Raport privind 2011 - Consiliul Concurentei...Raport privind piaţa pieselor de schimb pentru...

Raport privind piaţa pieselor de schimb pentru automobile 2011

Pagina 1 din 114

Obiectul şi scopul investigaţiei. Concluziile raportului.

Obiectul şi scopul investigaţiei

În februarie 2009, prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr.69, a fost deschisă o

investigaţie pe piaţa pieselor de schimb pentru automobile, în baza art. 26 din Legea

concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Investigaţia de cunoaştere a pieţei efectuată de autoritatea de concurenţă este un instrument

de monitorizare pro-activă a pieţei, o analiză complexă prin care este evaluată situaţia

concurenţei pe o piaţă naţională sau într-un sector de activitate.

Ancheta sectorială efectuată pe piaţa pieselor de schimb pentru automobile a avut ca obiectiv

identificarea mecanismelor de funcţionare a pieţei, cu scopul de a descoperi şi corecta

eventualele disfuncţionalităţi de natură concurenţială.

În vederea atingerii acestui obiectiv a fost efectuată o cercetare de piaţă, la nivel naţional, în

rândul companiilor din sector: constructori de automobile, producători de piese, comercianţi

de piese, vânzători de automobile (dealeri auto), unităţi de service (reparatori). În plus, au fost

chestionate şi societăţi de asigurare.

O altă activitate, nu mai puţin importantă decât cercetarea pieţei, a fost identificarea şi

analizarea legislaţiei specifice sectorului.

În cadrul investigaţiei a fost realizat şi un sondaj de opinie în rândul consumatorilor.

Chestionarul a conţinut 15 întrebări, fiind disponibil online aprox. 3 luni de zile pe site-ul

Consiliului Concurenţei. La finalul perioadei alocate sondajului au fost validate 646 de

răspunsuri aparţinând persoanelor fizice. Rezultatele fac obiectul unui capitol distinct al acestui

Raport.

Principalele concluzii rezultate în urma analizei efectuate pe piaţa pieselor de schimb pentru automobile şi propunerile echipei de investigaţie sunt prezentate în continuare.


Pagina 2 din 114

Concluziile raportului

1. Piaţa pieselor de schimb este o piaţă slab concentrată.

(Gradul de concentrare a pieţei, HHI1=463/2010)

Piaţa pieselor de schimb pentru automobile este o piaţă pe care acţionează întreprinderi de ordinul miilor. Comercianţii de piese deţin circa trei sferturi din valoarea vânzărilor de piese de schimb estimată2 pentru anii 2008-2010 (ponderea deţinută de comercianţi, în creştere de la un an la altul). Un număr de 11 comercianţi deţineau în 2010 aproape o treime din cifra de afaceri estimată pentru întreaga piaţă (în creştere, de la un sfert în 2008). Cu toate acestea, în urma aplicării indicelui Herfindahl-Hirschman, de măsurare a gradului de concentrare, a rezultat că piaţa pieselor de schimb este una slab concentrată. Pe baza a 23 de cote de piaţă cunoscute (ale celor mai mari comercianţi şi dealeri de pe piaţă) şi a ipotezei (foarte relaxată) că restul firmelor deţin cote de piaţă inferioare valorii de 5%, a fost estimată o limită superioară a valorii HHI. Pentru fiecare dintre cei trei ani (2008, 2009 şi 2010) a rezultat o limită superioară a indicelui HHI mai mică decât 500. De subliniat este faptul că acest grad de concentrare este unul estimat pentru întreaga piaţă. Într-un caz concret, având în vedere criteriile de definire a pieţei relevante (segmentarea pieselor de schimb în piese de origine şi piese non-origine, precum şi subsegmentarea acestora în funcţie de marca automobilului) şi ţinând cont că o piesă de schimb constituie ea însăşi o piaţa distinctă nefiind interschimbabilă cu o alta, cotele de piaţă pot diferi semnificativ (spre ex., în cazul pieselor de origine vizibile3, pentru care există protecţie juridică acordată în baza legii privind protecţia modelelor şi desenelor, există situaţii de monopol).

