UNITATEA CONSOLIDATĂ PENTRU IMPLEMENTAREA ŞI MONITORIZAREA PROIECTELOR ÎN DOMENIULAGRICULTURII,
FINANŢATE DE BANCA MONDIALĂ (UCIMPA BM)
RAPORT
PRIVIND PROGRESUL PROIECTELOR
IMPLEMENTATE DE UCIMPALA 30 SEPTEMBRIE 2009
Elaborat de managementul UCIMPA
Chişinău – 2009
SUMAR
PROIECTUL INVESTIŢII ŞI SERVICII RURALE ................................................................... 4
OBIECTIVELE PROIECTULUI ......................................................................................... 4
COMPONENTELEPROIECTULUI .................................................................................... 4
PROGRESUL IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI LA 30 SEPTEMBRIE 2009 ................... 5
COMPONENTA EXTENSIUNE RURALĂ ......................................................................... 5REŢEAUA PRESTATORILOR DE SERVICII ACSA ................................................................. 5
PROGRAMUL DE ŞCOLARIZARE ............................................................................................ 5
SERVICII PRESTATE ŞI BENEFICIARI .................................................................................. 10
MONITORIZARE ŞI EVALUARE ............................................................................................ 11
CONTRACTE SPECIALE ......................................................................................................... 13
ELABORAREA ŞI EDITAREA MATERIALELOR INFORMATIVE ....................................... 15
ACTIVITĂŢI DE PROMOVARE .............................................................................................. 16
MARKETING AGRICOL .......................................................................................................... 17
COMPONENTA DEZVOLTAREA BUSINESSULUI RURAL ........................................... 20CAMPANIA DE PROMOVARE ................................................................................................ 21
CREAREA AFACERILOR ........................................................................................................ 22
FINANŢAREA AFACERILOR RURALE.................................................................................. 25
MANAGEMENTUL SISTEMULUI INFORMAŢIONAL ŞI M&E ............................................ 27
ASISTENŢA POST-CREARE A AR .......................................................................................... 28
ACTIVITĂŢI DE EVALUARE A IMPACTULUI DE MEDIU .................................................. 29
COMPONENTA FINANŢARE RURALĂ ......................................................................... 33PROGRESUL IMPLEMETĂRII LINIEI DE CREDIT ................................................................ 33
CONSOLIDAREA SECTORULUI ASOCIAŢIILOR DE ECONOMII ŞI ÎMPRUMUT ALE
CETĂŢENILOR ........................................................................................................................ 44
COMPONENTA DE REPARCELARE A TERENURILOR AGRICOLE ............................ 46ACTIVITĂŢILE FINALIZATE ................................................................................................. 46
ACTIVITĂŢILE DE PROIECT IMPLEMENTATE ÎN PERIOADA DE RAPORTARE ............. 49
ELABORAREA PLANULUI 1 .................................................................................................. 56
PROIECTUL PRIVIND CONTROLUL GRIPEI AVIARE ŞI GRADUL DE PREGĂTIRE ÎNCAZ DE PANDEMIE UMANĂ ŞI ACTIVITĂŢILE DE RĂSPUNS (AIHP) ............................. 61
COMPONENTA SĂNĂTATEA ANIMALELOR ............................................................... 61
COMPONENTA SĂNĂTATEA UMANĂ.......................................................................... 63DATE GENERALĂ ................................................................................................................... 63
FORTIFICAREA CAPACITĂŢILOR ÎN SISTEMUL SĂNĂTĂŢII ........................................... 64
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR ........................................................................................ 66
MĂSURILE DE RĂSPUNS ALE SISTEMULUI SĂNĂTĂŢII .................................................. 69
ABILITAREA SOCIO-ECONOMICĂ A TINERETULUI ........................................................ 70ANEXE ............................................................................................................................... 92
4
PROIECTUL INVESTIŢII ŞI SERVICII RURALEOBIECTIVELE PROIECTULUI
Obiectivul programului, care rămâne neschimbat, este de a oferi suport pe
termen lung cu scopul de a accelera regenerarea şi creşterea sectorului agricol din
Moldova, astfel încât acesta să poate să-şi asume rolul pe deplin şi să servească
drept fundament pentru creşterea din viitor a veniturilor şi reducerea sărăciei.
Conform acestui obiectiv general, proiectul va tinde să continue stimularea
creşterii sectorului agricol şi a sectorului rural al Moldovei în perioada post-privatizare
prin îmbunătăţirea accesului fermierilor şi antreprenorilor rurali la confirmarea statutul
legal de proprietari, know-how, cunoştinţe şi servicii de finanţare, în timp ce
consolidează capacitatea instituţiilor private şi publice pentru a asigura durabilitatea
activităţilor. Faza II se va axa pe succesul realizat în Faza I, prin: (i) consolidarea şi
extinderea serviciilor de consultanţă rurală; (ii) perfecţionarea abilităţilor de afaceri
ale viitorilor antreprenori şi acordarea asistenţei întreprinderilor noi în înregistrarea
juridică; (iii) actualizarea mediului sectorului financiar prin intermediul unui şir de
măsuri de management al riscurilor, aşa ca consolidarea capacităţii de supraveghere
şi introducerea noilor metode de creditare, cum este leasingul; (iv) extinderea
acoperirii sectorului bancar comercial în spaţiul rural; şi (v) dezvoltarea unei metode
practice de a reduce costurile tranzacţionale pe pieţele funciare.
COMPONENTELEPROIECTULUIProiectul va consta din patru componente, plus finanţarea necesară pentru
managementul proiectului:
(a) Servicii de Consultanţă Rurală;
(b) Servicii de Dezvoltare a Afacerilor Rurale;
(c) Finanţare Rurală
Linia de credit
Fortificarea industriei AEÎC
(d) Proiectele Pilot de Re-parcelare a Terenurilor Agricole;
(e) Managementul Proiectului.
Primele două componente oferă preponderent asistenţă tehnică, iar componenta trei
oferă suport investiţional suplimentat de asistenţa tehnică necesară instituţiilor
financiare participante, şi asistenţă tehnică pentru fortificarea industriei AEÎC şi
serviciului de supraveghere. Primele trei componente sunt intercalate reciproc,
succesul fiecărei depinzând de succesul altora.
5
PROGRESUL IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI LA 30 SEPTEMBRIE 2009
COMPONENTA EXTENSIUNE RURALĂ
REŢEAUA PRESTATORILOR DE SERVICII ACSA
Reţeaua de consultanţă ACSA a fost constituită în baza rezultatelor concursului public
de selectare a Prestatorilor de Servicii de consultanţă organizat şi desfăşurat de către
Comisia de Selectare în perioada 21 noiembrie – 11 decembrie 2009. Procesul verbal
al şedinţei finale a Comisiei de Selectare (nr.24 din 23 ianuarie 2009) a fost aprobat la
şedinţa Consiliului de Observatori din 30 ianuarie 2009.
În scopul implementării componentei „Servicii de consultanţă rurală” a proiectului RISP
II, ACSA a semnat Contractul Servicii de Consultanţă Rurală cu Ministerul Agriculturii
şi Industriei Alimentare. Ulterior, pe 07 februarie 2009, ACSA la rândul său a semnat
contracte de prestare a serviciilor consultative pentru anul 2009 cu 12 Prestatori de
Servicii şi a extins contractele existente cu 23 Prestatori de Servicii.
De la 07 februarie 2009, reţeaua ACSA este constituită din 35 Prestatori de Servicii.
Numărul total al consultanţilor reţelei ACSA constituie – 425 persoane, dintre care: 350
consultanţi locali şi 70 consultanţi regionali. Suplimentar, în reţeaua ACSA activează 5
consultanţi regionali în domeniul marketingului agricol (PS Şoldăneşti, PS Edineţ, PS
Căuşeni, PS Hînceşti şi PS Călăraşi).
PROGRAMUL DE ŞCOLARIZARE
Pregătirea profesională a consultanţilor locali şi regionali este o activitate de importanţă
primordială în procesul de
confirmare, extindere şi
asigurare a calităţii serviciilor de
informare şi consultanţă
agricolă. Instruirea,
perfecţionarea cunoştinţelor şi
dezvoltarea abilităţilor de
consultant în cadrul echipelor
Prestatorilor de Servicii poartă
un caracter continuu şi
reprezintă prioritatea de bază a
direcţiei executive ACSA. Pe parcursul a 9 luni ai anului 2009 au fost organizate şi
desfăşurate următoarele programele de instruire:
6
Modulul „Conceptul ACSA şi aranjamente contractuale pentru anul 2009”
La semnarea contractelor de prestate a serviciilor cu Reţeaua ACSA, Direcţia
Executivă a organizat un seminar cu durata de o zi pentru toţi coordonatorii regionali
de proiect (35 coordonatori). În cadrul acestui seminar coordonatorilor de proiect li s-au
explicat conceptul ACSA, structura reţelei de consultanţă, activităţile ce urmează a fi
implementate, modalitatea raportării şi planificării activităţilor, monitorizării
consultanţilor locali şi alte detalii necesare unei activităţi adecvate a PS conform
contractului în anul de referinţă. Seminarul a fost precedat de semnarea contractelor
de prestare a serviciilor între 35 Prestatori de Servicii şi Direcţia Executivă ACSA
pentru anul 2009 în limbile română şi engleză. La lucrările seminarului au participat
reprezentanţi ai UCIMPA şi USER/MAIA.
Modulul de instruire „Utilizarea computerului”
Acest modul este destinat pentru
consultanţii locali, care nu au
beneficiat de instruiri şi nu posedă
cunoştinţe adecvate de a lucra la
computer. Instruirea a demarat la
20.01.09 şi s-a finalizat pe 13.042009
(vezi Graficul sesiunilor de instruire în
Anexa 1). Circa 249 de consultanţi
locali, grupaţi în 23 de grupe, au fost
instruiţi în utilizarea calculatorului prin folosirea diverselor programe aplicative.
Instruirile s-au desfăşurat la centrul didactic al companiei DAAC System Integrator şi la
centrul de cultură evreiască KEDAM.
Durata modulului de instruire este de 4 zile. Planul de instruire include şase
compartimente.
Compartimentul 1. Structura computerului. Componentele computerului. Destinaţia
şi părţile componente ale blocului de sistem. Destinaţia dispozitivelor de bază de
intrare şi ieşire. Noţiunile de module fizice şi logice. Durata compartimentului 1 oră.
Compartimentul 2. Sistemul operaţional Windows Vista. Sisteme de operare şi
programe aplicative. Destinaţia sistemei operaţionale Windows. Interfaţa grafică.
Programele standarde. Păstrarea informaţiei. Crearea şi lucrul cu dosarele şi fişierele.
Copierea, mutarea, lichidarea fişierelor. Lucrul cu CD (discurile). Iconiţele. Durata
compartimentului 8 ore.
7
Compartimentul 3. Editorul de texteWord 2007. Destinaţia editorului Word.
Familiarizarea cu interfaţa grafică.
Deschiderea, crearea, salvarea
documentelor. Introducerea, redactarea
şi formatarea textului. Formatarea
paragrafelor. Copierea, mutarea
fragmentelor de text. Lucrul cu tabelele.
Verificarea ortografiei. Parametrii paginii.
Tipărirea documentului. Durata
compartimentului 10 ore.
Compartimentul 4. Editorul de tabele Excel 2007. Destinaţia editorului Excel.
Familiarizarea cu interfaţa grafică. Deschiderea, crearea, salvarea tabelei electronice.
Lucrul cu celulele, rândurile, coroniţele, foile. Formulele aritmetice şi utilizarea celor
mai simple funcţii. Sortarea. Durata compartimentului 5 ore.
Compartimentul 5 Utilizarea reţelei de computatoare Internet. Noţiunea de reţea
locală şi globală. Web-browser. Navigarea şi căutarea informaţiei în Internet. Salvarea
adreselor în „Favorites”. Crearea căsuţei poştale individuale. Compunerea, expedierea
mesajului. Durata compartimentului 5 ore
Compartimentul 6 Utilizarea programelor antivirus
Durata instruirii la acest compartiment este de 1 oră, în cadrul cărei consultanţii sunt
familiarizaţi cu modalităţile de protejare a computerului şi informaţiei, scanarea
documentelor, etc.
La sfârşitul fiecărui programului de instruire, participanţii au îndeplinit un chestionar în
scopul îmbunătăţirii procesului didactic pe viitor. O analiză expresă a rezultatelor
evaluării relevă faptul că marea majoritate a participanţilor a menţionat că termenul
programului de instruire de 30 de ore este insuficient pentru începători să însuşească
un aşa volum mare de informaţie.
ACSA planifică organizarea şi desfăşurarea instruirilor specializate pentru consultanţii
ACSA în domeniile protecţiei plantelor (iulie) şi turismul rural (septembrie). În acest
scop, ACSA a demarat în prima jumătate a anului 2009 activităţile legate de
elaborarea a 2 module de instruire în domeniile menţionate anterior
Modulul de instruire specializată „Protecţia plantelor”.
Acest modul cuprinde următoarele compartimente:
8
Compartimentul Politica de stat în protecţia plantelor în contextul cerinţelorcontemporane pentru asigurarea unei producţii competitive pe pieţele interne şiexterne.
În acest compartiment au fost dezvăluite următoarele teme: Situaţia actuală în
agricultură şi rolul protecţiei plantelor în tehnologia cultivării culturilor agricole, Sistemul
de control asupra produselor de uz fitosanitar, Asigurarea sectorului agrar cu preparate
chimice şi fertilizanţi, Agenţii economici legitimaţi privitor la importul-exportul produselor
fitisanitare, Hotărîri de Guvern şi alte acte normative ce reglamentează importul şi
comercializarea produselor fitosanitare, Legislaţia ce reglamentează protecţia
plantelor, Testarea şi omologarea preparatelor de uz fitosanitar Preparate noi şi
utilizarea lor în practica agricolă , Compatibilitatea produselor de uz fitosanitar utilizate
în protecţia plantelor, Tehnica securităţii în lucrul cu preparate de uz fitosanitar. Durata
compartimentului este de 8 ore.
Compartimentul “Bolile şi dăunătorii plantelor de cămp şi furagere. Metodeintegrate de protecţie”.
În acest compartiment au fost
dezvăluite următoarele teme:
Caracteristica generală a
provocatorilor bolilor plantelor de
cîmp. Măsuri de prevenire a bolilor,
Caracteristica generală a
dăunătorilor plantelor de cămp.
Aprecierea pragul economic de
daună a organismelor nocive,
Utilizarea soiurilor şi hibrizilor
toleranţi la boli şi dăunători, Rolul fitosanitar al alternării culturilor în diminuarea
pragului economic de dăunare a organismelor nocive, Rolul lucrării în diminuarea
numărului provocatorilor de boli şi a dăunătorilor, Metode biologice de protecţie a
plantelor de cîmp şi furajere, Preparate chimice utilizate la combaterea dăunătorilor
plantelor de cîmp (culturi cerealiere, tehnice şi furajere), Norme, termen şi mod de
aplicare, Preparate chimice utilizate la profilaxia şi tratarea bolilor plantelor de cîmp
(culturi cerealiere, tehnice şi furagere), Norme, termen şi mod de aplicare, Noţiuni
generale despre clasificarea buruienilor, Aprecierea pragului economic de dăunare a
buruienilor la plantele de cîmp şi furajere, Metode agrotehnice de combatere a
buruienilor la plantele de cîmp şi furajere, Metode biologice de combatere a buruienilor
9
la plantele de cîmp şi furajere, Metode chimice de combatere a buruienilor la plantele
de cîmp şi furajere.
Compartimentul “Bolile şi dăunătorii culturilor legumicole şi bostănoase.Metode integrate de protecţie”.
În acest compartiment au fost
dezvăluite următoarele teme:
Caracteristica generală a bolilor şi
dăunătorilor culturilor legumicole
şi bostănoase (roşii, ardei, vinete,
castraveţi, varză, ceapă, usturoi,
pepene verde şi galben, morcov,
sfeclă roşie); Măsuri de prevenire
a bolilor; Aprecierea pragului
economic de dăunare a bolilor şi dăunătorilor la culturile legumicole şi bostănoase;
Utilizarea soiurilor şi hibrizilor toleranţi la boli şi dăunători; Rolul fitosanitar al alternării
culturilor în diminuarea gradului de dăunare a organismelor nocive; Rolul lucrării
solului în diminuarea gradului de dăunare a organismelor nocive; Metode biologice
de protecţie a plantelor; Preparate de uz fitosanitar, utilizate la profilaxia şi tratarea
bolilor culturilor legumicole şi bostănoase (roşii,ardei , vinete, castraveţi, varză,
ceapă, usturoi, pepene verde şi galben, morcov, sfeclă roşie); Normele, termenii şi
modul de aplicare; Preparate de uz fitosanitar utilizate la combaterea dăunătorilor la
culturile legumicole şi bostănoase (roşii, ardei, vinete, castraveţi, varză, ceapă,
usturoi, pepene verde şi galben, morcov, sfeclă roşie); Normele, termenii şi modul de
aplicare; Particularităţile de protecţie a plantelor în spaţiu protejat; Aprecierea
pragului economic de dăunare a buruienilor la plantele legumicole; Metode
agrotehnice de combatere a buruienilor din plantaţiile legumicole; Metode biologice
de combatere a buruienilor din plantaţiile legumicole şi bostănoase; Metode chimice
de combatere a buruienilor din plantaţiile legumicole şi bostănoase.
Durata instruirii a fost de 8 ore.
Compartimentul “Bolile şi dăunătorii culturilor pomicole şi bacifere. Metodeintegrate de protecţie”.
În acest compartiment au fost dezvăluite următoarele teme: Caracteristica generală a
bolilor culturilor pomicole; Măsuri de prevenire a bolilor; Caracteristica generală a
dăunătorilor culturilor pomicole şi bostănoase; Aprecierea pragul de dăunare
economică a dăunătorilor la plantele pomicole şi bostănoase; Utilizarea soiurilor şi
10
hibrizilor toleranţi la boli şi dăunători; Rolul lucrării solului în diminuarea numărului
organismelor nocive; Metode
biologice de protecţie a plantelor;
Preparate de uz fitosanitar utilizate
la profilaxia şi tratarea bolilor;
Normele, termenii şi modul de
aplicare; Preparate de uz
fitosanitar utilizate la combaterea
dăunătorilor; Normele, termenii şi
modul de aplicare; Metode
agrotehnice de combatere a
buruienilor în plantaţiile pomicolele; Metode biologice de protecţie în plantaţiile
pomicole; Metode chimice de protecţie; Normele, termenii şi modul de aplicare.
Pe parcursul instruirii au fost organizate două vizite în teren – la institutul de
Pomicultură şi la SRL “Pîrîta” din raionul Dubăsari. În timpul vizitelor în teren audienţii
au făcut cunoştinţă cu metodele practice de depistare şi identificare a bolilor şi
dăunătorilor, cu echipament şi metode de pregătire şi prelucrare a plantelor pentru
combaterea organismelor nocive.
La sfârşitul instruirii audienţii au susţinut un test pentru evaluarea cunoştinţelor.
SERVICII PRESTATE ŞI BENEFICIARI
Serviciile consultative oferite de consultanţii regionali şi locali ACSA sunt prestate în
conformitate cu setul minim de servicii stipulat în contractul standard şi includ
domeniile tehnologice, economice, juridice şi de marketing agricol. Scopul serviciilor
consultative oferite de consultanţii
ACSA constă în satisfacerea
necesităţilor producătorilor agricoli
şi antreprenorilor rurali în
asigurarea lor cu servicii
consultative de calitate care permit
de a soluţiona problemele şi
necesităţile existente, precum
facilitarea dezvoltării durabile a
exploataţiilor agricole şi majorarea veniturile din afacerea practicată. Informaţia detaliată
a serviciilor oferite şi numărului de beneficiari sunt expuse în Anexele RAS 1 şi RAS 2.
11
Consultanţii reţelei ACSA au prestat pe parcursul a III trimestre a anului de referinţă
peste 145 763 servicii consultative din care: circa 1468 consultaţii în scris, peste 2361
mese rotunde, cca. 2410 seminare la diverse tematici, 6155 de întruniri şi discuţii, circa
17001 vizite în teren şi peste 116 368 consultaţii verbale. Un Prestator de Servicii a
oferit, în mediu, cca. 4165 servicii consultative. De serviciile reţelei ACSA, în perioada de
raportare au beneficiat cca. 277 100 beneficiari. Un Prestator de Servicii a deservit în
mediu 7917 clienţi care au beneficiat de servicii consultative în perioada de raportare.
În această perioadă, structura serviciilor prestate de reţeaua ACSA a fost predominată
de consultaţiile verbale cu o pondere de 79,8 la sută. În majoritatea cazurilor aceste
consultaţii sunt oferite în mod individual în cadrul oficiului consultantului local şi la
exploataţia beneficiarului. În continuare structura serviciilor consultative sunt urmate de
vizitele în teren a câte 11,7 %, precedate de întruniri şi discuţii 4,2%, seminare – 1,7%,
mese rotunde – 1,6%, şi consultanţe în scris cca. 1%.
În structura serviciilor de consultanţă prestate după domenii predomină serviciile de ordin
tehnologic - 56,4% (82 200 servicii), urmate de cele ce ţin de marketing agricol – 17,6%
(25 690 servicii), economice – 13,2% (19 230 servicii), şi juridice – 12,8% (18640
servicii). Numărul beneficiarilor şi serviciilor oferite diferă de la un prestator de servicii la
altul în dependenţă de numărul consultanţilor prezenţi în echipă, experienţa şi nivelul lor
de instruire, modul de prestare a serviciilor.
MONITORIZARE ŞI EVALUARE
Monitorizarea şi evaluarea Prestatorilor de Servicii se efectuează într-un mod continuu
cu concursul colaboratorilor
direcţiei executive ACSA,
colaboratorilor Unităţii Serviciului
de Extensiune Rurală pe lângă
Ministerului Agriculturii şi Industriei
Alimentare şi membrilor Comisiei
de Selectare a Prestatorilor de
Servicii ACSA. Scopul
monitorizării şi evaluării este de a
verifica activităţile consultanţilor
regionali şi locali ACSA, evalua
progresul implementării proiectului şi de oferi asistenţa necesară în vederea îmbunătăţirii
procesului de consultanţă oferit beneficiarilor de proiect.
12
În perioada ianuarie-septembrie 2009 Direcţia Executivă ACSA, Unitatea Serviciului de
Extensiune Rurală MAIA şi membrii Comisiei de Selectare ACSA au monitorizat toate
centrele regionale şi cca 115 centre locale.
În rezultatul vizitelor de monitorizare au fost evidenţiate unele obiecţii privitor la
activitatea centrelor locale şi regionale de consultanţă, de comun acord fiind indicate
modalităţile şi termenii de soluţionare a lor. Pe parcursul acestor monitorizări s-au purtat
discuţii cu consultanţii regionali şi locali, reprezentanţii APL şi alţi angajaţi ai primăriei, şi
nemijlocit cu beneficiarii serviciilor acordate, privitor la activităţile implementate şi
serviciile oferite. Concomitent s-au examinat la faţa locului starea oficiilor, asigurarea cu
căldură în perioada rece a anului asigurarea transparenţei, evidenţa, planificarea şi
metodele de executare a activităţilor precum şi starea documentaţiei la general,
implementarea contractelor speciale şi a loturilor cu caracter demonstrativ. Practic toţi
consultanţii locali au primit echipamentul şi se folosesc de acest echipament. Majoritatea
consultanţilor locali posedă adresă electronică, dar nu toţi au posibilitatea de a utiliza din
motivul că nu au acces la internet.
La începutul anului 2009 s-a ţinut cont de decizia Comisiei de Selectare a PS şi
Consiliului de Observatori privitor de a anunţa concurs şi selecta un nou consultant local
în satul Micleuşeni (PS Străşeni) şi de a soluţiona problema oficiului CL Cruglic (PS
Criuleni) într-un termen de 15 zile de către PS, cu monitorizarea executării hotărârii
Comisiei de Selectare de către Direcţia Executivă ACSA. În ambele sate au fost selectaţi
în bază de concurs doi consultanţi noi care deja activează în cadrul reţelei ACSA, iar prin
discuţiile cu autorităţile locale sa permis soluţionarea problemei privitor la amplasarea
sediului consultanţilor locali.
Monitorizarea centrelor regionale şi locale în perioada de referinţă, a relevat că toţi
consultanţii îndeplinesc stipulările contractuale cu privire la activitatea de consultanţă,
evidenţa serviciilor prestate, asigurarea cu materiale informative şi transparenţa activităţii
propriu-zise. Monitorizarea de asemenea a elucidat faptul că unii producători agricoli
beneficiari ai serviciului de extensiune rurală nu pot accesa linia de creditare realizată în
cadrul proiectului RISP II.
Coordonatorii de proiect, consultanţii locali şi regionali şi-au exprimat doleanţa ca, în
măsura posibilităţilor, să se soluţioneze aşa întrebări:
- Elaborarea şi editarea materialelor didactice şi informative referitoare la
depistarea, identificarea şi metodele de combatere a bolilor, dăunătorilor şi
buruienilor în cultura plantelor de câmp şi furajere, plantaţiilor legumicole, vii şi
livezi.
13
- Se solicită mărirea bugetului pentru arenda transportului la vizitele de
monitorizare şi implementarea contractelor speciale.
- Este necesar de casat o parte din literatura depăşită şi care nu este solicitată de
beneficiari.
Monitorizarea prestatorilor de servicii şi consultanţilor locali, în perioada de referinţă, a
relevat că toţi consultanţii îndeplinesc stipulările contractuale cu privire la activitatea de
consultanţă, evidenţa serviciilor prestate, asigurarea cu materiale informative şi
transparenţa activităţii propriu-zise.
CONTRACTE SPECIALE
Prestatorii de Servicii identificând necesităţile şi interesele producătorilor agricoli,
colaborând cu experţii în domeniu din instituţiile de cercetări şi învăţământ agricol,
departamentelor şi inspecţiilor MAIA, companiile furnizoare de mijloace şi servicii au
elaborat şi prezentat la concurs 147 propuneri de mini-proiecte.
Majoritatea Prestatorilor de Servicii (PS) au depus în mediu câte 3-5 propuneri de
proiect, iar PS Basarabeasca, PS Călăraşi, PS Leova, PS Orhei, PS Ştefan Vodă, PS
Teleneşti au depus câte 6-7 propuneri de proiect, doar 3 PS au depus câte 1-2 de astfel
propuneri.
Este semnificativ că serviciile de
consultanţă din teritoriu şi producătorii
pe care ei îi deservesc în propunerile
sale mai mult se orientează la
producerea producţiei cu valoare
adăugată, ce se cere atât pe piaţa
internă cât şi la export. Acest fapt este
relevat prin numărul sporit al
propunerilor ce ţin de cultivarea legumelor în sol protejat şi în câmp deschis, creşterea
ciupercilor în condiţii adaptate, dezvoltarea sectorului zootehnic, întreţinerea iepurilor în
condiţii de casă şi peştilor.
Preponderent obiectivele mini-proiectelor menţionate sunt orientate la implementarea
soiurilor şi hibrizilor mai productivi şi cu calităţi gustative (ori decorative) solicitate, noilor
materiale pentru sere, agryl şi echipament de irigare prin picurare, rase de animale cu
productivitate sporită, mijloace tehnice noi şi ştamuri de ciuperci înalt productive, etc.
14
Ca urmare a examinării de către Comisia de evaluare şi vizitelor de recunoaştere a
capacităţilor la faţa locului a propunerilor menţionate pentru anul 2009 au fost aprobate
spre finanţare 51 contracte de prestare a serviciilor speciale (CS). Câte 2 CS au de
implementat 10 PS (Anenii Noi, Briceni, Cahul, Ceadăr-Lunga, Edineţ, Nisporeni, Ocniţa,
Şoldăneşti, Străşeni, Taraclia), câte 3 - 4 CS au de executat respectiv PS Călăraşi şi
Ştefan Vodă, iar ceilalţi 23 PS câte un contract de prestare a serviciilor speciale.
Din 51 de contracte speciale aprobate
spre finanţare 26 reflectă sectorul de
fitotehnie, 20 – cel al zootehniei, 4 –
sectorul non-agricol în spaţiul rural, iar
unul este destinat pentru evaluarea
datelor privitor la situaţia cheltuielilor şi
veniturilor în exploataţiile agricole.
După tematica contractelor speciale,
cele din sectorul fitotehnie 18 sunt
destinate promovării elementelor sau
tehnologiilor avansate de creştere a legumelor, fructelor, pomuşoarelor, viţei de vie şi
respectiv câte 3 şi 5 la creşterea florilor şi ciupercilor. Contractele speciale din sectorul
zootehnic cuprind activităţi de demonstrare a tehnologiilor de creştere, întreţinere şi
reproducere a taurinelor (4 contracte), a ovinelor (3 contracte), porumbeilor şi păunilor (2
contracte), iepurilor de casă (2 contracte), peştilor (4 contracte) şi albinelor (5 contracte).
Proiectele destinate activităţilor non agricole 3 contracte sunt destinate dezvoltării
turismului rural şi un contract de dezvoltare a meşteşugăritului, care vor permite de a
demonstra oportunităţi de creare a noilor surse durabile de venit la sat.
