+ All Categories
Home > Documents > Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

Date post: 28-Jan-2017
Category:
Upload: truongthuy
View: 237 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
56
1 RAPORT MONITORIZAREA SPECIILOR DE PĂSĂRI DIN PARCUL NATURAL LUNCA JOASĂ A PRUTULUI INFERIOR (2007- 2010) (Contract nr. 12866/30.12.2005 privind participarea Societăţii Ornitologice Române (SOR) la proiectul LIFE05NAT/RO/000155, Anexa I, Acţiunea D1 ”Supravegherea şi monitorizarea populaţiilor de păsări din Lunca Joasă a Prutului Inferior”) Autori: dr. Teodor Glăvan, coordonator SOR proiect LIFE05NAT/RO/000155, prof. Eugen Petrescu, dr. Nicolae Onea, membri grup lucru proiect. Galaţi 2010
Transcript
Page 1: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

1

RAPORT

MONITORIZAREA SPECIILOR DE PĂSĂRI DIN PARCUL NATURAL

LUNCA JOASĂ A PRUTULUI INFERIOR (2007- 2010)

(Contract nr. 12866/30.12.2005 privind participarea Societăţii Ornitologice Române (SOR) la proiectul LIFE05NAT/RO/000155, Anexa I, Acţiunea D1 ”Supravegherea şi

monitorizarea populaţiilor de păsări din Lunca Joasă a Prutului Inferior”)

Autori: dr. Teodor Glăvan, coordonator SOR proiect LIFE05NAT/RO/000155, prof. Eugen Petrescu, dr. Nicolae Onea, membri grup lucru proiect.

Galaţi 2010

Page 2: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

2

CUPRINS

Introducere

I. Caracterizarea generala a bazinului hidrografic al Prutului Inferior

3

II. Cracterizarea ornitologica a zonei umede Prutul Inferior 4 III. Proiectul LIFE05NAT/RO/000155 ”Restaurarea ecologica a Parcului

Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior” 6

IV. Planul de monitorizare a avifaunei Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior

8

V. Monitoringul speciilor de păsări protejate (Anexa I Directiva Păsări”79/409/CEE) identificate în Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior

11

VI. Monitoringul păsărilor de apa

22

VII. Monitoringul speciilor cuibaritoare 26 VIII. Monitoringul speciilor comune din Programul Common Bird

Monitoring 31

IX. Realizarea facilitaţilor de bird watching ca puncte permanente de monitorizare

37

Concluzii Bibliografie

Page 3: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

3

Introducere I. Caracterizarea generala a bazinului hidrografic al Prutului Inferior

Lungimea totală a raului Prut este de 967 km. Din suprafaţa totală a bazinului hidrografic Prut de 27.540 km.p. pe teritoriul României se află 10.990 km.p., încadrându-se printre bazinele mijlocii.

Bazinul hidrografic este întins de la nord spre sud-est, îngust asimetric, cu malul drept mai bine dezvoltat în secţiunile de sus şi mijlocii. Lăţimea medie a bazinului este de 51 km.

Reţeaua hidrografică este formată din râul Prut şi afluenţii săi principali (cursul inferior): Elan cu lungimea de 68 km, suprafaţa 608 km.p; Larga – 29 km, 151 km.p.; Horincea – 24 km, 143 km.p. şi Chineja – 73 km, 766 km.p.

Sectorul Prutului inferior este situat într-o zonă cu climă continentală, cu ierni scurte şi nu prea friguroase şi veri lungi şi călduroase, cu temperaturi mai ridicate coborând spre sud.

Fig.1. Bazinul hidrografic al raului Prut Sectorul inferior al bazinului hidrografic Prut este format din straturi sarmatice

dispuse monoclinal fără suprafeţe structurale, eroziunile cursurilor de apă sunt caracteristice acestei zone. Aspectul este dominat de culmi domoale cu văi adânci şi largi, cu terase înguste şi şerpuite. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unităţi geomorfologice: platouri, văi şi lunca Prutului.

Page 4: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

4

Fig.2. Aspecte din Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior

Lunca Prutului, se caracterizează prin altitudini absolute cuprinse între 8 m în partea nordică şi 3-4 m în partea sudică. Relieful luncii se prezintă în general plan, cu o pantă continuă din nord spre sud. Transversal terenul coboară dinspre râul Prut (est) şi piciorul versanţilor (vest) către mijlocul incintei îndiguite.

Aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) şi forme negative (foste lacuri, gârle, bălţi şi mlaştini, fig.2.).

II. Caracterizarea ornitologica a zonei umede Prutul Inferior

Bazinul hidrografic al râului Prut reprezintă o zonă umedă de un deosebit interes

avifaunistic, atât pentru România, cât şi pentru zona de sud-est a Europei. De-a lungul văii Prutului sunt înregistrate importante căi de migraţie ale păsărilor. Numeroase specii de păsări (acvatice, limicole, răpitoare, silvicole etc.) staţionează, se hrănesc şi cuibăresc în zonă. Amplasată în imediata apropiere a Deltei Dunării, lunca Prutului devine şi mai atractivă din punct de vedere al protecţiei şi conservării diverselor ecosisteme acvatice şi terestre, a speciilor de floră, vegetaţie şi faună, a realizării activităţilor ecologice, turistice, recreative etc.

Lista sistematică a speciilor de păsări observate până în prezent, în zona Prutului inferior (au fost luate in calcul şi cercetările anterioare) cuprinde 239 specii de păsări ce aparţin a 50 de familii şi 17 ordine.

Din numărul total al păsărilor identificate, 137 au fost clocitoare (57,3% din ornitofauna inventariată).

Page 5: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

5

9.62

39.75

0.42

24.69

7.53

15.06

2.93

Oaspete de iarna Oaspete de vara Rar iarna

Specie de pasaj Migrator partial Sedentar

Specie eratica

Cele mai reprezentative au fost speciile din ordinul Passeriformes, familiile Sylvidae, Turdidae,

Fringilidae, Motacillidae şi

Hirundinidae. Mai apoi au urmat păsările acvatice şi cele semiacvatice din ordinele Charadriiformes, Anseriformes,

Ciconiiformes, Gruiformes,

Podicipediformes, Gaviiformes,

Pelecaniformes, de asemenea şi cele din ordinul Falconiformes.

Fig.3. Fenologia avifaunei parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior In aspect fenologic avifauna Parcului Natural este reprezentata prin 23 specii oaspete de

iarna, 95 specii oaspete de vara, 59 specii de pasaj, 7 specii eratice, 18 specii migrator partial, 36 specii sedentare si o specie rar intalnita iarna (Fig.3).

Din numărul total al speciilor de păsări identificate în zona Prutului inferior (239 specii), 50 de specii, cu un diferit grad de periclitate şi vulnerabilitate, sunt incluse în Cartea Roşie a vertebratelor din România (2005): specii vulnerabile (26 specii - 10,9 %), periclitate (14 specii - 5,9 %) şi critic periclitate (10 specii - 4,2 %) (Fig.4).

Fig.4. Gradul de periclitate al avifaunei Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior

Dintre speciile critic periclitate amintim de: pelicanul creţ (Pelecanus crispus), gârliţa mică (Anser erythropus, călifarul roşu (Tadorna ferruginea), codalbul (Haliaeetus albicilla), şoimul dunărean (Falco cherrug) ş.a.

Printre speciile periclitate înregistrate în zonă s-au regăsit: egreta mare (Egretta alba), lopătarul (Platalea leucorodia), cătăliga (Himantopus himantopus), heretele sur (Circus

pygargus), stârcul roşu (Ardea purpurea) ş.a. Speciile vulnerabile au fost: barza neagră (Ciconia nigra), călifarul alb (Tadorna

tadorna), pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus), turturica (Streptopelia turtur) ş.a.

79, 79%

10.9, 11%5.9, 6% 4.2, 4%

procent

Specii neincluse in Cartea Rosie

Specii vulnerabile

Specii periclitate

Page 6: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

6

III. Proiectul LIFE05NAT/RO/000155 ”Restaurarea ecologica a Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior”

La initiativa Agentiei Regionale de Protectie a Mediului Galati (ARPM Galati), a

altor institutii cu profil biologic si ecologic din Galati, au fost realizate actiuni de protectie si conservare a biodiversitatii din lunca inundabila a râului Prut. Astfel, s-a constituit Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior (cu o suprafata de 8247 ha), prin aparitia H.G. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone.

Cursul inferior al raului Prut, de la confluenta sa cu fluviul Dunarea, amonte 122 km, a fost incadrat intr-o arie protejata, de importanta transfrontaliera, fiind, totoodata considerata granita naturala de est a Romaniei cu Republica Moldova. Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior se suprapune cu doua arii naturale protejate de interes comunitar: ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului si aria de protectie speciala avifaunistica: ROSPA0070 Lunca Prutului Vladesti-Frumusita. Pe teritoriul parcului s-au dlimitat urmatoarele zone: Lacul Brates, Ostrovul Prut, Zona dig-talvegul raului Prut dintre Punct Vama Giurgiulesti si Vladesti, Lacul Pochina, Complexul agropiscicol Mata-Radeanu si zona inundabila a raului Prut (Fig.5, 6).

Fig. 5. Localizarea Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Infeiror (harta realizata prin proiectul LIFE)

Page 7: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

7

În acest context, Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Galati in pareneriat cu alte institutii de specialitate, inclusiv cu Societatea Ornitologica Romana (SOR), a initiat proiectul LIFE - Nature „Restaurarea Ecologica a Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior”, cofinantat de Comisia Europeana, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile si de Consiliul Judetului Galati. Obiective proiectului: Imbunatatirea starii de conservare a avifaunei acvatice si habitatelor din Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului, activitati de inventariere si monitorizare a faunei, reconstructie ecologica, constientizare, elaborare a unui plan de management, crearea unei structuri de administratie a parcului, desemnarea de Arii de protectie speciala avifaunistica în cadrul retelei Natura 2000.

Fig.6. Harta Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Infeiror (harta realizata prin proiectul LIFE)

Page 8: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

8

IV. Planul de monitorizare a avifaunei Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior

Conform acţiunii D1 ”Supravegherea şi monitorizarea populaţiilor de păsări din Lunca Joasă a Prutului Inferior” incluse în Planul de monitorizare a avifaunei Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior pe perioada 2007-2010 s-au realizat următoarele activităţi:

• Monitorizarea avifaunei Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior prin respectarea planului de monitorizare elaborat de Societatea ornitologica Romana (SOR);

• Monitoring-ul speciilor de păsări protejate (Anexa I Directiva Păsări”79/409/CEE) identificate în Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior;

• Monitorizarea speciilor de pasari acvatice; • Monitoring-ul speciilor cuibaritoare; • Monitorizarea speciilor comune de pasari care sunt folosite în Programul Common

Bird Monitoring;

• Realizarea facilitaţilor de bird watching ca puncte permanente de monitorizare.

Activităţile de monitorizare a avifaunei pe perioada 2007-2010 sau efectuat pe toată suprafaţa Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior. Identificarea păsărilor s-a facut incepând cu sezonul de iarnă din anul 2 al derulării proiectului, în diferite aspecte fenologice: iernat, migraţie, cuibărire (aspectele hiemal, prevernal, estival, serotinal, autumnal), în special în zonele de concentrare maximă a păsărilor (hrănire, odihnă, reporoducere) şi anume: Balta Maţa Rădeanu, Balta Pochina, Balta Vlascuta, Balta Vlădeşti, Lacul Brateş, dar şi în terenurile învecinate parcului, indeosebi terenuri agricole, localităţi ş.a.

Material şi metodă de lucru utilizată în monitorizarea avifaunei Metoda punctelor fixe şi a transectelor

Această metodă implică deplasarea într-un anumit loc (punct) şi înregistrarea păsărilor observate din acel loc pe o anumită perioadă de timp.

Un mod practic de dispunere a punctelor fixe este amplasarea lor de-a lungul transectelor, ce urmăresc potecile, cursurile de apă etc., dar să fie localizate în aşa fel încât să fie la o anumită distanţă perpendicular pe tarnsect.

În cazul în care punctele fixe sunt dispuse de-a lungul transectelor, timpul este folosit mai eficient şi şansa observatorului de a detecta păsările creşte.

Distanţa dintre punctele fixe diferă în funcţie de speciile de păsări. Astfel, pentru păsările mici distanţa poate fi până în 150 m, iar pentru speciile mai mari, mai mobile şi în special pentru studiul în ecosisteme deschise, distanţele variază între 350-400 m.

Numărul punctelor fixe de observaţii variază. Aveţi nevoie minim de 50 puncte de oservaţii în cadrul unui eşantion (ecosistem). În cazul speciilor rare sunt necesare şi mai multe puncte fixe pentru a strânge suficiente date ca să poată fi făcută o estimare precisă. Durata numărării este de aproximativ 5-10 minute; cu cât specia este mai mobilă sau dispersă, se foloseşte mai puţin timp. Cea ma bună metodă de calculare a distanţei în numărarea din punctul fix implică evaluarea distanţei până la fiecare pasăre observată. Ex. formular pentru înregistrarea datelor Punct obs.nr.

Ecosistem Început Durată (min)

Specia Exemplare Distanţa

2C lac 06.30 10 Anas sp. 15 30

2C - - 5 Anser sp. 8 50

Page 9: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

9

O altă variantă a metodei punctelor fixe este înregistrarea tuturor păsărilor dintr-un cerc în al carui centru se află observatorul şi care are o rază stabilită de acesta în funcţie de condiţiile de vizibilitate. De exemplu: 50 m într-o pădure relativ deasă, 300 m în câmp deschis. Numărul de observaţii se raportează la suprafaţa pe care o are cercul cu raza cunoscută.

Utilizarea transectelor presupune deplasarea observatorului de-a lungul lor şi înregistrarea păsărilor pe ambele laturi ale transectului.

Poziţionarea transectelor nu se face în funcţie de anumite repere sau după preferinţa observatorului (ex. de-a lungul potecilor, a unui mal de râu etc., care se pare că ar avea multe păsări), acestea fiind poziţionate fără legătură cu distribuţia păsărilor. În aşa caz, datele observaţiilor pot fi extrapolate şi pentru alte sectoare ale aceluiaşi ecosistem. Uneori transectele sunt dispuse sub formă de reţea, orientate în funcţie de configuraţia terenului, cum ar fi un rau, lac etc. Astfel, cu uşurinţă pot fi verificate elementele ce influienţează mărimea populaţiei de păsări (ex. transectele din apropierea râului pot fi comparate cu cele mai îndepărtate).

Lungimea transectelor depinde în mare măsură de timpul necesar de estimare a unui eşantion, cât şi de numărul ecosistemelor cercetate. Cel mai lung traseu parcurs de observator într-o zi nu trebuie să depăşească 10 km. Pentru evaluări mai precise sunt recomandate transecte de cca 4 km.

Pe fiecare transect observatorul se va deplasa cu o viteză constantă, cercetând zona de ambele laturi al transectului şi estimând direct distanţa dintre pasăre şi transect sau estimând distanţa dintre observator şi pasăre şi unghiul făcut de linia imaginară dintre cei doi şi transect. Estimarea distanţei şi numărarea păsărilor la fiecare observaţie sunt necesare pentru calcularea densităţii, dar e bine să înregistraţi şi alte elemente: sexul păsării, tipul observaţiei (zbor, cântec, chemare etc.), timpul observaţiei, înâlţimea la care se află pasărea etc.). Ex. de fişă pentru colectarea de date Data: 23.01.2007 Vremea: Senin Început: 08.30 Sfârşit: 10.30

Observator: Radu Ştefan Nr. transect Tip ecosistem Specia Exemplare Distanţa

perpendiculară 1 baltă Parus sp. 5 10

1 - Ciconia sp. 2 45

Nr. transect Ecosist. Specia Exempl. Unghiul Distanţa Înălţimea 2C acvatic Larus sp. 25 70 50 30

2C - - 5 40 8 15

Estimarea exactă a distanţei de la pasăre perpendicular pe transect este, statistic, cea

mai dinamică metodă de estimare a distanţei şi este cea pe care o recomandăm. O metodă alternativă ar fi utilizarea de transecte cu lăţimea fixă, în care păsările înregistrate fie pe amble laturi ale traseului urmat, fie doar pe una. Folosind acestă metodă, intitulată transect cu lăţime fixă – TLF, sunt numărate toate păsările ca în metoda obişnuită, doar că sunt raportate la o fâşie de teren cu lăţime constantă.

Două fâşii reprezintă minimumul necesar pentru estimarea densităţii, dar e preferabil de avut mai multe fâşii, de obicei de lăţime diferită, de 10, 30, 50, 100, 200 m. Multe specii se adună în stoluri sau cârduri. În acest caz, pentru estimarea distanţei până la grupurile de păsări, poate fi folosită metoda TLV, estimarea distanţei facându-se până la centrul geometric al grupului.

Dimensiunea eşantioanelor în care se aplică metoda transectelor trebuie să fie cât mai mare. Numărul minim ideal este de cca 60-80 observaţii.Dacă păsările sunt în grupuri, dimensiunea eşantioanelor trebuie să fie şi mai mare.

