UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

EVALUAREA NIVELULUI DE ZGOMOT ÎN INTERIORUL ȘI PROXIMITATEA FACULTĂȚII DE GEOGRAFIE, DIN CADRUL

UNIVERSITĂȚII DIN BUCUREȘTI

BUCUREȘTI

2016

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

STUDENȚI: Concită Marilena Florentina

Anghene Laura Georgiana

Cazacu Diana Neluța

Chiriac Vlad Mihai

Botea Cristina Alexandra

Burlacu Tatiana

Domeniul de licenţă: ŞTIINŢA MEDIULUI

Programul de studii: GEOGRAFIA MEDIULUI

Grupa : 221

BUCUREȘTI

2016

1. Introducere

“Liniştea a murit; zgomotul a preluat puterea peste tot; este singura calamitate ecologică în legătură cu care nimeni nu pare să se ingrijoreze.” (Alain Finkielkraut, filosof şi eseist francez)

Sursele acustice sunt corpuri care emit unde sonore în spaţiu, ce se propagă din aproape în aproape, pana la asimilarea lor de către un eventual receptor. În acest caz (de receptare) ele devin surse auditive, termeni asemănători şi adesea confundaţi.

Una din caracteristicile sunetului este frecvenţa, iar în raport cu aceasta, sunetul poate fi: pur, complex, sau zgomot. Sunetul pur se datorează unei vibraţii armonice, fiind totodată caracterizat de o singură frecvenţă. Sunetul complex este constituit dintr-o grupare de sunete pure, care pot forma sau nu o grupare armonică. Zgomotul se datorează unei vibraţii acustice cu un spectru continuu, cel puţin într-o anumită bandă de frecvenţe. Totodată, cunoaşterea spectrului zgomotului produs de o sursă sonoră este foarte importantă în elaborarea unui mijloc adecvat de izolaţie fonică a unei incăperi zgomotoase.

Analizarea zgomotului şi a surselor acestuia este foarte importantă, întrucât acesta poate produce un efect fiziologic sau psihic neplăcut unei persoane, şi poate afecta viaţa socială a acesteia. În general, sunetul se măsoară pe o scară relativă în decibeli (dB) A, unde 0 dB reprezintă pragul de audibilitate (intensitatea la care acesta poate fi receptat de către aparatul auditiv normal sau cel mai fin sunet perceput de urechea umana), iar 130 dB reprezintă pragul critic, al durerii (poate vătăma ireversibil organul auditiv).

Expus la zgomote mai mari de 60 dB, organismul este afectat. Astfel, zgomotul poate provoca diminuarea volumului caloric, afectarea funcţiilor circulatorii, schimbări ale ritmului inimii şi ale presiunii sangvine, nevroze stomacale, insomnii. Zgomotul poate genera stări de teamă şi incomoditate, diminuează atenţia şi siguranţa. Totodată, el poate avea şi efecte mai grave, precum lezarea timpanului sau a organului Corti, efecte care sunt permanente, sau chiar urmari neurologice - ameteli, cefalee, oboseală. Până şi muzica, dacă este puternică, poate crea stări de depresie.

Sursele de zgomot sunt acele corpuri acustice care transmit unde sonore puternice. Sursele de poluare fonică sunt clasificate în:

surse fixe, incluzândzonelerezidenţiale, industriale, de construcţiişidemolare;

surse mobile care sunt date de reţeaua de transport urban de suprafața,aeroporturi.

La reuniunea de la Paris din anul 1990, s-a stabilit că transporturile rutiere constituie principala sursă de zgomot în societatea modernă, circa 80% din poluarea fonică a unui oraş fiind zgomotul emis de autovehicule.

Și în măsurătorile noastre s-a constatat că, pentru proximitatea Facultății de Geografie, principala sursă de zgomot este traficul, datorită faptului că aceasta este amplasată lângă intersecția mare a Pieții Universității. Alte surse tot aici, fiind și oamenii și mai puțin păsările în măsurtorile noastre.

Pentru interiorul facultății sursele principale de zgomot sunt studenții/oamenii, liftul pentru zona scărilor, ușile, neoanele, tablourile electrice. Alte surse de zgomt, care nu au intrat în măsurătorile noastre,suntconductele de apă în apropierea băii și tonomatele de cafea și de produse.

