UNITATEA CONSOLIDATĂ PENTRU IMPLEMENTAREA ŞI MONITORIZAREA PROIECTELOR ÎN DOMENIULAGRICULTURII,
FINANŢATE DE BANCA MONDIALĂ (UCIMPA BM)
RAPORT
PRIVIND PROGRESUL PROIECTELOR
IMPLEMENTATE DE UCIMPALA 30 IUNIE 2009
Elaborat de managementul UCIMPA
Chişinău – 2009
- 2 -
ACRONIME ŞI ABREVIERI
ACSA Agenţia Naţională de Dezoltare Rurală
AD Agenţie de Dezvoltare
ASDI Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare Internaţională
BM Banca Mondială
CSI Comunitatea Statelor Independente
EIM Evaluarea impactului asupra mediului
GRM Guvernul Republicii Moldova
IFP Instituţie Financiară Participantă la Proiect
LE Liderul echipei
MAIA Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare
MP Manager proiect
MSL Metoda Structurii Logice
ONG Organizaţii non-guvernamentale
RISP II Proiectul Investiţii şi Servicii Rurale II
UCIPA Unitatea Consolidată pentru Implementarea Proiectelor îndomeniul Agriculturii
USAID Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională
SUMAR
PROIECTUL INVESTIŢII ŞI SERVICII RURALE ....................................................... 5
OBIECTIVELE PROIECTULUI .............................................................................. 5PROGRESUL IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI LA 30 IUNIE 2009 .................... 7COMPONENTA EXTENSIUNE RURALĂ ............................................................. 7
REŢEAUA PRESTATORILOR DE SERVICII ACSA .............................................. 7
PROGRAMUL DE ŞCOLARIZARE ....................................................................... 7
SERVICII PRESTATE ŞI BENEFICIARI.............................................................. 10
MONITORIZARE ŞI EVALUARE ........................................................................ 11
CONTRACTE SPECIALE ................................................................................... 12
ELABORAREA ŞI EDITAREA MATERIALELOR INFORMATIVE........................ 15
ACTIVITĂŢI DE PROMOVARE ........................................................................... 18
MARKETING AGRICOL ...................................................................................... 18
SERVICII DE CONSULTANŢĂ CU PRIVIRE LA ADAPTAREA LA SECETĂ ...... 21
COMPONENTA DEZVOLTAREA BUSINESSULUI RURAL ............................... 41
CAMPANIA DE PROMOVARE ........................................................................... 42
CREAREA AFACERILOR ................................................................................... 44
FINANŢAREA AFACERILOR RURALE............................................................... 48
MANAGEMENTUL SISTEMULUI INFORMAŢIONAL ŞI M&E ............................. 50
ASISTENŢA POST-CREARE A AR .................................................................... 51
ACTIVITĂŢI DE EVALUARE A IMPACTULUI DE MEDIU ................................... 51
COMPONENTA FINANŢARE RURALĂ ............................................................. 56
PROGRESUL IMPLEMETĂRII LINIEI DE CREDIT ............................................. 56
CONSOLIDAREA SECTORULUI ASOCIAŢIILOR DE ECONOMII ŞI ÎMPRUMUT
ALE CETĂŢENILOR ........................................................................................... 69
PROIECTUL PILOT DE RE-PARCELARE A TERENURILOR AGRICOLE ÎN 40LOCALITĂŢI ....................................................................................................... 71
- 4 -
PROIECTUL PRIVIND CONTROLUL GRIPEI AVIARE ŞI GRADUL DEPREGĂTIRE ÎN CAZ DE PANDEMIE UMANĂ ŞI ACTIVITĂŢILE DE RĂSPUNS(AIHP) ..................................................................................................................... 75
COMPONENTA SĂNĂTATEA ANIMALELOR ................................................... 75
DATE GENERALE .............................................................................................. 75
COMPONENTA SĂNĂTATEA UMANĂ .............................................................. 78
DATE GENERALĂ .............................................................................................. 78
FORTIFICAREA CAPACITĂŢILOR ÎN SISTEMUL SĂNĂTĂŢII .......................... 78
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR..................................................................... 80
MĂSURILE DE RĂSPUNS ALE SISTEMULUI SĂNĂTĂŢII ................................. 82
COMPONENTA INFORMARE ŞI SENSIBILIZARE PUBLICĂ............................ 84
PROIECTUL CONTROLUL POLUĂRII DIN AGRICULTURĂ ................................. 95
INTRODUCERE .................................................................................................. 95PROGRESUL PE COMPONENTE ...................................................................... 96
ABILITAREA SOCIO-ECONOMICĂ A TINERETULUI ........................................... 99
ANEXE .................................................................................................................. 120
Anexa RAS_1_Servicii si forma de prestare
Anexa RAS_2_Forma de prestare si beneficiari
Anexa RAS_3_Contracte speciale
Anexa RAS_4_Lista propunerilor de proiect acceptate:Servicii cu privire la
adaptarea la secetă
Anexa RBD_1-23_Date cumulative crearea afacerilor
Anexa AIHP_1_Istorie pentru publicul larg
Anexa AIHP_2_Reflectarea prevenirii şi răspunsului în mass-media
Anexa AIHP_3_Strategia şi planul de comunicare
PROIECTUL INVESTIŢII ŞI SERVICII RURALE
OBIECTIVELE PROIECTULUI
Obiectivul programului, care rămâne neschimbat, este de a oferi suport pe termen
lung cu scopul de a accelera regenerarea şi creşterea sectorului agricol din Moldova,
astfel încât acesta să poate să-şi asume rolul pe deplin şi să servească drept
fundament pentru creşterea din viitor a veniturilor şi reducerea sărăciei.
Conform acestui obiectiv general, proiectul va tinde să continue stimularea creşterii
sectorului agricol şi a sectorului rural al Moldovei în perioada post-privatizare prin
îmbunătăţirea accesului fermierilor şi antreprenorilor rurali la confirmarea statutul
legal de proprietari, know-how, cunoştinţe şi servicii de finanţare, în timp ce
consolidează capacitatea instituţiilor private şi publice pentru a asigura durabilitatea
activităţilor. Faza II se va axa pe succesul realizat în Faza I, prin: (i) consolidarea şi
extinderea serviciilor de consultanţă rurală; (ii) perfecţionarea abilităţilor de afaceri
ale viitorilor antreprenori şi acordarea asistenţei întreprinderilor noi în înregistrarea
juridică; (iii) actualizarea mediului sectorului financiar prin intermediul unui şir de
măsuri de management al riscurilor, aşa ca consolidarea capacităţii de supraveghere
şi introducerea noilor metode de creditare, cum este leasingul; (iv) extinderea
acoperirii sectorului bancar comercial în spaţiul rural; şi (v) dezvoltarea unei metode
practice de a reduce costurile tranzacţionale pe pieţele funciare.
COMPONENTELE PROIECTULUI
Proiectul constă din patru componente, plus finanţarea necesară pentru
managementul proiectului:
(a) Servicii de Consultanţă Rurală;
Servicii cu privire la adaptarea la secetă
(b) Servicii de Dezvoltare a Afacerilor Rurale;
(c) Finanţare Rurală
Linia de credit
Fortificarea industriei AEÎC
(d) Proiectele Pilot de Re-parcelare a Terenurilor Agricole;
(e) Managementul Proiectului.
6
Primele două componente oferă preponderent asistenţă tehnică, iar componenta trei
oferă suport investiţional suplimentat de asistenţa tehnică necesară instituţiilor
financiare participante, şi asistenţă tehnică pentru fortificarea industriei AEÎC şi
serviciului de supraveghere. Primele trei componente sunt intercalate reciproc,
succesul fiecărei depinzând de succesul altora.
7
PROGRESUL IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI LA 30 IUNIE 2009
COMPONENTA EXTENSIUNE RURALĂ
REŢEAUA PRESTATORILOR DE SERVICII ACSA
Reţeaua de consultanţă ACSA a fost constituită în baza rezultatelor concursului public
de selectare a Prestatorilor de Servicii de consultanţă organizat şi desfăşurat de către
Comisia de Selectare în perioada 21 noiembrie – 11 decembrie 2009. Procesul verbal
al şedinţei finale a Comisiei de Selectare (nr.24 din 23 ianuarie 2009) a fost aprobat la
şedinţa Consiliului de Observatori din 30 ianuarie 2009.
În scopul implementării componentei „Servicii de consultanţă rurală” a proiectului RISP
II, ACSA a semnat Contractul Servicii de Consultanţă Rurală cu Ministerul Agriculturii
şi Industriei Alimentare la 1 ianuarie 2009. Ulterior, ACSA la rândul său a semnat
contracte de prestare a serviciilor consultative pentru anul 2009 cu 12 Prestatori de
Servicii şi a extins contractele existente cu 23 Prestatori de Servicii.
Din 7 februarie 2009, reţeaua ACSA este constituită din 35 Prestatori de Servicii.
Numărul total al consultanţilor reţelei ACSA este de 425 persoane, dintre care: 350
consultanţi locali şi 70 consultanţi regionali. Suplimentar, în reţeaua ACSA activează 5
consultanţi regionali în domeniul marketingului agricol (PS Şoldăneşti, PS Edineţ, PS
Căuşeni, PS Hînceşti şi PS Călăraşi).
În prima jumătate a anului 2009, a fost înregistrat un flux moderat de personal în
exteriorul reţelei. Circa 24 de consultanţi locali şi 4 consultanţi regionali ACSA au fost
disponibilizaţi din diferite motive cum ar fi plecarea la un alt serviciu, plecarea peste
hotare, motive personale, etc. Prestatorii de Servicii au organizat concursuri de
selectare a consultanţilor şi au suplinit posturile vacante într-o perioadă relativ scurtă.
PROGRAMUL DE ŞCOLARIZARE
Formarea profesională a consultanţilor regionali şi locali pentru anul 2009 rămâne o
prioritate a Direcţiei Executive ACSA. Beneficiarii serviciului de extensiune rurală în
dezvoltarea exploataţilor agricole şi implementarea de noi afaceri, solicită servicii mai
complexe şi facilitarea unei asistenţe continuii acordate de Reţeaua ACSA în sporirea
veniturilor din activităţile practicate şi a durabilităţii afacerilor lor. Pentru a răspunde mai
prompt la aceste provocări Direcţia Executivă ACSA implementează diverse programe
de instruiri care au ca scop avansarea calităţii serviciilor consultative şi a pregătirii
profesionale a consultanţilor regionali şi locali.
8
Pe parcursul primei jumătăţi de an au fost organizate şi desfăşurate următoarele
programele de instruire:
Modulul „Conceptul ACSA şi aranjamente contractuale pentru anul 2009”
La semnarea contractelor de prestate a serviciilor cu Reţeaua ACSA, Direcţia
Executivă a organizat un seminar cu durata de o zi pentru toţi coordonatorii regionali
de proiect (35 coordonatori). În
cadrul acestui seminar
coordonatorilor de proiect li s-au
explicat conceptul ACSA, structura
reţelei de consultanţă, activităţile
ce urmează a fi implementate,
modalitatea raportării şi planificării
activităţilor, monitorizării
consultanţilor locali şi alte detalii
necesare unei activităţi adecvate a
PS conform contractului în anul de referinţă. Seminarul a fost precedat de semnarea
contractelor de prestare a serviciilor între 35 Prestatori de Servicii şi Direcţia Executivă
ACSA pentru anul 2009 în limbile română şi engleză. La lucrările seminarului au
participat reprezentanţi ai UCIMPA şi USER/MAIA.
Modulul de instruire „Utilizarea computerului”
Acest modul este destinat pentru consultanţii locali, care nu au beneficiat de instruiri şi
nu posedă cunoştinţe adecvate de a lucra la computer. Instruirea a demarat la
20.01.09 şi s-a finalizat pe
13.04.2009 (vezi Graficul
sesiunilor de instruire în Anexa
1). Circa 249 de consultanţi
locali, grupaţi în 23 de grupe,
au fost instruiţi în utilizarea
calculatorului prin folosirea
diverselor programe aplicative.
Instruirile s-au desfăşurat la
centrul didactic al companiei
DAAC System Integrator şi la centrul de cultură evreiască KEDAM.
Durata modulului de instruire este de 4 zile. Planul de instruire include şase
compartimente.
9
Compartimentul 1. Structura computerului. Componentele computerului. Destinaţia
şi părţile componente ale blocului de sistem. Destinaţia dispozitivelor de bază de
intrare şi ieşire. Noţiunile de module fizice şi logice. Durata compartimentului 1 oră.
Compartimentul 2. Sistema operaţională Windows Vista. Sisteme de operare şi
programe aplicative. Destinaţia sistemei operaţionale Windows. Interfaţa grafică.
Programele standarde. Păstrarea informaţiei. Crearea şi lucrul cu dosarele şi fişierele.
Copierea, mutarea, lichidarea fişierelor. Lucrul cu CD (discurile). Iconiţele. Durata
compartimentului 8 ore.
Compartimentul 3. Editorul de texte Word 2007. Destinaţia editorului Word.
Familiarizarea cu interfaţa grafică. Deschiderea, crearea, salvarea documentelor.
Introducerea, redactarea şi formatarea textului. Formatarea paragrafelor. Copierea,
mutarea fragmentelor de text. Lucrul cu tabelele. Verificarea ortografiei. Parametrii
paginii. Tipărirea documentului. Durata compartimentului 10 ore.
Compartimentul 4. Editorul detabele Excel 2007. Destinaţia
editorului Excel. Familiarizarea
cu interfaţa grafică. Deschiderea,
crearea, salvarea tabelei
electronice. Lucrul cu celulele,
rândurile, coroniţele, foile.
Formulele aritmetice şi utilizarea
celor mai simple funcţii. Sortarea.
Durata compartimentului 5 ore.
Compartimentul 5 Utilizarea reţelei de computatoare Internet. Noţiunea de reţea
locală şi globală. Web-browser. Navigarea şi căutarea informaţiei în Internet. Salvarea
adreselor în „Favorites”. Crearea căsuţei poştale individuale. Compunerea, expedierea
mesajului. Durata compartimentului 5 ore
Compartimentul 6 Utilizarea programelor antivirus
Durata instruirii la acest compartiment este de 1 oră, în cadrul cărei consultanţii sunt
familiarizaţi cu modalităţile de protejare a computerului şi informaţiei, scanarea
documentelor, etc.
La sfârşitul fiecărui programului de instruire, participanţii au îndeplinit un chestionar în
scopul îmbunătăţirii procesului didactic pe viitor. O analiză expresă a rezultatelor
evaluării relevă faptul că marea majoritate a participanţilor a menţionat că termenul
10
programului de instruire de 30 de ore este insuficient pentru începători să însuşească
un aşa volum mare de informaţie.
ACSA planifică organizarea şi desfăşurarea instruirilor specializate pentru consultanţii
ACSA în domeniile protecţiei plantelor (iulie) şi turismul rural (septembrie). În acest
scop, ACSA a demarat în prima jumătate a anului 2009 activităţile legate de
elaborarea a 2 module de instruire în domeniile menţionate anterior.
SERVICII PRESTATE ŞI BENEFICIARI
Consultanţii regionali şi locali ACSA prestează servicii consultative producătorilor şi
antreprenorilor rurali în conformitate cu setul minim de servicii stipulat în contractele
standarde încheiat de ACSA şi prestatorii de servicii. Scopul serviciilor consultative
oferite de consultanţii ACSA constă în satisfacerea necesităţilor producătorilor agricoli şi
antreprenorilor rurali în asigurarea
lor cu servicii consultative de
calitate care permit de a soluţiona
problemele şi necesităţile
existente, precum facilitarea
dezvoltării durabile a exploataţiilor
agricole şi majorarea veniturile din
afacerea practicată. Informaţia
detaliată a serviciilor oferite şi
numărului de beneficiari sunt
expuse în Anexele 2 şi 3.
Consultanţii reţelei ACSA au prestat pe parcursul primei jumătăţi de an peste 100 000
servicii consultative din care: circa 1780 seminare, mai mult de 1000 consultaţii în scris,
peste 1600 mese rotunde, 3800 de întruniri şi discuţii, circa 12000 vizite în teren şi peste
80 000 consultaţii verbale. Un Prestator de Servicii a oferit, în mediu, cca. 2900 servicii
consultative. De serviciile reţelei ACSA, în perioada de raportare au beneficiat cca.
192 000 beneficiari. Un Prestator de Servicii a deservit în mediu peste 5400 clienţi care
au beneficiat de servicii consultative în perioada de raportare.
În perioada de raportare, spectrul serviciilor prestate de reţeaua ACSA a fost predominat
de consultaţiile verbale cu o pondere de 80 la sută. În majoritatea cazurilor aceste
consultaţii sunt oferite în mod individual. În continuare structura serviciilor consultative
sunt urmate de vizitele în teren cu 12 %, precedate de discuţii şi întâlniri cu 4 %, mese
rotunde şi seminare cu a câte 2 %, şi consultanţe în scris – 1 %.
11
În structura serviciilor de consultanţă prestate după domenii predomină serviciile de ordin
tehnologic - 56% (56770 servicii), urmate de cele ce ţin de marketing agricol – 17%
(17600 servicii), economice – 14% (13800 servicii), şi juridice – 13% (13000 servicii).
Numărul beneficiarilor şi serviciilor oferite diferă de la un prestator de servicii la altul în
dependenţă de numărul consultanţilor prezenţi în echipă, experienţa şi nivelul lor de
instruire, modul de prestare a serviciilor.
MONITORIZARE ŞI EVALUARE
Monitorizarea şi evaluarea Prestatorilor de Servicii se efectuează într-un mod continuu
cu concursul colaboratorilor direcţiei executive ACSA, colaboratorilor Unităţii Serviciului
de Extensiune Rurală pe lângă Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi
membrilor Comisiei de Selectare a Prestatorilor de Servicii ACSA. Scopul monitorizării
şi evaluării este de a verifica activităţile consultanţilor regionali şi locali ACSA, evalua
progresul implementării proiectului şi de oferi asistenţa necesară în vederea
îmbunătăţirii procesului de consultanţă oferit beneficiarilor de proiect.
În perioada ianuarie-iunie 2009 Direcţia Executivă ACSA, Unitatea Serviciului de
Extensiune Rurală MAIA şi membrii Comisiei de Selectare ACSA au monitorizat 28 PS
din următoarele regiuni: Cimişlia, Comrat, Ciadîr Lunga, Basarabeasca, Ialoveni,
Sîngerei, Criuleni, Anenii Noi, Bălţi, Călăraşi, Căuşeni, Făleşti, Floreşti, Orhei, Ştefan
Vodă, Străşeni, Teleneşti, Ungheni, Leova, Cahul, Glodeni, Hînceşti, Cantemir,
Căinari, Nisporeni, Rîşcani, Şoldăneşti şi Taraclia. Suplimentar, grupurile de
monitorizare au vizitat peste 100 de centre de consultanţă la nivel de localitate.
În rezultatul vizitelor de monitorizare au fost evidenţiate unele obiecţii privitor la
activitatea centrelor locale şi regionale de consultanţă, de comun acord fiind indicate
modalităţile şi termenii de soluţionare a lor. Pe parcursul acestor monitorizări s-au
purtat discuţii cu consultanţii regionali şi locali, reprezentanţii APL şi alţi angajaţi ai
primăriei, şi nemijlocit cu beneficiarii serviciilor acordate, privitor la activităţile
implementate şi serviciile oferite. Concomitent s-au examinat la faţa locului starea
oficiilor, asigurarea transparenţei, evidenţa, planificarea şi metodele de executare a
activităţilor precum şi starea documentaţiei la general, implementarea contractelor
speciale şi a loturilor cu caracter demonstrativ.
La începutul anului 2009 s-a ţinut cont de decizia Comisiei de Selectare a PS şi
Consiliului de Observatori privitor de a anunţa concurs şi selecta un nou consultant
local în satul Micleuşeni (PS Străşeni) şi de a soluţiona problema oficiului CL Cruglic
(PS Criuleni) într-un termen de 15 zile de către PS, cu monitorizarea executării
12
hotărârii Comisiei de Selectare de către Direcţia Executivă ACSA. În ambele sate au
fost selectaţi în bază de concurs doi consultanţi noi care deja activează în cadrul reţelei
ACSA, iar prin discuţiile cu autorităţile locale sa permis soluţionarea problemei privitor
la amplasarea sediului consultanţilor locali.
Monitorizarea celor 28 centre prestatoare de servicii, în perioada de referinţă, a relevat
că toţi consultanţii îndeplinesc stipulările contractuale cu privire la activitatea de
consultanţă, evidenţa serviciilor prestate, asigurarea cu materiale informative şi
transparenţa activităţii propriu-zise. Monitorizarea de asemenea a elucidat faptul că
unii producători agricoli beneficiari ai serviciului de extensiune rurală nu pot accesa
linia de creditare realizată în cadrul proiectului RISP II.
CONTRACTE SPECIALE
Pentru a aplica metoda demonstrativă în activităţile de instruire-informare a beneficiarilor
serviciilor de extensiune a reţelei ACSA, consultanţii din teritoriu, în colaborare cu
cercetătorii şi reprezentanţii instituţiilor de învăţământ agricol, departamentelor,
subdiviziunilor şi inspecţiilor Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA),
companiilor furnizoare de mărfuri şi servicii pentru complexul agroindustrial, au elaborat şi
înaintat spre concurs 147 propuneri de mini-proiect privind diferite activităţi agricole şi non
agricole specifice localităţilor rurale.
Majoritatea Prestatorilor de Servicii (PS) au depus în mediu a câte 3-5 propuneri de
proiect, iar PS Basarabeasca, PS Călăraşi, PS Leova, PS Orhei, PS Ştefan Vodă, PS
Teleneşti au depus câte 6-7 propuneri de proiect. Trei prestatori de servicii au depus doar
câte 1-2 propuneri.
Din totalul propunerilor de proiect, 51 au fost aprobate de comisia de evaluare cu
beneficiarii cărora s-au semnat contracte de prestare a serviciilor speciale. Din ele circa
26 de unităţi reflectă sectorul de fitotehnie, 20 – cel al zootehniei, 4 – sectorul non-agricol
în spaţiul rural, iar unul este destinat evaluării datelor privitor la situaţia cheltuielilor şi
veniturilor în exploataţiile agricole. Din sectorul fitotehnic, 18 câmpuri de demonstrare sunt
destinate promovării elementelor sau tehnologiilor avansate de creştere a legumelor,
pomuşoarelor, viţei de vie şi respectiv 3 şi 5 unităţi demonstrează creşterea florilor şi
ciupercilor. Câmpurile de demonstrare din sectorul zootehnic sunt orientate la
demonstrarea tehnologiilor de creştere, întreţinere şi reproducere a taurinelor (4
contracte), a ovinelor (3 contracte), porumbeilor şi păunilor (2 contracte), iepurilor de casă
(2 contracte), peştilor (4 contracte) şi albinelor (5 contracte). Proiectele destinate
13
activităţilor non agricole (3 contracte ) sunt destinate dezvoltării turismului rural şi un
contract dezvoltării meşteşugăritului.
Pe parcursul trimestrului II din diferite motive au avut loc modificări în componenţa listei
contractelor în curs de implementare. Beneficiarul contractului nr.6, Mircea Svetlana din
localitatea Medveja raionului Briceni a renunţat la implementarea proiectului respectiv
pentru că n-o satisfac preţurile la comercializarea porumbului şi grâului cu care sunt
ocupate încăperile preconizate pentru desfăşurarea lucrărilor de cultivare a ciupercilor.
Conform propunerii PS Briceni beneficiarul în cauză a fost substituit cu beneficiarul
Proţiuc Regina din satul Şirăuţi al aceluiaşi raion, obiectul contractului rămânând
neschimbat.
Din lipsa de responsabilitate din partea beneficiarului contractului nr.7 din s. Crihana
Veche faţă de relaţiile cu PS Cahul, Olteanu Alexei s-a retras din proiect fiind înlocuit cu
Iovcev Sergiu din Taraclia de Salcie din acelaşi raion, păstrând obiectul contractului.
Beneficiarul Caminschii Serghei din s. Chircăeştii Noi, r.Căuşeni, care din lipsă de surse
financiare pentru asigurarea contribuţiei proprii şi în rezultatul neîndeplinirii prevederilor
contractuale ce ţin de tehnologia cultivării tomatelor la irigarea prin picurare sa dezis de
contract. El a fost substituit cu Cosovţchi Mihail, domiciliat în aceiaşi localitate şi care
implementa acelaşi obiect al contractului.
Direcţia executivă ACSA în colaborare cu coordonatorii de proiect din centrele raionale
de extensiune şi consultanţii din localităţi au întreprins măsurile respective pentru a
asigura implementarea cu succes a contractelor
aprobate. În baza vizitelor la faţa locului cu participarea
consultanţilor din exterior a fost elaborat planul de
activitate pentru fiecare sector în parte. S-a concretizat
volumul de lucru, necesitatea de materiale, bunuri,
servicii şi responsabilii pentru efectuarea activităţilor
corespunzătoare. S-au stabilit relaţii cu potenţialii
furnizori de material genetic, echipament şi alte mijloace
prevăzute spre procurare din sursele contractului şi
contribuţia beneficiarilor de proiecte. Pentru o bună parte
a contractelor deja (a rămas să se mai procure doar
material genetic pentru sectoarele ocupate cu
întreţinerea şi reproducerea ovinelor, caprinelor şi taurinelor) au fost procurate bunurile
corespunzătoare.
14
Activităţile realizate au dat posibilitate ca obiectele menite spre demonstrare să fie
aplicate în cadrul activităţilor instructiv-informative ce conform CS se preconizează să fie
organizate pe baza lor.
Către data raportării CS nr.51 a fost executat deplin. Compania Agrex NGO şi Agenţia
Naţională de Dezvoltare Rurală (ACSA) au verificat şi analizat 2990 chestionare colectate
în baza studiului întreprins de către Prestatorii de Servicii ACSA. Materialele finale au fost
publicate în ghidul „Situaţia veniturilor şi cheltuielilor în exploataţiile agricole pentru anul
2008”.
Publicaţia în cauză include situaţia marjei brute pentru 12 sectoare de producere,
practicate în Republica Moldova, şi este destinată proprietarilor de exploataţii agricole
pentru:
· analiza rezultatelor obţinute în anul agricol 2007-2008;
· planificarea activităţilor atât în cadrul sectoarelor de producere, cât şi pentru toată
exploataţia agricolă.
Această ediţie diferă de
publicaţiile precedente prin aceia
că marja brută pentru cele 12
sectoare de producere nu este
prezenta pe zone geografice, dar
pe două categorii de exploataţii
agricole: a)gospodării cu
suprafaţa totală, ce nu depăşeşte
10 ha; b)gospodării cu suprafaţa
totală mai mare de 10 ha.
Ghidul a fost distribuit
consultanţilor reţelei ACSA, care
au consultat fermierii în
optimizarea luării deciziilor cu
privire la planificarea sectoarelor
de producere. Utilizarea datelor
privind cheltuielile şi veniturile şi a
marjei brute au dat posibilitatea să
se asigure planificarea şi gestionarea corectă a activităţilor într-o exploataţie agricolă.
15
Informaţia publicaţiei este utilă la maxim pentru antreprenorii rurali şi serveşte drept
călăuză la relansarea afacerilor profitabile tradiţionale sau noi în agricultură.
Cele expuse în această lucrare, prezintă interes şi pentru specialiştii, care activează în
cadrul centrelor de consultanţă pentru populaţia rurală, instituţiilor de micro finanţare,
asociaţiilor de fermieri, instituţiilor de educaţie şi cercetări ştiinţifice în agricultură,
instituţiilor publice şi guvernamentale, proiectelor internaţionale de asistenţă, ş.a.
În final este de menţionat faptul, că la data raportării din 51 de CS aprobate spre finanţare
3 au fost finisate, 39 sunt executate la 50%, iar pentru 9 CS se desfăşoară lucrul de
pregătire a activităţilor instructiv – informative. Starea lucrurilor şi termenii apreciaţi pentru
executarea CS ne dau încredere că cele preconizate se vor realiza în perioada ulterioară.
La 44 seminare deja organizate au luat parte circa 1300 fermieri, antreprenori rurali,
consultanţi şi alte persoane cointeresate. Mersul implementării CS a fost elucidat în 6
emisiuni TV, 11 reportaje radio şi 16 articole în ziare. Mai multe detalii cu privire la
implementarea contractelor speciale sunt reflectate în Anexa 4
ELABORAREA ŞI EDITAREA MATERIALELOR INFORMATIVE
Materialele informative elaborate şi publicate de ACSA asigură suportul informaţional
şi consultativ producătorilor şi antreprenorilor agricoli, şi au ca scop facilitarea
accesului la informaţie, experienţă avansată şi cunoştinţe noi pentru mediul rural.
Publicaţiile în cauză se bucură de succes şi sunt solicitate de beneficiarii serviciului
de extensiune, materialele informative publicate le permit de a cunoaşte mai bine
specificul şi modalităţile de implementare şi gestionare a sectoarelor de producerea
sau a afacerilor personale.
În perioada de referinţă ACSA a editat două broşuri informative „Forme de sprijin şi
înlesniri acordate producătorilor agricoli pentru anul 2009” (tiraj 4000 ex.) şi „Формы
поддержки и льготы предоставленные сельскохозяйственным производителям на
2009” (varianta rusă cu tiraj de 1000 ex.) şi un ghid practic „Afaceri în creşterea iepurilor
de casă şi animalelor de blană (ediţia II)” (tiraj 2000 ex.).
16
Broşurile în cauză au fost elaborate în colaborare cu direcţiile MAIA, Agenţiilor de Stat
„Moldova Vin” şi „Apele Moldovei” fiind editate în scopul informării producătorilor agricoli
şi antreprenorilor rurali din Republica Moldova, cu regulamentul subvenţionării
sectoarelor prioritare agricole, inclusiv compensaţii acordate de stat la înfiinţarea
plantaţiilor viticole şi a cheltuielilor energetice la irigarea culturilor agricole, precum şi
modalităţile obţinerii mijloacelor financiare asigurate de Bugetul de Stat pentru anul
2009, facilităţile şi înlesnirile fiscale pentru acest an, tendinţele în politica de susţinere a
complexului agroindustrial.
Ambele materiale informative în scop de înzestrare şi promovare le-au fost eliberate şi
distribuite gratis consultanţilor ACSA, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare,
subdiviziunilor din subordinea sa, precum şi Direcţiilor Raionale de Agricultură,
producătorilor agricoli şi antreprenorilor rurali.
Ghidul „Afaceri în creşterea iepurilor de casă şi animalelor de blană (ediţia II)” – este o
ediţie revăzută şi completată, cu un aranjament conceptual nou privitor la sistemele de
reproducere şi întreţinere a iepurilor de casă şi animalelor de blană, precum şi
actualizarea investiţiilor capitale şi a costurilor de producere la aceste sectoare.
Prezentul ghid a fost executat la multiplele adresări şi solicitări a producătorilor agricoli şi
antreprenorilor rurali, care de a dezvolta aceste sectoare de producere. Conform
regulamentului de editare şi distribuţie 1500 exemplare vor fi comercializate prin
intermediul Reţelei PS ACSA, iar 500 exemplare vor fi distribuite gratis pentru echiparea
centrelor regionale şi locale de consultanţă, precum şi pentru activităţi de promovare.
17
În trimestrul III, ACSA va finaliza lucrările de pregătire şi editare a unui nou ghid „Afaceri
în viticultură (ediţia II)” – care la fel este executat graţie solicitărilor producătorilor agricoli
şi consultanţilor ACSA.
Distribuirea materialelor informative editate în anul 2008 şi începutul anului 2009
Pe parcursul trimestrului I, s-au eliberat gratis pentru înzestrarea a 35 PS şi activităţi
de promovare 1500 exemplare de materiale informative (500 ex. ghidul „Afaceri în
cultura legumelor pe teren protejat” şi broşura „Forme de sprijin şi înlesniri acordate
producătorilor agricoli pentru anul 2009”, 800 ex. în limba de stat şi 200 ex. în limba
rusă).
