Raports.i.revizuirebsest Iaztautiidesusnov2011

S.C. I.C.P.M.-S.A. BAIA MARE INSTITUTUL DE CERCETARI ŞI

PROIECTARI MINIERE Str. Grivitei Nr.89 BAIA MARE, 430323

ROMANIACERTIFICĂRI ŞI ATESTĂRI

AGENTIA NATIONALA PENTRU RESURSE MINERALE

RIM, BM, RA, RS, EA

INSPECTIA DE STAT A APELOR

Registrul Comertului Nr. J24/1661/1992 Adresa Telefon: Telefax:

Capital social: 7380,7 mil. lei Str. Grivitei Nr. 89 0262-275 440 0262-275 633

Cont: RO 25BTRL02501202127947XX 430323 BAIA MARE Cod fiscal: RO 2949541 ROMANIA e-mail: [email protected]

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

“AMENAJĂRI PENTRU DEPOZITAREA DEŞEURILOR DE LA STAŢIILE DE EPURARE A APELOR DE MINĂ

PE IAZUL TĂUŢII DE SUS, JUD. MARAMURES”

NECESAR REVIZUIRII ACORDULUI DE MEDIU PENTRU

“ÎNCHIDEREA ŞI ECOLOGIZAREA MINEI BAIA SPRIE EST, IAZ TĂUŢII DE SUS, JUD. MARAMUREŞ”

BAIA MARE, NOIEMBRIE 2011

S.C. ICPM S.A. Baia Mare

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului “Amenajări pentru depozitarea deşeurilor de la staţiile de epurare a apelor de mină pe iazul Tăuţii de Sus, jud. Maramures”

Pag. 3 / 118

CUPRINS

I. INFORMATII GENERALE ........................................................................................................................................... 5 1.1. INFORMAŢII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI .............................................................................................................. 5 1.2. INFORMAŢII DESPRE AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ..................... 5 1.3. DENUMIREA PROIECTULUI ............................................................................................................................................ 5 1.4. DESCRIEREA PROIECTULUI ŞI A ETAPELOR ACESTUIA .................................................................................................... 6

1.4.1. Justificarea necesităţii proiectului - oportunitatea investiţiei ....................................................................... 6 1.4.1.1. Necesitatea depozitarii nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a apelor de mina ................................... 6 1.4.1.2. Necesitatea drumului industrial de ocol comuna Tăuţii de Sus (drum de acces la depozit) ............................... 8

1.4.2. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate ......................................................................................... 8 1.4.2.1. Situaţia reglementarii iazului de decantare Tăuţii de Sus ........................................................................................ 9 1.4.2.2. Prevederi legislative europene şi naţionale în domeniul gestionarii deşeurilor ................................................... 10

1.4.3. Conceptul general de realizare a depunerii ................................................................................................ 11 1.5. DURATA ETAPEI DE FUNCŢIONARE .............................................................................................................................. 12 1.6. INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA CARE SE VA REALIZA ŞI RESURSELE FOLOSITE ÎN SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURĂRII PRODUCŢIEI ................................................................................................................................... 13

1.6.1. Precizări privind capacitatea de depozitare ................................................................................................ 13 1.7. INFORMAŢII DESPRE MATERIILE PRIME ŞI DESPRE SUBSTANŢELE SAU PREPARATELE CHIMICE ..................................... 13 1.8. INFORMAŢII DESPRE POLUAREA FIZICA ŞI BIOLOGICA GENERATA DE ACTIVITATE ....................................................... 17

1.8.1. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor ................................................................................................. 17 1.8.2. Protecţia împotriva radiaţiilor ......................................................................................................................... 18

1.9. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE ............................................................................................... 18 1.10. UTILIZAREA TERENULUI............................................................................................................................................ 21 1.11. SITUATIA EXISTENTA ................................................................................................................................................ 22 2. PROCESE TEHNOLOGICE .................................................................................................................................... 23 2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE ........................................................................................................ 23

2.1.1. Descrierea lucrărilor proiectate ..................................................................................................................... 23 2.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE .......................................................................................................................... 29 2.3. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI........................................................................................... 29 3. DEŞEURI .................................................................................................................................................................... 30 3.1. GENERAREA DEŞEURILOR ........................................................................................................................................... 30 3.2. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR ................................................................................................................................... 30 3.3. PROCEDURA DE ACCEPTARE A DESEURILOR ................................................................................................................ 31 4. IMPACTUL POTENTIAL, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA ...................................................................................................................................................................... 32 4.1. APA ........................................................................................................................................................................... 32

4.1.1. Reţeaua hidrografica ...................................................................................................................................... 32 4.1.2. Condiţii hidrogeologice ................................................................................................................................... 33 4.1.3. Prognozarea impactului asupra apelor ........................................................................................................ 33 4.1.4. Masuri de diminuare a impactului asupra apelor ....................................................................................... 34

4.2. AERUL ...................................................................................................................................................................... 35 4.2.1. Condiţii de clima şi meteorologie pe amplasament .................................................................................... 35 4.2.2. Prognozarea poluării aerului ......................................................................................................................... 36 4.2.3. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului ....................................................................................... 36

4.3. SOLUL ....................................................................................................................................................................... 37 4.3.1. Tipul de sol ....................................................................................................................................................... 37 4.3.2. Prognozarea impactului asupra solului ........................................................................................................ 37 4.3.3. Masuri de diminuare a impactului asupra solului ....................................................................................... 38 4.3.4. Refacerea terenurilor eliberate ..................................................................................................................... 39

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI ..................................................................................................................................... 40 4.4.1. Condiţii geologice ............................................................................................................................................ 40 4.4.2. Masuri de diminuare a impactului asupra subsolului ................................................................................. 41

4.5. BIODIVERSITATEA ................................................................................................................................................ 41 4.6. PEISAJUL ................................................................................................................................................................. 42

4.6.1. Impactul prognozat asupra peisajului .......................................................................................................... 42 4.6.2. Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului .................................................................................. 42



Pag. 4 / 118

4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC .......................................................................................................................... 43 4.7.1 Descrierea mediului social şi economic existent ......................................................................................... 43 4.7.2. Impactul potenţial al proiectului asupra populaţiei locale şi masuri de diminuarea impactului ........... 44

4.8. CONDITII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL ................................................................... 44 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ............................................................................................................................... 45

6. MONITORIZAREA .................................................................................................................................................... 46

7. SITUATII DE RISC .................................................................................................................................................... 48 7.1. ANALIZA RISCURILOR ................................................................................................................................................. 48 7.2. ACOPERIREA RISCURILOR ........................................................................................................................................... 51 8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR .......................................................................................................................... 53

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ............................................................................................................... 54 9.1. DENUMIREA PROIECTULUI .......................................................................................................................................... 54 9.2. DESCRIEREA PROIECTULUI .......................................................................................................................................... 54

9.2.1. Necesitatea depozitarii nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a apelor de mina .................... 54 9.2.2. Necesitatii construirii drumului industrial de ocol al comunei Tăuţii de Sus ........................................... 56 9.2.3. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate ....................................................................................... 56 9.2.4. Conceptul general de realizare a depunerii ................................................................................................ 57 9.2.5. Precizări privind capacitatea de depozitare ................................................................................................ 58 9.2.6. Situaţia existenta ............................................................................................................................................. 58 9.2.7. Descrierea lucrărilor proiectate ..................................................................................................................... 59

9.3. METODOLOGII UTILIZATE ÎN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ................................................................. 63 9.4. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI ................................................................................................................. 63

9.4.1. Impactul prognozat asupra apei ................................................................................................................... 63 9.4.2. Impactul prognozat asupra aerului ............................................................................................................... 64 9.4.3. Impactul prognozat asupra solului şi subsolului ......................................................................................... 64 9.4.4. Impactul prognozat asupra biodiversitatii .................................................................................................... 65 9.4.5. Impactul prognozat asupra peisajului .......................................................................................................... 65 9.4.6. Impactul prognozat asupra mediului social şi economic ........................................................................... 65

9.5. MASURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI PE COMPONENTE DE MEDIU ............................................................................. 66 9.5.1. Masuri de diminuare a impactului asupra apelor ....................................................................................... 66 9.5.2. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului ....................................................................................... 67 9.5.3. Masuri de diminuare a impactului asupra solului ....................................................................................... 68 9.5.4. Masuri de diminuare a impactului asupra subsolului ................................................................................. 69 9.5.5. Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii............................................................................ 69 9.5.6. Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului .................................................................................. 69 9.5.7. Masuri de diminuarea impactului asupra mediului social şi economic ................................................... 70

9.6. ANALIZA ALTERNATIVELOR ........................................................................................................................................ 70 9.7. MONITORIZAREA .................................................................................................................................................. 71 9.8. AVIZE ŞI ACORDURI OBŢINUTE .................................................................................................................................... 74 10. DOCUMENTE ANEXATE ........................................................................................................................................ 75 FOAIA FINALA ............................................................................................................................................................ 118



Pag. 5 / 118

I. INFORMATII GENERALE

1.1. Informaţii despre titularul proiectului

- S.C. “CONVERSMIN” S.A. Bucureşti - Ministerul Economiei, Comerţului şi

Mediului de Afaceri, - Direcţia Generală Resurse Minerale.

- adresa: Bucureşti, sector 1, Str. Mendeleev, nr. 36-38, et.2, cam. 34.

- tel.: 021/210.08.31; fax.: 021/311.83.99; e-mail: [email protected];

www.conversmin.minind.ro

- persoane de contact:

- ing. Copăescu Sorin - Director General - S.C. “CONVERSMIN” S.A. Bucureşti;

- ing. Dicu Marian - S.C. “CONVERSMIN” S.A. - Sef punct de lucru Baia Mare.

1.2. Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului

asupra mediului

- S.C. ICPM S.A. Baia Mare - Înregistrata de către Ministerul Mediului şi Pădurilor

în REGISTRUL NAŢIONAL AL ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU

PROTECŢIA MEDIULUI (poz. 138), la data de 29.03.2010;

- adresa: Baia Mare, str. Grivitei nr. 89, cod 430323

- tel.: 0262/275.440; fax.: 0262/275.633; e-mail: [email protected];

- persoana de contact: ing. Bălaiu Ioan - Director General

1.3. Denumirea proiectului

Proiect tehnic “Închiderea şi ecologizarea minei Baia Sprie Est, Iaz Tăuţii de

Sus, jud. Maramureş, inclusiv amenajări pentru depozitarea deşeurilor de la staţiile

de epurare a apelor de mină”.

Prezenta documentaţie prezintă detaliile de proiectare şi evaluarea impactului

asupra mediului pentru - Amenajări pentru depozitarea deşeurilor de la staţiile de

epurare a apelor de mină pe iazul Tăuţii de Sus, jud. Maramureş.

Documentaţia a fost solicitată de către Comisia de Analiză Tehnica din cadrul

A.P.M. Maramureş, fiind necesară revizuirii Acordului de Mediu nr. 09-5 din 14 aprilie

2009 emis pentru „Închiderea şi ecologizarea minei Baia Sprie Est - iaz Tăuţii de

Sus”



Pag. 6 / 118

1.4. Descrierea proiectului şi a etapelor acestuia

1.4.1. Justificarea necesităţii proiectului - oportunitatea investiţiei

1.4.1.1. Necesitatea depozitarii nămolurilor provenite de la staţiile de epurare

a apelor de mina

Pentru prevenirea şi reducerea cât mai mult posibil a efectelor negative asupra

mediului şi asupra sănătăţii populaţiei generate de depozitarea deşeurilor rezultate din

activităţile miniere anterioare, s-au amenajat şi ecologizat şi iazurile de decantare a

sterilelor de la flotaţie. După realizarea lucrărilor de ecologizare se intenţionează redarea

spre folosinţă a suprafeţelor respective.

Datorita structurii lor aceste terenuri au restricţii în folosinţă. Pe suprafeţele

iazurilor pot fi amenajate păşuni, parcuri, terenuri de sport sau alte destinaţii în funcţie de

interesul local - exclusiv construcţii edilitare.

În urma închiderii perimetrelor miniere s-au realizat mai multe staţii de epurare a

apelor de mină. Apele epurate care îndeplinesc condiţiile impuse de NTPA 001/2002 sunt

evacuate în emisar. Din procesul de epurare rezulta nămoluri a căror conţinuturi sunt

prezentate în cap. Documente anexate, şi care au fost supuse unor lucrări de

cercetare privind solubilizarea elementelor conţinute în acestea.

Rezultatele CERCETARILOR PRIVIND SOLUBILIZAREA ELEMENTELOR DIN

NĂMOLURILE REZULTATE DE LA STATIILE DE EPURARE A APELOR DE MINĂ

(ASECARE, CÂMPURELE ŞI TYUZOSA) sunt prezentate în cap. Documente anexate.

Aceste nămoluri nu sunt solicitate de nici un agent economic şi nu pot fi

utilizate în alte scopuri, ele constituind la ora actuală deşeuri.

Încadrarea deşeurilor s-a făcut conform HG 856/2002 privind evidenta gestiunii

deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase şi Ord.

M.M.G.A. nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurile preliminare de

acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasa

de depozit –Cod 19 13 05 – nămoluri de la remedierea apelor subterane cu conţinut de

substanţe periculoase.

Caracterizarea deşeului (nămolului) va fi prezentata la pct. 1.7. - Informaţii despre

materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice.

FISA TEHNICA a deşeului (nămolului) este prezentata în ANEXA.



Pag. 7 / 118

În urma testelor nămolurile catalogate ca periculoase au o comportare

echivalenta cu cea a deşeurilor nepericuloase, sunt stabile şi nu sunt reactive

Depunerea nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a apelor de mina se va

face conform HG 856/2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive,

reprezentând de fapt o depunere în continuare pe iazul Tăuţii de Sus..

Depozitarea nămolurilor de la staţiile de epurare a apelor de mina pe iazul Tăuţii de

Sus se va face numai după realizarea lucrărilor de creştere a stabilităţii iazului şi

ecologizarea acestuia conform soluţiilor prevăzute în ,,Proiectul tehnic de închidere şi

ecologizare a minei Baia Sprie –iaz Tăuţii de Sus”

Postutilizarea iazului Tăuţii de Sus

Conform Ord. Ministrului Economiei şi Finanţelor nr. 1093 din 08.04.2008

pentru aprobarea de trecere la post-utilizare a iazului de decantare Tăuţii de Sus, jud.

Maramureş:

- Depunerea (depozitarea) deşeurilor (nămolurilor) de la staţiile de epurare a apelor

de mină pe iazul de decantare Tăuţii de Sus se va face numai după realizarea

lucrărilor de creştere a stabilităţii iazului, prevăzute în documentaţia “Proiect

tehnic de închidere şi ecologizare a minei Baia Sprie – Iaz Tăuţii de Sus”.

Postutilizarea iazului va respecta PROCEDURA – NTLH –033 a Ministerului

Apelor şi Protecţiei Mediului şi Ministerului Lucrărilor Publice Transporturilor şi

Locuinţei.

• Conform Art.1 pentru postutilizare a fost întocmit proiectul tehnic ce

stabileşte lucrările şi măsurile necesare generate de noua situaţie.

• Postutilizarea se referă la barajele care şi-au îndeplinit stagiul normal de

funcţionare (Art.4) şi care pot fi folosite în continuare în alte scopuri decât cele

pentru care au fost realizate.

• Trecerea la postutilizare (Art.14–NTLH-033) se propune de deţinătorul

barajului şi se aprobă prin ordin al ministerului în subordinea căruia se afla unitatea

care deţine barajul pe baza avizului Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului.

• Art.15-(1) - Lucrările şi măsurile necesare pentru postutilizare sunt

prevăzute intr-o documentaţie de proiectare pe baza unei expertize de evaluare a

stării de siguranţa a barajului realizata de experţi atestaţi de MLPTL şi avizaţi de

MAPM”.



Pag. 8 / 118

Disponibilitatea iazului Tăuţii de Sus

Pe iazul de decantare Tăuţii de Sus s-a încetat depunerea sterilelor de la

prepararea minereurilor provenite de la EM Baia Sprie din tr.IV. 2003.

După realizarea lucrărilor de dezafectare şi ecologizare, iazul Tăuţii de Sus va

deveni un depozit uscat.

Cota proiectată a depozitului de steril este de 319 mdMN. Cota actuală a plajei

unde se propune amplasarea depozitului de nămol este 314 mdMN.

Exista o disponibilitate a depozitarii de cca. 5 m. Din “Studiu de evaluare a stării de

siguranţa pentru cota finală a iazului” rezulta coeficienţi de siguranţa de 1,408 (kmin = 1,3).

Prin asimilarea încărcării cu sarcini a noului depozit cu creşterea iazului la cota

finala, se apreciază menţinerea coeficienţilor de siguranţă la minimum necesar.

1.4.1.2. Necesitatea drumului industrial de ocol comuna Tăuţii de Sus (drum

de acces la depozit)

În prezent accesul la iazul Tăuţii de Sus este asigurat din comuna Tăuţii de Sus pe

strada Mesteacănului ce se ramifica din DN 18 Baia Mare – Sighetu Marmaţiei .

Comuna Tăuţii de Sus este dezvoltata de o parte şi de alta a drumului DN 18

Traficul pe DN 18 este intens fiind legătura principala între oraşul Baia Mare şi

Maramureşul istoric

Comunitatea a solicitat beneficiarului realizarea unui drum de ocol al comunei

Tăuţii de Sus pentru acces la iaz în vederea transportului de materiale necesare închiderii

şi ecologizării iazului şi pentru transportul nămolului provenit de la staţiile de epurare a

apelor de mina

Drumul de ocol se va realiza pe traseul fostei linii CFR Baia Mare –Baia Sprie,

dezafectata în prezent, cu racord la DN 18 în extremitatea vestica a comunei Tăuţii de

Sus pe strada Forestierului şi racord la DN 18 în extremitatea estica a comunei pe

strada Plevnei.

1.4.2. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate

Depunerea nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a apelor de mină se va

face pe suprafaţa iazului Tăuţii de Sus, pe latura sudica, numai după realizarea

lucrărilor de creştere a stabilităţii iazului şi ecologizarea acestuia conform soluţiilor

prevăzute în ,,Proiectul tehnic de închidere şi ecologizare a minei Baia Sprie - iaz

Tăuţii de Sus”, pentru care a fost emis ACORDUL DE MEDIU nr. 09-5 din 14 aprilie

2009.



Pag. 9 / 118

1.4.2.1. Situaţia reglementarii iazului de decantare Tăuţii de Sus

Iazul de decantare Tăuţii de Sus administrat de E.M. Baia Sprie – aparţinător de

C.N. Remin S.A. Baia Mare, a încetat activitatea în trimestrul IV.2003.

1. Documentaţia ce a stat la baza emiterii autorizaţiei de funcţionare în condiţii de

siguranţa a iazului de decantare Tăuţii de Sus este : ‘’Evaluarea stării de siguranţă în

exploatare a iazului de decantare Tăuţii de Sus ‘’ Etapa I-preliminara şi Etapa II- Finala.

2. Urmare a concluziilor documentaţiilor şi avizării în Comisia zona Transilvania din

26.02.2004 s-a emis autorizaţia de funcţionare în condiţii de siguranţa Nr. 4/20.10.2004

3. Comisia Teritoriala de Avizare a Barajelor zona Transilvania în baza

documentaţiilor :’’Evaluarea de risc pentru încetarea activităţii la iazul de decantare Tăuţii

de Sus “şi “Conservarea iazului de decantare şi lucrări necesare în faza de reînchidere a

iazului de decantare Tăuţii de Sus” a emis Avizul de principiu Nr. 94/12.10.2006 pentru

încetarea activităţii şi Acordul Nr.: 41/20.10.2006 pentru etapa I de preînchidere pe

perioada de 1 an

4. În baza documentaţiei “Proiectului Tehnic de Închidere şi Ecologizare a minei

Baia Sprie - Iaz Tăuţii de Sus” prezentat Comisiei Teritoriale de Avizare a Barajelor zona

Transilvania a fost emis avizul Nr. 29/26.09.2007 şi Acordul Nr. 71/06.10.2007 pentru

lucrările de închidere şi ecologizarea iazului de decantare Tăuţii de Sus pe o perioada de 2

ani.

5. În urma solicitării beneficiarului SC CONVERSMIN SĂ Bucureşti prin S.C.

I.C.P.M. S.A Baia Mare, Comisia Teritoriala de Avizare a Barajelor zona Transilvania a

avizat documentaţia privind “Depozitarea deşeurilor de la staţiile de epurare a apelor

de mina pe iazul Tăuţii de Sus” cu Avizul Nr. 231/05.12.2007 şi a emis Acordul Nr. 80/

12.12.2007 pe o perioada de 2 ani cu condiţia terminării în prealabil a lucrărilor de

închidere.