Obiectul studiului

Deşi suntem în permanenţă înconjuraţi de sunete, atât la locul de muncă cât şi în oricare alt loc, în majoritatea cazurilor ne putem desfăşura activitatea ignorând “zgomotul ambiental”. Dar odată cu creşterea nivelului (intensitatea) zgomotului, acesta devine un factor poluant al ambianţei de viaţă şi muncă, permanent, nedorit, care influenţează negative nivelul de performare profesională, fiind de foarte multe ori cauza oboselii, a nervozităţii sau a scăderii cantitative şi/sau calitative a nivelului activităţilor prestate. Evaluarea şi măsurarea nivelului de zgomot se efectuează conform standardelor aferente corelate cu legislaţia în vigoare.

Laboratorului mobil execută și poate efectua măsurători de zgomot. Domeniile de aplicare în care laboratorul are capabilitatea și competenţa pentru a efectua măsurători ale nivelului de zgomot sunt susţinute de infrastructura aplicată acestor necesităţi:

Industrial – măsurarea nivelului de zgomot în mediul industrial, produs de instalaţii, aggregate sau utilaje, în condiţii normale de exploatare în spaţiul desemnat pentru activitatea industrială.

Urban – măsurarea nivelului de zgomot în mediul urban privind sistematizarea şi protecţia mediului. Se pot face măsurători de nivel de zgomot pentru:

o Străzi şi pasaje rutiere subterane, parcuri, etc.

o Zonele funcţionale din mediul urban - şcoli, stadioane, cinematografe, etc.

o În interiorul zonelor funcţionale- pieţe comerciale, restaurant în aer liber, etc.

Construcţii – măsurarea nivelului de zgomot echivalent din clădirile de locuit, tehnico-administrative şi social-culturale, precum şi parametrii de izolare acustică pentru elementele de construcţii în vederea asigurării protecţiei şi confortului acustic.

Pentru aglomerări sursele de zgomot urmărite sunt:

Traficul rutier;

Traficul feroviar;

Traficul aeroportuar pentru aeroporturile urbane din interiorul aglomerărilor;

zone industriale.

Justificarea temei

Sunetele din mediul inconjurător sunt un element cotidian și esențial al vieții noastre, insă în momentul în care sunetele devin zgomote care se repetă le nesfârșit sănătatea noastră este pusă în pericol. Varietatea sunetelor ne face de multe ori ziua plăcută. Poate fi vorba de interactionarea cu persoanele plăcute din jurul nostru, muzică preferată sau trilurile păsărilor care în timpul sezoanelor calde ne fac ziua mai frumoasă. Problemele încep în momentul în care locul sunetelor plăcute este luat de zgomotele produse de diferite persoane din jurul nostru, aparate electronice sau alte surse. Fiind vorba de o instituție de învățământ avem nevoie de liniște, deoarece orice zgomot din jur îți poate capta atenția și nu te mai poți concentra asupra studiilor. Liniștea poate fi perturbată de sunetul sirenelor ,claxoanelor, utilajelor, dar nu în ultimul rând traficul rutier care e principala sursă de zgmot din orașe, acesta provocând probleme de învățare, de concentrare, dar și de îmbolnăvire . Zgomotul poate să cauzeze oboseală, dereglări de somn, capacitate redusă de concentrare, stres, disconfort.

2. Echipamente și metode

Echipamentul folosit pentru măsurarea zgomotului în interiorul și proximitatea Facultății de Geografie este reprezentat de sonometrul integrator CIRRUS – CR:74 cu microfon de tip MK 202A, pentru măsurarea nivelului echivalent al sunetului Leq.

Măsurătorile au fost efectuate de către studenții Facultății de Geografie din cadrul Universității București, specializarea Geografia mediului, anul 2, grupa 221 după cum urmează:

- Grupa a fost împărțită în 3 echipe, fiecare având de măsurat nivelul de zgomot în diferite zone de impact din Facultatea de Geografie, respectiv proximitățile acesteia precum interiorul clădirii, curte interioară și străzi alăturate.

