Raport privind starea factorilor de mediu

2

R A P O R T P R I V I N D

S T A R E A FACTORILOR DE M E D I U

Regiunea 8 - Bucureti-Ilfov

2005

INTRODUCERE1. CADRUL NATURAL. DEZVOLTAREA SOCIO - ECONOMIC.1.1. Poziia geografic a Regiunii 8 - Bucureti-Ilfov

Regiunea 8 Bucureti-Ilfov este situat n Sud Estul rii, n centrul Cmpiei Valahe i este constituit din teritoriul administrativ al munic]ipiului Bucureti i al judetului Ilfov.

Municipiul Bucureti, Capitala Romniei, este situat pe malurile Dmboviei, la 70-90 m altitudine, iar judeul Ilfov cuprinde ca un inel municipiul Bucureti,1.2. Principalele cursuri de ap i lacuri naturale Din punct de vedere hidrografic, regiunea 8 Bucureti-Ilfov este situat ntre rurile Arge si Ialomia, fiind brzdat de rurile Arge, Sabar, Ciorogrla, Dmbovia, Colentina, Cociovalitea, Snagov, Pasrea, Clnu, Slotea, Cocioc, Vlsia i Mostitea.

Municipiul Bucureti se suprapune peste bazinul hidrografic Arge, principalele cursuri de ap care-l strbat fiind Dmbovia i Colentina.

Dmbovia este cel mai important afluent al Argeului, avnd un debit mediu la vrsare de 17 m3/s, influenat fiind i de deversrile de ape uzate menajere, industriale i pluviale ale municipiului Bucureti. Astfel, debitul Dmboviei este suplimentat la Arcuda i Rou prin trei apeducte care transfer o parte din apele Argeului pentru a acoperi necesarul de ap al municipiului Bucureti.

De asemenea, principalul afluent al Dmboviei n regiune, Colentina, preia o parte din debitele Ialomiei pentru meninerea amenajrilor lacustre de pe cursul su. n cazul Dmboviei, regimul scurgerii pe teritoriul municipiului Bucureti a fost complet modificat prin realizarea Lacului Ciurel i a canalului colector A0.

Colentina, al doilea ru ca importan care strbate zona, afluent al Dmboviei, prezint un curs amenajat n totalitate.

Lungimea reelei hidrografice este de 567 km, din care 333 km n bazinul Arge, 208 km n bazinul Ialomia si 26 km n bazinul Mostitea. Reeaua hidrografic are o densitate de 0.2-0.3 km/km2, multe din rurile mici avnd un curs semipermanent, secnd n timpul verilor secetoase. Datorit diferenei mici de nivel pe care curg rurile, s-au format un numr mare de lacuri, peste 100 de lacuri, majoritatea naturale, ale caror lucii de ap totalizeaza 3.972 ha. si care nmagazineaz un volum de 89,5 mil mc de ap.

n judetul Ilfov sunt peste 75 km diguri de aparare pe cursurile de apa si 98 km albii de ruri calibrate i amenajate.

Lacurile naturale i antropice sunt concentrate, cu precdere n partea de N, de V, i de E a judeului Ilfov. Cele mai importante lacuri sunt : Snagov (575 ha), Cldruani (2,24 km2), Buftea (307 ha), Buciumeni (60 ha), Mogooaia (92 ha), Pantelimon (313 ha), Cernica (360 ha).

Pe teritoriul municipiului Bucureti se gsesc lacurile : Grivia (53 ha), Bneasa (40 ha), Herstru (77 ha), Floreasca (80 ha), Tei (82 ha), Plumbuita (40 ha) i Fundeni (402 ha). n afara acestora, sunt cunoscute lacurile antropice (unele reprezint modificri ale lacurilor naturale) din parcurile Cimigiu, Tineretului, Circului, Titan, Bazilescu etc., majoritatea cu rol peisagistic i de agrement.1.3. Principalele altitudini muntoase. Altitudinea medie a principalelor localitati.

Teritoriul aferent regiunii 8 Bucureti-Ilfov se suprapune peste sectorul central al Cmpiei Vlsiei, denumit Cmpia Bucuretiului, cmpie tabular, cu o altitudine ce variaza ntre 50 si 120 m, cu nclinare slab pe direcia NV SE.Altitudinea municipiului Bucureti fa de nivelul Mrii Negre este:

-minim: 56,66 m la Staia de epurare Glina;

-maxim: 94,63 m pe B-dul Iuliu Maniu si inelul de centur.

Cmpia Bucuretiului cuprinde trei sectoare cu caracteristici distincte: Cmpul Otopeni (situat la nord de Valea Colentina), Cmpul Colentina (situat ntre Valea Colentina i Valea Dmboviei) i Cmpul Cotroceni-Berceni (situat la sud de Valea Dmboviei).

Cmpul Otopeni se suprapune peste nordul municipiului Bucureti (nordul cartierului Colentina, Bneasa, Pipera), fiind caracterizat prin altitudini de 85-90 m, prin frecvena ridicat a viugilor (fragmentarea reliefului este de 0,5 km/km2) i a crovurilor i prin creteri locale ale pantei (valori frecvente de 10 0).

Cmpul Colentinei acoper circa 36 % din teritoriul municipiului Bucureti i se caracterizeaz prin altitudini ce variaz ntre 88,9 m n Piaa Presei Libere, 87 m la Academia de tiine Agricole i Silvice, 85 m pe Strada Turda i Piaa Dorobanilor, 80 m n Piaa Gemeni, 77 m n Piaa Alba Iulia i 55 m la Celu. Denivelrile mai importante (8-12 m) apar n fostele zone de extracie a materialelor de construcie (Titan, Pantelimon, Dmroaia), dar i spre vile Colentina i Dmbovia.

Cmpul Cotroceni - Berceni nregistreaz o nclinare uoar NV - SE, cu valori de 80-90 m n zona cartierelor Drumul Taberei i Progresul i 70-75 m n zona Vcreti - Berceni. Variaiile de nlime sunt determinate de viugi, tasri i intervenii antropice.

Semnificative n geomorfologia municipiului Bucureti sunt vile Colentina i Dmbovia, care s-au constituit n importani factori modelatori ai peisajului acestui spaiu. Astfel, Valea Colentinei are un coeficient de meandrare specific zonelor de cmpie (1.5), limea vii fiind de 600-1500 m.

Amenajrile antropice din lungul Vii Colentina au schimbat aspectul tipic al rurilor de cmpie (frecvena ridicat a zonelor mltinoase, ostroavelor, popinelor) i au modificat semnificativ modul de evoluie a vii.

Ca i n cazul Vii Colentinei i Valea Dmboviei a suferit rectificri semnificative, n peisajul actual observndu-se doar formele mai impuntoare: popinele Dealul Mitropoliei, Dealul Radu Vod etc. Formele de relief ale regiunii sunt reprezentate de frunile de teras ale rurilor Colentina, Sabar, Dmbovia, Ialomia si afluenii acestora, de crovuri, vi puin adnci, cu lunci largi i tinere i relieful antropic.

1.4. Temperatura ambiental - media anual , maxima i minima anual.Precipitaii atmosferice - cantitatea anual.

Regiunea 8 Bucureti-Ilfov se afl n zona temperat - continental, la interferena influenelor climatice specifice prii de vest a rii cu cele caracteristice prii estice a Cmpiei Romne, trstura principal fiind dat de succesiune a celor patru anotimpuri, difereniate din punct de vedere al elementelor meteorologice.

Clima temperat continental are o nuan excesiv, cu veri clduroase i secetoase i ierni friguroase, dominate de prezena frecvent a maselor de aer rece continental din E, sau arctic din N i de vnturi puternice - crivul.

Valorile medii multianuale ale temperaturii aerului nregistreaz o uoar cretere de la N (10,5oC) la S (11oC) conform datelor de la Institutul Naional de Meteorologie i Hidrologie. Temperatura ambiental pentru anul 2005 : media anual nregistrat la staia meteo Bucureti-Afumai a fost de 10,5 oC

maxima anual nregistrat la staia meteo Bucureti-Afumai a fost de +36,2 oC minima anual nregistrat la staia meteo Bucureti-Afumai a fost de - 22 oC.Cantitatea medie multianual a precipitaiilor oscileaz n jurul valorii de 500 mm (la Brneti, Vidra, Bucureti-Afumai). Anul 2005 a fost un an ploios, nregistrndu-se o cantitate medie a precipitaiilor cu mult peste valoarea statistic nregistrat pn n prezent. In anul 2005 cantitatea anual de precipitaii atmosferice nregistrat la staia Bucureti Afumai a fost de de 1053,7 mm.

Regimul eolian se caracterizeaz prin predominarea vnturilor dinspre NE (21,6 %) i E (19,7 %) care bat cu viteze medii anuale de 2 2,5 m/s, cu maxime pe timpul iernii ce pot depii 125 km/or.

1.5. Resurse naturale

Prin resurse naturale se nelege totalitatea elementelor naturale ale mediului nconjurtor ce pot fi folosite n activitatea uman : resurse neregenerabile - minerale i combustibili fosili ;

resurse regenerabile - ap, aer, sol, flor, faun slbatic ; resurse permanente - energie solar, eolian, geotermal i a valurilor.

n ntreaga activitate uman trebuie s se urmreasc nu numai folosirea raional a tuturor aceste resurse, ci i corelarea activitii de sistematizare a teritoriului i localitilor cu msuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de producie ct mai puin poluante si echiparea instalaiilor tehnologice si a mijloacelor de transport generatoare de poluani cu dispozitive si instalaii care sa previn efectele duntoare asupra mediului nconjurtor, recuperarea i valorificarea optim a substanelor reziduale utilizabile.1.5.1 Resurse naturale neregenerabile

n judeul Ilfov se exploateaz:

nisip i pietri n zona localitilor: Clinceni, 1 Decembrie (baza piscicol i de agrement), amonte Nuci, Copceni, Cornetu, Domneti, Drgnescu lac Mihileti, Dumitrana;

iei i gaze naturale: Bragadiru, Novaci-Dumitrana, Jilava, Blceanca, Peri;

iei: Cldraru;

gaze naturale: Cozieni, Pasrea, Moara Vlsiei, Blceanca.

1.5.2. Resurse naturale regenerabile Asemenea celorlalte componente ale cadrului natural, dar evident ntr-o msur mai mare, vegetaia i fauna din zona municipiului Bucureti au suferit importante schimbri datorate aciunii antropice. Cel mai elocvent exemplu n acest sens este oferit de restrngerea treptat a pdurilor ce ocupau odinioar aproximativ tot perimetrul oraului i din care astzi au mai rmas doar petice restrnse (Bneasa, Tunari, Andronache etc.).

Teritoriul municipiului Bucureti se afl n zona pdurilor nemorale care era caracterizat prin:

pdurea de cer (Quercus cerris) i grni (Quercus frainetto), care ocupa odinioar mare parte din arealul municipiului Bucureti;

pdurea de tip leau de cmpie alctuit din stejar pedunculat (Quercus robur), cer (Quercus cerris), tei (Tilia tomentosa), carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestris) etc., localizat n sectoare din nordul i estul oraului.