6. De la data emiterii ultimului acord pana în prezent au apărut următoarele

modificări în situaţia iazului:

- nu se mai deversează în prezent apele de mina ce proveneau din perimetrul Baia

Sprie pe iazul Tăuţii de Sus

- a fost dezafectata conducta de hidrotransport ce deservea la evacuarea apelor de

mina pe iaz

- nu au fost atacate şi executate lucrările aprobate de închidere şi ecologizare a

iazului din lipsa fondurilor bugetare



Pag. 10 / 118

7. În iulie 2010 s-a făcut o noua expertizare a iazului Tăuţii de Sus conform

prevederilor NTLH – 023 art. 12 combinat cu art. 14 în baza căreia s-a emis Avizul Nr.

53/ 17.09.2010 pentru Proiectul tehnic de închidere şi ecologizare a iazului de

decantare Tăuţii de Sus şi Proiectul tehnic pentru depozitarea deşeurilor de la

staţiile de epurare a apelor de mina pe iazul Tăuţii de Sus de către Comisia centrala

de avizare a documentaţiilor de evaluare a stării de siguranţă în exploatare a barajelor a

M.M.P.

În baza avizului de mai sus Administraţia Naţională Apele Romane prin A.B.A.

Someş -Tisa a emis Acordul 108 / 23.09.2010 privind respectarea exigentelor de

performanta referitoare la siguranţa barajelor pentru soluţiile tehnice propuse la

lucrările de închidere, ecologizare şi postutilizare a iazului de decantare Tăuţii de

Sus, amplasat pe malul stâng al pârâului Săsar, judeţul Maramureş.

1.4.2.2. Prevederi legislative europene şi naţionale în domeniul gestionarii

deşeurilor

• HG 856/2008 - privind Gestionarea deşeurilor din industriile extractive, care

transpune Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind

gestionarea deşeurilor din industriile extractive;

• Ord. MMGA 95/2005 - privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor

preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri

acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri, care transpune Decizia

Consiliului 2003/33/CE stabilind criteriile şi procedurile pentru acceptarea

deseurilor la depozitare;

• HG 856/2002 - privind evidenta gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând

deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

• O.U.G. nr. 78/2000 - privind regimul deşeurilor, care transpune Directiva 75/442

privind deşeurile;

• Decizia 2009/359/CE de completare a definiţiei deşeurilor inerte;

• Decizia 2009/360/CE de completare a cerinţelor tehnice pentru caracterizarea

deşeurilor;



Pag. 11 / 118

1.4.3. Conceptul general de realizare a depunerii

Nămolurile (deşeurile) provenite de la staţiile de epurare a apelor de mină se

prezintă în stare solidă (parţial asecate) sunt nereactive şi au un caracter neutru, uşor

bazic (pH 7,5 - 8,5).

• Amenajări pentru depozitarea în continuare

Depunerea nămolurilor provenite de la statiile de epurare a apelor de mina se va

face conform HG 856/2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive.

Depunerea nămolurilor de la staţiile de epurare a apelor de mina pe iazul Tăuţii de

Sus se va face numai după realizarea lucrărilor de închidere şi ecologizare a iazului

Tăuţii de Sus.

Intreaga suprafaţa a iazului va fi ecologizate în structura prevăzuta în proiectul

aprobat, cu excepţia unei suprafeţe de 1,8 ha destinata depozitarii nămolurilor

reprezentand cca 3,7% din suprafaţa iazului, suprafaţa ce va fi ecologizata provizoriu.

Pe aceasta suprafaţa nu se va realiza impermeabilizarea cu geomembrane, ci doar

acoperirea cu sol vegetal şi înierbare în vederea realizării ulterioare a amenajărilor pentru

depunerea nămolului provenit de la staţiile de epurare a apelor de mina.

Realizarea acestor amenajări pentru depunerea în continuare a nămolurilor pe iazul

Tăuţii de Sus consta din :

o Decopertarea sectoriala a suprafeţei la nivelul unei celule cu prezervarea

materialului decopertat;

o Realizarea digurilor perimetrale de contur a celulei din material local procurat

prin excavare din cuva celulei;

o Realizarea drumurilor, platformelor şi a celorlalte utilităţi necesare;

o Depunerea sectorizata a nămolurilor în celula cu acoperirea provizorie până la

închiderea definitivă;

o Închiderea şi ecologizarea pe sectoare în soluţie definitiva similara cu cea

prevăzuta în proiectul tehnic aprobat pentru închiderea şi ecologizarea iazului

cu refolosirea materialului decopertat.

- soluţia definitiva similara cu cea prevăzuta în proiectul tehnic aprobat

pentru închiderea şi ecologizarea iazului consta dintr-o structură de geotextil

peste care se aşează geomembrana PEHD minim 2,0 mm; saltea drenantă cu

filtru pe ambele părţi 600 g/m2, strat drenant balast nespălat în grosime minimă

de 0,3 m, şi sol vegetal în grosime de 0,3 m vegetaţie perenă.



Pag. 12 / 118

• Depozitarea deşeurilor (nămolurilor) provenite de la staţiile de epurare a apelor

de mină se va face:

- pe suprafaţa iazului Tăuţii de Sus, pe latura sudică a suprafeţei iazului,

înspre zona de câmpie fără construcţii edilitare sau alte utilităţi în apropiere;

- în 2 (două) celule separate, cu dimensiunile în plan de 100 x 50 m (S = 5.000

mp), pe o înălţime maximă de depozitare de hmax = 2 m (V = 10.000 mc, respectiv

12.000 t, greutate specifica γ=1,2t/mc);

- fata de coronamentul suprafeţei iazului se va păstra o distantă minimă de 10 m

până la aliniamentul celulelor.;

- depozitul se va realiza etapizat pe măsura necesitaţilor (celulă după celulă).

• Managementul deşeurilor impune măsuri permanente pentru controlul şi evitarea

împrăştierii în aer, în apă, sau pe suprafeţe în perimetrul depozitului şi în afara lui în timpul

manipulării, transportului şi depozitării deşeurilor.

• Operarea se va realiza de către SC CONVERSMIN SĂ Bucureşti, beneficiarul

acestor amplasamente, sau de un operator desemnat de acesta. Primirea deşeurilor se va

face pe baza analizelor de control din cadrul procedurii de acceptare a deşeurilor.

Analizele vor fi efectuate de un laborator autorizat de autoritatea de mediu.

• Închiderea şi monitorizarea post-închidere se va realiza de către operator

conform prevederilor legale pe baza de proiect avizat.

1.5. Durata etapei de funcţionare

Perioada de execuţie pentru lucrările de închidere şi ecologizare a iazului Tăuţii de

Sus şi construirea drumului industrial de ocol al comunei Tăuţii de Sus (drum de acces la

Iaz) este de 24 luni - (conform graficului de eşalonare a lucrărilor - anexat).

Perioada de execuţie pentru realizarea amenajărilor pentru depozitarea deşeurilor

de la staţiile de epurare a apelor de mină pe iazul Tăuţii de Sus, este de 6 luni - (conform

graficului de eşalonare a lucrărilor - anexat).

Prin amenajarea pe suprafaţa iazului a 2 (doua) celule de depozitare se va asigura

depozitarea nămolului pe o perioada de cca. 8 ani (depunere de cca. 4 ani/celula.).



Pag. 13 / 118

1.6. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în

scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei

1.6.1. Precizări privind capacitatea de depozitare

Pe suprafaţa iazului se vor amenaja 2 (două) celule care vor asigura depozitarea

nămolului provenit de la staţiile de epurare a apelor de mină.

O celula va avea suprafaţa de 5.000 mp (100 x 50m). Într-o celulă se va depozita

nămol pe o înălţime maximă de 2 m.

Capacitate de depozitare a unei celule este de 10.000 mc respectiv 12.000 t

(γ=1,2t/mc)

Capacitatea totala amenajata pentru depozitare va asigura depunerea a 24.000 t

(2 celule)

În prezent depozitul va deservi staţiile de epurare de la Aluniş (Ilba), Tyuzosa

(Nistru), Câmpurele (Băiţa), Socea (Turţ), Borşa şi Mestecăniş. Staţiile de epurare

funcţionează în mod continuu. Nămolul rezultat din epurarea apelor de mina se

depozitează temporar pe platformele staţiilor.

Cantităţile de nămol produse de aceste staţii de epurare sunt estimate la 200-250

t/luna.

Transportul nămolului de la staţiile de epurare la depozit se va face periodic şi

planificat astfel ca ritmul depunerilor zilnice (fluxul de deşeuri) va fi de maxim 10 t/24 h.

O celula poate asigura depunerea nămolurilor pe cca. 4 ani.

Pe suprafaţa iazului se vor amenaja 2 celule care vor asigura depozitarea

nămolului pe o perioada de cca.8 ani.

1.7. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele

chimice

Caracterizarea deşeului (nămolului) acceptat pe depozit conform legislaţiei în

vigoare

a) Sursa şi originea deşeului

- Sursa deşeului: Exploatările miniere din jud. Maramureş.

- Originea deşeului: Nămol de la staţiile de epurare a apelor de mina. - Tipul de deşeu după modul de generare : deşeu generat în mod curent din acelaşi

proces (conform Ordin M.M.G.A. nr. 95/2005, Secţiunea 1, pct. 1.9. caracterizarea

unui deşeu după modul de generare).



Pag. 14 / 118

b) Aspectul deşeului

Nămolul rezultat după filtrare are o culoare brun-gălbuie, este inodor, starea fizica

solidă.

c) Codul deşeului

Conform HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase şi Ord. M.M.G.A. nr. 95/2005 privind

stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurile preliminare de acceptare a deşeurilor la

depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasa de depozit, SECTIUNEA

6 - Lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasa de depozit de deşeuri, deşeul este

încadrat la “Deşeuri de la instalaţiile de tratare a reziduurilor, de la staţiile de epurare a

apelor uzate şi de la tratarea apelor pentru alimentare cu apa şi uz industrial, codul

acestuia fiind:

19 13 05 - nămoluri de la remedierea apelor subterane cu conţinut de

substanţe periculoase

Pentru aceste deşeuri nu se cunoaşte sau nu exista o soluţie fezabila de valorificare.

d) Date privind compozitia deseului si comportarea la levigare Namolurile rezultate de la statiile de epurare a apelor de mina are urmatoarele

caracteristici :

- Continuturi in elemente in proba solida:

Denumire Continuturi in elemente (%)

proba Cu Pb Zn Cd Mn Fe Ca Mg S total SO42-

Namol Asecare

0,058 <0,001 6,0 0,1 1,37 1,5 18,5 7,125 0,079 15,370

Namol Campurele

0,11 <0,001 4,63 0,16 1,75 12,5 14,75 4,25 0,16 11,827

Namol Tyuzosa 0,08 <0,001 2,50 0,025 1,25 11,25 22,25 3,875 0,0078 11,427



Namol de la statiile de epurare a apelor de mina

0,058÷

0,11

<0,001

2,50 ÷6,0

0,025 ÷0,16

1,25 ÷1,75

1,5

÷12,5

14,75 ÷22,25

3,875 ÷7,125

0,0078 ÷0,16

11,427 ÷15,370



Pag. 15 / 118

- Levigabilitatea elementelor la raportul 1:10 (s.u. / apa dist. cu pH 6,3):

Denumire Continuturi in elemente (mg/l)

proba Cu Pb Zn Cd Mn Fe Ca Mg SO42-

Namol Asecare <0,05 <0,10 <0,05 <0,05 <0,05 <0,10 470 5,0 892

Namol Campurele

<0,05 <0,10 <0,05 <0,05 <0,05 <0,10 390 3,0 840

Namol Tyuzosa <0,05 <0,10 <0,05 <0,05 <0,05 <0,10 295 2,0 616




<0,05

<0,10

<0,05

<0,05

<0,05

<0,10

295

÷ 470

2,0

÷ 5,0

616

÷ 892

e) Proprietatea care face ca deşeul să fie considerat periculos

Datorita conţinutului de metale grele, nămolul rezultat de la staţia de epurare a

apelor de mina este considerat deşeu periculos – Anexa Nr. ID. Categorii de deşeuri (Anexa nr. 3 / O.U.G. nr. 61/2006 – Anexa nr. IB de la O.U.G. nr. 78/2000)

- Q 11 Reziduuri provenite de la extractia şi procesarea materiilor prime (de ex. reziduuri de la exploatarile miniere….)

Categorii sau tipuri generice de deşeuri periculoase (Anexa nr. IC, lit. B / Legea nr. 426/2001 – Anexa IC, lit. B de la O.U.G. nr. 78/2000, deşeuri care contin constituentii cuprinsi în anexa nr. ID şi care au proprietatile descrise în anexa nr. IE)

- 27. lichide sau nămoluri continand metale ori compusi metalici 30. nămoluri de la staţiile de tratare a apei

anexa nr. ID, constituenti ai deseurilor cuprinse la lit. B din anexa nr. IC, care fac ca aceste deşeuri să fie periculoase atunci cand au proprietatile descrise în anexa nr. IE

- plumb, compusi ai plumbului, compusi ai cuprului, zincului, cadmiului,

anexa nr. IE, Proprietati ale deseurilor care fac ca acestea să fie periculoase

- H5 nocive – substanţe şi preparate care, daca sunt inhalate sau ingerate ori daca penetreaza pielea, pot constitui riscuri limitate pentru sanatate

f) Clasa de depozit în care poate fi acceptat deşeul

În conformitate cu prevederile art.7, alin.2, lit. c. din Hotărârea Guvernului nr.

349/2005 privind depozitarea deşeurilor, în depozitele de deşeuri nepericuloase este

permisa depozitarea deşeurilor periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele

solidificate, vitrificate care la levigare au o comportare echivalenta cu a deşeurilor



Pag. 16 / 118

nepericuloase şi care satisfac criteriile relevante de acceptare; aceste deşeuri

periculoase nu se depozitează în celulele destinate deşeurilor biodegradabile

nepericuloase, ci în celule separate.

Caracterul stabil, nereactiv consta în faptul ca levigabilitatea deşeului nu se

modifica în mod negativ sub influenta factorilor de mediu (ex.: apa, aer, temperatura,

sarcini mecanice), a biodegradării şi/sau altor deşeuri (inclusiv a levigatelor şi a gazului de

depozit) în condiţiile ce se dezvolta în depozit sau în cazul accidentelor previzibile. Conform Ord. M.M.G.A. nr. 95/2005, SECTIUNEA 5 – Recomandări privind

opţiunile de depozitare reglementate prin H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor,

pag. 20, pct. 1.4., Depozitarea deşeurilor periculoase nereactive în depozite pentru

deşeuri nepericuloase : deşeurile periculoase, în conformitate cu prevederile Legi nr.

426/2001 pentru aprobarea O.U.G. NR. 78/2000, prin tratare pot să îndeplinească criteriile

de depozitare ca deşeuri periculoase stabile, nereactive, în depozite de deşeuri

nepericuloase (clasa b1b), în celule pentru deşeuri anorganice, cu conţinut scăzut de

materie organica/biodegradabila, daca îndeplinesc criteriile de la deşeurile nepericuloase.

Deşeurile pot fi granulare (stabile din punct de vedere chimic) sau solidificate/monolitice.

Conform Ord. M.M.G.A. nr. 95/2005, SECTIUNEA 2 - Criterii pentru acceptarea

deşeurilor la depozitare, la punctul 3.3.1.1. sunt specificate valorile limita pentru levigat

aplicate pentru deşeuri periculoase granulare acceptate la depozitele de deşeuri

nepericuloase, calculate la raportul L/S = 10 l/kg.

Comparaţia dintre valorile limita pentru levigat conform Ord. M.M.G.A. nr. 95/2005

şi valorile levigabilităţii elementelor la raportul 1:10 (s.u. / apa dist. cu pH 6,3) pentru

nămolurile rezultate de la staţiile de epurare a apelor de mină apare în tabelul următor:

Indicator Cd Cu Pb Zn Sulfati Levigabilitatea elementelor la

raportul 1:10 Nămol de la staţiile de epurare

a apelor de mina

<0,05

<0,05

<0,10

<0,05

616

÷ 892

Valori limita pentru levigat L/S = 10 l/kg

mg/kg substanţă uscată

1

50

10

50

2000

Se observa ca valorile levigabilităţii obţinute în urma determinărilor de laborator

sunt sub valorile limita pentru levigat impuse de Ord. 95/2005, astfel încât nămolul

rezultat de la staţiile de epurare a apelor de mina satisface criteriile de acceptare la

depozitele de deşeuri nepericuloase.



Pag. 17 / 118

Menţionam ca în urma testelor efectuate în laborator au rezultat următoarele

concluzii privind solubilizarea elementelor din nămolurile de la staţiile de epurare a apelor

de mina (Tyuzosa, Asecare şi Câmpurele):

• La tratarea cu soluţie slab acida cu pH 6,3, pH-ul probelor solide fiind mare (8,6 -

9,3) nu au loc solubilizări ale elementelor, cu excepţia Ca, Mg şi SO42-.

• Tratarea acida cu soluţie de acid sulfuric pana la scăderea pH-ului probelor la

valoarea 7 a condus la solubilizarea elementelor în proporţii diferite din cele trei nămoluri.

• Pentru realizarea acestor solubilizări au fost folosite volume diferite de soluţie

acida de H2SO4 cu pH < 1. Volumele de acid necesare pentru realizarea aducerii

nămolurilor la pH-uri care să permită solubilizarea metalelor grele sunt foarte mari.

• În mod real apa de ploaie poate fi slab acida, în funcţie de zona geografica,

industria locala, etc.

• În mod practic, urmare al excesului de calciu din cele trei probe de nămol şi al

pH-ului slab acid al apelor pluviale, posibilitatea de scădere al pH-ului probelor la valori

care să permită solubilizarea metalelor grele este foarte mica.

Date fiind cele prezentate anterior concluzionam ca NĂMOLUL rezultat de la

staţiile de epurare a apelor de mina SATISFACE CRITERIILE DE ACCEPTARE LA

DEPOZITELE DE DEŞEURI NEPERICULOASE.

FISA TEHNICA a deşeului (nămolului) este prezentata în ANEXA.

1.8. Informaţii despre poluarea fizica şi biologica generata de activitate

1.8.1. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

În perioada de execuţie a lucrărilor singurele surse de zgomot vor fi reprezentate de

utilajele folosite pentru operare. Datorită faptului că acestea sunt limitate ca număr, iar

timpul de funcţionare este de asemenea foarte scurt, nu se pune problema cuantificării

nivelului zgomotelor provocate de acestea.

Accesul la iaz se va face pe latura nordică, pe un drum industrial de ocol al

comunei Tăuţii de Sus, pe traseul fostei linii de cale ferata care servea pentru transportul

minereului pe traseul Baia Sprie-Flotatia Centrala Baia Mare (dezafectata), prin care se va

devia traficul greu pentru transportul materialelor necesare lucrărilor de închidere şi

ecologizare a iazului şi pentru transportul nămolurilor de la staţiile de epurare,

realizându-se astfel protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor.



Pag. 18 / 118

1.8.2. Protecţia împotriva radiaţiilor

Lucrările propuse a fi executate, cât şi echipamentele folosite la execuţia lor nu

generează radiaţii.

De asemenea, în zona, nivelul de radiaţii este sub limita maxim admisa şi se

încadrează în limita fondului natural.

1.9. Descrierea principalelor alternative studiate

A fost analizată alternativa DEPOZITĂRII SUBTERANE A NĂMOLURILOR DE LA

STAŢIILE DE EPURARE A APELOR DE MINĂ.

Actele normative ce reglementează depozitarea în subteran a deşeurilor:

• H.G. 349/2005 - Privind depozitarea deşeurilor

• MMGA 95/2005 - Criterii şi proceduri preliminare de acceptare a deşeurilor la

depozitare – Secţiunea 4 - Stocarea permanentă subterană

• H.G.856/2008 - Gestionarea deşeurilor din industria minieră.

Amplasamentul analizat a fost Mina Baia Sprie Est, datorită faptului că este singura

mină din bazinul minier ce dispune în prezent de utilităţi în funcţiune (instalaţii de extracţie,

P.T. şi alimentare cu energie electrica, staţie de compresoare şi staţie de aeraj, lucrări

miniere în funcţiune: puţ, galerii).

INTERDICTII PREVAZUTE DE H.G.349/2005

Se interzice amplasarea:

- în zone cu roci fisurate permeabile

- în zone inundabile

- în excavaţii din care nu este posibila evacuarea levigatului prin cădere libera în

conducte plasate în afara zonei de depozitare

PRINCIPII PREVAZUTE DE H.G. 856/2008

- Condiţii minime de monitorizare, control şi management postînchidere

- Prevenirea oricăror efecte negative pe termen lung cauzate de migraţia poluanţilor

în mediu

- Asigurarea pe termen lung a depozitării

- Stabilitate geotehnică a depozitului

- Indicatori economici minimi.



Pag. 19 / 118

A fost efectuată o EVALUARE INTEGRATĂ A AMPLASAMENTULUI şi anume:

• Evaluarea geologică

• Evaluare geomecanică

• Evaluare hidrogeologică

• Evaluare geochimică

• Evaluare impact asupra biosferei

• Evaluarea fazei operaţionale

• Evaluarea depozitării pe termen lung.