- Fiecare membru al echipei a realizat câte o măsurătoare în diferite puncte ale zonelor mai sus menționate utilizând sonometrul integrator CIRRUS – CR:74 cu microfon de tip MK 202A, pentru măsurarea nivelului echivalent al sunetului Leq. (fig. 1)

- Parametrul măsurat se numește nivel de zgomot echivalent (Leq/Lech) și este utilizat pentru măsurarea zgomotului intermitent sau variabil în timp, care este valabil atât pentru spațiile interioare clădirilor cât și pentru spațiile adiacente ale acestora.

- Rezultatele obținute au fost centralizate și apoi prelucrate pentru a realiza graficele de tendință în cele trei zone analizate.

Anghene Laura Georgiana și Marilena Concită au întocmit subpunctele 2, 3, 4, bibliografia și au asamblat raportul.

Botea Cristina Alexandra a realizat introducerea raportului.

Cazacu Diana Neluța a enunțat obiectul studiului.

Burlacu Tatiana - Justificarea temei; Chiriac Vlad Mihai - Concluzii

3. Rezultate

După cum putem observa în tabelul de mai jos, măsurătorile au fost înregistrate în intervalul orar 12:30 și 13:14, în data de 24.02.2016.

Locul măsurării Valoarea înregistrată (dB) Ora măsurăriiSens giratoriu 68,3 13:03Piața 21 decembrie 1989 60,7 13:07Strada Biserica Enei 60,4 13:11Strada Edgar Quinet 66,6 13:14Pe scări 53,1 12:30Etajul 3, lângă lift 76,4 12:32Lângă bibliotecă 57,8 12:36La parter, lângă lift 62,2 12:40Subsol 51,6 12:42Parter, lângă tonomat 53,7 12:45Parter, lângă ușă 67,2 12:46În spatele Facultății de Litere 64,2 12:58Barieră 52,2 13:00

Fig. 1

Pe hartă sunt evidențiate punctele în care au fost efectuate fizic măsurătorile.

Fig. 2 (Google Maps cu modificări)

4. Discuții

Pe scări Etajul 3, lângă lift

Lângă bib-liotecă

La parter, lângă lift

Subsol Parter, lângă tonomat

Parter, lângă ușă

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Graficul nivelului de zgomot în interiorul Facultății de Geografie

Fig. 3

Valorile înregistrate în incinta Facultății de Geografie sunt cuprinse între 51,6 dB înregistrat la subsol și 76,4 dB înregistrat la etajul 3, lângă lift. Dintre acestea șapte, cinci se încadrează în limita maximă admisă de Actul Normativ Privind Protecția la Zgomot, care are valoarea de 65 dB, datorită faptului că nu au avut factori perturbatori. Celelalte două valori depășesc limita maximă admisă fiindcă în timpul măsurătorilor au trecut grupuri de studenți, au existat factori statici precum zgomotul neoanelor, al liftului și traficul desfășurat în apropierea clădirii (cazul particular al măsurătorilor de lângă ușă) care au influențat nivelul ridicat al zgomotului în interior.

În spatele Facultății de Litere Barieră0

10

20

30

40

50

60

70

Graficul nivelului de zgomot în curtea interioară a Universității București

Fig. 4

În curtea interioară a Universității București au fost efectuate două măsurători cu valorile de 64,2 dB în spatele Facultății de Litere și 52,2 la bariera alăturată Facultății de Chimie, la orele 12:58, respectiv 13:00. În mod normal măsuratoarea de la barieră ar fi trebuit să prezinte o valoare mai ridicată față de cea din interiorul curții, însă situația este total opusă. Acest fapt se datorează traficului redus, față de orele de vârf, de lângă barieră și grupurilor de studenți aflate în spatele Facultății de Litere. Valorile se încadrează în limita maximă admisă de Actul Normativ Privind Protecția la Zgomot, care are valoarea de 75 dB pentru incintele unităților de învățământ.