Zona silvostepei, situat mult mai la est, nu are dect o proiecie prin elementele care atest gradul de antropizare a vegetaiei naturale iniiale. Urme ale acestor pduri nu se regsesc azi, extinderea n secolele XVII-XIX a suprafeelor agricole i apoi a celor construite, contribuind la ndeprtarea vegetaiei iniiale.

n prezent, vegetaia iniial a fost nlocuit aproape n totalitate, locul acesteia fiind luat de spaii construite, terenuri virane, ci de comunicaie, spaii verzi etc. Spaiile verzi cuprind specii de plante care s-au adaptat la climatul urban. Astfel, n alctuirea acestora intr specii caracteristice zonei silvostepei (Quercus sp., Tilia sp.), ct i o serie de specii alohtone care s-au adaptat la climatul urban (stejarul rou american, frasinul, tuia, pinul, molidul, magnolia etc.).

Fauna iniial, a crei distribuie este strns legat de vegetaie, a disprut din arealul municipiului Bucureti. S-au dezvoltat specii antropofile, cum sunt: vrabia, cioara, mierla, turturica. Depozitele necontrolate de deeuri i blile colmatate cu deeuri de diferite tipuri reprezint focare de nmulire i rspndire pentru obolani, mute, nari etc.

In judeul Ilfov fauna piscicol este reprezentat de specii precum : caracuda, linul, roioara, bibanul, crapul, pltica, alul, somnul i dou specii de guvizi (Gobius sp. i Broteshoryns sp. endemice).

In judeul Ilfov s-au identificat psri de balt: raa critoare (Anas querquedula), raa mare (Anas platyrhyncos), raa mic (Anas crecca), grlia (Anser albifrons), ginua de balt (Gallinula chloropus), liia (Fulica atra), nagul, fluieraul i strcul rou.

Pe teritoriul judeului Ilfov se mai ntlnesc i specii de interes cinegetic i anume:

porumbel gulerat (Columba palumbus), porumbel de scorbur (Columba oenas), turturica (Streptopelia turtur), potrniche (Perdix perdix), graur (Sturnus vulgaris), gugutiuc (Streptopelia decaocto), sitar de pdure (Scolapax rusticola), ignu (Plegadis falcinellus), prepelia (Coturnix coturnix), rae i gte slbatice (admise de lege), fazan (Phasianus colhicus), iepure de cmp (Lepus europeus), mistre (Sus scrofa), viezure (Meles meles),

cprior (Capreolus capreolus), cerb loptar (Dama dama), vulpe (Vulpes vulpes), dihor (Putorius putorius), nevstuic (Mustela nivalis), bizam (Ondrata zibethica) i jder de copac (Martes martes).

In zona Lacului Snagov, vegetaia acvatic este grupat pe trei benzi i anume: vegetaie acvatic de mal (format din stuf i alte specii asociate) care tivesc malul lacului; vegetaie plutitoare format din specii de nufr alb (Nymphea alba) i alte specii de nufr (nufrul indian Nelumbo nucifera; nufrul galben Nuphar luteum i nufrul rou Nymphea lotus specii endemice ca areal) .

vegetaie submers care tapieaz fundul lacului (brdi - Myriophyllum vertiallatum).

Elemente floristice deosebite se mai ntlnesc i n alte zone din teritoriul judeului Ilfov, respectiv n zonele : Cldaruani, pdurea Rioasa (cu specia endemic Brndua de pdure Genul Crocus) i Scrovitea.

O alt surs natural regenerabil snt pdurile de pe teritoriul judeului Ilfov,care ocup o suprafa de cca 20805 ha .

Pdurile judeului Ilfov fac parte din renumiii Codrii Vlsiei, n prezent fiind de interes social si recreativ. Acestea sunt formate din diverse specii de foioase (stejar, fag, arar, salcm, tei), n amestec sau n masive. Stejarul specia predominant formeaz masive n pdurile Snagov, Cldruani, Tunari, Afumai, iar salcmul i teiul se ntlnesc n masiv n pdurea Scrovitea.

Exploatarea masei lemnoase din aceste pduri se face in baza planurilor de exploatare aprobate de Direciile silvice , lemnul fiind utilizat ca materie prim in industria mobilei sau lemn de foc.Dintre resursele permanente pe teritoriul regiunii 8 Bucureti-Ilfov se exploateaz caldura din sistemele hidrogeotermale Otopeni.1.6. Elemente privind dezvoltarea economic actual a regiunii

Municipiul Bucureti este cel mai important centru politic, economic i cultural-tiinific al rii, fiind mprit n ase sectoare administrative dispuse radial, pornind din centru i lindu-se ctre exterior. Oraul are o suprafa de 238 km2 i o populaie de 1.927.559 locuitori, la nivelul anului 2004, densitatea fiind de 8107,6 locuitori/km2.Fig. 1.6.1.- Harta administrativ a Municipiului Bucureti

Densitatea brut a locuitorilor:

n teritoriul administrativ - 9895 loc/Km2 (existent 8.881 loc/Km2);

n teren intravilan - 100 loc/Km2 (existent 103 loc/Km2).

Fig.1.6.2.n municipiul Bucureti populaia activ este de 991.000 persoane, din care: populaia ocupat - 906.000 persoane, iar omeri - 85.000 de persoane.La ultima modificare administrativ - teritorial majora, din 17 februarie 1968, oraul Bucureti a fost declarat municipiu i a devenit unitate de sine stttoare, cu rang de jude, evolund n afara limitelor judeului Ilfov.

Teritoriul actual al judeului Ilfov reprezint o relicv a judeului de odinioar, cu rdcini ancorate n secolul al XV-lea. De-a lungul timpului, i cu precdere n a doua jumtate a secolului XX, acesta a cunoscut cele mai mari reduceri teritoriale, ajungnd la suprafaa de 1583 km2 (0,67% din suprafaa rii) n prezent, fa de 5176 km2 n 1937 i 8225 km2 n 1972 (cu 2 municipii, 2 orae, 125 de comune i 418 sate). La 23 ianuarie 1981, judeul era un sector de sine stttor, denumit Sectorul Agricol Ilfov (avea un ora, Buftea, 26 comune i 73 sate).

n 1996, conform Legii nr.24/12.04.1996, denumirea Sectorului Agricol Ilfov a fost nlocuit cu Judeul Ilfov, iar n urma aplicrii Legii nr. 50/10.04.1997 a fost trecut n categoria judeelor.

Pe teritoriul judeului Ilfov se afl 6 orae : Buftea, Otopeni, Popeti Leordeni, Pantelimon, Voluntari i Mgurele, 33 comune i 99 sate.

La 1 iulie 2004 judeul Ilfov avea 280037 locuitori fa 276864 la 1 iulie 2003 i o densitate de 176,8 loc/km2 fa de 174,9 loc/km2.

Populaia judeului Ilfov ocupat n industrie a nregistrat la 01.01.2004 cca 15,3% din totalul populaiei ocupat n economie, fa de 21% n anul 2002.

Numrul total al societilor comerciale active din industria judeului Ilfov este de 480 societi din care:

-Industria extractiv 4 societi (extracia pietriului i nisipului);

-Industria prelucrtoare 476 de societi, din care :

Industria alimentar i a buturilor -139 uniti (29.08%);

Industria textil i a produselor textile 22 uniti (4.60%);

Industria confeciilor de mbrcminte 18 uniti (3.77%);

Industria pielriei i nclmintei 18 uniti (3.77%);

Industria de prelucrare a lemnului (exclusiv producia de mobil) 35 de uniti (7.32%);

Industria hrtiei, celulozei, cartonului i a articolelor din hrtie i carton 34 uniti (7.11%);

Industria chimic i a fibrelor sintetice i artificiale 18 uniti (3.77%);

Industria de prelucrare a cauciucului i a maselor plastice 45 uniti (9.41%);

Industria altor produse din minerale nemetalice 14 uniti (2.93%);

Industria metalurgic 8 uniti (1.67%);

Industria construciilor metalice i a produselor din metal (exclusiv maini, utilaje i instalaii) 37 uniti (7.74%);

Industria de maini i echipamente 15 uniti (3.14%);

Industria de echipamente electrice i optice 17 uniti (3.56%);

Industria mijloacelor de transport 5 uniti (1.05%);

Producia de mobilier i alte activiti industriale 16 uniti (3.35%);

Recuperarea deeurilor i resturilor de materiale reciclabile 35 de uniti (7.32%).

n judeul Ilfov rata omajului la 1 ianuarie 2004 era de 4%, astfel c din populaia activ de 113,4 mii persoane s-a nregistrat un numr de omeri de 5,7 mii persoane.Tabel 1.6.1- Uniti locale active pe clase de mrime i forme juridice, n municipiul Bucureti TotalMicroMiciMijlociiMari

A12345

Total 874687775475791760375

Regii autonome48262911

Societi pe aciuni33191577929578235

Societi cu rspundere limitat839647612166141106123

Societi cooperatiste1155027353

Alte tipuri de societi necooperatiste2143113

Tabel 1.6.2- Uniti locale active pe clase de mrime i activiti ale economiei naionale, n municipiul Bucureti TotalMicroMiciMijlociiMari

A12345

Total,

din care:874687775475791760375

Industria prelucrtoare872167001386493142

Energie electric i termic, gaze i ap835671010

Construcii6131491989627442

Comer cu ridicata i cu amnuntul; repararea i ntreinerea autovehiculelor, motocicletelor si a bunurilor personale i gospodreti3629032830303838240

Hoteluri i restaurante194516092735310

Transport i depozitare330828543468424

Pot i telecomunicaii724609713014

Tranzacii imobiliare, nchirieri i activiti de servicii prestate n principal ntreprinderilor2320121690112232564

Tabel 1.6.3 - Cifra de afaceri pentru unitile active locale pe clase de mrime i forme de proprietate, n municipiul Bucureti miliarde lei

TotalMicroMiciMijlociiMari

A12345

Total 1276288250609315021364894345764

Proprietate majoritar de stat13861616694516463121042

Proprietate majoritar privat1137672250443314076348431224722

Tabel 1.6.4. - Cifra de afaceri pentru unitile active locale pe clase de mrime i forme juridice, n municipiul Bucureti miliarde lei


A12345

Total 1276288250609315021364894345764






Tabel 1.6.5. - Cifra de afaceri pentru unitile active locale pe clase de mrime i activiti ale economiei naionale, n municipiul Bucureti miliarde lei


A12345

Total,

din care: 1276288250609315021364894345764



Construcii8607416068197263083819442






Tabel 1.6.6.- Investiii brute pentru unitile active locale pe clase de mrime i forme de proprietate, n municipiul Bucureti miliarde lei


A12345

Total 18169126185273326313865036

Proprietate majoritar de stat5600022332813827627

Proprietate majoritar privat12569126183270993500037409

Tabel 1.6.7.- Investiii brute pentru unitile active locale pe clase de mrime i forme juridice, n municipiul Bucureti miliarde lei


A12345

Total 18169126185273326313865036






Tabel 1.6.8.- Investiii brute pentru unitile active locale pe clase de mrime i activiti ale economiei naionale, n municipiul Bucureti miliarde lei


A12345

Total,

din care: 18169126185273326313865036



Construcii2252226172301287914725






Industria ilfovean se remarc printr-o gam variat de produse, de la energie electric i termic, la anvelope i articole din cauciuc, acumulatori, aparate i instrumente de msurare i control, pn la utilaje de transporturi, fire i fibre artificiale, produse chimice, oxigen industrial, ambalaje pentru industria alimentar, confecii, tricotaje, esturi, fire de in i de cnep, nutreuri combinate, mobilier i obiecte din lemn, conserve din legume i fructe, preparate din carne i lapte, buturi alcoolice, bere, buturi rcoritoare, produse de panificaie i altele.