Page 10: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

10

Cartarea punctelor implică notarea pe hartă a poziţiei păsărilor, în special al paseriformelor: sturzi, muscari, cinteze etc. Folosirea cartării punctelor, în perioada reproductivă a păsărilor, cuprinde cartarea masculilor cântători şi a cuiburilor, a coloniilor şi locurilor de odihnă etc.

Tehnica a fost folosită iniţial în regiunile temperate pentru a număra teritoriile masculilor cântători. Necesită mult timp. Sunt necesare 6-10 vizite într-o arie, iar acestea trebuie sa fie destul de dispersate în timp pentru a fi considerate independente.

Numărarea în cadrul sau lângă aglomerări de păsări

Numărarea păsărilor în locurile de odihnă sau colonii implică de obicei numărarea tututror păsărilor prezente, a celor care vin şi pleacă din adăpost. În multe cazuri acest lucru e similar cu numărarea păsărilor migratoare cum ar fi păsările răpitoare sau cocorii în zonele înguste de migraţie. Distanţa de la observator la adăpost va varia de asemenea: în general cu cât e mai mare adăpostul, cu atât trebuie să stea observatorii mai departe pentru a nu fi copleşiţi de păsările pe care le vor număra. Puteţi încerca să acoperiţi întrega circumferinţă a cercului sau doar o porţiune din ea. În aşa caz trebuie cunoscută proporţia din întreaga circumferinţă care e acoperită.

Numărarea/căutarea cuiburilor

Un studiu ornitologic se poate concentra şi asupra cuiburilor, deoarece disponibilitatea acestora poate limita mărimea populaţiei şi apoi cuiburile sunt caracteristice speciei şi relativ uşor de găsit. Comportamentul tipic al păsărilor (întoarcerea la cuib, jocurile nupţiale şi cântecul) poate fi folosit pentru a calcula numarul de perechi din zonă.

Numărarea cuiburilor păsărilor se rezumă la: • identificarea caracteristicilor cuiburilor; • numărarea sistematică a cuiburilor din diverse habitate (copaci, sol, vegetaţie

plutitoare, maluri, construcţii etc.); • calcularea numărului cuiburilor pe unitate de teritoriu,

ex. 10 cuiburi/km2 în pădure; 2 cuiburi/km2 în zona agricolă.

Evaluarea efectivelor de păsări coloniale Metodele de evaluare a numărului de perechi ale speciilor coloniale se referă la două

cazuri: specii la care se fac recensământuri relativ precise şi specii la care se fac estimări. Ex. Pescăruşi, chire, chirighiţe

Coloniile de pescăruşi pot fi recenzate din puncte de observaţie mai înalte decât colonia, dacă colonia se vede integral.

În cazul coloniilor care nu se pot vedea din puncte de obsevaţie la înălţime, se vor folosi metode alternative, cum ar fi estimarea păsărilor care îşi iau zborul când sunt deranjate brusc (numărul total se împarte la 2 şi avem numărul minim al perechilor).

O altă metodă este tot estimativă: se va recenza o fâşie a coloniei cu suprafaţa determinată, şi rezultatul va fi raportat la suprafaţa totală a coloniei. Ex. Cormorani, stârci şi egrete

Coloniile de stârci şi egrete amplasate în păduri se pot evalua parcurgând toată suprafaţa pădurii în cazul în care nu are suprafaţa mare, sau evaluarea efectivelor se poate face în maximum 2 ore numărând cuiburile de pe fiecaree copac. În cazul coloniilor amplasate în stufărişuri se vor folosi metode alternative, ca şi în cazul coloniilor de pescăruşi. Ex. cioară de semănătură, vânturel de seară

Coloniile acestor specii de păsări sunt amplasate în păduri şi se pot evalua parcurgând toată suprafaţa pădurii şi numărând cuiburile de pe fiecare copac. Pentru evitarea erorii de după numărare, fiecare copac cu cuib trebuie marcat. Este mai simplă numărarea cuiburilor amplasate în copaci izolaţi, parcuri, arbori de pe marginea şoselelor, plantaţii forestiere. Ex. Păsări de ţărm

Page 11: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

11

Întrucât aceste păsări de obicei cubăresc în colonii formate din mai multe specii, şi fiecare specie are caractere aparte, pentru evaluarea efectivelor se va folosi metoda derivată din metoda transectelor. Toată suprafaţa de studiu trebuie împărţită în mai multe eşantioane de cca 100-150 m lăţime. Se va nota fiecare cuib văzut, cât şi comportamentul păsărilor (tip de zbor, agresivitate etc.). Ex. Lăstuni, drepnele şi prigorii

Recensământul acelor specii care au cuibul la vedere este uşor. Se vor înregistra dintr-un punct fix toate cuiburile folosite de păsările adulte.

Evaluarea păsărilor migratoare acvatice de talie mare

Recensământul se face în zone unde în timpul migraţiei se concentrează efective mari de stârci, egrete, berze, cocori, cormorani, pelicani etc. Evaluarea se face cu ajutorul binoclului sau al lunetei, notând fiecare grup observat şi numărul exemplarelor din grup. Direcţia de migraţie se poate evalua raportând la punctele cardinale sau la anumite puncte de reper din teren. Observaţiile vor fi notate separat pentru fiecare interval de câte o oră. Se va estima înălţimea de zbor a păsărilor şi gruparea lor (stoluri, grupuri mici, exemplare solitare).

Evaluarea păsărilor răpitoare în migraţie

În mod asemănător cu grupa precedentă, se pot evalua efectivele migratoare de răpitoare, care folosesc căile de migraţie cu concentrări mari (acvile, şorecari, ulii, găi, şoimi). Aprecierea recensământului se face ca şi pentru grupul anterior, o atenţie sporită acordându-se identificării proporţiei mascul/femelă, adult/juvenil.

Recensământul de iarnă al răpitoarelor

În sezonul de iarnă se pot evalua efectivele unor specii de răpitoare care în timpul sezonului de cuibărit sunt teritoriale şi dispersate pe suprafeţe mari, cu un mod de viaţă mai ascuns (şorecari, acvile, şoimi). Aceste specii iarna se concentrează în zone deschise şi accesibile, unde se pot evalua efectivele fără eforturi mari.

Observaţiile se pot face în zone deschise: câmpii, terenuri agricole, mlaştini, fâneţe etc., de regulă, de două ori în sezonul de iarnă, unul la început şi altul pe la sfârşitul perioadei, de preferabil între orele 7-14, când activitatea răpitoarelor este maximă.

V. Monitoringul speciilor de păsări protejate (Anexa I Directiva Păsări”79/409/CEE) identificate în Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior

Activitatea respectivă a presupus monitorizarea speciilor din avifauna Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior incluse în Anexa I a Directivei Păsări”79/409/CEE. După cum am menţionat anterior, în perimetrul Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior s-au înregistrat 76 de specii de păsări ce se regăsesc în Anexa I Directiva “Păsări”79/409/CEE. Pe teritoriul Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior activităţile de apreciere a efectivelor populaţiilor de păsări au cuprins anumite grupe şi specii de păsări ce reflectă starea ecologică a habitatelor din zona Prutului inferior. Este cunoscut faptul că biotopurile existente în lunca Prutului inferior sunt propice pentru diverse grupe de păsări, în special acvatice: Ciconiiformes, Anseriformes, Charadriiformes, etc., dar şi altele, precum Falconiformes, Columbiformes, Piciformes, Passeriformes ş.a. Speciile de păsări s-au întâlnit în mai multe habitate favorabile acestora şi anume, bălţi permanente şi temporare, lacuri de acumulare (heleştee), mlaştini cu stufăriş, pajişti umede şi sălcete. Grupele şi speciile de păsări monitorizate. Ciconiiformes:

Cormoran mic - Phalacrocorax pygmeus, specie protejata prin Directiva Consiliului Europei 79/409 EEC privind conservarea pasarilor salbatice adoptata la 2 aprilie 1979.

Lungime totala 50 cm, anvergura 85 cm. Se scufunda de la suprafata apei si inoata sub apa. Cioc cu varf incarligat. Pot fi vazuti deseori stand pe crengi, cu aripile intinse pentru

Page 12: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

12

a se usca. Cap mic, cioc scurt, coada lunga. Capul si gatul sunt de un maro-castaniu inchis, corpul negru-verzui stralucitor. Zboara cu batai de aripi dese, intercalate cu scurte planari. Cuibareste in colonii mixte cu starci si egrete. Ierneaza in numar mic in sudul tarii. In Romania este o specie oaspete de vara, intalnita rar iarna. Obisnuit in Delta Dunarii, unde cuibareste cel mai important efectiv din populatia europeana. Efectiv: 5.000 – 7.000 perechi.

În zona Prutului inferior Phalacrocorax pygmeus este o specie oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii de stârci şi egrete în sălcişurile din lunca Prutului inferior (ex. Colonia amplasată în perimetrul Rezervaţiei “Prutul de Jos”, Republica Moldova, cea mai mare din zonă). Alte locuri de cuibărit pe teritoriul Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (România): zona Maţa Rădeanu, Vlădeşti – Oancea, Balta Vlăşcuţa, zona Giurgiuleşti vamă s.a. Efective: 40-60 perechi cuibăritoare.

In perioada derularii proiectului Life efectivele Phalacrocorax pygmeus au crescut, mentinandu-se intre 35-52 perechi cuibaritoare (Fig. 8).

0

10

20

30

40

50

60

2007 2008 2009 2010

Phalacrocorax pygmeus

Fig.8. Efective cuibaritoare Phalacrocorax pygmeus

Stârc pitic - Ixobrychus minutus, specie protejata prin Directiva Consilului Europei 79/409 EEC privind conservarea pasarilor salbatice adoptata la 2 aprilie 1979.

Lungime totala 35 cm, anvergura 55 cm. Pasare in general greu de observat. Populeaza locuri cu vegetatie densa in regiuni mlastinoase, de preferinta stufarisuri. Masculul are spatele negru si pete alb-galbui pe aripi, femela este maro cu dungi pe spate. Zbor caracterisitic: atai de aripi rapide cu planari ample. Uneori sta in stuf nemiscat. Cuibareste in perechi izolate. Ponta formata din 5-6 oua.

In Romania este o specie oaspete de vara. Frecvent si larg raspandit, oriunde exista stufarisuri dese. Efectiv: 10.000 – 20.000 perechi.

În zona Prutului inferior este o specie oaspete de vară. Observată în număr mai mare în perioada migraţiei. Cuibăreşte în stufărişurile din lunca Prutului inferior (ex. zona Maţa Rădeanu, Balta Pochina, Şovârca, Vlădeşti – Oancea, Balta Vlăşcuţa, Cotul Chiului s.a.). Efectiv: 50-55 perechi cuibăritoare.

Pe durata derularii proiectiului Life populatia speciei Ixobrychus minutus s-a mentinut intre 46-53 perechi cuibaritoare (Fig. 9).

Page 13: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

13

43

44

45

46

47

48

49

50

51

52

53

2007 2008 2009 2010

Ixobrychus minutus

Fig.9. Perechi nidicole Ixobrychus minutus

Stârc galben - Ardeola ralloides, specie protejata prin Directiva Consiliului Europei 79/409 EEC privind conservarea pasarilor salbatice adoptata la 2 aprilie 1979.

Lungime totala 45 cm, anvergura 87 cm. Raspandit in regiuni mlastinoase. Corpul si capul ocru, aripile si coada albe. Ciocul verzui. Intalnit ziua in copaci sau tufisuri. Isi cauta hrana mai ales in amurg. Pasare solitara. Zbor lent. Strigat strident si aspru. Cuibareste in tufisuri sau copaci, de obicei cu alti stârci, in colonii. Ponta formata din 3-5 oua. In Romania este o specie oaspete de vara. Rar si sporadic in interiorul tarii. Efectiv: 3.000 – 4.000 perechi. Pe Prutul inferior este o specie oaspete de vară. Identificat

prin efective însemnate în timpul migraţiei. Cuibăreşte în perechi puţin numeroase împreună cu alte specii de ardeide în zăvoaiele din lunca Prutului inferior (ex. zona Maţa Rădeanu, Balta Pochina, Vlădeşti – Oancea, Balta Vlăşcuţa s.a.). Efectiv: 30-40 perechi cuibăritoare. In perioada implementarii proiectului efectivele speciei Ardeola ralloides au inregistrat 35-42 perechi cuibaritoare (Fig. 11).

Egretă mică - Egretta garzetta, specie protejata prin Directiva Consiliului Europei 79/409 EEC privind conservarea pasarilor salbatice adoptata la 2 aprilie1979. Lungime totala 60 cm, anvergura 92 cm. Observata in zone mlastinoase, balti, maluri de rauri si lacuri. Penaj de culoare alba. Degete galbene, care contrasteaza cu picioarele negre. Cioc complet negru. Batai de aripi relativ rapide. Se hraneste stand la panda sau pasind tiptil prin apa mica. Hrana este formata din broaste si insecte acvatice. Cuibareste in colonii mixte cu alte specii de starci. Cuiburile sunt amplasate pe stuf vechi, salcii. Ponta consta din 3-5 oua.

Fig.10. Egretă mică - Egretta garzetta la cuibarit (Balta Mata Radeanu)

Page 14: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

14

In Romania este o specie oaspete de vara. Putin numeroasa in unele puncte din interiorul tarii. Efectiv: 2.500 – 3.000 perechi. În zona Prutului inferior este o specie oaspete de vară. Observată în număr mai mare în perioada migraţiei. Cuibăreşte în colonii mixte în sălcişurile şi stufărişurile din lunca Prutului inferior (ex. zona Maţa Rădeanu, Vlădeşti – Oancea s.a.). Efectiv: 50-60 perechi cuibăritoare. Urmare a derularii proiectului Life populatia speciei Egretta garzetta s-a mentinut la nivelul a 46-52 perechi nidicole (Fig. 11).

0

10

20

30

40

50

60

2007 2008 2009 2010

Ardeola ralloides

Egretta alba

Egretta garzetta

Fig.11. Efective cuibaritoare Ardeola ralloides, Egretta garzetta si Egretta alba

Egretă mare - Egretta alba, specie protejata prin Directiva Consiliului Europei 79/409 EEC privind conservarea pasarilor salbatice adoptata la 2 aprilie 1979.

Lungime totala 90 cm, anvergura 150 cm. Intalnita in regiuni cu ape putin adanci. Pasare de dimensiuni mari.Penaj de culaoare alba. Baza ciocului galbena, degete de culoare inchisa si tibia maro-galbuie. In zbor picioarele depasesc mult varful cozii. Batai de aripi incete. Strigat strident. Cuibareste destul de rar in stufarisuri, delte si mlastini. Cuibul si-l instaleaza pe stuf vechi, salcii joase. Depune 3-4 oua.

In Romania este o specie oaspete de vara, intalnita rar iarna. Cuibareste in principal doar in Delta Dunarii, rar in interiorul tarii. Unele exemplare ierneaza. Efectiv: 300-400 perechi.

Pe Prutul inferior este o specie oaspete de vară. Identificat prin efective însemnate în timpul migraţiei.

Unele exemplare pot fi întâlnite şi iarna. Pe Prutul inferior cuibăreşte în număr foarte mic de perechi în sălcişuri şi stufărişuri (ex. zona Maţa Rădeanu, colonia de pe teritoriul Rezervaţiei “Prutul de Jos”, Republica Moldova). Efectiv: 0-5 perechi cuibăritoare. Efectivele speciei Egretta alba au crescut pe perioada respectarii regimului de protectie a PNLJPI, inregistrand 6-9 perechi cuibaritoare (Fig. 11).

Ţigănuş - Plegadis falcinellus, specie protejata prin Directiva Consilului Europei 79/409 EEC privind conservarea pasarilor salbatice adoptata la 2 aprilie 1979.

Page 15: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

15

Lungime totala 60 cm, anvergura 90 cm. Intalnit in regiuni mlastinoase, lacuri, balti. Ciocul este lung si curbat, penajul de culoare maro-rosiatica. Zoara in stoluri in siruri lungi, cu batai de aripi relativ rapide cominate cu scurte faze de planare. In zbor gatul este tinut intins. Strigate dure, puternice. Cuiareste in colonii, de obicei in stufarisuri sau arbori. Depune 3-4 oua. In Romania este o specie oaspete de vara. Raspandit in estul tarii, frecvent doar in Delta Dunarii. Cuiibareste in colonii

mixte cu alte specii de satarci si egrete. Efectiv: 2.500 – 3.500 perechi. Pe Prutul inferior Plegadis falcinellus este o specie oaspete de vară, ce cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii de stârci şi egrete în stufărişurile şi sălcişurile din lunca Prutului inferior (ex. zona Maţa Rădeanu, colonia de pe teritoriul Rezervaţiei “Prutul de Jos”, Republica Moldova). Efective: 10-20 perechi cuibăritoare. In perioada derularii proiectului Life, urmare a masurilor de protectie a speciilor de avifauna din PNLJPI, efectivele speciei Plegadis falcinellus au crescut, inregistrand 15-27 perechi nidicole (Fig. 13).