Aceste evaluări sunt prezentate în cele ce urmează:


- Este cunoscuta bine structura geologica a zăcământului constituita din formaţiuni

sedimentare şi eruptive.

- La mişcări seismice apar probleme de stabilitate a excavaţiilor.

- Sunt condiţii FAVORABILE din punct de vedere GEOLOGIC asupra

depozitării subterane.


- Stabilitatea lucrărilor miniere este slabă necesitând continuă întreţinere.

- Golurile existente din abataje tind la restabilirea echilibrului prin surpare

influenţând negativ prin presiuni asupra galeriilor în care urmează a fi create depozitele.

- Din punct de vedere GEOMECANIC amplasamentul subteran este

NEFAVORABIL.

• Evaluarea hidrologică

- În subteran sunt afluenţe mari de apă şi nu pot fi oprite sau diminuate - cca. 1000

mc/24 h.

- Prin pomparea continuă a apelor de mină se menţine nivelul hidrostatic coborât.

- Din punct de vedere HIDROLOGIC amplasamentul NU ESTE RECOMANDAT.


- Apele subterane au un pronunţat caracter agresiv pH=3.



Pag. 20 / 118

- Oxidarea Fe şi S conţinut în sulfuri generează acid sulfuric şi solubilizarea

metalelor.

- Pot reacţiona cu deşeurile antrenând recircuitarea lor

- Din punct de vedere GEOCHIMIC amplasamentul NU ESTE FAVORABIL.

• Evaluarea impactului asupra biosferei

- Prin depozitarea deşeurilor în subteran acestea au cel mai mic impact asupra

biosferei.

Din punct de vedere al IMPACTULUI ASUPRA BIOSFEREI amplasamentul este

CORESPUNZĂTOR.


- Costurile menţinerii active a minei şi pe perioada monitorizării sunt de :

2.390.000 lei /an

- Costurile redeschiderii galeriilor 1250 m/an: 1.500.000 lei/an

- Costurile de încărcare transport şi depozitare în subteran inclusiv containerizare

sunt de: 164.000 lei/an

Total costuri anuale: 4.054.000 lei/an

Costul specific de depozitare : 2.703. lei/t

• Evaluarea depozitarii pe termen lung

- Secţiunea unei galerii este de 6 mp din care utilă pt. depozitare 4 mp

- Echivalenţa unei celule de depozitare de 5.000 mc este 1.250 m galerie

- Necesarul de galerii pe minim 20 ani este de 25.000 m galerii active.

NU ESTE DISPONIBILA O REŢEA DE GALERII - AMPLASAMENTUL

SUBTERAN NU SATISFACE NECESITĂŢILE.

• Evaluarea riscurilor depozitarii în subteran pe termen lung

- Oprirea pompării apelor de mină duce la inundarea depozitului.

- Neîntreţinerea lucrărilor miniere duce la surpări şi imposibilitatea monitorizării în

timp îndelungat şi luarea măsurilor de mentenanţă.

- Exista riscul recircuitării deşeului depus în depozit

- Inundarea perimetrului duce la restabilirea echilibrului hidrostatic şi

infestarea pânzei freatice.



Pag. 21 / 118

• Concluzii ale analizei ALTERNATIVEI DEPOZITĂRII SUBTERANE a

nămolurilor de la staţiile de epurare a apelor de mină

Din evaluarea amplasamentului analizat - Mina Baia Sprie Est - au rezultat condiţii

FAVORABILE (CORESPUNZĂTOARE) asupra depozitării subterane doar din punct de

vedere GEOLOGIC şi al IMPACTULUI ASUPRA BIOSFEREI.

Din punct de vedere GEOMECANIC, HIDROLOGIC, GEOCHIMIC, AL

COSTURILOR DE DEPOZITARE, AL DISPONIBILITĂŢII REŢELEI DE GALERII -

AMPLASAMENTUL SUBTERAN NU SATISFACE NECESITĂŢILE fiind NEFAVORABIL.

În concluzie:

• Nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de lege pentru amplasamentul analizat.

• Costurile de depozitare şi postînchidere sunt mari şi se menţin la nesfârşit pentru

asigurarea monitorizării.

Proiectantul NU RECOMANDĂ DEPOZITAREA ÎN SUBTERAN în mina Baia Sprie a

nămolurilor provenite de la staţiile de epurare.

1.10. Utilizarea terenului

Iazul de decantare Tăuţii de Sus este un iaz de câmp, amplasat în perimetrul

localităţii Tăuţii de Sus, judeţul Maramureş, la 6 km aval de oraşul Baia Sprie şi la 2 km

amonte de oraşul Baia Mare.

Iazul se afla pe malul stâng a pârâului Săsar între fostul terasament CF Baia Mare -

Baia Sprie şi localitatea Satu Nou de Sus.

- Vecinătăţile obiectivului:

Nord: - fostul terasament CF Baia Mare - Baia Sprie

(viitorul drum industrial de ocol comuna Tăuţii de Sus)

Sud: - păşune Satu Nou de Sus

Est: - pădure Tăuţii de Sus

Vest: - iaz Flotaţia Centrala (în conservare)

Terenul pe care este amplasat iazul Tăuţii de Sus este în folosinţa minei Baia Sprie

în baza Dec. CPJ nr. 662/1961, Dec. CPJ 738/1973 şi Dec. CPJ 24/1975 în suprafaţa de

450.962 m2.



Pag. 22 / 118


face pe suprafaţa iazului Tăuţii de Sus.

Depozitarea se face în 2 (două) celule cu dimensiunile în plan de 100 x 50 m.

Celulele se vor amplasa pe latura sudica a suprafeţei iazului, înspre zona de

câmpie fără construcţii edilitare sau alte utilităţi în apropiere.

Fata de coronamentul suprafeţei iazului, respectiv digul de coronament se va păstra

o distanta minima de 10 m pana la aliniamentul celulelor. Depozitul se va realiza etapizat

pe măsura necesităţilor (celula după celula).

1.11. Situatia existenta

Din procesul de epurare a apelor de mina rezulta nămoluri, care nu sunt solicitate

de nici un agent economic şi nu pot fi utilizate în alte scopuri, ele constituind la ora actuală

deşeuri.



lucrărilor de creştere a stabilităţii iazului şi ecologizarea acestuia conform solutiilor

prevazute în ,,Proiectul tehnic de închidere şi ecologizare a minei Baia Sprie - iaz


2009.



Pag. 23 / 118

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE

2.1.1. Descrierea lucrărilor proiectate

Spatiile pentru depunerea nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a apelor de

mina se compun din:

a) celule de depozitare

b) sistem de colectare a levigatului

c) sistem de colectare a apelor pluviale

d) drumuri şi platforme

e) amenajări pentru curăţirea pneurilor

f) utilităţi pentru deservire şi operare



• Decopertarea sectoriala a suprafeţei la nivelul unei celule cu prezervarea

materialului decopertat

• Realizarea digurilor perimetrale de contur a celulei din material local procurat prin

excavare din cuva celulei

• Realizarea drumurilor, platformelor şi a celorlalte utilităţi necesare

• Depunerea sectorizata a nămolurilor în celula cu acoperirea provizorie pana la

închiderea definitiva

• Închiderea şi ecologizarea pe sectoare în soluţie definitiva similara cu cea



- soluţia definitiva similara cu cea prevăzuta în proiectul tehnic aprobat

pentru închiderea şi ecologizarea iazului consta dintr-o structura de

geotextil peste care se aşează geomembrana PEHD minim 2,0 mm; saltea

drenantă cu filtru pe ambele părţi 600 g/m2, strat drenant balast nespălat în

grosime minima de 0,3 m, şi sol vegetal în grosime de 0,3 m vegetaţie

perena.



Pag. 24 / 118

a) Celule de depozitare

De pe suprafaţa unde se va amenaja celula se decopertează solul vegetal depus

provizoriu la închiderea iazului cu prezervare pentru reutilizare Operaţia se va face

sectorizat pentru a evita deflaţia prin menţinerea suprafeţei celulei dezvelite timp

îndelungat. Solul respectiv în volum maxim estimat de 2000 mc (jumătate din suprafaţa

unei celule) se va depozita în vecinătatea celulei pana la refolosirea lui la închiderea

sectorizata a celulei

O celula va avea dimensiunile de 50 x 100 m şi va fi realizata prin delimitarea

perimetrala cu diguri construite din materialul local (steril) pe 3 laturi în faza de operare –

depunere şi pe 4 laturi în faza de închidere a celulei.

Materialul necesar construirii digurilor se va procura prin excavarea sterilului de pe

suprafaţa cuvei celulei la cota -0,5 m fata de nivelul reprofilat al plajei iazului realizat la

faza de închidere. Panta cuvei celulei va fi de 1÷2 %

Digul va avea o înălţime de 1,5 m, fata de cota iniţială a plajei iazului respectiv 2 m

fata de cota bazei celulei, o secţiune trapezoidala cu lăţimea la baza de cca., 9,75 m şi o

latine la coronament de 2 m. Pantele digului vor fi de 1:2 spre interior şi 1:2,5 spre

exteriorul celulei.

Terenul de fundare pentru depunerea în continuare a nămolului este constituit din

sterilul depus pe iaz.

Materialul de fundare este omogen cu granulometrie de 0,5 – 1,5 mm şi este

constituit din mineralele de ganga: cuarţ, calcit în cea mai mare parte.

Soliditatea este de peste 95%. Sterilul nu continue materiale biologice.

Sarcina la care este supus terenul de fundare este uniform distribuita şi consta din:

-sarcina depozitului propriu zis hmax = 2m 2,5 t/mp

-sarcina stratului de acoperire la inchiderea

depozitului hmax=0,5 m

0,9 t/mp

Total 3,4 t/mp

-sarcina variabile ale utilajelor de transport şi

depozitare (incarcator, masini)

a1) Închiderea depozitului



Pag. 25 / 118

Acoperirea depozitului se va face în 2 faze:

- acoperire temporara pe perioada când în depozit nu se operează o perioada mai

mare de 24 h şi consta din acoperirea cu folie sau geotextil impermeabilizat fixat pe

suprafaţa nămolului cu anvelope uzate pentru evitarea percolărilor;

- acoperirea finala care se va face sectorizat pe măsura ce suprafaţa depozitului a

ajuns la cota finala (Sminim = 500 m2) şi consta dintr-o structura de geotextil peste care se

aşează geomembrana PEHD minim 2,0 mm; saltea drenantă cu filtru pe ambele părţi 600

g/m2, strat drenant balast nespălat în grosime minima de 0,3 m, şi sol vegetal în grosime

de 0,3 m vegetaţie perena, în aceiaşi soluţie ca şi ecologizarea iazului Tăuţii de Sus.

Perimetral pe contur pe măsura închiderii celulei membranele PEHD ale celulei se

vor suda la membranele iazului (De asemenea se vor suda membranele şi la contactul

fâşiilor acoperitoare conform prescripţiilor).

a2) Geotextilul utilizat la acoperirea definitiva trebuie să fie rezistent pe termen

lung din (PP) polipropilena cu masa mai mare de g > 600 g/mp ce respecta cerinţele de

standarde.

a3) Stratul de impermeabilizare la acoperirea depunerilor va respecta cerinţele

prevăzute la închiderea depozitelor de deşeuri Ord. 757/ 2004

Cerinţele privind proprietăţile geomembranei sunt:

-grosime (SR EN ISC 9863-2/96 EN 1849-2) 2,5 mm

-densitate (STAS 5886-68 ISO R 1182) 0,95 kg/dm3

-masa pe unitate de suprafaţa (STAS 5886-68) 2500 g/m2

-rezistenţa la întindere (ISO R 527) test dublu T

-efort maxim la cedare 22 MPa

-deformaţia maxima 11%

-efort ultim 28 MPa

-deformaţia ultima 700%

-rezistenţa la impact unghicon 150 7,6 joule

unghicon 450 11,2 joule

-unghi de frcare la interfaţa cu nisip fin 170

cu geotextil 80÷ 110

-rezistenta la sfasiere conform STAS 6127/87

-rezistenta la imbinari sudate conf. EN 12317-2:2000



Pag. 26 / 118

-rezistenta la degradare chimica conf. EN 150 175:2000

-rezistenta la degradarea termica pr EN ISO 13438

Terenul de pozare a etanşeităţii sintetice trebuie să aibă toleranta de planeitate de

max. 2 cm/4 m.

Sistemul de impermeabilizare se protejează fata de alte straturi (strat de dren) cu

geotextil 200 g/mp.

a4) Stratul de drenaj trebuie să aibă o grosime minima de 0,3 m cu o

permeabilitate mai mare de 1x 10-3 m/s şi cu un conţinut de calciu pana la 10%. Mărimea

granulelor trebuie să fie cuprinsa între 4 mm şi 32 mm cu toleranta pentru granulele

superioare şi inferioare de 3% (masa).

Pe taluze cu pante mai mari de 1:3 se admite şi agregate concasate.

a5) Geotextilul ca strat separator între stratul de drenaj şi solul vegetal va fi din

material (PP) cu masa unitara de minim 400 g/mp. Geotextilul trebuie să fie permeabil.

a6) Stratul de recultivare se realizează peste stratul de drenaj şi trebuie să aibă o

grosime minima de 0,3 m cu caracteristici de reţinere a apei.

Nu se plantează tufişuri şi copaci pe stratul de recultivare.

Circulaţia pe suprafaţa depozitului în vederea realizării stratului poate avea loc

numai cu utilaje cu senile şi numai pe căile de circulaţie construite în acest scop din moloz

sau pietriş.

b) Sistem de colectare a levigatului

Nămolurile ce se depozitează au un caracter uşor bazic pH 8,5, nu sunt reactive şi

odată zvântate (uscate natural) au un grad mare de impermeabilitate, datorita structurii lor

nu cedează apa, astfel ca nu se prognozează levigat.

Totuşi exista posibilitatea antrenării superficiale de particole de către apele

meteorice în faza de operare motiv pentru care pantele bazei celulei şi a depunerii vor fi

2÷3 % spre platforma de operare.

Dea lungul platformei de operare pe lungimea de 90 m se pozează intr-un şanţ o

conducta de drenaj Ø 200 din PEHD. Conducta de drenaj va fi perforata pe 2/3 din

secţiunea ei în partea superioara, 1/3 din secţiunea conductei în partea inferioara rămâne

neperforata constituind linia de evacuare (curgere a levigatului). Pentru protejarea



Pag. 27 / 118

perforaţiilor conductei de drenaj, granulometric materialului drenat (pietrişul) de deasupra

conductei va avea dimensiunea de minim 2 d (d=diametrul perforaţiei).

În jurul conductei de drenaj se va realiza un pat filtrant din pietriş pe principiul

filtrului invers.

Conducta de drenaj va avea o inclinare de 0,5 - 1% spre un rezervor subteran

de colectare a levigatului.

Rezervorul pentru lichide agresive va avea un volum de 2 mc (Ø1200,

l=1570/1970 cu 2 guri de vizitare) şi va fi vidanjabil.

. Rezervorul are rol de stocare şi decantare a levigatului. În cazul în care levigatul

îndeplineşte condiţiile impuse de mediu, acesta va fi deversat în canalul de garda. În cazul

în care levigatul are incărcături peste limita admisa, conţinutul rezervorului va fi vidanjat şi

reintrodus în ciclul de tratare a celei mai apropiate staţii de epurare

c) Sistem de colectare a apelor pluviale

Apa provenita din precipitaţii trebuie colectata şi evacuata cât mai repede de pe

suprafaţa depozitului pentru a evita percolările şi alte efecte negative.

Apa din precipitaţii va fi readusa în circuitul natural printr-un sistem de drenaje şi

canale şi va fi dirijata spre emisar

Apa din precipitaţii evacuata în apele naturale trebuie să fie nepoluata.

În acest sens pantele la închiderea definitiva a depozitarii vor avea o inclinare de1÷

2 % spre sistemul existent de evacuare a apelor de pe iaz prin sonde inverse

Sistemul de colectare a apei din precipitaţii din zona depozitarii consta din:

- şant pereat (tip 3) de colectare a apei amplasat la exteriorul celulei între digul de

siguranţă a iazului şi digul celulei în lungime de 230 m cu racord la şanţul de evacuare,

- şant pereat (tip 3) de colectare a apei de pe platforma betonata în lungime de

230 m cu racord la sa şanţul de evacuare

- şant de evacuare a apelor (tip 2) în lungime de 215 m cu descărcare în şanţul

central (tip1) din sistemul de evacuare prin sonde inverse a apelor de pe iaz

- rigole la drumul de acces pe platformă.



Pag. 28 / 118

d) Drumuri şi platforme

- Accesul la iaz se va face pe latura nordică, pe un drum industrial de ocol al




ecologizare a iazului şi pentru transportul nămolurilor de la staţiile de epurare.

- lungime: 3.586 m;

- drum vicinal cu o singura banda de circulaţie, 4,00 m lăţime în aliniament şi

acostamente de 2x 0,75 m

- sistem rutier alcătuit din: 25 cm balast cilindrat, 20 cm piatra sparta, 10 cm

macadam;

- şanţuri (rigole) triunghiulare şi doua podeţe prefabricate de 5m, pentru

colectarea şi descărcarea apelor pluviale din zona drumului

- semnalizare rutiera ce va respecta normele tehnice în vigoare.

- Accesul pe suprafaţa iazului se va realiza pe un drum cu un singur fir de

circulaţie ce se va racorda la drumul de acces existent de pe latura vestica a iazului.

Intensitatea traficului va fi de maxim 2 maşini/zi (medie 1 maşină/zi).

Lungimea drumului va fi de 390 m cu o declivitate maxima de 8,1% pe porţiunea

taluzului.

Straturile de rezistenta a drumului se compun din:

-strat de fundaţie din balast 10 cm

-strat de fundaţie din piatra sparta 20 cm

-macadam ordinar 10 cm

Drumul va avea santuri pereate pentru colectarea şi evacuarea apelor pluviale.

- Pentru operarea în perimetrul celulei de depozitare se va amenaja o platforma

betonata cu lăţimea de 8 m la care se racordează drumul de acces şi pe care se va face

descărcarea din mijloace auto şi transvazarea nămolului în depozit cu mijloace

mecanizate. Lungimea platformei va fi de 230m şi are prevăzuta în zona mediană o

suprafaţa de 150 mp amenajată pentru întoarcerea autovehiculelor

Straturile de rezistenta a platformei se compun din:





Pag. 29 / 118

-beton 20 cm.

e) Amenajări pentru curăţirea pneurilor

La ieşirea din depozit pe drumul de acces existent se va realiza o platforma cu

lungimea de 150 m amenajata cu pietriş dur şi deşeuri de construcţii din demolări, zona de

rulare pentru curăţirea pneurilor.

Odată pe an îmbrăcămintea de pietriş dur va fi împrospătata, materialul vechi fiind

folosit pe iaz ca fundaţie la extinderea platformelor şi drumurilor.

f) Utilităţi pentru deservire şi operare

Cabina operatorului responsabil cu preluarea deşeurilor de nămol se va amenaja

în spaţiul existent “Atelier + birouri”. Spaţiul va fi amenajat conform normelor în vigoare

asigurând funcţia de birou, vestiar, grup sanitar.

Cabina operatorului va avea asigurata energia electrica necesară iluminatului şi

încălzirii din P.T. existent ce asigura şi în prezent alimentarea cu energie electrica.

Panouri avertizare vor fi instalate la intrarea în zona de depozitare pe toate căile

de acces în perimetrul iazului.

Instalaţii din dotare

Pentru buna funcţionare a depozitului sunt necesare:

-buldozer usor (nivelarea terenului, realizarea drumurilor)

-incărcător cu cupa pe senile (depozitarea deşeurilor)

-excavator (decopertare, acoperirea depozitului)

-echipamente pentru verificarea şi controlul deşeurilor

2.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE

Menţionam ca ansamblul de lucrări proiectate necesare amenajărilor pentru

depozitarea deşeurilor de la staţiile de epurare a apelor de mină pe iazul Tăuţii de

Sus, nu afectează clădiri, motiv pentru care, ca urmare a executării proiectului nu vor fi

necesare activităţi de dezafectare (demolare).

2.3. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI

Refacerea amplasamentului o reprezintă soluţia de închidere (acoperire) a

depozitului, în vederea realizării unei suprafeţe ecologizate.



Pag. 30 / 118

Închiderea (acoperirea) depozitului se va face în 2 faze:

- acoperire temporară pe perioada când în depozit nu se operează o perioada mai



- acoperirea finală care se va face sectorizat pe măsura ce suprafaţa depozitului a




de 0,3 m, vegetaţie perena, în aceiaşi soluţie ca şi ecologizarea iazului Tăuţii de Sus.




Închiderea şi ecologizarea pe sectoare în soluţie definitiva, similara cu cea

prevăzuta în proiectul tehnic aprobat pentru închiderea şi ecologizarea iazului se

face cu refolosirea materialului decopertat.

3. DEŞEURI

3.1. Generarea deşeurilor



deşeuri.