O ramur aparte o reprezint industria cinematografic, dezvoltat mai ales de Studiourile Mediapro din oraul Buftea. n ultimul timp, judeul a avut o evoluie foarte bun n privina numrului de societi comerciale cu participare strin nmatriculate.

Pe teritoriul judeului Ilfov exist firme foarte puternice Philip Morris, Chippita Romnia, Farmex, Phonix, Infantis, Cream Line care dein circa 40% din cifra total de afaceri. n jude exist i o serie de firme mai vechi, cu tradiie ROSTAR, Angst, Gourmet, Bneasa, Danubiana, Arteca Jilava, Kraft - Sac, Romcarton, Star Foods care n ultima perioad i-au mbuntit activitatea.

Cele mai reprezentative ramuri ale industriei ilfovene sunt : industria alimentar, buturi i tutun; pielrie i nclminte; hrtie i carton; prelucrarea cauciucului i a maselor plastice.

Cea mai important ramur o constituie industria alimentar, a buturilor i tutunului care n prezent deine o pondere de 72.5% n valoarea produciei totale a judeului i o pondere de 8.0% n valoarea produciei naionale a ramurii respective.

Creteri semnificative ale livrrilor pe piaa intern s-au nregistrat la : legume conservate (cu 267.4%), produse zaharoase (cu 202.4%), buturi alcoolice (cu 158.4%), preparate din carne (cu 71.6%), antibiotice (cu 48%).

Principalele ramuri n care s-au realizat investiii sunt: transport i depozitare, industrie prelucrtoare i comer, acestea fiind de fapt ramuri reprezentative ale judeului.

Ponderea cea mai important este deinut de investiiile realizate de ageni economici din sectorul privat i cei cu capital strin.

Un alt aspect pozitiv l constituie i volumul ridicat al investiiilor realizate de societile strine, ceea ce atest clar crearea unui cadru economic propice, cadru ce are n vedere stimularea societilor comerciale, atragerea de noi investiii, urmrindu-se mbuntirea activitii economice a judeului.

La sfritul anului 2005 n cadrul judeului Ilfov s-a dezvoltat foarte mult i domeniul imobiliar tranzacii imobiliare privind terenuri, construcii masive de locuine .Agricultura judeului Ilfov dispune de mari posibiliti de dezvoltare determinate de calitatea solurilor, factori de clim, dotri tehnicomateriale i for de munc adecvat. Aproximativ 95% din potenialul agricol al judeului Ilfov l deine suprafaa arabil, restul de 5% fiind ocupat cu pomi, vii, pajiti i fnee. Relieful de cmpie, apele cu debite nsemnate folosite pentru irigaii i clima temperat, fac din agricultur un sector cu largi rezerve i posibiliti.

Totui este de menionat c suprafaa agricol a judeului Ilfov se reduce an de an datorit construciilor, investiiilor imobiliare ce au explodat n ultimul timp, judeul fiind favorizat prin poziia geografic i economic - n imediata apropiere a capitalei. Tabel 1.6.10. - Fondul funciar, dup modul de folosin, n judeul Ilfov Anul 2000200120022003

Suprafaa total

158328158328158328158328

Suprafaa agricol din care, pe categorii de folosin:113056

113054112704112304

Arabil

Puni

Fnee

Vii1) Livezi2)106852106852106502106102

2401240124012085

38383836

2009200920091982

1756175417542099

1) Vii i pepiniere viticole

2) Livezi i pepiniere pomicole

Suprafaa agricol este folosit n funcie de condiiile pedoclimatice.

Pe lunci se cultiv legume i zarzavaturi, pe pante i terenuri slab productive cresc pomi fructiferi, iar restul terenurilor sunt cultivate cu cereale, plante tehnice i nutreuri.

Legumicultura a cunoscut o mare dezvoltare, comunele n care legumicultura se afl pe primul plan fiind : Nuci, Magurele, Darti, Berceni, 1 Decembrie, Vidra, Ciolpani, Gruiu.

De asemenea, n jude se practic apicultura, sericicultura, pescuitul.

Cele peste 10 lacuri din cadrul judeului Ilfov asigur pescuitul unor importante cantiti de pete pentru nevoile locuitorilor din jude i ale capitalei.

Lacurile PeriBlteni, Snagov, Cldruani, Afumai, Gneasa, Stefneti,Corbeanca, constituie importante zone de pescuit ale judeului.

In sectorul zootehnic actuala structur a raselor din cadrul exploataiilor zootehnice reflect consecinele negative ale lichidrii, ncepnd cu 1997, a numeroase complexe cu acest profil, ceea ce a determinat reducerea numrului de animale. Totui, n judeul Ilfov au rezistat cteva complexe zootehnice industriale reprezentative, destul de puternice pentru a revigora n viitor sectorul zootehnic, precum Romsuintest Peri pentru porcine i Avicola Buftea pentru psri.

2. SCHIMBARI CLIMATICE2.1. Gaze cu efect de ser.Protocolul de la Kyoto 2.1.1. Emisiile de gaze cu efect de ser la nivelul regiunii 8 Bucureti-IlfovProtocolul de la Kyoto a fost adoptat in anul 1997 i cere rilor semnatare ca pn n anul 2012 s i reduc emisiile de gaze cu efect de ser cu 5,2% fa de nivelul nregistrat n 1990. Trile membre UE s-au numrat printre principalele promotoare, ele angajndu-se la o reducere general cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de ser, stabilind n acelai timp i inte individuale de atins n reducerea polurii pentru 12.000 de instalaii.Prin Legea nr. 3/2001, Romnia a ratificat Protocolul de la Kyoto privind Convenia Cadru a Naiunilor Unite privind schimbrile climatice, Romnia fiind a 60-a ar care a semnat Protocolul de la Kyoto.

Gazele cu efect de ser, GHG sunt compui gazoi ai atmosferei, att naturali, ct i artificiali, care absorb i remit radiaii infraroii : dioxid de carbon (CO2), metan (CH4), oxid de azot (N2O), hidrofluorocarbonai (HFCs), perfluorocarbonai (PFCs) i hexafluorura de sulf (SF6) (anexa A la Protocolul de la Kyoto).

Tabel 2.1.1.1 - Emisii de gaze cu efect de ser n judeul Ilfov anul 2005Clasificarea SNAP a activitiiGaze cu efect de ser - t/an

Nr. grupDenumirea grupeiCO2CH4N2O

1Arderi n energie i industrii de transformare

2Instalaii de ardere neindustriale43906,86,875,68

3Arderi n industria de prelucrare13587,410,531,5

4Procese de producie

5Extracia i distribuia combustibililor fosili i a energiei geotermale

6Utilizarea solvenilor i a altor produse

7Transport rutier

8Alte surse mobile i utilaje407668,520,010,01

9Tratarea i incinerarea deeurilor

10Agricultura i silvicultura, modificarea suprafeelor mpdurite.309,78

TOTAL 465162,70327,19

Tabel 2.1.1.2 - Emisii de gaze cu efect de ser n municipiul Bucureti anul 2005CO2 (mii tone)CO (tone)CH4 (tone)N20 (tone)

Total CET-uri + RADET38611145130.5335.5

Rest industrie25040021.416.7

Total trafic rutier86235766

Total General497337311151.9352.2

Emisiile de dioxid de carbon sunt specifice proceselor de combustie, att in centralele electrotermice ct si in instalaiile de ardere industriale (aprox 96% din emisiile totale).2.1.2. Politici i msuri privind reducerea de gaze cu efect de ser

Directiva 2003-87-CE stabilete o schem de tranzacionare a cotelor pentru emisiile de gaze cu efect de ser, bazat pe analiza cost- beneficiu, procedura de obinere a permiselor de operare, condiiile de emitere, obligaiile autoritilor competente i a statelor membre referitoare la ntocmirea planurilor naionale de alocare, metoda de alocare a cotelor, modul de tranzacionare a cotelor de alocare i validitatea alocrilor. Prima perioad de tranzacionare a ETS UE a nceput la 01.10.2005 i va dura pn la 31.12.2008, dup care va ncepe a doua perioad ETS + schema de comercializare a emisiilor. Tabel 2.1.2. 1 Ageni economici inventariai n judeul Ilfov

Agent economicActivitate conform

directivei Surse de emisie Tip combustibilPuterea termic

nominal

SC Danubiana SA

A preluat SC Tofan

Servicii Energetice srlInstalaii de ardere cu o energie termic nominal de peste 20 MW Cazan de abur Gaze naturale 32 MW

SCUnited Romanian Breweries Bere Prod srl Tuborg Instalaii de ardere cu o energie termic nominala de peste 20 MW Cazan de abur Lichid sau

gaze naturale 32 MW

2.2. Deteriorarea stratului de ozon . Protocolul de la Montreal 2.2.1. Inventarul anual al consumurilor de substane care depreciaz stratul de ozon, pe sectoare de activitate.Tabel 2.2.1.1- Ageni economici care au utilizat tetraclorura de carbon (CTC) i care n anul 2005 au nlocuit-o cu ali ageni de degresare

Nr.crtAgent economicAmplasa-mentAplicatieCTCconsumat in 2000 (Kg)CTCconsumat

in 2001 (Kg)CTC consumat in 2002 (Kg)CTC consumat in 2003 (Kg)CTC consumat in 2004 (Kg)inlocuitor 2005 (Kg)

1SC Nuclear Vacuum SAcom. Magurele, str. Atomistilor, nr. 409.degresare piese metalice183,6183,6183,6150,4120,4percloretilena

2SC Arteca SA Jilavacom Jilava, str. Soseaua Giurgilui nr. 33 A.degresare piese metalice120,6122,4119,786,50,00a consumat

140,00

(percloretilena)percloretilena (consumat 140.000 Kg in 2004)

3SC Amco SA Otopenioras Otopeni, sos. Bucuresti-Ploiesti, Km. 13,2productie termometre, degresare metale pretioase.65,667,956,450,848,9Metietilcetona (45,00), tricloretilena (40,42)

Romania a declarat ca la nivelul anului 2005 tetraclorura de carbon nu se mai utilizeaza in activitati industriale de tip deschis datorita potentialului de epuizare strat de ozon, ridicat (1,1). Aceasta substanta a fost inlocuita cu percloretilena, metiletilcetona, tricloretilena. Reprezentarea grafica a utilizarii tetraclorurii de carbon in judetul Ilfov este:Figura .2.2.1.1

In ce priveste halonii (1211, 1301,2402), in judetul Ilfov s-au identificat, la Compania Nationala pentru Transporturi Aeriene Romane TAROM SA :

halon 1211- 147 Kg, din care 57 Kg sunt pe avioane de transport;

halon 1301 570 Kg, din care 270 Kg sunt pe avioane de transport.Tabel 2.2.1.2 - Agenti economici care au inlocuit agentii frigorifici restrictionati la utilizare (Freon 11, Feon 12) cu agenti frigorifici ecologici (Freon R 404, Freon R 22, Freon R 134, isobutan R 600)Nr.AgentUtilizareConsum CTC

2000Consum CTC

2001Consum CTC

2003Consum CTC

2004

1SC Chimopar SABucuresti0

2Gironde CONF SRLBucurestiCuratare textile48,9650500

3MegaConstructBucurestiDegresare/curatare piese metalice200193,92000

4Vulcan SABucurestiDegresare/curatare metale45,945460

5SC Aversa SABucurestiDegresare piese metalice si solvent pentru diluare vopsele3800

6R.A. Monetaria StatuluiBucurestiDegresare piese metalice130

7SC Electromagnetica SABucurestiDegresare piese metalice19000

8Nuclear Vacuum SAIlfovMetal degreasing183,6183,6183,6120,4

9SC Arteca SA JilavaIlfovDegresare piese metalice140

10SC Amco SA OtopeniIlfovProductie termometre, degresare metale pretioasenu a furnizat date

2.2.2 Politici si masuri pentru eliminarea treptata a substantelor care epuizeaza stratul de ozonIn conformitate cu prevederile Ordinului de Ministru nr. 13/2005 - pentrucontigentarea in anul 2005 a consumului si a productiei de substante care epuizeaza stratul de ozon, substantele la care s-a sistat productia sunt : CFC* 11, CFC* 12, CFC* 113, CFC* -114, CFC* 115 . (*- agenti frigorifici de tipul carbofluorocarboni cunoscuti sub denumirea de freoni 11, 12, 113,114, 115). Aceste substante pot fi insa utilizate in conditii de siguranta pentru sanatatea mediului si a populatiei.

