Raport privind Impactul asupra Mediului · 2012-06-12 · Bazinala de Apa Dobrogea – Litoral,...

Raport privind Impactul

asupra Mediului

A.N. Apele Romane

Administratia Bazinala de Apa Dobrogea - Litoral

FEBRUARIE 2012

Str.Mircea cel Batran nr.127, cod 900592 Constanta – Romania

Tel. 0241.67.30.36; 0341.40.33.00; Fax: 0241.67.30.25

http://www.rowater.ro

COD FISCAL: 18279146; Cod IBAN: RO 31 TREZ 2315 047X XX00 6408

Halcrow Romania S.R.L.

A CH2M HILL COMPANY

Str. Carol Davila Nr.85, 050453, Sector 5

Bucuresti, Romania

tel + 40 311 065 376 fax + 40 311 034 189

halcrow.com

Halcrow Romania S.R.L. a pregatit acest raport in conformitate cu instructiunile clientului, Administratia

Bazinala de Apa Dobrogea – Litoral, numai pentru utilizare exclusiva si specifica a acestuia.

Orice alta persoana care utilizeaza oricare informatie continuta in acesta o face pe propriul sau risc.

Implementarea structurii

adecvate de prevenire

a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc

Reducerea eroziunii costiere

Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre in zona municipiului

Constanta si in zona Eforie Nord

A.N. Apele Romane


Raport privind impactul asupra mediului

PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD

Halcrow Romania S.R.L.

A CH2M HILL COMPANY

Str. Carol Davila Nr.85, 050453, Sector 5

Bucuresti, Romania

tel + 40 311 065 376 fax + 40 311 034 189

halcrow.com

Halcrow Romania S.R.L. a pregatit acest raport in conformitate cu instructiunile clientului, Administratia

Bazinala de Apa Dobrogea – Litoral, numai pentru utilizare exclusiva si specifica a acestuia.

Orice alta persoana care utilizeaza oricare informatie continuta in acesta o face pe propriul sau risc.

Raport privind Impactul asupra Mediului

ASISTENTA TEHNICA PENTRU PREGATIREA DE PROIECTE AXA PRIORITARA 5

Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc Domeniul major de interventie 2 – Reducerea eroziunii costiere

PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI IN ZONA EFORIE NORD

A.N. Apele Romane


Acest document a fost elaborat si actualizat astfel:

Versiune Data Descriere Creat de Verificat de Aprobat de

1.0 14.06.2011 Versiune preliminara R. Dorneanu V. Cooper P. Barter

2.0 04.08.2011 Versiune preliminara R. Dorneanu G.Stoian S. Tiganescu

3.0 20.12.2011 Versiune preliminara M. Vidrighin

M. Negoita

G.Stoian S. Tiganescu

4.0 28.02.2012 Versiune finala M. Vidrighin

M. Negoita

G.Stoian S. Tiganescu



Cuprins

1 Informatii generale 1

1.1 Introducere 1

1.2 Scopul si importanta obiectivului de investitii 2

1.2.1 Scopul proiectului 2

1.2.2 Problema 3

1.2.3 Necesitatea proiectului 3

1.3 Descrierea lucrarilor propuse 4

1.3.1 Situatia existenta 4

1.3.2 Lucrari de protectie costiera efectuate pana in prezent 14

1.3.3 Lucrarile propuse 15

1.3.3.1 Mamaia Sud 15

1.3.3.2 Tomis Nord 16

1.3.3.3 Tomis Centru 16

1.3.3.4 Tomis Sud 17

1.3.3.5 Eforie Nord 17

1.3.4 Solutii constructive pentru realizarea lucrarilor propuse 17

1.3.4.1 Mamaia Sud 17

1.3.4.2 Tomis Nord 20


1.3.4.4 Tomis Sud 24


1.3.5 Perioada de executie a lucrarilor 30

1.3.6 Organizari de santier; Zone de depozitare a deseurilor 32

1.3.7 Surse de materiale de constructie 33

1.3.7.1 Piatra de cariera 34

1.3.7.2 Nisip pentru reincarcarea plajei 35

1.3.7.3 Structuri din beton prefabricate 37

1.4 Consumul de energie 37

1.5 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa 37

1.5.1 Impactul negativ 37

1.5.2 Impactul pozitiv 39

1.6 Documente/Reglementari existente privind amenajarea teritoriala in zona 40

1.6.1 Mamaia Sud 40



1.6.2 Tomis Nord 41

1.6.3 Tomis Centru 41

1.6.4 Tomis Sud 41

1.6.5 Eforie Nord 41

2 Procese tehnologice 42

2.1 Procese tehnologice 42

2.2 Activitati de dezafectare 43

3 Deseuri 43

3.1 Deseuri inerte si nepericuloase 43

3.1.1 Generarea deseurilor in perioada de constructie 43

3.1.2 Generarea deseurilor in perioada de operare 45

3.2 Deseuri toxice si periculoase 45

3.2.1 Generarea deseurilor in perioada de constructie 45

3.2.2 Generarea deseurilor in perioada de operare 45

3.3 Modul de gospodarire a deseurilor 46

4 Metodologia de evaluare 47

4.1 Evaluarea impactului 47

5 Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora 48

5.1 Apa 49

5.1.1 Date generale 49

5.1.1.1 Ape de suprafata 49

5.1.1.2 Hidrogeologie 51

5.1.1.3 Directiva Cadru Apa 55

5.1.1.4 Calitatea apei 57

5.1.2 Alimentarea cu apa 65

5.1.3 Managementul apelor uzate 65

5.1.4 Prognozarea impactului 66

5.1.4.1 Perioada de constructie 66

5.1.4.2 Perioada de operare 68

5.1.5 Masuri de diminuare a impactului 68

5.2 Aerul si Clima 68



5.2.1 Situatia actuala 68

5.2.1.1 Temperatura aerului 68

5.2.2 Calitatea aerului 70

5.2.3 Surse si poluanti generati 71

5.2.4 Impactul potential produs asupra aerului 73



5.2.5 Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului 73

5.3 Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor 74


5.3.2 Surse potentiale de zgomot 76

5.3.3 Impactul potential 78




5.4 Sursele si protectia impotriva radiatiilor 80

5.5 Solul si subsolul 80


5.5.2 Surse de poluare a solului si subsolului 83





5.6 Biodiversitate 85

5.6.1 Date generale 85

5.6.1.1 Surse de informare 85

5.6.1.2 Zone protejate desemnate 85

5.6.1.3 Habitate 88

5.6.1.4 Asociatii floristice 89

5.6.1.5 Avifauna 89

5.6.1.6 Componente biologice ale mediului marin 90




5.6.3 Masuri de diminuare a impactului 95

5.7 Pescuitul 96




5.7.1.1 Zone desemnate pentru pescuit 96

5.7.1.2 Pescuitul comercial 97

5.7.1.3 Activitatea de pescuit 98

5.7.1.4 Caile de migratie a pestilor 98




5.7.3 Masuri de diminuare 101

5.8 Peisajul 102


5.8.1.1 Caracterul peisagistic general 103

5.8.1.2 Confortul vizual 103




5.8.3 Metode de diminuare a impactului 104

5.9 Patrimoniu cultural si mediul istoric 105


5.9.1.1 Arheologie marina 105

5.9.1.2 Situri arheologice terestre 105

5.9.2 Impact potential 107



5.9.3 Metode de diminuare a impactului 107

5.10 Mediul social si economic 107


5.10.1.1 Populatie 107

5.10.1.2 Structura etnica a populatiei 108

5.10.1.3 Populatia activa 108

5.10.1.4 Activitatea economica 109

5.10.1.5 Turism 109

5.10.2 Impactul prognozat in perioada de constructie 110

5.10.3 Impactul prognozat in perioada de operare 111

5.10.4 Masuri de diminuare 111

6 Analiza alternativelor 112



6.1 Alternativa 0 112

6.2 Alternative analizate 119

6.3 Alegerea alternativei optime 124

6.4 Alternativa propusa 127

7 Monitorizarea 127

7.1 Perioada de constructie 127

7.2 Perioada de operare 129

8 Situatii de risc 129

8.1 Impact potential 129

8.1.1 Perioada de constructie 129

8.1.2 Perioada de operare 130

8.2 Masuri de prevenire a accidentelor 131

8.2.1 Perioada de constructie 131

8.2.2 Perioada de operare 131

9 Descrierea dificultatilor 132

10 Rezumat fara caracter tehnic 133

10.1 Introducere 133

10.2 Alternative 133

10.3 Descrierea lucrarilor 134

10.3.1.1 Mamaia Sud 134

10.3.1.2 Tomis Nord 134


10.3.1.4 Tomis Sud 135


10.4 Impactul potential si masuri de diminuare 135

10.4.1 Impactul potential asupra apei 135

10.4.2 Impactul potential asupra aerului 136

10.4.3 Zgomot si vibratii 136

10.4.4 Impactul asupra solului 137

10.4.5 Impactul asupra biodiversitatii 137

10.4.6 Impactul asupra pescuitului 138

10.4.7 Impactul asupra peisajului si confortului vizual 139

10.4.8 Impactul asupra patrimoniului cultural si mediului istoric 139



10.4.9 Impactul asupra mediului socio-economic 139

10.5 Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului 140

10.6 Concluziile studiului de evaluare adecvata 142

10.7 Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact 145

11 Referinte 146



Anexe Anexa A Plan de amplasare in zona

Anexa B Planuri de situatie ale lucrarilor de protectie propuse

Anexa C Harta hidrologica

Anexa D Corpuri de apa subterana prezente in zona lucrarilor propuse

Anexa E Zone desemnate pentru cresterea molustelor

Anexa F Zone protejate

Anexa G Harta geologica

Anexa H Asociatii floristice

Anexa I Componente biologice ale mediului marin

Anexa J Grafice de executie propuse



Pagina 1

1 Informatii generale

1.1 Introducere

Denumirea obiectivului de investitii:

Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele

mai expuse la risc - Reducerea eroziunii costiere

PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL

MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD

Scopul Proiectului

Obiectivul general al proiectului este de a proteja si imbunatati calitatea mediului si a

standardelor de viata in lungul zonei costiere romanesti a Marii Negre, precum si de

a creste siguranta in partea sudica a coastei, zona care este serios amenintata de

eroziunea costiera.

Amplasamentul obiectivului

Litoralul Romaniei la Marea Neagra are o lungime de circa 240km, intinzandu-se de

la bratul Musura, la Nord de Sulina (de la frontiera cu Ucraina - 450 12' N, 290 40' E)

pana la Vama Veche (frontiera cu Bulgaria - 430 44' N, 280 35' E). Ocupa aproximativ

6% din intregul litoral al Marii Negre.

Linia tarmului romanesc este impartita in doua mari subdiviziuni:

• Unitatea Nordica, de la Garla Musura la Capul Midia;

• Unitatea Sudica, intre Cap Midia si Vama Veche.

Administratia Nationala Apele Romane prin Administratia Bazinala de Apa

“Dobrogea – Litoral” - ABAD-L a planificat realizarea de investitii pentru protectia

litoralului romanesc al Marii Negre, prin realizarea unor lucrari pentru reducerea

eroziunii costiere. Aceste investitii se vor realiza in mai multe etape.

In cadrul prezentului raport sunt analizate proiectele prioritare pentru prima etapa,

care au drept scop protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al Marii

Negre in urmatoarele sectoare prioritare:

1. Mamaia Sud;

2. Tomis Nord;

3. Tomis Centru;

4. Tomis Sud;

5. Eforie Nord.

Amplasarea in zona a acestor sectoare prioritare este prezentata in Anexa A.

Proiectantul lucrarilor:

S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L.



Pagina 2

Beneficiarul lucrarilor

Administratia Nationala Apele Romane - ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA

“DOBROGEA – LITORAL”, str. Mircea cel Batran nr. 127, Constanta, Romania,

tel:+40 0241 67 30 36, fax: +40 0241 67 30 25

Autorul raportului

S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L., Str. Carol Davila Nr. 85, 050453, Sector 5,

Bucuresti, Romania, tel: +40 311 065 376, fax: +40 311 034 189.

S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L. este inscrisa in Registrul National al elaboratorilor

de studii pentru protectia mediului la pozitia nr. 242, conform Certificatului de

inregistrare din 16.09.2010.

Persoana de contact: George Stoian, tel: +40 735 805 935, fax: +40 311 034 189.

1.2 Scopul si importanta obiectivului de investitii

1.2.1 Scopul proiectului

Halcrow a fost contractat de catre A.N. “APELE ROMANE”, Administratia Bazinala

de Apa Dobrogea-Litoral – ABAD-L, pentru a oferi asistenta tehnica in pregatirea

proiectelor pentru reducerea eroziunii costiere pe litoralul Marii Negre.

Contractul de asistenta tehnica este finantat de Programul Operational Sectorial

Mediu (POS Mediu), care este unul dintre cele noua programe operationale din

obiectivul “Convergenta” pentru perioada de programare a Uniunii Europene 2007-

2013.

Proiectul „Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre

in zona municipiului Constanta si zona Eforie Nord” este in legatura directa cu Axa

Prioritara 5 a POS Mediu, respectiv “Implementarea infrastructurii adecvate de

prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc”, domeniul major de

interventie 2 “Reducerea eroziunii costiere”. Implementarea acestui proiect are drept

scop atat cresterea sigurantei populatiei si protectiei mediului natural, cat si cresterea

valorii economice a litoralului romanesc.

Obiectivul general al proiectului este de a proteja si imbunatati calitatea mediului si a

standardelor de viata in lungul zonei costiere romanesti a Marii Negre precum si

cresterea sigurantei in partea sudica a coastei, care in prezent este serios amenintata

de eroziunea costiera.

La inceputul primaverii anului 2011, in cadrul contractului de asistenta tehnica,

Halcrow Romania a fost desemnata de catre ANAR – ABADL sa elaboreze un nou

Master Plan pentru zona costiera care sa stabileasca o viziune durabila si strategica

pentru managementul intregii zonei costiere romanesti a Marii Negre, luand in

considerare interactiunile fizice si antropogene intre toate zonele. Prioritizarea

lucrarilor de protectie costiera de-a lungul zonei de coasta romanesti a reprezentat

elementul cheie pentru asigurarea ca fondurile disponibile sunt directionate corect

catre zonele care au cea mai mare nevoie. In cadrul Master Plan-ului elaborat au astfel

fost identificate cinci zone prioritare pentru reabilitarea zonei costiere romanesti,

zone in care o atentie deosebita trebuie acordata reabilitarii si imbunatatirii calitatii

mediului.



Pagina 3

Acest Raport privind Impactul asupra Mediului reprezinta rezultatele procesului de

evaluare a impactului asupra mediului (EIM) pentru lucrarile de protectie costiera ce

se vor desfasura in cele cinci zone identificate ca prioritare in cadrul noului Master

Plan elaborat pentru zona costiera romanesca a Marii Negre.

Cele 5 zone prioritare in care sunt necesare, in viitorul apropiat, lucrari costiere de

protectie si reabilitare a partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre sunt:

1. Mamaia Sud;

2. Tomis Nord;

3. Tomis Centru;

4. Tomis Sud;

5. Eforie Nord.

1.2.2 Problema

Activitatile antropice cu impact semnificativ asupra zonei de coasta au avut ca

rezultat un debit substantial redus de sedimente depuse in zona tarmului litoral

romanesc. Aceasta reducere severa a sedimentelor a condus in timp la eroziunea si

retragerea coastei. Acest fenomen a inceput din anii 1850, accelerandu-se rapid in

ultimele patru decenii. Constructia, extinderea si intretinerea digurilor din zona

Sulina si a canalului incepand cu secolul 19 au intrerupt circulatia de sedimente din

canalul nordic al Fluviului Dunarea (Canalul Chilia) ce reprezinta granita cu Ucraina

catre zona litoralului romanesc. In plus, construirea si operarea barajului Portile de

Fier si a altor baraje de pe Dunare a redus drastic cantitatea de sedimente care ajunge

din bazinul Dunarii in Marea Neagra. Aceasta situatie nu se va schimba fara

interventie din partea factorului uman, iar orice solutie de remediere a situatiei

trebuie sa fie propusa luand in considerare contextul unor cantitati mult reduse de

sedimente livrate din bazinul Dunarii in Marea Neagra.

Avand in vedere ca mediul de coasta este dinamic, orice interventie locala poate avea

consecinte importante asupra zonelor situate sub locatia unde s-a intervenit in

directia curentilor. Sedimentele de-a lungul liniei de coasta sunt in mod natural in

miscare constanta. Atunci cand o structura intrerupe aceasta miscare intr-o locatie

specifica, regiunea care primea in mod natural aceste sedimente in miscare va fi

lipsita de aprovizionarea acestora. Totusi, sedimentele din locatia de primire continua

sa se miste ca raspuns la conditiile naturale ale mediului. Rezultatul net al acestor

procese este acela ca amplasamentul respectiv va prezenta o pierdere neta de material

(sedimente). Astfel, apare fenomenul de pierdere (disparitie) a plajelor si habitatelor,

iar infrastructura este amenintata sau chiar distrusa.

Fenomenul de retragere a liniei de coasta romanesti s-a desfasurat intr-un ritm

accelerat, pe o perioada lunga de timp. Amplasarea, de-a lungul timpului, a unor

structuri individuale, realizata pentru a rezolva probleme punctuale fara a intelege

mai intai impactul regional global, a accentuat eroziunea costiera.

1.2.3 Necesitatea proiectului

Zona in care sunt propuse a se desfasura lucrarile prioritare a fost dezvoltata in timp,

pe suprafete extinse, pentru porturi, locuinte, industrie si turism, astfel incat, avand

in vedere fenomenele care s-au desfasurat si se desfasoara si in prezent si multe

dintre aceste obiective sunt supuse sau vor fi supuse in viitor riscului eroziunii.



Pagina 4

Plajele din aceasta zona sunt o atractie turistica importanta, iar pierderea de nisip si

eroziunea continua a plajelor ar putea conduce la pierderea acestei industrii majore,

impreuna cu eroziunea asezarilor urbane si a zonelor industriale situate in interiorul

zonelor de aparare.

In cadrul Studiului privind protectia si reabilitarea litoralului sudic al Romaniei la

Marea Neagra realizat de catre Agentia Japoneza de Cooperare Internationala - JICA

(2007) s-a realizat o simulare pe calculator care a evidentiat ca in urmatorii 20 de ani

se va produce pierderea a mai mult de 70m de plaja, ceea ce ar conduce la inchiderea

multor hoteluri in apropiere de tarm.

In aceste conditii, fara punerea in aplicare a lucrarilor de protectie costiera, plajele din

judetul Constanta vor continua sa se ingusteze, ceea ce poate induce un potential

impact negativ asupra economiei turistice locale. In acelasi timp, se poate considera

ca protectia plajei, realizata in mod corespunzator, poate mentine sau chiar extinde

zona de plaja, pastrandu-se astfel valoarea sa economica.

In plus, multe dintre digurile si consolidarile de la poalele falezelor prezente de-a

lungul coastei Marii Negre sunt in stare proasta si tot mai ineficiente impotriva

atacului valurilor. Locuintele prezente in partea de sus a acestor faleze (de exemplu,

pe malul de nord-est al orasului Constanta si pe falezele din zona Eforie Nord) sunt

amenintate de instabilitate si de pierderi potentiale de faleza. Eroziunea continua sau

prabusirea falezelor in conditii de inalta presiune provocata de apa se poate produce

daca nu sunt efectuate lucrari de stabilizare/consolidare a falezelor. Aceste lucrari

implica remodelarea pantei falezelor cu un gradient mai bland decat cel actual care

este abrupt si furnizarea de sisteme eficiente de drenaj. Extinderea plajelor de la

bazele falezei va oferi suficient spatiu atat pentru lucrarile de consolidare, cat si

pentru protejarea locuitorilor impotriva efectelor negative ale prabusirilor de faleza.

1.3 Descrierea lucrarilor propuse

1.3.1 Situatia existenta

Mamaia Sud

Aceasta zona este cea mai afectata portiune din litoralul delimitat la Nord de portul

Midia si la Sud de promontoriul dintre statiunea Mamaia si Constanta.

Rata eroziunii pe sectorul Mamaia Sud este variabila in lungul plajei, in functie de

prezenta lucrarilor de protectie costiera, media fiind de 2,0 m/an. Aceasta inseamna

ca fara lucrari de investitii viitoare, cladirile din imediata apropiere a plajei, cateva

hoteluri importante si cladiri comerciale, vor fi degradate sau distruse in viitorul

apropiat.

In zona de Sud a statiunii Mamaia au fost realizate, inainte de 1990, unele lucrari de

protectie contra eroziunii, cele mai importante fiind digurile longitudinale, paralele

cu plaja si epiul sub forma de “Z” din dreptul Hotelului Parc. De asemenea, au mai

fost realizate lucrari de refacere a plajei prin innisipari artificiale.

In prezent, o cladire aflata la Est de aleea de promenada, paralela cu tarmul, este in

pericol de prabusire (vezi Figura nr. 1.3.1.1.).



Pagina 5

Figura nr.1.3.1.1 - Cladire in pericol de prabusire pe plaja Mamaia Sud

Tomis Nord

Digul T6 are forma de ‘π’. Pe circa 70m, pe tronsonul de nord, dala de coronament a

fost inlaturata in totalitate ca urmare a degradarii avansate. Pe restul digului dala este

subspalata. Din protectia exterioara de stabilopozi, cateva elemente au fost dislocate

si aruncate pe dala (Figura nr. 1.3.1.2.). La adapostul digului se afla un depozit de

pamant.

Figura nr. 1.3.1.2. – Structura T6

Digul T7 este un epiu scurt de circa 45m, utilizat pentru sustinerea conductei de

descarcare a apelor in mare si este intr-o stare avansata de degradare (Figura nr.

1.3.1.3.).



Pagina 6

Figura nr. 1.3.1.3 – Structura T7

Digul T8 are forma de “π” si este protejat cu stabilopozi. Starea este in general buna,

mantaua interioara a ramurii sudice este partial imprastiata, este necesara

completarea protectiei in unele sectiuni. In spatele digului, intre cele doua tronsoane

transversale pe tarm, se afla un depozit de pamant (Figura nr. 1.3.1.4).

Figura nr. 1.3.1.4. – Structura T8

Constructia digului T9, amplasat in zona Pescarie, a inceput in anul 1989 si s-a sistat

in anul 1991. El avea rolul de a adaposti utilajele tehnice navale ce executau sau

intretineau digurile de la Mamaia si Constanta (Figura nr. 1.3.1.5). La sistarea

lucrarilor se executau digurile de inchidere a incintei.



Pagina 7


In prezent digul de nord este executat cu sectiunea incompleta, nu are dala de

coronament, iar pe 60m nu este realizata protectia cu stabilopozi. Ea lipseste la

extremitatea digului, in portiunea cea mai solicitata la furtuna.

Rata eroziunii pe sectorul Tomis Nord este variabila in lungul plajei in functie de

prezenta lucrarilor de protectie costiera, media fiind de 0,5m/an. Aceasta inseamna

ca, fara lucrari de investitii viitoare, cladirile de pe faleza din imediata apropiere a

plajei vor fi degradate sau distruse in viitorul apropiat.

Tomis Centru

Digul T6 are forma de ”π”. El este impartit in doua parti: T6-1 cuprins in zona Tomis

Centru si T6-2 cuprins in zona Tomis Nord.

Digul T6-1 are probleme la mantaua de stabilopozi care trebuie refacuta prin

reasezarea lor si prin inlocuirea unora dintre ei (Figura nr. 1.3.1.6). La adapostul

digului se afla un depozit de pamant.


Epiul T5 in forma de “L” are protectia pe taluzul dinspre larg realizata din

stabilopozi, iar restul din blocuri (Figura nr. 1.3.1.7).



Pagina 8

Figura nr. 1.3.1.7 - Structura T5

Mantaua de stabilopozi a epiului T5 prezinta degradari si necesita refacere,

reamplasarea stabilopizilor (majoritatea), totodata mantaua din blocuri naturale

trebuie completata. Dala de beton prezinta crapaturi, deplasari si zone de subspalare.

Rata eroziunii pentru sectorul Tomis Centru este variabila in lungul plajei in functie

de prezenta lucrarilor de protectie costiera, dar tendinta generala este de retragere in

partea de nord a golfului si avansare in partea sudica a acestuia. Structurile de

aparare costiera sunt aproape de sfarsitul duratei de viata estimata, asteptandu-se ca

apoi sa se modifice linia tarmului rapid si sa creeze eroziuni mari in unele zone.

Aceasta inseamna ca fara lucrari de investitii viitoare, cladirile de pe faleza din

imediata apropiere a plajei vor fi degradate sau distruse in viitorul apropiat.

Tomis Sud

Pe fondul instabilitatii tarmului si a falezei, in municipiul Constanta se manifesta

fenomenul de degradare a lucrarilor de protectie a falezelor, avand drept consecinta

aparitia unor prabusiri si alunecari, cu consecinte negative asupra constructiilor

amplasate la partea superioara a falezei.

Rata eroziunii pentru sectorul Tomis Sud este variabila in lungul plajei in functie de

prezenta lucrarilor de protectie costiera, in zona de sud plaja se afla in echilibru, cu o

tendinta de erodare a plajei in cele doua golfuri din partea de nord si transportul

sedimentelor spre sud. Datorita faptului ca structurile din acest sector sunt aproape

de expirarea duratei de viata, este posibil ca fenomenul de eroziune a plajelor sa se

extinda si sa se accentueze. Aceasta inseamna ca fara lucrari de investitii viitoare,

cladirile de pe faleza din imediata apropiere a plajei, vor fi degradate sau distruse in

viitor.

In zona de Tomis Sud digurile existente au fost realizate inainte de 1990, ca lucrari de

protectie contra eroziunii, cele mai importante fiind digurile: T1 in forma de "Y" ce

delimiteaza la sud plaja Modern; T2 in forma de crosa; T3 si T4 in forma de "π".

Digurile din zona orasului Constanta s-au executat in mai multe etape. Aceste lucrari

sunt notate pe planurile de situatie cu litera T, de la T1 la T9 dinspre sud spre nord.

Toate aceste lucrari care protejeaza zona costiera impotriva eroziunilor au fost

realizate cu 30 – 40 de ani in urma, majoritatea suferind degradari in timp.



Pagina 9

Pentru reducerea actiunii valurilor si cresterea stabilitatii plajei s-au luat in

considerare reabilitarea epiurilor existente, precum si constructia unor noi structuri

amplasate pe zona prevazuta in proiect.

Digul T1 in forma de "Y" delimiteaza la sud plaja Modern. Este cel mai vechi dig. La

realizarea portului Tomis el a fost adaptat si ca dig de nord al acestuia. Ramura

nordica a digului, cu lungimea de 100 m, care protejeaza plaja, este avariata grav

(vezi Figura nr. 1.3.1.8).

Figura nr. 1.3.1.8 - Digul T1

Digul T2 in forma de crosa, are avariat capatul tronsonului de nord pe 110m lungime,

precum si dala de la baza (Figura nr. 1.3.1.9).


Digurile T3 si T4 au forma de "π" si sunt situate foarte aproape de tarm. Digul T3 este

in stare buna, cu exceptia capului de nord care este degradat.

In cazul digului T4, pe doua tronsoane de la capetele de nord si de sud, pe cate 40m

lungime, sunt dislocate elemente din corp, placa si manta. Tronsonul sudic este mai

degradat. Ramura nordica are protectia din blocuri evidate de beton. Deoarece diguri



Pagina 10

au o cota mai coborata a mantalei de protectie, valurile depasesc frecvent digul

(Figurile nr. 1.3.1.10 si 1.3.1.11).



Eforie Nord

S-a constatat ca in amplasamentul studiat tarmul s-a retras cu aproximativ 40m in

ultimii 78 de ani. Deoarece zona amplasamentului este de fapt un tarm cu faleza de

aproximativ 10m inaltime, retragerea liniei tarmului se desfasoara in paralel cu

prabusirea gradata a falezelor. Prabusirea in continuare a falezelor ameninta

siguranta hotelurilor, restaurantelor si a celorlalte constructii situate aproape de

marginea acestora.

Rata eroziunii pe sectorul Eforie Nord este variabila in lungul plajei in functie de

prezenta lucrarilor de protectie costiera, media fiind de 0,5m/an. Aceasta inseamna

ca, fara lucrari de investitii viitoare, cladirile din imediata apropiere a plajei, cateva

hoteluri importante si cladiri comerciale vor fi degradate sau distruse in viitorul

apropiat.



Pagina 11

Epiul EN8 (J-1) este intr-o stare de degradare avansata. Intre EN8 si EN7 faleza este

inalta, dar cu taluz mai putin inclinat, iar la baza se afla un zid de sprijin de piatra

fasonata cu o inaltime de aproximativ 2,0m. La baza zidului se afla o bancheta de cca.

4-5m latime aparata spre apa cu o manta de blocuri naturale de cca. 1-3t/buc.

Figura nr. 1.3.1.12. – Structura EN8

Epiul EN7 este intr-o stare avansata de degradare. Intre epiurile EN7 si EN6 nu exista

plaja, decat in apropierea radacinii epiului EN6. Faleza este tot inalta, taluzul avand o

inclinare de 1:1 - 1:1,5. La baza falezei se afla un zid de sprijin cu paramentul captusit

cu piatra naturala fasonata.Captuseala zidului de piatra fasonata este degradata, cu

zone pe care piatra fasonata a cazut.


Epiul EN6 este foarte degradat. De la aproximativ jumatatea distantei dintre epiurile

EN7 si EN6 incepe sa apara plaja, ajungand in dreptul radacinii epiului EN6 la cca.

20m latime.



Pagina 12


Epiul EN5 (J-2) este intr-o stare avansata de degradare, fiind cel mai dgradat dintre

toate epiurile din Eforie Nord. Intre epiurile EN5 si EN4 exista o plaja alcatuita din

nisip fin. Forma plajei este concava, iar latimea minima de cca. 28m. Faleza este de

asemenea inalta, cu un zid de sprijin la baza. Faleza este stabila, are taluzul inierbat si

nu prezinta degradari majore. Se constata o inclinare mai pronuntata a plajei care se

poate datora actiunii valurilor din timpul iernii.


EN4 este un epiu in forma de Y, cu bratul dinspre sud mult mai scurt decat cel

dinspre nord. Intre epiurile EN4 si EN3 faleza este mai putin inalta decat pe

portiunea precedenta. Taluzul falezei este mult mai lin, este inierbat si nu prezinta

degradari. La baza falezei continua sa fie zidul de sprijin.



Pagina 13


Epiul EN3 are degradari mari care constau in dizlocarea protectiei de blocuri si

stabilopozi. Dala este subspalata, crapata si material dizlocat.

Intre EN3 si portul turistic ANA YACHT CLUB plaja se mareste foarte mult, este in

bune conditii tehnice, nisipul din care este constituita plaja este fin. Faleza scade ca

inaltime, ajungand ca la Sud de portul turistic sa fie numai cu 3-4 m mai inalta decat

plaja. La baza falezei se continua zidul de sprijin.


Sumarizand, in zona litorala a Marii Negre de pe teritoriul Romaniei, eroziunea

costiera reprezinta un risc real pentru mediu, fenomenul manifestandu-se pe diferite

trepte de intensitate de-a lungul celor circa 240km ai litoralului, masurati de la Nord



Pagina 14

la Sud, de la bratul Chilia (garla Musura) si pana la Vama Veche (granita cu

Republica Bulgaria).

Pe baza numeroaselor cercetari privind evolutia zonei costiere, cercetari efectuate in

ultimii ani de ABAD-L, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie

Marina si Geoecologie – GeoEcoMar, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare

Marina - INCDM „Grigore Antipa”, Royal Haskoning, JICA, USAID, s-a ajuns la

concluzia ca, in unele zone, eroziunea costiera atinge o rata de circa 2m/an.

Sectoarele cele mai afectate de fenomenele de eroziune sunt situate in sudul

litoralului: Mamaia, Tomis, Eforie, Tuzla, Olimp-Venus, Saturn-Mangalia, 2 Mai -

Vama Veche. Eroziunea cea mai accentuata se manifesta in statiunea Mamaia, unde

se estimeaza o retragere a liniei tarmului cu circa 40m in urmatorii 20 de ani.

Avand in vedere aspectele mentionate anterior, orice intarziere in aplicarea unor

masuri care sa rezolve aceasta problema poate duce la efecte negative ireversibile

asupra mediului si calitatii vietii.

1.3.2 Lucrari de protectie costiera efectuate pana in prezent

Incepand inca din anul 1965, au fost efectuate cateva masuri de protectie pentru plaje

si faleze, masuri care au presupus in principal constructia de jetele/epiuri

(perpendiculare pe malul marii) si lucrari de consolidare a falezelor. La inceput,

aceste lucrari au avut un impact semnificativ asupra dinamicii costiere, dar treptat

influenta acestor lucrari de protectie a scazut concomitent cu extinderile portuare.

In anul 1975 au inceput lucrari de protectie pentru a contracara eroziunea si pentru a

reduce energia valurilor, lucrari care au constat in constructia digurilor paralel cu

malul marii, la o adancime de 3,0m,. Digurile sparge-val au fost construite din

stabilopozi, montati pe un pat de piatra bruta. In aceeasi perioada, in Eforie Nord si la

granita dintre orasul Constanta si statiunea Mamaia au fost construite doua

adaposturi mici, pentru protectia echipamentelor plutitoare folosite la constructia

digurilor. In prezent, destinatia de adapost la Eforie Nord s-a schimbat, locatia fiind

transformata intr-un port turistic - Ana Yaht Club.

Constructia digurilor sparge-val nu a avut efectul dorit din cauza lipsei unei analize

atente si detaliate menita sa gaseasca solutiile optime si din cauza degradarii in timp

a acestor diguri. Ca urmare a lipsei lucrarilor de reparatii si intretinere care nu s-au

mai efectuat din 1990. mantaua de protectie si coronamentul de beton al epiurilor

s-au distrus. De asemenea, stabilopozii digurilor sparge-val, paralele cu malul marii,

au fost dislocate, iar nivelul superior al stabilopozilor este sub apa.

De-a lungul timpului, in unitati individuale de-a lungul litoralului Marii Negre au

fost intreprinse urmatoarele lucrari costiere (GeoEcoMar 2007):

• Mamaia Sud: In anul 1975 a fost construit epiul din fata piscinei Hotelului Parc,

grav amenintat de furtunile din timpul iernii, iar sectorul de plaja adiacent a

fost alimentat artificial cu material sedimentar. Cu acest prilej a fost pusa in

evidenta existenta unui curent de-a lungul tarmului, orientat de la sud spre

nord, care actiona in sectorul sudic al plajei Mamaia; acest curent a favorizat

dispersia spre nord a materialului sedimentar dragat din lacul Tabacarie si

deversat in spatele epiului nou construit;

• In anul 1984 a inceput construirea unui nou dig si a unei incinte portuare in

dreptul Capului Singol – Pescarie;



Pagina 15

• In perioada 1989-1991, sistemul de protectie a plajei Mamaia a fost completat

cu sase diguri "sparge-val", amplasate pe un aliniament paralel cu linia

tarmului, corespunzator sectorului de plaja cuprins intre Hotelul Parc si

Hotelul Rex si cu alimentarea plajei cu 500 000m3 de nisip extras din Lacul

Tabacarie. Prin disiparea energiei valurilor departe de tarm, digurile

influenteaza climatul valurilor din zona litorala in acest sector. Prezenta noului

sistem de protectie a generat, relativ rapid, restructurarea circulatiei litorale,

precum si redistribuirea corespunzatoare a materialului sedimentar pe plaja.

Totusi, in timp, digurile "sparge-val" s-au deteriorat, iar procesele de eroziune

a plajelor au continuat si continua si in prezent, astfel incat mai multe plaje

situate la sud de Constanta sunt afectate de eroziunea costiera.

In anul 2004, alarmat de retragerea plajelor in unitatea sudica a litoralului romanesc

al Marii Negre, Guvernul Roman a solicitat Guvernului Japoniei sa ofere asistenta

tehnica prin realizarea unui Studiu privind Protectia si Reabilitarea Litoralului Sudic

Romanesc al Marii Negre. Agentia Japoneza de Cooperare Internationala (JICA),

organismul oficial responsabil pentru punerea in aplicare a programului de

cooperare tehnica al Guvernului Japoniei, a elaborat acest Studiu, asa cum s-a

convenit cu reprezentantii Guvernului din Romania.

Mai recent, lucrari de prevenire a inundatiilor au fost realizate pentru zona

Costinesti, respectiv in anul 2006, care au inclus printre altele si construirea a doua

diguri sparge-val, cu scopul de a preveni patrunderea valurilor in Lacul Costinesti

de-a lungul canalului care-l leaga de mare.

Lucrarile de consolidare si protectie a falezelor au fost efectuate in zonele de coasta,

in special acolo unde nu exista nici o plaja sau plaja este ingusta. Lucrarile au inclus

lucrari de drenare si constructia de ziduri de sustinere. In momentul de fata, ABAD-L

desfasoara un program de consolidare a falezelor, iar lucrarile de consolidare a

falezelor din zonele Costinesti, Tuzla, Eforie Sud, Eforie Nord si Constanta sunt in

curs de desfasurare.

1.3.3 Lucrarile propuse

Firma Halcrow a fost desemnata sa efectueze un studiu referitor la eroziunea costiera

in lungul litoralului Marii Negre, inclusiv pregatirea de studii de fezabilitate care sa

identifice lucrarile de protectie si reabilitare in cele 5 sectoare prioritare, pentru

reducerea efectelor eroziunii din lungul plajelor si falezelor. Conform acestor studii

de fezabilitate, lucrarile primei etape vor include sectoarele Mamaia Sud, Tomis

Nord, Tomis Centru, Tomis Sud, Eforie Nord si vor consta in:

1.3.3.1 Mamaia Sud

Lucrarile cuprind masuri de reducere (disipare) a energiei valurilor (a inaltimii) care

ajung la linia tarmului, inclusiv reinisipare (reinisipare artificiala) si lucrari pentru

protejarea nisipului plajei de spalare (prin repararea digurilor de larg existente si

construirea unor epiuri noi).

In principiu, se propun urmatoarele lucrari:

• Reabilitarea a doua diguri paralele cu tarmul de cate 250m lungime fiecare;

• Realizarea unui epiu de protectie a zonei innisipate de 200m lungime;

• Realizarea a 3 (trei) diguri ingropate (pinteni) de fixare a zonei innisipate de

70m lungime fiecare pe zona innisipata;



Pagina 16

• Realizarea a 3 (trei) diguri ingropate (pinteni) de fixare a plajei existente in

afara zonei innisipate, la Nord de aceasta, de 100m lungime fiecare;

• Innisiparea plajei prin aport de nisip pe o lungime de 1,2km, latimea bermei

plajei este de 100m, cota bermei plajei este +2,30m.

• Realizarea unui drum tehnologic de legatura.

1.3.3.2 Tomis Nord


ajung la linia tarmului, inclusiv reinisipare (reinisipare artificiala) si lucrari pentru

protejarea nisipului plajei de spalare (prin repararea digurilor de larg existente si


Pentru sectorul Tomis Nord se propun urmatoarele lucrari:

• Prelungirea cu 415m a digului C9 a adapostului portuar de la pescarie;

• Prelungirea cu 270m a epiului existent C8;

• Reabilitarea epiului existent C7;

• Prelungirea cu 290m a epiului existent C6-2;

• Realizarea unui dig submers, paralel cu tarmul de 260m lungime;

• Realizarea a 3 (trei) diguri ingropate (pinteni) de fixare a nisipului de 70m

lungime;

• Innisiparea zonei cuprinse intre epiurile C8 si C6-2 pe o lungime de 1,05km;

• Latimea bermei plajei este 60 m;

• Cota bermei plajei este +2,20m;


1.3.3.3 Tomis Centru


ajung la linia tarmului , inclusiv reinnisipare (reinnisipare artificiala) , si lucrari facute

sa protejeze nisipul plajei de spalare (prin repararea digurilor de larg existente si


In principiu, pentru sectorul Tomis Centru se propun urmatoarele lucrari:

• Prelungirea cu 340m a epiului T6-1;

• Reabilitarea unei portiuni din epiul T5 si prelungirea acestuia cu 340m;

• Realizarea unui dig submers paralel cu tarmul in lungime de 245m;

• 2 (doua) diguri ingropate (pinteni) de fixare a nisipului pe plaja de 70m

lungime fiecare;

• Innisiparea plajei intre epiurile existente T6-1 si T5 pe o lungime de 0,85km;

• Latimea bermei plajei este de 60m;

• Cota bermei plajei este de +2, 20m;




Pagina 17

1.3.3.4 Tomis Sud

In principiu, pentru sectorul Tomis Sud se propun urmatoarele lucrari:

• Reabilitarea partiala si prelungirea cu 350m a epiului existent C4;

• Reabilitarea epiului existent C1 pe o lungime de 100m;

• 2 (doua) diguri submerse paralele cu tarmul, unul de 260m lungime si unul de

245m;

• Un dig ingropat (pinten) de fixare a nisipului de 70m lungime;

• Innisiparea zonei cuprinsa intre epiurile C1 si C5 pe o lungime de 1,47km;

• Latimea bermei plajei este de 60m;

• Cota bermei plajei este de +2,20m;


1.3.3.5 Eforie Nord

In principiu, pentru sectorul Eforie Nord se propun urmatoarele lucrari:

• Reabilitarea si prelungirea epiului existent J1 (EN4);

• Reabilitarea epiului existent J2 (EN5);

• Demolarea a patru epiuri existente;

• Construirea a trei diguri submerse (doua cu lungimea de 200m si unul cu

lungimea de 275m);

• Innisiparea plajei prin aport de nisip pe o lungime de cca. 1200m, innisipare ce

prevede o latime a bermei de 100m la cota de +2.20m;


Planurile cu lucrarile propuse descrise in acest capitol sunt prezentate in Anexa B.

1.3.4 Solutii constructive pentru realizarea lucrarilor propuse

1.3.4.1 Mamaia Sud

Lucrarile propuse constau in masuri pentru reducerea (disiparea) energiei (inaltimii)

valurilor, care ajung la tarm, incluzand innisiparea (artificiala), lucrari de retinere a

nisipului si de fixare a acestuia pe plaja (prin repararea digurilor de longitudinale si

construirea uor noi epiuri la tarm).

1.3.4.1.1 Digurile longitudinale

Pentru reducerea actiunii valurilor si cresterea stabilitatii plajei s-au luat in

considerare 2 (doua) din cele 6 (sase) diguri longitudinale, paralele cu tarmul,

amplasate pe zona prevazuta in proiect.

Aceste diguri au lungimea de cca. 250m si o distanta libera intre capetele adiacente de

cca. 250m.

Aceste diguri au fost fundate la cota -5,0m si sunt alcatuite din blocuri prefabricate de

beton nearmat, si anume: blocuri evidate de 15t/buc. si stabilopozi de 20t/buc. Cota

superioara a digului a fost +2,0m, latimea la aceasta cota fiind 10,0m. Efectul de



Pagina 18

protectie al acestor lucrari a fost limitat, aceasta se poate datora si calitatii innisiparii

artificiale a plajei facuta in aceea perioada.

Exista o stransa legatura intre latimea coronamentului acestor diguri si reducerea

inaltimii valului incident. Pentru ca acestea sa aiba efect asupra valurilor, latimea la

creasta se determina functie de inaltimea si lungimea valului incident.

In prezent, latimea la coronament a digurilor este de cca. 10,0m. Pentru ca aceste

diguri sa fie eficiente, s-a prevazut extinderea spre uscat a latimii la creasta a acestora

de la cca. 10,0 m cat este in prezent, la 16,0m.

Extinderea (latirea) digurilor consta in realizarea urmatoarelor lucrari:

• Un nucleu din piatra bruta sort 10 – 200kg/buc. pana la cota -2,40m, montat pe

un strat de geotextil;

• Un strat de protectie a nucleului din piatra bruta, realizat din blocuri naturale

de 0,5 – 1,0t/buc. Acest strat va avea 1,50m grosime, va acoperi nucleul din

piatra bruta si va realiza si o berma de 3,0m latime;

• Un strat de protectie din stabilopozi de 4,5t/buc., dispusi in dublu strat peste

stratul de blocuri.

Pantele potentiale ale taluzurilor nucleului de piatra bruta si blocuri naturale vor fi de

1:1,5.

1.3.4.1.2 Epiu de retinere a nisipului

Pentru retinerea nisipului s-a prevazut un epiu (jetea) perpendicular pe plaja, rolul

acestuia fiind de retinerea nisipului. Acesta este amplasat catre limita nordica a zonei

proiectului, respectiv la 1.135m de capatul epiului in forma de “Z” existent si va avea

o lungime de 200m.

• Epiul este alcatuit dintr-un nucleu de piatra bruta sort 50 – 200kg/buc., realizat

peste un strat de geotextil;

• Cota superioara este de +2,0m catre tarm si +1,0m catre apa. Latimea

coronamentului variaza intre 6,0m spre tarm si 6,7m spre apa;

• Peste coronamentul nucleului din piatra bruta este prevazuta o dala din beton

de 3,0m latime si 50cm grosime. Ar trebui mentionat ca accesul publicului pe

acest tip de structura prezinta un pericol la trecerea valurilor peste epiu si de

asemenea in cazul unui nivel avansat de degradare datorat actiunii valurilor;

• Taluzele nucleului au inclinarea de 1:2;

• Nucleul din piatra bruta este protejat cu un strat de blocuri naturale. Stratul de

protectie are grosime variabila, putand avea respectiv 50cm catre radacina,

pana la o cota a terenului de -0,30m, 90cm intre cotele -0,30 si -0,75 si 1,25m la

adancimi mai mari de -0,75m;

• Incepand cu cote mai mici de +0,80m este prevazuta si berma din blocuri cu

latimea de 2,0m pana la cota -0,75m si 5,0m pentru adancimi mai mari;

• Blocurile vor avea greutatea de 200kg/buc. pana la cota -0,75m si sortul 300 –

700kg/buc. pentru adancimi mai mari de 75cm;

• Capul epiului va fi protejat cu o carapace din stabilopozi de 4,5t/buc. (sau alt

tip de manta de protectie), montati in dublu strat.



Pagina 19

1.3.4.1.3 Diguri ingropate (pinteni) pentru stabilizarea plajei

Pentru cresterea stabilitatii plajei au fost prevazute 3 (trei) posibile diguri ingropate

(pinteni) pentru stabilizarea plajei de 70m lungime pe zona cuprinsa intre epiul in

forma de “Z” existent si epiul proiectat pentru retinerea nisipului si 3 (trei) diguri

ingropate (pinteni) pentru stabilizarea plajei cu lungimea de 100m la nord de epiul

proiectat pentru retinerea nisipului.

Aceste diguri ingropate (pinteni) pentru stabilizarea plajei pot fi dispuse astfel:

• Primul la 200m nord de epiul “Z” existent;

• Al doilea la 395m nord de primul;

• Al treilea la 100m de cel de al doilea.

Primul dig ingropat (pinten) pentru stabilizarea plajei, de 100m lungime, este

amplasat la o distanta de 880m la nord de pasarela existenta din dreptul Cazinoului

din Mamaia, al doilea la 900m nord de primul, iar al treilea la 900m de al doilea.

Cele 3 (trei) diguri ingropate (pinteni) pentru stabilizarea plajei, de 100m lungime,

aflate la nord de epiul de retentie proiectat, pentru retinere nisipului pot fi realizate

din saci din geotextil de 2,0m x 2,0m x 0,7 m umpluti cu nisip. Cota superioara a

digurilor ingropate (pintenilor) pentru stabilizarea plajei este -0,50m, iar cota

inferioara maxima cca. -1,90m.

In lungul digurilor ingropate (pintenilor) pentru stabilizarea plajei, sectiunea

transversala a acestora variaza astfel:

• Pana la cota -1,20m sectiunea transversala este alcatuita din 2 saci umpluti cu

nisip dispusi pe un singur nivel si are o latime de 4,0m;

• Intre cotele -1,20m si -1,90m sectiunea transversala este alcatuita din 5 saci

dispusi pe doua nivele, pe nivelul inferior fiind montati 3 saci si pe nivelul

superior 2 saci;

• Latimea la baza a sectiunii este de 6,0m, iar la coronament 4,0m.

Cele 3 diguri ingropate (pinteni) din saci umpluti cu nisip de 70m lungime sunt

alcatuite din saci umpluti cu nisip de 2,65m x 1,35m.

Sectiunea transversala a acestor diguri ingropate (pinteni) din saci umpluti cu nisip

este constanta pe toata lungimea acestora, avand latimea la coronament de cca. 1,10m,

la baza o latime de 5,50m si grosimea de 1,50m.

Sacii vor fi montati cu dimensiunea cea mai mare in lungul epiului pe 5 nivele. Pe

nivelul inferior vor fi montati cate 5 saci, pe nivelul urmator 4 si asa mai departe, se

ajunge ca pe nivelul superior sa se monteze un singur sac.

Pentru executia digurilor ingropate (pinteni) din saci umpluti cu nisip vor fi necesare

lucrari de excavatii.

1.3.4.1.4 Lucrari de innisipare a plajei

Pentru a crea un sistem de protectie dinamica a plajei existente de efectele eroziunii

costiere s-a calculat ca o latime totala de 100m este suficienta. Prin innisiparea

artificiala de plaja se realizeaza o crestere substantiala a protectiei si diminuarea

riscurilor de eroziune. De asemenea, zona Mamaia Sud are un potential turistic foarte

ridicat datorita spatiilor de cazare existente in zona, a amenajarilor existente pentru



Pagina 20

recreere, a apropierii de Satul de Vacanta si de orasul Constanta si deci spatiul de

plaja suplimentar este binevenit.

Pentru ca plaja dupa refacere sa fie stabila este necesar ca granulometria nisipului

care se va utiliza pentru refacerea plajei sa fie cel putin egala cu granulometria

nisipului existent pe plaja. Daca nisipul folosit pentru refacere are granulometria

inferioara nisipului existent, plaja va fi mai putin stabila si vor fi pierderi foarte mari

fiind necesare lucrari suplimentare necesare retinerii nisipului, lucrari care sporesc

costul investitiei.

Studiul JICA (2007) “Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului roamanesc al

Marii Negre” arata ca nisipul plajelor de la Mamaia Sud are marimea medie a

granulei de nisp 0,17mm in baza probelor prelevate la adancimi intre 1 si 3m.

Evaluarea la Mamaia Sud s-a bazat pe 10 probe (intre 1 si 5m adancime) luate in iunie

2006. Potrivit scarii Udden-Wentworth, toate probele contin granule de nisip, de la

foarte fin la foarte grosier, fara pietris, namol sau argila.

Marimea medie a granulei de nisip este conservator interpretata ca fiind d50 = 0,2mm.

Prin urmare nisipul care se va utiliza trebuie de asemenea sa aiba marimea medie a

granulei d50 = 0,2mm.

Sursa de nisip va fi stabilita de catre Antreprenor si poate fi din surse din largul marii

care sa indeplineasca toate cerintele de performanta.

1.3.4.1.5 Drum temporar

Lucrarile de reabilitare a celor 2 (doua) diguri longituninale, paralele cu tarmul, se

vor executa de pe apa cu echipamente plutitoare.

Epiul de retinere a nisipului se poate executa complet de la uscat si pentru aceasta

este necesar sa se realizeze pe plaja un drum tehnologic de legatura intre drumurile

din statiune si radacina epiului. Acest drum temporar se va executa din produse de

cariera, iar dupa realizarea epiului se va dezafecta. Drumurile din statiune afectate de

lucrarile de constructii se vor reabilita.

1.3.4.2 Tomis Nord



nisipului si de fixare a acestuia pe plaja (prin realizarea unui dig longitudinal

submers si construirea unor noi epiuri la tarm).

1.3.4.2.1 Lucrari pentru reducerea energiei valurilor

Digul submers este amplasat intre capetele digurilor T6 - 2 si T8 prevazute a se

realiza in cadrul acestei investitii. Acest dig are o lungime de 260m si este amplasat

intr-o zona cu adancimi de –5,00m.

Sectiunea transversala a acestui dig are urmatoarea structura:

• La piciorul taluzurilor are o berma cu latimea de 6,20m din blocuri mici de

piatra de 100 la 300kg/buc;

• Intre aceste berme se va realiza un nucleu din piatra bruta de 10 la 300kg/buc

cu o latime de cca. 30m la baza si 10,50m la coronament. Nucleul si partial

bermele vor fi protejate cu blocuri prefabricate din beton de 6,4 t/buc de forma

aplatizata in grosime de 1m;



Pagina 21

• Bermele si nucleul au prevazute la baza o folie din geotextil, impotriva

afuierilor;

• Pantele taluzelor acestor diguri submerse sunt de 1:3;

• Digurile submerse vor fi prevazute la partea superioara cu elemente de

semnalizare pentru siguranta navigatiei ambarcatiunilor mici ce pot ajunge la

aceasta adancime;

• Elementele de semnalizare vor fi alcatuite dintr-un bloc de beton care asigura

stabilitatea si un tub de otel umplut cu beton vopsite cerute de reglementari cu

o astfel de inaltime incat sa asigure vizibilitatea.

Digul T9 in zona de Nord a falezei Constanta, in zona Pescariei creaza un adapost

portuar, care a fost folosit pentru adapostirea utilajelor plutitoare ce realizau lucrari

in zona. Digurile adapostului portuar apara si plaja pe o anumita zona.

Pentru cresterea efectului de aparare a plajei si falezei din aceasta zona se propune

prelungirea digului de larg cu 415m si finalizarea sectiunii digului existent. Sectiunea

digului are aceeasi alcatuire ca si celelalte diguri, nucleu din piatra bruta 10-

200kg/buc pe folia de geotextil, manta din blocuri 0,5 – 1t/buc, carapacea din

stabilopozi spre nord si dala de beton de 50cm grosime la coronament.