Către ziua raportării coordonatorii de proiecte de comun cu consultanţii locali, beneficiarii
de proiecte şi consultanţii din exterior deplasându-se la fiecare obiect prevăzut de
contract au întocmit planuri de activităţi orientate la executarea sarcinilor contractuale. S-
au apreciat volumele de lucrări pentru diferite perioade şi cerinţele privitor la avansarea
nivelului demonstrativ a sectoarelor selectate. La fel, s-au stabilit contactele cuvenite cu
furnizorii de echipament, seminţe, material săditor, animale de rasă, miceliu de ciuperci,
puiet de peşte pentru popularea eleşteielor,etc. Apriori s-au schiţat termenii preventivi şi
tematica generală a seminarelor, zilelor câmpului şi vizitelor pe teren ce se vor organiza la
fiecare sector demonstrativ preponderent în a doua jumătate a anului.
Datele privitor la contractele speciale aprobate spre implementare, tematica lor şi
beneficiarii selectaţi sunt prezentate în Anexa RAS 3.
15
ELABORAREA ŞI EDITAREA MATERIALELOR INFORMATIVE
Lucrul efectuat de ACSA la elaborarea şi publicarea materialelor informative vizează
asigurarea cu surse informaţionale de calitate, orientate spre creşterea nivelului
profesional al consultanţilor, asigurarea accesului la informaţie şi experienţă
avansată pentru producătorii agricoli şi antreprenorii rurali.
De rând cu informarea publicului larg rural, publicaţiile elaborate de ACSA servesc şi
ca suport instructiv şi metodologic pentru Reţeaua de Extensiune Rurală contribuind
la creşterea eficienţei şi diversificarea serviciilor prestate producătorilor agricoli.
În perioada de referinţă ACSA a editat două broşuri informative „Forme de sprijin şi
înlesniri acordate producătorilor agricoli pentru anul 2009” (tiraj 4000 ex.) şi „Формы
поддержки и льготы предоставленные сельскохозяйственным производителям
на 2009” (varianta rusă cu tiraj de 1000 ex.) şi un ghid practic „Afaceri în creşterea
iepurilor de casă şi animalelor de blană (ediţia II)” (tiraj 2000 ex.).
Broşurile privitor la subvenţionarea sectoarelor agricole au fost eliberate şi distribuite
gratis consultanţilor ACSA, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare,
subdiviziunilor din subordinea sa, precum şi Direcţiilor Raionale de Agricultură,
producătorilor agricoli şi antreprenorilor rurali.
Ghidul „Afaceri în creşterea iepurilor de casă şi animalelor de blană (ediţia II)” în
conformitate cu regulamentul de editare şi distribuţie: 1500 exemplare au fost
transmise pentru comercializare prin intermediul Reţelei PS ACSA, iar 500
exemplare au fost distribuite gratis pentru echiparea centrelor regionale şi locale de
consultanţă, precum şi pentru activităţi de promovare.
16
La moment ACSA finalizează lucrările de pregătire şi editare a unui nou ghid „Afaceri în
viticultură (ediţia II)” – care este executat graţie solicitărilor producătorilor agricoli şi
consultanţilor ACSA.
Accesul consultanţilor ACSA la noile realizări în ştiinţă, agricultură şi investiţii
Pentru familiarizarea cu noile realizări în ştiinţă şi agricultură s-au elaborat şi au fost
transmise Centrelor Regionale (prin poşta electronică) note informative privind:
sortimentul de noi soiuri şi hibrizi de plante omologate recent pentru producere în
Republica Moldova; multiplicarea materialului biologic de ciuperci; accesul la fondul de
garantare şi investiţii, obţinerea de surse financiare de la potenţiali finanţatori, instituţii
bancare, proiecte naţionale şi internaţionale ce activează în ţară.
In scopul familiarizării şi facilitării accesului la noi realizări în ameliorarea şi genetica
culturilor agricole, soiuri şi hibrizi noi omologaţi, consultanţilor ACSA le-au fost
distribuite gratis 450 exemplare de "Registrul soiurilor de plante al Republicii
Moldova", materiale informative oferit cu gratitudine de Comisia de Stat pentru
Testarea Soiurilor de Plante). Pentru înzestrarea Centrelor regionale ACSA şi
consultanţilor specializaţi în domeniul marketingului agricol au fost procurate şi
distribuite 70 exemplare a ghidul "Merceologia produselor agricole"
Din contul donaţiilor oferite de Unitatea Consolidată pentru Monitorizarea şi
Implementarea Proiectelor în Agricultură (UCIMPA) şi proiectului «Комплексное
использование земель евразийских степей» a programei TACIS, prestatorilor de
servicii le-au fost eliberate gratis în scop de echipare şi promovare 500 ex. de
materiale informative „Istorii de succes RISP (cartea II)” (UCIMPA) şi 500 ex. de
broşuri «Экологическое Земледелие – мода или необходимость» (TACIS).
ACTIVITĂŢI DE PROMOVARE
Mediatizarea activităţilor de consultanţă şi performanţelor înregistrate de beneficiarii
patronaţi reprezintă modul cel mai eficient de promovare a imaginii serviciului de
extensiune rurală. La nivel naţional, regional şi local se foloseşte orice prilej de a
familiariza beneficiarii, administraţia publică şi societatea civilă cu activitatea oficiului
ACSA-ei şi Prestatorilor de Servicii. Pe parcursul perioadei de referinţă de către
reţeaua ACSA au fost implementate următoarele activităţi de promovare:
17
- la nivel local: 74 activităţi de promovare, inclusiv: 30 articole în presa locală,
sau emis 26 reportaje la radiourile locale şi 18 emisiuni la televiziunea locală.
PS (Cahul, Străşeni, Glodeni, Călăraşi, Sîngerei şi Ocniţa);
- la nivel naţional: 84 activităţi cu caracter promoţional, din care 23 secvenţe
televizate, 46 reportaje radiofonice la Radioul Naţional (emisiunile „Unda
dimineţii” şi „Microfonul actual”) şi 15 articole în presa naţională.
MARKETING AGRICOL
Activităţile în domeniul marketingului agricol dezvoltate de Reţeaua ACSA, sunt
fortificate şi asistate de compartimentul de marketing în componenţa cărui
activează 5 Consultanţi Regionali în Marketing agricol (CRM), din cadrul PS
Căuşeni, Hînceşti, Călăraşi, Şoldăneşti, Edineţ şi coordonatorul oficiului ACSA.
Asistenţa oferită de compartimentul de marketing agricol Reţelei ACSA şi
beneficiarilor rurali este precedată de suportul operativ informaţional de piaţă,
preţuri, asigurarea cu inputuri şi comercializarea produselor agricole, medieri şi
suport la crearea grupelor formale şi informale de marketing.
Pe parcursul perioadei de referinţă de serviciile consultative în domeniul
marketingului agricol au beneficiat cca. 5341 de beneficiari, iar de informaţiile
operative au beneficiat toţi consultanţi Reţelei ACSA, cei cca. 19 350 de
clienţi ai Sistemului Informaţional de Marketing Agricol, precum şi producătorii
şi antreprenorii rurali din ariile de deservire a tuturor celor 35 Prestatori de
Servicii. În perioada respectivă sau organizat 31 seminare, 48 mese rotunde,
54 de întruniri şi discuţii, 116 vizite în teren, s-au acordat 1520 de consultaţii
verbale şi 164 consultaţii în scris.
În baza lucrului întreprins de consultanţii regionali şi coordonatorul naţional în
domeniul marketingului agricol au fost întreprinse următoarele activităţi:
- au fost create 38 grupe informale de marketing agricol;
- au fost mediate contracte de comercializare a producţiei agricole în
valoare de cca. 12 619,3 mii lei;
- au fost mediate contracte de procurare a mijloacelor de producţie în
valoare de cca. 6 267,2 mii lei;
- au fost plasate, vizualizate şi transmise Reţelei ACSA, beneficiarilor
din mediul rural şi accesatorilor Sistemului Informaţional de Marketing
18
Structura vânzărilor producţiei agricole mediate de compartimentul demarketing agricol ACSA Ianuarie - Septembrie 2009
Structura procurărilor de imputuri agricole mediate de compartimentul demarketing agricol ACSA Ianuarie - Septembrie 2009
Agricol 126 oferte şi 18 de cereri de comercializare sau procurarea a
mijloacelor de producţie şi a produselor agricole;
- au fost efectuate 6 de studii de piaţă pentru cca. 128 de produse
agricole (6 pieţe agricole de referinţă din Republica Moldova –
Chişinău, Căuşeni, Hînceşti, Calaraşi, Şoldăneşti şi Edineţ), informaţia
a fost plasată şi vizualizată On-Line la Sistemul Informaţional de
Marketing Agricol.
19
Tematica serviciilor consultative şi informaţiei operative în domeniul marketingului
agricol a vizat: ofertele şi cereri de procurare a mijloacelor de producţie şi
comercializare a produselor agricole, cerinţele de calitate faţă de materialul semincer
şi săditor, pieţe de desfacere, accesul la fonduri de investiţii, dinamica şi fluctuaţia
preţurilor en detail şi angro
Informaţie detaliată şi documentele justificative (rapoarte narative şifinanciare ale centrelor regionale ACSA) cu privire la serviciile consultativeprestate de Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală (ACSA) şi reţeaua sa deconsultanţi este disponibilă la oficiul central ACSA şi centrele regionale.
20
COMPONENTA DEZVOLTAREA BUSINESSULUI RURAL
Activităţile componentei Dezvoltarea Afacerilor în spaţiul Rural (CDAR) sunt
executate de patru Agenţii de Dezvoltare (AD) care au implementat componenta şi în
cadrul RISP 1: Alianţa pentru Cooperare în Agricultură (ACA), Centrul de
Consultanţă în Afaceri (CCA), Centrul de Dezvoltare Rurală (CDR) şi Mobile Expert
Group (MEGA), care au semnat contracte cu Ministerul Agriculturii şi Industriei
Alimentare (MAIA). Contractele conţin termeni de referinţă detaliaţi referitor la
activităţile planificate în cadrul componentei, incluzând bugetul şi finanţarea oferită
pentru perioada Septembrie 2006 – Iunie 2010. În conformitate cu documentele
proiectului, MAIA este responsabilă de implementarea componentei date, iar
UCIMPA este responsabilă de coordonarea activităţilor. AD sunt finanţate în cadrul
RISP 2 conform unui mecanism financiar bazat pe rezultatele obţinute. Acest
mecanism este diferit de cel din prima fază a RISP care se baza pe costuri fixe.
Astfel, AD sunt încurajate mai mult să faciliteze crearea unor afaceri viabile, aşa cum
o parte din finanţare este orientată spre post-creare.
Informaţia generală despre rezultatele AD în perioada de raportare este prezentată
în tabelul de mai jos, iar detalii despre activităţile AD sunt prezentate in anexele
RBD1-23.
Tabelul RBD 1. Informaţie Generală
Indicator ValoareAgenţii de Dezvoltare 4Numărul de sate în care au avut loc promovări 823Numărul de participanţi la promovări 16 160Numărul de cereri de participare la proiect 898Contracte de prestare a serviciilor 817Numărul de planuri de afacere elaborate 758Afaceri care au început implementarea planului investiţional 567din ele:
Agricole (44%) 247Ne agricole (56%) 320
Afaceri înregistrate cu suportul AD 46Cereri de creditare depuse 714Credite debursate pentru afacerile rurale 569Credite aprobate, dar nedebursate încă 20Cereri de creditare în proces de examinare de IFP 54Numărul de afaceri ce au beneficiat de asistenţă post-creare 524Locuri de muncă noi create 1 589
21
CAMPANIA DE PROMOVARE
În trimestrul III 2009 activităţile de promovare au fost organizate în 69 sate şi au
implicat 1417 de persoane (Graficul RBD 2). Astfel, cifrele cumulative arată că un
total de peste 16000 persoane au participat la adunările de promovare organizate în
cadrul RISP 2 în peste 800 sate ale republicii şi au fost informate despre
oportunităţile fazei a doua a RISP.
Cu excepţia CDR, toate AD au organizat numărul maxim de adunări confom
contractelor, cu câte 225 sate fiecare AD. Pentru CDR ramân neacoperite încă 77
sate. (Graficul RBD 1).
Graficul RBD 1. Numărul activităţilor de promovare după AD
Aşa cum proiectul prevede organizarea campaniei de promovare în 900 sate ale
Republicii Moldova, la 30 septembrie 2009 au fost implicate circa 91% din localităţi.
Majoritatea promovărilor efectuate au fost organizate în parteneriat cu autorităţile
publice locale, consultanţii reţelei naţionale de extensiune „ACSA” şi Asociaţiile de
Economii şi Împrumut. În cadrul acestor promovări sunt expuse scopul şi obiectivele
proiectului, condiţiile de participare, rolul AD în crearea şi susţinerea afacerilor noi,
posibilităţi de finanţare a proiectelor investiţionale, etc. Toate adunările de promovare
sunt însoţite de distribuţia materialelor informative, inclusiv pliantele proiectului RISP
2, ce conţin informaţie generală, lista AD cu informaţia de contact, lista instituţiilor
financiare participante la proiect (IFP).
22
Graficul RBD 2. Numărul activităţilor de promovare în dinamică
CREAREA AFACERILOR
În perioada trimestrului III al anului 2009 cele 4 AD au oferit asistenţă la elaborarea a
19 planuri de afaceri, astfel cifra cumulativă indică 758 afaceri cu planuri de afaceri
elaborate cu asistenţa AD.
567 afaceri create cu suportul AD au început activitatea operaţională sau
implementarea planului investiţional la data de 31 septembrie 2009.
Dintre acestea, 555 au primit credite de la IFP iar 12 au început activitatea
operaţională din surse proprii. În total, 569 afaceri rurale au obţinut credite de la
instituţiile financiare din Republica Moldova, iar 2 dintre acestea se află încă la etapa
de implementare a planului investiţional, neavând activitate operaţională la moment.
Graficul RBD 3. Numărul planurilor de afaceri elaborate
23
Investiţia totală efectuată de aceste 567 afaceri operaţionale constituie aproximativ
15,8 mil. dolari SUA. Astfel, media unei investiţii efectuate de către afacerile
operaţionale la data de 30 septembrie 2009 este de circa 30 mii dolari SUA.
În acelaşi timp, dacă ne referim la creditele acordate celor 569 afaceri rurale, acestea
reprezintă un total de aproximativ 10 milioane dolari SUA, care au fost suplimetate
de contribuţia proprie a beneficiarilor în valoare totală de aproximativ 6 milioane
doalri SUA. Astfel, media creditelor acordate afacerilor rurale reprezintă 17 650
dolari. Acest fapt reiterează statutul de business mic al afacerilor rurale create cu
suportul RISP, grupul ţintă al proiectului fiind identificat şi selectat pentru participare.
Graficul RBD 4. Numărul planurilor de afaceri elaborate după AD
Cu suportul MEGA au fost create cele
mai multe planuri de afaceri până în
prezent (225), urmate de cele create
cu asistenţa ACA (217), CCA (179) şi
CDR, care a înregistrat la acest capitol
un rezultat de 137 planuri de afaceri.
Din 567 afaceri create 547 sunt
afaceri individuale, ceea ce reprezintă apr. 97% şi doar 20 afaceri sunt afaceri de
grup. În acest sens, s-au luat în calcul ca fiind afaceri de grup cele care au 3 şi mai
muţi fondatori. Acest indicator, considerat în dinamică comparativ cu perioadele
precedente, arată o creştere a afacerilor individuale versus cele de grup.
Graficul RBD 5. Numărul afacerilor operaţionale
24
Forma organizatorico-juridică aleasa de către afacerile ce au demarat implementarea
planului investiţional este preponderent Societate cu Răspundere Limitată (190 AR),
Gospodărie Ţărănească (188 AR) sau Întreprindere Individuală (169 AR), care
reprezintă 96% din totalul AR cu activitatea operaţională. După ele urmează titularii
de patentă (17 AR) sau circa 3%. Există o singură societate pe acţiuni şi trei
cooperative de producţie.
Graficul RBD 6. Numărul afacerilor operaţionale după structura organizatorică
Structura afacerilor după tipul de activitate este prezentată în tabelul RBD 2, care
specifică o cotă mare a afacerilor din domeniul ne-agricol (56%), ceea ce
corespunde unuia din obiectivele proiectului - cel puţin o treime din afaceri să fie ne-
agricole. Astfel, din afacerile agricole care sunt 245 în total, cele din domeniul culturi
vegetale au cea mai mare cotă, reprezentând 185 afaceri. Din cele ne-agriole sunt
de menţionat afacerile din industria alimentara si a bauturilor (36), prelucrarea
lemnului si fabricarea producţiei de mobilier (37) şi altele.
25
Table RBD 2. Structura AR după domeniul de activitate
FINANŢAREA AFACERILOR RURALE
În trimestrul III 2009 AD au semnat 19 contracte de colaborare cu beneficiarii. Până
în prezent au fost depuse 714cereri de creditare către instituţiile financiare, 569
credite fiind deja debursate. Din aceste credite 248 au fost debursate din linia de
creditare RISP, iar 320 au fost finanţate din alte surse.
Tipul activităţiiNumărul afacerilor
operaţionaleNo. %
AgriculturăServicii agricole 24 4.3Cultura vegetală 185 32.8Creşterea animalelor 36 6.4
Sub-total Agricultură 245 43.4Ne-agricole
Piscicultura 3 0.5Industria alimentară şi a băuturilor 36 6.4Fabricarea produselor textile 1 0.2Fabricarea de articole de îmbrăcăminte 4 0.7Prelucrarea lemnului si fabricare articolelor din lemn 25 4.4Edituri, poligrafie şi reproducerea materialelor informative 1 0.2Cocsificarea carbunelui 1 0.2Fabricarea cauciucului şi a produselor din plastic 5 0.9Prelucrarea altor minerale non-metalice 15 2.7Fabricarea produselor finite din metal, excepţie maşini şiutilaje
7 1.2Producţia de maşini si aparate electrice 1 0.2Recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile 1 0.2Producţia de mobilier 12 2.1Construcţii 2 0.4Reparaţia articolelor de uz casnic 1 0.2Comerţ cu amănuntul 55 9.8Vânzarea, întreţinerea si repararea autovehiculelor 24 4.3Comerţul cu ridicata si intermedieri 12 2.1Hoteluri şi restaurante 22 3.9Transporturi terestre 54 9.6Poştă şi telecomunicaţii 5 0.9Activităţi anexe si auxiliare de transport 1 0.2Alte tipuri de servicii (în special pentru întreprinderi) 3 0.5Tranzacţii imobiliare 1 0.2Servicii în domeniul sănătăţii 2 0.4Activităţi de servicii particulare 18 3.2Activităţi de recreare, culturale şi sportive 7 1.2
Sub-total ne-agricole 319 56.6TOTAL 564 100.0
26
Aşa cum s-a mai menţionat, 567 beneficiari din numărul total de contracte semnate
cu AD au început implementarea planurilor de afaceri, elaborate cu suportul ofiţerilor
de dezvoltare (OD). În 12 din cele 567 cazuri beneficiarii au început implementarea
proiectelor din surse proprii.
Un aspect important al activităţilor componentei cadrul fazei a doua a RISP este
reprezentat de remitenţele investite în activităţile iniţiate cu suportul AD. Astfel,
conform datelor colectate de către ofiţerii de dezvoltare în cadrul vizitelor de
monitorizare efectuate la AR create cu suportul acestora, 153 AR, sau fiecare a patra
din cele create pînă în prezent au investit, pe lângă creditele obţinute de la instituţiile
financiare şi banii din remitenţele de peste hotare. Aceste remitenţe reprezintă în
total aproape 7 milioane de lei moldoveneşti.
Cele 567 afaceri create sunt amplasate în toate raioanele Republicii. Numărul maxim
de afaceri create este concentrat în UTAG (64 AR), după care urmează Rîşcani (50),
Soldanesti (46), Cahul (39), Hînceşti (27) etc. Dacă comparăm regiunile după
valoarea creditelor debursate, atunci se poate afirma că la data de 30 septembrie
2009 cea mai mare investiţie cumulativă a fost efectuată în Şoldăneşti, cu peste 13
mln lei, ceea ce este cu aproximativ 1 mln lei mai mult decât în Rîscani, care a
investit peste 11 milioane lei. După ele urmează UTAG, Rezina, Cahul, fiecare cu
peste 5 mln lei invesiţii.
Este de menţionat faptul că 526 din 567 afaceri operaţionale au început deja
generarea veniturilor, ultimele creând peste 1580 locuri noi de muncă la lansare,
ceea ce reprezintă o medie de 3 locuri noi de muncă create per afacere.
Tabelul de mai jos arată situaţia contractelor semnate de beneficiari şi AD, după
nivelul de accesare a resurselor financiare:
Contracte de colaborare semnate 817Cereri de creditare depuse 714
Credite debursate 569Credite RISP 248Credite din alte surse 321
Cereri de creditare în proces de examinare de IFP 54Cereri de creditare rejectate sau retrase 71
Credite aprobate, dar nedebursate încă 20
27
Este, de asemenea, de menţionat faptul, că resursele liniei de creditare RISP 2, în
valoarea totală de aproximatiov 12 mln dolari SUA au fopst debursate toate la data
raportării. Astfel, la finele anului 2008, Unitatea Consolidată pentru Implementarea şi
Monitorizarea Proiectelor în Agricultură (UCIMPA), care exercită rolul fiduciar în
implementarea Proiectului dat, a adus la cunoştinţă Consiliului de Observatori şi
echipei Băncii Mondiale, responsabilă de Proiect, despre necesitatea alocării
fondurilor suplimentare pentru suplinirea liniei de credit. În regim de urgenţă Banca
Mondială a bugetat surse suplimentare pentru RISP2 în valoare de 10 mil dolari
SUA, fiind introduse în portofoliul de asistenţă ţării pentru următorii ani, fapt reflectat
în strategia de parteneriat cu Republica Moldova recent aprobată de Consiliul Băncii
Mondiale. Acordul între Republica Moldova şi AID (Banca Mondială) referitor acestei
finanţări a fost semnat si ratificat de Parlament, iar resursele „revolving” care se vor
acumula din rambursîrile de la Instituţiile Financiare participante la Poriect la
Directoratul Liniilor de Credit de pe lîngă Ministerul Finanţelor şi utilizate pentru
aceleaşi scopuri vor avea un efect multiplificator considerabil.
MANAGEMENTUL SISTEMULUI INFORMAŢIONAL ŞI M&E
Analiza progresului implementării componentei DAR este efectuată prin intermediul
bazei de date. Lunar, UCIMPA recepţionează bazele de date actualizate de la AD.
Cu aceiaşi regularitate, Directoratul Liniei de Credite (DLC) furnizează UCIMPA
informaţia despre creditele debursate în cadrul Componentei de Finanţare Rurală.
Funcţionalitatea bazei de date cuprinde un sistem de validare a corectitudinii
informaţiei şi generarea rapoartelor de progres.
Afacerile rurale create cu suportul proiectului sunt monitorizate atât de DA cât şi de
UCIMPA. Agenţiile de Dezvoltare au responsabilitatea să efectueze vizite de
monitorizare pentru verificarea durabilităţii, riscului afacerii, performanţei conform
unui set de indicatori, elaboraţi şi testaţi pe parcursul fazei I a proiectului RISP, si
care s-au dovedit a fi eficienţi. Astfel, frecvenţa vizitelor de monitorizare la o afacere
concretă depinde de gradul de risc atribuit acestei afaceri de către AD în cadrul
ultimei vizite de monitorizare. În aşa mod, afacerile cu risc scăzut sunt monitorizate
după 6 luni de la ultima vizită, cele cu risc sporit – peste două săptămâni de la ultima
vizită, etc. În Anexa RBD 4a/2.Durabilitatea afacerilor se poate vedea structura
afacerilor după riscul evaluat de către AD. De regulă, la efectuarea vizitelor de
monitorizare a ofiţerilor de dezvoltare este estimat necesarul de asistenţă post-creare
a fi livrată reieşind din problemele concrete ale beneficiarilor.
28
Setul de indicatori colectaţi de către AD cuprinde date despre numărul de angajaţi,
salariul mediu după gen, grup de vârstă, angajat sau fondator, salariu mediu până la
proiect etc.(Anexa RBD 4a/1.Angajati). În cazul afacerilor rurale care au început
generarea veniturilor, consultanţii AD colectează următorii indicatori financiari:
Vânzări, Profit brut, Costul vânzărilor, Capital propriu şi Total active, precum şi
indicatori despre taxe achitate: TVA, taxe pe venit, fondul social, etc. (Anexa
4a/3.Taxe).
Pentru a oferi o imagine mai completa a dezvoltării afacerilor, am început colectarea
unor indicatori suplimentari: creşterea veniturilor beneficiarilor de la lansarea afacerii
(estimarea beneficiarilor) şi remitenţe din străinătate investite în afacere (Anexa RBD
4b).
UCIMPA efectuează vizite de monitorizare regulate, selectând afacerile în mod
aleator astfel încât să acopere toate afacerile create cu suportul consultanţilor DA.
Scopul acestor vizite, pe lângă evaluarea afacerilor create şi corespunderii criteriilor
de eligibilitate, este de a estima calitatea asistenţei oferite de către consultanţii AD, în
special a asistenţei post-creare. Beneficiarii s-au declarat satisfăcuţi de serviciile
prestate de ofiţerii de dezvoltare atât în procesul de lansare a afacerii, cât şi la etapa
post-creare.
ASISTENŢA POST-CREARE A AR
Toate cele 4 AD acordă asistenţă post-creare afacerilor create. Numărul total de AR
implicate în asistenţa post-creare de la începutul fazei a doua a RISP este 524 din
totalul de 567 AR create, fiecare AR recepţionând 1-5 zile de suport după necesitate.
Aşa dar, circa 80% din afacerile operaţionale au solicitat deja acest suport de la AD.
Majoritatea suportului a fost acordat până acum de către MEGA, reprezentând 758
zile de asistenţă în total, urmată de CDR cu 472 zile. CCA a prestat 400 zile iar ACA
a fost cea mai pasivă în acest sens cu doar 176 zile de asistenţă post-creare.
Tabelul de mai jos arată distribuţia suportului post-creare după categorii la 30
septembrie 2009:
Categoria suportului acordat Nr. de zileACA CCA CDR MEGA TOTAL
Aspecte legale 33 160 106 169 468Finanţe/contabilitate 78 91 141 200 510Management 24 63 113 154 354Marketing/vânzări 30 78 47 196 356Tehnologii 11 8 65 34 118
Total 176 400 472 758 1806
29
ACTIVITĂŢI DE EVALUARE A IMPACTULUI DE MEDIU
UCIMPA a angajat în septembrie 2008 un specialist pe probleme de mediu, pentru a
ghida procesele de screening si evaluare iniţiala a proiectelor, de evaluare a
planurilor de masuri ecologice si a planurilor de monitorizare prezentate in procesul
de aprobare a subproiectelor, si pentru a urmări daca monitorizarea este efectuata
conform standardelor cuvenite.
Activitatea specialistului de mediu are drept scop îmbunătăţirea cunoaşterii
problemelor de mediu si consolidarea capacitaţii parţilor implicate de a recunoaşte si
evita sau cel puţin limita prin masuri adecvate, impactul ecologic potenţial.
Activităţile principale si rezultatele obţinute pe parcursul trimestrului III, 2009:
- Evaluarea compartimentului de mediu din planurile de afaceri: in trimestrul III
al anului 2009 au fost evaluate 33 planuri de afaceri elaborate de Agenţiile de
Dezvoltare, pentru a determina daca subproiectele in cauza se încadrează in
una din categoriile BM (A, B sau C). Începând cu septembrie 2008 toate
subproiectele elaborate cu ajutorul AD sunt evaluate sub aspect ecologic si
clasificate. În prezent, pentru subproiectele de categoria B, planurile de
afaceri includ în mod obligatoriu un compartiment de mediu ce conţine o
evaluare a situaţiei si prevede măsuri de evitare/atenuare a impactului
ecologic negativ precum si un plan de monitorizare a implementării acestora.
Specialistul de mediu a revăzut compartimentele de mediu ale tuturor
planurilor de afaceri.
- A fost menţinut un contact strâns cu AD care au primit in timp util comentarii
scrise amănunţite privind oglindirea aspectelor de mediu in planurile de
afaceri ceea ce le-a ajutat sa îmbunătăţească acest element al activităţii lor.
Specialistul de mediu si AD au convenit ca primul sa fie implicat in screening
si evaluarea de mediu a subproiectelor la o etapa mai timpurie (in etapa de
pregătire a planurilor de afaceri). Începând cu toamna lui 2008, calitatea si
consistenţa compartimentelor de mediu din planurile de afaceri s-au
îmbunătăţit vizibil.
30
- Monitorizarea proiectelor finanţate prin RISP: pe parcursul perioadei de
raportare specialistul de mediu a continuat vizitele de monitorizare a
proiectelor finanţate prin RISP, pentru a controla respectarea de către
beneficiari a măsurilor de protecţie a mediului. In acest sens, au fost
întreprinse un şir de misiuni in toate zonele Moldovei. Au fost vizate
subproiectele de categoria B, in special cele din sectorul zootehnic care – din
punct de vedere ecologic - este unul din cele mai problematice domenii de
activitate printre subproiectele RISP-II. În afară de impactul asupra mediului,
activităţile de creştere a animalelor şi păsărilor deseori constituie un element
de deranj pentru oamenii din împrejurimi din cauza factorilor asociaţi (miros,
muşte, zgomot, etc) ceea ce pune problema acceptării proiectelor finanţate
de RISP de către populaţie. Concluzia principală care se desprinde din
vizitele de monitorizare este că, în majoritatea cazurilor, impactul afacerilor
zootehnice asupra mediului este unul minor. Dimensiunea redusă a celor mai
multe dintre afacerile investigate face ca daunele de pe urma lor să fie
limitate întrucât deşeurile animaliere sunt mineralizate intrând în circuitul
natural, fără a provoca mari pagube. Totuşi, trebuie să recunoaştem că, in
cele mai multe cazuri, impactul ecologic este redus nu atât datorită
implementării unor practici adecvate de gestiune ci prin însăşi scara mică a
activităţilor. Dacă practicile curente nu se vor schimba, în timp, creşterea
numărului şi/sau dimensiunii afacerilor ar putea duce la efecte (cumulative)
negative ale zootehniei mult mai manifeste. În prezent, unul din factorii care
reduce daunele ecologice este faptul că o parte din afacerile zootehnice
private se desfăşoară pe teritoriul fostelor complexe/ferme animaliere de stat
unde s-a păstrat o parte din infrastructura de protecţie a mediului, inclusiv
acumulatoarele pentru dejecţii şi chiar unele instalaţii de epurare primară a
apelor reziduale. Un alt punct notabil este că Inspectoratul Ecologic de Stat
este la curent cu activitatea celor mai multe din afacerile finanţate prin RISP-II
şi le supraveghează în cadrul sistemului de control ecologic de stat.