Din contul donaţiilor oferite de Unitatea Consolidată pentru Monitorizarea şi
Implementarea Proiectelor în Agricultură (UCIMPA) şi proiectului «Комплексное
использование земель евразийских степей» a programei TACIS, prestatorilor de
servicii le-au fost eliberate gratis în scop de echipare şi promovare 500 ex. de
materiale informative „Istorii de succes RISP (cartea II)” (UCIMPA) şi 500 ex. de
broşuri «Экологическое Земледелие – мода или необходимость» (TACIS).
PS pentru comercializare le-au fost eliberate 1250 de exemplare a ghidului „Afaceri
în cultura legumelor pe teren protejat”, publicat la finele anului 2008. Veniturile de la
comercializarea materialelor informative vor forma fondul renovabil al ACSA-ei -
sursa financiară ce este utilizată exclusiv pentru elaborarea şi editarea noilor
materiale informative şi desfăşurarea activităţilor de promovare ACSA.
Accesul consultanţilor ACSA la noile realizări în ştiinţă şi agricultură
Pentru familiarizarea cu noile realizări în ştiinţă şi agricultură s-au elaborat şi au fost
transmise Centrelor Regionale (prin poşta electronică) note informative privind:
sortimentul de noi soiuri şi hibrizi de plante omologate recent pentru producere în
Republica Moldova; multiplicarea materialului biologic de ciuperci; accesul la fondul de
garantare şi investiţii, obţinerea de surse financiare de la potenţiali finanţatori, instituţii
bancare, proiecte naţionale şi internaţionale ce activează în ţară.
În scop de echipare a PS ACSA şi de promovare a activităţilor desfăşurate de Proiectul
RISP, au fost distribuite Reţelei ACSA şi beneficiarilor săi materialul informativ "Istorii de
succes (cartea II)", în volum de 500 exemplare.
In scopul familiarizării şi facilitării accesului la noi realizări în ameliorarea şi genetica
culturilor agricole, soiuri şi hibrizi noi omologaţi, consultanţilor ACSA le-au fost distribuite
gratis 450 exemplare de "Registrul soiurilor de plante al Republicii Moldova", materiale
informative oferit cu gratitudine de Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante).
18
Pentru înzestrarea Centrelor regionale ACSA şi consultanţilor specializaţi în domeniul
marketingului agricol au fost procurate şi distribuite 70 exemplare a ghidul "Merceologia
produselor agricole".
ACTIVITĂŢI DE PROMOVARE
O atenţie deosebită în activităţile cotidiene ale Agenţiei ACSA, Centrelor Regionale şi
Locale se acordă promovării imaginii serviciului de extensiune rurală printre
beneficiarii şi locuitorii din spaţiul rural. Măsurile întreprinse de consultanţii serviciului
de extensiune rurală contribuie la avansarea transparenţei şi eficienţei activităţilor
realizate, sporeşte credibilitatea şi accesibilitatea la serviciile ce se oferă.
Propagarea şi diseminarea serviciilor şi activităţilor ACSA, în perioada de raportare, sa
realizat prin următoarele activităţi de promovare:
La nivel local au fost publicate 42 articole în presa locală, sau emis 14 reportaje la
radiourile locale şi 10 emisiuni la televiziunea locală. PS (Cahul, Şoldăneşti, Rîşcani,
Căuşeni, Cantemir, Sîngerei, Glodeni, Criuleni) au elaborat pliante şi buletine informative,
în care sunt reflectate serviciile şi activităţile desfăşurate, componenţele echipei, etc.
La nivel naţional ACSA a organizat 68 activităţi cu caracter promoţional, din care: 6
articole în ziarele şi cotidienele naţionale (Curierul Agricol, Timpul, Moldova Suverană), 14
secvenţe televizate la programele „Curierul agricol”, „Mesager”, „Baştina”, 28 reportaje
radiofonice la radioul naţional.
Regulat se plasează informaţi şi noutăţi la pagina Web a ACSA-ei, zilnic sunt transmise şi
vizualizate oferte, cereri, studii de piaţă, la pagina Web „Producerea agricolă” pentru
beneficiari accesatorii a acestei surse informaţionale On-Line.
Prestatorii de Servicii ACSA (Călăraşi, Căuşeni, Orhei şi mun. Bălţi) şi beneficiarii
patronaţi de ei au participat cu standuri specializate la expoziţiile naţionale şi
internaţionale specializate: „Small business Moldova” (05-07 mai) şi „Food and Drinks”
(13-17 mai).
MARKETING AGRICOL
Suportul Reţelei ACSA în implementarea activităţilor în domeniul marketingului agricol,
precum şi actualizarea paginii Web "Producerea Agricolă" în perioada de raportare a fost
asigurat de 5 consultanţi regionali, care activează în cadrul PS: Căuşeni, Hînceşti,
Călăraşi, Şoldăneşti, Edineţ şi coordonatorul din Oficiul Central ACSA.
19
Structura medierilor procurărilor de inputuri agricole decompartimentul de marketing agricol ACSA
Ianuarie – Iunie 2009
Pe parcursul primei jumătăţi de an de serviciile consultative în domeniul
marketingului agricol au beneficiat cca. 3750 de beneficiari, iar de informaţiile
operative au beneficiat 420 consultanţi ACSA precum şi cca. 18200 de producătorii şi
antreprenorii rurali, companii, instituţii de stat şi private ce sunt conectate la Sistemul
Informaţional de Marketing Agricol. În conlucrare cu consultanţii regionali şi locali s-
au organizat: 20 seminare, 35 mese rotunde, 35 întruniri şi discuţii cu grupe
informale şi formale de marketing, 76 vizite în teren, concomitent sau acordat 1087
de consultaţii verbale şi 111 consultaţii în scris şi studii de piaţă agricolă.
Tematica serviciilor consultative a vizat: oferte (furnizori şi distribuitori) şi cereri
(producători agricoli şi antreprenori rurali) de procurare a mijloacelor de producţie şi
comercializare a produselor agricole (pieţele en detai, angro şi procesare); cerinţele
de calitate faţă de materialul semincer şi săditor; pieţe de desfacere; preţurile la
pieţele agricole din ţară (inclusiv la procesare) şi modalităţi de promovare a
produselor agricole în reţelele de distribuţie şi consum.
Impactul serviciilor compartimentului de marketing agricol asupra clientelei ACSA
În baza lucrului întreprins de CRMA în perioada ianuarie-iunie au fost înregistrate
următoarele rezultate:
ü au fost create 47 grupe informale de marketing agricol (sezoniere legate de achiziţia
20
Structura medierilor comercializării producţiei agricole decompartimentul de marketing agricol ACSA
Ianuarie – Iunie 2009
în comun a inputurilor şi de comercializarea în comun a fructelor şi legumelor pentru
procesare şi Pieţele angro);
ü au fost mediate contracte de comercializare a producţiei agricole în valoare de cca.
7974 mii lei (inclusiv producţie fitotehnică primară – 3475,5 mii lei, produse horticole –
1295,4 mii lei, produse legumicole – 798,1 mii lei, animale şi produse animaliere –
2315,2 mii lei, alte vânzări – 89,5 mii lei);
ü au fost mediate contracte de procurare a mijloacelor de producţie în valoare de cca.
7232 mii lei (inclusiv seminţe de culturi agricole – 710,6 mii lei, material săditor şi
răsad – 829,6 mii lei, îngrăşăminte – 794 mii lei, produse fitosanitare – 852, 2 mii lei,
animale şi păsări – 1226,5 mii lei, echipament agricol – 1902,8 mii lei, carburanţi şi
lubrifianţi – 916,3 mii lei);
ü au fost plasate, vizualizate şi transmise Reţelei ACSA, beneficiarilor din mediul rural şi
accesatorilor Sistemului Informaţional de Marketing Agricol 315 de oferte de
comercializare a mijloacelor de producţie şi a produselor agricole, 51 de cereri la
procurarea de echipament agricol şi produse agricole la procesare şi comercializare;
ü au fost efectuate 13 de studii de piaţă pentru cca. 128 de produse agricole (6 pieţe
agricole de referinţă din Republica Moldova – Chişinău, Căuşeni, Hînceşti, Calaraşi,
Şoldăneşti şi Edineţ), informaţia a fost plasată şi vizualizată On-Line la Sistemul
Informaţional de Marketing Agricol, precum transmisă prin intermediul poştei
electronice la cei cca. 850 de abonaţi.
21
Tematica serviciilor consultative şi informaţiei operative în domeniul marketingului agricol
a vizat: ofertele şi cereri de procurare a mijloacelor de producţie şi comercializare a
produselor agricole, cerinţele de calitate faţă de materialul semincer şi săditor, pieţe de
desfacere, accesul la fonduri de investiţii, dinamica şi fluctuaţia preţurilor en detail şi
angro.
La început şi pe parcursul companiei de recoltare a culturilor agricole consultanţii
specializaţi în marketing agricol dezvoltă diverse activităţi (seminare, mese rotunde,
întruniri şi discuţii, etc.) care au ca scop orientarea producătorilor agricoli în încheierea
contractelor de lungă durată cu procesatorii şi angrosiştii în scopul satisfacerii cerinţelor
lor în realizarea producţiei, precum diversificarea pieţelor de desfacere.
SERVICII DE CONSULTANŢĂ CU PRIVIRE LA ADAPTAREA LA SECETĂ
Proiectul “Servicii de Consultanţă cu privire la Adaptarea la Secetă” este o parte
integrantă al Componentului de Adaptare la Secetă care reprezintă o finanţare
suplimentară în cadrul Proiectului de Investiţii şi Servicii Rurale (RISP II).
Scopul Proiectului “Servicii de Consultanţă cu privire la Adaptarea la Secetă” este de
a promova diferite măsuri de diminuare a riscurilor secetei în activitatea
producătorilor agricoli autohtoni. Ca obiective generale, sub-componentul îşi propune
să:
1. Sporească înţelegerea şi abilităţile practice a fermierilor cât şi convingerea lor
în adoptarea măsurilor de diminuare a riscurilor secetei;
2. Promoveze conceptul de implicare comunitară în atenuarea riscurilor secetei;
3. Promoveze mecanismul de creditare destinat investiţiilor în reabilitarea şi/sau
dezvoltarea irigării la scară mică în rândul fermierilor;
4. Îmbunătăţească cunoştinţele şi abilităţile consultanţilor în extensiune rurală în
domeniul măsurilor de atenuare a riscurilor secetei.
Activităţile proiectului sunt realizate de Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală
(ACSA) şi reţeaua de extensiune rurală cu implicarea pe larg a specialiştilor de talie
naţională din cadrul instituţiilor de educaţie şi cercetare ştiinţifică de profil.
Pe parcursul perioadei de raportare, ACSA şi reţeaua de extensiune rurală au
implementat activităţi conform planului de lucru.
22
Sub-componentul de Servicii cu privire la Adaptare la Seceta presupune realizarea
mai multor activităţi cum ar fi: instruirea consultanţilor de extensiune rurală;
elaborarea modulelor de instruire şi instruirea beneficiarilor; elaborarea broşurii,
posterelor, pliantelor şi altor materiale informative; campania de informare a
producătorilor agricoli; identificarea potenţialilor beneficiari de proiect; elaborarea
propunerilor de mini-proiect şi evaluarea lor; crearea câmpurilor de demonstrare;
prestarea consultaţiilor specializate; campania de promovare prin intermediul mass-
media şi organizarea zilelor câmpului; monitorizarea şi evaluarea activităţilor
implementate etc.
Elaborarea programelor de instruire
În conformitate cu planul de activitate, ACSA a elaborat 7 module de instruire
destinate beneficiarilor câmpurilor de demonstrare şi consultanţilor serviciului de
extensiune rurală. Aceste module a fost dezvoltate de un grup de experţi naţionali
selectaţi în bază de concurs. Modulele se axează pe descrierea măsurilor de
diminuare a riscurilor secetei. În afară de măsurile de diminuare a secetei, aceste
module conţin elemente de comparaţie ale metodelor tradiţionale de producere cu
cele care conţin tehnici de diminuare a secetei, de planificare şi pronosticare a
cheltuielilor, aspecte legale de implementare a măsurilor de atenuare a secetei, tipuri
de maşini şi unelte agricole, tipuri de utilaje de irigare cu presiune joasă şi consum
redus de energie, etc.
Modulul 1. Măsurile agrotehnice.
Modulul „Măsuri agrotehnice” de
diminuare a impactului secetei conţine
informaţie despre valorificarea şi
respectarea asolamentelor, sistemul de
lucrare a solului, sistemul de fertilizare
şi sistemul de protecţie a plantelor,
precum şi combaterea buruienilor ca
metodă de diminuare a impactului
secetei. Toate aceste măsuri au ca
scop facilitarea aprovizionării
pământului cu apă provenită din
precipitaţiile atmosferice şi diminuarea
evaporării ei directe de la suprafaţă.
Modulul include explicaţii ştiinţifice şi
Figura 1
23
practice referitor la aşa măsuri agrotehnice cum ar fi aratul la adâncimi mici şi
lucrarea superficială a solului, semănarea la adâncimi mai mari cu o densitate mică a
culturilor, captarea apei prin măsuri speciale, micşorarea suprafeţei de evaporare
prin netezirea arăturilor, mulcierea solului, asolamentul (rotaţia) culturilor agricole,
introducerea îngrăşămintelor organice pentru reţinerea apei în sol, combaterea
buruienilor care utilizează apa destinată culturilor cultivate, utilizarea îngrăşămintelor
verzi etc.
Modulul 2. Fâşii de protecţie.
Perdele forestiere de protecţie
reprezintă formaţiuni forestiere (de
arbori, pomi şi arbuşti) cu lungimi
diferite şi lăţimi relativ înguste
amplasate la o anumită distanţă faţă
de un obiect cu scopul de a-l proteja
împotriva unor factori dăunători.
Modulul „Perdelele forestiere de
protecţie” explică rolul şi importanţa
fâşiilor de protecţie în diminuarea
riscurilor secetei, prin diminuarea
vitezei vânturilor dominante,
reducerea evaporării şi a
transpiraţiei plantelor, sporirea
umidităţii relative a aerului, sporirea
umidităţii solului ceea ce contribuie
la obţinerea unui spor de recoltă în comparaţie cu culturile agricole ne protejate. De
asemenea modulul explică tehnologii de înfiinţare şi întreţinere a perdelelor forestiere
de protecţie, scheme de perdele forestiere de protecţie, specii pomicole care pot fi
folosite la crearea lor, costurile de înfiinţare şi întreţinere, pronosticarea veniturilor
directe şi indirecte, etc.
Figura 2
24
Modulul 3. Introducereavarietăţilor, soiurilor şi hibrizilorrezistenţi la seceta. Modulul
conţine informaţii şi explicaţii
referitoare la rolul şi importanţa
cultivării soiurilor şi hibrizilor
rezistenţi la secetă, tehnologiilor de
cultivare, potenţialul de producere
a varietăţilor, soiurilor şi hibrizilor în
condiţii de secetă, cheltuielile şi
veniturile comparativ cu soiurile şi
hibrizii cu cerinţe sporite faţă de
umiditatea solului şi a aerului,
caracteristica soiurilor şi hibrizilor
culturilor tehnice de câmp şi de
legume rezistente la seceta etc.
O atenţie deosebită este acordată
metodelor şi modurilor de compensare a consecinţelor negative ale secetei, influenţei
devierilor de la regimurile optimale
pedo-climaterice asupra recoltelor,
utilizarea potenţialului de
producere a soiurilor şi hibrizilor
culturilor agricole rezistente la
secetă şi puţin pretenţioase faţă
de fertilitatea solului în combinaţie
cu alte măsuri agrotehnice în
condiţiile severe de secetă.
Modulul 4. Implicareacomunităţii în combatereasecetei.
Acest modul descrie mecanisme
şi măsuri posibile de pregătire,
prevenire şi diminuare a secetelor
în localităţile rurale, metode şi
moduri de prevenire a secetelor
Figura 3
Agenţ ia Naţ ională de Dezvoltare Ru rală
Proiectul: „SERVIC II DE CO NSULTAN ŢĂCU PRIVIRE LA ADAPTAREA LA S ECET Ă”
Modulul de instruire:
INTR ODUCERE A SPE CIILOR , SOIUR ILOR ŞIHIBRIZILOR RE ZISTENŢ I LA S ECETĂ
MIHAIL V RO NSCHIH,do ctor habil itat în ş tiin ţe b iolo gice,
m em bru corespo nd ent al A ŞM
У ч ебн ы й м одуль :ВН ЕД РЕН И Е ВИД О В , СО РТО В И ГИ Б РИ ДО В ,
УС ТО ЙЧ ИВЫ Х К ЗА С У ХЕ
ВРО Н СК ИХ МИХАИЛ ,докт ор хабилитат биологическихн аук , член ко рр еспондент АН M
С hişinău -2009
Figura 4
25
prin implementarea sistemelor timpurii de prevenire şi mobilizare a comunităţilor,
precum şi identificarea
necesităţilor şi riscurilor
comunităţii în termeni de afecţiune
de secetă. În cadrul acestui
modul este explicat rolul şi
importanţa comunităţilor rurale şi
al fiecărui locuitor în parte în
combaterea secetei, ca parte
componentă a managementului
riscurilor dezastrelor la nivel
comunitar. Modulul subliniază
importanţa identificării, evaluării,
dezvoltării şi fortificării
capacităţilor comunităţilor de a
face faţă secetei. De rând cu
măsurile agricole şi cele socio-
economice, o atenţie deosebită
este acordată măsurilor
structurale, cum ar fi crearea
rezervelor de furaje şi material
semincere, accesul la fonduri de
risc şi micro-creditare etc. De
asemenea se oferă informaţie
referitoare la dezvoltarea relaţiilor
de colaborare şi ajutor reciproc
dintre toţi actorii ce activează la
nivel comunitar.
Modulul 5. Crearea AsociaţiilorUtilizatorilor de Apă
Modulul „Crearea Asociaţiilor
Utilizatorilor de Apă” defineşte
noţiunea, scopurile, avantajele şi
necesitatea creării asociaţiilor
Figura 5
Figura 6
26
utilizatorilor de apă. Asociaţia Utilizatorilor de Apă reprezintă o măsură instituţională
care facilitează protecţia, folosirea raţională apei şi accesul la apă a mai multor
producători agricoli şi în consecinţă duce la diminuarea impactului negativ provocat
de secetă. Modulul conţine informaţii şi explicaţii referitor la modul de creare a AUA,
forma de înregistrare şi pachetul de documente necesar pentru înregistrare, planul
de afaceri a AUA, evidenţa contabilă, raportarea financiară, plata impozitelor, precum
şi informaţie despre sancţiunile pentru încălcarea legislaţiei.
Modulul 6. Construcţia lacurilor de acumulare a precipitaţiilor atmosferice.
Acest modul se referă la importanţa lacurilor de acumulare a precipitaţiilor
atmosferice pentru irigaţia culturilor agricole, adăpatul animalelor şi protecţia solului.
Modulul include suplimentar chestiuni generale despre lacuri şi bazine de acumulare
apei, proiectarea lor, precum şi informaţie mai detaliată despre lucrările necesare în
procesul de proiectare, planificare şi construcţie a bazinelor de acumulare a apei
pentru irigaţia terenurilor agricole. De asemenea conţine aspecte tehnice referitoare
la planificarea şi construcţia lacurilor de acumulare, modul de utilizare a apei
acumulate pentru irigaţie, modele de exploataţie a lacurilor, principii de colaborare a
fermierilor terenurile cărora sunt aferente lacurilor de acumulare a precipitaţiilor
atmosferice etc.
Modulul 7. Sisteme de irigaţiecu presiune joasă şi consumredus de energie.
Modulul descrie factorii, care
determină necesitatea de irigare,
importanţa irigării solului şi a
mediului înconjurător, metode şi
utilaje de irigare. Modulul include
informaţii şi explicaţii practice
despre caracteristica sistemelor
de irigaţie cu presiune joasă şi
consum redus de energie şi apă,
construcţia şi principiul de lucru,
modul de instalare şi exploatare
a lor, planificarea investiţiilor,
costurilor variabile şi a veniturilor
în legătura cu folosirea acestor
Figura 7
27
sisteme de irigaţie. De asemenea se explică specificul tehnologiilor de cultivare a
plantelor în condiţiile de irigare cu sisteme de acest tip. O atenţie deosebită se
acordă surselor alternative de energie utilizate pentru sistemele de irigaţie, cum ar fi
energia – solară, eoliană, etc.
Instruirea consultanţilor serviciului de extensiune
Ca continuare a procesului de instruire al consultanţilor serviciului de extensiune
rurală, care reprezintă un element important de durabilitate al sub-componentului,
ACSA a organizat o sesiune de instruire de trei zile la nivel naţional pentru
consultanţii regionali ACSA în domeniul „Măsuri de diminuare a riscurilor secetei”.
Urmând, principiul de instruire a instructorilor, scopul sesiunii de instruire a fost de a
fortifica capacităţile şi cunoştinţele coordonatorilor regionali de proiect pentru a
asigura o implementare de succes a subcomponentului „Servicii de consultanţă cu
privire la atenuarea secetei”. În scopul eficientizării procesului de instruire,
coordonatorii regionali de proiect au fost divizaţi în două grupe a câte 18 şi 17
persoane. Instruirea s-a petrecut în perioada 23-25 şi 26 – 28 Martie 2009.
Programul de instruire a fost oferit de aceiaşi experţi naţionali care au elaborat
modulele de instruire menţionate mai sus. Experţii selectaţi posedă atât cunoştinţe
teoretice şi abilităţi practice în domeniu, cât şi stagiu de lucru practic şi studii
specializate. ACSA împreună cu aceşti experţii a elaborat agenda de instruire care
cuprinde şapte module şi o conferinţă de totalizare cu scopul de a oferi participanţilor
posibilitatea de a se expune pe marginea instruirii şi experienţei individuale în
domeniu.
Modulul 1. Introducerea speciilor, soiurilor şi hibrizilor rezistenţi la secetă
Modulul a fost prezentat de Mihail Vronschih, doctor habilitat, membru corespondent
al AŞM. Acest modulul a fost divizat în două sub module.
a) Fenomenul secetei, specificul şi influenţa secetei asupra culturiloragricole
- Caracteristica generală a secetelor;
- Determinarea frecvenţei secetelor anuale şi sezoniere după coeficientul
hidro-termic;
- Influenţa devierilor condiţiilor sol-climă asupra productivităţii plantelor.
- Aspecte sezoniere a regimului hidric şi termic;
28
b) Implementarea diferitorspecii, soiuri şi hibrizi îndependenţă de regimultermic şi hidric almediului de vegetaţie
- Metode şi modalităţi de
compensare a efectelor
negative cauzate de
secetă;
- Utilizarea speciilor,
hibrizilor şi soiurilor cu
rezistenţă sporită la
secetă;
- Rezultatele testării rezistenţei la secetă a soiurilor şi hibrizilor utilizaţi în
condiţiile Moldovei.
Modulul 2. Măsuri agrotehnice de diminuare a impactului secetei
Modulul a fost prezentat de Gheorghe Cainarean, doctor-conferenţiar, coordonator
ACSA. Modulul a fost divizat în trei sub module.
a) Solul ca spaţiu de creştere şi dezvoltare a plantelor
- Noţiune despre sol, factorii de solificare şi fertilitate a solului;
- Particularităţile fizice ale solului şi utilizarea lor în reglarea regimului hidric;
- Resursele funciare şi utilizarea lor raţională în dependenţă de bonitatea
solurilor.
b) Resursele de apă şi regimul hidric al solului
- Resursele de apă a solului;
- Dinamica umidităţii solului pe parcursul anului;
- Indicii hidro-fizici şi utilizarea lor în practica agricolă. Rezerva de bază a apei
din sol;
Figura 8
29
- Fazele critice la dezvoltarea plantelor de cultură în dependenţă de umiditatea
solului.
c) Măsuri agrotehnice de diminuare a secetei
- Rotaţia culturilor
ca metodă de
reglare a regimului
hidric;
- Sisteme
de lucrare a
solului ca metodă
de reglare a
regimului hidric.
Sisteme
convenţionale şi
conservative de
lucrare a solului. Avantaje şi dezavantaje;
- Sistemul de fertilizare a solului ca metodă de utilizare eficientă a apei din sol;
- Combaterea buruienilor ca metodă de utilizare eficientă a apei din sol.
Modulul 3. Perdelele forestiere de protecţie ca măsură şi obiect de diminuare aimpactului secetelor
Modulul a fost prezentat de Dumitru Galupa, doctor în economie. Acest modul a
inclus următoarele întrebări:
- Caracteristica generală şi clasificarea perdelelor forestiere de protecţie;
- Influenţa perdelelor forestiere de protecţie asupra temperaturii şi umidităţii
aerului şi solului precum şi altor componente a mediului;
- Pregătirea solului, plantarea şi întreţinerea perdelelor forestiere de protecţie.
Modulul 4. Sisteme de irigare cu presiune joasă şi consum redus de energie
Modulul a fost prezentat de Ilie Gherciuc, doctor, conferenţiar, şef catedră UASM.
Modulul a fost divizat în două sub module.
Figura 9
30
a) Irigarea ca factor de reducere a pierderilor în fitotehnie: metode şi principii
- Aspecte agroecologice privitor la irigarea culturilor agricole;
- Metode şi mijloace tehnice pentru irigare;
- Utilaj pentru pompare.
b) Sisteme de irigare cu consum redus de energie şi presiune redusă
- Construcţia şi principii de funcţionare a sistemelor de irigare cu consum redus
de energie;
- Sisteme metrologico-informaţionale utilizate în irigare;
- Exploatarea sistemelor de irigare prin picurare.
Modulul 5.Construcţia lacurilorşi bazinelor pentruasigurarea irigăriiculturilor agricole
Modulul a fost
prezentat de Nicolai
Sivirenco, inginer
hidrotehnic. Acest
modul a inclus
următoarele întrebări:
- Noţiuni despre
bazine, lacuri
şi alte obiecte acvatice;
- Investigarea terenurilor şi surselor de apă pentru aprecierea posibilităţii
construcţiei obiectelor acvatice;
- Proiectarea şi construirea obiectelor acvatice: principii şi cerinţe tehnologice;
- Asigurarea exploatării eficiente a lacurilor, bazinelor şi altor obiecte acvatice;
- Legiferarea construcţiei obiectelor acvatice şi dreptului de proprietate asupra
lor.
Figura 10
31
Modulul 6. Crearea Asociaţiilor Utilizatorilor de apă pentru irigare
Modulul a fost prezentat de Alexandru Omelciuc, agronom, consultant în agricultură.
. Acest modul a inclus următoarele întrebări:
- Avantajele, scopul şi obiectivele creării Asociaţiei Utilizatorilor de Apă pentru
Irigare (AUAI);
- Impactul AUAI asupra exploatării mai eficiente a resurselor în irigaţie;
- Aspecte legislative privind protecţia, autorizarea folosirii raţionale a resurselor
de apă, precum şi asocierii utilizatorilor de apă pentru irigare.
Modulul 7. Implicarea comunităţii în combaterea secetei.
Compartimentul a fost prezentat de Anatolie Fala, doctor în biologie, magistru în
agro-business şi dezvoltare rurală. Acest modul a inclus următoarele întrebări:
- Identificarea riscurilor şi necesităţilor comunităţii în termeni de afecţiune de
secetă;
- Informarea din timp şi pregătirea populaţiei şi a plantaţiilor agricole de
posibilul impact de secetă;
- Mecanisme şi măsuri posibile de pregătire, prevenire şi diminuare a secetelor
la nivel comunitar;
- Prevenirea secetelor prin implementarea Sistemelor Timpurii de Prevenire şi
mobilizare a comunităţilor.
În cadrul programului de instruire, complementar sesiunii de instruire petrecute în
luna martie, ACSA a organizat un seminar pe tema „Metode agrotehnice de
diminuare a secetei” cu deplasare la Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp
„Selecţia” din Balţi, la care au participat două grupe, a câte 20 de persoane
constituite din coordonatori şi consultanţi regionali de proiect ACSA. Seminarul a fost
petrecut in două sesiuni de instruire pe data de 24 şi 27 iunie şi a avut scopul de a
familiariza beneficiarii proiectului cu metodele agrotehnice de diminuare a secetei şi
maşini şi unelte agricole utilizate la implementarea acestor metode.
32
Elaborarea şi multiplicarea materialelor informative
Pe parcursul perioadei de implementare, în calitate de suport informaţional ACSA a
elaborat un ghid specializat cu descriere detaliată a tuturor tehnicilor şi măsurilor de
diminuare a secetei. Acest ghid este rezultatul compilării şi redactării a celor şapte
module de instruire elaborate de ACSA cu suportul grupului de experţi naţionali în
domeniu, care are ca scop promovarea măsurilor şi tehnicilor de atenuare a secetei.
Acest ghid va fi distribuit prin intermediul oficiilor regionale şi locale pentru a folosi ca
călăuză în consultanţa
beneficiarilor câmpurilor de
demonstrare, participanţilor la zile
a câmpului, potenţialilor solicitanţi
de credite pentru procurarea
sistemelor de irigaţie şi a altui
utilajului agricol cu scopul
diminuării efectelor secetei. În
prezent ghidul specializat este
finalizat şi pregătit pentru editare.
De asemenea ACSA finalizează
elaborarea a opt postere şi o
pliantă, care descriu textual şi
ilustrativ într-o formă accesibilă
măsurile şi tehnicile de diminuare
a efectelor negative cauzate de
secetă. În acelaşi timp aceste
materiale informative au scopul
de a promova şi conştientiza
producătorii agricoli de necesitatea utilizării şi implementării măsurilor de atenuare a
secetei atât la nivel de exploataţie agricolă cât şi la nivel de comunitate.
Compania de informare a producătorilor agricoli
Adiţional campaniei de informare referitoare la promovarea masurilor de atenuare a
secetei, activităţi în cadrul căreia vor fi efectuate în mare măsură pe parcursul
implementării câmpurilor de demonstrare, o deosebită atenţie este acordată,
campaniei de informare privitor oportunităţilor de creditare a investiţiilor în reabilitarea
şi/sau procurarea utilajului de irigare sau alt utilaj agricol oferite în cadrul sub-
componentului Servicii de Finanţare. În acest scop consultanţii regionali şi locali au
Figura 11
33
organizat întâlniri la nivel de comună cu producătorii locali. Ca rezultat un număr de
peste zece mii de producători agricoli au fost informaţi despre oportunităţile oferite
de sub-componentul Servicii de finanţare.
Selectarea beneficiarilor
Procesul de selectare a beneficierilor câmpurilor de demonstrare a inclus următorii
paşi:
a. Identificare potenţialilor beneficiari ai câmpurilor de demonstrare
Îndată ce campania de informare cu scopul identificării potenţialilor beneficiari a luat
sfârşit, consultanţii serviciului de extensiune rurală în baza celor circa 435 de cereri
de participare parvenite de la producătorii agricoli locali au selectat 120 cereri de
participare pentru elaborarea ulterioară a propunerilor de proiect. Aceste cereri au
fost selectate prin prisma condiţiilor de eligibilitate şi fezabilitatea tehnică, ecologică
şi economică, ca mai târziu consultanţii regionali ACSA să asiste potenţialii
beneficiari în procesul de elaborare a propunerilor de mini-proiect.
b. Elaborarea şi prezentarea propunerilor de mini-proiect
Pe parcursul perioadei de raportare, reţeaua de consultanţă ACSA a acordat suport
consultativ şi logistic în elaborarea propunerilor de mini-proiect pentru 120 de
potenţiali beneficiari eligibili, evaluaţi în baza cererilor de participare, care ulterior au
fost înaintate pentru selectarea finală.
