125
RAPORT DE PRACTICA Student: MOISEI Adrian Valentin
RAPORT DE PRACTICA
Student: MOISEI Adrian Valentin
2
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI, IMST
Optimizarea formelor tehnologice a produselor
prin modelare-simulare Analiz statica a comportarii reperelor din industria auto: modelarea
i calculul asamblrilor cu uruburi cu NX Nastran (Siemens PLM)
Raport de practica PRE-JOB 2012-2013
3
1. Datele personale ale studentului practicant
Nume i prenume: MOISEI Adrian Valentin Data i locul naterii: 11.02.1979 Domiciliul stabil: Str. Amurgului, nr.. 30, bl. P6, ap. 5, Bucuresti Universitatea Politehnica Bucuresti
Facultatea Ingineria si Managemenul Sistemelor Tehnologice Specializarea Robotica Telefon 0753071675 E-mail: [email protected]
2. Informaii privind agentul economic - partener de practic
o Denumire unitate partenera: Top Metrology S.R.L.
o Adresa: Bucuresti, aleea Politehnicii, nr. 2, bl 5A, ap. 82, sector 6, cod 060813
o Email:[email protected], [email protected]
o WEB: www.topmetrology.ro
o Tel: +40 746.608.707
o Fax: +40 37.810.5808
Scurt descriere a organizaiei (numr de angajai, activitatea principal cod CAEN) Infiintata in anul 2011, de catre o echipa de specialisti, cu o vasta experienta in domeniul
echipamentelor metrologice, TOP Metrology SRL, este distribuitorul exclusiv al companiei NIKON Metrology , CONFOVIS si Mod.En in Romania.
Echipamentele metrologice comercializate de TOP Metrology in Romania sunt: masini de masurat in coordonate 3D, brate poliarticulate 3D, scanere laser, microscoape industriale, microscoape metalografice, stereomicroscoape, microscoape 3D, proiectoare de profile, autocolimatoare, masini cu raze X, echipamente pentru masuratori volume mari si alinieri tip
iGPS si Laser Radar, masini multi-senzor, echipamente pentru masuratori video si sisteme modulare de fixare.
Structura organizatoric (departamente, secii se prezint pe scurt rolul fiecruia i interaciunea dintre acestea)
Perspective de angajare/recrutare (departamente n care exist poziii disponibile pentru angajarea studenilor practicani)
3. Informaii privind activitile prestate de practicant n perioada stagiului de practic
4
Perioada de desfurare a stagiului de practic n unitatea partener
perioada 04.04.2013 30.04.2013 Descrierea detaliat a departamentelor n care studentul-masterand i-a desfurat activitatea n stagiul de practic
Locul de desfasurare a stagiului de practica a fost laboratorul de masuratori.
Descrierea activitilor desfurate de practicant n perioada stagiului de practic
In timpul stagiului de practica am acumulat cunostinte despre metode de masurare si
control utilizate n procese sitehnologii de fabricatie. Desenul de executie al reperului.Precizia de executie. Tolerante si abateri limita.Rugozitate. Conditii tehnice generale. Metode de controldimensional intermediar, ntre fazele de lucru.Metode de control dimensional final/ prin masurareasistata. Proceduri si cicluri de lucru specifice pentrumasurarea controlul dimensional.Controlul de calitate a componentelelor si ansamblurilorpartiale ale produselor. Proceduri, rapoarte de masurare sidocumentatii specifice QC/ QA.Modelarea solidelor 3D. Elaborarea prototipurilor virtualepentru componente si ansambluri din cadrul unor produseexistente sau necesare in dezvoltarea de prototipuri siproduse noi.Studiul si utilizarea sistemelor de scanare digitizare 3Dutilizate pentru activitati de inginerie inversa. Stabilireaprocedurii de scanare digitizare 3D. Achizitia norului depuncte. Procesarea informatiilor in vederea obtineriisolidelor preliminare. Finisarea solidelor 3D rezultate.Combinarea activitatii de scanare digitizare 3D cu ceade masurare control dimensional. Echipamente si tehnicide lucru specifice.
Pe perioada stagiului de practica am realizat optimizarea formelor tehnologice a
produselor prin modelare- Analiz statica a comportarii reperelor din industria auto: modelarea i calculul asamblrilor cu uruburi cu NX Nastran (Siemens PLM)
5
Generarea design-ului spatial al modelului in NX NASTRAN Design-ul modelului reprezinta spatiul maxim permis pentru optimizarea topologiei. Toate
cazurile de incarcare pentru optimizare sunt definite in acest spatiu.
Fig.1 Piesa/ ansamblul importat
Setari pentru optimizarea topologiei
Target-ul optimizarii:
- Minimizarea compliantei(resp. maximizarea rigiditatii) - Target de volum = 40% din spatiul initial - Minimizarea constrangerilor(0,0,1) si plan de separatie
Fig.2 alegerea componentei din ansamblu ,pentru optimizarea formei acesteia
6
Fig.3 Optimizare/ modelare in context
Fig.4 Forma rezultata a piesei
Rezultatul optimizarii topologiei Uniformizarea si generarea de intrari de validare
- Generarea unei discretizari solide omogena bazata pe uniformitatea reperului - Examinarea caracteristicilor liniilor design-ului initial - Transferul automat al incarcarilor in fisierul de validare
7
Fig.5 ansamblul optimizat
Rezultatul rularii de validare
Fig.6 Suprafete / muchii pt ajustare
8
Optimizarea formei Target-ul optimizarii:
- Minimizarea la maxim a tensiunilor von Mises (luand in considerare toate incarcarile) - Volum constant
- Spatiul si optimizarea topologiei nu trebuie sa fie depasit
Fig.7
Pentru a obtine un model de geometrie cu element finit cat mai precis este important ca geometria modelului sa fie cat mai bine definita si lipsita de erori (erori de necontinuitate a formei, crapaturi, suprapuneri sau fete duplicate, fete lipsa in cardul modelului CAD). In intampinarea acesto probleme Nastran ofera un set de intrumente de manipulare a geometriei. Printre acesea se numara posibilitatea citirii fisierelor IGES cu setari diferite de tolreanta si evaluarea rezultatelor, curatarea geometriei, modificari/crearea de noi fete, inlaturarea de detalii precum gauri mici si filete, realizarea discretizarii piesei. Pentru modelul abordat am realizat o serie de actiuni in vederea unei optimizari superioare. In acest sens, dupa importarea modelului si realizarea topologiei a trebuit sa realizez curatarea geometriei. Aceasta poate fi realizata automat prin folosirea functiei Cleanup Geometry (in TOPO) sau manual.
Fig.8 Evidentierea erorilor
9
Fig.9 indepartarea ,corectarea erorilor
Fig.10 Forma finala, corect discretizata a unei suprafete
Pentru a face curatarea in mod manual se identifica mai intai suprafetele problema urmarind numarul de constrangeri pentru fiecare suprafata. Prin dezactivarea la afisare a
constrangerilor duble(functia Double) se obtine pentru o piesa corecta
Fig 11 Afisarea elementelor ce prezinta erori in raport cu intreg ansamblul afisarea marginilor piesei suprafete cu zero constrangeri. In cazul piesei utilizate s-
au afisat mai multe linii rosii si cyan care semnalau exstenta unor probleme de continuitate a fetelor piesei goluri, fete extinse, fete reduse, intersectii gresite.
Fig.12
10
In imaginea din stanga se pot observa mai multe linii care definesc margini eronate ale suprafetelor ce compun piesa. Cele cu rosu marcheaza suprafetele neconstransa (capatul piesei) iar cele cu cyan marcheaza suprafete supraconstranse. In continuare se mai pot ajusta tolerante pentru a imbunatati modelul fara a efectua modificari asupra sa.
Fig.13
Dupa cum se poate observa s-au solutionat automat anumite probleme, insa raman si unele de rezolvat. Dupa identificarea acestora se pot lua masurile de taiere a suprafetelor mai mari, prelucrare a suprafetelor mai mici si adugarea de suprafete lipsa. Taierea suprafetelor prea mari:
Se izoleaza zona
Se mareste rezolutia pentru a observa in detaliu curbura suprafetei si
Fig.14 Selectarea suprafetelor
imbinarile cu celelalte fete
Se taie din suprafata excedentara zona corecta
Se sterge excedentul Redefinirea suprafetelor prea mici:
Se selecteaza fata
Se definesc constrangeri pentru o suprafata noua
Se creeaza o suprafata noua
Fig.15 care sa umple golul
11
Odata cu crearea noii suprafete se adauga si o noua fata care este conectata topologic cu cele vecine.
Adaugarea de noi suprafete: Dupa cum se poate observa in imginea de mai jos, exista in partea frontala a piesei un gol triunghiular. In acest loc se va defini o noua fata astfel:
Se selecteaza zona lispa
Fig.16
Se adaugao fata noua
Zona lipsa Selectarea golului Realizarea suprafetei
Intersectarea excesului a doua fete: In imaginea alaturata cele doua fete sunt excedentare iar intersectia lor intrerupe continuitatea piesei.
Pentru aceasta situatie se foloseste functia CURVEs>SURF INT. Se selecteaza cele doua fete (ANSA va desena corect linia de intersectie) si se sterge suprafata in exces.
Fig.17
Menionai principalele dificulti cu care v-ai confruntat n stagiu de practic
Propuneri pentru mbuntirea activitilor de practic n unitatea partener
12
4. Informaii privind abilitile personale
Competenele dobndite n perioada de practic
Elaborarea documentatiei tehnice de executie a produselor. Proiecaterea procesului tehnologic optim de realizare a unui produs. Controlul de calitate a componentelor si ansamblurilor partialealeproduselor. Masurare si control dimensional, probe si teste functionale preliminare. Proceduri, rapoarte si documentatii specifice QC/QA.
Modelareasolidelor 3D(CATIA, Pro Engineer) pentru conceptia produselor existente sau dezvoltarea de prototipuri si produse noi. CAD-CAE pentru inginerie inversa si optimizarea conceptiei produselor si inginerie asistata.
Colaborarea cu tutorele reprezentat al unitii de practic pe durata stagiului:
Tutorele a fost implicat in activitatile noastre desfasurate pe perioada practicii.
Gradul de aceptare sau integrare n echip la locul de munc unde practicantul a fost repartizat s realizeze activitile alocate n stagiul de practic
Data: ........................................ Semntur student-masterand,
1
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
RAPORT DE PRACTICA
Staicu Petrut-Florention
2013-2014
2
CUPRINS
RAPORT DE PRACTIC (se completeaz de practicant) 1. Datele personale ale studentului practicant
Nume i prenume .................................................................................................... Data i locul naterii ................................................................................................ Domiciliul stabil/flotant ........................................................................................... Universitatea ......................................................................................................... Facultatea ............................................................................................................... Specializarea .......................................................................................................... Telefon ...................................................E-mail: .....................................................