Masuri : - inventarierea agentilor economici (persoane fizice sau juridice) care defasoara activitati de reparatii aparatura electrocasnica (frigidere, combine frigorifice, vitrine frigorifice, instalatii de conditionare aer, instalatii de facut gheata) pentru a se inventaria cantitatile de agenti frigorifici (ce nu se mai produc), modul de stocare, modul de manipulare si utilizare. In acest scop este necesar ca aceste activitati sa fie autorizate din punct de vedere al protectiei mediului (in prezent aceste activitati se desfasoara atit in mediu urban cit si in mediul rural dar pe baza unei declaratii pe propria raspundere),

- inventarierea tuturor detinatorilor de agenti frigorifici (care nu se mai produc)- inmagazinati in instalatii frigorifice mai vechi de anul 1996, inclusiv instalatiile frigorifice montate pe mijloacele auto. Aceasta inventariere trebuie luata in considerare intrucat cantitatile ce se vor inlocui cu alti agenti frigorifici agreati de legislatia armonizata cu cea din UE trebuie distruse in instalatii autorizate (in tara sau in alte tari din UE),

- bromura de metil nu se utilizeaza incepand cu data de 01.01.05. Intrucit cantitati de bromura de metil mai sunt inca permise a fi utlizate este necesar sa se realizeze o strinsa cooperare cu unitatile descentralizate ale MAPDR- respectiv Directia Fitosanitara a judetului Ilfov,

- in cazul halonilor (agenti frigorifici de tipul: Halon-1211, 1301, 2402), identificati a fi utilizati pe aeronavele de transport in extinctoare pentru stingerea incendiilor dar si stocate se impune supravegherea modului cum sunt stocate cantitatile de haloni (1211, 1301) identificate la Compania Nationala TAROM ,

- avind in vedere ca pentru cantitatile inmagazinate pe aeronavele de transport (halon 1211- 57 Kg, si halon 1301-270 Kg ) se prevede o perioada de exploatare, se impune luarea in considerare a acestor cantitati atunci cind vor deveni deseuri- pentru recuperare.

3. AER

3.1. Acidifierea

3.1.1 Emisii de dioxid de sulf. Poluarea aerului ambiental cu dioxid de sulfProcesul de formare a depunerilor acide ncepe prin antrenarea a trei poluani n atmosfera care, n contact cu lumina solar i vaporii de ap formeaz compui acizi. In timpul precipitaiilor compuii acizi se depun pe sol sau n ap. Alteori gazele pot antrena praf sau alte particule care ajung pe sol n form uscat sau n apa de suprafa i chiar n cea subteran.

Depunerile acide afecteaz apa de suprafa, freatic i solul, prejudicii importante suferind lacurile i fauna piscicola, pdurile, agricultura i animalele.

Poluanii principali care contribuie la formarea depunerilor acide sunt: dioxidul de sulf, oxizii de azot i amoniacul. Tabel 3.1.1.1 Emisii de dioxid de sulf in judetul IlfovIdentificarea SNAP a activitiiEmisii gaze acidifiante

t/an - SO2

Nr. Grp.Denumirea grupei 2005 2004 2003


2Instalaii de ardere neindustriale14,742394,87

3Arderi n industria de prelucrare0,1944.360,235

4Procese de producie10.84



7Transport rutier

8Alte surse mobile i utilaje175,30794.03107,07

9Tratarea si incinerarea deeurilor

10Agricultura i silvicultura, modificarea suprafeelor mpdurite.

TOTAL 190,25132.25202,17

Tabel 3.1.1.2 Emisii de dioxid de sulf in municipiul BucurestiSO2 (tone)

Total CET-uri25323.84

Total RADET0.575

Rest industrie449.86


Total General29382

Emisiile cele mai mari de SO2 se datoreaz CET - urilor (86.1%) si traficului rutier (12,2%).

In figura 3.1.1 sunt prezentate concentraiile medii anuale de SO2 rezultate in urma modelrii. Tot in urma modelrii (figura 3.1.2) s-a realizat harta izoconcentratiilor de SO2 pentru a 3-a valoare maxim zilnic (folosit ca referin de ctre directivele UE de calitate a aerului).Figura 3.1.1 - Media anuala de SO2

Figura 3.1.2.- A 3-a maxim zilnic de SO2

Raportndu-ne la limitele impuse de cerinele directivelor UE, se constat c valoarea limit este depit in zona central a oraului, att pentru media anual pentru protecia ecosistemului (30 (g/mc fat de VL= 20 (g/mc ) ct si pentru cea de-a 3-a valoare maxim zilnic (doar pe o poriune foarte mic).Tabel 3.1.1.3 - Mediile anuale nregistrate la staiile de monitorizare pentru SO2 Group:SO2

Date:01.01.2005 01:00 - 31.12.2005 24:00

Report Type:Medie anuala

CMALa 1 h350 +112g/m3(prot sntii umane)

La 24 h125g/m3(prot sntii umane)

Anual20g/m3(protecia ecosistemelor)

DateTimeCercul MilitarMihai BravuTitanDrumul TabereiBalotetiMgureleLacul MoriiBerceni

g/m3g/m3g/m3g/m3g/m3g/m3g/m3g/m3

Maxim512293400168195234347460

Media12241112911813

Nr. Msurtori84668168834376167925828380337653

Date disponibile[%]9793958791959287

Tabel 3.1.1.4 - Depiri ale valorii limit orare pentru SO2StaiaNr.msurtori efectuateNr depiri ale valorii limit (350 (g/m3)Nr. Depiri ale valorii limit + marja tolerant (500 (g/m3)

Cercul Militar846642

Mihai Bravu816800

Titan834310

Drumul Taberei761600

Baloteti792510

Mgurele828300

Lacul Morii803300

Berceni765320

Valoarea media anual-12,5 (g/m3

Pentru SO2 nu s-au semnalat probleme deosebite, valorile nregistrate ncadrndu-se in anul 2005 sub valorile limit plus marja de tolerant , cu excepia staiei Cercul Militar, unde s-au nregistrat 2 depiri ale valorii limit plus marja de tolerant.

Pentru dioxidul de sulf, in anul 2005 nu s-a nregistrat depirea pragului de alert la nici o staie de monitorizare.3.1.2 Emisii de oxizi de azot. Poluarea aerului ambiental cu oxizi de azot.

Tabelul 3.1.2.1 Emisii de oxizi de azot in judetul IlfovIdentificarea SNAP a activitiiEmisii gaze acidifiante

t/an - NO2



2Instalaii de ardere neindustriale37,0956.62847,95

3Arderi n industria de prelucrare13,7920.7825,39

4Procese de producie3.8



7Transport rutier

8Alte surse mobile i utilaje1556,811189.271171,55



TOTAL 1607,701270.4781244,88

Tabelul 3.1.2.2 Emisii de oxizi de azot in municipiul Bucuresti

NO2 (tone)

Total CET-uri9917.53

Total RADET210.52



Total General12873

In figura 3.1.2.1 sunt prezentate concentraiile medii anuale de NO2 rezultate in urma modelrii efectuate in anul 2001, cnd s-a fcut evaluarea preliminar a calitii aerului pentru aglomerarea Bucureti. Tot in urma modelrii (figura 3.1.2.2) s-a realizat harta izoconcentratiilor de NO2 pentru a 18-a valoare maxim orar (folosit ca referin de ctre directivele UE de calitate a aerului).

Figura 3.1.2.1 - Concentraiile medii anuale de NO2 Figura 3.1.2 2 - Harta celei de-a 18-a maxime orare de NO2

Raportndu-ne la limitele impuse de cerinele directivelor UE, se constat c valoarea limit este depit in zona central a oraului, att pentru media anual (60 (g/mc fat de VL= 40 (g/mc ) ct si pentru cea de-a 18-a valoare maxim orar (250 (g/mc fat de VL=200 (g/mc)Tabel 3.1.2.3 - Mediile anuale nregistrate la staiile de monitorizare pentru NO2 pe parcursul anului 2005

Group:NO2

Date:01.01.2005 01:00 - 31.12.2005 24:00

Report Type:Medie anual

CMAla 1 h200 +100g/m3(prot sntii umane)

anual40 + 20g/m3(protecia sntii umane)

anual30g/m3(protecia vegetaiei-NOx)



Maxim504545341440225256309858

Media13092526011304445

Nr. Msurtori82597824786981647709840181158164


In ultimul an de monitorizare, pentru NO2 a fost constatat depirea nu numai a valorii limit orar pentru protecia sntii umane (valoare a concentraiei care dac este depit, atunci este obligatorie ntocmirea unui plan de aciune pentru reducerea concentraiilor) ct si a valorii limit plus marja de tolerant.

Tabel 3.1.2.4 - Depiri ale valorii limit orare pentru NO2StaiaNr.msuratori efectuateNr depiri ale valorii limit (200 (g/m3)Nr. Depiri ale valorii limit + marja tolerant (300 (g/m3)


Mihai Bravu782440151

Titan78691037


Baloteti770910

Mgurele840140

Lacul Morii8115371

Berceni8164554

Valoarea medie anual este 58 (g/m3.

Pentru acest poluant este necesar alctuirea unor planuri de aciune pentru reducerea concentraiilor in zonele de trafic (staiile Cercul Militar si Mihai Bravu) si in plus pentru staia Drumul Taberei.