Diagrama 1
41%
29%22%
6%
2%
8%
Masuriagrotehnice
Constructialacurilor
Irigare
Fâsii deprotectie
CreareaAUA
34
În mediu fiecare centru regional a înaintat mai mult de trei propunere de mini-proiect,
cu maximumul de proiecte recepţionate de la centrul regional Bălţi, care numără
şase propuneri şi minimul de o aplicaţie înregistrată de la centrul regional Teleneşti.
Propunerile de proiect nu au fost axate doar pe o singură măsură de atenuare a
secetei, marea majoritate au avut o abordare complexă de implementare a unui mix
de măsuri promovate în cadrul acestui proiect. Astfel, clasificarea propunerilor de
proiect după masurile de atenuare a secetei propuse pentru implementare poartă un
caracter convenţional.
Analiza propunerilor de proiect înaintate pentru selectare scoate în evidenţă
structura acestor propuneri privitor domeniului şi măsurilor de atenuare a secetei
preconizate pentru implementare. Astfel din cele 120 de propuneri de proiect , circa
41% (49 de producători) au intenţia de a aplica măsuri agrotehnice la cultivarea
soiurilor şi hibrizilor rezistenţi la secetă, în timp ce alţi 35 de potenţiali beneficiari, ce
constituie 29% din numărul total de solicitanţi, intenţionează să utilizeze suportul
financiar oferit de proiect la construcţia şi reconstrucţia lacurilor şi bazinelor de
acumulare a precipitaţiilor atmosferice. De asemenea 22% din propunerile de proiect
au inclus ca masuri de bază în atenuarea secetei procurarea şi utilizarea sistemelor
de irigare cu presiune joasă şi consum redus de energie, două din care vor folosi
energia eoliană ca sursă principală de energie şi o propunere de proiect prevede
utilizarea energiei hidraulice la pomparea apei în sistemul de irigare. În acelaşi timp
numai 6% şi 2% au intenţionat să utilizeze resursele financiare oferite de proiect
pentru înfiinţarea fâşiilor de protecţie şi respectiv crearea şi fortificarea Asociaţiilor de
Utilizare a Apei.
Toate propunerile de proiect au fost elaborate în conformitate cu cerinţele faţă de
contractele speciale realizate de ACSA în cadrul proiectului RISP.
Propunerile de proiect conţin titlul proiectului, argumentarea, locul şi durata
executării, scopul şi obiectivele, beneficiarii direcţi şi indirecţi, rezultatele scontate,
activităţile, termenii de implementare şi responsabilii, devizul de cheltuieli,
managementul şi responsabilităţile privind utilizarea resurselor, declaraţia
beneficiarului şi a participanţilor la realizarea proiectului.
Proiectele au fost depuse de către centrele regionale la direcţia executivă ACSA în
forma scrisă (în romană sau rusă) imediat după ce au fost finalizate.
35
c. Evaluarea propunerilor de mini-proiect
Pentru evaluarea propunerilor de
mini-proiect a fost creată o
comisie de selectare şi evaluare.
În aşa fel, propunerile de mini-
proiect recepţionate de direcţia
executivă ACSA au fost evaluate
de către această comisie creată
din directorul executiv ACSA în
calitate de preşedinte a Comisiei,
patru reprezentanţi ACSA, un
reprezentant UCIMPA, un
reprezentant al Ministerului
Finanţelor (MF) şi un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare
(MAIA). Componenţa comisiei de selectare a fost aprobată de către Consiliul de
Obesrvatori, şedinţa căruia a avut loc în data de 10 marie 2009. Reprezentanţii
UCIMPA, MAIA, şi MF sunt numiţi respectiv de către directorul UCIMPA, vice
ministru MAIA şi ministru MF.
Fiecare membru a comisiei de selectare a analizat şi evaluat fiecare din cele 120 de
propuneri de mini-proiect în parte, conform procedurii descrise mai jos, indiferent de
regiune, tematică sau valoare solicitată, în baza următoarelor criterii de selectare şi
evaluare:
1. Conformitatea propunerii cu obiectivele sub-componentului de adaptare la
secetă (argumentarea proiectului, scopul şi obiectivele, beneficiile aşteptate);
2. Mărimea contribuţiei solicitantului la implementarea mini-proiectului;
3. Beneficiile comunităţii rurale în rezultatul implementării mini-proiectului;
4. Gradul de fezabilitate a propunerii de mini-proiect;
5. Planificarea realistă a bugetului mini-proiectului;
6. Calitatea planului şi termenii de realizare;
7. Potenţialul mini-proiectului de a genera venituri sporite;
8. Gradul de informare şi educare a mini-proiectului;
9. Durabilitatea mini-proiectului după finanţare, etc.
Diagrama 2
34%
38%
28%
Nord Centru Sud
36
Diagrama 3
30,00%
24,00%
40,00%
4,00%
2,00%6,00%
Masuriagrotehnice
Constructialacurilor
Irigare
Fâsii deprotectie
Crearea AUA
Fiecare membru al comisiei de selectare a îndeplinit o fişă de evaluare, unde a
atribuit pentru fiecare din criteriile de evaluare menţionate mai sus o notă de la 1 la
10. După care s-a calculat punctajul total acumulat de fiecare propunere de mini-
proiect. Rezultatele obţinute în fişele de evaluare a propunerilor de proiect au fost
introduse într-un tabel de totalizare cu scopul de a calcula punctajul mediu al fiecărei
propuneri de mini-proiect acordat de membrii comisiei de evaluare şi selectare.
După evaluare, rezultatele acesteia au fost introduse într-un fişier Excel, în care
informaţia referitoare evaluării propunerilor de mini-proiect a fost sistematizată în
tabele după principiul acumulării maximale de puncte şi după regiunile de origine a
propunerilor de proiect. În conformitate cu bugetul planificat pentru implementarea
câmpurilor de demonstrare, de către comisia de evaluare au fost selectate 50 de
propuneri de mini-proiect, care au acumulat punctaj maximal pentru a fi acceptate
pentru cofinanţare. Alte 20 de propuneri de mini-proiect care le-au urmat pe primele
50, au format lista de aşteptare pentru a completa lista propunerilor de mini-proiect
acceptate, în cazul în care din diferite motive careva din beneficiarii selectaţi pentru
implementare refuză sau nu au posibilitatea de a participa. Celelalte propuneri de
mini proiect, care au acumulat minimumul de puncte au fost au fost respinse. (Vezi
Anexa RAS 4)
Cu scopul de a avea o amplasare geografică cât mai uniformă a proiectelor
acceptate pentru implementare, s-a acordat un număr maxim de trei propuneri de
mini-proiect din regiunea de activitate a prestatorilor de servicii şi s-a încercat de a
avea cel puţin un proiect pe raion. Cât priveşte respectarea plafonului maxim de
proiecte pe raion acest indice nu a întrecut numărul de 3, referitor la numărul minim
37
de propuneri de proiect pe fiecare raion, pentru aşa centre regionale ca
Basarabeasca, Floreşti, Căinari şi Donduşeni nu a fost acceptată nici o propunere de
mini-proiect din cele prezentate.
Astfel, din totalul de propuneri de mini-proiect acceptate ,34% sunt amplasate în
raioanele de nord, 38% vor fi implementate în zona geografică centru şi 28% revin
zonei de sud a ţării. (Vezi diagrama 2)
Analizând structura propunerilor de mini-proiect prin prisma măsurilor de atenuare a
secetei pe care le propun pentru aplicare în cadrul proiectului, irigaţia cu presiune
joasă şi consum redus de energie are ponderea cea mai mare şi constituie circa
40%, din numărul total de propuneri acceptate. Măsurile agrotehnice la cultivarea
soiurilor şi hibrizilor rezistenţi la secetă reprezintă 30%, urmată de construcţia
lacurilor şi bazinelor de acumulare a precipitaţiilor atmosferice cu 24%, în timp ce
fâşiile de protecţie constituie 4% după care urmează crearea Asociaţiilor Utilizatori de
Apă ca măsură de atenuare a efectelor secetei. (Vezi diagrama 3)
Crearea câmpurilor de demonstrare
Îndată ce lista beneficiarilor a fost stabilită şi aprobată de Comisia de evaluare,
ACSA a elaborat şi semnat contractele cu prestatorii de servicii regionali, care la
rândul lor urmează să încheie contracte cu beneficiarii de proiect. Aceste contracte
stipulează relaţiile, obligaţiunile şi drepturile tuturor părţilor implicate în realizarea
proiectului. Contractele de asemenea prevăd procedura de procurare a bunurilor
finanţate de proiect, care sunt
in conformitate cu procedurile
de procurare UCIMPA utilizate
în cadrul proiectului RISP.
Astfel in conformitate cu
stipulările contractului de
implementare încheiat între
prestatorul regional de servicii,
beneficiarul asistat de
prestatorul regional de servicii,
prezintă comisiei de selectare
3 oferte de la furnizorii de
bunuri propuşi pentru
selectare.
Figura 12
38
Pe parcursul colectării şi selectării ofertelor 3 beneficiari din totalul din 50 au informat
direcţia executivă ACSA că din anumite motive nu vor fi disponibili pentru
implementarea proiectului. Aşadar, primii beneficiari de pe lista de aşteptare au fost
solicitaţi să informeze ACSA despre disponibilitatea lor de a fi selectaţi pentru
implementare.
Până în prezent 40 de beneficiari, ceea ce constitui 85% din numărul de beneficiari
acceptaţi, conform procedurii de selectare şi aprobare a procurării bunurilor au
prezentat ofertele furnizorilor. Astfel comisia de selectare şi aprobare a procurării
bunurilor a aprobat procurarea în baza ofertelor prezentate, pentru 14 beneficiari. În
prezent comisia de selectare şi aprobare lucrează asupra aprobării pentru alţii 26 de
beneficiari, care au prezentat mai târziu ofertele pentru bunurile a fi procurate în
cadrul proiectului.
În conformitate cu condiţiile de finanţare a procurării bunurilor, pentru obţinerea
resurselor financiare oferite în cadrul proiectului, beneficiarii trebuie să prezinte
documente justificative a contribuţiei proprii. Astfel, 23 beneficiari au prezentat
confirmare a contribuţiei proprii şi sunt eligibili de a primi finanţare în cadrul
proiectului.
Consultanţă specializată
Beneficiarii de proiect au posibilitatea în caz de necesitate să beneficieze de
consultanţă specializată pe tot parcursul creării câmpurilor de demonstrare. Astfel
beneficiarul GŢ „Ion Lungu”,
raionul Hînceşti, s. Mereşeni,
care este parte a proiectului
„Serviciu de consultanţă cu
privire la atenuarea secetei”,
prin intermediul centrului
regional ACSA/Hîncesşti, a
apelat la serviciile Institutului de
Cercetări pentru Culturile de
Câmp „Selecţia” din Balţi.
Activitatea GŢ „Ion Lungu” este
producerea laptelui de la ferma proprie, pentru care este nevoie de o bază furajeră
adecvată. Scopul solicitării consultanţei specializate este elaborarea şi
Figura 13
39
implementarea unui asolament furajer, care ar permite întreţinerea şeptelului de 30
de bovine de pe suprafaţa de 18 ha pe care o deţine în prezent.
Promovarea masurilor de diminuare a riscurilor secetei
Activităţile de promovare a măsurilor de diminuare a riscurilor secetei vor lua
amploare în mare măsură în perioada organizării seminarelor şi sesiunilor practice în
baza câmpurilor de demonstrare. Dar chiar şi în faza incipientă a organizării
câmpurilor de demonstrare, care include instruirea şi seminarele practice în baza
modulelor de instruire în atenuarea efectelor secetei au o semnificaţie importantă in
campania de promovare. Astfel instruirea practică, a coordonatorilor regionali de
proiect organizată în cadrul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp
„Selecţia” din Balţi şi anume pe terenurile de demonstrare, a trezit un interes sporit
chiar şi pentru mulţi consultanţi ACSA care au pregătire net superioară beneficiarilor
în cadrul proiectului „Servicii de consultanţă cu privire la atenuarea secetei”.
Monitorizarea şi evaluarea activităţilor
ACSA posedă şi menţine un
sistem eficient de monitorizare şi
evaluare a activităţilor
implementate care au ca scop
depistarea şi corectarea
lacunelor şi îmbunătăţirea
lucrului realizat de beneficiari. În
acest context, echipa de
monitorizare a oficiului central
ACSA, în perioada de raportare,
a realizat vizite în teren în mod
aleatoriu cât şi condiţionat,
pentru a verifica şi evalua situaţia progresului înregistrat de beneficiarii proiectului. În
acelaşi timp echipa de monitorizare a urmărit scopul de a controla veridicitatea şi
conformitatea beneficiarilor referitor la informaţia şi conţinutul propunerilor de mini-
proiect înaintate de beneficiari. Astfel, în perioada martie – iunie 2009, echipa de
monitorizare ACSA a vizitat 20 de beneficiari din diferite regiuni ale ţării, din totalul de
50 din lista celor acceptaţi pentru implementarea proiectului. Toate acest vizite sunt
documentate în centrele regionale de către coordonatorii regionali de proiect.
Figura 14
40
Suplimentar, după fiecare vizită în teren, echipa de monitorizare emite un raport,
care conţine rezultatele vizitei suplimentate de poze foto pe teren.
Cât priveşte monitorizarea la nivel regional, coordonatorii regionali de proiect prin
intermediul consultanţilor locali sau direct supraveghează procesul implementării
propunerilor de mini-proiecte, despre care informează direcţia executivă ACSA, atât
în mod verbal cât şi în scris, despre progresele înregistrate şi problemele
identificate.
De asemenea consultanţii regionali monitorizează prin intermediul vizitelor utilizarea
bunurilor primite de beneficiari în cadrul proiectului, respectarea aranjamentelor
contractuale, corectitudinea implementării activităţilor cât şi nivelul de implicare a
consultanţilor locali în implementarea cu succes a mini-proiectelor.
Suplimentar, unitatea UCIMPA a monitorizat şi evaluat, în perioada de raportare,
activităţile implementate la toate nivelele prin intermediul vizitelor în teren şi
chestionarea beneficiarilor şi consultanţilor regionali şi locali.
Informaţie detaliată şi documentele justificative (rapoarte narative şifinanciare ale centrelor regionale ACSA) cu privire la serviciile consultativeprestate de Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală (ACSA) şi reţeaua sa deconsultanţi este disponibilă la oficiul central ACSA şi centrele regionale.
41
COMPONENTA DEZVOLTAREA BUSINESSULUI RURAL
Activităţile componentei Dezvoltarea Afacerilor în spaţiul Rural (CDAR) sunt
executate de patru Agenţii de Dezvoltare (AD) care au implementat componenta şi în
cadrul RISP 1: Alianţa pentru Cooperare în Agricultură (ACA), Centrul de
Consultanţă în Afaceri (CCA), Centrul de Dezvoltare Rurală (CDR) şi Mobile Expert
Group (MEGA), care au semnat contracte cu Ministerul Agriculturii şi Industriei
Alimentare (MAIA). Contractele conţin termeni de referinţă detaliaţi referitor la
activităţile planificate în cadrul componentei, incluzând bugetul şi finanţarea oferită
pentru perioada Septembrie 2006 – Iunie 2010. În conformitate cu documentele
proiectului, MAIA este responsabilă de implementarea componentei date, iar
UCIMPA este responsabilă de coordonarea activităţilor. AD sunt finanţate în cadrul
RISP 2 conform unui mecanism financiar bazat pe rezultatele obţinute. Acest
mecanism este diferit de cel din prima fază a RISP care se baza pe costuri fixe.
Astfel, AD sunt încurajate mai mult să faciliteze crearea unor afaceri viabile, aşa cum
o parte din finanţare este orientată spre post-creare.
Informaţia generală despre rezultatele AD în perioada de raportare este prezentată
în tabelul de mai jos, iar detalii despre activităţile AD sunt prezentate in anexele
RBD1-23.
Tabelul RBD 1. Informaţie Generală
Indicator ValoareAgenţii de Dezvoltare 4Numărul de sate în care au avut loc promovări 754Numărul de participanţi la promovări 14 743Numărul de cereri de participare la proiect 878Contracte de prestare a serviciilor 798Numărul de planuri de afacere elaborate 739Afaceri care au început implementarea planului investiţional 549din ele:
Agricole (43%) 237Ne agricole (57%) 312
Afaceri înregistrate cu suportul AD 45Cereri de creditare depuse 688Credite debursate pentru afacerile rurale 546Credite aprobate, dar nedebursate încă 23Cereri de creditare în proces de examinare de IFP 57Numărul de afaceri ce au beneficiat de asistenţă post-creare 492Locuri de muncă noi create 1 551
42
CAMPANIA DE PROMOVARE
În trimestrul II 2009 activităţile de promovare au fost organizate în doar 21 sate şi au
implicat 257 de persoane (Graficul RBD 2). Comparativ cu perioadele precedente,
numărul activităţilor de propmovare este mai mic. Aceasta se explică prin faptul că
sarcinile referitoare la activităţile de promovare au fost stabilite în aşa fel încât la
începutul proiectului acestea să se organizeze cu o regularitate şi intensitate mai
mare. Astfel, două din cele patru AD (CDR şi MEGA) au epuizat deja toate resursele
pentru organizarea întîlnirilor la nivel local, efectuînd deja cîte 225 promovări fiecare.
Astfel, cifrele cumulative arată că un total de peste 14700 persoane au participat la
adunările de promovare organizate în cadrul RISP 2 în peste 750 sate ale republicii
şi au fost informate despre oportunităţile fazei a doua a RISP.
ACA şi CCA au organizat câte 156 şi 148 adunări informaţionale respectiv (Graficul
RBD 1).
Graficul RBD 1. Numărul activităţilor de promovare după AD
Aşa cum proiectul prevede organizarea campaniei de promovare în 900 sate ale
Republicii Moldova, la 30 iunie 2009 au fost implicate circa 84% din localităţi.
Majoritatea promovărilor efectuate au fost organizate în parteneriat cu autorităţile
publice locale, consultanţii reţelei naţionale de extensiune „ACSA” şi Asociaţiile de
Economii şi Împrumut. În cadrul acestor promovări sunt expuse scopul şi obiectivele
proiectului, condiţiile de participare, rolul AD în crearea şi susţinerea afacerilor noi,
posibilităţi de finanţare a proiectelor investiţionale, etc. Toate adunările de promovare
43
sunt însoţite de distribuţia materialelor informative, inclusiv pliantele proiectului RISP
2, ce conţin informaţie generală, lista AD cu informaţia de contact, lista instituţiilor
financiare participante la proiect (IFP).
Graficul RBD 2. Numărul activităţilor de promovare în dinamică
În trimestrul I anul curent, UCIMPA a elaborat şi editat o broşură referitoare la istoriile
de succes în cadrul RISP. Această broşură are menirea să servească ca suport
informaţional adiţional la adunările de informare
pentru promovarea activităţilor proiectului.
Practica fazei I a proiectului demonstrează că
prezentarea unor istorii de succes participanţilor
la campania de informare oferă o înţelegere mai
bună a suportului oferit de AD, cât şi posibilităţilor
de dezvoltare în spaţiul rural al Republicii
Moldova.
Tirajul cartii „Istorii de succes. Cartea II” este
1000 exemplare. Acestea au fost deja distribuite
gratiut pentru utilizarea in cadrul campaniei de
informare agenţiilor de dezvoltare, reţelei de
consultanţi ACSA, cît şi MAIA.
44
CREAREA AFACERILOR
În perioada trimestrului II al anului 2009 cele 4 AD au oferit asistenţă la elaborarea a
54 planuri de afaceri, astfel cifra cumulativă indică 739 afaceri cu planuri de afaceri
elaborate cu asistenţa AD.
549 afaceri create cu suportul AD au început activitatea operaţională sau
implementarea planului investiţional la data de 30 iunie 2009.
Dintre acestea, 537 au primit credite de la IFP iar 12 au început activitatea
operaţională din surse proprii. În total, 546 afaceri rurale au obţinut credite de la
instituţiile financiare din Republica Moldova, iar 9 dintre acestea se află încă la etapa
de implementare a planului investiţional, neavând activitate operaţională la moment.
Graficul RBD 3. Numărul planurilor de afaceri elaborate
Investiţia totală efectuată de aceste 549 afaceri operaţionale constituie aproximativ
15,6 mil. dolari SUA. Astfel, media unei investiţii efectuate de către afacerile
operaţionale la data de 30 iunie 2009 este de circa 28 mii dolari SUA.
În acelaşi timp, dacă ne referim la creditele acordate celor 546 afaceri rurale, acestea
reprezintă un total de aproximativ 9,6 milioane dolari SUA, care au fost suplimetate
de contribuţia proprie a beneficiarilor în valoare totală de aproximativ 5,9 milioane
doalri SUA. Astfel, media creditelor acordate afacerilor rurale reprezintă 17 600 dolari
SUA. Acest fapt reiterează statutul de business mic al afacerilor rurale create cu
suportul RISP, grupul ţintă al proiectului fiind identificat şi selectat pentru participare.
45
Graficul RBD 4. Numărul planurilor de afaceri elaborate după AD
Cu suportul MEGA au fost create cele mai multe planuri de afaceri până în prezent
(217), urmate de cele create cu asistenţa ACA (212), CCA (175) şi CDR (135).
Din 549 afaceri create 530 sunt afaceri individuale, ceea ce reprezintă apr. 97 % şi
doar 19 afaceri sunt afaceri de grup. În acest sens, s-au luat în calcul ca fiind afaceri
de grup cele care au 3 şi mai muţi fondatori.
Graficul RBD 5. Numărul afacerilor operaţionale
46
Forma organizatorico-juridică aleasa de către afacerile ce au demarat implementarea
planului investiţional este preponderent Societate cu Răspundere Limitată sau
Gospodărie Ţărănească (cîte 182 AR pentru fiecare), Întreprindere Individuală (164
AR), care reprezintă 96% din totalul AR cu activitatea operaţională. După ele
urmează titularii de patentă (17 AR) sau circa 3%. Există o singură societate pe
acţiuni şi trei cooperative de producţie.
Graficul RBD 6. Numărul afacerilor operaţionale după structura organizatorică
Structura afacerilor după tipul de activitate este prezentată în tabelul RBD 2, care
specifică o cotă mare a afacerilor din domeniul ne-agricol (57%), ceea ce
corespunde unuia din obiectivele proiectului - cel puţin o treime din afaceri să fie ne-
agricole. Astfel, din afacerile agricole care sunt 237 în total, cele din domeniul culturi
vegetale au cea mai mare cotă, reprezentând 177 afaceri.
Astfel, pe perioada trimestrul II al anului curent, afacerile create au ţinut în special de
industria alimentară (+6 AR), prelucrarea lemnului (+3 AR), transporturi terestre (+2
AR), prelucrarea produselor finite din metal (+2 AR) etc.
47
Table RBD 2. Structura AR după domeniul de activitate
Tipul activităţiiNumărul afacerilor
operaţionaleNo. %
AgriculturăServicii agricole 24 4.4Cultura vegetală 177 32.2Creşterea animalelor 36 6.6
Sub-total Agricultură 237 43.2Ne-agricole
Piscicultura 3 0.5Industria alimentară şi a băuturilor 36 6.6Fabricarea produselor textile 1 0.2Fabricarea de articole de îmbrăcăminte 4 0.7Prelucrarea lemnului si fabricare articolelor din lemn 22 4.0Edituri, poligrafie şi reproducerea materialelor informative 1 0.2Cocsificarea carbunelui 1 0.2Fabricarea cauciucului şi a produselor din plastic 5 0.9Prelucrarea altor minerale non-metalice 15 2.7Fabricarea produselor finite din metal, excepţie maşini şiutilaje
7 1.3Producţia de maşini si aparate electrice 1 0.2Recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile 1 0.2Producţia de mobilier 11 2.0Construcţii 2 0.4Reparaţia articolelor de uz casnic 1 0.2Comerţ cu amănuntul 54 9.8Vânzarea, întreţinerea si repararea autovehiculelor 24 4.4Comerţul cu ridicata si intermedieri 11 2.0Hoteluri şi restaurante 22 4.0Transporturi terestre 53 9.7Poştă şi telecomunicaţii 5 0.9Activităţi anexe si auxiliare de transport 1 0.2Alte tipuri de servicii (în special pentru întreprinderi) 3 0.5Tranzacţii imobiliare 1 0.2Servicii în domeniul sănătăţii 2 0.4Activităţi de servicii particulare 17 3.3Activităţi de recreare, culturale şi sportive 7 1.3
Sub-total ne-agricole 312 56.8TOTAL 549 100.0
48
FINANŢAREA AFACERILOR RURALE
În trimestrul II 2009 AD au semnat 61 contracte de colaborare cu beneficiarii. Până
în prezent au fost depuse 688 cereri de creditare către instituţiile financiare, 546
credite fiind deja debursate. Din aceste credite 239 au fost debursate din linia de
creditare RISP, iar 307 au fost finanţate din alte surse.
Aşa cum s-a mai menţionat, 549 beneficiari din numărul total de contracte semnate
cu AD au început implementarea planurilor de afaceri, elaborate cu suportul ofiţerilor
de dezvoltare (OD). În 12 din cele 549 cazuri beneficiarii au început implementarea
proiectelor din surse proprii.
Un aspect important al activităţilor componentei cadrul fazei a doua a RISP este
reprezentat de remitenţele investite în activităţile iniţiate cu suportul AD. Astfel,
conform datelor colectate de către ofiţerii de dezvoltare în cadrul vizitelor de
monitorizare efectuate la AR create cu suportul acestora, 139 AR, sau 25% din cele
create pînă în prezent au investit, pe lângă creditele obţinute de la instituţiile
financiare şi banii din remitenţele de peste hotare. Aceste remitenţe reprezintă peste
7 milioane de lei moldoveneşti ori aceasta reprezintă circa 7% din totalul investiţiilor
efectuate în activităţile iniţiate de către beneficiarii proiectului.
Cele 549 afaceri create sunt amplasate în toate raioanele Republicii. Numărul maxim
de afaceri create este concentrat în UTAG (63 AR), după care urmează Rîşcani (49),
Şoldanesti (46), Cahul (39), Hînceşti (26) etc. Dacă comparăm regiunile după
valoarea creditelor debursate, atunci se poate afirma că la data de 30 iunie 2009 cea
mai mare investiţie cumulativă a fost efectuată în Şoldăneşti, cu peste 13.5 mln lei,
urmată de Rîşcani cu circa 12.8 millioane lei. UTAG, care se află pe cap de listă
după numărul afacerilor, ocupă locul trei după valoarea investiţiilor efectuate de
afacerile rurale create în cadrul RISP, cu circa 11.4 milioane lei.
Este de menţionat faptul că 495 din 549 afaceri operaţionale au început deja
generarea veniturilor, ultimele creând peste 1550 locuri noi de muncă la lansare,
ceea ce reprezintă o medie de 3 locuri noi de muncă create per afacere.
Tabelul de mai jos arată situaţia contractelor semnate de beneficiari şi AD, după
nivelul de accesare a resurselor financiare:
49
Contracte de colaborare semnate 798Cereri de creditare depuse 688
Credite debursate 546Credite RISP 237Credite din alte surse 312
Cereri de creditare în proces de examinare de IFP 57Cereri de creditare rejectate sau retrase 62
Credite aprobate, dar nedebursate încă 23
Este, de asemenea, de menţionat faptul, că resursele liniei de creditare RISP 2, în
valoarea totală de aproximatiov 12 mln dolari SUA au fost debursate toate la data
raportării. Astfel, la finele anului 2008, Unitatea Consolidată pentru Implementarea şi
Monitorizarea Proiectelor în Agricultură (UCIMPA), care exercită rolul fiduciar în
implementarea Proiectului dat, a adus la cunoştinţă Consiliului de Observatori şi
echipei Băncii Mondiale, responsabilă de Proiect, despre necesitatea alocării
fondurilor suplimentare pentru suplinirea liniei de credit. În regim de urgenţă Banca
Mondială a bugetat surse suplimentare pentru RISP2 în valoare de 10 mil dolari
SUA, fiind introduse în portofoliul de asistenţă ţării pentru următorii ani, fapt reflectat
în strategia de parteneriat cu Republica Moldova recent aprobată de Consiliul Băncii
Mondiale. Urmează că aceste fonduri să fie acordate ţării la condiţiile IDA, iar
resursele „revolving” care se rambursează de Instituţiile Financiare participante la
Poriect sunt acumulate la Directoratul Liniilor de Credit de pe lîngă Ministerul
Finanţelor şi utilizate pentr aceleaşi scopuri, efectul multiplificator fiind considerabil.
Pe data de 30 martie 2009, au avut loc negocierile între Guvernul Republicii Moldova
şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare referitoare finanţarea adiţională cu
echivalentul sumei de 10 milioane dolari SUA pentru Proiectului Investiţii şi Servicii
Rurale II (RISPII) în curs de derulare. În rezultat, Guvernul a aprobat documentele
negociate, iar Banca Mondială a prezentat cererea de finanţare către Consiliul
Director al acesteia pe data de 14 mai 2009, care a şi aprobat-o deja, pentru
semnarea ulterioară a acordului de finanţare vizat.
Pînă cînd o nouă finanţare va fi diposnibilă pentru ţară, agenţiile de dezvolatre vor
continua activităţile de suport a beneficiarilor RISP2 în vederea demarării afacerilor
mici şi mijlocii în spaţiul rural, fie cu investiţii proprii fie din alte surse disponibile. Este
important, de asemenea, de menţionat faptul că deşi IFP sunt mult mai prudente în
50
proicesul de luarea a deciziilor privitor la creditare în condiţiile crizei financiare, acest
process nu a fost stopat, totuşi, pe de o parte datorită experienţei AD în selectarea
beneficiarilor cât şi a conlucrării strînse a acestora cu IFP.
MANAGEMENTUL SISTEMULUI INFORMAŢIONAL ŞI M&E
Analiza progresului implementării componentei DAR este efectuată prin intermediul
bazei de date. Aplicaţiile noi au fost transmise AD de la începutul îndeplinirii sarcinii
lor.
Lunar, UCIMPA recepţionează bazele de date actualizate de la AD. Cu aceiaşi
regularitate, Directoratul Liniei de Credite (DLC) furnizează UCIMPA informaţia
despre creditele debursate în cadrul Componentei de Finanţare Rurală.
Funcţionalitatea bazei de date cuprinde un sistem de validare a corectitudinii
informaţiei şi generarea rapoartelor de progres.
Afacerile rurale create cu suportul proiectului sunt monitorizate atât de DA cât şi de
UCIMPA. Agenţiile de Dezvoltare au responsabilitatea să efectueze vizite de
monitorizare pentru verificarea durabilităţii, riscului afacerii, performanţei conform
unui set de indicatori, elaboraţi şi testaţi pe parcursul fazei I a proiectului RISP, si
care s-au dovedit a fi eficienţi. Astfel, frecvenţa vizitelor de monitorizare la o afacere
concretă depinde de gradul de risc atribuit acestei afaceri de către AD în cadrul
ultimei vizite de monitorizare. În aşa mod, afacerile cu risc scăzut sunt monitorizate
după 6 luni de la ultima vizită, cele cu risc sporit – peste două săptămâni de la ultima
vizită, etc. În Anexa RBD 4a/2.Durabilitatea afacerilor se poate vedea structura
afacerilor după riscul evaluat de către AD. De regulă, la efectuarea vizitelor de
monitorizare a ofiţerilor de dezvoltare este estimat necesarul de asistenţă post-creare
a fi livrată reieşind din problemele concrete ale beneficiarilor.
Setul de indicatori colectaţi de către AD cuprinde date despre numărul de angajaţi,
salariul mediu după gen, grup de vârstă, angajat sau fondator, salariu mediu până la
proiect etc.(Anexa RBD 4a/1.Angajati). În cazul afacerilor rurale care au început
generarea veniturilor, consultanţii AD colectează următorii indicatori financiari:
Vânzări, Profit brut, Costul vânzărilor, Capital propriu şi Total active, precum şi
indicatori despre taxe achitate: TVA, taxe pe venit, fondul social, etc. (Anexa
4a/3.Taxe).