2. Informaii privind agentul economic - partener de practic
Datele de identificare ale unitii partener de practic (denumire, adres, date de contact) Forma de organizare (SRL, SA, companie de stat, regie autonom, fundaie, ONG, companie multinaional): i natura capitalului organizaiei (capital de stat, privat sau mixt) Scurt descriere a organizaiei (numr de angajai, activitatea principal cod CAEN) Domeniul de activitate (se vor meniona serviciile/produsele oferite de firm) Menionai principalii clieni i furnizori ai firmei Structura organizatoric (departamente, secii se prezint pe scurt rolul fiecruia i interaciunea dintre acestea) Perspective de angajare/recrutare (departamente n care exist poziii disponibile pentru angajarea studenilor practicani)
3. Informaii privind activitile prestate de practicant n perioada stagiului de practic Perioada de desfurare a stagiului de practic n unitatea partener
Descrierea detaliat a departamentelor n care studentul-masterand i-a desfurat activitatea n stagiul de practic Descrierea activitilor desfurate de practicant n perioada stagiului de practic Menionai principalele dificulti cu care v-ai confruntat n stagiu de practic Propuneri pentru mbuntirea activitilor de practic n unitatea partener
4. Informaii privind abilitile personale Competenele dobndite n perioada de practic Colaborarea cu tutorele reprezentat al unitii de practic pe durata stagiului: Gradul de aceptare sau integrare n echip la locul de munc unde practicantul a fost repartizat s realizeze activitile alocate n stagiul de practic
Data: ........................................ Semntur student-masterand,
3
A.Datele personale ale studentului practicant
Nume i prenume Staicu Petrut-Florentin Data i locul naterii 05-05-1989 Domiciliul stabil/flotant str. Bancii, nr 9, bl D3, ap. 13, ors Videle, jud Teleorman Universitatea Politehnica din Bucuresti Facultatea de Ingineria si Manegementul Sistemelor Tehnologice Specializarea Robotica si Mecatronica Telefon 0769 187 141 E-mail: [email protected]
B. Informaii privind agentul economic - partener de practic
Datele de identificare ale unitii partener de practic TOP Metrology S.R.L, Bucuresti, Sector 6, Tel: +40 746.608.707 Fax:+40 37.810.5808 eMail: [email protected]
WEB: www.topmetrology.ro
Scurt descriere a organizaiei
Cu o vasta experienta in domeniul echipamentelor metrologice, TOP Metrology SRL, este distribuitorul exclusiv al companiei NIKON Metrology (www.nikonmetrology.com) , CONFOVIS (www.confovis.com) si Mod.En (www.moden.it) in Romania.
Domeniul de activitate
Servicii TOP Metrology Pentru intreaga gama de echipamente comercializate in Romania, TOP Metrology asigura
urmatoarele servicii:
4
* Consultanta in alegerea solutiei optime pentru aplicatia clientului.
* Asigurarea transportului, pana la sediul beneficiarului. * Punerea in functiune si efectuarea testelor de acceptanta. * Instruirea personalului.
* Service tehnic in perioada de garantie si post-garantie. * Asigurarea pieselor de schimb in perioada de garantie si post-garantie. * Asistenta la programare in perioada de garantie si post-garantie. * Calibrari si etalonari anuale sau la cerere. Masuratori 3D TOP Metrology efectueaza masuratori 3D, la sediul clientului sau in laboratorul propriu.
Structura organizatoric
Inspectie 3D productie material plastic Masurare 3D matrite pentru mase plastice; Inspectie 3D in asistare posiztionare ghidaje de asamblare; Masuratori 3D componente si ansambluri finite;
Inspectie 3D Productie Materiale Compozite Masurare matrite;
Masurare 3D piese finite;
Masuratori 3D Industrie Auto Masurare 3D componente auto; Pozitionare si aliniere 3D ghidaje de asamblare; Inspectie asamblare finala;
Masurare Industrie Aeronautica Masurare 3D geometrie componente avioane; Masuratori 3D ghidaje asamblare componente; Inspectie 3D produs finit;
5
Control Dimensional In Industrie Siderurgica Masurare 3D lagare; Masurare 3D cilindri de lucru; Control geometric si aliniere echipamente siderurgice;
Masuratori 3D In Industria Navala Aliniere arbori transmisie; Masurare 3D cu laser a geometriei componentelor navale;
Inspectie 3D aliniere componente navale; Inspectia 3D a geometriei elicelor de propulsie;
Masuratori 3D In Domeniul Energiei Inspectia 3D a elicelor generatoarelor eoliene;
Masuratori 3D turbine de gaz si abur; Aliniere 3D turbine, etc
Perspective de angajare/recrutare Inspectie 3D productie material plastic
C. Informaii privind activitile prestate de practicant n perioada stagiului de practic
Perioada de desfurare a stagiului de practic n unitatea partener 04.04.2013-30.04.2013 (112 ore) Descrierea detaliat a departamentelor n care studentul-masterand i-a desfurat
activitatea n stagiul de practic
Laboratorul de METROLOGIE efectueaz activiti de proiectare/dezvoltare de programe noi pentru msurri tridimensionale, a abaterilor de form i de poziie de mare precizie, achiziia i prelucrarea computerizat a datelor i diagramelor care s satisfac cerinele clienilor i cerinele reglementrilor aplicabile.
6
Descrierea activitilor desfurate de practicant n perioada stagiului de practic In cadrul celor 112 ore ale stagiului de practica, am desfasurat activitatea in cadrul
Laboratorului de METROLOGIE din incinta firmei TOP METROLOGY. Activitatea a constat in efectuarea unor sarcini in vederea elaborarii temei cu titlul "Aplicarea tehnicilor de inginerie inversa in obinerea pieselor din materiale compozite polimerice. Utilizarea sistemelor de scanare digitizare 3D in ingineria inversa a reperelor cu suprafete complexe". In acest scop s-a realizat mai intai o sinteza documentara despre ceea ce reprezinta MASURAREA 3D a diferitelor repere si si a sistemelor de scanare digitizata 3D, iar apoi s-au utilizat masinile de masurat in coordinate din sediul TOPMETROLOGY si programul LK CAMINO Studio Inspect Version 4.2
LK HORIZONTAL ARM CMM
Masina de mai sus este LK HC90 serie CMM. Axele X si Y sunt conduse si controlate de servomotoare si ghidaje. Axa Z este condusa prin curele. Coloana este sprijinita pe o masa de granit, axele Y si Z sunt realizate di profil tubular.
LK Integra/Evolution CMM
Sistemul LK Integra CMM de granit.X-i Y-axe sunt condusei ghidaje.Axa Y este controlata de curea.Y Ambele sisteme sunt condusela sol de precizie. Ambele sisteme pot"antivibranti" stabilizatori. ntreceramice utiliznd LK GeneralInainte de a lucra pe CMM suprafetele de lucru trebuie sa fie curate si uscate
Facilitatile si optiunile pe care le are la dispozitie utilizatorul sunt prezentate in continuareprezentarea unui exemplu de reper supus masurarii in timpul activitatii de practica:
Studio-Inspect 4.0 > Studio
Masina de masurat CMM (MCS).
Dac senzorii nu au fost calibrati si parametrii nu au fost stabilitirelativ la (MCS). Dupa stabilirea parametrilor creati/stabiliti..
Not: Software-ul LK
7
LK Integra CMM const dintr-un ansamblu de pod i transportulsunt conduse i controlate de motoare de curent continuu
controlata de curea.Y i Z axe sunt realizate din profile ceramice tubularesunt conduse exact pe un strat foarte subire de aer prin utilizarea de
sisteme pot fi montate pe o serie de tampoane de aerntreinerea este limitat la curarea regulat a suprafetelor de
General Purpose Cleaner (diluat 1:10 cu apa) aplicatsuprafetele de lucru trebuie sa fie curate si uscate
Facilitatile si optiunile pe care le are la dispozitie utilizatorul softwarein continuare, prin descrierea succinta a comenziilor majore ale acestuia si prin
prezentarea unui exemplu de reper supus masurarii in timpul activitatii de practica:
Inspect 4.0 > Studio-Inspect
CMM are propriul sistem de axe numit sistemul de coordonate
senzorii nu au fost calibrati si parametrii nu au fost stabiliti, coordonatelestabilirea parametrilor sau aliniere, masina ramane
Camio este disponibil n dou versiuni de baz -
transportul sprijinit pe o masa motoare de curent continuu de acionare de frecare
profile ceramice tubulare. utilizarea de rulmeni de aer
de aer care servesc drept a suprafetelor de granit i
aplicat cu o crp fr scame.
are-ului mentionat anterior majore ale acestuia si prin
prezentarea unui exemplu de reper supus masurarii in timpul activitatii de practica:
sistemul de coordonate main
coordonatele actuale ar fi masina ramane la parametrii
- Studio i Inspect
8
Regula mainii drepte
LK CAMIO Studio-Inspect utilizeaza regula mainii drepte pt a descrie axele. Asezat in apatele masinii CMM, cu mana dreapta intinsa in fata , indreapta degetul mare in sus(Z), degetul aratator in fata(X) si degetul mijlociu catre stanga(Y). Astfel, degetele par axel de coordonate si de acea se numeste regula mainii drepte.