- Misiunea Băncii Mondiale: la începutul lunii septembrie s-a desfăşurat
misiunea de supraveghere a aspectelor de mediu ale RISP-II, efectuată de
specialistul de mediu al Băncii Mondiale. Misiunea a controlat la faţa locului
(în prezenţa specialistului de mediu UCIMPA) respectarea în cadrul
subproiectelor RISP-II a cerinţelor de mediu stipulate in Evaluarea de Mediu
Sectorială şi in Manualul privind evaluarea de mediu a subproiectelor. Note
31
succinte privind vizitele comune de monitorizare sunt prezentate în anexa la
raport.
- Extinderea sarcinilor AD in etapa de post-finanţare a subproiectelor:
Specialistul de mediu a sugerat UCIMPA luarea unei măsuri care ar putea
îmbunătăţi viabilitatea ecologică a proiectelor in etapa post-finanţare. Ea
constă in extinderea rolului actual al AD în perioada de implementare a
proiectului (adică, consultarea beneficiarilor de credite asupra problemelor
economico-financiare ale afacerii), prin adăugarea unei componente de
mediu şi anume, prin promovarea măsurilor de mediu expuse în Planurile de
Management Ecologic (PME). În ultimul timp, performanţa AD în etapa de
pregătire a proiectelor a sporit iar rolul lor in gestionarea aspectelor de mediu
poate fi extins şi asupra etapei post-finanţare, prin consultaţii generale privind
implementarea măsurilor prevăzute de PME. Această sugestie a fost
implementată prin includerea unei asemenea sarcini in noile contracte ale
Agenţiilor de Dezvoltare, în curs de pregătire. Această nouă activitate a AD
va fi sprijinită de către specialistul de mediu, punctual sau prin cursuri de
instruire, dacă va fi necesar. Trebuie subliniat că, în acest fel, AD nu au în
vedere să substituie ACSA (consultanţă privind bunele practici etc.) sau SEI
(care rămâne autoritatea de control).
- Cooperarea cu Inspectoratul Ecologic de Stat (IES): stabilirea unei cooperări
eficiente între RISP II şi IES este crucială pentru asigurarea respectării
cerinţelor de mediu şi implementării măsurilor de protecţie. Au fost stabilite
contacte cu inspectorii de mediu din raioanele Orhei, Hincesti, Stefan Voda,
Leova şi Cahul, precum şi cu IES central. De regulă, inspectorii sunt la curent
cu derularea proiectelor RISP şi cu problemele ecologice asociate. Este de
menţionat că, conform procedurilor IFP, acestea nu pot decide asupra
finanţării solicitanţilor de credite înainte de a li se prezenta autorizaţia
ecologică eliberată de IES. În acest fel, toată informaţia privind proiectele
finanţate de RISP este, în mod normal, accesibilă autorităţii naţionale de
control ecologic.
Activităţile viitoare şi propuneri de îmbunătăţire a activităţii
Pentru următoarea perioada sunt prevăzute următoarele activităţi:
32
· Evaluarea documentaţiei de mediu necesare pentru subproiecte, adică a
compartimentelor de mediu, a planurilor de management ecologic si a
planurilor de monitorizare.
· Consultarea solicitanţilor de credite (beneficiarilor) in ceea ce priveşte
masurile de atenuare a impactului ecologic care pot fi incorporate in acordul
de creditare.
· Monitorizarea subproiectelor de categoria B.
· Crearea unor condiţii pentru contacte sistematice si coordonarea activităţilor
cu IFP si DLC si pregătirea rapoartelor privind progresul in monitorizarea
proiectelor in domeniul mediului.
· Conlucrarea cu Inspectoratul Ecologic de Stat, informarea IES despre
proiectele de categoria B, organizarea unor acţiuni comune de control pe
parcursul etapei de funcţionare a subproiectelor.
· Sprijinirea colaboratorilor responsabili de creditare ai IFP in domeniul aplicării
procedurii de screening de mediu la subproiectele înaintate de către
solicitanţii de finanţare..
· Contribuţie la pregătirea si petrecerea seminarelor de instruire pentru părţile
implicate in domeniul tehnicilor de irigare si combaterii dăunătorilor;
coordonarea procesului de instruire, inclusiv participarea, pregătirea
materialelor si activităţile post-instruire.
· Vizite de teren pentru supravegherea implementării masurilor de atenuare a
impactului ecologic, in cazuri speciale.
· Elaborarea indicatorilor generali ai impactului de mediu generat de
subproiectele RISP.
33
COMPONENTA FINANŢARE RURALĂ
PROGRESUL IMPLEMETĂRII LINIEI DE CREDIT
Cumulativ, din august 2006 au fost recreditate si decontate din Linia de Credit
împrumuturi subsidiare în sumă de 114,99 mln. lei şi 2,00 mln. dolari SUA. Aceste
mijloace au fost alocate pentru finanţarea a 289 subproiecte eligibile aprobate în
sumă totală de 143,74 mln. lei şi 2,50 mln. dolari SUA.
Conform datelor IFP, contribuţia beneficiarilor cu mijloace proprii pentru
implementarea subproiectelor constituie circa 186,80 mln. lei sau 46,73% în raport cu
valoarea totală a subproiectelor, cerinţa minimă de cofinanţare fiind de cel puţin 20%.
Costul estimativ integral a subproiectelor aprobate, care include contribuţia
beneficiarului, co-finanţarea de către IFP şi împrumutul DLC constituie 399,74 mln.
lei.
Suma principala rambursată de către IFP anticipat constituie 4554,85 mii lei şi
258,76 mii dolari SUA, ceea ce constituie respectiv 3,96% şi 12,92% din suma
decontată, care sunt îndreptate la formarea fondului circulant de recreditare.
Unul din obiectivele proiectului este mărirea accesului întreprinderilor noi din
sectorul rural la resursele de finanţare. Este prevăzut, ca minimum 30% din resursele
Liniei de Credit să fie finanţate împrumutaţilor de prima dată, care nu au mai
beneficiat de împrumuturile sectorului financiar oficial. Conform datelor IFP, la
moment 42,56% din resursele liniei de credit sunt finanţate împrumutaţilor de prima
dată.
Graţie finanţării acordate în cadrul Proiectului la moment cu ajutorul resurselor
acordate se preconizează a fi create circa 1875 locuri de muncă noi. De menţionat,
că participarea femeilor în dezvoltarea businessului în sectorul rural rămâne a fi
esenţial, 28,03% de manageri a companiilor subproiectelor finanţate fiind femei.
Ratele de recreditare a fondurilor. Ratele dobânzilor DLC de recreditare a
resurselor Liniei de Credit a Proiectului pentru IFP pentru perioadele procentuale
descrise mai jos includ marjele adăugate ale MF pentru cheltuielile administrative,
operaţionale şi pentru a acoperi riscurile de schimb valutar. Aceste rate se stabilesc
pentru împrumuturile denominate în lei la începutul fiecărui an calendaristic,
constituind media dintre rata inflaţiei anuale prevăzută de BNM pentru anul curent şi
rata inflaţie reale din anul precedent, iar pentru a doua jumătate a anului curent
inflaţia reală din timpul a 6 luni ale anului calendaristic plus prognoza prevăzută a
celor 6 luni rămase ale anului calendaristic; pentru împrumuturile denominate în
34
dolari SUA rata de referinţă de 6 luni LIBOR şi marjele adăugate ale MF. Astfel
ratele de recreditare sunt următoarele:
Perioada procentuală LEI USD01.02.06 – 30.07.0601.08.06 – 31.01.0701.02.07 – 31.07.0701.08.07 – 31.01.0801.02.08 – 31.07.0801.08.08 – 31.01.0901.02.09 – 31.07.09
12,45 %11,00 %14,05 %11,77 %13,55 %11.80 %10.65 %
6,55 %6,37 %6,38 %4,15 %4.12 %2.69 %
01.08.09 – 31.01.10 8.14 % 1.97 %
Rata comercială medie a dobânzilor de refinanţare a beneficiarilor finali, aplicată de
către IFP pentru subîmprumuturile în lei, care include marjă comercială a băncilor
pentru riscurile de credit constituie 17,70%, având un spectru cuprins între 15% şi
22%. Pentru tranşele în dolari SUA- 10,95%, având un spectru cuprins între 10,0% şi
13,0% respectiv.
Instituţiile Financiare Participante. În cadrul Proiectului activează 7 bănci locale
intermediare; care î-şi asumă toate riscurile legate de credit la recreditarea fondurilor
beneficiarilor privaţi:
1. MoldovaAgroindbank,
2. Fincombank,
3. Moldindconbank,
4. Victoriabank,
5. Mobiasbancă,
6. Banca Socială,
7. Banca de Economii.
Băncile menţionate mai sus sunt de asemenea Instituţii Financiare Participante şi la
resursele de refinanţare revolving, la lista cărora a fost suplimentar selectată şi
Energbank.
35
Date privind numărul de subproiecte aprobate, decontările efectuate, ponderealor în suma totală decontată a Liniei de Credit - în tabela:
IFP Numărulsubproiectelor
aprobate
Mln. leidecontate
Pondereadecontărilor după
sumă, %MoldovaAgroindbank 116 40.29 29.19Fincombank 81 46.89 33.97Moldindconbank 40 23.83 17.26Victoriabank 26 13.21 9.57Mobiasbancă 18 9.91 7.18Banca Socială 8 3.91 2.83Banca de Economii 0 0.00 0.00
Total 289 138.04* 100.00* suma include echivalentul in lei al subîmprumutrilor decontate în dolari SUA
Structura subîmpruturilor IFP după mărimea lor:
Valoarea sub-împrumuturilorNr.
împrumuturilorSuma
(mln. lei)< 50,000 lei 7 0.2750,001 – 250,000 lei 94 13.90250,001 – 500,000 lei 78 28.50500,001 – 1,000,000 lei 87 67.53> 1,000,000 lei 23 27.83
Valoarea medie a subproiectelor aprobate constituie circa 602.3 mii lei (sau
echivalentul a 52.4 mii dolari SUA), iar valoarea medie a subîmprumuturilor
decontate constituie circa 477,64 mii lei (sau echivalentul a 41.5 mii dolari SUA).
Structura împrumuturilor subsidiare dupa volum
250,001 - 500,000 lei 28.50 mil.lei
20.65%
500,001-1,000,000 lei;67.53 mil.lei
48.92%
≥ 1,000,001 lei27.83 mil.lei
20.16%
50,001-250,000 lei;13.90 mil.lei
10.07%
≤ 50,000 lei0.27 mil.lei
0, 19%
36
Valoarea medie a sub-împrumuturilor finanţate de MoldovaAgroindbank constituie
335.79 mii lei (29.19 mii dolari SUA), care este cea mai mică comparativ cu valoarea
medie a sub-împrumuturilor acordate de alte bănci participante, demonstrând efortul
băncii de a atinge scopul proiectului în finanţarea beneficiarilor finali mici. Valoarea
medie a sub-împrumuturilor acordate de FinComBank constituie 578.81 mii lei (50,31
mii dolari SUA), la Victoriabank – 508.07 mii lei (44.17 mii $ SUA), Mobiasbancă-
550.54 mii lei (47.86 mii $ SUA), Moldindconbank – 595.73 mii lei (51.78 mii dolari
SUA), Banca Sociala – 488.90 mii lei (42.50 mii dolari SUA).
Scopul cheltuielilor finanţate din resursele LC, conform ramurilor economieinaţionale:
ramura economiei naţionalenumărul de
subîmprumuturiSuma decontata
(mln. Lei)% din sumadecontata
Comerţ 61 25.14 18.21Servicii 89 48.08 34.83Agricultura 62 27.90 20.21Industria alimentară şiprelucrarea produselor agricole 25 10.89 7.89Servicii şi comerţ 9 4.90 3.55Producerea materialelor deconstrucţie 13 6.34 4.59Producerea şi prelucrarealemnului 15 6.36 4.61Altele 15 8.43 6.11
Total 289 138.04 100
Maturitatea sub-împrumuturilor acordate beneficiarilor:
Maturitateasubîmprumutului
Numărulsubproiectelor
aprobate
Suma decontata(mln. lei)
% din sumadecontata
≤ 1an 0 0.00 01 – 3 ani 39 7.99 5.793 – 5 ani 179 81.73 59.205 – 7 ani 49 36.27 26.28≥ 7 ani 22 12.05 8.73
Partea preponderentă a sub-împrumuturilor – 59,20% sunt acordate de IFP pe
termen mediu (TM) de 3 - 5 ani, 26,28% de sub-împrumuturi pe termen lung (TL) au
37
o maturitate între 5 - 7 ani, 8,73% de sub-împrumuturi pe termen lung (TL) au o
maturitate mai mare de 7 ani (de la 7 la 15 ani). Doar 5,79% din sub-împrumuturile
acordate sunt pe termen scurt (TS) de la 1 - 3 ani.
Distribuirea subproiectelor pe regiuni ale ţarii1. Graţie reţelei largi de filiale ale
IFP, sub-proiectele finanţate cuprind toate regiunile ţării, având o distribuire relativ
uniformă după numărul împrumuturilor. Cel mai activ este nordul ţării cu o cotă de
41% (56.9 mln. lei) din numărul total al sub-împrumuturilor. Partea de centru a ţării
acoperă 33% din total sub-împrumuturi (45.0 mln. lei), şi 26% din sub-împrumuturi
sânt finanţate în regiunea de sud a ţării (36.1 mln. lei) .
Structura împrumuturilor subsidiare decontatedupă regiuni în mln. lei şi cota în % din numărul lor
2 Distribuţia raioanelor pe regiuni este următoarea: Nord: Rîşcani, Rezina, Drochia, Donduşeni, Edineţ,Soroca, Glodeni, Briceni, Bălţi, Singerei, Şoldăneşti, Floreşti; Centru: Orhei, Ungheni, Nisporeni,Anenii-Noi, Dubăsari, Criuleni Teleneşti,: Sud: Cahul, Vulcaneşti, Taraclia, Comrat, Ceadîr-Lunga,Hînceşti, Leova, Cauşeni, Ştefan-Voda, Cantemir, Cimişlia
Centru45.0 mln. lei
33%
Nord56.9 mln. lei
41%
Sud36.1 mln. lei
26%
38
Distribuirea subîmprumuturilor pe raioane:Nr. Denumirea
raionuluiNumărul de
subîmprumuturiSuma sub-
împrumuturilordecontate (mii lei)
1 Anenii-Noi 7 2,343.192 Basarabeasca - -3 Briceni 5 4,385.574 Cahul 8 4,236.395 Cantemir 2 828.806 Călăraş 5 2,852.007 Cauşeni 3 2,112.808 Cimişlia 4 1,516.009 Criuleni 2 1,728.00
10 Donduşeni 5 3,688.3911 Drochia 14 7,271.6912 Dubăsari 2 34513 Edineţ 11 5,618.5114 Făleşti 8 3,881.3215 Floreşti 5 1,996.2716 Glodeni 4 1,123.3017 Hânceşti 3 1,512.0018 Ialoveni 15 9,167.6119 Leova 5 2,420.0020 Nisporeni 4 95421 Ocniţa 9 6,502.2522 Orhei 7 2,508.6423 Rezina 10 3,338.1024 Rîşcani 25 8,569.4025 Sîngerei 11 4,668.1926 Soroca 2 1,700.5927 Străşeni 10 4,655.1828 Şoldăneşti 12 3,797.4329 Ştefan Vodă 1 13230 Taraclia 18 4,460.1931 Teleneşti 3 76032 Ungheni 26 16,031.9833 Mun. Chişinău 4 2,524.2734 UTA Gagauzia 39 20,408.84
Total 289 138,038.30** suma include echivalentul sub-împrumutrilor decontate în dolari SUA
39
Evidenţa împrumuturilor şi elaborarea rapoartelor. În scopul asigurării îndeplinirii
cerinţelor Legii Republicii Moldova nr.419-XVI din 22.12.2006 „Cu privire la datoria
publică, garanţiile şi recreditarea de stat” în vederea ţinerii Registrului de stat privind
recreditarea de stat, asigurării monitorizării şi controlului părţilor participante la
recreditare din mijloacele împrumuturilor de stat, precum şi organizării evidenţei
împrumuturilor de recreditare acordate intermediarilor financiari, DLC a deschis în
registrele sale conturile separate contabile analitice şi sintetice în conformitate cu
Politica sa de Contabilitate pentru anul 2008. În scopul evitării riscurilor si costurilor
de deservire, conturile de recreditare a Liniei de Credit a proiectului sunt deschise şi
deservite de Banca Naţională a Moldovei.
Zilnic se efectuează contabilizarea tuturor intrărilor şi ieşirilor în/din conturile
contabile analitice ( cu distribuirea pe valuta împrumutului), precum şi monitorizarea
mijloacelor disponibile în lei moldoveneşti şi în valută străină. La finele fiecărei
perioade de gestiune (trimestrial) se efectuează generalizarea tuturor operaţiunilor
efectuate de DLC pe parcursul trimestrului în conturile contabile sintetice cu crearea
tuturor formelor rapoartelor financiare aferente activităţii DLC (inclusiv şi bilanţul
contabil) în conformitate cu Standardele Naţionale de Contabilitate.
Ministerului Finanţelor sunt prezentate trimestrial rapoarte privind recreditarea
resurselor Liniei de Credit şi soldul datoriilor IFP, precum şi alte date necesare pentru
completarea „Registrului de Stat privind recreditarea de stat”.
Informaţie referitor la decontarea si datoria IFP in cadrul RISP II,soldurile cumulative la situaţia 30.06.09, resursele directe din împrumut.
denumirea IFP. valutasuma
aprobata 80% decontat rambursat%
ramb sold (datorie)MoldovaAgroindbank MDL 50,368,529.00 40,294,823.00 0.00 0.00 40,294,823.00Fincombank MDL 45,361,389.00 36,289,111.00 715,997.83 1.97 35,573,113.17
$ 1,151,075.00 920,860.00 190,490.35 20.69 730,369.65Victoriabank MDL 11,335,000.00 9,068,000.00 1,998,891.20 22.04 7,069,108.80
$ 450,000.00 360,000.00 0.00 0.00 360,000.00Banca Sociala MDL 3,220,800.00 2,576,640.00 237,800.00 9.23 2,338,840.00
$ 145,000.00 116,000.00 4,266.00 3.68 111,734.00Moldindconbank MDL 21,986,500.00 17,589,000.00 0.00 0.00 17,589,000.00
$ 678,000.00 542,400.00 0.00 0.00 542,400.00Mobiasbanca MDL 11,466,773.00 9,173,418.00 1,602,160.00 17.47 7,571,258.00
$ 80,000.00 64,000.00 64,000.00 100.00 0.00Banca de Economii MDL 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
143,738,991.00 114,990,992.00 4,554,849.03 3.96 110,436,142.9730.09.2009 2,504,075.00 2,003,260.00 258,756.35 12.92 1,744,503.65
40
Conform condiţiilor Îndrumarului de Creditare Rurală IFP prezintă DLC rapoarte de
progres trimestriale: (i) Raportul privind Calitatea Portfoliului Împrumuturilor, (ii)
Raportul privind Colectarea şi Utilizarea mijloacelor din contul de evidenţă continuă
(roll-over), (iii) Raportul privind finanţarea noilor sub-proiecte eligibile din contul de
evidenţă continuă (roll-over) întocmite conform formelor de raportare stabilite de DLC
şi aprobate de Banca Mondială.
De asemenea, DLC a elaborat un şir de rapoarte analitice privind utilizarea
resurselor în cadrul proiectului.
Componentul Adiţional de Adaptare la Secetă
Conform acordului 4416 MD la data de 2 iunie 2008 a intrat in vigoare
Componentului Adiţional de Adaptare la Secetă al Proiectului de Investiţii şi Servicii
Rurale II. In conformitate cu Acordul Finanţării Adiţionale, Asociaţia Internaţionala de
Dezvoltare (AID) a alocat Finanţare Adiţională în sumă de 3.2 milioane DST, sau
circa 52.26 milioane lei pentru finanţarea a circa 48 sub-împrumuturi pentru investiţii
in irigarea gospodăriilor de fermieri de scară mică şi asistenţă tehnică fermierilor
pentru adaptarea la secetă, data de închidere fiind 30.06.10. La data de 31.07.08 au
fost încheiate Suplimentele la Acordurile de Împrumut Subsidiar semnate cu IFP in
cadrul RISP 2 privind Componentului Adiţional de Adaptare la Secetă.
Începând cu 27 februarie 2009 din aceste mijloace au fost aprobate 2 sub-
împrumuturi in suma de 1340.81 mii lei, suma imprumutului decontat constituie
1000.65 mii lei, suma grantului 250.16 mii lei. Un imprumut a fost aprobat de către
MoldovaAgroindbank in suma 450 mii lei suma împrumutului decontat constituind
288 mii lei si suma grantului 72 mii lei si unul de catre Moldindconbank in suma
890.81 mii lei suma împrumutului decontat constituind 712.65 mii lei si suma
grantului 178.16 mii lei. Termenul mediu al împrumuturilor acordate este de 48 luni.
Rata de refinanţare a beneficiarului final aplicată de către IFP pentru sub-împrumutul
în lei constituie 15,5%, care include marjă comercială a băncii. Unul din
împrumuturile finanţate este situat în regiunea de nord a ţării si altul in regiunea de
centru a tarii.
Recreditarea mijloacelor revolving acumulate din rambursarea principalului şia dobânzii.
În scopul asigurării continuităţii derulării durabile a Proiectului, în urma acumulării
dobânzii şi rambursării sumei principale de către IFP, după deducerea sumelor
necesare MF pentru deservirea Împrumutului sau format resursele de refinanţare
(revolving) la conturile Liniei de Credit ale DLC la BNM. Recreditarea fondurilor
41
acumulate se efectuează la condiţiile similare condiţiilor Liniei de Credit a Proiectului
la etapa iniţială de implementare a acestuia. Excepţie constituie posibilitatea finanţării
subîmprumuturilor în mărime de 100% a cheltuielilor eligibile (din resursele directe au
fost 80%), suma maximă fiind - 250 000 dolari SUA (din resursele directe a fost
posibila finanţarea a 150 000 dolari SUA) pentru un subîmprumutat şi marja
adăugată la rata de referinţă micşorată începând cu luna iulie anul curent de la 1.5%
la 1,4% (la resursele directe marja constituie 2%) din contul micşorării marjei DLC de
la 0,5% la 0,4%. Începând cu 26 octombrie 2007 din aceste mijloace de recreditare
revolving au fost finanţate împrumuturi subsidiare în sumă de 20 532.9 mii lei şi 85.1
mii dolari SUA. Aceste mijloace au fost alocate pentru finanţarea a 25 subproiecte,
din care 7 au fost acordate Moldindconbank in suma de 10 375 mii lei si 46.3 mii
dolari SUA, Fincombank - 5 subproiecte în sumă de 1903 mii lei si 38,8 mii dolari
SUA, Mobiasbanca - 3 subproiecte în sumă de 781.1 mii lei, MoldovaAgroindbank - 7
subproiecte în sumă de 4 504,2 mii lei si Banca de Economii – 2 subproiecte in suma
de 2 569.6 mii lei si Victoriabank – 1 subproiect in suma de 400 mii lei.
Termenul mediu a acestor împrumuturi acordate este de 72 luni. Rata medie de
refinanţare a beneficiarilor finali, aplicată de către IFP pentru sub-împrumuturile în lei
constituie 16,02%, care include marja adăugată a MF şi marja comercială a băncii.
Scopul cheltuielilor finanţate din resursele LC, conform ramurilor economieinaţionale:
ramura economiei naţionalenumărul de sub-
împrumuturisuma decontata
(mii. Lei)% din sumadecontata
Comerţ 3 1,613.00 7.50Servicii 12 13,388.81 62.24Agricultura 4 3,305.57 15.37Industria alimentară şi prelucrareaproduselor agricole 3 1,587.10 7.38Servicii şi comerţ 0.00Producerea materialelor de construcţie 1 941.10 4.37Producerea şi prelucrarea lemnului 0.00Industria uşoara 2 676.00 3.14
Total 25 21,511.56* 100*suma include echivalentul sub-împrumutrilor decontate în dolari SUA
Din 25 subproiecte, 10 sub-împrumuturi sunt situate în regiunea de sud a ţării si
constituie 27,74% (5,97 mln. lei), 9 sub-împrumuturi sunt situate în regiunea de
centru constituind 53,53% (11,52 mln. lei) şi 6 sub-împrumuturi în regiunea de nord –
18,72% ( 4,03 mln. lei). Din 25 sub-împrumuturi 8 sunt acordate împrumutaţilor de
42
prima data. În urma implementării creditării resurselor de refinanţare vor fi create
circa 185 locuri de muncă noi. De menţionat, că participarea femeilor în dezvoltarea
businessului în sectorul rural din resursele de refinanţare constituie 20,00% de
manageri a companiilor subproiectelor finanţate fiind femei.
Proiectul de Abilitarea Social Economica a Tinerilor 2 (PASET 2)
In condiţiile lipsei de resurse proprii de co-finanţare pe termen lung la băncile
intermediare, in scopul susţinerii desfăşurării fazei a II a proiectului PASET 2 finanţat
de USAID, UNICEF si Banca Mondiala (acordul de grant nr. 121-G-00-08-00701-00
din 07 mai 2008) DLC a organizat alocarea fondurilor prin intermediul băncilor
intermediare care activează in cadrul RISP 2, cu utilizarea porţiunii de împrumut din
resursele revolving RISP 2. Resursele din cadrul proiectului PASET 2 se vor acorda
tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18-30 ani. Porţiunea de grant finanţata de UNICEF
va constitui 50% din suma proiectului. Porţiunea de împrumut in valoare de 40% din
suma proiectului va fi finanţat de DLC din resursele refinantare revolving RISP 2 cu
co-finanţarea de 10% a beneficiarului. Suma maxima a subproietului este de
echivalentul a 10 mii dolari SUA. In cadrul proiectului dat se preconizează crearea a
cel puţin 61 noi microîntreprinderi in zona rurala. Activităţile economice ce pot fi
creditate ţin de: creşterea producţiei agricole, prelucrarea, depozitarea, ambalarea si
comercializarea şi alte activităţi aferente agriculturii, precum şi orice altă activitate
economică non-agricolă în spaţiul rural, inclusiv comercială, turism, artizanat, etc..
Suma grantului acordata de UNICEF conform acordului constituie 340 mii dolari
SUA. Data de închidere a proiectului – 31.12.2009
În cadrul proiectului dat, începând cu 18 februarie 2009, au fost alocate 3 004.9 mii
lei din care suma împrumutului decontat constituie 1 337.62 mii lei si suma grantului
UNICEF decontat 1 667,25 mii lei. Aceste mijloace au fost alocate pentru finanţarea
a 32 subproiecte, din care 20 au fost acordate MoldovaAgroindbank in suma de 1
907.3 mii lei din care suma împrumutului constituie 848.6 mii lei si suma grantului
1058.7 mii lei, Fincombank - 7 subproiecte în sumă de 641.0 mii lei din care suma
împrumutului constituie 284.9 mii lei si suma grantului 356.1 mii lei si
Moldindconbank - 5 subproiect în sumă de 456,6 mii lei din care suma împrumutului
constituie 204.2 mii lei si suma grantului 252.4 mii lei. Termenul mediu a acestor
împrumuturi acordate este de 39.6 luni. Rata medie de refinanţare a beneficiarilor
finali, aplicată de către IFP pentru sub-împrumuturile în lei constituie 13,7%, care
include marja adăugată a MF şi marja comercială a băncii.
43
Scopul cheltuielilor finanţate din resursele LC, conform ramurilor economieinaţionale:
ramura economiei naţionalenumărul de sub-
împrumuturisuma decontata
(mii. Lei)% din sumadecontata
Comerţ 1 94.67 3.15Servicii 16 1,495.72 49.78Agricultura si industria prelucrătoare 9 852.27 28.36Industrie 6 562.22 18.71Altele 0 0.00 0
Total 32 3,004.87 100.00
Din 32 subproiecte, 19 sub-împrumuturi sunt situate în regiunea de centru a ţării si
constituie 59.4% (1 784 mii lei), 9 sub-împrumuturi sunt situate în regiunea de nord
constituind 28,1% (843.7 mii lei) şi 4 sub-împrumuturi în regiunea de sud – 12,5%
(377.3 mii lei).
Informaţie privind refinanţarea fondurilor în cadrul proiectului RISP 1.