3.1.3 Emisii de amoniac. Tabelul 3.1.3.1 Emisii de amoniac in judetul IlfovIdentificarea SNAP a activitiiEmisii gaze acidifiante

t/an - NH3



2Instalaii de ardere neindustriale0,3950.550,0643

3Arderi n industria de prelucrare




7Transport rutier

8Alte surse mobile i utilaje0,000050,000084


10Agricultura i silvicultura, modificarea suprafeelor mpdurite.145,16292.7556,37

TOTAL 145,55293.25556,43

Tabelul 3.1.3.2 Emisii de amoniac in municipiul Bucuresti

NH3

Total CET-uri27

Total RADET0

Rest industrie2


Total General29

3.2. Emisii de COV nemetanici Tabelul 3.2.1 Emisii de COV nemetanici n judeul IlfovIdentificarea SNAP a activitiiEmisii gaze acidifiante

t/an - COV



2Instalaii de ardere neindustriale

3Arderi n industria de prelucrare


5Extracia i distribuia combustibililor fosili i a energiei geotermale352,62167,3639,79

6Utilizarea solvenilor i a altor produse105,16142,72125,65

7Transport rutier

8Alte surse mobile i utilaje



TOTAL 410,78310,08165,44

Tabelul 3.2.2 Emisii de COV nemetanici n municipiul BucuretiNMVOC

Total CET-uri349

Total RADET19

Rest industrie1636


Total General27772

Sursa cea mai importanta de NMVOC a reprezentat-o traficul rutier

3.3. Poluarea aerului ambiental cu ozonIn anul 2005, s-au efectuat determinri privind ozonul troposferic in punctele de monitorizare existente astfel :Tabel 3.3.1. Ozon troposfericGroup:OZON

Date:01.01.2005 01:00 31.12.2005 24:00


CMAla 8 h120g/m3(prot sntii umane)



Maxim113114162150158156137147

Media2335454156514547

Nr. Msurtori86108754870667098351863486758698


Depirile valorii int pentru ozon (valoare ce trebuie atins in anul 2010) s-au nregistrat in special in perioada februarie-aprilie , ins nu a fost depit pragul de informare (180 g/m3 ) sau pragul de alert (240 g/m3 )

Tabel 3.3.2. Depiri nregistrate ale valorii limit orare pentru O3StaiaNr.msurtori efectuateNr depiri ale valorii int (120 (g/m3)

Cercul Militar86100

Mihai Bravu87540

Titan870636


Baloteti835139

Mgurele863459

Lacul Morii867524

Berceni869863

3.4. Emisii de metale grele. Poluarea aerului ambiental cu metale grele.

Principalele surse de contaminare cu plumb sunt industria metalurgic, carburaia benzinei (aditivat cu alchil de plumb), incinerarea gunoaielor, tipografiile, fabricarea bateriilor i a unor vopsele.

Cadmiul este utilizat ca metal de protecie mpotriva coroziunii, intr n compoziia oelurilor inoxidabile, a pigmenilor etc. Tabel 3.4.1. - Poluarea aerului ambiental cu metale grele n municipiul Bucureti

PbCd

Total CET-uri + RADET9023



Total General5883648.3

In figura 3.4 .1. este prezentat harta izoconcentratiilor de Pb (medie anual) , aa cum a reieit in urma modelrii

Figura 3.4 .1.

Tabel 3.4.2. - Mediile anuale nregistrate la staiile de monitorizare pentru Pb Group:Pb

Date:01.01.2005 00:00 - 31.12.2005 24:00


CMAAnual0.5+0.5g/m3(prot sntii umane)



Maxim1.6024.388.92281.89710.44441.30994.3462.9904

Media0.184330.234950.422450.130690.041690.150870.145660.22237

Nr. Msurtori* 261295292* 251* 131* 250* 252* 274

Date disponibile[%]* 71.380.679.8* 68.6* 35.8* 68.3* 68.9* 74.9

Din datele nregistrate in primul an de monitorizare, se constat c mediile anuale calculate

in staiile de monitorizare nu depesc valoarea limit anual

Tabel 3.4.1- Emisii de metale grele n judeul IlfovMetale grele

t/an

Nr. Grp.Denumirea grupeiCdCuPbZn



3Arderi n industria de prelucrare0,02020,0142,4142,46




7Transport rutier




Total0,02020,0142,4142,46

3.5. Emisii de poluani organici persisteni.

In municipiul Bucureti, in anul 2005, au fost emise 667 grame dioxin.Emisiile mici de dioxin se datoreaz in primul rnd faptului c in Bucureti nu exist incineratoare de capacitate mare (RADET- Staia de Incinerare Deeuri menajere Militari + incineratoare deeuri spitaliceti- la spitale). Principala metod de eliminare a deeurilor nereciclabile rmne depozitarea la groapa oreneasc. n judeul Ilfov se pot nominaliza surse staionare ce pot produce emisii de poluani

organici persisteni rezultai din:

- incinerare corpuri de animale i deeuri din activiti veterinare. - arderi din industria de prelucrare

S-au efectuat msurtori la SC CARTOGATE GROUP SRL Bucureti la coul de evacuare al instalaiei de incinerare cadavre de animale pentru identificarea dioxinelor i furanilor halogenai. Rezultatele obinute sunt sub limita de detecie limita de detecie a metodei este de 1pg octafluoronaftalin concentraia maxim admis fiind de 0,1 ng la Nmc. Tabel 3.5.1-Emisii de poluani organici persisteniIdentificarea SNAP a activitii2004 2005

Nr. Grp.Denumirea grupeiDIOXHCBDIOXHCB



3Arderi n industria de prelucrare0,12000,00470,0003




7Transport rutier


9Tratarea si incinerarea deeurilorsldsld


Total0,12000,00470,0003

3.6. Poluarea aerului ambiental cu pulberi n suspensie. 3.6.1. Poluarea de fondTabel 3.6.1.1. - Emisiile de pulberi n regiunea 8 Bucureti-Ilfov

PM10TSP

Total CET-uri + RADET359670.9



Total General570880

In figura 3.6.1. sunt reprezentate grafic concentraiile medii anuale de PM10 rezultate in urma modelrii, iar n figura 3.6.2 concentraiile pentru cea de-a 35-a valoarea maxim calculat pentru timp de mediere de 24 h -PM10.

Dup cum se observ, valorile calculate indic depirea Valorilor Limit si chiar a valorii limit + marja de tolerant (VL= 50 (g/mc, MT=50% din VL) pentru valorile medii zilnice (a 35-a valoare maxim). Aceste depiri se nregistreaz in zona de nord-vest a oraului , unde se nregistreaz emisii in special de la unitile productoare de ceramic si betoniere, dar si in zona est-central a oraului.Figura 3.6 1. - media anual de PM 10

Figura 3.6.2. a 35-a valoare maxim de PM10 (24 h)

Nivelul concentraiilor de pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile este foarte uor influenabil de mai muli factori: emisiile rezultate din industrie si trafic, condiiile meteo, gradul de curenie al strzilor, nivelul traficului auto nregistrat in zon etc.Tabel 3.6.1.2. - Mediile anuale nregistrate la staiile de monitorizare pentru PM10Group:PM10

Date:01.01.2005 00:00 - 31.12.2005 24:00


CMALa 24 h50+18g/m3(prot sntii umane)

Anual40+20g/m3(prot sntii umane)



Maxim205.3203.7187.3161.2135.2169.3149.8190.7

Media56.8959.5150.6750.6432.9645.5646.4646.07

Nr. Msurtori313331323310260320322321

Date disponibile[%]85.890.788.584.9* 71.287.788.288

Tabel 3.6.1.3. - Depiri nregistrate ale valorii limit zilnice pentru PM 10StaiaNr.msurtori efectuateNr depiri ale valorii limit (50 (g/m3)Nr. Depiri ale valorii limit + marja tolerant (68 (g/m3)


Mihai Bravu331203100

Titan32313970


Baloteti2603416

Mgurele32010750

Lacul Morii32211352

Berceni32111747

Media anual pe regiunea 8 Bucureti-Ilfov -48.59 (g/m3

Dei situaia nu este critic, ci doar ngrijortoare in ceea ce privete poluarea cu pulberi in suspensie, exist cteva msuri care, aplicate pot reduce concentraiile de pulberi:

Refacerea patului carosabil si a mbrcmintei asfaltice pe toate arterele cu trafic intens, precum si ntreinerea permanent a acestora;

Exigenta privind starea tehnic a autovehiculelor trebuie crescut la inspeciile tehnice, ntruct parcul auto existent este in mare parte necorespunztor din punct de vedere al emisiilor de poluani. ntreinerea corespunztoare a spaiilor verzi si a plantaiilor de aliniament, cunoscut fiind rolul de perdea de protecie pe care acestea l joac.

O mai bun salubrizare a oraului, att a arterelor de circulaie ct si eliminarea depozitelor necontrolate de deeuri.

3.6.2. Poluarea de impact.Sursele de poluare a aerului sunt sursele fixe industriale, concentrate pe platforme industriale.

Obiectivele industriale sunt concentrate n cinci zone industriale cuprinznd ageni economici cu diferite profiluri; gama substanelor evacuate n mediu din procesele tehnologice este n consecint foarte variat: SOx, NOx, NMVOC, CO, CO2, CH4, Cd, Cr, Cu, Pb, pulberi n suspensie etc. Tabel 3.6.2.1 - Zone industriale ale judeului IlfovZONAPrincipalele procese poluanteAgenti economici

PantelimonMetalurgie neferoas Neferal SA,Acumulatorul SA, IMNR

JilavaProcesare cauciuc, betoniere, tbcrie, topitorie Arteca SA, Pielorex SA, Ducatex SA, Precon SA, Mondo Aluminiu srl

Popeti Leordeni Procesare cauciuc, topitorie, platf. deeuri, reciclarea carcaselor de animale si a deseurilor de animale Danubiana SA, BI-AL SA, Protan SA, Ecorec SA, Picovit srl.

VoluntariCompon. electronice, tratarea i acoperirea met., st. betoaneMicroelectronica, Bneasa SA, Romes SA, IMT.

Buftea-ChitilaMateriale construcii, prelucrare lemn,topitorie, prelucrare mase plastice, vopsitorie . ProcemaSA, Carpat Forest SA ,YKK srl, Plasrom srl, MLD Ecorecicling srl.

Observaie: n prezent, o parte din aceste nterprinderi au o activitate economic redus, dar rmn n continuare surse potenial poluante; n cadrul acestor platforme au aprut numeroase firme mici, cu profiluri exterm de variate, care aduc i ele un aport la potenialul poluant.

n comuna Pantelimon exist trei tipuri de uniti de prelucrare a metalelor neferoase (SC Neferal SA, SC Acumulatorul SA, Institutul de Metale Neferoase i Rare) cu un impact special asupra calitii mediului, generatoare de poluani comuni celor trei societi.

Supravegherea polurii aerului n zona Acumulatorul este realizat de ctre Inspectoratul de Sntate Public a municipiului Bucureti prin intermediul compartimentului Igiena mediului. Pentru zona Acumulatorul s-au recoltat i analizat urmtorii poluani : pulberi in suspensie, SO2, NO2, Pb.

La Acumulatorul este montat din anul 2000 o pomp nou achiziionat care funcioneaz doar de ase ori cte 45 minute fiecare n 24 de ore, totaliznd un volum maxim de 5,4 mc aer n 24 ore.

Variaia concentraiei pulberilor totale n suspensie, n perioada 2000 - 2005 este prezentat n tabelul 3.6.2.2. Concentraia maxim admis (CMA), pentru pulberi n suspensie, pentru probe medii zilnice este de 0,150 mg/mc aer.

Tabel 3.6.2.2 Variaia concentraiei pulberilor n suspensie, n mg/mc aer.

200020012002200320042005

Concentraia medie0,1400,1470,1350,1340,1410,138

Concentraia maxim0,2080,1850,1750,1750,1670,161

Frecvena depiri, %22,3827,4018,0812,2413,9112,6

Remarcm din tabelul de mai sus c att valorile medii ct i cele maxime sunt n 2005 foarte apropiate de cele din 2003 i 2004.