0

5

10

15

20

25

30

35

40

2007 2008 2009 2010

Plegadis falcinellus

Platalea leucorodia

Fig.13. Perechi nidicole Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia

Lopătar - Platalea leucorodia, specie protejata prin Directiva Consilului Europei

79/409 EEC privind conservarea pasarilor salbatice adoptata la 2 aprilie 1979. Lungime totala 88 cm, anvergura 130 cm. Pasare rara intalnita pe langa ape putin adanci, balti intinse si lacuri cu stufaris. Ciocul este lat si foarte lung. In zbor isi tine gatul intins. Zboara in stoluri, de obicei in linie cu batai de aripi rapide. Cand este in cautare de hrana in apele putin adanci isi misca gatul/capul dintr-o parte in alta.

Fig.14. Lopătar in zbor. Balta Mata Radeanu

Page 16: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

16

Cuibareste in colonii in stufarisuri, mai rar in copaci. Ponta consta din 3-4 oua. In Romania este o specie oaspete de vara. Cuibareste in estul tarii. Relativ mai

numeros in Delta Dunarii. Efectiv: 500 – 600 perechi. În zona Prutului inferior este o specie oaspete de vară. Identificată în număr mai mare

în perioada migraţiei. Cuibăreşte în colonii mixte în stufărişurile şi sălcişurile din lunca Prutului inferior (ex. Colonia mixtă din zona Maţa Rădeanu, colonia de pe teritoriul Rezervaţiei “Prutul de Jos”, Republica Moldova). Efectiv: 30-40 perechi cuibăritoare. Populatia speciei este relativ stabila in zona Prutului inferior. Astfel, in rezultatul implementarii proiectului Life, efectivele speciei Platalea leucorodia in PNLJPI au variat intre 10-38 perechi nidicole (Fig. 13). Anseriformes: Raţă roşie - Aythya nyroca, specie protejata prin Directiva Consilului Europei 79/409 EEC

privind conservarea pasarilor salbatice adoptata la 2 aprilie 1979. Lungime totala 40 cm, anvergura 66 cm. Cuibareste pe lacuri cu stufaris. Masculul este de un maro-rosu inchis intens, femela este de un maro-cenusiu.

Fig.15. Raţă roşie - Aythya nyroca

Crestetul inalt si ciocul destul de lung, dunga de culoare alba de pe aripa sunt semnele distinctive ale speciei. Cuibul si-l instaleaza in desisul unei vegetatii inalte. Depune 7-12 oua. In Romania este o specie oaspete de vara. Prezenta in Delta Dunarii si baltile din campie. Efectiv: 2.000 – 6.000 perechi.

Pe Prutul inferior este o specie oaspete de vară. Întâlnită prin efective însemnate în timpul migraţiei. Cuibăreşte în număr redus de perechi pe bălţi şi lacuri cu vegetaţie densă (ex. zona Maţa Rădeanu, Balta Pochina, Vlădeşti – Oancea, Balta Vlăşcuţa s.a.). Efectiv: 50-60 perechi cuibăritoare.

Efectivele speciei Aythya nyroca in limitele PNLJPI au fost de cca 50-55 perechi cuibaritoare.

Falconiformes: Codalb - Haliaaetus albicilla, specie protejata prin Directiva Consilului Europei

79/409 EEC privind conservarea pasarilor salbatice adoptata la 2 aprilie 1979. Lungime totala 77-92 cm, anvergura 190-250 cm. Cuibareste in regiuni de coasta,

lacustre si riverane bogate in peste. Se hraneste cu peste si pasari acvatice, adesea cu hoituri. Adultul are coada alba, cioc masiv si galben, cap, gat si piept maro deschis. Identificat cu usurinta prin talia foarte mare, aripile mari, dreptunghiulare, gat lung, ciocul foarte mare si coada scurta cu varf rotunjit. Zbor activ cu serii lungi de batai incete de aripi.

In Romania este o specie migrator partial. Specie rara in avifauna tarii, cuibarind doar in lungul Dunarii si in Delta. Efectivul si arealul codalbului s-au redus mult in ultimele decenii. Efectiv: 12-18 perechi.

În zona Prutului inferior este o specie migrator partial. Identificat în număr mai mare în migraţie. Unele exemplare pot fi observate şi iarna. O pereche cuibăritoare înregistrată la extremitatea nord-estică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (pe teritoriul Republicii Moldova). Efectiv: 3-5 exemplare sezon.

Page 17: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

17

In limitele PNLJPI efectivele Haliaaetus albicilla s-au mentinut la nivelul a 0-1 perechi nidicole, specia fiind un rar cuibaritor in zona Prutului inferior (Fig. 17).

Erete de stuf - Circus aeroginosus, specie protejata prin Directiva Consilului Europei 79/409 EEC privind conservarea pasarilor salbatice adoptata la 2 aprilie 1979. Lungime totala 48-55 cm, anvergura 115-140 cm. Larg raspandit. Cuibareste in stufarisuri intinse. De obicei, poate fi vazut zburand jos deasupra stufarisului. Vaneaza de asemenea pe campii si terenuri agricole.

Fig.16. Erete de stuf - Circus aeroginosus

Masculul gri-argintiu pe aripi si coada, femela maro inchis. Cuibul si-l instaleaza pe sol, in sruf. Ponta formata din 3-5 oua.

In Romania este o specie oaspete de vara, intalnita rar iarna. Raspandit mai ales in regiunea de campie, in stufarisuri intinse. Abundenta maxima in Delta Dunarii. Efectiv: 700 – 1.500 perechi.

Pe Prutul inferior Circus aeroginosus este o specie oaspete de vară. Cuibăreşte în număr redus de perechi în stufărişurile din lunca Prutului inferior (ex. zona Maţa Rădeanu, Vlădeşti – Oancea, Balta Vlăşcuţa s.a.). Efective: 10-15 perechi cuibăritoare. Populatia speciei este stabila in zona Prutului inferior. Pe durata derularii proiectului efectivele speciei Circus aeroginosus au inregistrat 10-14 perechi cuibaritoare (Fig. 17).

0

2

4

6

8

10

12

14

16

2007 2008 2009 2010

Circus aeroginosus

Haliaaetus albicilla

Fig.17. Perechi nidicole Haliaaetus albicilla si Circus aeroginosus

Uligan pescar - Pandion haliaetus, specie protejata prin Directiva Consilului

Europei 79/409 EEC privind conservarea pasarilor salbatice adoptata la 2 aprilie 1979. Lungime totala 53-61cm, anvergura 140-165 cm. Specie comuna intalnita in

apropierea lacurilor. In migratie, raspandit pe continent si pe coaste marine. Se hraneste exclusiv cu peste pe care il prinde din zbor prin plonjare. Partea superioara a corpului maro, crestet alb, dedesubt albicios. Corp masiv, aripi lungi, zbor planat.

In Romania este o specie de pasaj. In trecut a cuibarit in Delta Dunarii, in Padurea Letea. In prezent este o pasare foarte rara.

Page 18: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

18

În zona Prutului inferior este o specie rară de pasaj. Identificat, de regulă, pe întinsuri mari de apă, cu vegetaţie diversă (ex. zona Maţa Rădeanu, Vlădeşti – Oancea, Balta Vlăşcuţa s.a.). Efectiv: 1-3 exemplare sezon. Specia Pandion haliaetus nu cuibareste in zona Prutului inferior, inclusiv in PNLJPI, ea reprezentand o specie de pasaj.

Charadriiformes: Piciorong - Himantopus himantopus, specie protejata prin Directiva Consiliului

Europei 79/409 EEC privind conservarea pasarilor salbatice adoptata la 2 aprilie 1979. Lungime totala 38 cm. Cuibareste in mlastini putin adanci, in colonii mici. Intalnit in

grupuri mici. Picioare foarte lungi, de un rosu deschis, cioc drept, penaj alb stralucitor cu aripi si spate de culoare inchisa. Cuibareste in mici colonii, de preferinta in zone saraturate. Depune 3-4 oua.

In Romania este o specie oaspete de vara. Relativ mai numeros in Dobrogea. Efectiv: 100-250 perechi.

În zona Prutului inferior este o specie oaspete de vară. Mai numeros fiind în timpul migraţiei. Cuibăreşte în număr redus de perechi pe terenuri mocirloase din lunca Prutului inferior (ex. zona Maţa Rădeanu, Vlădeşti – Oancea, zona lacului Brateş s.a.). Efectiv: 5-10 perechi cuibăritoare. Urmare a derularii proiectului efectivele speciei Himantopus himantopus s-a mentinut stabile, inregistrand 6-10 perechi cuibaritoare (Fig. 18).

Ciocîntors - Recurvirostra avosetta, specie protejata prin Directiva Consiliului Europei 79/409 EEC privind conservarea pasarilor salbatice adoptata la 2 aprilie 1979.

Lungime totala 43 cm. Cuibareste in colonii destul de mari, in golfurile marine putin adanci, in lagune si pe lacuri din stepe. Penaj alb stralucitor cu pete negre. Picioare foarte lungi, gri-albastre. Cioc subtire, indoit puternic in sus. Inoata des. Zgomotos si agitat. Zboara cu batai de aripi destul de rapide. Cuibareste in mici colonii pe bancurile mlastinoase din apele putin adanci ale campiei. Ponta consta din 2-3 oua.

In Romania este o pasare oaspete de vara. Densitatea maxima in partea sudica din zona lagunara Razelm-Sinoe. Efectiv: 200-350 perechi.

Pe Prutul inferior este o specie oaspete de vară. Identificat îndeosebi în perioada migraţiei. Probabil cuibăreşte în număr foarte mic de perechi în locuri mlăştinoase şi puţin adânci din lunca Prutului inferior. Efectiv: 0-5 perechi cuibăritoare. Pe durata implementarii proiectului Life efectivele speciei s-au mentinut la cca 2-5 perechi nidicole (Fig. 18).

0

2

4

6

8

10

2007 2008 2009 2010

Himantopus himantopus

Recurvirostra avosetta

Fig.18. Efective cuibaritoare Himantopus himantopus si Recurvirostra avosetta

Page 19: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

19

Becaţină mare - Gallinago media, specie protejata prin Directiva Consiliului Europei

79/409 EEC privind conservarea pasarilor salbatice adoptata la 2 aprilie 1979. Lungime totala 29 cm. Cuibareste in terenuri umede, mlastinoase. In migratie intalnita

pe terenuri mai uscate. Penaj pe spate negricios. Piept galbui-roscat, abdomen alb. Picioare scurte. Cioc brun-negricios, foarte lung. Se ridica in aer la inaltimi de 4-6 m. Zbor in linie dreapta cu batati de aripi iuti.

In Romania este o specie de pasaj. Idenrtificata cu regularitate in timpul migratiei. În zona Prutului inferior este o specie de pasaj. Identificat, de regulă, pe mlaştini, pajişti umede, bazine secate ş.a. (ex. zona Maţa Rădeanu, Balta Pochina, Vlădeşti – Oancea, Balta Vlăşcuţa, Lacul Brateş s.a.). Efectiv: 150-200 exemplare sezon. Gallinago media nu cuibareste in limitele PNLJPI, reprezentand o specie intalnita, doar, in timpul migratiei.

Chrighiţă cu obraz alb - Chlidonias hybridus, specie protejata prin Directiva Consiliului Europei 79/409 EEC privind conservarea pasarilor salbatice adoptata la 2 aprilie 1979. Lungime totala 25 cm. Intalnita in locuri mlastinoase. Zbor agitat, acrobatic, de obicei, la mica inaltime. Penaj gri-cenusiu pe partea inferioara a corpului, de la abdomen pana la gat. Obraz alb, sub calota neagra a capului. Ciocul si picioarele rosii. Cuibareste in colonii, construindu-si cuibul pe suprafata apelor putin adanci, fixandu-l de vegetatia plutitoare. Depune 2-3 oua.

0 50 100 150 200 250 300

2007

2008

2009

2010

Chlidonias hybridus

Fig.19. Efective nidicole Chlidonias hybridus

In Romania este o specie oaspete de vara. Numeroasa si larg raspandita mai ales in Campia Romana si Delta Dunarii. In expansiune teritoriala si numerica. Efectiv: 6.000 – 10.000 perechi. În zona Prutului inferior este o specie oaspete de vară. Larg răspândită pe bălţile şi lacurile din lunca Prutului inferior, unde cuibăreşte printr-un număr relativ mare de perechi (ex. zona Maţa Rădeanu, Balta Pochina, Vlădeşti – Oancea, Balta Vlăşcuţa, Lacul Brateş s.a.). Efectiv: 250-300 perechi cuibăritoare. Efectivele speciei Chlidonias hybridus in zona PNLJPI s-au situat in limitele a 210-280 perechi nidicole (Fig. 19).

Coraciiformes: Pescăraş albastru - Alcedo atthis, specie protejata prin Directiva Consiliului Europei

79/409 EEC privind conservarea pasarilor salbatice adoptata la 2 aprilie 1979. Lungime totala 18 cm. Intalnit in lungul raurilor si canalelor incet-curgatoare, cu

maluri abrupte in care isi sapa cuibul. Adesea intalnit pe iazuri ogate in peste. Cap mare, cioc lung, picioare si coada scurta. Deasupra de un albastru sau verde stralucitor. Dedesubt

Page 20: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

20

portocaliu rosiatic. Sta pe crengile copacilor, deasupra apei, putand ramane nemiscat ore intregi. Plonjeaza pentru a prinde peste cu capul in jos. Zbor rapid, fluieraturi inalte, ascutite. Cuibareste in perechi solitare. Depune 3-8 oua in cuiburi sapate adanc in maluri.

In Romania este o specie migrator partial. Larg raspandit in lungul raurilor bogate in peste in intrega tara. Efectiv: 2.000 - 4.000 perechi.

Pe Prutul inferior este o specie migrator partial. Identificat în număr nu prea mare pe bălţile, lacurile şi helesteele din zonă (ex. zona Maţa Rădeanu, Balta Pochina, Vlădeşti – Oancea, Balta Vlăşcuţa, Lacul Brateş s.a.). Efectiv: 50-60 perechi cuibăritoare. Pe durata derularii proiectului Life, efectivele speciei Alcedo atthis au variat intre 45-60 de perechi nidicole (Fig. 21).

Dumbrăveancă - Coracias garrulus, specie protejata prin Directiva Consiliului Europei 79/409 EEC privind conservarea pasarilor salbatice adoptata la 2 aprilie 1979.

Lungime totala 30 cm. Specie destul de rara, raspnadita in regiuni deschise cu copaci mari, scorburosi. Coloritul este de un albastru pal pe corp si aripi. Spate maro castaniu deschis, gatul si pieptul slab dungate cu maro-cenusiu. Se observa stand frecvent pe sarme telegrafice sau pe crengi, cioturi de copaci. Zboara in jos spre sol si prinde insecte mari. Zbor rapid, cu batai viguroase de aripi. Cuibul si-l instaleaza in diferite scorburi sau cuiburi parasite de la pasari mai mari, gauri din peretii malurilor. Ponta consta din 4-5 oua. In Romania este o specie oaspete de vara. Raspandita in regiunea de campie, frecventa in Dobrogea. Efectiv: 2.000 – 3.500 perechi.

În zona Prutului inferior este o specie oaspete de vară. Puţin numeroasă, cu o răspândire restrânsă în lunca Prutului inferior (ex. Balta Pochina, Vlădeşti – Oancea, Balta Vlăşcuţa, Lacul Brateş s.a.). Cuibăreşte printr-un număr redus de perechi. Efectiv: 20-30 perechi cuibăritoare. Urmare a implementarii masurilor de protectie a avifaunei PNLJPI, efectivele speciei Coracias garrulus au inregistrat cca 24-32 perechi nidicole (Fig. 21).

0

10

20

30

40

50

60

70

2007 2008 2009 2010

Alcedo atthis

Coracias garrulus

Fig.21. Efective nidicole Alcedo atthis si Coracias garrulus

Piciformes: Ghionoaie sură - Picus canus, specie protejata prin Directiva Consiliului Europei

79/409 EEC privind conservarea pasarilor salbatice adoptata la 2 aprilie 1979. Lungime totala 27 cm. Larg raspandita, dar mai putin comuna decat ghionoaia verde.

Deseori poate fi vazuta pe sol; in cea mai mare masura ea se hraneste pe copaci. Sperioasa si prudenta. Primavara isi semnaleaza prezenta cu strigatul sau; toamna si iarna se indreapta

Page 21: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

21

spre localitati. Masculul are rosu pe partea frontala a capului, femela deloc. Cuibareste in scorburi pe care si le sapa cu ajutorul ciocului. Ponta formata din 4-8 oua.

In Romania este o specie sedentara. Comuna in paduri de foioase, preferand asociatii de salcie si plop alb din Lunca Dunarii, de asemenea in livezi, parcuri si gradini. Efectiv: 20.000 – 50.000 perechi.

În zona Prutului inferior este o specie sedentară. Comună în pădurile de salcie şi plop din lunca Prutului inferior, liziere, grădini cu pomi etc. (ex. Balta Pochina, Vlădeşti – Oancea, Balta Vlăşcuţa s.a.). Efectiv: 50-60 perechi cuibăritoare. Pe durata implementarii proiectului Life, efectivele speciei Picus canus s-au mentinut la nivelul a 48-54 de perechí cuibaritoare (Fig. 22).

Ciocănitoare de stejar - Dendrocopos medius, specie protejata prin Directiva Consiliului Europei 79/409 EEC privind conservarea pasarilor salbatice adoptata la 2 aprilie 1979.