3.2. Managementul deşeurilor

Menţionăm că obiectul investiţiei este tocmai gospodărirea deşeurilor (nămolurilor)

rezultate de la staţiile de epurare a apelor de mină, prin amenajări realizate conform HG

856/2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive.


utilizate în alte scopuri, ele constituind la ora actuala deşeuri.

De asemenea facem precizarea ca însuşi iazul de decantare Tăuţii de Sus a fost

conceput şi amenajat pentru prevenirea şi reducerea cât mai mult posibil a efectelor

negative asupra mediului şi asupra sănătăţii populaţiei generate de depozitarea deşeurilor

rezultate din activităţile miniere anterioare (sterilelor de flotaţie).

Menţionam ca S.C. ICPM S.A. Baia Mare a întocmit PLANUL DE GESTIONARE A

DEŞEURILOR privind depozitarea nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a apelor



Pag. 31 / 118

de mină pe iazul Tauţii de Sus, conform prevederilor cap. III din H.G. 856/2008 privind

gestionarea deşeurilor din industriile extractive si a Ord. M.M.P./M.E.C.M.A./A.N.R.M. nr.

2042/2934/180 din 2010 privind aprobarea Procedurii pentru aprobarea planului de

gestionare a deşeurilor din industriile extractive şi a normativului de conţinut al acestuia.

Planul de gestionare a deşeurilor cuprinde şi procedura de acceptare a

deseurilor.

3.3. Procedura de acceptare a deseurilor

Pe iazul Tăuţii de Sus vor fi acceptate şi depozitate numai nămolurile ce provin de

la staşiile de epurare a apelor de mină. Tipul acestora trebuie să se regaseasca în

autorizaţia de mediu a depozitului.

Deşeurile periculoase stabilizate sunt acceptate pe depozit numai daca imdeplinesc

criteriile specifice corespunzatoare prevederilor legale şi numai în celule separate.

În faza primei depuneri sau la prezentarea pentru depunere a unui nămol de la o

staţie de epurare a apelor de mină nou pusă în funcţiune transportul va fi insoţit şi de fişa

specifică nămolului ce va cuprinde:

-compoziţia deşeului

-comportarea la levigare

-codul deşeului

-analiza privind solubilizarea elementelor din nămol

Deşeurile acceptate în depozit trebuie să îndeplineasca următoarele condiţii:

-să se regaseasca în lista deşeurilor acceptate în depozit

-să fie livrare numai de transportori autorizaţi

-să fie însoţite de documentele necesare

Documentele ce insotesc un transport trebuie să contină:

-tipul deşeului

-sursa de provenientă

-cantitatea transportată

-analiza de declaraţie

-autorizaţia de transport

La primirea transportului de deşeuri se efectueaza un control de recepţie ce constă

din:

-verificarea documentelor ce insoţesc transportul

-inspecţia vizuală (starea de agregare)

-prelevare probe dupa caz.



Pag. 32 / 118

Toate rezultatele controalelor de recepţie se inregistrează în jurnalul de funcţionare.

În urma controlului şi a constatării de conformitate cu cerinţele acceptate operatorul

dirijează, supraveghează şi raspunde de depozitarea deşeului.

Nerespectarea cerinţelor de acceptare din autorizaţia de funcţionare, atrage după

sine neacceptarea la depozitare a deşeurilor.

În caz de neacceptare la depozitare a nămolurilor, operatorul depozitului

informează imediat autoritatea competentă care decide asupra măsurilor ce se vor lua.

Inregistrarea deşeurilor acceptate la depozitare se face conform formularului de

expeditie/transport din Anexa 2 (MAPAM - 2/2004, MTCT - 2M/2004, MEC -118/2004)

intocmită în 2 exemplare (unul pentru transportor şi unul pentru operator).

4. IMPACTUL POTENTIAL, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MASURI

DE REDUCERE A ACESTUIA

4.1. APA

4.1.1. Reţeaua hidrografica

Reteaua hidrografica a perimetrul de dezvoltare exploatare Baia Sprie are un

aspect radiar, cursul principal care drenează perimetrul de la est spre vest este Valea

Sasarului cu o serie de afluenţi de dreapta: V.Tulbure, V.Limpedea, V. Vitelului,

V.Sarmasului, V.Sacadasului şi V.Covetii şi afluenti de stanga: V. Ciontolanului, V.Ciurca,

V. Hermanului, V. Slipului.

În zona în apropierea perimetrului minier Baia Sprie exista o acumulare de mici

dimensiuni “Lacul Bodi” care a servit ca sursa de apa industriala pentru activitatea miniera.

Pe parcursul râului principal nu sunt amenajări hidrotehnice şi nici lucrări importante de

apărare împotriva inundaţiilor întrucât regimul de curgere este specific zonei montane.

Pe diverse vai sunt amenajate captări de apa în scopul folosinţei industriale

(V.Brazi, Iezer-Limpedea) de mici capacitaţi.

Iazul de decantare Tăuţii de Sus este un iaz de câmp, ca atare nu se pune

problema acumularii sau tranzitarii viiturilor de apa.

La nord de iazul Tăuţii de Sus se afla râul Sasar ce curge de la est la vest.

Pe latura estica şi nordica curge pârâul Racos, afluent de stânga a râului Sasar, cu

un debit neînsemnat, care de asemenea nu afectează stabilitatea iazului.



Pag. 33 / 118

Apele din zona unde este amplasat iazul sunt colectate de pârâul Racos. Pârâul

Racos este şi receptorul debitelor rezultate din precipitaţiile atmosferice ce se colectează

de pe suprafaţa iazului Tăuţii de Sus.

4.1.2. Condiţii hidrogeologice

Perimetrul de dezvoltare exploatare Baia Sprie se încadrează din punct de vedere

geologic în lanţul eruptiv Oas-Gutai-Tibles, situându-se în zona sudica a acestuia.

Structura geologica a zonei este constituita din formaţiuni sedimentare de vârsta

eocena, sarmatiana, panoniana şi roci eruptive neogene.

Nivelul hidrostatic al apei subterane în cele 3 foraje executate la baza iazului în

1997 (studiu geotehnic BM 18-333-SC ICPM SĂ Baia Mare) precum şi formaţiunile

acvifere sunt prezentate mai jos:

Specificatie U.M. F 101 F 106 F 108

-locatia - Latura “N” Lautra “S” Latura “S-E”

-adancimea m 1,6 2,5 1,5

-nivel hidrostatic

interceptat

m - - 1,4

-formatiunea acvifera - Argila

nisipoasa

maronie rar

pietriş

Argila

nisipoasa

maronie, rar

pietriş

Argila galbuie

rar pietriş

4.1.3. Prognozarea impactului asupra apelor

Prin lucrările prevăzute în “Proiect tehnic de închidere şi ecologizare a minei Baia

Sprie, iaz Tăuţii de Sus - BM 18-348” (care deţine Acordul de Mediu nr. 09-5/14 04 2009),

plaja depozitului va fi reprofilată, apa din cuva iazului va fi evacuata în totalitate, iar

golul rămas în cuva plajei va fi umplut cu steril provenit din reprofilarea plajei şi a

coronamentului. În final plaja va avea o suprafaţă plană cu pante de scurgere a apei

pluviale spre cele 2 sonde inverse 8 şi 9 repozate în corpul iazului în scopul evacuării

apelor pluviale.

Suprafaţa plajei va fi impermeabilizata, acoperita cu sol vegetal şi cultivata cu

vegetaţie perena.

Prin lucrările de impermeabilizare prevăzute în Proiectul tehnic menţionat mai sus,

aportul de ape pluviale în corpul iazului este eliminat astfel ca se prognozează şi



Pag. 34 / 118

diminuarea până la dispariţie a exfiltraţiilor din iaz, astfel încât Iazul Tăuţii de Sus va


Referitor la realizarea depozitului pentru deşeurile (nămolurile) provenite de la

staţiile de epurare a apelor de mină, mentionam:

• Nămolurile ce se depozitează au un caracter uşor bazic pH 8,5, nu sunt reactive

şi odată zvântate (uscate natural) au un grad mare de impermeabilitate, datorita structurii

lor nu cedează apa, astfel ca nu se prognozează levigat.




• Apa provenita din precipitaţii trebuie colectata şi evacuata cât mai repede de pe


4.1.4. Masuri de diminuare a impactului asupra apelor

Realizarea depozitul pentru deşeurile (nămolurile) provenite de la staţiile de

epurare a apelor de mină presupune, printre altele, realizarea:

a) sistemului de colectare a levigatului

b) sistem de colectare a apelor pluviale.

a) Sistem de colectare a levigatului















Pag. 35 / 118


filtrului invers.

Conducta de drenaj va avea o inclinare de 0,5 - 1% spre un rezervor subteran de

colectare a levigatului.

Rezervorul pentru lichide agresive va avea un volum de 2 mc (Ø1200, l=1570/1970

cu 2 guri de vizitare) şi va fi vidanjabil.



în care levigatul are încărcături peste limita admisa, conţinutul rezervorului va fi vidanjat şi


b) Sistem de colectare a apelor pluviale









- şanţ pereat (tip 3) de colectare a apei amplasat la exteriorul celulei între digul de


- şanţ pereat (tip 3) de colectare a apei de pe platforma betonata în lungime de

230m cu racord la şanţul de evacuare

- şanţ de evacuare a apelor (tip 2) în lungime de 215 m cu descărcare în şanţul



4.2. AERUL

4.2.1. Condiţii de clima şi meteorologie pe amplasament

Clima regiunii este continentală-temperată cu veri cu temperaturi ce nu depăşesc

300 şi ierni blânde cu temperaturi cuprinse între +5 şi –180C.

Temperatura aerului are media anuala între 5,5 şi 9,70C, cu medii lunare cuprinse

între 16 - 200C în luna iulie şi -2 şi -50C în luna ianuarie, zilele cu îngheţ sunt de 120 - 130



Pag. 36 / 118

zile pe an. Uneori apar uşoare inversări termice precum şi amplitudini termice destul de

ridicate.

Precipitaţiile sunt abundente toamna şi primăvara şi căderi masive de zăpada iarna.

Regimul eolian este influenţat de circulaţia aerului din sud - vest, vitezele medii se

menţin între 2,2 - 3,2m/s.

Pana în prezent nu s-au semnalat fenomene meteorologice extreme.

4.2.2. Prognozarea poluării aerului

Factorul de mediu aer poate fi influenţat de fenomenul de deflaţie, respectiv

antrenarea particulelor fine de praf de curenţii de aer.

Transportul deşeurilor (nămolurilor) se va face numai cu maşini ce au posibilitatea

etanşării şi acoperirii benei pentru evitarea împrăştierii sub orice forma pe traseul de

transport, în timpul transportului sau staţionarii maşinii.

Celulele de depozitare trebuie umplute cât mai repede posibil pentru a se putea

aplica impermeabilizarea.

Deşeurile se depun mecanizat până la înălţimea finală (2m) pe sectoare limitate în

cadrul unei celule.

4.2.3. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer, operarea în depozitul

pentru deşeurile (nămolurile) provenite de la staţiile de epurare a apelor de mină

presupune acoperirea deşeurilor.

Acoperirea deşeurilor

După umplerea (după caz parţială) a unei celule se poate trece la

impermeabilizarea şi acoperirea definitiva a celulei conform prevederilor proiectului.

Acoperirea completa a unei celule se consideră închiderea definitiva a celulei.


-acoperire temporară pe perioada când în depozit nu se operează o perioada mai



-acoperirea finală care se va face sectorizat pe măsura ce suprafaţa depozitului a





Pag. 37 / 118









4.3. SOLUL

4.3.1. Tipul de sol

Terenurile din zonă sunt constituite din formaţiuni panoniene sedimentare,

reprezentate prin argile marnoase şi nisipuri, peste care este aşezat cuaternarul

reprezentat prin formaţiuni de terasă (bolovani, pietriş, nisip grosier, argile, argile prăfoase,

argile nisipoase şi sol vegetal).




constituit din mineralele de ganga: cuart, calcit în cea mai mare parte.

Soliditatea este de peste 95%. Sterilul nu continue materiale biologice.

4.3.2. Prognozarea impactului asupra solului

Sarcina la care este supus terenul de fundare este uniform distribuita şi consta din: -sarcina depozitului propriu zis hmax = 2m 2,5 t/mp

-sarcina stratului de acoperire la inchiderea depozitului

hmax=0,5 m

0,9 t/mp

Total 3,4 t/mp

-sarcina variabile ale utilajelor de transport şi depozitare

(incarcator, masini)



Pag. 38 / 118

4.3.3. Masuri de diminuare a impactului asupra solului

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu sol, amenajările pentru

realizarea depozitului pentru deşeurile (nămolurile) provenite de la staţiile de epurare a

apelor de mină presupun:

a) Realizarea platformei de descărcare

b) Realizarea drumurilor de acces la depozit

c) Acoperirea deşeurilor

a) Realizarea platformei de descărcare




mecanizate. Lungimea platformei va fi de 230m şi are prevăzuta în zona mediană o

suprafaţa de 150 mp amenajata pentru întoarcerea autovehiculelor

Straturile de rezistenta a platformei se compun din:



-beton 20 cm.

b) Realizarea drumurilor de acces la depozit






- lungime: 3.586 m;

- drum vicinal cu o singura banda de circulaţie, 4,00 m lăţime în aliniament şi

acostamente de 2x 0,75 m

- sistem rutier alcătuit din: 25 cm balast cilindrat, 20 cm piatra sparta, 10 cm

macadam;

- şanţuri (rigole) triunghiulare şi doua podeţe prefabricate de 5m, pentru

colectarea şi descărcarea apelor pluviale din zona drumului

- semnalizare rutiera ce va respecta normele tehnice în vigoare.



Pag. 39 / 118


circulatie ce se va racorda la drumul de acces existent de pe latura vestica a iazului.


Lungimea drumului va fi de 390m m cu o declivitate maxima de 8,1% pe portiunea

taluzului.

Straturile de rezistenta a drumului se compun din:



-macadam ordinar 10 cm

Drumul va avea santuri pereate pentru colectarea şi evacuarea apelor pluviale.


Soluţia de acoperire a deşeurilor a fost descrisa anterior (acoperire temporară cu

folie sau geotextil impermeabilizat si acoperirea finală în aceiaşi soluţie ca şi ecologizarea

iazului Tăuţii de Sus).

4.3.4. Refacerea terenurilor eliberate

Refacerea terenurilor eliberate o reprezinta de fapt refacerea amplasamentului şi

consta în soluţia de închidere (acoperire) a depozitului, în vederea realizării unei

suprafeţe ecologizate.


-acoperire temporară pe perioada când în depozit nu se operează o perioada mai



-acoperirea finală care se va face sectorizat pe măsura ce suprafaţa depozitului a





Perimetral pe contur pe măsura închiderii celulei, membranele PEHD ale celulei se





Pag. 40 / 118




4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI

4.4.1. Condiţii geologice

Geologia regiunii

Perimetrul de dezvoltare exploatare Baia Sprie, din care face parte şi zăcământul

Baia Sprie Vest, se încadrează din punct de vedere geologic în lanţul eruptiv Oas-Gutai-

Tibles, situându-se în zona sudica a acestuia.

Structura geologica a zonei este constituita din formaţiuni sedimentare de vârsta

eocena, sarmatiana, panoniana şi roci eruptive neogene.

Formaţiunile sedimentare aparţin tortonianului şi sarmatianului fiind formate din

argile roşii - vineţii cu aspect vărgat, argile cu blocuri de gresii cu aspect angular, marne

negre, argile cenuşii în alternanta cu cărbuni şi marne şi gresii cu nivele vulcano-

sedimentare.

Aceste formaţiuni apar în partea nordica a grabenului în culcuşul filonului Principal

precum şi la sud de graben ca intercalatii în rocile eruptive. Caracteristic acestror

formaţiuni sunt procesele de metamorfism hidrotermal care se regăsesc în apropierea

filonului Principal.

Rocile eruptive din perimetru s-au format prin eruptiile din timpul sarmatianului ce

au continuat pana în pliocen continand dacite de Danesti, andezite cuartifere de Piscuiatu

şi andezite piroxenice de Jereapan.

Din punct de vedere geografic în cadrul acestor andezite, se disting:

- Andezite piroxenice cu hornblenda şi cuarţ, formate din feldspaţii plagioclazi,

cuarţ, piroxeni şi hornblenda.

- Andezite piroxenice fără hornblenda, dispuse peste primul tip de andezite.

Structura acestor andezite este porfirica, iar textura este masiva.

Riodacitele cu biotit de Danesti, sunt formate dintr-o masa holocristalina,

propilitizate, cu zone intens argilizate, sericitizate, carbonatate şi piritizate. Aceste roci

apar în acoperisul filonului principal nordic.

Geologia terenului de fundare a iazului de decantare



Pag. 41 / 118

Terenul de fundare este constituit din formaţiuni panoniene sedimentare,

reprezentate prin argile marnoase şi nisipuri peste care este aşezat cuaternarul

reprezentat prin formaţiuni de terasa (bolovani, pietriş, nisip grosier, argile, argile prăfoase,

argile nisipoase şi sol vegetal).

Terenul de fundare are următorii parametrii fizico-mecanici:

Nr.

Crt.

Parametri U.M. Categoria rocii

Argile Grohotis

1. Greutate volumetrica γ t/m3 1,75÷2,04 1,9÷2,10

2. Unghi de frecare interna ϕ 00 9-21 31-36

3. Coeziune t/m2 1,1 – 6,0 0,0

4.4.2. Masuri de diminuare a impactului asupra subsolului

Realizarea lucrărilor proiectate pentru amenajarea depozitului pentru deşeurile

(nămolurile) provenite de la staţiile de epurare a apelor de mină, lucrări care care vor duce

la:

- diminuarea impactului asupra apelor (sistem de colectare a levigatului, sistem de

colectare a apelor pluviale);

- diminuarea impactului asupra aerului (acoperirea deşeurilor);

- diminuarea impactului asupra solului (refacerea amplasamentului în vederea

realizării unei suprafeţe ecologizate);

vor duce şi la diminuarea impactului asupra subsolului.

4.5. BIODIVERSITATEA

Vegetaţia şi fauna

Din punct de vedere biogeografic iazul de decantare Tăuţii de Sus este localizat în

terasa Râului Săsar, dominată de câmp şi păşune.

Din punct de vedere faunistic, mai caracteristic apare prezenta corbului,

huhurezului, cerbului, căprioarei, etc..



Pag. 42 / 118

4.6. PEISAJUL

4.6.1. Impactul prognozat asupra peisajului

Efectul asupra peisajului este determinat de însăşi existenta iazului de decantare

Tăuţii de Sus.

Perioada de realizare a lucrărilor reprezintă o etapa cu durata limitata şi se

considera ca echilibrul natural şi peisajul vor fi refăcute după încheierea lucrărilor. În

perioada de execuţie nu este necesar să se prevadă amenajări peisagistice.

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales

Iazul de decantare Tăuţii de Sus este un iaz de câmp, amplasat în perimetrul

localităţii Tăuţii de Sus, judeţul Maramureş, la 6 km aval de oraşul Baia Sprie şi la 2 km

amonte de oraşul Baia Mare.

Iazul se afla pe malul stâng a pârâului Săsar între fostul terasament CF Baia Mare -

Baia Sprie şi localitatea Satu Nou de Sus.

- Vecinătăţile obiectivului:

Nord: - fostul terasament CF Baia Mare - Baia Sprie

(viitorul drum industrial de ocol comuna Tăuţii de Sus)

Sud: - păşune Satu Nou de Sus

Est: - pădure Tăuţii de Sus

Vest: - iaz Flotaţia Centrala (în conservare)

Terenul pe care este amplasat iazul Tăuţii de Sus este în folosinţa minei Baia Sprie

în baza Dec. CPJ nr. 662/1961, Dec. CPJ 738/1973 şi Dec. CPJ 24/1975, în suprafaţa de

450.962 m2.

4.6.2. Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului

Reconstrucţia ecologica a zonei după închiderea şi ecologizarea iazului Tăuţii de

Sus, precum şi refacerea amplasamentului după realizarea depozitului pentru deşeurile

(nămolurile) provenite de la staţiile de epurare a apelor de mină, reprezintă masuri de

refacere a peisajului natural, înlăturând efectele apărute ca urmare a activităţii miniere

desfăşurate în zona.

Revegetarea se va realiza prin plantãri de puieţi de foioase şi prin însămânţări cu

ierburi perene, acolo unde nu este posibilã plantarea.

Puieţii se vor planta , având o densitate de 1 puiet / m², în gropi sãpate manual şi

umplute cu pãmânt vegetal, respectând normativele forestiere. Aceastã densitate a fost



Pag. 43 / 118

adoptatã din considerentul cã unele zone sunt destul de greu accesibile şi cã se vor planta

puieţi de talie micã care s-ar putea sã aibã o ratã de prindere redusã. În zonele unde

spontan a apãrut vegetatie, se vor face plantãri de completare astfel încât sã nu existe

zone neacoperite cu vegetatie.