Pentru a oferi o imagine mai completa a dezvoltării afacerilor, am început colectarea
unor indicatori suplimentari: creşterea veniturilor beneficiarilor de la lansarea afacerii
51
(estimarea beneficiarilor) şi remitenţe din străinătate investite în afacere (Anexa RBD
4b).
UCIMPA efectuează vizite de monitorizare regulate, selectând afacerile în mod
aleator astfel încât să acopere toate afacerile create cu suportul consultanţilor DA.
Scopul acestor vizite, pe lângă evaluarea afacerilor create şi corespunderii criteriilor
de eligibilitate, este de a estima calitatea asistenţei oferite de către consultanţii AD, în
special a asistenţei post-creare. Beneficiarii s-au declarat satisfăcuţi de serviciile
prestate de ofiţerii de dezvoltare atât în procesul de lansare a afacerii, cât şi la etapa
post-creare.
ASISTENŢA POST-CREARE A AR
Toate cele 4 AD acordă asistenţă post-creare afacerilor create. Numărul total de AR
implicate în asistenţa post-creare de la începutul fazei a doua a RISP este 492 din
totalul de 549 AR create, fiecare AR recepţionând 1-5 zile de suport după necesitate.
Aşa dar, circa 90% din afacerile operaţionale au solicitat deja acest suport de la AD.
Majoritatea suportului a fost acordat până acum de către MEGA, reprezentând 724
zile de asistenţă în total, urmată de CDR cu 421 zile. CCA a prestat 326 zile iar ACA
a fost cea mai pasivă în acest sens cu doar 137 zile de asistenţă post-creare.
Tabelul de mai jos arată distribuţia suportului post-creare după categorii la 30 iunie
2009:
Categoria suportului acordat Nr. de zileACA CCA CDR MEGA TOTAL
Aspecte legale 27 147 90 158 422Finanţe/contabilitate 55 76 128 193 452Management 16 48 102 148 314Marketing/vânzări 30 47 44 193 314Tehnologii 9 8 57 32 106
Total 137 326 421 724 1608
ACTIVITĂŢI DE EVALUARE A IMPACTULUI DE MEDIU
UCIMPA a angajat în septembrie 2008 un specialist pe probleme de mediu, pentru a
ghida procesele de screening si evaluare iniţiala a proiectelor, de evaluare a
planurilor de masuri ecologice si a planurilor de monitorizare prezentate in procesul
de aprobare a subproiectelor, si pentru a urmări daca monitorizarea este efectuata
conform standardelor cuvenite.
52
Activitatea specialistului de mediu are drept scop îmbunătăţirea cunoaşterii
problemelor de mediu si consolidarea capacitaţii parţilor implicate de a recunoaşte si
evita sau cel puţin limita prin masuri adecvate, impactul ecologic potenţial.
Activităţile principale si rezultatele obţinute pe parcursul primului trimestru din 2009:
- Evaluarea compartimentului de mediu din planurile de afaceri: in trimestrul II
al anului 2009 au fost evaluate 71 planuri de afaceri elaborate de Agenţiile de
Dezvoltare, pentru a determina daca subproiectele in cauza se încadrează in
una din categoriile BM (A, B sau C). În prezent, pentru toate subproiectele de
categoria B, planurile de afaceri includ în mod obligatoriu un compartiment de
mediu ce conţine o evaluare a situaţiei si prevede măsuri de evitare/atenuare
a impactului ecologic negativ precum si un plan de monitorizare a
implementării acestora.
- A fost menţinut un contact strâns cu AD care au primit in timp util comentarii
scrise amănunţite privind oglindirea aspectelor de mediu in planurile de
afaceri ceea ce le-a ajutat sa îmbunătăţească acest element al activităţii lor.
Specialistul de mediu si AD au convenit ca primul sa fie implicat in screening
si evaluarea de mediu a subproiectelor la o etapa mai timpurie (in etapa de
pregătire a planurilor de afaceri). Începând cu toamna lui 2008, calitatea si
consistenţa compartimentelor de mediu din planurile de afaceri au manifestat
o îmbunătăţire vizibilă.
- Monitorizarea proiectelor finanţate prin RISP: pe parcursul perioadei de
raportare specialistul de mediu a continuat vizitele de monitorizare a
proiectelor finanţate prin RISP, pentru a controla respectarea de către
beneficiari a măsurilor de protecţie a mediului. In acest sens, au fost
întreprinse un şir de misiuni in zonele centrala şi de sud a Moldovei (raioanele
Călăraşi, Comrat şi Hînceşti). Au fost vizate subproiectele de categoria B, in
special cele din sectorul zootehnic care – din punct de vedere ecologic - este
unul din cele mai problematice domenii de activitate printre subproiectele
RISP-II. În afară de impactul asupra mediului, activităţile de creştere a
animalelor şi păsărilor deseori constituie un element de deranj pentru oamenii
din împrejurimi din cauza factorilor asociaţi (miros, muşte, zgomot, etc) ceea
ce pune problema acceptării proiectelor finanţate de RISP de către populaţie.
53
Note succinte privind aceste misiuni de monitorizare sunt prezentate în anexa
la raport. Concluzia principală care se desprinde din vizitele de monitorizare
este că, în majoritatea cazurilor, impactul afacerilor zootehnice asupra
mediului este unul minor. Dimensiunea redusă a celor mai multe dintre
afacerile investigate face ca daunele de pe urma lor să fie limitate întrucât
deşeurile animaliere sunt mineralizate intrând în circuitul natural, fără a
provoca mari pagube. Totuşi, trebuie să recunoaştem că, in cele mai multe
cazuri, impactul ecologic este redus nu atât datorită implementării unor
practici adecvate de gestiune ci prin însăşi scara mică a activităţilor. Dacă
practicile curente nu se vor schimba, în timp, creşterea numărului şi/sau
dimensiunii afacerilor ar putea duce la efecte (cumulative) negative ale
zootehniei mult mai manifeste. În prezent, unul din factorii care reduce
daunele ecologice este faptul că o parte din afacerile zootehnice private se
desfăşoară pe teritoriul fostelor complexe/ferme animaliere de stat unde s-a
păstrat o parte din infrastructura de protecţie a mediului, inclusiv
acumulatoarele pentru dejecţii şi chiar unele instalaţii de epurare primară a
apelor reziduale. Un alt punct notabil este că Inspectoratul Ecologic de Stat
este la curent cu activitatea celor mai multe din afacerile vizitate; totuşi,
aceasta nu se traduce, în mod necesar, în îmbunătăţirea performanţelor de
mediu ale acestora (vezi, de exemplu, afacerea Colţa).
- Susţinerea DLC în domeniul evaluării proiectelor: specialistul de mediu a
stabilit contacte de lucru cu DLC şi a sprijinit Directoratul in evaluarea
aspectelor de mediu ale unor proiecte în domeniul irigaţiei şi zootehniei care
nu au cerut suportul Agenţiilor de Dezvoltare în etapa de pregătire a lor.
- Cooperarea cu Inspectoratul Ecologic de Stat (IES): stabilirea unei cooperări
eficiente între RISP II şi IES este crucială pentru asigurarea respectării
cerinţelor de mediu şi implementării măsurilor de protecţie. Au fost stabilite
contacte cu inspectorii de mediu din raioanele Orhei, Hincesti, Stefan Voda,
Leova şi Cahul. De regulă, inspectorii sunt la curent cu derularea proiectelor
RISP şi cu problemele ecologice asociate. Este de menţionat că, conform
procedurilor IFP, acestea nu pot decide asupra finanţării solicitanţilor de
credite înainte de a li se prezenta autorizaţia ecologică eliberată de IES. În
acest fel, toată informaţia privind proiectele finanţate de RISP este, în mod
54
normal, accesibilă autorităţii naţionale de control ecologic.
Pentru următoarea perioada sunt prevăzute următoarele activităţi:
· Evaluarea documentaţiei de mediu necesare pentru subproiecte, adică a
compartimentelor de mediu, a planurilor de management ecologic si a
planurilor de monitorizare.
· Consultarea solicitanţilor de credite (beneficiarilor) in ceea ce priveşte
masurile de atenuare a impactului ecologic care pot fi incorporate in acordul
de creditare.
· Monitorizarea subproiectelor de categoria B.
· Crearea unor condiţii pentru contacte sistematice si coordonarea activităţilor
cu IFP si DLC si pregătirea rapoartelor privind progresul in monitorizarea
proiectelor in domeniul mediului.
· Conlucrarea cu Inspectoratul Ecologic de Stat, informarea IES despre
proiectele de categoria B, organizarea unor acţiuni comune de control pe
parcursul etapei de funcţionare a subproiectelor.
· Sprijinirea colaboratorilor responsabili de creditare ai IFP in domeniul aplicării
procedurii de screening de mediu la subproiectele înaintate de către
solicitanţii de finanţare..
· Contribuţie la pregătirea si petrecerea seminarelor de instruire pentru părţile
implicate in domeniul tehnicilor de irigare si combaterii dăunătorilor;
coordonarea procesului de instruire, inclusiv participarea, pregătirea
materialelor si activităţile post-instruire.
· Vizite de teren pentru supravegherea implementării masurilor de atenuare a
impactului ecologic, in cazuri speciale.
· Elaborarea indicatorilor generali ai impactului de mediu generat de
subproiectele RISP.
In opinia specialistului de mediu, în afară de monitorizarea mai activă a proiectelor de
categoria B şi consolidarea legăturilor cu IES, mai există o posibilitate de a
îmbunătăţi componenta ecologică a proiectelor in etapa post-finanţare. Ea constă in
extinderea rolului actual al AD în perioada de implementare a proiectului (adică,
consultarea beneficiarilor de credite asupra problemelor economico-financiare ale
55
afacerii), prin adăugarea unei componente de mediu şi anume, prin promovarea
măsurilor de mediu expuse în Planurile de Management Ecologic. În ultimul timp,
performanţa AD în etapa de pregătire a proiectelor a sporit iar rolul lor in gestionarea
aspectelor de mediu poate fi extins şi asupra etapei post-finanţare, prin consultaţii
generale privind implementarea măsurilor prevăzute de PME. In acelaşi timp, AD nu
se vor substitui ACSA (consultanţă privind bunele practici etc.) sau SEI (care rămâne
autoritatea de control).
În al doilea rând, în prezent nu există pârghii (financiare) pentru sancţionarea
beneficiarilor RISP în cazul când aceştia nu îndeplinesc măsurile de protecţie a
mediului. Creditele sunt acordate într-o singură tranşă ceea ce face dificil, dacă nu
imposibil, orice răspuns punitiv din partea IFP. În cazul liniei adăugătoare de credit în
domeniul irigării acordarea condiţionată a porţiunii de grant (20%) ar putea deveni o
asemenea pârghie: astfel, doar beneficiarii care vor fi îndeplinit toate cerinţele de
mediu asumate în documentaţia de proiect ar primi această scutire (în discuţii, DLC a
manifestat reticenţă faţă de această propunere). Alternativa este de a lăsa
posibilitatea aplicării sancţiunilor, în totalitate, în mâinile autorităţii naţionale de
control ecologic (IES)
56
COMPONENTA FINANŢARE RURALĂ
PROGRESUL IMPLEMETĂRII LINIEI DE CREDIT
Date generale. În trimestrul II al anului 2009 în scopul implementării Liniei de Credit
(LC) a Proiectului, pentru finanţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii
rurale eligibile, de către Directoratul Liniei de Credit au fost aprobate Instituţiilor
Financiare Participante (IFP) 3 împrumuturi subsidiare în sumă totală de 915 mii lei,
care au fost decontate integral în sumă totală de 732 mii lei (finanţarea a 80 % a
cheltuielilor eligibile conform condiţiilor Proiectului).
Cumulativ, din august 2006 au fost recreditate si decontate din Linia de Credit
împrumuturi subsidiare în sumă de 114,99 mln. lei şi 2,00 mln. dolari SUA. Aceste
mijloace au fost alocate pentru finanţarea a 289 subproiecte eligibile aprobate în
sumă totală de 143,74 mln. lei şi 2,54 mln. dolari SUA.
Conform datelor IFP, contribuţia beneficiarilor cu mijloace proprii pentru
implementarea subproiectelor constituie circa 186,36 mln. lei sau 46,73% în raport cu
valoarea totală a subproiectelor, cerinţa minimă de cofinanţare fiind de cel puţin 20%.
Costul estimativ integral a subproiectelor aprobate, care include contribuţia
beneficiarului, co-finanţarea de către IFP şi împrumutul DLC constituie 399,21 mln.
lei.
Suma principala rambursată de către IFP anticipat constituie 4244,13 mii lei şi
120,72 mii dolari SUA, ceea ce constituie respectiv 3,69% şi 6,03% din suma
decontată, care sunt îndreptate la formarea fondului circulant de recreditare.
Unul din obiectivele proiectului este mărirea accesului întreprinderilor noi din sectorul
rural la resursele de finanţare. Este prevăzut, ca minimum 30% din resursele Liniei
de Credit să fie finanţate împrumutaţilor de prima dată, care nu au mai beneficiat de
împrumuturile sectorului financiar oficial. Conform datelor IFP, la moment 42,56% din
resursele liniei de credit sunt finanţate împrumutaţilor de prima dată.
Graţie finanţării acordate în cadrul Proiectului la moment cu ajutorul resurselor
acordate se preconizează a fi create circa 1875 locuri de muncă noi. De menţionat,
că participarea femeilor în dezvoltarea businessului în sectorul rural rămâne a fi
esenţial, 28,03% de manageri a companiilor subproiectelor finanţate fiind femei.
Date privind portofoliul de subproiecte aprobate cu distribuirea pe IFP, raioane
teritoriale, scopul cheltuielilor finanţate şi decontările efectuate - în Anexa 1.
Ratele de recreditare a fondurilor. Ratele dobânzilor DLC de recreditare a
resurselor Liniei de Credit a Proiectului pentru IFP pentru perioadele procentuale
57
descrise mai jos includ marjele adăugate ale MF pentru cheltuielile administrative,
operaţionale şi pentru a acoperi riscurile de schimb valutar. Aceste rate se stabilesc
pentru împrumuturile denominate în lei la începutul fiecărui an calendaristic,
constituind media dintre rata inflaţiei anuale prevăzută de BNM pentru anul curent şi
rata inflaţie reale din anul precedent, iar pentru a doua jumătate a anului curent
inflaţia reală din timpul a 6 luni ale anului calendaristic plus prognoza prevăzută a
celor 6 luni rămase ale anului calendaristic; pentru împrumuturile denominate în
dolari SUA rata de referinţă de 6 luni LIBOR şi marjele adăugate ale MF. Astfel
ratele de recreditare sunt următoarele:
Perioada procentuală LEI USD01.02.06 – 30.07.0601.08.06 – 31.01.0701.02.07 – 31.07.0701.08.07 – 31.01.0801.02.08 – 31.07.0801.08.08 – 31.01.0901.02.09 – 31.07.09
12,45 %11,00 %14,05 %11,77 %13,55 %11.80 %10.65 %
6,55 %6,37 %6,38 %4,15 %4.12 %2.69 %
Rata comercială medie a dobânzilor de refinanţare a beneficiarilor finali, aplicată de
către IFP pentru subîmprumuturile în lei, care include marjă comercială a băncilor
pentru riscurile de credit constituie 17,70%, având un spectru cuprins între 15% şi
22%. Pentru tranşele în dolari SUA- 10,95%, având un spectru cuprins între 10,0% şi
13,0% respectiv.
Instituţiile Financiare Participante. În cadrul Proiectului activează 7 bănci locale
intermediare; care î-şi asumă toate riscurile legate de credit la recreditarea fondurilor
beneficiarilor privaţi:
1. MoldovaAgroindbank,
2. Fincombank,
3. Moldindconbank,
4. Victoriabank,
5. Mobiasbancă,
6. Banca Socială,
7. Banca de Economii.
Băncile menţionate mai sus sunt de asemenea Instituţii Financiare Participante şi la
resursele de refinanţare revolving, la lista cărora a fost suplimentar selectată şi
Energbank.
58
Date privind numărul de subproiecte aprobate, decontările efectuate, ponderealor în suma totală decontată a Liniei de Credit - în tabela:
IFP Numărulsubproiectelor
aprobate
Mln. leidecontate
Pondereadecontărilor după
sumă, %MoldovaAgroindbank 116 40.29 29.30Fincombank 81 46.64 33.92Moldindconbank 40 23.69 17.23Victoriabank 26 13.12 9.54Mobiasbancă 18 9.89 7.19Banca Socială 8 3.88 2.82Banca de Economii 0 0.00 0
Total 289 137.51* 100* suma include echivalentul in lei al subîmprumutrilor decontate în dolari SUA
MoldovaAgroindbank (MAIB) a fost cea mai activă bancă, aprobând 116 sub-
împrumuturi din care 116 au fost decontate integral, fiind urmată de către
Fincombank (FCB) cu 81 sub-împrumuturi aprobate şi decontate integral.
Victoriabank (VB) a finanţat şi decontat 26 sub-împrumuturi, Moldindconbank (MICB)
– 40 sub-împrumuturi aprobate şi decontate integral. Mobiasbanca - 18 sub-
împrumuturi, Banca Sociala - 8 sub-împrumuturi.
Fincombank are cota cea mai înaltă de resurse decontate în sumă totală de 46.64
mln. lei (echivalentul a 4.151 mln. dolari SUA), urmată de MoldovaAgroindbank în
sumă totală de 40,29 mln. lei (3.58 mln. dolari SUA). La rândul său, Moldindconbank
a decontat 23.69 mln. lei (2.11 mln. dolari SUA), Mobiasbanca - 9.89 mln. lei (0.88
mln. dolari SUA), Victoriabank - 13,12 mln. lei (1.17 mln. dolari SUA) şi Banca
Socială – 3,88 mln. lei (0.35 mln. dolari SUA). Rata de schimb dolari SUA / leu fiind
11.2435.
Din numărul total de 289 de sub-împrumuturi aprobate, 263 au fost alocate în lei şi
doar 26 proiecte - în dolari SUA, fapt ce denotă o abordare prudentă a riscului de
schimb valutar de către beneficiari, care , de regulă, nu dispun de venituri în valută
străină provenită de la exportul producţiei.
1 Rata de schimb dolari SUA / leu 11.2435 la cursul oficial al BNM la 30.06.09
59
Structura subîmpruturilor IFP după mărimea lor:
Valoarea sub-împrumuturilor
Nr.împrumuturilor
Suma(mln. lei)
< 50,000 lei 7 0.2750,001 – 250,000 lei 93 13.63250,001 – 500,000 lei 77 28.71500,001 – 1,000,000 lei 87 67.26> 1,000,000 lei 23 27.65
Valoarea medie a subproiectelor aprobate constituie circa 594.5 mii lei (sau
echivalentul a 52.9 mii dolari SUA), iar valoarea medie a subîmprumuturilor
decontate constituie circa 471,9 mii lei (sau echivalentul a 42.0 mii dolari SUA).
Structura împrumuturilor subsidiare dupa volum
250,001 - 500,000 lei 28.71 mil.lei
20.88%
500,001-1,000,000 lei;67.26 mil.lei
48.91%
≥ 1,000,001 lei27.65 mil.lei
20.11%
50,001-250,000 lei;13.63 mil.lei
9.91%
≤ 50,000 lei0.27 mil.lei
0, 20%
Valoarea medie a sub-împrumuturilor finanţate de MoldovaAgroindbank constituie
335.8 mii lei (29.87 mii dolari SUA), care este cea mai mică comparativ cu valoarea
medie a sub-împrumuturilor acordate de alte bănci participante, demonstrând efortul
băncii de a atinge scopul proiectului în finanţarea beneficiarilor finali mici. Valoarea
medie a sub-împrumuturilor acordate de FinComBank constituie 570.25 mii lei (50,72
mii dolari SUA), la Victoriabank – 453 mii lei (40.29 mii $ SUA), Mobiasbancă- 549.6
mii lei (48.88 mii $ SUA), Moldindconbank – 634 mii lei (56.4mii dolari SUA), Banca
Sociala – 535.6 mii lei (47.6 mii dolari SUA).
60
Scopul cheltuielilor finanţate din resursele LC, conform ramurilor economieinaţionale:
ramura economiei naţionalenumărul de
subîmprumuturi
Sumadecontata(mln. Lei)
% dinsuma
decontataComerţ 61 25.11 18.26Servicii 89 47.86 34.81Agricultura 62 27.83 20.24Industria alimentară şi prelucrareaproduselor agricole 25 10.82 7.87Servicii şi comerţ 9 4.89 3.56Producerea materialelor deconstrucţie 13 6.29 4.57Producerea şi prelucrarea lemnului 15 6.31 4.59Altele 15 8.40 6.11
Total 289 137.51 100
Maturitatea sub-împrumuturilor acordate beneficiarilor:
Maturitatea subîmprumutului Numărulsubproiectelor
aprobate
Sumadecontata(mln. lei)
% dinsuma
decontata≤ 1an 0 0.00 0
1 – 3 ani 39 7.95 5.783 – 5 ani 179 80.92 58.845 – 7 ani 49 36.20 26.33≥ 7 ani 22 12.44 9.05
Partea preponderentă a sub-împrumuturilor – 58,84% sunt acordate de IFP pe
termen mediu (TM) de 3 - 5 ani, 26,33% de sub-împrumuturi pe termen lung (TL) au
o maturitate între 5 - 7 ani, 9,05% de sub-împrumuturi pe termen lung (TL) au o
maturitate mai mare de 7 ani (de la 7 la 15 ani). Doar 5,78% din sub-împrumuturile
acordate sunt pe termen scurt (TS) de la 1 - 3 ani.
Distribuirea subproiectelor pe regiuni ale ţarii2. Graţie reţelei largi de filiale ale
IFP, sub-proiectele finanţate cuprind toate regiunile ţării, având o distribuire relativ
uniformă după numărul împrumuturilor. Cel mai activ este nordul ţării cu o cotă de
41% (56.7 mln. lei) din numărul total al sub-împrumuturilor. Partea de centru a ţării
2 Distribuţia raioanelor pe regiuni este următoarea: Nord: Rîşcani, Rezina, Drochia, Donduşeni, Edineţ,Soroca, Glodeni, Briceni, Bălţi, Singerei, Şoldăneşti, Floreşti; Centru: Orhei, Ungheni, Nisporeni,Anenii-Noi, Dubăsari, Criuleni Teleneşti,: Sud: Cahul, Vulcaneşti, Taraclia, Comrat, Ceadîr-Lunga,Hînceşti, Leova, Cauşeni, Ştefan-Voda, Cantemir, Cimişlia
61
Centru44.9 mln. lei
33%
Nord56.7 mln. lei
41%
Sud35.9 mln. lei
26%
acoperă 33% din total sub-împrumuturi (44.9 mln. lei), şi 26% din sub-împrumuturi
sânt finanţate în regiunea de sud a ţării (35.9 mln. lei) .
Structura împrumuturilor subsidiare decontatedupă regiuni în mln. lei şi cota în % din numărul lor
Distribuirea subîmprumuturilor pe raioane:
Nr. Denumirearaionului
Numărul desubîmprumuturi
Suma sub-împrumuturilor
decontate (mii lei)1 Anenii-Noi 7 2,326.462 Basarabeasca - -3 Briceni 5 4,301.924 Cahul 8 4,215.485 Cantemir 2 828.806 Călăraş 5 2,852.007 Cauşeni 3 2,112.808 Cimişlia 4 1,516.009 Criuleni 2 1,728.00
10 Donduşeni 5 3,667.4811 Drochia 14 7,245.5512 Dubăsari 2 34513 Edineţ 11 5,609.79
62
14 Făleşti 8 3,860.4115 Floreşti 5 1,996.2716 Glodeni 4 1,123.3017 Hânceşti 3 1,512.0018 Ialoveni 15 9,135.2019 Leova 5 2,420.0020 Nisporeni 4 95421 Ocniţa 9 6,502.2522 Orhei 7 2,508.6423 Rezina 10 3,338.1024 Rîşcani 25 8,569.4025 Sîngerei 11 4,636.8226 Soroca 2 1,669.2227 Străşeni 10 4,613.3628 Şoldăneşti 12 3,797.4329 Ştefan Vodă 1 13230 Taraclia 18 4,450.1531 Teleneşti 3 76032 Ungheni 26 15,979.7033 Mun. Chişinău 4 2,509.6434 UTA Gagauzia 39 20,297.10
Total 289 137,514.65** suma include echivalentul sub-împrumutrilor decontate în dolari SUA
Evidenţa împrumuturilor şi elaborarea rapoartelor. În scopul asigurării îndeplinirii
cerinţelor Legii Republicii Moldova nr.419-XVI din 22.12.2006 „Cu privire la datoria
publică, garanţiile şi recreditarea de stat” în vederea ţinerii Registrului de stat privind
recreditarea de stat, asigurării monitorizării şi controlului părţilor participante la
recreditare din mijloacele împrumuturilor de stat, precum şi organizării evidenţei
împrumuturilor de recreditare acordate intermediarilor financiari, DLC a deschis în
registrele sale conturile separate contabile analitice şi sintetice în conformitate cu
Politica sa de Contabilitate pentru anul 2008. În scopul evitării riscurilor si costurilor
de deservire, conturile de recreditare a Liniei de Credit a proiectului sunt deschise şi
deservite de Banca Naţională a Moldovei.
Zilnic se efectuează contabilizarea tuturor intrărilor şi ieşirilor în/din conturile
contabile analitice ( cu distribuirea pe valuta împrumutului), precum şi monitorizarea
mijloacelor disponibile în lei moldoveneşti şi în valută străină. La finele fiecărei
perioade de gestiune (trimestrial) se efectuează generalizarea tuturor operaţiunilor
63
efectuate de DLC pe parcursul trimestrului în conturile contabile sintetice cu crearea
tuturor formelor rapoartelor financiare aferente activităţii DLC (inclusiv şi bilanţul
contabil) în conformitate cu Standardele Naţionale de Contabilitate.
Ministerului Finanţelor sunt prezentate trimestrial rapoarte privind recreditarea
resurselor Liniei de Credit şi soldul datoriilor IFP, precum şi alte date necesare pentru
completarea „Registrului de Stat privind recreditarea de stat”.
Informaţie referitor la decontarea si datoria IFP in cadrul RISP II,soldurile cumulative la situaţia 30.06.09, resursele directe din împrumut.
denumirea IFP. valuta suma aprobata 80% decontat rambursat%
ramb sold (datorie)MoldovaAgroindbank MDL 50,368,529.00 40,294,823.00 0.00 0.00 40,294,823.00Fincombank MDL 45,361,389.00 36,289,111.00 555,997.83 1.53 35,733,113.17
$ 1,151,075.00 920,860.00 56,719.67 6.16 864,140.33Victoriabank MDL 11,335,000.00 9,068,000.00 1,863,176.00 20.55 7,204,824.00
$ 450,000.00 360,000.00 0.00 0.00 360,000.00Banca Sociala MDL 3,220,800.00 2,576,640.00 222,800.00 8.65 2,353,840.00
$ 145,000.00 116,000.00 0.00 0.00 116,000.00Moldindconbank MDL 21,986,500.00 17,589,000.00 0.00 0.00 17,589,000.00
$ 678,000.00 542,400.00 0.00 0.00 542,400.00Mobiasbanca MDL 11,466,773.00 9,173,418.00 1,602,160.00 17.47 7,571,258.00
$ 80,000.00 64,000.00 64,000.00 100.00 0.00Banca de Economii MDL 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
143,738,991.00 114,990,992.00 4,244,133.83 3.69 110,746,858.1730.06.2009 2,504,075.00 2,003,260.00 120,719.67 6.03 1,882,540.33
Conform condiţiilor Îndrumarului de Creditare Rurală IFP prezintă DLC rapoarte de
progres trimestriale: (i) Raportul privind Calitatea Portfoliului Împrumuturilor, (ii)
Raportul privind Colectarea şi Utilizarea mijloacelor din contul de evidenţă continuă
(roll-over), (iii) Raportul privind finanţarea noilor sub-proiecte eligibile din contul de
evidenţă continuă (roll-over) întocmite conform formelor de raportare stabilite de DLC
şi aprobate de Banca Mondială.
De asemenea, DLC a elaborat un şir de rapoarte analitice privind utilizarea
resurselor în cadrul proiectului.
Componentul Adiţional de Adaptare la Secetă
Conform acordului 4416 MD la data de 2 iunie 2008 a intrat in vigoare
Componentului Adiţional de Adaptare la Secetă al Proiectului de Investiţii şi Servicii
Rurale II. In conformitate cu Acordul Finanţării Adiţionale, Asociaţia Internaţionala de
64
Dezvoltare (AID) a alocat Finanţare Adiţională în sumă de 3.2 milioane DST, sau
circa 52.26 milioane lei pentru finantarea a circa 48 sub-împrumuturi pentru investiţii
in irigarea gospodăriilor de fermieri de scară mică şi asistenţă tehnică fermierilor
pentru adaptarea la secetă, data de închidere fiind 30.06.10. La data de 31.07.08 au
fost încheiate Suplimentele la Acordurile de Împrumut Subsidiar semnate cu IFP in
cadrul RISP 2 privind Componentului Adiţional de Adaptare la Secetă.
Începând cu 27 februarie 2009 din aceste mijloace a fost aprobat 1 sub-împrumut de
către MoldovaAgroindbank in suma 450 mii lei suma împrumutului decontat
constituind 288 mii lei si suma grantului 72 mii lei. Termenul împrumutului acordat
este de 59 luni. Rata de refinanţare a beneficiarului final aplicată de către IFP pentru
sub-împrumutul în lei constituie 16,80%, care include marjă comercială a băncii.
Împrumutul finanţat este situat în regiunea de nord a ţării si anume in Falesti.
Recreditarea mijloacelor revolving acumulate din rambursarea principalului şia dobânzii.
În scopul asigurării continuităţii derulării durabile a Proiectului, în urma acumulării
dobânzii şi rambursării sumei principale de către IFP, după deducerea sumelor
necesare MF pentru deservirea Împrumutului sau format resursele de refinanţare
(revolving) la conturile Liniei de Credit ale DLC la BNM. Recreditarea fondurilor
acumulate se efectuează la condiţiile similare condiţiilor Liniei de Credit a Proiectului
la etapa iniţială de implementare a acestuia. Excepţie constituie posibilitatea finanţării
subîmprumuturilor în mărime de 100% a cheltuielilor eligibile (din resursele directe au
fost 80%), suma maximă fiind - 250 000 dolari SUA (din resursele directe a fost
posibila finanţarea a 100 000 dolari SUA) pentru un subîmprumutat şi marja
adăugată la rata de referinţă micşorată începând cu luna iulie anul curent de la 1.5%
la 1,4% (la resursele directe marja constituie 2%) din contul micşorării marjei DLC de
la 0,5% la 0,4%. Începând cu 26 octombrie 2007 din aceste mijloace de recreditare
revolving au fost finanţate împrumuturi subsidiare în sumă de 19 525.9 mii lei şi 85.1
mii dolari SUA. Aceste mijloace au fost alocate pentru finanţarea a 24 subproiecte,
din care 7 au fost acordate Moldindconbank in suma de 10 375 mii lei si 46.3 mii
dolari SUA, Fincombank - 5 subproiecte în sumă de 1903 mii lei si 38,8 mii dolari
SUA, Mobiasbanca - 3 subproiecte în sumă de 781.1 mii lei, MoldovaAgroindbank - 7
subproiecte în sumă de 3 897,2 mii lei si Banca de Economii – 2 subproiecte in suma
de 2 569.6 mii lei.
65
Termenul mediu a acestor împrumuturi acordate este de 71 luni. Rata medie de
refinanţare a beneficiarilor finali, aplicată de către IFP pentru sub-împrumuturile în lei
constituie 16,24%, care include marja adăugată a MF şi marja comercială a băncii.