CMM Handbox Controls
SLOW SPEED SELECT incetineste miscarea automata sau manuala a coloanei CMM. EMERGENCY STOP opreste masina in cazul aparitiei unei probleme majore in procesul de
masurare
MASTER START sterge erorile din cotrolerul CMM TAKE POINT se utilizeaza in modul de invatare pentru inregistrarea pozitiei curente PART AXIS poate fi configurat pt a putea permite miscarea dealungul axei, dupa stabilirea
parametrilor sau sa dezactivezi butonul de rotire daca utilizezi o masa rotativa PAUSE opreste temporar activitatea CMM in timpul unei verificari, trebuie apasat a doua oara pt a relua activitatea
FUTURE USE furnizat pt o vitoare dezvoltare. X - Y JOYSTICK X si Y joystick este utilizat pt. a comanda manual CMM pe axele X si Y Z - R JOYSTICK butoanele/ joystick-urile Z si R sunt utilizate pt a comanda manual CMMpe
axa Z si a muta masa rotativa. LK Camio Inspect General Layout In fereastra de lucru a LK CAMIO Studio-Inspect gasim bara cu meniuri si submeniuri pt. calibrarea si definirea senzorilor, definirea masuratorilor si tolerantelor si meniuri pt operatii generale ale CMM
Bara de meniu
Din bara de meniu poti avea acces catre urmatoarele submeniuri
9
Submeniul File. Submeniul View Submeniul Model
Submeniul CMM Submeniul Program
Submeniul Tools Submeniul Wizards
Senson commands din bara de meniu, click pe butonul Sensor pt a se deschide fereastra cu optiunile senzorului
Wizard este un ajutor pt. calibrarea senzorilor
10
Select pt.selectarea senzorilor ce defines geometrii specific Delete functia permite stergerea senzorilor direct di baza de date Calibrate Head folosita pt. aechilibra pozitia sferei New poate fi folosita pt. definirea geometriei senzorilor, pt. senzori ce vor fi utilizati in
program Calibrate calibreaza un nou sensor pornit Calibrate All comanda folosita pt calibrarea senzorilor existenti in program cu privire la
sfera View All pt. a afisa si sterge calibrarile
Inspect Commands
Iconita Inspect permite utilizatorului sa masoare diferite caracteristici. Cand utilizatorul selecteaza iconita caracteristica se deschide caseta de dialog
Declare Commands
Iconita Declare permite utilizatorului sa creeze caracteristici nominale cu ajutorul liste existente in comanda declare. Se utilizeaza Report-Grid (tabelul raport)pt. a introduce valori nominale caracteristice
11
Construct Commands
Submeniul Construct iti permite sa creezi o lista caracteristica a unor caracteristici existente. Selecteaza Wizard si din fereastra deschiza Construction Wizard inserezi caracteristicile necesare
Settings Commands Move Commands Scan Commands
Rotary Table toolbar Twin Column Commands Locate Model Commands
12
EXEMPLU DE PIESA MASURATA CONFORM TUTORIAL (CREATE A PLANE - LINE - POINT ALIGNMENT)
Pasii parcursi: 1. Select : File - New Program 2. Introduci numele progamului
.
si apoi selectare : OK
3. In urmatorul antet se va introduce programul
4.
13
14
15
16
Pasii mentionati anterior au fost parcursi si pentru un alt reper, ecranele reprezentative din cadrul rularii programului fiind ilustrate mai jos:
Programul obtinut pentru masurarea acestui reper este prezentat mai jos: DMISMN/'Project for CMM with TP200 probe.',04.0 FILNAM/'Project for CMM with TP200 probe.',04.0 DV(0)=DMESWV/'20,0,0,0' UNITS/MM,ANGDEC D(0)=DATSET/MCS
17
$$ ---------------- $$ DEFINIRE SENZORI $$ ---------------- $$ Sensor definition added by template S(0)=SNSDEF/PROBE,INDEX,POL,0,0,0,0,1,132,2 SNSLCT/SA(0) $$ ---------------- $$ ---------------- $$ ---------------- $$ DEFINIRE SISTEM REFERINTA $$ ---------------- $$ MEAS PLANE MODE/PROG,MAN F(PL A)=FEAT/PLANE,CART,20,-2.5,-170,0,-1,0 MEAS/PLANE,F(PL A),3 PTMEAS/CART,-13.693,-2.5,-157.035,0,-1,0 PTMEAS/CART,11.215,-2.5,-156.723,0,-1,0 PTMEAS/CART,-4.007,-2.5,-166.473,0,-1,0 ENDMES $$ ENDMES $$ ---------------- $$ MEAS PLANE MODE/PROG,MAN F(PL B)=FEAT/PLANE,CART,0,0,-150,0,0,1 MEAS/PLANE,F(PL B),3 PTMEAS/CART,-14.862,-0.811,-150,0,0,1 PTMEAS/CART,-3.511,1.54,-150,0,0,1 PTMEAS/CART,14.02,-1.708,-150,0,0,1 ENDMES $$ ENDMES $$ ---------------- $$ MEAS POINT MODE/PROG,MAN F(PT001)=FEAT/POINT,CART,20,1.345,-163.33,1,0,0 MEAS/POINT,F(PT001),1 PTMEAS/CART,20,-0.47,-159.847,1,0,0
18
ENDMES $$ ENDMES DATDEF/FA(PLA), DAT(A) DATDEF/FA(PLB), DAT(B) DATDEF/FA(PT001), DAT(C) D(1)=DATSET/DAT(A),-YDIR,YORIG,DAT(B),ZDIR,ZORIG,DAT(C),XORIG $$ ---------------- $$ ---------------- $$ INSPECTARE PIESA $$ ---------------- $$ MEAS GCURVE MODE/AUTO,PROG,MAN F(ARC1)=FEAT/GCURVE,CART,-20.122,15.474,-2,0,0,1 MEAS/GCURVE,F(ARC1),11 PTMEAS/CART,-33.189,13.058,-2,-0.824,0.566,0 PTMEAS/CART,-31.112,15.512,-2,-0.694,0.72,0 PTMEAS/CART,-28.585,17.502,-2,-0.537,0.844,0 PTMEAS/CART,-25.712,18.946,-2,-0.357,0.934,0 PTMEAS/CART,-22.608,19.786,-2,-0.163,0.987,0 PTMEAS/CART,-19.399,19.989,-2,0.038,0.999,0 PTMEAS/CART,-16.214,19.546,-2,0.237,0.972,0 PTMEAS/CART,-13.182,18.474,-2,0.426,0.905,0 PTMEAS/CART,-10.425,16.819,-2,0.598,0.801,0 PTMEAS/CART,-8.055,14.645,-2,0.747,0.665,0 PTMEAS/CART,-6.168,12.042,-2,0.87,-0.494,0 ENDMES $$ ENDMES $$ ---------------- $$ MEAS GCURVE MODE/AUTO,PROG,MAN F(ARC2)=FEAT/GCURVE,CART,-20.122,15.474,-18,0,0,1 MEAS/GCURVE,F(ARC2),10 PTMEAS/CART,-31.568,15.053,-18,-0.723,0.691,0 PTMEAS/CART,-28.375,17.633,-18,-0.523,0.852,0 PTMEAS/CART,-24.631,19.315,-18,-0.289,0.957,0 PTMEAS/CART,-20.581,19.989,-18,-0.036,0.999,0
19
PTMEAS/CART,-16.494,19.611,-18,0.219,0.976,0 PTMEAS/CART,-12.637,18.205,-18,0.46,0.888,0 PTMEAS/CART,-9.265,15.864,-18,0.671,0.742,0 PTMEAS/CART,-6.6,12.742,-18,0.838,0.546,0 PTMEAS/CART,-7.494,9.033,-18,0.951,-0.309,0 PTMEAS/CART,-8.26,5,-18,0,-1,0 ENDMES $$ ENDMES $$ ---------------- $$ ---------------- $$ ---------------- $$ TOLERANTE $$ ---------------- $$ ---------------- T(0)=TOL/PROFL,-0.04,0.04,DAT(B) OUTPUT/FA(ARC2),TA(0) $$ ---------------- T(2)=TOL/DISTB,NOMINL,15.474,-0.1,0.1,YAXIS,MAX $$ ---------------- $$ ---------------- $$ ---------------- $$ ---------------- $$ ---------------- $$ ---------------- $$ ---------------- $$ ---------------- $$ ---------------- $$ ---------------- PAUSE ENDFIL
Menionai principalele dificulti cu care v-ai confruntat n stagiu de practic A trebuit sa recuperez cunostiintele de baza in domeniul Metrologie intr-un timp destul de
scurt pentru a putea face fata activitatii desfasurate in cele 112 ore ale stagiului de practica. Propuneri pentru mbuntirea activitilor de practic n unitatea partener
20
Nu este cazul.
D. Abilitati personale
Competene profesionale
- Identificarea de soluii pentru optimizarea produselor i proceselor tehnologice de prelucrare a acestora, adaptate specificului fiecrei ntreprinderi n care se desfoar stagiul de practic;
- Utilizarea diferitelor echipamente destinate automatizrii proceselor de prelucrare a materialelor (sisteme CNC, sisteme CNC pentru tiere cu jet de ap, sisteme CNC cu plasm, sisteme CNC cu laser, imprimate 3D, echipamente pentru prelucrarea tablelor, sisteme de transport-transfer a materialelor etc., roboi industriali etc.);
- nsuirea metodelor moderne de obinere a diferitelor tipuri de materiale compozite; - nsuirea cunotinelor practice referitoare la metode de testare a materialelor; - Dezvoltarea capacitii de analiz i interpretare a rezultatelor experimentale obinute.
-Dezvoltarea unei atitudini deschise i constructive fa de colegi i de personalul din organizaia partener de practic;
- Competene de comunicare i relaionale; - Competene de utilizare a tehnologiilor informaiei i comunicaiilor n organizaii; - Adoptarea unui comportament adecvat n organizaie (disciplin, respectarea regulamentelor
de ordine interioar, colaborare etc.); - Capacitatea de adaptare la situaii neprevzute pentru rezolvarea problemelor specifice;
Data: ........................................ Semntur student-masterand
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI, IMST
Optimizarea formelor tehnologice a produselor
prin modelare-simulare Pregatirea modelului de calcul: curatarea geometriei si refacerea
topologiei reperelor complexe utilizand ANSA v.13
Raport de practica PRE-JOB 2012-2013
Nume i prenume: Rebiga Camelia Data i locul naterii: 09.05.1989, Tulcea Domiciliul stabil/flotant: Str. Rezervelor, nr.. 89, bl. 4, ap. 5, sat Rosu, com. Chiajna,
jud. Ilfov Universitatea Politehnica Bucuresti
Facultatea Ingineria si Managemenul Sistemelor Tehnologice
Specializarea Robotica Telefon 0745208929 E-mail: [email protected]
2
1. Datele personale ale studentului practicant
Nume i prenume: (Ivanov) Rebiga Camelia Data i locul naterii: 09.05.1989, Tulcea Domiciliul stabil/flotant: Str. Rezervelor, nr.. 89, bl. 4, ap. 5, sat Rosu, com. Chiajna,
jud. Ilfov Universitatea Politehnica Bucuresti
Facultatea Ingineria si Managemenul Sistemelor Tehnologice Specializarea Robotica Telefon 0745208929 E-mail: [email protected]
2. Informaii privind agentul economic - partener de practic
o Denumire unitate partenera: Top Metrology S.R.L.
o Adresa: Bucuresti, aleea Politehnicii, nr. 2, bl 5A, ap. 82, sector 6, cod 060813
o Email:[email protected], [email protected]
o WEB: www.topmetrology.ro
o Tel: +40 746.608.707
o Fax: +40 37.810.5808
Scurt descriere a organizaiei (numr de angajai, activitatea principal cod CAEN) Infiintata in anul 2011, de catre o echipa de specialisti, cu o vasta experienta in domeniul
echipamentelor metrologice, TOP Metrology SRL, este distribuitorul exclusiv al companiei NIKON Metrology , CONFOVIS si Mod.En in Romania.
Echipamentele metrologice comercializate de TOP Metrology in Romania sunt: masini de masurat in coordonate 3D, brate poliarticulate 3D, scanere laser, microscoape industriale, microscoape metalografice, stereomicroscoape, microscoape 3D, proiectoare de profile, autocolimatoare, masini cu raze X, echipamente pentru masuratori volume mari si alinieri tip
iGPS si Laser Radar, masini multi-senzor, echipamente pentru masuratori video si sisteme modulare de fixare.