4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC

4.7.1 Descrierea mediului social şi economic existent

Populatia

În zona amplasamentului iazului se gasesc 47 case şi anexe gospodăreşti private

aparţinătoare comunei Tăuţii de Sus, amplasate la şoseaua Baia Mare- Sighet (partea

dreapta a şoselei), o şcoală + grădiniţă şi 3 activităţi mici industriale. Numărul estimat al

populaţiei pana la limita şoselei este 165 persoane. Numărul estimat al personalului

prezent la un moment dat în şcoală şi grădiniţă este de 530 copii + personal didactic şi

auxiliar. În activitatea industriala este estimat un număr de 15 persoane.

Activitati economice, dezvoltarea infrastructurii

Principalele activităţi economice din zona au fost legate de EM Baia Sprie şi Uzina

de preparare Flotatia Centrala. Aceste unităţi şi-au încheiat activitatea, insa activitatea

miniera desfăşurata în zona a avut un anumit impact asupra aşezărilor umane, în special

prin afectarea factorilor de mediu sol, aer, apa, vegetaţie şi fauna.

Cele mai apropiate activitati economice sunt concentrate în orasul Baia Mare aflat la 2 km

vest fata de iazul Tăuţii de Sus.

În pădurea Satu Nou se gaseste amplasat poligunul militar şi poligonul de tir

sportiv, ce urmează a fi desfiinţat.

Perspectiva dezvoltării infrastructurii corelata cu Planul General de Urbanism

(P.U.G.) a orasului Baia Sprie şi municipiului Baia Mare prevăd în zona iazului Tăuţii de

Sus următorul concept:

-Drum de centura amplasat în partea sudica a iazului în apropierea liniei electrice

de inatla tensiune.

-Parc industrial – tehnologic în zona sud-vestica fata de amplasamentul iazului.

-Cartier rezidential la 1,5 km sud de amplasamentul iazului pe platforma vecina

localitatii Satu Nou.

Odată cu sistarea activităţii în cadrul obiectivului Iaz Tăuţii de Sus se elimina

influentele referitoare la noxele emise în atmosfera din cadrul procesului de depozitare a



Pag. 44 / 118

sterilului şi îmbunătăţirea calităţii acestui factor de mediu se va realiza odată cu

intervenţiile privind ameliorarea factorilor de mediu aer, sol, subsol şi apa.

4.7.2. Impactul potenţial al proiectului asupra populaţiei locale şi masuri de

diminuarea impactului

În perioada de execuţie a lucrărilor necesare realizării depozitului pentru deşeurile

(nămolurile) provenite de la staţiile de epurare a apelor de mină, se va crea un anumit

disconfort populaţiei din zona prin prezenta şantierului (prin aspectul fizic general, zgomot,

praf, prezenta utilajelor în mişcare).

În perioada de operare în depozit:

- Managementul deşeurilor impune măsuri permanente pentru controlul şi evitarea

împrăştierii în aer, în apă, sau pe suprafeţe în perimetrul depozitului şi în afara lui în

timpul manipulării, transportului şi depozitării deşeurilor;

- Transportul deşeurilor (nămolurilor) se va face numai cu maşini ce au posibilitatea



După finalizarea lucrărilor de refacere a amplasamentului şi ecologizare a

suprafeţelor, mediul social şi economic (factorul de mediu aşezări umane) nu va mai fi

afectat în mod negativ.

4.8. CONDITII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL

- Accesul la iaz, în vederea realizării lucrărilor şi operării în depozit, se va face pe

latura nordică, pe un drum industrial de ocol al comunei Tăuţii de Sus, pe traseul fostei

linii de cale ferata care servea pentru transportul minereului pe traseul Baia Sprie-Flotatia

Centrala Baia Mare (dezafectata). Astfel se va devia traficul greu pentru transportul

materialelor necesare lucrărilor de închidere şi ecologizare a iazului şi pentru

transportul nămolurilor de la staţiile de epurare, iar traseul propus va ocoli zonele

obiectivelor de interes public, obiectivele culturale şi arhitecturale din localitate.

Astfel, execuţia lucrărilor necesare realizării depozitului pentru deşeurile (nămolurile)

provenite de la staţiile de epurare a apelor de mină, şi operarea în depozit nu va afecta

condiţiile culturale şi etnice, patrimoniul cultural.



Pag. 45 / 118

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Principalele alternative studiate au fost descrise în Cap. I - Informaţii generale, la

pct. 1.9 - Descrierea principalelor alternative studiate

A fost analizată alternativa DEPOZITĂRII SUBTERANE A NĂMOLURILOR DE LA

STAŢIILE DE EPURARE A APELOR DE MINĂ.

Amplasamentul analizat a fost Mina Baia Sprie Est, datorită faptului că este singura

mină din bazinul minier ce dispune în prezent de utilităţi în funcţiune (instalaţii de extracţie,

P.T. şi alimentare cu energie electrica, staţie de compresoare şi staţie de aeraj, lucrări

miniere în funcţiune: puţ, galerii).

A fost efectuată o evaluare integrată a amplasamentului şi anume:



• Evaluare hidrogeologică


• Evaluare impact asupra biosferei


• Evaluarea depozitării pe termen lung.

Din evaluarea amplasamentului analizat - Mina Baia Sprie Est - au rezultat:

- condiţii favorabile (corespunzătoare) asupra depozitării subterane doar din

punct de vedere geologic şi al impactului asupra biosferei.

- condiţii nefavorabile (necorespunzătoare) din punct de vedere geomecanic,

hidrologic, geochimic, al costurilor de depozitare, al disponibilităţii reţelei de

galerii - AMPLASAMENTUL SUBTERAN NU SATISFACE NECESITĂŢILE.

În concluzie:






Pag. 46 / 118

• Proiectantul NU RECOMANDĂ DEPOZITAREA ÎN SUBTERAN în mina Baia

Sprie a nămolurilor provenite de la staţiile de epurare.

6. MONITORIZAREA

Având în vedere necesitatea privind siguranţa în exploatare şi în perioada de viată

a depozitului de deşeuri (nămoluri) provenite de la staţiile de epurare a apelor de mină,

(operarea) se va face pe baza unui program care va cuprinde:

- monitorizarea pe timpul operării (exploatării);

- monitorizarea post închidere.

Monitorizarea depozitului pe timpul exploatării

Monitorizarea depozitelor pe timpul exploatării se face de către operatorul

depozitului pe întreaga perioada de exploatare.

Auto-monitorizarea emisiilor are scop verificarea conformării cu condiţiile impuse de

autoritatile competente (autorizaţia de mediu, autorizaţia de gospodărire a apelor).

Verificările suplimentare de specialitate sunt necesare doar la monitorizarea

stabilităţii depozitului.

Analizele şi determinările necesare pentru auto-monitorizarea emisiilor şi controlul

calitatii factorilor de mediu se realizează în conformitate cu autorizaţia de mediu iar

rezultatele se înregistrează şi se păstrează pe toata perioada de monitorizare.

Operatorul depozitului de deşeuri are obligaţia să raporteze anual către autoritatea

de mediu rezultatele activităţii de automonitorizare.

Închiderea şi monitorizarea post-închidere

Închiderea începe odată cu încetarea depozitarii deşeurilor pe o anumita suprafaţa

a depozitului (cel putin pe o suprafaţa de 1000 mp). Suprafaţa pe care s-a sistat

depozitarea trebuie impermeabilizata şi ecologizata.

Autoritatea competenta trebuie să avizeze închiderea la finalul execuţiei acestei

lucrări pe baza:

-declaraţiei anuale cu privire la starea depozitului

-evaluarea anuala a controalelor

-capacitatea de funcţionare a sistemelor de drenaj

-planuri de funcţionare şi planuri de situaţie reambulate

-planuri de analiză şi acoperire a riscurilor



Pag. 47 / 118

Monitorizarea post-închidere a depozitului de deşeuri intra în obligaţia operatorului.

Întrucât închiderea definitiva se va face pe unitatea de suprafaţa (celula de

depozitare de 5000 mp) monitorizarea post-închidere are loc în paralel cu monitorizarea

pe timpul exploatării în celulele învecinate în funcţiune.

Perioada de monitorizare post-închidere are loc pe 30 ani.

Aceasta perioada poate fi prelungita daca în cursul derulării programului de

monitorizare se constata ca depozitul nu este stabil şi prezintă riscuri pentru factorii de

mediu şi sănătatea populaţiei.

Operatorul depozitului este obligat să raporteze rezultatele activităţii de auto-

monitorizare către autoritatea de mediu competenta.

Analizele şi determinarile necesare auto-monitorizării emisiilor se păstrează pe

toata perioada de monitorizare.

Monitorizarea va urmări:

I. În faza de exploatare

- comportarea sistemului de etanşare a bazei depozitului

- capacitatea de funcţionare a sistemului de colectare a levigatului

- condiţii de limitare a deflaţiei

- evacuarea apei din precipitaţii

- condiţiile de stabilitate ale depozitului

II. În faza de post-închidere

- capacitatea de funcţionare a sistemului de impermeabilizare a suprafeţei

depozitului

- deformaţii a sistemului de etanşare, stabilitate

- gestionarea apei din precipitaţii

- starea vegetaţiei

- starea sistemului de drenaj

La gestionarea apei din precipitaţii se va urmări:

- date meteorologice

- cantitate de precipitaţii zilnic, medie, lunara

- date despre emisie

- cantitatea de levigat la 6 luni



Pag. 48 / 118

- cantitatea de apa colectata de pe

suprafeţele acoperite la 6 luni

- compoziţia levigatului la 6 luni

- compoziţia apei colectate de pe

suprafaţa acoperita la 6 luni

(Nivelul apei în corpul iazului, apele subterane şi stabilitatea iazului se urmăreşte în

programul de monitorizare a iazului Tăuţii de Sus)

7. SITUATII DE RISC

7.1. Analiza riscurilor

În timpul execuţiei lucrărilor de închidere şi ecologizare a iazului Tăuţii de Sus, a

lucrărilor necesare amenajării depozitului pentru deşeurile (nămolurile) provenite de la

staţiile de epurare a apelor de mină şi a operării în depozit se inventariază următoarele

situaţii de risc:

a) Riscuri naturale

a.1. Inundaţii

Amplasamentul iazului de câmp Tăuţii de Sus aflat la cote superioare fata de

terenul înconjurător nu prezintă pericol de inundaţii. În apropierea iazului la distanta de

cca. 500 m se afla albia râului Sasar iar pe latura estica a iazului în imediata apropiere se

afla pârâul Racos afluent de stânga a râului Sasar Pârâul Racos colectează apele de pe

păşunea Satu Nou şi din pădurea învecinată debitele afluentele de apa fiind reduse.

Apele ce se acumuleaza pe platforma iazului vor fi dirijate spre zonele de evacuare

prestabilite şi evacuate prin sonde inverse în emisar. Platforma iazului va fi reprofilata în

acest scop. Pentru creşterea gradului de siguranţă în evacuarea apelor sunt prevăzute 2

sonde inverse.

Capacitatea de evacuare a unei sonde inverse cu diametru nominal φ 450 mm în

funcţie de sarcina hidraulica este:

-h = 5 cm; Q = 42 l/s

-h = 10 cm; Q = 110 l/s

-h = 20 cm; Q = 340 l/s

În cazul ploilor torenţiale apa se poate înmagazina în zonele de recepţie a sondelor

inverse după care se va evacua gradual.



Pag. 49 / 118

În perioadele anterioare s-au înregistrat acumulări de ape în mlaştina de la baza

iazului din zona estica. Prin realizarea şanţurilor de drenaj aceste ape vor fi dirijate în

pârâul Racos a cărui albie va fi decolmatata.

a.2. Furtuni-tornade

Fenomenele violente de furtuna nu vor influenta starea depozitului întrucât lucrările

de ecologizare prevăzute (acoperirea depozitului cu sol vegetal şi revegetarea

suprafeţelor) se va elimina pericolul deflaţiei (antrenării în atmosfera a particolelor fine).

a.3. Îngheţ-zăpezi abundente

Fenomenele meteorologice din timpul iernii nu afectează depozitul de steril.

a.4. Fenomene geologice

Activitatea seismica poate afecta stabilitatea depozitului de steril.

Din punct de vedere seismic zona unde este ampalsat iazul se încadrează conform

normativului P100/1992 în zona seismica “E” căreia ii corespunde un coeficient seismic ks

= 0,12 şi o perioada de colt Pc = 1,165.

În faza de proiectare zona a fost catalogata pentru gradul 6 de seismicitate (ks =

0,08 conf. STAS 11100/1-77).

Evaluarea stării de siguranţă (P2/2002) şi conform documentaţiei “Expertizarea

stării tehnice a iazului Tăuţii de Sus” (BM 18-333/1998) la solicitări statice rezulta următorii

coeficienţi de stabilitate:

-pentru cota 319 mdMN nivel maxim prognozat ks = 1,598 ÷ 1,73.

La solicitări seismice (grad 7) pentru cota prognozata a iazului (319 mdMN au

rezultat coeficienţi de stabilitate ks=1,113-1,254.

Transformarea iazului în depozit uscat prin executarea lucrărilor de desecare şi

ecologizare va duce cu siguranţă la îmbunătăţirea stabilităţii iazului.

În caz de mişcări seismice care pot duce la pierderea stabilităţii (prin fluidizarea

masei de steril) pe laturile estica-sudica şi nordica în prezent nu sunt amplasate obiective

ce ar fi afectate.

Pe latura nordica la cca. 200 m se găsesc aglomerări de locuinţe particulare şi

social-culturale amplasate la şoseaua Baia Mare – Baia Sprie iar la distanta de cca. 100 m

sunt mici activităţi industriale care au personal lucrativ.

Distanta de garda în care pot apărea efecte ale lichefierii (curgerii) sterilului în

cazul unor cutremure ce depăşesc gradul 6 de seismicitate pe scara Richter este de

100 m fata de digul de amorsare a iazului, SPAŢIU ÎN CARE NU SE VOR REALIZA

CONSTRUCŢII EDILITARE.



Pag. 50 / 118

Nu exista un mod de alarmare a populaţiei în aceste cazuri şi nici un sistem de

prevenire a acestor fenomene.

b) Riscuri tehnologice

b.1. Riscuri industriale

Activitatea industriala (depunerea de steril) pe iazul Tăuţii de Sus a fost sistata din

tr.IV.2003. Din 2003 pana în prezent pe iaz au fost deversate apele de mina din perimetrul

Baia Sprie.

Odată cu asecarea iazului şi executarea lucrărilor de ecologizare pe iaz nu există

riscuri legate de activitatea industrială.

b.2. Riscuri de transport

Pe actualul amplasament al iazului se intenţionează depozitarea deşeurilor

provenite de la staţiile de epurare a apelor de mina. Aceste deşeuri se prezintă sub forma

de nămoluri consistente au un caracter stabil nereactiv şi vor fi depozitate în celule special

amenajate.

Transportul deşeurilor se va realiza cu mijloace auto speciale (cu bena închisă

ermetic şi acoperite cu prelata de protecţie) astfel încât să fie exclusa împrăştierea lor pe

traseele de transport.

Exista riscul accidentelor pe traseul de transport şi împrăştierea nămolului în zona

de producere a accidentului. Acestea nu sunt reactive, şi nu prezintă pericol imediat la

contactul întâmplător cu pielea umană

b.3. Riscul de poluare a apelor

Depozitul de steril va fi impermeabilizat astfel ca va fi evitata percolarea sterilelor de

apele meteorice.

Depozitul de nămol (celulele de depozitare) au prin construcţie un sistem de

colectare a levigatului printr-o reţea de drenaj şi colectare. Levigatul colectat este condus

la un bazin de decantare. Apele limpezite se evacuează în emisar în cazul în care

îndeplinesc cerinţele impuse de NTPA sau vor fi vidanjate şi reintroduse în procesul de

epurare la cea mai apropiata staţie de epurare în cazul când se constata încărcări cu ioni

de metale grele.

Nu se inventariază alte riscuri tehnologice.

c) Riscuri biologice



Pag. 51 / 118

Nu sunt inventariate riscuri biologice materialele depuse în depozit nu sunt surse de

izbucnire a unor epidemii.

d) Riscuri de incendii

Pe depozitul de steril nu exista pericolul izbucnirii sau propagării de incendii. Din corpul

depozitului nu se degaja gaze combustibile.

e) Riscuri sociale

În apropierea depozitului de steril la cca. 250 m se afla o şcoală iar la cca. 200 m

locuinţe private.

Prezenta iazului în apropierea cladirilor publice (scoala) prezintă un risc diminuat

datorita lucrărilor de ecologizare ce se vor realiza (impermeabilizarea suprafeţelor pentru

evitarea percolării depozitului de către apa din precipitaţii şi eliminării exfiltraţiilor,

acoperirea suprafeţei iazului pentru evitarea deflaţiei şi vegetarea suprafeţei pentru

reducerea eroziunii şi sedimentarii).

7.2. Acoperirea riscurilor

a) Acoperirea riscului de inundatii

Prezenta depozitului de steril în zona nu aduce modificări în regimul cursurilor de

apa. Apele de pe platforma iazului cu o suprafaţa de cca. 27 ha se evacuează prin reţeaua

de sonde inverse în emisar.

Apele de pe taluze se vor colecta în şanţul de garda de la baza iazului ce

deversează în pârâul Racos.

Pârâul Racos va fi decolmatat pentru a asigura vehicularea debitelor de apa din

zona iazului şi evacuarea în bune condiţii în emisar.

Supraveghere evacuării apelor din precipitaţii de pe platforma iazului prin sondele

inverse se realizează de operatorul responsabil cu depunerea deşeului de la staţiile de

epurare a apelor de mina.

Se va stabili un nivel de alerta în cuva de acumulare la evacuarea apei de pe

platforma prin sondele inverse.

Natura materialului din care se vor executa conductele şi sondele inverse (PEHD)

exclude posibilitatea corodării şi eroziunii la funcţionare. Păstrarea integrităţii sistemului de

recepţie şi executarea lui conform proiectului exclude posibilitatea colmatărilor în funcţiune

asigura posibilitatea reviziilor şi reparaţiilor în caz de necesitate la una din conducte.

b) Acoperirea riscului la mişcări seismice



Pag. 52 / 118

În cazul unor mişcări seismice se va trece la inspectarea de urgenta a stării fizice a

iazului urmărindu-se apariţia de scufundări, tasări, alunecări în corpul iazului şi la taluze.

Se va face o evaluare a stării de siguranţă de către proiectanţii de specialitate

având la baza observaţiile efectuate.

Operatorul de pe iaz are obligaţia de a anunţa starea iminenta de pericol apărută în

urma mişcării seismice, comunităţii locale şi organelor competente în vederea luării

masurilor de securitate.

Pe iaz nu poate fi amplasat nici un fel de construcţie care necesita fundare

individuala.

Proiectantul nu recomanda folosinţa suprafeţei şi organizarea de activităţi cu

afluenţă mare de populaţie pe suprafaţa iazului.

Proiectantul recomanda păstrarea unei distante de garda de minim 100 m fata

de digul de amorsare a iazului, spaţiu în care nu se vor realiza construcţii edilitare.

Iazul va fi monitorizat în permanenta (30 de ani) de către beneficiarul suprafeţei

pana ce studiile de specialitate confirma absenta oricărui pericol privind siguranţa

stabilităţii şi afectarea mediului înconjurător.

c) Acoperirea riscului la transportul nămolului de la staţiile de epurare a

apelor de mina

Se vor respecta prevederile şi normele privind transportul materialelor pe căile

rutiere precum şi normele privind starea tehnica a autovehiculelor.

d) Acoperirea riscului de poluare a apelor

Prin respectarea cerinţele constructive de impermeabilizare şi drenaj, operare,

închidere şi monitorizare a depozitului de nămol provenit de la staţiile de epurare a apelor

de mina vor fi îndeplinite masurile de acoperire a riscului de poluare a apelor.

Monitorizarea depozitului în timpul exploatării şi post închidere în baza autorizaţiei

de gospodărire a apelor va asigura cerinţele legale în vigoare privind protecţia calităţii

apei.

Conform prevederilor legale operatorul depozitului are obligaţia să efectueze

monitorizarea pe întreaga perioada de exploatare şi postînchidere.

e) Acoperirea riscurilor asupra dezvoltarii urbanistica



Pag. 53 / 118

Proiectantul recomanda planificarea dezvoltării urbanistice a zonei după realizarea

lucrărilor de creştere a stabilităţii şi ecologizare a iazului Tăuţii de Sus prevăzute în

proiectul tehnic.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Un impediment la elaborarea şi redactarea Raportului la Studiul de evaluare a

impactului asupra Mediului l-a reprezentat faptul că - din lipsa fondurilor bugetare- nu au

fost atacate şi executate lucrările aprobate de închidere şi ecologizare a iazului.


Amenajări pentru depozitarea deşeurilor de la staţiile de epurare a apelor de mină pe iazul Tăuţii de Sus, jud. Maramures

Pag. 54 / 118

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

9.1. Denumirea proiectului

Proiect tehnic “Închiderea şi ecologizarea minei Baia Sprie Est, Iaz Tăuţii de

Sus, jud. Maramureş, inclusiv amenajări pentru depozitarea deşeurilor de la staţiile

de epurare a apelor de mină”.