1 Indicele Herfindahl-Hirschman arată măsura în care un număr mic de întreprinderi reprezintă o mare parte a

pieţei. Este utilizat ca un indicator posibil al puterii de piaţă sau al concurenţei dintre întreprinderi. Când IHH este inferior cifrei 1000, concentrarea pieţei este considerată slabă. 2 Valoarea estimată a pieţei cuprinde şi vânzările dealerilor auto-importatori, producătorilor de piese şi

constructorilor auto interni. 3 Piese vizibile integrate (Panouri de caroserie: bară protecţie, uşă, aripă, capotă), unităţi de iluminare (far, stop),

geamuri auto (geam lateral, parbriz, lunetă, oglindă).


Pagina 3 din 114

2. Consiliul Concurenţei propune modificarea legislaţiei naţionale privind

protecţia desenelor, prin introducerea „clauzei de reparaţii”, în vederea

deschiderii la concurenţă a pieţei pieselor de schimb vizibile. Propunerea

este adresată Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri,

minister în subordinea căruia se află Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci,

autoritate unică care asigură protecţia desenelor şi modelelor.

Protecţia desenelor/modelelor

În baza Directivei 98/71/CE (transpusă în legislaţia românească prin Legea nr.129/1992, cu

modificările şi completările ulterioare), desenul sau modelul industrial4 care îndeplineşte

anumite condiţii este protejat pentru una sau mai multe perioade de cinci ani, cu posibilitatea

de prelungire până la cel mult 25 de ani de la data înregistrării cererii. Principalul scop al

protecţiei desenelor şi modelelor este de a acorda drepturi exclusive asupra aspectului unui

produs.

Sectorul auto este cel mai afectat de prevederile Directivei. Potrivit ECAR5, în anul 2005, în UE-

27 erau aprox. 260 milioane de automobile care necesitau mentenanţă şi reparaţii. Piaţa de

reparaţii, denumită şi piaţa secundară, valora aprox. 84 miliarde de Euro, din care aproape 44

miliarde reprezentau piese de schimb.

Clauza de reparaţii

Clauza de reparaţii constă în aceea că nu se acordă protecţie pentru un desen sau model care

constituie o piesă dintr-un produs complex utilizată în procesul de reparaţie a produsului

complex cu scopul de a-i reda acestuia aspectul iniţial.

! Clauza de reparaţii se aplică doar pieselor vizibile (în sectorul auto, pot fi piese de caroserie,

unităţi de iluminare, geamuri auto) de pe piaţa secundară (piaţa pieselor de înlocuire) din

momentul în care produsul complex (automobilul) este comercializat pe piaţa primară (piaţa

componentelor pentru fabricarea iniţială) de către titularul dreptului sau cu acordul acestuia.

4 Aspectul exterior (estetic) nou, al unui produs în două sau trei dimensiuni, având o funcţie utilitară.

5 Alianţă a unor organizaţii europene independente reprezentând producători de componente auto, distribuitori

de piese auto, reparatori independenţi. ECAR a participat la elaborarea legislaţiei privind protecţia desenelor/modelelor.


Pagina 4 din 114

Clauza de reparaţii oferă constructorilor auto protecţia designului, aspectului exterior al

componentelor lor (pe piaţa primară) şi suport deplin pentru activitatea lor de bază-producţia

şi vânzarea de maşini noi. Extinderea protecţiei asupra pieselor care înlocuiesc componentele

iniţiale, în scopul reparaţiilor, are ca efect monopolul nejustificat al constructorilor auto pe

piaţa secundară a pieselor de schimb.