Pentru asigurarea continuităţii Proiectului RISP 1, de menţionat, că DLC a preluat la
deservire de la UCIMPA, soldurile împrumuturilor în sumă totală de 179,87 mln. lei si
50 mii dolari SUA, acordate la etapa iniţială de implementare a Proiectului. Din
resursele directe din Împrumut ale proiectului mijloacele financiare de către UCIMPA
au fost alocate sub-împrumuturi la 1388 beneficiari. Împrumuturile acordate iniţial
prin intermediul UCIMPA au fost parţial acordate cu porţiune de subvenţie (20%).
Informaţia referitor la subvenţiile acordate si acceptate conform procedurilor stabilite
in tabelul de mai jos.
Denumirea IFPSubvenţieacordata
Subvenţieacceptata
Subvenţierambursata Sold
CFR 11,624,385 10,553,103 1,071,282Victoriabank 743,600 743,600 0BS 638,652 499,460 87,192 52,000Fincombank 465,074 393,074 72,000MICB 770,236 710,236 60,000MAIB 1,770,414 1,519,861 250,553
Total 16,012,361 14,419,334 87,192 1,505,835
În total din resursele creditare din cadrul proiectului RISP 1 ( resurse directe şi
revolving) au fost alocate prin intermediul IFP 337,94 mln. lei şi 50 mii dolari SUA,
inclusiv din resursele de refinanţare revolving 158,07 mln. lei (319 de
subîmprumuturi), disponibile după deducerile şi transferurile necesare MF pentru
deservirea Împrumutului.
44
La 30.09.09 de IFP cumulativ a fost rambursată suma principală - 65,3 mln. lei şi 50
mii dolari SUA, constituind respectiv 19,32% pentru lei şi 100% pentru dolari SUA.
Soldul datoriei sumei principale a IFP la 30.09.09 constituie 272,64 mln. lei, termenul
de rambursare fiind extins respectiv graficelor şi scadenţelor plăţilor până în anul
2022 ( includ cât sub-împrumuturile acordate din resursele directe ale Împrumutului
acordate de UCIMPA, atât şi din resursele revolving ale DLC).
Informaţie privind sumele decontate şi rambursate în cadrul RISP 1 şi RISP 2
CONSOLIDAREA SECTORULUI ASOCIAŢIILOR DE ECONOMII ŞI ÎMPRUMUTALE CETĂŢENILOR
Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) a beneficiat în continuare de asistenţa
tehnică, acordată de consultantul internaţional dl Alan Curd (CI), din oficiul din
Canada şi consultantul local dl Sergiu Luchiţa (CL), în domeniul elaborării şi
îmbunătăţirii legislaţiei privind reglementarea şi supravegherea AEÎ, contabilitate şi
raportare, licenţierea asociaţiei centrale (AC), monitorizarea activităţii sistemului AEÎ
şi AEÎ cu licenţa B, inspectarea AEÎ problematice şi implementarea măsurilor de
stabilizare ş.a. Asistenţa acordată este descrisă în subiectele ce urmează
Legislaţie. Regulamentul privind reorganizarea AEÎ, după coordonarea şi aprobarea
de către Ministerul Justiţiei, a fost publicat în Monitorul Oficial din 17.07.2009. Au fost
finalizate şi transmise spre examinare CNPF proiectele a 4 documente: SNC 63 în
redacţie nouă, Instrucţiunii privind raportarea AEÎ, modificări şi completări la Planul
de conturi contabile şi Planul de conturi contabile pentru AEÎ (cu titlu de
Denumireaproiectului
ValutaTotal sumaaprobata a
subproiectelorTotal sumadecontata
Subvenţieacordata
Sumarambursata de
IFP,principalul
Soldul datorieIFP, principalul
Soldulsubvenţiei
Numărulde
subimpr.finanţate
RISP 1resursedirecte
lei 179,874,954.0 179,874,954.0 16,012,361.0 53,525,397.9 126,349,556.9 1,505,835.0 1387
$ 50,000.0 50,000.0 50,000.00 0.00 1RISP 1revolving lei 158,323,187.0 158,066,962.0 11,776,547.65 146,290,414.4 319RISP 2resursedirecte
lei 143,738,991.0 114,990,992.0 4,554,849.03 110,436,142.97 263
$ 2,504,075.0 2,003,260.0 258,756.35 1,744,503.65 26
RISP 2revolving
lei 20,532,889.0 20,532,889.0 180,521.83 20,352,367.17 23
$ 85,066.0 85,066.0 3230.52 81,835.48 2RISP 2irigaredirecte lei 1,000,645.0 1,000,645.0
250,161.00.00 1,000,645.0
250,161.02
revolvingPASET 2 lei 1,337,616.0 1,337,616.0 1,667,253.0 0.00 1,337,616.0 1,667,253.0 32
45
recomandare). Aceste documente sunt elaborate în conformitate cu Legea AEÎ şi
regulamentele în vigoare, dar nu şi conform SIRF. Proiectele Regulamentelor privind
Fondul de Stabilizare al AEÎ şi Fondul de Lichidităţi al AEÎ, precum şi proiectul
modificărilor la Legea AEÎ sunt în proces de îmbunătăţire/ajustare.
Supravegherea la distanţă (monitorizare) şi pe teren (controale). Monitorizarea
continuă a situaţiei financiare a întregului sistem al AEÎ se efectuează trimestrial, iar
al sub-sistemului AEÎ cu licenţa B – lunar. De asemenea, se monitorizează lunar
calitatea portofoliului de împrumuturi şi conformarea cu Normele de Prudenţă
Financiară a AEÎ (NPF) cu licenţa B. Se atestă a deteriorare semnificativă a situaţiei
financiare, exprimată prin înrăutăţirea majorităţii indicatorilor: scăderea activelor,
portofoliului de împrumut, depunerilor de economii, rezervei instituţionale, creditelor
externe, majorarea provizioanelor şi pierderilor din împrumuturi şi dobînzile aferente
etc. Toate acestea se datorează impactului criza economice globale şi locale
(scăderea remitenţelor şi venituri agricole (scăderea preţurilor şi a vinzărilor agricole),
scăderea/reţinerea salariilor, diminuarea altor venituri familiale). Despre rezultatele
monitorizărilor, precum şi acţiunile de efectuat sunt informaţi reprezentanţii CNPF. Au
fost efectuate 2 controale complexe pe teren (conformitate cu planul de control,
aprobat de CNPF) ale AEÎ B, care au scos la iveală încălcări ale legislaţiei.
Licenţierea AEÎ. Business-planul primei Asociaţii Centrale a AEÎ a fost depus pentru
aprobare de către CNPF pentru obţinerea licenţei. Comentariile CL referitoare la
business-plan au fost prezentate conducerii CNPF.
Instruiri, asistenţă şi consultaţii au fost acordate angajaţilor CNPF privind
următoarele subiecte: clasificarea împrumuturilor şi formarea provizioanelor, cotele
de membru, monitorizarea indicatorilor financiari, raportaţi de către AEÎ, subiectele
de control pe teren şi completarea Actului de control, solicitarea şi analiza
informaţiilor lunare privind împrumuturile expirate ce depăşesc 5% din portofoiul AEÎ
B, aplicarea administrării externe a AEÎ.
Diverse. Misiunea Băncii Mondiale (BM) a avut o întîlnire cu reprezentanţii CNPF, în
cadrul căreia, două mesaje principale, printre altele, au fost abordate: (i)
concentrarea eforturilor spre exercitarea supravegherii eficiente a AEÎ supuse
riscurilor majore. În acest scop este necesar de a majora numărul controalelor pe
teren şi investigaţiilor AEÎ în dificultăţi financiare şi care încalcă NPF şi/sau
înregistrează pierderi semnificative din împrumuturi şi (ii) dedicarea unui număr de
angajaţi, pentru a lucra doar cu sectorul AEÎ şi a nu fi implicat şi în lucru pe alte
sectoare.
46
COMPONENTA DE REPARCELARE A TERENURILOR AGRICOLE
”Proiectul de reparcelare a terenurilor agricole în 40 localităţi” se implementează în
conformitate cu contractul încheiat între Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare
şi Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală (ACSA) la 7 mai 2009, termenii de
referinţă şi planul de acţiuni. Perioadă de implementare a proiectului este de circa 14
luni, demarând la 07 mai 2009 şi urmând a se încheia la 30 iunie 2010.
Abordarea în cadrul proiectului de reparcelare a terenurilor agricole în 40 localităţi
este similară celei din cadrul proiectului pilot şi se bazează pe metodologia FAO.
Conceptul proiectului prevede participarea benevolă a proprietarilor, efectuarea
tranzacţiilor în conformitate cu preţul de piaţă local şi priveşte activităţile de
reparcelare în contextul mai larg al dezvoltării rurale. Experienţa şi concluziile din
proiectul pilot se iau de asemenea în consideraţie.
ACTIVITĂŢILE FINALIZATE
Crearea Comitetului tehnic
În baza experienţei acumulate în proiectul pilot de reparcelare a fost propusă şi
acceptată următoarea componenţă a Comitetului Tehnic: trei reprezentanţi ai MAIA,
doi reprezentanţi ai ACSA, doi reprezentanţi ai UCIMPA, un reprezentant al IS
„Cadastru”, un reprezentant al Ministerului Justiţiei şi un expert internaţional.
Scopul principal al Comitetului Tehnic este de a facilita realizarea corectă şi
transparentă a proiectului, precum şi soluţionarea operativă a problemelor ce ar
putea să apară în procesul de reparcelare a terenurilor agricole.
Componenţa nominală a Comitetului Tehnic a fost aprobată de Ministerul Agriculturii
şi Industriei Alimentare prin ordinul ministrului nr. 120 din 28 mai 2009.
Elaborarea structurii organizatorice a proiectului
Structura organizatorică a proiectului a fost elaborată în perioada de iniţiere a
proiectului în baza termenilor de referinţă ai proiectului, luînd în consideraţie lista
localităţilor selectate şi amplasarea lor geografică, precum şi minimizarea costurilor
de implementare a proiectului. Astfel, s-a propus crearea a 5 centre regionale
amplasate în centrele raionale: Bălţi, Cantemir, Nisporeni, Orhei şi mun. Chişinău.
Fiecare centru regional administrează şi monitorizează activităţile de reparcelare în
circa 8 localităţi participante la proiect.
Fiind conştienţi de faptul că structura organizatorică a proiectului diferă de cea
existentă în proiectul pilot de reparcelare, Implementatorul a elaborat un sistem de
monitorizare care are drept scop:
47
· verificarea în teren a implementării proiectului;
· supravegherea continuă a specialiştilor locali în reparcelare;
· instruirea specialiştilor nemijlocit în fiecare localitate participantă.
Specialiştii din echipa centrală şi coordonatorii regionali dedică cea mai mare parte
din timp pentru a sprijini specialiştii locali în implementarea proiectului în localităţi şi a
se asigura ca specialiştii locali în reparcelare să îşi îndeplinească sarcinile cît mai
eficient posibil. În aceste scopuri au fost elaborate următoarele documente:
1. Registru de evidenţă a vizitelor - se îndeplineşte de către specialistul local în
reparcelare. Se documentează data şi ora vizitei specialistului din echipa
centrală, activităţile efectuate în cadrul vizitei şi acţiunile ce urmează a fi
întreprinse;
2. Notă de constatare din localitatea vizitată - se îndeplineşte de către
specialiştii din echipa centrală, care efectuează vizite în teritoriu;
3. Registru de evidenţă a serviciilor prestate de către specialişti locali - se
îndeplineşte de către specialistul local în reparcelare şi are drept scop
documentarea zilnică a serviciilor prestate în localitate;
4. Dare de seamă săptămânală - se îndeplineşte de către consultantul regional
şi conţine informaţii privind progresul implementării proiectului: situaţia privind
intervievarea proprietarilor, conţine date despre numărul total de parcele,
numărul total de proprietari, suprafaţa agricolă totală ş.a.
Sistemul de monitorizare deja funcţionează în fiecare localitate participantă.
Selectarea specialiştilor în planificare funciară
Implementatorul proiectului a contractat la funcţiile cheie specialiştii în reparcelare,
care au activat în proiectul pilot de reparcelare a terenurilor agricole în 6 localităţi şi
care posedă cunoştinţele, experienţa şi abilităţile necesare. Specialiştii contractaţi au
făcut parte din persoanele-cheie, care au participat la contractarea serviciilor de
reparcelare.
Pentru selectarea celorlalţi membri ai echipei de implementare a proiectului, Agenţia
Naţională de Dezvoltare Rurală (ACSA) a anunţat un concurs public de angajare a
specialiştilor în planificare funciară atât la nivel naţional, cât şi la nivel regional. CV-
urile înaintate au fost evaluate în cadrul Comisiei de Selectare, constituită din 4
reprezentanţi ACSA şi Coordonatorul componentei de reparcelare a Proiectului de
Investiţii şi Servicii Rurale ( RISP II).
48
Bazându-se pe punctajul total acumulat de fiecare candidat, Comisia de Selectare a
selectat şi a prezentat Comitetului Tehnic lista finală a specialiştilor selectaţi, care a
recomandat Agenţiei Naţionale de Dezvoltare Rurală (ACSA) să angajeze pentru
poziţia de specialist în echipa centrală şi coordonator regional candidaţii cu cel mai
mare scor acumulat.
Specialiştii locali în planificare funciară au fost, de asemenea, selectaţi în baza
concursului organizat la nivel local de către Comisiile de Selectare regionale, create
în acest scop de către centrele regionale ACSA, care au prezentat Agenţiei ACSA
lista specialiştilor la nivel local selectaţi, fiind ulterior transmisă Comitetului Tehnic
spre aprobare, care a recomandat Agenţiei ACSA să angajeze pentru poziţia de
specialist în reparcelare persoanele selectate.
Crearea echipelor locale
În perioada de iniţiere în toate 40 localităţi au început activităţile ce ţin de crearea
echipelor locale ale proiectului. Toate 5 oficii regionale ale proiectului au fost stabilite
pe lângă oficiile regionale a reţelei de consultanţă administrată de ACSA. Din cauză
că localităţile selectate pentru zona Sud-Est au o amplasare geografică dispersată,
oficiul regional pentru această regiune a fost amplasat în oficiul central al proiectului
la Chişinău. Coordonatorii regionali în planificare funciară au fost selectaţi odată cu
specialiştii naţionali şi conform aceloraşi proceduri de selectare.
Procedura de selectare a specialiştilor în planificare funciară la nivel local a demarat
la sfârşitul lunii iunie 2009. Coordonatorii regionali au vizitat toate localităţile, au
informat conducerea primăriilor despre criteriile şi procedurile de selectare şi au
plasat anunţuri de selectare în toate locurile publice ale satului. Persoanele
interesate puteau lua cunoştinţă cu termenii de referinţă şi îndeplini CV-ul la primărie.
Termenul limită de depunere a CV-urilor a fost de 7 zile din ziua plasării anunţului.
Prioritate au avut candidaţii cu experienţă în domeniul cadastral, cunosc computerul
şi sunt recomandaţi de către primărie. Au fost încurajaţi candidaţii locuitori ai satelor
participante.
Specialiştii locali în planificare funciară au fost selectaţi de către Comisiile de
Selectare, special create în acest scop de către centrele regionale ACSA contractate
pentru realizarea proiectului de reparcelare a terenurilor agricole. Comisiile au fost
compuse din trei membri şi conduse de coordonatorul regional. Hotărârile Comisiei
de Selectare au fost documentate prin procese verbale copiile cărora au fost
expediate oficiului central al proiectului, care a luat decizia finală de angajare. Lista
49
specialiştilor în planificare funciară a fost discutată şi pusă spre aprobare la şedinţa
Comitetului Tehnic, care a avut loc în prima jumătate a lunii iulie 2009.
Din echipa locală fac parte:
- Specialist în planificare funciară angajat de ACSA;
- Specialist în planificare funciară nominalizat de către Direcţia Agricolă
raională;
- Inginerul cadastral al primăriei.
Serviciile prestate de inginerul cadastral şi specialistul Direcţiilor Agricole raionale
reprezintă contribuţia autorităţilor locale şi raionale la implementarea proiectelor de
reparcelare.
În luna august 2009 s-a finalizat procesul de creare a echipelor locale. Toate cele 40
oficii locale au fost înzestrate cu echipament necesar, la dispoziţia lor fiind pusă
informaţia cadastrală actualizată în formă grafică şi juridică.
ACTIVITĂŢILE DE PROIECT IMPLEMENTATE ÎN PERIOADA DE RAPORTARE
Activitatea comitetului tehnic
La 9 iulie 2009 a avut loc a doua şedinţă a Comitetului Tehnic, la care au fost puse în
discuţie problemele organizatorice ale proiectului fiind:
· efectuate schimbări în componenţa listei localităţilor participante la Proiectul
de reparcelare a terenurilor agricole;
· stabilită ordinea de substituire a localităţilor care din anumite motive au
refuzat participarea la proiect;
· aprobaţi specialiştii în planificare funciară de nivel central şi local;
· decisă organizarea şi desfăşurarea primului seminar de instruire;
· aprobată agenda seminarului de instruire.
La momentul desfăşurării şedinţei lista satelor a fost completată doar cu 36 localităţi.
Conform procedurii de substituire a localităţilor, au fost trimise scrisori de intenţii în
satele Jevreni şi Cruglic din raionul Criuleni, s. Cuhneşti din raionul Glodeni şi s.
Oneşti din raionul Străşeni, care erau pe lista de aşteptare, ţinând cont de
regiunea/raionul din care au parvenit refuzuri oficiale. Dintre acestea, doar primăriile
satelor Cuhneşti şi Cruglic au confirmat participarea la proiect prin semnarea
scrisorilor de angajament. În această situaţie, au mai fost trimise scrisori în adresa
satelor Cioburciu, raionul Ştefan Vodă şi s. Săiţi, raionul Căuşeni de pe lista de
50
aşteptare, dintre care doar primăria s. Cioburciu a confirmat în formă scrisă
participarea la proiect. Drept urmare, lista satelor participante a fost completată până
la 39 sate, iar din lista de rezervă mai rămâneau 2 sate, ambele fiind amplasate în
zona de Nord. Comitetul Tehnic a decis invitarea s. Nimereuca din raionul Soroca,
motivarea fiind amplasarea geografică mai bună a localităţii şi lipsa raionului Soroca
în proiect.
Selectarea specialiştilor la nivel local, care a început la sfârşitul lunii iunie 2009, a
fost finalizată în perioada de raportare, lista finală fiind aprobată la şedinţa
Comitetului Tehnic.
De asemenea au mai fost puse în discuţie întrebări ce ţin de elaborarea şi
desfăşurarea programului de instruire. În total la instruire s-a planificat participarea a
circa 100 de persoane. Din cauza numărului mare de participanţi şi pentru a asigura
o eficienţă cât mai înaltă a instruirilor, s-a propus ca aceste instruiri să fie organizate
pentru fiecare centru regional aparte. Desfăşurarea primului seminar de instruire s-a
propus pentru perioada 13-17 iulie - câte o zi pentru echipele fiecărui centru regional,
compuse din specialistul în planificare funciară de nivel local, inginerul cadastral din
primărie şi câte un reprezentant al Direcţiei Agricole Raionale şi coordonatorii
regionali. De asemenea, au fost puse în discuţie agenda seminarului cu subiectele
abordate şi localul desfăşurării instruirii.
În prima decadă a lunii noiembrie 2009 este preconizată o nouă şedinţă a
Comitetului Tehnic, unde vor fi abordate următoarele chestiuni:
· activităţile efectuate şi progresul în implementarea proiectului;
· situaţia privind intervievarea proprietarilor de terenuri agricole;
· erorile depistate în localităţi şi căile de soluţionare a lor;
· activităţi adiţionale efectuate în cadrul proiectului, etc.
Elaborarea şi desfăşurarea programului de instruire
Îndată după deschiderea oficiilor locale ale proiectului, echipele locale au fost invitate
să participe la primul seminar de instruire. Conţinutul programului de instruire este
similar celui din cadrul proiectului pilot de reparcelare, bazat pe materialele FAO
(Temele 1-4) şi prevede familiarizarea participanţilor cu temele: conceptul proiectului,
selectarea localităţilor, campania de mediatizare, verificarea şi revizuirea informaţiei
cadastrale. În cadrul programului de instruire nr. 1 care a avut loc în perioada 13-17
iulie 2009, specialiştii Proiectului au mai familiarizat participanţii cu experienţa
acumulată în cadrul implementării proiectului pilot.
51
Al doilea seminar de instruire pentru echipele locale a avut loc în perioada 3-9
septembrie unde au fost recapitulate temele 3 şi 4 ale materialelor de instruire şi
puse în discuţie temele 5 şi 6 ce ţin de „Analiza situaţiei existente şi evaluarea
necesităţilor” şi ”Planul de dezvoltare a comunităţilor”.
De asemenea, în cadrul acestui seminar specialiştii locali în reparcelare au
familiarizat participanţii cu situaţia curentă privind progresul implementării proiectului
în localităţile administrate.
La acest seminar echipelor locale a fost prezentată forma chestionarului şi explicată
modalitatea de intervievare a proprietarilor.
Echipa centrului regional Orhei la сel de-al doilea seminar de instruire.
Luînd în consideraţie faptul că majoritatea specialiştilor locali în reparcelare nu
cunosc computerul, adiţional la programul de instruire aprobat, în perioada 20-25
iulie 2009 a fost petrecut un curs de studiere a bazelor informaticii cu durata de 5
zile. La instruire au fost invitaţi cei 40 specialişti locali şi unii consultanţi regionali.
Cel de-al treilea seminar de instruire este planificat pentru luna noiembrie. La acest
seminar vor fi recapitulate temele 5, 6 din materialele FAO şi introduse temele 7 şi 8
din programul de instruire ce se referă la negocierile cu proprietarii şi evaluarea
terenurilor agricole în cadrul proiectului de reparcelare. De asemenea, la acest
52
seminar echipelor locale vor fi transmise hărţile Planului 1 ce reflectă situaţia funciară
pînă la proiect.
Campania de informare şi familiarizare
(i) Campania de informare şi familiarizare este constituită din mai multe
componente:
(ii) Seminare, întruniri şi discuţii la nivel de localitate
(iii) Promovarea în mass-media
(iv) Elaborarea şi publicarea materialelor informative
Seminare, întruniri şi discuţii la nivel de localitate
Campania de informare şi familiarizare a început odată cu iniţierea procesului de
selectare a localităţilor. Informaţia ce ţine de obiectivele proiectului de reparcelare în
40 localităţi, rezultatele scontate, principiile generale şi criteriile de selectare a fost
prezentată prima dată autorităţilor raionale, autorităţilor locale precum şi altor părţi
implicate la seminarul de instruire din noiembrie 2008, axat pe selectarea localităţilor.
Seminarul de lansare oficială a proiectului a avut loc la 30 iunie 2009 în sala de
conferinţe a hotelului “Codru”. Detaliile privind desfăşurarea seminarului de lansare
pot fi consultate în Raportul de iniţiere din 30 iunie 2009. Scopul seminarului de
lansare a fost de a familiariza publicul cu conceptul proiectului de reparcelare a
terenurilor agricole şi rezultatele scontate.
Seminarele locale de lansare în localităţile participante au început în luna august
(anexa 9). Primul seminar s-a desfăşurat la 4 august în s. Cruglic, r-nul Criuleni, iar
ultimul la 23 august la Buţeni r-nul Hînceşti şi Sărata Veche, r-nul Făleşti.
Participanţi ai acestor seminare au fost: proprietarii de terenuri agricole, locuitorii
acestor sate, autorităţile locale şi alte părţi cointeresate, cărora echipa proiectului le-a
explicat obiectivele proiectului, metodologia, beneficiile şi rezultatele scontate.
53
Seminarul de lansare în satul Cruglic, raionul Criuleni.
Promovarea în mass-media
Seminarele de lansare atît de nivel naţional, cît şi cel local au fost pe larg
mediatizate. Despre evenimentul dedicat lansării proiectului a fost publicat un articol
în ziarul „Curierul Agricol” din 10 iulie, 2009 şi pe pagina electronică a Ministerului
Agriculturii şi Industriei Alimentare www.maia.gov.md.
În articole au fost pe larg descrise activităţile ce urmează a fi implementate de către
Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală pe parcursul proiectului, obiectivele
proiectului, metodologia, beneficiile şi rezultatele scontate în cele 40 sate. Un alt
articol despre scopul şi avantajele proiectului a fost prezentat în revista „ Agricultura
Moldovei” nr. 7-8.
Directorul de proiect dl Dumitru Şevcenco a participat la emisiunea „Buna Dimineaţa
Fermieri” difuzată la Radio Moldova, în care au fost abordate principiile şi
metodologia de implementare a proiectului de reparcelare a terenurilor agricole în 40
localităţi, inclusiv beneficiile consolidării şi rezultatele scontate.
Seminarele locale de lansare au fost mediatizate pe larg şi de mass-media raională
în articolul: ”Şi la Ermoclia a demarat reparcelarea terenurilor agricole” apărut în
ziarul „Curierul Agricol” din 21 august 2009 şi articolul în ziarul „Plaiul Orheian” din la
21 august 2009 (anexa 10.4), care au relevat evenimentele de lansare a proiectului
în localităţile respective.
54
În revista „Inno views” din august 2009 apare un interviu realizat cu dl Ion
Botnarenco, Şef al Direcţiei Consolidarea Terenurilor Agricole a Ministerului
Agriculturii şi Industriei Alimentare. În acest articol dl Botnarenco analizează şi
răspunde la aşa întrebări precum: „Care e prioritatea politicii de consolidare?”, „Prin
ce metode se efectuează consolidarea?”, „Ce au de cîştigat proprietarii de teren în
urma consolidării?” şi multe alte întrebări cu siguranţă interesante şi nu mai puţin
important utile pentru fiecare gospodar, proprietar de teren agricol.
Toate publicaţiile, articolele, emisiunile radio şi televizate servesc drept sursă de
informare şi sensibilizare a publicului cu privire la demararea, activitatea şi scopul
proiectului de reparcelare.
Elaborarea şi publicarea materialelor informative
În perioada de raportare a fost elaborat pliantul proiectului care conţine informaţie
amplă despre activităţile proiectului: avantajele consolidării terenurilor agricole,
principiile de bază ale proiectului, oportunităţile oferite de proiect, precum şi lista
localităţilor participante şi datele de contact ale proiectului. Pliantul va fi publicat în
luna noiembrie.
De asemenea, au fost elaborate două postere dedicate arendei de lungă durată şi
vânzării - cumpărării terenurilor agricole. Aceste postere reflectă etape principale de
efectuare a tranzacţiilor funciare şi vor fi publicate la fel în luna noiembrie 2009.
Crearea comitetelor locale de supraveghere
În timpul seminarelor de lansare în localităţile participante au fost alese comitetele
locale de supraveghere, care au drept scop reprezentarea intereselor diferitor grupuri
de proprietari în procesul de reparcelare a terenurilor agricole, fiind garantul
respectării metodei participative, democratice şi a conceptului de implicare benevolă.
Componenţa comitetelor a fost aprobată la seminarele de lansare şi consemnate prin
procesele verbale, aprobate la aceste seminare de lansare (anexa 12). Anexa 13
conţine lista persoanelor propuse de către proprietarii terenurilor agricole ca membri
ai comitetului local de supraveghere în cele 40 localităţi participante.
Verificarea şi revizuirea hărţilor de proprietate funciară (Planul 1)
Activitatea de verificare şi revizuire a hărţilor cadastrale şi informaţiei juridice a
început în luna august 2009. Exerciţiul are drept scop identificarea tuturor
proprietarilor în localităţile participante şi verificarea drepturilor de proprietate asupra
parcelelor agricole. Planurile cadastrale şi planurile ortofoto a localităţilor participante
la proiect, precum şi baza de date juridică au fost procurate de la ÎS „Cadastru”.
55
Echipele locale au finalizat etapa de verificare şi revizuire a informaţiei cadastrale la
începutul lunii septembrie 2009. Fiecărui proprietar din baza de date juridică i-a fost
atribuit un număr de serie unic, toate terenurile agricole aflate în proprietatea lui fiind
marcate cu aceeaşi culoare. Informaţia juridică a fost confruntată cu informaţia
grafică (harta cadastrală), fiecare parcelă fiind localizată în spaţiu. În rezultatul
acestei activităţi au fost depistate un şir de probleme şi neregularităţi.
În total, echipele locale au identificat şi au atribuit numerele de serie la cca 50 mii
proprietari. Numărul total de parcele în cele 40 localităţi constituie cca 166.758 de
suprafaţă totală de cca 80.573 mii hectare.
Clasificarea greşelilor depistate
Planurile cadastrale şi planurile ortofoto, precum şi baza de date juridică, au fost
examinate de specialiştii în reparcelarea terenurilor agricole din echipa centrală. În
urma examinării acestor planuri au fost depistate mai multe probleme ce ţin de
neînregistrarea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole în localităţi (lipsa
înscrierilor în registrul bunurilor imobiliare), lipsa informaţiei grafice la unele masive,
greşeli geodezice, erori juridice cauzate de faptul că proprietarul prelucrează un
teren situat în altă parte decît cea indicată în titlu, greşeli ortografice în registrul
bunurilor imobiliare ş.a.
În tabelul de mai jos sunt enumerate principalele greşeli depistate în 40 de localităţi:
Nr. Greşelile depistate Numărul primăriilor1 Greşeli în datele personale ale proprietarilor de
terenuri agricole 40 localităţi
2 Împroprietărirea persoanelor cu teren agricol dinterenurile altei unităţi administrativ-teritoriale 1 localitate
3 Necoincidenţa amplasării sectoarelor de teren de peplanul cadastral cu realitatea (JURIDICA) 6 localităţi
4 Dublarea numerelor cadastrale 6 localităţi5 Baza de date grafică cît şi cea juridică incompletă /
neînregistrarea primară a dreptului de proprietate:a) Terenurile agricole neînregistrate (ieşite anterior
programului Pământ)b) Grădinile neînregistrate după programul
”Pământ”
24 localităţi
6 Necoincidenţa suprafeţei indicată în titluri cu cea dinbaza de date 1 localitate
7 Greşeli geodezice 4 localitate8 Probleme legate de proiectele anterioare de corectare
a erorilor:a) Există mai multe titluri pentru acelaşi teren.b) În registrul bunurilor imobiliare sunt înscrierinoi şi cele vechi.