Prezenta documentaţie prezintă detaliile de proiectare şi evaluarea impactului

asupra mediului pentru - Amenajări pentru depozitarea deşeurilor de la staţiile de

epurare a apelor de mină pe iazul Tăuţii de Sus, jud. Maramureş.

Documentaţia a fost solicitată de către Comisia de Analiză Tehnica din cadrul

A.P.M. Maramureş, fiind necesară revizuirii Acordului de Mediu nr. 09-5 din 14 aprilie

2009 emis pentru „Închiderea şi ecologizarea minei Baia Sprie Est - iaz Tăuţii de

Sus”

9.2. Descrierea proiectului

9.2.1. Necesitatea depozitarii nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a

apelor de mina

În urma închiderii perimetrelor miniere s-au realizat mai multe staţii de epurare a

apelor de mină. Apele epurate care îndeplinesc condiţiile impuse de NTPA 001/2002 sunt

evacuate în emisar. Din procesul de epurare rezulta nămoluri a căror conţinuturi sunt

prezentate în cap. Documente anexate, şi care au fost supuse unor lucrări de

cercetare privind solubilizarea elementelor conţinute în acestea.


utilizate în alte scopuri, ele constituind la ora actuală deşeuri.

- Caracteristicile nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a apelor de

mină sunt:

- substanţă solidă (aspect păstos);

- culoare brun-roşiatică;

- umiditate 80%;

- greutate specifică 1,2 t/mc,

- pH 8÷9;

- clasificat după levigare ca deşeu periculos nereactiv stabilizat.



Pag. 55 / 118

- Tipul deşeului - conform H.G. 856/16.08.2002 privind evidenţa gestiunii

deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile

periculoase - Cod 19 13 05 – nămoluri de la remedierea apelor subterane cu

conţinut de substanţe periculoase).

- Continuturi in elemente in proba solida:



Namol Asecare

0,058 <0,001 6,0 0,1 1,37 1,5 18,5 7,125 0,079 15,370

Namol Campurele

0,11 <0,001 4,63 0,16 1,75 12,5 14,75 4,25 0,16 11,827

Namol Tyuzosa 0,08 <0,001 2,50 0,025 1,25 11,25 22,25 3,875 0,0078 11,427




0,058÷

0,11

<0,001

2,50 ÷6,0

0,025 ÷0,16

1,25 ÷1,75

1,5

÷12,5

14,75 ÷22,25

3,875 ÷7,125

0,0078 ÷0,16

11,427 ÷15,370




Namol Asecare <0,05 <0,10 <0,05 <0,05 <0,05 <0,10 470 5,0 892

Namol Campurele

<0,05 <0,10 <0,05 <0,05 <0,05 <0,10 390 3,0 840

Namol Tyuzosa <0,05 <0,10 <0,05 <0,05 <0,05 <0,10 295 2,0 616




<0,05

<0,10

<0,05

<0,05

<0,05

<0,10

295

÷ 470

2,0

÷ 5,0

616

÷ 892

În urma testelor nămolurile catalogate ca periculoase au o comportare

echivalenta cu cea a deşeurilor nepericuloase, sunt stabile şi nu sunt reactive



Pag. 56 / 118

Disponibilitatea iazului Tăuţii de Sus

Pe iazul de decantare Tăuţii de Sus s-a încetat depunerea sterilelor de la

prepararea minereurilor provenite de la EM Baia Sprie din tr.IV. 2003.

După realizarea lucrărilor de dezafectare şi ecologizare, iazul Tăuţii de Sus va


Cota proiectată a depozitului de steril este de 319 mdMN. Cota actuală a plajei

unde se propune amplasarea depozitului de nămol este 314 mdMN.

Exista o disponibilitate a depozitarii de cca. 5 m. Din “Studiu de evaluare a stării de

siguranţa pentru cota finală a iazului” rezulta coeficienţi de siguranţa de 1,408 (kmin = 1,3).

Prin asimilarea încărcării cu sarcini a noului depozit cu creşterea iazului la cota

finala, se apreciază menţinerea coeficienţilor de siguranţă la minimum necesar.

9.2.2. Necesitatii construirii drumului industrial de ocol al comunei Tăuţii de

Sus

În prezent accesul la iazul Tutii de Sus este asigurat din comuna Tăuţii de Sus pe

strada Mesteacănului ce se ramifica din DN 18 Baia Mare – Sighetu Marmaţiei .

Comuna Tăuţii de Sus este dezvoltata de o parte şi de alta a drumului DN 18

Traficul pe DN 18 este intens fiind legătura principala între oraşul Baia Mare şi

Maramureşul istoric

Comunitatea a solicitat beneficiarului realizarea unui drum de ocol al comunei

Tăuţii de Sus pentru acces la iaz în vederea transportului de materiale necesare închiderii

şi ecologizării iazului şi pentru transportul nămolului provenit de la staţiile de epurare a

apelor de mina

Drumul de ocol se va realiza pe traseul fostei linii CFR Baia Mare –Baia Sprie,

dezafectata în prezent, cu racord la DN 18 în extremitatea vestica a comunei Tăuţii de

Sus pe strada Forestierului şi racord la DN 18 în extremitatea estica a comunei pe strada

Plevnei

9.2.3. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate



lucrărilor de creştere a stabilităţii iazului şi ecologizarea acestuia conform soluţiilor

prevăzute în ,,Proiectul tehnic de închidere şi ecologizare a minei Baia Sprie - iaz


2009.



Pag. 57 / 118

9.2.4. Conceptul general de realizare a depunerii

Nămolurile (deşeurile) provenite de la staţiile de epurare a apelor de mină se

prezintă în stare solidă (parţial asecate) sunt nereactive şi au un caracter neutru, uşor

bazic (pH 7,5 - 8,5).

• Amenajări pentru depozitarea în continuare


face:

- conform HG 856/2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive,

reprezentând de fapt o depunere în continuare pe iazul Tauţii de Sus..

- numai dupa realizarea lucrărilor de crestere a stabilitatii iazului şi

ecologizarea acestuia conform soluţiilor prevăzute în ,,Proiectul tehnic de

închidere şi ecologizare a minei Baia Sprie –iaz Tăuţii de Sus”

Intreaga suprafaţa a iazului va fi ecologizate în structura prevazuta în proiectul

aprobat, cu excepţia unei suprafeţe de 1,8 ha destinata depozitarii nămolurilor

reprezentand cca 3,7% din suprafaţa iazului, suprafaţa ce va fi ecologizata provizoriu.

Pe aceasta suprafaţa nu se va realiza impermeabilizarea cu geomembrane, ci doar

acoperirea cu sol vegetal şi înierbare în vederea realizării ulterioare a amenajărilor pentru

depunerea nămolului provenit de la staţiile de epurare a apelor de mina.



o Decopertarea sectoriala a suprafeţei la nivelul unei celule cu prezervarea

materialului decopertat;

o Realizarea digurilor perimetrale de contur a celulei din material local procurat

prin excavare din cuva celulei;

o Realizarea drumurilor, platformelor şi a celorlalte utilităţi necesare;

o Depunerea sectorizata a nămolurilor în celula cu acoperirea provizorie până la

închiderea definitivă;

o Închiderea şi ecologizarea pe sectoare în soluţie definitiva similara cu cea



- soluţia definitiva similara cu cea prevăzută în proiectul tehnic aprobat

pentru închiderea şi ecologizarea iazului consta dintr-o structura de



Pag. 58 / 118

geotextil peste care se aşează geomembrana PEHD minim 2,0 mm; saltea

drenantă cu filtru pe ambele părţi 600 g/m2, strat drenant balast nespălat în

grosime minima de 0,3 m, şi sol vegetal în grosime de 0,3 m vegetaţie

perena.

• Depozitarea deşeurilor (nămolurilor) provenite de la staţiile de epurare a apelor

de mină se va face:

- pe suprafaţa iazului Tăuţii de Sus, pe latura sudică a suprafeţei iazului,

înspre zona de câmpie fără construcţii edilitare sau alte utilităţi în apropiere;

- în 2 (două) celule separate, cu dimensiunile în plan de 100 x 50 m (S = 5.000

mp), pe o înălţime maximă de depozitare de hmax = 2 m (V = 10.000 mc, respectiv

12.000 t, greutate specifica γ=1,2t/mc);

- fata de coronamentul suprafeţei iazului se va păstra o distantă minimă de 10 m

până la aliniamentul celulelor.;

- depozitul se va realiza etapizat pe măsura necesitaţilor (celulă după celulă).

9.2.5. Precizări privind capacitatea de depozitare

Pe suprafaţa iazului, pe latura sudica, se vor amenaja 2 (două) celule care vor

asigura depozitarea nămolului provenit de la staţiile de epurare a apelor de mină.

Caracteristicile depozitului (a operaţiei de depozitare) sunt:

- Dimensiunile în plan a celulei vor fi: 100x50 m (S = 5.000 mp),

- Înălţimea maximă de depozitare va fi: hmax = 2 m

- Capacitatea unei celule va fi: 12.000 t

(5.000 mp x 2 m x γ=1,2t/mc)

- Capacitatea depozitului va fi: 24.000 t

(2 celule x 12.000 t/celulă)

- Ritmul depunerilor zilnice va fi: 7÷10 t/zi

- Durata de asigurare a depozitului: 8 ani

9.2.6. Situaţia existenta



deşeuri.



Pag. 59 / 118



lucrărilor de creştere a stabilităţii iazului şi ecologizarea acestuia conform solutiilor

prevazute în ,,Proiectul tehnic de închidere şi ecologizare a minei Baia Sprie - iaz


2009.

9.2.7. Descrierea lucrărilor proiectate

Spatiile pentru depunerea nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a apelor de

mina se compun din:

a) celule de depozitare

b) sistem de colectare a levigatului

c) sistem de colectare a apelor pluviale

d) drumuri şi platforme

e) amenajări pentru curăţirea pneurilor

f) utilităţi pentru deservire şi operare

a) Celule de depozitare

- Dimensiunile în plan a celulei: 100x50 m (S = 5.000 mp),

- Înălţimea maximă de depozitare: hmax = 2 m

- Capacitatea unei celule: 12.000 t

a1) Închiderea depozitului







aşează geomembrana PEHD minim 2,0 mm; saltea drenantă cu filtru pe ambele parţi 600





Pag. 60 / 118




b) Sistem de colectare a levigatului














filtrului invers.

Conducta de drenaj va avea o inclinare de 0,5 - 1% spre un rezervor subteran de

colectare a levigatului. Rezervorul pentru lichide agresive va avea un volum de 2 mc

(Ø1200, l=1570/1970 cu 2 guri de vizitare) şi va fi vidanjabil.



în care levigatul are încărcături peste limita admisa, conţinutul rezervorului va fi vidanjat şi


c) Sistem de colectare a apelor pluviale





Pag. 61 / 118







- sanţ pereat (tip 3) de colectare a apei amplasat la exteriorul celulei între digul de


- sanţ pereat (tip 3) de colectare a apei de pe platforma betonata în lungime de

230m cu racord la şanţul de evacuare

- sanţ de evacuare a apelor (tip 2) în lungime de 215m cu descărcare în şanţul



d) Drumuri şi platforme



minereului pe traseul Baia Sprie-Flotaţia Centrala Baia Mare (dezafectata), prin care se va




circulaţie ce se va racorda la drumul de acces existent de pe latura vestica a iazului.





mecanizate.

e) Amenajări pentru curatirea pneurilor

La ieşirea din depozit pe drumul de acces existent se va realiza o platforma cu

lungimea de 150 m amenajata cu pietriş dur şi deşeuri de construcţii din demolări, zona de

rulare pentru curăţirea pneurilor. Odată pe an îmbrăcămintea de pietriş dur va fi

împrospătata, materialul vechi fiind folosit pe iaz ca fundaţie la extinderea platformelor şi

drumurilor.



Pag. 62 / 118

f) Utilităţi pentru deservire şi operare

Cabina operatorului responsabil cu preluarea deşeurilor de nămol se va amenaja

în spaţiul existent “Atelier + birouri”. Spaţiul va fi amenajat conform normelor în vigoare

asigurând funcţia de birou, vestiar, grup sanitar. Cabina operatorului va avea asigurata

energia electrica necesară iluminatului şi încălzirii din P.T. existent ce asigura şi în prezent

alimentarea cu energie electrica.

Panouri avertizare vor fi instalate la intrarea în zona de depozitare pe toate căile

de acces în perimetrul iazului.

Instalaţii din dotare

Pentru buna functionare a depozitului sunt necesare:

- buldozer usor (nivelarea terenului, realizarea drumurilor)

- încărcător cu cupă pe şenile (depozitarea deşeurilor)

- excavator (decopertare, acoperirea depozitului)

- echipamente pentru verificarea şi controlul deşeurilor

9.2.8. Lucrări de refacere a amplasamentului

Refacerea amplasamentului o reprezintă soluţia de închidere (acoperire) a

depozitului, în vederea realizării unei suprafeţe ecologizate.


















Pag. 63 / 118

9.3. Metodologii utilizate în evaluarea impactului asupra mediului

Întocmirea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a avut la

baza o serie de Directive Europene transpuse şi implementate în legislaţia naţională prin

acte legislative privind protecţia mediului pentru activităţile cu impact semnificativ asupra

mediului, care se supun evaluării impactului asupra mediului (EIM), şi anume:

- Directiva Consiliului nr. 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte

publice şi private asupra mediului, modificata şi completata prin Directiva Consiliului

97/11/CE şi Directiva 2003/35/CE privind participarea publicului cu privire la elaborarea

anumitor planuri şi programe în legătura cu mediul, transpuse în legislaţia româneasca

prin OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobata prin Legea nr. 265/2006, cu

modificările şi completările ulterioare, prin H.G. nr.445/2009 privind evaluarea impactului

anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.

- Ord. nr.135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului

asupra mediului pentru proiecte publice şi private

- Ord. nr.863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor

procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului

- HG nr. 352/2005 pentru modificarea şi completarea HG nr. 188/2002 privind

conditiile de descarcare în mediul acvatic al apelor uzate

- Directiva cadru privind deşeurile nr. 75/442/EEC amendata de Directiva nr.

91/156/EEC transpusa prin OUG nr. 78/2000, aprobata prin Legea nr. 426/2001 privind

regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare

- Directiva nr. 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor transpusa în legislaţia

romaneasca prin HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi

completările ulterioare.

- HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările şi completările

ulterioare

9.4. Impactul prognozat asupra mediului

9.4.1. Impactul prognozat asupra apei

Prin lucrările prevăzute în “Proiect tehnic de închidere şi ecologizare a minei Baia

Sprie, iaz Tăuţii de Sus - BM 18-348” (care deţine Acordul de Mediu nr. 09-5/14 04 2009),



Pag. 64 / 118

plaja depozitului va fi reprofilată, apa din cuva iazului va fi evacuata în totalitate, iar

golul rămas în cuva plajei va fi umplut cu steril provenit din reprofilarea plajei şi a

coronamentului. În final plaja va avea o suprafaţă plană cu pante de scurgere a apei

pluviale spre cele 2 sonde inverse 8 şi 9 repozate în corpul iazului în scopul evacuării

apelor pluviale.

Suprafaţa plajei va fi impermeabilizata, acoperita cu sol vegetal şi cultivata cu

vegetaţie perena.

Prin lucrările de impermeabilizare prevăzute în Proiectul tehnic menţionat mai sus,

aportul de ape pluviale în corpul iazului este eliminat astfel ca se prognozează şi

diminuarea până la dispariţie a exfiltraţiilor din iaz, astfel încât Iazul Tăuţii de Sus va


Referitor la realizarea depozitului pentru deşeurile (nămolurile) provenite de la

staţiile de epurare a apelor de mină, menţionăm:

• Nămolurile ce se depozitează au un caracter uşor bazic pH 8,5, nu sunt reactive

şi odată zvântate (uscate natural) au un grad mare de impermeabilitate, datorita structurii

lor nu cedează apa, astfel ca nu se prognozează levigat.




• Apa provenita din precipitaţii trebuie colectata şi evacuata cât mai repede de pe


9.4.2. Impactul prognozat asupra aerului

Factorul de mediu aer poate fi influenţat de fenomenul de deflaţie, respectiv

antrenarea particulelor fine de praf de curenţii de aer.

9.4.3. Impactul prognozat asupra solului şi subsolului




constituit din mineralele de ganga: cuarţ, calcit în cea mai mare parte.

Soliditatea este de peste 95%. Sterilul nu continue materiale biologice

Sarcina la care este supus terenul de fundare este uniform distribuita şi consta din:



Pag. 65 / 118

-sarcina depozitului propriu zis hmax = 2m 2,5 t/mp

-sarcina stratului de acoperire la închiderea

depozitului hmax=0,5 m

0,9 t/mp

Total 3,4 t/mp

-sarcina variabile ale utilajelor de transport şi

depozitare (încărcător, maşini)



nu cedează apa, astfel ca nu se prognozează levigat. Totuşi exista posibilitatea

antrenării superficiale de particole de către apele meteorice în faza de operare motiv

pentru care pantele bazei celulei şi a depunerii vor fi 2÷3 % spre platforma de operare.

9.4.4. Impactul prognozat asupra biodiversitatii

În perioada realizării lucrărilor proiectate şi operării în depozit, traficul auto poate

influenţa flora şi fauna prin:

- depunerea de noxe pe sol şi în plante;

- poluarea prin zgomote şi vibraţii;

- tulburarea vieţii animalelor sălbatice;

Se apreciază ca pe măsura realizării lucrărilor proiectate şi închiderii fronturilor de

lucru aferente, calitatea factorului de mediu biodiversitate, va reveni la parametrii anteriori

celor din perioada de execuţie.

9.4.5. Impactul prognozat asupra peisajului

Efectul asupra peisajului este determinat de însăşi existenta iazului de decantare

Tăuţii de Sus.

Perioada de realizare a lucrărilor reprezintă o etapa cu durata limitata şi se

considera ca echilibrul natural şi peisajul vor fi refăcute după încheierea lucrărilor. În

perioada de execuţie nu este necesar să se prevadă amenajări peisagistice.

9.4.6. Impactul prognozat asupra mediului social şi economic

În zona amplasamentului iazului se găsesc 47 case şi anexe gospodăreşti private

aparţinătoare comunei Tăuţii de Sus, amplasate la şoseaua Baia Mare- Sighet (partea

dreapta a şoselei), o şcoală + grădiniţă şi 3 activităţi mici industriale. Numărul estimat al

populaţiei pana la limita şoselei este 165 persoane. Numărul estimat al personalului



Pag. 66 / 118

prezent la un moment dat în şcoală şi grădiniţă este de 530 copii + personal didactic şi

auxiliar. În activitatea industriala este estimat un număr de 15 persoane.

În perioada de execuţie a lucrărilor necesare realizării depozitului pentru deşeurile

(nămolurile) provenite de la staţiile de epurare a apelor de mină, se va crea un anumit

disconfort populaţiei din zona prin prezenta şantierului (prin aspectul fizic general, zgomot,

praf, prezenta utilajelor în mişcare).

9.5. Masuri de diminuarea impactului pe componente de mediu

9.5.1. Masuri de diminuare a impactului asupra apelor

Pentru diminuarea impactului asupra apelor, realizarea depozitul pentru deşeurile

(nămolurile) provenite de la staţiile de epurare a apelor de mină presupune, printre altele,

realizarea:

a) sistemului de colectare a levigatului

- conducta de drenaj Ø 200 din PEHD, perforata pe 2/3 din secţiunea ei în

partea superioara, pozata intr-un şanţ de-a lungul platformei de operare, pe

lungimea de 90 m .

- pat filtrant din pietriş, în jurul conductei de drenaj, pe principiul filtrului

invers.

- rezervor vidanjabil pentru lichide agresive cu un volum de 2 mc

- pozarea conductei de levigat şi a rezervorului de levigat în sectorul în care

urmează să înceapă depozitarea (după ce un sector din cadrul celulei de

depozitare a ajuns la cota finala).

b) sistem de colectare a apelor pluviale

- pantele la închiderea definitiva a depozitarii vor avea o inclinare de1÷ 2 % spre

sistemul existent de evacuare a apelor de pe iaz prin sonde inverse


- şanţ pereat (tip 3) de colectare a apei amplasat la exteriorul celulei între

digul de siguranţă a iazului şi digul celulei în lungime de 230 m cu racord la

şanţul de evacuare,

- şanţ pereat (tip 3) de colectare a apei de pe platforma betonata în lungime

de 230m cu racord la şanţul de evacuare



Pag. 67 / 118

- şanţ de evacuare a apelor (tip 2) în lungime de 215m cu descărcare în

şanţul central (tip1) din sistemul de evacuare prin sonde inverse a apelor de

pe iaz


9.5.2. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului




Celulele de depozitare trebuie umplute cât mai repede posibil pentru a se putea

aplica impermeabilizarea.

Deşeurile se depun mecanizat până la înălţimea finală (2m) pe sectoare limitate în

cadrul unei celule.