Sens giratoriu Piața 21 decembrie 1989

Strada Biserica Enei Strada Edgar Quinet56

58

60

62

64

66

68

70

Graficul nivelului de zgomot în proximitatea Facultății de Geografie

Fig. 5

Pentru străzile adiacente Facultății de Geografie au fost înregistrate patru valori în intervalul orar 13:03 și 13:14 care sunt cuprinse între 60,4 dB pe Strada Biserica Enei și 68,3 dB în sensul giratoriu din fața Universității București. Valorile se încadrează în limita maximă admisă de Actul Normativ Privind Protecția la Zgomot, care are valoarea de 85 dB pentru străzile de categorie tehnică I (magistrală). Datorită intervalului orar încadrat în afara orelor de vârf, traficul redus a determinat scăderea valorilor sub pragul de 70 dB. În categoria factorilor care au crescut valorile intră vântul, fluierul agentului de circulație, traficul rutier și pietonal.

Sens

girato

riu

Piața

21 dece

mbrie 1

989

Strad

a Bise

rica E

nei

Strad

a Edg

ar Quin

et

Pe sc

ări

Etajul

3, lâng

ă lift

Lângă

bibli

otecă

La part

er, lâ

ngă l

ift

Subsol

Parte

r, lân

gă to

nomat

Parte

r, lân

gă uș

ă

În spa

tele F

acultă

ții de L

itere

Barieră

0102030405060708090

Graficul nivelului de zgomot în interiorul și proximitatea Facultății de Geografie

Fig. 6

Raportându-ne la totalitatea valorilor înregistrate în incinta și proximitățile Facultății de Geografie și a clădirii centrale a Universității București, am calculat valoarea medie de 61,1 dB și am observat faptul că fluctuațiile sunt mai semnificative în interior și mai reduse în exterior.

5. Concluzii

Trăim într-o lume zgomotoasă. În permanență suntem dispuși diverselor categorii de zgomot care ne afectează calitatea vieții. Este bine cunoscut faptul că zgomotul nu constituie doar o problema, dar și o amenințare gravă a sănătății. Efectele pe care expunerea la zgomot le are asupra sănătății constituie o problemă de sănătate publică din ce în ce mai acută. 

Zgomotul reprezintă un subiect important și una dintre cele mai des întalnite probleme referitoare la mediul înconjurător. Este de asemenea principalul factor disturbant din case și birouri. În anumite locuri de muncă și în timpul anumitor activități libere .

Spre deosebire de ţările civilizate unde există câte o lege a poluării sonore şi sunt prevăzute sancţiuni dure pentru eludarea ei, pe plaiurile noastre nu i se dă prea mare atenţie. Spre exemplu în interiorul dar și in proximitatea Facultății de Geografie, nivelul zgomotului atinge ușor pragul de 60 decibeli, valoare care afectează organismul uman.

Pentru a combate zgomotul sau măcar pentru a diminua efectele sale nocive, ar trebui adoptate o seamă de măsuri, precum: în primul rând este absolut necesară elaborarea şi promulgarea unei legi în acest sens, cu metodologie de aplicare şi „prelucrarea” acesteia de către cadrele desemnate să o pună în practică; înfiinţarea de rute principale de racord şi benzi de circulaţie pentru ambulanţe (şi alţi vajnici purtători de goarne şi trâmbiţe) pentru a evita blocarea (şi implicit utilizarea inutilă a sirenei timp de mai multe minute); limitarea folosirii sirenei la cazurile strict necesare; interzicerea de curse auto modificate, ATV, dar mai ales moto pe străzi și multe altele.

Bibliografie

(n.d.). Retrieved martie 2, 2016, from www.scritub.com: http://www.scritub.com/geografie/ecologie/POLUAREA-FONICA13149.php

(n.d.). Retrieved martie 2, 2016, from www.sanatatesiviata.ro: http://www.sanatatesiviata.ro/stiati-ca/620-poluarea-sonora-poluarea-fonica-declanseaza-afectiunile-reducerea-atentiei-a-capacitatii-de-munca-ameteala-dureri-nervozitate-tahicardie-tulburari-ale-somnului-distruge-globulele-rosii-din-sange-etc-afla-ca-ai-d

Google Inc. (n.d.). Google Maps. Retrieved martie 2, 2016, from www.google.ro: https://www.google.ro/maps?source=tldso

MINCU, U. D. (n.d.). Standarde și Normative. Retrieved martie 2, 2016, from www.ursa.ro: http://www.ursa.ro/ro-ro/arhitecti/Documents/Standarde%20si%20Normative/06%20normativ_privind_protectia_la_zgomot.pdf