Din cei ase ani prezentai n tabel, cele mai mari valori in care s-au depit CMA se regsesc n anul 2001 i cele mai mici n anul 2003 si 2005, valori justificate prin reducerea activitii n cadrul societii Acumulatorul.

Din pulberile n suspensie prelevate se determin prin metoda absorbiei atomice plumbul. Concentraia maxim pentru plumb pentru probe medii zilnice este de 0,0007 mg/mc aer.

Tabel 3.6.2.3 - Variaia concentraiei plumbului, n mg/mc aer.

200020012002200320042005

Concentraia medie0,001100,00152-0,001740,001790,00172

Concentraia maxim0,004730,00764-0,00550,004120,00408

Frecvena depiri, %57,8974,51-80,579,375,4

Din tabel se remarc o uoar scdere a polurii cu plumb n 2004 - 2005, dar Pb reprezint n continuare un poluant major pentru aceast zon. SC Neferal SA se nscrie n anexa 1 a OUG .152-2005 privind prevenirea i controlul integrat al polurii , pentru care este necesar autorizaie IPPC i conformare pn la 31 decembrie 2014.

In ceea ce privete dioxidul de sulf, variaia concentraiei sale n perioada 2000-2005 este prezentat n tabelul nr. 3.6.2.4.Concentraia maxim admis (CMA) pentru SO2, pentru probe medii zilnice este 0,250 mg/mc aer.

Tabel 3.6.2.4 Variaia concentraiei SO2 n mg/mc aer

20002001 20022003 20042005



Frecvena depiri, %0,00,00,00,00,0 0,0

Studiind tabelul de mai sus, se poate spune c SO2 nu reprezint un factor de poluare.

Pentru dioxidul de azot concentraia maxim admisibil, pentru probe medii zilnice este 0,100 mg/mc aer.

Tabel 3.6.2.5 Variaia concentraiei NO2 n mg/mc aer

200020012002200320042005



Frecvena depiri, %16,677,210,00,00,00,0

Pentru zona Acumulatorul, NO2 a reprezentat un poluant major pn n anul 2001. De atunci nu s-a mai nregistrat nici o depire a CMA-ului pentru acest poluant.

La SC PROTAN SA filiala Glina, fabrica de finuri proteice, poluarea atmosferei are loc att direct, prin evacuarea mirosului neplcut datorat mercaptanilor, odat cu aerul din halele de lucru (prin ventilaie), ct i indirect prin evacuarea apei de constituie. Aceast societate se nscrie n anexa 1 a OUG.152-2005 privind controlul integrat al polurii cu perioad de tranziie pn n 2015.Emisiile specifice societii SC ARTECA SA se datoreaz pierderilor de substane n diferite faze ale proceselor tehnologice si arderii combustibililor:pcur si gaze naturale. Poluani: oxizi se sulf, oxizi de azot, CO, pulberi, hidrocarburi.

SC PIELOREX SA (preindustrializarea, prelucrarea i comercializarea de produse auxiliare) contribuie la poluarea zonal n special cu manomeri acrilici (acrilat de etil, acrilat degajai n urma operaiilor de preparea amestecului de vopsea i fixarea vopselelor.

3.7. Sistemul de monitorizare a calitii aeruluiLa nceputul anului 2004 in cadrul unui program PHARE 2000 a fost pus in funciune reeaua automat de monitorizare a calitii aerului in Capital, care funcioneaz la parametrii proiectai, respectnd cerinele Directivelor Uniunii Europene.

Datele referitoare la calitatea aerului in Municipiul Bucureti (poluanii msurai fiind : SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt furnizate in timp real inclusiv publicului si provin de la cele 8 staii automate, repartizate astfel :

staie de fond regional Baloteti;

staie de fond suburban Mgurele;

staie de fond urban Crangasi (APM Bucureti);

2 staii de trafic Sos. Mihai Bravu si Cercul Militar Naional;

3 staii industriale Drumul Taberei, Titan si Berceni.

Punctele de informare pentru ceteni sunt in numr de sase si sunt compuse din :

3 panouri de afiaj Piaa Universitaii, Piaa Sergiu Celibidache si Mc Donalds Obor;

3 display-uri montate la Ministerul Mediului si Gospodririi Apelor, la Primria Municipiului Bucuresti si la A.P.M. Bucuresti.

In afar de datele furnizate de reeaua proprie de monitorizare, informaii importante am obinut de la Direcia de Sntate Public- Laboratorul Chimia Mediului nconjurtor din cadrul laboratorului de toxicologie . Acest colectiv s-a ocupat de studierea prin determinri fizico-chimice a poluri aerului si apelor n municipiul Bucureti.

Direcia de Sntate Public a Municipiului Bucureti a urmrit in anul 2005 poluarea aerului din Municipiul Bucureti , prin urmtoarele tipuri de determinri : determinri in puncte fixe de recoltare

determinri in intersecii

determinri de pulberi sedimentabile determinri la cererea agenilor economici,

Toate analizele calitii aerului din mediul nconjurtor se fac conform STAS 12574/1987 privind calitatea aerului n zonele protejate i Ord. MAPM 592/2002.

In anul 2005 au funcionat 4 puncte fixe de supraveghere a calitii aerului din municipiul Bucureti, puncte n care s-au recoltat i analizat urmtorii poluani POLICOLOR : pulberi n suspensie ; SO2 ; NH3 ;HCl; Pb;

ROMAERO : pulberi n suspensie ; SO2 ; NO ; NH3 ;HCl; Pb;

SINTOFARM : pulberi n suspensie ; SO2 ; NH3 ;HCl; Pb;

ACUMULATORUL : pulberi n suspensie ; SO2 ; NO2; Pb .

In anul 2005 s-au prelevat si analizat 1394 probe de aer in aceste patru fixe de recoltare .

Tabel 3.7.1.Variaia concentraiei amoniacului, n mg /m3 aer pe zone, n perioada 2001-2005.PUNCT FIX20012002 200320042005

POLICOLOR

concentraia medie0,0510,0400,0350,0290,026

concentraia maxim 0,0880,0680,0570,0410,040

frecvena depirilor 0,00,00,00,00,0

ROMAERO

- concentraia medie0,0040,0040,0040,0040,004

- concentraia maxim 0,0390,0690,0420,0430,039

- frecvena depirilor 0,00,00,00,00,0

SINTOFARM




Din tabel rezult c in perioada 2001-2005 toate valorile determinate n Municipiul Bucureti se menin sub concentraia maxim admis

Acidul clorhidric este prelevat si analizat la Policolor, Romaero si Sintofarm, concentraia maxim admisibil de HCl pentru probe medii zilnice fiind de 0,100 mg/m3 aer.Tabel 3.7.2. Variaia concentraiei acidului clorhidric, n mg /m3 aer pe zone, n perioada 2001-2005 PUNCT FIX20012002200320042005

POLICOLOR




ROMAERO




SINTOFARM




Se constat din tabelul de mai sus c in ultimii 5 ani HCl nu a constituit un factor poluant pentru municipiul Bucureti.

Scderea polurii cu NH3 si HCl n municipiul Bucureti, n ultimii ani, se datoreaz pe de o parte nchiderii unor ntreprinderi i pe de alt parte modernizrii proceselor tehnologice utilizate n marile ntreprinderi bucuretene.

Poluarea cu pulberi sedimentabile in Municipiul Bucureti este urmrit prin amplasarea lunar, din martie pn in septembrie, in fiecare an, a unor recipiente pentru recolt in urmtoarele puncte :

Chimica Victoria

Margarina Bragadiru

Betoniera Drumul Taberei

Grul SA

Ulei Muntenia

Excelent SA

Spital Filaret

Dispensar Alexandria

Muzeul Satului

ROMAERO

Apicola Bneasa

SINTOFARM

ACUMULATORUL

NEFERAL

POLICOLOR

SICOMED

ANTILOPA In anul 2005, pulberile sedimentabile au fost recoltate n perioada aprilie-noiembrie, n total 138 probe.

Tabel 3.7.3. - Concentraia de pulberi sedimentabile Anul Concentraia medie anualConc. max gsit Unitatea in care s-a nregistrat conc. max Nr probe > CMA Depiri

200114,2522,96GRUL SA 2120,59

200213,0726,09Betoniera Drumul Taberei 128,22




Studiind tabelul de mai sus, se vede c poluarea cu pulberi sedimentabile, ca si in cazul altor parametri cercetai, a crescut constant din 2001 pn in 2005 .

Se remarc o cretere considerabil att a concentraiei medii anuale ct si a numrului de probe ce depesc CMA-ul.

Zona cea mai poluat cu pulberi sedimentabile este zona Betonierei din Drumul Taberei, aceasta deinnd locul nr 1 in ceea ce privete concentraia maxim anual in 3 ani din 5.3.8 Zone critice sub aspectul poluarii atmosferei

Din punct de vedere al poluarii atmosferice nu exista zone critice n regiunea 8 Bucureti-Ilfov. Pentru zonele n care s-a nregistrat depirea valorilor limita, se vor ntocmi programe integrate de gestionare a calitatii aerului, conform HG 543/2004.3.9 ConcluziiPoluarea aerului n regiunea 8 Bucureti-Ilfov este influenat n special de:

lipsa instalaiilor de reinere a poluanilor sau a nefuncionrii lor la randamente normale pe platformele industriale ;

numrul mare i n continu cretere al autovehiculelor n circulaie;

antierele de exploatare i staii de betone; depozite neconforme de deeuri (autoaprinderi);

instalaii incinerare (Aeroportul Internaional Bucureti-Otopeni, SC Romvac SA, Pantelimon, uniti sanitare);

activitile industriale; diminuarea suprafeei de spaii verzi.

4.1. Resurse de ap.

4.1.1. Resurse de apa teoretic si tehnic utilizabilePentru a fi bun de but, apa de la surs pn la paharul de pe masa consumatorilor din Bucureti, parcurge un drum bine stabilit, condus si supravegheat de ctre productor-RGAB-(din luna iunie 2000 aceasta devenind S.C. Apa Nova Bucureti S.A.) .

Stabilirea calitii apei potabile impune in primul rnd analiza surselor de ap utilizate:

apa rului Dmbovia ajunge la Staia de tratare Arcuda prin priza Brezoaiele si canalul amenajat in aval pe o lungime de 18 km, capacitatea staiei fiind de 745.000 m3/zi; apa rului Arge este dirijat la priza Crivina printr-un baraj de 186 m lungime. De aici prin 2 canale (unul nchis si unul deschis) in lungime de 17,6 km apa brut este adus la staia de tratare Rou avnd o capacitate de 520.000 m3/zi. Dou staii de pompare si dou conducte de refulare suplimenteaz debitul rului Dmbovia cu 1,5 m3/s pentru staia Arcuda. 5 apeducte de la Arcuda si 3 apeducte de la Rou cu o lungime total de 170 km conduc apa potabil (1,4 milioane m3/zi) la cele 7 staii de pompare oreneti, dintre care 5 dispun de rezervoare de nmagazinare nsumnd circa 250.000 m3 ;

reeaua de distribuie din Bucureti are o lungime de 2999,3 km iar presiunea in reea este asigurat prin cele 38 staii de repompare si 267 staii de hidrofor.