Scopul cheltuielilor finanţate din resursele LC, conform ramurilor economieinaţionale:
ramura economiei naţionalenumărul de sub-
împrumuturisuma decontata
(mii. Lei)% din sumadecontata
Comerţ 3 1,494.13 7.29Servicii 12 9,400.22 45.89Agricultura 4 3,387.98 16.54Industria alimentară şi prelucrareaproduselor agricole 2 1,600.00 7.81Servicii şi comerţ 0.00Producerea materialelor de construcţie 1 1,000.00 4.88Producerea şi prelucrarea lemnului 0.00Industria uşoara 2 3,600.00 17.58
Total 24 20,482.33* 100*suma include echivalentul sub-împrumutrilor decontate în dolari SUA
Din 24 subproiecte, 10 sub-împrumuturi sunt situate în regiunea de sud a ţării si
constituie 48,93% (10,02 mln. lei), 6 sub-împrumuturi sunt situate în regiunea de
centru constituind 34,22% (7,01 mln. lei) şi 6 sub-împrumuturi în regiunea de nord –
16,85% ( 3,45 mln. lei). Din 24 sub-împrumuturi 7 sunt acordate împrumutaţilor de
prima data. În urma implementării creditării resurselor de refinanţare vor fi create
circa 182 locuri de muncă noi. De menţionat, că participarea femeilor în dezvoltarea
businessului în sectorul rural din resursele de refinanţare constituie 20,84% de
manageri a companiilor subproiectelor finanţate fiind femei.
Proiectul de Abilitarea Social Economica a Tinerilor 2 (PASET 2)
In condiţiile lipsei de resurse proprii de co-finanţare pe termen lung la băncile
intermediare, in scopul susţinerii desfăşurării fazei a II a proiectului PASET 2 finanţat
de USAID, UNICEF si Banca Mondiala (acordul de grant nr. 121-G-00-08-00701-00
din 07 mai 2008) DLC va organiza alocarea fondurilor prin intermediul băncilor
intermediare care activează in cadrul RISP 2, cu utilizarea porţiunii de împrumut din
resursele revolving RISP 2. Resursele din cadrul proiectului PASET 2 se vor acorda
tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18-30 ani. Porţiunea de grant finanţata de UNICEF
va constitui 50% din suma proiectului. Porţiunea de împrumut in valoare de 40% din
suma proiectului va fi finanţat de DLC din resursele refinantare revolving RISP 2 cu
co-finanţarea de 10% a beneficiarului. In cadrul proiectului dat se preconizează
crearea a cel puţin 61 noi microîntreprinderi in zona rurala. Activităţile economice ce
66
pot fi creditate ţin de: cresterea producţiei agricole, prelucrarea, depozitarea,
ambalarea si comercializarea şi alte activităţi aferente agriculturii, precum şi orice
altă activitate economică non-agricolă în spaţiul rural, inclusiv comercială, turism,
artizanat, etc.. Porţiunea de grant acordata de UNICEF conform acordului constituie
340 mii dolari SUA. Data de închidere a proiectului – 31.12.2009
În cadrul proiectului dat, incepând cu 18 februarie 2009, au fost alocate 1 856.9 mii
lei din care suma împrumutului decontat constituie 826.16 mii lei si suma grantului
UNICEF decontat 1 030,7 mii lei. Aceste mijloace au fost alocate pentru finanţarea a
20 subproiecte, din care 15 au fost acordate MoldovaAgroindbank in suma de 1
404.9 mii lei din care suma împrumutului constituie 625.3 mii lei si suma grantului
779.6 mii lei, Fincombank - 4 subproiecte în sumă de 362 mii lei din care suma
împrumutului constituie 160.9 mii lei si suma grantului 201.1 mii lei si
Moldindconbank - 1 subproiect în sumă de 90,0 mii lei din care suma împrumutului
constituie 40 mii lei si suma grantului 50 mii lei. Termenul mediu a acestor
împrumuturi acordate este de 40.25 luni. Rata medie de refinanţare a beneficiarilor
finali, aplicată de către IFP pentru sub-împrumuturile în lei constituie 14,55%, care
include marja adăugată a MF şi marja comercială a băncii.
Scopul cheltuielilor finanţate din resursele LC, conform ramurilor economieinaţionale:
numărul de sub-împrumuturi
suma decontata(mii. Lei)
% din sumadecontata
ramura economiei naţionaleComerţ 1 94.67 5.10Servicii 7 648.42 34.92Agricultura si industria prelucrătoare 6 551.59 29.71Industrie 6 562.22 30.28Altele 0 0.00 0
Total 20 1,856.89 100.00
Din 20 subproiecte, 12 sub-împrumuturi sunt situate în regiunea de centru a ţării si
constituie 61% (1 133 mii lei), 6 sub-împrumuturi sunt situate în regiunea de nord
constituind 29,4% (546.5 mii lei) şi 2 sub-împrumuturi în regiunea de sud – 9,6% (
117.5 mii lei). Din 20 sub-împrumuturi 7 sunt acordate împrumutaţilor de prima data.
67
Informaţie privind refinanţarea fondurilor în cadrul proiectului RISP 1.
Pentru asigurarea continuităţii Proiectului RISP 1, de menţionat, că DLC a preluat la
deservire de la UCIMPA, soldurile împrumuturilor în sumă totală de 179,87 mln. lei si
50 mii dolari SUA, acordate la etapa iniţială de implementare a Proiectului. Din
resursele directe din Împrumut ale proiectului mijloacele financiare de către UCIMPA
au fost alocate sub-împrumuturi la 1388 beneficiari. Împrumuturile acordate iniţial
prin intermediul UCIMPA au fost parţial acordate cu porţiune de subvenţie (20%).
Informaţia referitor la subvenţiile acordate si acceptate conform procedurilor stabilite
in tabelul de mai jos.
Denumirea IFPSubvenţieacordata
Subvenţieacceptata
Subvenţierambursata Sold
CFR 11,624,385 10,374,603 1,249,782Victoriabank 743,600 743,600 0BS 638,652 499,460 87,192 52,000Fincombank 465,074 381,074 84,000MICB 770,236 710,236 60,000MAIB 1,770,414 1,519,861 250,553
Total 16,012,361 14,316,026 87,192 1,696,335
În total din resursele creditare din cadrul proiectului RISP 1 ( resurse directe şi
revolving) au fost alocate prin intermediul IFP 337,94 mln. lei şi 50 mii dolari SUA,
inclusiv din resursele de refinanţare revolving 158,07 mln. lei (319 de
subîmprumuturi), disponibile după deducerile şi transferurile necesare MF pentru
deservirea Împrumutului.
La 30.06.09 de IFP cumulativ a fost rambursată suma principală - 59,9 mln. lei şi 50
mii dolari SUA, constituind respectiv 17,73% pentru lei şi 100% pentru dolari SUA.
Soldul datoriei sumei principale a IFP la 30.06.09 constituie 278,06 mln. lei, termenul
de rambursare fiind extins respectiv graficelor şi scadenţelor plăţilor până în anul
2022 ( includ cât sub-împrumuturile acordate din resursele directe ale Împrumutului
acordate de UCIMPA, atât şi din resursele revolving ale DLC).
68
Informaţie privind sumele decontate şi rambursate în cadrul proiectelor RISP 1şi RISP 2
Denumireaproiectului
Valuta
Total sumaaprobata a
subproiectelorTotal sumadecontata
Subvenţieacordata
Sumarambursata de
IFP,principalul
Soldul datorieIFP,
principalulSoldul
subvenţiei
Numărulde
subimpr.finanţate
RISP 1 resursedirecte
lei 179,874,954.0 179,874,954.0 16,012,361.0 49,050,733.6 130,824,221.1 1,696,335.0 1387
$ 50,000.0 50,000.0 50,000.00 0.00 1RISP 1revolving lei 158,323,187.0 158,066,962.0 10,831,554.09 147,235,407.9 319
RISP 2 resursedirecte
lei 143,738,991.0 114,990,992.0 4,244,133.83 110,746,858.2 263
$ 2,504,075.0 2,003,260.0 120,719.67 1,882,540.33 26
RISP 2revolving
lei 20,132,889.0 19,525,889.0 160,915.52 19,364,973.48 22
$ 85,066.0 85,066.0 807.63 84,258.37 2RISP 2 irigaredirecte lei 288,000.0 288,000.0 72,000.0 0.00 288,000.0 72,000.0 1revolvingPASET 2 lei 826,162.0 826,162.0 1,030,727.0 0.00 826,162.0 1,030,727.0 20
Cu toate ca data de închidere a proiectului este 30 iunie 2010, resursele Liniei de
Credit sau epuizat in aprilie 2009 utilizându-se integral. In urma discuţiilor întreţinute
cu IFP s-a constatat solicitarea înalta a beneficiarilor de fonduri adiţionale in cadrul
proiectului RISP II, care ar putea ameliora si competitivitatea băncilor la capitolul
investiţii pe termen lung in economia naţionala.
69
CONSOLIDAREA SECTORULUI ASOCIAŢIILOR DE ECONOMII ŞI ÎMPRUMUTALE CETĂŢENILOR
Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) a beneficiat în continuare de asistenţa
tehnică, acordată de consultanţii internaţionali (dna Diane Martel, Development
International Desjardins şi dl Alan Curd, Canada) şi local (dl Sergiu Luchiţa) în
domeniul legislaţiei de reglementare, supravegherii la distanţă şi pe teren, sistemului
informaţional de management (SIM), contabilitate şi raportare, activitatea asociaţiei
centrale (AC) ş.a.
Legislaţie. Au fost perfecţionate şi finalizate proiectele regulamentelor şi proceduri
specifice privind fondul de stabilizare a AEÎ şi fondul de lichidităţi (în contextul
redacţiei actuale a Legii AEÎ), elaborate modificări la Legea AEÎ referitoare la crearea
şi activitatea unei singure AC (proiectul statutului, recomandări la constituirea AC),
proiectul acordului între CNPF şi AC. De asemenea, este în proces de îmbunătăţire
proiectul SNC 63 în redacţie nouă şi a Instrucţiunii privind raportarea AEÎ (inclusiv
elaborarea unui formular nou al Raportului de profit şi pierderi), referitor la care există
intenţia de a fi ajustate la prevederile Standardelor Internaţionale de Raportare
Financiară. A fost finalizat proiectul Regulamentului privind reorganizarea AEÎ,
aprobat de CNPF. Proiectul se află în proces de expertizare juridică, în cadrul căruia
se conlucrează cu Ministerul Justiţiei spre definitivare şi înregistrare de stat. Au fost
discutate diverse aspecte problematice referitoare la capitalul instituţional, filiale şi
reprezentanţe, crearea şi licenţierea AC ş.a.
Sistemul Informaţional de Management (SIM). Au elaborate recomandări,
indicatori financiari şi proceduri faţă de SIM nou, vital necesar supravegherii eficiente
la distanţă a AEÎ (care urmează a fi elaborat în cadrul proiectului finanţat de BERD).
Supravegherea la distanţă (monitorizare) şi pe teren (controale). Au fost
elaborate recomandări privind efectuarea supravegherii la distanţă (monitorizarea
situaţiei financiare din oficiu), în baza indicatorilor financiari, calculaţi din rapoartelor
trimestriale / lunare prezentate de AEÎ. A fost iniţiată raportarea lunară a AEÎ cu
licenţa B, începînd cu luna aprilie curent. Monitorizarea situaţiei financiare a
întregului sistem al AEÎ se efectuează trimestrial, iar al sub-sistemului cu licenţa B –
lunar. O atenţie deosebită se atrage monitorizării calităţii portofoliului de împrumuturi
ale AEÎ cu licenţa B, care, similar AEÎ A, au fost afectate într-o anumită măsură de
criza economică globală şi locală (remitenţe şi venituri agricole scazute (scăderea
preţurilor şi a vinzărilor agricole) ş.a. cauze. Despre rezultatele monitorizărilor sunt
informaţi reprezentanţii CNPF şi Băncii Mondiale. Au fost iniţiate investigaţii ale
70
portofoliilor neperformante în cadrul AEÎ B cu cele mai mari nerambursări în luna
aprilie a.c , precum şi efectuate controale complexe pe teren a AEÎ, în conformitate
cu planul de control, aprobat de CNPF.
Licenţierea AEÎ. Au fost elaborate recomandări privind perfecţionarea procedurilor
de evaluare a business-planurilor şi licenţiere a AEÎ. La situaţia din 30 iunie CNPF a
acordat 67 licenţe de categoria B şi 266 de categoria A. Procesul de eliberare a
licenţelor este în continuă monitorizare. Rezultatele monitorizării săptămînale au fost
aduse la cunoştinţa reprezentanţilor Băncii Mondiale.
Instruirea personalului CNPF. Consultanţii au acordat instruire şi consultaţii
personalului DPCM (Departamentului Plasamente Colective şi Microfinanţare) al
CNPF, referitor la aplicarea prevederilor Regulamentului privind exigenţele faţă de
administratorii AEÎ, Normelor de Prudenţă Financiară (clasificarea împrumuturilor şi
formarea provizioanelor, cotele de membru, documentarea prolongării împrumuturilor
şi clasificarea acestora etc.), precum şi referitor la monitorizarea indicatorilor
financiari, raportaţi de către AEÎ, ca instrument de efectuare a supravegherii la
distanţă. De asemenea, au fost acordate consultaţii echipelor de control referitor la
procedurile şi documentarea controalelor efectuate, precum şi aplicarea în practică a
Legii şi regulamentelor în vigoare.
Perfecţionarea procesului de reglementare şi supraveghere a AEÎ. Despre toate
acţiunile menţionate mai sus de către consultanţi, CNPF este informată. În cazurile
relevante sunt înaintate propuneri de examinare a situaţiilor şi/sau perfecţionare a
proceselor de supraveghere continuă a activităţii AEÎ. O atenţie deosebită este
atrasă propunerilor ce reies din analiza situaţiei actuale în economia naţională, în
vederea controlului riscurilor financiare ale AEÎ.
Diverse. Au fost efectuate vizite de informare privind pregătirea a 2 procese de
fuziune a 2 şi respectiv 3 AEÎ, care aşteaptă intrarea în vigoare a Regulamentului
privind reorganizarea AEÎ. De asemenea, au avut loc întîlniri ale consultanţilor cu
reprezentanţii creditorilor AEÎ (CFR, Microinvest şi MAIB), în scop de informare
asupra situaţiei create în sector şi în special, calităţii portofoliului de împrumuturi.
În procesul executării propriilor sarcini contractuale, ambii consultanţi internaţionali
au beneficiat de asistenţa continuă a consultantului local.
71
PROIECTUL PILOT DE RE-PARCELARE A TERENURILOR AGRICOLE ÎN 40LOCALITĂŢI
Pe data de 7 mai 2009 între Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Agenţia
Naţională de Dezvoltare Rurală (ACSA) a fost semnat Contractul privind
implementarea Proiectului de reparcelare a terenurilor agricole în 40 localităţi.
Proiectul are durata preconizată de 14 luni şi se va finaliza pe 1 iulie 2010.
Metodologia proiectului prevede respectarea întocmai a conceptului şi experienţei
proiectului pilot de reparcelare a terenurilor agricole implementat în 6 localităţi în
perioada august 2007 - februarie 2010.
Spre deosebire de proiectul pilot, unde selectarea localităţilor a fost efectuată pe
perioada proiectului, cele 40 localităţi au fost selectate până la iniţierea proiectului,
printr-un exerciţiu aparte. Selectarea localităţilor a fost efectuată de către MAIA cu
asistenţa tehnică oferită de consultantul internaţional Dl Morten Hartvigsen,
reprezentantul companiei Daneze Orbicon A/S.
Oficial proiectul a fost lansat pe 30 iunie 2009 în cadrul seminarului de lansare care a
avut loc la Chişinău. Scopul seminarului de lansare a fost de a familiariza publicul cu
conceptul proiectului de reparcelare a terenurilor agricole şi rezultatele scontate,
precum şi de a da startul oficial proiectului. Printre participanţii la seminar au fost
reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Justiţiei,
Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, reprezentanţi ai altor instituţii guvernamentale,
şefii ai Direcţiilor Agricole din 21 raioane participante la proiect, consultanţi regionali
ACSA, specialiţtii regionali în planificare funciară şi echipa centrală a proiectului. La
seminar au participat cca 130 de persoane inclusiv reprezentanţii ai mass-media.
În cadrul seminarului de lansare au fost semnate Acorduri de colaborare între proiect
şi primăriile participante. Semnînd Acordul de colaborare autorităţile publice locale şi-
au asumat următoarele obligaţiuni: să ofere birou separat şi telefon echipei locale de
implementare a proiectului; să delege inginerul cadastral al primăriei în echipa locală,
să participe la campania de informare şi familiarizare a proprietarilor de terenuri în
conformitate cu cerinţele stabilite; să asigure autentificarea de către secretarul
consiliului local la preţ redus a contractelor de înstrăinare (vânzare-cumpărare,
donaţie, schimb) a terenurilor cu destinaţie agricolă; să prezinte contractele de
înstrăinare Oficiului cadastral teritorial pentru înregistrarea drepturilor născute în
temeiul lor ş.a.
72
ACSA la rîndul său s-a obligat să acorde asistenţă şi consultanţă la implementarea
proiectului de reparcelare a terenurilor agricole în localitate; să asiste la pregătirea şi
desfăşurarea campaniei de informare; să participe la elaborarea şi efectuarea
seminarelor de instruire a părţilor cointeresate şi instruirea membrilor echipelor
locale; să participe la elaborarea modelelor de contracte şi să le pună la dispoziţia
secretarului consiliului local; să ofere cu titlu de utilizare gratuită echipament de birou
şi consumabile echipei locale în scopul realizării activităţilor proiectului; să efectueze
planificarea reparcelării terenurilor agricole; să asiste proprietarii terenurilor agricole
şi echipa locală la implementarea şi înregistrarea acordurilor de reparcelare a
terenurilor agricole din localitate; să suporte cheltuielile legate de plata pentru
perfectarea şi autentificarea tranzacţiilor funciare, inclusiv a taxei de stat; să suporte
cheltuielile legate de plata pentru obţinerea extrasului din registrul bunurilor imobile şi
înregistrarea drepturilor deţinătorilor de teren la Oficiul cadastral teritorial.
Prin ordinul ministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare a fost stabilită structura
nominală a Comitetului Tehnic care are drept scop de a facilita realizarea corectă şi
transparentă a proiectului, precum şi soluţionarea operativă a problemelor ce ar
putea să apară în procesul de reparcelare a terenurilor agricole. Din comitet fac parte
3 reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, 2 reprezentanţi ai Prestatorului de servicii,
2 reprezentanţi UCIMPA, 1 reprezentant al IS „Cadastru”, 1 reprezentant al
Ministerului Justiţiei şi Expertul internaţional.
În perioada de referinţă s-au desfăşurat mai multe şedinţe ai Comitetului Tehnic cu
scopul de a coordona şi supraveghea lucrările de implementare a proiectului. Au fost
discutate aşa teme ca: selectarea specialiştilor pentru proiect, structura
organizatorică a proiectului, procedura de schimbare a localităţilor, efectuarea
schimbărilor în lista nominală a localităţilor, desfăşurarea seminarului de lansare şi
programul de instruire ş.a.
Luând în consideraţie termenii de referinţă a proiectului, lista satelor şi amplasarea
lor geografică, precum şi costurile de implementare a proiectelor, au fost create 5
centre regionale cu sediile în localităţile: Bălţi, Cantemir, Nisporeni, Orhei şi Chişinău.
La Chişinău a fost deschis oficiul central a proiectului. Fiecare centru regional va
administra şi monitoriza activităţile de reparcelare în circa 8 localităţi participante la
proiect. Propunerea privind structura organizatorică a proiectului de reparcelare a
terenurilor agricole în 40 de localităţi a fost aprobată la şedinţa Comitetului Tehnic şi
documentată prin procesul verbal nr. 1 din 11 iunie 2009.
73
Pentru a asigura echipa de implementare a proiectului cu personalul calificat,
prestatorul de servicii a anunţat concurs public privind angajarea Specialiştilor în
planificare funciară la nivelul naţional cît şi cel regional. La data de 20 mai 2009 în
ziarul Moldova Suverană a fost publicat anunţul privind angajarea persoanelor pentru
poziţia de specialist în planificare funciară. Termenul imită pentru depunerea CV-
urilor a fost stabilit pe 27 mai 2009. După termenul limită Comitetul de selectare
constituit în cadrul agenţiei de implementare a examinat CV-urile înaintate şi a
efectuat selectarea persoanelor care corespund tuturor criteriilor de selectare.
Procedura de selectare a specialiştilor în planificare funciară la nivel local a demarat
la sfârşitul lunii iunie 2009. Coordonatorii regionali au vizitat toate localităţile, au
informat conducerea primăriilor despre criteriile şi procedurile de selectare şi au
plasat anunţuri de selectare în toate locurile publice a satului. Specialiştii în
planificare funciară au fost selectaţi de către Comisii de Selectare, special creată în
acest scop de către centrele regionale ACSA contractate pentru realizarea proiectului
de reparcelare a terenurilor agricole. Comisiile au fost compuse din trei membri şi
conduse de coordonatorul regional. Hotărârile Comisiei de Selectare au fost
documentate prin procese verbale copiile cărora au fost expediate oficiului central al
proiectului, care a luat decizia finală de angajare.
Prestatorul de servicii a acordat suport metodologic şi consultativ tuturor celor 40
localităţi la crearea echipelor regionale şi locale de lucru. Majoritatea oficiilor
regionale au fost create pe lîngă oficiile existente al agenţiei ACSA. Pentru buna
funcţionare a specialiştilor în planificare funciară, centrele regionale au fost înzestrate
cu echipament de birou (calculator, imprimantă, telefon, fax etc.) şi unităţi de
transport în conformitate cu stipulările contractului.
În perioada de referinţă în toate 40 localităţi au început activităţile ce ţin de crearea
echipelor locale ale proiectului. Crearea definitivă a celor 40 echipe locale şi
stabilirea oficiilor locale se planifică pentru mijlocul lunii iulie.
Din echipa locală fac parte:
· Specialist în planificare funciară angajat de ACSA;
· Specialist în planificare funciară nominalizat de către Direcţia Agricolă
raională;
· Inginerul cadastral al primăriei în calitate de contribuţie a APL la proiect.
74
Urmează ca MAIA şi Direcţiile Agricole raionale să numească câte un reprezentant în
componenţa echipelor locale şi să confirme acest fapt prin emiterea unui ordin de
către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.
ACSA va înzestra oficiile locale cu echipament necesar (calculator, imprimantă,
telefon/fax) şi va pune la dispoziţia echipelor locale programe de calculator
specializate şi informaţia cadastrală (partea grafică şi juridică). În aşa fel, fiecare
sătean, proprietar sau fermier va putea obţine informaţiile necesare de la echipa
locală de proiect.
Echipele locale în activitatea lor vor fi sprijinite şi coordonate de către coordonatorii
regionali, specialiştii echipei centrale, precum şi a celor de la Ministerul Agriculturii şi
Industriei Alimentare.
Începînd cu 13 iulie se începe instruirea echipelor locale de reparcelare (specialist în
reparcelare local, inginerul cadastral a primăriei şi specialist din partea direcţiei
agricole raionale). Din motiv ca numărul de participanţi este mare, seminarele de
instruire se vor desfăşura pe fiecare centrul regional aparte. Astfel, primul seminar de
instruire va dura cinci zile - cîte o zi pentru echipele locale de sub răspunderea unui
centru regional. În cadrul proiectului sunt preconizate 5 seminare de instruire.
De asemenea, la 20 iulie 2009 este planificat cursul de studiere a bazelor informaticii
cu durata preconizată de 5 zile. Instruirea va avea loc la ASEM.
75
PROIECTUL PRIVIND CONTROLUL GRIPEI AVIARE ŞIGRADUL DE PREGĂTIRE ÎN CAZ DE PANDEMIEUMANĂ ŞI ACTIVITĂŢILE DE RĂSPUNS (AIHP)
COMPONENTA SĂNĂTATEA ANIMALELORDATE GENERALE
Focare de Gripă Aviară Înalt Patogenă au apărut în cîteva ţări din Asia de Sud în
2003 şi s-au răspîndit în toată Europa în 2005. Foarte importante pentru Moldova
sunt focarele de Gripă Aviară din regiunea de vecinătate a deltei Dunării din
România şi peninsula Crimea din Ucraina din 2005 care a obligat oficialităţile să
ucidă păsările.
În noiembrie 2005, guvernele implicate, agenţiile tehnice şi donatorii s-au întrunit la
Geneva pentru a planifica o reacţie internaţională la riscurile pe care le generează
GA pentru sănătatea umană şi cauzarea pierderilor economice de proporţii. La 12
ianuarie 2006, Consiliul de Directori ai Băncii Mondiale a aprobat o finanţare de pînă
la 500 milioane USD pentru Programul Global pentru Gripa Aviară (PGGA) de
acordare a asistenţei ţărilor eligibile. PGGA este un Program Global Ajustabil de
Creditare care funcţionează în mai multe ţări. De asemenea în ianuarie 2006,
guvernele şi donatorii s-au întrunit în Beijing, China, şi au alocat 1,9 miliarde USD
pentru combaterea GA.
Din aceste fonduri, Republica Moldova va beneficia de 10,6 mln. USD, dintre care
pentru componenta ,,Sănătatea animalelor”- 4,44mln. USD.
Activităţile în perioada ianuarie-martie 2009 au fost divizate conform Manualului şi
Planului de Procurări după cum urmează:
b1i: Curs de calculator pentru specialiştii DMV
În urma tenderului organizat pentru selectarea unui consultant TI pentru organizarea
cursului de calculator pentru specialiştii veterinari, a fost selectat Tutunaru Sergiu,
directorul Academiei TI Microsoft din Moldova, profesor la Academia de Studii
Economice a Moldovei. În perioada 11 iunie - 02 iulie, a fost organizat Cursul de
Instruire TI (Excel) pentru personalul veterinar de la nivel central. Acesta a avut loc în
incinta Universităţii Agrare de Stat din Moldova, Facultatea Veterinară.
76
3d1: Echipament pentru laboratoarele Regionale şi Central (loturi separate)
La tenderul planificat pentru 31 martie au fost primite trei oferte însă toate au fost
incomplete. Din acest motiv, licitaţia a fost repetată la data de 4 mai. Compania
cîştigătoare este „Balnis Grup” SRL (suma contractului: 14 055 EUR). Au fost
procurate:
• 3 cuptoare cu microunde,
• 3 containere ermetice (electrice),
• 50 containere ermetice,
• 5 aragaze,
• 3 plite electrice,
• 10 frigidere / congelatoare.
3b: Reparaţia laboratorului regional de nord
Laboratorul regional de nord este în proces de contrucţie.
1o: Consumabile
Au fost elaborate specificările tehnice pentru consumabile şi a fost lansat tenderul,
dar din motiv că nu au fost primite oferte, acesta a fost anulat. Specificările tehnice
vor fi revizuite şi va fi relansat un nou tender.
A2a: Epidemiologie veterinară,…
A fost stabilită pentru cea de a doua vizită în Moldova a specialistului veterinar
internaţional în epidemiologie aplicată, Carsten J. Potzsch (6-17 iulie 2009).
1f: TI şi echipament de oficiu pentru laboratoarele Regionale şi Central
Au fost procurate şi livrate cele 12 calculatoare la Facultatea de Medicină Veterinară
din cadrul UASM (8 calculatoare) şi la Centrul Republican de Diagnostic Veterinar (4
calculatoare). Aceste calculatoare au fost utilizate la Cursul de Instruire TI a
personalului veterinar.
77
B1k: Seminare internaţionale
În perioada 21-24 aprilie, Eugen Voiniţchi, Coordonatorul Componentei Sănătatea
Animală şi Şeful Direcţiei Medicină Veterinară, Vsevolod Stamati au efectuat o vizită
de lucru în Federaţia Rusă, la al V-lea Congres Avicol Internaţional, organizat la
Moscova.
În perioada 25-26 mai, Eugen Voiniţchi, Coordonatorul Componentei Sănătatea
Animală şi Şeful Departamentului de Virusologie din cadrul Centrului Republican de
Diagnostic Veterinar, Sergiu Cibotari au participat la Cursul de instruire Internaţional
„Transportarea Substanţelor Infecţioase”, organizat în or. Ankara, Turcia. Participanţii
au fost instruiţi în domeniul etichetării, documentării, manipulării şi procedurilor de
urgentare pentru substanţele infecţioase.
Activităţi suplimentare
În perioada 15-19 iunie, 2009 au fost organizate un şir de cursuri de instruire pentru
specialiştii veterinari din Transnistria.
Activitatea treningului a fost găzduită de către proiectul STOP AI din cadrul USAID,
cu asistenţa tehnică a Proiectului Privind Controlul Gripei Aviare şi Gradul de
Pregătire în Caz de Pandemie Umană şi Activităţile de Răspuns. Participanţii au fost
cazaţi şi instruiţi la Complexul „ODISEU”, or. Vadul lui Vodă.
Specialiştii veterinari au fost instruiţi în domeniul utilizării Echipamentului Personal de
Protecţie, procedurilor de decontaminare, colectarea, testarea, depozitarea şi
transportul probelor Gripei Aviare pentru testarea de laborator.
78
COMPONENTA SĂNĂTATEA UMANĂ
DATE GENERALĂ
Pentru facilitarea implementării cu succes a activităţilor din cadrul proiectului
„Controlul gripei aviare şi gradul de pregătire în caz de pandemie umană şi activităţile
de răspuns” în perioada 17-20 martie 2009 în Republica Moldova s-a aflat misiunea
Băncii Mondiale (BM). Obiectivele misiunii au fost următoarele:
1. Monitorizarea activităţilor implementate şi acordarea asistenţei consultative
partenerilor naţionali în realizarea activităţilor planificate;
2. Ajustarea planului de procurării şi tabelelor de cost.
Misiunea s-a întîlnit cu Dl. Oleg Lozan, Viceministrul Sănătăţii, reprezentanţii locali ai
UNICEF şi partenerii naţionali. Memoriul misiunii, care reprezintă un rezumat cu
privire la activităţile din cadrul proiectului şi următorii paşi care necesită a fi întreprinşi
urmează a fi prezentat Ministerului Sănătăţii (MS) şi partenerilor naţionali.
Componenţa misiunii: Dl A. Gobjilă, conducătorul echipei de experţi ai Băncii
Mondiale şi Nedim Jaganjac, specialist în sănătatea publică.
FORTIFICAREA CAPACITĂŢILOR ÎN SISTEMUL SĂNĂTĂŢII
REVIZUIREA SISTEMULUI REGULATOR
Pentru personalul medical din instituţiile medico sanitare publice pe parcursul lunii
ianuarie 2009 în oraşul Chişinău au fost organizate 2 seminare regionale cu scopul
fortificării capacităţilor în managementul clinic al cazului de gripă aviară la om şi
controlul infecţiei: primul seminar pentru regiunea Centrală a republicii şi cel de-al
doilea pentru regiunea Transnistria. Obiectivele seminarelor au fost următoarele:
· Optimizarea sistemului de supraveghere şi diagnostic prin utilizarea definiţiilor
de caz standard;
· Perfecţionarea cunoştinţelor şi abilităţilor de cooperare în managementul
clinic al cazului de gripă aviară la om;
· Actualizarea cunoştinţelor în folosirea echipamentului personal de protecţie;
· Familiarizarea cu principiile generale de control al infecţiei cu virus gripal A
H5N1;
79
· Familiarizarea cu principiile de comunicare în situaţiile de criză.
La aceste seminare au fost instruite peste 80 de persoane.
În total în cadrul celor 8 seminare regionale (4 seminare în managementul unui
eventual focar de gripă aviară pentru membrii echipelor de intervenţie rapidă şi 4 – în
managementul clinic al cazului de gripă aviară la om şi controlul infecţiei pentru
personalul medical) realizate în perioada noiembrie 2008 - ianuarie 2009 au fost
instruite circa 300 persoane.