1.3.4.2.2 Lucrari de retinere a nisipului

Epiul T6-2 Acest epiu in forma de crosa are o lungime de 290m, ajungand pana la

adancimea de –5,00m. Sectiunea este alcatuita din nucleu de piatra asternut pe folia

de geotextil protejat cu o manta din blocuri 0,5 – 1t/buc. Spre larg, sectiunea este

protejata cu carapace de stabilopozi de 4,5t/buc. La coronament, sectiunea este

prevazuta cu dala din beton de 50cm grosime si 3,00m latime. Cota coronamentului

este prevazuta la + 2,00m.

Epiul T7 Epiul existent, are o lungime mica de cca. 45,00m si a fost realizat pentru

montarea a doua conducte metalice. Efectul de protectie al acestui epiu asupra plajei

si falezei este minim. Epiul va fi reabilitat prin refacerea protectiei cu blocuri naturale

0,5 – 1,00 t/buc si refacerea coronamentului acestuia.

Epiul T8 In zona π-ului existent T8 se prevede prelungirea apararii, incepand din

intersectia sudica, spre Est cu un epiu de 270m lungime. Capul epiului ajunge pana la

adancimea de –5,50m. Sectiunea epiului are aceeasi alcatuire ca si celelalte epiuri,

nucleu din piatra bruta 10-200kg/buc pe folia de geotextil, manta din blocuri 0,5 –

1t/buc, carapacea din stabilopozi spre nord si dala de beton de 50cm grosime la

coronament.


In zona Tomis Nord se vor realiza 3 astfel de diguri ingropate (pinteni), pozitionati in

zonele care nu sunt adapostite de digurile longitudinale submerse.

Aceste diguri ingropate (pinteni) sunt dispuse astfel:

• Primul la 142m nord de epiul T7 existent;

• Al doilea la 296,50m sud de epiul T7 existent;

• Al treilea la 165,50m de cel de al doilea.



Pagina 22

Cele 3 diguri ingropate (pinteni), au 70m lungime si sunt alcatuite din saci geotextili

umpluti cu nisip de 2,65m x 1,30m.

Sectiunea transversala a acestor diguri ingropate (pinteni), din saci umpluti cu nisip

este constanta pe toata lungimea acestora, avand latimea la coronament de cca. 1,10m,





Pentru executia digurilor ingropate (pintenilor) din saci umpluti cu nisip vor fi

necesare lucrari de excavatii.

Digurile ingropate (pinteni), vor avea lungimea de 70,00m si o sectiune alcatuita din 5

randuri de saci, numarul sacilor descrescand de la 5 la baza la unul la partea

superioara. Cota superioara a digurilor ingropate (pintenilor) va fi cu 0,50m sub cota

innisiparii artificiale, urmarind profilul acesteia.


Pentru zona Tomis Nord considerat ca o latime a plajei de 60m este suficienta. Prin

realizarea acestei latimi de plaja se realizeaza o crestere substantiala a protectiei prin

diminuarea riscurilor la eroziune. Zona Tomis Nord are potential turistic, dar nu atat

de ridicat comparativ cu Mamaia, Eforie sau alte statiuni. Cu toate acestea spatiul de

plaja suplimentar este binevenit.

Pentru ca plaja dupa refacere sa fie stabila este necesar ca granulometria nisipului

care se va utiliza pentru refacerea plajei sa fie cel putin egala cu granulometria

nisipului existent pe plaja. Daca nisipul folosit pentru refacere are granulometria

inferioara nisipului existent, plaja va fi mai putin stabila si vor fi pierderi foarte mari

sau sunt necesare lucrari suplimentare necesare retinerii nisipului, lucrari care

sporesc costul investitiei.

In zona Tomis Nord, marimea medie a granulei de nisip este d50 = 0,4mm. Nisipul

care se va utiliza trebuie sa aiba marimea medie a granulei d50 > 0,4mm.




Lucrarile de reabilitare a digului longitudinal, paralel cu tarmul, se vor executa de pe

apa cu echipamente plutitoare.

Pentru realizarea lucrarilor de la uscat este prevazut un drum temporar pentru

legatura intre oras si baza epiurilor. Acest lucru se va face cu piatra de cariera si dupa

finalizarea epiului drumul va fi eliminat.




nisipului si de fixare a acestuia pe plaja (prin realizarea unui dig longitudinal

submers si construirea unor noi diguri si epiuri la tarm).



Pagina 23


Pentru reducerea energiei valurilor este amplasat un dig submers (DS2) intre capetele

digurilor T6 - 1 si T5 prevazute a se realiza in cadrul acestei investitii.

Acest dig are o lungime de 245m si este amplasat intr-o zona cu adancimi de –5,50m.

Sectiunea transversala a acestui dig are urmatoarea alcatuire:

• La piciorul taluzurilor are o berma cu latimea de 6,20m din blocuri mici de

piatra de 100 la 300kg/buc;

• Intre aceste berme se va realiza un nucleu din piatra bruta de 10 la 300kg/buc


bermele vor fi protejate cu blocuri prefabricate din beton de 6,4t/buc de forma

aplatizata in grosime de 1m;

• Bermele si nucleul au prevazuta la baza o folie din geotextil, impotriva

afuierilor. Pantele taluzelor acestor diguri submerse sunt de 1:3;

• Digurile submerse vor fi prevazute la partea superioara cu elemente de

semnalizare pentru siguranta navigatiei ambarcatiunilor mici ce pot ajunge la

aceasta adancime;

• Elementele de semnalizare vor fi alcatuite dintr-un bloc de beton care asigura

stabilitatea si un tub de otel umplut cu beton vopsite cerute de reglementari cu

o astfel de inaltime incat sa asigure vizibilitatea.

1.3.4.3.2 Lucrari de retinere a nisipului

Epiul T6-1 propus, in forma de crosa, are o lungime de 350m, ajungand pana la

adancimea de –4,50m. Sectiunea este alcatuita din nucleu de piatra asternut pe folia

de geotextil protejat cu o manta din blocuri 0,5 – 1t/buc. Spre larg, sectiunea este

protejata cu carapace de stabilopozi de 4,5t/buc. La coronament, sectiunea este

prevazuta cu dala din beton de 50cm grosime si 3,00m latime. Cota coronamentului

este prevazuta la +2,00.

Epiul T5, propus, are o lungime de aproximativ 340m. Capatul structurii ajunge la

adancimea de aproximativ 5,5m. Sectiunea epiului este prevazut a se realiza dintr-un

nucleu din piatra bruta 10-200kg/buc asternut pe o folie din geotextil, manta din

blocuri de 0,5 – 1t/buc si carapace din stabilopozi pe partea de sud a jetelei.

Coronamentul se va realiza dintr-o dala din beton de 50cm grosime turnata la cota

+2,00m.


In zona golfului se vor realiza 2 astfel de diguri ingropate (pinteni), pozitionate in

zonele care nu sunt adapostite de digurile longitudinale submerse.

Aceste diguri ingropate ( pinteni) sunt dispuse astfel:

• Primul la 227m sud de digul T6-1 existent;

• Al doilea la 98m nord de epiul T5 existent.

Cele 2 diguri ingropate (pinteni) din saci geotextili umpluti cu nisip de 70m lungime

sunt alcatuite din saci umpluti cu nisip de 2,65m x 1,30m.



Pagina 24

Sectiunea transversala a acestor diguri ingropate (pinteni) din saci umpluti cu nisip

este constanta pe toata lungimea acestora, avand latimea la coronament de cca. 1,10m





Pentru executia diguri ingropate (pinteni) din saci umpluti cu nisip vor fi necesare

lucrari de excavatii din cauza faptului ca partea de sus va fi la 0. 5m sub cota

innisiparii artificiale urmarind profilul acesteia.


Studiile anterioare facute de IPTANA si revazute de Halcrow au stabilit ca o latime a

plajei de 60m este suficienta. Prin realizarea acestei latimi de plaja de realizeaza o

crestere substantiala a protectiei prin diminuarea riscurilor la eroziune. Pentru ca

plaja dupa refacere sa fie stabila este necesar ca granulometria nisipului care se va

utiliza pentru refacerea plajei sa fie cel putin egala cu granulometria nisipului existent

pe plaja. Daca nisipul folosit pentru refacere are granulometria inferioara nisipului

existent, plaja va fi mai putin stabila si vor fi pierderi foarte mari sau sunt necesare

lucrari suplimentare necesare retinerii nisipului, lucrari care sporesc costul investitiei.

In zona Tomis Centru, marimea medie a granulei de nisip este d50 = 0,4mm. Nisipul

care se va utiliza trebuie sa aiba marimea medie a granulei d50 > 0,4mm.

Sursa de nisip va fi stabilita de catre Antreprenor si poate fi din surse din larg care sa

indeplineasca toate cerintele de performanta.


Lucrarile de executie a digului longitudinal, paralel cu tarmul, se vor executa de pe

apa cu echipamente plutitoare.

Extinderea digurilor proiectate pentru retinerea nisipului si diguri ingropate

(pinteni), va fi realizata complet de pe uscat si pentru a face acest lucru este necesar

realizarea unui drum temporar care va face legatura intre drumurile din statiune si

baza epiurilor. Acest drum se va face cu piatra de cariera si dupa finalizarea epiului

drumul va fi demolat. Drumurile din statiune afectate de lucrarile de constructii se

vor reabilita.

1.3.4.4 Tomis Sud

Lucrarile propuse cuprind masuri de reducere (disipare) a energiei valurilor (a

inaltimii) care ajung la linia tarmului, inclusiv reinnisipare (reinnisipare artificiala), si

lucrari facute sa protejeze nisipul plajei de spalare (prin realizarea digurilor submerse

si construirea unor epiuri noi).


Reabilitarea epiului T1 consta in realizarea urmatoarelor lucrari:

• Completarea nucleului cu piatra bruta 10-200kg/buc. Manta din blocuri

naturale de 0,5 – 1,0t/buc. cu 1,50m grosime care va acoperi nucleul, berma din

blocuri naturale 0,5-1t/buc. de 5,00m latime spre larg montata pe un strat de

geotextil;



Pagina 25

• Carapace din stabilopozi de 4,5t/buc., dispusi in dublu strat peste stratul de

blocuri naturale;

• Pe coronamentul epiului se va realiza o dala din beton noua de 50cm grosime.

Diguri submerse

In zona Tomis Sud sunt prevazute 2 astfel de diguri submerse cu lungimi L=245m

DS-3 si L=260m DS-4, acestea avand rolul de a disipa energia valurilor directe care

actioneaza asupra tarmului si a reduce inaltimea valurilor care trec peste aceste

diguri submerse.

Digul submers DS-3 este amplasat intre capetele epiului T4 si epiul T5, la adancimea

de cca. -4,50m, acest dig are lungimea de 245m.

Digul submers DS-4 este amplasat intre capetele prelungirilor digurilor T1 si epiul T4

si are prevazuta o lungime de 260m. Adancimea apei pe amplasamentul acestui dig

este de cca. 4,50m. Sectiunea transversala este alcatuita ca si la celelalt dig.

Sectiunea transversala a acestor diguri are urmatoarea alcatuire:

• La piciorul taluzurilor are o berma cu latimea de 8,20m din blocuri mici de 100

la 300kg/buc;

• Intre aceste berme se va realiza un nucleu din piatra bruta de la 10 la 300kg/buc


bermele vor fi protejate cu blocuri prefabricate din beton de 6,4t/buc.

Si bermele si nucleul au prevazuta la baza o folie din geotextil, impotriva afuierilor.

Pantele taluzelor acestor diguri submerse sunt de 1 : 3.

Digurile submerse vor fi prevazute la partea superioara cu elemente de semnalizare

pentru siguranta navigatiei ambarcatiunilor mici ce pot ajunge la aceasta zona.

Elementele de semnalizare vor avea inaltimea astfe incat sa asigure vizibilitatea.


Reabilitarea epiului T2 consta in realizarea urmatoarelor lucrari:

• Completarea nucleului cu piatra bruta 10-200kg/buc.

• Manta din blocuri naturale de 0,5 – 1,0t/buc. de 1,50m grosime care va acoperi

nucleul din piatra bruta;

Pantele taluzurilor nucleului de piatra bruta si blocuri naturale vor fi de 1:1,5.

La lucrarea existenta T4 in forma de "π" se prevede realizarea unui epiu

perpendicular pe tarm ce porneste din partea sudica a digului T4 existent. Lungimea

epiului este de 350m ajungand pana la adancimea de –4,50m.

Nucleul este realizar din piatra bruta 10-200kg/buc si protejat cu o manta din blocuri

naturale 0,5–1,0t. Sectiunea este protejata cu o manta de stabilopozi de 4,5t/buc

montati in dublu strat.

Ca protectie impotriva afuierilor, corpul epiului se va realiza pe o “folie” de geotextil.

Carapacea de stabilopozi asezata pe mantaua din blocuri are la baza o berma din

blocuri de piatra.

Peste coronamentul nucleului din piatra bruta este prevazuta o dala din beton de

3,0m latime si 50cm grosime. Ar trebui mentionat ca accesul publicului pe acest tip de



Pagina 26

structura prezinta un pericol (la trecerea valurilor peste dig) si de asemenea un nivel

ridicat de degradare datorat actiunii valurilor.

Taluzele nucleului au inclinarea de 1:1,5.


Pentru cresterea stabilitatii plajei a fost prevazut un dig ingropat (pinten) din saci

geotextili umpluti cu nisip, in lungime de 70m, pe zona cuprinsa intre epiurile T3 si

T4 existente.

Acest dig ingropat (pinten) este dispus aproximativ la mijlocul distantei dintre

epiurile existente T3 si T4.

Pintenul este alcatuit din saci umpluti cu nisip de 2,65m x 1,35m.

Sectiunea transversala a acestui dig ingropat (pinten) din saci umpluti cu nisip este

constanta pe toata lungimea acestora, avand latimea la coronament de cca. 1,10m, la

baza o latime de 5,50m si grosimea de 1,50m.




Pentru executia digului ingropat (pinten) din saci umpluti cu nisip vor fi necesare

lucrari de excavatii.



costiere s-a estimat ca o latime totala de 60m este suficienta. Prin realizarea acestei

latimi de plaja se realizeaza o crestere substantiala a protectiei prin diminuarea

riscurilor la eroziune. Zona Tomis Sud are un potential turistic ridicat datorita

spatiilor de cazare existente in zona, a amenajarilor existente pentru recreere si a

vecinatatii cu orasul Constanta, deci spatiul de plaja suplimentar este binevenit.

Pentru ca plaja, dupa refacere, sa fie stabila este necesar ca granulometria nisipului

care se va utiliza sa fie cel putin egala cu granulometria nisipului existent pe plaja.

Daca nisipul folosit pentru refacere are granulometria inferioara nisipului existent,

plaja va fi mai putin stabila si vor fi pierderi foarte mari sau sunt necesare lucrari

suplimentare necesare retinerii nisipului, lucrari care sporesc costul investitiei.

In zona Tomis Sud, marimea medie a granulei de nisip este d50 = 0,4mm. Nisipul care

se va utiliza trebuie sa aiba marimea medie a granulei d50 > 0,4mm.




Lucrarile de reabilitare a epiului T1 si noului epiu T4 se vor executa partial de pe

uscat si partial de pe de pe apa cu echipamente plutitoare.

Reabilitarea epiului T2 se poate executa complet de la uscat si pentru aceasta este

necesar sa se realizeze pe plaja un drum tehnologic de legatura intre drumurile din

oras si radacina digului. Acest drum temporar se va executa din produse de cariera,

iar dupa realizarea digului se va dezafecta. Drumurile din zona afectate de lucrarile

de constructii se vor reabilita.



Pagina 27

1.3.4.5 Eforie Nord

Lucrarile propuse cuprind masuri de reducere (disipare) a energiei valurilor (a

inaltimii) care ajung la linia tarmului, inclusiv reinnisipare (reinnisipare artificiala), si

lucrari facute sa protejeze nisipul plajei de spalare (prin repararea digurilor de larg

existente si construirea unor epiuri noi).

1.3.4.5.1 Digurile longitudinale submerse

Pentru reducerea actiunii valurilor si cresterea stabilitatii plajei s-au prevazut 3 (trei)

diguri longitudinale submerse, paralele cu tarmul, amplasate pe zona prevazuta in

proiect.

Aceste diguri au lungimea de 200m doua dintre ele, respectiv 275m al treilea si o

distanta libera intre capetele adiacente de cca 55, respectiv 135m.

Aceste diguri au fost fundate la cota -5,50m, nucleul fiind alcatuit din piatra bruta

dispusa pe un strat geotextil.

Suprafata digurilor longitudinale submerse trebuie sa fie protejata cu blocuri

prefabricate din beton.

Cota superioara a digurilor va fi de -0,5m astefel incat sa nu poata fi vazute de pe

plaja, latimea la aceasta cota fiind 10,40m.

Exista o stransa legatura intre latimea coronamentului acestor diguri si reducerea

inaltimii valului incident. Pentru ca acestea sa aiba efect asupra valurilor, latimea la

creasta se determina functie de inaltimea si lungimea valului incident.

Pantele digurilor, cea dinspre tarm ca si cea dinspre larg, vor avea aceeasi inclinare.

Se realizeaza o berma din blocuri de piatra cu o latime de 8,5m.

Blocurile de beton se vor monta astfel incat la baza pantei sa formeze o berma de cca.

6m.

Fiecare dig longitudinal submers va fi prevazut cu doua elemente de semnalizare,

care au rolul de a avertiza persoanele care practica sporturi nautice cu ambarcatiuni

cu motor. Elementul de semnalizare se va executa dintr-un pilon de otel, umplut cu

beton obisnuit. Acesta va fi incastrat intr-o fundatie de beton de forma patrata, astfel

incat deasupra fundatiei sa iasa o portiune de cativa metri. Fundatia va avea

dimensiunea de doua ori mai mare decat un bloc de beton prefabricat din beton

aplatizat, astfel incat va ocupa suprafata a patru astfel de blocuri. Fiecare element de

semnalizare alcatuit din pilon si fundatie va avea o greutate totala de 45,9 tone.


Pentru retinerea in mod eficient a nisipului s-a prevazut repararea a doua epiuri

(jetele) perpendiculare pe plaja si prelungirea uneia din ele, rolul acestora fiind de

retinerea nisipului.

Reabilitarea jetelei J-1 (EN4) de cca. 135m consta in executia pe prima zona a acestuia

a corpului din piatra bruta a jetelei peste care se toarna dala de beton. Pe urmatoarea

zona, dala veche din coronamet se va demola executandu-se una noua de 4,50m

latime si 0.50m grosime. Se va realiza o manta de blocuri de 0,8-1,5t/buc. cu o panta

de 1:2. Ultima zona de reabilitare, cea a capului digului, este aproximativ la fel cu



Pagina 28

diferenta ca peste blocurile naturale de 0,8-1,5t/buc se aseaza doua o carapace de

protectie de stabilopozi la panta de 1:1.33.

Blocurile de 1-3t/buc. se scot si se inlocuiesc cu cele obtinute din demolarea celor 4

(patru) epiuri. Ca si in cazul blocurilor de 1-3t./buc, o parte din stabilopozi vor fi

recuperati in urma demolarii celor patru epiuri.

Cota superioara este de +2,40m in zona refacuta cu blocuri si +2,90m in zona refacuta

si cu stabilopozi iar a dalei de beton de +1.50m.

Se va realiza apoi extinderea jetelei cu cca. 60m. Aceasta extindere este alcatuita dintr-

un nucleu de piatra bruta realizat pe un strat de geotextil.

Nucleul de piatra bruta este protejat cu o manta din blocuri de piatra de 0,5-1t/buc. la

baza careia se va realiza si o berma cu latimea de 5,00m.

Peste mantaua de blocuri naturale se va monta carapacea de protectie din stabilopozi

de 4.5t/buc. montati in dublu strat, cota superioara a prelungirii fiind de +4,40m.

Ar trebui mentionat ca accesul publicului pe acest tip de structura prezinta un pericol

(la trecerea valurilor peste dig) si de asemenea un nivel ridicat de degradare datorat

actiunii valurilor.

Reabilitarea jetelei J-2 (EN5) de cca. 180m consta in executia pe prima zona a acestuia

a corpului din piatra bruta a jetelei peste care se toarna dala de beton. Pe urmatoarea

zona, dala veche din coronament se va demola executandu-se una noua de 4,00m

latime si 0,50m grosime la cota de +1,50m, apoi se asterne o manta de blocuri de 0,8-

1,5t/buc. cu o panta de 1:2. Urmatoarea zona reabilitata consta deasemeni in

demolarea si refacerea dalei de coronament cu grosimea de 0,5m la cota +1,50m si

asternerea unei carapace de blocuri de 1-2t/buc. la cota de +2,00m. Zona capului

digului se reface cu blocuri de 0,5-1,0t/buc. si doua randuri de stabilopozi cu panta de

1:1.33. Cota superioara a digului este de +2,00m in zona refacuta cu blocuri si +2,90m

in zona capului refacuta si cu stabilopozi.

Blocurile de 1-3t/buc. se scot si se inlocuiesc cu cele obtinute din demolarea celor 4

(patru) epiuri.

1.3.4.5.3 Demolarea epiurilor

In zona proiectului se afla patru diguri de mici dimensiuni. Acestea sunt localizate in

zona de innisipare a plajei si pot pune in pericol vizitatorii plajei, daca sunt lasate asa

cum sunt in prezent, deoarece vor fi partial ingropate in materialul adus pentru

innisipare. Ca atare, digurile trebuie eliminate din locurile respective, prin spargerea

coronamentului de beton si armaturii, a pietrei care alcatuieste nucleul. Toate

materialele preluate din digurile existente dupa sortare, vor fi utilizate ca material

pentru reabilitarea jetelelor J-1 (EN4)si J-2 (EN5).

Eliminarea structurilor existente va presupune eliminarea betonului existent, a

blocurilor naturale si scoaterea stabilopozilor atat pe partea dinspre uscat, cat si pe

partea dinspre mare.



costiere s-a calculat ca o latime totala de 100m este suficienta. Prin innisiparea

artificiala de plaja se realizeaza o crestere substantiala a protectiei si diminuarea

riscurilor de eroziune. De asemenea, zona Eforie Nord are un potential turistic ridicat



Pagina 29

datorita spatiilor de cazare existente in zona, a amenajarilor existente pentru recreere

si deci spatiul de plaja suplimentar este binevenit. Pentru ca plaja dupa refacere sa fie

stabila este necesar ca granulometria nisipului care se va utiliza pentru refacerea

plajei sa fie cel putin egala cu granulometria nisipului existent pe plaja. Daca nisipul

folosit pentru refacere are granulometria inferioara nisipului existent, plaja va fi mai

putin stabila si vor fi pierderi foarte mari sau sunt necesare lucrari suplimentare

necesare retinerii nisipului, lucrari care sporesc costul investitiei.

In zona Eforie Nord, marimea medie a granulei de nisip este d50 = 0,35-0,45mm.

Nisipul care se va utiliza trebuie sa aiba marimea medie a granulei d50=0,35mm.

Sursa de nisip va fi stabilita de catre Antreprenor si poate fi din surse din larg care sa

indeplineasca toate cerintele de performanta.


Executia lucrarilor celor 2 (doua) diguri longitudinale, paralele cu tarmul, se vor

executa de pe apa cu echipamente plutitoare.

Reabilitarile celor doua epiuri se vor executa de pe uscat, de asemenea prelungirea

epiului J-1, exceptie facand montarea geotextilului la prelunigirea acestuia, ce se va

realiza de pe apa. Montarea stabilopozilor se face dupa uscat, transportul lor

facandu-se atat de pe apa, cat si de pe uscat.

Demolarea celor patru epiuri se va face dupa uscat, mai putin a unei parti din

stabilopozi.

Pentru aceasta este necesar sa se realizeze pe plaja un drum tehnologic de legatura

intre drumurile din statiune si radacinile epiurilor. Acest drum temporar se va

executa din produse de cariera.

In tabelul urmator sunt sintetizate informatiile referitoare la lucrarilor propuse pentru

cele cinci sectoare prioritare.

Locul de amplasare Lungimea coastei imbunatatite (km)

Zona de plaja creata (ha)

Mamaia Sud / lucrari de anvergura maxima

Repararea structurilor existente, construirea de noi protectii si reincarcarea plajelor 1,2

14

Tomis Nord (Tomis Nord & Tomis Centru) / lucrari de anvergura maxima

Repararea structurilor existente, construirea de noi protectii si reincarcarea plajelor

2,5

13

Tomis Sud / lucrari de anvergura maxima


1,5

9

Eforie Nord / lucrari de anvergura maxima


1,2

12



Pagina 30

1.3.5 Perioada de executie a lucrarilor

Avand in vedere ca lucrarile sunt amplasate pe litoral si nu pot fi executate pe toata

perioada unui an calendaristic, este necesara o etapizare atenta a executiei acestora,

tinand seama de:

• Durata sezonului estival, care poate fi considerata perioada 15 mai – 15

septembrie;

• Specificul unic al lucrarilor hidrotehnice care se executa cu echipamente

plutitoare.

In perioada sezonului estival nu se pot executa lucrari care afecteaza plaja, respectiv

lucrarile de executie a epiului si a innisiparii, datorita numarului mare de turisti. Cu

unele masuri de precautie se pot executa lucrarile de reabilitare a digurilor paralele

cu tarmul. Lucrarile care afecteaza plaja se pot executa numai in extrasezon, respectiv

in perioada 15 septembrie – 15 mai, perioada in care se inregistreaza cele mai

puternice vanturi, cele mai mari valuri si temperaturile cele mai scazute.

In perioada sezonului estival pot fi realizate elementele prefabricate din beton, dar

numai in zone aflate in afara amplasamentului lucrarilor.

Trebuie avut in vedere si faptul ca lucrarile de protectie (diguri, epiuri etc.) trebuie

executate inaintea innisiparii, pentru ca pierderile tehnologice sa fie cat mai mici.

Luand in considerare lucrarile prevazute pentru cele cinci zone prioritare, conform

studiilor de fezabilitate, executia acestora poate fi esalonata astfel:

Mamaia Sud

• Lucrarile de reabilitare a digurilor paralele cu tarmul in primul an de executie,

pe toata durata acestuia;

• Digurile ingropate (pintenii) si innisiparea vor fi realizate in perioada 15

Septembrie – 15 Decembrie, din primul an de executie si in perioada 15

Ianuarie – 15 Mai din cel de al doilea an de executie. Daca innisiparile nu se pot

realiza in aceasta perioada, acestea se vor executa in perioada 15 Septembrie –

15 Decembrie din cel de al doilea an de executie.

In cazul in care nu va fi posibil sa se efectueze lucrarile de innisipare in aceasta

perioada , aceste lucrari vor fi efectuate in al doilea an de executie a lucrarilor intre 15

septembrie - 15 decembrie.

Tomis Nord

• Lucrarile de executie a digului submers paralel cu tarmul DS1 in primul an de

executie;

• Digurile ingropate (pintenii) si innisiparea vor fi realizate in perioada 15

Septembrie – 15 Decembrie, din primul an de executie si in perioada 15

Ianuarie – 15 Mai din cel de al doilea an de executie.

In cazul in care nu va fi posibil sa se efectueze lucrarile de innisipare in aceasta

perioada, aceste lucrari vor fi efectuate in al doilea an de executie a lucrarilor intre 15

Septembrie - 15 Decembrie.

Tomis Centru





Pagina 31

• Epiurile, digurile ingropate (pintenii) si innisiparea vor fi realizate in perioada

15 Septembrie – 15 Decembrie, din primul an de executie si in perioada 15

Ianuarie – 15 Mai din cel de al doilea an de executie. Daca innisiparile nu se pot

realiza in aceasta perioada, acestea se vor executa in perioada 15 Septembrie –

15 Decembrie din cel de al doilea an de executie.

Tomis Sud

• Lucrarile de realizare a digurilor submerse paralele cu tarmul in primul an de

executie, pe toata durata acestuia;

• Epiurile, pintenul si innisiparea vor fi realizate in perioada 15 Septembrie – 15

Decembrie, din primul an de executie si in perioada 15 Ianuarie – 15 Mai din

cel de al doilea an de executie. Daca innisiparile nu se pot realiza in aceasta

perioada, acestea se vor executa in perioada 15 Septembrie – 15 Decembrie din

cel de al doilea an de executie.

Eforie Nord



• Pintenii si innisiparea vor fi realizate in perioada 15 Septembrie – 15

Decembrie, din primul an de executie si in perioada 15 Ianuarie – 15 Mai din

cel de al doilea an de executie. Daca innisiparile nu se pot realiza in aceasta

perioada, acestea se vor executa in perioada 15 Septembrie – 15 Decembrie din

cel de al doilea an de executie

Graficele de executie propuse sunt prezentate in Anexa J.

In cadrul studiului de evaluare adecvata s-a recomandat ca, in primul rand, toate

fazele proiectului care implica activitati de constructie, lucrari de amenajare, sa se

desfasoare pe toata durata anului, cu exceptia perioadei de iernat reprezentata de

perioada decembrie – 15 februarie, perioada cand zona de studiu prezinta cea mai

mare importanta din punct de vedere al biodiversitatii, deoarece este un loc unde

sunt prezente specii de pasari adaptate ecosistemelor acvatice, unele de interes

comunitar, care se refugieaza in perioadele nefavorabile in vecinatatea structurilor de

protectie, datorita adapostului asigurat de acestea. Nu este necesara limitarea

activitatilor specifice proiectului pe perioade de migratie si de cuibarit deoarece

aceste activitati nu au posibilitatea de a interactiona direct cu biodiversitatea specifica

acestor etape.

Conform aceluiasi studiu, in zonele Constanta si Mamaia se impune evitarea

lucrarilor in perioada rece a anului pentru a nu deranja pasarile acvatice care

migreaza sau ierneaza pe litoral.

In zona Eforie Nord se impune executarea lucrarilor in perioade de calm marin, chiar

daca se estimeaza ca mare parte din suspensiile generate pe parcursul executiei

lucrarilor vor fi blocate de catre digul de nord al portului turistic (Eforie Nord

Marina) si deviate spre larg, astfel incat sa se limiteze la maxim ajungerea acestora in

extremitatea de nord a ROSCI0197 Plaja submersa Eforie Nord - Eforie Sud. Pentru a

reduce la maximum impactul asupra ROSCI0197, se recomanda ca lucrarile sa se

desfasoare in perioada de vara, cand speciile marine care ar putea fi afectate au o

capacitate de raspuns si adaptare mult mai ridicata decat in sezonul rece.



Pagina 32

1.3.6 Organizari de santier; Zone de depozitare a deseurilor

Conform legislatiei romanesti in vigoare, organizarea de santier ca amplasament,

solutii, dotari constituie atributia si raspunderea Antreprenorului General, care va

obtine toate avizele si acordurile necesare desfasurarii acestei activitati, inclusiv

acordul autoritatii competente de protectia mediului.

In acest sens, constructorului ii va reveni obligatia:

• De a obtine certificatele de urbanism pentru lucrarile proprii;

• De a obtine toate avizele si acordurile pentru acestea;

• De a obtine autorizatie de construire pentru lucrarile provizorii;

• De a reda terenurile ocupate temporar la forma initiala cu amenajarile stabilite de

organele competente.

Ca masura generala, se recomanda ca amplasamentele organizarilor de santier sa nu

se afle in apropierea apelor de suprafata, a padurilor si sa fie in afara localitatilor.

Locurile unde vor fi construite aceste organizari trebuie sa fie astfel stabilite incat sa

nu aduca prejudicii mediului natural sau uman (prin afectarea vegetatiei, prin

impunerea unor defrisari, prin afectarea structurii solului, emisii atmosferice, prin

producerea unor accidente cauzate de traficul rutier din santier, de manevrarea

materialelor, prin descarcarea accidentala a masinilor care transporta materialele in

cursurile de apa de suprafata, prin producerea de zgomot etc). Trebuie evitata

amplasarea lor in apropierea unor zone sensibile (langa cursurile de apa care

constituie surse de alimentare cu apa, langa captarile de apa subterana) sau, daca

acest lucru nu poate fi evitat, trebuie asigurata respectarea conditiilor de protectie a

acestora. De asemenea, se recomanda ca ele sa ocupe suprafete cat mai reduse, pentru

a nu scoate din circuitul actual suprafete prea mari de teren.

Pentru constructiile provizorii (drumuri de acces, platforme tehnologice, spatii de

depozitare), cat si pentru lucrarile de organizare de santier (birouri, spatii cazare,

baze de depozitare, platforme de parcare etc.), Antreprenorul General va obtine

avizele necesare dupa stabilirea locatiei pentru amplasamentul organizarii de santier

si a bazei de productie. In perioada de executie va fi monitorizat, atat prin personal

propriu, cat si prin experti independenti, modul de respectare a conditiilor impuse in

acordurile de mediu in perioada executiei lucrarilor de constructie.

Executantul lucrarilor de constructie se va asigura ca zona de santier va fi

imprejmuita cu panouri metalice. Pe perimetrul incintei si in exteriorul acesteia vor fi

amplasate inscriptionari din care sa reiasa denumirea lucrarii si a executantului

acestuia.

Se va amenaja accesul utilajelor de constructie si a masinilor de transport al

lucratorilor.

Depozitarea materialelor de constructii se va face in zone special amenajate, fara sa

afecteze circulatia in zona.

Autovehiculele folosite la constructii vor avea inspectia tehnica efectuata prin Statii

de Inspectie Tehnica autorizate.



Pagina 33

Utilajele de constructii se vor alimenta cu carburanti numai in zone special amenajate.

Intretinerea utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reparatii, schimburi uleiuri) se vor

face numai la service-uri/baze de productie autorizate. Toate vehiculele si

echipamentele mecanice folosite vor fi prevazute cu amortizoare de zgomot, iar

echipamentele fixe vor fi pe cat posibil introduse in incinte izolate acustic.

La finalizarea lucrarilor de constructii se vor reface starea initiala si folosintele

terenului ocupat temporar cu activitatile implicate in proiect. Titularul are obligatia

de a urmari modul de respectare a legislatiei de mediu in vigoare pe toata perioada

de executie a lucrarilor si sa ia toate masurile necesare pentru a nu produce poluarea

apelor subterane si de suprafata, a solului si a aerului.

Se poate presupune ca toate materialele inerte rezultate din lucrarile de constructie

vor putea fi folosite in umpluturi locale (carierele de balast) sau transportate la

groapa municipala de deseuri menajere. Toate deseurile rezultate in urma lucrarilor,

care pot fi asimilate deseurilor municipale, vor fi transportate la depozitul de deseuri

municipale din orasul Constanta. In capitolul 3.3 este descris modul de gospodarire a

deseurilor in perioada de constructie.

1.3.7 Surse de materiale de constructie

Materialele principale care vor fi folosite pentru constructia structurilor de protectie

costiera includ:

• Nisip - necesar pentru reincarcarea plajelor;

• Piatra de cariera - pentru constructia epiurilor si digurilor „sparge-val”;

• Structuri din beton armat - pentru protejarea epiurilor si digurilor „sparge-

val”.

Materialele de constructie mentionate mai sus sunt cele mai importante, insa functie

de necesitati, pentru zonele de promenada de pe diguri vor fi utilizate si alte

materiale cum ar fi beton si membrane de geotextil,

Tabelul 1.3-1 prezinta un sumar al cantitatilor estimative de materiale de constructie

necesare pentru sectoarele aprobate prin Studiile de Fezabilitate, cel putin pentru cele

considerate in general tehnic acceptabile pe baza analizei tehnice initiale. Aceste

cantitati sunt apreciate pe baza estimarilor facute in cadrul Studiului de Fezabilitate.

Cantitatile de materiale estimate a fi necesare constructiei structurilor de protectie

pentru cele 5 sectoare prioritare sunt prezentate in Tabelul 1.3-1.

Contractorul va decide ce utilaje vor fi folosite in timpul constructiei si pe perioada de

intretinere.Totusi, in principiu, urmatoarele utilaje vor fi folosite:

• Camioane de transport;

• Transportoare gabarit depasit;

• Autoturisme;

• Autobetoniere;

• Excavatoare si macarale.



Pagina 34

Tabelul 1.3-1 Cantitati estimative de materiale de constructie principale

Studiu de

fezabilitate Nisip Piatra de cariera Structuri de beton

prefabricate

Mamaia Sud 265.356m3 24.000m3 ~40.560t 1.665buc (4,5t/buc)

Tomis Nord 332.573m3 239.000m3 ~403.910t 13.710buc (4,5t/buc)

2.950buc (6,4t/buc)

Tomis Centru 336.865m3 133.600m3 ~225.784t 6.625buc (4,5t/buc)

2.800buc (6,4t/buc)

Tomis Sud 153.550m3 96.300m3 ~162.747t 8.025buc (4,5t/buc)

4.760buc (6,4t/buc)

Eforie Nord 550.000m3 114.300m3 ~193.167t 3.615buc (4,5t/buc)

7.790buc (6,4t/buc)

TOTAL 1.638.344 m3 ~1.026.168t 33.640buc (4,5t/buc)

18.300buc (6,4t/buc)

In acelasi timp, Antreprenorul General este cel care va stabili rutele care vor fi

utilizate pentru transportul materialelor de constructie catre si dinspre zona de lucru,

astfel incat potentialul impact generat de aceasta activitate asupra mediului si

populatiei sa fie minimizat.

1.3.7.1 Piatra de cariera

In regiunea Dobrogei exista mai multe cariere de piatra, rocile exploatate fiind

predominant calcarul si granitul, dar si sisturi (roci metamorfice) si dolomite (roci

calcaroase cu aproximativ 20% oxid de magneziu). Nu se preconizeaza probleme cu

privire la productia si aprovizionarea cu piatra de cariera, dar confirmarea si

verificarea atenta impreuna cu transportatorii si producatorii este necesara.

In cadrul studiilor de fezabilitate elaborate au fost identificate o serie de cariere de

piatra, pentru alegerea carierei/carierelor ce vor fi efectiv utilizate fiind necesare

cercetari ulterioare detaliate ce vor trebui efectuate de catre Proiectant/Contructor.

In continuare sunt prezentate informatii succinte despre aceste surse de piatra.

1.3.7.1.1 Cariere de calcar

Pe o suprafata cu o raza de cca. 50km in jurul orasului Constanta exista mai multe

cariere de calcar. Dintre carierele identificate, o parte dintre ele par sa functioneze cu

o licenta de exploatare completa, incluzand facilitati de extragere prin dinamitare si

facilitati de sortare si incarcare. Probleme pot aparea la unele cariere din cauza

conditiilor de licentiere, ratelor de productie si facilitatilor limitate, precum si lipsei

de experienta mai ales in domeniul productiei de piatra pentru lucrari in mediul

marin. Pentru alegerea carierei/carierelor ce vor fi efectiv utilizate, sunt necesare

cercetari ulterioare atente pentru a stabili eventualele probleme de licentiere si

capacitatea de productie.

Carierele de calcar (uneori mai multe cariere pe locatie) care au fost identificate la

nivelul studiilor de fezabilitate sunt urmatoarele:

• Nicolae Balcescu;

• Ovidiu;

• Piatra;



Pagina 35

• Sitorman;

• Navodari;

• Adamclisi.

Transportul de la cariera se face in mod normal cu camioane de transport direct pe

santier. Exista si posibilitatea ca piatra sa fie stocata in Portul Constanta, de unde

poate fi transportata ulterior cu barje pana la locatia lucrarilor. Unele cariere

identificate au posibilitatea de livrare a materialului prin transport feroviar sau

fluvial.

1.3.7.1.2 Cariere de granit

Considerate in general ca fiind mai potrivite pentru lucrari in mediul marin, carierele

de roci magmatice pot fi gasite in partea de nord a Dobrogei, in jurul muntilor situati

la est de Braila.

In zona localitatii Turcoaia sunt situate cateva cariere de granit, existand posibilitatea

transportului materialelor cu barje fluviale pana in Portul Constanta sau Portul Midia

de unde, prin transport rutier (pentru structuri legate de tarm) sau cu barje marine

(pentru structurile din larg), materialele pot ajunge pe locatia unde se desfasoara

lucrarile de reabilitare a zonelor costiere.

1.3.7.2 Nisip pentru reincarcarea plajei

Informatiile urmatoare sunt un sumar concis al datelor disponibile, importante din

punct de vedere al proiectarii si constructiei. Informatii mai amanuntite cu privire la

sursele de nisip pot fi gasite in studiile elaborate de ECOH (2007) si Halcrow (Mai

2011), inclusiv informatii despre continutul de poluanti organici si metale grele.

1.3.7.2.1 Surse marine de larg

In general, se presupune ca depozitele de nisip marin din larg apar ca ramasite ale

plajelor bariere mai vechi, in ape cu o adancime de 20 - 30m. Aceste surse sunt in

prezent nelicentiate si neexplorate, astfel ca nu exista informatii cu privire la locatii,

rezerve, rate de extractie, granulometrie, mineralogie sau continut de metale grele.

O data identificate aceste surse, extractia si transportul nisipului se va face in

principiu cu o draga aspiratoare (Trailing Suction Hopper Dredgers -TSHD’s) care

poate transporta si descarca nisipul direct pe locatie, fie prin refulare, fie prin

intermediului unor conducte fixe sau plutitoare cu statii de pompare. Ca alternativa,

draga poate descarca nisipul in locatii speciale in Porturile Constanta sau Midia de

unde, prin intermediul unui sistem de conducte sau prin transport rutier, materialul

poate fi transportat pana la locul de desfasurare a lucrarilor, respectiv pe plaje.

Chiar daca nu exista certitudini cu privire la locatia surselor, rezerva acestora,

impactul potential, posibilitatea de licentiere pentru extractie sau caracteristicile

materialului, folosirea utilajelor de dragare marine prezinta avantaje importante din

punct de vedere al ratelor de extractie si al capacitatii de transport al materialului,

desi distantele mari de navigat se pot dovedi neeconomice.

1.3.7.2.2 Surse marine apropiate de tarm

Momentan se desfasoara lucrari de intretinere care implica dragarea bancului de

nisip de la intrarea in Portul Midia, dar cantitatile extrase sau rezerva potentiala de

nisip nu sunt cunoscute. Investigatiile realizate de GeoEcoMar si prezentate in



Pagina 36

studiile elaborate de ECOH (2007) si Halcrow (Mai 2011) au constat in prelevarea a

noua probe de sediment a caror analiza a relevat o granulometrie medie a

sedimentului ce variaza de la 0,8 la 0,13mm. In cadrul analizelor a fost identificata

inclusiv o proba periferica cu granulometrie medie de 0,01mm. Esantioanele au

prezentat o sortare variabila a sedimentului cu deviatia standard ∗<1, dar si intre 1 si

2. Probele au continut si fractii de silt si argila, dar in general continutul de nisip a

fost mai mare de 70%.

Dragarea pentru intretinere are loc si la bancul de nisip de la intrarea pe canalul

navigabil Sulina. Testele facute de GeoEcoMar au inclus prelevarea a zece probe a

caror analiza a relevat o granulometrie medie de 0,05 pana la 0,21mm (cu o medie de

0,12mm). Esantioanele au prezentat sorturi variabile ale sedimentului cu deviatia

standard >1. Procentul de nisip din probele colectate a variat de la 50% (pentru care

valoarea fractiei de argila este inacceptabila) pana la 100%.

1.3.7.2.3 Surse din fluviul Dunarea

Pe cursul Dunarii, in zona localitatilor Cochirleni (la 305-310km distanta de la gura

Canalului Sulina) si Oltina (la 340-350km distanta de gura Canalului Sulina) se gasesc

cateva cariere de nisip licentiate.

Dupa cum s-a prezentat in studiul elaborat de ECOH (2007), rezultatele obtinute in

urma analizei a 15 esantioane prelevate de la Cochirleni au evidentiat faptul ca

sedimentul bine sortat a avut o granulatie medie de 0,22mm si o deviatie standard de

0,39, iar fractia nisipului a fost de 100%. Din aceasta zona au fost prelevate de catre

diversi operatori alte 3 probe de sediment (conform studiului elaborat de Halcrow in

Mai 2011), a caror analiza a relevat un sediment cu o granulatie medie de 0,32mm

pana la 0,41mm, prost sortat, cu o deviatie standard >1 si fractia de nisip

predominanta mai mare de 90%.

In studiul elaborat, ECOH (2007) a prezentat si rezultatele testarii a cinci probe

prelevate de la Oltina, ce au relevat o granulatie medie a sedimentului de 0,32mm

(desi variatia granulometrica nu este prezentata), cu o deviatie standard medie de

0,46 indicand o sortare potential buna si o fractie nisipoasa predominanta.

De asemenea, in cadrul aceluiasi studiu s-a evaluat potentialul de extractie si

dimensiunea rezervelor de nisip, identificandu-se rezerve pentru care in 1999/2000

exista licenta de exploatare de pana la 2,8 milioane de m3. In acelasi timp, s-a

mentionat ca zonele licentiate pentru exploatare acopereau doar o mica parte din

rezerva totala de nisip. ECOH (2007) a prezentat de asemenea si datele furnizate la

momentul respectiv de catre Agentia Nationala de Resurse Minerale (ANRM)

conform carora, desi cantitatea de extractie maxima autorizata in 2004 era de cca. un

milion de m3 pe an, doar 140 000m3 au fost extrasi.

Pe Dunare au loc lucrari importante de intretinere a canalului navigabil prin dragare.

ECOH (2007) a raportat ca aceste lucrari sunt autorizate de la Km 240 la Km 630 al

∗ Deviatie standard – parametru al uniformitatii distributiei granulometrice a unui

depozit sedimentar detritic, notat cu α si calculat dupa diferite formule. Exprima

dispersia valorilor unei distributii granulometrice in jurul valorilor centrale dintr-o

curba cumulativa si reda gradul de sortare a depozitului respectiv. Astfel, valorile

α<0,50 exprima o sortare buna si foarte buna, 0,50 >α<1,00 sortare moderata si α>1,00

sortare slaba si foarte slaba.



Pagina 37

Dunarii, iar in perioada 1998 – 2004 au fost dragati anual aproximativ 640 000m3

sediment. Sedimentul a fost descarcat in alte parti ale Dunarii deoarece s-a considerat

ca, fara o cernere prealabila, nu este potrivit pentru incarcarea plajelor (aparent

fractia de nisip nu depaseste 50%).

Sursele fluviatile licentiate de nisip sunt asociate cu o serie de provocari logistice.

Tehnicile de extractie actuale se realizeaza cu dragi cu cupe si graifere, iar transportul

se face cu barje fluviale (cu o capacitate de 1000 – 2000t) care, pentru a ajunge la

Portul Constanta sau la Portul Midia, ar trebui sa treaca prin doua, respectiv trei

instalatii de ecluza.

1.3.7.3 Structuri din beton prefabricate

Tinand cont de numarul mare de prefabricate necesare in perioada de executie a

lucrarilor propriu-zise, va fi nevoie de o statie de turnare a betonului, mobila sau fixa.

Contractorul va hotara locatia unde se va amplasa aceasta instalatie, insa in stabilirea

locatiei trebuie sa tina cont de spatiul necesar pentru intarire si depozitare a

prefabricatelor, precum si de apropierea de santier.

Transportul prefabricatelor de la statia de turnare va fi in principiu rutier, dar pot fi

luate in considerare si transportul feroviar sau fluvial. Pentru structurile conectate la

tarm, transportul va fi facut cu autotrenuri, iar pentru structurile din apropierea

tarmului vor fi necesare barje marine, astfel ca va fi necesara manipularea

materialelor in cadrul unui port.

Tinand cont de tipul proiectului si al constructiei, exista posibilitatea ca

Antreprenorul general sa prezinte si sa puna in aplicare un proiect ce va indeplini

standardele tehnice cerute, in care insa protejarea digurilor sa fie facuta cu blocuri de

piatra in loc de structuri prefabricate din beton.

1.4 Consumul de energie

Contractorul va decide ce utilaje vor fi folosite in timpul constructiei si pe perioada de

intretinere. In aceasta etapa a proiectului, neavand informatii precise despre tipul si

numarul de utilaje ce vor fi utilizate si nici despre organizarea de santier, nu s-a putut

face o estimare a necesarului energetic pentru lucrarile de protectie costiera propuse.

1.5 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa

1.5.1 Impactul negativ

Poluantii fizici care vor putea genera un impact in perioada de constructie sunt

reprezentati de:

• zgomot si vibratii;

• praf;

• turbiditate.

Sursele de zgomot si vibratii vor fi reprezentate de functionarea utilajelor folosite

pentru executia lucrarilor propuse.



Pagina 38

Zgomotul provenit de la autovehicule este combinatia zgomotului produs de motor,

esapament si anvelope. Intensitatea acestuia poate creste si in urma urmatoarelor

disfunctionalitati:

• Proasta functionare a utilajelor;

• Conditiile de drum necorespunzatoare care pot ingreuna circulatia

autobasculantelor.

Intensitatea emisiei fonice este resimtita diferit in functie de distanta receptorului fata

de sursa, de gradul de denivelare a terenului care se interpune intre receptor si sursa,

de gradul de ocupare a terenului cu vegetatie si de starea atmosferica la momentul

sau pe perioada functionarii utilajelor.

Aceasta scade proportional cu cresterea distantei fata de sursa, cu gradul de

denivelare a terenului, cu gradul de ocupare a terenului cu vegetatie si cu starea

atmosferica.

Deoarece lucrarile de constructie se vor desfasura la distante semnificative de zonele

rezidentiale, pe plaje si pe mare, se considera ca impactul generat de zgomot in

perioada propriu-zisa de constructie in zonele Mamaia Sud si Eforie Nord va fi

nesemnificativ. In acelasi timp, desfasurarea lucrarilor va avea loc in afara sezonului

estival, astfel incat cresterea nivelului zgomotului nu va afecta turistii.

Singurele zone in care, in perioada de exploatare, ar putea fi generat un disconfort

creat de zgomotul utilajelor sunt Tomis Nord, Tomis Sud si Tomis Centru, avand in

vedere distantele relativ mici fata de zonele rezidentiale.

Deoarece strategia preferata de contractare presupune licitatii de lucrari de protectie a

coastei pe baza de proiectare si executie, Antreprenorul va elabora propriul proiect de

executie a lucrarilor si va folosi selectia proprie a surselor de materiale, logisticii de

livrare, echipamente si utilaje. Avand in vedere ca, la aceasta etapa, nu se detin

informatii despre tipul si numarul de utilaje ce se vor utiliza, despre programul de

lucru etc, nu se poate face o estimare a impactului generat de zgomotul produs de

aceste utilaje. Se presupune insa ca masurile propuse in timpul executiei lucrarilor de

catre executantul lucrarilor vor permite diminuarea disconfortului creat.

In urma transportului cu autobasculante se vor genera vibratii de mica intensitate

asupra soselelor, vibratii care se propaga prin structura caii rutiere si actioneaza

asupra cladirilor sau a unor parti din acestea si la care se adauga vibratiile cauzate de

emisiile sonore generate in urma transportului. Toate motoarele utilajelor si

autocamioanelor vor fi prevazute cu amortizoare de zgomot.

De asemenea, se estimeaza ca nu se va produce nici tasarea sau degradarea drumului,

doar daca acesta nu are o calitate corespunzatoare.

Sursele de praf vor fi reprezentate de transportul nisipului, de activitatile de

descarcare a nisipului in zonele in care se vor face innisipari artificiale si de

activitatile de amenajare a plajei.

Degajarile de praf in atmosfera vor varia substantial de la o zi la alta si vor depinde

de specificul lucrarilor, nivelul intensitatii lucrarilor si de conditiile meteorologice.

Operatiile tehnologice generatoare de praf (descarcarea, transportul si nivelarea

nisipului) vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va realiza o umectare a

suprafetelor aflate sub actiunea utilajelor de lucru, pentru a se minimiza cantitatile de

praf antrenate.



Pagina 39

Drumurile de acces pana la plaja vor fi permanent stropite cu apa pentru a se reduce

praful.

Masinile de transport vor fi prevazute cu prelate pentru acoperirea nisipului, in

scopul reducerii emisiilor de praf.

Se estimeaza ca, prin aplicarea tuturor masurilor de organizare a lucrarilor de santier

si protectia mediului ce se vor aplica in cadrul proiectului, impactul generat de

antrenarea de praf (pulberi) va fi un impact minor, care se va manifesta doar local.

In perimetrele in care se va realiza alimentarea artificiala cu nisip a plajelor se va

produce o crestere importanta a turbiditatii, pe durata efectuarii lucrarilor. Impactul

va fi insa temporar si va dura pana la resedimentarea materialelor deversate in zona.

De aceea, se estimeaza ca, pe termen mediu, impactul lucrarilor de alimentare

artificiala va fi nesemnificativ.

In perioada de exploatare, nu vor exista alti poluanti decat cei care exista si in

prezent, respectiv zgomotul generat de activitatile de turism desfasurate in zonele de

plaja in care se va desfasura proiectul.

Tabelul 1.5-1 Informatii despre poluarea fizica si biologica generate de activitatile din cadrul proiectului

Tipul

poluarii Sursa de

poluare

Nr.

su

rse

de

po

luar

e Poluare maxima

permisa (limita

maxima admisa

pentru om si mediu)

Masuri de eliminare/

reducere a poluarii

Zgomot - utilaje

folosite

pentru

lucrarile de

protectie

costiera

- - atenuator de zgomot

(mansoane de cauciuc)

- optimizarea graficului de

lucru

Praf - transportul,

descarcarea si

nivelarea

nisipului

- - - operatiile

tehnologice generatoare

de praf (vor fi reduse in

perioadele cu vant

puternic sau se va urma si

o umectare a suprafetelor

aflate sub actiunea

utilajelor de lucru.

- drumurile de acces pana

la plaja vor fi permanent

stropite cu apa pentru a se

reduce praful.