Structura organizatoric (departamente, secii se prezint pe scurt rolul fiecruia i interaciunea dintre acestea)
3
Perspective de angajare/recrutare (departamente n care exist poziii disponibile pentru angajarea studenilor practicani)
3. Informaii privind activitile prestate de practicant n perioada stagiului de practic Perioada de desfurare a stagiului de practic n unitatea partener
perioada 04.04.2013 30.04.2013 Descrierea detaliat a departamentelor n care studentul-masterand i-a desfurat activitatea n stagiul de practic
Locul de desfasurare a stagiului de practica a fost laboratorul de masuratori.
Descrierea activitilor desfurate de practicant n perioada stagiului de practic
In timpul stagiului de practica am acumulat cunostinte despre metode de masurare si
control utilizate n procese sitehnologii de fabricatie. Desenul de executie al reperului.Precizia de executie. Tolerante si abateri limita.Rugozitate. Conditii tehnice generale. Metode de controldimensional intermediar, ntre fazele de lucru.Metode de control dimensional final/ prin masurareasistata. Proceduri si cicluri de lucru specifice pentrumasurarea controlul dimensional.Controlul de calitate a componentelelor si ansamblurilorpartiale ale produselor. Proceduri, rapoarte de masurare sidocumentatii specifice QC/ QA.Modelarea solidelor 3D. Elaborarea prototipurilor virtualepentru componente si ansambluri din cadrul unor produseexistente sau necesare in dezvoltarea de prototipuri siproduse noi.Studiul si utilizarea sistemelor de scanare digitizare 3Dutilizate pentru activitati de inginerie inversa. Stabilireaprocedurii de scanare digitizare 3D. Achizitia norului depuncte. Procesarea informatiilor in vederea obtineriisolidelor preliminare. Finisarea solidelor 3D rezultate.Combinarea activitatii de scanare digitizare 3D cu ceade masurare control dimensional. Echipamente si tehnicide lucru specifice.
Pe perioada stagiului de practica am realizat optimizarea formelor tehnologice a produselor prin modelare- simulare (pregatirea modelului de calcul: curatarea geometriei si refacerea topologiei reperelor complexe utilizand ANSA v.13).
4
Generarea design-ului spatial al modelului in ANSA Design-ul modelului reprezinta spatiul maxim permis pentru optimizarea topologiei. Toate cazurile de incarcare pentru optimizare sunt definite in acest spatiu.
Setari pentru optimizarea topologiei
Target-ul optimizarii:
- Minimizarea compliantei(resp. maximizarea rigiditatii) - Target de volum = 40% din spatiul initial - Minimizarea constrangerilor(0,0,1) si plan de separatie
Rezultatul optimizarii topologiei Uniformizarea si generarea de intrari de validare
- Generarea unei discretizari solide omogena bazata pe uniformitatea reperului
- Examinarea caracteristicilor liniilor design-ului initial
5
- Transferul automat al incarcarilor in fisierul de validare
Rezultatul rularii de validare
Optimizarea formei Target-ul optimizarii:
- Minimizarea la maxim a tensiunilor von Mises (luand in considerare toate incarcarile) - Volum constant
- Spatiul si optimizarea topologiei nu trebuie sa fie depasit
6
Pentru a obtine un model de geometrie cu element finit cat mai precis este important ca geometria modelului sa fie cat mai bine definita si lipsita de erori (erori de necontinuitate a formei, crapaturi, suprapuneri sau fete duplicate, fete lipsa in cardul modelului CAD). In intampinarea acesto probleme ANSA ofera un set de intrumente de manipulare a geometriei. Printre acesea se numara posibilitatea citirii fisierelor IGES cu setari diferite de tolreanta si evaluarea rezultatelor, curatarea geometriei, modificari/crearea de noi fete, inlaturarea de detalii precum gauri mici si filete, realizarea discretizarii piesei.
Pentru modelul abordat am realizat o serie de actiuni in vederea unei optimizari superioare. In acest sens, dupa importarea modelului si realizarea topologiei a trebuit sa realizez curatarea geometriei. Aceasta poate fi realizata automat prin folosirea functiei
Cleanup Geometry (in TOPO) sau manual. Pentru a face curatarea in mod manual se identifica mai intai suprafetele problema
urmarind numarul de constrangeri pentru fiecare suprafata. Prin dezactivarea la afisare a
7
constrangerilor duble(functia Double) se obtine pentru o piesa corecta afisarea marginilor piesei suprafete cu zero constrangeri. In cazul piesei utilizate s-au afisat mai multe linii rosii
si cyan care semnalau exstenta unor probleme de continuitate a fetelor piesei goluri, fete extinse, fete reduse, intersectii gresite.
In imaginea din stanga se pot observa mai multe linii care definesc margini eronate ale suprafetelor ce compun piesa. Cele cu rosu marcheaza
suprafetele neconstransa (capatul piesei) iar cele cu cyan marcheaza suprafete supraconstranse.
In continuare se mai pot ajusta tolerante pentru a imbunatati modelul fara a efectua modificari asupra sa.
Dupa cum se poate observa s-au solutionat automat anumite probleme, insa raman si unele de rezolvat. Dupa identificarea acestora se pot lua masurile de taiere a suprafetelor mai mari, prelucrare a suprafetelor mai mici si adugarea de suprafete lipsa.
Taierea suprafetelor prea mari:
Se izoleaza zona
Se mareste lungimea rezolutiei pentru a observa in detaliu curbura suprafetei si imbinarile cu celelalte fete
Se taie din suprafata excedentara zona corecta
Se sterge excedentul
8
Redefinirea suprafetelor prea mici:
Se selecteaza fata
Se sterge
Se definesc constrangeri pentru o suprafata noua
Se creeaza o suprafata noua care sa umple golul
Odata cu crearea noii suprafete se adauga si o noua fata care este conectata topologic cu cele
vecine.
Adaugarea de noi suprafete: Dupa cum se poate observa in imginea de mai jos, exista in partea frontala a piesei un gol triunghiular. In acest loc se va defini o noua fata astfel:
Se selecteaza zona lispa
Se adaugao fata noua
Zona lipsa Selectarea golului Realizarea suprafetei
Intersectarea excesului a doua fete: In imaginea alaturata cele doua fete sunt excedentare iar intersectia lor intrerupe continuitatea piesei.
9
Pentru aceasta situatie se foloseste functia CURVEs>SURF INT. Se selecteaza cele doua fete (ANSA va desena corect linia de intersectie) si se sterge suprafata in exces.
In cele din urma piesa va arata astfel:
Menionai principalele dificulti cu care v-ai confruntat n stagiu de practic
Propuneri pentru mbuntirea activitilor de practic n unitatea partener
4. Informaii privind abilitile personale
Competenele dobndite n perioada de practic
Elaborarea documentatiei tehnice de executie a produselor. Proiecaterea procesului tehnologic optim de realizare a unui produs. Controlul de calitate a componentelor si ansamblurilor partialealeproduselor. Masurare si control dimensional, probe si teste functionale preliminare. Proceduri, rapoarte si documentatii specifice QC/QA.
10
Modelareasolidelor 3D(CATIA, Pro Engineer) pentru conceptia produselor existente sau dezvoltarea de prototipuri si produse noi. CAD-CAE pentru inginerie inversa si optimizarea conceptiei produselor si inginerie asistata.
Colaborarea cu tutorele reprezentat al unitii de practic pe durata stagiului:
Tutorele a fost implicat in activitatile noastre desfasurate pe perioada practicii.
Gradul de aceptare sau integrare n echip la locul de munc unde practicantul a fost repartizat s realizeze activitile alocate n stagiul de practic
Data: ........................................ Semntur student-masterand,
Pag
ina
1
RAPORT DE PRACTICA (se completeaza de practicant)
1. Datele personale ale studentului practicant
Nume si prenume Data si locul nasterii Domiciliul stabil/flotant Universitatea Facultatea Specializarea Telefon; E-mail
2. Informatii privind agentul economic - partener de practica
Datele de identificare ale unitatii partenera de practica (denumire, adresa, date de contact)
Forma de organizare (SRL, SA, companie de stat, regie autonoma, fundatie, ONG, companie multinattonala): si natura capitalului organizatiei (capital de stat, privat sau
mixt)
Scurta descriere a organizatiei (numar de angajati, activitatea principala cod CAEN)4614 Domeniul de activitate (se vor mentiona serviciile/produsele oferite de
firma)
Mentionati principalii clienti si furnizori ai firmei Structura organizatorica (departamente, sectii se prezinta pe scurt rolul fiecaruia si
interactiunea dintre acestea)
Perspective de angajare/recrutare (departamente n care exista pozitii disponibile pentru angajarea studentilor practicanti)
3. Informatii privind activitatile prestate de practicant n perioada stagiului de practica
Perioada de desfasurare a stagiului de practica n unitatea partenera Descrierea detaliata a departamentelor n care studentul-masterand si-a desfasurat
activitatea n stagiul de practica
Descrierea activitatilor desfasurate de practicant n perioada stagiului de practica Mentionati principalele dificultati cu care v-ati confruntat n stagiu de practica Propuneri pentru mbunatatirea activitatilor de practica n unitatea partenera
4. Informatii privind abilitatile personale
Competentele dobndite in perioada de practica Colaborarea cu tutorele reprezentat al unitatii de practica pe durata stagiului Gradul de aceptare sau integrare tn echipa la locul de munca unde practicantul a fost
repartizat sa realizeze activitatile alocate in stagiul de practica
Data: ................................ Semnatura student-masterand,
Pag
ina
2
1. Sectiune A Datele personale ale studentului practicant
Nume si prenume: MURGEA Constantin-Crinel. Data si locul nasterii: 21.05.1989, Horezu, Jud.Valcea Domiciliul stabil/flotant: Otesani, jud.Valcea Universitatea: POLITEHNICA din Bucuresti Facultatea: Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice Specializarea: Robotica studii de master Telefon: 0757.165.886
E-mail: [email protected]
Pag
ina
3
2.Sectiunea B Informaii privind agentul economic - partener de practic
Datele de identificare ale unitii partener de practic (denumire, adres, date de contact)
- Denumire: TOP Metrology SRL
- Adresa: Bucurresti, Aleea Politehnici,nr.2
Forma de organizare (SRL, SA, companie de stat, regie autonom, fundaie, ONG, companie multinaional): i natura capitalului organizaiei (capital de stat, privat sau mixt)
- Forma de organizare SRL (Societate comerciala cu raspundere limitata)
- Capital Social Privat
Scurt descriere a organizaiei (numr de angajai, activitatea principal cod CAEN)
- Numar de angajati 5
- TOP Metrology SRL, este distribuitorul exclusiv al companiei NIKON
Metrology (www.nikonmetrology.com) , CONFOVIS(www.confovis.com)
si Mod.En (www.moden.it) in Romania.