De asemenea operarea în depozitul pentru deşeurile (nămolurile) provenite de la

staţiile de epurare a apelor de mină presupune acoperirea deşeurilor

Acoperirea deşeurilor

După umplerea (după caz parţială) a unei celule se poate trece la

impermeabilizarea şi acoperirea definitiva a celulei conform prevederilor proiectului.

Acoperirea completa a unei celule se consideră închiderea definitiva a celulei.















Pag. 68 / 118




9.5.3. Masuri de diminuare a impactului asupra solului

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu sol, amenajările pentru

realizarea depozitului pentru deşeurile (nămolurile) provenite de la staţiile de epurare a

apelor de mină presupun:

a) Platforma de descărcare pentru operarea în perimetrul celulei de depozitare

- platforma betonata cu latimea de 8 m, lungimea de 230 m, şi la mijloc o suprafaţa

de 150 mp amenajata pentru întoarcerea autovehiculelor

b) Drumuri de acces la depozit

- Accesul la iaz pe latura nordică, pe un drum industrial de ocol al comunei

Tăuţii de Sus, pe traseul fostei linii de cale ferata care servea pentru transportul

minereului pe traseul Baia Sprie-Flotatia Centrala Baia Mare (dezafectata), prin

care se va devia traficul greu pentru transportul materialelor necesare

lucrărilor de închidere şi ecologizare a iazului şi pentru transportul

nămolurilor de la staţiile de epurare.. Drumul va avea lungimea de 3.586 m, o

singura banda de circulaţie de 4,00 m lăţime în aliniament şi acostamente de 2x

0,75 m, şanţuri (rigole) triunghiulare şi doua podeţe prefabricate de 5m, pentru

colectarea şi descărcarea apelor pluviale din zona drumului, semnalizare rutiera ce

va respecta normele tehnice în vigoare.


circulaţie ce se va racorda la drumul de acces existent de pe latura vestica a

iazului. Lungimea drumului va fi de 390m m cu o declivitate maxima de 8,1% pe

porţiunea taluzului. Drumul va avea şanţuri pereate pentru colectarea şi evacuarea

apelor pluviale.


Soluţia de acoperire a deşeurilor a fost descrisa anterior şi consta din acoperire

temporara cu folie sau geotextil impermeabilizat fixat pe suprafaţa nămolului cu anvelope

uzate pentru evitarea percolărilor şi acoperirea finala în soluţie definitiva, similara cu cea

prevăzuta în proiectul tehnic aprobat pentru închiderea şi ecologizarea iazului cu

refolosirea materialului decopertat.



Pag. 69 / 118

- soluţia definitiva similara cu cea prevăzuta în proiectul tehnic aprobat pentru

închiderea şi ecologizarea iazului consta dintr-o structura de geotextil peste care

se aşează geomembrana PEHD minim 2,0 mm; saltea drenantă cu filtru pe ambele

părţi 600 g/m2, strat drenant balast nespălat în grosime minima de 0,3 m, şi sol

vegetal în grosime de 0,3 m vegetaţie perena.

9.5.4. Masuri de diminuare a impactului asupra subsolului

Realizarea lucrărilor proiectate pentru amenajarea depozitului pentru deşeurile

(nămolurile) provenite de la staţiile de epurare a apelor de mină, lucrări care vor duce la:

- diminuarea impactului asupra apelor (sistem de colectare a levigatului, sistem de

colectare a apelor pluviale);

- diminuarea impactului asupra aerului (acoperirea deşeurilor);

- diminuarea impactului asupra solului (refacerea amplasamentului în vederea

realizării unei suprafeţe ecologizate);

vor duce şi la diminuarea impactului asupra subsolului.

9.5.5. Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii

Se apreciază ca pe măsura realizării lucrărilor proiectate şi închiderii fronturilor de

lucru aferente, calitatea factorului de mediu biodiversitate, va reveni la parametrii anteriori

celor din perioada de execuţie.

9.5.6. Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului

Reconstrucţia ecologica a zonei după închiderea şi ecologizarea iazului Tăuţii de

Sus, precum şi refacerea amplasamentului după realizarea depozitului pentru deşeurile

(nămolurile) provenite de la staţiile de epurare a apelor de mină, reprezintă masuri de

refacere a peisajului natural, înlăturând efectele apărute ca urmare a activităţii miniere

desfăşurate în zona.

Revegetarea se va realiza prin plantãri de puieţi de foioase (având o densitate de 1

puiet / m²) şi prin însămânţări cu ierburi perene, acolo unde nu este posibilã plantarea.



Pag. 70 / 118

9.5.7. Masuri de diminuarea impactului asupra mediului social şi economic

Managementul deşeurilor impune măsuri permanente pentru controlul şi evitarea

împrăştierii în aer, în apă, sau pe suprafeţe în perimetrul depozitului şi în afara lui în timpul

manipulării, transportului şi depozitării deşeurilor;




Accesul la iaz, în vederea realizării lucrărilor şi operării în depozit, se va face pe

latura nordică, pe un drum industrial de ocol al comunei Tăuţii de Sus. Astfel se va


ecologizare a iazului şi pentru transportul nămolurilor de la staţiile de epurare, iar

traseul propus va ocoli zonele obiectivelor de interes public, obiectivele culturale şi

arhitecturale din localitate şi nu va afecta condiţiile culturale şi etnice, patrimoniul cultural.

După finalizarea lucrărilor de refacere a amplasamentului şi ecologizare a

suprafeţelor, mediul social şi economic (factorul de mediu aşezări umane) nu va mai fi

afectat în mod negativ.

9.6. Analiza alternativelor

A fost analizată alternativa depozitării subterane a nămolurilor de la staţiile de

epurare a apelor de mină. Amplasamentul analizat a fost Mina Baia Sprie Est.

A fost efectuată o evaluare integrată a amplasamentului şi anume: evaluarea

geologică, evaluare geomecanică, evaluare hidrogeologică, evaluare geochimică, evaluare

impact asupra biosferei, evaluarea fazei operaţionale, evaluarea depozitării pe termen

lung.

Din evaluarea amplasamentului analizat - Mina Baia Sprie Est - au rezultat:

- condiţii favorabile (corespunzătoare) asupra depozitării subterane doar din

punct de vedere geologic şi al impactului asupra biosferei.

- condiţii nefavorabile (necorespunzătoare) din punct de vedere geomecanic,

hidrologic, geochimic, al costurilor de depozitare, al disponibilităţii reţelei de

galerii - AMPLASAMENTUL SUBTERAN NU SATISFACE NECESITĂŢILE.

În concluzie:




Pag. 71 / 118



• Proiectantul NU RECOMANDĂ DEPOZITAREA ÎN SUBTERAN în mina Baia

Sprie a nămolurilor provenite de la staţiile de epurare.

9.7. MONITORIZAREA

Având în vedere necesitatea privind siguranţa în exploatare şi în perioada de viată

a depozitului de deşeuri (nămoluri) provenite de la staţiile de epurare a apelor de mină,

(operarea) se va face pe baza unui program care va cuprinde:

a) monitorizarea pe timpul operării (exploatării);

b) monitorizarea post închidere.

a) Monitorizarea depozitului pe timpul exploatării

Monitorizarea depozitelor pe timpul exploatării se face de către operatorul

depozitului pe intreaga perioada de exploatare.

Auto-monitorizarea emisiilor are scop verificarea conformării cu condiţiile impuse de

autorităţile competente (autorizaţia de mediu, autorizaţia de gospodărire a apelor).

Verificările suplimentare de specialitate sunt necesare doar la monitorizarea

stabilităţii depozitului.

Analizele şi determinarile necesare pentru auto-monitorizarea emisiilor şi controlul

calităţii factorilor de mediu se realizează în conformitate cu autorizaţia de mediu iar

rezultatele se înregistrează şi se păstrează pe toata perioada de monitorizare.

Operatorul depozitului de deşeuri are obligaţia să raporteze anual către autoritatea

de mediu rezultatele activităţii de automonitorizare.

Monitorizarea în faza de exploatare va urmări:

- comportarea sistemului de etanşare a bazei depozitului

- capacitatea de funcţionare a sistemului de colectare a levigatului

- condiţii de limitare a deflaţiei

- evacuarea apei din precipitaţii

- condiţiile de stabilitate ale depozitului

b) Închiderea şi monitorizarea post-închidere



Pag. 72 / 118

Inchiderea incepe odata cu incetarea depozitarii deşeurilor pe o anumita suprafaţa

a depozitului (cel putin pe o suprafaţa de 1000 mp). Suprafaţa pe care s-a sistat

depozitarea trebuie impermeabilizata şi ecologizata.

Autoritatea competenta trebuie să avizeze inchiderea la finalul execuţiei acestei

lucrari pe baza:

- declaraţiei anuale cu privire la starea depozitului

- evaluarea anuală a controalelor

- capacitatea de funcţionare a sistemelor de drenaj

- planuri de funcţionare şi planuri de situaţie reambulate

- planuri de analiză şi acoperire a riscurilor

Monitorizarea post-închidere a depozitului de deşeuri intra în obligaţia operatorului.

Întrucât închiderea definitivă se va face pe unitatea de suprafaţă (celula de

depozitare de 5000 mp) monitorizarea post-închidere are loc în paralel cu monitorizarea

pe timpul exploatării în celulele învecinate în funcţiune.

Perioada de monitorizare post-închidere are loc pe 30 ani.

Aceasta perioada poate fi prelungita daca în cursul derulării programului de

monitorizare se constata ca depozitul nu este stabil şi prezintă riscuri pentru factorii de

mediu şi sănătatea populaţiei.

Operatorul depozitului este obligat să raporteze rezultatele activităţii de auto-

monitorizare către autoritatea de mediu competenta.

Analizele şi determinările necesare auto-monitorizării emisiilor se păstrează pe

toata perioada de monitorizare.

Monitorizarea în faza de post-închidere va urmări:

- capacitatea de funcţionare a sistemului de impermeabilizare a suprafeţei

depozitului

- deformaţii a sistemului de etanşare, stabilitate

- gestionarea apei din precipitaţii

- starea vegetaţiei

- starea sistemului de drenaj

La gestionarea apei din precipitaţii se va urmări:

- date meteorologice

- cantitate de precipitaţii zilnic, medie, lunara

- date despre emisie



Pag. 73 / 118

- cantitatea de levigat la 6 luni

- cantitatea de apa colectata de pe

suprafeţele acoperite la 6 luni

- compoziţia levigatului la 6 luni

- compoziţia apei colectate de pe

suprafaţa acoperita la 6 luni

(Nivelul apei în corpul iazului, apele subterane şi stabilitatea iazului se urmăreşte în

programul de monitorizare a iazului Tăuţii de Sus)



Pag. 74 / 118

9.8. Avize şi acorduri obţinute

● CERTIFICAT DE URBANISM Nr. 29 din 16.03.2010 cu prelungire valabilitate până la

data de 16.03.2012, pentru „Închiderea şi ecologizarea minei Baia Sprie Est, iaz Tăuţii de

Sus, jud. Maramureş, inclusiv amenajări pentru depozitarea deşeurilor de la staţiile de

epurare a apelor de mină”;

● AVIZUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR nr. 302 din 20.07.2011 emis de către A.N.

Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Someş Tisa privind: „Închiderea şi

ecologizarea minei Baia Sprie, iaz Tăuţii de Sus, jud. Maramureş, amenajări pentru

depozitarea deşeurilor de la staţiile de epurare a apelor de mină, pe iazul Tăuţii de Sus”.

● NOTIFICAREA nr. 3574 din 22.06.2011 pentru asistenta de specialitate de sănătate

publică, emisă de Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Maramureş pentru obiectivul:

„Închiderea şi ecologizarea minei Baia Sprie, iaz Tăuţii de Sus, amenajări pentru

depozitarea deşeurilor de la staţiile de epurare a apelor de mină pe iazul Tăuţii de Sus”;

● AVIZUL nr. 53/17.092010 emis de Comisia centrală de avizare a documentaţiilor de

evaluare a stării de siguranţă în exploatarea barajelor privind Proiectul tehnic de închidere

şi ecologizare a iazului de decantare Tăuţii de Sus şi a Proiectului tehnic pentru

depozitarea deşeurilor de la staţiile de epurare a apelor de mină pe iazul Tăuţii de Sus.

● ACORDUL nr. 108 din 23.09.2010 emis de Administraţia Bazinala de Apă Someş Tisa

privind respectarea exigenţelelor de performanţă referitoare la siguranţa barajelor pentru

soluţiile tehnice propuse la lucrările de închidere, ecologizare şi postutilizare a iazului de

decantare Tăuţii de Sus.

● Acordul nr. 2012/08.04.2011 al Consilului Local Baia Sprie, privind amenajarea unui

depozit pentru nămolurile provenite de de la staţiile de epurare a apelor de mină pe iazul

Tăuţii de Sus, după executarea lucrărilor de închidere şi ecologizare la obiectivul iaz Tăuţii

de Sus.



Pag. 75 / 118

10. DOCUMENTE ANEXATE ● CERTIFICAT DE URBANISM Nr. 29 din 16.03.2010 cu prelungire valabilitate până la data de 16.03.2012, pentru „Închiderea şi ecologizarea minei Baia Sprie Est, iaz Tăuţii de Sus, jud. Maramureş, inclusiv amenajări pentru depozitarea deşeurilor de la staţiile de epurare a apelor de mină”; ● AVIZUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR nr. 302 din 20.07.2011 emis de către A.N. Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Someş Tisa privind: „Închiderea şi ecologizarea minei Baia Sprie, iaz Tăuţii de Sus, jud. Maramureş, amenajări pentru depozitarea deşeurilor de la staţiile de epurare a apelor de mină, pe iazul Tăuţii de Sus”. ● NOTIFICAREA nr. 3574 din 22.06.2011 pentru asistenta de specialitate de sănătate publică, emisă de Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Maramureş pentru obiectivul: „Închiderea şi ecologizarea minei Baia Sprie, iaz Tăuţii de Sus, amenajări pentru depozitarea deşeurilor de la staţiile de epurare a apelor de mină pe iazul Tăuţii de Sus”; ● AVIZUL nr. 53/17.092010 emis de Comisia centrală de avizare a documentaţiilor de evaluare a stării de siguranţă în exploatarea barajelor privind Proiectul tehnic de închidere şi ecologizare a iazului de decantare Tăuţii de Sus şi a Proiectului tehnic pentru depozitarea deşeurilor de la staţiile de epurare a apelor de mină pe iazul Tăuţii de Sus. ● ACORDUL nr. 108 din 23.09.2010 emis de Administraţia Bazinala de Apă Someş Tisa privind respectarea exigenţelelor de performanţă referitoare la siguranţa barajelor pentru soluţiile tehnice propuse la lucrările de închidere, ecologizare şi postutilizare a iazului de decantare Tăuţii de Sus. ● Acordul nr. 2012/08.04.2011 al Consilului Local Baia Sprie, privind amenajarea unui depozit pentru nămolurile provenite de de la staţiile de epurare a apelor de mină pe iazul Tăuţii de Sus, după executarea lucrărilor de închidere şi ecologizare la obiectivul iaz Tăuţii de Sus. • Cercetari privind solubilizarea elementelor din nămolurile rezultate de la staţiile de epurare a apelor de mină (Asecare, Câmpurele şi Tyuzosa) • Fisa tehnica a deşeului - Nămol de la staţiile de epurare a apelor de mina • Graficul de eşalonare a lucrărilor - Proiect tehnic de închidere şi ecologizare a minei Baia Sprie – Iaz Tăuţii de Sus inclusiv drum industrial de acces • Graficul de eşalonare a lucrărilor - Închiderea şi ecologizarea minei Baia Sprie - Depozitarea nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a apelor de mina pe iazul Tăuţii de Sus • Zonarea seismică a României • Anexe (dovezi) fotografice • Borderou de piese desenate



Pag. 76 / 118

DOCUMENTE ANEXATE



Pag. 77 / 118

CERCETARI PRIVIND SOLUBILIZAREA ELEMENTELOR DIN NAMOLURILE REZULTATE DE LA STATIILE DE EPURARE A APELOR

DE MINĂ (ASECARE, CAMPURELE ŞI TYUZOSA)



Pag. 78 / 118

1. CERCETARI PRIVIND SOLUBILIZAREA ELEMENTELOR DIN NAMOLUL REZULTAT DE LA STATIA DE EPURARE A APELOR DE MINĂ ASECARE

1. Umiditate Proba de nămol prelevata de la Staţia de epurare a avut o umiditate de 79%. Experimentele de solubilizare au fost realizate pe nămolul cu aceasta umiditate. S-a constatat ca nămolul uscat la temperatura de 105°C pentru determinarea umidităţii nu mai poate fi hidratat şi nu mai revine la aspectul şi consistenta iniţială cel puţin în 72 ore de la uscare. 2. Greutate specifica Greutatea specifica a nămolului la umiditatea de 79% este 1,21 (kg/dm3). 3. Conţinuturi în elemente proba solida În tabelul nr. 1.1. sunt prezentate conţinuturile în elemente ale nămolului Tabelul nr. 1.1.

Denumire proba

Conţinuturi în elemente (%)

Nămol Cu Pb Zn Cd Mn Fe Ca Mg S total SO42-

Asecare 0,058 <0,001 6,0 0,1 1,37 1,5 18,5 7,125 0,079 15,37 4. Levigabilitatea Pentru determinarea levigabilităţii elementelor din nămol s-a procedat la agitarea timp de o ora a nămolului în raport de 1:10 (s.u./apa dist.) cu apa distilata cu pH 6,3. Rezultatele sunt prezentate în tabelul nr. 1.2. Tabelul nr. 1.2.

Denumire proba

Conţinuturi în elemente (mg/l)

Nămol Cu Pb Zn Cd Mn Fe Ca Mg SO42-

Asecare <0,05 <0,10 <0,05 <0,05 <0,05 <0,10 470 5,0 892 5. Ph-ul soluţiei la levigare Soluţia rezultata în urma levigării a avut pH-ul 8,6. 6. Solubilizarea elementelor prin trecerea la pH - 7,0 Pentru aducerea ph-ului nămolului la valoarea 7,0 s-a procedat la percolarea prin nămol a unei soluţii de H2SO4 (d = 1,84) - 5 ml H2SO4/L. Soluţia de acid sulfuric a fost dozata pe parcursul a 30 zile în funcţie de pH-ul rezultat în urma percolării. Rezultatele au fost următoarele: - la 21 g s.u. consumul a fost de 776 ml soluţie H2SO4 ceea ce înseamnă ca la 21 g s.u. s-au consumat 7,1 g H2SO4 (d = 1,84). Recalculând rezulta: - la o tona s.u. consumul va fi de 338 kg H2SO4 (d = 1,84);



Pag. 79 / 118

- la o tona cu umiditate 79% consumul va fi 68,9 kg H2SO4 (d = 1,84). 7. Conţinuturi în nămolul tratat acid: Conţinuturile în elemente în nămolul tratat acid sunt prezentate în tabelul nr. 1.3. Tabelul nr. 1.3.

Denumire proba


Nămol Cu Pb Zn Cd Mn Fe Ca Mg S total Asecare 0,058 <0,001 5,88 0,10 1,37 1,5 16,5 3,75 0,072

Comparând conţinuturile din proba iniţială de nămol, cu cele din proba tratata acid se constata următoarele: - scăderea conţinutului în Cu cu 34,5 %; - scăderea conţinutului în Zn cu 2 %; - scăderea conţinutului în Cd cu 50 %; - scăderea conţinutului în Mn cu 63,5 %; - scăderea conţinutului în Ca cu 10,2 %; - scăderea conţinutului în Mg cu 47,4 %; - conţinuturile în Pb şi Fe rămân aceleaşi. 8. Conţinuturi în soluţie, după spălarea acida a nămolului: Conţinuturile în soluţia rezultata în urma percolării de soluţie acida prin nămol sunt prezentate în tabelul nr. 1.4. Tabelul nr. 1.4.

Denumire proba



Asecare <0,05 <0,10 0,25 <0,05 <0,05 <0,10 625 975 5234 Din rezultatele testului de spălare cu soluţie acida se constata următoarele: - tratarea acida a nămolului conduce la solubilizarea zincului, calciului şi magneziului; - tratarea acida a condus la creşteri ale conţinutului de SO4

2-.



Pag. 80 / 118

2. CERCETARI PRIVIND SOLUBILIZAREA ELEMENTELOR DIN NAMOLUL REZULTAT DE LA STATIA DE EPURARE A APELOR DE MINĂ CAMPURELE

1. Umiditate Proba de nămol prelevata de la Staţia de epurare a avut o umiditate de 83%. Experimentele de solubilizare au fost realizate pe nămolul cu aceasta umiditate. 2. Greutate specifica Greutatea specifica a nămolului la umiditatea de 83% este 1,15 (kg/dm3). 3. Conţinuturi în elemente proba solida În tabelul nr. 2.1. sunt prezentate conţinuturile în elemente ale nămolului Tabelul nr. 2.1.