- masinile de transport vor

fi prevazute cu prelate

pentru acoperirea Turbiditate - - -

1.5.2 Impactul pozitiv

Activitatea propusa, respectiv lucrarile de protectie costiera in cele 5 sectoare -

Mamaia Sud, Eforie Nord, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud, nu va afecta

mediul din punct de vedere al poluarii biologice (microorganisme, virusi), respectiv

cu radiatie electromagnetica sau radiatie ionizanta, tinand cont de faptul ca:



Pagina 40

• Pentru colectarea apelor uzate menajere din cadrul organizarii de santier vor fi

prevazute toalete ecologice, care vor fi intretinute prin firme specializate, pe

baza de prestari servicii;

• Radiatiile electromagnetice generate de utilajele ce vor fi folosite pentru

executia lucrarilor propuse sunt nesemnificative;

• Radiatia ionizanta – nu vor exista surse de radiatii ionizante.

Cel mai important impact pozitiv este generat de rezultatele care se vor obtine in

urma implementarii proiectului si anume reducerea eroziunii costiere a zonelor de

plaja si faleza din cele 5 sectoare ce vor fi reabilitate.

Odata reabilitate sau construite, structurile sparge-val vor impiedica miscarea

nisipului adus pe plaja. De asemenea, spalarea nisipului de-a lungul tarmului va fi

impiedicata prin construirea unor diguri noi sau prin prelungirea celor existente, care

vor retine nisipul.

1.6 Documente/Reglementari existente privind amenajarea teritoriala in zona

Pentru lucrarile de reabilitare si protectie propuse in cele cinci zone prioritare

respectiv Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud si Eforie Nord,

Consiliul Judetean Constanta a emis certificatul de urbanism nr. 159/08.09.2011.

Terenurile pe care sunt propuse a se efectua lucrarile de reducere a eroziunii costiere

sunt situate in intravilanul municipiului Constanta si al orasului Eforie. Aceste

terenuri apartin domeniului public al statului aflat in administrarea Administratiei

Bazinale de Apa Dobrogea-Litoral. Digurile maritime din dreptul orasului Eforie fac

parte din inventarul bunurilor care apartin domeniului public al orasului conform

anexei 7 a HGR 904/2002.

Sectoarele vizate au functiuni de plaja, zona submersa, luciu de apa si diguri

maritime de protectie a litoralului Marii Negre.

In continuare sunt prezentate informatii detaliate despre documentele si

reglementarile existente privind amenajarea teritoriala in zonele in care se vor

desfasura lucrarile de reducere a eroziunii costiere.

1.6.1 Mamaia Sud

Terenul pe care urmeaza sa se desfasoara lucrarile de protectie este situat in

intravilanul municipiului Constanta, zona Sudica a Statiunii Mamaia cuprinsa intre

hotel Sulina si hotel Parc si este domeniu public al Statului de interes national, aflat in

administrarea Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea-Litoral.

Suprafata pe care se vor desfasura lucrarile de protectie este de 78 950m2.

Folosinta actuala a terenului este plaja si luciu de apa.

Destinatia terenului stabilita prin planurile de urbanism si amenajarea teritoriului

aprobate este plaja si luciu de apa.

Lucrarile propuse se vor corela cu Planul Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat prin

Hotararea Consiliului Local Constanta nr. 302/28.05.2009.



Pagina 41

1.6.2 Tomis Nord


intravilanul municipiului Constanta si este domeniu public al Statului si domeniu

privat al municipiului Constanta.


Folosinta actuala a terenului este plaja.


aprobate este plaja.

Lucrarile propuse se vor corela cu Planul Urbanistic Zonal aprobat prin Hotararea

Consiliului Local Constanta nr. 116/16.07.2010.

1.6.3 Tomis Centru


intravilanul municipiului Constanta si este domeniu public al Statului de interes

national, aflat in administrarea Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea-Litoral.







1.6.4 Tomis Sud


intravilanul municipiului Constanta si este domeniu public al Statului si domeniu

privat al municipiului Constanta.







1.6.5 Eforie Nord


intravilanul orasului Eforie si este domeniu public al Statului.


Folosinta actuala a terenului este luciu de apa, plaja si dig.

Lucrarile propuse se vor corela cu PUZ „Faleza” aprobat prin HCL nr. 105/2002 si

PUZ „Amenajare plaja Eforie” aprobat prin HCL nr. 66/2007.



Pagina 42

2 Procese tehnologice

2.1 Procese tehnologice

In cadrul Capitolului 1 au fost descrise pe larg lucrarile de protectie costiera propuse,

solutiile constructive pentru realizarea acestora, precum si posibilele surse de

materiale necesare executarii acestor lucrari. In continuare sunt prezentate

capacitatile si durata lucrarilor, conform studiului de fezabilitate:

Mamaia Sud

• Innisipare artificiala 265.356 m3 (1,20 km)

• Reabilitare diguri emerse 0,50 km

• Jetele (epiuri) 0,20 km

• Diguri submerse (pinteni ingropati) 0,51 km

• Durata de realizare a investitiei 18 luni

Tomis Nord

• Innisipare artificiala plaja 332.573m3 (1,05km)

• Diguri si epiuri 0,975km

• Diguri longitudinale submerse 0,26km

• Diguri ingropate (pinteni ingropati) 0,21km


Tomis Centru

• Innisipare artificiala plaja 336.865 m3 (0,85 km)

• Diguri si epiuri 0,690 km

• Diguri longitudinale submerse 0,245 km

• Diguri ingropate (pinteni ingropati) 0,140 km


Tomis Sud

• Innisipare artificiala plaja 153.550m3 (1,47km)

• Diguri si epiuri 0,45km

• Diguri longitudinale submerse 0,505km

• Diguri ingropate (pinteni ingropati) 0,07km


Eforie Nord

• Innisipare artificiala 550.000 m3 (1,2 km)

• Reabilitare si extindere jetele 0,275 km

• Diguri submerse 0,675 km




Pagina 43

2.2 Activitati de dezafectare

Dintre cele cinci sectoare prioritare, singura zona in care sunt propuse lucrari de

dezafectare (demolare) este sectorul Eforie Nord. In acest sector, in zona de

desfasurare a lucrarilor propuse se afla patru diguri de mici dimensiuni. Acestea sunt

localizate in zona de innisipare a plajei si pot pune in pericol vizitatorii plajei, daca

sunt lasate asa cum sunt in prezent, deoarece vor fi partial ingropate in materialul

adus pentru innisipare. Ca atare, digurile trebuie eliminate din locurile respective,

prin spargerea coronamentului de beton si armaturii, a pietrei care alcatuieste

nucleul. Toate materialele preluate din digurile existente dupa sortare, vor fi utilizate

ca material pentru reabilitarea jetelelor J-1 (EN4)si J-2 (EN5).

Eliminarea structurilor existente va presupune eliminarea betonului existent, a

blocurilor naturale si scoaterea stabilopozilor atat pe partea dinspre uscat, cat si pe

partea dinspre mare.

Materialele rezultate in urma demolarii acestor structuri se vor putea refolosi in

cadrul altor lucrari, respectiv la reabilitarea si la constructia digurilor/epiurilor si la

constructia epiurilor, care vor bloca transportul longitudinal al sedimentelor, asa cum

este prezentat in cap. 3 Deseuri al prezentului raport.

3 Deseuri

Antreprenorul lucrarilor propuse, ce va fi selectat intr-o etapa ulterioara, va putea

elabora propriul proiect, conform caruia anumite lucrari vor putea fi modificate, si va

folosi selectia proprie a surselor de materiale, logisticii de livrare, echipamentelor si

utilajelor.

Tipurile si cantitatile de deseuri ce vor rezulta, precum si modul de gestionare a

acestora vor fi putea fi stabilite cu exactitate dupa elaborarea proiectului tehnic

propriu-zis.

In continuare sunt prezentate informatii succinte privind managementul deseurilor

estimate a fi generate pe baza lucrarilor propuse in cadrul studiilor de fezabilitate, o

evaluare detaliata putandu-se realiza in cadrul procedurii de evaluare a impactului

asupra mediului ce se va desfasura dupa elaborarea proiectului si care va fi

responsabilitatea Antreprenorului.

3.1 Deseuri inerte si nepericuloase

3.1.1 Generarea deseurilor in perioada de constructie

Principalele surse de deseuri inerte si nepericuloase care pot rezulta in perioada de

executie a lucrarilor de protectie costiera vor fi reprezentate de:

• Demolarile unor constructii (diguri) existente din care vor rezulta materialele

de constructie (blocuri de piatra, piatra sparta);

• Activitatile desfasurate in cadrul organizarii de santier.

Din sursele mentionate mai sus rezulta o serie de deseuricare, conform H.G. nr.

856/2002 privind „Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei uprinzand

deseurile, inclusiv deseurile periculoase”, Anexa 2, sunt codificate astfel:

• 17 deseuri din constructii si demolari;



Pagina 44

• 17.01. beton, caramizi, tigle si materiale ceramica;

• 17.01.01 beton;

• 17.01.07. amestecuri de beton, caramizi, tigle si materiale ceramice;

• 17.02 lemn, sticla si materiale plastice;

• 17.04 metale (inclusiv aliajele lor);

• 17.05 pamant (inclusiv excavat din amplasamente contaminate), pietre si

deseuri de la dragare;

• 17.09 alte deseuri de la constructii.

Deseuri rezultate din demolari vor fi utilizate la reabilitarea si la constructia

digurilor/epiurilor si la constructia epiurilor, care vor bloca transportul longitudinal

al sedimentelor, dupa cum urmeaza:

• Reabilitarea a doua diguri sparge-val existente paralele cu tarmul;

• Constructia unui nou epiu din piatra bruta conectat la tarm, perpendicular pe

tarm, pentru retinerea nisipului la limita de nord a zonei innisipate;

• Constructia a sase epiuri mai mici ingropate in plaja pentru stabilizarea

tarmului.

In tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile si cantitatile de deseuri estimate a

rezulta din demolari si modul lor de reutilizare.

Avand in vedere ca Antreprenorul va elabora propriul proiect (care ar putea modifica

cantitatile de material) si va folosi selectia proprie a surselor de materiale, logisticii de

livrare, echipamente si utilaje, este posibil ca aceste tipuri de deseuri, cantitati si

modalitati de reutilizare sa fie modificate.

Tabelul 3.1-1 Tipuri si cantitati de deseuri rezultate din demolari si modul lor de reutilizare

ACTIVITATE TIP DESEU UM CANTITATE

MAMAIA SUD

Realizare epiuri mici Piatra sparta m³ 2235,00

EFORIE NORD

Beton coronament m³ 149,00 Reabilitare jetea J-1

Blocuri beton 1-3t/buc. m³ 320,85

Beton in coronament m³ 457,00 Reabilitare jetea J-2


Beton m³ 371,00


Stabilopozi de 4,5t/buc. de

deasupra apei

buc. 85,00

Eliminare diguri

existente

Stabilopozi de 4,5t/buc. de

sub apa

buc. 915,00

TOMIS CENTRU

Reabilitare dig T6-1 Beton m³ 288,00

TOMIS NORD

Extindere jetea T7 Beton m³ 60,00

TOMIS SUD

Reabilitare dig C1 Beton m³ 150,00

Extindere jetea C4 Beton m³ 150,00



Pagina 45

3.1.2 Generarea deseurilor in perioada de operare

In perioada de exploatare nu vor fi generate deseuri inerte si nepericuloase.

3.2 Deseuri toxice si periculoase

3.2.1 Generarea deseurilor in perioada de constructie

Principalele surse de deseuri toxice si periculoase in perioada de executie sunt

reprezentate de:

• Utilajele de constructie (autocamioane, nave) prin scurgerile de carburanti,

uleiuri, lubrefianti si acid sulfuric (pentru baterii);

• Operatiile de vopsire pentru diverse marcaje.

Din sursele mentionate mai sus pot rezulta o serie de deseuri care, conform H.G. nr.

856/2002 privind „Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand

deseurile, inclusiv deseurile periculoase”, Anexa 2 sunt codificate astfel:

• 08 deseuri de la utilizarea vopselelor;

• 08.01.11 deseuri de vopsele cu continut de solventi organici sau alte substante

periculoase;

• 13 deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi;

• 13.02.07 uleiuri de motor, de transmisie si de ungere usor biodegradabile;

• 13.07.01. ulei combustibil si combustibil diesel;

• 13.07.02. benzina;

• 13.07.03 alti combustibili (inclusiv amestecuri).

Constructorul are obligatia, conform prevederilor H.G. nr. 856/2002, sa realizeze o

evidenta lunara a gestiunii deseurilor, respectiv producerii, stocarii provizorii, tratarii

si transportului, reciclarii si depozitarii definitive a deseurilor.

Pentru prevenirea si reducerea cantitatilor de deseuri toxice si periculoase in perioada

de executie a lucrarilor de protectie vor trebui luate o serie de masuri, precum:

• Impunerea, prin caietele de sarcini, a obligativitatii Antreprenorului de a

utiliza echipamente si mijloace de transport moderne, cu emisii reduse de

poluanti;

• Intretinerea utilajelor si mijloacelor de transport in stare buna de functionare

avand reviziile tehnice si schimburile de ulei efectuate in ateliere specializate;

• Schimbul si intretinerea de acumulatori va fi efectuat de asemenea in ateliere

specializate;

• Vopseaua folosita la marcaje va fi depozitata in recipienti etansi si descarcata

cu dispozitive speciale. Recipientii goliti vor fi restituiti producatorilor sau

distribuitorilor.

3.2.2 Generarea deseurilor in perioada de operare

In perioada de exploatare nu vor fi generate deseuri toxice si periculoase.



Pagina 46

3.3 Modul de gospodarire a deseurilor

In perioada de executie a lucrarilor, Antreprenorul va fi responsabil de modul de

gestionare a tuturor tipurilor si cantitatilor de deseuri rezultate din activitatea

desfasurata.

In continuare se prezinta aspecte legate de modul de gospodarire a deseurilor posibil

a fi generate in perioada de constructie, care trebuie respectate si de Antreprenor,

functie de tipurile de deseuri care vor rezulta din activitatea desfasurata:

1. deseuri menajere – colectarea se va face pe baza de contract in pubele metalice

amplasate pe platforme betonate. Acestea vor fi transportate la depozitele de deseuri

sau la statiile de transfer ale localitatilor. Vor fi pastrate evidente cu cantitatile

predate in conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005 privind depozitarea

deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare;

2. deseuri metalice – colectarea se va face pe platforme betonate si vor fi valorificate

pe baza de contract cu autoritatile specializate. Vor fi pastrate evidente cu cantitatile

valorificate in conformitate cu prevederile OUG nr. 16/2001 privind gestionarea

deseurilor industriale reciclate, aprobata prin Legea nr. 456/2001, cu modificarile si

completarile ulterioare;

3. deseuri de materiale de constructii – colectarea pe platforme speciale si reutilizarea

acestora, acolo unde este cazul;

4. slamuri petroliere – colectare in recipienti metalici etansi si predare la autoritatile

specializate in vederea valorificarii acestora prin reciclare. Vor fi tinute evidente cu

cantitatile valorificate in conformitate cu prevederile HG 235/2007 privind

gestionarea uleiurilor uzate. Sub niciun mod nu va fi permisa depozitarea uleiurilor

uzate pe plaje.

5. deseuri lemn – colectarea selectiva si refolosirea acestora functie de dimensiuni si

necesitati;

6. acumulatori uzati – colectare in spatii special amenajate si predarea catre unitati

specializate in scopul valorificarii prin reciclare. Vor fi pastrate evidentele cu

cantitatile valorificate conform prevederilor HG nr. 1057/2001.

7. anvelope uzate si baterii uzate - colectare in spatii special amenajate si predare

unitatilor specializate in scopul valorificare prin reciclare. Sub nicio forma nu va fi

permisa colectarea lor pe plaje si arderea cauciucurilor.

8. apa de santina si resturile de combustibili rezultate din spalarea tancurilor vor

trebui colectate si depozitate in recipienti metalici. Acestia urmeaza a fi transportati

catre centrele sepecializate de colectare / tratare.

Se estimeaza ca, exceptand deseurile rezultate din demolari, care vor putea fi

reutilizate, din lucrarile prevazute pentru constructia si reabilitarea digurilor de

protectie costiera nu vor rezulta volume semnificative de deseuri.

Daca organizarea de santier va respecta normele in vigoare, impactul generat asupra

mediului ca urmare a generarii deseurilor in perimetrele de lucru va fi minim.

In perioada de exploatare, avand in vedere ca se vor desfasura aceleasi activitati ca si

in prezent, vor rezulta aceleasi tipuri de deseuri, iar responsabilitatea gestionarii

acestora va reveni administratorilor plajelor.



Pagina 47

4 Metodologia de evaluare

4.1 Evaluarea impactului

Informatiile referitoare la conditiile de mediu generale si impactul potential au fost

obtinute in urma consultarilor si prin revizuirea informatiilor generale existente.

Urmatoarea procedura a fost urmata pentru a aprecia si evalua impactul asupra

mediului al lucrarilor propuse:

• Identificarea receptorilor si a resurselor de mediu ce ar putea fi afectate de

punerea in aplicare a lucrarilor propuse;

• Suprapunerea optiunilor preferate cu informatiile generale existente;

• Identificarea valorii sau sensibilitatii receptorilor si resurselor de mediu, asa

cum sunt prezentate in Tabelul 4.1-1.

Tabelul 4.1-1 Clasificarea valorii/sensibilitatii receptorilor de mediu

Valoare Criteriu

Foarte ridicata Importanta internationala

Ridicata Importanta nationala

Medie Importanta regionala

Scazuta Importanta judeteana sau locala

Neglijabila Fara importanta

• Considerarea interactiunilor lucrarilor propuse cu mediul, pentru a identifica

impactul probabil potential (modificarea fizica), ca o consecinta a lucrarilor atat

la faza de constructie, cat si in cea de exploatare, comparativ cu impactul

potential al optiunii de “a nu face nimic”;

• Evaluarea importantei si a naturii (pozitiva sau negativa) efectelor potentiale

asupra receptorilor sau a resurselor de mediu, asa cum sunt prezentate in

tabelul 4.1-2;

Tabelul 4.1-2 Clasificarea importantei si a naturii efectelor asupra mediu

Importanta Definitie

Puternic negativa Impact cu consecinte serioase si/sau pe o arie larga

Moderat negativa Impact cu consecinte nedorite

Slab negativa Impact vizibil negativ si / sau pe o suprafata mica

Neglijabila Nici un impact sau nici un impact vizibil

Slab pozitiva Impact vizibil pozitiv si / sau pe o suprafata mica

Moderat pozitiva Impact cu consecinte favorabile

Puternic pozitiva Impact care produce castiguri substantiale si/sau pe o

arie larga

• Evaluarea importantei efectelor potentiale asupra receptorilor si a resurselor de

mediu pe baza valorii / sensibilitatii si marimii efectelor potentiale folosind

criteriile prezentate in tabelul 4.1-3;

• Considerarea duratei efectului (temporar sau permanent);

• In cazul in care au fost identificate efectele potentiale (impactul = I), stabilirea

masurii de diminuare adecvate si masurile de imbunatatire necesare pentru a

ameliora sau a reduce impactul potential la un nivel acceptabil;



Pagina 48

• Identificarea impactului potential rezidual dupa aplicarea masurilor de

diminuare.

Tabelul 4.1-3 Evaluarea semnificatiei efectelor asupra mediului si a efectelor reziduale

Valoare/Sensibilitate Importanta

Foarte mare Mare Medie Scazuta

Puternic

negativa

Puternic

nefavorabila

Moderat

nefavorabila

–

Puternic

nefavorabila

Moderat

nefavorabila

Minor nefavorabila –

Moderat nefavorabila

Moderat

negativa

Moderat

nefavorabila

- Puternic

nefavorabila

Moderat

nefavorabila

Slab

nefavorabila –

Moderat

nefavorabila

Slab nefavorabila

Slab

negativa

Slab

nefavorabila

–

Moderat

nefavorabila

Slab

nefavorabila

– Moderat

nefavorabila

Slab

nefavorabila

Slab nefavorabila

Neglijabila Nici un impact semnificativ

Slab

pozitiva

Slab

favorabila –

Moderat

favorabila

Slab favorabila

– Moderat

favorabila

Slab

favorabila

Slab favorabila

Moderat

pozitiva

Moderat

favorabila –

Puternic

favorabila

Moderat

favorabila

Slab

favorabila –

Moderat

favorabila

Slab favorabila

Puternic

pozitiva

Puternic

favorabila

Moderat

favorabila –

Puternic

favorabila

Moderat

favorabila

Slab favorabila –

Moderat favorabila

5 Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora

Impactul potential generat asupra componentelor mediului de lucrarile propuse a

fost estimat atat pentru perioada de executie a lucrarilor, cat si pentru perioada de

exploatare, pe baza surselor potentiale identificate, a receptorilor potentiali si a

efectelor potentiale induse asupra acestora.

Trebuie precizat faptul ca, la aceasta etapa, au existat, o serie de limitari in ceea ce

priveste posibilitatea de estimare a impactului potential generat asupra mediului,

avand in vedere ca la momentul elaborarii prezentului raport nu se cunosc detalii

privind:

• Localizarea surselor de aprovizionare cu materii prime si materiale (nisip,

piatra etc.);

• Modalitatea de transport a acestora la locul de executie a lucrarilor (transport

rutier, fluviatil, feroviar);



Pagina 49

• Traseele de transport; necunoasterea acestora conduce la imposibilitatea

identificarii, la aceasta etapa, a receptorilor potentiali;

• Tipul si numarul de utilaje si echipamente ce se vor utiliza pentru transportul

materialelor si executia propriu-zisa a lucrarilor;

• Localizarea organizarii de santier si detalii despre aceasta activitate.

Detalii si informatii despre aspectele mentionate mai sus vor fi disponibile dupa

selectarea Contractorului care va executa lucrarile propuse, acesta fiind cel care va

stabili cu exactitate toate detaliile de proiectare si punere in opera a lucrarilor.

Dupa selectarea Contractorului, acesta va prezenta proiectul cu detaliile specifice si

va fi raspunzator de obtinerea tuturor avizelor/acordurilor necesare desfasurarii

activitatii.

In continuare se prezinta estimarea impactului potential generat asupra mediului de

lucrarile propuse de reducere a eroziunii costiere, pe baza datelor si informatiilor

disponibile la acest moment si pe baza experientei elaboratorului in proiecte similare.

5.1 Apa

5.1.1 Date generale

5.1.1.1 Ape de suprafata

Marea Neagra este cel mai mare bazin intercontinental, salmastru, avand o suprafata

de 413 488m2 si un volum de 529 155km3. Suprafata bazinului Marii Negre este de

2 405 000km2, reprezentand 20% din suprafata Europei.

Litoralul romanesc al Marii Negre se intinde pe o lungime de 244km (intre bratul

Musura si Vama Veche) reprezentand 6% din lungimea totala a tarmului Marii

Negre, cuprinzand 128km de apa tranzitorie marina (Chilia Periboina) si 116km de

apa costiera (Periboina to Vama Veche).

Conform datelor din Planul de management al fluviului Dunarea, Deltei Dunarii,

spatiului hidrografic Dobrogea si apelor costiere - PMB, elaborat de catre A.N. Apele

Romane – ABAD-L in 2009, caracteristicile unice ale Marii Negre sunt reprezentate

de:

• Directia predominanta a curentilor marini este N-S;

• Absenta curentilor verticali si a mareelor;

• Volumul majoritar anoxic (90%);

• Variabilitatea mare temporala si spatiala a proprietatilor fizico-chimice;

• Cresterea accentuata a densitatii apei intre 0-200m adancime datorita

inexistentei amestecului vertical intre straturile superficiale si cele adanci;

• Salinitatea este aproximativ jumatate din cea a oceanului planetar, variind intre

18-19‰ la suprafata si 22,5‰ la adancimi de 2.000m;

• Existenta unui strat superficial oxigenat unde au loc procese biotice si a unui

strat profund anoxic, fara viata, care contine hidrogen sulfurat, separate la o

adancime de 150-200m;

• Schimbul redus de apa cu Marea Mediterana prin stramtoarea Bosfor;



Pagina 50

• Compozitia ionica este putin diferita fata de cea a oceanului planetar (de ex.:

mai mult Ca, Mg, HCO3-, CO32- si SO42-).

Rauri - Principalii afluenti ai Marii Negre sunt fluviile Dunarea, Nipru, Nistru, Bugul

si Kubanul. 80% din afluentii Marii Negre se varsa in partea de N-V a platoului

continental, ponderea cea mai mare avand-o fluviul Dunarea, care reprezinta 70% din

debitele afluente din partea de N-V a Marii Negre.

Suprafata hidrografica aferenta zonei litorale se compune dintr-o serie de bazine mici

acoperind 5 480km2, dintre care cele mai mari sunt bazinele hidrografice ale raurilor

V. Albesti (cu izvorul in Bulgaria), Casimcea, Taita, Slava.

In zona lucrarilor de protectie propuse, cursurile de apa mai mari se descarca in

lacuri sau lagune.

Lacuri - Lacurile prezente in zona celor 5 sectoare pentru care se vor desfasura

lucrarile de protectie sunt prezentate in tabelul Tabelul 5.1-1.

Tabelul 5.1-1 Lacuri prezente in zona analizata (conform Planului de Management Bazinal elaborat de ABADL)

* zonarea lacului Techirghiol din punct de vedere al salinitatii este prezentata in fig. 5.1 - 1

Lacul Descriere Distanta

fata de

lucrarile de

protectie

costiera

Suprafata,

km2

Adancimea,

m

Volum,

mm3

Curs de apa Suprafata,

km2

Siutghiol Contine apa dulce,

care deverseaza in

mare; atat pe

marginea vestica,

precum si pe

fundul lacului, este

cunoscuta prezenta

a numeroase

izvoare de apa

dulce care

alimenteaza lacul.

18,40 2,5 88 V.Neagra

(Cogealia)

22,0

Tabacarie Contine apa dulce,

care deverseaza in

mare.

Aprox.

250m vest

fata de

Mamaia

Sud.

Aprox.

500m vest

fata de

Tomis

Nord si

Tomis

Centru.

Aprox. 1km

vest fata de

Tomis Sud.

0,94 1.5 - Tabacarie 6,82

Techirghiol dulce 2,00 4 -

Techirghiol sarat

Contine apa dulce,

apa salmastra-

dulce si apa sarata.*

Aprox

250m vest

fata de

Eforie Nord

12,27 3 42

Biruinta +

Derevea

98,9



Pagina 51

Figura 5.1-1 Zonarea lacului Techirghiol conform salinitatii (conform Planului de management al ariei protejate Lacul Techirghiol 2008-2013, elaborat de ABADL)

5.1.1.2 Hidrogeologie

Cele 5 sectoare analizate – Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Tomis

Sud si Eforie Nord - sunt situate in principal la contactul dintre unitatea structurala a

Dobrogei de Sud si unitatea Dobrogei Centrale, despartite de falia Capidava-Ovidiu.

Dobrogea este caracterizata de o hidrogeologie foarte complexa, asa cum este descris

in continuare.

5.1.1.2.1 Dobrogea de Sud

Acviferul cuaternar

Orizontul acvifer cuaternar este cantonat in loessuri si lehmuri si are de regula ca

strat impermeabil argilele rosii de la baza cuaternarului. Acviferul are un caracter

discontinuu in functie de dezvoltarea loessurilor si a stratului impermeabil de la baza

acestora. In zonele in care stratul impermeabil este slab dezvoltat, acest acvifer fie

dispare, fie formeaza un orizont comun cu calcarele Sarmatiene, in functie de raportul

existent intre limita Cuaternar – Sarmatian si pozitia nivelului hidrostatic.

Pe taluzul falezei, apa subterana a fost intalnita pe alocuri in foraje la adancimi si cote

variabile, functie de configuratia taluzelor, de functionarea sistemului de drenaj si de

natura materialului de pe taluz, dar intotdeauna a fost identificata deasupra argilelor

bazale care constituie stratul impermeabil al acviferului Cuaternar.

Alimentarea acviferului se face din precipitatii si din sistemele de irigatii, precum si

din pierderi din retelele de canalizare si apa.

In Figura 5.1-2 Harta piezometrica a acviferului din loess (Moldoveanu 1998) este

prezentata harta piezometrica, interpolata pe baza datelor din forajele hidrogeologice

si, pentru caracterizarea generala, a fost considerat ca fiind un acvifer continuu.



Pagina 52

Directia generala de curgere este catre Marea Neagra si, local, catre lacuri si Canalul

Dunare – Marea Neagra.

Figura 5.1-2 Harta piezometrica a acviferului din loess (Moldoveanu 1998)

Acviferul Sarmatian

In aceasta zona, acviferul de medie adancime este cantonat in calcare sarmatiene

alterate si carstificate, local acoperite de un strat de argile bentonitice. Grosimea

depozitelor sarmatiene creste catre sud.

Acviferul este cu nivel liber acolo unde este acoperit direct de depozitele de loess

prafos si sub presiune, unde este acoperit de depozite argiloase.

Acviferul este alimentat dinspre teritoriul Bulgariei, unde intreaga structura este

situata la cote ridicate si poate fi alimentat direct din precipitatii. Inainte de anii 1990

a functionat sistemul de irigatii, insa dupa aceasta perioada, irigatiile au fost treptat

reduse, iar in prezent nu mai sunt utilizate.

Acviferul se descarca pe directia estica (Figura 5.1-3 Harta piezometrica a acviferului

sarmatian Moldoveanu 1998) in Marea Neagra si in Canalul Dunare – Marea Neagra,

pe care il intercepteaza pe ultimii 5 – 6km inainte de Marea Neagra.

Directia principala de curgere a acviferului sarmatian este catre Marea Neagra, cu o

descarcare de aproximativ 1,29m3/s.



Pagina 53

Figura 5.1-3 Harta piezometrica a acviferului sarmatian Moldoveanu 1998

Complexul acvifer Jurasic superior – Cretacic inferior

Complexul acvifer Jurasic superior – Cretacic inferior, localizat in formatiuni

calcaroase si dolomitice, este in general sub presiune si este afectat de sistemul de falii

regionale cu directiile WNW – ESE si NNE – SSW. Acviferul poate fi local cu nivel

liber in partea nordica si estica a Dobrogei de Sud, unde afloreaza Cretacicul inferior.

In partea sudica si estica a Dobrogei de Sud, complexul acvifer de adancime este

separat de acviferul sarmatian printr-un acvitard Senonian format in principal din

depozite cretoase si marnoase.

Limita naturala a acviferului Jurasic superior – Cretacic inferior este falia Capidava –

Ovidiu. In compartimentul Nordic, Jurasicul superior are grosimi mici si incaleca

sisturile verzi cu permeabilitate scazuta si cote ridicate, formand o bariera in curgerea

apei subterane si conducand la devierea directiei de curgere catre est.

Nivelurile piezometrice (Figura 5.1-4 Harta piezometrica a acviferului Jurasic

superior – Cretacic inferior) arata ca acviferul Jurasic superior – Cretacic inferior este

alimentat pe teritoriul Bulgariei, unde afloreaza depozitele Jurasice superioare.

Acviferul se descarca in partea de est, catre Marea Neagra si catre nord in lacul

Siutghiol. Acviferul este alimentat si pe verticala din acviferul sarmatian si, in partea

de vest a Dobrogei de Sud, prin infiltratii directe din precipitatii. De-a lungul

litoralului, nivelul piezometric al acviferului Jurasic superior – Cretacic inferior este

mai ridicat decat cel al acviferului sarmatian, avand loc, prin urmare, o descarcare pe

verticala.

Directia principala de curgere a acviferului Jurasic superior – Cretacic inferior este

catre nord si catre Marea Neagra in partea de est, iar descarcarea in Marea Neagra

este de circa 1,64m3/s.



Pagina 54

Figura 5.1-4 Harta piezometrica a acviferului Jurasic superior – Cretacic inferior

Dobrogea centrala

Pe baza datelor privind structura geologica a Dobrogei Centrale se poate arata ca:

• Sisturile verzi reprezinta practic o formatiune lipsita de capacitatea de

inmagazinare a apei;

• Depozitele sedimentare capabile sa inmagazineze apa au o dezvoltare redusa.

Sisturile verzi reprezinta o formatiune de orogen - considerata de unii autori ca

formatiune de flis - afectata de un metamorfism regional, care a produs suficiente

transformari de structura si textura rocilor, facandu-le impermeabile.

Fiind supuse la degradare in mediu subaerian, la partea superioara a acestor

formatiuni apare o zona de alteratie in care se dezvolta, pe grosimi reduse, un sistem

de fisuri, care permit circulatia apei.

In vaile ce se dezvolta pe sisturile verzi se gasesc uneori grohotisuri depuse la baza

versantilor vaii, care impreuna cu materialul fin ce provine din spalarea loessurilor,

formeaza depozite cu permeabilitate mai ridicata in care apa poate fi retinuta,

creandu-se astfel acvifere cu dezvoltare locala.

Depozitele sedimentare Jurasice si Cretacice, dezvoltate in facies calcaros, nu pot

constitui acvifere importante deoarece au o dezvoltare redusa ca suprafata, sau din

cauza unor particularitati structurale-tectonice, situate la cote superioare fata de

reteaua hidrografica, fiind drenate puternic de catre acestea.

In marea lor majoritate, forajele executate in Dobrogea Centrala au investigat

formatiunile cuaternare, loessurile si depozitele proluviale ale vailor.

Sistemul acvifer cuaternar

Acestui sistem ii corespund depozitele eoliene ce acopera sisturile verzi. Ele sunt

alcatuite din argile verzui-roscate, cu concretiuni de gips, lehmuri si loessuri, dispuse



Pagina 55

peste un relief preexistent. Pe vai gasim depozite holocene, alcatuite din loessuri

resedimentate in care se gasesc dispersate elemente grosiere ce provin din degradarea

sisturilor verzi.

Aceste depozite au o porozitate crescuta (peste 40%), reflectata in capacitatea crescuta

de inmagazinare, dar din cauza elementelor reduse ale porilor, capacitatea lor de

cedare este foarte scazuta.

Grosimea cuverturii de loessuri nu este uniforma, acestea fiind depuse pe un relief

preexistent.

Se remarca valori scazute ale adancimii nivelurilor piezometrice, pentru ca

majoritatea forajelor au fost executate pe vai, iar aportul de apa din irigatii a

contribuit, in perioada de functionare a sistemelor de irigatii, la ridicare nivelului

apelor subterane.

Valorile parametrilor K - conductivitate hidraulica si T - transmisivitate, sunt in

general scazute. Procentual, circa 40% din foraje au valori mai ridicate (peste 10 m/zi

pentru K), ceea ce justifica afirmatiile de mai sus.

Sistemul acvifer din calcarele jurasice

Aceste depozite se dezvolta in partea sudica a Dobrogei Centrale si reprezinta circa

7% din suprafata acesteia (aproximativ 210km2 din 2875km2).

Depozitele Jurasice se dispun discordant peste sisturile verzi, simuland un relief

preexistent.

Structural, depozitele jurasice alcatuiesc trei cute sinclinale orientate NV-SE, afectate

de un sistem fisural cu dezvoltare pana la carst. Calcarele afloreaza la zi de sub

cuvertura de loessuri, in versantii abrupti ai vailor, indeosebi in malul Dunarii,

prezentand aspecte ruiniforme. Cand apar la zi de sub loessuri in zona culmilor,

calcarele prezinta forme rotunjite.

In valea Casimcei, eroziunea a creat pereti inalti verticali, afectati de un puternic

sistem fisural carstic.

Calcarele Jurasice din Dobrogea Centrala au fost investigate prin cateva foraje

amplasate in zona Harsova-Ghinmdaresti-Topalu, zona unde s-au evidentiat resurse

mai importante de apa potabila.

5.1.1.3 Directiva Cadru Apa

Zona de studiu se incadreaza in Planul de Management al bazinului fluviului

Dunarea, pentru care a fost definit de catre ABAD-L ca un program preliminar de

masuri pentru a indeplini cerintele Directiva Cadru Apa (DCA) 2000/60/CE a Uniunii

Europene (UE).

DCA prevede ca obiectivele de mediu sa fie stabilite pentru toate apele de suprafata

si subterane din fiecare stat membru al UE. Unul dintre obiectivele-cheie din cadrul

DCA este prevenirea deteriorarii starii apei si obtinerea cel putin a „Starii Ecologice

Buna” in apele interioare si de coasta, prin stabilirea de termene limita de atingere a

obiectivelor variind de la 2015 pana in 2027, in functie de fiecare problema specifica.

DCA defineste de asemenea Corpurile Artificiale de Apa (de exemplu acelea create

de o activitate umana) sau Corpuri de Apa Puternic Modificate (de exemplu

modificari fizice cauzate de activitatea umana care schimba in mod substantial



Pagina 56

caracterul hidrogeomorfologic). Statele membre pot desemna un corp de apa de

suprafata ca fiind artificial sau puternic modificat, daca:

• Schimbarile caracteristicilor hidromorfologice ale corpului care ar fi necesare

pentru a obtine o stare ecologica buna, ar avea efecte negative importante

asupra:

- unui mediu mai extins;

- navigatiei, inclusiv asupra instalatiilor portuare, sau de recreere;

- activitatilor pentru scopurile pentru care este necesara stocarea apei, cum

ar fi alimentarea cu apa potabila, generarea de curent electric sau irigatiile;

- regularizarii apei, protectiei impotriva inundatiilor si drenarii terenurilor,

sau;

- altor activitati de dezvoltare durabila fel de importante;

• Obiectivele benefice induse de caracteristicile artificiale sau modificate ale

corpului de apa nu pot fi obtinute in mod rezonabil, din motive de fezabilitate

tehnica sau costuri disproportionate, prin alte mijloace care sa constituie o

optiune de mediu mult mai buna.

In implementarea DCA, statutul acestor corpuri de apa modificate este evaluat in

ceea ce priveste realizarea „Potentialului Ecologic Bun”, mai degraba decat „Starea

Ecologica Buna”.

Pentru a atinge obiectivele de mediu, sunt de asemenea stabilite masuri specifice de

diminuare pentru corpurile de apa modificate. Aceste masuri vizeaza diminuarea

impacturilor care au fost sau sunt generate de activitatea umana, precum

imbunatirea si restabilirea calitatii mediului existent. Obiectivele de mediu si

masurile de diminuare sunt stabilite si vor fi livrate prin intermediul Planului de

Management al bazinului fluviului Dunarea si Programului de Masuri asociat.

Orice activitate care are un impact potential asupra ecologiei (asa cum este definita de

Elementele de calitate biologice, fizico-chimice si hidromorfologice enumerate in

anexa V a Directivei) impune, prin urmare, luarea in considerare a deteriorarii starii

ecologice sau potentiale a unui corp de apa. Prin urmare, in timpul procesului de

evaluare a impactului asupra mediului, va fi necesar sa se ia in considerare posibilele

modificari ale corpului de apa in zona de studiu, care rezulta din lucrarile propuse de

protectie costiera.

In cadrul clasificarii corpurilor de apa din zona costiera realizata de ABAD-L in

conformitate cu Directiva Cadru a Apei au fost delimitate urmatoarele corpuri de

apa:

• 2 corpuri de apa tranzitorii: sectorul Periboina-Cap Singol, inclusiv Lacul

Sinoe;

• 4 corpuri de apa costiera: Periboina-Cap Singol, Cap Singol-Eforie Nord, Eforie

Nord-Vama Veche si Mangalia.

Ca tipologie, corpul de apa Periboina – Cap Singol corespunde apelor putin adanci si

cu substrat nisipos, iar urmatoarele trei, cuprinse intre Cap Singol si Vama Veche,

sunt cu ape putin adanci, dar cu substrat mixt.

Corpul de apa costier Cap Singol – Eforie Nord, in cadrul caruia sunt incluse lucrarile

de protectie costiera propuse pentru cele 5 sectoare, a fost desemnat ca si corp de apa



Pagina 57

puternic modificat si se afla ‘la risc’ din cauza poluarii cu nutrienti (vezi Capitolul

5.1.1.4) si din cauza schimbarilor hidromorfologice. Incarcarea ridicata cu nutrienti

din Dunare si bazinele raurilor de coasta, precum si eroziunea costiera, determina o

presiune semnificativa asupra acestui corp de apa.

La clasificarea corpurilor de apa s-a tinut seama de:

• Parametri fizico-chimici: transparenta apei, conditii de oxigenare, aciditate,

salinitate si nutrienti (N-NH4+, N-NO2-, N-NO3-, P-PO43-);

• Poluati specifici: metale grele, hidrocarburi totale, PAH, pesticide

organoclorurate;

• Parametri biologici: fitoplancton, macronevertebrate bentice, precum si specii

de pesti in cazul apelor tranzitorii;

• Parametri morfologici – acestia se iau in considerare numai in cazul evaluarii

unei stari foarte bune a apei si includ granulometria sedimentelor din substrat.

5.1.1.4 Calitatea apei

Informatii generale

Calitatea apei Marii Negre in zona studiata este puternic influentata de fluviul

Dunarea, care reprezinta cea mai importanta sursa de apa dulce care se varsa in mare.

Apa de imbaiere

Prevederile legislatiei europene in domeniu (Directiva 2006/7/CE privind gestionarea

calitatii apei pentru imbaiere si de abrogare a Directivei 76/160/CEE) au fost

transpuse in legislatia romaneasca prin:

• Hotararea de Guvern nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate

pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere;

• Hotararea de Guvern nr. 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere,

inspectie sanitara si control al zonelor naturale utilizate pentru imbaiere;

• Hotararea de Guvern nr. 546/2008 privind gestionarea calitatii apelor de

imbaiere.

Pana in anul 2014, raportarea anuala a calitatii apei de imbaiere se va realiza in

conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 459/2002 si, respectiv, ale

Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si control al zonelor naturale utilizate

pentru imbaiere, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 88/2004, cu modificarile si

completarile ulterioare, urmand ca de la 01.01.2015 sa intre in totalitate in vigoare

prevederile HG 546/2008.

Pentru anul 2007, raportat la reglementarile in vigoare la acel moment, Autoritatea de

Sanatate Publica Constanta si Directia Apelor Dobrogea – Litoral au identificat 15

zone cu 35 sectoare de imbaiere localizate in apele costiere ale Marii Negre

reprezentate in Figura 5.1-5 Zone pentru imbaiere, acestea fiind raportate Comisiei

Europene.



Pagina 58

Figura 5.1-5 Zone pentru imbaiere

Zonele naturale amenajate pentru imbaiere si recreere sunt monitorizate de catre

Autoritatea de Sanatate Publica Constanta, cu frecventa prevazuta in legislatia in

vigoare.

Incadrarea din punct de vedere calitativ a apelor de imbaiere identificate in anul 2007

s-a realizat in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare (HG 459/2002).

In tabelul Tabelul 5.1-2 Identificarea si conformarea calitatii apelor zonelor de

imbaiere (conform PMB intocmit de ABAD-L) este prezentata situatia calitatii apelor

de imbaiere in zonele de imbaiere desemnate Mamaia si Eforie Nord, zone in care se

vor desfasura lucrari de protectie costiera.



Pagina 59

Tabelul 5.1-2 Identificarea si conformarea calitatii apelor zonelor de imbaiere (conform PMB intocmit de ABAD-L)

Nr.

crt.

Denumire

zona imbaiere

Lungime

zona (Km)

Calitatea apei*

Tipologia

corpurilor de apa

(codul)

1 Mamaia 6,7 100% coresp. cf.

valorilor obligatorii din

HG 459/2002

RO_CT01*

2 Eforie Nord 1,9 95,83% coresp. cf.

valorilor obligatorii din

HG 459/2002

RO_CT02**

*RO_CT01 – ape costiere putin adanci cu substrat nisipos localizat intre Periboina si Cap Singol

– clasificate de ABAD-L in Planul de Management al Fluviului Dunarea, Deltei Dunarii,

Spatiului hidrografic Dobrogea si Apele Costiere;

** RO_CT02 – ape costiere putin adanci cu substrat mixt localizat intre Cap Singol si Vama

Veche – clasificate de ABAD-L in Planul de Management al Fluviului Dunarea, Deltei Dunarii,

Spatiului hidrografic Dobrogea si Apele Costiere.

Poluarea cu nutrienti

Poluarea cu nutrienti in Marea Neagra este reprezentata in principal de poluarea cu

azot si fosfor, care determina dezvoltarea biomasei algelor. Densitatea sporita a

fitoplanctonului in Marea Neagra determina un deficit de oxigen in sedimentele

marine si cresterea depunerilor de materie organica moarta, care afecteaza in cele din

urma flora si fauna bentonica si determina cresterea cantitatii de alge.

Planul de management intocmit de catre ABAD-L furnizeaza date statistice detaliate

referitoare la nutrienti, iar un rezumat al acestor date este prezentat mai jos (Figura

5.1-6 Variabilitatea pe termen lung a incarcarilor cu nutrienti in apele marine din

zona Constanta (medie glisanta pe 3 ani).

Nutrienti (med.gl.3ani)

0.10

1.00

10.00

100.00

1959

1962

1965

1968

1971

1974

1977

1980

1983

1986

1989

1992

1995

1998

2001

2004

2007

2010

uM

Fosfati

Silicati

Azotati

Azotiti

Amoniu

Figura 5.1-6 Variabilitatea pe termen lung a incarcarilor cu nutrienti in apele marine din zona Constanta (medie glisanta pe 3 ani)

Este destul de dificil ca in cadrul acestor comportamente integratoare sa fie

identificate contributiile diferitelor tipuri de surse poluante. Totusi in variabilitatile

pentru silicati si compusii de azot pot fi regasite tendintele de variatie din apele



Pagina 60

Dunarii, inclusiv prin modificarea regimului de sedimente, iar variatia mai redusa in

jurul unui palier din jurul anului 1980 poate fi contributia surselor urbane de poluare

difuza. Variabilitatea parametrului fosfor poate fi explicata in principal prin efectul

modificarilor si practicilor agricole atat in perioada de crestere, cat si de diminuare a

incarcarii cu acest poluant (1956-1975, 1975-1990, 1990-2010).

Efectele acestor nutrienti asupra parametrilor biologici sunt exemplificate in Figura

5.1-7 Variatia parametrilor pentru fitoplancton si nutrienti in perioada 1992-2008 in

zona Constanta, prin valorile de densitate (D) si biomasa (B) la fitoplancton:

Nutrienti (uM) / fitoplancton[densitate(/l) si biomasa(mg/l)]

(netezire: medie glisanta 3 ani)

0.00

2.00

4.00

6.00

8.00

10.00

12.00

14.00

16.00

18.00

20.00

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Dens:10^6

Biom:10^3

Fosfati

Silicati

Azotati

Azotiti

Amoniu

Figura 5.1-7 Variatia parametrilor pentru fitoplancton si nutrienti in perioada 1992-2008 in zona Constanta

Aceste rezultate sunt in legatura cu cele din Figura 5.1-8 Variatia densitatii si

biomasei in zona Constanta, reprezentand variabilitatea acestor parametrii in

perioada 1983-2005 (sursa: Raportul Starea Mediului 2005), evidentiind o tendinta

mai clara de reducere a fitoplactonului.



Pagina 61

Figura 5.1-8 Variatia densitatii si biomasei in zona Constanta

Poluarea punctuala si difuza

De-a lungul coastei Marii Negre, cea mai mare poluare difuza urbana se inregistreaza

in partea centrala, de la Midia la Agigea, zona in care sunt situate si lucrarile de

protectie costiera propuse.

Exista, de asemenea, poluare in Marea Neagra generata de deversarile de ape

industriale din activitatile desfasurate in portul Constanta si de deversarile de ape

uzate din zonele urbane situate de-a lungul coastei.

O prezentare generala a poluarii cu petrol in Marea Neagra este redata in Figura 5.1-9

Terminale de descarcare petrol (Cambridge Energy Research Associates 2000), unde

valorile anuale sunt prezentate in milioane de tone.

Figura 5.1-9 Terminale de descarcare petrol



Pagina 62

Ca valori de densitate normalizata, un nivel semnificativ de poluare cu petrol din

surse mobile a fost evidentiat in zona proiectului in perioada anului 2000.

Figura 5.1-10 Densitatea normalizata a poluarii cu petrol

Sursele stationare de poluare cu petrol din zona proiectului sunt reprezentate de

platformele romanesti de extractie a petrolului si de conductele de transport catre

tarm.

In zona Marii Negre au fost inregistrate 470 incidente de poluare cu petrol in

perioada 1993-2002, cantitatile descarcate fiind evaluate la o medie de 110,8Kt/an. In

perioada 2002-2006, numarul de descarcari accidentale a fost de 154, deversandu-se o

cantitate medie de 99,93Kt/an.

O evaluare a riscului de poluare accidentala cu petrol a fost realizata de catre

INCDM folosind un produs software specializat. Conditiile extreme de calcul au

constat din:

• Definirea contributiilor distribuite pe sase platforme de extragere si a

cantitatilor eliberate pe intervale de timp pana la 4, 8, 16, 32 si 64 ore;

• Descarcarea continua a 5000t pe tot traseul conductei de transport catre tarm in

conditi extreme de vant (viteza de 7m/s si directie de 30°); prognoza evolutiei

penei de poluant s-a realizat pentru aceleasi intervale de timp.

Simularile obtinute pentru cele doua scenarii de poluare accidentala sunt redate in

Figura 5.1-11 Scenarii de poluare accidentala cu petrol: 1) descarcari simultane de la

cele platforme de extractie (in partea stanga); 2) descarcari de-a lungul conductei de

transport catre terminalul Midia (in partea dreapta).



Pagina 63

Figura 5.1-11 Scenarii de poluare accidentala cu petrol: 1) descarcari simultane de la cele platforme de extractie (in partea stanga); 2) descarcari de-a lungul conductei de transport catre terminalul Midia (in partea dreapta)

In cazul scenariului 1), zona de incidenta cuprinde aproape in intregime unitatea de

sud, in timp ce in cazul scenariului 2) cele mai afectate vor fi golful Mamaia si Tomis

Nord.

Din punctul de vedere al conservarii mediului in zona unitatii sudice, riscul de

poluare accidentala cu titei devine o problema de importanta deosebita.

Hidrocarburi poliaromatice (HAP)

Concentratiile de HAP in apa marii au fost monitorizate in diverse locatii in perioada

2003-2007, intre Mamaia si Vama Veche. Concentratiile obtinute au fost sub limitele

maxime admise de 2,7mg/m3 in 2003, 2004 si 2008 si peste limitele admise in 2006-

2007, in toate punctele de monitorizare. In anul 2005, depasiri au fost inregistrate in

zonele Constanta Nord, Constanta Sud si Mangalia.

Concentratiile de HAP in sedimente au fost monitorizate in zona Constanta Sud in

perioada 2004-2008. Valorile medii (care arata o scara larga de variabilitate) depasesc

in general limitele maxime admise de 0,1mg/kg s.u.

Metale grele

Alt efect al industrializarii in zona costiera se refera la poluarea cu metale grele a apei

marine si a sedimentelor. Parametrii monitorizati sunt Cu, Cd, Pb, Ni si Cr.

Concentratiile inregistrate pentru metale grele in apele de suprafata, sedimente

acvatice si flora si fauna Marii Negre nu au prezentat niveluri ridicate, iar



Pagina 64

concentratiile crescute sunt inregistrate numai local, in prezenta unor surse specifice

(International Commission for the Protection of the Danube River – ICPDR, 2009).

Concentratiile de metale grele in sedimentele marine au fost inregistrate intre 2003 si

2005 si au depasit frecvent limitele admisibile pentru cadmiu si cupru. De asemenea,

s-au inregistrat si depasiri ocazionale pentru plumb la Constanta Sud si Eforie Sud

(JICA, 2007). Este de remarcat faptul ca in zonele de litoral a Marii Negre, in special a

celor sub influenta directa a fluviului Dunarea, metalele grele reprezinta o problema

grava.

In general, conditiile de mediu se imbunatatesc datorita unei gestionari imbunatatite

si/sau ca urmare a scaderii activitatii industriale.

Pesticide organo-clorurate

Date referitoare la pesticidele organo-clorurate au fost obtinute in perioada 2004-2006

pentru sectorul Cap Singol – Vama Veche dupa cum urmeaza:

• In apele costiere: tabelul 5.1-3

Tabelul 5.1-3 Pesticide organo-clorurate in ape costiere - sector Cap Singol – Vama Veche

HCB

[µg/l]

Lindan

[µg/l]

Heptaclor

[µg/l]

Aldrin

[µg/l]

Dieldrin

[µg/l]

Endrin

[µg/l]

P,p’

DDE

[µg/l)

P,p’

DDD

[µg/l)

P,p’

DDT

[µg/l)

Medie 0,087 0,099 0,117 0,151 0,027 0,086 0,040 0,014 0,009

Mediana 0,051 0,066 0,112 0,008 0,002 0,053 0,002 0,002 0,002

11 (∑DDE, DDD, DDT) Procent din

esantioane

depasind

standardul

de calitate

(HG

351/2005)

- 72% - 75% 30% 70% - - 12%

• In sedimentele de substrat - tabelul 5.1-4

Tabelul 5.1-4 Pesticide organo-clorurate in sedimentele de substrat in sector Cap Singol – Vama Veche

HCB

[µg/l]

Lindan

[µg/l]

Heptaclor

[µg/l]

Aldrin

[µg/l]

Dieldrin

[µg/l]

Endrin

[µg/l]

P,p’

DDE

[µg/l)

P,p’

DDD

[µg/l)

P,p’

DDT

[µg/l)

Medie 0,007 0,063 0,067 0,065 0,056 0,040 0,012 0,052 0,028

Mediana 0,002 0,023 0,001 0,009 0,001 0,002 0,001 0,001 0,001

O sinteza asupra efectelor generate asupra organismele bivalve de concentratiile de

pesticide din apa este redata in Figura 5.1-12 Detectari de pesticide in organismele

bivalve in 2006, pe sectorul sudic al zonei costiere, pentru anul 2006 de-a lungul

litoralului sudic.