Liberalizarea pieţei pieselor de schimb

Este necesară modificarea legislaţiei naţionale privind protecţia desenelor şi modelelor pentru

că forma actuală a acesteia permite extinderea protecţiei acordată pieselor de pe piaţa

primară şi asupra pieselor de pe piaţa secundară. Consecinţa este crearea unei situaţii de

monopol pe piaţa secundară, fiecare producător de automobile devenind unicul furnizor de

piese de schimb vizibile pentru autovehiculele sale. Astfel, doar constructorii auto, ca

deţinători ai dreptului, pot produce şi distribui acest tip de piese în interiorul Uniunii

Europene. Cum aceste piese sunt dedicate unui model anume și nu sunt interschimbabile cu

piese ale altor automobile, concurenţa este complet exclusă.

Introducerea pe piaţa românească a unor piese vizibile de calitate slabă şi nesigure pentru

consumator, în urma deschiderii pieţei pieselor de schimb, ar fi supravegheată de către

organismul tehnic naţional -R.A.R- care are atribuţii legate de omologarea/certificarea

produselor utilizate la vehiculele rutiere. R.A.R. poate refuza certificarea, comercializarea sau

utilizarea acestora dacă piesele prezintă un risc serios pentru siguranţa rutieră sau dăunează

semnificativ mediului şi/sau sănătăţii publice.

Modificarea legislaţiei interne este permisă statelor membre în baza art. 14 din Directiva

98/71/CE care conţine o dispoziţie tranzitorie potrivit căreia statele membre menţin legile lor

existente în această privinţă şi le modifică numai în scopul liberalizării pieţei pieselor de

schimb.

Constatând că Directiva 98/71/CE nu asigură o funcţionare fără sincope a pieţei interne în

domeniul protecţiei desenelor/modelelor, Comisia Europeană a propus modificarea acesteia în

septembrie 2004. Comisia sublinia că, din cauza fragmentării şi incertitudinii cu privire la

evoluţia regimului comunitar privind protecţia desenelor în UE, cetăţenii europeni nu ştiu în

care din statele membre este permisă sau nu achiziţia anumitor piese de schimb şi sunt

defavorizaţi, în anumite părţi ale Comunităţii, în privinţa alegerii dintre piese concurente. Din

acelaşi motiv, producătorii de piese, în special IMM-uri, nu pot folosi economiile de scară oferite

de o piaţă unică şi sunt descurajaţi de la a investi şi a crea locuri de muncă. Un aspect delicat

derivat din forma actuală a Directivei care necesită o rezolvare urgentă este şi impactul asupra

integrităţii personale şi morale a oamenilor de afaceri, consideraţi corecţi în statele în care nu


Pagina 5 din 114

există protecţie pentru piesele de înlocuire şi infractori în ţările în care se acordă protecţie

pentru acest tip de piese.

Prin adoptarea Regulamentului nr. 6/2002 privind desenele sau modelele comunitare, Comisia

Europeană a făcut un prim demers în scopul remedierii neajunsurilor create de forma actuală

a Directivei. La art. 110 (1), regulamentul conţine o dispoziţie tranzitorie conform căreia nu se

acordă protecţie sub titlul de desen sau model comunitar pentru un desen sau model care

constituie o piesă dintr-un produs complex utilizată pentru a permite repararea acestui

produs complex cu scopul de a-i reda aspectul iniţial (aşa numita „clauză de reparaţii”).

Aşadar, la nivel comunitar, spre deosebire de unele regimuri naţionale, nu se acordă protecţie

pentru aspectul exterior al pieselor de schimb vizibile.

În decembrie 2007, Parlamentul European a aprobat propunerea Comisiei Europene

referitoare la modificarea Directivei prin introducerea clauzei de reparaţii. Mai mult, potrivit

propunerilor de modificare, consumatorii vor fi informaţi corespunzător cu privire la originea

produsului utilizat pentru reparare, astfel încât aceştia să poată alege, în deplină cunoştinţă

de cauză, între produse concurente oferite pentru reparare.