Ghidurile practice necesare pentru supravegherea, diagnosticul şi tratamentul gripei
aviare şi sezoniere au fost discutate şi aprobate în cadrul şedinţei Comisiei metodice
de probleme in patologia infecţioasă şi în cadrul Colegiului de experţi al Ministerului
Sănătăţii în luna februarie 2009. Ulterior ele urmează a fi editate de către UNICEF cu
suportul financiar din cadrul proiectului „Controlul gripei aviare şi gradul de pregătire
în caz de pandemie umană şi activităţile de răspuns”.
FORTIFICAREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL PENTRU SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICĂ
a gripei aviare
Pentru facilitarea implementării cu succes a sub-componentei „Fortificarea Sistemului
Informaţional pentru supravegherea epidemiologică a gripei aviare” partenerii
naţionali din cadrul Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă
(CNŞPMP) şi reprezentanţii companiei DAAC SYSTEM Integrator SRL au avut loc
un şir de întrevederi cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare
(MAIA) cu scopul soluţionării problemelor legate interacţiunile informaţionale dintre
sistemul informaţional automatizat (SIA) „SPS” şi SIA „SITA”. În acest context au fost
identificate subiectele comune care necesită a fi soluţionate între serviciile
specializate ale MS şi MAIA.
În corespundere cu contractul semnat cu ”DAAC SYSTEM Integrator” a fost
prevăzută petrecerea a 2 runde de seminare: instruire primară de utilizare a
calculatorului (pentru 50 persoane) şi instruire avansată de utilizarea a softului
specializat (pentru 101 persoane). Reieşind din faptul că la etapa iniţială de
implementare a SIA „SPS” informaţia primită din sectorul de Asistenţă Medicală
Primară va fi procesată de către „operatori”, a apărut necesitatea suplimentării listei
persoanelor selectate pentru instruire (medic epidemiolog, infecţionist) cu 76
persoane pentru instruirea primară şi 60 persoane pentru instruirea avansată.
80
În conformitate cu planul de activităţi aprobat în perioada martie – mai 2009 au avut
loc seminarele de instruire primară a personalului implicat în utilizarea SIA „SPS”.
În perioada martie-aprilie 2009 specialiştii CNŞPMP au testat versiunea de lucru a
softului sistemului informaţional automatizat „Sistemul perfecţionat de supraveghere
epidemiologică a gripei aviare şi altor maladii infecţioase” şi au înaintat propuneri
companiei DAAC SYSTEM Integrator SRL pentru remedierea carenţelor.
În conformitate cu prevederile dispoziţiei Nr. 308-d din 18.05.2009 a MS au fost
desemnate următoarele instituţii pilot pentru testarea softului: IMSP Spitalele
Raionale şi Centrele de Medicină Preventivă ale raioanelor Hînceşti, Străşeni,
Ungheni şi a municipiului Chişinău, IMSP SCMBI la Copii şi IMSP SCBI „Toma
Ciorbă”.
În conformitate cu prevederile dispoziţiei Nr. 376-d din 15.06.2009 a MS a început
instruirea specialiştilor şi realizarea unor activităţi de pregătire a reţelei pentru
implementarea Sistemului Informaţional de supraveghere a bolilor contagioase
(instalarea calculatoarelor, softului, conectarea la internet) care va dura pînă la finele
lunii iulie 2009.
În cadrul şedinţei de lucru din 16.06.2009 cu participarea specialiştilor CNŞPMP
antrenaţi în activităţi de supraveghere şi diagnostic de laborator a fost prezentată
ultima versiune de lucru a softului pentru prezentarea propunerilor de completare a
registrelor şi rapoartelor statistice.
Deoarece elaborarea şi implementarea noului sistem informaţional pentru
supravegherea epidemiologică a gripei aviare şi altor maladii infecţioase este
finanţată din cadrul grantului european ECAHI TF 058241 în valoare de 1 milion
dolari SUA, care expiră la data de 31 iulie 2009, Ministerul Sănătăţii s-a adresat
printr-o scrisoare Ministerului Finanţelor cu rugămintea de a extinde acest grant pînă
la 31 decembrie 2009. Acest fapt va contribui la realizarea cu succes a activităţilor de
instruire, testare şi dare în exploatare a sistemului în conformitate cu planul de
activităţi aprobat.
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
În rezultatul recomandărilor misiunii BM cu scopul fortificării capacităţilor de
diagnostic de laborator în gripa aviară a fost efectuată o vizită de studiu la „Institutul
central de cercetări ştiinţifice în epidemiologie” al Serviciului federal de supraveghere
în domeniul protecţiei drepturilor consumatorilor şi bunăstării populaţiei, Federaţia
81
Rusă, or. Moscova în perioada 18-20 ianuarie 2009. Scopul acestei vizite a fost
participarea la programul de control extern al investigaţiilor de laborator în
diagnostucul gripei aviare prin tehnici de biologie moleculară, organizat de
Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
La sfîrşitul lunii a fost testat panelul OMS de probe pentru controlul extern al calităţii.
Rezultatele evaluării au remarcat corespunderea rezultatelor obţinute cu cele
aşteptate.
Întru realizarea necesităţilor de diagnostic de laborator a virusului gripal prin tehnici
de biologie moleculară pe perioada de renovare a Laboratorului de referinţă pentru
infecţii respiratorii şi construcţie a Modului pentru gripă aviară a fost creat un grup de
lucru responsabil pentru diagnosticul materialului clinic şi izolatelor la prezenţa
virusului gripal prin tehnici de biologie moleculară. Reieşind din algoritmul aprobat
cercetările de laborator prin tehnici de biologie moleculară sînt temporar realizate în
cadrul Laboratorului de referinţă pentru diagnosticarea HIV/SIDA şi hepatite virale
(etaj 5, bloc central CNŞPMP).
În urma tipizării primelor izolate clinice prin tehnici de biologie moleculară a fost
diagnosticată circulaţia virusului gripal subtip H3N2. Probele au fost împachetate cu
respectarea cerinţelor de biosecuritate şi expediate la Londra. Laboratorul
Internaţional de Referinţă al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a confirmat
corectitudinea rezultatelor obţinute de către partenerii naţionali. La sfîrşitul lunii aprilie
în cadrul programului de supraveghere globala a gripei în colaborare cu CDC Atlanta
au fost primite în calitate de asistenţă tehnică truse diagnostice pentru tipizarea
serologică a virusului gripal şi identificarea prin tehnici de biologie moleculară (PCR),
inclusiv pentru subtipul nou A H1N1.
Partenerii naţionali împreună cu coordonatorul componentei „Sănătatea Umană” au
elaborat termenii de referinţă pentru participarea a trei specialişti din cadrul CNŞPMP
la atelierul de lucru cu privire transportarea internaţională a substanţelor infecţioase
licenţiat pentru prelungirea valabilităţii certificatului IATA, care s-a desfăşurat la 25-26
mai 2009, la Ankara, Turcia. Trei specialişti din cadrul CNŞPMP a fost certificaţi.
Compania de construcţie Oztor SRL a deviat toate reţelele descoperite (2 cabluri de
tensiune înaltă, o reţea de termificare şi una de canalizare) şi a construit fundaţia,
etajul întîi şi mansarda noului modul pentru diagnosticul molecular al gripei aviare. În
paralel continuă lucrările de renovare a Laboratorului Infecţii Respiratorii Virale.
În rezultatul activităţilor de pregătire a pereţilor pentru lucrările de finisare a
Laboratorului Infecţii Respiratorii Virale a fost constatat un grad înalt de uzură a
82
reţelei electrice şi deficienţe în exploatarea sistemului de ventilare. În contractul
semnat cu compania de construcţie Oztor SRL nu a fost prevăzută schimbarea
reţelei electrice şi de securitate antiincendiară, şi ventilaţiei.
Partenerii naţionali au discutat despre necesitatea alocării unui buget suplimentar cu
Dr. Nedim Jaganjac. Expertul BM a aprobat efectuarea acestor schimbări cu suportul
financiar din cadrul proiectului.
Partenerii naţionali împreună cu coordonatorul componentei „Sănătatea Umană” au
revizuit termenii de referinţă pentru angajarea unui consultant internaţional pentru
fortificarea capacităţilor de laborator. UCIMPA a iniţiat procedura de angajare a
consultantului selectat de partenerii naţionali.
În corespundere cu proiectul modulului pentru diagnosticul gripei aviare elaborat de
către compania de proiectare şi recomandările experţilor BM, şi Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii specialiştii de laborator au elaborat specificările tehnice pentru
echipamentul de laborator pentru noul modul pentru diagnosticul molecular al gripei
aviare şi Laboratorul Infecţii Respiratorii Virale. UCIMPA a organizat procedura de
procurare. Echipamentul de laborator pentru noul modul şi Laboratorul Infecţii
Respiratorii Virale a fost procurat şi livrat la CNŞPMP. Echipamentul a fost stocat la
CNŞPMP pînă la finisarea construcţiei.
La sfîrşitul lunii ianuarie UCIMPA a re-anunţat licitaţia pentru procurarea
consumabilelor şi reagenţilor de laborator. La data limită de prezentare a dosarelor
numai două companii au prezentat ofertele. Licitaţia urmează a fi repetată. Partenerii
naţionali au început revizuirea listei de consumabile şi reagenţi de laborator în
conformitate cu necesităţile existente.
Partenerii naţionali împreună cu coordonatorul componentei au început elaborarea
specificaţiilor tehnice pentru dotarea cu mobilier specializat a noului modul pentru
diagnosticul molecular al gripei aviare şi Laboratorului Infecţii Respiratorii Virale.
MĂSURILE DE RĂSPUNS ALE SISTEMULUI SĂNĂTĂŢII
În prezent partenerii naţionali împreună cu coordonatorul componentei definitivează
specificările tehnice pentru procurarea echipamentului specializat pentru dotarea
echipelor de intervenţie rapidă.
IMSP Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „T.Ciorbă”
Compania de construcţie Oztor SRL a finisat lucrările de pregătire a terenului
şantierului de construcţie, fortificarea fundaţiei clădirii şi pereţilor de bază. De
83
asemenea a fost instalat acoperişul şi o scar. În prezent are loc construcţia pereţilor
separatori.
Partenerii naţionali de la IMSP Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „T.Ciorbă” şi
CNŞPMP în colaborare cu coordonatorul componentei au elaborat lista şi
specificările tehnice pentru echipamentului medical necesar pentru dotarea unităţii de
terapie intensivă care a fost consultată cu expertul internaţional Simon Mardel.
UCIMPA a organizat procedura de procurare. Pe data de 9 iunie 2009 patru
companii au prezentat dosarele. Dosarele sînt examinate de către specialiştii în
domeniu şi evaluate de către comitetul de selectare a consultanţilor şi evaluare a
ofertelor pentru procurarea bunurilor.
Partenerii naţionali în colaborare cu coordonatorul componentei au început
elaborarea specificaţiilor tehnice pentru dotarea cu mobilier specializat a unităţii de
terapie intensivă.
84
COMPONENTA INFORMARE ŞI SENSIBILIZARE PUBLICĂ
EXPUNEREA PROBLEMEI
Izbucnirile de gripă aviară care se răspândesc rapid în rândul păsărilor sălbatice şi
domestice şi sporirea cazurilor de gripă aviară la oameni la nivel global este
alarmantă. Începând cu 2003 în lume există 436 cazuri umane confirmate de gripă
aviară, cu 262 decesuri.
Situată din punct de vedere geografic pe calea păsărilor migratoare, Republica
Moldova este supusă unui risc înalt de izbucnire a gripei aviare (GA). Această
situaţie este agravată de importanţa păsărilor domestice în ţară, lipsa cunoştinţelor
cu privire la tehnicile sigure de reproducere, consumul şi vânzarea larg răspândită a
păsărilor şi igiena generală proastă. La momentul de faţă Moldova nu a suferit de o
izbucnire a gripei aviare, deşi este supusă unui risc însemnat, întrucât cele două ţări
de la frontieră au fost afectate.
În 2007 Banca Mondială a lansat împreună cu Guvernul Republicii Moldova un
proiect de Control al gripei aviare şi gradul de pregătire în caz de pandemie umană şi
activităţile de răspuns. Obiectivul general al proiectului este de a reduce pericolul
pentru oameni al Gripei aviare pandemice umane (GAPU). Proiectul are trei
componente principale:
- Componenta 1. Sănătatea animală
- Componenta 2. Sănătate umană
- Componenta 3. Informare şi sensibilizare publică.
Componenta de informare şi sensibilizare publică a proiectului este implementată de
Ministerul Sănătăţii şi UNICEF, în baza Strategiei naţionale şi planului de comunicare
pentru prevenirea gripei aviare şi umane în Republica Moldova. Planul a fost aprobat
de Ministerul Sănătăţii pe 4 iulie 2006 şi se concentrează pe comunicare şi alte
măsuri de susţinere, care informează, educă şi permite familiilor şi comunităţilor să
se protejeze de îmbolnăvirea şi decesul cauzate de gripa aviară şi pandemică sau
consecinţele acesteia.
De la începutul acestui proiect a apărut un nou tip de gripă. Gripa A (H1N1) se
răspândeşte rapid, cu peste 130.000 cazuri şi 816 decesuri la momentul actual.
Primul caz în Moldova a fost confirmat la sfârşitul lunii iulie 2009.
85
OBIECTIVE
Obiectivul general al acestei componente este de a reduce riscul răspândirii gripei
aviare pe teritoriul Republicii Moldova prin asigurarea că cetăţenii sunt conştienţi de
simptome, înţeleg pericolul şi doresc şi sunt capabili să se angajeze în
comportamente care îi vor proteja pe ei şi pe comunităţile lor.
STRATEGIA DE COMUNICARE
Răspunsul de comunicare conţine trei etape planificate:
I. O campanie desfăşurată înainte de izbucnire de promovare a
comportamentului sigur şi responsabil pentru a reduce riscurile la copii, familii,
gospodării şi comunităţi, şi promovarea raportării responsabile de către mass-
media pentru a evita panica şi dezinformarea.
II. O campanie intensivă de comunicare în timpul unei pandemii, care va începe
imediat ce va fi confirmată infectarea umană.
III. Susţinere în comunicarea post-pandemică pentru a promova restabilirea şi
ajutorarea celor care au nevoie.
Proiectul prezent abordează prima şi a doua etapă la momentul raportării.
Campania desfăşurată în 2009 înainte de izbucnire s-a axat pe activităţile de
combatere a negării sociale în caz de izbucnire şi sporirea încrederii în capacitatea
autorităţilor din domeniul sănătăţii de a răspunde la o eventuală pandemie.
A doua etapă a fost iniţiată în iunie, când pandemia H1N1 a devenit un pericol în
întreaga lume. Chiar dacă primul caz de H1N1 a fost confirmat pe 29 iulie, în aprilie
UNICEF a oferit deja Ministerului Sănătăţii sprijinul deplin pentru elaborarea
strategiei şi planului de comunicare care permite specialiştilor şi publicului general să
răspundă corect la situaţia pandemică. Strategia şi planul de comunicare a fost
prezentat Prim-ministrului, care l-a aprobat pe 30 aprilie 2009.
Strategia şi planul prevăd două faze de intervenţie:
1. Activităţi de comunicare / informare când nu există cazuri confirmate în ţară
2. Activităţi de comunicare / informare începând cu primul caz confirmat
Drept rezultat al acestui efort, UNICEF împreună cu experţii de la Ministerul Sănătăţii
şi Centrul Naţional de Medicină Preventivă au elaborat şi aprobat în cadrul unui grup
86
de lucru materialele de comunicare adresate populaţiei generale, distribuite în fiecare
gospodărie, după care urmează intervenţii de comunicare prin intermediul mass-
media.
ACTIVITĂŢI PLANIFICATE ŞI REZULTATE OBŢINUTE
Activităţile de proiect întreprinse au fost elaborate pentru a asigura:
· Crearea de capacităţi în comunicare în ministerele prioritare (MS şi
MAIA);
· Mobilizarea resurselor comunitare cu referinţă specială la susţinerea
maselor pentru acţiuni de control şi reţinere;
· Un mecanism de comunicare pentru sprijinirea Guvernului în crearea
încrederii şi credibilităţii pe marginea chestiunilor GAPU, precum şi
facilitarea mecanismelor de raportare şi reacţionare utilizând
tehnologiile existente de informare şi comunicare;
· Instruirea mass-media în domeniul raportării profesionale cu privire la
GAPU şi asigurarea că aspectele ce ţin de GAPU rămân pe agenda
publică.
Activităţile curente ale proiectului reflectă recomandările enumerate în Memoriul de
activitate al Misiunii Băncii Mondiale din septembrie 2008, care a efectuat o analiză
de termen mediu a proiectului. Acesta a inclus punerea accentului în continuare pe
utilizarea activităţilor de comunicare pentru (a) facilitarea schimbării
comportamentale a audienţelor ţintă, (b) crearea cererii pentru produse şi servicii
necesare pentru prevenirea sau controlul transmiterii şi (c) asigurarea raportării
rapide a cazurilor suspecte de GAPU şi susţinerea comunitară pentru activităţile de
reţinere şi control.
Principalele realizări pe parcursul perioadei de raportare sunt descrise mai jos.
Ţinta 1.1: MS şi MAIA au capacitatea de a comunica eficient în timpul
situaţiilor de urgenţă legate de gripa aviară şi pandemia umană
Crearea abilităţilor de comunicare ale factorilor de decizie din Guvern: Pentru a
preveni negarea socială în cazul unei izbucniri, este important de selectat şi instruit
purtători de cuvânt din sectorul de sănătate în comunicare pentru schimbare
comportamentală (CSC) şi comunicare de risc (CR). Este la fel de important ca toţi
actorii implicaţi în comunicarea privind riscul potenţial să vorbească cu o singură
voce într-o manieră profesională şi la timp despre procedurile operaţionale standard
care urmează a fi implementate de actori clar identificaţi. Toate activităţile de
87
comunicare întreprinse în caz de izbucniri trebuie asigurate cu o susţinere politică
fermă.
Partener de implementare: Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie
Consolidarea capacităţilor medicilor de familie la nivel de comunitate: Medicii
de familie sunt una din cele mai importante şi cele mai credibile surse de informare în
probleme de sănătate. Studiile KAP arată că peste 40% din populaţie au încredere în
lucrătorii medicali în chestiunile ce ţin de gripa aviară şi pandemică. Ţinând cont de
acoperirea redusă a presei dominante în zonele rurale, lucrătorii medicali rămân un
canal informaţional extrem de valoros şi credibil.
Partener de implementare: Centrul Naţional de Medicină Preventivă
Realizări:
· Modul CSC şi CR integrat în curriculumul Universităţii de Medicină
pentru a asigura durabilitatea şi proprietatea guvernului asupra
proiectului
· 1.919 medici de familie (100 %) şi-au îmbunătăţit cunoştinţele şi
aptitudinile de tehnici de comunicare interpersonală pentru schimbarea
şi comunicarea comportamentală în situaţiile de urgenţă în sănătate
legate de gripă
· 105 sesiuni de instruire au fost petrecute în toate instituţiile medicale din
ţară
Ţintă 1.2: Populaţia are încredere în gradul de pregătire şi capacitatea de
răspuns a autorităţilor referitor la epidemiile de GA şi PU
Evenimente comunitare cu copii şi tineri: Copiii şi tinerii sunt grupurile cele mai
deschise şi mobile ale populaţiei; de obicei ei sunt cei care raportează adulţilor
despre diferite incidente, inclusiv cele referitoare la păsări moarte şi bolnave şi sunt
importanţi pentru asigurarea raportării rapide a cazurilor suspecte de GAPU. Prin
intermediul reţelelor de colegi copiii instruiţi pot împuternici alţi copii şi mobiliza
comunităţi.
Partener de implementare: Asociaţia Studenţilor şi Rezidenţilor în Medicină
88
Îmbunătăţirea capacităţilor de comunicare ale veterinarilor locali din 70 decomunităţi din Moldova: Crearea cererii pentru produse şi servicii de sănătate
animală este esenţială pentru aplicarea activităţilor de control şi reţinere. Veterinarii
din 70 comunităţi vor oferi consultaţii gratuite crescătorilor de păsări şi animale,
monitorizând în acelaşi timp situaţia epizootică în comunităţile selectate prin
menţinerea unui registru al păsărilor.
Partener de implementare: Agenţia Naţională pentru Dezvoltare Rurală (ACSA)
Realizări:
· 600 tineri din 20 comunităţi au învăţat despre prevenirea, protecţia şi
pericolul gripei (sezoniere, de tip nou, aviare, porcine)
· 90 cei mai activi tineri au fost identificaţi şi selectaţi să organizeze
activităţi pentru colegi în comunităţile lor proprii
· 20 sesiuni de instruire pentru tineret au fost organizate în comunităţi
selectate
· 110 veterinari şi 24 consultanţi ACSA au fost instruiţi în domeniul
tehnicilor de comunicare interpersonală
· Un registru al păsărilor a fost elaborat şi aprobat de MAIA.
A se vedea istoria pentru publicul larg despre evenimentele comunitare cu copii şi
tineri în Anexa AIHP 1.
Ţintă 1.4: Mass-media instruită în domeniul raportării profesionale
despre GA şi PU şi asigurarea faptului că GAPU rămâne pe agenda publică
Crearea abilităţilor media în raportare în situaţii de urgenţă, în speciallegate de epidemia de gripă aviară (GA): Odată ce situaţiile de criză au
devenit subiecte de top, a apărut necesitatea de a instrui jurnaliştii din presa
scrisă şi electronică despre modul în care se raportează despre urgenţe,
inclusiv pandemie. UNICEF a colaborat cu facultatea de jurnalism a
Universităţii de Stat din Moldova în vederea introducerii unui modul privind
comunicarea despre urgenţele pandemice în curriculumul universitar.
Partener de implementare: Universitatea de Stat din Moldova
89
Jurnaliştii tineri promovează un mod de viaţă sănătos: Tineretul învaţă
despre importanţa raportării cazurilor suspecte de îmbolnăvire sau deces al
păsărilor şi adoptării unui comportament responsabil în situaţii pandemice prin
producerea unui program „Trăieşte sănătos” la televiziunea şi radioul naţional.
Programul televizat este difuzat o dată pe lună, iar programul radio – o dată în
săptămână. Ambele programe au acoperire naţionale şi sunt produse integral
de tineri cu vârsta de 16-18 ani.
Partener de implementare: Compania publică naţională „Teleradio Moldova”
Elaborarea şi actualizarea paginii web www.gripa.md: Mesajele inconsecvente au
dus la o înţelegere răspândită în rândul publicului general că nu există pandemie de
GAPU. Pagina web a gripei pandemice şi aviare este un punct central de informaţie
credibilă şi consistentă pentru jurnalişti, medici şi veterinari. Pagina web
www.gripa.md va servi şi în calitate de instrument pentru managementul
cunoştinţelor şi punct de referinţă pentru majoritatea informaţiei actualizate în toate
subiectele referitoare la gripa pandemică şi aviară. Pagina este actualizată regulat cu
noutăţi şi comunicate de presă relevante, interviuri, întrebări şi răspunsuri, îndrumare
pentru populaţie şi specialişti.
Lucru cu mass-media: Societatea în general are nevoie să ştie că Guvernul
implementează planuri de pregătire şi modernizează capacităţile sale de
management a sănătăţii umane şi animale. Mass-media a primit informaţie despre
modernizarea instituţiilor medicale şi veterinare, inclusiv capacităţile de deservire,
disponibilitatea medicamentelor, ambulanţelor şi personalului instruit de a se ocupa
de potenţialele izbucniri.
Spoturi video, animaţie şi audio pentru a încuraja raportarea în caz deizbucniri: Spoturile video şi audio sunt instrumente importante de comunicare pentru
schimbarea comportamentală, întrucât televiziunea este principala sursă de
informare pentru peste 2/3 de populaţie, fiind urmată de radio. Difuzarea spoturilor
video şi audio în orele de maximă audienţă este un canal de comunicare important
pentru populaţia rurală, care nu au acces la surse alternative de informaţie.
Realizări:
· Comunicarea/raportarea în situaţii de urgenţă pandemică este integrată
în curriculumul Facultăţii de jurnalism şi ştiinţe de comunicare a
Universităţii de Stat din Moldova.
90
· 160 jurnalişti tineri de la televiziune şi radio au fost instruiţi în mai şi
iunie în producerea materialelor video despre pregătirea pentru urgenţe
în situaţii de pandemie.
· De la lansarea paginii web în aprilie, aceasta a fost vizitată de peste 44
mii ori, 13 mii fiind vizitatori unici: http://www.gripa.md/statistika/.
· 4 (patru) programe televizate şi 13 programe radio au fost difuzate din
aprilie până în iunie.
· 25 articole, programe, interviuri, etc. au fost produse în baza rezultatelor
evenimentelor organizate de proiect.
· 2 spoturi noi „Simptomele gripei aviare la păsări” şi „Raportarea
păsărilor bolnave sau moarte la autorităţile locale şi veterinari” au fost
produse pentru a încuraja raportarea.
A se vedea lista completă privind reflectarea în mass-media în Anexa AIHP 2.
Decupajele din presă şi înregistrările programelor sunt disponibile la oficiul
UNICEF.
Ţinta 1.5: Autorităţile au posibilitatea să facă concluzii şi adaptări la
planul de pregătire şi răspuns pentru urgenţele posibile
Evaluarea proiectului prin măsurarea cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor
referitoare la prevenirea şi răspunsul GA: Evaluarea impactului intervenţiilor de
comunicare şi înţelegerea tendinţelor este esenţială pentru proiect. UNICEF este în
proces de petrecere a unui studiu KAP pentru evaluarea schimbărilor în conştiinţa
publică, inclusiv nivelul de încredere al populaţiei în purtătorii de cuvânt publici.
Monitorizarea activităţilor proiectului: Echipa UNICEF monitorizează continuu
activităţile proiectului. Sunt organizate vizite regulate pentru a verifica progresul şi a
oferi îndrumări şi sfaturi după necesitate.
Răspunsul de comunicare în situaţie de urgenţă în timpul pandemiei A(H1N1):
Pe 11 iunie 2009 OMS a decis să ridice gradul de alertă al pandemiei de gripă la
faza 6. La data de 28 iulie 2009 există peste 150 mii de cazuri confirmate şi peste
1.000 decesuri. La momentul scrierii acestui raport a fost confirmat primul caz de
H1N1 din Moldova. UNICEF s-a folosit de acest prilej pentru ca să susţină Ministerul
Sănătăţii în adaptarea planelor de comunicare în situaţii de urgenţă şi producerea
unor materiale de comunicare relevante.
91
Realizări:
· A fost elaborată o strategie de comunicare pentru susţinerea activităţilor
de răspuns ale Ministerului Sănătăţii, aprobată de Comisia Naţională
Anti-epidemică prezidată de Prim-ministru
· Au fost elaborate şi distribuite în toată ţara o serie de materiale de
comunicare publicate, alte oficii de ţară au cerut permisiunea să le
utilizeze în campaniile lor de sensibilizare publică cu privire la H1N1:
o Foaie informativă pentru călători (210.000 copii)
o Foi informative pentru populaţia generală (1.500.000 copii)
o Postere pentru populaţia generală (15.000 copii)
· Spoturi video şi audio:
o Patru spoturi audio cu mesaje specifice privind simptomele A
(H1N1)
o Un spot video privind protecţia şi igiena personală
· Au fost organizate 10 vizite de monitorizare
· În cadrul unui proces competitiv a fost selectată o companie
independentă de cercetare pentru efectuarea unor studii KAP
Spoturile video produse în anii anteriori au fost ajustate pentru a reflecta noua
situaţie pandemică.
A se vedea Strategia şi planul de comunicare elaborat în Anexa AIHP 3.
ACTIVITĂŢILE PLANIFICATE PENTRU URMĂTORUL SEMESTRU
Crearea abilităţilor de comunicare ale factorilor de decizie din Guvern şimedicilor de familie vor continua în semestrul al doilea al anului 2009.
Întrucât modulele CSC şi CR au fost integrate în curriculumul Universităţii de
Medicină, 160 de rezidenţi în medicina de familie şi medici de familie vor fi
instruiţi în CSC şi CR în 2009-2010. De asemenea 23 de funcţionari publici şi
specialişti în sănătate vor fi instruiţi în tehnici de comunicare de risc şi 8
funcţionari de rang înalt vor fi instruiţi individual în comunicare de risc.
92
Sprijinirea întrunirilor trimestriale ale Grupului de lucru intersectorial:
Coordonarea eficientă dintre diverşi actori în domeniul sănătăţii este crucială
pentru succesul proiectului. Un Grup de lucru intersectorial în comunicare a fost
creat printr-o hotărâre internă a Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale în
2006 şi a încetat să funcţioneze după un şir de demisii şi numiri noi ai
principalilor factori de decizie din Ministerul Sănătăţii. Membrii grupului s-au
întâlnit ad hoc în 2009. După o nouă rundă de alegeri în iulie 2009 situaţia
politică va permite petrecerea întrunirilor regulate ale Grupului de lucru
intersectorial în comunicare, care va fi susţinut în a doua jumătate a anului
2009.
Mobilizarea grupurilor comunitare pentru asigurarea susţinerii maselor a
activităţilor de control şi supraveghere a reţinerii ar putea fi obţinută prin
echiparea diferitor grupuri cu cunoştinţe şi abilităţi. Urmare a instruirilor pentru
copii şi tineri din 70 comunităţi selectate, 90 tineri din 20 comunităţi identificaţi
drept cei mai activi vor organiza activităţi între colegi în comunităţile lor. În plus
200 de cercetaşi din două tabere de vară vor învăţa despre prevenire, protecţie
şi pericol în privinţa gripei.
Crearea cererii pentru produse şi servicii medicale pentru animale este
esenţială pentru executarea activităţilor de control şi reţinere. Întruniri publice
cu specialişti în sănătate umană şi animală vor fi petrecute în 70 comunităţi.
Capii bisericeşti sunt lideri puternici de opinie în zonele rurale: conform BOP,
biserica se bucură de încrederea a aproape 80% din populaţie. 300 capi
bisericeşti vor fi instruiţi să disemineze populaţiei generale informaţie despre
gripă aviară şi pandemică.
Elaborarea informaţiei şi sistemului de răspuns al Ministerului Sănătăţii
este esenţială pentru a asigura răspunsul social de gestionare, control şi
reţinere a epidemiei, prin mecanisme de linii fierbinţi pentru reacţii, care
promovează şi încurajează raportarea rapidă şi facilitează supravegherea de
către comunităţi. Ministerul recunoaşte necesitatea de a avea un sistem de
alarmare şi acţiune timpurie (linie fierbinte) care va servi drept canal de
comunicare şi răspuns între diverse autorităţi publice, la nivele diferite. Linia
fierbinte pentru publicul general şi sistemul de alarmare timpurie şi răspuns
pentru prevenirea şi controlarea pericolelor pentru sănătatea publică conform
standardelor internaţionale va fi creat şi pus în operare în a doua jumătate a
anului 2009. Va fi elaborată Strategia naţională de promovare a sănătăţii şi
93
prevenirii bolilor pentru 2010-2015, iar Programul naţional privind promovarea
unui mod de viaţă sănătos va fi revăzut şi transmis Guvernului pentru aprobare.
Crearea abilităţilor media în urgenţe pandemice va deveni mai importantă
odată ce izbucnirea H1N1 va deveni subiect de top. 100 de viitori jurnalişti şi 35
de viitori specialişti în comunicare vor beneficia de instruire la Universitate în
2009-2010. În fiecare an cel puţin 10 studenţi îşi vor scrie tezele de licenţă şi
masterat în comunicare de urgenţă. Patru emisiuni de televiziune şi 23
programe radio vor fi produse şi difuzate în perioada iulie-decembrie şi cel puţin
20 articole, programe, interviuri vor sublinia pregătirea şi capacitatea de
răspuns a sectorului sănătăţii.