Pagina 65

Figura 5.1-12 Detectari de pesticide in organismele bivalve in 2006, pe sectorul sudic al zonei costiere

5.1.2 Alimentarea cu apa

In perioada de executie a lucrarilor, pentru buna desfasurare a activitatilor, va fi

necesara alimentarea cu apa in scop potabil si menajer pentru personalul care va

desfasura activitatea si in scop tehnologic (spalare utilaje, echipamente, umectare

drumuri tehnologice etc.).

Sursa si modul de alimentare cu apa, debitele necesare si modalitatile de utilizare vor

fi stabilite de catre Contractorul lucrarilor, in sarcina caruia va intra si obtinerea

avizelor necesare, inainte de inceperea lucrarilor propriu-zise.

In perioada de exploatare nu va fi necesara alimentarea cu apa.

5.1.3 Managementul apelor uzate

In timpul perioadei de executie a lucrarilor, sursele potentiale de ape uzate vor fi

apele uzate rezultate din organizarea de santier care pot fi ape uzate menajere, ape

industriale (de spalare utilaje etc) si ape pluviale.

Avand in vedere ca, la aceasta etapa, nu se detin informatii referitoare la organizarea

de santier, nu se pot estima regimul/graficul generarii apelor uzate, sistemul de

colectare a apelor uzate, locul de descarcare a apelor uzate (neepurate/epurate),

debitele si concentratii de poluanti, necesitatea si caracteristicile unei statii de

preepurare/epurare, modul de gospodarire a namolului rezultat (daca va fi cazul).

Managementul acestor ape uzate – colectarea, dirijarea, epurarea si evacuarea - va fi

in sarcina contractorului lucrarilor, care trebuie sa evacueze ape uzate cu o calitate in

conformitate cu legislatia specifica in ceea ce priveste parametrii normati si valorile

limita impuse (functie de locul de descarcare a acestora). Obtinerea

acceptelor/avizelor de evacuare va trebui efectuata de catre Contractor, inainte de

inceperea lucrarilor propriu-zise.

Se recomanda ca apele menajere sa fie colectate si fie sa fie supuse unei preepurari

locale, urmata de evacuare in canalizare (daca exista posibilitatea, functie de locatia



Pagina 66

organizarii de santier), fie colectate, vidanjate si transportate la cea mai apropiata

statia de epurare.

In situatia in care intretinerea echipamentelor (de exemplu spalare, reparatii, piese de

schimb, schimb ulei, alimentare cu combustibil) se va realiza pe amplasamentul

organizarii de santier, aceasta trebuie sa se efectueze numai in locuri corespunzatoare

prevazute cu sistem de colectare a surselor de ape uzate rezultate (de exemplu,

platforme betonate cu decantoare prevazute pentru retinerea pierderilor etc.).

Apele pluviale, potential impurificate ca urmare a spalarii platformei din incinta

santierului sau ca urmare a antrenarii de poluanti din atmosfera (in special praf si

poluanti specifici functionarii utilajelor), vor trebui colectate si gestionate

corespunzator cu incarcarea lor in poluanti.

In perioada de exploatare nu vor exista surse de ape uzate.

5.1.4 Prognozarea impactului

5.1.4.1 Perioada de constructie

I.1 Masurile de protectie costiera propuse vor determina modificari morfologice

ale digurilor „sparge-val” si a epiurilor, avand in acest fel un impact asupra

corpurilor de apa costiera. Masurile de protectie au ca scop disiparea energiei

valurilor, din zona cuprinsa intre tarm si pana la adancimi ale apei de 5 – 6 m,

precum si reducerea energiei curentilor din lungul tarmului.

Rolul lucrarilor va fi diferit in fiecare sector. In zona Mamaia, protectia tarmului va fi

insotita de lucrari de innisipare a plajelor, in timp ce mai la sud lucrarile vor avea ca

scop atat protectia falezei, cat si imbunatatirea habitatelor de apa mica (ca principal

furnizor de material organogen pentru plajele locale). Eroziunea falezelor are ca

rezultat imbogatirea in material organic si fin a habitatelor de apa mica.

Impactul lucrarilor propuse, conform celor de mai sus, va fi slab pana la moderat

pozitiv.

Un impact slab negativ este posibil sa fie resimtit (impact localizat/sensibilitate

scazuta/importanta moderat negativa) prin perturbarea temporara a curentilor.

Impactul nu poate fi apreciat prin modelare la o scara atat de mica, astfel ca va fi

nevoie de o monitorizare sistematica. Imbunatatirea pe viitor a acestor masuri se va

face prin operatii mai performante pentru controlul poluarii si pentru ameliorare.

I.2 Efectele asupra calitatii apei Marii Negre vor fi limitate la cresteri minore

adverse (sensibilitate scazuta si importanta moderat negativa) temporare a

nivelurilor de sedimente suspendate sau turbiditate localizate, provenind din

excavatiile realizate pentru a pune in opera structurile de piatra si de la depunerea

materialului pentru reincarcarea plajelor. Aceste modificari au potentialul de a afecta

calitatea si estetica apei atat din punct de vedere al folosintei recreationale (inot), cat

si din punct de vedere al biodiversitatii.

Nu este prevazut un impact semnificativ asupra raurilor sau lacurilor in timpul

lucrarilor de constructie. Cu toate acestea, toate zonele de depozitare pentru

combustibil, uleiuri, produse chimice si alte lichide cu potential de contaminare vor fi

amplasate in mod corespunzator.



Pagina 67

Impactul asupra calitatii apei asociat cu sursele de piatra si nisip pentru lucrarile

propuse vor fi considerate ulterior de catre contractant in timpul etapei de proiectare

detaliata.

I.3 Exista impactul potential asupra calitatii apei marine in timpul perioadei de

constructie care rezulta din scurgerile accidentale de combustibili, uleiuri sau alte

materiale de constructie in apa Marii Negre ce pot aparea in timpul constructiei de

structuri marine si reincarcarii plajei, precum si de la transportul materialelor de

constructie pe mare. Manipularea necorespunzatoare a diferitelor tipuri de vehicule

sau nave maritime care transporta materiale sau echipament poate duce la scurgeri

accidentale. In plus, este posibila aparitia unor poluari ca urmare a unor deversari de

combustibil sau alte substante produse in urma accidentelor intre nave in timpul

transportului pe mare.

Transportul rutier al materialelor de constructie (de exemplu nisip, blocuri de piatra,

blocuri de beton, stabilopozi) poate avea de asemenea ca rezultat pierderea

accidentala de carburanti si uleiuri de la masini / vehicule si de la echipamentele de

lucru, determinand deversarea acestora in cursurile de apa locale sau infiltrarea in

apele subterane. In plus, alimentarea vehiculelor si a echipamentelor de lucru poate

reprezenta o sursa potentiala de poluare a apelor de suprafata si subterane.

Natura si severitatea efectelor adverse asociate cu scurgerile accidentale sunt dificil

de evaluat. Metodele de transport al materialelor (de exemplu, pe cale rutiera si / sau

maritima), nu se cunosc in acest stadiu si vor depinde de Contractant. Cu toate

acestea, orice poluare sau deteriorare a calitatii apei este probabil sa aiba un impact

asociat asupra faunei salbatice (de exemplu sufocarea habitatelor), peisajului (de

exemplu pete inestetice ca urmare a scurgerilor de ulei) si asupra comunitatii locale

(de exemplu, prezenta unor substante potential periculoase cu riscurile induse de

acestea).

I.4 Lucrarile de excavare si perturbarea fundului marii asociate cu constructia

unor noi structuri de piatra sau extinderea unora existente au potentialul de a expune

si elibera sedimente cu niveluri de hidrocarburi aromatice policiclice - HAP care

depasesc limitele maxime admisibile. Impactul acestei tulburari a sedimentelor ca un

rezultat direct al lucrarilor de executie a proiectului este considerat a fi

nesemnificativ deoarece nivelurile de fond monitorizate ale HAP in apa de mare in

ultimii ani au fost de asemenea mari.

Traficul greu specific perioadei de constructie va determina diverse emisii de

poluanti in atmosfera (NOx, CO, SOx - caracteristice pentru combustibili diesel,

particule in suspensie etc). De asemenea, vor exista particule rezultate de la frecare si

imbatranire / uzura (de la drumuri si anvelope). Atmosfera este, la randul ei, spalata

de ploi si prin urmare, polutantii din aer sunt transferati catre alti factori de mediu

(apa de suprafata si subterana, sol etc.).

I.5 Impactul asupra apelor din zonele de dragare

Daca nisipul va fi dragat din Dunare, nu se estimeaza o crestere semnificativa si pe

termen lung a turbiditatii, datorita caracterului grosier al nisipului, care nu contine

volume importante de silt si argila.

In cazul utilizarii nisipului marin, acesta ar urma sa fie exploatat de catre o draga cu

mecanism de aspiratie, asemanatoare celei din dotarea Administratiei Fluviale a

Dunarii de Jos, Galati. Draga va stoca nisipul in tancurile de nisip si il va transporta

apoi pe apa pornind de la Portul Midia. Odata ajunsa in perimetrul de interes, nisipul



Pagina 68

urmeaza a fi pompat spre plaja prin conducte. In cazul dragarii nisipului din mare

(zona de la Nord de Portul Midia), prognozam o crestere a turbiditatii in zona de

lucru. Cresterea turbiditatii va avea insa un caracter temporar, aceasta durand doar

pana la resedimentarea sedimentelor ridicate in suspensie.

I.6 Avand in vedere lipsa informatiilor privind organizarea de santier, nu se poate

estima la aceasta etapa impactul generat de evacuarea apelor uzate asupra mediului,

aceasta evaluare urmand a se face in cadrul procedurii ce va fi derulata de

Antreprenor pe perioada de obtinere a avizelor necesare desfasurarii activitatii.

5.1.4.2 Perioada de operare

I.7 In timpul perioadei de operare este putin probabil sa existe un impact asupra

resurselor de apa – impact nesemnificativ.

5.1.5 Masuri de diminuare a impactului

Masurile de control a poluarii vor fi puse in aplicare de catre Contractant pentru a

proteja flora si fauna acvatica. Bunele practici de management al constructiilor si

masurile de precautie in cazul scurgerilor de combustibil, uleiuri etc. vor fi folosite

pentru a se asigura ca nu exista un impact rezidual semnificativ. Depozitarea de

combustibil, echipamente si materiale de constructie se recomanda a se face pe o

platforma impermeabila departe de apa, sigilate si tinute incuiate atunci cand sunt

nesupravegheate. Intretinerea echipamentelor (de exemplu spalare, reparatii, piese de

schimb, schimbare ulei, alimentarea cu combustibil) va fi efectuata numai in locuri

potrivite (de exemplu, platforme betonate cu decantoare prevazute pentru retinerea

pierderilor etc.). Pentru a proteja calitatea apei in timpul constructiei de tulburarile de

sedimente si scurgerea potentiala de materiale de constructie, vor fi implementate

codurile de buna practica pentru santierele de constructii.

Suplimentar, Contractorul va elabora un Plan de prevenire si combatere a poluarilor

accidentale, care va include situatiile posibile de poluare accidentala, masurile

necesar a fi aplicate pentru reducerea/stoparea efectelor acestora, modalitatea de

actiune in astfel de situatii si persoanele responsabile pentru aplicarea masurilor.

Procedurile de raspuns in caz de urgenta si pentru echipamente vor fi pastrate pe

amplasamentul santierului si tot personalul contractantului va fi instruit in acest sens.

5.2 Aerul si Clima

5.2.1 Situatia actuala

5.2.1.1 Temperatura aerului

Temperatura medie multianuala calculata pe baza datelor inregistrate in intervalul

1901 – 1990 la statia meteo din Constanta este de 11,7°C (Tabelul 5.2-1 Caracteristicile

temperaturii aerului inregistrate la statia meteo Constanta), in timp ce in ultimii ani

de evidenta au fost inregistrate valori cu aproape 2°C mai mari (12,1°C/ 1998 si

13,1°C/ 1999). In ultima perioada s-a accentuat ingrijorarea ca schimbarile climatice se

accelereaza cu o tendinta generala spre temperaturi mai ridicate. Este general

acceptat faptul ca incalzirea globala are loc, temperaturile medii globale crescand cu

0,3 – 0,6° C in timpul secolului al 20-lea.



Pagina 69

Tabelul 5.2-1 Caracteristicile temperaturii aerului inregistrate la statia meteo Constanta

Se preconizeaza de asemenea ca incalzirea globala va creste presiunea asupra zonei

costiere ca urmare a cresterii frecventei si intensitatii fenomenelor extreme (de

exemplu, furtuni puternice si cresterea nivelului marii).

Precipitatiile

Precipitatiile inregistrate la statia meteo Constanta evidentiaza o medie anuala de

382,6mm/m²/an pentru anii 1901 – 1990. Dupa aceasta perioada, au fost inregistrate

valori mai ridicate ale mediei, cum ar fi in 1998 (488,8mm) si in 1999 (531,1mm).

Umiditatea aerului

Valorile medii anuale absolute ale umiditatii aerului de-a lungul coastei romanesti

(≥9g/m3) sunt mult peste valorile medii ale umiditatii inregistrate in oricare alta parte

a tarii (zona de campie: 6-7g/m³, munti: 4-6g/m³).

Umiditatea aerului nu este considerata relevanta in cazul lucrarilor de protectie

costiera.

Presiunea atmosferica

O scadere a presiunii atmosferice cu 1hPa duce la o crestere a nivelului mediu al apei

cu 1cm. Studiul asupra Protectiei si Reabilitarii Litoralului Sudic Romanesc la Marea

Neagra (JICA, 2007) a evidentiat cea mai scazuta presiune masurata in Constanta in

perioada 1961 - 2004 (Tabelul 5.2-2 Minimele lunare ale presiunii barometrice la

Constanta (1961-2004)). Cea mai joasa presiune masurata a fost de 978,4hPa, ceea ce

corespunde unei cresteri medii a nivelului apei de aproximativ 35cm fata de

presiunea barometrica medie de 1013hPa.

Tabelul 5.2-2 Minimele lunare ale presiunii barometrice la Constanta (1961-2004)

Luna

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec

hPa 978,9 978,8 985,4 985,6 994,4 993,1 994,9 994,9 987,5 992,9 989,8 979,4

Ziua 12 14 2 5 6 6 8 17 23 22 29 17

Anul 1968 1962 1988 1964 1981 1994 1996 1961 1964 1974 1983 1962

Regimul eolian

Vanturile sunt determinate de circulatia generala a atmosferei si conditiile geografice

locale. Vanturile predominante bat dinspre nord si nord-est in zona litoralului Marii

Negre (la Constanta 21,5% dinspre N) si dinspre nord-vest in zona continentala.

Vanturile predominante bat iarna dinspre NE si SV, iar vara dinspre SE si mai rar din

N.

Vitezele medii anuale ale vanturilor sunt mai mari in zona litorala – peste 4m/s si mai

scazute in rest –sub 3,6m/s. Valorile cele mai mari ale vitezelor vantului se

Statie Min Max

Am

pli

tud

i

ne

Med

ie

Med

ian

a

Dev

iati

e

stan

dar

d

Co

efi

cien

t

de

var

iati

e

Ku

rto

zis

Constanta

(1951-1990)

-7,2 24,1 31,3 11,64 11,75 7,93 68,1% -1,24



Pagina 70

inregistreaza iarna (decembrie - februarie). La Constanta valorile maxime depasesc

15m/s.

Vantul dominant este Crivatul care bate din directia NE si care este un vant rece si

uscat care coboara brusc temperatura. Primavara, provoaca o evaporare puternica a

apei din sol, iar in timpul iernii spulbera putina zapada ce se depune pe sol.

Masuratorile facute la statia Constanta a Administratiei Romane de Meteorologie pe

o perioada de 10 ani (1995 – 2004) arata o distributie asemanatoare a frecventei

vanturilor. Se remarca si aici predominarea vanturilor din sectorul Nord. Viteza

medie anuala la statia Constanta este de 3,8m/s.

In „Tabelul 5.2-3 Valorile medii anuale si lunare ale vitezei vantului si situatiile de

calm – Statia meteorologica Constanta”, sunt prezentate valorile medii anuale si

lunare ale vitezei vantului si situatiile de calm inregistrate la Statia Meteorologica

Constanta pentru perioada 1985 – 2004.

Tabelul 5.2-3 Valorile medii anuale si lunare ale vitezei vantului si situatiile de calm – Statia meteorologica Constanta

Medie

anuala

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec

Viteza

medie

(m/s)

3,8 4,5 4,2 4,4 3,5 3,4 3,3 3,1 3,0 3,7 4,0 4,2 4,3

Calm

(%) 13,7 8,3 10,3 9,9 11,7 14,6 15,8 16,5 19,5 15,7 14,6 14,0 10,3

5.2.2 Calitatea aerului

In aglomerarea Constanta, calitatea aerului este monitorizata prin masuratori

continue in 7 statii automate amplasate in zone reprezentative.

Poluantii monitorizati sunt cei prevazuti in legislatia romaneasca, transpusa din cea

europeana, valorile limita impuse avand scopul de a evita, preveni si reduce efectele

nocive asupra sanatatii umane _si a mediului. Aglomerarea Constanta include

municipiul Constanta, inclusiv Mamaia si Palazu Mare, orasele Navodari (si Mamaia-

Sat), Eforie (Eforie Nord si Eforie Sud), comunele Tuzla, Costinesti si satul Schitu;

municipiul Mangalia (inclusiv statiunile Neptun-Olimp, Jupiter-Cap Aurora, Venus

si Saturn). Trebuie facuta precizarea ca nu exista informatii despre calitatea aerului

strict in zonele in care se propune executia de lucrari sau in vecinatatea acestora.

Dintre cele 7 statii, 3 sunt amplasate in municipiul Constanta (CT1, CT2 si CT5).

Rezultatele masuratorilor efectuate in anul 2010 in cele trei statii sunt prezentate in

continuare.

Dioxidul de azot

In anul 2010, nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor limita orare, zilnice sau anuale

la niciuna dintre statiile de masurare.

Dioxidul de sulf

In anul 2010 nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor limita orare, zilnice sau anuale.

Pulberi in suspensie



Pagina 71

Din punct de vedere al pulberilor sedimentabile, calitatea aerului a fost mult mai

buna in 2010 fata de anii anteriori. Principalele sectiuni de control unde nivelul

pulberilor sedimentabile s-a redus semnificativ sunt cele situate in zonele industriale,

unde s-au luat masuri de reducere a emisiilor.

Monoxidul de carbon

Nu s-au inregistrate depasiri ale VL pentru sanatatea umana (10mg/m3, calculata ca

maxima zilnica a mediilor pe opt ore).

Benzen

Nu s-au inregistrat depasiri ale valorii limita anuale (singurul interval de timp pentru

care este stabilita o valoare limita, respectiv 5 micrograme/mc/an).

Ozon

Nu s-a depasit pragul de informare de 180 micrograme/mc. Valoarea tinta (120

micrograme/mc) a fost depasita timp de 9 zile la CT2, 10 zile la CT3, 6 zile la CT5, 10

zile la CT6, 34 zile la CT7.

5.2.3 Surse si poluanti generati

In perioada de executie a lucrarilor, principalele surse potentiale de poluare a aerului

vor fi reprezentate de:

• Emisii de la mijloacele folosite la transportul materiilor prime si materialelor;

• Dragarea nisipului, respectiv functionarea utilajelor ce vor fi utilizate pentru

aceasta operatie;

• Executia lucrarilor propriu-zise (functionarea utilajelor, praf de la operatiile de

innisipare).

Emisiile din timpul desfasurarii perioadei executiei proiectului sunt asociate in

principal utilajelor care executa lucrarile propriu-zise si camioanelor de transport

materiale.

Emisiile de praf (particule de sol, praf mineral) generate de manevrarea materialelor

si eroziunea vantului variaza adesea in mod substantial de la o zi la alta, in functie de

nivelul activitatii, de operatiile specifice si de conditiile meteorologice dominante.

Natura temporara a lucrarilor de amenajare le diferentiaza de alte surse nedirijate de

praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor. Cu alte cuvinte,

emisiile de praf din amplasamentul unei constructii au un inceput si un sfarsit care

pot fi bine definite, dar variaza apreciabil de la o faza la alta a procesului. Aceste

particularitati le diferentiaza de marea majoritate a altor surse nedirijate de praf, ale

caror emisii au fie un ciclu relativ stationar, fie un ciclu anual usor de evidentiat,

astfel ca o cuantificare a emisiilor de praf din amplasamentul unei constructii se

dovedeste a nu fi realizabila.

Poluantii emisi in atmosfera caracteristici arderii carburantilor in motoarele

vehiculelor si utilajelor sunt reprezentati de un complex de substante anorganice si

organice sub forma de gaze si de particule, continand predominant oxizi de azot,

oxizi de carbon (CO, CO2) si particule.



Pagina 72

Cantitatile de poluanti emise in atmosfera de utilaje si camioane depind, in principal,

de urmatorii factori:

• Tehnologia de fabricatie a motorului;

• Puterea motorului;

• Consumul de carburant pe unitatea de putere;

• Capacitate;

• Varsta motorului.

In perioada de desfasurare a operatiilor, emisiile vor varia de la o zi la alta, fiind

functie de activitatile din ziua respectiva. Odata cu finalizarea acestei activitati,

sursele si emisiile de poluanti asociate acestora vor disparea.

Se estimeaza ca necesarul de utilaje va cuprinde in medie, pentru fiecare sector, trei

excavatoare, trei buldozere si patru autobasculante (consum de motorina apreciat la

24l/h pentru un utilaj si 15l/h pentru o autobasculanta), iar pentru estimarea unor

cantitati maxime de emisii in aer in intervalul de timp, s-a considerat functionarea

simultana a utilajelor si camioanelor.

Calculul emisiilor de poluanti in atmosfera s-a efectuat pe baza metodologiei

EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook — 2009, revizuita in 2010,

luand in consideratie factorul de emisie pentru fiecare tip de poluant in functie de

tipul de combustibil si de tipul de sursa mobila. In estimarea emisiilor s-a utilizat

formula:

Q=f x V

in care:

Q = cantitatea de poluant (g);

f = factor de emisie (g/t combustibil);

V = cantitatea de combustibil (t).

unde factorii de emisie (f) pentru utilaje si camioane cu motoare EURO diesel cu

combustibil (motorina) sunt:

• NOx : 32792 g/t;

• CH4 : 55 g/t;

• PM10 : 2086 g/t;

• NMCOV : 3385 g/t;

• CO : 10722 g/t.



Pagina 73

Tabel 5.2-4 Debite masice maxime orare de poluanti estimate a fi emise in atmosfera in faza de constructie

Poluant Debite masice (g/h)

NOx 5538.96

CH4 9.29

PM10 352.35

NMCOV 571.76

CO 1811.07

5.2.4 Impactul potential produs asupra aerului


I.1 In timpul lucrarilor de reabilitare poate fi cauzata cresterea locala a nivelului

de poluanti ca urmare a emisiilor in atmosfera generate de functionarea vehiculelor

implicate in activitatile de dragare a nisipului, reprofilarea nisipului si in principalele

lucrari de constructii (reincarcarea plajei, extinderea digurilor existente, constructia

structurilor sparge-val etc.) precum si de la functionarea echipamentelor.

Lucrarile de constructie, de asemenea, pot creste temporar emisiile de praf in timpul

miscarii si depunerii nisipului. Nivelurile vor varia in functie de intensitatea

lucrarilor, perioadele de vreme uscata prelungita si conditiile de vant.

Se estimeaza ca impactul va fi minor negativ (receptor cu valoare scazuta -

importanta locala si importanta slab negativa a impactului datorita ariei reduse de

desfasurare).


In timpul perioadei de exploatare, lucrarile de protectie nu vor genera un impact

asupra calitatii aerului in zonele in care vor fi amplasate.

Un potential impact va putea fi generat in timpul executiei lucrarilor de intretinere a

structurilor nou realizate, insa aceste lucrari nu vor fi necesare imediat dupa

finalizarea executiei, ci abia dupa o perioada relativ lunga de timp, iar efectele

produse vor fi locale si nesemnificative.

5.2.5 Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului

In timpul executiei lucrarilor propuse de reabilitare a plajelor se vor lua o serie de

masuri de protectie care sa conduca la diminuarea/eliminarea impactului:

• Operatiile tehnologice care produc mult praf (descarcarea, nivelarea nisipului)

vor fi reduse in perioadele cu vant puternic;

• Drumurile de acces pana la plaja vor fi permanent stropite cu apa pentru a se

reduce praful;

• Masinile de transport vor fi prevazute cu prelate pentru acoperirea nisipului,

in scopul reducerii emisiilor de praf;



Pagina 74

• Stabilirea, pe cat posibil, functie si de locatia de aprovizionare cu materii prime

si eventual de depozitare temporara a acestora, a unor rute de transport optime

atat din punct de vedere al distantei, cat si al zonelor sensibile traversate,

pentru a minimiza impactul indus de emisiile gazoase generate de transport;

• De asemenea, graficul de lucru al utilajelor va fi optimizat in asa fel incat

emisiile de noxe gazoase sa fie cat mai reduse, astfel incat impactul generat

asupra calitatii aerului sa fie minim.

Mentionam ca o evaluare exacta a surselor de emisii in aer, a caracteristicilor acestora

si impactul generat asupra mediului va putea fi estimat dupa stabilirea

Contractorului si a detaliilor privind tipul si numarul de utilaje, tipului de transport

ce va fi utilizat (rutier, feroviar, fluviatil), traseele ce vor fi utilizate pentru transport si

receptorii sensibili localizati pe aceste trasee.

In acelasi timp, luarea in considerare a masurilor propuse mai sus va conduce cu

siguranta, indiferent de utilajele si traseele folosite, la diminuarea impactului generat

asupra calitatii aerului in perioada de constructie.

5.3 Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor


Nu exista informatii referitoare la nivelul de zgomot actual in zonele propuse pentru

executarea lucrarilor de protectie costiera. Totusi, sursele de zgomot din zonele

analizate sunt cele specifice zonelor de coasta. Orice modificare pe termen lung in

managementul amplasamentelor, precum cresterea traficului autovehiculelor sau

montarea instalatiilor / echipamentelor ar trebui sa ia in considerare acest aspect.

Sursele de zgomot existente in zona sunt considerate a fi dominate de catre traficul

rutier, turism si activitatile conexe si valuri.

Nivelele de zgomot receptionate de receptor depind de:

• Nivelul zgomotului la sursa;

• Distanta de la sursa de zgomot la receptor;

• Conditii meteorologice;

• Gradul in care transmiterea zgomotului este obstructionata.

Definitii

Unitatea standard acceptata pentru masurarea nivelelor sonore este decibelul (dB).

Gradul de disconfort cauzat asupra urechii umane de zgomot depinde de mai multi

factori de perceptie, incluzand:

• Nivelul sonor ambiental (de fond);

• Natura generala a conditiilor existente (zone rurale linistite fata de zone

urbane aglomerate);

• Diferenta dintre magnitudinea nivelului evenimentului sonor si conditiile

ambientale;

• Durata evenimentului sonor;

• Anotimpul (probabilitatea de a se afla in interior sau in aer liber si/sau de a

avea ferestrele deschise sau inchise);



Pagina 75

• Frecventa si repetitivitatea evenimentelor;

• Perioada din zi cand are loc evenimentul.

Vibratiile sunt miscari oscilatorii care pot fi descrise din punct de vedere al deplasarii,

vitezei si acceleratiei.

In urma transportului cu autobasculante se genereaza vibratii de mica intensitate

asupra soselelor, vibratii care se propaga prin structura caii rutiere si pot actiona

asupra cladirilor sau a unor parti din acestea.

Reglementari din Romania privind zgomotul si vibratiile

Nivelele maxim admisibile de zgomot si vibratii aplicabile comunitatilor situate in

afara zonei de protectie industriala (comunitatile din apropierea strazilor) cat si a

persoanelor care locuiesc in apropierea zonei de desfasurare a activitatilor de

constructie (comunitatile din apropierea plajelor), sunt stabilite pe baza urmatoarelor

reglementari:

• STAS 10009-88: Acustica urbana: Limite admisibile ale nivelului de zgomot

Acest standard se refera la limitele admisibile ale nivelului de zgomot in mediul

urban.

Nivelele admisibile ale zgomotului exterior (Leq) pentru strazi, masurate la marginea

trotuarelor sau a carosabilului, sunt stabilite in functie de categoria tehnica a strazii

respective si sunt asociate cu intensitatea traficului, conform Tabelul 5.3-1 Valorile

admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe strazi.

Tabelul 5.3-1 Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe strazi

Nr.

Crt

.

Tipul de strada (conform STAS 10144/1-80) Nivelul de zgomot echivalent

Leq, dB(A)

1 strada de categorie tehnica IV, de deservire 60

2 strada de categorie tehnica III, de colectare 65

3 strada de categorie tehnica II, de legatura 70

4 strada de categorie tehnica I, magistrala 75…85

Nivelul maxim admisibil de zgomot, Leq, la limita zonelor industriale din arii urbane

este de 65 dB (A).

• Ordinul nr. 536 / iulie 1997 al Ministrului Sanatatii

Acest ordin stabileste limitele maxim admisibile ale nivelelor de zgomot (Leq) in

locuinte. Limitele pentru orele de zi (06.00 – 22.00) sunt de 50dB(A), masurate la 2m

de fatada cladirilor; pentru orele de noapte (22.00 – 06.00), limitele sunt stabilite la

40dB(A) langa cladiri, la 2m de fatada.

Nivelele de putere acustica ale utilajelor variaza functie de tipul de utilaj si de dotarea

acestuia cu echipamente specifice de protectie impotriva generarii de vibratii.

In tabelul nr. 5.3-2 sunt prezentate valori estimative ale puterii acustice pentru

diverse tipuri de utilaje posibil a fi utilizate pentru executia lucrarilor propuse, aceste

nivele variind atat functie de tipul de echipament, cat si de capacitatea acestuia.



Pagina 76

Tabel 5.3-2 Nivelul de putere acustica in functie de echipament

Denumirea echipamentului Tip Nivel de putere acustica (Lw)

dB(A)

8t 110 – 114

15t 111 – 115 Draga

32t 112 – 116

0,2m3 103 – 107

0,4m3 106 – 110 Buldozer

1,2m3 111 – 115

25t 103 – 107 Macarale autotransportate

35t – 37t 104 – 108

Basculanta 16t – 25t 100 – 105

Standardele privind vibratiile au fost stabilite si pentru a avea in vedere efectele

generate de trafic sau utilaje asupra locuintelor, cladirilor de interes cultural si a

persoanelor aflate in aceste cladiri, dupa cum urmeaza:

• STAS 12025/1-94: Efectele vibratiilor produse de traficul rutier asupra

cladirilor si partilor de cladiri (Metode de masurare)

Stabileste metode de masurare a vibratiilor generate de traficul rutier.

• Standardul roman SR 12025/2-94: Acustica cladirilor. Efectele vibratiilor asupra

cladirilor si partilor de cladiri (Limite admisibile)

Stabileste limitele admisibile pentru cladirile de locuit, cladirile social-culturale si

persoanele aflate in interiorul cladirilor care ar putea fi afectate de actiunea vibratiilor

produse de echipamente amplasate in cladiri sau in exteriorul acestora si a vibratiilor

produse de traficul rutier.

5.3.2 Surse potentiale de zgomot

In perioada de executie a lucrarilor, sursele potentiale de zgomot si vibratii vor fi

autovehiculele si echipamentele ce vor fi utilizate pentru transportul materialelor,

respectiv pentru amenajare propriu-zisa a plajelor, unde se vor folosi de exemplu

buldozere pentru nivelarea nisipului.

Zgomotul provenit de la autovehicole este combinatia zgomotului produs de: motor,

esapament si anvelope. Intensitatea acestuia poate creste si ca urmare a:

• Functionarii necorespunzatoare a pieselor autobasculantei;

• Conditiilor de drum necorespunzatoare care ingreuneaza functionarea

autobasculantei (pante abrupte).

Nivelul zgomotului din trafic se reduce datorita distantei, formelor de relief,

barierelor naturale sau artificiale si vegetatiei.

Metoda folosita pentru estimarea zgomotului generat in urma transportului cu

autobasculante este metoda recomandata de Directiva 2002/49/EC si anume, metoda

nationala franceza de calcul “NMPB – Routes – 96 (SETRA – CERTU –LCPC – CSTB)”

indicata in “Arrete du 5 mai 1995 relatif au bruit des infrastructures routieres, Journal

Officiel du 10 mai 1995, Article 6” si standardul francez XPS 31-133.



Pagina 77

Calculul de estimare a zgomotului de la masinile de transport

Pentru estimarea nivelului de zgomot, s-a considerat ca transportul nisipului se va

face cu autobasculante de 25t, iar transportul pietrei se va face cu autobasculante de

16t. Metodologia utilizata pentru estimarea zgomotului este urmatoarea:

• s-au considerat nivelele de putere acustica a autobasculantelor de 25t ca fiind

105dB(A), respectiv 100dB(A) pentru cele de 16, acestea caracterizand masinile

din punct de vedere al emisiilor sonore;

• s-a calculat nivelul de putere acustica pe metrul de drum (LAW/m) pentru aceste

masini;

• S-au comparat nivelele de putere acustica pe metru de drum obtinute in urma

calculului cu valorile admisibile.

Pentru fiecare sector in parte s-au estimat circa 200 de transporturi pe zi cu

autobasculante de 25t.

Astfel, pentru 200 de transporturi pe zi vom rezulta aproximativ 16 transporturi pe

ora, dar tinand cont ca autobasculantele vor face traseele tur – retur pentru 200 de

transporturi vor rezulta circa 32 de treceri pe ora.

Pentru un numar de 32 de treceri cu autobasculanta de 25t la viteze de 30km/h,

40km/h respectiv 50km/h nivelul de putere acustica pe metrul liniar este:

LAW / m = LW + 10

⋅⋅

V

Q

1000log = 105 + 10

⋅⋅

301000

32log = 75,28dB(A);

LAW / m = LW + 10

⋅⋅

V

Q

1000log = 105 + 10

⋅⋅

401000

32log = 74,03dB(A);

LAW / m = LW + 10

⋅⋅

V

Q

1000log = 105 + 10

⋅⋅

501000

32log = 73,06dB(A).

unde

LAW / m - nivelul global al puterii acustice pe metrul de-a lungul liniei-sursa (dB(A))

Lw – nivel de putere acustica a autobasculantelor (dB(A))

Q – numarul de treceri

V – viteza de circulatie a autobasculantelor (km/h)

Avand in vedere nivelele de zgomot estimate mai sus si considerand, pentru strazile

de categoria a II-a (conectoare) un nivel echivalent de zgomot admisibil de 70 dB (A),

se poate estima ca impactul zgomotului generat de transportul de materiale va fi

unul nesemnificativ.

O alta activitate in urma careia se pot genera emisii de zgomot este aceea de

amenajare propriu-zisa a plajelor, unde se vor folosi buldozere pentru nivelarea

nisipului.

Limitele de zgomot pentru echipamentele care sunt situate in afara cladirilor,

conform HG 1756/2006, sunt prezentate in tabelul 4.1-4.



Pagina 78

Tabelul 5.3.2-1 Limitele de zgomot pentru echipamentele situate in afara cladirilor

Nivelul de putere acustic admisibil

dB/1pW

TIP DE ECHIPAMENT

Putere instalata neta

P (kW)

Putere electrica

Pel1 (kW) m masa (kg)

Linie de intersectie

L(cm)

ETAPA I

DIN 3.01.2005

ETAPA I

DIN 3.01.2007

P<=8 108 1052

8<P<=70 109 106Error! Bookmark not

defined.

Masini de compactat care

folosesc doar cilindri, placi

si rame vibratoare

P>70 89+11 lg P 86+11lg PError!

Bookmark not defined.

P<=55 106 103Error! Bookmark not

defined.

Buldozere incarcatoare,

incarcatoare- excavatoare

pe senile P>55 87+11lg P 84+11lg PError!


P<=55 104 101Error! Bookmark not

defined.

Buldozere, incarcatoare,

incarcatoare-excavator pe

pneuri, dumpere, gredere,

compactoare, automacarale

actionate de motor cu

combustie interne, cu

contragreutate, macarale

mobile, masini de

compactat doar cu cilindri

nevibratori

P>55

85+11lg P

82+11lg PError!


P<=15 96 93 Excavatoare, ascensoare de

santier pentru materiale,

vinci pentru constructii,

motosape

P>15

83+11lg P

80+11lg P

m<=15 107 105

15<m<30 98+11lg m 92+11lg mError!


Spargatoare de beton si

ciocane rotopercutoare

portabile

m>=30 96+11lg P 94+11lg P

Macarale turn 98+ 11lg P 96+11lg P

Pel<=2 97+11lg Pel 95+11lg Pel

2<Pel<10 98+11lg Pel 96+11lg Pel

Grupuri electrogene,

generatoare pentru sudura

Pel<10 97+11lg Pel 95+11lg Pel

P<=15 99 97 Compresoare

P>15 97+2 log P 95+2log P

In perioada de exploatare, nu vor exista surse suplimentare de zgomot fata de cele

existente in prezent in zona lucrarilor propuse.

1 PEL pentru generatoare pentru sudura: curentul de sudura conventional multiplicat cu tensiunea de

incarcare conventionala la momentul activ cel mai scazut indicat de productor.

2 Aceste valori sunt doar orientative. Valorile reale vor depinde de modificarile ulterioare ale hotararii

actuale. In lipsa unor astfel de modificari, valorile pentru etapa I vor continua sa se aplice pentru etapa a II-

a. Nivelul de putere admisibil va fi rotunjit pana la intreg (sub 0,5 pentru numarul intreg inferior, egal sau

mai mare decat 0,5 pana la numarul intreg superior)



Pagina 79

5.3.3 Impactul potential


I.1 In perioada lucrarilor de constructie, ce vor fi realizate in afara perioadei

turistice de vara, pot avea loc cresteri locale ale nivelui de zgomot determinat de

utilaje (inclusiv intensificarea traficului asociat transportului de materiale si personal

catre si dinspre amplasamentul lucrarilor).

Astfel, exista potentialul unui impact negativ minor (valoare scazuta - importanta

locala) si importanta slab negativa a impactului zgomotului (datorita ariei reduse de

desfasurare) asupra rezidentilor, muncitorilor si a eventualilor turisti din extrasezon

din jurul si din zonele de lucru. Operatiunile generatoare de zgomot vor fi asociate in

special buldozerelor si excavatoarelor ce vor fi folosite la reprofilarea plajelor dupa

operatiunile de pompaj nisip pe plaje.

Daca va fi necesar ca lucrarile sa se desfasoare in timpul noptii, exista posibilitatea

unui impact mai puternic, in special in conditii de calm atmosferic, deoarece noaptea

conditiile atmosferice sunt in general stabile, sunetele fiind transmise la distante mai

mari, zgomotul de fond este la minimum, iar sensibilitatea umana la zgomote este la

nivelul cel mai ridicat.

Unele echipamente vor fi instalate si vor functiona pe plaje si vor fi auzite in timpul

functionarii de populatia care locuieste in proprietatile rezidentiale si din locatiile de

cazare (hoteluri), in special de la cele cu vedere la mare.

Transportul cu autotrenuri a materialelor necesare lucrarilor – reincarcarea cu nisip,

alimentarea cu blocuri de piatra si beton, poate determina aparitia de vibratii locale,

ce au potentialul de a afecta comunitatile locale aflate in apropierea frontului de

lucru. Acest impact negativ minor va avea un caracter temporar.

Zonele care vor fi cele mai afectate de cresteri temporare ale nivelului de zgomot in

timpul perioadei de constructie sunt Tomis Nord, Tomic Sud si Tomis Centru,

deoarece aceste sectoare se afla la distante mici de zona rezidentiala.

I.2 Transportul pentru reincarcarea plajelor si pentru aprovizionarea cu blocuri de

piatra si de beton cu ajutorul vehiculelor grele catre zonele in care se vor desfasura

lucrarile propuse poate provoca vibratii localizate, care au potentialul de a afecta

comunitatile din imediata apropiere a acestor zone. Acest potential impact negativ

minor va fi de natura temporara.


In perioada de exploatare nu vor exista zgomote sau vibratii suplimentare, ca rezultat

al implementarii masurilor de protectie costiera – fara impact semnificativ.


Nivelele adecvate de zgomot, aplicabile lucrarilor de constructie, trebuie discutate si

stabilite impreuna cu APM Constanta de catre Contractor. Lucrarile zgomotoase

realizate in afara orelor normale de lucru trebuie anuntate la APM, al carei

consimtamant este necesar.

Comunitatea locala (rezidenti si proprietari din zona), trebuie sa fie pe deplin

informata cu privire la natura si calendarul activitatilor de constructie inainte de

punerea in aplicare a lucrarilor. In mod special, rezidentii ale caror locuinte au fatada



Pagina 80

de-a lungul cailor rutiere trebuie sa fie notificati cu privire la lucrari, inclusiv detaliile

de contact pentru orice reclamatii referitoare la zgomot sau alte neplaceri, pentru a fi

adresate contractorului. Cel mai eficient mod de a face acest lucru este prin anunturi

afisate pe malul marii si scrisori, atat inainte de incepere, cat si in timpul lucrarilor de

constructie, oferind datele, locatiile si programul de lucrari precum si orice alte

informatii suplimentare considerate relevante, cat mai multe posibil. Un program

cuprinzator de informare a comunitatii va determina rezidentii sa se adapteze mai

usor la efectele zgomotului in timpul saptamanii, cand lucrarile se vor desfasura

aproape de proprietatile lor.

In timpul implementarii lucrarilor de reabilitare, o serie de metode de

atenuare/eliminare a potentialului impact generat de acestea vor trebui implementate,

cum ar fi:

• Adoptarea de bune practici si introducerea de constrangeri contractuale asupra

activitatilor Contractorului (ex. lucrul pe timpul noptii trebuie evitat);

• Intretinerea corespunzatoare a utilajelor si echipamentelor pentru a evita

zgomotele cauzate de utilaje defecte;

• Interventie imediata in cazul defectarii unui utilaj si repararea acestuia pentru

a se elimina cauza zgomotului;

• Instruirea soferilor de camion in privinta reducerii zgomotului in trafic

(evitarea claxonatului nejustificat, intretinerea corespunzatoare a vehiculelor).

Din experienta altor proiecte de acest fel se stie ca zgomotul facut de materialul

transportat prin conducte poate fi considerabil in punctul in care conducta ajunge pe

tarm si face un cot de 90 de grade. Acest zgomot poate fi atenuat daca zona de contact

a conductei cu tarmul este innisipata la inceput, iar cotul conductei este ingropat in

nisip. Aceasta metoda se presupune a fi eficienta in limitarea impactului zgomotului

produs de aceasta sursa.

Ca urmare a masurilor de atenuare, impactul negativ rezidual ar deveni minor.

5.4 Sursele si protectia impotriva radiatiilor

Lucrarile de protectie costiera propuse nu vor presupune existenta unor surse de

radiatii, deci nu sunt necesare masuri de protectie impotriva radiatiilor.

5.5 Solul si subsolul


Geologia zonei costiere romanesti este dominata de roci moi tinere.

Formatiunile geologice intalnite in zona litorala sudica

De la Capul Midia spre sud, pana la Vama Veche si mai departe pe teritoriul

Bulgariei, in zona litorala apar aflorimente de depozite antecuaternare. Astfel,

sisturile verzi ale Dobrogei centrale, de varsta precambrian superior, afloreaza la

Cetatea Histria, langa satul Vadu, precum si in faleza lacului Tasaul. Jurasicul

superior calcaros (Oxfordian si Kimmeridgian) afloreaza la Cap Midia si pe malul

lacului Siutghiol. Tot in zona lacului Siutghiol apar si depozite cretacice apartinand

Barremianului, Aptianului si Senonianului.



Pagina 81

Dintre toate formatiunile antecuaternare ce afloreaza pe litoral, Sarmatianul

reprezinta formatiunea cea mai raspandita. Calcarele de varsta Sarmatian mediu

(Bassarabian) si Sarmatian superior (Kersonian) alcatuiesc baza falezei marine de pe

litoralul sudic.

Deasupra calcarelor sarmatiene se intalnesc depozite argiloase de varsta Pleistocen

inferior. De culoare rosie, albicioasa sau verde, ele prezinta frecvente concretiuni

calcaroase si feromagneziene, cristale de gips si fragmente de roci pre-cuaternare. Au

fost descrise intercalatii subordonate de pietris. (Liteanu, Ghenea, 1966; Conea, 1970).

Interpretarea genetica a formarii argilelor rosii a fost facuta de catre Conea (1970),

care considera ca in timpul Pleistocenului inferior, in conditiile unui climat general

cald, au aparut o serie de oscilatii ale temperaturii. Astfel, in perioadele mai

calduroase s-au format strate de sol (ce vor deveni ulterior argile rosii), in timp ce in

perioadele reci, s-au acumulat pietrisuri calcaroase intr-o matrice de argile rosii.

Datarea exacta a stratului argilos este dificila de stabilit din cauza lipsei fosilelor.

Varsta acceptata in prezent a fost data de catre Macarovici (1968) prin comparatia cu

argilele scytiene din Rusia.

Pleistocenul mediu si superior este reprezentat prin depozite groase de loess, care

reprezinta o roca slab consolidata, friabila, alcatuita din material detritic de granulatie

siltica si subordonat nisipos foarte fina, depuse prin depunere eoliana. Concretiuni in

succesiune verticala au fost recunoscute de catre Conea (1970), constand in 7 grupe de

paleosoluri, usor de identificat in profilul falezei prin culoarea mai inchisa. Nivelurile

cu soluri fosile situate in partea superioara a profilelor de loess au fost atribuite

interfazelor Wurmiene, solurile fosile argiloase (foarte bine dezvoltate) fiind,

probabil, depuse in intervale interglaciare.

Stratele mai vechi de loess au granulatie asemanatoare pe tot teritoriul Dobrogei.

Ultimul si penultimul strat de loess indica sortarea dimensionala a materialului

detritic de la nisip foarte fin, pe marginea dunareana a Dobrogei, la silt, in apropierea

marii. Pe aceeasi directie se constata si scaderea grosimii stratelor.

Din punct de vedere mineralogic, loess-ul este alcatuit din minerale usoare. Cuartul,

feldspatii si muscovitul se gasesc in proportii aproximativ egale. Pe baza

diferentierilor mineralogice a putut fi realizata o zonare a formatiunilor de loess

dobrogene astfel:

• Provincia Danubiana, in care rolul aluviunilor danubiene este predominant;

• Provincia centrala (sisturi verzi – Dobrogea Centrala), cu o compozitie similara

cu cea a Dobrogei de Sud;

• O serie reprezentata de zone mici situate in partea nordica a Dobrogei,

caracterizata prin depozite de loess (Bazinul Babadag, in vecinatatea

complexului lagunar Razelm-Sinoe).

Sectorul sudic este reprezentat in principal prin faleze instabile si plaje bariera izolate

ce separa lacurile costiere de mare. Principalul component litologic al falezelor este

loessul, un sediment fin de granulatie siltica, format prin acumulare eoliana asociata

intervalelor glaciare Cuaternare. Loessul este in mod caracteristic neconsolidat si

sfaramicios, predispus la eroziunea prin scurgerea apelor de suprafata si prin diferite

procese de transport in masa (alunecari de teren, caderi de blocuri). Loessul poate fi

permeabil pentru apa, iar argila rosie situata in baza falezei poate functiona ca o

suprafata de desprindere si alunecare, facilitand astfel alunecarile de teren.



Pagina 82

Posibile surse ale sedimentelor de plaja din Unitatea Sudica

Partea de nord a Unitatii Sudice este reprezentata de Golful Mamaia. Aici, inainte de

construirea digurilor de la portul Midia, sursa principala de sediment era Dunarea,

ale carei aluviuni erau transportate in zona de catre curentii longitudinali. Ca urmare

a blocarii traiectoriei curentilor longitudinali de catre digurile de la Portul Midia,

principala sursa de sedimente e reprezentata in prezent de cochiliile de moluste.

Partea de sud a Unitatii Sudice, de la Constanta – sud – Agigea catre Vama Veche a

fost si inainte de constructiile portuare in afara influentei aluviunilor dunarene.

Astfel, principalele surse de sediment pentru aceasta zona sunt:

• Cochiliile de moluste si fragmentele de cochilii;

• Claste din nivelele de calcare de varsta Sarmatian ce afloreaza fie in baza

falezei, fie pe fundul marii;

• Sedimente aduse prin alimentare artificiala in activitati din trecut;

• Eroziunea rocilor si structurilor de beton ca alcatuiesc parti ale ansamblului de

protectie costiera si ale amenajarilor de protectie portuara;

• Sedimente (nisipuri) furnizate de sistemele vailor relicte (Techirghiol, Carasu,

Ostrov) in perioada Holocenului superior, care, in trecutul geologic au fost

active si beneficiare ale unei arii de drenaj ce furniza de asemenea sedimente

nisipoase. Aceste vai sunt in prezent relicte.

Sedimentele superficiale de plaja din zona sudica a litoralului romanesc sunt mai

grosiere decat cele din sectorul nordic. Totusi, acestea sunt in principal nisipuri

mediu spre grosier granulare, spre deosebire de cele mai fine din nord. Exceptia este

reprezentata de celula de tranzitie - Golful Mamaia si Constanta, unde inca exista un

volum important de material sedimentar de origine dunareana, adus aici de catre

curentii longitudinali inainte de construirea digurilor de la portul Midia. In sectiune

transversala, sedimentele mai fine se plaseaza in zona din spatele liniei tarmului, in

timp ce o distributie specifica – mai fine in partea superioara, grosiere in partea

inferioara – este localizata in zona de trecere. Mediana distributiei granulometrice

scade catre nisipuri mai fine odata cu cresterea adancimii apei, de la 3m adancime

spre larg. Aceasta unitate care sufera de un deficit cronic de sedimente prezinta si o

alta caracteristica: calcarele afloreaza direct pe fundul marii pe arii extinse de la Eforie

la Vama Veche, in vreme ce nisipurile pot fi sedimentate si in depresiunile / alveolele

existente pe suprafata calcarelor.

Morfologia litoralului din sudul tarmului romanesc prezinta in general doua tipuri de

caracteristici, alternand in lungul litoralului Sudic al Dobrogei, respectiv zone cu

faleze mari (Tomis, Eforie Nord) separate de plaje bariera limitate (Mamaia, Eforie

Centru).

"Studiile geotehnice si geofizice" Halcrow (2011) ofera informatii detaliate cu privire

la caracteristicile geotehnice ale intregii linii a tarmului, inclusiv in locatiile prioritare

ale proiectului. Studiile de teren geologice, geotehnice si geofizice (de-a lungul

intregului litoral romanesc) au constat in:

• Foraje geotehnice la adancimea de 6m, in 12 locatii la 20-25m distanta de linia

tarmului;



Pagina 83

• Teste de penetrare usoare/ penetrari la adancimi intre 2-60m, in 25 de locatii,

situate pe doua aliniamente la 5m distanta, respectiv 20-25m distanta de linia

tarmului;

• Profile longitudinale/transversale de refractie seismice, cate unul pentru fiecare

profil (numarul total de profile a fost de 25).

In urma acestor studii, a fost identificata litologia pentru fiecare dintre cele 5 zone

analizate, dupa cum urmeaza:

Litologia pentru Mamaia

Bariera plajei este constituita din sedimente marine depozitate dupa cum urmeaza:

• Un complex superior de nisipuri fine si medii, cu continut bogat in scoici cu o

grosime de cca 20m;

• Un complex mai adanc format din depuneri fine, nisipuri argiloase si argile

nisipoase cu o grosime de maximum 10m. Forajele executate pentru aceasta

locatie (IB49 si IB53) au confirmat litologia specifica intre 0 si 6m: nisipuri

adezive 15%, nisipuri adezive fine 23%, nisip fin mediu 8% si 54% nisip fin.

Patul de roca contine calcar Sarmatian fractionat la diferite afancimi, intre 10 si 25m.

Litologia in zona Tomis (Tomis Nord, Tomis Centru si Tomis Sud)

O zona a litoralului expusa eroziunii, in Constanta, este alcatuita din sedimente

marine subtiri depuse pe un teren stancos/ roca de baza cu inaltimea intre 2-14m,

Forajele facute pentru acest proiect au confirmat litologia specifica intre 0 si 6m: nisip

mediu 20%, nisip fin 70% si argila nisipoasa prafoasa 10%.

In zonele submerse, lentile de namol foarte moale 1 -1,5m grosime sunt raportate in

vecinatatea lacului Tabacariei si in zona portuara Constanta Sud.

In cateva zone ale litoralului, plaja este incadrata de faleze inalte, constand in

depozite de loess: argila prafoasa, nisip prafos, praf argilos de cca 10-15m grosime,

depus peste argila rosu-verde Pleistocen cu bolovani de calcar de mari dimensiuni.

Roca de baza este compus din calcar Sarmatian.

Eforie Nord

In zona Eforie Nord, eroziunea plajei a ajuns la baza falezei care consta in depozite de

loess de 8-10cm grosime, cu frecvente intercalatii de sol din fosile.

Argila de tip post-sarmatian are bolovani de calcar, incluziuni de gips, cu o grosime

intre 2-4m, depuse calcarul Sarmatian. Sedimentele marine sunt subtiri, intre 2-3m si

compuse 30% din pietris si 70% din nisip.

5.5.2 Surse de poluare a solului si subsolului

In perioada de constructie, daca lucrarile de reabilitare/ constructie propuse in cadrul

proiectului vor fi efectuate in conformitate cu normele organizarii de santier, de

protectia mediului si de securitate a muncii, nu vor exista surse de poluare a

sedimentelor.