- Cod CAEN: 4614
Domeniul de activitate (se vor meniona serviciile/produsele oferite de firm) - Intermedieri in comertul cu masini,echipamente industriale, nave si avioane
Pentru intreaga gama de echipamente comercializate in Romania, TOPMetrology asigura
urmatoarele servicii:
* Consultanta in alegerea solutiei optime pentru aplicatia clientului.
* Asigurarea transportului, pana la sediul beneficiarului.
* Punerea in functiune si efectuarea testelor de acceptanta.
* Instruirea personalului.
* Service tehnic in perioada de garantie si post-garantie.
* Asigurarea pieselor de schimb in perioada de garantie si post-garantie.
* Asistenta la programare in perioada de garantie si post-garantie.
* Calibrari si etalonari anuale sau la cerere.
Masuratori 3D
TOP Metrology efectueaza masuratori 3D, la sediul clientului sau in laboratorul propriu.
Retrofit si modernizari
TOP Metrology realizeaza lucrari de retrofitare si modernizare, nu doar pentru
echipamentele Nikon, ci si pentru echipamente 3D similare ale altor producatori.
Pag
ina
4
Menionai principalii clieni i furnizori ai firmei Principalii parteneri ai companiei TOP Metrology sunt: Nikon, Confovis, ABB
Structura organizatoric (departamente, secii se prezint pe scurt rolul fiecruia i interaciunea dintre acestea) Departament Masuratori- se realizeaza masuratori 3D
Perspective de angajare/recrutare (departamente n care exist poziii disponibile pentru angajarea studenilor practicani)
3.Sectiunea C-Informaii privind activitile prestate de practicant n perioada stagiului de practic
Perioada de desfurare a stagiului de practic n unitatea partener 04.04.2013 30.04.2013
Descrierea detaliat a departamentelor n care studentul-masterand i-a desfurat activitatea n stagiul de practic
Activatea s-a desfasurat in cadrul departamentului masuratori 3D, unde sa aprofundat
tema: Etapele proiectarii proceselor tehnologice automatizate.Aplicatii de asamblare-
montaj robotizat in industria constructoare de masini si deasemenea sa efectuat si un
studiu de caz pe Aplicatii de asamblare-montaj robotizat in industria auto.
.
Pag
ina
5
Roboti industriali in asamblarea automata
Fig.1 Linie automatizata de montaj in industria auto
Problema robotizarii montajului apare ca un raspuns la cerintele de crere a
productivitatii prin automatizare flexibila in conditiile cind mediul de asamblare prezinta o
variabilitate importanta. Diferitele masini specializate de asamblare si montaj sunt un raspuns
al variabilitatii mici a mediului, fiind specifice unor operatii avind caracter de serie mare.
Conceptul cuvintului montaj e dificil de stabilit sub o forma definitiva, intrucit in
practica se constata diferente de continut de la un produs la altul, de la un producator la altul.
Sigur e faptul ca montajul e o parte a procesului de productie, incluzind operatii de
manipulare, asamblare si verificare.
Eforturile de rationalizare a productiei au fost concentrate, in special, asupra prelucrarii
pieselor si a proceselor legate de aceasta. S-au elaborat noi tehnologii, s-au automatizat si
optimizat procesele de prelucrare, urmarindu-se reducerea timpilor principali.
In momentul in care s-a atins un nivel inalt in acest domeniu, asfel incit
costurile pt. perfectionari ulterioare au devenit prea ridicate, s-au cautat alte rezerve de
rationalizare. Acea au fost gasite in domeniul tehnicii de manipulare si montaj legate mai ales
de utilizarea robotilor.
Pag
ina
6
Posibilitatea de programare a robotilor a facut posibila automatizarea multor operatii
de manipulare, astfel incit sa poata spori gradul de automatizare, fara a reduce flexibilitatea
sistemului. Introducerea robotilor si manipulatoarelor in procesele de montaj a fost impusa, in
primul rind, de necesitatile de mecanizare si automatizare datorita ponderii tot mai ridicate a
operatiilor de montaj in manopera totala a produselor. Asfel, in domeniul aplicatiilor in serii
mici a masinilor si utilajelor, in special a celor complexe, pt. industria chimica, extractiva si
metalurgica, montajul consuma 45-70% din manopera totala a produsului; la produsele
fabricate in serie, ponderea manoperei de montaj se ridica la 20-30% din manopera totala.
Kondoleon a realizat o analiza a sarcinilor de asamblare si frecventa globala a
diferitelor sarcini dupa directii/sensuri la miscarea relativa a pieselor supuse asamblarii in
industria mecanica .
Sarcinile de asamblare au fost clasificate in 12 clase de operatii elementare. Analiza
evidentiaza ca 1/3 din ace sarcini se refera la introducerea unui stift in alezaj si 1/4 la operatia
de insurubare. Pe de alta parte, 27% din insertii se fac pe directie verticala, in sensul de sus in
jos.
Gradul de automatizare a diferitelor operatii in industria automobilelor Acelasi studiu
privind asamblarea robotizata arata ca sectorul determinant unde aceasta se aplica e in
industria automobilelor (35% din aplicatii). Cantitativ, numarul mediu de piese asamblate e de
20, cu un maxim de 127. Numarul mediu de piese diferite e de 10. Greutatea medie la 80%
din piesele asamblate e inferioara la 4 daN si 70% se inscriu intr-un cub cu latura de 10 cm.
La 75% din cazuri, timpul necesar asamblariie inferior unui minut. La 20% din
cazuri, e necesara o modificare a pieselor pt. a usura asamblarea robotizata.
Utilizarea robotilor in operatii de montaj prezinta o serie de avantaje:
o programarea permite adaptarea la diferite functii de montaj;
o robotii ofera posibilitati mai variate de manipulare si asezare a pieselor;
o utilizarea senzorilor permite ca robotul sa efectueze si alte operatii legate de montaj:
incarcarea, sortarea, controlul procesului etc.;
o prin implementarea robotilor, se poate reduce numarul de echipamente periferice
necesare in conditiile in care calitatea montajului cre;
o planificarea productiei se face mai simplu.
Pag
ina
7
Fig.2 Asamblarea si montarea pare-brise
Dezavantajele robotilor industriali aplicati la montarea automata :
o durata unui ciclu de montaj e mai mare decit cea realizata de automatele
specializate;
o costul unui robot de montaj e, in general, mai mare decit cel al automatelor
specializate actionate pneumatic ori mecanic.
Domeniul in care utilizarea robotilor e avantajoasa din punct de vedere economic il
constituie montajul produselor cu circa 20 de repere executate in mai multe variante, cu
timpul de tact de 10-30 s. In ace cazuri, se poate asigura eficienta in pregatirea
pieselor pt. montaj si pt. manipularea lor.
Se considera ca robotii sunt prea incarcati daca executa 8-10 operatii diferite. In ace cazuri,
apar greseli si defectiuni frecvente in liniile de productie.
Pag
ina
8
Se constata ca proiectantii din SUA nu au adaptat conceptia produselor pt. montaj,
existind tendinta de a construi roboti cit mai complexi, ce sa fie capabili sa opereze cu piese
neadaptate unui montaj automatizat. Se consemneaza, de exemplu, un robot ce deserve 13
linii de fabricatie, fiind dotat cu pe 100 de senzori. Este necesar ca si procesul tehnologic sa
fie conceput direct prin prisma automatizarii. Aceasta a fost tendinta in Japonia, unde, cu cit
un robot e mai simplu, cu atit e mai bun. Produsele sunt direct concepute pt. productia
robotizata, reperele au configuratii ce usureaza procesul de automatizare, in ace cazuri fiind
necesar un numar mai redus de senzori in dotarea robotului.
Caracteristicile constructive ale robotilor industriali utilizati la asamblarea automata
Sistemul mecanic al robotilor industriali pt. operatii de asamblare trebuie sa dispuna
de dispozitive de ghidare cu cel putin 6 grade de libertate. Greutatea pieselor ce pot fi
asamblate robotizat nu trebuie sa depaseasca 5-10 daN, iar precizia de repetabilitate a
miscarilor sa fie corelata cu tolerantele pozitiei de asamblare si cu jocul nominal dintre
elementele ce trebuie asamblate.
Aplicatiile industriale ale asamblarii robotizate au aratat ca structurile clasice 6R (sase
cuple de rotatie), cu lant deschis, au patru limitari majore in asamblare:
o complexitatea structurii mecanice si a algoritmilor de control;
o mase mari in miscare;
o spatii de lucru mari, dar in directie verticala;
o miscarea de baza de rotatie creeaza un amplasament al aplicatiei dezavantajos si
mare timpul total de realizare a ciclului de asamblare.
Pag
ina
9
Fig.2 Exemplu de confiuratie a unui robot pentru asamblare-montaj
Integrarea asamblarii cu procesul de proiectare si fabricatie al produselor a condus la structuri
de manipulare cu o arhitectura carteziana si cilindrica, cu un numar de 4 grade de libertate. Un
numar mare de aplicatii de asamblare sunt realizate de robotii de tip SCARA, PRAGMA sI
SIGMA OLIVETI, cu 4 grade de libertate.
Un set important de criterii de sinteza pt. robotii de montaj e furnizat de procesele
componente ale asamblarii. In procesul tehnologic de asamblare, doua ori mai multe repere
sunt aduse la configuratia finala dorita. Deosebit de importanta in acest proces e etapa de
insertie in care se realizeaza introducerea arborelui in alezaj. Asemenea criterii sunt:
a) Caracteristicile geometrice, ce se refera la marimea spatiului de lucru, in conditiile unei
sarcini utile si la accesibilitate. In conditiile unei sarcini utile si a unor dimensiuni ale
elementelor prescrise, se pune problema optimizarii structurii mecanice asfel, incit spatiul de
lucru sa fie maxim. Datorita faptului ca robotii de montaj coopereaza cu un numar mare de
dispozitive auxiliare cu pozitie fixa in spatiul de lucru, arhitecturile specifice de montaj au
spatiul de lucru practic in afara zonei de miscare a corpului robotului.