Denumire proba



Câmpurele 0,11 <0,001 4,63 0,16 1,75 12,5 14,75 4,25 0,16 11,827 4. Levigabilitatea Pentru determinarea levigabilităţii elementelor din nămol s-a procedat la agitarea timp de o ora a nămolului în raport de 1:10 (s.u./apa dist.) cu apa distilata cu pH 6,3. Rezultatele sunt prezentate în tabelul nr. 2.2. Tabelul nr. 2.2.

Denumire proba



Câmpurele <0,05 <0,10 <0,05 <0,05 <0,05 <0,10 390 3,0 840 5. Ph-ul soluţiei la levigare Soluţia rezultata în urma levigării a avut pH-ul 8,8. 6. Solubilizarea elementelor prin trecerea la pH - 7,0 Pentru aducerea ph-ului nămolului la valoarea 7,0 s-a procedat la percolarea prin nămol a unei soluţii de H2SO4 (d = 1,84) - 5 ml H2SO4/L. Soluţia de acid sulfuric a fost dozata pe parcursul a 30 zile în funcţie de pH-ul rezultat în urma percolării. Rezultatele au fost următoarele: - la 17 g s.u. consumul a fost de 609 ml soluţie H2SO4 ceea ce înseamnă ca la 17 g s.u. s-au consumat 5,54 g H2SO4 (d = 1,84). Recalculând rezulta: - la o tona s.u. consumul va fi de 325 kg H2SO4 (d = 1,84); - la o tona cu umiditate 83% consumul va fi 55,3 kg H2SO4 (d = 1,84).



Pag. 81 / 118

7. Conţinuturi în nămolul tratat acid: Conţinuturile în elemente în nămolul tratat acid sunt prezentate în tabelul nr. 2.3. Tabelul nr. 2.3.

Denumire proba


Nămol Cu Pb Zn Cd Mn Fe Ca Mg S total Câmpurele 0,095 <0,001 4,25 0,14 1,75 12,5 14,5 2,63 0,16

Comparând conţinuturile din proba iniţială de nămol, cu cele din proba tratata acid se constata următoarele: - scăderea conţinutului în Cu cu 13,6 %; - scăderea conţinutului în Zn cu 8,2 %; - scăderea conţinutului în Cd cu 12,5 %; - scăderea conţinutului în Ca cu 1,7 %; - scăderea conţinutului în Mg cu 38,1 %; - conţinuturile în Pb, Mn şi Fe rămân aceleaşi. 8. Conţinuturi în soluţie, după spălarea acida a nămolului: Conţinuturile în soluţia rezultata în urma percolării de soluţie acida prin nămol sunt prezentate în tabelul nr. 2.4. Tabelul nr. 1.4.

Denumire proba



Câmpurele <0,05 <0,10 0,25 <0,05 0,5 <0,10 1075 700 3950 Din rezultatele testului de spălare cu soluţie acida se constata următoarele: - tratarea acida a nămolului conduce la solubilizarea zincului, manganului, calciului şi magneziului; - tratarea acida a condus la creşteri ale conţinutului de SO4

2-.



Pag. 82 / 118

3. CERCETARI PRIVIND SOLUBILIZAREA ELEMENTELOR DIN NAMOLUL REZULTAT DE LA STATIA DE EPURARE A APELOR DE MINĂ TYUZOSA

1. Umiditate Proba de nămol prelevata de la Staţia de epurare a avut o umiditate de 72%. Experimentele de solubilizare au fost realizate pe nămolul cu aceasta umiditate. 2. Greutate specifica Greutatea specifica a nămolului la umiditatea de 72% este 1,32 (kg/dm3). 3. Conţinuturi în elemente proba solida În tabelul nr. 3.1. sunt prezentate conţinuturile în elemente ale nămolului Tabelul nr. 3.1.

Denumire proba



Tyuzosa 0,08 <0,001 2,50 0,025 1,25 11,25 22,25 3,875 0,078 11,427

4. Levigabilitatea Pentru determinarea levigabilităţii elementelor din nămol s-a procedat la agitarea timp de o ora a nămolului în raport de 1:10 (s.u./apa dist.) cu apa distilata cu pH 6,3. Rezultatele sunt prezentate în tabelul nr. 3.2. Tabelul nr. 3.2.

Denumire proba



Tyuzosa <0,05 <0,10 <0,05 <0,05 <0,05 <0,10 295 2,0 616 5. Ph-ul soluţiei la levigare Soluţia rezultata în urma levigării a avut pH-ul 9,8. 6. Solubilizarea elementelor prin trecerea la pH - 7,0 Pentru aducerea ph-ului nămolului la valoarea 7,0 s-a procedat la percolarea prin nămol a unei soluţii de H2SO4 (d = 1,84) - 5 ml H2SO4/L. Soluţia de acid sulfuric a fost dozata pe parcursul a 30 zile în funcţie de pH-ul rezultat în urma percolării. Rezultatele au fost următoarele: - la 28 g s.u. consumul a fost de 1182 ml soluţie H2SO4 ceea ce înseamnă ca la 28 g s.u. s-au consumat 10,76 g H2SO4 (d = 1,84). Recalculând rezulta: - la o tona s.u. consumul va fi de 384 kg H2SO4 (d = 1,84); - la o tona cu umiditate 72% consumul va fi 107,52 kg H2SO4 (d = 1,84).



Pag. 83 / 118

7. Conţinuturi în nămolul tratat acid: Conţinuturile în elemente în nămolul tratat acid sunt prezentate în tabelul nr. 3.3. Tabelul nr. 3.3.

Denumire proba


Nămol Cu Pb Zn Cd Mn Fe Ca Mg S total Tyuzosa 0,045 <0,001 2,25 0,025 1,25 11,25 20,5 1,88 0,0064

Comparând conţinuturile din proba iniţiala de nămol, cu cele din proba tratata acid se constata următoarele: - scăderea conţinutului în Cu cu 43,8 %; - scăderea conţinutului în Zn cu 10 %; - scăderea conţinutului în Ca cu 7,9 %; - scăderea conţinutului în Mg cu 51,4 %; - scăderea conţinutului în S cu 17,9 %; - conţinuturile în Pb, Cd, Mn şi Fe rămân aceleaşi. 8. Conţinuturi în soluţie, după spălarea acida a nămolului: Conţinuturile în soluţia rezultata în urma percolării de soluţie acida prin nămol sunt prezentate în tabelul nr. 3.4. Tabelul nr. 3.4.

Denumire proba



Tyuzosa <0,05 <0,10 0,05 <0,05 <0,05 <0,10 925 650 3938 Din rezultatele testului de spălare cu soluţie acida se constata următoarele: - tratarea acida a nămolului conduce la solubilizarea zincului, calciului şi magneziului; - tratarea acida a condus la creşteri ale conţinutului de SO4

2-.



Pag. 84 / 118

Concluzii privind solubilizarea elementelor din nămolurile

Asecare, Câmpurele şi Tyuzosa La tratarea cu soluţie slab acida cu pH 6,3, pH-ul probelor solide fiind mare (8,6 - 9,3) nu au loc solubilizări ale elementelor, cu excepţia Ca, Mg şi SO4

2-. Tratarea acida cu soluţie de acid sulfuric pana la scăderea pH-ului probelor la valoarea 7 a condus la solubilizarea elementelor în proporţii diferite din cele trei nămoluri. Pentru realizarea acestor solubilizări au fost folosite volume diferite de soluţie acida de H2SO4 cu pH < 1. Volumele de acid necesare pentru realizarea aducerii nămolurilor la pH-uri care sa permită solubilizarea metalelor grele sunt foarte mari. În mod real apa de ploaie poate fi slab acida, în funcţie de zona geografica, industria locala, etc. În mod practic, urmare al excesului de calciu din cele trei probe de nămol şi al pH-ului slab acid al apelor pluviale, posibilitatea de scădere al pH-ului probelor la valori care sa permită solubilizarea metalelor grele este foarte mica.



Pag. 85 / 118

S.C. ICPM S.A. BAIA MARE

FISA TEHNICA a deseului

NAMOL DE LA STATIILE DE EPURARE A APELOR DE MINA

a) Sursa si originea deseului - Sursa deseului: Exploatarile miniere din jud. Maramures. - Originea deseului: Namol de la statiile de epurare a apelor de mina.

- Tipul de deseu dupa modul de generare : deseu generat in mod curent din acelasi proces (conform Ordin M.M.G.A. nr. 95/2005, Sectiunea 1, pc. 1.9. caracterizarea unui deseu dupa modul de generare).

b) Descrierea procesului tehnologic care genereaza deseul (namol de la statia

de epurare) Apele de mina au un caracter acid (pH = 2,2 ÷ 3) si sunt incarcate cu ioni de metale grele, ceea ce impune epurarea chimica a lor. Epurarea acestor ape se realizeaza prin neutralizare cu lapte de var si decantarea suspensiilor. Statiile de epurare a apelor de mina reprezinta un ansamblu complex, avand un flux tehnologic ce consta din: captare - transport - neutralizare - decantare - filtrare - evacuare in emisar. In urma procesului de neutralizare a apelor de mina rezulta namol care necesita filtrare.

c) Descrierea modului de tratare aplicat deseului, in conformitate cu Articolul 7 din H.G. 162 / 2002, sau declararea motivelor pentru care acest mod de tratare nu a fost considerat necesar

Mentionam ca H.G. 162 / 2002 a fost abrogata prin H.G. nr. 349 / 2005, care face trimitere la Ord. 95 / 2005 “Ordin privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri”

Modul de tatare aplicat deseului

Namolul rezultat dupa filtrare este depozitat temporar pe niste platforme betonate unde are loc uscarea acestuia.



Pag. 86 / 118

d) Date privind compozitia deseului si comportarea la levigare Namolurile rezultate de la statiile de epurare a apelor de mina are urmatoarele caracteristici : - Continuturi in elemente in proba solida:



Namol Asecare

0,058 <0,001 6,0 0,1 1,37 1,5 18,5 7,125 0,079 15,370

Namol Campurele

0,11 <0,001 4,63 0,16 1,75 12,5 14,75 4,25 0,16 11,827

Namol Tyuzosa 0,08 <0,001 2,50 0,025 1,25 11,25 22,25 3,875 0,0078 11,427




0,058÷

0,11

<0,001

2,50 ÷6,0

0,025 ÷0,16

1,25 ÷1,75

1,5

÷12,5

14,75 ÷22,25

3,875 ÷7,125

0,0078 ÷0,16

11,427 ÷15,370




Namol Asecare <0,05 <0,10 <0,05 <0,05 <0,05 <0,10 470 5,0 892

Namol Campurele

<0,05 <0,10 <0,05 <0,05 <0,05 <0,10 390 3,0 840

Namol Tyuzosa <0,05 <0,10 <0,05 <0,05 <0,05 <0,10 295 2,0 616




<0,05

<0,10

<0,05

<0,05

<0,05

<0,10

295

÷ 470

2,0

÷ 5,0

616

÷ 892



Pag. 87 / 118

e) Aspectul deseului Namolul rezultat dupa filtrare are o culoare brun-galbuie, este inodor, starea fizica solida. f) Codul deseului Conform Ord. M.M.G.A. nr. 95/2005, SECTIUNEA 6 - Lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri, deseul este incadrat la “Deseuri de la instalatiile de tratare a reziduurilor, de la statiile de epurare a apelor uzate si de la tratarea apelor pentru alimentare cu apa si uz industrial, codul acestuia fiind: 19 13 05 - namoluri de la remedierea apelor subterane cu continut de substante periculoase Pentru aceste deseuri nu se cunoaste sau nu exista o solutie fezabila de valorificare. g) Proprietatea care face ca deseul sa fie considerat periculos Datorita continutului de metale grele, namolul rezultat de la statia de epurare a apelor de mina este considerat deseu periculos – Anexa Nr. ID. Categorii de deseuri (Anexa nr. 3 / O.U.G. nr. 61/2006 – Anexa nr. IB de la O.U.G. nr. 78/2000)

- Q 11 Reziduuri provenite de la extractia si procesarea materiilor prime (de ex. reziduuri de la exploatarile miniere….)

Categorii sau tipuri generice de deseuri periculoase (Anexa nr. IC, lit. B / Legea nr. 426/2001 – Anexa IC, lit. B de la O.U.G. nr. 78/2000, deseuri care contin constituentii cuprinsi in anexa nr. ID si care au proprietatile descrise in anexa nr. IE)

- 27. lichide sau namoluri continand metale ori compusi metalici 30. namoluri de la statiile de tratare a apei

anexa nr. ID, constituenti ai deseurilor cuprinse la lit. B din anexa nr. IC, care fac ca aceste deseuri sa fie periculoase atunci cand au proprietatile descrise in anexa nr. IE

- plumb, compusi ai plumbului, compusi ai cuprului, zincului, cadmiului,

anexa nr. IE, Proprietati ale deseurilor care fac ca acestea sa fie periculoase

- H5 nocive – substante si preparate care, daca sunt inhalate sau ingerate ori daca penetreaza pielea, pot constitui riscuri limitate pentru sanatate



Pag. 88 / 118

h) Clasa de depozit in care poate fi acceptat deseul In conformitate cu prevederile art.7, alin.2, lit c. din Hotararea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, in depozitele de deseuri nepericuloase este permisa depozitarea deseurilor periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate, vitrificate care la levigare au o comportare echivalenta cu a deseurilor nepericuloase si care satisfac criteriile relevante de acceptare; aceste deseuri periculoase nu se depoziteaza in celulele destinate deseurilor biodegradabile nepericuloase, ci in celule separate. Caracterul stabil, nereactiv consta in faptul ca levigabilitatea deseului nu se modifica in mod negativ sub influenta factorilor de meiu (ex.: apa, aer, temperatura, sarcini mecanice), a biodegradarii si/sau altor deseuri (inclusiv a levigatelor si a gazului de depozit) in conditiile ce se dezvolta in depozit sau in cazul accidentelor previzibile. Conform Ord. M.M.G.A. nr. 95/2005, SECTIUNEA 5 – Recomandari privind optiunle de depozitare reglementate prin H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, pag. 20, pc. 1.4., Depozitarea deseurilor periculoase nereactive in depozite pentru deseuri nepericuloase : deseurile periculoase, in conformitate cu prevederile Legi nr. 426/2001 pentru aprobarea O.U.G. NR. 78/2000, prin tratare pot sa indeplineasca criteriile de depozitare ca deseuri periculoase stabile, nereactive, in depozite de deseuri nepericuloase (clasa b1b), in celule pentru deseuri anorganice, cu continut scazut de materie organica/biodegradabila, daca indeplinesc criteriile de la deseurile nepericuloase. Deseurile pot fi granulare (stabile din punct de vedere chimic) sau solidificate/monolitice. Conform Ord. M.M.G.A. nr. 95/2005, SECTIUNEA 2 - Criterii pentru acceptarea deseurilor la depozitare, la punctul 3.3.1.1. sunt specificate valorile limita pentru levigat aplicate pentru deseuri periculoase granulare acceptate la depozitele de deseuri nepericuloase, calculate la raportul L/S = 10 l/kg. Comparatia dintre valorile limita pentru levigat conform Ord. M.M.G.A. nr. 95/2005 si valorile levigabilitatii elementelor la raportul 1:10 (s.u. / apa dist. cu pH 6,3) pentru namolurile rezultate de la statiile de epurare a apelor de mina este prezentata in tabelul urmator:

Indicator Cd Cu Pb Zn Sulfati Levigabilitatea elementelor la

raportul 1:10 Namol de la statiile de epurare

a apelor de mina

<0,05

<0,05

<0,10

<0,05

616

÷ 892

Valori limita pentru levigat L/S = 10 l/kg

mg/kg substanta uscata

1

50

10

50

2000



Pag. 89 / 118

Se observa ca valorile levigabilitatii obtinute in urma determinarilor de laborator sunt sub valorile limita pentru levigat impuse de Ord. 95/2005, astfel incat namolul rezultat de la statiile de epurare a apelor de mina satisface criteriile de acceptare la depozitele de deseuri nepericuloase. Mentionam ca in urma testelor efectuate in laborator au rezultat urmatoarele concluzii privind solubilizarea elementelor din namolurile de la statiile de epurare a apelor de mina (Tyuzosa, Asecare si Campurele): • La tratarea cu solutie slab acida cu pH 6,3, pH-ul probelor solide fiind mare (8,6 - 9,3) nu au loc solubilizari ale elementelor, cu execptia Ca, Mg si SO4

2-. • Tratarea acida cu solutie de acid sulfuric pana la scaderea pH-ului probelor la valoarea 7 a condus la solubilizarea elementelor in proportii diferite din cele trei namoluri. • Pentru realizarea acestor solubilizari au fost folosite volume diferite de solutie acida de H2SO4 cu pH < 1. Volumele de acid necesare pentru realizarea aducerii namolurilor la pH-uri care sa permita solubilizarea metalelor grele sunt foarte mari. • In mod real apa de ploaie poate fi slab acida, in functie de zona geografica, industria locala, etc. • In mod practic, urmare al excesului de calciu din cele trei probe de namol si al pH-ului slab acid al apelor pluviale, posibilitatea de scadare al pH-ului probelor la valori care sa permita solubilizarea metalelor grele este foarte mica. Date fiind cele prezentate anterior concluzionam ca namolul rezultat de la statiile de epurare a apelor de mina satisface criteriile de acceptare la depozitele de deseuri nepericuloase.

GRAFIC DE ESALONARE A LUCRARILOR PROIECT TEHNIC DE INCHIDERE SI ECOLOGIZARE A MINEI BAIA SPRIE

– IAZ TAUTII DE SUS INCLUSIV DRUM INDUSTRIAL DE ACCES Nr.

Denumirea lucrarii Anul I Anul II

crt I II III IV V VI VII

VIII

IX X XI XII

I II III IV V VI VII

VIII

IX X XI XII

1

Lucrari de desecare a cuvetei iazului

2

Refecerea liniilor de evacuare (sonde inverse)

3

Reprofilarea taluzului si realizarea digului de protectie

4

Desfiintarea iazului de avarii si a depozitului de la baza iazului

5

Rambleerea cuvetei iazului si nivelarea platformei cu pante de scurgere

6

Realizarea canalelor de garda de la baza iazului

7

Ecologizarea platformei iazului peste cota 310 m

8

Ecologizarea taluzului sub cota 310 m

9

Ecologizarea iazului de avarii

10

Drum industrial de acces 3,6 km

11

Podete

12

Siguranta circulatiei

GRFIC DE ESALONARE A LUCRARILOR INCHIDEREA SI ECOLOGIZAREA MINEI BAIA SPRIE (Depozitarea namolurilor provenite de la statiile de epurare a apelor de mina

pe iazul Tautii de Sus)

Nr crt

Denumirea obiectului Anul I 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1 Drum de acces pe depozit 2 Decopertare depozit 3 Amenajare platforma descarcare 4 Canale evacuare ape pluviale 5 Celule de depozitare 6 Retele si bazin de levigat

ANEXE FOTOGRAFICE

Iaz de decantare Tăuţii de Sus, inclusiv drum industrial de ocol comuna Tăuţii de Sus ( )

Drum acces la iaz - latura nordică Drum acces iaz - latura nordică

Drum de acces - zona vestică Plaja Iazului - Zona sudică Amplasament celule depozitare nămoluri



Pag. 117 / 118

BORDEROU DE PIESE DESENATE

1. Plan de încadrare în zonă IAZ TĂUŢII DE SUS -

Vizat OCPI Maramureş Sc. 1 : 25.000

2. Plan de situaţie IAZ TĂUŢII DE SUS - Lucrări proiectate Sc. 1 : 1.000

3. Plan şi secţiuni

- Celulă de depozitare deşeuri de la staţiile de epurare Sc. 1: 250

- Detaliu dig celulă de depozitare Sc. 1: 100

- Canal pereat tip 3 Sc. 1: 25

- Detaliu conducta levigat Sc. 1: 25

4. Închiderea definitivă a depozitului Sc. 1: 10

5. Canal tip II Sc. 1: 10

6. Profil drum de acces pe iaz Sc. 1: 50



Pag. 118 / 118

FOAIA FINALA

Titlul lucrării :

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

“ AMENAJĂRI PENTRU DEPOZITAREA DEŞEURILOR DE LA STAŢIILE DE

EPURARE A APELOR DE MINĂ PE IAZUL TĂUŢII DE SUS, JUD. MARAMUREŞ”

necesar revizuirii acordului de mediu pentru “Închiderea şi ecologizarea minei

Baia Sprie Est, Iaz Tăuţii de Sus, jud. Maramureş” -

Lucrarea conţine :

Partea scrisa :

77 file dactilografiate + 42 file (documente anexate)

Partea desenata :

6 file cuprinzând planşe

Lucrarea a fost redactata şi colaţionată de ing. Kiss Antal intr-un număr de 2 (doua)

exemplare.

Destinaţia exemplarelor: - 1 (un) exemplar - A.P.M. Maramureş

- 1 (un) exemplar - S.C. ICPM S.A. Baia Mare

Întocmit

ing. Kiss Antal

Date post:	28-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	alin-mihai-vidican
View:	10 times
Download:	7 times

Raports.i.revizuirebsest Iaztautiidesusnov2011

Documents