Analiza probelor de sedimente recoltate din Dunare, din perimetrele propuse pentru

dragare a indicat faptul ca, din punct de vedere al concentratiilor de metale grele si

total hidrocarburi din petrol, acestea au aceleasi caracteristici cu probele de nisip din



Pagina 84

zonele in care se va realiza innisiparea. De aceea, se estimeaza ca alimentarea

artificiala cu nisip danubian nu va avea niciun fel de impact asupra calitatii

sedimentelor din sectoarele analizate.

Singurele surse potentiale pot sa apara doar in caz de accidente, respectiv in caz de

deversare de combustibili/uleiuri in apa, de unde pot ajunge in sedimente, sau in

cazul unei gestionari necorespunzatoare a deseurilor.

In perioada de exploatare nu vor aparea surse de poluare a sedimentelor ca urmare a

lucrarilor efectuate.



I.1 In timpul executarii lucrarilor propriu-zise se vor inregistra fenomene de

tasare a sedimentelor care alcatuiesc in prezent plaja, ca urmare a executiei si

utilizarii drumurilor de exploatare si a circulatiei utilajelor. Aceste fenomene vor fi

temporare, se vor manifesta doar in perioada lucrarilor si vor fi remediate dupa

finalizarea acestora prin dezafectarea drumurilor tehnologice si refacerea zonelor

afectate.

In conditii normale de lucru nu va fi generat niciun impact semnificativ asupra

sedimentelor din sectoarele analizate. Un potential impact asupra calitatii

sedimentelor va putea fi generat doar in caz de accident – deversare de combustibili.

In cazul in care se va inregistra un astfel de incident, se va interveni imediat pentru

stoparea deversarii si eliminarea efectelor, astfel incat se poate considera ca

potentialul impact asupra sedimentelor va fi neglijabil, tinand cont si de faptul ca

intr-o astfel de situatie cantitatile de combustibil/ulei ce se pot deversa nu vor fi mari.


I.2 Dupa finalizarea proiectului, tinand cont de faptul ca granulometria

sedimentelor care vor fi aduse pe plaja va fi mai mare decat cea actuala si luand in

considerare masurile propuse in cadrul proiectului, se va mari gradul de stabilitate a

sedimentelor in aceasta zona, astfel incat impactul potential asupra sedimentelor este

in ansamblu minor pozitiv.


In faza de constructie, ca masuri de diminuare/eliminare a potentialului impact

generat asupra calitatii sedimentelor se propun:

• Efectuarea lucrarilor de reabilitare/ constructie propuse prin proiect in

conformitate cu normele organizarii de santier, cu normele de protectia

mediului si de securitate a muncii. In aceasta situatie, va fi eliminat orice

impact potential asupra sedimentelor;

• Intretinerea corespunzatoare si verificarea periodica a utilajelor utilizate in

vederea eliminarii posibilitatii de scurgere de combustibil;

• Daca nisipul va fi exploatat din Dunare, se recomanda sa fie dragate numai

straturile de nisip curat; in momentul in care se intercepteaza straturi de nisip

argilos-prafos, se va inceta imediat exploatarea si refularea materialului pe

plaje si se va schimba pozitia dragii deasupra depozitelor nisipoase;



Pagina 85

• Verificarea periodica a calitatii nisipului fluviatil pentru a se asigura ca este de

o calitate corespunzatoare si nu va induce o poluare a sedimentelor marine.

In faza de exploatare (dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare), obligatia intretinerii

plajelor revine administratorului acestora, care este responsabil si de luarea de masuri

pentru eliminarea unui potential impact asupra sedimentelor.

5.6 Biodiversitate

5.6.1 Date generale

5.6.1.1 Surse de informare

Informatiile despre biodiversitate, flora si fauna ariei studiate, prezentate in

continuare, se bazeaza pe:

• Informatii publice, sau furnizate/colectate de catre subconsultanti: Institutul de

Cercetari Marine din Venetia (ISMAR), INCDM „Grigore Antipa”, GeoEcoMar

– rapoarte stiintifice si tehnice si Institutul National de Cercetare-Dezvoltare

Delta Dunarii;

• O revizuire a rapoartelor si datelor furnizate de ABAD-L (Fise Habitat 2010,

Zone de protectie a speciilor acvatice), Hellenic Centre for Research (Grecia)

(functionarea ecosistemelor) si S.C. Iptana S.A.;

• Informatii din domeniul piscicol de la INCDM – Grigore Antipa;

• Vizite in teren;

• Consultari cu autoritati de protectie a mediului.

5.6.1.2 Zone protejate desemnate

Zone protejate desemnate la nivel international si european

Zonele propuse pentru realizarea lucrarilor de protectie se afla in apropierea sau in

interiorul a sapte zone protejate desemnate la nivel international (Natura 2000).

Aceste zone sunt impartite astfel: trei Zone Special Protejate (SPA) desemnate sub

Directiva pentru Pasari a CE (79/409/EEC), trei Situri de Importanta Comunitara (SCI)

desemnate sub Directiva pentru Habitate a CE (92/43/EEC) si o zona Ramsar listata in

cadrul Conventiei Ramsar pentru Zone Umede de Importanta Internationala la care

Romania a aderat prin Legea nr. 5/1991.

De asemenea, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, zona desemnata SCI, SPA, Ramsar

si parte a Patrimoniului Mondial UNESCO se gaseste la 20km nord fata de zona

lucrarilor propuse. Zona Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (580 000ha) reprezinta

cea mai mare arie mlastinoasa din Europa si una din cele mai mari ale lumii. Aceasta

zona umeda cuprinde peste 300 de specii, incluzand o colonie importanta de pelicani

Pelecanus onocrotalus si de asemenea planta Broscarita Creata Potamogeton crispus.

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii este cea mai mare zona protejata din Romania.

Rezervatia, ce are gradul de protectie cel mai mare la nivel international, cuprinde 30

de ecosisteme diferite identificate in Inventarul de Flora si Fauna al Rezervatiei

Biosferei Delta Dunarii din 1991. Teritoriul rezervatiei cuprinde Delta Dunarii,

Fluviul Dunarea (sectorul marin), campia inundabila de la Isaccea la Tulcea, Lacul

Murighiol – Plopu, Complexul Lacurilor Razim – Sinoe si zona de coasta a Marii

Negre pana la adancimea de 20m.



Pagina 86

In Tabelul 5.6-1 Zone Protejate desemnate la nivel international sunt prezentate

zonele protejate de interes international care ar putea fi afectate de lucrarile de

protectie costiera.

Tabelul 5.6-1 Zone Protejate desemnate la nivel international

Indicativ Zona

Protejata

Locatia Zonei

Protejate si

distanta pana la

zona de interes

Caracteristici principale

Marea Neagra

SPA

(ROSPA0076)

Partea de lucrari

propuse care se

vor desfasura in

larg se gasesc in

interiorul zonei

protejate.

Zona este compusa din 98% mare si 2% estuare si lagune.Particularitatile

fizico-chimice si biologice ale Marii Negre determina existenta unor conditii

unice ce permit dezvoltarea unei largi palete de specii. Zona contine:

- 18 specii din Anexa 1 Directiva Pasari a CE: Furtunar Puffinus yelkouan,

Pelicanul Cret Pelecanus crispus, Lebada de iarna Cygnus cygnus,

Pescarusul mic Larus minutus, Chira de mare Sterna sandvicensis, Gasca cu

gat rosu Branta ruficollis, Chirighita cu obraji albi Chlidonias hybridus,

Chirighita neagra Chlidonias niger, Cufundar polar Gavia artica, Cufundarul

mic Gavia stellata, Pescarita razatoare Gelochelidon nilotica, Pescarusul roz-

alb Larus genei, Pescarusul cu cap negru Larus melanocephalus, Ferestras mic

Mergus albellus, Notarita cu cioc subtire Phalaropus lobatus, Chira mica

Sterna albifrons, Pescarita mare Sterna caspia si Randunica de mare Sterna

hirundo

- Peste 20 000 de specii de pasari de apa in timpul sezonului de migratie

Lacul

Techirghiol

SPA

(ROSPA0061) si

sit Ramsar

Aproximativ 250m

vest de Eforie

Nord

SPA: Suprafata de 3035ha a acestui sit este formata din lacuri si rauri 44%,

mlastini 4%, teren arabil cultivat 36%, pasune 4%, teren agricol necultivat 10%

si terenuri modificate antropic 2%. Cele doua diguri construite intre 1983 si

1989 au impartit lacul in trei corpuri de apa cu proprietati diferite, respectiv o

zona cu apa dulce in vest ( salinitate 1,0 – 2,3g/l), o zona cu apa salcie in centru

(salinitate 6-8g/l) si o zona cu apa sarata langa Marea Neagra (salinitate 55 –

55g/l). Situl gazduieste un numar important de specii de pasari protejate:

a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 38

b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra

speciilor migratoare (Bonn): 50

c) numar de specii periclitate la nivel global: 5

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20 000 de exemplare de

pasari de balta.

Ramsar: Lacul Techirghiol a fost ratificat ca sit Ramsar pe 23 Martie 2006.

Speciile prezente includ Iarba de saratura Puccinelia distans, Triton cu creasta

dobrogean Triturus dobrogicus si Broasca cu burta rosie Bombina Bombina,

precum si mai multe specii periclitate de lilieci (e.g. Liliacul cu aripi lungi

Miniopterus schreibersii). Situl furnizeaza conditii bune de cuibarit pentru

speciile de pasari migratoare, in special rate si gaste, din care unele sunt in

pericol de disparitie la nivel mondial (Gasca cu gat rosu Branta ruficollis si Rata

cu cap alb Oxyura leucocephala). Vegetatia de mlastina este ideala ca loc de

inmultire pentru pasarile acvatice. Salinitatea neobisnuita din Lacul

Techirghiol permite dezvoltarea unui mic crevete Artemia salina,care creaza

namol biogenic folosit in tratamente terapeutice



Pagina 87

Indicativ Zona

Protejata

Locatia Zonei

Protejate si

distanta pana la

zona de interes


Lacul Siutghiol

SPA

(ROSPA0057)

Aproximativ 250m

vest de Mamaia

Sud.

Aproximativ

500m vest de

Tomis Nord si

Tomis Centru.

Aproximativ 1km

vest de Tomis Sud.

Suprafata de 2023,3ha a acestui sit este formata din 92% lacuri, 4% mlastina si

4% teren ocupat antropic. Lacul Siutghiol si Lacul Tabacariei sunt situate la

nord de Constanta si formeaza un complex lacustru datorita legaturii stranse

care exista intre ele.

Lacul Siutghiol, cu exceptia partii estice delimitate de cordonul maritim (lat de

300-600m) pe care este situata statiunea Mamaia, prezinta o faleza cu inaltimi

ce variaza intre 10 si 20m. Datorita expunerii vanturilor de nord-est si a

suprafetei mari de desfasurare pe oglinda apei, tarmul vestic si cel sudic sunt

supuse direct abraziunii lacustre care actioneaza intens. In partea nordica,

datorita adapostului creat de faleza in calea vantului, s-a instalat o vegetatie

de stuf, pe alocuri formandu-se chiar plaur. Acest sit gazduieste efective

importante ale unor specii de pasari protejate incluzand:

a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 32

b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra

speciilor migratoare (Bonn): 43

c) numar de specii periclitate la nivel global: 4

In perioada de migratie, situl gazduieste mai mult de 20 000 de exemplare de

pasari de balta, fiind posibil candidat ca sit RAMSAR.

Plaja submersa

Eforie Sud –

Eforie Nord SCI

(ROSCI0197)

Aproximativ 800m

sud de Eforie

Nord.

Suprafata de 141ha a acestui sit este formata din:

- Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare 90%;

- Nisipuri si zone mlastinoase neacoperite de apa de mare la reflux 10%.

Plaja submersa de la Eforie este singura plaja din zona sudica a litoralului

romanesc care nu a fost modificata, pana in prezent, prin constructia de

structuri masive de protectie costiera.

Doar aici se pastreaza hidrodinamica naturala si habitatele caracteristice unei

plaje nisipoase expuse. Este singurul loc de pe intreg cuprinsul litoralului

romanesc in care speciile de moluste bivalve Donacilla cornea si Donax

trunculus mai supravietuiesc in prezent.

Zona marina de

la Capul Tuzla

SCI

(ROSCI0273)

Aproximativ 10km

sud de Eforie Nord

Suprafata de 1738ha a acestui sit este formata din:

- Recife 80%

- Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare 2%

- Nisipuri si zone mlastinoase neacoperite de apa de mare la reflux 1%

In zona Cap Tuzla, fundul stancos recifal are cea mai mare extindere spre

adanc si cel mai variat si accidentat relief din sectorul romanesc al Marii

Negre. De aceea, aici se intalneste cea mai diversa gama de microhabitate de

acest tip si, in consecinta, o fauna si flora acvatica foarte diversa. Zona nu este

inca afectata de un impact antropic major si nu este favorabila navigatiei din

cauza reliefului submarin foarte accidentat.

Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

- Delfinul cu bot gros Tursiops truncatus

- Porc de mare Phocoena phocoena

Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

- Rizeafca Alosa tanaica

Alte specii importante de flora si fauna – Delfinul comun Delphinus delphis,

Scrumbia de dunare Alosa maeotica maeotica, Cufundar polar Gavia arctica, Cormoranul Phalacrocorax carbo sinensis, Nisetrul Acipenser gueldenstaedtii,

Cocosel de mare Aidablennius sphynx, Morun Huso huso, Guvidul Neogobius

ratan, Furtunar Puffinus yelkouan, Pastruga Acipenser stellatus, Zargan Belone

belone belone sau Calutul de mare Hippocampus guttulatus.



Pagina 88

Zone protejate la nivel national

In „Tabelul 5.6-2 Zone protejate la nivel national” sunt prezentate trei zone protejate

de interes national, acestea fiind zonele protejate cele mai apropiate de zonele in care

se vor desfasura lucrarile propuse.

Tabelul 5.6-2 Zone protejate la nivel national

Zona Protejata Locatia Zonei Protejate si

distanta pana la zona de

interes


Rezervatia naturala „Dunele

marine de la Agigea” Aproximativ 250m nord de

Eforie Nord - dune marine reprezentate

de un platou de 8-10m, cu 120

de specii de plante si animale

Rezervatia naturala „Lacul

Agigea”

Aproximativ 250m nord de

Eforie Nord - lac cu o suprafata de 35ha cu

5 000 – 10 000 pasari

Rezervatia naturala Lacul

Techirghiol”

Aproximativ 250m vest de

Eforie Nord - zoologica

Zonele protejate de interes national nu se regasesc in amplasamentul sau in imediata

vecinatate a lucrarilor propuse.

Impactul potential generat de lucrarile propuse asupra zonelor protejate este evaluat

in cadrul documentului atasat „Studiu privind evaluarea adecvata” elaborat de

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina “Grigore Antipa”, 2012.

5.6.1.3 Habitate

Plaja

Zonele de plaja din aria lucrarilor de protectie costiera propuse au diverse

substraturi. Habitatele de plaja principale includ zone cu nisip, zone stancoase

(diguri), zone cu copaci spre uscat (de ex. la Mamaia Sud) si zone cu tufaris.

Habitatele marine prezente in zona sunt:

• 1110 Bancuri de nisip submerse de mica adancime, 1140 Suprafete de nisip si

mal descoperite la maree joasa si 1170 Recifi, cu subtipurile aferente;

• 1140-3 Nisipuri mediolitorale este prezent in tot lungul zonei si atinge aici

latimea ce a mai mare (10-20m) din tot sectorul romanesc al Marii Negre,

datorita pantei foarte reduse a plajei. Specia caracteristica este crustaceul

amfipod Euxinia maeoticus ale carui populatii dense au o valoare trofica

importanta pentru pasari si puietul speciilor de pesti;

• 1110-3 Nisipuri fine de mica adancime, situat in continuare spre larg, este de

asemenea prezent in tot lungul zonei. Speciile caracteristice sunt molustele

bivalve Lentidium mediterraneum (populatii masive) si Donax trunculus

(indivizi izolati) Alte specii cu densitati si biomase importante in zona sunt

molustele bivalve Anadara inaequivalvis, Cerastoderma glaucum, Mya

arenaria, Tellina tenuis si Chamelea gallina, crustaceele decapode Crangon

crangon, Liocarcinus vernalis si Diogenes pugilator si amfipodul Ampelisca

diadema;



Pagina 89

• 1170 Recifi este reprezentat de digurile de protectie care constituie recifi

artificiali. Pe acestia se dezvolta biota tipica substratului dur, dominata de alge

fotofile si de midiile Mytilus galloprovincialis.si Mytilaster lineatus.

5.6.1.4 Asociatii floristice

Vegetatia litoralului maritim se refera atat la asociatiile vegetale de nisipuri care

populeaza plajele, cat si la vegetatia terenurilor umede, depresionare si a falezelor

litorale. In anumite zone ale plajelor, sub influenta apelor sarate ale marii, s-au

acumulat cantitati mari de saruri solubile care au permis instalarea unor asociatii

vegetale halofile.

Desi pe litoral caracteristicile stationale se modifica pe suprafete mici, uneori de zeci

de metri, din cauza reliefului specific al dunelor de nisip, se poate totusi observa o

zonare a vegetatiei in functie de conditiile microclimatice si edafice specifice

diferitelor tipuri de habitate litorale.

Astfel, portiunea de plaja din apropierea mediolitoralului este ocupata de vegetatia

caracteristica tarmului maritim (vegetatia buruienariilor de tarm), pe dunele inalte si

mai putin inalte se dezvolta o vegetatie de tip psamofil buna fixatoare de nisipuri,

zonele mai joase, mai umede ale plajelor fiind populate de vegetatie de tip mezofil si

halo-psamofil, in functie de nivelul de saruri solubile al substratului.

5.6.1.5 Avifauna

Speciile de pasari nu au fost studiate ca parte a acestui proiect, dar speciile ce pot

aparea pe locatia lucrarilor sau in imediata vecinatate includ:

• Ape costiere: Corcodelul cu gat negru Podiceps nigricollis, Cormoranul mare

Phalacrocorax carbo, Cormoranul mic Phalacrocorax pygmeus, Pescarusul argintiu

Larus argentatus, Pescarusul mic Larus minutus, Pescarusul razator

Chroicocephalus ridibundus si Randunica de mare Sterna hirundo, specii prezente

in zonele tuturor celor 5 sectoare prioritare analizate;

• Plaje nisipoase: Prundarasul gulerat mic Charadrius dubius, Prundarasul de

saratura Charadrius alexandrinus, Codobatura alba Motacilla alba, Vrabia Passer

domesticus si Vrabia de camp P. montanus, specii prezente in zonele tuturor

celor 5 sectoare prioritare analizate;

• Dune de nisip: Potarnichea cenusie Perdix perdix, Prepelita Coturnix coturnix,

Ciocarlan motat Galerida cristata, specii prezente in zona sectorului Eforie Nord;

• Tufarisurile de arbusti: Cucuveaua Athene noctua, Ciocanitoarea de gradina

Dendrocopos syriacus, Ciocanitoarea de stejar Dendrocopos medius, Graurul

european Sturnus vulgaris, Vrabia Passer domesticus, Cotofana Pica pica,

Gugustiucul Streptopelia decaocto, Sfrancioc cu fruntea neagra Lanius minor,

Mierla Turdus merula si Florinte Chloris chloris, specii prezente in zonele tuturor

celor 5 sectoare prioritare analizate;

• Zone construite (infrastructura si cladirile din apropierea plajelor): Huhurezul

mic Strix aluco si Cucuveaua Athene noctua, specii prezente in zonele tuturor

celor 5 sectoare prioritare analizate.



Pagina 90

Disturbarea sau distrugerea habitatelor de plaja datorita constructiilor de protectie a

tarmului poate prezenta un pericol pentru speciile de pasari ce traiesc in zona

tarmului.

5.6.1.6 Componente biologice ale mediului marin

Viata in Marea Neagra se desfasoara intr-un numar de biotopi, iar organismele care le

populeaza se grupeaza in mai multe biocenoze, care folosesc resursele naturale ale

biotopilor.

Dupa locul in care isi desfasoara viata organismele marine sunt:

• pelagice (traiesc in masa apei); organismele pelagice sunt:planctonice

(plutitoare):

- fitoplancton (vegetal) si zooplancton (animal);

- nectonice (inotatoare);

• bentonice (traiesc pe fundul marii):

- fitobentos (vegetal); si

- zoobentos (animal).

Dupa originea lor, atat organismele planctonice, cat si cele bentale pot fi vegetale sau

animale. Planctonul vegetal, sau fitoplanctonul, este fomat din organisme

fotosintetizatoare, capabile de fotosinteza, cele mai multe sunt algele unicelulare.

Planctonul de origine animala sau zooplanctonul, este format din organisme

heterotrofe, dependente de alte organisme ca surse de hrana. La randul lor,

organismele bentale sunt vegetale (fitobentos) sau animale (zoobentos).

Nectonul din Marea Neagra este format din pesti si mamifere adaptate complet la

viata acvatica, cum sunt delfinii.

Microflora algala (Fitoplancton)

Fitoplanctonul reprezinta o veriga importanta a lantului trofic si este printre cei mai

buni indicatori pentru evaluarea starii ecosistemului marin. Schimbarea conditiilor de

mediu a condus la modificari ale compozitiei specifice a fitoplanctonului si cresterea

frecventei si amplitudinii infloririlor algale.

Componenta fitoplanctonului a fost analizata in zona Mamaia Sud in luna Aprilie

2010, in zona marina Tomis in luna Iulie 2010, iar in zona Eforie Nord in luna Aprilie

2011.

Macroflora algala

Macroalgele au un rol deosebit de important in ecosistemul marin, fiind un factor de

epurare biologica a nutrientilor si a metalelor grele, substrat si adapost pentru flora

epifita si fauna asociata si bineinteles, baza trofica pentru multe nevertebrate si pesti

marini.

In prezent, tabloul vegetatiei algale din zonele analizate este dominat de specii

oportuniste (Ulva, Cladophora, Ceramium), cu un ciclu de viata scurt si cu o mare

capacitate de reproducere si adaptare la conditiile unor ape cu o incarcatura ridicata

de nutrienti.



Pagina 91

In zonele celor 5 sectoare cu lucrari prioritare au fost colectate probe fitobentale de la

adancimi de 1 si 3 m unde a existat un substrat prielnic dezvoltarii macroalgelor, in

perioada sezonului cald din anul 2009 si din anul 2010.

Zooplancton

Din punct de vedere calitativ, zonele Mamaia Sud si Eforie Nord au fost caracterizate

de un numar de 17 taxoni apartinand unui numar de 11 grupe taxonomice, iar zona

sectoarelor Tomis de un numar de 18 taxoni apartinand unui numar de 10 grupe

taxonomice.

Zoobentos

Cu toate ca zonele cu substrat pietros ocupa la litoralul nostru suprafete relativ

reduse, caracteristicile faunei care le populeaza precum si faptul ca sunt situate in

dreptul zonelor de mare interes turistic fac ca studiul populatiilor acestor zone, a

structurii lor calitative si cantitative sa aiba o deosebita importanta in aprecierea

echilibrului ecologic al intregului ecosistem litoral.

Zona Mamaia, considerata cea mai tipica cu nisipuri fine, curate, situata destul de

departe de influenta directa a apelor Dunarii, cuprinde cea mai reprezentativa

malacofauna (moluste) psamobionta. Elementul faunistic caracteristic si reprezentativ

este bivalva Lentidium mediterraneum urmata de specii asociate comunitatii, Venus

gallina, Cerastoderma edule, Tellina tenuis, Cyclope neritea.

In zona sectoarelor Tomis, sub aspect biocenotic, substratul stancos este populat de

variantele unei singure biocenoze, aceea a bivalvei Mytilus galloprovincialis sau

biocenoza midiei de piatra a carei trasatura de baza este prezenta constanta si

dominanta, mai ales ponderala in populatiile bentale ale bivalvei respective.

Zonele nisipoase din zona Eforie Nord au o intindere destul de mica si sunt izolate

unele de altele prin pinteni sau platforme de calcare sarmatice, care coboara in mare

de la baza falezelor. In zona Eforie Nord, diversele tipuri de sedimente sunt

distribuite destul de neuniform pana la adancimea de 3-5 m.

Mamifere marine

Trei specii de mamifere marine traiesc in Marea Neagra, respectiv Delfinul comun

Delphinus delphis, Delfinul cu bot gros Tursiops truncatus si Porcul de mare Phocoena

phocoena, toate fiind specii protejate recunoscute la nivel european. Toate cetaceele

sunt protejate conform Anexei IV din Directiva Habitate a UE, iar Porcul de mare si

Delfinul cu bot gros sunt specii inscrise si in Anexa II. Aceste animale sunt extrem de

vulnerabile la actiunile umane, iar numarul lor scade ca urmare a prinderii in plasele

de pescuit, a reducerii fondului piscicol marin si a degradarii calitatii mediului marin

(conform datelor despre biodiversitate furnizate de INCDM Grigore Antipa, 2011).

Nu exista informatii credibile cu privire la numarul si distributia cetaceelor din Marea

Neagra (Acordul privind conservarea cetaceelor din Marea Neagra, Marea

Mediterana si zona contigua a Atlanticului - ACCOBAMS et al., 2006), astfel ca exista

incertitudini cu privire la prezenta cetaceelor sau a altor animale marine in zona de

interes. La 10km sud de Eforie Nord se afla zona protejata ROSCI 0273 „Zona marina

de la Capul Tuzla” a carei functionalitate principala este protejarea speciei Delfinul cu

bot gros, astfel ca prezenta cetaceelor in zona de interes este posibila.



Pagina 92

Ihtiofauna

Informatii referitoare la speciile de pesti prezente in zona celor 5 sectoare prioritare

sunt prezentate in Capitolul 5.7.

Specii invazive

Din cauza navelor comerciale, in Marea Neagra a fost introdusa accidental Meduza

americana Mnemiopsis leydi ce se hraneste cu icre si larve de peste, precum si cu

nevertebrate mici (conform ICPDR, 2007). Nu se detin informatii referitoare la

prezenta acestei specii invazive in zona lucrarilor propuse.



Zone protejate

I.1 Lucrarile de reabilitare a digurilor „sparge-val” si constructia sau extinderea

epiurilor, impreuna cu reincarcarea plajelor cu nisip din cele cinci sectoare vor avea

loc in cadrul Rezervatiei avifaunistice Marea Neagra - ROSPA 0076. Astfel, exista

potentialul generarii unui impact major direct negativ asupra pasarilor si a

habitatelor acestora din zona protejata, deoarece acesti receptori au o valoare

internationala. Impactul poate rezulta din tulburarea sau pierderea habitatelor din

zona de apa mica (zona de hranire) a pasarilor acvatice si din deranjarea acestora

datorita zgomotului, vibratiilor si tulburarilor vizuale din timpul fazelor de

constructie.

Datorita interventiilor antropice de pe plaje, a prezentei zonelor industriale si a

dezvoltarii imobiliare a zonelor de tarm, exista probabilitatea unui impact negativ

nesemnificativ asupra pasarilor de uscat, datorita zgomotului, vibratiilor si

tulburarilor vizuale din timpul fazelor de constructie.

Singurele zone in care pasarile ce cuibaresc pe pamant pot fi prezente sunt sectoarele

Tomis. Exista astfel posibilitatea ca pasarile ce cuibaresc pe aceste plaje sa fie afectate

de reincarcarea plajelor cu nisip, rezultand potentialul unui impact negativ direct

major, cu caracter local.

In zona Constanta – Mamaia efectul lucrarilor de amenajare asupra habitatelor

terestre este neglijabil.

In zona Constanta, practic nu mai exista habitate naturale pe faleze, acestea fiind

acoperite de vegetatie secundara puternic antropizata sau sunt transformate in spatii

verzi.

In zona Mamaia Nord trebuie avute in vedere zonele unde sunt prezente habitate

vegetale importante sub aspect conservativ iar lucrarile trebuie efectuate cu

protejarea stricta a acestora. De asemenea, lucrari de innisipare de anvergura se vor

realiza in afara perioadei de migrare si iernare a pasarilor specifice plajelor maritime,

care se odihnesc sau se hranesc pe cordonul litoral.

Habitatele de pe plaje vor fi afectate doar pe timpul de desfasurare al lucrarilor.

Ulterior, dupa incetarea activitatii, asociatiile de organisme din zona supralitorala se

vor reface fara dificultate.

In ceea ce priveste habitatele marine, nici in acest caz nu se vor inregistra efecte

notabile. Structura fundului va permite repopularea zonelor proaspat innisipate cu



Pagina 93

elemente ale faunei aflate dincolo de zona unde se realizeaza umplerea cu nisip.

Digurile, jetelele si recifii artificiali vor fi populati cu aceleasi specii existente in zonele

cu substrat stancos, existand si posibilitatea instalarii unor specii invazive care sa

profite de substratul neocupat de specii autohtone.

Efectele asupra avifaunei. Tinand cont de gradul de antropizare al zonei, efectele

asupra avifaunei vor fi de amploare redusa. Traficul greu din punctele de lucru,

activitatea utilajelor pe tarm si pe mare vor constitui un factor de stres pentru

avifauna. Se recomanda ca realizarea lucrarilor sa se efectueze cu respectarea

normelor de lucru in ceea ce priveste emisia de pulberi si de zgomot si sa se evite

activitatile din perioada de migratie. Faptul ca lacul Siutghiol are importanta mare

pentru perioada de iarna nu este de natura sa interfereze cu derularea lucrarilor,

acestea efectuandu-se in decursul sezonului cald al anului.

I.2 Lucrarile propuse sunt localizate in afara Rezervatiilor avifaunistice Lacul

Techirghiol ROSPA 0061 si Lacul Siutghiol ROSPA 0057. Deoarece ambele lacuri sunt

separate de zona de lucru de pe plaje de artere rutiere si o zona liniara de constructii

de-a lungul drumului, este putin probabil ca lucrarile sa afecteze aceste sit-uri -

impactul asupra pasarilor din aceste zone protejate este considerat a fi nesemnificativ.

I.3 Lucrarile propuse sunt localizate in afara Siturilor de importanta comunitara

Plaja submersa Eforie Nord – Eforie Sud ROSCI 0197 si Zona marina de la Capul

Tuzla ROSCI 0237, situri localizate in partea de sud a lucrarilor propuse. Este putin

probabil ca lucrarile propuse sa afecteze procesele de coasta din cadrul acestor arii

SCI desemnate, deoarece noile structuri de protectie coastiera nu se vor extinde

dincolo de tarm peste distanta bratului existent al portului Eforie.

Habitate

I.4 Lucrarile pe termen scurt prevazute pentru sectorul Eforie Nord pot afecta in

principal habitatele nisipoase, cu un posibil efect negativ asupra speciilor Donacilla

cornea si Donax trunculus, ce poate insa fi controlat si limitat prin masuri de reducere

a impactului si prin monitorizarea acestora pe perioada de derulare a activitatilor.

Functie de rezultatele monitorizarii, se vor lua masurile necesare pentru

reducerea/elminarea impactului generat.

I.5 Folosirea utilajelor in zonele de lucru sau pe rutele de acces spre acestea poate

determina o deranjare temporara a florei, dar nu este anticipat un impact

semnificativ.

Specii

I.6 O gama mare de pasari folosesc zona de interes, iar cele ce folosesc apele

costiere for fi afectate in mod negativ de lucrarile propuse. Impactul zgomotului si

vibratiilor, rezultate in urma proceselor de constructie, poate deranja pasarile din sau

de langa zona de interes – impact negativ minor (valoare scazuta pana la medie si

importanta moderat negativa). Totusi, lucrarile de constructie vor fi temporare, iar

pasarile sunt foarte mobile si astfel se asteapta ca acestea sa se mute singure, in

perioada constructiei, in alte zone mai izolate. Datorita interventiilor antropice de pe

plaje, a prezentei zonelor industriale si a dezvoltarii imobiliare a zonelor de tarm,

probabilitatea generarii unui impact negativ asupra pasarilor de uscat, generat de

zgomotul, vibratiile si tulburarile vizuale din timpul fazelor de constructie, este mica.



Pagina 94

I.7 Pe durata lucrarilor de constructie poate aparea deranjarea temporara a

cetaceelor si a altor animale marine mari din cauza nivelelor locale ridicate de

zgomot, vibratii si a construirii unor bariere fizice (degradarea habitatului). Totusi,

datorita suprafetelor largi de mare disponibile din zona lucrarilor, a timpului relativ

mic de constructie si a faptului ca majoritatea animalelor marine (inclusiv cetaceele)

manifesta un comportament de evitare a zonelor unde nivelul de zgomot depaseste

nivelul de baza, se presupune ca aceste lucrari vor avea un impact minor pana la

moderat negativ (receptor cu valoare mare si importanta slab negativa deoarece

impactul se va manifesta pe o arie redusa).

I.8 Pot exista efecte asupra mediului marin ca urmare a eliberarii de sedimente in

coloana de apa in timpul reincarcarii cu nisip a plajelor. Acest proces poate modifica

caracteriticile sedimentului in lungul tarmului si comunitatile de nevertebrate, lucru

ce poate afecta indirect populatiile de pasari si pesti. Poate exista astfel un impact

negativ minor asupra populatiei de nevertebrate (receptor cu valoare scazuta si

importanta slab negativa), prin deplasarea temporara a acestora in lungul tarmului,

cu un impact asociat asupra mediului marin.

I.9 Noile epiuri si structurile noi sau extinse vor asigura zone aditionale de

colonizare pentru organismele ce se fixeaza de substrat. Deoarece astfel se va

diversifica habitatul de tarm, poate exista un impact benefic minor (receptor cu

valoare scazuta si importanta slab pozitiva).

In cazul aplicarii unui management necorespunzator in perioada executarii lucrarilor

de protectie si reabilitare a zonei costiere a litoralului Marii Negre, se poate ajunge la

distrugerea plajei din imediata vecinatate a obiectivului si la afectarea zonei de tarm,

datorita depozitarii necorespunzatoare a materialelor si deseurilor, a excavarii

nisipului din zona plajei, a deversarilor necontrolate de ape uzate pe teren.

Efectele unei poluari accidentale masive cu hidrocarburi din depozite de combustibil

(motorina, pacura) asupra bentosului, pestilor, delfinilor, pasarilor ar fi importante.

De asemenea, trebuie luat in considerare efectul indirect socio-economic asupra

comunitatilor din zona costiera ale caror venituri depind de turism si pescuit. Aceste

efecte se vor manifesta pe o perioada foarte indelungata de timp si sunt extrem de

greu si de costisitor de inlaturat.

Toate aceste efecte negative vor fi eliminate prin aplicarea de catre Contractor a

conduitei de buna practica specifica acestor tipuri de lucrari.


I.10 Este posibil ca extinderea structurilor existente si constructia unora noi sa

afecteze comportamentul de cuibarit a pasarilor din Rezervatia avifaunistica Marea

Neagra ROSPA 0076 incluse in Anexa I, prin modificarea vizibilitatii zonelor,

vizibilitate necesara pasarilor pentru a se apara de pradatori sau prin micsorarea

suprafetelor de cuibarit, ca urmare a spatiului necesar construirii noilor structuri.

Totusi, se considera ca aceste impacturi negative vor fi depasite prin imbunatatirea

habitatelor datorita ridicarii nivelului plajei.

Habitatele de cuibarit adecvate pentru unele pasari din rezervatie (ex. Chira mica)

sunt determinate in principal de altitudinea terenului (care determina posibilitatea de

a fi inundat in perioada de cuibarit). Inaltarea plajelor poate atrage pasari ce cuibaresc

pe sol si minimiza posibilitatea inundarii cuiburilor existente, astfel oferind o mai

mare oportunitate pentru reproducerea cu succes a acestora. Functionarea acestor



Pagina 95

structuri de protectie a tarmului este considerata astfel a avea un impact moderat

benefic (receptor cu valoare internationala foarte mare si importanta slab pozitiva).

Suplimentar, poate aparea un impact pozitiv, in anumite perioade, noile constructii

hidrotehnice constituind habitate de adapostire pentru fauna piscicola care, de regula

constituie hrana pentru delfini.

5.6.3 Masuri de diminuare a impactului

Masurile de diminuare a impactului depind de gradul de folosinta de catre pasari a

zonelor de interes. Daca aceste zone sunt folosite pentru cuibarit, atunci evitarea

efectuarii lucrarilor in perioada de cuibarit este foarte importanta. Totusi, daca aceste

zone sunt folosite majoritar de pasari ce nu cuibaresc aici, atunci sezonul estival poate

fi cel mai propice realizarii constructiilor. Poate fi nevoie de o reducere a nivelului de

zgomot, daca acesta devine o problema.

Aplicarea masurilor de buna practica in timpul executiei lucrarilor si luarea imediata

a masurilor optime in cazul producerii unor deversari de substante (pe sol sau in apa)

de catre Antreprenorul General sunt obligatorii.

Accesul utilajelor va fi restrictionat, unde este posibil, la drumurile existente din zona

de interes. Instalatiile folosite pe plaje vor evita trecerea peste vegetatia existenta.

Lucrarile de constructie trebuie planificate in asa fel incat sa se evite perioada de

inmultire a pasarilor.

Pentru impactul asupra cetaceelor nu se propun metode de diminuare, deoarece se

anticipeaza ca acestea vor parasi temporar zona din cauza cresterii locale a nivelului

de zgomot. Impactul rezidual ramane astfel negativ minor.

In zonele Constanța (Tomis) si Mamaia se impune evitarea lucrarilor in perioada rece

a anului pentru a nu deranja pasarile acvatice care migreaza sau ierneaza pe litoral.

De asemenea, se impune ca realizarea lucrarilor sa se efectueze cu respectarea

normelor de lucru in ceea ce priveste emisia de pulberi si de zgomot. Faptul ca lacul

are importanta mare pentru perioada de iarna nu este de natura sa interfereze cu

derularea lucrarilor, acestea efectuandu-se in decursul sezonului cald al anului. Data

fiind importanta ariilor protejate de interes comunitar mentionate, pe parcursul

lucrarilor trebuie respectate prevederile legislatiei de mediu in vigoare.

In zona Eforie Nord se impune executarea lucrarilor in perioade de calm marin, chiar

daca se estimeaza ca mare parte din suspensiile generate pe parcursul executiei

lucrarilor vor fi blocate de catre digul de nord al portului turistic (Eforie Nord

Marina) si deviate spre larg, astfel incat sa se limiteze la maxim posibilitatea de

migrare a acestora catre extremitatea de nord a ROSCI0197 Plaja submersa Eforie

Nord - Eforie Sud. Pentru a reduce la maximum impactul asupra ROSCI0197, se

recomanda ca lucrarile sa se desfasoare in perioada de vara.

De asemenea, ca masuri de reducere a potentialului impact se propun monitorizarea

dinamicii speciilor Donacilla cornea si Donax trunculus inainte, in timpul si dupa

realizarea lucrarilor si adaptarea ritmului innisiparilor artificiale functie de rezultatele

monitorizarii.



Pagina 96

5.7 Pescuitul


5.7.1.1 Zone desemnate pentru pescuit

In zonele in care se propune executia lucrarilor sunt prezente urmatoarele zone

desemnate pentru pescuit:

• Zone pentru pescuitul comercial si pentru pescuitul speciilor de pesti cu

potential economic;

• Zonele cu salmonide – definite ca acele ape ce permit sau pot permite

dezvoltarea populatiilor de specii salmonide cum ar fi Pastravul Salmo trutta,

Lipanul Thymallus thymallus si speciile de Peste alb Coregonus;

• Zonele cu ciprinide - definite ca acele ape care ar permite sau ar putea permite

dezvoltarea populatiilor de ciprinide, cum ar fi Stiuca Esox lucius si Bibanul

Perca fluviatilis;

• Zonele de crestere a molustelor – in zonele in care sunt propuse lucrarile de

protectie a zonei costiere exista doua zone (vezi Anexa E) desemnate pentru

cresterea molustelor marine (conform datelor furnizate de Apele Romane),

dupa cum urmeaza:

- Zona 3 “de la Navodari pana la Portul Constanta” – aceasta zona include

lucrarile de protectie a zonei costiere din Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis

Centru si Tomis Sud;

- Zona 4 “de la Agigea pana la Mangalia” - aceasta zona include lucrarile de

protectie a zonei de coasta din Eforie Nord.

Figura 5.7-1 Zonele de crestere a molustelor

Acestea sunt zonele desemnate in conformitate cu Directiva UE 79/923/EEC privind

protectia, si acolo unde este necesar, imbunatatirea apelor in care se cresc moluste

pentru a contribui la calitatea molustelor comestibile. Directiva include standarde



Pagina 97

pentru calitatea apei pentru diferiti parametri, inclusiv substante solide aflate in

suspensie si prevederile acesteia nu trebuie incalcate ca urmare a activitatilor asociate

cu lucrarile propuse pentru protectia zonei costiere.

In cele doua zone desemnate aflate in arealul zonei studiate sunt prezente

urmatoarele specii:

• Midii Mytilus galloprovincialis Lamark (MIDI si midia);

• Scoici cu coaja moale Mya arenaria Linnaeus, Corbula mediteranea maeotica

Milaschevich, Scapharca inequivalvis Bruguire, Cerastoderma edule lamarki

(Reeve);

• Melcul gastropod Rapana venosa (Valenciennes).

In anul 2009, calitatea apei in zonele de conchiliocultura a fost in mare masura in

conformitate cu limitele specifice prevazute de legislatia relevanta (inclusiv HG nr.

202/2002 si 201/2002), singura nerespectare semnificativa inregistrandu-se pentru

salinitate in Zona 1 (conform datelor furnizate de Apele Romane).

5.7.1.2 Pescuitul comercial

Speciile de pesti din cadrul platformei romanesti a Marii Negre includ potential peste

140 de specii si subspecii (conform datelor despre biodiversitate furnizate de INCDM

Grigore Antipa, 2011). In perioda 1960 – 1970, bazinul Marii Negre detinea 26 de

specii de pesti comerciale, insa numarul acestora a scazut treptat. Dintre speciile cu

importanta comerciala au ramas (conform datelor despre biodiversitate furnizate de

INCDM Grigore Antipa, 2011) aproximativ zece specii pelagice (Sprot Sprattus

sprattus, Merluciu Merlangius Euxinus merlangus, Hamsie Engraulis encrasicolus,

Stavridul Trachurus mediterraneus, Mesogobius batrachocephalus, Stronghil Neogobius

melanostomus, Lufar Pomatomus saltatrix, Chefal Mugil cephalus, Barbunul Ponticus

Mullus barbatus, Aterina Atherina boyeri) si trei specii demersale cu importanta

comerciala (Calcan Max Psetta maeotica, Limba de mare Solea nasuta, Platica Platichthes

flesus).

Pe baza evaluarilor realizate intre 1998 si 2008 pentru principalele specii de pesti

capturate si a rezultatelor cercetarilor efectuate in 2011, in „Tabelul 5.7-1 Stocurile de

peste (tone) si valoarea estimata a CTA pentru principalele specii de pesti”se prezinta

estimari ale stocurilor de peste si Capturile Totale Admisibile (CTA) pentru speciile

de pesti de interes economic de-a lungul coastei romanesti.

Tabelul 5.7-1 Stocurile de peste (tone) si valoarea estimata a CTA pentru principalele specii de pesti

Specia Stoc (t) (Sectorul

Romanesc)

C.T.A. (t) (estimat)

Sprot 60 000 10 000 (Sectorul Romanesc)

Merluciu 8 500 Captura auxiliara – 500

Hamsie 20 000 Cooperare regionala necesara

Porcusor 500 100

Calcan 1 300 50

Caine de mare 1 450 50

Majoritatea capturilor de peste din sectorul romanesc al Marii Negre sunt dominate

de peste 20 de specii de pesti mici (de exemplu sprot, hamsie, merluciu) si in general



Pagina 98

exista o cantitate redusa de specii valoroase, cum ar fi calcanul, macroul, zarganul,

scrumbia, chefalul si lufarul, care sunt in prezent intr-o stare critica.

Starea stocurilor principalelor specii comerciale de pesti din sectorul romanesc al

Marii Negre variaza semnificativ, cu o tendinta clara de recuperare pentru hamsie si

o usoara revenire pentru lufar, chefal si stavrid negru. Sprotul este singura specie

care a aratat o fluctuatie naturala aproape normala si existenta unor stocuri relativ

bune.

Cantitatile pescuite din Marea Neagra in Romania au scazut intre 1998 si 2005,

valoarea cea mai scazuta fiind inregistrata in 2003 (conform Ministerul Agriculturii,

Padurii si Dezvoltarii Rurale (2006) - Planul Strategic National pentru Pescuit 2007 –

2013).

La data intocmirii prezentului Raport, prezenta zonelor de reproducere si a zonelor

pentru iernat pentru speciile de pesti comerciale din zonele lucrarilor propuse nu este

cunoscuta.

5.7.1.3 Activitatea de pescuit

Informatiile cu privire la activitatea de pescuit au fost furnizate de INCDM "Grigore

Antipa" (2011). Pescuitul comercial practicat de-a lungul litoralului Marii Negre se

efectueaza astfel:

• Pescuitul stationar (aprilie-octombrie) desfasurat in zonele de coasta de mica

adancime cu unelte de pescuit fixe (navoade, setci, paragate si plase de pescuit

in zona plajei intre 3 – 11m adancime) si setci si paragate pentru calcan utilizate

la adancimi cuprinse intre 40 si 60m, in special in si in jurul zonei lucrarilor

propuse;

• Pescuitul cu traule (martie-octombrie) executat de catre nave cu traule pelagice

la adancimi de 20-60m. Concurenta creata de importul de produse din peste, o

flota de nave imbatranite si cresterea costului combustibilului a dus la o

reducere a activitatilor de pescuit prin aceasta metoda in Marea Neagra.

In anul 2006, au fost inregistrate 454 nave de pescuit de coasta (Ministerul

Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, 2006), din care 27 nave cu o lungime de

minim 12m si 428 vase mici de pescuit din lemn sau fibra (sub 12m lungime). Pentru

descarcarea capturilor, aceste nave utilizeaza porturile comerciale de pescuit din

Mangalia si Constanta, aceastea aflandu-se in zonele sau in vecinatatea zonelor

lucrarilor propuse.

In plus, pescuitul manual la scara mica este practicat la nivel local cu instrumente de

pescuit manuale - undite (in perioada martie-octombrie), pe diguri si cu

ambarcatiuni, pana la 30m adancime.

5.7.1.4 Caile de migratie a pestilor

Caile de migratie (pentru hranire, reproducere si iernat) ale speciilor de pesti din

Marea Neagra sunt foarte variate si in consecinta nu pot fi clar definite in cadrul

zonelor cu lucrari costiere propuse. Exemple de cai de migratie ale principalelor

specii de pesti sunt prezentate in continuare:

Hamsia – aceasta specie costiera pelagica efectueaza migratii neregulate in sectorul

romanesc al Marii Negre, in functie de conditiile de temperatura;



Pagina 99

Stavridul – aceasta specie marina pelagica este prezenta in zona litoralului romanesc

atunci cand temperatura apei ajunge la minim 140 C. Intensitatea migratiei

stavridului difera de la an la an si depinde in buna parte de conditiile de mediu;

Chefalul – aceasta specie marina are o larga raspandire in zonele calde si temperate. In

Marea Neagra se gaseste intre Razelm la Mangalia si astfel este probabil sa fie

intalnita si in zonele lucrarilor costiere propuse;

Scrumbia de Dunare – aceasta specie marina pelagica, anadroma, se grupeaza in

carduri atunci cand efectueaza migratii. Ierneaza dispersat in cadrul coastelor

Crimeei, Bulgariei si Turciei, la adancimi de peste 40 m;

Sturionii – aceste specii marine care traiesc in mare, patrund in rauri mari (de

exemplu fluviul Dunarea) pentru reproducere, fiind orientati de curentul de apa

dulce;

Barbunul – aceasta specie marina bentonica este intalnita in lungul litoralului Marii

Negre, unde traieste in carduri mici deasupra fundurilor nisipoase. Vara sta la

adancime, apropiindu-se de tarm cu ajutorul curentilor reci (10 -150 C). Primavara

apare la tarm la o temperatura de 7 – 80 C; cand temperatura apei ajunge la 15 -160 C,

barbunii se retrag in larg;

Bacaliarul – este o specie demersala de apa rece, raspandita pe platforma continentala

a Marii Negre, la adancimi de la 10m la 130m. Reproducerea are loc aproape tot

timpul anului, dar intensitatea maxima este in lunile noiembrie – martie. In perioada

ianuarie – aprilie, icrele si larvele se intalnesc in orizonturile superficiale ale apei, iar

in restul anului la adancimi de circa de 40 m;

Rechinul – aceasta specie marina solitara formeaza aglomerari numai in perioada

reproducerii. Se apropie de tarm de la inceputul primaverii (martie-aprilie) pana la

sfarsitul lui noiembrie. Prefera apele cu temperaturi de 7–150 C.



Zonele desemnate pentru cresterea molustelor

I.1 Turbiditate. Lucrarile propuse se incadreaza in cele doua zone desemnate ca

ape pentru cresterea molustelor, cum ar fi midii, scoici si melci. Modificarile locale ale

calitatii apei, ca urmare a nivelului crescut de turbiditate si modificarile sedimentelor

in suspensie si/sau depozitate in aceste zone vor avea un potential impact negativ

minor asupra apelor desemnate pentru astfel de culturi. Reincarcarea plajei va creste

temporar cantitatea de sedimente in suspensie din coloana de apa. Cresterile

moderate ale sedimentelor in suspensie si cantitatea ridicata de carbon organic pot

induce un aport de hrana suplimentara pentru moluste, dar exista de asemenea,

riscul de sufocare in apropierea zonelor de lucrari. In cazul in care sedimentele

deranjate sunt aproape de surse de bacterii patogene (de exemplu, deversarile de ape

reziduale), molustele pentru consum uman ar putea fi afectate. Acest lucru ar

constitui un impact negativ minor pana la moderat (valoare foarte mare si

importanta slab negativa) asupra zonelor desemnate pentru cresterea molustelor.

Avand in vedere ca si in prezent mediul existent este expus unor factori de stres

ridicat, se poate considera ca majoritatea organismelor sunt deja adaptate la conditiile

instabile (de exemplu turbiditate initiala ridicata) si sunt adaptate de asemenea la

recolonizarea rapida a zonelor afectate de orice tulburari de sedimente suplimentare.



Pagina 100

In plus, se poate estima ca o crestere minora a turbiditatii nu va afecta potentialul de

reproducere al majoritatii speciilor de moluste sau al stadiilor lor juvenile. Dovezile

sugereaza ca cele mai multe specii de moluste sunt bine adaptate la apele tulburi.

Daca sedimentele sunt susceptibile a fi contaminate de eventuale evacuari de ape

uzate menajere rezultate din activitatea desfasurata in timpul executiei lucrarilor

propriu-zise, se recomanda ca tesutul molustelor sa fie evaluat frecvent in timpul

perioadelor de perturbari ale sedimentelor, pentru identificarea bacteriilor patogene.

Modificarile legate de pretabilitatea molustelor pentru consumul uman ar constitui

un impact major negativ asupra zonelor desemnate pentru cresterea molustelor.

I.2 Tulburare fizica directa. Exista posibilitatea unei tulburari fizice directe (ex.

abraziunea cochiliilor), precum si a unor pierderi in numarul populatiei de moluste

datorate amprentei amplasarii structurilor de protectie a zonei costiere propuse, ceea

ce ar putea avea un impact negativ minor pana la moderat (valoare medie pana la

ridicata si importanta moderat negativa). Totusi, trebuie remarcat ca, datorita scarii

reduse si a naturii temporare a lucrarilor de constructie, acestea vor afecta o foarte

mica proportie din populatia totala din Marea Neagra.

Recoltarea midiilor are loc de obicei pe substratul mai tare, unde speciile vizate pot

cauta adapost fata de curentii puternici ai mareelor si fata de actiunea valurilor. Este

putin probabil ca sedimentele fine rezultate in urma alimentarii plajelor sa se depuna

in aceste zone.

I.3 Zgomotul. Se presupune ca zgomotul asociat lucrarilor propuse in cadrul

proiectului nu va avea un impact negativ asupra populatiilor de moluste (midii si

scoici). De asemenea, perioadele de timp in care se va putea inregistra un nivel ridicat

al zgomotului vor fi scurte - fara impact semnificativ.

Pescuitul comercial

I.4 Deranjare. In timpul lucrarilor de constructie vor exista tulburari ale

populatiilor de pesti. Amplasarea unor structuri noi poate perturba comportamentul

pestilor ce isi depun icrele in aceste zone. Constructia noilor structuri de protectie a

zonei costiere poate tulbura sedimentele asociate zonelor pentru depunerea icrelor, a

pepinierelor pentru pestii juvenili si a zonelor pentru iernat, prezente in zonele

lucrarilor propuse, precum si rutele de migratie ale diferitelor specii de pesti.

Structurile propuse au potentialul de a avea un impact negativ minor pana la

moderat (valoare scazuta pana la medie, depinzand de prezenta zonelor de

reproducere si a pepinierelor si importanta slab pana la moderat negativa) asupra

ecologiei marine si pot determina deplasarea unor specii de pesti si nevertebrate in

timpul lucrarilor de constructie. Totusi, majoritatea pestilor sunt de obicei foarte

mobili si este de asteptat ca acestia sa se indeparteze de zonele cu turbiditate ridicata

si cu nivele ale zgomotului si vibratiilor peste limitele normale ce se vor inregistra in

timpul lucrarilor de constructie. Desi acest efect va fi doar temporar, totusi pescarii

vor trebui sa se deplaseze catre noile zone in care se vor regasi speciile vizate, ceea ce

ar putea avea un impact negativ minor temporar asupra pescuitului comercial. Pestii

plati tineri pot fi mai vulnerabili la sufocarea provocata de sedimentele de alimentare

a plajelor, ceea ce poate conduce la cresterea mortalitatii in randul acestui segment, cu

afectarea in mod negativ a acestei populatii de pesti. Acest impact este considerat a fi

minor pana la moderat negativ (daca sunt prezente zone de crestere) ca un rezultat al

modificarilor minore locale ale sedimentelor in suspensie.