Accesibilitatea e legata de capacitatea robotului de a lucra in interiorul unor suprafete
inchise ori intr-un mediu cu un relief foarte variat. In ace situatii, e de multe ori necesar sa se
programeze nu numai pozitia si orientarea organului efector, ci sa se efectueze si verificarea
detaliata, in fiecare punct al traiectoriei, a evitarii coliziunilor dintre corpurile mobile ale
robotului si corpurile din mediul ambiant.
b) Caracteristici de miscare. Implicatia productivitate-timp de ciclu conduce la limitarea
inferioara a vitezelor si acceleratiilor maxime de lucru tradusa prin viteze medii la nivelul
Pag
ina
10
manipularii reperelor intre 0,4 m/s si 1,5 m/s. In aplicatiile de asamblare se pot introduce si
roboti mai putin precisi, prin folosirea unor dispozitive auxiliare de ghidare si realizare de
miscari de cautare oscilatorii. In acest mod, s-a realizat asamblarea unei pompe de ulei cu 17
repere, cu doi roboti tip UEM-2, cu precizie de 3 mm.
Prezenta dispozitivelor auxiliare scade considerabil flexibilitatea ansamblului, iar
procesul de cautare cre considerabil timpul de ciclu.
In mod curent, precizia robotilor de montaj variaza intre 0,05 mm si 0,15 mm, cu
repetabilitate de 0,025 mm pina la 0,1 mm.
c) Caracteristicile privind fortele de interactiune in procesul de cuplare. Procesele tehnologice
de manipulare de tip "apuca si aseaza", procesele de vopsire, procesele de sudare au avut
corespondent in prescrierea unor cerinte strict cinematice de miscare si pozitie pt. corpul
condus, functionalitatea acestor procese nefiind legata de controlul fortelor de interactiune
intre corpul condus si obiectele exterioare. In cazul proceselor de asamblare, atit etapa de
asezare cit si insertia presupun obtinerea unui nivel admisibil al fortelor de interactiune in
vederea evitarii deteriorarii elementelor din lanturile de actionare ale robotului si a gripajului
pieselor asamblate, cu respectarea conditionarilor geometrice impuse.
O posibilitate teoretica de obtinere a unor forte de interactiune in domeniul admisibil,
fara un control de forte, e realizarea unei precizii inalte, mai mica decit tolerantele de executie
ale pieselor asamblate. Aceasta solutie e dezavantajoasa deoarece obtinerea unor precizii
foarte mari de ordinul a 10 um implica structuri rigide, cu echipamente de comanda
complexe, costul fiind ridicat.
O alta posibilitate e realizarea unor sisteme de control al fortelor cu ajutorul unor
senzori tactili ori vizuali ori al unor dispozitive mecanice pasive, in conditiile unor precizii
acceptabile.
Calitativ, fortele de interactiune nedorite apar ca efect al erorilor de pozitie si mai
putin de viteza, in raport cu valorile de referinta. Valorile fortelor de interactiune cresc la
marirea erorilor de pozitie. Situatia e similara in cazul erorilor inerente de forma ale reperelor
asamblate, inscrise in cimpurile de tolerante prescrise.
O analiza efectuata asupra a 106 posturi de montaj si a 915 posturi de prelucrare a
evidentiat unele caracteristici necesare robotilor utilizati in acest domeniu .Se remarca, in
special, valori net diferentiate pt. unele caracteristici, cum ar fi precizia de pozitionare si
greutatea piesei manipulate. In figura s-a reprezentat cu linie groasa variatia
caracteristicilor pt. robotii de prelucrare si cu linie intrerupta pt. cei de montaj. Drept
principale caracteristici, s-au analizat:
o greutatea piesei,
Pag
ina
11
o precizia de pozitionare,
o numarul de echipari (reglari la schimbarea produsului) raportate la 100 ore de
functionare,
o numarul de piese pe loc de munca.
In toate reprezentarile, in ordonata s-a prezentat frecventa cumulata in procente.
Sistemul de actionare al robotilor industriali utilizati la asamblarea automata, poate fi
electric ori pneumatic, ultimul fiind preferat doar in cazurile cind miscarile pot fi simple, fara
mare precizie si rapide. Robotii pt. asemenea aplicatii pot fi comandati si pe cale manuala,
dar, in mod normal, comanda robotilor de montaj e automata, adaptiva.
Elemente specifice operatiei de asamblare robotizata
Fig.4 Elemente specifice operatiei de asamblare robotiata
In procesul de asamblare robotizata , elementele ce intervin in proces sunt:
Pag
ina
12
dispozitivul de prehensiune (apucatorul) legat la elementul final al robotului, stiftul, alezajul
si planul de asamblare (suportul piesei alezaj). Pozitia in spatiu a fiecaruia din ace
elemente e data prin pozitia relativa a reperelor, ce sunt atasate dupa cum urmeaza:
o pt. dispozitivul de prehensiune;
o pt. stift;
o pt. alezaj;
o pt. suportul piesei alezaj.
In contextul asamblarii robotizate, rolul compliantei e de a alinia piesele (compensarea
erorilor de pozitie si de orientare), prin deplasarea relativa a pieselor sub actiunea fortelor ce
apar in punctul de contact stift-alezaj.
Cho, Warnecke si Gweon propun urmatoarea clasificare a tehnicilor de acomodare puse in
lucru in sistemele de asamblare robotizata:
o acomodare pasiva;
o acomodare activa;
o acomodare mixta.
Acomodarea pasiva compenseaza erorile intre piesele supuse asamblarii plecind de la
deformarea unei structuri elastice in prezenta erorilor ce apar in punctul de contact. Aceasta
tehnica utilizeaza,deci, un dispozitiv de complianta pasiva, ce poate fi atasat
robotului ori poate fi plasat pe masa de lucru. pt. reusita insertiei, alezajul trebuie sa fie
prevazut cu sanfren. Acomodarea pasiva include in aceasta clasificare sistemele vibratorii
unde eroarea de pozitie e eliminata printr-o miscare vibratorie pt. realizarea aliniamentului
pieselor.
Acomodarea activa compenseaza erorile dintre piese prin efectuarea de mici
deplasari pt. aliniere, plecind de la informatiile furnizate printr-un sistem de senzori. Miscarile
pot fi realizate de catre robot, ceea ce impune o precizie de pozitionare ridicata, prin
intermediul sistemului de orientare al robotului ori de catre masa pe care se fixeaza una dintre
piese. Din punct de vedere functional, acomodarea pasiva e o tehnica ce opereaza "in bucla
dechisa", nu exista un retur al informatiilor asupra pozitiei relative intre cele doua piese.
Acomodarea activa insa functioneaza "in bucla inchisa". Acomodarea mixta reprezinta o combinare intre cele doua moduri prezentate anterior.
Sistemele cu acomodare pasiva sunt usor de implementat, au un pret de cost scazut, dar
principalul inconvenient il constituie necesitatea sanfrenului. De asemenea, aceasta solutie
poate fi folosita in cazul unor valori de tact mici (cadente scazute).
Sistemele bazate pe acomodarea activa sunt capabile sa realizeze insertia pieselor fara
sanfren, in schimb pretul de cost al unui asemenea sistem e mai ridicat.
Pag
ina
13
Analiza sistematica a sarcinilor de asamblare evidentiaza faptul ca pe 90% din ace
sarcini se refera la introducerea unui stift intr-un alezaj cu ori fara joc, insurubarea unui
surub ori introducerea unui stift urmata de rotirea stiftului (imbinarea tip baioneta);
directia preferentiala de apropiere a stiftului/surubului e cea verticala, iar sensul
preferential e de sus in jos. Ca urmare, principala operatie de montaj se poate asimila unui
model de introducere a unui stift cilindric intr-un alezaj cu joc cu axa verticala. Studiul
cantitativ si calitativ al acestui proces a facut obiectul mai multor cercetari.
Menionai principalele dificulti cu care v-ai confruntat n stagiu de practic. Nu au existat probleme in derularea stagiului de practica deoarece cunostintele acumulate in
facultate ne-au ajutat foarte mult iar cei cu care am lucarat au fost foarte deschisi sa ne ajute.
Propuneri pentru mbuntirea activitilor de practic n unitatea partener Nu am propuneri pentru unitatea partenera.
4. Sectiunea D-Informaii privind abilitile personale Competenele dobndite n perioada de practic Realizarea de masuratori 3D si aprofundare tema de practica
Colaborarea cu tutorele reprezentat al unitii de practic pe durata stagiului: A fost o persoana care se implica si a incercat sa ne ajute pe cat de mult posibil sa acumulam cat
mai multe cunostinte.
Gradul de aceptare sau integrare n echip la locul de munc unde practicantul a fost repartizat s realizeze activitile alocate n stagiul de practic Intreaga echipa s-a implicat in realizarea proiectelor care s-au desfasurat in periaoda stagiului de
practica, colaborand impreuna la buna realizare a proiectului.
Data: ........................................ Semntur student-masterand,
RAPORT DE PRACTIC
1. Datele personale ale studentului practicant
Nume si prenume: IOANITESCU Harald-Alexandru Data si locul nasterii: 31.01.1990, Sector 1, Bucuresti Domiciliul stabil/flotant: Sector 4,Bucuresti Universitatea: POLITEHNICA din Bucuresti Facultatea: Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice Specializarea: Robotica studii de master Telefon: 0784315625
E-mail: [email protected]
1. Datele personale ale studentului practicant
Nume si prenume: IOANITESCU Harald-Alexandru Data si locul nasterii: 31.01.1990, Sector 1, Bucuresti Domiciliul stabil/flotant: Sector 4,Bucuresti Universitatea: POLITEHNICA din Bucuresti Facultatea: Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice Specializarea: Robotica studii de master Telefon: 0784315625
E-mail: [email protected]
2. Informaii privind agentul economic - partener de practic
Datele de identificare ale unitii partener de practic (denumire, adres, date de contact) Forma de organizare (SRL, SA, companie de stat, regie autonom, fundaie, ONG, (companie multinaional): i natura capitalului organizaiei (capital de stat, privat sau mixt)
Scurt descriere a organizaiei (numr de angajai, activitatea principal - cod CAEN) Domeniul de activitate (se vor meniona serviciile/produsele oferite de firm) Menionai principalii clieni i furnizori ai firmei Structura organizatoric (departamente, secii - se prezint pe scurt rolul
fiecruia i interaciunea dintre acestea)
Perspective de angajare/recrutare (departamente n care exist poziii disponibile pentru angajarea studenilor practicani)
3. Informaii privind activitile prestate de practicant n perioada stagiuluide practic
Perioada de desfurare a stagiului de practic n unitatea partener
Descrierea detaliat a departamentelor n care studentul-masterand i-a desfurat activitatea n stagiul de practic Descrierea activitilor desfurate de practicant n perioada stagiului
de -ai confruntat n
stagiu de practic Propuneri pentru mbuntirea activitilor de practic n unitatea
partener
4. Informaii privind abilitile personale Competenele dobndite n perioada de practic Colaborarea cu tutorele reprezentat al unitii de practic pe durata stagiului: Gradul de aceptare sau integrare n echip la locul de munc unde
practicantul a fost repartizat s realizeze activitile alocate n stagiul de practic
Data: Semntur student-masterand,
2 - Informaii privind agentul economic - partener de practic
Date generale despre locul de practica
Denumirea partenerului de practica: TOP METYROLOGY SRL Domeniul principal de activitate:(cod CAEN) 4614 Intermedieri in comertul cu masini,
echipamente industriale, nave si avioane
Compartimentul unde se afla locul de practica: Laborator masuratori Tutorele de practica desemnat/ date de contact: Florin PISICA, Func_ia .General
Manager,Telefon 0746 608 707, fax: 0378 105 808, Email: [email protected]
TOP Metrology SRL
Infiintata in anul 2011, de catre o echipa de specialisti, cu o vasta experienta in domeniul
echipamentelor metrologice, TOP Metrology SRL, este distribuitorul exclusiv al
companiei NIKON Metrology (www.nikonmetrology.com) , CONFOVIS(www.confovis.com)
si Mod.En (www.moden.it) in Romania.