9 Greşeli topologice în hărţile cadastrale
56
În general problemele depistate pot fi clasificate în 3 grupe majore:
1) Problemele ce se rezolvă fără resurse financiare şi sunt legate în mare parte
de imperfecţiunea procedurii de eliberare a informaţiei cadastrale
(completarea sau descompletarea informaţiei cadastrale, corectarea
greşelilor în datele personale, erori tehnice, etc.)
2) Problemele ce se rezolvă la etapa de efectuare a tranzacţiei cu surse
financiare nesemnificative (înregistrarea primară)
3) Greşeli ce necesită surse financiare semnificative pentru efectuarea
măsurărilor geodezice şi elaborarea la necesitate noilor POT.
În aceeaşi localitate pot fi cazuri de suprapunere a mai multor greşeli. Spre exemplu
greşeli în date personale ale proprietarilor se întîlnesc în toate 40 localităţi.
Pînă a trece la următoarele etape, trebuie înlăturate greşelile şi neregularităţile
depistate, în caz contrar nu toţi doritorii vor putea beneficia de proiect. Pentru a
informa IS ”Cadastru” despre demararea proiectului de reparcelare precum şi pentru
a obţine asistenţa deplină întru identificarea neregularităţilor şi erorilor în informaţia
cadastrală, Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală a expediat IS ”Cadastru”o
scrisoare în acest sens.
Specialiştii de reparcelare din echipa centrală au efectuat unele vizite la Oficiile
cadastrale teritoriale cu scopul de a corecta problemele depistate. Greşelile ce
necesită efectuarea măsurărilor geodezice şi elaborarea noilor POT nu vor fi
corectate, deoarece, în primul rînd, este o procedură de lungă durată şi, în al doilea
rînd, în cadrul proiectelor de reparcelare nu sunt preconizate resurse financiare în
acest scop.
Elaborarea Planului 1
Unul din rezultatele activităţii de verificare şi revizuire a documentelor cadastrale este
harta Planului 1 ce reflectă situaţia funciară pînă la proiect.
Numerele de serie atribuite sunt de folos nu numai la identificarea proprietarilor şi
proprietăţilor lor, dar şi la întocmirea hărţilor Planului 1. În proiectul pilot hărţile
tematice (Plan 1, Plan 2, harta mobilităţii funciare) au fost create de către echipa
proiectului cu asistenţa experţilor internaţionali. Din cauza numărului mare de
localităţi, a fost luată decizia de a automatiza unele etape ale proiectului. A fost
subcontractat specialistul în programare MapBasic, care a elaborat un program
software, creat în baza aplicaţiei MapInfo, ce permite crearea hărţilor susmenţionate
şi permite obţinerea diferitor informaţii statistice şi indicatori de performanţă.
Programul software permite: comasarea parcelelor adiacente, stăpînite de acelaşi
proprietar; atribuirea numerelor de serie în mod automat; posibilitatea de a crea
57
Planul 2 (preliminar şi definitiv) şi de a obţine informaţii statistice comparative a
situaţiei pînă la proiect şi după acesta.
Spre sfîrşitul lunii octombrie 2009 cu ajutorul programului software au fost elaborate
în format electronic 40 hărţi ale Planului 1. Urmează ca aceste hărţi să fie tipărite pe
coli format A0 şi transmise echipelor locale din fiecare localitate participantă.
Intervievarea proprietarilor de terenuri agricole
La începutul lunii septembrie în localităţile participante a început chestionarea
proprietarilor. Intervievarea se face în baza chestionarului utilizat în proiectul pilot.
Scopul intervievării urmăreşte identificarea proprietarilor de teren care doresc să
participe la proiect prin mecanismele de vânzare-cumpărare, schimb şi arenda de
lungă durată a terenurilor agricole.
În tabelul de mai jos sunt prezentate date generale despre localităţi şi progresul
intervievării în fiecare localitate (data de referinţă 23 octombrie).
№ Localitatea
Suprafaţatotală,
terenuriagricole,
ha
Nr. total deparcele,
înregistrate
Nr.identificat
dedeţinătoride teren
nr. depersoane
intervievatetotal
% celorIntervievaţi
Centrul regional Bălţi1 Miciurin,Drochia 1640 1856 937 534 57%
2SărataVeche,Făleşti 2556,5 5377 1959 540 28%
3 Nimereuca,Soroca 2282 2870 1223 287 23%
4RăduleniiVechi,Floreşti 1456 2929 846 317 37%
5 Cuhneşti,Glodeni 2627,76 3691 1734 401 23%
6Popeştii deSus,Drochia 2491 4859 1098 322 29%
7 Târnova,Donduşeni 2390,6 3348 1276 538 42%
Total 15443,86 24930 9073 2939 32%
Centrul regional Orhei1 Biesti 2872,12 3645 1413 707 50%
2 Berezlogi 1859,22 3101 1167 535 46%
3 Chiperceni 2759,37 5837 1750 820 47%
4 Mitoc 1192,89 2896 971 536 55%
5 Susleni 2969,52 6952 2025 1171 58%
6 Trebujeni 1519,48 3276 1074 454 42%
7 Ghiduleni 1519,3 2032 635 535 84%
8 Sîrcova 1038,95 3703 935 417 45%
9 Tîrsiţei 2012 4366 1035 633 61%
10 Alcedar 1361,33 1907 968 363 38%
Total 19104,18 37715 11973 6171 52%
58
Centrul regional Cantemir1 Beşghioz 3167 5559 1478 205 14%
2 Cîrpeşti 2359 3739 1216 914 75%
3 Cîşliţa –Prut 2171,87 3165 686 443 65%
4 Cneazevca 1700 2109 527 374 71%
5 Orac 968 2498 554 374 68%
6 Taraclia 6346 9891 3165 441 14%
Total 16711,87 26961 7626 2751 36%
Centrul regional Nisporeni1 Călimăneşti 395 2065 438 310 70%
2 Marinici 820 4542 1109 464 41%
3 Nisporeni 3210 5943 2070 495 24%
4 Dancu 871 2614 763 400 52%
5 Mireşti 732 2752 575 269 46%
6 Buda 255 2594 300 247 82%
7 Pârjolteni 511 2767 648 358 55%
8 Corneşti 1145 1930 726 371 51%
9 Sculeni 2803 3507 1295 389 30%
Total 10742 28714 7924 3303 42%
Centrul regional Chişinău1 Lipoveni 1073 3063 836 302 36%
2 Buteni 1327 5608 1236 542 44%
3 Purcari 2004 4071 1075 246 23%
4 Talmaza 5570 11939 3618 503 14%
5 Ermoclia 3244 7124 2072 484 23%
6 Cioburciu 2140 5608 1293 400 31%
7 Maşcăuţi 2049 6826 1874 313 17%
8 Cruglic 1164 4199 1361 287 21%Total 18571 48438 13365 3077 23%
Grand Total 18571 166758 49961 18241 37%
Evaluarea terenurilor agricole
Evaluarea terenurilor agricole în localităţile proiectului este întrebarea de bază la
implementarea proiectelor de reparcelare a terenurilor agricole, iar aplicarea unei
abordări de evaluare a terenurilor este una din activităţile de bază a proiectului.
Scopul general al evaluării este de a găsi preţul de piaţă pentru fiecare parcelă de
teren în aria proiectului, ceea ce va permite elaborarea propunerilor şi
recomandărilor pentru părţile implicate în procesul de negocieri în cazul vânzării-
cumpărării terenurilor, schimbului de terenuri, arendei de lungă durată, etc. O
precondiţie pentru aplicarea metodelor de evaluare este existenţa unei pieţe funciare
59
în aria proiectului, ceea ce înseamnă că există diverşi cumpărători potenţiali pentru
fiecare parcelă oferită pentru vînzare.
Aplicarea unei abordări de evaluare a terenurilor este una din activităţile de bază a
proiectului. Ea va fi bazată pe preţuri de piaţă locale şi are drept scop major
determinarea preţului de piaţă al fiecărei parcele din localitatea respectivă, ceea ce
va permite elaborarea propunerilor şi recomandărilor pentru părţile implicate în
procesul de negocieri în cazul vânzării-cumpărării terenurilor, schimbului de terenuri,
arendei de lungă durată, etc.
Deseori la începerea activităţilor de reparcelare a terenurilor agricole piaţa funciară
este încă slabă. În asemenea situaţii este foarte dificil de aplicat metodele
tradiţionale de evaluare a terenurilor implicate în proiectul de reparcelare, atît preţul
de piaţă cît şi valoarea relativă. Este important în asemenea cazuri să conştientizăm
ca proprietarii implicaţi în proiect să accepte cel puţin într-o anumită măsură faptul că
terenurile lor au aceeaşi valoare obiectivă (aceeaşi calitate a solului, dimensiuni,
formă, condiţii de scurgere şi amplasare) şi pot fi vîndute şi cumpărate la acelaşi preţ
pe hectar.
Pentru a determina valoarea de piaţă a terenurilor supuse reparcelării se va aplica
metoda analizei comparative a vînzărilor pe piaţa funciară locală. De asemenea, în
cazul evaluării terenurilor agricole pe care sunt amplasate plantaţii de vii sau livezi,
sisteme de irigare, etc. va fi, de asemenea, aplicată şi metoda costurilor, iar valoarea
de piaţă a terenului agricol va fi determinată ca suma valorii de piaţă a terenului
agricol şi valoarea amenajărilor.
La determinarea preţului terenurilor destinate reparcelării se va lua în consideraţie
următorii factori de influenţă asupra valorii, şi anume: suprafaţa terenului; bonitatea;
condiţiile de piaţă (data, anul vînzării) şi amplasarea terenului evaluat.
Aplicarea unei abordări de evaluare a terenurilor va permite elaborarea propunerilor
şi recomandărilor pentru părţile implicate în procesul de negocieri în cazul vînzării -
cumpărării terenurilor, schimbului de terenuri, arendei de lungă durată, etc.
Echipa proiectului a solicitat, deja, prin intermediul Ministerului Agriculturii şi
Industriei Alimentare informaţii privind tranzacţiile cu terenuri agricole efectuate în
Republica Moldova pentru anul 2008.
Managementul proiectului şi cooperarea
În perioada de raportare a avut loc a doua şedinţa Comitetului Tehnic. În general,
construcţia organizaţională a proiectului şi cooperarea între participanţi (MAIA,
60
UCIMPA, ARFC şi Contractor) se desfăşoară conform planificării din Raportul de
Iniţiere.
În vederea menţinerii unei colaborări continue între MAIA şi echipa contractorului,
regulat se organizează întruniri, deseori chiar şi săptămânal. În cursul acestora, se
discută progresul proiectului şi constrângerile la implementarea acestuia.
Concluzii
Proiectul se implementează concomitent în 40 localităţi, situate în diferite zone ale
Moldovei, implicînd în total cca 50 mii proprietari cu numărul total de parcele de cca
166.758 cu suprafaţă totală de cca 80.573 mii hectare. Succesul proiectului depinde
foarte mult de capacităţile echipelor locale şi a comunităţilor participante, ce ţin de
cooperare, flexibilitate şi intermediere.
Metodologia proiectului se bazează pe transferul voluntar de proprietate, prin
vânzare şi cumpărare sau schimb. Abordarea benevolă necesită mult timp, deoarece
fiecărui proprietar i se acordă o atenţie individuală şi perioada proiectului de 14 luni
poate să nu fie suficientă.
Există un risc considerabil că procentul mare de proprietari nu vor putea să participe
la proiect, deoarece există multe probleme care trebuie soluţionate pînă a trece
nemijlocit la tranzacţii funciare (moşteniri, greşeli în informaţia cadastrală, etc.).
Perioada atît de scurtă a proiectului nu va permite soluţionarea acestor probleme şi
respectiv va micşora numărul tranzacţiilor potenţiale.
Rezultatele preliminare ale interviurilor arată că numărul vânzătorilor depăşeşte
considerabil numărul cumpărătorilor. Există riscul de a nu implementa toate
tranzacţiile posibile din cauza insuficienţei resurselor financiare legate de criza
financiară globală. Numărului de transferuri efectuate prin intermediul proiectului va
scădea. Pentru a efectua toate tranzacţiile preconizate in localităţi este nevoie de mai
mult pentru a da posibilitate proprietarilor de terenuri sa ia deciziile cuvenite privind
lărgirea suprafeţelor deţinute si in acela;i timp ar da posibilitate sa fie identificat un
spectru mai larg de cumpărători potenţiali.
61
PROIECTUL PRIVIND CONTROLUL GRIPEI AVIARE ŞIGRADUL DE PREGĂTIRE ÎN CAZ DE PANDEMIEUMANĂ ŞI ACTIVITĂŢILE DE RĂSPUNS (AIHP)
COMPONENTA SĂNĂTATEA ANIMALELORFocare de Gripă Aviară Înalt Patogenă au apărut în cîteva ţări din Asia de Sud în
2003 şi s-au răspîndit în toată Europa în 2005. Foarte importante pentru Moldova
sunt focarele de Gripă Aviară din regiunea de vecinătate a deltei Dunării din
România şi peninsula Crimea din Ucraina din 2005 care a obligat oficialităţile să
ucidă păsările.
În noiembrie 2005, guvernele implicate, agenţiile tehnice şi donatorii s-au întrunit la
Geneva pentru a planifica o reacţie internaţională la riscurile pe care le generează
GA pentru sănătatea umană şi cauzarea pierderilor economice de proporţii. La 12
ianuarie 2006, Consiliul de Directori ai Băncii Mondiale a aprobat o finanţare de pînă
la 500 milioane USD pentru Programul Global pentru Gripa Aviară (PGGA) de
acordare a asistenţei ţărilor eligibile. PGGA este un Program Global Ajustabil de
Creditare care funcţionează în mai multe ţări. De asemenea în ianuarie 2006,
guvernele şi donatorii s-au întrunit în Beijing, China, şi au alocat 1,9 miliarde USD
pentru combaterea GA.
Din aceste fonduri, Republica Moldova va beneficia de 10,6 mln. USD, dintre care
pentru componenta ,,Sănătatea animalelor”- 4,44mln. USD.
Activităţile în perioada iulie-septembrie 2009 au fost divizate conform Manualului
Operaţional şi Planului de Procurări după cum urmează:
3b: Reconstrucţia laboratorului regional de Nord
Au fost finalizate lucrările de construcţie a clădirii noi din cadrul laboratorului regional
din or. Drochia .
La acest moment, a apărut necesitatea renovării clădirii existente a laboratorului. În
acest sens, a fost primită o scrisoare de la directorul Centrului Republican de
Diagnostic Veterinar, cu rugămintea de finanţare din cadrul Proiectului AIHP a
acestor lucrări. După care a fost semnat Amendamentul la Contract pentru
reconstrucţia clădirii existente. La momentul actual lucrările de renovare a clădirii
vechi a laboratorului au început.
62
A2a: Epidemiologie veterinară, ...
S-a desfăşurat faza II a Treningul în Epidemiologie Aplicată, susţinut de medicul
veterinar, specialist internaţional în epidemiologie, Carsten Potzsch. Instruirea a avut
loc în perioada 7-16 iulie 2009. Principalele probleme şi teme abordate la cea de a
doua sesiune a instruirii au fost manifestarea bolilor şi analiza datelor.
În urma celei de a doua vizite în ţară a specialistului internaţional în epidemiologie,
Carsten Potzch, a apărut necesitatea unei vizite adiţionale. În acest scop, a fost
elaborat şi semnat Amendamentul la Contractul iniţial.
a2d: AT pentru elaborarea scenariului de simulare pentru SA şi evaluareaexerciţiului
După elaborarea Termenilor de Referinţă pentru selectarea unui consultant
internaţional pentru al doilea exerciţiu de simulare, care este preconizat pentru
toamna 2009, a fost organizată licitaţia pentru selectarea specialistului.
Consultantul selectat este Olsevskis Edvins, specialist în medicină veterinară, Şeful
Diviziunii Supravegherea Bolilor Infecţioase la Animale din cadrul Serviciului
Veterinar de Stat din Lituania.
Acest exerciţiu de simulare este recomandat de către experţii Băncii Mondiale ca
urmare şi evaluare a beneficiilor şi cunoştinţelor acumulate în urma implementării
Proiectului Privind Controlul Gripei Aviare şi Gradul de Pregătire în Caz de Pandemie
Umană şi Activităţile de Răspuns.
1o: Consumabile
Din motiv că la ultima licitaţie organizată pentru procurarea consumabilelor şi
reagenţilor pentru laborator nu a fost primită nici o ofertă, specificările tehnice au fost
revizuite şi divizate în două loturi: I lot – kituri, reagenţi şi seturi; II lot – consumabile
(eprubete, vîrfuri de pipete, ş.a.). În urma licitaţiei repetate, pentru lotul I nu au fost
primite oferte, iar pentru lotul II au fost primite trei oferte şi a fost selectată compania
cîştigătoare.
63
Specificările pentru lotul I au fost revizuite repetat şi divizate în 2 sub-loturi: I – kituri
şi II – reagenţi.
1f: Mobilă şi echipament de oficiu pentru laboratoarele regionale
A fost finalizat procesul de procurare a mobilei şi echipamentului de oficiu pentru
laboratoarele regionale de la Drochia şi Cahul. Bunurile procurate pentru laboratorul
de la Cahul au fost deja livrate.
B1k: Seminare internaţionale
Coordonatorul Componentei Sănătatea Animală a realizat o vizită de lucru în
Ucraina. Deplasarea a avut loc în perioada 21-25 septembrie 2009, în or. Sudac la
cea de a V-ea Conferinţă Internaţională “Avicultura 2009” (21-24 septembrie, or.
Sudac, Ucraina).
COMPONENTA SĂNĂTATEA UMANĂDATE GENERALĂ
Pentru facilitarea implementării cu succes a activităţilor din cadrul proiectului
„Controlul gripei aviare şi gradul de pregătire în caz de pandemie umană şi activităţile
de răspuns” în perioada 17-20 martie 2009 în Republica Moldova s-a aflat misiunea
Băncii Mondiale (BM). Componenţa misiunii: Dl A. Gobjilă, conducătorul echipei de
experţi ai Băncii Mondiale şi Nedim Jaganjac, specialist în sănătatea publică.
Obiectivele misiunii au fost următoarele:
1. Monitorizarea activităţilor implementate şi acordarea asistenţei consultative
partenerilor naţionali în realizarea activităţilor planificate;
2. Ajustarea planului de procurării şi tabelelor de cost.
Misiunea s-a întîlnit cu Dl. Oleg Lozan, Viceministrul Sănătăţii, reprezentanţii locali ai
UNICEF şi partenerii naţionali.
În perioada 17-21 august 2009 în Republica Moldova s-a aflat misiunea comună a
reprezentanţilor Centrului de Control al Bolilor (CDC Atlanta), Băncii Mondială şi
Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). Misiunea s-a întîlnit cu Dna Larisa Catrinici,
Ministrul Sănătăţii, şi partenerii naţionali. În cadrul şedinţelor de lucru a fost dată o
evaluare al activităţilor implementate şi trasate obiective pe perioada scurtă necesare
64
pentru finalizarea cu succes a activităţilor planificate. În perioada misiunii au fost
organizate 2 ateliere de lucru cu reprezentanţii ministerelor şi departamentelor
cointeresate în prevenirea şi controlul gripei pandemice pentru evaluarea
capacităţilor ţării prin utilizarea instrumentelor de evaluare elaborate de CDC, OMS
şi ONU.
FORTIFICAREA CAPACITĂŢILOR ÎN SISTEMUL SĂNĂTĂŢII
REVIZUIREA SISTEMULUI REGULATOR
Pentru personalul medical din instituţiile medico sanitare publice pe parcursul lunii
ianuarie 2009 în oraşul Chişinău au fost organizate 2 seminare regionale cu scopul
fortificării capacităţilor în managementul clinic al cazului de gripă aviară la om şi
controlul infecţiei: primul seminar pentru regiunea Centrală a republicii şi cel de-al
doilea pentru regiunea Transnistria. Obiectivele seminarelor au fost următoarele:
· Optimizarea sistemului de supraveghere şi diagnostic prin utilizarea definiţiilor
de caz standard;
· Perfecţionarea cunoştinţelor şi abilităţilor de cooperare în managementul
clinic al cazului de gripă aviară la om;
· Actualizarea cunoştinţelor în folosirea echipamentului personal de protecţie;
· Familiarizarea cu principiile generale de control al infecţiei cu virus gripal A
H5N1;
· Familiarizarea cu principiile de comunicare în situaţiile de criză.
La aceste seminare au fost instruite peste 80 de persoane.
În total în cadrul celor 8 seminare regionale (4 seminare în managementul unui
eventual focar de gripă aviară pentru membrii echipelor de intervenţie rapidă şi 4 – în
managementul clinic al cazului de gripă aviară la om şi controlul infecţiei pentru
personalul medical) realizate în perioada noiembrie 2008 - ianuarie 2009 au fost
instruite circa 300 persoane.
În perioada lunilor iulie-august au fost organizate seminare practice pentru lucrătorii
punctelor de trecere a frontierei (serviciul vamal şi grăniceri) şi cadrul didactic al
instituţiilor de învăţămînt în vederea realizării măsurilor de depistare precoce a
persoanelor suspecte de boală, izolarea acestora şi de limitare a răspîndirii infecţiei.
Ghidurile practice necesare pentru supravegherea, diagnosticul şi tratamentul gripei
aviare şi sezoniere au fost discutate şi aprobate în cadrul şedinţei Comisiei metodice
de probleme in patologia infecţioasă şi în cadrul Colegiului de experţi al Ministerului
65
Sănătăţii în luna februarie 2009. Ulterior ele urmează a fi editate de către UNICEF cu
suportul financiar din cadrul proiectului „Controlul gripei aviare şi gradul de pregătire
în caz de pandemie umană şi activităţile de răspuns”.
FORTIFICAREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL PENTRU SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICĂ
A GRIPEI AVIARE
Pentru facilitarea implementării cu succes a sub-componentei „Fortificarea Sistemului
Informaţional pentru supravegherea epidemiologică a gripei aviare” partenerii
naţionali din cadrul Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă
(CNŞPMP) şi reprezentanţii companiei DAAC SYSTEM Integrator SRL au avut loc
un şir de întrevederi cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare
(MAIA) cu scopul soluţionării problemelor legate interacţiunile informaţionale dintre
sistemul informaţional automatizat (SIA) „SPS” şi SIA „SITA”. În acest context au fost
identificate subiectele comune care necesită a fi soluţionate între serviciile
specializate ale MS şi MAIA.
În corespundere cu contractul semnat cu ”DAAC SYSTEM Integrator” a fost
prevăzută petrecerea a 2 runde de seminare: instruire primară de utilizare a
calculatorului (pentru 50 persoane) şi instruire avansată de utilizarea a softului
specializat (pentru 101 persoane). Reieşind din faptul că la etapa iniţială de
implementare a SIA „SPS” informaţia primită din sectorul de Asistenţă Medicală
Primară va fi procesată de către „operatori”, a apărut necesitatea suplimentării listei
persoanelor selectate pentru instruire (medic epidemiolog, infecţionist) cu 76
persoane pentru instruirea primară şi 60 persoane pentru instruirea avansată.
În conformitate cu planul de activităţi aprobat în perioada martie – mai 2009 au avut
loc seminarele de instruire primară a personalului implicat în utilizarea SIA „SPS”.
În perioada martie-aprilie 2009 specialiştii CNŞPMP au testat versiunea de lucru a
softului sistemului informaţional automatizat „Sistemul perfecţionat de supraveghere
epidemiologică a gripei aviare şi altor maladii infecţioase” şi au înaintat propuneri
companiei DAAC SYSTEM Integrator SRL pentru remedierea carenţelor.
În conformitate cu prevederile dispoziţiei Nr. 308-d din 18.05.2009 a MS instituţiile
pilot: IMSP Spitalele Raionale şi Centrele de Medicină Preventivă ale raioanelor
Hînceşti, Străşeni, Ungheni şi a municipiului Chişinău, IMSP SCMBI la Copii şi IMSP
SCBI „Toma Ciorbă” au testat funcţionalitatea variantei primare a softului.
În conformitate cu prevederile dispoziţiei Nr. 376-d din 15.06.2009 a MS a fost
realizată instruirea specialiştilor şi efectuate unele activităţi de pregătire a reţelei
66
pentru implementarea Sistemului Informaţional de supraveghere a bolilor
contagioase (instalarea calculatoarelor, softului licenţiat, conectarea la reţeaua
internet) care va dura pînă la finele lunii iulie 2009.
Pe parcursul perioadei de raportare au fost organizate şedinţe de lucru cu
participarea specialiştilor CNŞPMP antrenaţi în activităţi de supraveghere şi
diagnostic de laborator pentru identificarea problemelor şi prezentarea propunerilor
de completare a registrelor şi rapoartelor statistice. În perioada iulie-septembrie au
continuat lucrările de testare experimentală a sistemului.
Deoarece elaborarea şi implementarea noului sistem informaţional pentru
supravegherea epidemiologică a gripei aviare şi altor maladii infecţioase este
finanţată din cadrul grantului european ECAHI TF 058241 în valoare de 1 milion
dolari SUA, care expiră la data de 31 iulie 2009, Ministerul Sănătăţii s-a adresat
printr-o scrisoare Ministerului Finanţelor cu rugămintea de a extinde acest grant pînă
la 31 decembrie 2009. Grantul european a fost extins pînă la 31 august 2009. Actul
de predare-primire a softului elaborat a fost semnat de parteneri în luna septembrie.
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
În rezultatul recomandărilor misiunii BM cu scopul fortificării capacităţilor de
diagnostic de laborator în gripa aviară a fost efectuată o vizită de studiu la „Institutul
central de cercetări ştiinţifice în epidemiologie” al Serviciului federal de supraveghere
în domeniul protecţiei drepturilor consumatorilor şi bunăstării populaţiei, Federaţia
Rusă, or. Moscova în perioada 18-20 ianuarie 2009. Scopul acestei vizite a fost
participarea la programul de control extern al investigaţiilor de laborator în
diagnostucul gripei aviare prin tehnici de biologie moleculară, organizat de
Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
Laboratorul de referinţă a participat de 2 ori (ianuarie - ediţia 5, în iulie – ediţia 6) la
programul OMS de controlul extern al calităţii prin tehnici de biologie moleculară prin
testarea panelul oferit. Rezultatele evaluării au remarcat corespunderea rezultatelor
obţinute cu cele aşteptate.
Întru realizarea necesităţilor de diagnostic de laborator a virusului gripal prin tehnici
de biologie moleculară pe perioada de renovare a Laboratorului de referinţă pentru
infecţii respiratorii şi construcţie a Modului pentru gripă aviară a fost creat un grup de
lucru responsabil pentru diagnosticul materialului clinic şi izolatelor la prezenţa
virusului gripal prin tehnici de biologie moleculară. Reieşind din algoritmul aprobat
cercetările de laborator prin tehnici de biologie moleculară sînt temporar realizate în
67
cadrul Laboratorului de referinţă pentru diagnosticarea HIV/SIDA şi hepatite virale
(etaj 5, bloc central CNŞPMP).
În lunile aprilie şi septembrie în cadrul programului de supraveghere globala a gripei
în colaborare cu CDC Atlanta au fost primite în calitate de asistenţă tehnică truse
diagnostice pentru tipizarea serologică a virusului gripal şi identificarea prin tehnici de
biologie moleculară (PCR), inclusiv pentru subtipul nou A H1N1.
În perioada lunilor august-septembrie în urma tipizării izolatelor clinice prin tehnici de
biologie moleculară a fost diagnosticată circulaţia virusului gripal subtip H1N1.
Probele reactive au fost expediate la Londra în Laboratorul Internaţional de Referinţă
al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii care a confirmat corectitudinea rezultatelor
obţinute de către partenerii naţionali. Din materialul clinic expediat a fost izolat şi
caracterizat prin secvenţiere virusul gripal A H1N1.
Partenerii naţionali împreună cu coordonatorul componentei „Sănătatea Umană” au
elaborat termenii de referinţă pentru participarea a trei specialişti din cadrul CNŞPMP
la atelierul de lucru cu privire transportarea internaţională a substanţelor infecţioase
licenţiat pentru prelungirea valabilităţii certificatului IATA, care s-a desfăşurat la 25-26
mai 2009, la Ankara, Turcia. Specialiştii nominalizaţi au susţinut cu succes
examenele şi obţinut certificatele.
Coordonatorul componentei în colaborare cu partenerii naţionali au elaborat termenii
de referinţă pentru seminarele de instruire pentru personalul Centrului Naţional
Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă implicat în supravegherea gripei în
Republica Moldova la Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru
Microbiologie şi Imunologie „Cantacuzino”, România, Bucureşti. În cadrul seminarelor
vor fi abordate următoarele subiecte:
1. Aspecte de prelevare, transportare şi păstrare a probelor biologice;
2. Diagnosticul de laborator al gripei prin tehnici clasice şi de biologie
moleculară;
3. Cerinţe de biosecuritate şi bioseguraţă în activitate cu material
infecţios;
4. Asigurarea calităţii investigaţiilor de laborator;
5. Organizarea supravegherii epidemiologice santinelă.
La sfîrşitul lunii septembrie contractul a fost semnat de parteneri.