Izbucnirea gripei H1N1 este o constrângere pentru activităţile regulate de
proiect, dar şi o oportunitate de a menţine pregătirea şi răspunsul la pandemie
la un nivel înalt pe agenda publică. Difuzarea spoturilor noi va începe în toamna
2009. Există mult interes şi angajament din partea guvernului de a avea o
strategie de comunicare, materiale relevante şi sprijin, pentru a soluţiona
problema. Pentru prima dată UNICEF a reuşit să obţină distribuirea gratuită a
materialelor publicate şi difuzarea spoturilor video şi audio. S-au economisit
până la 100 mii USD, care vor fi utilizate pentru alte activităţi.
Măsurarea percepţiei şi sensibilizării publice mereu în schimbare, inclusiv
a percepţiei privind „pregătirea instituţională” de a răspunde la o urgenţă este
importantă pentru o campanie de comunicare de succes. O companie
independentă de evaluare va efectua un studiu KAP, pentru a evalua orice
schimbări, dar şi pentru a oferi o bază despre informarea publică cu privire la
H1N1. Activităţile de monitorizare şi vizitele în teritoriu vor fi făcute cu
regularitate şi vor fi menţinute contactele cu partenerii pentru a asigura
progresul şi livrarea unor rezultate calitative. Vor fi organizate întâlniri cu
managerii de proiect pe sănătatea umană şi publică pentru a coordona
activităţile care necesită vizibilitate.
CONSTRÂNGERI
1. Alegerile şi criza politică de după acestea
Activităţile referitoare direct la Ministerul Sănătăţii şi Centrul Naţional pentru Medicină
Preventivă au suferit întârzieri mari în implementare, legate de schimbarea
94
persoanelor cheie din ministere, urmate de campania electorală şi criza politică de
după alegerile parlamentare din aprilie 2009.
Schimbările frecvente în cadrul Ministerului Sănătăţii şi Centrului Naţional pentru
Medicină Preventivă în perioada premergătoare alegerilor de asemenea au cauzat
întârzieri în implementare. Memoria instituţională a Ministerului Sănătăţii este redusă
şi demisia principalilor factori de decizie din Ministerul Sănătăţii şi Centrul Naţional
pentru Medicină Preventivă, inclusiv ai celor implicaţi direct în proiect, a încetinit
majoritatea activităţilor proiectului.
2. Sferă redusă de influenţă a mass-media
Televiziunea este sursa principală de informare pentru mai mult de 2/3 de populaţie,
conform Barometrului Opiniei Publice. Presa scrisă, atât regională, cât şi naţională,
are o circulaţie foarte limitată şi rar ajunge în zonele rurale. Există până la 10 ziare
dominante în Moldova şi 3 posturi de televiziune cu acoperire naţională. În special
populaţia rurală are puţin acces sau nu are deloc acces la canalele informaţionale
alternative televiziunii publice Moldova 1.
Mass-media înţelege foarte puţin necesitatea comunicării despre pregătirea şi
răspunsul la pandemie, precum şi despre chestiuni de sănătate în general. Ea are şi
o capacitate foarte redusă de a răspunde necesităţilor pericolelor pandemiei care
apare.
3. Situaţie de urgenţă cauzată de gripa nouă
Altă întârziere a unor activităţi planificate iniţial a fost cauzată de situaţia de urgenţă
legată de pandemia H1N1. A fost investit mult timp şi efort, la solicitarea Ministerului
Sănătăţii, în comunicarea în caz de urgenţă. În acelaşi timp, pandemia H1N1 este o
oportunitate de a lucra cu partenerii noştri la eforturile lor sistematice de a comunica
despre chestiuni de sănătate, inclusiv pericolele legate de gripa aviară şi pandemică.
95
PROIECTUL CONTROLUL POLUĂRII DINAGRICULTURĂ
INTRODUCEREAcordul de Grant pentru Proiectul „Controlul Poluării din Agricultură ” semnat pe 22
martie 2004 între Guvernul Republicii Moldova şi Banca Internaţională pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare, acţionând ca Agenţie de Implementare pentru Fondul
Global de Mediu (FEG), a fost declarat in vigoare în ziua semnării şi stabileşte suma
de 4,950,000 USDolari care va fi alocată din Fondul Fiduciar al FEG într-o perioadă
stabilită de 5 ani (22 martie 2004-30 iunie 2009).
Valoarea totală a Proiectului este estimată la 10,46 mln USD, din care:
· 4,95 mln USD, Banca Mondială din fondurile GEF (Fondul Global de Mediu)
· 0,90 mln USD, Guvernul R. Moldova
· 0,69 mln USD, beneficiari direcţi, în natură
· 3,83 mln USD, Proiectul de Investiţii şi Servicii Rurale (PISR)
· 0,09 mln USD, SSS “Moldsilva”, consultanţă şi echipament
Obiectivul general al proiectului este de a reducere poluarea cu nutrienţi (azot şi
fosfor) din sursele agricole de pe teritoriul Republicii Moldova în fluviul Dunărea şi
Marea Neagră. Proiectul va acorda asistenţă Guvernului Moldovei în:
· promovarea adoptării de către asociaţiile de fermieri cu statut juridic,
asociaţiilor familiale şi de către fermierii individuali din aria pilot a practicilor
agricole prietenoase pentru mediu;
· consolidarea politicii naţionale, a capacităţilor legislative şi instituţionale, care
să asigure controlul poluării cu nutrienţi;
· dezvoltarea unei campanii de conştientizare publică şi a unei strategii de
replicare a proiectului în alte zone din ţară şi din regiune.
Componentele Proiectului „Controlul Poluării din Agricultură” sunt următoarele:
· Promovarea măsurilor de reducere a scurgerilor de nutrienţi în obiectivele
acvatice:
Ø acordarea de granturi condiţionate solicitanţilor eligibili pentru Linia
Generală de Creditare RISP:
96
Ø managementul gunoiului de grajd;
Ø promovarea practicilor agricole prietenoase mediului;
Ø plantarea vegetaţiei forestiere;
Ø reabilitarea zonelor umede;
Ø monitorizarea calităţii solului şi a apelor.
· Întărirea politicii naţionale şi a capacităţilor de reglementare în domeniu:
Ø identificarea golurilor în legislaţia R. Moldova privind controlul poluării
din sectorul agro-industrial;
Ø analiza comparativă a reglementărilor naţionale şi a Uniunii
Europene, cu referire specială la Directiva despre nitraţi;
Ø elaborarea unui Cod al Bunelor Practici Agricole.
· Conştientizarea publică şi strategia de replicare:
Ø dezvoltarea unei campanii de conştientizare şi instruirea populaţiei şi
a factoriilor de decizie din aria pilot, care să asigure suportul
intervenţiilor proiectului;
Ø replicarea rezultatelor la nivelul Judeţului Lăpuşna şi la nivelul întregii
ţări.
PROGRESUL PE COMPONENTE
Activităţi asociate RISP
Granturi pentru a susţine Linia de Credit RISP::
Datorită faptului că proiectul se încheie pe 31 iunie 2009, activităţile în cadrul acestui
sub-component au fost finalizate pînă în 31 decembrie 2008.
În acest fel, pînă în prezent în cadrul APCP au fost finanţate 100 de sub-proiecte
RISP dintre care 59 sunt în domeniul producerii animale, 36 producerea vegetală şi 7
staţii de tratare a apelor reziduale. Suma totală a granturilor atinge cifra de
31,429,122 MDL (echivalentul a 3,2 mln USD).
Activităţi în zona pilot a proiectului
Practici de management a gunoiului de grajd:
Pînă în prezent, în cadrul APCP au fost date în exploatare, în total, 3 platforme
comunale de depozitare a gunoiului de grajd şi 450 platforme mici, la nivel de
gospodărie casnică, respectiv în comunele Negrea, Cărpineni şi Lăpuşna din r.
97
Hînceşti. Fiecare sistem de colectare, transportare, manevrare şi aplicare pe teren a
gunoiului de grajd este asigurat din APCP cu un set de echipamente, ce include: un
tocator, cisternă cu vidanjă, tractor şi împrăştietor de gunoi de grajd.
La acest compartiment s-a continuat lucrul de organizare privind colectarea,
transportarea şi depozitarea gunoiului de grajd la cele 3 platforme comunale
construite în satele din zona pilot. În această perioadă la platforma comunală din
comuna Negrea s-au acumulat 1200 t gunoi de grajd, în total aceasta valoare atinge
10 435 t de la începutul proiectului. In comparaţie cu anii precedenţi primăria a decis
sa nu mai comercializeze compost deoarece a crescut cererea pentru acesta din
partea comunităţii locale. Mai mult ca atît, primăria a reuşit să obţină finanţe pentru a
procura un tractor cu ajutorul căruia se transportă gunoiul de grajd de la platformele
individuale la cea comunala de 3 ori pe săptămîna in baza unui grafic.
În comuna Cărpineni primăria a reuşit să colecteze în această perioadă 80 t, ceea ce
reprezintă 2600 t de la lansarea proiectului. Alte 30 tone vor fi transportate in timpul
apropiat de la platformele individuale la cea comunală. Şi, în Lăpuşna concesionarul
Vasile Rotaru a reuşit să transporte la platforma comunală din această comună 600 t
de gunoi de grajd.
Promovarea practicilor agricole prietenoase mediului:
În 2009, APCP nu a avut contract cu Institutul pentru Pedologie si Agrochimie „N.
Dimo” deoarece lucrările au fost la fel finalizate. Cu toate acestea, Institutul respectiv
a continuat să menţină cîmpurile demonstrative din zona pilot şi cele fondate în
cadrul colaborării cu ACSA la nivel naţional:
Practici agro-forestiere şi restabilirea zonei umede:
In 2009 au fost purtate discuţii pentru consolidarea digului din zona umedă. La
această etapă se pregăteşte schema lucrărilor previzionate astfel încît următoarea
Misiune a Băncii Mondiale să poată aborda problema respectivă în cadrul întîlnirilor
la Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale. Costul lucrărilor însumează
aproximativ 25 000 USD, iar Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale a promis să
vină cu o contribuţie din partea Fondului Ecologic Naţional.
Monitorizarea calităţii apei şi solului: După cum s-a promis, Serviciul Meteorologic
de Stat a continuat să monitorizeze calitatea apei la puctul de prelevare Sarata-
Rezesi cu scopul de vedea în dinamică nivelul poluării cu nutrienţi a rîului Lăpuşna.
98
În acest context, în 2009 se vor preleva 4 probe. Prima probă a fost prelevată în luna
martie.
Consolidarea politici naţionale şi a capacităţii de reglementare
Cît priveşte agricultura organică, în 2008 a fost semnat un contract cu ACSA pentru
organizarea unui program de instruire în domeniul respectiv. Acest program a
început în 2008 şi a continuat în 2009. În trimestrul dat au fost organizate 2 sesiuni
de instruire, abordând aşa aspecte ca: cadrul legal, producţie animală şi vegetală
organică, comercializarea producţiei organice, piaţa de produse organice etc.
Ţinînd cont de faptul că în cadrul programului de instruire s-a folosit abordarea
„formarea formatorilor” fiecare participant al programului va trebui să organizeze la
nivel de raion cîte un seminar pentru cei interesaţi în creşterea şi comercializarea
produselor organice. Pe durata campaniei de promovare 4 persoane şi-au exprimat
dorinţa de a iniţia o afacere în domeniul producerii organice. Candidaţii respectivi vor
beneficia de asistenţă tehnică, materială şi consultativă.
Campania de conştientizarea Publică şi Strategia de Replicare
Mişcarea Ecologistă din Moldova a încheiat activităţile de diseminare a rezultatelor
proiectului şi lecţiilor însuşite. Cu toate acestea a fost pregătită şi editată broşura
"APCP- o istorie de succes" care a fost distribuită în cadrul altor evenimente la care a
participat echipa MEM. .
Unitatea de management a proiectului
Din motivul că puţine persoane au confirmat participarea la seminarul naţional, UIP a
decis să anuleze conferinţa naţională şi să opteze pentru un eveniment naţional.
Conferinţa naţională va avea loc la oficiul local al Băncii Mondiale cu participarea
principalilor factor de decizie, primari, fermieri şi beneficiari de proiect.
99
ABILITAREA SOCIO-ECONOMICĂ A TINERETULUI
Scopul PASET este de a promova şi susţine participarea celor mai vulnerabili tineri
(14-30 ani), în viaţa social-economică a comunităţii şi în activităţi ce vor contribui la
abilitarea lor, prin intermediul unui pachet integrat de servicii şi oportunităţi adresate
tinerilor din regiunile selectate.
Obiectivele specifice ale PASET
(i) Sporirea numărului tinerilor vulnerabili (14-30 ani) care au acceptat practicile
pozitive sociale în urma serviciilor inovatoare prestate prin intermediul
proiectului;
(ii) Consolidarea capacităţilor prestatorilor publici şi privaţii de servicii pentru
tineret (ONG/OC) şi a factorilor de decizie în prestarea de servicii celor mai
vulnerabile şi izolate categorii de tineri şi tinere, precum şi oferirea serviciilor
într-o manieră participativă, conform necesităţilor şi intereselor tinerilor;
(iii) Sporirea numărului de micro-întreprinderi viabile create de persoane tinere
(18-30 ani), care înainte de iniţierea afacerii nu aveau cunoştinţe şi abilităţi în
domeniul antreprenoriatului şi nici gaj pentru primirea creditului.
Beneficiari direcţi
Adolescenţi şi tineri (14-30 ani) din regiunile selectate de către proiect, cu un accent
sporit pe categoriile cele mai dezavantajate de tineret: tinerii din mediul rural şi
orăşelele mici; tinerii din familiile vulnerabile şi sărace (inclusiv părinţii tineri); tinerii
şomeri; tinerii care nu au absolvit nivelul secundar (clasa a 9-a).
Beneficiari indirecţi
- Familiile tinerilor (ex. părinţii adolescenţilor);
- Comunităţile (mai puţine posibilităţi de comportament riscant al tinerilor);
- Guvernul şi APL: posibilităţi pentru beneficii economice (ex. mai multe
oportunităţi de angajare şi auto-angajare vor fi oferite tinerilor); posibilităţi de
reducere a cheltuielilor (ex. cheltuieli ce ţin de delicvenţa juvenilă, sănătatea
publică: cum ar fi prevenirea alcoolismului în mediul tinerilor);
- Societatea civilă ce lucrează cu şi pentru tineret
Notă: Banca Mondială a prelungit termenul limită de implementare a Grantului JSDF„Abilitarea Socio-Economică a Tineretului prin Dezvoltarea Afacerilor şi Prestarea
100
Serviciilor Sociale Inovatoare” (TF054222) şi re-alocarea mijloacelor din cadrulGrantului.
În conformitate cu scrisoarea din 30 iulie 2008, prin care s-a solicitat Asociaţiei
Internaţionale de Dezvoltare să prelungească termenul limită al grantului sus-
menţionat, Banca a stabilit data de 31 decembrie 2009 drept dată finală pentru
scopurile menţionate în Secţiunea 4.03 a Acordului de grant dintre Republica
Moldova şi Banca Mondială din 6 decembrie 2004, contrasemnat la 16 decembrie
2004.
Extinderea proiectului a fost posibila graţie lansării proiectului UNICEF „Dezvoltarea
afacerilor pentru abilitarea economică a tineretului în Republica Moldova” (etapa II,
PASET ). Acest proiect are ca obiectiv susţinerea tineretului cu vârstă între (18-30
ani) din toate zonele rurale şi oraşele mici ale ţării (cu excepţia Chişinău şi Bălţi) în
activităţi ce ar duce la abilitarea socio-economică a acestora prin intermediul lansării
afacerilor economice şi prestarea serviciilor în comunităţi.
Obiectivele acestui proiect sunt:
(i) Către sfârşitul anului 2008, 61 afaceri economice gestionate de tineret vor
fi create şi vor fi operaţionale;
(ii) Capacităţile instituţionale şi umane cu privire la egalitatea genurilor vor fi
consolidate, astfel fiind asigurate oportunităţi egale de lansare a afacerilor
atât pentru fete / femei cît şi pentru băieţi / bărbaţi;
(iii) Un concept cu privire la crearea unui fond rulant pentru dezvoltarea
afacerilor pentru tineri va fi elaborat către sfârşitul anului 2008, în baza
experienţei acumulate de pe urma implementării proiectelor în domeniu.
Componenta A: Program de susţinere a iniţiativelor societăţii civile şi activităţide outreach
În cadrul acestei componente au fost realizate următoarele activităţi:
(i) Program competitiv de granturi pentru Consiliile Locale ale Copiilor şi
Tinerilor;
Supervizare şi consultanţă în procesul de implementare şi raportare a activităţilor
realizate de către Consiliile Locale ale Tinerilor beneficiare a Programului de Granturi
Mici
Rezultate cantitative şi calitative obţinute:
În trimestrul II al anului 2009, cele 47 CLT-uri beneficiare de granturi mici au fost
consultate în procesul de organizare a activităţilor planificate, efectuarea volumelor
101
de procurări, elaborarea rapoartelor financiare şi narative de progres, a rapoartelor
finale, precum şi completarea setului de anexe solicitat. Din totalul CLT-lor
beneficiare, 40 au încheiat deja activităţile conform condiţiilor contractuale, precum şi
30 din acestea au prezentat deja rapoarte finale. Coordonatorii adulţi şi tinerii
consilieri au fost ghidaţi în procesul de soluţionare a dificultăţilor parvenite la
realizarea obiectivelor proiectelor. În acest sens, de menţionat că cele mai
pronunţate au fost dificultăţile ce ţin de: procurarea materialului săditor (identificarea
agenţilor economici licenţiaţi); livrarea în termeni a utilajului pentru funcţionarea
radiourilor şcolare (echipament de import, procurat la comandă), codiţii climaterice
dezavantajoase (în cazul proiectelor de mediu). Reieşind din rapoartele finale
prezentate de CLT-uri, în cadrul proiectelor implementate a fost valorificată suma de
312 689 lei sub formă de grant, iar 153 707,44 lei reprezintă surse din contribuţia
locală. Contribuţia locală a fost acordată de către APL în proporţie de 102 779 lei
(66,86 %) şi reprezentanţii societăţii civile, agenţi economici din comunitate în
proporţie de 50 928,48 lei (33,14 %). Pe lângă contribuţia financiară, membrii
comunităţilor beneficiare, actorii locali au susţinut implementarea proiectelor oferind
contribuţie materială (spaţii disponibile pentru desfăşurarea activităţilor, materiale de
construcţie, utilaj/echipament tehnic, produse alimentare), resurse umane calificate,
servicii comunicaţionale (telefon, internet, xerox, scaner, fax), servicii de transport,
resurse de solidaritate (muncă voluntară, campanii de colectare de fonduri, acţiuni de
binefacere).
Majoritatea CLT-lor au demonstrat capacităţi adecvate în ce priveşte administrarea
financiară a proiectului, stabilirea relaţiilor de colaborare cu actorii locali, întocmirea
rapoartelor de progres, precum şi organizarea la nivel local a campaniilor de
mediatizare a rezultatelor activităţilor realizate. Tinerii au învăţat să fie mai solidari
cu semenii lor, au căpătat prin faptele lor mai multă credibilitate în faţa adulţilor ceea
ce îi determină să fie mai deschişi în comunicare cu aceştia.
Cele mai elocvente rezultate sunt evidente în proiectele ce ţin de protecţia mediului
ambiant, sport şi activităţi de informare, acestea fiind domenii prioritare în cadrul
Programului competitiv de granturi mici pentru CLT-uri.
Rezultatele celor 23 CLT-uri care au implementat sau sunt în proces de
implementare a proiectelor de mediu sau care vizează protejarea mediului ambiant
ca condiţie esenţială a unui mod sănătos de viaţă, reflectă creşterea considerabilă a
gradului de conştientizare de către tineri a necesităţii de a proteja mediul ambiant,
fiind evident sentimentul de responsabilitate şi atitudine protectoare în raport cu
obiectele de mediu. Grupurile de iniţiativă au reuşit să renoveze şi să amenajeze
102
parcuri, să decoreze grădini publice, să lichideze focare de deşeuri precum şi să
contribuie la purificarea surselor de apă potabilă.
Totodată, din cele 47 de consilii beneficiare, 16 desfăşoară activităţi orientate spre
stimularea modului sănătos de viaţă prin intermediului sportului. Membrii CLT, în
toate cazurile au suplinit sălile de sport ale instituţiilor instructiv-educative din
comunităţile beneficiare cu echipament sportiv de performanţă, au efectuat lucrări de
reparaţie cosmetică, amenjare a sălilor de sport, vestiarelor, au organizat cu succes
activităţi de instruire în ce priveşte organizarea competiţiilor sportive, aplicarea
tehnicilor de joc cu preferinţă pentru anumite activităţi sportive, precum şi au
atenţionat importanţa sportului în contextul unui mod sănătos de viaţa.
Proiectele care vizează activităţi de mediatizare şi aplicare a tehnologiilorinformaţionale în procesul de instruire şi informare a comunităţii reprezintă 36 % din
totalul proiectelor implementate. Astfel, din cele 17 proiecte care concentrează
activităţi de comunicare şi mediatizare, 9 reprezintă radiouri şcolare. Toate posturile
de radio şi-au lansat activitatea şi vor continua difuzarea emisiunilor radio în perioada
de vară, în contextul şedinţelor de lucru organizate de profesori, examenelor de
capacitate şi de Bacalaureat. Beneficiarii menţionează că radioul este cel mai eficient
şi totodată cel mai atractiv instrument de comunicare la care pot participa atât elevii,
profesorii cît şi părinţii. Beneficiarii proiectelor au achiziţionat din sursele de grant
echipament performant pentru funcţionarea posturilor de radio, iar instituţiile care
găzduiesc postul de radio au creat toate condiţiile necesare pentru a asigura
securitatea şi menţinerea tehnică a acestora.
Aspecte negative:
În procesul de supervizare a activităţii consiliilor locale ale tinerilor a fost sesizată
activitatea defectuoasă a CLT din or. Orhei. În acest sens a fost evidentă
coordonarea ineficientă a proiectului de către coordonatorul adult, aplicarea incorectă
a procedurilor de achiziţionare a materialelor preconizate din sursa de grant, precum
şi contractarea incorectă a serviciilor de consultantă prevăzute în proiect. Activităţile
preconizate de către CLT Orhei în cadrul proiectul „Manifestarea personalităţii prin
distrugerea barierelor de comunicare” nu au fost continuate conform planului de
acţiuni propus în raportul de progres al echipei de implementare. Aceasta, din
considerentul ne-respectării condiţiilor de implementare şi raportare a activităţilor
preconizate, precum şi depăşirii considerabile a termenilor de implementare a
activităţilor, vizaţi în Contractul de Grant.
103
(ii) outreach, promovare şi comunicare:
Mediatizarea rezultatelor CLT-lor:
Acţiunile CLT-lor au fost mediatizate prin intermediul link-ului proiectului activat pe
site-ul www.edu.md. Astfel, în perioada raportată au fost plasate 4 articole care
relevă istoriile de succes a CLT Văsieni, r. Ialoveni, CLT or. Sîngereii, CLT or.
Floreşti şi CLT s. Petrunea, r. Glodeni. Practicile descrise reflectă implicarea activă a
tinerilor în activităţi de mediu (CLT Sîngerei: „Aleea tinerilor – Aleea visului realizat” ),
activităţi sportive (CLT Văsieni: „Într-un corp sănătos – o minte sănătoasă”) şi de
comunicare (CLT Floreşti: „Cine vrea caută posibilităţi, cine nu, caută motive”, CLT
Petrunea: „Radioul şcolar – acces la informare şi comunicare pentru toţi!”).
CLT Văsieni: Proiectul „Într-un corp sănătos – o minte sănătoasă”, a fost
implementat de membrii CLT Văsieni, în perioada februarie-aprilie 2009, în contextul
unui parteneriat fructuos cu
organizaţia neguvernamentală din
localitate „Copii aspiră spre ideal” şi
cu suportul financiar al PASET. În
cadrul activităţilor sportive
desfăşurate, beneficiarii proiectului,
care reprezintă de fapt toţi elevii
liceului, precum şi tinerii din localitate
care frecventează secţiile sportive, s-
au bucurat de echipamentul sportiv
nou, procurat din grantul oferit de
PASET şi parţial din contribuţia locală. Amatorii de baschet şi volei, atît băieţi cît şi
fete care frecventează regulat secţiile sportive au primit uniforme sportive
confecţioante la doleanţa lor, pentru ai reprezenta ca echipă la competiţiile sportive
locale şi de nivel raional.
Costul total al proiectului, a constituit 10938 MDL, din aceştia 7178 MDLreprezintă contribuţia PASET, iar 3760 MDL constituie contribuţia locală (APL şi
Consiliul Raional).
CLT Sîngerei: Cele mai vădite rezultate ale proiectului „Aleea tinerilor – Aleeavisului realizat” au reieşit din activitatea „Ziua Verde”, organizată la începutul lunii
CLT Văsieni – uniforme sportive pentru echipade fete la baschet procurate din surse de Grant
104
aprilie. Astfel, 50 de voluntari printre care elevi, profesori, tineri consilieri, repartizaţi
în grupuri mici de lucru au contribuit considerabil la „reînvierea” parcului central din
localitate. Tinerii au colectat gunoiul şi frunzele uscate, precum şi au redat aspectul
estetic, îngrijit al parcului. Întrebaţi de trecători cine i-a impus să se întrunească şi să
depună efort pentru această cauză,
tinerii au răspuns ferm: „Facem voluntar
acest lucru, pentru că ne pasă de
mediul în care trăim”. Cei care au
observat acest proces interactiv, nu
puteau să spună decât că ar fi bine ca
toţi membrii comunităţii să participe la
activităţi de salubrizare.
CLT Floreşti: În intervalul trimestrului II
al anului curent, Consiliul Tinerilor dincadrul Liceului Teoretic "Ion
Creangă", or Floreşti, a instalat un post de radio în incinta liceului, pentru a delecta
viaţa şcolară cu noutăţi şi informaţii utile pentru elevii şi personalul instituţiei. Iniţiativa
CTL-ului a fost realizată în cadrul proiectului "Cine vrea caută posibilităţi, cine nu,caută motive" implementat în parteneriat cu Asociaţia Părinţilor şi Pedagogilor
"Lyceum". Evenimentul a fost unul de amploare, fiind mediatizat la postul de
televiziune locală Flor-TV, astfel trezind interesul şi entuziasmul altor CLT-uri şi
grupuri de iniţiativă din raionul Floreşti. Unicul dezavantaj al acestui proiect rezidă
din parteneriatul neconstructiv al CLT-ului cu APL si Consiliul Raional, aceasta
deoarece nu pot fi identificate mecanisme de susţinere financiară a CLT-ului de
către structurile administrative.
CLT Petrunea: Recent, la mijlocul
lunii mai 2009, în cadrul LT din s.
Petrunea a fost difuzată prima
emisiune radio, care de fapt a avut
titlul de emisiune specială dedicată
lansării postului de radio
“Tinereţea”. În cadrul emisiunii a
fost descris contextul creării
postului de radio, au fost aduse
mulţumiri partenerilor locali şi a
fost prezentat programul de emisie
CLT Petrunea – echipamentul pentru funcţionarearadioului şcolar procurat din sursele PASET
CLT Sîngerei – activitatea de vopsire abăncilor instalate / reparate în parcul publicdin localitate
105
al radioului.
La pregătirea primei emisiuni, tinerii au fost ajutaţi de un reprezentant al postului de
radio din or. Glodeni. Astfel, zilnic, în decursul anului şcolar 363 elevi, 27 cadre
didactice şi 8 reprezentanţi ai personalului auxiliar vor fi informaţi despre
evenimentele care au loc în cadrul liceului şi a comunităţii, ca rezultat al
implementării proiectului „Radioul şcolar – acces la informare şi comunicarepentru toţi!”. Pentru toţi tinerii din liceu a fost creat un spaţiu oportun pentru libera
exprimare şi informare corectă. În acest sens tinerii au devenit mai deschişi spre
comunicare, iar radioul reprezintă un canal eficient de dialogare cu profesorii şi
părinţii. La finele proiectului 15 tineri consilieri au căpătat deprinderi de lucru în cadrul
postului de radio şi abilităţi de colectare, sistematizare şi prelucrare a informaţiilor.
Rezultatele acestor proiecte au fost apreciate ca fiind „lecţii demne de urmat” ca
urmare a evaluării următoarelor criterii de performanţă: implicarea tinerilor în
procesul decizional; asigurarea transparenţei proiectelor la nivel de comunitate;
gradul de implicare coordonatorului adult; asigurarea contribuţiei locale; prezentarea
unor rezultate vizibile.
Componenta B: Dezvoltarea afacerilor pentru abilitarea economică a tinerilor
Activităţi efectuate de AD în perioada de raportare
În perioada aprilie – iunie curent au fost realizate un şir de obiective în vederea
abilităţii economice a tinerilor din Republica Moldova. Beneficiarii au întocmit 37
cereri de participare la proiect şi 37 contracte de prestare a asistenţei tehnice în
vederea realizării studiilor de fezabilitate, elaborării planurilor de afaceri şi
intermedierii creditelor cu instituţiile financiare participante la proiect. În perioada
trimestrului II 2009, specialiştii AD-lor au acordat asistenţă în elaborarea planurilor
investiţionale şi planificarea detaliată a afacerii, astfel fiind elaborate 38 noi planuri de
afaceri, dintre care 34 au fost prezentate de beneficiari spre finanţare la IFP.
Beneficiarii au fost asistaţi în procesul de elaborare a cererilor de creditare şi în
procesul de conlucrare cu băncile comerciale în vederea accesării resurselor
financiare.
Au fost debursate 17 împrumuturi bancare cu element de grant pentru 17 tineri
agenţi economici, creaţi cu suportul PASET. Aceşti beneficiari au fost asistaţi şi
consiliaţi în: procesul de organizare a afacerii, procurarea şi realizarea planului
investiţional, şi în procesul de conlucrare cu APL. 11 afaceri au început activitatea
106
operaţională, dintre care 5 au început vânzările. În perioada de raportare, ofiţerii de
dezvoltare au acordat asistenţă de post-creare în domeniul managementului,
finanţelor şi contabilităţii pentru 2 întreprinderi.
Tabelul nr. 1. Situaţia generală privind rezultatele proiectului.
DENUMIREAINDICATORULUI
Iunie –Septembrie
2008TR.IV 2008 TR.I 2009 TR.II 2009 TOTAL
Tineri înscrişi lalinia fierbinte
267 202 46 - 515Numărul depromovărirealizate
- 203 88 - 291
Numărul deinstruiri realizate
- 18 11 - 29Cereri departicipare laproiect
- 79 59 37 175
Contracte decolaborare
- 12 48 37 97Planuri de afacerielaborate
- 5 49 38 92Afaceriînregistrate legalcu suportulagenţiei
- 8 42 14 64
Cereri de finanţare - 3 40 36 79Credite debursate - 0 3 17 20Afaceri ce auiniţiat activitateaoperaţională
- 0 3 11 14
Afaceri ce auînceput vânzările
- 0 5 5
Planificarea afacerii, înregistrarea, suportul administrativ şi consultanţă
Pe parcursul perioadei de raportare beneficiarii proiectului au primit asistenţă în
elaborarea planurilor de afaceri, fiind elaborate în total 38 planuri de afaceri. Tinerii
care au beneficiat de asistenţă în elaborarea planurilor de afaceri reprezintă 19
raioane ale Republicii Moldova. Zona centru rămâne a fi cea mai activă după
numărul de solicitări de participare la proiect, 15 planuri de afaceri elaborate, activi
fiind tinerii din raioanele Anenii Noi şi Ialoveni. Pentru zona de dezvoltare sud au fost
elaborate cu tinerii şi pentru tineri 12 planuri de afaceri, cei mai activi fiind tinerii din r-
nul Cahul, urmaţi de cei din r-nul Ştefan Vodă, Leova şi Hînceşti. Pentru zona de
dezvoltare nord de asemenea au fost elaborate 11 planuri de afaceri, cele mai multe
fiind elaborate pentru r-le Soroca şi Făleşti.