Lungime totala 20 cm. Traieste mai ales in paduri de foioase, in specila cele de stejar si carpen. Deseori zboara in coroana arborilor. Cioc destul de slab, spre deosebire de alte specii de ciocanitori. Crestet rosu in toate tipurile de penaj. Are mai mult alb pe partile laterale ale capului. Spatele si aripile dungate cu alb si negru. Abdomenul are o nuanta cafeniu galbuie. Isi construieste cuibul in arbori de esenta moale. Prefera trunchiurile care sunt intrate in putrezire. Ponta consta frecvent din 5-6 oua. In Romania este o specie sedentara. Lagr raspandita in padurile regiunii de campie, mai ales in cele de stejar. Putin numeroasa.

Efectiv: 3.000–10.000 perechi. Pe Prutul inferior este o specie sedentară. Cu o răspândire relativ largă în lunca Putului inferior, mai ales în sălcişuri cu plop. (ex. Balta Pochina, Vlădeşti – Oancea, Balta Vlăşcuţa s.a.). Efectiv: 40-50 perechi cuibăritoare. Populatia speciei Dendrocopos medius in limitele PNLJPI a fost stabila, inregistrand 42-50 perechi nidicole.

0 10 20 30 40 50 60

2007

2008

2009

2010

Dendrocopos medius

Picus canus

Fig.22. Perechi cuibaritoare Picus canus si Dendrocopos medius

Page 22: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

22

Passeriformes: Muscar gulerat - Ficedula albicollis, specie protejata prin Directiva Consiliului

Europei 79/409 EEC privind conservarea pasarilor salbatice adoptata la 2 aprilie 1979. Lungime totala 13 cm.Cuibareste destul de frecvent in padurile de foioase, gradini si

parcuri. Masculul are spatele negru, abdomenul alb, un guler alb pe gat, fruntea alba, coada neagra. Femela cu penaj dorsal cafeniu, ceafa gri deschis. Cantec din sunete prelungi si subtiri. Prinde insecte din zbor si isi construieste cuibul in diverse orificii si scorburi. Depune 4-9 oua.

In Romania este o specie oaspete de vara. Probabil cuibareste in toate padurile din regiunea colinara inalta si montana. Efectiv: 50.000 – 100.000 perechi. În zona Prutului inferior esteo specie oaspete de vară. Identificat prin efective mai însemnate în timpul pasajului.

Cuibăritul speciei Ficedula albicollis în lunca Prutului inferior este incert. Specia este inregistrata indeosebi in timpul migratiei.

Sfrancioc cu fruntea neagră - Lanius minor, specie protejata prin Directiva Consiliului Europei 79/409 EEC privind conservarea pasarilor salbatice adoptata la 2 aprilie 1979.

Lungime totala 20 cm. Observat in locuri deschise, cu copaci izolati si tufisuri. Deseori sta pe fire de telegraf sau crengi. Spate gri, aripi si coada negre, adomen deschis si frunte neagra. Cuibul si-l instaleaza la inaltimi, in arbori mari sau tufe. Depune 5-6 oua.

In Romania este o specie oaspete de vara. Specie larg raspanduta si relativ numeroasa in zona de campie a tarii. Efectiv: 60.000 – 100.000 perechi.

În zona Prutului inferior este o specie oaspete de vară. Identificat în liziere, terenuri agricole, localităţi s.a. Cuibăreşte printr-un număr redus de perechi faţă de Lanius collurio,

specie dominantă în zonă. Efectiv: 60-70 perechi cuibăritoare. Pe perioada derularii proiectului Life, populatia speciei Lanius minor in lunca Prutului inferior a fost stabila, inregistrand cca 65-70 perechi nidicole. VI. Monitoring-ul păsărilor de apă

După cum s-a menţionat în rapoartele anterioare, Recensamantul Pasarilor de Apa

(IWC) este un program de monitoring (evaluare a efectivelor de pasari) pe termen lung, organizat de Wetlands International incepand cu 1967 si se desfasoara anual in perioada 10-20 ianuarie in 47 de tari. Numarul si distributia pasarilor in perioada iernarii sunt sintetizate in rapoarte anuale, iar bazele de date create sunt folosite pentru urmatoarele obiective: 1) identificarea zonelor umede de importanta internationala si estimarea populatiilor la efectivele de pasari de apa; 2) identificarea prioritatilor pentru actiuni de conservare si cercetare; 3) crearea unei baze de date care sa reflecte starea actuala a zonelor umede; 4) sustinerea obiectivelor conventiilor internationale privind conservarea biodiversitatii globale; 5) analiza datelor privind modificarile distributiei populatiilor in functie de conditiile de mediu si de presiunea antropica. Tarile care furnizeaza informatii despre efecivele de pasari sunt grupate pe regiuni, Romania apartinand la grupul tarilor riverane Marii Negre.

Pe perioada 2007-2010 monitoringul păsărilor de apa s-a realizat pe intreaga suprafaţă a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior, acoperind aspectul aspect hiemal – luna ianuarie, cand, sub egida Wetlands International, se realizează numărătoarea sincron a păsărilor de apă la nivel european. Acesta include realizarea recensământului diferitor gupe de păsări (Ciconiiformes, Anseriformes, Falconiformes, Piciformes, Passeriformes ş.a.).

Page 23: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

23

Astfel au fost urmărite populaţiile păsărilor acvatice ce iernează sau staţionează în interiorul parcului şi zonele limitrofe, luându-se în calcul şi efectivele de păsări observate în perioadele anterioare. Acestea fiind apreciate în corelare cu condiţiile climatice ale zonei (modificări ale temperaturii aerului, acoperirea cu gheata a suprafeţelor bazinelor acvatice etc.)

In bazinul inferior al Prutului, implicit, în Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior, există câteva cartiere de iernare a păsărilor acvatice, în special pentru Anseriformes - eleşteele de la Cârja - Maţa - Rădeanu, zona Vlădeşti - Oancea, Lacul Brateş, bălţile Pochina, Vlăşcuţa ş.a., de asemenea cursul permanent al Prutului.

Iarna au fost identificate în perimetrul acestor zone specii precum sunt: Podiceps

auritus, ce apare accidental în sezonul rece, exemplare de Cygnus cygnus. De asemenea s-au identificat exemplare izolate de Egretta alba, Ardea cinerea, ce iernează în zonă, stoluri de gâşte (Anser anser), printre care fiind prezentă şi Anser albifrons (zona Vlădeşti, terenurile adiacente bălţii Maţa Rădeanu).

Efective de pasari acvatice identificate in perioada de iarna Tab. 2. Perioada Punct obs. Ecosistem Specia Efective (ex.) 01-02.2007-2010

Mata Radeanu, Vladesti. Pochina, Vlascuta

acvatic Egretta alba

Ardea cinerea

Cygnus olor

Anser albifrons

Anser anser

Anas platyrhynchos

Anas crecca Aythia fuligula

125 230 560 170 860 4850 450 75

01-02.2007-2010

Lacul Brates acvatic Egretta alba

Ardea cinerea

Cygnus olor

Anser albifrons

Anser anser

Anas platyrhynchos

Anas crecca Aythia fuligula

96 135 450 85 120 1650 630 45

De asemenea iernează în perimetrul parcului şi Cygnus olor, Anas platyrhynchos,

Aythia ferina, Anas crecca ş.a. În grupuri mici de exemplare au fost identificate Aythia

marila, Aythia fuligula, Bucephala clangula (Balta Vlădeşti, Lacul Brateş). Dintre laride o frecvenţă mai mare au înregistrat în această perioadă Larus ridibundus şi Larus cachinnans întâlnite în tot cursul anului. În sezonul rece s-au inregistrat şi exemplare de Larus canus.

Efective de pasari acvatice identificate in perioada de iarna Tab. 3.

Perioada Punct obs. Ecosistem Specia Efective (ex.) 01-02.2007-2010

Mata Radeanu, Vladesti

acvatic Larus ridibundus

Larus cachinnans

1840 250

01-02.2007-2010

Lacul Brates acvatic Larus ridibundus

Larus cachinnans

Larus canus

2560 420 45

Page 24: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

24

Efective ale altor specii de pasari identificate in perioada rece a anului Dintre Piciformes, genul Dendrocopos cu o frecvenţă mai mare s-a identificat

Dendrocopos major. Celelalte specii Dendrocopos medius, Dendrocopos minor, întâlnite, îndeosebi, în pădurile de salcie din lunca Prutului, înregistrează efective scăzute, cu excepţia lui Dendrocopos syriacus, semnalată în preajma localităţilor, cu tendinţă de extindere şi în alte biotopuri.

Efective de piciforme in perioada de monitorizare a avifaunei Tab. 4.

Perioada Punct obs. Ecosistem Specia Efective (ex.) 2007-2010 Sectoare silvice

Mata Radeanu, Vladesti

silvic Dendrocopos major

Dendrocopos medius

Dendrocopos minor

70 32 25

2007-2010 Zone forestiere, Lacurile Pochina, Vlascuta, Brates

silvic Dendrocopos major

Dendrocopos medius

Dendrocopos minor

60 45 32

Din genul Picus s-au înregistrat Picus canus şi Picus viridis. Genul Dryocopus este

reprezentat de specia Dryocopus martius, întâlnit prin efective reduse în lunca Prutului inferior.

Efective de piciforme din perioada de monitorizarea a avifaunei Tab. 5. Perioada Punct obs. Ecosistem Specia Efective (ex.) 2007-2010 Sectoare silvice

Mata Radeanu, Vladesti

silvic Picus canus

Picus viridis

Dryocopus martius

14 4 8

2007-2010 Zone forestiere, Lacurile Pochina, Vlascuta, Brates

silvic Picus canus

Picus viridis

Dryocopus martius

25 6 12

Dintre păsările răpitoare de zi (Falconiformes), Falco tinnunculus, Accipiter nisus, au

fost observaţi în sezonul rece, de asemenea şi exemplare de Buteo buteo. Exemplare izolate de Circus cyaneus au fost semnalate în sezonul rece, în terenurile limitrofe parcului. Efective de Falconiformes din perioada de monitorizarea a avifaunei Tab. 6. Perioada Punct obs. Ecosistem Specia Efective (ex.) 2007-2010 Mata Radeanu,

Vladesti silvic, agricol Falco tinnunculus

Accipiter nisus

Buteo buteo

Circus cyaneus

12 4 15 5

2007-2010 Lacurile Pochina, Vlascuta, Brates

silvic, agricol Falco tinnunculus

Accipiter nisus

Buteo buteo

Circus cyaneus

17 6 26 7

Din răpitoarele de noapte (Strigiformes) au fost identificate următoarele specii: Strix

aluco, Asio otus şi Athene noctua. Dintre Passeriformes o densitate mai mare în perioada rece a anului au înregistrat:

Parus major, Parus coeruleus, Passer montanus, Corvus corone cornix etc.

Page 25: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

25

Efective de Passeriformes din perioada de monitorizarea a avifaunei Tab. 7. Perioada Punct obs. Ecosistem Specia Efective (ex.) 2007-2010 Mata Radeanu,

Vladesti silvic Parus major

Parus coeruleus

Passer montanus

Corvus corone cornix

145 65 120 75

2007-2010 Lacurile Pochina, Vlascuta, Brates

silvic Parus major

Parus coeruleus

Passer montanus

Corvus corone cornix

160 75 170 90

Specii cu efective reduse au fost: Sitta europaea, Certhia familliaris şi Parus

palustris. În sezonul rece au fost identificate şi alte specii precum: Erithacus rubecula,

Turdus merula, Aegithalos caudatus, Remiz pendulinus, Fringilla coelebs, Carduelis

cannabina, Miliaria calandra, Emberiza schoeniclus. Ca oaspeţi de iarnă s-au înregistrat: Regulus regulus, Turdus pilaris, Fringilla montifringilla, Pyrrhula pyrrhula ş.a.

Efective de Passeriformes din perioada de monitorizarea a avifaunei Tab. 8. Perioada Punct obs. Ecosistem Specia Efective (ex.) 2007-2010 Mata

Radeanu, Vladesti

silvic, agricol Erithacus rubecula

Turdus merula

Aegithalos caudatus

Remiz pendulinus

Fringilla coelebs

Carduelis cannabina

Miliaria calandra

Emberiza schoeniclus Regulus regulus

Turdus pilaris

Fringilla montifringilla

Pyrrhula pyrrhula

19 34 25 12 125 15 6 9 14 170 15 7

2007-2010 Lacurile Pochina, Vlascuta, Brates

silvic, agricol Erithacus rubecula

Turdus merula

Aegithalos caudatus

Remiz pendulinus

Fringilla coelebs

Carduelis cannabina

Miliaria calandra

Emberiza schoeniclus Regulus regulus

Turdus pilaris

Fringilla montifringilla

Pyrrhula pyrrhula

24 47 12 16 140 15 8 15 23 250 9 12

Page 26: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

26

VII. Monitoringul speciilor de pasari cuibaritoare Monitoringul speciilor cuibaritoare a cuprins întreaga suprafaţa a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior cât şi a zonelor adiacente, apreciindu-se efectivele clocitoare la unele specii coloniale prezente pe anexa 1 a Directivei Păsări”79/409/CEE (Ciconiiformes), dar şi a altor specii de păsări ( Anseriformes, Charadriiformes, Falconiformes, Columbiformes,

Piciformes, Passeriformes). Din activităţile legate de monitoringul speciilor cuibaritoare menţionăm următoarele: 1. Identificarea cuiburilor de barza alba (Ciconia ciconia) pe teritoriul parcului natural,

realizată în colaborare cu şcolile din localitatile de pe teritoriul parcului. Astfel, în cadrul observaţiilor ornitologice realizate (2007-2010), în satele şi comunele din lunca Prutului inferior, judeţul Galaţi, localităţi limitrofe parcului, s-au înregistrat 20-25 cuiburi de barză albă.

Populatia Ciconia ciconia pe suprafata PNLJPI a fost stabila inregistrandu-se intre 4-7 cuiburi de Ciconia ciconia (Fig. 24).

Fig.23. Barza alba - Ciconia ciconia

0 1 2 3 4 5 6 7

2007

2008

2009

2010

Ciconia ciconia

Fig.24. Efective nidicole Ciconia ciconia

2. Estimarea populaţiilor cuibaritoare de răpitoare de zi (Falconiformes) şi de noapte (Strigiformes) din parc.

Populaţiile păsărilor răpitoare de zi nu se remarcă printr-o diversitate specifică sporită, la fel şi efectivele acestora sunt relativ reduse.

Prezentăm în continuare o scurtă caracterizarea a efectivelor nidicole ale speciilor din grupul Falconiformes.

Circus aeruginosus, specie protejata prin Directiva Consilului Europei 79/409 EEC privind conservarea pasarilor salbatice adoptata la 2 aprilie 1979. Specie oaspete de vară. Răspândit destul de larg pe teritoriul parcului, mai ales în ecosisteme acvatice cu stufărişuri întinse (Balta Cârja - Maţa - Rădeanu, Balta Pochina, Balta Vlăşcuţa, Balta Vlădeşti, Lacul Brateş) ş.a Efective: 10-15 perechi cuibăritoare.

Acipiter gentilis, specie sedentară. Rar întâlnit în lunca Prutului inferior. Probabil cuibăreşte într-un număr redus de perechi în sălcişurile din zona Prutului inferior.

Page 27: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

27

Efective: 0-5 perechi cuibăritoare. Accipiter nisus, specie sedentară. Mai rar întâlnită în zonă, indeosebi în sezonul rece

al anului. În arboretele de salcie din lunca Prutului inferior efectivele cuibăritoare ale speciei sunt reduse. Efective estimate: 5-10 perechi cuibăritoare.

Buteo buteo, specie migrator parţial. Des întâlnit în zona Prutului inferior, mai ales în perioada migraţiei, dar şi iarna. Efecitvele nidicole ale speciei sunt reduse în aceasta zonă. Lipsa unor suprafeţe întinse de păduri din lunca Prutului inferior limiteză cuibăritul speciei. Astfel la cuibărit sunt înregistrate puţine perechi. Efective estimate: 0-5 perechi cuibăritoare.

Fig.25. Sorecar comun - Buteo buteo

Falco tinnunculus, specie migrator parţial. Specie numeroasă, larg răspândită în cadrul parcului în diferite aspecte fenologice. Întâlnită în diverse biotopuri, păduri de luncă,

liziere, plantaţii artificiale, localităţi ş.a. Cuibăreşte cu regularitate în lunca Prutului inferior, înregistrând efective relativ sporite, comparativ cu alte specii de păsări răpitoare. Efective estimate: 50-70 perechi cuibăritoare.

Fig.26.Vanturel rosu - Falco tinnunculus

Falco vespertinus, specie oaspete de vară. Specie puţin numeroasă în lunca Prutului inferior comparativ cu alte specii de păsări răpitoare. Lipsa coloniilor de cioară de semănătură (Corvus frugilegus) diminuează puernic efectivele nidicole ale speciei. Efective estimate: 15-20 perechi cuibăritoare.