Cu o paleta de clienti, din majoritatea ramurilor industriei, TOP Metrology ofera serviciile sale,
pe intreg teritoriul Romaniei si are colaborari cu mai mult de 500 companii.
Pentru intrega gama de echipamente comercializate in Romania, TOP Metrology asigura
consultanta, instalarea, instruirea personalului, precum si serviciile de garantie si post-garantie.
Calitatea echipamentelor comercializate, precum si gama de servicii oferite de un personal
profesionist, fac din TOP Metrology partenerul ideal pentru afacerea dumneavoastra, acolo unde
fiecare micron conteaza.
Echipamentele metrologice comercializate de TOP Metrology in Romania sunt : masini de
masurat in coordonate 3D, brate poliarticulate 3D, scanere laser, microscoape industriale,
microscoape metalografice, stereomicroscoape, microscoape 3D, proiectoare de profile,
autocolimatoare, masini cu raze X, echipamente pentru masuratori volume mari si alinieri tip
iGPS si Laser Radar, masini multi-senzor, echipamente pentru masuratori video si sisteme
modulare de fixare.
3- Informaii privind activitile prestate de practicant n perioada stagiuluide practic
Stagiul de practica a fost efectuat la TOP METROLOGY SRL n perioada 04.04.2013 30.04.2013
Pe durata acestui stagiu de practica sa aprofundat tema: Programare si simulare off-line a
aplicatiilor robotizate pentru sudare in puncte repere din industria auto utilizand RobCAD
Siemens PLM, si deasemenea sa efectuat si un studiu de caz pe Procedeul de sudare in puncte
Sudarea in puncte
Se realizeaza in principiu la trecerea unui current electric important printr-un contact,
incalzirea acestuia la temperaturi inalte, presarea si racirea sub presiune. Se sudeaza simultan
unul sau mai multe puncte. Dupa modul cum este realizat circuitul electric se disting doua
variante principale: sudarea in puncte din doua parti si sudarea in puncte dintr-o parte.
1 Generalitati
SEP este caracterizata prin:
simplitate;
implicare minima n proces a factorului uman;
pretare uoara la automatizare;
productivitate ridicata, deci favorabila productiei de serie;
aplicabilitate att la suduri omogene ct i la cele eterogene;
sudare fara material de adaos;
posibilitatea includerii tratamentelor termice, atunci cnd este cazul.
n continuare se prezinta cteva dintre aplicatiile mai importante ale sudarii electrice prin
presiune:
n industria aeronautica ponderea mbinarilor sudate electric prin presiune, n raport cu cele nituite, a ajuns de la cteva procente la o medie de 30 %.
O caroserie de automobil de capacitate medie are peste 10.000 puncte sudate.
Jentile rotilor de autovehicule sunt sudate electric prin presiune cap la cap.
inele de cale ferata, n tarile cu trafic feroviar important i de mare viteza, sunt sudate electric prin presiune cap la cap.
Barele pentru armarea betonului, din diferite tipuri de otel i diverse dimensiuni se sudeaza electric prin presiune cap la cap.
Industria siderurgica sudeaza electric prin presiune zalele lanturilor semifabricate de table i tagle care apoi se lamineaza.
SUA, este n fruntea tarilor industrializate care utilizeaza larg SEP.
Material folosit:
Tabla galvanizata electrolitic grosimi 0.5 3.0 mm. Tabla zincata electrolitic are o rezistenta
superioara impotriva aparitiei oxidarii. Tabla zincata electrolitic se foloseste cu precadere in:
industria auto fabricarea diverselor parti component auto, industria fabricarii electrocasnicelor
fabricare de diverse carcase pentru electrocasnice ce sunt supuse la diferente mari de
temperatura si la fabricarea de diverse carcase pentru electronice si IT.
Constructia mainilor trebuie sa asigure o conducere precisa a electrozilor i o rigiditate foarte
buna a carcasei pentru a evita micari nedorite ale electrozilor n timpul procesului de sudare.
Forta exercitata de electrozi asupra pieselor de sudat trebuie sa se pastreze constanta. n cazul n
care ea se micoreaza prin deplasarea - dupa contactul cu piesele - a electrozilor, la sudarea n
puncte pot aparea mprocari de metal care afecteaza calitatea sudurii.
Elementele componente ale
clestelui de sudura destinat
aplicatiilor robotizate
Miza electrod (uzata)
Layout celula
Vedere de sus robot 4R7
Simularea procesului :-Proiectarea punctelor de sudura
Rezultatele simularii
-Solutii propuse:
Concluzii:
In urma simularii au fost validate solutiile propuse.
4. Informaii privind abilitile personale
Ca si competente tehnice dobandite pot spune ca am reusit sa evoluez atat pe partea de
analiza de process cat si in in utilizarea prgramului RobCAD.
Colaborarea cu tutorele a fost excelenta
Consider ca m-am integrat O.K. in echipa in care am fost repartizat
Data: Semntur student-masterand,
Universitatea POLITEHNICA Bucuresti
Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
RAPORT DE PRACTICA
Student: DOBRIN Lavinia
Master an I Robotica
2
Cuprins
RAPORT DE PRACTICA
1. Datele personale ale studentului practicant
Nume si prenume DOBRIN Lavinia
Data si locul nasterii 19 octombrie 1989, BUCURESTI
Domiciliul stabil/flotant: Str.Alexandru Moruzzi nr.10, bl. V57, ap. 19, sector 3,
Bucuresti
Universitatea POLITEHNICA Bucuresti
Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Specializarea Robotica studii de master
Telefon 0727.827.153 E-mail: [email protected]
2. Informatii privind agentul economic - partener de practica
Datele de identificare ale unitatii partenera de practica (denumire, adresa, date de contact)
Forma de organizare (SRL, SA, companie de stat, regie autonoma, fundatie, ONG,
companie multinationala): si natura capitalului organizatiei (capital de stat, privat sau mixt)
Scurta descriere a organizatiei (numar de angajati, activitatea principala cod CAEN)
Domeniul de activitate (se vor mentiona serviciile/produsele oferite de firma)
Mentionati principalii clienti si furnizori ai firmei
Structura organizatorica (departamente, sectii se prezinta pe scurt rolul fiecaruia si
interactiunea dintre acestea)
3. Informatii privind activitatile prestate de practicant in perioada stagiului de practica
Perioada de desfasurare a stagiului de practica in unitatea partenera
Descrierea detaliata a departamentelor in care studentul-masterand si-a desfasurat
activitatea in stagiul de practica
Descrierea activitatilor desfasurate de practicant in perioada stagiului de practica
Mentionati principalele dificultati cu care v-ati confruntat in stagiu de practica Propuneri pentru imbunatatirea activitatilor de practica in unitatea partenera
4. Informatii privind abilitatile personale
Competentele dobandite in perioada de practica Colaborarea cu tutorele reprezentat al unitatii de practica pe durata stagiului: Gradul de aceptare sau integrare in echipa la locul de munca unde practicantul a fost repartizat sa realizeze activitatile alocate n stagiul de practica
3
RAPORT DE PRACTICA
1. Datele personale ale studentului practicant
Nume si prenume DOBRIN Lavinia
Data si locul nasterii 19 octombrie 1989, BUCURESTI
Domiciliul stabil/flotant: Str.Alexandru Moruzzi nr.10, bl. V57, ap. 19, sector 3,
Bucuresti
Universitatea POLITEHNICA Bucuresti
Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Specializarea Robotica studii de master
Telefon 0727.827.153 E-mail: [email protected]
2. Informatii privind agentul economic - partener de practica
Datele de identificare ale unitatii partenera de practica (denumire, adresa, date de contact)
- Denumire: S.C TOP METROLOGY S.R.L
- Adresa: Bucuresti, Aleea Politehnicii nr 2, bloc 5A, ap 82, sector 6, cod postal 060813
- Date de contact : email: [email protected], telefon: 0746 608 707,
fax: 0378 105 808
Forma de organizare (SRL, SA, companie de stat, regie autonoma, fundatie, ONG,
companie multinationala): si natura capitalului organizatiei (capital de stat, privat sau mixt)
- Forma de organizare SRL
- Capital Privat
Scurta descriere a organizatiei (numar de angajati, activitatea principala cod CAEN)
- Numar de angajati 3
- Intermedieri in comertul cu masini, echipamente industriale, nave si avioane (cod CAEN
4614)
Domeniul de activitate (se vor mentiona serviciile/produsele oferite de firma)
- efectueaza masuratori 3D, la sediul clientului sau in laboratorul propriu.
- realizeaza lucrari de retrofitare si modernizare, nu doar pentru echipamentele Nikon, ci si
pentru echipamente 3D similare ale altor producatori.
- asigura consultanta, instalarea, instruirea personalului, precum si serviciile de garantie si
post-garantie
- furnizor de: masini de masurat in coordonate 3D, brate poliarticulate 3D, scanere laser,
microscoape industriale, microscoape metalografice, stereomicroscoape, microscoape 3D,
proiectoare de profile, autocolimatoare, masini cu raze X, echipamente pentru masuratori
volume mari si alinieri tip iGPS si Laser Radar, masini multi-senzor, echipamente pentru
masuratori video si sisteme modulare de fixare.
Mentionati principalii clienti si furnizori ai firmei
TOP Metrology SRL, este distribuitorul exclusiv al companiei NIKON Metrology
(www.nikonmetrology.com) , CONFOVIS (www.confovis.com) si Mod.En (www.moden.it)
in Romania.
4
Structura organizatorica (departamente, sectii se prezinta pe scurt rolul fiecaruia si
interactiunea dintre acestea)
- Laborator masuratori : efectuarea de masuratori
- Departament Vanzari : Preluarea clientilor
- Departament Contabilitate/Resurse Umane
3. Informatii privind activitatile prestate de practicant in perioada stagiului de practica
Perioada de desfasurare a stagiului de practica in unitatea partenera
04.04.2013 30.04.2013
Descrierea detaliata a departamentelor in care studentul-masterand si-a desfasurat
activitatea in stagiul de practica
Activatea s-a desfasurat in cadrul departamentului Laborator Masuratori: in care s-au realizat
si simulat masuratori pe diferite repere.