Pagina 101

I.5 Indepartarea habitatelor. Prin amplasarea noilor structuri poate rezulta

indepartarea speciilor pelagice demersale si a bentosului ce reprezinta sursa de hrana

a pestilor. Similar, modificarile sedimentelor substratului (si in special ai parametrilor

cum ar fi marimea particulelor, contur, gradienti etc.) pot produce modificari asupra

comunitatii bentonice. In primul rand, si probabil mai important, este cunoscut ca

modificarile sedimentelor substratului ca pot afecta capacitatea unor organisme

marine (inclusiv a unor specii de pesti) de a se reproduce. De exemplu, unele specii

de pesti si moluste au anumite cerinte in ceea ce priveste tipul de substrat, precum si

contururile sale pentru ca acestea sa isi depuna icrele cu succes si la potentialul lor

maxim. Similar, alterarea sedimentelor poate afecta, de asemenea, abilitatea de

crestere a exemplarelor tinere ale unor specii. Aceasta poate avea un impact negativ

minor pana la moderat. Pe de alta parte, miscarile sedimentelor pot avea un impact

direct prin sufocarea molustelor adulte si tinere, precum si a altor organisme marine.

Aceasta poate avea un impact negativ minor pana la moderat.

I.6 Incidente de poluare. Potentialul pentru aparitia unor incidente de poluare

este discutat in Capitolul 5 ‘Apa’. Orice poluare provocata de eventuale deversari

accidentale are potentialul de a determina un impact negativ minor pana la ridicat

(de exemplu inchiderea temporara a unei zone de pescuit) asupra zonelor de pescuit

(inainte de luarea masurilor de atenuare).

Accesul traulerelor la zonele de pescuit

I.7 Ca urmare a prezentei vaselor implicate in lucrarile de constructie a lucrarilor

de protectie si a barjelor ce vor furniza piatra catre tarm, se presupune ca va exista o

intrerupere temporara a activitatilor de pescuit. Aceste operatiuni pot afecta habitatul

crevetilor, pot tulbura sau distruge echipamentele de pescuit statice si pot restrange

accesul la zonele de pescuit de pe mal. Nisipul este probabil sa fie livrat cu ajutorul

unei barje acostate in larg si transportat printr-o conducta, ce va avea efecte minore

asupra echipamentelor fixe de pescuit.

Cuantificarea efectelor lucrarilor de constructii asupra activitatii de pescuit este

dificila avand in vedere natura temporara a lucrarilor si este discutabil daca utilajele

vor circula in alte zone adiacente din zona costiera in perioada de constructie.

Oricum, se presupune ca efectele asupra activitatii de pescuit vor fi minor negative

(receptor cu importanta locala si au o importanta potential slab negativa datorita

zonei reduse pe care se desfasoara).


In timpul perioadei de operare, dupa finalizarea lucrarilor propuse, nu este

preconizat niciun impact semnificativ asupra pescuitului.

5.7.3 Masuri de diminuare

In perioada de executie a lucrarilor vor fi implementate masuri de control al poluarii

pentru a proteja zonele in care cresc moluste. Pentru a evita orice impact rezidual

semnificativ asupra calitatii apei se vor utiliza bunele practici de management in

constructii. Depozitarea combustibilului, a echipamentelor si materialelor de

constructii se va face pe o platforma impermeabila, la distanta de apa, ce va fi

prevazuta cu borduri pentru retinerea apei. Aceasta zona va fi securizata si

supravegheata. In timpul lucrarilor constructie vor fi implementate standardele in

vigoare pentru organizarea de santier pentru a proteja calitatea apelor de tulburarea



Pagina 102

sedimentelor si de deversarea potentiala a materialelor de constructie sau

combustibililor.

Amprenta la sol a zonelor de constructii a structurilor noi sau extinse in zonele

cunoscute ca utilizate pentru pescuitul comercial sau in zonele de crestere a

molustelor trebuie reduse pe cat posibil pentru a minimiza perturbarea sau pierderea

de moluste ce ar putea fi prezente in zona.

5.8 Peisajul


Impactul asupra peisajului existent si impactul vizual au fost evaluate luand in

considerare sensibilitatea peisajului existent, nivelul de schimbare din punct de

vedere vizual si proximitatea fata de receptorii vizuali sensibili, cum ar fi locuintele,

hotelurile si zonele de agrement. Informatiile utilizate in aceasta evaluare au fost

colectate prin sondaje in teren si prin studii documentare.

Au fost analizate doua elemente si anume "Evaluarea Caracteristicilor de Peisaj" si

"Evaluarea Impactului Vizual".

Evaluarea elementelor de peisaj

Efectele asupra peisajului au fost estimate prin descrierea componentelor de peisaj

existente, inclusiv a destinatiei peisajului si a caracteristicilor peisajului existent (din

punct de vedere al topografiei sale, al utilizarii terenurilor, al vegetatie, al elementelor

localitatilor si al altor caracteristici), precum si prin modul in care acestea se combina

pentru a oferi zonei specificul local. Importanta si sensibilitatea componentelor au

fost estimate luand in considerare toate presiunile care ar putea duce la o schimbare

in viitorul apropiat. Posibilele efectele generale generate de proiectul propus asupra

elementelor si valorii peisajului sunt descrise, impreuna cu masurile de diminuare

propuse si cu efectele reziduale.

Impactul potential asupra caracteristicilor peisagistice se refera la schimbari ale

elementelor, trasaturilor si caracteristicilor peisajului. Impacturile se pot referi atat la

schimbari ale caracteristicilor existente ca urmare a proiectului propus, cat si la

adaugarea unor noi caracteristici. Evaluarea impactului asupra caracteristicilor

peisajului tine cont de modul in care modificarile elementelor si trasaturilor peisajului

interactioneaza pentru a schimba caracterul peisajului.

Evaluarea impactului vizual

Pentru a descrie elementele impactului vizual, au fost identificate amploarea si natura

panoramelor lucrarilor propuse din locatii vizuale reprezentative, precum si natura si

caracteristicile vizuale si receptorii potentiali sensibili ai efectelor vizuale. Gradul de

vizibilitate a lucrarilor propuse a fost, de asemenea evaluat si tine cont de bariera

locala reprezentata de vegetatie, garduri sau cladiri.

Panoramele semnificative asupra site-ului din directia receptorilor sensibili si

principalele puncte de vizualizare din localitate au fost fotografiate.

Dupa stabilirea nivelului initial al efectelor vizuale, a fost evaluat impactul lucrarilor

propuse. Impactul vizual se refera la schimbari ale peisajului perceput de populatie

in zona lucrarilor. Principalele efecte vizuale ale proiectului propus se incadreaza in

urmatoarele doua categorii: impactul asupra caracterului sitului si impactul vizual al

lucrarilor asupra persoanelor ce locuiesc, muncesc sau calatoresc in zona. Nivelul



Pagina 103

impactului este evaluat obiectiv in functie de sensibilitatea receptorului, amploarea

efectelor vizuale tinand cont de orice masuri de atenuare.

5.8.1.1 Caracterul peisagistic general

Linia de coasta intre Mamaia Sud si Eforie Nord este in mare masura dezvoltata,

suferind schimbari semnificative in caracterul peisajului in ultimii ani, in mare parte

ca urmare a activitatilor antropice de-a lungul coastei Marii Negre. Aceste modificari

includ dezvoltarea de terenuri pentru cladiri inalte (de exemplu, hoteluri si zone

rezidentiale) in statiunile turistice cum ar fi Constanta si construirea diferitelor tipuri

de structuri de protectie de coasta (de exemplu pereti de beton, diguri sparge val,

stabilizarea falezelor etc.), care se afla in prezent in stare de deteriorare. Unele dintre

aceste zone prezinta in general semne de neglijare. In acelasi timp, in ultimii ani in

anumite zone s-au executat lucrari de reabilitare. Exista o diferenta semnificativa

intre sezonul turistic aglomerat si natura linistita a acestor zone in lunile de iarna,

care are o influenta considerabila asupra valorii peisajului.

Componentele naturale ale zonei de coasta cuprind plajele de nisip si bolovanis,

intrerupte de plaje ridicate, dune si insule/limbi de nisip, maluri stancoase si lagune.

Aceste caracteristici datoreaza varietatea si interesul lor reliefului si orientarii liniei de

coasta, diferitelor proprietati, litologiei si structurii rocilor si proceselor de coasta.

Peisajul in zona lucrarilor de protectie costiera cuprinde o serie de elevatii, iar

caracterul plajelor variaza in mod semnificativ, de la plaje foarte inguste (de exemplu,

Mamaia Sud) la plaje foarte largi sustinute de catre zonele cu vegetatie joasa sau

faleze, si de la tarmuri bolovanoase pana la plaje cu nisipuri fine. Aceste plaje au fost

stabilizate printr-o serie de lucrari de protectie a zonei de coasta executate din beton

sau roci. La limita dinspre uscat a multora dintre aceste plaje exista alei pentru

plimbare (promenade), paralele cu linia de coasta pe o lungime ce cuprinde aproape

toata zona de sud a litoralului, oferind pietonilor o vedere relativ deschisa asupra

marii. In partea sudica a zonei studiate, linia de coasta este reprezentata de zone

diversificate, fiind o combinatie de nisip/pietris, apa si vegetatie ce joaca un rol

important in construirea aspectului general al peisajului.

De-a lungul coastei, in zonele lucrarilor propuse se afla doua porturi (Constanta si

Tomis) care impart elementele naturale ale peisajului.

Zona pastreaza un stil traditional de arhitectura si un caracter de litoral intercalat cu

zone intense de dezvoltare turistica, plaje aglomerate in sezonul de vara, zone

afectate de retragerea tarmului si terenuri agricole necultivate.

5.8.1.2 Confortul vizual

Aspectul vizual al peisajului natural si antropic este un factor important in

determinarea farmecului sau pentru persoanele care traiesc, lucreaza si viziteaza

zona. Majoritatea dezvoltarilor de-a lungul frontului de coasta sunt vizibile atat de pe

plaja, cat si de pe mare.

Privind spre mare, din punct de vedere vizual predomina structurile deteriorate

existente pentru protectia costiera.

Frontul de coasta si cele cinci zone ale lucrarilor propuse sunt vizibile din mare parte

a hinterlandului si se vad direct de pe plaja, dinspre o serie de proprietati si facilitati

turistice (inclusiv hoteluri). Vizibilitatea de-a lungul frontului de coasta poate fi

perceputa de catre utilizatorii plajei si in unele zone vizibilitatea se extinde pe mai



Pagina 104

multi kilometri de-a lungul coastei, fiind limitata de curbura usoara a liniei de coasta

si a constructiilor.



Caracteristica peisajului

I.1 In timpul perioadei de constructie, asupra caracteristicii peisajului local ar

putea sa apara un impact negativ minor ca urmare a prezentei vehiculelor, utilajelor,

materialelor, precum si a activitatii de constructie propriu-zise (receptor de

importanta locala cu importanta impactului slab pana la medie negativa).

Confortul Vizual

I.2 In timpul perioadei de constructie, ar putea sa apara un impact negativ minor

localizat si temporar asupra confortului vizual pentru turisti, rezidenti si vizitatori ca

urmare a prezentei santierului, vehiculelor grele, activitatilor de constructie si a

materialor depozitate/organizarii santierului. Amplasarea acestor

utilaje/echipamente, precum si organizarea de santier intra in atributiile

Antreprenorul General al lucrarilor.


Caracteristica Peisajului

I.3 Impactul noilor structuri din blocuri de piatra asupra caracteristicii peisajului

va fi similar cu cel intalnit in prezent si va depinde de gradul de acoperire a

structurilor de sedimente.

Deoarece in prezent exista structuri de coasta de aparare in zonele de lucrari propuse

si litoralul este deja dezvoltat, peisajul de coasta este probabil sa fie in masura sa

adopte noile structuri sau pe cele modificate, fara efecte negative asupra caracterului

peisajul local – fara impact semnificativ.

I.4 Lucrarile de alimentare a plajelor pot spori corpul de plaja existent, creand un

peisaj natural – impact minor benefic.

Confortul Vizual

I.5 Demolarea si indepartarea surplusului de materiale si a structurilor din

blocuri de piatra deteriorate in unele zone poate avea un impact benefic asupra

panoramei plajei din punct de vedere al turistilor, localnicilor si al vizitatorilor.

I.6 Un nivel mai ridicat al plajelor ar putea imbunatati aspectul local estetic al

plajelor, rezultand un impact minor benefic.

5.8.3 Metode de diminuare a impactului

Antreprenorul va fi obligat prin contract sa adopte un management al bunelor

practici in constructii si in ceea ce priveste organizarea de santier, pentru a evita

impactul vizual semnificativ si impactul semnificativ asupra peisajului.

Lucrarile pe plaja vor fi efectuate in afara sezonului turistic, ceea ce va contribui la

limitarea impactului asupra turistilor si utilizatorilor plajei.

Nisipul importat ar trebui sa completeze culorile naturale pe plajele reincarcate. In

plus, efectele vizuale ale structurilor auxiliare (cum ar fi semnele de avertizare si a



Pagina 105

luminilor de navigatie etc.), furnizate de catre contractant, ar trebui sa fie luate in

considerare de catre acesta pentru a se asigura ca acestea sunt integrate in caracterul

peisajului local.

5.9 Patrimoniu cultural si mediul istoric


5.9.1.1 Arheologie marina

In zonele propuse pentru realizarea lucrarilor nu sunt cunoscute sit-uri scufundate de

importanta istorica si/sau culturale, nave-epava sau nave maritime pierdute care ar

putea avea importanta de patrimoniu.

In continuare sunt prezentate referinte pentru mediul terestru preluate din Studiul de

evaluare a impactului asupra mediului realizat de GeoEcoMar in anul 2007.

5.9.1.2 Situri arheologice terestre

Monumente de patrimoniu

Exista doua categorii majore de monumente. Categoria A reprezinta monumente

istorice cu valoare nationala, iar categoria B reprezinta monumentele cu valoare

locala.

In zona costiera analizata, aflata pe teritoriul administrativ al judetului Constanta au

fost desemnate o serie de monumente si ansambluri, dupa cum urmeaza:

• Constanta – 153 monumente: 58 monumente din categoria A si 95 monumente

din categoria B;

• Eforie – 8 monumente: 1 monument din categoria A si 7 monumente din

categoria B.

Monumente istorice nationale

In judetul Constanta exista 684 de monumente inscrise de catre Ministerul Culturii si

Patrimoniului National in Registrul National al Monumentelor Istorice. Aceste

monumente includ sit-uri de importanta istorica nationala si sunt considerate "demne

de conservare".

Urmatoarele monumente istorice se afla in imediata apropiere a lucrarilor propuse:

Monumente si ansambluri arhitecturale

• Constructii civile urbane: Hotel "Rex" – Mamaia, judetul Constanta.

Monumente si situri arheologice:

• Orase vechi: Tomis – Primaria Constanta, judetul Constanta;

• Edificii: mormant cu picturi – Primaria Constanta, judetul Constanta; Edificiu

cu mosaic Tomis – Primaria Constanta, judetul Constanta.

Monumente si statui

• Statuia lui Ovidiu – situata in Constanta, poetul latin Publius Ovidius Naso,

nascut in anul 43 i.Ch. si exilat in Tomis in anul 8 d.Ch.;

• Statuia lui Eminescu – situata in Constanta, executata de sculptorul Oscar Han

in anul 1930, amplasata pe tarmul marii.



Pagina 106

Mediul istoric

Orasul Constanta a fost fondat dupa colonizarea greaceasca a Pontus Euxin de catre

Milet, sub numele de Tomis. Incepand cu secolul I i.Hr., Tomis a atras atentia

romanilor, devenind cel mai important oras din zona.

Monumente de importanta culturala/istorica

In zona Mamaia Sud au fost identificate importante sit-uri culturale si istorice:

• Tomis - Constanta (prima jumatate a secolului al VI i.Hr.), unde pot fi vazute

intr-un parc arheologic Turnul "Macelarilor", un vechi zid roman (aproximativ

secolul al III-lea d.Hr.) si vase ceramice mari;

• Cladire romna cu mozaic - Constanta, construita in secolele III-IV d.Hr.;

• Farul Genovez - Constanta, construit intre 1858 si 1860 de catre o companie

englezeasca.

Edificii religioase

• Moscheea – situata in Constanta, a fost construita in 1910, in stil maur;

• Moscheea “Hunciar” – situata in Constanta, a fost construita in stil maur, 1876-

1868;

• Catedrala Ortodoxa – situata in Constanta, a fost construita intre 1883-1895, in

stilul vechii arhitecturi valahe;

• Biserica Greceasca “Schimbarea la Fata” – este situata in Constanta (1865-1867);

• Biserica Ortodoxa “Sf. Gheorghe” – este situata in Constanta (1805-1911),

pictura murala fiind executata de Nicolae Tonitza.

Muzee

• Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie – situat in Constanta, este printre

cele mai bogate muzee ale Romaniei, fiind dotat cu colectii arheologice cu

obiecte din preistorie, perioada greaca, romana, bizantina si medievala. Printre

cele mai renumite statui expuse se regasesc zeita Fortuna cu Pontos, sarpele

Glycon;

• Complexul Muzeal de Stiintele Naturii – situat in Constanta, include Acvariul,

Delfinariul, Planetariul si Observatorul Astronomic;

• Muzeul de Arta – situat in Constanta, detine lucrari valoroase de pictura,

sculptura si grafica, apartinand unor artisti cunoscuti: Nicolae Grigorescu,

Theodor Aman, Ion Andreescu, Theodor Pallady, Corneliu Baba si altii;

• Muzeul Marii – Constanta, avand o colectie bogata de fauna apartinand

oceanelor lumii ;

• Muzeul de Arta Populara – Constanta, colectia etnografica dobrogeana, arta

populara, ceramica, tesaturi, covoare;

• Muzeul Marinei Militare – prezinta istoria Marinei Militare Romane si a flotei

comerciale.



Pagina 107

5.9.2 Impact potential


I.1 Nu va exista un impact semnificativ asupra sit-urilor arheologice submerse

sau marine in zonele lucrarilor de protectie costiera propuse.

In perimetrele care urmeaza a fi reabilitate in zonele Mamaia Sud, Eforie Nord, Tomis

Nord, Tomis Centru si Tomis Sud sau in imediata apropiere nu au fost identificate

situri arheologice sau cladiri de patrimoniu, astfel incat nu se poate vorbi de un

impact negativ al lucrarilor de reabilitare asupra patrimoniului cultural, arheologic

sau asupra monumentelor istorice – fara impact semnificativ.

I.2 Pot sa apara efecte potential negative asupra oricaror resturi arheologice

ingropate daca nivelele plajelor sunt coborate mai jos fata de lucrarile anterioare in

timpul constructiei/reabilitarii digurilor si a operatiunilor de reincarcare a plajelor. In

cazul in care ar avea loc, severitatea unui astfel de impact ar fi dependenta de

valoarea arheologica a resturilor identificate si ar putea varia de la minor negativ (in

cazul in care sunt numai de valoare locala), la moderat pana la ridicat negativ (in

cazul in care sunt considerate de importanta nationala).

Daca asemenea situri (submerse) vor fi identificate in timpul lucrarilor de constructie,

lucrarile in zona respectiva vor fi sistate, vor fi anuntate autoritatile de resort si se vor

lua toate masurile de protejare in conformitate cu prevederile legislative specifice.


I.3 In cazul descoperirii, in perioada de executie a lucrarilor propuse, a unor

monumente, principalul beneficiu adus patrimoniului cultural si mediului istoric din

zonele lucrarilor protectie coastiera propuse ar fi protectia impotriva eroziunii a sit-

urilor arheologice si culturale descoperite – impact benefic minor.

5.9.3 Metode de diminuare a impactului

In perioada de executie, daca vor fi identificate sit-uri arheologice sau culturale in

zonele in care sunt propuse lucrari, vor fi puse in aplicare urmatoarele masuri de

diminuare a potentialului impact:

• In cazul in care obiecte de interes vor fi descoperite in timpul lucrarilor, toate

lucrarile vor inceta in imediata apropiere a obiectelor identificate si vor fi

anuntate si consultate autoritatile competente;

• In cazul in care, in timpul lucrarilor de constructii, vor fi identificate sit-uri

marine scufundate, lucrarile in zona respectiva vor fi suspendate, vor fi

anuntate si consultate autoritatile competente si se vor lua masurile de

protectie in conformitate cu legislatia specifica.

5.10 Mediul social si economic


5.10.1.1 Populatie

Toate cele cinci zone in care se vor desfasura lucrarile de protectie costiera se afla in

statiuni turistice importante din judetul Constanta.



Pagina 108

In ceea ce priveste densitatea populatiei, in judetul Constanta, in zona costiera, se

inregistreaza o densitate de 2420 locuitori/km2.

Municipiul Constanta reprezinta componenta cea mai importanta si mai dinamica de

pe intreaga zona costiera de sud-est. Orasul este caracterizat printr-o puternica

atractivitate a investitiilor. Municipiul Constanta se situeaza in topul primelor 10

orase ale tarii, cu o populatie de 309 676 locuitori.

In ceea ce priveste orasul Eforie, care include statiunile Eforie Nord si Eforie Sud,

populatia este de cca. 10 000 locuitori.

In zona costiera, 23,6% locuieste in mediu rural, aceasta valoare reflectand tendinta la

nivel national. Distributia populatiei in judetul Constanta a evidentiat ca 79,9% din

locuitori traiesc in mediul urban.

In perioada 2002 – 2008, populatia din zona costiera a Marii Negre a inregistrat o

crestere de 5020 locuitori. In aceeasi perioada, populatia urbana s-a redus cu 7167

locuitori, in timp ce populatia rurala a crescut cu 12 127 locuitori.

Prin urmare, presiunea asupra mediului existent este considerabila si este necesar sa

se asigure ca noile proiecte de dezvoltare si infrastructura asociate, ca urmare a unei

populatii in crestere in zona de coasta, nu exacerbeaza problema eroziunii existente in

zona costiera. O populatie in crestere in zona de coasta al Marii Negre va determina

cresterea numarului de persoane expus riscului eroziunii costiere.

5.10.1.2 Structura etnica a populatiei

Conform Recensamantului din anul 2002, in zona studiata, cel mai mare procent al

populatiei il reprezinta populatia de etnie romana (90,41%), urmata de tatari (3,52%),

rusi lipoveni (1,54%), romi, unguri, ucrainieni, germani si armeni. In zona mai traiesc

si alte minoritati etnice, insa in procente foarte mici.

Structura populatiei dupa varsta

Nivelul populatiei in varsta inregistreaza in judetul Constanta un procent de 12,3%.

Zona costiera prezinta un potential ridicat in ceea ce priveste resursa umana. Cea

mai mare reprezentare o are populatia cu varsta cuprinsa intre 25 si 29 ani, urmata de

intervalul 35 – 39 ani, 20 – 24 ani si 15 – 19 ani.

Structura populatiei din punct de vedere al educatiei

Datele disponibile din 2002 au relevat ca in zona analizata, in 4 unitati administrativ-

teritoriale, exista un procent de 10% din populatie fara educatie scolara.

5.10.1.3 Populatia activa

Din datele Recensamantului Populatiei din 2002, 76.5% din populatia urbana totala

din judetele Tulcea si Constanta locuia in zona costiera, 79.6% reprezentand populatie

inactiva, iar 77.6% reprezintand numarul celor ce nu aveau un loc de munca, la

nivelul celor doua judete. Populatia angajata la nivelul intregii zone costiere

reprezinta aproximativ 85.2% din totalul populatiei active. Rata somajului a

inregistrat valori extreme, de 25.6% in Eforie si 12.5% in Municipiul Constanta, iar

media ratei somajului in mediul urban in zona costiera a fost de 14.8%.

In ceea ce priveste distributia populatiei in activitatile economice, cca. 61% din

populatie a fost angajata in sectorul de servicii, acesta fiind sectorul cel mai bine



Pagina 109

reprezentat. In municipiul Constanta, populatia implicata in activitati tertiare (de

servicii) reprezinta 71,5%.

In perioada 2002 – 2008, numarul de salariati in zona de coasta a fost de aproximativ

13,8%, cu o crestere manifesta atat in mediul urban (14,1%), cat si in mediul rural

(9,5%).

5.10.1.4 Activitatea economica

Turismul este o activitate economica importanta in zona studiata (capitolul 5.9.1.5).

In zona costiera a Marii Negre, pescuitul reprezinta una dintre cele mai vechi

activitati. In zona exista o serie de firme si organizatii profesionale de pescuit

autorizate pentru desfasurarea acestui tip de activitate. De asemenea, exista diverse

locatii unde sunt active firme private sau organizatii profesionale de pescuit

autorizate de catre Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura. In 2008, pe intreaga

zona costiera au fost inregistrate 80 firme pentru pescuit si activitati de acvacultura,

totalizand un numar de 350 angajati. Dintre acestea, 23 au fost inregistrate in

municipiul Constanta, cu un numar de 83 angajati.

Zona analizata este caracterizata de activitati industriale ce se desfasoara in mai

multe sectoare: industria energetica, gaze naturale, constructii de masini, industria

chimica, materiale de constructii, industria de prelucrare a lemnului, industria textila,

industria alimentara, constructii civile.

Industria constructiilor de masini include producerea de nave si de diverse structuri

metalice (Constanta).

Industria energetica este reprezentata de exploatarea titeiului din platforma Marii

Negre si include platforma petrochimica din zona Midia-Navodari, care este

localizata in partea de nord-est a zonelor cu lucrari de protectie costiera propuse.

Industria chimica include industria petrochimica (Midia Navodari), procesarea

plasticului, a celulozei si hartiei la Palas-Constanta.

Industria materialelor de constructii include industria varului si industria

prefabricatelor de beton si se desfasoara in Constanta.

Industria de prelucrare a lemnului este reprezentata in Constanta.

Industria textila este de asemenea regasita in Constanta (lana si imbracaminte).

Industria alimentara include industria moraritului (Constanta si Eforie), industria

zaharului, industria uleiului, industria produselor lactate, conserve de peste, bere

(Constanta).

Constructiile civile, incluzand activitatile asociate porturilor includ intreaga

infrastructura portuara, constructiile hidro, lucrari civile si industriale, precum si

lucrari de irigatii. Constructiile de nave se desfasoara in santierul naval Constanta.

5.10.1.5 Turism

Turismul pe litoral este o activitate profitabila in sectoarele analizate – Mamaia Sud,

Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud si Eforie Nord, in unele dintre acestea fiind

activitatea de baza (Mamaia, Eforie). Deoarece se bazeaza in primul rand pe

facilitatile din zonele de plaja si de coasta, turismul este predominant sezonier (in

principiu se desfasoara in perioada mai-septembrie), cu varful in iulie si august.



Pagina 110

Mamaia este cea mai renumita statiune de pe Litoralul Romanesc. Situata la nord de

Constanta, intre Marea Neagra si Lacul Siutghiol, este statiunea de pe litoral cu cea

mai mare capacitate de cazare. Mamaia este o statiune cu o dezvoltare foarte

dinamica, in ultimii ani construindu-se cateva hoteluri noi, restaurante sau complexe

de magazine. In fiecare an, turistii s-au obisnuit cu faptul ca Statiunea Mamaia ii

intampina cu ceva nou – palmieri, Aqua Magic, fantani arteziene, Telegondola.

Mamaia ofera in prezent posibilitati de cazare multiple, in hoteluri si vile turistice de

la 2 la 5 stele. Deoarece in ultimii ani a devenit neincapatoare in lunile iulie-august, s-

au construit mai multe hoteluri noi, care ofera servicii si dotari de calitate, unele

dintre ele fiind situate pe malul Lacului Siutghiol, o zona a statiunii neexploatata

pana acum. Deoarece gusturile si pretentiile turistilor cresc, din ce in ce mai multe

hoteluri au amenajat spatii pentru tratament si relaxare, cu piscine, saune, sali de

fitness, terenuri de sport. Restaurantele si terasele sunt numeroase, insirate pe toata

faleza si ofera turistilor posibilitatea servirii unor mese complete sau a unor gustari

intre doua bai in mare. Totusi, exista cateva zone in care sunt concentrate mai multe

restaurante: Cazino, Satul de Vacanta si Perla.

Portul Tomis se afla langa Cazino, este un port turistic impodobit cu o spectaculoasa

fantana arteziana al carei jet de apa foarte inalt tasneste direct din mare. In portul

Tomis pot fi admirate ambarcatiuni diverse, de la barci cu panze la iacht-uri de

ultima generatie. Din acest port se pot face scurte plimbari pe mare cu barcile

ancorate in port.

Eforie Nord, situata intre Lacul Techirghiol si Marea Neagra, este o statiune

balneoclimaterica permanenta cunoscuta pentru bazele de tratament balnear, falezele

inalte si zona de promenada cu restaurante. Unul din motivele pentru care Eforie

Nord este una din cele mai aglomerate statiuni il reprezinta existenta Sanatoriului

Balnear Efosan (GRAND), unul din cele mai cautate asezaminte pentru tratarea

diferitelor afectiuni prin metode naturale (bai, aerosoli, namol de Techirghiol).

5.10.2 Impactul prognozat in perioada de constructie

I.1 Activitatile de reabilitare a plajei si construirea de noi structuri de protectie

costiera ar putea provoca un disconfort temporar minor pentru turistii din zona,

indus de zgomotul, praful si modificarile peisajului generate in perioada de executie

a lucrarilor.. Turistii vor fi probabil putin afectati, in cazul in care lucrarile sunt

efectuate in afara sezonului turistic principal.

I.2 Lucrarile de protectie vor determina intreruperea temporara a accesului la

tarm si mare a turistilor in timpul lucrarilor de constructie. Acest lucru ar conduce la

un disconfort temporar negativ minor pentru acestia, ca urmare a pierderii unei

modalitati de agrement.

I.3 Materialul reprezentat de piatra bruta pentru epiuri si digurile sparge-val pot

fi livrate cu barje si, prin urmare, in cursul acestor livrari exista potentialul

intreruperii activitatii pescarilor si a utilizatorilor de agrement ai spatiului maritim.

Acest impact a fost descris in capitolul referitor la pescuit din prezentul raport.

I.4 Va exista o crestere locala temporara a numarului de vehicule implicate in

transportul si furnizarea de materiale si personal pentru zonele in care se vor

desfasura lucrarile, dar acest lucru nu va avea un impact semnificativ asupra

infrastructurii rutiere globale. Cu toate acestea, utilizarea de drumuri inguste care



Pagina 111

duc la plaje vor necesita o atentie deosebita pentru a evita eventuale perturbari

pentru alti utilizatori ai drumului.

Exista potentialul pentru daune negative minore ale rutelor de acces locale pe

parcursul perioadei de constructie.

I.5 In perioada de desfasurare a lucrarilor proiectului va exista un impact benefic

minor asupra mediului socio-economic, ca rezultat al urmatoarelor aspecte:

• Vor fi create noi locuri de munca pentru comunitatile locale in timpul etapei de

constructie a lucrarilor propuse, cu efecte benefice asociate asupra facilitatilor

la nivel local (de exemplu, facilitati de cazare);

• Companiile de constructii implicate in lucrarile prevazute de proiect vor avea

de asemenea beneficii;

• Fondurile colectate de la aceste companii vor contribui la cresterea sumelor

colectate de catre bugetele locale.

5.10.3 Impactul prognozat in perioada de operare

I.6 Lucrarile propuse ar proteja cladirile, transportul intern si obiectivele de

agrement din interiorul zonelor de aparare impotriva eroziunii. Implementarea

proiectului prin marirea zonelor cu plaja va avea ca efect principal cresterea

potentialului turistic si implicit cresterea numarului de turisti si a vizitatorilor in

zonele de litoral incluse in proiect. Acest impact este considerat minor pana la

moderat benefic.

I.7 De asemenea, in zonele studiate vor putea fi atrasi investitori romani sau chiar

straini, dispusi sa investeasca in dezvoltarea zonei fie prin constructia de locuinte, fie

prin construirea altor spatii de cazare si activitatilor conexe (restaurante etc.). Crearea

a cat mai multe facilitati in aceste statiuni va atrage un numar mai mare de turisti,

ceea ce va genera o crestere a incasarilor firmelor de profil, cu implicatii pozitive

asupra bugetelor locale. De asemenea, aparitia unor noi structuri hoteliere si servicii

conexe va implica crearea de noi locuri de munca pentru populatia locala, cel putin in

perioada estivala - potential impact minor pozitiv.

O crestere a numarului de turisti si dezvoltarea zonelor in care se vor desfasura

lucrarile propuse poate duce insa la potentiale efecte minore negative asupra plajelor

reabilitate si a mediului din jurul acestora (de exmplu caracterul peisajului, cresterea

cererii de servicii, pierderea de teren neconstruit etc.) mai ales daca activitatile de

turism nu se vor desfasura conform reglementarilor legale in vigoare.

5.10.4 Masuri de diminuare

Adoptarea de bune practici si introducerea anumitor constrangeri cu privire la

desfasurarea activitatilor de constructie vor ajuta la diminuarea impactul asupra

comunitatilor locale. Urmatoarele masuri ar trebui puse in aplicare:

• Inainte de inceperea lucrarilor de constructii, toate persoanele care locuiesc sau

lucreaza in imediata apropiere a zonelor in care se vor desfasura lucrarile de

constructie ar trebui sa fie informate cu privire la natura, momentul si durata

activitatilor de constructii, inclusiv locatiile propuse, noile rute de acces pe

plaja, controlul traficului si reamenajarea terenului (pentru a minimiza

impactul asupra comunitatii locale);



Pagina 112

• In mod ideal, lucrarile la Tomis vor fi efectuate in etape, astfel incat efectul

global in orice moment sa fie limitat. Potentialul de perturbare a plajei de la

toate cele cinci site-uri este recunoscut si, prin urmare, acolo unde este posibil,

lucrarile de constructie vor fi efectuate, in afara sezonului principal de vacanta.

Cu toate acestea, gestionarea atenta a sectiunilor afectate de plaja va fi necesara

pentru a se asigura ca publicul nu este pus in pericol de lucrarile desfasurate in

zona;

• Semnalizatoarele de navigare ale structurilor de protectie costiera noi sau

extinse trebuie ridicate dinspre mare si instalate semne de avertizare;

• Toate ambarcatiunile ce transporta materiale catre zonele de desfasurare a

lucrarilor propuse trebuie sa fie iluminate corespunzator pe timp de noapte sau

in conditii de ceata;

• Toate rutele vehiculelor de constructie vor fi inspectate inainte si dupa lucrarile

de constructie si orice prejudiciu va fi suportat si remediat de catre Contractor.

Impactul transfrontiera potential generat de lucrarile propuse

Dezvoltarea masurilor propuse s-a bazat pe o analiza detaliata a hartilor si

informatiilor istorice legate de modificarile liniei tarmului. Aceasta analiza a inclus

evaluarea variatiilor din trecut si a celor curente in corelare cu lucrarile de aparare

existente si cu marile diguri portuare. Scopul acestor evaluari a fost acela de a

determina cauzele si efectele interventiilor din trecut si a evolutiei naturale pentru a

putea face prognoze cu privire la evolutia viitoare.

Modelarea, impreuna cu analiza variatiilor din trecut ale liniei tarmului si analiza

probelor de sedimente au dus la identificarea diviziunilor sistemului litoral care

fragmenteaza coasta in subunitati numite ―celule sedimentare. Proiectele de

protectie costiera propuse vor avea efecte doar in cadrul celulei sedimentare in care

sunt propuse respectivele lucrari.

Portul Constanta constituie un element major de separatie litorala, blocand

transportul de sedimente in lungul coastei, astfel incat lucrarile propuse la nord de

portul Constanta nu vor avea influenta asupra litoralului bulgaresc. Lucrarile

propuse intre portul Constanta si Capul Tuzla nu vor avea efecte asupra litoralului

bulgaresc ca urmare a fragmentarii driftului litoral la Tuzla si la Mangalia.

6 Analiza alternativelor

6.1 Alternativa 0

Alternativa 0 este alternativa in care proiectul „Protectia si reabilitarea partii sudice a

litoralului romanesc al marii negre in zona municipiului Constanta (MAMAIA SUD,

TOMIS NORD, TOMIS CENTRU, TOMIS SUD) si in zona EFORIE NORD” nu ar fi

pus in aplicare.

In continuare este prezentata situatia actuala referitoare la fenomenele de eroziune

care au loc in prezent in zonele analizate si consecintele acestora.

Fenomenul de eroziune este un proces evolutiv, generat de actiunea valurilor

provocate de vant. Echilibrul plajelor de pe litoralul romanesc consta in completarea

cantitatilor de sedimente antrenate de valuri, in special in perioada de iarna, cu

sedimente transportate de curentii marini.



Pagina 113

Echilibrul plajelor s-a modificat in sens defavorabil odata cu interventia omului

asupra cursurilor de apa, prin realizarea de baraje si lacuri de acumulare si prin

interventia asupra tarmului Marii Negre prin realizarea porturilor comerciale.

Cu toate ca au fost realizate unele lucrari de protectie costiera, fenomenul de erodare

a plajelor a evoluat in timp.

Cauzele acestui fenomen sunt multiple, dar toate aceste cauze au condus la

schimbarea echilibrului morfologic existent in anii 1960 cand, cu mici exceptii, tarmul

Marii Negre era stabil, iar plajele se intretineau in mod natural.

Zona cea mai afectata de eroziune este zona sudica a litoralului, respectiv intre

Navodari si Vama Veche. Pentru stoparea eroziunilor si refacerea plajelor sunt

necesare noi lucrari de protectie si refaceri de plaje prin innisipari artificiale.

Privind in modul cel mai simplu, raspunsul liniei tarmului la schimbarile factorilor

externi cum ar fi valurile, mareea, curentii si vantul depinde de rezistenta formelor de

teren care alcatuiesc tarmul. In lungul celor mai multe coaste deschise, factorul cheie

pentru schimbarile viitoare este cresterea prezisa a nivelului marii. In lungul

tarmurilor moi, raspunsul natural este mutarea liniei uscatului spre uscat in vederea

adaptarii la cresterea de nivel. Extinderea eroziunii costiere va depinde de

schimbarile din zona de tarm. In consecinta, cresterea nivelului marii va conduce la

adancirea progresiva a apelor din zona de tarm si de aici la o crestere a energiei

valurilor, aceasta putand fi depasita de o crestere in aportul de sedimente din surse

fluviale, longitudinale pe coasta sau chiar dinspre larg.

In absenta unei schimbari semnificative globale sau a accelerarii cresterii de nivel a

marii in urmatorii 30 de ani si luand in considerare absenta unor schimbari

semnificative in managementul costier, este improbabil ca sa apara schimbari majore

in modelul actual al circulatiei sedimentelor si al evolutiei tarmului in zona de

interes. Cel mai probabil, sub influenta cresterii de nivel a marii aflata in derulare si a

interventiilor antropice istorice la scara mare eroziunea locala va continua pe cele mai

expuse sectoare ale coastei deschise, dupa cum se intampla in prezent. Este probabil

ca depunerile vor continua sa fie active la capatul aval al celulelor litorale de

transport a sedimentelor.

Orice crestere modesta in regimul furtunilor ar putea sa conduca la o coborare

suplimentara a plajei si la eroziunea frontala a dunelor. Oricum, o crestere in

frecventa si intensitate a furtunilor majore ar putea deasemenea sa conduca la

intensificarea periodica a transportului nisipului dinspre larg spre zona de coasta.

Miscarea subsecventa a acestor sedimente pe plaje in conditii de vreme buna ar putea

conduce la formarea de sisteme de dune transgresive extinse.

In general, cresterea de nivel a marii va conduce la cresterea adancimii apei in

vecinatatea tarmului si, din aceasta cauza, valuri mai mari se vor sparge de tarm,

conducand la eroziunea plajelor. Acolo unde plajele se continua spre uscat prin zone

joase si nu exista structuri de protectie costiera, ele ar putea sa fie translatate inapoi

printr-o miscare neta spre uscat a liniei maxime a marii. In zonele unde plajele sunt

deja inguste si se continua spre uscat prin zone ridicate sau lucrari de protectie

costiera, exista o mare probabilitate ca ele sa dispara daca nu exista un aport

sedimentar suficient ca sa le mentina. Acest sediment ar putea proveni din

transportul longitudinal din apropierea tarmului sau din eroziunea locala a falezelor

si din aceasta cauza aportul sedimentar va varia la scara locala. Pierderile de plaje ar



Pagina 114

putea fi problematice in special in zonele precum sectoarele dintre structurile

existente la Eforie Nord, unde deja cantitatea de sedimente pe plaja este redusa.

In lungul coastelor din sectorul sudic romanesc al Marii Negre, multe plaje se afla in

mici golfuri, multe din ele fiind artificial delimitate de prezenta jeteelor si a altor

structuri de protectie costiera. In aceste golfuri, odata cu cresterea nivelului marii,

sedimentele de plaja ar putea fi impinse in sus si spre uscat, formand plaje mai

abrupte si mai inguste. In multe cazuri, din cauza lipsei sedimentelor de plaja, plajele

vor deveni permanent submerse, ca urmare a faptului ca nu va exista un nou aport de

sedimente sau nu se va crea o zona joasa in spatele lor, care sa permita translatarea

plajelor spre uscat.

Acolo unde plajele sunt marginite spre interior de structuri de protectie costiera, este

probabil ca expunerea crescuta la eroziune a plajelor si valurile mai inalte de la tarm

sa accelereze eroziunea la baza lucrarilor si sa reduca durata de viata a acestora. De

aceea, acolo unde astfel de structuri trebuie pastrate, ele ar putea necesita intarire

(pentru a rezista riscului de supraincarcare de catre valuri), ridicare (pentru a evita

riscul de inundare prin depasire) si/sau intarirea protectiei bazei (pentru reducerea

riscului subminarii).

In lungul sectoarelor cu faleza, pentru un scenariu de crestere a nivelului marii pot

aparea urmatoarele tendinte:

• Cresterea nivelului la care are loc actiunea valurilor ce are ca rezultat

expunerea crescuta a plajelor si falezelor;

• Cresterea potentialului de tranport litoral longitudinal pe coastele deschise,

desi existenta transportului de sedimente in sine va depinde de disponibilitatea

acestora;

• Scufundarea oricarei platforme de tarm din fata falezelor pe perioade mai lungi

de timp si o inundare permanenta in momentul in care cresterea de nivel a

marii va depasi nivelul maxim mareic actual;

• Atacarea mai frecventa de catre valuri a bazei falezei;

• Accelerarea eroziunii falezelor acolo unde acestea sunt taiate in sedimente moi.

Deoarece in lungul coastei romanesti a Marii Negre majoritatea falezelor sunt

compuse dintr-o platforma calcaroasa situata sub nivelul apei, peste care se afla

nivele de argile si loess, este foarte probabil ca o crestere a nivelului marii sa afecteze

in mod semnificativ ratele de eroziune care deja cauzeaza probleme in unele areale.

Aceste sedimente fine neconsolidate nu vor contribui la echilibrarea plajelor aflate in

eroziune deoarece ele sunt atat de fine incat vor fi spalate spre larg unde, eventual, se

vor depune pe fundul marii.

In tabelul nr. 6.1-1 sunt prezentate sumar schimbarile potentiale in comportamentul

coastelor care pot rezulta fie din scenariile directe de schimbarile climatice prezentate

in sectiunile anterioare din prezentul raport, fie din schimbari ale caracteristicilor si

proceselor costiere care pot rezulta din aceste scenarii.



Pagina 115

Tabelul 6.1-1 Schimbari potentiale in comportamentul coastelor

Factor Sumar al raspunsului

Cresterea accelerata a nivelului

marii

Transgresiunea;

Migrarea punctelor focale ale valurilor;

Cresterea energiei valurilor;

Cresterea frecventei supraspalarii de catre valuri;

Cresterea inundabilitatii zonelor joase.

Schimbarea directiei valurilor Migrarea punctelor focale ale valurilor;

Modificari in directia transportului sedimentelor

litorale;

Modificari in directia transportului sedimentelor de

fund;

Modificari ale asimetriei configuratiei malurilor si

deltelor;

Modificari in tipul comportamental al liniei tarmului

Schimbari in influenta capurilor si promontoriilor

prin difractia valurilor.

Modificari in energia valurilor Modificari in ratele sau locatiile depunerii si

eroziunii;

Modificari in rata de transport a sedimentelor de

fund;

Modificari in configuratia deltei.

Schimbari in modelul precipitatiilor Cresterea instabilitatii pantelor in sezonul de iarna;

Cresterea inundabilitatii sectoarelor joase de tarm in

timpul iarnii;

Schimbari de distributie a vegetatiei cu afectarea

stabilitatii zonelor umede si a dunelor.

Cresterea temperaturii Schimbari de distributie a vegetatiei cu afectarea

stabilitatii zonelor umede si a dunelor.

Modificari in directia si rata de

transport a sedimentelor cauzate de

schimbarea directiei valurilor

Modificari in ratele sau locatiile de depunere si

eroziune;

Modificari in aportul sedimentar in sectoarele de

tarm situate in avalul curentului litoral.

Modificari in aportul sedimentar

cauzate de eroziunea crescuta

Modificari ale orientarii liniei de tarm;

Modificari in ratele sau locatiile de depunere si

eroziune.

Modificari in caracteristicile

valurilor la apropierea de tarm

datorita cresterii de nivel a marii sau

schimbarii de directie a valurilor

Migrarea punctelor focale ale valurilor;

Modificari in directia transportului sedimentelor

litorale;

Reducerea limitarii energiei valurilor la tarm

datorata scaderii adancimii apei.

In concluzie, procesele de eroziune care se desfasoara in zona costiera au condus si

conduc si in prezent la schimbarea echilibrului morfologic al tarmului. Plajele sunt in

permanenta schimbare in urma interventiei valurilor. Fenomenul de eroziune tinde



Pagina 116

sa apara in urma a doua mecanisme esentiale, respectiv pierderi de sedimente

datorate transportului longitudinal si pierderi de sedimente datorate transportului in

sectiune transversala, spre larg.

In cazul unora dintre plajele de pe litoralul romanesc al Marii Negre, echilibrul

morfologic a fost afectat de catre interventiile antropice, fapt care a dus la aparitia

si/sau accentuarea fenomenelor de eroziune costiera. Din acest motiv, in decursul

anilor au fost puse in practica mai multe proiecte de protectie costiera, uneori insotite

de activitati limitate de alimentare artificiala a plajelor. Cu toate acestea, eroziunea a

continuat, ceea ce inseamna ca in unele sectoare litorale este necesara realizarea unor

noi lucrari de protectie costiera care sa includa si activitati de alimentare artificiala la

scara larga a plajelor.

In aceste conditii, in cazul nerealizarii ansamblului de masuri propuse in proiect,

procesele de eroziune costiera ar continua sa actioneze in mod negativ asupra plajelor

din zonele analizate.

In tabelul nr. 6.1-2 sunt prezentate efectele potentiale generate in cazul alternativei

zero, respectiv in cazul neimplementarii lucrarilor propuse.



Pagina 117

Tabelul nr. 6.1-2 Efectele potentiale generate in cazul alternativei zero

Masura prioritara Durata de viata a sistemelor

de aparare

Modificarea tarmului/riscul de

eroziune estimat pentru 30-50 de

ani (variatii in m)

Estimarea efectelor

Mamaia Sud

<5 150 - 170 Schimbarea actuala a liniei tarmului nu ofera indicatii pentru felul in care s-ar

putea modifica linia tarmului in cazul cedarii sistemului de protectie. S-a estimat

o rata “naturala” de eroziune cuprinsa intre -1 si -1,5 m/an. Durata de viata a

sistemului de diguri de-a lungul acestei zone este mai mica de 5 ani. De indata ce

digurile vor ceda, se va produce o eroziune rapida a plajei care a fost blocata de

aceste structuri

Tomis Nord <5 120 – 160 (include alunecari

faleza)

Aceasta coasta a fost modificata semnificativ prin diverse interventii si sisteme de

protectie. Schimbarea actuala a tarmului nu ofera indicatii pentru felul in care s-ar

putea modifica linia tarmului in cazul cedarii sistemului de protectie. S-a estimat

o rata“naturala” de eroziune cuprinsa intre -1,5 si -2m/an. Durata de viata a

sistemului de protectie este mai mica de 5 ani. De indata ce digurile vor ceda, se

va produce o eroziune accelerata a terenului recuperat. Odata reactivate, falezele

vor fi predispuse alunecarilor de teren.



Pagina 118

Masura prioritara Durata de viata a sistemelor

de aparare

Modificarea tarmului/riscul de

eroziune estimat pentru 30-50 de

ani (variatii in m)

Estimarea efectelor

Tomis Sud Sistem de protectie al zonei de

coasta

<10

Portul Tomis

<20

De la portul Tomis la portul

Constanta

<10

150 – 200 (include alunecari

faleza)

Dinamica plajei este afectata aproape in intregime de interventiile umane. Prin

urmare, schimbarea actuala a tarmului nu ofera indicatii ale modului in care ar

putea fi influentata linia tarmului odata cu cedarea sistemului de protectie. S-a

estimat o rata “naturala” de eroziune cuprinsa intre1 si 1,5 m/an. Durata de viata

a sistemului de protectie este mai mica de 10 ani. Pana la momentul in care aceste

diguri vor ceda, tarmul va ramane intr-o pozitie fixa, insa dupa aceea, se va

produce o eroziune accelerata.

Eforie Nord Sistemul de protectie

<5

Portul turistic

>30

60 – 80 (include alunecari faleza) Dinamica plajei este afectata aproape in intregime de interventiile umane. Durata

de viata a sistemului de protectie este mai mica de 5 ani. De indata ce vor ceda, se

asteapta o eroziune accelerata si prin urmare, aceasts problema a fost luata in

calcul. S-a estimat o rata de eroziune de -1m/an in urma cedarii sistemului de

protectie.

Se presupune ca digurile portului Constanta vor continua sa influenteze

intinderea nordica a tarmului, ceea ce ar putea duce la o acumulare de sedimente

la adapostul structurilor.



Pagina 119

6.2 Alternative analizate

In proiectarea lucrarilor de protectie a tarmului si amplasarea acestora in zonele

Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud si Eforie Nord au fost luate in

considerare urmatoarele categorii de optiuni:

• Sursa de nisip pentru alimentarea artificiala: nisip dragat din Dunare sau nisip

de mare;

• Optiuni de dezvoltare, cu nivele graduale de interventie.

Abordarea generala a variantelor de dezvoltare, cu nivele graduale de inteventie a

fost urmatoarea:

Varianta 1 – Prevede innisipare artificiala a plajelor cu o frecventa (relativ) ridicata.

Varianta in care nu se fac reparatii sau modificari ale structurilor existente de

protectie costiera si nici constructia unor noi structuri.

Varianta 2 – Prevede innisipare artificiala a plajelor si o intretinere periodica cu o

frecventa (relativ) redusa. Repararea structurilor existente de protectie costiera pentru

a reveni la starea tehnica proiectata.

Varianta 3 – Prevede innisipare artificiala a plajelor si o intretinere periodica cu o

frecventa (relativ) mult mai redusa. Repararea sau modificarea structurilor existente

de protectie coastiera si construirea unor structuri noi, daca este cazul.

Principala diferentiere intre variante este tipul si frecventa necesara de intretinere,

care in acest caz poate fi descris ca reinnisiparea plajei pentru mentinerea latimii

plajei pentru a asigura protectia impotriva eroziunii si utilizarea ei cu scop de

agrement (diferind volumele si frecventele de innisipare).

Pentru fiecare varianta (de la 1 la 3), trei strategii alternative de innisipare au fost

luate in considerare pentru a permite volume cat mai mari posibile, cu intervale de

reinnisipare cat mai mari sau impartirea in volume mai mici si frecvente de

reinnisipare mari pentru a se incadra in bugetele disponibile, in cantitatile de material

disponibile, constrangerilor logistice si tehnice, problemelor de mediu etc.

Pentru determinarea intervalelor de reinnisipare a plajei au fost adoptate ratele

maxime de modificare a liniei tarmului si cazul cel mai defavorabil cu privire la

durata de viata a structurii.

In continuare sunt prezentate alternativele studiate pentru fiecare sector in parte.

Mamaia Sud

Descrierea Variantei 1

In cazul Mamaia Sud, proprietatile cu risc de eroziune sunt situate dincolo de zona

plajei, astfel ca, daca plaja ar fi in continuare mentinuta, nu va fi nicio pierdere

(dauna) a proprietatilor datorata eroziunii. Tabelul de mai jos prezinta variantele

pentru volumele si intervalele de reinnisipare.



Pagina 120

Varianta Volume de reinnsipare

Intervalele de reinnsipare

1A 151,500m3 11 ani

1B 75.750m3 5.5 ani

1C 37.875m3 2,75 ani


Pe langa reparatiile structurilor de aparare costiera existente (pentru asigurarea unei

durate de functionare proiectata de 50ani) urmatoarele volume si intervale de

reinnisipare au fost estimate.

Varianta Volum de reinnisipare

Interval de reinnisipare

2A 151.500m3 22 ani

2B 75.750m3 11 ani

2C 37.875m3 5,5 ani

Descrierea Variantei 3 – “Investitii maxime”

Pe langa reparatiile structurilor de aparare costiera existente si construirea unora noi

pentru stabilizarea liniei tarmului, urmatoarele volume si intervale de reinnisipare au

fost estimate.