68
În perioada 29 iunie - 02 iulie şi 07-12 iulie 2009 au avut loc 2 vizite de studiu a
specialiştilor CNŞPMP la Institutul Cantacuzino, or. Bucureşti, România.
În cadrul consfătuirilor de lucru, au fost efectuate următoarele activităţi:
- planificarea programelor de instruire pentru personalul CNSPMP antrenat in
supravegherea si diagnosticul de laborator al gripei în cadrul Institutul
Cantacuzino.
- discutarea rezultatelor participării laboratorului de referinţă al CNSPMP la
programul OMS de control extern al calităţii investigaţiilor de laborator prin
tehnici de biologie moleculară.
- discutarea etapelor de elaborare a planului naţional intersectorial de realizare
a măsurilor de control şi răspuns la gripa pandemică.
- optimizarea diagnosticului de laborator la gripă prin utilizarea tehnicii PCR.
- asigurarea procedurilor standarde de operare la etapele de prelevare,
păstrare şi transportare a probelor clinice pentru diagnosticul gripei.
Compania de construcţie Oztor SRL finalizează construcţia clădirii noului modul
pentru diagnosticul molecular al gripei aviare. În paralel au început lucrările de
renovare a Laboratorului Infecţii Respiratorii Virale.
În rezultatul activităţilor de pregătire a pereţilor pentru lucrările de finisare a
Laboratorului Infecţii Respiratorii Virale a fost constatat un grad înalt de uzură a
reţelei electrice şi deficienţe în exploatarea sistemului de ventilare. În contractul
semnat cu compania de construcţie Oztor SRL nu a fost prevăzută schimbarea
reţelei electrice şi de securitate antiincendiară, şi ventilaţiei.
Partenerii naţionali au discutat despre necesitatea alocării unui buget suplimentar cu
Dr.Nedim Jaganjac. Expertul BM a aprobat efectuarea acestor schimbări cu suportul
financiar din cadrul proiectului.
Partenerii naţionali împreună cu coordonatorul componentei „Sănătatea Umană” au
elaborat termenii de referinţă pentru angajarea unui consultant internaţional pentru
fortificarea capacităţilor de laborator (elaborarea manualului calităţii, ghidului de
biosecuritate, procedurilor standarde). Consultantul selectat, Travis Taylor a
întreprins o vizită de lucru în perioada 13-17 septembrie.
În corespundere cu proiectul aprobat, recomandările experţilor BM şi Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii specialiştii de laborator au elaborat specificările tehnice pentru
echipamentul de laborator pentru noul modul pentru diagnosticul molecular al gripei
69
aviare şi Laboratorul Infecţii Respiratorii Virale. UCIMPA a organizat procedura de
procurare, echipamentul de laborator a fost procurat, livrat şi stocat la CNŞPMP.
La începutul lunii august UCIMPA a re-anunţat licitaţia pentru procurarea
consumabilelor şi reagenţilor de laborator. La data limită de prezentare a dosarelor,
la 2 septembrie, au fost depuse două oferte. Ofertele sunt evaluate de partenerii
locali în vederea contractării loturilor cîştigătoare.
Partenerii naţionali împreună cu coordonatorul componentei au elaborat specificaţiile
tehnice pentru dotarea cu mobilier specializat a noului modul pentru diagnosticul
molecular al gripei aviare şi Laboratorului Infecţii Respiratorii Virale.
UCIMPA a iniţiat procedura de procurare.
MĂSURILE DE RĂSPUNS ALE SISTEMULUI SĂNĂTĂŢII
Partenerii naţionali împreună cu coordonatorul componentei au elaborat
specificaţiilor tehnice pentru procurarea echipamentului specializat pentru dotarea
echipelor de intervenţie rapidă. UCIMPA a iniţiat procedura de procurare.
IMSP Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „T.Ciorbă”
Compania de construcţie Oztor SRL finisează consolidarea clădirii unităţii de terapie
intensivă. Au început lucrările de amenajare a spaţiilor interne. Partenerii naţionali de
la IMSP Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „T.Ciorbă” şi CNŞPMP în colaborare cu
coordonatorul componentei au elaborat lista şi specificările tehnice pentru
echipamentului medical necesar pentru dotarea unităţii de terapie intensivă care a
fost consultată cu expertul internaţional Simon Mardel. UCIMPA a organizat
procedura de procurare. Pe data de 9 iunie 2009 patru companii au prezentat
dosarele. Dosarele au fost examinate de către specialiştii în domeniu şi evaluate de
către comitetul de selectare a consultanţilor şi evaluare a ofertelor pentru procurarea
bunurilor. Raportul de evaluare a fost trimis spre aprobare pentru iniţierea procedurii
de procurare.
Partenerii naţionali în colaborare cu coordonatorul componentei au elaborat
specificaţiile tehnice pentru dotarea cu mobilier specializat a unităţii de terapie
intensivă. UCIMPA a iniţiat procedura de procurare.
70
ABILITAREA SOCIO-ECONOMICĂ A TINERETULUI
Scopul PASET este de a promova şi susţine participarea celor mai vulnerabili tineri
(14-30 ani), în viaţa social-economică a comunităţii şi în activităţi ce vor contribui la
abilitarea lor, prin intermediul unui pachet integrat de servicii şi oportunităţi adresate
tinerilor din regiunile selectate.
Obiectivele specifice ale PASET
(i) Sporirea numărului tinerilor vulnerabili (14-30 ani) care au acceptat practicile
pozitive sociale în urma serviciilor inovatoare prestate prin intermediul
proiectului;
(ii) Consolidarea capacităţilor prestatorilor publici şi privaţii de servicii pentru
tineret (ONG/OC) şi a factorilor de decizie în prestarea de servicii celor mai
vulnerabile şi izolate categorii de tineri şi tinere, precum şi oferirea serviciilor
într-o manieră participativă, conform necesităţilor şi intereselor tinerilor;
(iii) Sporirea numărului de micro-întreprinderi viabile create de persoane tinere
(18-30 ani), care înainte de iniţierea afacerii nu aveau cunoştinţe şi abilităţi în
domeniul antreprenoriatului şi nici gaj pentru primirea creditului.
Beneficiari direcţi
Adolescenţi şi tineri (14-30 ani) din regiunile selectate de către proiect, cu un accent
sporit pe categoriile cele mai dezavantajate de tineret: tinerii din mediul rural şi
orăşelele mici; tinerii din familiile vulnerabile şi sărace (inclusiv părinţii tineri); tinerii
şomeri; tinerii care nu au absolvit nivelul secundar (clasa a 9-a).
Beneficiari indirecţi
- Familiile tinerilor (ex. părinţii adolescenţilor);
- Comunităţile (mai puţine posibilităţi de comportament riscant al tinerilor);
- Guvernul şi APL: posibilităţi pentru beneficii economice (ex. mai multe
oportunităţi de angajare şi auto-angajare vor fi oferite tinerilor); posibilităţi de
reducere a cheltuielilor (ex. cheltuieli ce ţin de delicvenţa juvenilă, sănătatea
publică: cum ar fi prevenirea alcoolismului în mediul tinerilor);
- Societatea civilă ce lucrează cu şi pentru tineret
Notă: Banca Mondială a prelungit termenul limită de implementare a Grantului JSDF„Abilitarea Socio-Economică a Tineretului prin Dezvoltarea Afacerilor şi PrestareaServiciilor Sociale Inovatoare” (TF054222) şi re-alocarea mijloacelor din cadrulGrantului.
71
În conformitate cu scrisoarea din 30 iulie 2008, prin care s-a solicitat Asociaţiei
Internaţionale de Dezvoltare să prelungească termenul limită al grantului sus-
menţionat, Banca a stabilit data de 31 decembrie 2009 drept dată finală pentru
scopurile menţionate în Secţiunea 4.03 a Acordului de grant dintre Republica
Moldova şi Banca Mondială din 6 decembrie 2004, contrasemnat la 16 decembrie
2004.
Extinderea proiectului a fost posibila graţie lansării proiectului UNICEF „Dezvoltarea
afacerilor pentru abilitarea economică a tineretului în Republica Moldova” (etapa II,
PASET ). Acest proiect are ca obiectiv susţinerea tineretului cu vârstă între (18-30
ani) din toate zonele rurale şi oraşele mici ale ţării (cu excepţia Chişinău şi Bălţi) în
activităţi ce ar duce la abilitarea socio-economică a acestora prin intermediul lansării
afacerilor economice şi prestarea serviciilor în comunităţi.
Obiectivele acestui proiect sunt:
(i) Către sfârşitul anului 2008, 61 afaceri economice gestionate de tineret vor
fi create şi vor fi operaţionale;
(ii) Capacităţile instituţionale şi umane cu privire la egalitatea genurilor vor fi
consolidate, astfel fiind asigurate oportunităţi egale de lansare a afacerilor
atât pentru fete / femei cît şi pentru băieţi / bărbaţi;
(iii) Un concept cu privire la crearea unui fond rulant pentru dezvoltarea
afacerilor pentru tineri va fi elaborat către sfârşitul anului 2008, în baza
experienţei acumulate de pe urma implementării proiectelor în domeniu.
Componenta A: Program de susţinere a iniţiativelor societăţii civile şi activităţide outreach
În cadrul acestei componente au fost realizate următoarele activităţi:
(i) Program competitiv de granturi pentru Consiliile Locale ale Copiilor şi
Tinerilor;
În cadrul acestei componente au fost realizate următoarele activităţi:
I. Supervizare şi consultanţă oferită Consiliilor Locale ale Tinerilor, beneficiarea programului de Granturi Mici
În trimestrul III al anului 2009, cele 47 CLT-uri beneficiare de granturi mici au fost
consultate în procesul de elaborare a rapoartelor financiare şi narative finale, precum
şi completarea setului de anexe solicitat. În acest sens, majoritatea proiectelor au
fost finisate, cu excepţia CLT Drăgăneşti - care definitivează realizarea activităţilor în
72
37
70
20
40
1 2
Me diu l de proven ie n ţă a contribu ţi e i
prove n ie n ţăruralăprove n ie n ţău rbană
Zona geografică deamplasare a instituţiilor
contribuabile
31%
19%
50%NordCentruSud
concordanţă cu modificările de buget aprobate şi CLT Orhei2. Astfel în total au fost
debursate 316 221 MDL (98,89 %) – surse de grant, comparativ cu 319 753 MDL
(100 %) surse de grant planificate. Analiza indicatorilor de progres colectaţi prin
intermediul sistemului de
monitorizare şi evaluare (descris în
Componenta D), s-a bazat în
această perioadă pe date mult mai
reprezentative, odată ce 41 CLT-uri
au prezentat deja rapoartele finale.
Efectuând o evaluare amplă a
coeficientului contribuţiei financiare acordate de partenerii locali ai consiliilor de
tineret a fost evident gradul de responsabilizare şi angajare civică a acestora în
contextul activităţilor realizate.
Reieşind din datele colectate la moment, se observă că potrivit propunerilor de
proiect s-a planificat valorificarea contribuţiei comunităţii în sumă de 158 964MDL, însă în proces de implementare a
proiectelor o parte din CLT-uri au asigurat
suplimentar 49902,75 MDL (contribuţie ne-
planificată conform contractelor de Grant) sau 27
% din totalul de 184422,19 MDL contribuţievalorificată conform rapoartelor finale validate.
Totodată, 11 CLT-ri nu au reuşit să asigure
integral contribuţia financiară planificată conform
contractelor de grant, în acest sens 26118,46 MDL reprezintă contribuţie ne-
asigurată3 din totalul planificat.
Conform zonei geografice de amplasare a instituţiilor contribuabile (de altfel, în mare
parte zona de activitate a CLT-lor) 21 (50%) sunt localizate în zona de Nord a ţării,
13 (31%) în zona Centru şi 8 (19 %) în zona de Sud a ţării. 5 din cele 47 CLT nu au
asigurat o contribuţie financiară la implementarea proiectelor.
2 Grupul de iniţiativă al CLT Orhei, reprezentat de APP „Lyceum” a comunicat încheierea activităţilorproiectului odată cu prezentarea raportului de progres pentru tranşa I. În condiţiile în care procesul decoordonare a proiectului „Manifestarea personalităţii prin distrugerea barierelor de comunicare” a fostunul defectuos, tranşa II de grant nu a fost livrată. Aceasta fiind unica organizaţie care nu a valorificatintegral sursele de grant preconizate.3 De menţionat că cifrele sunt variabile deoarece în cazul CLT-lor (6) care nu au prezentat rapoartelefinanciare diferenţa de contribuţie ne-raportată este calculata la moment ca contribuţie ne-asigurată.
73
Tipul contribu ţie i acordate
re surseumane
se rvici i ş ifacil i tăţi
m ate rială
finan ciară
05
1015202530354045
Evaluând după mediul
de provenienţă a
contribuţiei pentru cele
42 CLT care au asigurat
contribuţie financiară în
37 de cazuri –
contribuţia are
provenienţă rurală
(structurile contribuabile
sunt localizate în mediul
rural), iar în 7 cazuri – contribuţia are provenienţă urbană (structurile contribuabile
sunt localizate în mediul urban). CLT Popovca şi CLT Văsieni au asigurat contribuţie
atât de provenienţă rurală cît şi urbană (Consiliu Raional, ONG-uri din oraşele
apropiate localităţii).
După tipul contribuţiei acordate, din cele 47 CLT-uri beneficiare: contribuţie de tip
resurse umane - a fost asigurată de 27 CLT-uri; contribuţie de tip servicii şi facilităţi a
fost asigurată de 31 CLT-uri; contribuţie materială a fost asigurată de 24 CLT-uri; iar
contribuţie financiară a fost asigurată de 42 CLT-uri.
De menţionat că din totalul contribuţiei valorificate de CLT-uri în cadrul proiectelor
implementate, cca. 70 % reprezintă contribuţia APL, cca. 20 % - contribuţia societăţii
civile şi cca. 10% contribuţia agenţilor economici.
Un aspect important sesizat în materialele de raport ale beneficiarilor este faptul că
acţiunile au avut de cele mai dese ori un impact comunitar, astfel încât toţi cetăţenii
au devenit beneficiari direcţi. În toate cazurile, proiectele au inclus şi o componentă
informativă, derulată pe toată perioada de implementare a proiectului, astfel încât
membrii comunităţii au avut posibilitate să devină membri activi ai echipei de
implementare, beneficiari ai acţiunilor lansate, sau cel puţin susţinători pasivi ai
iniţiativelor ivite. Ca rezultat, membrii CLT au editat: articole în ziarele locale sau
regionale, fluturaşi informativi, pliante, broşuri; au realizat: galerii foto şi secvenţe
video, etc. Metodele participative de informare în comunitate au fost discuţiile în
focus-grupuri şi adunările cu grupul ţintă de beneficiari. Cele mai mediatizate proiecte
au fost cele ce ţin de protecţia mediului ambiant, odată ce sunt cele mai sensibile la
capitolul durabilitate.
De menţionat că toate CLT-le care au raportat implementarea proiectelor, au asigurat
menţinerea durabilităţii acestora fie prin implementarea unor proiecte de continuitate,
74
fie prin obţinerea unor garanţii de viitor din partea partenerilor locali în ce priveşte
suportul financiar sau material în acest scop (scrisori de confirmare, contracte de
salarizare, acorduri de parteneriat). Vorbind despre proiectele de infrastructură
implementate (renovarea parcurilor si a trotuarelor de pavaj adiacente, amenajarea
fântânilor şi izvoarelor publice, efectuarea reparaţiilor cosmetice în spaţiile destinate
activităţilor cu tinerii), acestea în mare parte sunt „tutelate” de autorităţile locale, care
asigură securitatea şi păstrarea, menţinerea acestora în viitor. Proiectele
implementate în raza instituţiilor de învăţământ, responsabilizează administraţia
gimnaziilor / liceelor de a asigura durabilitatea acţiunilor, prin transferul eficient de
sarcini către persoanele abilitate în acest sens (noi membri CLT, profesori, directori
pe educaţie, etc.).
Aspecte negative:
În urma procesului de monitorizare a progresului proiectelor implementate de CLT-
uri, prima parte a acestei perioade (iulie, august) a fost mai puţin favorabilă
activităţilor de ordin comunitar, odată ce majoritatea coordonatorilor adulţi au fost în
concediu de odihna (aceştia fiind preponderent profesori) precum şi o bună parte din
consilieri au fost la odihnă sau au devenit abiturienţi. Această situaţie a determinat
constrângeri pentru echipa de implementare a programului de granturi, în acest sens
fiind dificilă comunicarea cu beneficiarii.
(ii) Outreach, promovare şi comunicare:
II. Mediatizarea activităţii proiectului
În termenii raportaţi a fost elaborat blogul proiectului PASET:
www.paset.wordpress.com. Blogul a fost conceput ca urmare a detectării multiplelor
erori de amplasare a informaţiilor cu privire la proiect pe site-ul www.capmu.md şi a
dezactivării link-ului proiectului pe site-ul www.edu.md. Blogul cuprinde informaţii
generale despre proiect şi componentele acestuia, precum şi pagini care reflectă
evenimentele curente şi istoriile de succes elucidate în cadrul PASET. Blogul va fi
actualizat continuu pe toată durata implementării proiectului. La moment blogul
cuprinde 10 pagini principale (Acasă; Despre; Evenimente; Comunicate; Istorii de
Succes; Rapoarte; Documente; Parteneri; Librărie media; Contacte) şi 6 pagini
secundare. Blogul a fost completat cu feed-uri RSS (Link către blocul de ştiri şi
anunţuri publicate pe site-ul www.civic.md; Link către alte pagini web relevante).
Pentru a facilita mediatizarea rezultatelor proiectului au fost publicate pe blog 3istorii de succes din cadrul componentei economice a proiectului:
75
(1) SRL “Bramac Com” – Tinerii contribuie la dezvoltare infrastructurii
economice în localitatea Chetrosu din raionul Anenii Noi:
„Sergiu Doloşcan are doar 23 ani şi este fondatorul SRL “Bramac Com” creat acum
2 ani, dar care şi-a lansat activitatea în contextul Programului „Dezvoltareaafacerilor pentru abilitarea economică a tineretului în Republica Moldova” al
PASET. Accesând un credit în valoare de 42 074 lei suplinit de o porţiune de grant
în valoare de 52 592 lei, antreprenorul a deschis un magazin alimentar în localitatea
Chetrosu din raionul Anenii Noi.
Obiectivul major pe care tinde să-l atingă antreprenorul este de a deveni un solicitat
centru de comercializare a produselor alimentare, prin aplicarea cerinţelor moderne
de deservire a clienţilor. În această privinţă tânărul antreprenor a angajat personal
calificat pentru care se organizează continuu instruiri, iar spaţiul magazinului a fost
amenajat atractiv şi comod clienţilor. Magazinul comercializează o gamă largă de
produse alimentare din acestea fiind: produse lactate, mezeluri, panificaţie, carne
proaspătă, peşte viu şi băuturi răcoritoare.”;
(2) ÎI “Crudu Lilia” – Serviciile de transport inter-urban. Pentru tineri – o idee
de afacere cu profit zilnic:
„După ce a beneficiat de instruire şi consultantă din partea Centrului de Consultanţă
în Afaceri (partener al PASET), Lilia Crudu, tânără originară din satul Ustia, r.
Glodeni, a analizat oportunitatea lansării unei afaceri în localitatea ei de baştină.
Astfel, împreună cu consultanţii CCA, Lilia a elaborat un plan de afacere, a înregistrat
Întreprinderea Individuală „Crudu Lilia” şi a decis cu îndrăzneală că vrea să
contribuie la întreţinerea familiei ei, dar totodată şi să uşureze modul de trai al
concetăţenilor, prin lansarea a două rute de transport inter-urban extrem de solicitate
până nu demult în localitate. Din vara anului 2009, pentru a te deplasa din Ustia către
oraşele din apropiere Glodeni şi Făleşti, au fost organizate rutele tur-retur: Ustia-
Glodeni şi Ustia-Făleşti.”;
(3) ÎI „Bondari Andrei” – Educaţia fizică pentru întreaga comunitate - o
afacere de succes, dar şi o cauză socială!
„Andrei Bondari este unul din cei 447 tineri care au fost instruiţi în cadrul programului
„Dezvoltarea afacerilor pentru abilitarea economică a tineretului”, implementat
în cadrul PASET, cu suportul financiar al UNICEF. Tânărul este originar din or.
Anenii Noi, are 26 de ani şi are studii superioare. La sfârşitul anului 2009 a elaborat
un plan de afaceri cu ajutorul consultanţilor Agenţiei de Dezvoltare „Alianţa pentru
Cooperare în Agricultură” (ACA), tot atunci a înregistrat Întreprinderea Individuală
76
„Bondari Andrei”. Întreprinderea a fost creată cu scopul desfăşurării activităţii de
prestări servicii în domeniul educaţiei fizice. Acest domeniu se dezvoltă foarte rapid
în Republica Moldova, iar cererea serviciilor fitness pe piaţa locală are tendinţă
stabilă de creştere. În oraşul Anenii Noi la moment nu există servicii similare, ceea ce
face atractivă dezvoltarea unor asemenea idei de afaceri.”
De asemenea, pe blog a fost postată istoria de succes a CLT Şoldăneşti care a
implementat proiectul de mediu „Tinerii pentru un oraş de succes”.
Toţi beneficiarii PASET au fost încurajaţi să expedieze articole, materiale ilustrative
sau altele care relevă rezultatele proiectelor implementate cu suportul PASET,
pentru a se auto-promova precum şi pentru a participa la îmbunătăţirea blogului.
Pînă la încheierea proiectului informaţia amplasată pe blog va fi concentrată mai mult
la pagina Istorii de success, in special modele eficiente de afaceri create de tineri
(Componenta B a priectului). www.paset.wordpress.com
Componenta B: Dezvoltarea afacerilor pentru abilitarea economică a tinerilor
I. Activităţi efectuate de AD în perioada de raportare
În perioada iulie-septembrie curent au fost realizate un şir de obiective în vederea
abilitării economice a tinerilor din Republica Moldova. Au fost realizate 9 promovări în
cadrul cărora 73 tineri au fost informaţi despre condiţiile de participare la proiect.
Beneficiarii au întocmit 11 cereri de participare la proiect şi 11 contracte de prestare
a asistenţei tehnice în vederea realizării studiilor de fezabilitate, elaborării planurilor
de afaceri şi intermedierii creditelor cu instituţiile financiare participante la proiect. În
perioada trimestrului III 2009, specialiştii AD-lor au acordat asistenţă în elaborarea
planurilor investiţionale şi planificarea detaliată a afacerii, astfel fiind elaborate 10 noi
planuri de afaceri, dintre care 9 au fost prezentate de beneficiari spre finanţare la
IFP. Beneficiarii au fost asistaţi în procesul de elaborare a cererilor de creditare şi în
procesul de conlucrare cu băncile comerciale în vederea accesării resurselor
financiare.
Au fost debursate 12 împrumuturi bancare cu element de grant pentru 12 tineri
agenţi economici, creaţi cu suportul PASET. Aceşti beneficiari au fost asistaţi şi
consiliaţi în: procesul de organizare a afacerii, procurarea şi realizarea planului
investiţional, şi în procesul de conlucrare cu APL. 10 afaceri au început activitatea
operaţională, dintre care 8 au început vânzările. În perioada de raportare, ofiţerii de
77
dezvoltare au acordat asistenţă post-creare în domeniul managementului, finanţelor
şi contabilităţii pentru 11 întreprinderi.
Tabelul nr. 1. Situaţia generală privind rezultatele proiectului.
DENUMIREAINDICATORULUI
Iunie –Septembrie
2008
TR.IV2008
TR.I2009
TR.II2009
TR.III2009
TR. IV2009 TOTAL
Tineri înscrişi lalinia fierbinte
267 202 46 - - 515
Numărul depromovări realizate
203 88 - 9 300
Numărul de instruirirealizate
18 11 - - 29
Cereri de participarela proiect
79 59 34 11 183
Contracte decolaborare
12 47 34 11 104
Planuri de afacerielaborate
5 50 38 10 103
Afaceri înregistratelegal cu suportulagenţiilor dedezvoltare
8 42 14 8 72
Cereri de finanţare 3 40 31 12 86Credite debursate - 3 17 12 32Afaceri ce au iniţiatactivitateaoperaţională
- 3 11 10 24
Afaceri ce auînceput vânzările
- - 9 8 17
II. Activităţi efectuate de AD în perioada de raportare (scurtă descriere)
Campanie de informare în localităţile rurale
În perioada trimestrului III al anului 2009, au fost organizate şi petrecute mai multe
adunări de informare regionale în cadrul cărora tineri cu vîrstă între 18 şi 30 ani au
fost informaţi despre posibilităţile de iniţiere a unor afaceri proprii, despre
oportunităţile oferite de către proiectul PASET şi colaborarea cu agenţiile de
dezvoltare.
Astfel, au fost organizate 9 adunări promoţionale în raioanele Glodeni şi Făleşti la
care au participat 73 de persoane, în special tineri ce nu au un loc de muncă sau
care doresc să iniţieze o afacere. Din cele 73 persoane, divizate după gen, 49 sunt
bărbaţi, iar 24 femei. Drept urmare a promovărilor realizate 11 persoane au depus
cereri de participare la proiect, cu fiecare dintre ei fiind încheiate contracte de
colaborare. Zece beneficiari au primit asistenţă în elaborarea planurilor de afaceri ce
78
au fost depuse la bancă spre examinare. De menţionat că pe parcursul trimestrului
IV 2008 şi trimestrelor I, II, III 2009 au fost organizate 300 promovări în toată ţara în
cadrul cărora au fost informate 4232 persoane.
Planificarea afacerii, înregistrarea, suportul administrativ şi consultanţă
Pe parcursul perioadei de raportare beneficiarii proiectului au primit asistenţă în
elaborarea planurilor de afaceri, fiind elaborate în total 10 planuri investiţionale.
Tinerii care au beneficiat de asistenţă în elaborarea planurilor de afaceri reprezintă 8
raioane ale Republicii Moldova. Din cei 10 tineri care au primit asistenţă din partea
proiectului în elaborarea planurilor de afaceri, 9 au perfectat cererile de creditare şi
au prezentat planurile de afaceri la filialele instituţiilor financiare participante la
implementarea proiectului. Un beneficiar va depune setul de documente împreună cu
cererile de creditare la instituţiile financiare pe parcursul lunii octombrie curent.
Tabelul nr. 2. Asistenţa tehnică în elaborarea planurilor de afaceri în perioada TR. III,2009
AD RAIONULPLANURI DE AFACERI
Planuri elaborate Cereri decreditare
CCAFăleşti, s. Pruteni 1 1Călăraşi, s. Sipoteni 1 1Glodeni 1 1
Sub-total, TR. III 2009 3 3
MEGAHînceşti, s. Sarata Galbena 1 1Cahul 1 1
Sub-total, TR. III 2009 2 2
CDR
Soroca, s. Cainarii Vechi, s.Zastinca 2 2Donduseni, s. Tirnova 1 1Stefan Voda, s. Volintiri 2 1
Sub-total, TR. III 2009 5 4TOTAL, TR. III 2009 10 9
III. Informaţie generală privind planurile de afaceri elaborate înperioada de raportare
Planuri de afaceri elaborate
Pe parcursul trimestrului III, 10 tineri, potenţiali antreprenori ai PASET, au beneficiat
de asistenţă tehnică în realizarea studiilor de fezabilitate privind ideile de afaceri şi au
elaborat planuri de afaceri în vederea obţinerii unui suport financiar din partea
proiectului. Astfel, analizând domeniile de activitate se poate constata că domeniul
79
serviciilor şi producţiei sunt în topul preferinţelor tinerilor antreprenori (6 PA în
domeniul prestărilor de servicii) şi (4 PA în domeniul producerii).
Din spectrul activităţilor de prestări servicii pot fi elucidate astfel de activităţi
economice precum: servicii de croitorie şi reparaţie a hainelor, salon de frumuseţe,
servicii transport, servicii comercializarea biletelor avion, servicii mecanizate, servicii
terminale plaţi.
Cât priveşte domeniul de producere, acesta poate fi caracterizat prin următoarele
activităţi economice: producerea legumelor, hală de produse alimentare, frigider,
uscătorie de fructe.
Reieşind din spectrul activităţilor economice descrise în planurile de afaceri
elaborate, 5 afaceri sunt în domeniul agricol şi 5 aparţin domeniului non-agricol.
Tabelul nr. 3. Planuri de afaceri elaborate în perioada TR. III, 2009
# AD Raion Sat /comună Beneficiar Gen Denumirea
întreprinderiiNumăr
fondatori Tipul afacerii
1 CDR Soroca CăinariiVechi
NegruţaAndrei B GŢ „Negruţa
Andrei” 1 Legumicultura
2 CDR Donduşeni Târnova Andrieş
Andrei B ÎI „AndrieşAndrei” 1 Croitorie
3 CDR ŞtefanVodă Volintiri Petre Denis B ÎI „Petre Denis” 1 Frigider
4 CDR Soroca Zastînca PostoroncaAlexandru B ÎI „Postoronca
Alexandru” 1 Salon defrumuseţe
5 CDR ŞtefanVodă Volintiri Albu
Marian B ÎI „Albu Marian” 1 Hală de produsealimentare
6 CCA Călăraşi Sipoteni CelacSergiu B ÎI „Celac Sergiu” 1 Uscătorie de
fructe
7 CCA Făleşti Pruteni AndreiMunteanu B GŢ „Andrei
Munteanu” 1Agricultură/echipamentagricol
8 CCA Glodeni Glodeni RusnacEvghenii B SRL „Rusterix” 2 Servicii terminale
plăţi
9 MEGA Hinceşti Sarata-Galbena
BorceaSergiu B ÎI “Borcea
Sergiu” 1Servicii detransport depasageri
10 MEGA Cahul Cahul MartinovGhenadie B SRL „Ventus-
com” 1Servicii detransport / casade bilete avio
Evaluarea preferinţelor faţă de formele de organizare juridică (în bazanumărului total de cereri)
Forma juridică a fost selectată în funcţie de domeniul de activitate economică
planificat şi descris în cadrul planurilor de afaceri. Astfel, 6 tineri au ales drept formă
juridică „Întreprinderea Individuală” datorită activităţilor de prestare a serviciilor non-
agricole, 2 tineri au optat pentru „Gospodării Ţărăneşti” datorită activităţii agricole în
80
domeniul producerii. Alţi 2 tineri şi-au înregistrat afacerile sub forma de „Societate cu
Răspundere Limitată” datorită serviciilor prestate în domeniul non-agricol.