Din cei 38 tineri care au primit asistenţă din partea proiectului în elaborarea planurilor
de afaceri, 36 au perfectat cererile de creditare şi au prezentat planurile de afaceri la
filialele instituţiilor financiare participante la implementarea proiectului. Ceilalţi doi
107
beneficiari vor depune setul de documente împreună cu cererile de creditare la
instituţiile financiare pe parcursul lunii iulie curent.
Tabelul nr. 2. Asistenţa tehnică în elaborarea planurilor de afaceri TR. II, 2009
AD RAIONULPLANURI DE AFACERI
Planuri elaborate Cereri decreditare
ACA
Teleneşti 2 2Ialoveni 4 4Anenii Noi 3 3Orhei 2 2Rezina 1 1Străşeni 1 1Şoldăneşti 2 2
Sub-total, TR. II, 2009 15 15
CCA
Făleşti 2 2Sîngerei 1 1Ungheni 1 1Nisporeni 1 1
Sub-total, TR. II, 2009 5 5
MEGA
Hînceşti, 2 2Leova 2 2Cahul 4 4Comrat 1 1
Sub-total, TR. II, 2009 9 9
CDR
Soroca 4 3Stefan Voda 3 2Ocniţa 1 1Briceni 1 1
Sub-total, TR. II, 2009 9 7
TOTAL, TR. II 2009 38 36
Informaţie generală privind planurile de afaceri
Pe parcursul trimestrului II, 2009 38 tineri, potenţiali antreprenori ai PASET, au
beneficiat de asistenţă tehnică în realizarea studiilor de fezabilitate privind ideile de
afaceri şi au elaborat planuri de afaceri în vederea obţinerii unui suport financiar din
partea proiectului. Astfel, analizând domeniile de activitate se poate constata că
domeniul serviciilor şi producţiei sunt în topul preferinţelor tinerilor antreprenori (19
PA în domeniul prestărilor de servicii) şi (18 PA în domeniul producerii).
Din spectrul activităţilor de prestări servicii pot fi elucidate astfel de activităţi
economice: centre de agrement pentru tineri şi familii (4); servicii mecanizate (5);
servicii de reparaţie auto (2); saloane de frumuseţe şi masaj (2); spălătorie auto (1);
108
servicii de croitorie şi reparaţie a hainelor (2); puncte de alimentare a populaţiei (2);
moară (1); servicii foto (1).
Cât priveşte domeniul de producere, acesta poate fi caracterizat prin următoarele
activităţi economice: producerea legumelor în seră (2), creşterea legumelor (4);
producerea seminţelor de floarea soarelui (2); sistem de irigare prin picurare (2);
plantarea unei livezi de piersici (1); producerea peştelui sărat (1); producerea
colţunaşilor (1); apicultură (1); producerea pileţilor (1) creşterea porcinilor şi vitelor
cornute (2). Doi beneficiari planifică practicarea activităţii de comerţ (magazin
alimentar şi salon de mobilă).
Reieşind din spectrul activităţilor economice descrise în planurile de afaceri
elaborate, 21 afaceri sunt în domeniul agricol şi 17 aparţin domeniului non-agricol.
Analizând segmentul gender, se poate constata că din cei 38 potenţiali antreprenori
beneficiari ai proiectului PASET, 12 sunt fete, ceea ce reprezintă 31,6% din numărul
total al tinerilor, fiind implicate în egală măsură atât în sfera producerii cît şi cea a
prestărilor de servicii. Cât privesc băieţii, aceştia continuă să participe activ în cadrul
proiectului, reprezentând 68,4%.
Tabelul nr. 3. Planuri de afaceri elaborate în perioada TR. II, 2009
# AD Raion Sat /comună Beneficiar Gen Denumirea
întreprinderiiNumăr
fondatori Tipul afacerii
1 ACA Orhei Minzeşti PopovCristina F GT „Popov Cristina
Isidor” 1 Producerealegumelor în seră
2 ACA Şoldăneşti Olişcani Untilă Andrei B II „Untilă Andrei” 1 Centru deagrement
3 ACA Telenesti Suhuluceni
StegărescuIgor B GŢ „ Stegărescu
Igor Iacob” 1 Plantarea livezii depiersici
4 ACA Teleneşti Mihălaşa IliescuCristina F ÎI „ Iliescu Cristina” 1
Producereapeştelui sărat şiafumat
5 ACA Ialoveni Suruceni PlămădealăVladimir B SRL „Bioterm -
Sistem” 1 Producereapileţelor
6 ACA Orhei Isacova BurlescuDoina F GŢ „Burlescu
Doina” 1 Procurarea uneisemănători
7 ACA Ialoveni Puhoi PaladeDaniela F SRL „VIDANCO” 1 Seră, sistem de
irigare
8 ACA Ialoveni Puhoi ParfeneVictor B GŢ „Parfene
Victor” 1
Serviciimecanizate,procurareatractorului
9 ACA Anenii Noi Anenii Noi Mălai Galina F SRL „ARCAIMPLUS” 1 Club de dans
10 ACA Anenii Noi Anenii Noi SimonovTatiana F SRL „ Pro Elis” 1
Centru deagrement de varăpentru copii
11 ACA Ialoveni MileştiiMici
GraurVladimir B GŢ „Graur
Vladimir” 1 Prestarea serviciilormecanizate
12 ACA Anenii Noi Anenii Noi BaranovMihail B ÎI „Baranov Mihail” 1 Centru pentru
tineret
13 ACA Rezina Rezina Palii Iurie B SRL „CopturiDelicioase” 1 Prepararea şi
comercializarea
109
produselor depatiserie
14 ACA Străşeni Străşeni PriguzaConstantin B SRL „PRICOSTIN” 1 Spălătorie auto
15 ACA Şoldăneşti Şoldăneşti VolciucAndrei B ÎI „Volciuc Andrei” 1 Auto service
16 CCA Făleşti Răuţel Burlacu Irina F ÎI „Burlacu Irina” 1 Salon de frumusete
17 CCA Sîngerei Sîngerei RîhlovLudmila F ÎI „Rîhlov Ludmila” 1 Salon de masaj
18 CCA Făleşti Făleşti VasianNicolae B SRL „Trimobil
Grup” 1 Comerţ mobilă
19 CCA Nisporeni Marinici CroitoruGheorghe B
GT "CroitoruGheorghe” 1 Agricultură /
microbus20 CCA Ungheni Ungheni Paluţă Victor B SRL"Vicpal-Art” 1 Servicii fotografice
21 MEGA Cahul Pelinei MatcasConstantin B II „Matcas
Constantin” 1Producereaseminţelor defloarea soarelui
22 MEGA Cahul Paşcani CubreacovOlesea F II „Cubreacov
Olesea 1 Servicii de croitorie
23 MEGA or. Leova Vlah Oleg B II „Vlah Oleg” 1Punct dealimentaţie rapidă apopulaţiei
24 MEGA Cahul Giurgiulesti Ghidu Vasile B II „Ghidu Vasile” 1
Secţie deproducere acolţunaşilor
25 MEGA or.Hincesti
GusanuAlexandru B II „Gusanu
Alexandru” 1 Servicii şi reparaţieauto
26 MEGA or. Leova Gavril Vasile B GT „Gavril VasileVasile” 1 Moara
27 MEGA or. Cahul LorchinDenis B II „Lorchin Denis” 1 Servicii de
automacara
28 MEGA Comrat Congaz BuzadjiDenis B SRL „Electroden” 1
Producereaseminţelor defloarea soarelui
29 MEGA Cimişlia Satul Nou BumbuVioleta F II „Bumbu Violeta” 1 Apicultura
30 CDR Soroca Badiceni CiumacVictor B GT „Ciumac Victor
Victor” 1 Sistem de irigare,pompă, stropitoare
31 CDR ŞtefanVodă Caplani Bolozan
Sergiu B II „Bolozan Sergiu” 1Servicii dereparaţie ahainelor, croitorie
32 CDR or. Ocniţa GabibulaevEldiniz B II „Gabibulaev
Eldiniz” 1 Creştereaporcinelor
33 CDR Soroca Tătărăuca-nouă
DomentiucRuslan B GŢ ,,Domentiuc
Ruslan Vasile’’ 1 Agricultura/seră
34 CDR Soroca Şolcani ButmalaiIvan B GŢ ,,Butmalai
Ivan’’ 1Fermă devite/procurareaanimalelor
35 CDR ŞtefanVodă Căplani Grosu Elena F GŢ „Colina-Grosu” 2 Legumicultura
36 CDR Briceni Mărcăuţi FloceaMarina F GŢ „Flocea
Marina” 1 Legumicultura
37 CDR ŞtefanVodă Volintiri Topor
Dumitru B SRL „Topor & Co” 1 Magazin Alimentar
38 CDR Soroca CainariiVechi
ErimencoSerghei B GT „Erimenco
Serghei” 1 Servicii mecanizate
Evaluarea preferinţelor faţă de formele de organizare juridică (în bazanumărului total de cereri)
Din numărul total de planuri de afaceri elaborate, 36 tineri au reuşit să-şi înregistreze
afacerile. Forma juridică a fost selectată în funcţie de domeniul de activitate
110
economică planificat şi descris în cadrul planurilor de afaceri. Astfel, 14 tineri au ales
drept formă juridică „Întreprinderea Individuală” datorită activităţilor de prestare a
serviciilor non-agricole (10 afaceri) şi 4 tineri au optat pentru această formă
organizatorică planificând activităţi de producere în domeniul agricol. Alţi 13
beneficiari au optat pentru „Gospodării Ţărăneşti” datorită activităţii agricole atât în
domeniul producerii cât şi prestării de servicii. Societăţi cu Răspundere Limitate au
fost opţiunea a 9 tineri, datorită activităţii de comerţ (2); producerii în domeniul agricol
(3) şi serviciilor non-agricole (4). Forma organizatorico-juridică „SRL” le va oferi
acestor tineri posibilitate să-şi extindă domeniile de activitate pe viitor.
Tabelul nr. 4. Analiza preferinţelor faţă de formele juridice (pe baza numărului totalde contracte de colaborare)
AD Raioane
Totalcontracte
decolaborare
forme organizatoriceAfaceri de
grupAfaceriIndivid
SRL ÎI GŢ PAT
ACA
Teleneşti 2 1 1 2
Ialoveni 4 2 2 4Anenii Noi 3 2 1 3
Orhei 2 2 2
Şoldăneşti 2 2 2Rezina 1 1 1Străşeni 1 1 1
Sub-total TR. II2009 15 6 4 5 0 15
CCA
Făleşti 1 1 1
Nisporeni 1 1 1
Ungheni 1 1 1Sub-total TR. II
2009 3 1 1 1 0 0 3
MEGA
Hinceşti 1 1 1
Cimişlia 1 1 1
Leova 2 1 1 2
Comtrat 1 1 1
Cahul 4 4 4Sub-total TR. II
2009 9 1 7 1 0 0 9
CDR
Briceni 1 1 1Ştefan Vodă 3 1 1 1 3
Soroca 4 4 4Ocniţa 1 1 1
Sub-total TR. II2009 9 1 2 6 0 0 9
TOTAL TR. II,2009 36 9 14 13 0 0 36
111
Afaceri finanţate pe parcursul Trimestrului II, aprilie – iunie 2009
Pe parcursul perioadei de raportare au fost finanţate 17 afaceri economice. Suma
investiţiilor constituie: 2 000 840 MDL (credit bancar -706 162; grant – 880 727 MDL;
contribuţie personală – 413 951 MDL).
15 afaceri au fost creditate de Moldova Agroindbank; 1 afacere a fost finanţată de
FinComBank; şi 1 afacere de Moldincombank. Ratele la dobândă variază de la
14,55% până la 18,55%. Conform formei organizaţionale au fost înregistrate
următoarele afaceri: 4 ÎI, 4 GT şi 9 SRL. Afacerile sunt gestionate de 3 fete şi 14
băieţi.
Tabelul 5. Afaceri creditate pe parcursul trimestrului II, 2009
# Denumireaîntreprinderii Raion Sat /
comună Gen TotalMDL
Contri-buţie Credit Grant Tipul afacerii
1 SRL "AdeCompact Grup" Ialoveni Varatic M 100 000 10 000 40 000 50 000
Producereafortranului sidalelor de pavaj
2 II "BondariAndrei" Anenii Noi M 101 636 10 164 40 654 50 818
Procurareechipamentsportiv / fitness
3 SRL "BramacCom" Anenii Noi Chetrosu M 160 166 65 500 42 074 52 592 Procurearea
utilajului frigorific
4 GT "Spinu AndreiNicolae" Singerei Chiscareni M 100 000 10 000 40 000 50 000
Producerea siprocesarea mieriide albine
5 SRL "Mardiprod" mun.Chisinau Antoneuca M 100 000 10 000 40 000 50 000 Producerea plasei
metalice
6 GT "PislaruDenis" Anenii Noi Gura
Bicului M 104 000 10 400 41 600 52 000Serviciimecanizate(tractor MTZ-80)
7 GT "RopotNatalia Boris" Riscani Varatic F 102 190 10 200 40 884 51 106 Sistem de irigare
prin picurare
8 II "PascaruOctavian" Orhei M 108 250 13 750 42 000 52 500 Servicii internet
9 SRL "RomeocomDesign" Causeni Tanatari M 94 945 12 000 37 076 45 869 Servicii de
reclama vizuala
10 SRL "ArianaTrans" Hincesti F 202 040 106 040 43 000 53 000
Servicii Taxi /procurareaautoturismelor
11 SRL "ProsolidGrup"
mun.Chisinau Ciorescu M 119 000 20 450 43 800 54 750
Producereamaterialelor deconstrucţie
12 II "GusanuAlexandru" Hincesti M 120 990 21 990 44 000 55 000
Prestareaserviciilor dereparatie auto
13 II "BelibovAnatolie" Rezina M 115 689 21 189 42 000 52 500
Producerea usilorsi geamurilor dinPVC
14 II "BozianuMihail" Hincesti Mingir M 149 000 53 000 43 000 53 000
Producerea siprocesarea mieriide albine
15 SRL "Lozidin" Orhei Seliste M 112 750 18 250 42 000 52 500 Servicii internet
16 SRL "Serpavis" Telenesti Banesti M 105 184 10 518 42 074 52 592Producereaarticolelor dinPVC
17 SRL "Terra ArbGrup"
StefanVoda Tudora F 105 000 10 500 42 000 52 500
Cultivareaarborilordecorativi
112
Din numărul total de afaceri finanţate în perioada Aprilie – Iunie 6 afaceri sunt deprofil agricol şi 11 afaceri non-agricole. 9 afaceri demarează activităţi de
producţie; 7 afaceri prestează servicii, şi 1 afacere este activă în domeniul
comerţului. Conform zonelor geografice, afacerile sunt localizate în următoarele
raioane: Anenii Noi -3; Riscani -1; Hincesti – 3; Orhei – 2; Chisinau mun – 2; Ialoveni
- 1; Singerei - 1; Causeni -1, Rezina -1; Telenesti -1; Stefan Voda -1.
Descriere succintă a asistenţei post creare oferite afacerilor lansate
În perioada de raportare, ofiţerii de dezvoltare au acordat asistenţă de post-creare
pentru 2 întreprinderi, la un total de 4 om-zile de consultaţii, după cum urmează:
1. SRL “Ariana-Trans” – servicii de închiriere a autoturismelor. Data acordării
asistenţei 08.06.2009. Beneficiarul a fost consultat în domeniul managementului
şi anume s-a discutat metoda de selectare a personalului calificat. S-a atras
atenţia asupra faptului că angajaţii trebuie să posede o sănătatea perfectă
(confirmată prin certificat medical obligator), vârsta minimă de 25 de ani şi o
experienţă de cel puţi de 3 ani. De asemenea s-a atras atenţia asupra necesităţii
perfectării setului necesar documente la angajare (contractul individual de
muncă, poliţa de asigurare medicală după necesitate, carnetul de muncă, etc.).
Beneficiarul a primit un model de contract individual de muncă.
2. SRL “Romeocom-Design” – servicii de reclamă vizuală. Data acordării asistenţei
10.06.2009. Beneficiarul a fost consultat în domeniul managementului şi anume
s-a discutat metoda de selectare a personalului calificat. De asemenea s-a atras
atenţia asupra necesităţii perfectării setului necesar documente la angajare
(contractul individual de muncă, poliţa de asigurare medicală după necesitate,
carnetul de muncă, ect.). Beneficiarul a primit un model de contract individual de
muncă.
3. SRL “Ariana-Trans” – servicii de închiriere a autoturismelor. Data acordării
asistenţei 24.06.2009. Beneficiarul a fost consultat cu privire la elaborarea politicii
de contabilitate a societăţii. De asemenea a fost informat despre modul de
calculare a salariului, indemnizaţiilor sociale, impozitelor şi taxelor locale.
4. SRL “Romeocom-Design” – servicii de reclamă vizuală. Data acordării asistenţei
25.06.2009. Beneficiarul a fost consultat cu privire la modul de calculare a uzurii
mijloacelor fixe (utilajul procurat), a activelor nemateriale (soft-ul procurat) şi
reflectarea ei în evidenţa contabilă a societăţii.
113
Tabelul nr. 6. Tipul asistenţei oferite
Nr. DENUMIREA ÎNTREPRINDERII
TIPUL INTERVENŢIEI
Man
agem
ent
Fina
nţe
/co
ntab
ilitat
e
Mar
ketin
g /
Vânz
ări
Tehn
olog
ic
Aspe
cte
lega
le
Alte
le
Total
1 SRL “Ariana-Trans” 1 1 22 SRL “Romeocom-Design” 1 1 2
Total pe categorii om/zile 2 2 4Total pe categorii % 50% 50% 100%
Evaluarea impactului imediat
Locuri de muncă create
Din numărul de 17 afaceri creditate, 11 antreprenori au început primele activităţieconomice. Pe parcursul perioadei de raportare antreprenorii au semnat contratelecu furnizorii, au primit o bună parte din utilajul tehnic pentru activităţile de producere,comerţ şi servicii. Activitatea propriu zisă va începe în trimestrul III 2009. În cadrulacestor afaceri operaţionale sunt angajaţi 16 persoane (6 fete şi 10 băieţi).
Tabelul 7. Locuri de muncă create
N/o AfaceriNr. locurilor de muncă
createF M
Afaceri creditate TRM II 2009
1 SRL „ADE CAMPACT GROUP” 0 1
2 SRL „Bondari Andrei” 1 2
3 SRL „Bramac Com ” 2 0
4 GŢ „Pîslaru Denis ” 0 1
5 SRL „Ariana-Trans” 1
6 SRL „Romeocom-Design” 1
7 II „Bozianu Mihail” 1
8 II „Guşanu Alexandru” 1
9 GT „Ropot Natalia” 1 1
10 GT „Spinu Andrei” 2
11 SRL „Terra Arb Group” 1
Total 6 10
114
Beneficii ce vor fi acordate pentru comunitate
· Cu crearea noilor afaceri în satele şi comunele republicii vor spori veniturile în
bugetele locale.
· Implementarea Proiectului va contribui la stabilirea tinerilor în satele şi
raioanele RM.
· Va creşte securitatea socială al familiilor tinere, prin crearea noilor locuri de
muncă.
· Se va valorifica şi utiliza eficient patrimoniul primit în proprietate de la părinţi
şi bunei.
· Prin experienţa sa proiectul va încuraja tinerii din spaţiul rural să-şi realizeze
propriile afaceri.
· Implementarea Proiectului va contribui la crearea unui potenţial economic
durabil în cadrul comunilor şi satele republicii.
Probleme identificate în timpul realizării proiectului
· IFP din regiuni nu cunosc în detalii condiţiile proiectului, inclusiv procedura de
luare a deciziei, gajarea bunurilor. În acelaşi timp majoritatea băncilor
comerciale participante la proiect, datorită politicii de creditare aspre, nu
doresc să finanţeze astfel de afaceri, invocând motive precum că beneficiarii
nu au activitate operaţională şi experienţă de lucru, ceea ce contravine
condiţiilor de participare la proiect.
· Banca Comercială „Moldova-Agroindbank” datorită faptului că nu are încă
aprobată lista produselor de creditare nu acceptă dosare spre creditare. De
menţionat că la MAIB sunt depuse majoritatea dosarelor beneficiarilor
acceptaţi spre finanţare.
· Procedura de studiere şi acceptare a afacerilor pentru finanţare este lungă în
timp şi unele documente cum ar fi: (i) raportul de evaluare al bunurilor
propuse pentru gajare, (ii) extrasele despre proprietate de la BIT îşi pierd
valabilitatea şi beneficiarii suportă costuri adăugătoare pentru confirmarea
repetată al acestor documente.
· Se observă că unii tineri au temere faţă de această perioadă de criza
financiară, care a afectat şi Moldova, şi chiar în cazul când deja au evaluat
gajul, au suportat cheltuieli destul de mari nu sunt hotărâţi cu fermitate să
acceseze creditul;
115
· Nu toate filialele băncilor sunt la curent cu obiectivele, scopul, criteriile de
eligibilitate a proiectului. Foarte des PASET este confundat cu Programul
Naţional de Abilitare Economică a Tineretului (PNAET);
· Tinerii nu dispun de gaj suficient pentru asigurarea creditului. În condiţii de
criză, băncile comerciale acceptă gaj mai lichid şi cu o rată de amortizare mai
mică, cum ar fi imobile în localităţi urbane. Însă datorită faptului că majoritatea
potenţialilor clienţi ai Proiectului PASET sunt din sate, acest lucru face ca
beneficiarii să se adreseze la persoane terţe (rude, prieteni).
Propuneri şi soluţii
· Ar fi binevenită o instruire adăugătoare a specialiştilor din secţiile de creditare
ale filialelor băncilor comerciale cu privire la scopul, obiectivul şi condiţiile
proiectului.
· Informarea şi stabilirea întâlnirilor cu reprezentanţii băncilor comerciale din
teritoriu privind mecanismul de finanţare a afacerilor. Majoritatea lucrătorilor
bancari nu cunosc în detalii condiţiile Proiectului PASET şi le aud prima dată
de la AD;
· In cadrul proiectului să fie stabiliţi termeni reali de perfectare a documentelor
atât la filiale cît şi la centralele băncilor
Componenta D: Evaluarea şi monitorizarea participativă a activităţilor detineret
Menţinerea sistemului MIS:
În perioada raportată a fost re-completată baza de date MIS pentru Componenta A(Linii de Grant) şi Componenta B (Dezvoltare Economică).
La Componenta A sistemul MIS a fost suplinit cu blocuri noi de indicatori, care
vizează progresul activităţilor celor 47 consilii locale ale tinerilor, beneficiare a
Programului de Granturi Mici. Astfel, setul de indicatori agregaţi, reprezintă o
compilare a datelor reflectate în chestionarele de evaluare specifice pe fiecare CLT
în parte, completate de consultanţii regionali în M&E.
Versiunea generalizată bazei de date a beneficiarilor, include date cu privire la
membrii CLT şi coordonatorii adulţi ai acestora. În acest bloc de indicatori au fost
agregate listele nominale ale membrilor CLT precum şi elaborată lista comună a
coordonatorilor adulţi cu specificarea celor mai importante date de referinţă.
116
Pe parcursul completării bazei de date, indicatorii au fost foarte variabili, ca rezultat
al progresului continuu al activităţilor CLT-lor, ceea ce a determinat actualizarea
multiplă a bazei de date. În cadrul componentei de asemenea au fost continuu re-
completat cu date noi blocul de indicatori integraţi în Anexa_A3_date cu referire la
membrii si consilierii CLT (Sub-anexa 3C), beneficiare a programului de Granturi Mici
(CLT 2008 şi CLT 2009). Variabilele au fost modificate pentru indicatorii – Contribuţia
APL şi Contribuţia AE, SC realizată, reieşind din rapoartele financiare prezentate de
beneficiari. De asemenea a fost completat integral blocul de indicatori cu date
generalizate privind Programul competitiv de Granturi pentru CLT,) – integrat în
Anexa_A3_date cu referire la membrii şi consilierii CLT (Sub-anexa 3F).
Rezultatele cantitative obţinute şi reflectate în Anexa_A4_Training, vizează gradul de
instruire a membrilor şi beneficiarilor CLT pe diferite programe specifice de instruire.
De asemenea oferă detalii asupra activităţilor tematice, caracteristice obiectivelor
proiectelor implementate sau în proces de implementare cu suportul PASET.
La Componenta B a proiectului, în sistemul MIS au fost revizuiţi indicatorii de progres
prin suprapunerea datelor colectate în trimestrul II, cu cele din trimestrul I, astfel fiind
re-completată Anexa_B8_dezvoltarea afacerilor. De asemenea, au fost agregate
datele colectate de la Agenţiile de Dezvoltare partenere (ACA, CCA, CDR, MEGA)
în cadrul blocului de indicatori reflectaţi în Anexa_B6_programe de instruire. În cele
din urmă, blocul de indicatori a fost extins cu date specifice pentru fiecare AD în
parte.
Statisticile compilate relevă gradul de participare a tinerilor antreprenori sau potenţiali
antreprenori la activităţi de instruire precum şi progresul implementării planurilor de
afacere, având în vedere indicatori specifici care descriu raportul dintre femei/bărbaţi;
rural/urban; sector agricol/nonagricol de lansare a afacerilor, etc. De menţionat că
calitatea datelor colectate în sistemul MIS este direct proporţională şi depinde de
obiectivitatea datelor reflectate de către CLT-uri în rapoartele de progres cu privire la
proiectele implementate, rapoartele individuale şi cumulative de monitorizare a
activităţii CLT-lor prezentate de consultanţii regionali (Componenta A), precum şi
notele informative periodice, blocurile specifice de indicatori prezentaţi de Agenţiile
de Dezvoltare partenere (Componenta A).
117
Componenta E: Implicarea reprezentanţilor regionali de tineret (focal points) înimplementarea PASET, auditul Grantului
În perioada de raportare consultanţii regionali au prezentat rapoartele de M&E a
activităţii CLT-lor finanţate în cadrul programului de granturi mici în vederea realizării
de activităţi în domeniul antreprenoriatului social. Scopul monitorizării a fost de a
evalua într-o abordare holistică desfăşurarea şi impactul proiectelor implementate de
CLT şi finanţate de PASET.
Pentru colectarea datelor a fost utilizat instrumentul sociologic „ghidul de interviu”.
Luând în consideraţie factorii care influenţează activitatea CLT, au fost elaborate 3
ghiduri de interviu diferite, aplicate separat următorilor actori: Primarul CLT,
Coordonatorul adult şi Reprezentantul APL.
În contextul procesului de monitorizare a fost abordate următoarele aspecte ce ţin de
activitatea CLT-lor:
· Aria geografică reprezentată şi anul, data creării CLT-lor;
· Ideea de creare şi procedura de constituire a CLT-lor;
· Percepţia vis-à-vis de rolul coordonatorului adult;
· Proiecte implementate anterior;
· Colaborarea cu actorii locali precum şi cu alte CLT-uri;
· Informarea şi implicarea tinerilor în activităţile CLT-ului;
· Procesul de luare a deciziilor în cadrul CLT-ului;
· Beneficiarii şi voluntarii activităţilor organizate de CLT-uri;
· Procesul de implementare a proiectului şi asigurarea durabilităţii;
· Viziunile de viitor ale CLT-lor.
Conform criteriului de repartizare teritorială, CLT vizitate sunt amplasate pe teritoriul
Republicii Moldova, după cum urmează: Regiunea de dezvoltare Nord – 23 CLT;
Regiunea de dezvoltare Centru – 15 CLT; Regiunea de dezvoltare Sud – 8 CLT;
Zona de securitate – 1 CLT. În urma evaluării, s-a constatat că toate cele 47 de
CLT-ri vizitate au fost constituite în perioada anilor 2000 – 2008. Activitatea celor 47
de CLT este susţinută de 48 de coordonatori adulţi, dintre care 37 sunt profesori.
Numărul mediu al consilierilor în cele 47 localităţi vizitate este de 13 tineri, iar nr.total al acestora ajunge la 612 tineri. După criteriul gen, din 612 consilieri, 412 sunt
118
fete şi doar 200 sunt băieţi. În total, pentru cele 47 CLT s-a identificat o medie devîrstă a membrilor CLT de 16 ani. Activitatea celor 612 de consilieri este facilitată de
907 voluntari dintre care 574 fete şi 346 băieţi.
Din cele 47 de CLT evaluate, 40 deja au finisat implementarea proiectului finanţat
prin intermediul PASET. În celelalte 7 CLT implementarea se efectuează în
conformitate cu prevederile proiectului, fără abateri serioase de la planul de acţiuni.
După criteriul „activităţi tematice” desfăşurate de CLT-le monitorizate, s-a constatat
că pe parcursul anilor 2008-2009, cu suportul PASET au fost desfăşurate circa 1365
activităţi.
În urma analizei şi evaluării datelor colectate de consultanţii regionali au fost trasate
următoarele concluzii cu privire la activitatea CLT beneficiare a Programului de
Granturi mici:
- CLT îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Regulamentului
cadru privind funcţionarea acestuia în RM;
- rolul coordonatorilor adulţi în cadrul CLT constă în mobilizarea şi susţinerea
tinerilor în realizarea activităţilor. Ei consideră că CLT au un rol important
pentru dezvoltarea capacităţilor organizatorice şi orientarea profesională a
tinerilor;
- majoritatea CLT-lor monitorizate au drept obiectiv de a aduce la cunoştinţa
liderilor comunităţii necesităţile şi opiniile tinerilor în ceea ce priveşte timpul
liber, sportul, educaţia, ameliorarea condiţiilor de trai, amenajarea spaţiilor
etc.;
- alegerile membrilor CLT s-au desfăşurat în mod democratic, prin vot direct
între grupuri active de elevi din liceu sau şcoală. Consiliul de conducere de
obicei include primarul - preşedintele CLT, viceprimarul, responsabili pe
diverse domenii, secretarul, etc.;
- modul în care au fost identificate proiectele depinde de situaţia din comunităţi
şi necesităţile tinerilor (protecţia mediului, tehnologiile informaţionale,
promovarea unui mod sănătos de viaţă, activităţi sportive, promovarea liberii
comunicări);
- toate CLT evaluate desfăşoară activităţi conform planificării, cu devieri
nesemnificative de la programare;
- beneficiarii principali ai proiectelor desfăşurate de către CLT sunt tinerii,
elevii, comunitatea, administraţia şcolii;
119
- vîrsta medie a consilierilor locali este de 16 ani;
- din cei 612 membri ai CLT, 67% - sunt fete;
- colaborarea CLT cu ONG partener este apreciată drept foarte bună şi
constructivă;
- APL consideră că activităţile CLT-lor sînt binevenite atât pentru tineri, cît şi
pentru comunitate şi a contribuit la implementarea proiectelor prin resurse
financiare şi materiale afirmând că pe viitor va susţine CLT-lor în realizarea
activităţilor;
- Finanţarea obţinută de la PASET a permis implicarea tinerilor în activităţi utile
atât pentru tineri, cît şi pentru comunitate.
Deşi au fost realizate multe acţiuni importante rămâne actuală insuficienţa ziarelor,
emisiunilor radio, posturi TV pentru tineri. Bibliotecile din localităţile republicii dispun
de fonduri de carte învechite şi de un sistem de deservire neadecvat. În raioane
funcţionează un număr limitat de săli de calculatoare conectate la reţeaua Internet,
sau au o viteză de accesare foarte mică.
Misiunea de monitorizare şi evaluare a componentei sociale a proiectului PASET s-a
încheiat cu elaborarea Raportul Sumar cu privire la monitorizarea Centrelor de
Resurse pentru Tineri, Organizaţiilor Non-Guvernamentale şi Consiliilor Locale ale
Tinerilor.
Notă: Toate bazele de date şi alte informaţii la care s-a făcut referinţă în prezentul
raport sunt disponibile în versiunea electronică la oficiul UCIMA.
120
ANEXE