0

10

20

30

40

50

60

70

2007 2008 2009 2010

Accipiter gentilis

Accipiter nisus

Falco tinunculus

Falco vespetinus

Falco subbuteo

Buteo buteo

FiFig.27. Efective cuibaritoare Falconiformes

Page 28: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

28

Falco subbuteo, specie oaspete de vară. Specie întâlnită în diverse biotopuri ale

luncii Prutului inferior. Relativ frecvent şi larg răspândit faţă de alte specii de şoimi. Efectivele nidicole ale speciei sunt în creştere, fiind estimate la 20-30 perechi cuibăritoare. 3. Estimarea populaţiilor de Piciformes, inclusiv speciile prezente pe anexa 1 Directiva Păsări”79/409/CEE.

Jynx torquilla, specie oaspete de vară. Specie puţin numeroasă în lunca Prutului inferior. Preferă liziere de pădure, zăvoaie, plantaţii artificiale, grădini cu pomi etc. Lipsa arborilor bătrâni, scorburoşi, privează specia de locuri propice pentru cuibărit. Se observă o uşoară creştere a efectivelor speciei pe plan local. Efective: 20-30 perechi cuibăritoare.

Dendrocopos syriacus, specie protejata prin Directiva Consiliului Europei 79/409 EEC privind conservarea pasarilor salbatice adoptata la 2 aprilie 1979.

Este o specie sedentară. Specie puţin numeroasă în ecosistemele naturale ale Prutului inferior. Larg răspândită în zonele limitrofe parcului, gradini, livezi, plantaţii forestiere etc. Efective estimate: 0-5 perechi cuibăritoare.

Fig. 28. Ciocanitoare de gradini - Dendrocopos syriacus

Dryocopus martius, specie protejata prin Directiva Consiliului Europei 79/409 EEC

privind conservarea pasarilor salbatice adoptata la 2 aprilie 1979. Este o specie sedentară. Întâlnită în sălcişurile din lunca Putului. Înregistrează efective reduse comparativ cu alte specii de ciocănitori din zonă. Efective estimate: 5-10 perechi cuibăritoare.

Fig. 29. Ciocanitoare neagra - Dryocopus martius

Page 29: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

29

0

5

10

15

20

25

30

2007 2008 2009 2010

Jynx torquilla

Dendrocopos syriacus

Dryocopus martius

Fig.30. Efective nidicole Piciformes

Distribuţia şi efectivele nidicole ale speciilor de piciforme din lunca Prutului inferior depind in mare măsură de starea padurilor in care cuibaresc, prezenţa unei mai mari diversităţi arboricole (salcie, plop ş.a), a arborilor bătrâni şi scorburoşi, amplasarea şi suprafeţele arboretelor, starea lor fitosanitară, de fluctuaţiile numerice ale efectivelor speciilor ş.a. 4. Înregistrări ale speciilor rare de păsări în zona Prutulu inferior

Cormoran mic - Phalacrocorax pygmeus Specia a fost identificată în diferite aspecte fenologioce, îndeosebi în perioada

reproductivă. Zonele preferabile au fost cele din preajma bălţilor Vlădeşti, Cotul Chiului, lacul Brateş, gura de vărsare a Prutului în Dunăre ş.a. Locurile de cuibărit ale Phalacrocorax

pygmeus sunt în afara Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior şi anume, sălcişurile din perimetrul Lacului Beleu (Rezervaţia ştiinţifică „Prutul de Jos” Republica Moldova), unde cuibăreşte într-o colonie mixtă cu alte specii de egrete şi stârci (Phalacrocorax carbo,

Egretta garzetta, Ardeola ralloides, Platalea leucorodia, Plegadis falcinellus ş.a.). Exemplare izolate ale Phalacrocorax pygmeus au fost observate aici şi iarna.

Stârc pitic - Ixobrychus minutus Indivizi ai speciei s-au întânit în perioada nidicolă în majoritatea ecosistemelor acvatice din lunca Prutului inferior. Şi anume în perimetrul bazinelor acvatice cu stufărişuri întinse, unde îşi localizează cuibul (Balta Maţa - Rădeanu, Balta Pochina, Balta Şovârca, Balta Vlăşcuţa, Balta Vlădeşti, Lacul Brateş).

Stârc galben - Ardeola ralloides Identificat îndeosebi în preajma desişurilor de vegetaţie stuficolă, cu ochiuri libere de

apă, unde preferă să-şi dobândească hrana. Puţine perechi cuibăresc în zone cu stufişuri dense (Balta Maţa – Rădeanu, Balta Vlădeşti ş.a.). Masa principală a păsărilor observate pe Prutul inferior, cuibăreşte, împreună cu alte specii de ardeide, în colonia mixtă de pe Lacul Beleu (Republica Moldova).

Page 30: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

30

Egretă mică - Egretta garzetta

Întâlnită în majoritatea habitatelor acvatice din zona Prutului inferior. Mai numeroasă în perioada migraţiilor. La fel ca şi alte specii de stârci, incluse în anexa 1 Directiva Păsări”79/409/CEE, identificate în Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior, cuibăreşte prin efective reduse pe lacurile cu stufişuri întinse din preajma bălţilor Maţa – Rădeanu, Vlădeşti ş.a.). Un numar mai mare de perechi cuibăresc în aceeaşi colonie mixtă de păsări din zona Rezervaţiei ştiinţifice „Prutul de Jos”, Republica Moldova.

Fig.32. Egretă mică - Egretta garzetta

Egretă mare - Egretta alba Specia a fost identificată, îndeosebi, în timpul migraţiei, pe bălţi întinse, cu vegetaţie

densă. În perioada reproductivă exemplare izolate au fost observate în diferite zone ale parcului, inclusiv în perimetrul Bălţii Cârja - Maţa – Rădeanu, unde, probabil, unele exemplare au şi cuibărit, pe stufărişurile de pe lacurile Maţa şi Rădeanu. O parte a populaţiei locale de Egretta alba a cuibărit în comun cu alte specii de starci şi egrete în zona Lacului Beleu (Republica Moldova).

Stârc roşu - Ardea purpurea Exemplare izolate ale speciei s-au înregistrat, cu regularitate, pe întrega suparafaţă a

parcului, in zonele cu vegetaşie stuficolă densă. Probabil a cuibărit în număre redus de perechi în perimetrul Bălţii Cârja - Maţa – Rădeanu, a stufărişurilor din zona Vlădeşti-Oancea, de asemenea şi a Lacului Beleu (Rezervaţia ştiinţifică „Prutul de Jos” Republica Moldova).

Barză neagră - Ciconia nigra Întâlnită, în special, în timpul pasajului, prin stoluri de zeci de exemplare, dar şi în perioada reproductivă. Exemplare izolate au fost identificate în aspectele prevernal şi vernal, în diferite zone ale parcului, inclusiv în zona Bălţii Pochina, Vlădeşti-Oancea ş.a. Cuibăritul speciei în perimetrul Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior este incert.

Fig.34. Barză neagră - Ciconia nigra

Ţigănuş - Plegadis falcinellus Specia a fost identificată în migraţie, dar şi la cuibărit. Astfel preferă bălţi cu apă

puţin adâncă, cu stufărişuri întinse, cum sunt cele din zona Bălţiilor Maţa – Rădeanu, unde Plegadis falcinellus a cuibărit într-o colonie mixtă cu Platalea leucorodia, prin efective de

circa 5 -10 perechi. Lopătar - Platalea leucorodia Efective însemnate de Platalea leucorodia s-au înregistrat în timpul migraţiei, dar iar

şi în aspectul estival (iunie), când specia a cuibărit, printr-un număr de 15-20 perechi, împreună cu Plegadis falcinellus într-o colonie mixtă pe stufărişurile din perimetrul Bălţii Maţa –Rădeanu.

Page 31: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

31

Raţă roşie - Aythya nyroca Întâlnită în majoritatea habitatelor favorabile speciei, bălţi şi lacuri cu vegetaţie

palustră abundentă şi suprafeţe de apă liberă. Cuibăreşte, cu regularitate, în zona Pritului inferior (Balta Cârja - Maţa - Rădeanu, Balta Pochina, Balta Şovârca, Balta Vlăşcuţa, Balta Vlădeşti, Lacul Brateş ş.a.), în număr de câteva zeci de perechi.

Codalb - Haliaaetus albicilla Specie înregistrată îndeosebi în timpul pasajului şi iarna, când sunt observate

exemplare izolate, cat şi grupuri de păsări. Habitate preferate, bălţi, lacuri, eleştee, alternate cu păduri de luncă etc. (Balta Cârja - Maţa - Rădeanu, Balta Vlădeşti, Lacul Brateş ş.a.). O pereche cuibăreşte în extremitatea nord-estică a Bălţii Maţa – Rădeanu, unde pe malul Prutului (Republica Moldova), intr-o salcie înalta, a fost găsit un cuib de codalb.

Uligan pescar - Pandion haliaetus Întâlnit în migraţie, prin exemplare izolate, în perimetrul întinsurilor mari de apă din

lunca Prutului inferior (Balta Vlădeşti, Balta Vlăşcuţa ş.a.). Piciorong - Himantopus himantopus Specie identificată atât în migraţie, cât şi la cuibărire. Puţine perechi cuibăresc pe

lacurile din lunca Prutului inferior (Balta Maţa - Rădeanu, Balta Vlădeşti).

VIII. Monitoringul speciilor comune din Programul Common Bird Monitoring

Începând din anul 2006, Societatea Ornitologică Română a lansat un nou program de monitoring pentru detectarea schimbărilor în cadrul populaţiilor de păsări clocitoare bine cunoscute şi comune. Rezultatele provenite din acest program ne vor permite să detectăm schimbările petrecute în habitatele principale din ţară prin intermediul modificărilor survenite în cadrul populaţiilor de păsări clocitoare comune. Pentru obţinerea acestor date preţioase le cerem voluntarilor doar trei zile de teren. Nu este nevoie cunoaşterea detaliată a tuturor speciilor de păsări din România, programul este destinat şi iubitorilor naturii care cunosc numai speciile comune şi frecvente. Şi ei ne pot furniza informaţii preţioase despre sănătatea naturii din ţară. Un alt avantaj al acestui program este că voluntarii pot lucra în apropierea locuinţei lor. Cu puţină exagerare putem spune că pot realiza un studiu simplu în grădină, după câţiva ani vor afla ce se întâmplă cu păsările din jurul casei şi în plus vor avea informaţii despre situaţia din regiune şi din ţară. Aşadar cu o contribuţie mică putem obţine informaţii importante pentru protecţia naturii la nivelul întregii ţări. Metodă. Cvadratele de 2 x 2 km destinate monitoringului sunt selectate în mod aleatoriu. Procesul de selectare se desfăşoară în modul următor: voluntarii indică pe harta trimisă pătratele de 10 x 10 km sau indică localitea în a cărei împrejurimi (5-10 km) sunt dispuşi să desfăşoare observaţii regulate. Dintre aceste arii indicate se va alege în mod aleatoriu (se va trage la sorţi) pătratul sau pătratele de 2 x 2 km destinate observaţiilor. Numai prin această metodă reuşim să primim o imagine reprezentativă despre starea populaţiilor de păsări din ţară, deoarece vor fi selectate nu numai locurile preferate şi cu multe specii de păsări ci şi cele care conţin mai puţine specii dar ocupă o mare parte din teritoriul ţării (ca de exemplu terenurile agricole). Deci, urmând aceste reguli de selectare, habitatele din ţară vor fi probabil reprezentate fiecare în mod proporţional.După ce desfăşoară procesul de selectare, voluntarul va primi o scrisoare de la coordonatorul programului cu o copie a hărţii detaliate (1:15000) a pătratului selectat. Pe acestă hartă sunt desenate limitele pătratului de 2 x 2 km precum şi 25 de puncte din care observatorul va trebui să aleagă (cu ajutorul formularului de alegere a punctelor) cele 15 puncte unde va număra păsările (vezi harta alăturată). Înaintea începerii numărătorii propriu-zise observatorul trebuie să petreacă aproape o zi întreagă cu alegerea punctelor şi cu cartarea habitatelor. Folosind harta trimisă trebuie găsite şi localizate cele 15 puncte. Punctele trebuie marcate (de. ex. legăm o panglică de plastic pe un copac din apropiere) sau împrejurimile

Page 32: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

32

trebuie descrise în amănunt pentru ca şi în anii următori să le regăsim cu mare exactitate. Punctele pot fi localizate cu ajutorul unui aparat GPS (Global Positioning System) – la cerere vă trimitem coordonatele fiecărui punct. Orientarea pe teren cu ajutorul hărţii poate fi facilitată şi de folosirea unei busole. Atunci când ne aflăm în punctul ales, facem şi o schiţă în Jurnalul de teren, unde indicăm mărimea şi tipul habitatelor principale, folosind categoriile şi prescurtările din formularul de habitate. Este foarte util să localizăm încă de acum cu ajutorul unor puncte de referinţă distanţa de 100 de metri în jurul punctului de observare. Pe măsura posibilităţilor pentru a facilita orientarea pe teren observatorii vor primi şi o imagine satelitară a pătratului. Metoda de numărare a păsărilor este foarte simplă. La fiecare punct petrecem exact 5 minute şi notăm specia şi numărul păsărilor auzite sau văzute în jurul punctului în trei categorii: 1. în interiorul cercului de rază de 100 de m – păsări probabil clocitoare, deci indivizi care sunt pe pământ, pe vegetaţie sau coboară în zbor în perioada observaţiei. Notăm aici şi păsările care se află mai mult timp în zbor deasupra cercului studiat (ca de exemplu ciocârlia de câmp cântând în zbor nupţial). Păsările vor fi notate în două categorii de distanţă: între 0-50 şi 50-100 de metri; 2. păsări care zboară peste aria observată, fără a coborî 3. păsări observate în afara cercului de 100 de metri. Observatorul trebuie să stea 5 minute în continuu în mijlocul cercului, poate să folosescă binoclu, dar în nici un caz nu se poate mişca în interiorul cercului. După cinci minute de observaţii se deplasează la punctul următor unde va efectua următoarele 5 minute de observaţie etc. Cele 15 de puncte trebuie alese în aşa fel, încât să nu fie în locuri inaccesibile (ca de ex. o curte închisă, mijlocul unui lac, perete de stâncă, etc.). Din acest motiv sunt în total 25 de puncte, ca să fie posibilă alegerea acelor 15 puncte care sunt uşor accesibile. Este foarte important ca observatorul să efectueze singur observaţiile! Dacă eventual sunt două sau multe persoane pe teren, trebuie notate numai păsările observate de un singur observator. Să ţinem cont de faptul că prea mulţi oameni pot deranja păsările şi rezultatul numărătorii. Observaţiile se fac de două ori pe an: prima între 15 aprilie şi 15 mai, a doua între 16 mai şi 15 iunie. Între cele două observaţii trebuie să fie un interval minim de 14 de zile. În ambele ocazii, numărătoarea păsărilor se va începe cât mai devreme (începând de la ora 5 dimineaţa) şi se va termina până la ora zece înainte de masă, deoarece păsările sunt cel mai active în această perioadă a zilei. Este foarte important să respectăm aceste limite de timp, altfel rezultatele nu vor fi comparabile. În caz de vreme ploioasă şi cu vânt puternic este mai bine să amânăm observaţiile pe o altă zi. Formularul de recunoaştere a speciilor vă ajută în completarea Jurnalului de teren şi prin completare ne furnizaţi informaţii utile pentru prelucrarea şi interpretarea datelor. În acest formular, trebuie menţionat la fiecare specie dacă o recunoaştem cu siguranţă dacă o vedem şi/sau îi auzim cântecul. Dacă nu suntem siguri în recunoaşterea speciei, bifăm în coloana Nesigur. În procesul de interpretare a datelor este foarte important să ştim dacă lipsa unei specii de la un punct de observaţie se datorează într-adevăr unei lipse sau este rezultatul determinării nesigure. Aceste informaţii vor fi analizate în mod discret şi codate. Obiective de

realizat (în ordine cronologică): 1. Pe baza hărţii detaliate vizităm careul de 2x2 km şi dintre cele 25 puncte posibile selectăm cele 15 puncte unde vom efectua recensământul pe baza „Formularului de selectare a punctelor”. Pe punctele selectate (în interiorul cercului de 100 m) efectuăm cartarea habitatelor pe baza „Formularului de habitate”. Conturul habitatelor se trece direct pe „Jurnalul de teren”. Marcăm punctele selectate sau descriem detaliat împrejurimile punctului pentru a-l putea găsi cu precizie în anii următori.2. Între 15 aprilie şi 15 mai efectuăm prima numărătoare de păsări. Completăm coperta Jurnalului de teren, iar pentru păsările observate folosim paginile interioare unde deja am trecut conturul habitatelor. 3. După o perioadă minimă de 14 zile urmează cea de a doua ieşire pe teren, între 16 mai şi 15 iunie. Folosim al doilea Jurnal de teren şi completăm informaţiile necesare. 4. Trimitem originalul formularelor la adresa SOR: cele două Jurnale de teren, Formularul de selectarea

Page 33: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

33

punctelor şi Formularul de recunoştere a speciilor. 5. După prelucrarea datelor observatorii primesc rezultatele programului.