3A 151.500m3 44 ani

3B 75.750m3 22 ani

3C 37.875m3 11 ani

Tomis Nord


In cazul Tomis Nord, proprietatile cu risc de eroziune nu sunt toate situate pe partea

de uscat a plajei astfel incat, chiar daca plaja s-ar mentine in continuare, pierderea

proprietatilor situate pe promontorile dezvoltate (T6 si T8 la T9), va avea loc din

cauza eroziunii. Din acest motiv, Varianta 1 nu face decat sa amane inceputul

pierderilor de active din cauza eroziunii, care ar avea loc in cadrul variantei "Fara

Investitii". Avand in vedere durata de viata reziduala, diferitele estimari pentru

structurile existente arata o intarziere de ansamblu de 15 ani. In cazul variantei "Fara

Investitii" despagubirile au fost aplicate pentru zona dintre T6 si T8, intrucat

inceputul eroziunii la T6, T8 si T9 la T8 va ramane neschimbat de la varianta "Fara

Investitii ". In urma cedarii structurilor de protectie existente, se presupune ca nicio



Pagina 121

reinnisipare suplimentara nu va mai avea loc, deoarece nu ar servi la protejarea de

bunuri. Tabelul de mai jos rezuma alternative pentru volumele de reinnisipare si

intervale aferente.

Varianta Volume de reinnisipare

Intervale de reinnisipare

1A 52.000m3 6 ani

1B 26.000m3 3 ani

1C 13,000m3 1,5 ani


Pe langa reparatiile structurilor de aparare costiera existente (pentru asigurarea unei

vieti functionale proiectata de 50 ani) urmatoarele volume si intervale de reinnisipare

au fost estimate.



2A 52,000m3 19 ani

2B 26.000m3 9,5 ani

2C 13.000m3 4,75 ani


Varianta 3 implica pe langa reparatiile structurilor de aparare costiera existente si

construirea unora noi pentru stabilizarea liniei tarmului urmatoarele volume si

intervale de reinnisipare au fost estimate. In scopul comparatiei variantelor in cadrul

Studiului de Fezabilitate, s-a presupus ca, in urma lucrarilor capitale la structurile de

aparare de coasta este de asteptat ca rata de eroziune pentru perioada 50 ani sa poata

fi presupusa de 0m/an si, prin urmare, nici o reincarcare viitoare nu va fi necesara.

Cerinta reala de innisipare va fi influentata de conditiile climaterice si marimea

valurilor si de calitatea materialelor de constructie folosite.



3A NA NA

3B NA NA

3C NA NA

Tomis Centru


In cazul Tomis Centru, proprietatile cu risc de eroziune sunt situate catre uscat, astfel

daca plaja ar fi in continuare mentinuta, pierderea propietatilor situate pe dezvoltarea

de pe promotoriul T6 datorita faptului ca eroziunea se va produce. Din acest motiv,

Varianta 1 serveste doar la cuantificarea intarzierilor pentru pierderile datorate

eroziunii in varianta “Fara investitii”.



Pagina 122

Tabelul de mai jos prezinta variantele pentru volumele si intervalele de reinisipare.



1A 40, 000m3 6 ani

1B 20, 00m3 3 ani

1C 10, 000m3 1. 5 ani


Varianta 2 presupune lucrari capitale incluzand repararea structurilor existente, cat si

innisiparea initiala totala.

Cu scopul de comparatie a variantelor, in cadrul Studiului de Fezabilitate s-a

presupus ca, in urma lucrarilor capitale la structurile de aparare de coasta este de

asteptat ca rata de eroziune pentru perioada 50 ani sa poata fi presupusa de 0m/an si,

prin urmare, nici o reinnisipare viitoare nu va fi necesara.

Alternative Volum de reinnisipare


2A Nu este cazul Nu este cazul

2B Nu este cazul Nu este cazul

2C Nu este cazul Nu este cazul


Varianta 3, pe langa reparatiile structurilor de aparare costiera existente si construirea

unora noi pentru stabilizarea liniei tarmului urmatoarele volume si intervale de

reinnisipare au fost estimate.

In scopul compararii variantelor, in cadrul Studiului de Fezabilitate s-a presupus ca,

in urma lucrarilor capitale la structurile de aparare de coasta este de asteptat ca rata

de eroziune pentru perioada 50 ani sa poata fi presupusa de 0m/an si, prin urmare,

nici o reinnisipare viitoare nu va fi necesara.

Alternative Valumul de reinnisipare


3A 151, 500m3 44 ani

3B 75, 750m3 22 ani

3C 37, 875m3 11 ani

Tomis Sud


In cazul Tomis Sud, proprietatile cu risc de eroziune sunt situate catre uscat, astfel

incat daca plaja ar fi in continuare mentinuta, nu va fi nici o pierdere a proprietatilor

datorata eroziunii (deteriorarii). Tabelul de mai jos prezinta alternativele pentru

volumele de reinnisipare si intervalele aferente.



Pagina 123

Alternativa Volume de reinnsipare


1A Golfurile 1-3: 33,800m3

Golf 4: 18,000m3

6 ani

1B Golfurile 1-3: 16,900m3

Golf 4: 9,000m3

3 ani

1C Golfurile 1-3: 8,450m3

Golf 4: 4,500m3

1,5 ani


Varianta 2, pe langa reparatiile structurilor de aparare costiera existente (pentru

asigurarea unei vieti functionale proiectata de 50 ani) urmatoarele volume si intervale

de reinnisipare au fost estimate.

Alternativa Volum de reinnisipare


2A NA NA

2B NA NA

2C NA NA


Varianta 3 presupune lucrari capitale, inclusiv reparatii la structurile existente de

aparare, precum si reinnisipare totala. In scopul efectuarii comparatiei intre variante,

in cadrul Studiului de Fezabilitate s-a presupus ca, in urma lucrarilor capitale la

structurile de aparare este de asteptat ca rata de eroziune pentru perioada de 50 ani se

presupune a fi 0m/an si, prin urmare, nicio reinnisipare pe viitor nu va fi necesara.

Cerinta actuala pentru reinnisipare va depinde de conditiile climaterice si marimii

valurilor, precum si de calitatea materialelor de constructie folosite.

Alternative Volum de reinnisipare


3A NA NA

3B NA NA

3C NA NA

Eforie Nord


In cazul Eforie Nord , proprietatile cu risc de eroziune sunt situate catre uscat, astfel

daca plaja ar fi in continuare mentinuta, nu va fi nici o pierdere a proprietatilor

datorata eroziunii (deteriorarii). Tabelul de mai jos prezinta variantele pentru

volumele de reinnisipare si intervalele.



Pagina 124

Varianta Volume de reinnsipare


1A NA NA

1B 77.400m3 25 ani

1C 37.700m3 12,5 ani


Varianta 2 implica, pe langa reparatii ale structurilor existente, si innisiparea plajei.

Au fost estimate urmatoarele volume de nisip necesare si perioada de realimentare a

plajei cu nisip:



2A NA NA

2B 77.400m3 33 ani

2C 38.700m3 16.5 ani


Pe langa reparatiile structurilor de aparare costiera existente si construirea unora noi

pentru stabilizarea liniei tarmului urmatoarele volume si intervale de reinnisipare au

fost estimate.



3A NA NA

3B NA NA

3C 38.700m3 25 ani

6.3 Alegerea alternativei optime

Alternativele luate in considerare in cadrul studiilor de fezabilitate au fost prezentate

anterior.

In tabelul 6.3-1 s-a realizat o analiza comparativa a alternativelor tehnologice

aplicabile.

In cadrul matricei de analiza s-a folosit urmatoarea notatie:

„+” - „aspect pozitiv”

„-” - „aspect negativ”

Gradarea aspectelor s-a facut pe intervalul 0 – 3, in care:

0 – fara efecte



Pagina 125

1 – efecte nesemnificative

2 – efecte semnificative pe termen scurt

3 – efecte semnificative pe termen lung

Criteriile de comparare au fost stabilite pornind de la aspectele importante si situatia

actuala in ceea ce priveste eroziunea costiera, care impun implementarea unui sistem

de combatere a eroziunii si efectelor acesteia, care sa fie eficient din punct de vedere

tehnologic si economic si care sa nu induca efecte de mediu negative semnificative.

In urma analizei comparative, varianta cu cele mai multe aspecte pozitive intrunite a

fost cea a variantei 3, respectiv varianta care implica innisiparea artificiala a plajelor si

o intretinere periodica cu o frecventa (relativ) mult mai redusa, repararea sau

modificarea structurilor existente de protectie coastiera si construirea unor structuri

noi, acolo este cazul.



Pagina 126

Tabelul 6.3-1

Criteriu de evaluare Varianta 0 Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3

Fara interventie Innisipare artificiala a plajelor cu o

frecventa (relativ) ridicata.

Varianta in care nu se fac reparatii

sau modificari ale structurilor

existente de protectie costiera si

nici constructia unor noi structuri.

Innisipare artificiala a plajelor si o

intretinere periodica cu o frecventa

(relativ) redusa. Repararea

structurilor existente de protectie

costiera pentru a reveni la starea

tehnica proiectata

Innisipare artificiala a plajelor si o

intretinere periodica cu o frecventa

(relativ) mult mai redusa.

Repararea sau modificarea

structurilor existente de protectie

costiera si construirea unor

structuri noi.

Grad de protectie

impotriva eroziunii

costiere

-3 1 2 3

Capacitate de retinere a

sedimentelor

-3 0 1 3

Apa* 0 -1 -1 -1

Aer* 0 -1 -1 -1

Peisaj 0 0 0 -1

Zgomot* 0 -1 -1 -1

Biodiversitate/arii

protejate*

-2 -1 -1 -1

Populatie/Zone locuite

(locuinte)

-3 1 2 3

TOTAL -11 -2 1 4

* efectele se manifesta doar in perioada de constructie



Pagina 127

6.4 Alternativa propusa

Din punct de vedere al sursei de nisip pentru alimentarea artificiala, exploatarea

nisipului din Dunare este mai putin costisitoare fata de utilizarea nisipului de mare.

Datorita caracteristicilor texturale - granulometrice, si corelat cu granulometria

sedimentelor de plaja, nisipul de Dunare este mai stabil, cu un timp mai mare de

remanenta pe plaja. De asemenea, cantitatea de nisip de mare care sa aiba acelasi

efect ar trebui sa fie de 1,7 ori mai mare decat in cazul utilizarii nisipului de rau.

In aceste conditii, s-a considerat ca sursa optima de nisip pentru alimentarea

artificiala a plajelor nisipul fluviatil (de Dunare), insa sursa finala ce va fi utilizata va

fi stabilita de catre Antreprenorul general al lucrarilor.

Din punct de vedere al lucrarilor propriu-zise de protectie si reabilitare, au fost aleasa

varianta prezentata anterior in capitolul 1.3.

7 Monitorizarea

Planul de monitorizare a mediului are drept scop urmarirea calitatii factorilor de

mediu in scopul identificarii efectelor pe care le au lucrarile de reabilitare asupra

mediului in perioada de constructie, precum si dupa finalizarea lucrarilor.

Acest plan include descrierea punctelor care vor fi monitorizate, parametrii care vor fi

monitorizati, frecventa de monitorizare. Consultatii viitoare cu autoritatile sunt

necesare pentru a se agrea frecventa monitorizarii si masurile necesar a fi aplicate (ex.

oprirea lucrarilor, masuri de diminuare etc.) pentru fiecare tip de impact.

7.1 Perioada de constructie

In perioada de realizare a lucrarilor de reabilitare propuse in cadrul proiectului vor

trebui monitorizati urmatorii parametrii:

• Bentos si plante bentice;

• Viata acvatica si pasarile;

• Calitatea apelor;

• Calitatea aerului;

• Calitatea sedimentelor;

• Nivelul de zgomot si vibratii.

Monitorizarea bentosului si a plantelor bentice

Analizele biologice vor fi facute pentru atat pentru zonele sursa pentru nisip

selectate, cat si in zonele in care se vor desfasura lucrarile de reabilitare.

Analizele vor include urmatoarele:

• Identificarea speciilor de macrofauna;

• Evaluarea marimii populatiilor: densitate si biomasa;

• Evaluarea structurii claselor de marime a speciilor epibiotice de filtrare.



Pagina 128

Localizarea punctelor se va face luand in considerare stadiul de avansare a

constructiei recifilor artificiali, al epiurilor si stadiul de umplere a plajei.

Monitorizarea vietii acvatice

In zona Eforie Nord, se recomanda monitorizarea dinamicii speciilor Donacilla

cornea si Donax trunculus inainte, in timpul si dupa realizarea lucrarilor.

Monitorizarea vietii pasarilor

La intervale regulate, o inspectie vizuala va fi realizata de catre experti ai vietii

acvatice si experti in studiul pasarilor, cu inregistrarea speciilor si a indivizilor din

fiecare specie pentru plajele de la Mamaia Sud, Eforie Nord, Tomis Sud, Tomis

Centru si Tomis Nord.

Monitorizarea calitatii apelor

In perioada de constructie se vor realiza prelevari de probe de apa din zonele acvatice

din apropierea tarmului din sectoarele analizate si analiza acestora. Pentru probele de

apa prelevate se vor analiza urmatorii indicatori de calitate: nutrienti (nitriti, nitrati,

fosfati), oxigen dizolvat, pH, turbiditate si produse petroliere.

Probarea se va face in 10 puncte pentru fiecare sector si localizarea punctelor trebuie

stabilita functie de stadiul de avansare a constructiei recifilor artificiali, epiurilor si de

stadiul de umplere a plajei.

Masurarea calitatii sedimentelor

Probarea sedimentelor si analizele de laborator vor fi efectuate pentru nisipul din

zonele selectate si pentru zonele acvatice din apropierea tarmului din sectoarele

analizate.

Pentru probele de sedimente prelevate se vor analiza indicatorii de calitate metale

grele, THP, HAP, pesticide organoclorurate.

Numarul de statii de probare pentru fiecare zona va fi 10 si localizarea punctelor

trebuie stabilita luand in considerare stadiul de avansare a constructiei recifilor

artificiali, al epiurilor si stadiul de umplere a plajei.

Monitorizarea nivelelor de zgomot si vibratii

In timpul lucrarilor de constructie, nivelul de zgomot si vibratii, impreuna cu

volumul de trafic, vor fi monitorizate in special in zonele Tomis Nord, Tomis Sud si

Tomis Centru, areale in care zonele rezidentiale sunt relativ apropiate de zonele in

care se vor desfasura lucrarile de reabilitare a plajelor.

Nivelele de zgomot si vibratii existente initial vor fi masurate inainte de inceperea

constructiei. Parametrii ce vor fi monitorizati pentru determinarea nivelelor de

zgomot si vibratie sunt: Leq (dBA) si L10 (dB).

Monitorizarea nivelului de zgomot si vibratie datorate intensitatii traficului va fi

realizata de catre contractor, de trei ori pe an.

Monitorizarea calitatii aerului

Avand in vedere ca in perioada de constructie nu vor exista surse dirijate de emisii in

atmosfera, se propune monitorizarea calitatii aerului in zona prin masuratori de

imisii de pulberi si noxe gazoase specifice traficului si functionarii utilajelor din

frontul de lucru.



Pagina 129

Programul lucrarilor de monitorizare va fi stabilit impreuna cu Agentia pentru

Protectia Mediului Constanta si se va actualiza periodic in concordanta cu cerintele

autoritatii. Obtinerea avizelor intra in sarcina Antreprenorului care va castiga licitatia

si care desfasura activitatea de reabilitare a plajelor.

7.2 Perioada de operare

Analizele biologice vor fi efectuate pentru zonele sursa pentru nisip selectate si

perimetrul submers al plajelor din sectoarele analizate.

Analizele vor include urmatoarele:

• Identificarea speciilor de macrofauna;

• Evaluarea marimii populatiilor: densitate si biomasa;

• Evaluarea structurii claselor de marime a speciilor epibiotice de filtrare.

Probarea se va face in 10 puncte de probare pentru fiecare zona.

In perioada de exploatare se va putea efectua si o monitorizare a mediului social.

Aceasta se va realiza in principiu cu ajutorul unei serii largi de indicatori cum ar fi

informatiile furnizate pentru ANAR Constanta, indicele de venit pe cap de locuitor,

indicele de saracie, PIB-ul regional etc.

8 Situatii de risc

8.1 Impact potential

8.1.1 Perioada de constructie

In timpul lucrarilor prevazute a fi efectuate in cadrul proiectului se pot produce mai

multe categorii de accidente.

Prima categorie de accidente potentiale se incadreaza in categoria accidentelor

specifice activitatilor ce se vor desfasura in aceasta perioada, respectiv accidente care

se produc pe santierele de constructii sau la navigatie. Cauzele acestor accidente sunt

de regula generate de indisciplina si nerespectarea de catre personalul angajat a

regulilor si normelor de protectia muncii, inclusiv neutilizarea echipamentelor de

protectie.

Situatiile/activitatile in care pot aparea accidente:

• Accidente provocate de prezenta „curiosilor” sau turistilor ocazionali care se

pot strecoara in interiorul fronturilor de lucru;

• Inec in timpul executiei lucrarilor de dragaj, consolidarilor, extinderii si

constructiei digurilor si alte lucrari in apa;

• Lucrul cu utilajele si mijloacele de transport;

• Circulatia rutiera interna si pe drumurile de acces;

• Incendii generate din felurite cauze, atat in interiorul santierului, cat si la

bordul navelor sau al vehiculelor terestre;

• Defectiuni la bordul navelor cu care sunt executate lucrarile;



Pagina 130

• Electrocutari, arsuri, orbiri de la diferite aparate utilizate la lucrari;

• Inhalarea unor volume mari de praf sau gaze;

• Explozii ale buteliilor de oxigen sau altor recipienti, de la depozitarea de

substante inflamabile;

• Caderi de la inaltime sau in apa si posibile striviri cauzate de lovirea corpurilor

in cadere de diferite obiecte.

Accidentele mai sus mentionate pot produce invaliditate sau pierderi de vieti, dar

posibilitatea de aparitie a acestor accidente poate fi redusa prin masuri de prevenire

adecvate. Victimele sunt de obicei persoanele mai curioase, si in special copiii, atrasi

de caracterul de noutate al santierului. Perioadele cele mai periculoase sunt cele

nelucratoare, cand controlul accesului la punctele de lucru este mai redus.

De asemenea, exista posibilitatea deversarii de combustibili, uleiuri sau alte substante

utilizate pe plaja sau in apa in caz de accident, cu posibilitatea afectarii calitatii apei si

sedimentelor din zona de producere a accidentului.

Exista potential de stres asupra comunitatilor datorita impactului sau a presupusului

impact datorat lucrarilor de constructie. Acest impact nu este considerat a fi

semnificativ in situatia in care comunitatile locale vor fi informate corespunzator

asupra naturii lucrarilor de constructie.

O alta categorie de accidente potentiale este legata de posibilitatea aparitiei unor

fenomene meteorologice extreme (vanturi puternice, furtuni).

Accidentele care pot aparea privesc in special navele si personalul de la bordul

navelor implicate in executia proiectului si se pot datora ciocnirii acestora de digurile

in constructie sau intre ele. In caz de fenomene meteorologice extreme se pot produce

deteriorari ale utilajelor care pot conduce la deversari de combustibili/materiale fie pe

plaja, fie in apa (functie de locul unde se desfasoara operatiile de reabilitare).

8.1.2 Perioada de operare

Lucrarile propuse vor avea un impact pozitiv asupra comunitatilor locale, prin

protectia continua a vietii si sanatatii umane impotriva eroziunii costiere. Acest va

avea un impact major benefic asupra sanatatii (anxietate redusa) si sigurantei

oamenilor.

Dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare a plajelor din sectoarele analizate, posibilele

accidente sunt legate in special de comportamentul turistilor din perimetrul zonelor

reabilitate.

Reprezentantii publicului larg pot urca in golurile dintre pietre si pot ramane prinsi

intre acestea. Exista, de asemenea, riscul ca odata ce rocile sunt plasate pe mal,

publicul sa se poata plimba pe stanci la reflux si sa alunece. In mod similar, in cazul

in care pe digurile noi sunt construite ulterior trotuare, reprezentantii publicului pot

merge la capatul dinspre mare al digurilor si, in timpul unor eventuale furtuni, sa fie

«spalati» in mare de valurile mari. Noile structuri de piatra sau cele care vor fi extinse

pot reprezenta, de asemenea, un pericol pentru siguranta ambarcatiunilor de

agrement si a navelor de pescuit. In consecinta, semnificatia acestor efecte ar putea

varia de la un impact nesemnificativ la un impact negativ major. Experienta similara

din alte zone de tarm cu structuri de piatra a aratat ca aceste riscuri sunt foarte mici,

si nu sunt neaparat mai mari decat riscurile asociate cu alte forme de constructie de



Pagina 131

pe coasta (de exemplu pereti/consolidari din beton etc.). Este de asteptat ca golurile

de piatra sa fie umplute cu nisip, ceea ce va reduce gradul de periculozitate.

8.2 Masuri de prevenire a accidentelor

8.2.1 Perioada de constructie

Masurile de prevenire a accidentelor care pot aparea in perioada de executie a

lucrarilor prevazute in cadrul proiectului prevad respectarea legislatiei romanesti

privind protectia muncii, paza si protectia civila, gestionarea deseurilor, masurile de

protectie si stingere a incendiilor si altele.

In general, masurile se vor referi la:

• Controlul strict al personalului muncitor privind disciplina in santier;

• Instructajul periodic, purtarea echipamentului de protectie, verificari privind

consumul de alcool sau de stupefiante, prezenta stricta la locul de munca unde

sunt repartizate persoanele care vor lucra;

• Realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari pentru delimitarea

perimetrelor in care sunt efectuate lucrari, indicatoare de interzicere a accesului

in anumite zone, a placutelor indicatoare cu insemne de pericol;

• Controlul strict al accesului persoanelor in santier;

• In perimetrele unde va fi efectuat dragajul se impune semnalizarea vizibila a

punctelor de lucru si a senalului navigabil;

• Semnalizarea zonelor si a perioadelor de interzicere a navigatiei;

• Verificarea, inainte de inceperea lucrului, a utilajelor, mijloacelor de transport,

macaralelor, echipamentelor, utilajelor pentru a constata integritatea si starea

lor functionare; luarea masurilor necesare de reparatie/inlocuire in cazul

identificarii unor disfunctionalitati in functionarea utilajelor;

• Verificarea sistematica a starii tehnice si de siguranta a navelor cu care vor fi

efectuate lucrarile;

• Verificarea, la perioade normate, a instalatiilor electrice, instalatiilor de aer

comprimat, buteliilor de oxigen sau a altor containere cu materiale explozive,

inflamabile, toxice si periculoase (functie de situatie).

8.2.2 Perioada de operare

Dupa finalizarea proiectului, masurile de prevenire a accidentelor se vor conforma

legilor si hotararilor in vigoare privind Gospodarirea Integrata a Zonei Costiere si de

utilizare a plajelor turistice.

Planurile de masuri trebuie sa prevada:

• Semnalizarea corespunzatoare a digurilor submerse;

• Demarcarea clara a perimetrelor in care este permis inotul pentru turisti si a

celor in care e permisa navigatia ambarcatiunilor de agrement;

• Pregatirea corespunzatoare a personalului Salvamar pentru ca perimetrele

mentionate mai sus sa fie respectate de catre utilizatori, precum si pentru

interventia in caz de accidente;



Pagina 132

• Organizarea serviciului sanitar pentru interventie eficienta in caz de accidente;

• Organizarea unui sistem de supraveghere care sa previna posibilele accidente

de pe diguri.

Planurile de detaliu privind masurile de reducere si eliminare rapida a unor

accidente si avarii vor trebui sa contina indicatii, masuri si responsabilitati precise

pentru fiecare tip de accidente in parte.

Concesionarii perimetrelor de plaja vor trebui sa implementeze un sistem de

comunicatii de urgenta care sa functioneze permanent si sa poata alarma in mod

eficient organele abilitate in cazul producerii unor accidente/avarii. Personalul

deservent va trebui sa fie calificat pentru a furniza informatii clare si pertinente.

9 Descrierea dificultatilor

La efectuarea lucrarilor pentru Evaluarea Impactului asupra Mediului si la redactarea

Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-au intampinat o

serie de dificultati legate de lipsa informatiilor referitoare la organizarile de santier

aferente celor 5 sectoare analizate. Lipsa acestor informatii referitoare la locul de

amplasare a organizarii de santier, la modul de organizare a santierului, tipul si

numarul de utilaje ce se vor folosi, gropile de imprumut, tehnologiile ce se vor utiliza

pentru executia lucrarilor, numarul de persoane ce isi vor desfasura activitatea etc.

nu a permis evaluarea unor aspecte legate de aceasta activitate cum ar fi tipul si

consumurile de combustibil, cantitatile de deseuri ce se vor genera, cantitatile de apa

necesare pentru alimentarea organizarii de santier, cantitatile si compozitia apelor

uzate ce vor rezulta, emisiile de noxe gazoase evacuate de utilajele ce se vor folosi

pentru executia lucrarilor si implicit nu a putut fi evaluat impactul generat de aceasta

activitate asupra factorilor de mediu.

Analiza efectuata si masurile propuse nu solutioneaza toate problemele legate de

protectia mediului in perioada de executie a lucrarilor de reabilitare propuse pentru

cele 5 sectoare de plaja. Aceasta situatie este justificata, pe de o parte prin

complexitatea activitatilor de constructii si, pe de alta parte, prin lipsa

informatiilor/datelor esentiale necesare evaluarii impactului, a caror responsabilitate

revine antreprenorului general, respectiv titularului activitatii de constructii. Acesta

are responsabilitatea alegerii si dimensionarii parcului auto, amplasarii organizarilor

de santier, stabilirii tehnologiilor si fluxului lucrarilor de executie etc.

Constructorului ii revine si sarcina monitorizarii activitatii de santier in vederea

respectarii prevederilor legale privind protectia mediului. Monitorizarea poate fi

realizata prin forte proprii sau, de preferat, printr-o persoana juridica atestata, neutra.

De asemenea, Antreprenorul care va executa lucrarile va fi responsabil pentru

obtinerea avizelor si acordurilor necesare desfasurarii activitatii.



Pagina 133

10 Rezumat fara caracter tehnic

10.1 Introducere

Halcrow Romania a fost desemnata de catre Administratia Nationala Apele Romane

la inceputul primaverii anului 2011 sa elaboreze un nou Master Plan pentru zona

costiera care sa stabileasca o viziune durabila si strategica pentru managementul

intregii zonei costiere romanesti a Marii Negre.

Master Plan-ul a identificat cinci zone prioritare pentru reabilitarea zonei costiere

romanesti cu accent pe restaurarea si imbunatatirea mediului.

Primele 5 zone prioritare in ceea ce priveste necesitatea lucrarilor costiere de protectie

si reabilitare a partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre sunt: Mamaia Sud,

Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud si Eforie Nord si au fost analizate in

prezentul raport.

Lucrarile propuse, care au fost elaborate in cadrul Studiilor de fezabilitate pentru cele

5 zone prioritare, cuprind o combinatie de lucrari de protectie costiera pentru

reducerea energiei valurilor, retinerea nisipului pe plajele Marii Negre, reducerea

curentului de-a lungul tarmului (de exemplu deplasarea sedimentelor costiere in

zonele adiacente coastei) si imbunatatirea plajelor.

Acest Raport privind Impactul asupra Mediului prezinta rezultatele evaluarii

impactului asupra mediului (EIM) pentru lucrarile de protectie costiera prioritare

pentru zonele Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud si Eforie Nord si

efectele potentiale asupra mediului ale lucrarilor propuse si respecta prevederile

Directivei UE privind EIM, Ordinului MAPM nr. 863 din 26 septembrie 2002, privind

aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a

impactului asupra mediului si Ordinului Ministrului Mediului si Padurilor nr.

135/10.02.2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului

asupra mediului pentru proiecte publice si private. Acest capitol reprezinta

rezumatul elementelor cheie subliniate in REIM intr-un limbaj netehnic.

10.2 Alternative

Pentru protejarea zonei costiere a Marii Negre in cele cinci zone prioritare au fost

considerate urmatoarele optiuni alternative:

• Optiunea 0: “Fara interventie” - nu se face nici o interventie pentru prevenirea

eroziunii continue a coastei, fiind exacerbata de cresterea nivelului marii si de

cresterea frecventei furtunilor;

• Optiuni cu diferite nivele de interventie:

o Alimentarea plajelor cu frecventa ridicata (de exemplu alimentarea in

mod regulat a plajelor) – fara reparatii sau modificari ale structurilor

de protectie costiera existente sau construirea unor noi structuri;

o Alimentarea plajelor cu frecventa redusa (de exemplu alimentarea in

ocazionala a plajelor) – reparatii ale structurilor de protectie costiera

existente pentru mentinerea sau imbunatatirea protectiei costiere

furnizata in prezent;



Pagina 134

o Alimentarea plajelor cu frecventa foarte redusa - repararea sau

modificarea structurilor de protectie costiera existente si, daca este

necesar, construirea unor noi structuri de protectie;

o Surse alternative de nisip pentru realimentarea plajelor, de exemplu

dragarea bancurilor de nisip din fluviul Dunarea sau din mare;

• Diferite combinatii ale urmatoarelor lucrari pentru fiecare din cele 5 sectoare cu

lucrari prioritare:

o Realimentarea plajelor;

o Reabilitarea digurilor sparge-val existente si/sau construirea unor noi

tipuri de diguri sparge-val;

o Reabilitarea epiurilor/jetelelor existente si/sau construirea unor noi

structuri;

o Demolarea si indepartarea unor structuri de protectie costiera

existente.

10.3 Descrierea lucrarilor

Schemele propuse vor presupune urmatoarele lucrari:

10.3.1.1 Mamaia Sud

In principiu, se propun urmatoarele lucrari:

• Reabilitarea a doua diguri paralele cu tarmul;

• Realizarea unui epiu de protectie a zonei innisipate;

• Realizarea a 3 (trei) diguri ingropate (pinteni) de fixare a zonei innisipate;

• Realizarea a 3 (trei) diguri ingropate (pinteni) de fixare a plajei existente in

afara zonei innisipate, la Nord de aceasta;

• Innisiparea plajei prin aport de nisip;


10.3.1.2 Tomis Nord

Pentru sectorul Tomis Nord se propun urmatoarele lucrari:

• Prelungirea digului C9 al adapostului portuar de la pescarie;

• Prelungirea epiului existent C8;


• Prelungirea a epiului existent C6-2;

• Realizarea unui dig submers, paralel cu tarmul;

• Realizarea a 3 (trei) diguri ingropate (pinteni) de fixare a nisipului;

• Innisiparea zonei cuprinse intre epiurile C8 si C6-2;




Pagina 135


In principiu, pentru sectorul Tomis Centru se propun urmatoarele lucrari:

• Prelungirea epiului T6-1;

• Reabilitarea unei portiuni din epiul T5 si prelungirea acestuia;

• Realizarea unui dig submers paralel cu tarmul;

• 2 (doua) diguri ingropate (pinteni) de fixare a nisipului pe plaja;

• Innisiparea plajei intre epiurile existente T6-1 si T5;


10.3.1.4 Tomis Sud

In principiu, pentru sectorul Tomis Sud se propun urmatoarele lucrari:

• Reabilitarea partiala si prelungirea epiului existent C4;


• 2 (doua) diguri submerse paralele cu tarmul;

• Un dig ingropat (pinten) de fixare a nisipului;

• Innisiparea zonei cuprinsa intre epiurile C1 si C5;


10.3.1.5 Eforie Nord

In principiu, pentru sectorul Eforie Nord se propun urmatoarele lucrari:

• Reabilitarea si prelungirea epiului existent J1 (EN4);

• Reabilitarea epiului existent J2 (EN5);

• Demolarea a patru epiuri existente;

• Construirea a trei diguri submerse;

• Innisiparea plajei prin aport de nisip;


Lucrarile de constructie propuse vor fi efectuate pe o durata de doi ani. Reabilitarea

digurilor paralele cu tarmul si constructia digurilor submerse va fi realizata de pe

mare. Piatra bruta va fi introdusa in timpul lunilor de vara, pentru a evita furtunile,

iar pentru a evita perturbarea plajelor vor fi utilizate echipamente plutitoare . In cazul

in care va fi posibil, lucrarile ramase vor fi efectuate in afara sezonului de vara (adica

in cursul perioadei toamna - primavara).

Lucrarile propuse vor fi realizate in cadrul sau in zone adiacente unor arii naturale

protejate si de agrement de o importanta semnificativa.

10.4 Impactul potential si masuri de diminuare

10.4.1 Impactul potential asupra apei

Lucrarile de protectie costiera propuse pot afecta forma coastei, ca urmare a

introducerii unor noi si/sau modificari ale structurilor existente pentru protectia



Pagina 136

coastiera (de exemplu diguri sparge-val si epiuri) si astfel sa aiba un impact potential

asupra apelor costiere de mica adancime ale Marii Negre.

Cresterile temporare de sedimente / nisip in suspensie in apa ce vor aparea in timpul

oricarei activitati de excavare, efectuate pentru a construi noi structuri din piatra si in

timpul depunerii de material pentru reincarcarea plajelor, pot afecta calitatea apei din

Marea Neagra. Aceste schimbari au potentialul de a afecta atat calitatea, cat si

aspectul vizual al apei pentru utilizatorii de agrement (de exemplu, inotatorii) si

pentru biodiversitate. Impactul asupra calitatii apei asociat cu sursele de piatra si

nisip pentru lucrarile propuse vor fi luate in considerare de catre Contractant in faza

de proiectare detaliata a schemelor.

Deversarea accidentala de materiale in timpul constructiei are potentialul de a

determina deteriorarea calitatii apei marine. Natura si severitatea oricarui impact

negativ asociat cu scurgerile accidentale este dificil de evaluat. Orice poluare sau

deteriorare a calitatii apei poate avea un impact asociat asupra faunei salbatice, a

peisajului si pentru cei care locuiesc in zona. Cu toate acestea, in urma punerii in

aplicare a bunelor practici de constructie si a masurilor de control al poluarii pentru a

minimiza riscul de poluare si a proteja viata marina, un eveniment de poluare este

foarte putin probabil.

10.4.2 Impactul potential asupra aerului

In timpul lucrarilor de constructii, emisiile locale pot creste temporar datorita

circulatiei a vehiculelor determinata de activitatile de constructie. Lucrarile de

constructie de asemenea pot conduce la cresterea temporara a emisiile de praf in

timpul miscarii si depunerii nisipului. Nivelurile vor varia in functie de intensitatea

lucrarilor, perioadele de vreme uscata prelungita si conditiile de vant.

Pentru a reduce emisiile vehiculelor si a nivelurilor de praf, o serie de masuri vor fi

adoptate, inclusiv limitarea operatiunilor in timpul perioadelor cu vant puternic,

udarea solurilor pe drumurile de acces pe timp de vreme uscata, acoperirea cu

prelata a vehiculelor grele de marfa si intretinerea echipamentelor in stare buna de

functionare.

10.4.3 Zgomot si vibratii

Este inevitabil faptul ca nivelul de zgomot generat in timpul constructiei, care va avea

loc in mare masura in afara sezonului de vara turistic, va fi mai mare decat nivelurile

existente de zgomot de fond. Lucrarile sunt, prin urmare, susceptibile de a provoca

unele tulburari de zgomot locale si perturbarea rezidentilor, lucratorilor si a

utilizatorilor de agrement in si in jurul zonelor de lucrari propuse. Unele instalatii vor

functiona pe plaja si vor fi auzite de la proprietatile rezidentiale si de cazare turistica

(hoteluri de exemplu), in special cele situate pe coasta sau cu vedere la plaja. Zonele

cele mai susceptibile de a fi afectate de nivelurile ridicate de zgomot temporar in

timpul lucrarilor de constructie sunt Tomis Nord, Tomis Sud, Tomis Centru, aceste

zone de lucru fiind situate mai aproape de locuinte rezidentiale.

Exista mai multe masuri de protectie pentru a minimiza efectele zgomotului produs

de lucrarile de constructie si acestea vor fi aplicate in timpul lucrarilor. Nivelurile

corespunzatoare de zgomot si de orele de lucru pentru constructia schemelor propuse

vor stabilite de comun acord cu Agentia pentru Protectia Mediului - APM Constanta

de catre contractor. Toate elementele instalatiilor vor fi corect intretinute si folosite



Pagina 137

pentru a minimiza zgomotele. Comunitatea locala va fi, de asemenea, pe deplin

informata cu privire la natura si calendarul activitatilor.

Miscarile vehiculelor grele care furnizeaza nisip, piatra si beton in zonele de lucrari

propuse pot provoca vibratii localizate, care pot afecta temporar comunitatile din

imediata apropiere a lucrarilor.

10.4.4 Impactul asupra solului

Unele compactari ale sedimentelor plajelor pot sa apara ca un rezultat al circulatiei

vehiculelor in lungul plajelor. Orice zona afectata de lucrarile de constructie va fi

refacuta la finalizarea constructiei.

Dupa finalizarea lucrarilor de constructie, zonele in care se va realiza reincarcarea

plajelor vor avea ca rezultat un impact pozitiv asupra stabilitatii plajelor.

10.4.5 Impactul asupra biodiversitatii

Constructia propusa/prelungirea digurilor sparge-val si a epiurilor, impreuna cu

reincarcarea plajei vor avea loc in cadrul si adiacent Zonei de Protectie Speciala a

Marii Negre. Aceasta este un sit de conservare desemnat la nivel international pentru

populatiile sale de pasari. Exista potentialul unui impact negativ asupra pasarilor de

apa desemnate si ne-desemnate in cadrul acestui sit, din cauza tulburarilor / pierderii

habitatului folosit pentru hranire din zona structurilor noi sau a celor extinse, precum

si datorita zgomotului, vibratiilor si tulburarilor vizuale provocate pasarilor in timpul

lucrarilor de constructie. Atenuarea acestor efecte este dependenta de utilizarea de

catre pasari a zonelor de constructie, care in prezent este necunoscuta. Se va evita

sezonul de reproducere. Cu toate acestea, in cazul in care exista putine pasari de

reproductie, dar concentratii importante de non-reproducere, atunci sezonul de vara

ar putea fi cea mai buna perioada de timp pentru desfasurarea lucrarilor. Ar putea fi

necesara o reducere a nivelului de zgomot, astfel incat utilizarea de metode

nepercutante de amplasare a piloanelor ar putea fi luata in considerare.

In cazul in care pasarile cuibaresc pe plaja, in zona de studiu (de exemplu, in

sectiunile Tomis), exista un potentialul ca aceste pasari sa fie perturbate prin

realizarea lucrarilor de reincarcare a plajei. Cu toate acestea, adecvarea habitatului de

cuibarit pentru unele pasari care cuibaresc la sol este in mare masura determinata de

elevatie (care determina riscul de inundatie in perioada de cuibarit). Ridicarea

nivelului plajei poate atrage pasari care cuibaresc la sol si poate minimiza potentialul

de inundare a oricaror cuiburi existente, devedind astfel benefica si oferind o mai

mare oportunitate pentru succesul reproductiei.

Lucrarile de constructie ar putea deranja mamiferele marine, inclusiv delfinii, din

cauza nivelului crescut de zgomot si vibratii, precum si deteriorarea habitatelor

determinata de amprenta noilor structuri. Cu toate acestea, avand in vedere suprafata

intinsa de mare disponibila in jurul lucrarilor de protectie costiera propuse, perioada

de timp relativ scurta necesara constructiei si faptul ca cele mai multe animale marine

evita zonele de zgomot si vibratii crescute, se anticipeaza ca orice impact potential

negativ va fi minimizat.

Ar putea exista, de asemenea, unele efecte negative asupra ecologiei marine (de

exemplu, nevertebrate) determinate de tulburarea de sedimente in apa in timpul

reincarcarii plajei.



Pagina 138

Noile/extinse structuri de piatra ar oferi un nou habitat pentru organismele marine si

ar putea imbunatati biodiversitatea tarmului.

Traficul de acces pentru lucrarile de constructie va fi restrictionat, in cazul in care este

posibil, pentru drumurile existente si pentru rutele noi definite in interiorul zonelor

de lucru propuse. In cadrul organizarilor de santier de pe plaja se va evita deranjarea

vegetatiei care creste pe plaja.

10.4.6 Impactul asupra pescuitului

Lucrarile propuse se incadreaza in doua zone desemnate pentru cresterea midiilor,

scoicilor si melcilor. Acestea sunt zonele desemnate in conformitate cu legislatia UE

pentru a proteja si, daca este necesar, pentru a imbunatati calitatea apei pentru

moluste comestibile. Lucrarile de reincarcare a plajei au potentialul de a modifica

local negativ calitatea apei in interiorul acestor zone desemnate pentru cresterea

molustelor, de la niveluri ridicate de sedimente din apa si sedimente depuse pe

fundul marii. Cu toate acestea, dovezile sugereaza ca cele mai multe specii de

moluste sunt bine adaptate la apele tulburi si, implicit la mediul existent ridicat de

energie al Marii Negre. In plus, masurile de control al poluarii vor fi implementate

pentru a proteja zonele de crestere a molustelor.

Exista un potential pentru perturbari fizice directe sau pierderea de moluste in cadrul

amprentei structurilor propuse pentru protectia coastiera. Cu toate acestea, avand in

vedere scara mica si natura temporara a lucrarilor de constructii, acest lucru va afecta

doar un procent foarte mic din populatia totala din Marea Neagra. In zonele

cunoscute pentru a fi utilizate pentru pescuit comercial si pentru cresterea

molustelor, amprenta zonelor de constructie pentru noile structuri sau pentru cele

extinse ar trebui sa fie redusa ori de cate ori este posibil pentru a minimiza

perturbarea molustelor.

In timpul constructiei vor exista unele tulburari ale pescuitului comercial.

Amplasarea de noi structuri poate perturba comportamentul pestilor, sedimentele

asociate cu depunerea icrelor, pepiniere si iernat care pot fi prezente in zonele de

lucrari propuse si precum si rutele de migratie pentru diferite specii. Structurile

propuse au potentialul de a determina deplasarea temporara a unor pesti si

nevertebrate in timpul constructiei. Cu toate acestea, majoritatea pestilor sunt de

obicei extrem de mobili si este de asteptat sa se mute departe de zone localizate cu

perturbatii (de exemplu, prin niveluri crescute de sedimente si/sau nivele de zgomot

si vibratii mai mari decat normale), in timpul lucrarilor constructie.

Pescarii ar putea sa se mute mai departe pentru a gasi speciile lor tinta, ceea ce ar

putea avea efecte negative asupra pescuitului comercial. Ar putea fi intreruperi

temporare ale activitatilor de pescuit, ca urmare a prezentei navelor asociate

lucrarilor de constructie si a barjelor pentru livrarea materialelor. Aceste operatiuni ar

putea afecta habitate, perturba sau determina pierderea de unelte de pescuit statice si

restrictiona accesul catre zonele de pescuit costier din cadrul Marii Negre. Este

probabil ca nisipul sa fie livrat de la o barja ancorata in larg, printr-o conducta, care

poate afecta uneltele de pescuit fixe si restrictiona accesul traulerelor din cauza

pericolului prezentat de conducta. Este dificil sa se cuantifice efectele reale asupra

activitatilor de pescuit determinate de lucrarile de constructie, deoarece lucrarile

propuse sunt de natura temporara si ar putea exista argumentul ca traulerele sunt

libere sa se mute in zonele adiacente ale coastei in timpul perioadei de constructie.



Pagina 139

10.4.7 Impactul asupra peisajului si confortului vizual

In timpul perioadei de constructie poate sa apara un impact negativ temporar asupra

caracterului local al peisajului si al confortului vizual pentru turisti, locuitorii din

zona si vizitatori, ca urmare a prezentei masinilor, materialelor si a activitatilor de

constructie. Contractorul va fi obligat sa asigure organizarea de santier astfel incat sa

minimizeze impactul negativ vizual si impactul negativ asupra peisajului. Lucrarile

pe plaja vor fi efectuate in afara sezonului turistic, pentru limitarea impactului asupra

utilizatorilor de agrement.

Impactul structurilor noi de piatra asupra caracterului peisajului va fi similar cu cel

din prezent si va depinde de gradul de acoperire a structurilor. Deoarece in zonele de

lucrari propuse exista deja structuri de aparare a coastei si zona de coasta este deja

dezvoltata, peisajul de coasta existent este probabil sa fie in masura a se adapta noilor

structuri, fara un impact negativ asupra caracterului peisajului local.

Lucrarile de reincarcare a plajei sunt susceptibile de a imbunatati caracterul peisajului

plajei locale existente, creand un peisaj mai natural. Nisipul importat ar trebui sa

completeze culorile naturale pe plaja afectata.

Demolarea si indepartarea structurilor de piatra deteriorate in unele zone, impreuna

cu niveluri mai ridicate ale plajei rezultate din operatiunile de reincarcare, sunt de

natura sa amelioreze vederile plajei pentru utilizatorii de agrement, localnici si

vizitatori.

Efectele vizuale ale structurilor auxiliare (cum ar fi semnele de avertizare si a

luminilor de navigatie etc.), furnizate de catre Contractor ar trebui sa fie luate in

considerare pentru a se asigura ca acestea sunt integrate in caracterul peisajului local.

10.4.8 Impactul asupra patrimoniului cultural si mediului istoric

In perioada de executie a lucrarilor propuse nu va exista nici un impact cunoscut

asupra sit-urilor arheologice submerse sau marine in zonele lucrarilor de protectie

costiera propuse. Cu toate acestea, un impact potential negativ asupra oricaror resturi

arheologice ingropate poate sa apara in cazul in care nivelurile de plaja sunt mai mici

decat in cazul lucrarilor anterioare, in timpul constructiei digurilor si a operatiunilor

de reincarcare a plajei. In cazul in care ar avea loc, severitatea unui astfel de impact ar

fi dependenta de valoarea arheologica a resturilor identificate. O scurta vizionare

arheologica va fi realizata in cursul tuturor lucrarilor de excavare. Orice descoperire

va fi ulterior inregistrata si raportata in mod corespunzator.

Beneficiul principal al patrimoniului cultural si al mediului istoric ar fi protectia

impotriva eroziunii a oricaror sit-uri arheologice si culturale importante descoperite

in zona lucrarilor de protectie costiera propuse.

10.4.9 Impactul asupra mediului socio-economic

Lucrarile propuse vor proteja cladirile, transportul intern si obiectivele de agrement

impotriva efectelor eroziunii. Reincarcarea zonelor de plaja va imbunatati potentialul

lor turistic si va creste potential numarul de turisti si vizitatori in zonele de coasta in

care sunt propuse lucrarile de protectie. Vor fi create noi locuri de munca pentru

localnici in faza de constructie a schemelor propuse, cu efecte benefice asociate

facilitatilor locale (de exemplu, cazare).

Investitori romani si straini pot fi, de asemenea, atrasi in zona nou protejata,

incurajand investitiile in dezvoltari rezidentiale si de turism. Crearea de mai multe



Pagina 140

facilitati turistice va genera cresterea veniturilor pentru economia locala. Acest lucru

ar putea avea efecte benefice asupra ocuparii fortei de munca pentru noile structuri

hoteliere si servicii conexe, ceea ce va crea noi locuri de munca pentru localnici. Cu

toate acestea, un numar tot mai mare de turisti si dezvoltarea zonelor unde se propun

lucrarile de protectie costiera pot duce la efecte negative asupra plajelor si asupra

mediului inconjurator, de exemplu prin cresterea presiunii asupra peisajului,

cresterea cererii de servicii si pierderea terenului neamenajat, in special in cazul

activitatilor turistice ce nu au loc in conformitate cu legislatia in vigoare.

Cu toate ca este putin probabil ca turistii sa fie afectati in cazul in care lucrarile sunt

efectuate in afara principalului sezon turistic, activitatile legate de reincarcarea plajei

si constructia de noi structuri de protectie costiera vor afecta locuitorii din apropierea

plajei din punct de vedere al zgomotului, prafului, tulburari ale confortului vizual si

accesul la plaja. Cei care traiesc sau lucreaza in imediata apropiere a lucrarilor de

constructie trebuie sa fie informati cu privire la natura, momentul si durata

activitatilor de constructie.

Pe parcursul perioadei de constructie pot sa apara unele daune asupra cailor locale de

acces. Toate rutele folosite de vehiculele implicate in activitatile de constructie vor fi

inspectate inainte si dupa constructie si orice daune vor fi reparate de catre

Contractor.

Adoptarea de bune practici si introducerea anumitor constrangeri cu privire la

activitatile de constructie vor ajuta la atenuarea impactului asupra comunitatii locale.

In mod ideal, lucrarile pentru sectoarele Tomis vor fi efectuate in etape, astfel incat

efectul global in orice moment sa fie limitat. Potentialul tulburarii plajelor in cazul

celor cinci sectoare este recunoscut si, prin urmare, in cazul in care este posibil,

lucrarile de constructie vor fi efectuate in afara sezonului de vacanta principal. Cu

toate acestea, gestionarea atenta a sectiunilor de plaja afectate va fi necesara pentru a

se asigura ca publicul nu este pus in pericol in timpul lucrarilor de constructie.

10.5 Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului

Impactul produs asupra mediului prin realizarea lucrarilor de reabilitare a celor cinci

sectoare este generat de lucrarile de executie propriu-zisa a acestora.

Elementele negative cele mai importante ale impactului asupra mediului se vor

manifesta in perioada de executie a lucrarilor de reabilitare prin:

• Zgomotul generat de utilaje in timpul perioadei de constructie poate afecta

locuitorii din zonele Tomis Nord, Tomis Sud si Tomis Centru, avand in vedere

distantele relativ mici fata de zonele rezidentiale, precum si pasarile de uscat

din zonele celor cinci sectoare in care se vor desfasura lucrarile de reabilitare;

• Cresterea importanta a turbiditatii, pe durata efectuarii lucrarilor de dragare a

nisipului si de reabilitare a plajelor, in special in timpul operatiilor de

innisipare;

• Scurgerile accidentale de combustibili, uleiuri sau alte materiale de constructie

in apa Marii Negre in timpul constructiei de structuri marine si reincarcarii

plajei, precum si de la transportul materialelor de constructie pe mare sau in

timpul transportului rutier pot afecta local calitatea apei;



Pagina 141

• Alimentarea vehiculelor si a echipamentelor de lucru este o sursa potentiala de

poluare a apelor de suprafata si subterane;

• Praful generat in timpul operatiilor traficului asociat activitatilor de dragare si

transport al nisipului, reprofilarea nisipului si in special de lucrarile propriu-

zise de constructie (reinnisiparea plajei, extinderea jetelelor, structurile sparge

val etc.) si de operarea echipamentelor;

• Tulburarea sau pierderea habitatelor din zona de apa mica (zona de hranire) a

pasarilor acvatice si din deranjarea acestora datorita zgomotului, vibratiilor si

tulburarilor vizuale din timpul fazelor de constructie;

• Reincarcarea plajelor cu nisip poate conduce la afectarea pasarile ce cuibaresc

pe plajele din sectoarele Tomis;

• Pe durata lucrarilor de constructie poate aparea deranjarea temporara a

cetaceelor si a altor animale marine mari datorita nivelelor ridicate de zgomot,

vibratii si a construirii unor bariere fizice (degradarea habitatului);

• Pot exista efecte asupra mediului marin datorita eliberarii de sedimente in

coloana de apa in timpul reincarcarii cu nisip a plajelor. Acest proces poate

modifica caracteriticile sedimentului in lungul tarmului si posibil modifica

comunitatile de nevertebrate, lucru ce poate afecta indirect populatiile de

pasari si pesti;

• Extinderea structurilor existente si constructia unora noi poate sa afecteze

comportamentul de cuibarit a pasarilor din Rezervatia avifaunistica Marea

Neagra ROSPA 0076, prin modificarea vizibilitatii zonelor, vizibilitate necesara

pasarilor pentru a se apara de pradatori sau prin micsorarea suprafetelor de

cuibarit, ca urmare a spatiului necesar construirii noilor structuri;

• Modificarile locale ale calitatii apei, ca urmare a nivelului crescut de turbiditate

si modificarile sedimentelor in suspensie si/sau depozitate in aceste zone pot

avea un potential impact negativ minor asupra apelor desemnate pentru

culturile de moluste cum ar fi midii, scoici si melci;

• Exista posibilitatea unei tulburari fizice directe, precum si a unor pierderi in

numarul populatiei de moluste datorate amprentei amplasarii structurilor de

protectie a zonei costiere propuse;

• In timpul lucrarilor de constructie vor exista tulburari ale populatiilor de pesti.

Amplasarea unor structuri noi poate perturba comportamentul pestilor ce isi

depun icrele in aceste zone. Constructia noilor structuri de protectie a zonei

coastiere poate tulbura sedimentele asociate cu depunerea icrelor, iar in timpul

iernii, pepinierele pentru pestii juvenili si rutele de migratie ale diferitelor

specii;

• Prin amplasarea noilor structuri poate rezulta indepartarea speciilor pelagice si

a bentosului ce reprezinta sursa de hrana a pestilor. Similar, modificarile

sedimentelor substratului (si in special ai parametrilor cum ar fi marimea

particulelor, contur, gradienti etc.) pot produce modificari asupra comunitatii

bentonice. Miscarile sedimentelor pot avea un impact direct prin sufocarea

molustelor adulte si tinere precum si a altor organisme marine.



Pagina 142

Un impact pozitiv foarte important este generat de rezultatele care se vor obtine in

urma implementarii proiectului si anume reducerea eroziunii costiere a zonelor de

plaja si faleza si marirea suprafetei plajelor din cele 5 sectoare ce vor fi reabilitate.

Odata reabilitate sau construite, structurile sparge-val vor impiedica miscarea

nisipului adus pe plaja. De asemenea, spalarea nisipului de-a lungul tarmului va fi

impiedicata prin construirea unor diguri noi sau prin prelungirea celor existente, care

vor retine nisipul.

Masurile propuse pentru diminuarea impactului recomandate in prezentul raport vor

permite reducerea/eliminarea impacturilor negative asupra mediului generate de

implementarea proiectului. Acestea se refera la perioada de constructie propriu-zisa,

aceasta fiind perioada in care se va manifesta cu precadere impactul asupra mediului.