Apa potabil provine deci in proporie 86% din surse de suprafa (1,3 milioane m3/zi) si anume rurile Dmbovia si Arge si numai 14% din surse subterane (180.000m3/zi).

Apa brut din cele dou surse de suprafa Arge si Dmbovia furnizat S.C. Apa Nova Bucureti SA de ctre Regia Apele Romne nu corespunde predederilor STAS 4706/1988 categoria I-a (pentru alimentarea cu ap in scop potabil).4.1.2. Prelevri de apTabel 4.1.2.1. Alimentri cu ap si restitutii de ape uzate pentru populatie, industriesi zootehnieCATEGORIIB.H.

ARGESB.H.

MOSTISTEAB.H.

IALOMITA TOTAL

S.G.A.

TOTALBUC.ILFOV

P

O

P,

I

N

S

T.

P

U

B.Numar captari16112338-24185

Numar restitutii14511233-24169

V A

O N

L U

U A

M L

E E

mii mcC

A

P

T

A

TRuri

Interioare------

Subteran1336164346927-86514226

TOTAL13361

64346927-86514226

RESTITUIT1068451435541-69211376

I

N

D

U

S

T

R

I

E

Numar captari677381296-48725


V A

O N

L U

U A

M L

E E

mii mcC

A

P

T

A

TRuri

Interioare126781262454--12678

Subteran20939144636476-35421293

TOTAL33617270876530-35433971

RESTITUIT26894216705224-28327177

Z

O

O

T

E

H

N

I

E



V A

O N

L U

U A

M L

E E

mii mcC

A

P

T

A

TRuri

Interioare------

Subteran896-896-16272523

TOTAL896-896-16272523

RESTITUIT716-716-13022018

Tabel 4.1.2.2. - Ansamblul alimentarilor cu apa si restitutiilor de ape uzate pentru populatie, industrie si zootehnie

CATEGORIIB.H.

ARGESB.H.

MOSTISTEAB.H.

IALOMITATOTAL

B.H.

TOTAL*BUC.ILFOV



V

O

L

U

M

E

A

N

U

A

L

E

mii mcC

A

P

T

A

T

ERuri

Interioare126781262454--12678

Subteran351962089714299-121936415

TOTAL478743352114353-121949093

R T

E U

S I

T T

I ENu necesita epurare-

Neces.

epurareNeepurat-

Ep.insuf.-

Ep.coresp.-

TOTAL

375782681310765-97538553

Tabel 4.1.2.3. - Sisteme de irigatii

CATEGORIIB.H.

ARGESB.H.

MOSTISTEAB.H.

IALOMITATOTAL

B.H.

TOTALBUC.ILFOV

Numar amenajari pt. irigatii44341-29 73 **

Supraf.

(ha)Amenajata1779635 *

17761- *

1581033606

Irigata efectiv1654161638-3141968

V A

O N

L U

U A

M L

E E

mii mcC

A

P

T

A

T

ERuri

Interioare35531324-7711126

Subteran34567278-6351

TOTAL70098602-7771477

RESTITUITE------

* Suprafetele amenajate pentru irigatii au fost modificate prin reorganizarea SNIF (ANIF zonale) la sfarsitul anului 2004, in urma careia o parte din sisteme cu suprafetele aferente s-au comasat sau au trecut la Giurgiu, Calarasi sau Ialomita.

** Numarul de amenajari pentru irigatii include si amenajarile locale din evidenta SNIF.Tabel 4.1.2.4 - Amenajari piscicole

CATEGORIIB.H.

ARGESB.H.

MOSTISTEAB.H.

IALOMITATOTAL

B.H.

TOTALBUC.ILFOV

Numar amenajari piscicole50543-2171

Suprafata amenajata (ha)16342901148-5652199

V A

O N

L U

U A

M L

E E

mii mcC

A

P

T

A

T

ERuri

Interioare *

23951802215- *

940711802

Subteran------

TOTAL23951802215-940711802

RESTITUITE21551621993-846610621

* Volumele anuale de apa captate pentru piscicultura sunt pentru acumulari in salba sau volume derivate din alte cursuri de apa. Tabel 4.1.2.5 - Volume de apa anuale distribuite prin retelele urbane

CATEGORIIB.H.

ARGESB.H.

MOSTISTEAB.H.

IALOMITATOTAL

B.H.

TOTALBUC.ILFOV

D

I

S

V A T

O N R

L U I

U A B

M L U

E E I

T

E

(mii mc)Pentru

populatie

si

domeniul

publicUz casnic1475241439683556-587148111

Nevoi

publice2992629580346-7229998

Total1774501735483902-659178109

Pentru industria

racordata la retele2551824926592-1825536

Pierderi in reteaua

de distributie14936614932442-17149383

*

T O T A L352334

3477984536-694353028

Numar locuitori bransati la **

reteaua de distributie (mii )1729167257-111740

* Volumul de apa include si apa captata din suprafata tratata si distribuita prin retele de SC APA NOVA BUC.

** Numarul de locuitori bransati la reteaua de distributie este cel rezultat din evidentele contabile ale societatilor de gospodarie comunala.

Tabel 4.1.2.6. - Volume de apa captate si restituite pe ansamblul folosintelor consumatoare

CATEGORIIB.H.

ARGESB.H.

MOSTISTEAB.H.

IALOMITATOTAL

B.H.

TOTALBUC.ILFOV

V

O A

L N U U

U A

M L

E E

mii mcC

A

P

T

A

T

ERuri

Interioare15428128352593-1017825606

Subteran355412096414577-122536766

TOTAL509693379917170-1140362372

RESTITUITE397332697512758-944149174

* O parte din apele restituite (ex: de la unitatile zootehnice) sunt evacuate pe terenurile agricole ce apartin beneficiarilor si nu mai sunt incluse in totalul volumelor restituite.

Nota: In acest tabel nu sunt incluse la Mun. Buc. apele prelevate din suprafata (DAAV Pitesti) si evacuate prin reteaua de canalizare a SC APA NOVA in r. Dambovita.

4.1.3. Mecanismul economic n domeniul apelor

Administratia Nationala APELE ROMANE prin structura sa (Directii de Ape si SGA-uri) administreaza apele din domeniul public al statului si infrastructura Sistemului National de Gospodarire a Apelor, in scopul gospodaririi unitare pe ansamblul tarii a resurselor de apa de suprafata si subterane.

Apele fac parte din domeniul public al statului si constituie o resurs natural cu valoare economic n toate formele sale de utilizare.

In vederea asigurarii unei dezvoltari durabile, in domeniul apelor se aplica principiul recuperarii costurilor serviciilor de apa, inclusiv costuri implicate in mediu si de resursa, pe baza analizei economice si cu respectarea principiului poluatorul plateste.

Mecanismul economic specific domeniului gospodririi cantitative i calitative a resurselor de apa include sistemul de contributii, plti, bonificaii i penaliti ca parte a modului de finanare a dezvoltrii domeniului i de asigurare a funcionrii Administratiei Nationale "Apele Romne".

Administratia Nationala "Apele Romne", in calitate de operator unic atat al resurselor de apa de suprafata, naturale sau amenajate (indiferent de detinatorul al amenajarii), cat si al resurselor de apa subterane (indiferent de natura lor si a instalatiilor), isi constituie veniturile proprii dintr-o contributie specifica de gospodarire a apelor platita lunar de catre toti utilizatorii resurselor de apa pe baza de abonament incheiat in acest sens, din platile pentru serviciile comune de gospodarire a apelor, din tarife pentru avizele, autorizatiile, notificarile pe care le poate emite sau este imputernicita sa le emita, precum si din penalitatile aplicate.

Sistemul de contributii, plati, bonificatii, tarife si penalitati specifice activitatii de gospodarire a resurselor de apa (acestea se reactualizeaza periodic prin hotrre a Guvernului) se stabileste prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.73/2005 pentru modificarea si completarea OUG nr.107/2002 privind nfiintarea Administratiei Nationale Apele Romne. Contributiile specifice de gospodarire a apelor sunt (conf. Anexei 5 la OUG nr.107/2002):

-contributia pentru utilizarea resurselor de apa (bruta) pe categorii de resurse si utilizatori;

-contributia pentru primirea apelor uzate in resursele de apa (suprafata sau subteran).

* Pentru apa tratat si livrat, operatorii sau prestatorii sunt persoane fizice sau juridice care au in administrare lucrari hidrotehnice, care presteaza servicii de apa (ex: EGC pt. localitati).

Penalitile se aplic acelor utilizatori de ap la care se constat abateri de la prevederile reglementate att pentru depirea cantitilor de ap utilizate, ct i a concentraiilor i cantitilor de substane impurificatoare evacuate in resursele de apa.

* Penalitatile pentru depasirea valorii concentratiilor indicatorilor de calitate reglementati pentru evacuarea apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor se aplica de catre unitatile de gospodarie comunala.

Finanarea investiiilor privind lucrrile, construciile sau instalaiile de gospodrire a apelor se asigur, dup caz, din: bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrrile de utilitate public, fondurile utilizatorilor de ap, fonduri obinute prin credite garantate de Guvern sau de autoritile administraiei publice locale.De la bugetul de stat, in baza programelor anuale (in limita sumelor alocate cu aceasta destinatie in bugetul autoritatii publice centrale din domeniul apelor), se asigura cheltuielile pentru:

-conservarea ecosistemelor si delimitarea albiilor minore ale riurilor din domeniul public al statului;

-intretinerea, repararea lucrarilor de gospodarire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de aparare impotriva inundatiilor si activitatile operative de aparare impotriva inundatiilor;

-refacerea si repunerea in functiune a lucrarilor de gospodarire a apelor din domeniul public al statului, afectate de calamitati naturale sau de alte evenimente deosebite;

-activitatile de: cunoastere a resurselor de apa, de hidrologie operativa si prognoza hidrologica.

4.2. Ape de Suprafat

Principala surs de poluare o constituie activitatea industrial in urm creia, datorit in special deficientelor de functionare a instalatiilor de preepurare, sunt deversate in emisarii naturali, odat cu apele uzate si o mare diversitate de noxe chimice. Aceste noxe sunt de natur anorganic si/sau organic si polueaz, dup caz, fie apele de suprafat prin restitutie direct, fie prin intermediul retelei de canalizare urban care nu dispune inc de o statie de epurare final, astfel inct o parte din cursurile de ap ale regiunii prezint indici de degradare calitativ.

Deasemenea, depozitele de deseuri industriale si menajere neamenajate corespunztor, neautorizate si care pot fi intlnite in cteva locuri din teritoriu, constituie o surs de poluare att a apelor de suprafat cu substante nocive si germeni patogeni antrenati de apele meteorice de siroire, ct si a apelor subterane prin infiltrarea acestora in sol.

Aplicarea unor metode agrochimice necorespunztoare, folosirea in exces a pesticidelor si ingrsmintelor chimice genereaz aceleasi tipuri de efecte.

Monitorizarea calitii apelor de suprafa cade in principal in sarcina Administraiei Naionale "Apele Romane", care este instituia responsabil de calitatea apelor de suprafa. In paralel, Agenia pentru Protecia Mediului Bucureti efectueaz expertize fizico-chimice si biologice asupra calitii apelor de suprafa.

ncadrarea in clase de calitate se face conform Ordinului 1146/2002- pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referin pentru clasificarea calitii apelor de suprafa. Conform acestuia limitele corespunztoare clasei a II-a de calitate corespund valorilor int (obiective de referin) si reflect condiia de calitate pentru protecia ecosistemelor acvatice iar pentru clasele III-IV, valorile limit reflect ponderea influentei antropice.