Fiecare observator primeşte o hartă similară acesteia, la o scară de 1:15000, unde sunt marcate şi numerotate cele 25 de puncte de observaţie cu cercuri de 50 şi 100 de metrii. Dintre aceste 25 de puncte trebuie selectate cele 15 de puncte unde vom efectua numărătorile. În mijlocul pătratului se află codul de identificare al careului de 2 x 2 km. Din modul in care evolueaza aceste specii se vede impactul activitatii umane si a agriculturii asupra speciilor salbatice de pasari din parc. Bird Farmland Index este un indicator obligatoriu pe care trebuie sa-l pregateasca fiecare stat membru a UE, inclusiv Romania.

Pentru România Societatea Ornitologică Română (S.O.R) a pregatit o lista cu specii care folosesc zonele agricole.

Din lista speciilor de păsări incluse în Programului Common Bird Monitoring au fost identificate speciile, ce se regăsesc în perimetrul Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior şi asupra cărora s-au realizat activităţi de monitorizare:

Barză albă - Ciconia ciconia

Barza albă este o specie oaspete de vară. L: 110 cm, A: 180-220 cm. Specie comună în toată Europa, exceptând partea nordică a arealului, unde numărul ei este în scădere. Preferă locurile deschise, pajişti şi păşuni umede, unde se hrăneşte cu broaşte. şerpi, cosaşi, peşti etc. Îşi face cuibul pe hornul caselor sau pe stâlpii de înaltă tensiune. Zboară cu gâtul întins şi poate fi văzută adeseori planând la înălţimi foarte mari folosindu-se de curenţii de aer calzi. Iernează în Africa. Este una dintre puţinele păsări mute. Doar în perioada de reproducere scoate un clămpănit prin mişcarea celor două mandibule care formează ciocul.

Este inclusă în Anexa I din Directiva Păsări, Anexa II din Convenţia de la Berna şi Anexa II din Convenţia de la Bonn. Pe plan european este considerată o specie cu un efectiv al populaţiilor redus şi este inclusă în categoria SPEC 2 (specii concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil).

Pe Prutul inferior este oaspete de vară. Specie întâlnită în terenurile învecinate parcului (localităţi), unde şi cuibăreşte. Specie ce preferă ecosistemele antropice.

Potârniche - Perdix perdix

Specie sedentară. L: 30 cm. Este cea mai comună şi mai răspândită dintre potârnichile din Europa. Preferă zonele de câmpie şi colinare, în general arealurile deschise cu vegetaţie

ierboasă sau culturile agricole unde cuibăreşte.

Este inclusă în Directiva Păsări Anexa II-1 şi Anexa III-1, precum şi în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie vulnerabilă fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil).

In zona PNLJPI este o specie sedentară, întâlnită, cu precădere, în zone cu vegetaţie spontană densă, la margini de drumuri, dar şi în terenuri agricole etc.

Guguştiuc - Streptopelia

decaocto

Page 34: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

34

Specie sedentară. L: 32 cm. Originară din Orientul Apropiat. Arealul ei s-a extins după 1930, cînd a cucerit treptat noi teritorii din Europa eliminând din competiţie turturica, care şi-a restrâns arealul. Cuibăreşte, de regulă, în localităţi, oraşe şi sate, în arbori. Cuibul este simplu; poate avea mai multe ponte pe an. Se aseamănă cu turturica, dar are corpul mai masiv.

Specia este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III din Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC.

In zona studiata este o specie sedentară. Specie observată în special în preajma localităţilor, dar şi în alte tipuri de habitate cu vegetaţie diversă.

Pupăză - Upupa epops

Specie oaspete de vară. L: 28 cm. Comună în centrul şi sudul Europei. Preferă zonele deschise, cu pâlcuri de copaci şi terenuri cultivate. Cuibăreşte în scorburi de copaci, , în sol, crăpături din ziduri. Sexele sunt asemănătoare. Pe sol umblă schimbând mereu direcţia; zborul este discontinuu, sacadat, asemănător cu al gaiţei.

Nu este inclusă în Directiva Păsări, ci doar în Anexa II din Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie în declin, fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil).

In zona PNLJPI este o specie oaspete de vară. Identificată în diverse habitate, preferînd totuşi zonele deschise, cu vegetaţie arboricolă rară, dar şi grădini, livezi din localităţi.

Capântortură - Jynx torquilla

Pe Prutul inferior este o specie oaspete de vară. Observată mai rar la graniţa între sectoarele silvice şi zone descoperite, margini de păduri, livezi, grădini etc.

Maracinar negru - Saxicola torquata

Specie oaspete de vară. L. 13 cm. Pasăre comună în zonele de cîmpie şi colinare din ţară. Preferă pajiştile,poienile, terenurile agricole, tufişurile rare, buruienile înalte. Se recunoaşte după spatele şi aripile maron cu puncte albe. Masculul are o pată neagră în jurul ochilor. Adesea poate fi văzut în poziţie nemişcată în vârful unor ramuri sau tufişuri.

Nu este inclusă în Directiva Păsări. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil).

In zona studiata este o specie oaspete de vară. Specie identificată în zone descoperite cu vegetaţie spontană densă, ce alternează cu tufişuri şi mărăcinişuri.

Silvie cu cap sur - Sylvia communis

Specie oaspete de vară. L: 15cm. Comună în întreaga ţară, de la malul mării până în zonele montane. Preferă habitatele cu vegetaţie înaltă, tufişuri, parcuri şi grădini. Se recunoaşte după spatele şi aripile maronii, albul de pe guşă şi piept evident.

Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil).

In PNLJPI este o specie oaspete de vară. Întâlnită în zone cu vegetaţie arboricolă şi subarboret dens, la margini de păduri cu luminişuri.

Grangur - Oriolus oriolus

Specie oaspete de vară. L: 24 cm. Destul de comun în întreaga ţară. Preferă zonele împădurite, parcurile, grădinile, care au arbori mari, cu coroana voluminoasă. Construieşte un cuib deosebit, la îmbinarea a două ramuri. masculul este galben intens, cu aripile negre. Femela are culori mai şterse.

Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC.

Page 35: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

35

Pe Prutul inferior este o specie oaspete de vară. Observat îndeosebi în zone cu păduri, vegetaţie densă, livezi, grădini.

Vrabie de camp - Passer montanus

Specie sedentară. L: 14 cm. Comună în toate regiunile ţării. Nu este pretenţioasă la condiţiile de mediu, adaptându-se la cele mai felurite habitate. S-a adaptat foarte bine la condiţiile antropice, cuibărind în toate localităţile. Trăiesc în stoluri mari, mai ales pe timpul iernii.

Este inclusă în Anexa III Convenţia dela Berna. Pe plan european se consideră a fi o specie în declin numeric, fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil).

In zona studiata este o specie sedentară. Întâlnită în diverse ecosisteme – păduri, terenuri descoperite, localităţi.

Presură galbenă - Emberiza citinella

Specie sedentară. L: 16 cm. Pasăre comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele deschise, cu multe tufişuri sau subarboret, terenurile agricole. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei.

Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil).

In PNLJPI este o specie migrator parţial. Ceva mai rar identificată. Preferă locuri descoperite, luminişuri cu subarboret.

Presură sură - Miliaria calandra

In zona studiata este o specie migrator parţial. Identificată în ecosisteme cu vegetaţie spontană densă, locuri descoperite, luminişuri.

Şorecar comun - Buteo buteo

In PNLJPI este o specie migrator parţial. Preferă ecosistemele silvice, cu zone descoperite, terenuri agricole etc.

Nagâţ - Vanellus vanellus

Pe Prutul inferior este o specie oaspete de vară. Întâlnit în zone umede, cu pajişti şi locuri mocirloase.

Turturică - Streptopelia turtur

Este o specie oaspete de vară în pasaj. L: 27 cm. Specie comună în centrul şi sudul Europei. Preferă terenurile agricole cu tufişuri şi pâlcuri de pădure, în pădurile tinere. Este mai mică de cât guguştiucul, cu care se aseamănă. Are pieptul mai deschis şi prezintă trei dungi inchise pe laturile gâtului. rar cuibăreşte în localităţi.

Specia este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III din Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie în declin, fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil).

In PNLJPI este oaspete de vară. Observata mai rar în zone cu vegetaţie arboricolă de-a lungul cursului râului Prut.

Ciocănitoare de grădini - Dendrocopus syriacus

Specie sedentară. L: 23 cm. Comună în sud-estul Europei. Preferă zonele deschise, parcurile, grădinile, aleele cu plopi, dar şi pădurile. faţă de ciocănitoarea pestriţă mare linia de la baza ciocului nu se uneşte cu banda neagră de la ceafă. Se hrăneşte cu insecte, dar şi cu seminţe.

Este inclusă în Anexa I din Directiva Păsări şi Anexa II din Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil).

In zona Prutului inferior este specie sedentară. Identificată în special în apropierea localităţilor, margini de păduri, livezi, grădini, parcuri etc.

Page 36: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

36

Priveghetoare roşcată - Luscinia megarhynchos

Specie oaspete de vară. L: 17 cm. Pasăre comună în toate regiunile joase, de cîmpie, din ţară, dar şi colinare. preferă desişurile, tufişurile, subarboretul, liziera pădurilor, parcurile, grădinile. Corpul mare şi coada destul de lungă. Are un cântec plăcut, melodios. Este foarte greu de observat, stând mai mult ascunsă printre ramurile tufişurilor.

Nu este inclusă în Directiva Păsări. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil).

In PNLJPI este oaspete de vară. Întâlnită în locuri cu vegetaţie densă din preajma râului Prut, a bălţilor şi a lacurilor din zonă.

Graur - Strunus vulgaris

Specie parţial migratoare. L: 21 cm. Pasăre comună în toate regiunile ţării. Se întâlneşte în păduri de luncă, păduri colinare, livezi, parcuri, grădini, aşezări umane, terenuri agricole. Cuibăreşte în scorburi, crăpături de ziduri, poduri etc. Culoarea penajului este negru-verzui, cu irizaţii metalice, pestriţat cu puncte albe. Ciocul este galben.

Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie în declin fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil).

In zona studita este oaspete de vară. Identificat în diverse ecosisteme cu vegetaţie densă – păduri, grădini, livezi, parcuri.

Vânturel roşu - Falco tinnunculus

Specie parţial migratoare. L: 32-38 cm, A:68-78 cm. Prezentă pe tot cuprinsul ţării, este unul dintre cei mai comuni şi mai răspândiţi şoimi. Preferă zonele împădurite, parcurile sau arbori solitari pentru construirea cuibului. Cuibăreşte frecvent în cuibările păărsite de ciori, pe stânci sau chiar în podurile caselor. Survolează solul zburând la înălţimi de 10-12 m, staţionând în aer cu aripile flutârând în formă de evantai şi cu coada lăsată în jos. Vânează foarte rar din zbor; cel mai adesea la sol.

Nu este inclusă în Directiva Păsări, dar este prezentă în Anexa II din Convenţia de la Bonn şi Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie în declin numeric fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil).

In PNLJPI este migrator parţial. Observat în zone descoperite, ce alternează cu vegetaţie densă de pe cursul râului Prut, margini de drumuri, terenuri agricole etc.

Şoimul rândunelelor - Falco subbuteo

Specie oaspete de vară. L: 32-36 cm, A: 73-84 cm. Şoimul rândunelelor este o specie comună pe întreg teritoriul ţării. Preferă locurile joase, deschise, cu pâlcuri de copaci, adesea în zone umede. Cuibăreşte în cuiburi părăsite de ciori. Silueta în zbor este caracteristică, cu aripile lungi şi coada scurtă. pasăre foarte agilă, vânează din zbor, adesea rândunele. Zbor rapid, nu staţionează pe loc în zbor, vânează în picaj.

Nu este inclusă în Directiva Păsări, dar este prezentă în Anexa II din Convenţia de la Bonn şi Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC.

Pe Prutul inferior este oaspete de vară. Întâlnit în locuri descoperite, margini de păduri, arbori izolaţi, perdele forestiere etc.

Dumbrăveancă - Coracias garrulus

Specie oaspete de vară. Dumbrăveanca preferă luminişurile de la liziera pădurilor ca şi păşunile sau fâneţele unde trăiesc de obicei un număr mare de insecte. Pasărea are cuibul în apropierea apelor unde sapă galerii în malurile din argilă, gresie sau loess. In lipsa hranei se apropie şi de aşezările omeneşti. Este o pasăre activă ziua, hrana principală a ei o constituie insectele (păduchi de plante, gândaci, libelule, lăcuste, urechelniţe), amfibii reptile mici pe

Page 37: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

37

care le pândesc, numai în timpul migraţiei consumă şi vegetale (în special fructe). Dumbrăveanca poate fi întânită numai în timpul sezonului cald, în toată ţara în afara regiunilor de munte. În teren am observat specia în luna mai – iunie. Femela depune 4 - 5 ouă albe lucioase, cuibul fiind în scorburi. Clocesc ambii partneneri, la ca. 18 - 20 de zile ies puii, toamna păsările migrează în Africa sau Asia de Sud. Scăderea numărului de păsări a fost explicată (UICN) prin schimbarea climei, agricultura intensivă, reducerea spaţiilor care erau habitatul dumbrăvencii. Este menţionată în Convenţia Berna/ Bonn Anexa II.

In zona cercetata a fost identificată în terenuri descoperite, margini de păduri, luminişuri, margini de drumuri, maluri abrupte, cariere s.a. Dumbrăveanca nu s-a observat în perioada cuibăritului.

IX. Realizarea facilitaţilor de bird watching ca puncte permanente de monitorizare

European Birdwatch este un eveniment international, care se adreseaza tuturor iubitorilor de pasari si este organizat de BirdLife International prin intermediul organizatiilor nationale in fiecare an, in primul week-end din octombrie.

Festivalului Pasarilor, care gazduieste cea mai ampla actiune a Birdlife International dedicata pasarilor si oamenilor – European Birdwatch, a reunit 30 de tari participante la acest eveniment.

În România, evenimentul a fost organizat de Societatea Ornitologica Româna/Birdlife România.

Rezultatele recensămintelor de toamnă a păsărilor pun accent înca o data pe necesitatea protejarii retelei europene de Arii cu Protectie Speciala (SPA) si a Ariilor de Importanta Avifaunistica.

European Birdwatch este unul dintre cele mai importante evenimente naţionale pentru toţi partenerii BirdLife, o ocazie excelentă de a vorbi despre migraţia păsărilor şi despre importanţa protecţiei habitatelor acestora, a zonelor de cuibărit şi de pasaj şi a rutelor de migraţie. A-i face pe oameni interesaţi de păsări este, adesea, un prim pas spre a-i încuraja la o participare activă în activităţile de conservare. În anul 2006, EuroBirdwatch s-a concentrat asupra scoaterii în evidenta a celor 4.500 de Arii de Importanta Avifaunistica din întreaga Europa. Acestea sunt zone pe care BirdLife International , prin partenerii sai din fiecare tara , le-a identificat ca fiind critice pentru conservarea speciilor de pasari periclitate.

Societatea Ornitologica Româna, partener al BirdLife în România, a organizat evenimente locale în zonele propuse ca Arii de Importanta Avifaunistica si a folosit Eurobirdwatch ca o opotunitate de a informa oamenii asupra importantei conservarii biodiversitatii României. În susţinerea acţiunilor legate de programul European Birdwatch în Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (PNLJPI), conform planului de monitorizare a avifaunei PNLJPI, au fost amplasate 7 turnuri de observaţie a păsărilor în apropierea întinderilor de apă, în special pentru realizarea activităţilor de cercetare şi monitorizare a avifaunei parcului. Monitorizarea păsărilor se face prin completarea de fişe standard în conformitate cu metodologia de specialitate.

Page 38: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

38

Fig.35. Turnuri de observare a pasarilor. Mata Radeanu

După cum am menţionat în rapoartele de monitorizare a avifaunei, turnurile de observaţie a păsărilor au fost amplasate în zonele de concentraţie maximă a păsărilor în perimetrul Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior, pe perioada cuibaritului, a migraţiei de primăvară şi toamnă: Balta Maţa Rădeanu – 2 turnuri de observaţie, Lacul Pochina - 2, Lacul Vlascuta – 1, Vladesti – 1, Lacul Brates – 1.

Aria protejata Maţa Rădeanu reprezintă o zonă umedă de mare interes avifaunistic, atât pentru România, cât şi pentru sud - estul Europei, aflându-se în calea importantelor căi de migraţie ale păsărilor ce cuibăresc pe teritoriul continentului euroasiatic. Diverse grupe de păsări îşi găsesc aici loc de popas, hrană şi condiţii favoraile pentru reproducere.

Sunt înregistrate importante efective de păsări, inclusiv specii din anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE: Aquila heliaca, Pelecanus onocrotalus, Botaurus stellaris,

Nycticorax nycticorax, Ardeola ralloides, Egretta alba, Ardea purpurea, Ciconia ciconia,

Plegadis falcinellus, Aythya nyroca, Milvus migrans, Circus aeroginosus,Circus cyaneus,

Haliaaetus albicilla, Lanius collurio, Lanius minor.