Directiva de modificare a Directivei 98/71/CE privind protecţia juridică a desenelor şi

modelelor nu se aplică încă fiind necesară adoptarea sa de către Consiliul UE.

Până la această dată, 10 state membre6 au aplicat dispoziţia tranzitorie din Directivă, dând curs

invitaţiei Comisiei de a-şi deschide piaţa pieselor de schimb.

România se înscrie în rândul statelor care extind protecţia aspectului exterior şi asupra

pieselor de schimb. Consecinţa este aceea că deţinătorul unui automobil ale cărui piese de

schimb vizibile sunt protejate este forţat ca în reparaţii să accepte folosirea exclusiv a pieselor

furnizate de producătorul automobilului. În acest mod, consumatorul nu poate alege, iar

concurenţa pe piaţa acestui tip de piese de schimb nu există.

6 Spania, Regatul Unit, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg, Irlanda, Ungaria, Letonia, Polonia, la care se adaugă

Germania, cu o legislaţie care prevede protecţia pieselor de schimb, dar care asigură coexistenţa participanţilor de pe piaţă, şi Grecia, care are prevăzută o clauză de reparaţii combinată cu o durata de protecţie de 5 ani şi o remuneraţie echitabilă şi rezonabilă.


Pagina 6 din 114

3. Consiliul Concurenţei propune ca vânzarea produselor contrafăcute utilizate la vehiculele rutiere să fie considerată infracţiune şi nu contravenţie. Prevederile actuale ale O.G. nr.80/2000 nu sunt corelate cu cele ale Legii nr.84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice. Propunerea este adresată Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii sub autoritatea căruia se află Registrul Auto Român, autoritate şi serviciu tehnic pentru omologarea, certificarea şi supravegherea introducerii pe piaţă a produselor şi a materialelor de exploatare noi.

Dispoziţiile din O.G. nr.80/2002 privind omologarea şi certificarea produselor şi materialelor

de exploatare utilizate la vehiculele rutiere, precum şi condiţiile de introducere pe piaţă a

acestora, referitoare la sancţiunile aplicate pentru comercializarea pieselor

pirat/contrafăcute, nu sunt corelate cu cele prevăzute, pentru aceeaşi faptă, în Legea

nr.84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice.

Astfel, potrivit O.G. nr.80/2000, introducerea pe piaţă a produselor pirat sau contrafăcute

constituie contravenţie, iar în conformitate cu Legea nr.84/1998 privind mărcile şi indicaţiile

geografice, contrafacerea unei mărci este considerată infracţiune şi se pedepseşte cu

închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă de la 50.000 lei la 150.000 lei.

Corelarea prevederilor ar putea avea ca efect reducerea pieţei pieselor de schimb

contrafăcute, a căror pondere este percepută de către întreprinderile din sector ca fiind cca.

30% din total.


Pagina 7 din 114

4. Consiliul Concurenţei propune reglementarea pieselor recondiţionate. Propunerea este adresată Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii sub autoritatea căruia se află Registrul Auto Român, autoritate şi serviciu tehnic pentru omologarea, certificarea şi supravegherea introducerii pe piaţă a produselor şi a materialelor de exploatare noi.

Întreprinderile care vând piese recondiţionate nu sunt nevoite să parcurgă procedura de

omologare/certificare în vederea introducerii pe piaţă a acestora, cum este cazul celor care

comercializează piese noi, în sensul definiţiei din O.G. nr.80/2000.

Astfel, comercianţii acestui tip de piese se bucură de un avantaj la introducerea pe piaţă a

pieselor (pentru că sunt scutiţi de la parcurgerea etapelor de omologare/certificare şi plata

taxelor către RAR).

Mai mult, trebuie luat în calcul şi efectul posibil negativ asupra utilizatorilor finali (pot fi părţi

importante din sistemele autovehiculului, iar utilizarea altor părţi necertificate poate conduce

la schimbarea caracteristicilor omologate, cu repercusiuni asupra siguranţei circulaţiei sau

mediului).