Descrierea activitatilor desfasurate de practicant in perioada stagiului de practica
Elemente teoretice specifice temei de practica
ANSA este un preprocessor CAE avansat si multidisciplinar care asigura toate
functionalitatile necesare pentru a construi modelele de calcul, in format nativ pentru o larga
familie de solvere pornind de la date CAD.
Dispunand de o varietate de unelte care ajuta utilizatorul sa simuleze si sa testeze o
multitudine de scenarii, este solutia optima pentru orice domeniu.
Optimizarea reprezinta activitatea de selectare, din multimea solutiilor posibile unei
probleme, a acelei solutii care este cea mai buna in raport cu un criteriu predefinit.
Prin optimizarea formei tehnologice se intelege pastrarea cerintelor initiale ale
problemei si propunerea de alternative imbunatatite ale acesteia.
In cazul de fata, scopul optimizarii piesei care face obiectul acestei teme, model de
scut termic, este acela de a obtine o retea de discretizare uniforma care sa permita ulterior
obtinerea de rezultate coerente si conforme cu realitatea.
Sudiu de caz
Optimizarea formei tehnologice a produselor prin modelare simulare.
Pregatirea modelului de calcul: metode avansate de discretizare utilizand
ANSA v.13
Ca urmare a importului in soft pot aparea suprafete cu orientari diferite , precum cele
din imagine. Aceasta problema se rezolva usor cu ajutorul comenzii ORIENT din meniul
TOPO.
5
Fig 1 Piesa initiala cu suprafete orientate diferit
In meniul MESH (Discretizare) avem optiunea de a reuni macroariile din component
piesei. Acest lucru este necesar deoarece prea multe macroarii pot influenta negativ o
discretizare corecta.
Fig 2 Macroarii reunite
In cadrul meniului MESH dispunem de mai multe optiuni de realizare a discretizarii,
prima si cea mai simpla fiind Discretizare libera. Deoarece piesa are suprafete complexe
aceasta optiune duce la realizarea unei discretizari cu elemente puternic distorsionate, ca in
figura de mai jos.
Fig 3 Discretizare libera
Cea mai buna metoda de discretizare este discretizarea mapata care foloseste elemente
de tip Quad (patrulatere pentru table ). Dupa cum se poate observa si in figura de mai jos,
reteaua de discretizare este consistenta, cu elemente nedeformate . Acest tip de discretizare
ofera cele mai exacte rezultate.
6
Fig 4 Discretizare mapata
In figura de mai jos este prezentat un grafic in care putem observa elementele
distorsionate si gradul lor de distorsiune. Putem observa ca sunt problem in zona cea mai
bombata a piesei (scut).
Fig 5 Elemente deformate
Bazandu-ne pe rezultatele discretizarii deducem ca optimizarea formei trebuie facuta
la nivelul suprafetei bombate, in sensul reducerii curburii acesteia. Astfel in locul acelei
suprafete se creaza una noua, folosind uneltele disponibile in ANSA
Fig 6 Suprafata noua
In figura de mai jos putem observa o ameliorare a retelei de discretizare chiar si in
cazul discretizarii libere.
Din figura de mai jos observam discretizarea este cel mai distorsionata in zona in care
avem cele mai multe macroarii. Problema pe care o vom rezolva reunind acele macroarii
7
Fig 7 Discretizare Mapata piesa noua
Fig 8 Elemente deformate
Intrucat exista inca foarte multe elemente deformate se va incerca optimizarea formei
in locul problematic, prin reconstructia suprafetei.
Dupa mai multe analize ajungem la forma prezentata mai jos.
Fig 9 Discretizare piesa optimizata
Fig 10 Discretizare finala
8
Concluzii
Dupa cum se poate observa in figura de mai jos, folosind discretizarea mapata si
optiunile puse la dispozitie de pre-procesorul ANSA pentru a modela structura initiala a
piesei, s-a obtinut o piesa optimizata din punct de vedere tehnologic care permite o retea de
discretizare coerenta cu elemente nedeformate.
Fig 11 Comparatie piesa initiala piesa finala
Mentionati principalele dificultati cu care v-ati confruntat in stagiu de practica Nu au existat probleme in derularea stagiului de practica deoarece cunostintele acumulate in
facultate m-au ajutat foarte mult iar cei cu care am lucarat au fost foarte deschisi sa ma ajute.
Propuneri pentru imbunatatirea activitatilor de practica in unitatea partenera Nu am propuneri pentru unitatea partenera.
4. Informatii privind abilitatile personale
Competentele dobandite n perioada de practica Optimizarea suprafetelor pentru discretizare, modalitati de discretizare in functie de reper.
Colaborarea cu tutorele reprezentat al unitatii de practica pe durata stagiului: A fost o persoana care se implica si a incercat sa ne ajute pe cat de mult posibil sa acumulam cat
mai multe cunostinte.
Gradul de aceptare sau integrare n echipa la locul de munca unde practicantul a fost repartizat sa realizeze activitatile alocate n stagiul de practica Intreaga echipa s-a implicat in realizarea proiectelor care s-au desfasurat pe periaoda stagiului de
practica, colaborand impreuna la buna realizare a proiectului.
Data: ........................................ Semnatura student-masterand,
1
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
RAPORT DE PRACTICA
Anton Mihai
2013-2014
2
CUPRINS
RAPORT DE PRACTIC (se completeaz de practicant) 1. Datele personale ale studentului practicant
Nume i prenume .................................................................................................... Data i locul naterii ................................................................................................ Domiciliul stabil/flotant ........................................................................................... Universitatea ......................................................................................................... Facultatea ............................................................................................................... Specializarea .......................................................................................................... Telefon ...................................................E-mail: .....................................................
2. Informaii privind agentul economic - partener de practic
Datele de identificare ale unitii partener de practic (denumire, adres, date de contact) Forma de organizare (SRL, SA, companie de stat, regie autonom, fundaie, ONG, companie multinaional): i natura capitalului organizaiei (capital de stat, privat sau mixt) Scurt descriere a organizaiei (numr de angajai, activitatea principal cod CAEN) Domeniul de activitate (se vor meniona serviciile/produsele oferite de firm) Menionai principalii clieni i furnizori ai firmei Structura organizatoric (departamente, secii se prezint pe scurt rolul fiecruia i interaciunea dintre acestea) Perspective de angajare/recrutare (departamente n care exist poziii disponibile pentru angajarea studenilor practicani)
3. Informaii privind activitile prestate de practicant n perioada stagiului de practic Perioada de desfurare a stagiului de practic n unitatea partener
Descrierea detaliat a departamentelor n care studentul-masterand i-a desfurat activitatea n stagiul de practic Descrierea activitilor desfurate de practicant n perioada stagiului de practic Menionai principalele dificulti cu care v-ai confruntat n stagiu de practic Propuneri pentru mbuntirea activitilor de practic n unitatea partener
4. Informaii privind abilitile personale Competenele dobndite n perioada de practic Colaborarea cu tutorele reprezentat al unitii de practic pe durata stagiului: Gradul de aceptare sau integrare n echip la locul de munc unde practicantul a fost repartizat s realizeze activitile alocate n stagiul de practic
Data: ........................................ Semntur student-masterand,
3
A.Datele personale ale studentului practicant
Nume i prenume Anton Mihai
Data i locul naterii 10.11.1987/Municipiul Oltenita Domiciliul stabil/flotant str. Livezii nr. 1 Calarasi Ulmeni Universitatea Politehnica din Bucuresti Facultatea de Ingineria si Manegementul Sistemelor Tehnologice Specializarea Robotica si Mecatronica Telefon 0728 772 157 E-mail: [email protected]
B. Informaii privind agentul economic - partener de practic
Datele de identificare ale unitii partener de practic TOP Metrology S.R.L, Bucuresti, Sector 6, Tel: +40 746.608.707 Fax:+40 37.810.5808 eMail: [email protected]
WEB: www.topmetrology.ro
Scurt descriere a organizaiei
Cu o vasta experienta in domeniul echipamentelor metrologice, TOP Metrology SRL, este distribuitorul exclusiv al companiei NIKON Metrology (www.nikonmetrology.com) , CONFOVIS (www.confovis.com) si Mod.En (www.moden.it) in Romania.
Domeniul de activitate
Servicii TOP Metrology Pentru intreaga gama de echipamente comercializate in Romania, TOP Metrology asigura
urmatoarele servicii:
4
* Consultanta in alegerea solutiei optime pentru aplicatia clientului.
* Asigurarea transportului, pana la sediul beneficiarului. * Punerea in functiune si efectuarea testelor de acceptanta. * Instruirea personalului.
* Service tehnic in perioada de garantie si post-garantie. * Asigurarea pieselor de schimb in perioada de garantie si post-garantie. * Asistenta la programare in perioada de garantie si post-garantie. * Calibrari si etalonari anuale sau la cerere. Masuratori 3D TOP Metrology efectueaza masuratori 3D, la sediul clientului sau in laboratorul propriu.
Structura organizatoric
Inspectie 3D productie material plastic Masurare 3D matrite pentru mase plastice; Inspectie 3D in asistare posiztionare ghidaje de asamblare; Masuratori 3D componente si ansambluri finite;
Inspectie 3D Productie Materiale Compozite Masurare matrite;
Masurare 3D piese finite;
Masuratori 3D Industrie Auto Masurare 3D componente auto; Pozitionare si aliniere 3D ghidaje de asamblare; Inspectie asamblare finala;
Masurare Industrie Aeronautica Masurare 3D geometrie componente avioane; Masuratori 3D ghidaje asamblare componente; Inspectie 3D produs finit;
5
Control Dimensional In Industrie Siderurgica Masurare 3D lagare; Masurare 3D cilindri de lucru; Control geometric si aliniere echipamente siderurgice;
Masuratori 3D In Industria Navala Aliniere arbori transmisie; Masurare 3D cu laser a geometriei componentelor navale;
Inspectie 3D aliniere componente navale; Inspectia 3D a geometriei elicelor de propulsie;
Masuratori 3D In Domeniul Energiei Inspectia 3D a elicelor generatoarelor eoliene;
Masuratori 3D turbine de gaz si abur; Aliniere 3D turbine, etc
Perspective de angajare/recrutare Inspectie 3D productie material plastic
C. Informaii privind activitile prestate de practicant n perioada stagiului de practic
Perioada de desfurare a stagiului de practic n unitatea partener 04.04.2013-30.04.2013 (112 ore) Descrierea detaliat a departamentelor n care studentul-masterand i-a desfurat
activitatea n stagiul de practic
Laboratorul de METROLOGIE efectueaz activiti de proiectare/dezvoltare de programe noi pentru msurri tr