10.6 Concluziile studiului de evaluare adecvata

Studiul de evaluare adecvata a fost elaborat de INCDM Grigore Antipa si a fost

inaintat autoritatilor odata cu prezentul raport.

In cadrul studiului de evaluare adecvata a fost analizat potentialul impact generat de

lucrarile propuse asupra zonelor protejate.

Indicatorii cheie pentru evaluarea nivelului impactului au fost reprezentati de

numarul de specii afectat pe de o parte, si de numarul de indivizi ai populatiilor

locale afectati pe de alta parte, acestia permitand cuantificarea consecintelor asa cum

au fost descrise mai sus. Alaturi de acesti doi indicatori, la evaluarea finala a nivelului

de impact asociat proiectului a fost luat in considerare si gradul de ireversibilitate al

efectelor asupra mediului.

Zona Mamaia Sud

Statiunea Mamaia este situata pe un cordon litoral care bareaza spre est un fost golf

de mare devenit ulterior Lacul Siutghiol. Zona este intens antropizata in partea de

sud, unde se gasesc amplasate infrastructurile statiunii.

In zona de nord a statiunii, habitatele naturale existente (zone umede mlastinoase si

habitate nisipoase) au fost inlocuite in mare masura in ultimii ani cu zone

rezidentiale, zona fiind in prezent puternic antropizata. Cu toate acestea, in zona au

fost identificate pe langa asociatii vegetale dominate de specii antropofile (ruderale

sau specii lemnoase plantate) si asociatii vegetale valoroase sub aspect conservativ.

Desi vegetatia este heterogena si alcatuita dintr-un numar mare de specii de plante,

numarul raritatilor floristice (cuprinse in Listele Rosii) din aceasta zona este destul de

mic; dintre aceste specii amintim pe Centaurium spicatum (R), Samolus valerandi (R),

Plantago cornuti (R). In zona cercetata aceste specii sunt reprezentate prin indivizi

izolati, fara a forma populatii locale importante.

In zona de interes nu se regasesc arii protejate de interes comunitar, singura arie

protejata fiind ROSPA0074 Marea Neagra. Avand in vedere ca aria protejata este

importanta mai ales pentru pasarile care migreaza sau ierneaza pe litoral, consideram

ca impactul va fi nesemnificativ, deoarece lucrarile care se vor efectua vor fi realizate

in sezonul cald. In prezent, nu sunt identificate specii de pasari care sa cuibareasca pe

plaja sau falezele orasului Constanta. Efectul lucrarilor de amenajare asupra

habitatelor terestre este neglijabil.



Pagina 143

In zona Mamaia trebuie avute in vedere ariile unde sunt prezente habitate vegetale

importante sub aspect conservativ iar lucrarile trebuie efectuate cu protejarea stricta a

acestora. De asemenea, lucrari de innisipare de anvergura se vor realiza in afara

perioadei de cuibarire a pasarilor specifice plajelor maritime, care cuibaresc sau se

hranesc pe cordonul litoral.

Habitatele de pe plaje vor fi afectate doar pe timpul de desfasurare al lucrarilor.

Ulterior, dupa incetarea activitatii, asociatiile de organisme din zona supralitorala se

vor reface fara dificultate.

In ceea ce priveste habitatele marine, nici in acest caz nu se vor inregistra efecte

notabile. Structura fundului va permite repopularea zonelor proaspat innisipate cu

elemente ale faunei aflate dincolo de zona unde se realizeaza umplerea cu nisip.

Digurile, jetelele si recifii artificiali vor fi populati cu aceleasi specii existente in zonele

cu substrat stancos.

Ținand cont de gradul de antropizare al zonei, efectele asupra avifaunei vor fi de

amploare redusa. Traficul greu din punctele de lucru, activitatea utilajelor pe tarm si

pe mare vor constitui un factor de stres pentru avifauna. Recomandam ca realizarea

lucrarilor sa se efectueze cu respectarea normelor de lucru in ceea ce priveste emisia

de pulberi si de zgomot si sa se evite activitatile din perioada de migratie. Faptul ca

lacul are importanta mare pentru perioada de iarna nu este de natura sa interfereze

cu derularea lucrarilor, acestea efectuandu-se in decursul sezonului cald al anului.

Zona Constanta

Amenajarea zonei costiere urmeaza sa fie efectuata pe toata lungimea falezei, de

Portul Turistic Tomis pana la Pescarie (Tomis Sud, Tomis central si Tomis nord).

Zona terestra este puternic antropizata, faleza fiind acoperita cu vegetatie ierboasa

antropizata, cu mare numar de specii ruderale, alaturi de care se gasesc plantati

arbusti sau subarbusti. Plajele nu prezinta decat urme din vegetatia initiala, cu

exemplare izolate de Crambe maritima, Turnefortia sibirica, Glaucium sp., iar in vegetatia

ierboasa, cu tufe de Ecbalium elaterium. Habitate naturale nu se intalnesc in aceasta

zona.

In zona de interes nu se regasesc arii protejate de interes comunitar, singura arie

protejata fiind ROSPA0074 Marea Neagra. Avand in vedere ca aria protejata este

importanta mai ales pentru pasarile care migreaza sau ierneaza pe litoral, consideram

ca impactul va fi nesemnificativ, deoarece lucrarile care se vor efectua vor fi realizate

in sezonul cald. In prezent nu sunt specii de pasari care sa cuibareasca pe plaja sau

falezele orasului Constanta. Efectul lucrarilor de amenajare asupra habitatelor

terestre este neglijabil. In zona Constanta, practic nu mai exista habitate naturale pe

faleze, acestea fiind acoperite de vegetatie secundara puternic antropizata sau sunt

transformate in spatii verzi.

Zona Eforie Nord

Zona situata in dreptul localitatii Eforie Nord este caracterizata de acelasi tip de

habitat ca si cea din dreptul localitatii Eforie Sud, faleza fiind mai inalta. Faleza este



Pagina 144

ocupata si in acest caz de vegetatie plantata dominata de plante ierboase si de

constructii care fac faleza sensibila la eroziune naturala asociata cu ploi torentiale.

Plajele sunt inguste, fragmentate de diguri de protectie iar fundul marii este

reprezentat de un mozaic de habitate stancoase si nisipoase apatinand la tipurile 1110

Bancuri de nisip submerse de mica adancime, 1140 Suprafete de nisip si mal descoperite la

maree joasa si 1170 Recifi.

Ariile protejate de importanta comunitara aflate in zona sau in vecinatatea acesteia

sunt ROSCI0197 Plaja submersa Eforie Nord - Eforie Sud, ROSCI0273 Zona marina de

la Capul Tuzla, ROSCI0073 Dunele marine de la Agigea.

Lucrarile pe termen scurt prevazute pentru sectorul Eforie Nord vor afecta in

principal habitatele nisipoase, avand un impact semnificative asupra speciilor

Donacilla cornea si Donax trunculus.

In ROSCI0197 Plaja submersa Eforie Nord - Eforie Sud, aflata practic la limita zonei

marcata la sud de portul turistic (Eforie Nord Marina), suspensiile care vor rezulta in

urma activitatilor de innisipare si de construire a digurilor vor fi in mare parte blocate

de catre digul de nord al portului turistic si deviate spre larg, afectand partial

extremitatea de nord a ROSCI0197 Plaja submersa Eforie Nord - Eforie Sud. Apreciem

din acest punct de vedere ca efectul asupra ariei protejate de interes comunitar

mentionate va fi unul de mica intensitate.

De asemenea, un impact de foarte slabã intensitate se va resimti si in aria protejata

ROSCI0273 Zona marina de la Capul Tuzla, aflata la sud de Eforie Sud, datorita faptului

ca aria protejata intra adanc in mare, depasind izobata de 10 m adancime. In ceea ce

priveste efectele lucrarilor propuse asupra ROSCI0073 Dunele marine de la Agigea, arie

protejata situata la cca 4 km nord de Eforie Nord, acestea au fost apreciate a fi nule.

Toate efectele potentiale asupra mediului, identificate pentru fiecare activitate care

este supusa evaluarii impactului, au fost analizate pentru a se determina valoarea

impactului final.

Astfel, ca urmare a analizei propunerilor de dezvoltare, in vederea identificarii celor

ce pot avea efecte negative asupra siturilor Natura 2000, conform matricei de impact,

si in functie de caracteristicile biodiversitatii din zonele supuse dezvoltarii si zonele

invecinate acestora, precum si de posibilitatile si de gradul de intersectare intre

biodiversitatea locala si activitatile asociate fiecareia dintre propuneri, s-au cuantificat

impacturile asociate.

Referitor la impactul de tip cumulat, deoarece in vecinatate nu mai exista astfel de

activitati, a caror anvergura sa conduca spre un impact de tip cumulat, datorita

faptului ca, in afara activitatilor de reabilitare propuse pentru protectia costiera, nu se

mai exercita alt tip de activitati antropice, ce nu pot contribui la o crestere a nivelului

impactului, astfel ca impactul cumulat va avea aceeasi amplitudine cu impactul

singular.

Ca urmare a evaluarii efectuate s-a stabilit ca reabilitarea structurilor de protectie

costiera nu poate avea asociate impacturi semnificative asupra celor trei situri Natura

2000, singurele care au potentiale impacturi fiind cele efectuate in zonele din



Pagina 145

vecinatatea marii, si doar pe termen scurt, pe durata lucrarilor de constructie si

amenajare, ulterior nivelurile impacturilor revenind la limite minime.

In cadrul studiului de evaluare adecvata s-a efectuat analiza impactului generat

luand in considerare aplicarea masurilor de reducere propuse in cadrul proiectului.

Astfel, daca se implementeaza masurile propuse de reducere / eliminare a impactului,

se poate observa ca nivelul impactului rezidual scade si se incadreaza in limita

impactului de tip nesemnificativ in cazul tuturor tipurilor de impact, cu o

probabilitate de aparitie a acestui impact nesemnificativ care se va schimba de la

improbabil la foarte improbabil.

Masurile de reducere / eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare

categorie de impact identificat asfel incat sa asigure o reducere la minim pana la

eliminarea impactului vizat.

Conform tuturor aspectelor analizate s-a concluzionat ca pe perioada scurta, medie si

lunga impactul negativ rezidual poate avea valori nesemnificative aproape

inexistente, insa acest lucru trebuie asigurat si prin evaluarea impactului proiectului

pe durata de constructie, la momentul implementarii sale, tinand cont de toate

aspectele si detaliile necesare realizarii sale.

10.7 Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact

In perioada de desfasurare a proiectului, impactul prognozat asupra mediului socio-

economic va fi unul pozitiv, in sensul in care:

• Se vor crea noi locuri de munca pentru comunitatile locale din sectoarele in

care se vor desfasura lucrarile de reabilitare a plajelor;

• Firmele de constructii ce vor fi implicate in lucrarile prevazute in proiect vor

avea de asemenea beneficii;

• Fondurile incasate de catre acestea vor contribui implicit la cresterea sumelor

incasate de catre bugetele locale.

Implementarea proiectului prin marirea zonelor cu plaja va avea ca efect principal

cresterea potentialului turistic si implicit cresterea numarului de turisti si a

vizitatorilor in zonele de litoral incluse in proiect.

Marirea suprafetelor plajelor in zonele analizate va conduce la implementarea unor

conditii care sa asigure un grad mai mare de confort turistilor care le vor utiliza,

tinand cont de faptul ca in prezent, ca urmare a micsorarii plajelor, acestea sunt foarte

aglomerate.

Crearea a cat mai multe facilitati in aceste statiuni va atrage un numar mai mare de

turisti, ceea ce va genera o crestere a incasarilor firmelor de profil, cu implicatii

pozitive asupra bugetelor locale. De asemenea, aparitia unor noi structuri hoteliere si

servicii conexe va implica crearea de noi locuri de munca pentru populatia locala, cel

putin in perioada estivala.

In consecinta, cresterea veniturilor generata de turism si activitati conexe, precum si

cresterea volumului de servicii, poate fi considerata un impact pozitiv asupra

mediului social si economic in perioada de dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare.



Pagina 146

11 Referinte

1. Acordul privind conservarea cetaceelor din Marea Neagra, Marea Mediterana si

zona contigua a Atlanticului - ACCOBAMS si Comisiei cu privire la protectia Marii

Negre impotriva poluarii (2006): Planul de conservare a cetaceelor din Marea

Neagra

2. Administratia Nationala Apele Romane – Administratia Bazinala de Apa

Dobrogea-Litoral – ABAD-L (2008): Planul de management al fluviului Dunarea,

Deltei Dunarii, spatiului hidrografic Dobrogea si apelor costiere


Dobrogea-Litoral – ABAD-L (2011): Zone pentru protectia speciilor acvatice

importante din punct de vedere economic


Dobrogea-Litoral – ABAD-L (2008): Planul de management al ariei protejate Lacul

Techirghiol, 2008 - 2013

5. Cambridge Energy Research Associates (2000)

6. Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea (IPCDR)/ABAD-L

(2007): Planul de Management al bazinului Fluviului Dunarea

7. Agentia Japoneza pentru Cooperare Internationala - JICA (2007): Raport Draft

Final Volum 1: Studiu si Plan pentru protectia costiera (Studiu privind protectia si

reabilitarea litoralului sudic al Romaniei la Marea Neagra)

8. Ministerul Agriculturii, Padurii si Dezvoltarii Rurale (Guvernul Romaniei) (2006):

Planul Strategic National pentru Pescuit 2007 – 2013

9. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” (2011): Date

privind Biodiversitatea in zona costiera a Marii Negre

10. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie Marina si

Geoecologie – GeoEcoMar, Institutul de Studii si Proiectari Energetice S.A. – ISPE

(2007): Studiu de evaluare a impactului asupra medului – Protectia si reabilitarea

litoralului sudic al Romaniei la Marea Neagra

11. Agentia pentru Protectia Mediului Constanta (2006): Raport privind starea

factorilor de mediu in 2005

12. Conea, A. (1970): Depozitele cuaternare din Dobrogea

13. Liteanu, E., Ghenea, C. (1966): Cuaternarul din Romania. Studii tehnice si

economice, Comitetul Geologic-Bucuresti

14. Iptana SA (2007): Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al

Marii Negre in zona Mamaia Sud


Marii Negre in zona localitatii Tuzla


Marii Negre in zona municipiului Constanta- Tomis Centru


Marii Negre in zona municipiului Constanta - Tomis Nord



Pagina 147


Marii Negre in zona municipiului Constanta- Tomis Sud

19. Halcrow Romania (2011): Studiu de dinamica costiera si sedimentologie

20. Halcrow Romania (2011): Studii hidrologice si hidrogeologice

21. Halcrow Romania (2011): Master Plan „Protectia si reabilitarea zonei Costiere

22. Blom Romania (2011): Raport de mediu si Studiu de evaluare adecvata pentru

Master Planul “Protectia si reabilitarea zonei costiere

23. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” (2012):

Studiul de evaluare adecvata „Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului

romanesc al marii Negre in zona municipiului Constanta si zona Eforie Nord”.

Pagina A.1

Anexa A Plan de amplasare in zona

Pagina B.2

Anexa B Planuri de situatie ale lucrarilor de protectie propuse

Pagina C.3

Anexa C Harta hidrologica

Pagina D.4

Anexa D Corpuri de apa subterana prezente in zona lucrarilor propuse

Pagina E.5

Anexa E Zone desemnate pentru cresterea molustelor

Pagina F.6

Anexa F Zone protejate

Pagina G.7

Anexa G Harta geologica

Pagina H.8

Anexa H Asociatii floristice

Pagina H.9

Datele referitoare la asociatiile floristice prezente in zona celor 5 sectoare

prioritare au fost furnizate de INCDM Grigore Antipa, in luna iulie, 2011.

Vegetatia tarmului maritim

Reprezinta vegetatia pioniera a plajelor, din apropierea mediolitoralului,

vegetatie mult influentata de catre om in cursul actiunii de amenajare a

plajelor. Cunoscuta si sub denumirea de vegetatie a buruienariilor de tarm,

se dezvolta bine pe nisipuri nefixate sau in curs de fixare, in locurile unde

s-au acumulat depuneri de substante organice aduse de mare. Acest tip de

vegetatie a fost inclusa in Clasa Cakiletea maritimae si este alcatuita

preponderent din specii anuale, terofite, cu ciclu scurt de vegetatie. Suporta

o saraturare medie pana la puternica a substratului si este supusa intens

actiunii de spalare a valurilor si vanturilor puternice din timpul furtunilor.

In timpul verii suporta insolatia puternica, unele specii avand o serie de

adaptari la xerofitism; altele au acces constant la apele marine datorita

inradacinarii puternice. Datorita conditiilor ecologice defavorabile are o

compozitie floristica saracacioasa si realizeaza o acoperire redusa a

substratului, cuprinsa in general intre 30-50%, rar mai mult.

Acest tip de vegetatie poate fi intalnit de-a lungul intregii coaste litorale

dintre Vama Veche si Cap Midia.

Au fost observate urmatoarele asociatii vegetale:

1.Crambetum maritimae – specia dominanta Crambe maritima se dezvolta pe

nisipurile mobile mai uscate, asigurand o prima fixare a nisipurilor. Este

bine reprezentata pe plaja dintre Eforie Nord si Eforie Sud, unde realizeaza

fitocenoze cu acoperire destul de ridicata (40-60%).

2. Tournefortietum sibiricae – populeaza nisipurile grosiere, saraturate, din

apropierea marii, unde formeaza o prima bordura de vegetatie; asociatia

vegetala este edificata de Argusia sibirica, specie pioniera, vulnerabila la

actiunea factorilor de mediu si a omului;

3. Cakiletum frisicum – se dezvolta pe nisipuri nefixate sau in curs de fixare,

cu substrat putin evoluat, dar cu umiditate constanta. Specia caracteristica a

asociatiei este Cakile maritima ssp. euxina, subspecie pontica diferita prin

caracterele sale de celelalte subspecii de pe tarmurile maritime ale Europei.

Pagina H.10

4. Lactuco tataricae-Glaucietum flavae – asociatie psamofila cu extindere mare

in partea nordica a litoralului; un aspect particular al acestei asociatii se

intalneste in zona sectorului Tomis Sud, unde specia caracteristica Glaucium

flavum este inlocuita de subspecia Glaucium flavum ssp. leiocarpum (Glaucium

leiocarpum), specie rara pe litoralul romanesc al Marii Negre.

Vegetatia dunelor litorale

Este o vegetatie de tip psamofil, care suporta saraturarea usoara a

substratului, bine reprezentata de-a lungul cordonului litoral. Populeaza

dunele de nisip pe care le fixeaza in mare masura, contribuind totodata la

initierea procesului de solificare. Acest tip de vegetatie s-a adaptat la

conditiile vitrege ale biotopurilor pe care le populeaza (saracia in apa si

substante minerale, insolatia puternica din timpul verii, mobilitatea

nisipurilor), dezvoltandu-si un sistem radicular puternic si dobandind o

serie de adaptari morfo-fiziologice ale organelor vegetative, care le permite

sa reziste la vanturile puternice si temperaturile ridicate ale aerului si

nisipului din timpul verii. Covorul vegetal edificat este neincheiat,

acoperirea proiectiva rar depasind 60-70% din suprafata; acoperirea scade si

mai mult in timpul lunilor de vara, odata cu disparitia speciilor vernale.

1. Elymetum gigantei – este o asociatie psamofila pontica, monodominanta,

cantonata de obicei pe dunele inalte. Specia dominanta Elymus sabulosus este

o specie perena, care formeaza fitocenoze compacte (acoperire 60-80%) pe

nisipurile mobile ale dunelor, pe care le fixeaza in mare masura. Realizeaza o

bariera de protectie impotriva vanturilor care spulbera nisipul si a valurilor

puternice din timpul furtunilor, protejand astfel vegetatia de pe dunele mai

joase. Aici isi gasesc un microclimat favorabil, pe langa multe alte specii si

Gypsophyla trichotoma, Corispermum nitidum, Secale silvestre, Eryngium

maritimum, Crambe maritima, Cakile maritima ssp. euxina, etc., specii de interes

deosebit pentru flora noastra.

Pe litoralul sudic aceasta asociatie este raspandita in special in zonele lipsite

de faleza: plaja dintre Eforie Nord si Eforie Sud. Un aspect foarte interesant

al acestei asociatii poate fi observat la Eforie Nord, unde exista cea mai mare

aglomerare de indivizi de Eryngium maritimum de pe litoralul nostru, alaturi

de cea de la Sfantu Gheorghe (Delta Dunarii).

Pagina H.11

Foto 1- Eryngium maritimum

2. Artemisietum arenarie – specia caracteristica Artemisia arenaria, este o specie

perena, buna fixatoare de nisipuri, care se dezvolta in general in spatele

primelor cordoane de dune de nisip fixate de Elymus sabulosus. Formeaza

fitocenoze pe suprafete mici, in general in zona Eforie Nord-Eforie Sud.

Foto 2 - Artemisia arenaria

Pagina H.12

3. Secaletum silvestre – este una dintre cele mai reprezentative asociatii de pe

nisipurile marine nefixate sau in curs de fixare. Este o asociatie pioniera care

se instaleaza pe dunele de nisip uscate si foarte sarace in nutrienti realizand

o acoperire proiectiva redusa (40-60%). Specia dominanta Secale silvestre isi

incheie perioada de vegetatie inainte de instalarea sezonului secetos,

aspectul estival al fitocenozelor fiind dominat de Centaurea arenaria. In

aceasta asociatie vegeteaza o serie de specii rare precum Syrenia cana,

Corispermum nitidum, Euphorbia peplis, Astrodaucus littoralis, Medicago marina,

Alyssum hirsutum, etc. Suprafete reprezentative sunt ocupate de aceasta

asociatie la Eforie.

4. Agropyretum juncei – este o asociatie psamofila care nu mai apare decat

fragmentar pe litoralul maritim, fiind masiv distrusa prin constructia de

obiective economice si turistice pe plaje. Considerata a fi specie rara

(Ciocirlan, 1990), Agropyron junceum creste in populatii compacte numai la

Eforie si Sulina, in rest fiind sporadica pe litoral. In fitocenozele de la Eforie

Nord, printre palcurile de Agropyron junceum care fixeaza nisipul dunelor, se

dezvolta insular sub forma unor faciesuri Eryngium maritimum, specie

periclitata de asemenea prin distrugerea habitatelor naturale.

Foto 3 - Agropyron junceum

5. Brometum tectorum – este o asociatie care populeaza atat nisipurile de

origine continentala, cat si maritima. Specia caracteristica, Bromus tectorum,

Pagina H.13

fiind o planta anuala, ocupa usor terenurile nisipoase foarte uscate, cu un

continut scazut in saruri solubile, realizand o acoperire de 50-60%. Fiind o

specie vernala, Bromus tectorum isi incheie in lunile mai-iunie perioada de

vegetatie, lasand loc altor specii, dintre care se dezvolta preponderent

Plantago arenaria si Cynodon dactylon. Fitocenoze ale acestei asociatii au fost

observate si in sectoarele Tomis Centru si Tomis Sud.

Foto 4 - Plantago arenaria

Foto 5 - Cynodon dactylon

Pagina H.14

Foto 6-7 - Compozitia floristica din zonele Tomis Nord, Tomis Centru si

Tomis Sud

Zona litorala dintre Eforie Nord si Eforie Sud este o zona mult afectata in

ultimii ani de constructiile realizate direct pe plaja, neglijandu-se total

problemele legate de protectia mediului inconjurator. Este cu atat mai grav

cu cat pe aceasta plaja se afla, pe o suprafata restransa, numeroase specii de

plante litorale amenintate cu disparitia datorita efectivelor populationale

mici de pe litoralul Marii Negre. La Eforie, se afla cea mai mare aglomerare

de indivizi de Eryngium maritimum din partea sudica a litoralului, specie

aflata in pragul extinctiei, datorita faptului ca biotopurile pe care le

populeaza sunt distruse sistematic prin amenajarea plajelor. In aceeasi

situatie se mai afla la Eforie speciile Crambe maritima, cu cea mai mare

Pagina H.15

populatie locala de pe litoral si Agropyron junceum, care aici formeaza

fitocenoze reprezentative.

Pagina I.16

Anexa I Componente biologice ale mediului marin

Pagina I.17

Datele referitoare la componentele biologice ale mediului marin prezente in

zona celor 5 sectoare prioritare au fost furnizate de INCDM Grigore Antipa,

in luna iulie, 2011.

Microflora algala (fitoplancton)

SECTORUL MAMAIA SUD

Studiul fitoplanctonului din zona Mamaia Sud se bazeaza pe rezultatele

analizelor calitative si cantitative a probelor prelevate in luna aprilie 2010.

Structura calitativa a fitoplanctonului s-a caracterizat prin prezenta a 20 de

specii ce apartin celor 7 grupe taxonomice algale (Bacillariophyta,

Dinoflagellata, Chlorophyta, Cyanophyta, Euglenophyta, Chrysophyta si

Cryptophyta). Se remarca dominanta diatomeelor in proportie de 55%,

urmate de crisofite (15%) si dinoflagelate (10%) si de reprezentantii celorlalte

grupe cu 20% din totalul numarului de specii.

Figura nr. 1 - Compozitia pe grupe taxonomice a fitoplanctonului din zona

marina Mamaia Sud

Luna aprilie s-a caracterizat prin valori ale densitatilor cuprinse intre 0,70 –

5040 x 103cel∙l-1, iar ale biomaselor intre 0,85 – 2,01gxm-3. Diatomeele au

dominat in proportie de 98,4% in densitate si 94,5% in biomasa. Populatia

fitoplanctonica a fost dominata in aceasta luna de diatomeul Skeletonema

Pagina I.18

costatum care a inregistrat abundente importante specifice sezonului de

primavara, maximul inregistrat fiind de 4,7 x 103cel∙l-1.

SECTOARELE TOMIS

Structura calitativa a fitoplanctonului s-a caracterizat prin prezenta a 18

specii ce apartin celor 4 grupe taxonomice algale (Bacillariophyta,

Dinoflagellata, Chlorophyta, Chrysophyta). Se remarca dominanta diatomeelor

in proportie de 56%, urmate de dinoflagelate cu un procent de 28% si de

reprezentantii celorlalte grupe cu 17%.

In luna iulie, densitatea medie a fost de 344 x 103cel∙l-1, iar biomasa de

0,26g x m-3. Diatomeele au dominat in densitate cu 92%, iar in biomasa au

atins doar 77% , dinoflagelatelor revenindu-le un procent de 20% (Figura nr.

2). Speciile dominante au fost diatomeele Navicula sp (densitatea maxima –

650 x 103cel∙l-1), Cyclotella caspia (70 x 103cel∙l-1), Chaetoceros socialis (34 x

103cel∙l-1), clorofitul Carteria sp. (30 x 103cel∙l-1) si o serie de flagelate mici care

au atins densitati de 20 x 103cel∙l-1.

Figura nr. 2 - Structura pe principalele grupe taxonomice a densitatii si

biomasei medii fitoplanctonice in zona marina Tomis

Pagina I.19

SECTORUL EFORIE NORD

Studiul fitoplanctonului din zona Eforie Nord se bazeaza pe rezultatele

analizelor calitative si cantitative a probelor prelevate in aprilie 2011.

In urma analizei probelor au fost identificate 16 specii fitoplanctonice ce

apartin unui numar de 4 grupe taxonomice algale (Bacillariophyta,

Dinoflagellata, Chrysophyta si Cryptophyta). Compozitia taxonomica a fost

dominata de dinoflagelate in proportiei de 37%, urmate de diatomee cu 31%

(Figura nr. 3). Celelalte doua grupe algale (Chrysophyta si Cryptophyta) au fost

mai slab reprezentate cu proportii sub 20% fiecare.

Figura nr. 3 - Compozitia pe grupe taxonomice a fitoplanctonului din zona

marina Eforie Nord

In luna aprilie, densitatea medie a fost de 954,7 x 103cel∙l-1, diatomeele

dominand in proportie de 97%, speciile reprezentative fiind: Skeletonema

costatum – 856 x 103cel∙l-1, Chaetoceros socialis – 46,6∙103cel∙l-1 si Chaetoceros

curvisetus – 12,6 x 103cel∙l-1. Crisofitul Dinobryon pellucidum a avut de

asemenea o dezvoltare importanta, comparativ cu zona de nord atingand o

densitate de 16,4 x 103cel∙l-1. Dintre dinoflagelate s-au remarcat Heterocapsa

triquetra – 2,5 x 103cel∙l-1, Peridinium granii – 3,6 x 103cel∙l-1 si P. minusculum –

1,2 x 103cel∙l-1.

Pagina I.20

Figura nr. 4 - Structura pe principalele grupe taxonomice a densitatii medii

fitoplanctonice in zona marina Eforie Nord

Macroflora algala

SECTORUL MAMAIA SUD

Datele prezentate sunt rezultatul prelucrarii probelor colectate pe perioada

sezonului cald 2009 si 2010.

Probele au fost prelevate de pe substrat dur, de la adancimi de 1 si 3 m, la

adancimi mai mari nefiind conditii prielnice dezvoltarii macroalgelor

datorita lipsei substratului dur necesar fixarii speciilor fitobentale, gradului

insuficient de patrundere al luminii, factor necesar procesului de fotosinteza.

Speciile identificate sunt oportuniste, capabile de a dezvolta biomase ridicate

chiar si in conditiile unor ape eutrofizate. Astfel, dintre algele verzi,

dominante au fost Ulva lactuca (395g/m2), Cladophora vagabunda (256g/m2), iar

dintre algele rosii a proliferat intens genul Ceramium (215 g/m2). Dominante

din punct de vedere cantitativ au fost algele verzi (vezi Figura nr. 5).

Speciile identificate la aceasta statie au fost: Ulva compressa, Ulva lactuca, Ulva

intestinalis, Cladophora vagabunda, Ceramium elegans, Ceramium rubrum.

Pagina I.21

alge rosii

25%

alge verzi

75%

Figura nr. 5 - Compozitia procentuala a biomasei in zona Mamaia pentru

Rhodophyta si Clorophyta

SECTOARELE TOMIS

In sectorul Tomis Nord, in urma analizei calitative a probelor prelevate de la

adancimi de 1 si 3 m, s-au identificat urmatoarele specii fitobentale: Ulva

compressa, Ulva lactuca, Ulva intestinalis, Ceramium rubrum, Ceramium rubrum

var. tenue. Genul Ceramium a dezvoltat biomase ridicate (Ceramium rubrum –

417,5g/m2, Ceramium rubrum var. tenue – 255g/m2), fapt datorat capacitatii

intense de reproducere atat sexuata, cat si asexuata a acestui gen, cat si

caracterului sau oportunist. Dintre algele verzi, o prezenta notabila a fost

Ulva lactuca (salata de mare) care a inregistrat biomase proaspete

asemanatoare atat la 1 m (225g/m2), cat si la 3m (205g/m2) (Figura nr. 6).

Pagina I.22

0 100 200 300 400 500

Enteromorpha compressa

Ulva lactuca

Enteromorpha intestinalis

Ceramium rubrum

Ceramium rubrum var.tenue

3 m

1 m

Figura nr. 6 - Variatia biomasei umede pe adancimi - sector Tomis Nord

In sectoarele Tomis Centru si Tomis Sud, colectarile s-au efectuat intre 1 si

5m, de pe substrat dur natural, dominante fiind algele verzi, care au

proliferat intens, fiind influentate de conditiile de mediu (temperatura

ridicata a apei si incarcatura de nutrienti).

Speciile macroalgale intalnite au fost: Ulva lactuca, Ulva intestinalis, Ulva

compressa, Bryopsis plumosa, Cladophora vagabunda, dintre clorofite (alge

verzi), iar ca reprezentanti ai rodofitelor (alge rosii) au fost identificate

Ceramium rubrum alaturi de varietatea aceleiasi specii - Ceramium rubrum var.

barbatum, Ceramium diaphanum, Ceramium elegans, Callithamnion corymbosum.

In vara anului 2009 substratul dur a fost dominat de Ulva lactuca, cu o

biomasa medie de 605g/m2, cu un maxim de 1538g/m2, la o adancime de 3m,

unde conditiile de mediu sunt mai stabile. Dintre algele rosii, Ceramium

elegans a avut o biomasa medie de 329g/m2 cu un maxim la adancimea de 4m

de 565g/m2 (Figura nr. 7).

Pagina I.23

0

400

800

1200

1600

2000

Cazino/2m Cazino/3m Cazino/4m Cazino/5m

Ulva lactuca

Ceramium elegans

Enteromorpha intestinalis

Figura nr. 7- Variatia biomasei umede pe adancimi - Tomis Centru, iulie 2009

In sezonul cald 2010, varietatea barbatum a speciei Ceramium a fost

identificata in zona de referinta la o adancime de 5m, unde conditiile de

existenta sunt mai stabile, cu o biomasa umeda de aproximativ 500g/m2. Ulva

lactuca, o alta specie comuna la litoralul nostru, ce poate da vara biomase

notabile deoarece se dezvolta abundent, influentata fiind de conditiile de

mediu, nu a mai dezvoltat biomase atat de ridicate ca in vara 2009, avand

doar un maxim de 370g/m2 la 1m adancime si 205g/m2 la 2m, comparativ cu

aceeasi perioada a anului cand maximul biomasei umede a fost de

1537,5g/m2. Si biomasa medie a fost mai redusa (287,5g/m2) in comparatie cu

anul 2009 (605g/m2). Cladophora vagabunda, este o specie care se dezvolta din

abundenta la litoralul romanesc si suporta cu usurinta conditiile unor ape

impurificate, fiind totodata un indicator al apelor poluate.

Algele verzi au dominat usor din punct de vedere cantitativ in comparatie cu

cele rosii (Figura nr. 8), fapt datorat speciilor oportuniste Ulva lactuca si

Cladophora vagabunda.

Pagina I.24

Figura nr. 8 - Compozitia procentuala a biomasei pentru Rhodophyta si

Clorophyta, iulie 2010


In anul 2009, in zona Eforie Nord au fost colectate probe fitobentale de la

adancimi de 1 si 3 m unde a existat substrat prielnic dezvoltarii

macroalgelor.

Speciile identificate au fost urmatoarele: Ulva intestinalis, Ulva compressa,

Ceramium rubrum si Ceramium elegans. Algele verzi au dominat din punct de

vedere cantitativ (Figura nr. 9). Astfel, asociatia Ulva intestinalis - Ulva

compressa a inregistrat o biomasa de 410g/m2 la o adancime de 3m, iar Ulva

intestinalis, specie oportunista, capabila de a suporta variatii insemnate de

temperatura si salinitate si cu o capacitate remarcabila de a popula si cele

mai neprielnice medii de viata, a prezentat o biomasa asemanatoare de

425g/m2, la adancimea de 1m.

Cele doua specii de Ceramium, Ceramium rubrum si Ceramium elegans, comune

pentru litoralul romanesc au dezvoltat biomase umede reduse, atat la 1 m,

cat si la 3 m, cuprinse intre 5-30g/m2, dominante fiind speciile genului Ulva.

alge verzi

54%

alge roşii

46%

Pagina I.25

alge roşii

5%

alge verzi

95%

Figura nr. 9 - Compozitia procentuala a biomasei in zona Eforie Nord pentru

Rhodophyta si Clorophyta

Zooplancton

SECTORUL MAMAIA SUD

Referitor la raportul zooplancton trofic-netrofic, componenta trofica a

dominat atat din punct de vedere al densitatii, cat si al biomasei totale,

inregistrind valori de 31.721,6ind/mc, respectiv 795,3mg/mc.

Din punct de vedere cantitativ, componenta trofica a fost dominata de

cladocere urmata de copepode, meroplancton si categoria numita generic

„alte grupe”. Bogatia taxonomica cea mai ridicata apartine in schimb

meroplanctonului, fiind urmata de copepode.

Cladocerele au fost reprezentate de patru specii. Valorile de densitate si

biomasa inregistrate au fost de 16.321,9ind/mc, respectiv 453,2mg/mc. Penilia

avirostris a inregistrat maximele de densitate si biomasa (12.493,7ind/mc,

respectiv 437,3mg/mc) in cadrul zonei de referinta (Figura nr. 10). In cadrul

grupului valorile minime ale acestor parametri au apartinut speciei Evadne

spinifera (62,2ind/mc, respectiv 0,25mg/mc).

Pagina I.26

Tabelul nr. 1 - Lista taxonilor identificati in zona Mamaia

Componenta

mezozooplanctonica Grupe taxonomice Taxoni identificati

Netrofica Infraincr.

Dinoflagellata

Noctiluca scintillans

Acartia clausi

Paracalanus parvus

Ord. Calanoida

Centropages ponticus

Oithona similis

Copepode

Ord. Cyclopoida

Oithona brevicornis

Pleopis polyphemoides

Penilia avirostris

Evadne spinifera

Cladocere Subord. Cladocera

Evadne tergestina

Infracls. Cirripedia Balanus larve: cypris si

naupliu

Cls. Bivalvia larve veligere

Cls. Gastropoda larve veligere

Cls. Polychaeta larve: nectochete

Meroplancton

Ord. Decapoda larve: mysis

Incr. Chaetognatha Parasagitta setosa

Trofica

Alte grupe

Cls. Larvacea Oikopleura dioica

TOTAL NUMAR TAXONI 17

Copepodele au fost reprezentate de sase specii, patru specii apartinand

ordinului Calanoida si doua apartinand ordinului Cyclopoida (genul Oithona)

(conform Tabelului nr. 1). Valorile de densitate si biomasa au fost de

11.425,9ind/mc, respectiv 239,1mg/mc. Acartia clausi a dominat acest grup

atat ca densitate, cat si biomasa (10.458,2ind/mc si 217,17mg/mc) in timp ce

valorile minime (16,4ind/mc, respectiv 0,20mg/mc) au apartinut speciei

Paracalanus parvus. De mentionat este prezenta copepodului Oithona

brevicornis identificat pentru prima data la litoralul romanesc.

Pagina I.27

Meroplanctonul a fost constituit din stadiile larvare a cinci grupe bentale


3.830,6ind/mc, respectiv 67,6mg/mc. Acestea au variat in limite largi (0,7 –

2.849,1ind/mc, respectiv 0,11–40,6mg/mc) (Figura nr. 10).

In perioada analizata, componenta “alte grupe” a fost dominata de specia

Parasagitta setosa. Populatia acestei specii a inregistrat valori de 117,1ind/mc,

respectiv 33,6mg/mc.

Figura nr. 10 - Structura calitativa a zooplanctonului in zona Mamaia

SECTOARELE TOMIS

Zooplanctonul a fost dominat de componenta trofica cu valori de

42.190,5ind/mc respectiv 1.086,7mg/mc. Componenta netrofica (Noctiluca

scintillans) a inregistrat medii mult mai mici – 26,6ind/mc, respectiv

1,6mg/mc.


copepode, fiind urmata de cladocere, meroplancton si Parasagitta setosa („alte

grupe”) (Figura nr. 11). Bogatia taxonomica cea mai ridicata apartine tot

copepodelor, fiind urmate de meroplancton.

Pagina I.28

Tabelul nr. 2 - Lista taxonilor zooplanctonici identificati in zona sectoarelor

Tomis

Componenta

mezozooplanctonica Grupe taxonomice Taxoni identificati


Dinoflagellata


Acartia clausi

Pseudocalanus elongatus

Paracalanus parvus

Ord. Calanoida


Oithona similis

Oithona nana

Copepode

Ord. Cyclopoida

Oithona brevicornis

Pleopis polyphemoides

Penilia avirostris

Evadne spinifera

Cladocere Subord. Cladocera

Evadne tergestina


naupliu




Meroplancton

Ord. Decapoda larve: zoëa si mysis

Trofica

Alte grupe Incr. Chaetognatha Parasagitta setosa


Copepodele au fost reprezentate de sapte specii, patru specii apartinand

ordinului Calanoida si trei apartinand ordinului Cyclopoida. Valorile de

densitate si biomasa au fost de 26.763,3ind/mc, respectiv 595,4mg/mc. Specia

Acartia clausi a inregistrat maximele de densitate si biomasa (25.662,9ind/mc,

Pagina I.29

respectiv 575,9mg/mc) in cadrul componentei zooplanctonice analizata in

aceasta locatie.

Cladocerele au fost reprezentate de patru specii. Valorile de densitate si

biomasa au fost de 10.873ind/mc, respectiv 357,3mg/mc. Penilia avirostris a

inregistrat valorile maxime de densitate si biomasa (10.119,8ind/mc,

respectiv 354,2mg/mc). Valorile minime ale acestor parametri in cadrul

acestui grup, la fel ca si in locatia anterioara, au apartinut speciei Evadne

spinifera (235,8ind/mc, respectiv 0,9mg/mc).

Meroplanctonul a fost constituit din stadiile larvare a cinci grupe bentale.

Densitatea si biomasa au inregistrat valori de 4.432,4ind/mc, respectiv

93,7mg/mc. Acesti parametri au variat, in cadrul grupului, in limite largi

(11,1 – 2.456,3ind/mc, respectiv 1,5–47,6mg/mc) (Figura nr. 11).

In perioada analizata, componenta “alte grupe” a fost reprezentata doar de

specia Parasagitta setosa. Populatia acesteia a avut valori de 121,8ind/mc,

respectiv 40,2mg/mc (Figura nr. 11).

Figura nr. 11 - Structura calitativa a zooplanctonului in in zona sectoarelor

Tomis

Pagina I.30


Zona Eforie Nord, din punct de vedere calitativ, a fost caracterizata de un

numar de 17 taxoni apartinand unui numar de 11 grupe taxonomice, asa

cum este prezentat in tabelul de mai jos:

Tabel nr. 3 - Lista taxonilor identificati in zona Eforie Nord

Componenta

mezozooplanctonica

Grupe taxonomice Taxoni identificati


Dinoflagellata


Acartia clausi

Pseudocalanus elongatus

Paracalanus parvus


Ord. Calanoida

Calanus euxinus

Oithona similis

Copepode

Ord. Cyclopoida

Oithona brevicornis

Pleopis polyphemoides Cladocere Subord. Cladocera

Penilia avirostris


naupliu




Meroplancton

Incr. Phoronida larve: actinotrocha

Incr. Chaetognatha Parasagitta setosa

Trofica

Alte grupe

Cls. Larvacea Oikopleura dioica


Componenta trofica, similar cu celelalte locatii analizate, a dominat

zooplanctonul, inregistrind valori medii de 3.655,7ind/mc respectiv

99,38mg/mc.

Pagina I.31

Componenta netrofica (Noctiluca scintillans) a avut insa valori de densitate si

biomasa mai mari decat in celelalte zone de interes (469,1ind/mc, respectiv

29,32mg/mc).


copepode fiind urmata de meroplancton, „alte grupe” si cladocerele. Grupul

cel mai bogat taxonomic este tot cel al cladocerelor.

Figura nr. 12 - Structura calitativa a zooplanctonului in zona Eforie Nord

Copepodele au fost reprezentate de 7 specii, 5 specii apartinand ordinului

Calanoida si doua apartinand ordinului Cyclopoida (conform Tabelului nr. 3).

Valorile de densitate si biomasa au fost de 2.768ind/mc, respectiv 76,2mg/mc.

Pseudocalanus elongatus a inregistrat maximele de densitate si biomasa

(756,46ind/mc, respectiv 24,81mg/mc) in cadrul componentei zooplanctonice

analizata in aceasta zona.

Meroplanctonul a fost constituit din stadiile larvare a cinci grupe bentale


795,3ind/mc, respectiv 12,7mg/mc. Minimele si maximele de densitate si

biomasa au variat in limite largi: intre 2 – 730ind/mc densitate respectiv 0,02–

8mg/mc biomasa (vezi Figura nr. 12).

Pagina I.32

Grupul numit generic “alte grupe” a avut valori de 83,2ind/mc densitate si

10,3mg/mc biomasa. Specia Parasagitta setosa a asigurat dominanta grupului.

Cladocerele au fost slab reprezentate, doar de doua specii fiind identificate in

probe. Densitatea si biomasa inregistrata de acestea au fost de 9,3ind/mc,

respectiv 0,19mg/mc.

Zoobentos

SECTORUL MAMAIA SUD

Din punct de vedere calitativ, in zona studiata s-au identificat 15 specii

macrozoobentale repartizate pe grupe, astfel: viermi policheti – 5 specii,

moluste - 8 specii, 2 crustacei cirripedul – Balanus improvisus si amfipodul

Ampelisca diadema (Tabelul nr. 4 ; Figura nr. 13).

Figura nr. 13 – Structura populatiilor de nevertebrate bentale pe grupe

taxonomice de pe substratul nisipos

Structura calitativa a faunei bentale s-a caracterizat prin dominanta ca

frecventa a doua specii caracteristice biocenozei nisipurilor fine, L.

mediterraneum (49%) si polichetul Spio filicornis (50%), urmate de una din

speciile asociate comunitatii, Cerastoderma edule (35%). Alte doua specii de

moluste bivalve insotitoare nisipurilor fine cu Lentidium, dar cu o extindere a

arealului lor spre adancimi de 30-40m, Mya arenaria si Anadara inaequivalvis,

au completat tabloul malacofaunei, dar cu populatii mai putin numeroase in

zona de referinta.

Polichete

33%

Gas tropode

13%

B ivalve

41%

Crus tacei

13%

Pagina I.33

Aparitia bivalvei Mytilus galloprovincialis in biocenoza psamobionta nu mai

poate fi considerata accidentala, indivizii de talie mica dominand in

populatiile existente. Larvele veligere ale molustelor au fost intalnite destul

de frecvent, in cantitati mai mari fiind cele ale midiilor.

Tabelul nr. 4 - Lista speciilor macrozoobentale identificate in sectorul

Mamaia

Specii macrozoobentale

Neanthes succinea

Capitella capitata

Polydora cornuta

Melinna palmata

Spio filicornis

POLYCHAETA

Hydrobia ventrosa

Cyclope neritea

Mytilus galloprovincialis

Anadara inaequivalvis

Venus gallina

Cerastoderma edule

Mya arenaria

Lentidium mediterraneum

MOLLUSCA

Balanus improvisus

Ampelisca diadema

CRUSTACEA

Compozitia faunei de viermi policheti, care constituie o principala

componenta a cenozei luate in studiu a fost alcatuita din specii cu o larga

valenta ecologica (polichetele oportuniste, rezistente la conditii de mediu

mai putin favorabile - Neanthes succinea, Polydora limicola, Melinna palmata),

dar si din specii tipice substratului nisipos (Spio filicornis).

In ceea ce priveste bivalva Lentidium mediterraneum, abundenta numerica

inregistrata a fost de 12.550exemplare/m2, dominand in densitate, intr-un

procent de 72% indivizi tineri inscrisi in clasa de lungime de 2-3mm. Aceste

populatii formate din indivizi tineri contribuie, in continuare, la ameliorarea

Pagina I.34

structurii populationale a speciei, fapt constatat in ultimii ani in biocenoza

nisipurilor fine.

Ca si L. mediterraneum, polichetul Spio filicornis, specie caracteristica

comunitatii nisipurilor fine, mai putin toleranta la schimbarea conditiilor de

mediu, este considerat un bun indicator al starii biocenozei. Prezenta

acestuia in comunitatea de referinta a fost constanta in arealul tipic de

raspandire, cu o abundenta numerica de 5.800exemplare/m2.

SECTOARELE TOMIS

La adancimi mai mici, fauna comunitatilor de nevertebrate de pe substrat

dur este dominata si de bivalva Mytilaster lineatus. Celelalte bivalve intalnite

pe substratul dur (Mya arenaria, Lentidium mediterraneum) sunt elemente

alohtone sedimentofile a caror prezenta se poate datora pe de o parte

vecinatatii zonelor sedimentare, iar pe de alta parte depunerii pe piatra a

unui strat oarecare de sediment. De altfel, indivizii apartinand acestor specii

rar depasesc 3-4mm lungime.

Fauna vagila este mai diversa si reprezentata de amfipode precum

Microdeutopus gryllotalpa, Stenothoe monoculoides, Corophium sp, Melita palmata,

Amphithoe vaillanti, isopode ca Dynamene bidentata si Idotea baltica si o serie de

polichete ca Salvatoria clavata, Exogone naidina, Nereiphylla rubiginosa, Neanthes

succinea sau Platynereis dumerilli (Tabelul nr. 5; Figura nr. 14). De asemenea,

polichetele tubicole precum Fabricia stellaris sunt foarte frecvent intalnite la

aceste adancimi in comunitatile de pe substratul dur.

Tabelul nr. 5 - Lista speciilor macrozoobentale identificate pe substratul

stancos, 2010 – sectoarele Tomis


Salvatoria clavata

Playinereis dumerilli

Nereiphylla rubiginosa

Exogone naidina

Neanthes succinea

Fabricia stellaris

POLYCHAETA

Pagina I.35


Mytilus galloprovincialis

Mytilaster lineatus

Mya arenaria

Telina tenuis


MOLLUSCA

Balanus improvisus

Corophium sp

Microdeutopus gryllotalpa

Stenothoe monoculoides

Melita palmata

Idotea baltica

Dynamene bidentata

CRUSTACEA

Polychaeta

32%

B ivalvia

26%

Amphipoda

26%

Isopode

11%

Cirripedia

5%


taxonomice de pe substratul stancos

Analiza structurii pe clase de lungime a populatiilor de midii a relevat un

procent mare de indivizi tineri apartinand clasei de lungime 0-10mm.

Existenta unei cantitati mai mari de indivizi tineri paralel cu prezenta unor

indivizi mai varstnici, indica ritmul inalt de crestere a efectivului

populatiilor de midii, ritm care permite o refacere a stocurilor acestei specii

atunci cand se produc pierderi importante la nivelul populatiilor sale.

Pagina I.36

Mytilaster lineatus, a doua bivalva caracteristica substratului pietros a avut

densitati de pana la 580exemplare/m2, dominand in densitate indivizi tineri,

inscrisi in clasa de lungime 0-5mm.

Fauna vagila reprezentata in special de grupele de viermi si crustacei a

inregistrat in general densitati moderate. Luand in discutie grupul

crustaceilor reprezentat in mare parte de amfipode a reiesit ca densitatile

cele mai mari au fost inregistrate de amfipodul cu afinitati iliofile,

Mycrodeutopus gryllotalpa.


Pe banda litorala din zona Eforie Nord, unde se sparg valurile, in etajul

mediolitoral, se intalneste bivalva Donacilla cornea, specie care in sezonul rece

coboara in mare pana la adancimi de 0,5-1,5m sau se poate ingropa in

straturile profunde ale sedimentului. In anul 2010, in sectorul studiat, au fost

gasite exemplare de Donacilla inregistrand o densitate de 383exemplare/m2.

Pe unele suprafete, s-au intalnit specii caracteristice nisipurilor fine

(bivalvele Lentidium mediterraneum, Chamelea galina, Telinna tenuis), care

coboara pana catre izobata de 20m. Alte moluste bivalve identificate, care

apar si la adancimi de pana la 30m au fost speciile Mya arenaria, Anadara

inaequivalvis, care desi au densitati mai mici decat in zonele de nord, se afla

prezente aproape permanent la toate adancimile.

In ceea ce priveste compozitia faunei de viermi policheti, care constituie o

principala componenta a cenozei luate in studiu, aceasta a fost alcatuita din

specii cu o larga valenta ecologica (polichetele oportuniste, rezistente la

conditii de mediu mai putin favorabile - Neanthes succinea, Polydora cornuta)

dar si din specii tipice substratului nisipos (Spio decorata, Nephthys hombergii,

Pygospio elegans) (Figura nr. 15; Tabelul nr. 6).

Crustaceii, o alta grupa importanta care face parte din spectrul faunistic al

zonei cercetate, au fost prezenti printr-un amestec de specii strict psamicole

cu specii alohtone - petricole fitofile (Dexamine spinosa, Microdeutopus

gryllotalpa). (Figura nr. 15; Tabelul nr. 6).

Pagina I.37


taxonomice la adancimea de 5m, substrat sedimentar, Eforie Nord

Tabel nr. 6 - Lista speciilor de nevertebrate bentale identificate in locatia

Eforie Nord

Specii zoobentale

Capitella capitata

Neanthes succinea

Nephtys hombergii

Polydora conuta

Pygospio elegans

Spio decorata

Spionidae varia

POLYCHAETA

Hydrobia ventrosa

GASTROPODA

Anadara inaequivalvis

Telina tenuis

Mya arenaria

Chamelea gallina


BIVALVIA

Balanus improvisus

Microdeutopus gryllotalpa

Dexamine spinosa

CRUSTACEA

Polychaeta

40%

Molus te

40%

Amphipoda

13%

Cirripedia

7%

Pagina I.38

La adancimea de 5m structura populationala arata dominanta speciilor de

bivalve nu numai in ceea ce priveste numarul speciilor, ci si din punct de

vedere cantitativ. Populatiile dominate de micuta bivalva Lentidium, cu o

structura si o diversitate specifica relativ mica indica prezenta comunitatii

nisipurilor fine cu Lentidium mediterraneum. Aceasta a inregistrat o densitate

medie de 19944 exemplare/m2 si o biomasa de 422.3g/m2, ceea ce ii confera o

dominanta de circa 90% din punct de vedere al densitatii si de 50% din punct

de vedere al biomasei. Alaturi de Lentidium, bivalva Chamelea gallina a

inregistrat o densitate de 1218exemplare/m2, dar datorita faptului ca a fost

reprezentata prin indivizi de talie mica (sub 10mm), nu a avut o pondere

foarte importanta ca biomasa (250g/m2). Anadara inaequivalvis este a treia

specie dominanta in populatie nu atat ca densitate (71 exemplare/m2), cat

mai ales ca biomasa (229g/m2).

Pagina J.39

Anexa J Grafice de executie propuse

Date post:	30-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

Raport privind Impactul asupra Mediului · 2012-06-12 · Bazinala de Apa Dobrogea – Litoral,...

Documents