Potrivit R.A.R., piesele de schimb recondiţionate nu intră în categoria produselor şi

materialelor de exploatare noi, fiind sunt supuse dispoziţiilor Ordinului ministrului

Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nr.2131/2005. Reglementarea respectivă nu

conţine însă prevederi legate de condiţiile pentru introducerea pe piaţă şi comercializarea

acestui tip de piese, ci reglementări care stabilesc metodologia şi condiţiile pentru autorizarea

operatorilor economici care desfăşoară activităţi de reparaţii, întreţinere, reglare, modificări

constructive, reconstrucţie a vehiculelor rutiere, precum şi de dezmembrare a vehiculelor

scoase din uz.

! Important de subliniat este că anvelopele reşapate aflate înainte de prima montare după

reşapare şi în termenul de garanţie, neutilizate, sunt considerate produse noi.

Ţinând cont că activitatea de recondiţionare a unei piese este una similară celei de reşapare a

anvelopelor, în urma căreia un produs este adus într-o stare asemănătoare celei iniţiale, ar

trebui ca şi piesele recondiţionate să respecte condiţiile şi cerinţele aplicate în cazul oricărui

alt produs considerat nou în baza ordonanţei specifice.


Pagina 8 din 114

5. Sesizarea Autorităţii Naţionale de Protecţie a Consumatorului cu privire la abuzul de garanţii al dealerilor auto: aplicarea normelor privind protecţia consumatorilor şi campanii de informare a acestora.

Potrivit deţinătorilor de automobile care au participat la sondajul online efectuat în cadrul investigaţiei, sunt dealeri auto care impun cumpărătorului, prin contractul de achiziţie a automobilului, să-şi efectueze reparaţiile doar la reprezentanţe auto sau care sugerează, încă de la cumpărare, că se pierde garanţia dacă merg la alţi reparatori decât cei din reţeaua constructorului auto.

Contractul de achiziţie încheiat între dealer şi utilizatorul final cade în sarcina ANPC, instituţie care este în măsură să descopere şi să sancţioneze astfel de abuzuri ale vânzătorilor de automobile. Aproape trei sferturi din participanţii la sondaj au fost obligaţi să accepte folosirea mărcii

constructorului auto în operaţiunile de service care nu fac obiectul garanţiei. Contractele

încheiate între constructori auto şi dealeri sau între reprezentanul producătorului auto şi

dealerii regionali, primite în cadrul investigaţiei, nu conţin clauze prin care constructorii cer

folosirea exclusivă a mărcii lor. În contracte se arată că pot folosi şi piese de calitate echivalentă

pentru reparaţii care nu fac obiectul garanţiei.

În consecinţă, impunerea mărcii producătorului auto este un abuz al dealerilor în relaţia cu clientul său, cumpărătorul automobilului. Dealerii, mizând pe slaba informare a consumatorilor vizavi de ce pot impune sau nu vânzătorul automobilului, comunică clienţilor, verbal sau prin contractul de achiziţei a automobilului, că este necesar să fie folosite piese purtând marca producătorului auto chiar dacă lucrările respective nu fac obiectul garanţiei şi costul acestora este suportat de proprietarul maşinii. Potrivit art. 10 lit.a) din O.G. nr.21/1992 privind protecţia consumatorilor, „libertatea de a lua decizii la achiziţionarea de produse şi servicii, fără a li se impune în contracte clauze abuzive sau care pot favoriza folosirea unor practici comerciale incorecte în vânzare, de natură a influenţa opţiunea acestora” reprezintă un drept al consumatorilor, la încheierea contractelor. Potrivit aceleiaşi ordonanţe, încălcarea acestei dispoziţii constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 la 20.000 lei.


Pagina 9 din 114

6. Intensificarea activităţii de control a R.A.R. în privinţa

comercializării pieselor de schimb rezultate din dezmembrări şi a

pieselor contrafăcute.