Page 39: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

39

Fig.36. Turnuri de observare a pasarilor. Lacurile Pochina si Vlascuta

Zona Luncii Prutului – Vlădeşti – Frumuşiţa este foarte importantă din punct de vedere avifaunistic în bazinul hidrografic al Prutului Inferior. Aici se înregistreză importante efective de păsări acvatice în cadrul migraţiei şi a cuibăritului, printre acestea şi specii incluse în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE: Phalacrocorax pygmeus, Pelecanus

onocrotalus, Botaurus stellaris, Nycticorax nycticorax, Ardeola ralloides, Egretta garzetta,

Egretta alba, Ardea purpurea, Ciconia nigra, Ciconia ciconia, Plegadis falcinellus, Platalea

leucorodia, Cygnus Cygnus, Anser erythropus, Branta ruficollis, Aythya nyroca, Milvus

migrans, Milvus milvus, Circus aeroginosus,Circus cyaneus, Circus pygargus, Aquila

pomarina, Aquila clanga, Pandion haliaetus, Falco columbarius, Himantopus himantopus,

Gallinago media, Tringa glareola, Sterna hirundo, Chlidonias hybridus, Alcedo atthis,

Coracias garrulus, Picus canus, Dryocopus martius, Dendrocopus syriacus, Dendrocopus

medius, Ficedula albicollis, Lanius collurio, Lanius minor.

Page 40: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

40

Fig.37. Turnuri de observare a pasarilor. Zona Vladesti si Lacul Brates

Din punct de vedere ornitologic situl de protectie specială avifaunistică Brateş reprezintă o zonă deosebit de importantă, deoarece aici în diferite aspecte fenologice, în special în timpul migraţiei de primăvară şi toamnă, dar şi a cuibăritului s-au înregistrat specii de pasari incluse în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE şi anume: Pelecanus

onocrotalus, Egretta garzetta, Egreta alba, Ciconia ciconia, Branta ruficollis, Aythya

nyroca,, Gallinago media, Tringa glareola, Sterna caspia, Chlidonias hybridus, Chlidonias

niger, Alcedo atthis, Recurvirostra avosetta, Himantopus himantopus, Lanius collurio,

Lanius minor etc.

Page 41: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

41

Concluzii

Activităţile de monitorizare a avifaunei Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (PNLJPI) s-au referit la evaluarea efectivelor populaţiilor de păsări, în diferite aspecte fenologice, pe perioada 2007-2010. S-au realizat urmatoarele activitati:

- Intocmirea planului de monitorizare a avifaunei PNLJPI; - Monitorizarea speciilor de păsări protejate (Anexa I Directiva Păsări”79/409/CEE)

identificate în perimetrul parcului; - Efectuarea monitoring-ului speciilor de pasari acvatice; - Monitorizarea avifaunei cuibaritoare; - Monitoring-ul speciilor comune din Programul Common Bird Monitoring; - Realizarea de facilitaţi de bird watching ca puncte permanente de monitorizare pe

teritoriul Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior; Rezultate obtinute:

• Urmare a evaluarii efectivelor speciilor de avifauna incluse în Anexa I a Directivei Păsări ”79/409/CEE, în special a efectivelor nidicole, a zonelor de cuibărit etc. s-au inregistrat, in principal, populatii stabile de pasari, cu efective in crestere pe perioada implementarii proiectului LIFE05NAT/RO/000155”Restaurarea ecologica a Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior”;

• S-au identificat zone de iernare a păsărilor acvatice, în special pentru Anseriformes - eleşteele de la Maţa - Rădeanu, zona Vlădeşti - Oancea, Lacul Brateş, bălţile Pochina, Vlăşcuţa, de asemenea cursul permanent al Prutului;

• Efectivele Ciconia ciconia in PNLJPI si imprejurimi nu au inregistrat fluctuatii numerice majore pe toata perioada monitorizarii;

• Populaţiile cuibaritoare de pasari rapitoare au fost constante pe durata monitorizarii (Falconiformes);

• Efectivele populaţiilor de ciocanitori s-au mentinut la un nivel stabil (Piciformes);

• Din speciile de avifauna incluse în Programului Common Bird Monitoring au fost identificate speciile, ce se regăsesc în perimetrul Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior şi asupra cărora s-au realizat activităţi de monitorizare;

• S-au realizat 7 puncte permanente de monitorizare a avifaunei PNLJPI (turnuri de observatie a pasarilor).

Page 42: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

42

Bibliografie

1. Bertel Bruun., Hakan Delin., Lars Svensson, - 1999, Pasarile din Romania si Europa, Determinator Ilustrat. Versiune romaneasca: Dan Munteanu. Ed. Octopus Publishing Group Ltd.

2. Ciochia V., - 1992, Pasarile clocitoare din Romania. Ed. St. Bucuresti. 3. Ciochia V., - 2001, Pasarile Dunarii de la izvoare la varsare. Ed. Pelecanus. Brasov. 4. Gache, C, 1992/1993 - Aspects avitofauniques sur la vallee inferieure de la riviere

Prut a l'epoque du pasage d'automne, Anal.,Şt. Univ. Iaşi, tom XXXVIII- XXXIX; 5. Gache, C., 1994 - Observation avifauniques dans quelques zones humides sur les

vallees inferieures des rivieres Prut et Siret, Anal, Şt, Univ.,tom XL; 39-44, Iaşi; 6. Gache, Carmen., - 2002, Dinamica avifaunei din bazinul raului Prut. Publicatiile

S.O.R. Cluj-Napoca. 7. Glavan, T., - 2007, Arii de protectie speciala avifaunistica din Lunca Prutului inferior.

Despre pasari nr.1, p.15-17. 8. Munteanu D., - 1992, Dictionar poliglot al speciilor de pasari din Romania.

Publicatiile S.O.R., nr. 1. Medias. 9. Munteanu D, Papadopol A., Weber P., - 2002, Atlasul pasarilor clocitoare din

Romania. Ed. II. Cluj-Napoca. 10. Munteanu Dan., -2009, Pasari rare, vulnerabile si pereclitate în România. Ed. Alma

Mater. Cluj Napoca. 260p. 11. Onea N.,- 1997, Contribuţii aduse la cunoaşterea ornitofaunei din Zona Bãlţii

Vlãdeşti. Analele Banatului, vol.3, pag.145-148. Timisoara; 12. Onea, N., Ungureanu, E., 1996 - Arii de importanţă avifaunistică din lunca Prutului

(judeţul Galaţi). Comunicare prezentată la cel de al V - lea Simpozion Naţional de Ornitologie, Cluj – Napoca.

Page 43: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

43

ANEXA I Efective nidicole ale avifaunei Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (specii incluse în Anexa I

Directiva Păsări ”79/409/CEE) 2007-2010 Tabel nr. 2

Nr. crt

Denumire specie Efective PNLJPI (perechi nidicole)

Efective România (perechi nidicole)

1. Phalacrocorax pygmeus 40-60 5.000 – 7.000 2. Ixobrychus minutus 50-70 10.000 – 20.000 3. Ardeola ralloides 30-40 3.000 – 4.000 4. Egretta garzetta 50-60 2.500 – 3.000 5. Egretta alba 0-5 300-400 6. Plegadis falcinellus 10-20 2.500 – 3.500 7. Platalea leucorodia 30-40 500 – 600 8. Aythya nyroca 50-60 2.000 – 6.000 9. Circus aeroginosus 10-15 700 – 1.500 10. Himantopus himantopus 5-10 100-250 11. Recurvirostra avosetta 0-5 200-350 12. Chlidonias hybridus 300-350 6.000 – 10.000 13. Alcedo atthis 50-60 2.000 - 4.000 14. Coracias garrulus 20-30 2.000 – 3.500 15. Picus canus 50-60 20.000 – 50.000 16. Dendrocopos medius 40-50 3.000–10.000 17. Lanius minor 60-70 60.000 – 100.000

Poze realizate de: SOR Romania, ARPM Galaţi, Daniel Petrescu, Cristian Mihai, Teodor Glavan, Amalia Balasoiu.

ANEXA II

Specii de pasari din Anexa I Directiva “Păsări”79/409/CEE identificate in Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior

Tab.1 Nr. crt

Nume stiintific Nume popular Familie Ordin

1. Gavia stellata Cufundar mic Gaviidae

Gaviiformes

2. Gavia arctica Cufundar polar Gaviidae

Gaviiformes

3. Podiceps auritus

Corcodel de iarnă Podicipedidae

Podicipediformes

4. Phalacrocorax pygmeus

Cormoran mic Phalacrocoracidae

Pelecaniformes

5. Pelecanus onocrotalus

Pelican comun Pelecanidae Pelecaniformes

6. Pelecanus crispus

Pelican creţ Pelecanidae Pelecaniformes

7. Botaurus stellaris

Buhai de baltă Ardeidae Ciconiiformes

8. Ixobrychus minutus

Stârc pitic Ardeidae Ciconiiformes

9. Nycticorax nycticorax

Stârc de noapte Ardeidae Ciconiiformes

10. Ardeola ralloides

Stârc galben Ardeidae Ciconiiformes

11. Egretta garzetta

Egretă mică Ardeidae Ciconiiformes

12. Egretta alba

Egretă mare Ardeidae Ciconiiformes

13. Ardea purpurea

Stârc roşu Ardeidae Ciconiiformes

14. Ciconia nigra Barză neagră Ciconiidae Ciconiiformes

Page 44: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

44

15. Ciconia ciconia

Barză albă Ciconiidae Ciconiiformes

16. Plegadis falcinellus

Ţigănuş Threskiornithidae Threskiornithidae

17. Platalea leucorodia

Lopătar Threskiornithidae Threskiornithidae

18. Cygnus cygnus

Lebădă de iarnă Anatidae Anseriformes

19. Anser erythropus

Gârliţă mică Anatidae Anseriformes

20. Branta ruficollis

Gâscă cu gât roşu Anatidae Anseriformes

21. Tadorna ferruginea

Călifar roşu Anatidae Anseriformes

22. Aythya nyroca

Raţă roşie Anatidae Anseriformes

23. Pernis apivorus

Viespar Accipitridae

Accipitriformes

24. Milvus migrans

Gaie neagră Accipitridae

Accipitriformes

25. Milvus milvus

Gaie roşie Accipitridae

Accipitriformes

26. Haliaaetus albicilla

Codalb Accipitridae

Accipitriformes

27. Circaetus gallicus

Şerpar Accipitridae

Accipitriformes

28. Circus aeroginosus

Erete de stuf Accipitridae

Accipitriformes

29. Circus cyaneus

Erete vânăt Accipitridae

Accipitriformes

30. Circus macrourus

Erete alb Accipitridae

Accipitriformes

31. Circus pygargus

Erete sur Accipitridae

Accipitriformes

32. Accipiter brevipes

Uliu cu picioare scurte Accipitridae

Accipitriformes

33. Buteo rufinus

Şorecar mare Accipitridae

Accipitriformes

34. Aquila pomarina

Acvilă ţipătoare mică Accipitridae

Accipitriformes

35. Aquila clanga

Acvilă ţipătoare mare Accipitridae

Accipitriformes

36. Aquila heliaca

Acvilă de câmp Accipitridae

Accipitriformes

37. Hieraaetus pennatus

Acvilă mică Accipitridae

Accipitriformes

38. Pandion haliaetus

Uligan pescar Pandionidae Accipitriformes

39. Falco columbarius

Şoim de iarnă Falconidae Falconiformes

40. Falco peregrinus

Şoim călător Falconidae Falconiformes

41. Porzana porzana

Cresteţ pestriţ Rallidae Gruiformes

42. Porzana parva

Cresteţ cenuşiu Rallidae Gruiformes

43. Porzana pusilla

Cresteţ mic Rallidae Gruiformes

44. Crex crex

Cristel de câmp Rallidae Gruiformes

45. Grus grus

Cocor Gruidae Gruiformes

46. Himantopus himantopus

Piciorong Recurvirostridae Charadriiformes

Page 45: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

45

47. Recurvirostra avosetta

Ciocîntors Recurvirostridae Charadriiformes

48. Glareola pratincola

Ciovlică ruginie Glareolidae Charadriiformes

49. Pluvialis apricaria

Ploier auriu Charadriidae Charadriiformes

50. Philomachus pugnax

Bătăuş Scolopacidae

Charadriiformes

51. Gallinago media

Becaţină mare Scolopacidae

Charadriiformes

52. Numenius tenuirostris

Culic cu cioc suţire Scolopacidae

Charadriiformes

53. Tringa glareola

Fluierar de mlaştină Scolopacidae

Charadriiformes

54. Phalaropus lobatus

Notatiţă Scolopacidae

Charadriiformes

55. Gelochelidon nilotica

Pescăriţă râzătoare Sternidae Charadriiformes

56. Sterna caspia Pescăriţă mare

Sternidae Charadriiformes

57. Sterna hirundo

Chiră de baltă Sternidae Charadriiformes

58. Sterna albifrons

Chiră mică Sternidae Charadriiformes

59. Chlidonias hybridus

Chrighiţă cu obraz alb Sternidae Charadriiformes

60. Chlidonias niger

Chirighiţă neagră Sternidae Charadriiformes

61. Caprimulgus europaeus

Caprimulg Caprimulgidae Caprimulgiformes

62. Alcedo atthis

Pescăraş albastru Alcedinidae Coraciiformes

63. Coracias garrulus

Dumbrăveancă Coraciidae

Coraciiformes

64. Picus canus

Ghionoaie sură Picidae Piciformes

65. Dryocopus martius

Ciocănitoare neagră Picidae Piciformes

66. Dendrocopos syriacus

Ciocănitoare de grădini Picidae Piciformes

67. Dendrocopos medius

Ciocănitoare de stejar Picidae Piciformes

68. Lullula arborea

Ciocârlie de pădure Alaudidae Passeriformes

69. Anthus campestris

Fâsă de câmp Motacillidae Passeriformes

70. Acrocephalus melanopogon

Priveghetoare de baltă Sylviidae Passeriformes

71. Sylvia nisoria

Silvie porumbacă Sylviidae Passeriformes

72. Ficedula parva

Muscar mic Muscicapidae Passeriformes

73. Ficedula albicollis

Muscar gulerat Muscicapidae Passeriformes

74. Lanius collurio

Sfrâncioc roşiatic Laniidae Passeriformes

75. Lanius minor

Sfrancioc cu fruntea neagră Laniidae Passeriformes

76. Emberiza hortulana

Presură de grădină Emberizidae Passeriformes

Page 46: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

46

Tabelul nr. 3 Monitorizarea speciilor de păsări din Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior pe perioada 2007 ANEXA III

2007 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Nr. Crt

Nume ştiinţific

1. GavStel 1 2. GavArc 2 3. TacRuf 3 2 5 5 4 5 2 4. PodCris 5 12 8 5 3 9 7 7 5 6 5. PhaCar 45 21 32 16 5 9 23 44 15 3 6. PhaPyg 4 6 14 8 12 4 10 7. PelOno 16 32 48 8. PelCri 3 9. IxoMin 1 3 2 2 4 3 10. NycNyc 7 15 8 2 5 3 2 11. ArdRal 9 5 7 23 16 13 25 5 18 12. EgrGar 3 5 14 3 6 8 4 15 28 20 11 3 13. EgrAlb 2 4 6 6 8 5 3 2 2 1 14. ArdCin 3 8 12 6 4 12 5 7 3 12 4 15. CicNig 23 8 16. CicCic 3 5 1 3 1 7 26 14 17. PleFal 15 9 6 7 4 10 6 2 18. PlaLeu 6 8 15 8 4 12 19. CygOlo 9 51 14 2 1 1 5 7 56 30 20. CygCyg 3 21. AnsAlb 25 78

22. AnsAns 23. BraRuf 5 24. TadTad 3 1 5 25. AnaPen 2 26. AnaStr 2 7 6 7 4 2 27. AnaCre 25 40 35 5 28. AnaPla 120 78 65 12 8 19 21 13 9 17 23 18 50 29 17 31 10 29. AnaAcu 2 30. AnaQue 34 45 14 56 31. AytFer 12 5 6 8 14 5 8 4 11 8 10 3 32. AytNyr 6 14 8 10 12 5 12 6 33. HalAlb 2 34. CirAer 2 1 2 2 35. FalTin 1 2

Page 47: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

47

36. RalAqu 1 1 3 2 2 1 37. PorPar 2 2 1 2 4 3 3 38. GalChl 4 9 8 10 7 9 5 39. FulAtr 45 23 14 13 18 15 21 20 28 33 42 45 56 38 34 12 40. HimHim 7 15 3 8 10 8 41. RecAvo 7 9 12 7 42. ChaDub 5 21 16 43. VanVan 32 15 1 7 3 5 44. PhiPug 75 23 3 13 45. LimLim 8 12 6 11 9 46. NumArq 3 2 47. TriEry 6 7 10 48. TriTot 15 49. TriGla 7 2 3 50. LarRid 125 58 65 34 5 17 22 41 51. LarCac 14 7 24 12 14 52. SteHir 5 3 53. ChlHyb 15 28 34 45 35 17 13 25 11 19 24 54. StrDec 5 12 6 1 1 2 55. CucCan 8 7 12 5 9 56. MerApi 12 21 34 15 26 52 57. CorGar 4 6 5 58. UpuEpo 8 2 1 1 59. HirRus 25 11 14 9 12 22 31 18 60. MotFla 2 1 5 4 7 61. MotAlb 12 7 6 2 12 6 21 14 62. BomGar 2 3 63. TroTro 2 3 1 3 64. LusMeg 5 8 12 8 6 2 65. PhoPho 4 1 3 2 2 66. TurPil 50 37 26 67. AcrSch 2 2 4 3 2 4 1 68. AcrAru 1 2 1 3 2 2 2 69. SylCur 6 5 3 3 5 2 1 5 70. SylCom 2 4 2 4 2 1 3 3 71. SylAtr 8 5 3 2 3 1 2 72. PhySib 2 4 6 5 73. MusStr 6 5 1 2 74. ParCae 8 6 5 14 9 3 2 5 4 5 12 2 4 5 1 2 3 5 75. ParMaj 16 8 7 21 15 4 5 17 9 8 5 16 8 3 26 9 11 76. LanCol 4 8 9 4 12 8