Tabelul nr. 4. Analiza preferinţelor faţă de formele juridice (pe baza numărului total decontracte de colaborare)
AD Raioane
Totalcontracte
decolabora
re
forme organizatorice
Afaceri degrup
AfaceriIndivid
SRL ÎI GŢ
CCAFăleşti 1 1 1 1
Călăraşi 1 1Glodeni 1 1 1
Sub-total TR.III 2009 3 1 1 1 1 2
MEGA
Hinceşti 1 1 1Cahul 1 1 1
Sub-total TR.III 2009 2 1 1 2
CDRSoroca 2 1 1 2
Donduşeni 1 1 1Ştefan Vodă 2 2 2
Sub-total TR.III 2009 5 4 1 5
TOTAL TR.III 2009 10 2 6 2 1 9
IV. Afaceri finanţate pe parcursul Trimestrului III, 2009
Scurtă descriere a afacerilor creditate în perioada de raportare
Pe parcursul perioadei de raportare au fost finanţate 12 afaceri economice. Suma
investiţiilor constituie: 1 302 883 MDL (credit bancar -511 454; grant – 636 526 MDL;
contribuţie personală – 154 903 MDL).
5 afaceri au fost creditate de Moldova Agroindbank; 4 afaceri au fost finanţate de
Moldincombank, şi 3 afaceri a fost finanţate de FinComBank. Ratele la dobândă
variază de la 12,04% până la 16,8%. Conform formei organizaţionale au fost
înregistrate următoarele afaceri: 8 SRL, 3 ÎI, şi 1 GT.
Din numărul total de afaceri finanţate în perioada Iulie – Septembrie: 3 afaceri suntde profil agricol şi 9 afaceri non-agricole. 3 afaceri demarează activităţi de
producţie; 8 afaceri prestează servicii, şi 1 afacere este activă în domeniul
comerţului. Conform zonelor geografice, afacerile sunt localizate în următoarele
raioane: Călăraşi -2; Anenii Noi – 2; Faleşti – 2; Ungheni -2; Străşeni -1; Şoldăneşti -
81
1; Cantemir – 1; Cahul-1. Patru afaceri sunt localizate în comunităţile rurale şi opt
afaceri sunt localizate în orăşele mici.
Tabelul 5. Afaceri creditate pe parcursul trimestrului III, 2009
# Denumireaîntreprinderii Raion Sat /
comună Gen TotalMDL
Contri-buţie Credit Grant Tipul afacerii
1 SRL"Agroservad" Călăraşi Sipoteni B 110 000 11 000 44 000 55 000 Sistem de irigare
prin picurare
2 II "LorchinDenis" or. Cahul B 126 000 27 000 44 000 55 000 Servicii cu macara
3 SRL "TrimobilGrup" or. Făleşti B 111 165 13 869 44 466 52830 Salon de mobila
4 SRL "Petropit-Agro" or. Călăraşi B 112 090 11 209 44 836 56 045
Producereanutreţurilorcombinate
5 GT "ValeriuEftodi" Cantemir Tartaul B 112 000 11 200 44 800 56 000 Cultivarea
legumelor în seră
6 SRL "VicpalArt" or. Ungheni B 79 209 7 921 31 684 39 604 Servicii Foto
7 SRL"Superbaloane" or. Ungheni F 87 860 8 786 35 144 43 930 Servicii decorare
festivităţi
8 SRL"Pricostin" or. Străşeni B 115 000 16 000 44 000 55 000 Spălătorie auto
9 II "VolciucAndrei"
or.Şoldăneşti B 114 950 14 420 44 680 55 850 Servicii reparaţii
auto
10 II "BurlacuIrina" Făleşti Răuţel F 110 409 11 078 44 164 55 167 Frizerie
11 SRL "ArcaimPlus" Anenii Noi Cobuşca
Nouă F 112 100 11 210 44 840 56 050 Disco Club
12 SRL "Proelis" Anenii Noi F 112 100 11 210 44 840 56 050Centru deagrement pt.familii
Cumulativ, pînă la data de 30 septembrie curent au fost finanţate 32 afaceri. Suma
totală a investiţiilor reprezintă 3 603 723 MDL (credite bancare – 1 337 616 MDL;
granturi – 1 667 253 MDL; contribuţie personală – 598 854 MDL).
Scurta descriere a situaţiei afacerilor înregistrate drept operaţionale lasfârşitul TR. III 2009
În perioada de raportare 10 afaceri finanţate pe parcursul trimestrelor II şi III au
devenit operaţionale. De la începutul implementării proiectului, din numărul total de
32 afaceri finanţate, 24 afaceri au început activitatea operaţională. Celelalte afaceri
sunt în proces de achiziţionare a utilajului sau echipamentului destinat realizării
activităţii economice. Mai jos sunt prezentate succint afacerile care şi-au început
activitatea operaţională în trimestrul III, conform planului investiţional.
1. SRL „ Belibov Anatolie ” s. Pecişte, r-nul Rezina - producerea uşilor şigeamurilor din PVC. Activitatea economică decurge anevoios din cauza lipseicomenzilor. Beneficiarul a confecţionat două geamuri în valoare de 2500 lei.Creditul şi dobândă se rambursează conform graficului de rambursare, dinsurse proprii de venit.
2. SRL „Prosolid Grup” s. Ciorescu, mun. Chişinău - producerea materialelorde construcţie – Afacerea se dezvoltă bine, de la începutul lansării afacerii şipână la moment întreprinderea a produs 30 cuburi de fortran dintre care s-aurealizat 26 de cuburi la preţul de 430 lei/m3.
82
3. SRL „Petropit-Agro” s. Pituşca, r-nul Călăraşi – producerea nutreţurilorcombinate. A fost procurat şi instalat utilajul pentru producerea nutreţurilor.Beneficiarul va începe activitatea de producere a nutreţurilor combinate dinluna octombrie curent.
4. SRL „Agroservad” s. Sipoteni, r-nul Călăraşi – creşterea legumelor în seră.Beneficiarul a procurat unitatea de transport (microbuzul) cu care transportăproducţia agricolă la pieţele locale şi regionale;
5. SRL „Superbaloane” or. Ungheni – prestări servicii de decorare laceremonii. A fost procurat tot echipamentul planificat conform planului deafaceri. Întreprinderea şi-a început activitatea operaţională graţie perioadei deorganizare a nunţilor şi a încasat primele vânzări.
6. SRL „Vicpal Art” or. Ungheni – prestări servicii foto. Beneficiarul a procurattot echipamentul planificat conform planului de afaceri şi a deschis atelierulfoto.
7. SRL „Trimobil Grup” or. Făleşti – salon de mobilă. Beneficiarul a efectuattoată investiţia planificată conform planului de afaceri şi a început activitateade vânzări;
8. ÎI „Burlacu Irina” s. Răţel, r-nul Făleşti – frizerie. Beneficiarul a procuratutilajul planificat pentru investiţie. La moment are loc reparaţia încăperii undeva activa frizeria.
9. GT “Eftodii Valeriu” s. Tartaul, r-nul Cantemir – producerea legumelor însere. Afacerea a început activitatea în luna septembrie curent. Conformplanului de afaceri întreprinderea a transferat pentru materiale de construcţiefurnizorului suma de 36336 lei.
10. II “Lorchin Denis” or. Cahul – prestări servicii cu automacara. Conformplanului de afaceri antreprenorul a transferat furnizorului suma de 99 000 leipentru procurarea automacaralei.
Scurtă descriere a afacerilor ce au început vânzările în perioada de raportare1. GŢ „Spînu Andrei”, s. Chişcăreni, r-nul Sîngerei. Beneficiarul a vândut miere
în valoare de 13,000 lei, au fost create 2 locuri de muncă, inclusiv unul pentrufondator.
2. SRL „Trimobil Grup” or. Făleşti. Beneficiarul are 4 angajaţi (inclusivfondatorul), salariul mediu fiind de 2000 lei. Suma vânzărilor în aceastăperioadă este de circa 200,000 lei.
3. SRL „Agroservad” s. Sipoteni, r-nul Călăraşi. Beneficiarul a vândutproducţie agricolă în sumă de 100,000 lei. Au fost create 2 locuri de muncă(inclusiv fondatorul), salariul mediu fiind de circa 1000 lei.
4. SRL „Superbaloane” or. Ungheni. Pe perioada lunii septembrie beneficiarula prestat servicii în valoare de circa 35000 lei. Au fost create 3 locuri demuncă, inclusiv pentru fondatorul întreprinderii, salariul mediu fiind de circa2000 lei.
5. SRL „Bramac Com” s. Chetrosu, r-nul Anenii Noi. De la începutuldeschiderii magazinului şi pînă la sfîrşitul lui septembrie întreprinderea a avutvânzări de 84000 lei. Întreprinderea la moment are 2 angajaţi iar salariulcasierilor este de 1000 lei / lună.
6. GŢ „Pîslaru Denis” s. Gura Bîcului, r-nul Anenii Noi. Antreprenorul oferăservicii mecanizate pe piaţa locală. Pe parcursul verii comenzi au fost mai
83
puţine, dar în luna septembrie s-au înregistrat vânzări de 10 000 lei, care vorcontinua în următoarele luni.
7. SRL “Romeocom-Design”, or. Căuşeni. Au fost elaborate şi livrate dejamateriale promoţionale (pliante, cărţi de vizită, panouri publicitare) pentruagenţi economici din or. Căuşeni. Volumul vânzărilor este în creştere şi indicăpână la moment o valoare de cca. 60 000 lei. SRL-ul are un singur angajatcare beneficiază de un salariu lunar de 1166 lei.
8. ÎI “Guşanu Alexandru” or. Hînceşti. Beneficiarul a procurat tot utilajulnecesar pentru prestarea serviciilor de reparaţi auto. Actualmente volumulvânzărilor este de cca. 35 000 lei. Fondatorul şi unicul angajat al întreprinderiideţine un salariu de 1900 lei lunar.
V. Asistenţă post creare oferită pe parcursul Trimestrului III, 2009
Descriere succintă a asistenţei post creare oferite afacerilor lansate
În perioada de raportare a fost acordată asistenţă post-creare pentru 11 antreprenori
din numărul de 24 afaceri care şi-au început activitatea operaţională. Cele mai
solicitate sesiuni de consultanţă au fost acordate în domeniul contabilităţii (8),
marketing (7), management (5), domeniul tehnologic (3), aspecte juridice (2) şi
excelenţă în afaceri (1).
Trei antreprenori au beneficiat de câte două consultanţe în domeniul elaborării
politicilor de contabilitate a întreprinderilor. Antreprenorii au fost informaţi despre
modul de reflectare în evidenţa contabilă a utilajului procurat şi a creditului obţinut,
metoda de calculare a uzuri, raportare trimestrială financiar-contabilă, modul de
calculare a salariilor, indemnizaţilor, impozitelor şi taxelor locale, regulile de
complectare a facturilor fiscale.
Sesiunile de marketing şi vânzări au fost audiate de mai mulţi angajaţi ai
întreprinderilor. Subiecte de interes major au fost: petrecerea companiilor de
publicitate, prin utilizarea ziarelor locale şi televiziunea locală prin cablu, perfectarea
materialelor publicitare şi diseminarea acestora, majorarea volumului de vânzări prin
intermediul materialelor promoţionale, stabilirea unei politici de preţuri adecvate
etapei de penetrare a pieţei regionale, perfectarea contractelor de vânzare-
cumpărare.
Patru antreprenori au beneficiat şi de consultanţă în domeniul managementului,
astfel fiind discutate subiecte precum metodele de selectare a personalului calificat,
perfectarea setului necesar documente la angajare (contractul individual de muncă,
poliţa de asigurare medicală după necesitate, carnetul de muncă, etc.). A fost
84
discutat şi conceptul de luare a deciziilor manageriale în cazul procesului de
colectare şi evaluare a informaţiei comerciale.
Astfel, pe parcursul perioadei de raportare au fost prestate 26 sesiuni de consultanţă
pentru 11 întreprinderi operaţionale, fiind realizate suplimentar 8 vizite de
monitorizate şi evaluare. Cumulativ, pe parcursul trimestrelor II şi III au fost oferite 30
sesiuni de consultanţă pentru 13 întreprinderi, fiind concomitent realizate 17 vizite de
monitorizare.
Tabelul nr. 6. Asistenţă post creare TR..III, 2009
Nr. DENUMIREA ÎNTREPRINDERII
TIPUL INTERVENŢIEI
Man
agem
ent
Fina
nţe
/co
ntab
ilita
te
Mar
ketin
g /
Vân
zări
Tehn
olog
ic
Asp
ecte
lega
le
Alte
le
Total
1 II „Crudu Lilia ” 1 12 GT „Stanescu Danisiela Victor” 1 1 23 GŢ „Ropot Natalia Boris” 1 1 24 GŢ „Spînu Andrei Nicolae” 1 15 SRL „Ariana Trans” 2 1 36 SRL „Romeocom-Design” 2 1 37 II „Lorchin Denis” 1 1 28 II „Gusanu Alexandru” 1 2 2 59 II „Bozianu Mihail” 3 1 1 5
10 II „PAscaru Octavian” 1 111 SRL „Lozidin” 1 1
Total pe categorii om/zile 4 10 8 1 2 1 26Total pe categorii % 50% 50% 100%
VI. Evaluarea impactului imediat
Locuri de muncă create
Din numărul total de 32 afaceri creditate, 24 sunt operaţionale, dintre care 17
antreprenori au început primele vânzări. În cadrul afacerilor operaţionale sunt
angajate 45 persoane (16 fete şi 29 băieţi).
85
Tabelul 7. Locuri de muncă create şi salariul mediu oferit de angajator
AfaceriNr. locurilor de muncă
create Salariul mediu lunar(lei)
F MAfaceri operaţionale TRM I 2009
1. ÎI „Crudu Lilia”, s. Ustia, r-nul Glodeni, serviciitransport pasageri 1 3 2500
2. GŢ „Stănescu Danisiela Victor”, s. Văratic, r. Rîşcani,transport producţie agricolă 1 0 1000
3. GŢ „Popescu Galaction Vasile”, s. Zăicani, r. Rîşcani 0 1 1000
Sub-total 2 4 1500Afaceri operaţionale TRM II 2009
1. SRL „Ade Compact Grup” s Văratic, r-nul Ialoveniproducerea blocurilor de fortran. 0 1 2000
2. SRL „Bondari Andrei” Anenii Noi,sală de fitness 1 2 2500
3. SRL „Bramac Com” s. Chetrosu, r-nul Anenii Noi,magazin alimentar 2 0 2000
4. GŢ„Pîslaru Denis”, s. Gura Bîcului, r-nul Anenii Noi,tractor MTZ -80 0 1 1500
5. SRL “Romeocom-Design”, or. Căuşeni, servicii dereclamă vizuală 0 1 1 166
6. SRL “Ariana-Trans”, or. Hînceşti, servicii de închirierea autoturismelor 1 0 1 500
7. ÎI “Bozianu Mihail”, s. Mingir, r-nul Hînceşi,apicultură 0 1 1 000
8. ÎI “Guşanu Alexandru”, or. Hînceşti, servicii dereparaţie auto 0 1 1 900
9. GT „Ropot Natalia”, s. Văratic, r. Rîşcani, sistem deirigare prin picurare 1 1 -
10. GT „Spinu Andrei”, s. Chişcăreni, r. Sîngerei,producerea şi procesarea mierii de albine 0 2 -
11. SRL „Terra Arb Group”, s. Tudora, r. Ştefan Vodă,cultivarea arborelor decorativi 1 0 -
Sub-total 6 10 1695Afaceri operaţionale TRM III 2009
1. SRL „ Belibov Anatolie ” s Pecişte, r-nul Rezinaproducerea uşilor şi geamurilor din PVC 0 2 1000
2. SRL „ Prosolid Grup” s Ciorescu, mun. Chişinăuproducerea materialelor de construcţie. 1 4 3000
3. GŢ “Eftodii Valeriu”, s. Tartaul, r-nul Cantemir,producţie în sere 0 1 800
4. ÎI “ Lorchin Denis”, or. Cahul, prestări servicii ciautomacaraua 0 2 1116
5. SRL „Petropit Agro”, s. Pituşca, r-nul Călăraşi,producerea nutreţurilor combinate. 1 1 0
6. SRL „Agroservad”, s. Sipoteni, r-nul Călăraşi, sistemde irigare prin picurare 1 1 1000
7. SRL „Superbaloane”, or. Ungheni, servicii dedecoraţiune festivităţi 2 1 2000
8. SRL „Vicpal Art”, or. Ungheni, servicii foto 1 1 0
9. SRL „Trimobil Grup”, or. Făleşti, salon de mobilă 1 2 2000
10. ÎI Burlacu Irina, s. Răuţel, r-nul Făleşti, frizerie 1 0 0
Sub-total 8 15 1560TOTAL 16 29 1610
86
· Odată cu crearea noilor afaceri în satele şi comunele republicii vor spori
veniturile în bugetele locale;
· Implementarea Proiectului va contribui la stabilirea tinerilor în satele şi
raioanele RM;
· Va creşte securitatea socială al familiilor tinere, prin crearea noilor locuri de
muncă;
· Se va valorifica şi utiliza eficient patrimoniul primit în proprietate de la părinţi
şi bunei;
· Prin experienţa sa proiectul va încuraja tinerii din spaţiul rural să-şi realizeze
propriile afaceri;
· Implementarea Proiectului va contribui la crearea unui potenţial economic
durabil în cadrul comunelor şi satelor republicii.
VI. Concluzii
Probleme identificate în timpul realizării proiectului
· IFP din regiuni nu cunosc în detalii condiţiile proiectului, inclusiv procedura de
luare a deciziei, gajarea bunurilor. În acelaşi timp majoritatea băncilor
comerciale participante la proiect, datorită politicii de creditare aspre, nu
doresc să finanţeze astfel de afaceri, invocând motive precum că beneficiarii
nu au activitate operaţională şi experienţă de lucru, ceea ce contravine
condiţiilor de participare la proiect.
· Procedura de studiere şi acceptare a afacerilor pentru finanţare este lungă în
timp şi unele documente cum ar fi: (i) raportul de evaluare al bunurilor
propuse pentru gajare, (ii) extrasele despre proprietate de la BIT îşi pierd
valabilitatea şi beneficiarii suportă costuri adăugătoare pentru confirmarea
repetată a acestor documente.
· Se observă că unii tineri au temeri faţă de această perioadă de criza
financiară, care a afectat şi Moldova, şi chiar în cazul când deja au evaluat
gajul, au suportat cheltuieli destul de mari nu sunt hotărâţi cu fermitate să
acceseze creditul;
· Tinerii nu dispun de gaj suficient pentru asigurarea creditului. În condiţii de
criză, băncile comerciale acceptă gaj mai lichid şi cu o rată de amortizare mai
mică, cum ar fi imobile în localităţi urbane. Însă datorită faptului că majoritatea
potenţialilor clienţi ai Proiectului PASET sunt din sate, acest lucru face ca
beneficiarii să se adreseze la persoane terţe (rude, prieteni).
87
Propuneri şi soluţii
· Informarea şi stabilirea întâlnirilor cu reprezentanţii băncilor comerciale din
teritoriu privind mecanismul de finanţare a afacerilor. Majoritatea lucrătorilor
bancari nu cunosc în detalii condiţiile Proiectului PASET şi le aud prima dată
de la AD;
· În cadrul proiectului să fie stabiliţi termeni reali de perfectare a documentelor
atât la filiale cît şi la centralele băncilor.
Componenta C: Dezvoltarea şi utilizarea capacităţilor gender în activităţile de
tineret
ACTIVITĂŢILE DE TINERET
I. Descrierea stagiului de formare de formatori în domeniul gender
În cadrul acestei componente a fost organizat în perioada 6 – 10 iulie 2009 Stagiul
de Formare de Formatori în domeniulGender. Stagiul a durat 5 zile şi s-a desfăşurat
în incinta Institutului Muncii, (str. Zimbrului, 10).
La TOT au participat 24 persoane (3 bărbaţi şi
21 femei), cu vârsta medie de 28 ani:
reprezentanţi ai ONG-lor de tineret, membri ai
Consiliilor Locale ale Tinerilor, lucrători de
tineret, membri ai structurilor sindicale de tineret, profesori, reprezentanţi ai ONG-lor
cu profil de activitate în domeniul gender. (A se vedea lista persoanelor care au
participat la TOT în domeniul gender). Interesul faţă de tematica seminarului a fost
evident prin prisma celor 65 aplicaţii înaintate, din acestea fiind acceptaţi cei mai
motivaţi participanţi.
Scopul stagiului: Dezvoltarea capacităţilor lucrătorilor de tineret de a promova
principiile Gender în contextul planificării, implementării şi evaluării activităţilor de
tineret.
Stagiul a fost facilitat de către expertul în gender din Letonia - Dace Kavasa, care
a focusat obiectivele seminarului pe trei elemente de acţiune:
- Furnizarea cunoştinţelor / informaţiilor cu privire la echitatea de gen şi
utilizarea metodelor şi tehnicilor relevante astfel încât să fie replicate
grupurilor de tineri;
88
- Asimilarea metodologiei de instruire prin aplicarea elementelor practice în
cadrul stagiului;
- Crearea unui cadru de învăţare şi stimulare a capacităţii de identificare a
aspectelor cotidiene cu privire la divergenţele de gen.
Reieşind din aşteptările participanţilor, specificate în formularele de aplicare, în
agenda de instruire au fost incluse următoarele componente:
a) analiza conceptelor gender;
b) prezentarea experienţei de activitate a organizaţiei „Gender Centru” –
promotor al echităţii de gen în Republica Moldova;
c) pregătirea unei sesiuni separate cu privire la metodologia de instruire;
d) activităţi de analiză şi auto-învăţare prin intermediul sarcinilor post-training
(pregătirea propriului curs de instruire).
Componente specifice abordate în cadrul stagiului (a se vedea Agenda
Stagiului):
- concepte privind egalitatea dintre bărbaţi şi femei abordate prin exemple,
exerciţii şi metode practice;
- tendinţe actuale în domeniul Gender;
- politici de intervenţie în domeniul Gender;
- planificarea şi monitorizarea echilibrului Gender;
- elemente de advocacy şi dimensiunea de gen;
- formarea abilităţilor participanţilor de a elabora, aplica si dezvolta metode de
lucru cu grupuri, structuri de tineret, având în vizor echilibrul Gender;
II. Beneficii şi rezultate cantitative şi calitative
de impact:
- în procesul de instruire au fost utilizate metode participative de implicare şi a
fost asigurat un cadru interactiv de comunicare şi transfer de cunoştinţe dintre
participanţi;
- la finalul seminarului participanţii au căpătat cunoştinţe şi abilităţi de a elabora
module de training în domeniul Gender şi de a asigura desfăşurarea eficientă
89
a unui program de instruire, utilizând metode inovative de mobilizare a
grupului;
- toţi cei 24 participanţi au obţinut un certificat de confirmare cu titlul de
Formator în domeniul Gender.
Participanţii au menţionat că acest stagiu le-a creat o viziune nouă vis-a-vis de
abordarea aspectelor gender în contextul activităţilor organizaţionale sau la nivel de
comunitate. Practicile internaţionale la care s-au făcut referinţă pe parcursul
seminarului precum prezentarea situaţiei la nivel naţional de către experţii
organizaţiei Gender-Centru, a oferit participanţilor posibilitatea de a sesiza
dimensiunea globală a echităţii de gen precum şi intercalarea clar-evidentă a
segmentului gender în toate sferele de dezvoltare şi influenţă socială.
În ultima zi de stagiu participanţii au elaborat propriul lor modul de training, utilizând
aspectele teoretice şi instrumentele de training propuse de către expertul
internaţional – Dace Kavasa. Majoritatea participanţilor au specificat că modulul de
training pe care l-au pregătit la stagiu va fi aplicat imediat după revenirea în
organizaţie sau comunitate.
Evaluarea detaliată a conţinutului şi rezultatelor calitative ale trainingului este
reflectată în raportul expertului Dace Kavasa
de ordin logistic:
Coordonarea aspectelor logistice de organizare a stagiului a fost efectuată de către
Centrul Naţional de Resurse pentru Tineri (CNRT). Astfel, a fost supervizată
prestarea calitativă a serviciilor de amenajare, dotare cu mobilier, echipament şi utilaj
necesar a spaţiilor de cazare, alimentare şi desfăşurare a sesiunilor de instruire în
incinta hotelului Institutului Muncii. CNRT a pregătit şi distribuit 30 mape ale
participanţilor (dintre care 6 au fost distribuite finanţatorilor şi partenerilor PASET),
conţinutul cărora au inclus: ecusoane, pixuri, carnete pentru notiţe, materiale de lucru
în cadrul atelierelor practice, materiale teoretice la tematica gender, seturi de
literatură, CD-uri cu informaţii de profil. Sala de instruire a fost dotată cu computer şi
proiector multi-media. Consultantul internaţional a fost asigurat cu materialele birotice
necesare. Zilnic, pe durata de desfăşurare a stagiului au fost pregătite prezentările
Power-Point, traduse şi multiplicate materialele distributive. La finele stagiului pentru
fiecare participant a fost pregătit câte un CD cu toate materialele (Word, Video, Foto)
utilizate / produse în perioada stagiului.
90
Componenta D: Evaluarea şi monitorizarea participativă a activităţilor detineret
I. Actualizarea sistemului MIS
În perioada raportată a fost re-completată baza de date MIS pentru ComponentaA (Linii de Grant), Componenta B (Dezvoltare Economică), şi Componenta C(Dezvoltarea şi utilizarea capacităţilor Gender în activităţile de tineret).
La Componenta A sistemul MIS a fost suplinit cu un bloc nou de indicatori –
Anexa_A5_Date cu referire la contribuţia comunităţii, care vizează asigurarea
contribuţiei comunităţii în cadrul proiectelor implementate de cele 47 CLT
beneficiare. Indicatorii selectaţi denotă suprapunerea coeficienţilor planificaţi
conform propunerilor de proiect şi cei obţinuţi în procesul de implementare a
proiectelor. Din considerentul că încă nu toate CLT-le au prezentat rapoartele finale
sau alte documente anexă la raport blocul de indicatori furnizează date complete
doar pentru 41 CLT-uri.
În cadrul componentei de asemenea a fost continuu re-completat cu date noi blocul
de indicatori integraţi în Anexa_A3_date cu referire la membrii si consilieriiCLT, beneficiare a programului de Granturi Mici (CLT 2008 şi CLT 2009).
Variabilele au fost modificate pentru indicatorii – Contribuţia APL şi Contribuţia AE,
SC realizată, reieşind din rapoartele financiare prezentate de beneficiari. De
asemenea a fost actualizat blocul de indicatori cu date generalizate privind
Programul competitiv de Granturi pentru CLT – integrat în Anexa_A3_date cureferire la membrii şi consilierii CLT.
La Componenta B a proiectului, în sistemul MIS au fost revizuiţi indicatorii de
progres prin suprapunerea datelor colectate în trimestrul III, cu cele din trimestrul II,
astfel fiind re-completată Anexa_B8_dezvoltarea afacerilor. De asemenea, au
fost agregate datele colectate de la Agenţiile de Dezvoltare (AD) partenere (ACA,
CCA, CDR, MEGA) în cadrul blocului de indicatori reflectaţi în
Anexa_B9_asistenta post_creare. Completarea acestei anexe este relevantă
începând cu acest trimestru, din moment ce deja pot fi agregate date
reprezentative. Aceeaşi caracteristică se referă şi la blocul de indicatori specifici
afacerilor operabile, integraţi în Anexa_B11_afaceri operabile, care reflectă
situaţia pentru fiecare AD în parte.
Sistemul MIS a fost completat cu blocul de indicatori cu referire la Componenta C(Dezvoltarea şi utilizarea capacităţilor Gender în activităţile de tineret) a
proiectului PASET. În acest sens au fost completate: Anexa_C12a_TOT Gender;
91
Anexa_C12b_TOT Gender. Indicatorii colectaţi au fost extraşi din agendă, listele
participanţilor şi alte materiale de evidenţă a beneficiarilor în cadrul training-ului.
COMPONENTA E: IMPLICAREA REPREZENTANŢILOR REGIONALI DETINERET (FOCAL POINTS) ÎN IMPLEMENTAREA PASET, AUDITULGRANTULUI
În cadrul acestei componente toate acţiunile planificate au fost deja realizate şiraportate în trimestrul II, 2009.