Evaluarea ncadrrii in clasele de calitate in scopul stabilirii calitii apei se face din punct de vedere chimic, biologic si microbiologic. Pentru probele lunare ( 12/an) se consider valoarea corespunztoare la 90% asigurare, cu excepia oxigenului dizolvat la care se consider 10% asigurare.

4.2.1. Starea rurilor interioare

BAZINUL HIDROGRAFIC ARGES

Calitatea apei raului Arges, in cele 4 sectiuni monitorizate se poate caracteriza pentru anul 2005 astfel:

-sectiunea amonte priza crivina (captarea apei brute pentru tratare in vederea potabilizarii)-monitorizare lunara.Analizele fizico-chice au indicat urmatoarele:Oxigenul dizolvat se mentine constant, cu valori ridicate, corespunzatoare clasei I de calitate, favorizand desfasurarea normala a proceselor chimice si biologice. Incarcarea organica a apei, exprimata prin consum chimic de oxigen (CCO) si consum biologic de oxigen (CBO), per medie s-a incadrat in clasa a II-a de calitate, insa raportat la volum de asigurare 90% (V90), indicatorii de calitate tind sa nu corespunda valorilor tinta, depasind usor pragul clasei II de calitate.

Raportul CBO/CCO (medie) cu o valoare de 0.5 indica faptul ca, in conditii termice favorabile autoepurarea biologica se poate desfasura normal.

Nutrientii din categoria azotului(amoniu, azotiti, azotati, azot total au inregistrat valori corespunzatoare claselor I-II de calitate, cu mici variatii, media corespunzand clasei II de calitate atat la corelare cu debitul cat si la V90%. In schimb se inregistreaza valori foarte ridicate in cazul fosforului total, corespunzatoare clasei IV de calitate, in special in lunile cu precipitatii abundente.

Indicatorii gradului de mineralizare s-au incadrat in clasa I de calitate in toate campaniile de minitorizare, cu exceptia metalelor(Fe si Mn). In cazul fierului s-au inregistrat variatii foarte mari, ducand la incadrarea apei in clasa V de calitate, atat la corelare cu debitul cat si la V90%. Aceeasi situatie se intalneste si in cazul Mn, incadrand aceasta sectiune in clasa generala de calitate IV. . Se observa ca, cresterile de concentratie ale metalelor au avut loc in perioadele cu ploi abundente ce au dus la antrenarea acestora din sedimente, cunoscandu-se faptul ca Argesul are un fond natural bogat in fier.Celelalte metale (Cu,Cr)s-au incadrat in clasele I-II de calitate, Zn in schimb are tendinta de a depasii valorile tinta(clasa III de calitate).

Micropoluantii monitorizati(fenoli, cianuri, detergenti) au inregistrat valori corespunzatoare clasei I de calitate in toate campaniile.

Analiza microbiologica- s-a determinat numarul probabil de Bacterii Coliforme Totale, Fecale si Streptococi Fecali. In toate campaniile de recoltare valorile inregistrate au fost foarte ridicate, indicand o poluare fecala permanenta, media depasind limitele clasei IV de calitate iar la volum de asigurare 90% corespunde unei ape puternic poluate din punct de vedere microbiologic.

Analiza biologica a urmarit dezvoltarea populatiilor algale fitoplanctonice in cursul a 5 campanii de recoltare. Din punct de vedere biologic aceasta sectiune se incadreaza in clasa a III-a de calitate, indicele de saprobitate variind intre 1.89-2.48.Cea mai bine reprezentata grupare fitoplanctonica a fost Bacillariophyta cu reprezentanti dominanti numeric in toate campaniile de recoltare(Melosira granulata), cu exceptia lunii iulie cand devine dominanta grupa Crisophyceelor, prin aparitia unei specii de apa curata (Dinobryon sertularia), indicele de saprobitate in aceasta campanie avand valoarea minima(1.89).Daca in prima jumatate a anului predomina speciile caracteristice zonei -mezosaprobe, apa semicurata cu buna capacitate de autoepurare(clasa II), in a doua jumatate a anului devin dominanti bioindicatorii -mezosaprobi, cu o scadere a calitatii apei(clasa III-a de calitate).Valoarea indicelui la volumul de asigurare 90% incadreaza sectiunea in clasa III a de calitate(2.33) din punct de vedere biologic.

- sectiunea AMONTE STATIE DE TRATARE ROSU: la fel ca in sectiunea anterioara, indicatorii de calitate s-au incadrat in clasele I si II de calitate cu exceptia fosforului total clasa a IV-a de calitate iar valorile corespunzatoare volumului de 90 %, in cazul indicatorilor CBO5 si PO4 s-au incadrat in clasa a III-a de calitate.Dintre metale, Fe a inregistrat valori sub limita clasei I de calitate pana in capmania lunii septembrie, dupa care inregistreaza o crestere brusca, valori foarte mari corespunzatoare clasei V de calitate, mentinandu-se astfel pana la sfarsitul anului.Mn si Zn se incadreaza in clasa III-a de calitate, inregistrand o usoara imbunatatire a calitatii fata de sectiunea anterioara.Valoarea indicatorilor din categoria micropoluanti organici incadreaza sectiunea in clasa II de calitate.Clasa generala de calitate: III- datorita nutrientilor si metalelor(in special Fe).

Analiza biologica : Indicele de saprobitate fitoplanctonica, cu valori cuprinse intre 2.02- 2.17 incadreaza aceasta sectiune, pe medie, din punct de vedere biologic, in clasa a II- a de calitate.

Componenta fitoplanctonica dominanta este reprezentata de Bacyllaryophyceae in toate campaniile de analiza, cu un maxim inregistrat in luna iulie, prin reprezentanti de zona -mezosaproba(Melosira granulata, Fragillaria crotonensis), alaturi de care apar in campania lunii iulie si Chlorophyte intr-o proportie mai redusa.

- Sectiunea CANAL ARGES EVACUARE IN LACUL MORII: indicatorii din categoria regimului de oxigen s-au incadrat in clasa II de calitate, cu o evidenta imbunatatire fata de valorile inregistrate in 2004. Nutrientii au inregistrat valori corespunzatoare clasei II de calitate (volum de asigurare 90%) cu exceptia fosforului total care pe medie s-a incadrat in clasa III de calitate insa la V90% devine corespunzator clasei IV de calitate. Gradul de mineralizare incadreaza sectiunea in clasa III de calitate, datorita valorilor ridicate inregistrate in cazul metalelor Fe si Mn. Celelalte metale se incadreaza in clasele I-II de calitae, Zn avand tendinta de a depasii valoarea tinta la volum de asigurare 90%. Clasa generala de calitate: III- Sectiunea POST HIDROMETRIC BUDESTI (amonte de confluenta cu Dambovita): indicatorii se incadreaza in clasele I si II cu exceptia, fosforului total (III), cu valori mai ridicate in campaniile lunilor mai-septembrie) si, ca si in sectiunile de monitorizare din amonte, Fe, cu valori foarte mari inregistrate la sfarsitul anului, corespunzatoare clasei V de calitate. Clasa generala de calitate IV.Analiza biologica a evidentiat ca grupa dominanta Bacyllariophyta in toate campaniile de recoltare cu exceptia lunii noiembrie cand devine predominanta numeric grupa Chlorophytelor, reprezentata prin specia Chlorella vulgaris, specie caracteristica unei ape murdare, indicele de saprobitate avand valoarea ce mai ridicata: 2.93, corespunzatoare clasei IV de calitate.

In aceasta sectiune s-a facut determinarea speciilor de la nivelul macrozoobentosului in luna septembrie, evidentiind reprezentanti ai Oligochaetelor, cu predominarea numerica a speciei Tubifex tubifex, bioindicator de apa polisaproba (incarcare organica mare la nivelul albiei raului) cu o calitate scazuta a apei, prezenta acestei specii fiind benefica producand mineralizarea malului bogat in substante organice, favorizeaza aparitia speciilor bacteriene aerobe, active in autoepurare.Indicele de saprobitate cu o valoare de 3.75 incadreaza aceasta sectiune in clasa V de calitate.

Valorile mai ridicate inregistrate in cazul Mn si Fe pentru toate sectiunile de pe Arges sunt caracteristice, apartinand fondului natural.

Analiza microbiologica s-a referit la dozarea bacteriilor coliforme TOTALE.Numarul probabil de exemplare numarate la 100 cm3 a depasit limita clasei III de calitate.

Calitatea apei RAULUI DAMBOVITA, in cele 5 sectiuni monitorizate, se poate caracteriza pentru anul 2005 astfel:

- sectiunea BREZOAIELE - indicatorii din categoria regimului de oxigen s-au incadrat in clasa II de calitate, raportat la medie, singurul indicator care tinde sa nu corespunda valorilor tinta la volum de asigurare 90% fiind CCO-Mn. Din categoria nutrientilor, fosforul total a inregistrat valori mai ridicate corespunzatoare clasei III de calitate per medie, insa la V90% se incadreaza in clasa IV de calitate, la aceasta categorie calitatea apei este in ansamblu de clasa a III-a de calitate.Gradul de mineralizare se incadreaza in clasa II-a de calitate cu precizarea ca in cazul Fe s-au inregistrat valori foarte ridicate la sfarsitul anului corespunzatoare clasei V de calitate.Restul indicatorilor s-au incadrat in clasele I-II.

Indicele de saprobitate fitoplanctonic determinat pentru aceasta sectiune, cu o valoare medie de 2.66 (V90%), incadreaza biologic in clasa III-a, grupa dominanta fiind reprezentata de diatomee, insa daca in prima campanie de recoltare predomina speciile de zona -mezosaproba (Melosira granulata, Synedra ulna) indicand o calitate buna a apei, in campaniile de vara devine predominanta numeric alga albastra verde Oscillatoria brevis, pentru ca in septembrie sa apara Chlorophyte cu o scadere treptata a calitatii apei (III). In luna noiembrie determinarile efectuate au evidentiat o revenire a speciilor de diatomee de zona -mezosaproba, insa la nivelul macrozoobentosului au fost identificati reprezentanti ai genului Tubifex, indicele saprob fiind corespunzatoar clasei IV de calitate (3).

- sectiunea ARCUDA POD JOITA (alimentarea cu apa bruta pentru tratare in vederea potabilizarii) din punct de vedere chimic incarcarea organica a apei in aceasta sectiune corespunde clasei III de calitate la volum de asigurare 90%. Nutrientii se incadreaza in clasa generala de calitate II cu precizarea ca fosforul total pastreaza valori mai ridicate similar sectiunii anterioare, in special in campaniile de vara cu un maxim inregistrat in luna august. Dintre metale Fe depaseste valorile tinta in cateva campanii de recoltare, incadrandu-se la volum de asigurare 90% in clasa V de calitate.Restul indicatorilor de calitate s-au incadrat in clasele I-II.Clasa generala de calitate- III.Din punct de vedere biologic- indicele de saprobitate fitoplanctonic, a variat intre 1.92 in campan

Date post:	22-Nov-2015
Category:	Documents
Upload:	mateitiberiu
View:	92 times
Download:	1 times

Raport privind starea factorilor de mediu

Documents