Page 48: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

48

77. PicPic 7 15 6 8 12 8 4 10 2 5 14 8 78. CorFru 145 46 39 34 15 7 3 23 9 95 18 78 35 79. CorCor 2 1 4 80. StuVul 34 45 15 8 10 7 13 17 34 19 22 11 5 81. PasDom 65 35 36 23 38 32 40 24 53 31 41 66 74 80 57 82. PasMon 23 45 13 27 14 9 17 25 83. FriCoe 43 14 35 2 8 13 7 84. CarChl 5 8 6 3 4 7 12 85. CarCar 15 23 12 12 21 34 86. EmbSch 14 12 5 3 4 8 10 12 7

Tabelul nr. 4 Monitorizarea speciilor de păsări din Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior pe perioada 2008 ANEXA IV

2008 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Nr. Crt

Nume ştiinţific

1. GavStel 2. GavArc 1 3. TacRuf 7 5 4 3 6 4. PodCris 14 8 12 7 8 6 5 9 5. PhaCar 45 21 32 16 5 9 23 44 1 3 6. PhaPyg 8 7 12 6 9 8 14 7. PelOno 9 15 56 8. PelCri 9. IxoMin 6 5 3 10. NycNyc 23 12 6 14 5 8 7 11. ArdRal 12 5 4 8 2 7 4 12. EgrGar 7 9 10 5 12 8 6 18 25 8 2 13. EgrAlb 2 4 6 2 1 14. ArdCin 5 3 15 6 4 14 6 8 7 15. CicNig 8 16. CicCic 24 5 7 3 26 14 17. PleFal 12 7 5 18 3 16 7 28 18. PlaLeu 4 14 8 23 19. CygOlo 19 46 28 8 15 6 9 6 12 14 28 20. CygCyg 3 21. AnsAlb 9 11 22. AnsAns

Page 49: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

49

23. BraRuf 7 24. TadTad 3 11 5 25. AnaPen 2 26. AnaStr 2 7 6 7 4 2 27. AnaCre 46 140 70 56 28. AnaPla 145 80 147 25 30 12 43 45 37 65 29 17 42 15 29. AnaAcu 2 30. AnaQue 53 36 32 27 31. AytFer 8 6 12 4 15 8 45 32. AytNyr 4 12 8 6 33. HalAlb 1 34. CirAer 2 3 1 2 2 35. FalTin 1 2 36. RalAqu 2 1 4 2 1 1 37. PorPar 6 3 4 3 5 38. GalChl 12 8 5 12 8 7 9 5 39. FulAtr 78 65 54 12 37 25 30 56 27 60 120 48 40. HimHim 4 12 5 4 15 8 41. RecAvo 5 8 14 9 42. ChaDub 4 10 43. VanVan 47 35 15 23 12 44. PhiPug 69 54 23 48 45. LimLim 35 12 8 15 9 46. NumArq 3 47. TriEry 16 27 18 48. TriTot 15 49. TriGla 8 6 5 50. LarRid 170 79 97 270 78 60 51. LarCac 23 17 35 52. SteHir 8 9 53. ChlHyb 25 15 35 28 15 17 27 15 31 19 54. StrDec 8 15 4 6 4 3 55. CucCan 7 5 9 8 5 56. MerApi 35 25 37 57. CorGar 6 4 5 58. UpuEpo 12 6 5 3 4 59. HirRus 45 20 34 19 17 29 38 26 60. MotFla 2 2 4 8 61. MotAlb 15 7 4 3 8 6 12 62. BomGar 63. TroTro 5 3 4 6

Page 50: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

50

64. LusMeg 5 8 3 2 2 5 65. PhoPho 4 1 3 2 2 66. TurPil 45 29 14 67. AcrSch 2 1 3 2 1 68. AcrAru 23 19 17 7 5 69. SylCur 9 5 12 6 8 7 4 70. SylCom 3 4 3 5 3 71. SylAtr 7 5 12 6 2 6 72. PhySib 3 5 5 5 2 73. MusStr 8 5 7 12 74. ParCae 12 7 21 15 9 5 7 8 4 5 6 2 12 15 75. ParMaj 23 8 7 15 12 14 16 10 15 9 6 9 25 76. LanCol 5 4 6 12 14 77. PicPic 7 15 6 2 1 2 4 3 2 5 4 2 78. CorFru 250 146 130 48 45 57 86 57 49 95 68 78 65 79. CorCor 4 2 80. StuVul 65 40 35 28 30 37 64 95 86 35 81. PasDom 70 65 20 13 24 32 40 30 45 25 41 70 65 54 72 82. PasMon 38 49 35 56 48 37 26 47 83. FriCoe 38 25 12 10 12 8 6 84. CarChl 4 6 3 6 5 12 85. CarCar 9 12 14 24 15 23 86. EmbSch 7 5 3 3 6 8 7 15 9

Page 51: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

51

Tabelul nr. 5 Monitorizarea speciilor de păsări din Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior pe perioada 2009 ANEXA V

2009 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Nr. Crt

Nume ştiinţific

1. GavStel 1 2. GavArc 3. TacRuf 6 2 4 5 3 4. PodCris 4 17 15 21 13 9 7 12 5 6 5. PhaCar 45 21 32 16 5 9 23 44 1 3 6. PhaPyg 3 8 15 7 23 5 7. PelOno 12 35 56 8. PelCri 9. IxoMin 5 7 12 14 8 5 3 4 3 10. NycNyc 15 25 14 26 32 29 14 11. ArdRal 7 9 12 13 15 12 12. EgrGar 7 9 12 17 26 18 24 15 28 20 11 3 13. EgrAlb 5 7 8 12 28 45 14. ArdCin 7 12 15 8 16 9 12 14 9 17 23 35 15. CicNig 4 45 16. CicCic 17 9 5 12 7 9 45 70 17. PleFal 12 19 26 14 17 24 35 26 35 18. PlaLeu 16 15 24 12 19 40 35 28 19. CygOlo 12 45 28 14 23 16 17 15 24 56 30 20. CygCyg 5 21. AnsAlb 9 11 22. AnsAns 23. BraRuf 7 24. TadTad 3 11 5 25. AnaPen 2 26. AnaStr 2 7 6 7 4 2 27. AnaCre 40 120 135 98 28. AnaPla 85 170 65 38 38 30 39 47 56 69 50 34 28 31 85 29. AnaAcu 6 30. AnaQue 23 37 31. AytFer 12 25 35 40 25 38 32. AytNyr 12 18 14 25 33. HalAlb 1 4 34. CirAer 2 3 2 4 2 35. FalTin 1 2 1 2 2 1 36. RalAqu 1 1 2 2 1 1

Page 52: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

52

37. PorPar 2 2 1 2 4 3 3 38. GalChl 4 9 8 10 7 9 5 39. FulAtr 30 34 25 12 23 21 38 43 56 64 40 38 23 40. HimHim 12 15 25 7 12 25 18 23 16 41. RecAvo 25 19 6 8 12 17 42. ChaDub 6 12 8 43. VanVan 45 35 15 23 17 44. PhiPug 38 42 25 12 45. LimLim 37 24 16 32 19 46. NumArq 3 47. TriEry 7 6 9 48. TriTot 9 15 12 49. TriGla 12 14 8 50. LarRid 150 70 45 95 56 75 51. LarCac 25 8 34 52. SteHir 7 4 53. ChlHyb 45 36 32 49 45 27 33 25 32 39 54. StrDec 7 15 9 2 3 2 55. CucCan 7 5 3 4 2 56. MerApi 15 24 57. CorGar 7 58. UpuEpo 6 12 14 1 59. HirRus 45 32 25 19 32 25 39 18 60. MotFla 2 1 2 61. MotAlb 9 12 7 14 23 13 18 62. BomGar 63. TroTro 4 7 5 4 64. LusMeg 12 7 13 15 12 9 65. PhoPho 5 2 5 4 7 3 66. TurPil 45 68 34 30 67. AcrSch 7 2 6 3 5 4 68. AcrAru 12 9 13 10 12 14 9 69. SylCur 5 7 7 3 5 2 8 5 70. SylCom 2 4 2 4 2 1 71. SylAtr 6 5 3 2 3 4 3 72. PhySib 3 5 2 1 73. MusStr 7 8 1 2 74. ParCae 9 6 5 14 9 4 2 5 4 5 3 12 4 5 7 6 3 5 75. ParMaj 14 8 6 15 6 4 9 5 12 8 7 6 8 3 14 9 19 76. LanCol 5 6 5 16 30 77. PicPic 8 17 16 12 10 25 14 13 20 15 9 12

Page 53: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

53

78. CorFru 150 45 40 35 15 16 27 35 10 49 21 56 98 35 79. CorCor 5 7 5 3 5 7 80. StuVul 45 30 15 18 16 27 36 27 27 19 32 25 15 81. PasDom 45 28 23 38 30 25 40 24 53 21 24 45 43 54 60 82. PasMon 26 40 16 27 14 19 27 25 83. FriCoe 34 14 35 2 8 13 7 84. CarChl 15 12 14 13 15 17 12 85. CarCar 17 25 14 12 15 21 86. EmbSch 9 12 7 8 7 15 12 8 10 15 24 17

Tabelul nr. 6 Monitorizarea speciilor de păsări din Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior pe perioada 2010 ANEXA VI

2010 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Nr. Crt

Nume ştiinţific

1. GavStel 2. GavArc 1 3. TacRuf 8 7 9 5 6 4. PodCris 15 18 14 9 8 6 5 12 5. PhaCar 50 30 34 15 5 14 23 50 12 35 8 6. PhaPyg 15 9 24 17 23 18 18 9 4 7. PelOno 9 25 70 8. PelCri 9. IxoMin 8 12 4 10. NycNyc 25 21 16 12 14 7 9 23 11. ArdRal 10 15 14 18 15 12 24 19 12. EgrGar 4 7 14 25 22 18 26 18 25 18 9 13. EgrAlb 5 12 16 12 21 14. ArdCin 6 8 27 14 4 14 6 8 7 15. CicNig 4 27 35 16. CicCic 24 5 7 3 26 14 17. PleFal 12 7 5 18 3 16 7 28 18. PlaLeu 4 14 8 23 19. CygOlo 15 40 30 8 15 6 9 6 12 14 28 20. CygCyg 3 21. AnsAlb 9 11 22. AnsAns 23. BraRuf 3 24. TadTad 1

Page 54: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

54

25. AnaPen 2 26. AnaStr 5 9 12 7 14 8 27. AnaCre 50 120 65 35 28. AnaPla 150 80 147 25 30 12 43 45 37 65 29 17 42 15 29. AnaAcu 2 30. AnaQue 45 36 32 27 31. AytFer 8 6 12 4 15 8 45 32. AytNyr 4 12 8 6 33. HalAlb 1 5 34. CirAer 3 3 2 2 5 35. FalTin 1 2 36. RalAqu 2 1 4 2 1 1 37. PorPar 6 3 4 3 5 38. GalChl 12 8 5 12 8 7 9 5 39. FulAtr 60 65 54 12 37 25 30 56 27 60 98 48 40. HimHim 7 10 15 6 8 17 10 41. RecAvo 8 10 15 12 42. ChaDub 4 10 43. VanVan 50 35 15 23 12 44. PhiPug 69 54 23 48 45. LimLim 35 12 8 15 9 46. NumArq 6 47. TriEry 14 25 14 48. TriTot 15 49. TriGla 7 6 5 50. LarRid 128 79 97 260 78 60 51. LarCac 32 17 35 52. SteHir 8 9 53. ChlHyb 25 15 35 28 15 17 27 15 31 19 54. StrDec 8 15 4 6 4 3 55. CucCan 7 5 9 8 5 56. MerApi 25 30 35 57. CorGar 6 4 5 58. UpuEpo 12 6 5 3 4 59. HirRus 45 20 34 19 17 29 38 26 60. MotFla 2 2 4 8 61. MotAlb 15 7 4 3 8 6 12 62. BomGar 63. TroTro 5 3 4 6 64. LusMeg 5 8 3 2 2 5 65. PhoPho 4 1 3 2 2

Page 55: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

55

66. TurPil 35 19 34 67. AcrSch 2 1 3 2 1 68. AcrAru 23 19 17 7 5 69. SylCur 9 5 12 6 8 7 4 70. SylCom 3 4 3 5 3 71. SylAtr 7 5 12 6 2 6 72. PhySib 3 5 5 5 2 73. MusStr 8 5 7 12 74. ParCae 12 7 21 15 9 5 7 8 4 5 6 2 12 15 75. ParMaj 23 8 7 15 12 14 16 10 15 9 6 9 25 76. LanCol 6 7 6 10 12 77. PicPic 9 15 6 2 1 2 4 3 2 5 4 2 78. CorFru 230 130 90 48 45 57 86 57 49 95 68 78 65 79. CorCor 2 80. StuVul 65 40 35 28 30 37 64 95 86 35 81. PasDom 54 65 20 13 24 32 40 30 45 25 41 70 65 54 72 82. PasMon 32 49 35 56 48 37 26 47 83. FriCoe 38 25 12 10 12 8 6 84. CarChl 4 6 3 6 5 12 85. CarCar 9 12 14 24 15 23 86. EmbSch 7 5 3 3 6 8 7 15 9

Abrevieri: GavStel - Gavia stellata; GavArc - Gavia stellata; TacRuf - Tachybaptus ruficollis; PodCris - Podiceps cristatus; PhaCar - Phalacrocorax carbo; PhaPyg - Phalacrocorax pygmaeus; PelOno - Pelecanus onocrotalus; PelCri - Pelecanus crispus; IxoMin - Ixobrychus minutes; NycNyc - Nycticorax nycticorax; ArdRal - Ardeola ralloides; EgrGar - Egretta garzetta; EgrAlb - Egretta alba; ArdCin - Ardea cinerea; CicNig - Ciconia nigra; CicCic - Ciconia ciconia; PleFal - Plegadis falcinellus; PlaLeu - Platalea leucorodia; CygOlo - Cygnus olor; CygCyg - Cygnus Cygnus; AnsAlb – Anser albifrons; AnsAns - Anser anser; BraRuf – Branta ruficollis; TadTad - Tadorna tadorna; AnaPen - Anas Penelope; AnaStr - Anas

strepera; AnaCre - Anas crecca; AnaPla - Anas platyrhynchos; AnaAcu - Anas acuta; AnaQue - Anas querquedula; AytFer - Aythya ferina; AytNyr - Aythya nyroca; HalAlb - Haliaeetus albicilla; CirAer - Circus aeruginosus; FalTin - Falco tinnunculus; RalAqu - Rallus aquaticus; PorPar - Porzana parva; GalChl - Gallinula chloropus; FulAtr - Fulica atra;

HimHim - Himantopus himantopus; RecAvo - Recurvirostra avosetta; ChaDub - Charadrius dubius; VanVan - Vanellus vanellus; PhiPug - Philomachus pugnax; LimLim - Limosa

limosa; NumArq - Numenius arquata; TriEry - Tringa erythropus; TriTot - Tringa tetanus; TriGla - Tringa glareola; LarRid - Larus ridibundus; LarCac - Larus cachinnans; SteHir - Sterna hirundo; ChlHyb - Chlidonias hybridus; StrDec - Streptopelia decaocto; CucCan - Cuculus canorus; MerApi – Merops apiaster; CorGar - Coracias garrulous; UpuEpo - Upupa

epops; HirRus – Hirundo rustica; MotFla - Motacilla flava; MotAlb - Motacilla alba; BomGar – Bombicilla garrulous; TroTro - Troglodytes troglodytes; LusMeg - Luscinia

megarhynchos; PhoPho - Phoenicurus phoenicurus; TurPil - Turdus pilaris; AcrSch – Acrocephalus scheonobaenus; AcrAru - Acrocephalus arundinaceus; SylCur - Sylvia curruca;

SylCom - Sylvia communis; SylAtr - Sylvia atricapilla; PhySib - Phylloscopus sibilatrix; MusStr - Muscicapa striata; ParCae - Parus coeruleus; ParMaj - Parus major; LanCol – Lanius collurio; PicPic – Pica pica; CorFru - Corvus frugilegus; CorCor - Corvus corone cornix; StuVul - Sturnus vulgaris; PasDom - Passer domesticus; PasMon - Passer montanus;

FriCoe - Fringilla coelebs; CarChl - Carduelis chloris; CarCar - Carduelis carduelis; EmbSch - Emberiza schoeniclus.

Page 56: Raport privind monitorizarea populatiilor de pasari din PNLPFN

56


Recommended