92
ANEXE
ANEXA RAS 1
SERVICII ŞI FORMA DE PRESTARE, IANUARIE-SEPTEMBRIE 2009
№ Prestatorul deservicii Consultaţii verbale Consultaţii în scris Vizite Mese rotunde Întruniri Seminare TOTAL
tehn jur market econ tehn jur market econ tehn jur market econ tehn jur market econ tehn jur market econ tehn jur market econ1 Anenii Noi 2422 630 982 824 5 1 0 0 488 111 103 108 2 0 1 1 38 31 22 33 93 0 0 5 59002 Basarabeasca 606 229 172 110 60 15 19 10 156 19 25 26 34 26 16 21 36 13 11 14 12 4 2 2 16383 Bălţi 5016 830 1018 622 9 0 0 11 191 18 45 4 5 6 2 2 171 30 23 45 37 0 0 4 80894 Cahul 2282 277 470 287 50 2 0 3 614 36 7 2 55 5 10 7 53 1 20 2 58 6 4 5 42565 Căinari 1819 498 763 443 2 0 0 1 256 21 37 33 9 15 9 15 39 53 74 53 64 2 0 11 42176 Călăraşi 1810 499 1048 555 0 0 0 0 299 16 35 25 0 1 19 2 67 54 53 67 42 6 1 9 46087 Cantemir 1552 289 433 437 0 0 0 0 533 3 5 17 0 3 28 6 82 37 50 46 123 6 1 33 36848 Căuşeni 1874 487 916 826 39 5 0 2 396 21 31 33 2 2 3 2 44 12 28 34 69 11 10 3 48509 Cimişlia 1040 493 605 546 0 0 0 0 214 28 29 25 19 11 5 10 53 53 46 27 54 5 0 1 326410 Comrat 1024 540 453 87 128 31 11 4 224 13 29 6 111 73 40 30 1 1 0 1 14 3 0 0 282411 Criuleni 2626 466 612 475 36 2 1 1 387 6 8 17 4 17 9 6 15 6 6 5 117 8 1 11 484212 Donduşeni 2000 154 1287 287 13 0 1 21 486 8 26 15 0 0 1 1 4 12 18 14 80 1 0 12 444113 Drochia 1571 387 424 441 3 0 0 0 197 0 2 4 70 40 37 41 56 18 16 16 56 0 1 12 339214 Edineţ 1909 417 972 555 39 4 1 3 429 8 4 11 19 19 7 20 155 40 41 38 31 5 0 11 473815 Făleşti 965 284 276 292 0 1 0 0 421 55 49 53 6 1 0 1 43 23 26 40 59 0 0 4 259916 Glodeni 2611 749 926 813 11 0 0 21 230 32 77 26 2 4 4 2 121 101 54 80 51 1 3 19 593817 Hinceşti 2417 514 889 669 53 7 3 9 191 24 26 37 19 16 13 20 73 49 38 26 39 2 0 3 513718 Ialoveni 2954 473 398 555 1 0 0 0 784 62 39 52 1 3 0 2 17 10 11 9 43 2 0 3 541919 Leova 1546 398 736 450 44 6 15 10 321 19 15 34 8 7 9 21 33 28 50 45 56 1 3 18 387320 Nisporeni 1115 938 853 927 29 1 4 11 230 155 150 104 1 2 0 6 56 59 49 74 30 4 0 4 480221 Orhei 1847 714 996 821 3 0 0 2 528 5 14 13 2 61 48 55 77 45 62 58 52 2 3 13 542122 Ocniţa 1527 321 607 510 45 1 0 4 298 19 34 34 1 1 7 5 94 39 22 46 74 0 3 9 370123 Rezina 797 233 322 251 39 12 0 9 373 74 57 95 9 4 0 7 122 53 52 75 43 5 0 12 264424 Sîngerei 1347 548 573 187 6 5 4 0 809 122 77 40 7 14 48 9 6 3 3 7 51 14 7 17 390425 Şoldăneşti 950 278 571 445 31 6 0 14 470 14 94 6 14 32 6 38 113 23 13 17 71 11 1 9 322726 Soroca 2801 692 870 597 0 0 0 0 313 0 0 0 1 0 0 1 98 47 37 66 81 22 4 43 567327 Ştefan Vodă 2164 490 980 650 81 2 13 15 318 26 44 30 7 7 10 10 56 42 46 51 73 4 8 7 513428 Străşeni 996 396 259 247 20 15 9 11 339 1 5 0 46 42 36 39 101 27 37 32 66 4 0 5 273329 Taraclia 1150 271 433 351 22 6 0 2 451 23 41 11 105 44 41 51 254 31 55 35 8 0 1 1 338730 Ungheni 1937 339 403 272 24 1 0 0 725 55 45 60 3 3 1 0 102 37 29 25 30 4 0 1 409631 Ceadîr Lunga 1230 491 587 232 91 23 13 8 232 74 109 76 68 26 13 20 26 32 24 21 27 4 5 4 343632 Briceni 913 150 261 162 0 2 0 0 420 54 70 40 8 0 2 0 63 36 39 44 50 0 1 8 232333 Rîşcani 2317 437 711 619 13 1 0 4 352 2 0 1 5 2 0 1 158 15 10 10 35 2 0 2 469734 Teleneşti 1038 211 346 135 103 7 5 17 315 12 10 3 134 62 36 48 94 41 50 33 32 0 0 7 273935 Floreşti 2274 344 380 242 19 0 0 1 445 12 20 15 23 13 15 23 90 59 47 32 70 2 3 8 4137
TOTAL 62447 15467 22532 15922 1019 156 99 194 13435 1148 1362 1056 800 562 476 523 2611 1161 1162 1221 1891 141 62 316 145763
ANEXA RAS 2FORMA DE PRESTARE ŞI BENEFICIARII, IANUARIE-SEPTEMBRIE 2009
№
Pres
tato
rul d
ese
rvic
ii
Con
sultaţii
verb
ale
Ben
efic
iari
Con
sultaţii
în s
cris
Ben
efic
iari
Vizi
te
Ben
efic
iari
Mes
e ro
tund
e
Ben
efic
iari
Dis
cuţii
Ben
efic
iari
Sem
inar
e
Ben
efic
iari
Uni
t
Ore
Tota
l per
soan
eco
nfor
mre
gist
rulu
ilis
telo
r
Au
veni
t osi
ngură
dată
Au
veni
t mai
mul
te o
ri
Tota
l ben
efic
iari
1 Anenii Noi 4858 4384 6 30 810 4149 4 16 124 664 98 1348 5900 7231 11342 10038 554 105912 Basarabeasca 1117 1099 104 102 226 689 97 516 74 333 20 336 1638 3351 3112 2502 596 30753 Bălţi 7486 6681 20 20 258 872 15 130 269 939 41 798 8089 6951 10399 8464 974 94404 Cahul 3316 2936 55 53 659 1910 77 726 76 301 73 1091 4502 6451 7621 6504 485 70175 Căinari 3523 3245 3 3 347 1675 48 448 219 1157 76 1200 4216 5668 8190 7325 416 77286 Călăraşi 3912 3706 0 0 375 1411 22 155 241 1045 58 1257 4608 5594 7870 7278 301 75747 Cantemir 2711 3274 0 0 558 3284 37 548 215 1216 163 4054 3684 7708 12419 12351 68 123768 Căuşeni 4103 3740 46 64 481 2843 9 103 118 830 93 1305 4850 6252 9796 8325 761 88859 Cimişlia 2684 2355 0 0 290 1626 45 575 179 1125 60 1236 3258 4720 7328 6509 465 6917
10 Comrat 2104 1889 174 269 272 746 254 1469 3 24 17 483 2824 5206 5252 4525 403 488011 Criuleni 4179 3982 40 39 418 1693 36 270 32 162 137 1578 4842 6690 7930 7515 213 772412 Donduşeni 3728 3666 35 52 535 1863 2 25 48 242 93 1897 4441 5832 7786 7696 37 774513 Drochia 2823 2263 3 5 203 263 188 1251 107 540 69 1090 3393 5184 6042 4927 532 541214 Edineţ 3853 3702 38 38 452 2743 65 869 274 1691 47 817 4729 6397 10279 8304 1567 986015 Făleşti 1817 1859 1 1 578 1536 8 45 132 411 63 1046 2599 4810 4898 4641 254 489816 Glodeni 5099 4459 32 32 365 1337 12 104 356 1319 74 867 5938 5878 8776 7677 445 811817 Hinceşti 4489 4089 72 72 278 916 68 764 186 1033 44 820 5137 5766 8103 7370 324 769418 Ialoveni 4380 4068 1 1 937 2996 6 63 47 476 48 881 5419 6825 8852 7869 624 848519 Leova 3130 2983 75 95 389 2187 45 519 156 1107 78 1425 3873 5365 8715 7771 478 831620 Nisporeni 3833 3494 45 45 639 2990 9 88 238 1102 38 846 4802 5732 9177 7961 604 856521 Orhei 4378 4227 5 5 560 3519 166 1969 242 1571 70 1486 5421 7552 13069 12485 292 1277722 Ocniţa 2965 2868 50 52 385 914 14 172 201 1167 86 1503 3701 5052 6827 6355 416 667623 Rezina 1603 1546 60 60 599 2123 20 179 302 1355 60 1189 2644 5909 6578 6333 123 645224 Sîngerei 2655 2794 15 93 1048 4945 78 642 19 158 89 1376 3904 7454 10130 9490 323 1000825 Şoldăneşti 2244 2176 51 51 584 2661 90 886 166 756 92 1362 3227 6742 8112 7676 226 789226 Soroca 4960 4626 0 0 313 1729 2 13 248 1520 150 2113 5673 6239 10554 9095 889 1000127 Ştefan Vodă 4284 3843 111 156 418 1938 34 340 195 891 92 1384 5134 6239 9364 7754 795 855228 Străşeni 1898 1771 55 54 345 1587 163 1829 197 910 75 1402 2733 6210 7961 7131 420 755329 Taraclia 2205 2179 30 32 526 2013 241 1397 375 1409 10 215 3387 6863 7581 6909 336 724530 Ungheni 2951 2754 25 61 885 3434 7 61 193 845 35 667 4096 6131 8148 7431 319 782231 Ceadîr Lunga 2540 2266 135 127 491 2300 127 1317 103 451 40 800 3436 5555 7595 7005 268 726132 Briceni 1486 1444 2 2 584 3135 10 104 182 1048 59 1154 2323 4840 7201 6639 268 688733 Rîşcani 4084 3373 18 18 355 467 8 33 193 720 39 559 4697 5145 6014 4313 857 517034 Teleneşti 1730 1725 132 142 340 1739 280 1952 218 1151 39 839 2739 6508 7559 7547 8 754835 Floreşti 3240 3247 20 49 492 2937 74 617 228 1578 83 1531 4137 6340 10565 9389 649 9959
TOTAL 116368 108713 1459 1823 16995 73170 2361 20195 6156 31247 2409 41955 145748 210390 291145 261104 16290 277103
ANEXA RAS 3CONTRACTE SPECIALE IMPLEMENTATE ÎN TRIMESTRUL I-III 2009
Nrd/o PS Obiectul contractului
Numele şiprenumelebeneficiarul
Localitatea Raionul Telefon
1 Anenii-NoiÎntreţinerea şi diversificarea speciilor de peşti în eleşteu. Iordachescu
Nicolae Cobusca Nouă Anenii-Noi 69146727
2 Anenii-Noi Creşterea trandafirilor în sol protejat la irigarea prin picurare. Crozu Ion Băcioi mun. Chişinău 69182380
3 BălţiÎnfiinţarea unei plantaţii de coacăz negru în gospodăria ţărănească. Ignatiuc
Natalia Grinăuţi Rîşcani (256) 46333
4 Basarabeasca Întreţinerea şi reproducerea caprinelor. Iurie Caraba Sadaclia Basarabeasca (297) 57636
5 Briceni Întreţinerea şi reproducerea albinilor. StatnîiVasile or.Briceni Briceni (247) 23498
6 Briceni Creşterea ciupercilor în condiţii adaptate. Pro iuc Victor irău i Briceni (247) 53 377
7 CahulÎntreţinerea şi diversificarea speciilor de peşti în eleşteu. Olteanu
Alexei Crihana Veche Cahul (299) 33482079516810
8 CahulImplementarea tehnologiei intensive de cultivare a soiurilor demasă de viţă de vie.
LeşanMihai Vadul lui Isac Cahul 63929804
9 Căinari Cultivarea tomatelor în seră la irigarea prin picurare. CaminschiiSerghei Chircăieştii Noi Căuşeni (243) 94279
10 Calarasi Întreţinerea şi reproducerea iepurilor de casă în baza cerinţelorproducerii organice. Braga Andrei Sipoteni Călăraşi 69463962
11 CălăraşiAmenajarea agropensiunii turistice în gospodăria ţărănească. Stegărescu
Mihail Răciula Călăraşi (244) 64228
12 Călăraşi Întreţinerea şi reproducerea bovinelor pentru lapte în gospodăriaţărănească. Iacob Gîrbu Hirova Călăraşi 79026303
13 CantemirCreşterea şi reproducerea păunilor de rasă standart albastru comun(Pavo cristatus). Postu Mihail Capaclia Cantemir (273 71292
14 CăuşeniCreşterea ciupercilor Şampinion în condiţii adaptate.
Camenşcic Petru or.Căuşeni or.Căuşeni (243) 21714
15 Ciadîr-Lunga Creşterea trandafirilor în cîmp deschis. Dumitru Dimitrov Tvardiţa Taraclia (291) 62321
16 Ciadîr-LungaÎntreţinerea şi reproducerea bovinelor pentru lapte in gospodăriaţărănească. Gargalîc Mihail Tomai Ciadîr-Lunga (291) 951062
17 CimisliaÎntreţinerea şi reproducerea iepurilor de casă în gospodăriaţărănească. Grădinaru Ştefan Maximeni Cimişlia (241) 58255
079084925
18 ComratÎntreţinerea şi reproducerea bovinelor pentru lapte în gospodăriaţărănească. Chiriacov Ivan or.Comrat or.Comrat 67269706
19 Criuleni Verdeş Mihail Măşcăuţi Criuleni (248) 64165
Creşterea ciupercilor în condiţii adaptate.
20 DonduşeniCultivarea căpşunului în tunele la irigarea prin picurare.
Rusnac Arcadie Criscăuţi Donduşeni(251) 54225068571010
21 Drochia Creşterea ciupercilor în condiţii adaptate. Enachi Alexandra Nicoreni Drochia (252) 37686
22 Edineţ Cultivarea căpşunului în tunele. BurlacuGheorghe Viişoara Edineţ (246)42217
23 EdineţFortificarea sectorului demonstrativ privind întreţinerea şIreproducerea peştelui în eleşteu. Gorgan Anatolie Alexeevca Edineţ (247)23487
24 FăleştiCultivarea căpşunului în cîmp deschis la irigarea prin picurare.
Guţu Sfetlana Ilenuţa Făleşti25968100067257576
25 Floreşti Întreţinerea şi reproducerea albinilor. Moraru Ecaterina Domulgeni Floreşti (250) 33217
26 GlodeniCultivarea tomatelor indeterminate în spaţiu protejat la irigarea prinpicurare. Schin Mariana Viişoara Glodeni (249) 57340
27 HînceştiCultivarea căpşunului în cîmp deschis la irigarea prin picurare.
Bîtă Radion Dahnovici Hînceşti(269) 56415069844468
28 IaloveniCreştrea crizantemelor şi garoafelor în spaţiu protejat la irigareaprin picurare. Goraş Efrosinia Malcoci Ialoveni
(268) 31314069187709
29 LeovaCultivarea legumelor timpurii în solarii la irigarea prin picurare.
Tomşa Galina or.Leova Leova (263) 93245
30 NisporeniÎnfiinţarea unei plantaţii de coacăz negru în gospodăria ţărănească.
Doina Gheorghe Mileşti Nisporeni (264) 40294
31 NisporeniÎntreţinerea şi reproducerea ovinelor de rasa Karacul.
Chira Andrei Milesti Nisporeni (264) 40415
32 Ocniţa Întreţinerea şi diversificarea speciilor de peşti în eleşteu. BlinnicovGhenadie Rujniţa Ocniţa (271) 75359
33 OcniţaCultivarea legumelor conform cerinţelor agriculturii ecologice.
Rusnac Valerii Hădărăuţi Ocniţa (271) 21 778
34 OrheiAmenajarea pensiunii în cadrul rutei turizmului rural în proces dedezvoltare. Doncilă Ion Butuceni Orhei
(235) 56091079288308
35 RezinaFondarea unui atelier de confecíonare a obietelor de dogărit.
Negură Victot Echimăuţi Rezina(254)47279069077878
36 RîşcaniÎntreţinerea şi reproducerea ovinelor de rasa Karacul prin montadirijată. Matei Tudor Hiliuţi Rîşcani
(256) 45229069073378
37 SîngereiCultivarea căpşunului în cîmp deschis la irigarea prin picurareconform cerinţelor agriculturii ecologice . Spînu Lilea Chişcăreni Şîngerei 69738899
38 ŞoldăneştiFondarea unei crescătorii model pentru întreţinerea porumbeilor
Lachi Vasile Şestaci Şoldăneşti (272) 43285
39 Şoldăneşti Întreţinerea şi reproducerea bovinelor pentru lapte în gospodăriaţărănească.
BelibovAlexandru Răspopeni Şoldăneşti (272) 45306
40Soroca
Întreţinerea şi reproducerea albinilor. Baran Ion Hristici Soroca (230) 42284
41 Ştefan Vodă Încălzirea cu utilizarea cazanului pe biomasă a serelor la creşterealegumelor.
ApostolConstantin Ermoclia Ştefan Vodă (242) 33631
069755922
42 Ştefan VodăAmenajarea centrului de artizanat în cadrul rutei turizmului rural înproces de dezvoltare. Marinescu Galina Carahasani Ştefan Vodă (242) 42376
43 Ştefan VodăCultivar a legumelor în teren protejat la irigarea prin picurare.
Bulai Liuba Răscăieţi Ştefan Vodă (242) 36629
44 Ştefan VodăÎntreţinerea şi reproducerea albinilor conform cerinţelor agriculturiiecologice. Bojonca Tamara or Stefan-Voda or Stefan-Voda
(242) 23388069663178
45 Străşeni Creşterea iepurilor în condiţii de casă. Ursu Tatiana Găleşti Străşeni (237) 53392
46 Străşeni Fondarea unei stupine model în gospodăria ţărănească. Gonciar Emil Chirianca Străşeni (237) 50245
47 TaracliaCreşterea ciupercilor Şampinion în condiţii adaptate.
Gheorghiş Pavel or.Vulcăneşti Vulcăneşti693 41 018
48 TaracliaÎncălzirea cu utilizarea cazanului pe biomasă a serelor la creşterealegumelor. SRL"Macsinik" or.Taraclia Taraclia
079422336
49 Teleneşti Întreţinerea şi reproducerea albinilor. Potlog Andrei Mîndreşti Teleneşti (278) 44641
50 UngheniCreşterea ciupercilor în condiţii adaptate conform cerinţeloragriculturii organice. Neaga Oleg Chirileni Ungheni
(236) 75532079975532
51 AGREXEvaluarea chestionarelor şi pregătirea pentru editare a cărţii"Cheltuieli şi venituri". Băţ Andrei Mun. Chişinău Mun. Chişinău 84 31 99
0 79135085
Rezultatele cumulative obtinute in cadrul proiectului RISP catre 30/09/09
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALEComponenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
Annex RBD 1
758
46
567
526
714
569
1589
Numarul de afaceri rurale care au inceput implementarea planului de afaceri
Numarul de afaceri rurale care au inceput sa genereze venituri
Numarul de afaceri inregistrate cu suportul AD
Numarul de beneficiari cu planul de afaceri finisat
Numarul de cereri de creditare
Numarul de credite eliberate
Numarul de locuri de munca create la lansarea activitatii
Page 1 of 1Monday, October 26, 2009
30/06/09 30/09/09Nr
Rezultate cumulative RISP catre 30/09/09
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALEComponenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
Indicator Total catre Total catre Variatie30/06/09 - 30/09/09
(rata de schimb utilizata (1 dolar SUA) este 13 Lei)
Annex RBD 2
798 817
129 145
739 758
45 46
549 567
669 672
120 105
530 54619 21
495 526
688 714
62 71
626 643
546 569
23 20
57 54
239 248
307 321
12 12
237 247
312 320
1551 1589
$9 624 246 $10 044 365
$5 979 604 $6 137 715
96.54( %)3.461( %)
96.3( %)3.704( %)
$15 603 850 $16 182 080
43.17( %)
56.83( %)
43.56( %)
56.44( %)
$15 270 550 $15 819 181
754 823
14743 16160
878 89877 79
801 8193 2
1. Numar de localitati in care a avut loc campania de promovare
2. Numarul de persoane care au participat la promovare
3. Numarul de cereri de participare la proiect4. cele rejectate de DA si client5. Sub-total (3-4)6. inclusiv cereri in lucru (5-7)
7. Contracte de colaborare semnate
8. Contracte refuzate de AD/Beneficiar
9. Contracte semnate considerate active (7-8)
In contractele active (in 9 mai sus):10. AR care au inceput implementarea PA
11. In curs de executie (9-10)
Inclusiv in cele care au inceput implementarea PA (10 mai sus):
13. Afaceri individuale14. Afaceri de grup
16. AR care genereaza venituri (in 10 mai sus)
17. AR cu planul de afaceri finisat cu suportul AD
18. AR inregistrate ca forma juridica cu suportul AD
19. Cereri de creditare catre institutiile financiare (IF)
20. minus cele rejectate sau retrase
21. Cererile de creditare ramase active (19-20)
Din cererile de creditare active:
22. Credite eliberate AR
24. Credite aprobate dar ne eliberate25. Cereri de creditare in examinarea IF (21-22-24)
Din creditele eliberate (in 22 mai sus): 26. Credite eliberate din surse RISP27. Credite eliberate din alte surse
28. AR fara credite (in 10 mai sus)
Din cele ce au inceput implementarea PA (in 10 mai sus)
29. Agricole
30. Non agricole
31. Locuri de munca (la lansare)
33. Costul total al tuturor AR (in 10 mai sus)
35. Costul total al AR creditate
36. inclusiv: - credit
37. - contributia beneficiarului
3 332. Media locuri de munca pe afacere (la lansare)
$27 815 $27 90034. Cost mediu al unei afaceri (in 10 mai sus)
$17 627 $17 65338. medie credit pe AR (in 22 mai sus)
19
16
19
1
18
3
162
31
26
9
17
23
9
14
10
8
38
$420 119
$158 111
$578 230
$548 630
69
1417
202
18
$85
$26
537 55523. Credite eliberate AR operationale 18
287 29652.28( %) 52.20( %)12. Afaceri noi 9
492 52415. AR care ben. de suport post-creare oferit AD (in 10 mai sus) 32
15a. #Zile suport post-creare oferit AD (in 10 mai sus) 1981608 1806
Page 1 of 1Monday, October 26, 2009
Rezultatele cumulative obtinute in cadrul proiectului RISP catre 30/09/09
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALEComponenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
(rata de schimb utilizata (1 dolar SUA) este 13 Lei)
30/06/09
30/09/09Nr Indicator
ACA CCA CDR MEGA Total
Total la Total la
Annex RBD 3
798 230
129 43
739
45
549 142
669 187
120 45
530 135
19 7
495
688
62
626 180
546
23
57 24
239
307 78
12
237
312
1551
$9 624 246 $3 156 507
$5 979 604 $1 567 456
96.5( %)
3.5( %)
$15 603 850 $4 723 964
43( %)
57( %)
$15 270 550
754 225
14743 4737
878 239
77 7
801 232
3 2
1. Numar localitati in care a avut loc campania promovare
2. Numarul de persoane care au participat la promovare
3. Numarul de cereri de participare la proiect
4. cele rejectate de DA si client
5. Sub-total (3-4)
6. inclusiv cereri in lucru (5-7)
7. Contracte de colaborare semnate
8. Contracte refuzate de AD/Beneficiar
9. Contracte semnate considerate active (7-8)
In contractele active (in 9 mai sus):
10. AR care au inceput implementarea planului de afaceri
11. In curs de executie (9-10)
Inclusiv in cele care au inceput implementarea PA (in 10 mai sus):
13. Afaceri individuale
14. Afaceri de grup
16. AR care genereaza venituri (in 10 mai sus)
17. AR cu planul de afaceri finisat cu suportul AD
18. AR inregistrate ca forma juridica cu suportul AD
19. Cereri de creditare catre institutiile financiare (IF)
20. minus cele rejectate sau retrase
21. Cererile de creditare ramase active (19-20)
Din cererile de creditare active:
22. Credite eliberate AR
24. Credite aprobate dar ne eliberate
25. Cereri de creditare in examinarea IF (21-22-24)
Din creditele eliberate (in 22 mai sus):
26. Credite eliberate din surse RISP
27. Credite eliberate din alte surse
28. AR fara credite (in 10 mai sus)
Din cele ce au inceput implementarea planului de afaceri (in 10 mai sus)
29. Agricole
30. Non agricole
31. Locuri de munca (la lansare)
33. Costul total al tuturor AR (in 10 mai sus)
35. Costul total al AR creditate
36. inclusiv: - credit
37. - contributia beneficiarului
3 332. Media locuri de munca pe afacere (la lansare)
$27 81534. Cost mediu al unei afaceri (in 10 mai sus)
$17 627 $21 18538. medie credit pe AR (in 22 mai sus)
817
145
567
672
105
546
21
643
54
321
$10 044 365
$6 137 715
$16 182 080
823
16160
898
79
819
2
3
$17 653
537 13923. Credite eliberate AR operationale 555
287 6852.3( %)12. Afaceri noi 296
492 11115. AR care ben. de suport post-creare oferit AD (in 10 mai sus)
524
182
42
122
140
18
118
4
128
9
89
$2 552 264
$1 700 515
$4 252 779
148
2402
222
40
182
0
2
$21 814
113
63
115
144
15
103
129
26
100
3
127
13
31
$1 600 988
$1 049 615
$2 650 604
225
5101
149
5
144
0
4
$15 544
103
35
101
261
45
200
216
16
193
7
208
8
123
$2 734 606
$1 820 128
$4 554 734
225
3920
288
27
261
0
2
$13 673
200
130
197
130 114 93 189
205 150 134 225
25 22 7 17
217 179 137 225
9 14 4 19
758
46
526
714
71
569
207 2 11 0
149 117 103 200
248
12
247
320
1589
43.6( %)
56.4( %)
479 259 398 453
64 54 56 146
78 68 47 54
3 9 0 0
71 28 72 77
$15 819 181$4 652 607 $3 961 236 $2 650 604 $4 554 734
$27 900$32 765 $32 469 $25 734 $22 774
1608 17615a. #Zile suport post-creare oferit AD (in 10 mai sus) 1806400 472 758
Page 1 of 1Monday, October 26, 2009
30/09/09Nr Indicator
ACA CCA CDR MEGA Total
Annex RBD 4a
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALEComponenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
Indicatori calitativi
1 468375 385 217 491
906224 189 152 341
562151 196 65 150
364117 84 43 120
25682 56 34 84
10835 28 9 36
1 4871 268 1 931 1 632 1 4001 5721 416 2 003 1 741 1 420
1 3491 083 1 794 1 448 1 364
3 091150 0 2 820 121
2 2121 975 2 233 4 719 1 6892 2092 011 2 219 4 305 1 756
2 2181 897 2 264 5 630 1 559
9711 375 0 1 538 7739921 775 0 1 586 764
950975 0 1 500 782
5 785 9361 995 231 1 927 476 577 500 1 285 729
1 099 779191 101 94 330 521 550 292 7981 041 904876 234 56 970 108 400 300
62%
38%
70%
30%
Nr. locuri de munca create la afacerile monitorizate in ultimele 12 luni
BarbatiFemei
Numarul fondatorilor angajati
BarbatiFemei
BarbatiFemei
BarbatiFemei
BarbatiFemei
Numar angajati, anterior someri
Salariul mediu al angajatilor
Salariul mediu al fondatorilor angajati
Salariul mediu ianinte de proiect
1. Angajati
2. Durabilitatea afacerilor
3. Taxecolectate la afacerile monitorizate in ultimele 12 luni
TVA platit Taxa pe venit si taxe locale platite Fondul social, taxa pe venit, fondul de pendii, etc (din salarii)
569149 117 103 200
17827 55 35 61391122 62 68 139
00 0 0 0
00 0 0 0
00 0 0 0
4. Informatie despre credit
Numar de afaceri cu credit din acesteaNumar de AR durabile, care reziliaza contractulNumar de AR cu credit cu contract valabil cu ADNumar de AR cu credite neperformante
Numar de AR care acceseaza/negociaza al doilea creditNumar de AR care solicita asistenta repetata a DA (contra plata)
Page 1 of 1Monday, October 26, 2009
30/09/09Nr Indicator
ACA CCA CDR MEGA Total
Annex RBD 4b
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALEComponenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
Date culese la monitorizare
3 744 8351 880 000 16 000 1 568 835 280 000Economii investite afacere, MDL
Economii investite afacere, USD
1. Remitente investite in afacere
2. Cresterea veniturilor beneficiarilor
288 064144 615 1 231 120 680 21 538
Economiile ca % din investitie 6%8% 0% 11% 2%
Numar de afaceri care au economii din remitente investite in afacere
15356 14 30 53
Numar de afaceri care au monitorizat acest indicator 281109 20 31 121
Cresterea veniturilor:
11153 9 16 33mai putin de 15%
7919 5 4 51intre 15% si 25%
7127 4 6 34intre 25% si 50%
139 2 2 0intre 50% si 100%
41 0 3 0mai mult de 100%
Page 1 of 1Monday, October 26, 2009