Cu toate că legislaţia naţională interzice comercializarea în vederea reutilizării a sistemelor,

echipamentelor, entităţilor tehnice şi pieselor de schimb care privesc siguranţa circulaţiei,

precum şi comercializarea în vederea reutilizării a caroseriilor/şasiurilor vehiculelor scoase

din uz, predate în vederea dezmembrării, se dovedeşte că punerea pe piaţă a unor astfel de

piese se desfăşoară în prezent nestânjenit, existând oferte diversificate (inclusiv online)

pentru piese auto a căror comercializare este, potrivit legii, interzisă. Aceste fapte constituie

contravenţie şi se sancţionează cu amendă de către personalul R.A.R.

Întreprinderile care au participat la cercetarea de piaţă efectuată de Consiliul Concurenţei

consideră că punerea pe piaţă a pieselor de schimb rezultate din dezmembrări, precum şi a

celor contrafăcute constituie pericol public şi sursă de evaziune fiscală.

Indiferent de tipul activităţii pe care o desfăşoară pe piaţa auto (comerciant-importator sau

nu, dealeri auto, reparatori, constructori auto), întreprinderile care au răspuns autorităţii de

concurenţă consideră că în piaţă există piese de schimb contrafăcute într-un procent

considerabil. Percepţia celor prezenţi pe piaţa pieselor de schimb este că ponderea pieselor

de schimb contrafăcute existente în România este de 27%, mult peste cea europeană (10%).

7. Simplificarea şi accesibilitatea procedurii de omologare/certificare a

pieselor de schimb, aplicată de R.A.R. – barieră administrativă

Procedura de omologare/certificare a R.A.R este considerată de către importatorii de piese

de schimb barieră administrativă la intrarea pe piaţă. Aceştia susţin că procedura este una

greoaie, complexă şi ambiguă.

Importatorii au indicat ca principala problemă certificarea acordată unui titular şi nu mărcii

sau produsului. Prin urmare, R.A.R. nu certifică faptul că un anumit produs respectă prevederile

legale, ci stabileşte faptul că un anumit importator poate să comercializeze acel produs, un alt

importator cu un produs similar urmând să parcurgă acelaşi proces de certificare. Referitor la

această problemă, în cadrul discuţiei purtate cu reprezentanţii R.A.R., aceştia au infirmat acest

lucru. Aceste interpretări diferite arată că este necesară o îmbunătăţire şi o limpezire a

aspectelor legate de procedurile aplicate de autoritatea tehnică în domeniu.


Pagina 10 din 114

Un alt neajuns al legislaţiei actuale privind omologarea/certificarea invocat de cei prezenţi pe

piaţă este că, în procesul de control nu există informaţii suficiente cu privire la organismele de

certificare cu care R.A.R. ar avea sau ar trebui să aibă legături, în statele Uniunii Europene. Prin

urmare, chiar dacă un produs este omologat internaţional în unul din statele Uniunii, R.A.R. nu

are aceste informaţii şi, prin urmare, îi solicită importatorului să facă proba existenţei unei

asemenea omologări. Chiar în situaţia în care importatorul ar dori să facă această probă,

informaţiile cerute de R.A.R. sunt neconcludente (în sensul descrierii documentului care trebuie

prezentat, al emitentului acestuia pentru fiecare ţară a Uniunii etc.).

Neclarităţi de ordin legislativ invocă şi importatorii de anvelope (condiţii de garanţie, limite

de utilizare ş.a.). Prezenţa pe piaţă a anvelopelor second-hand constituie cea mai importantă

chestiune care ar trebui îndreptată. Potrivit comercianţilor, comercializarea acestui tip de

anvelope nu este verificată, iar vânzătorii nu deţin garanţie/certificare care să ateste faptul

ca pot fi utilizate în bune condiţii, cu consecinţe negative asupra utilizatorului final şi asupra

participanţilor la trafic.

Printre soluţiile propuse de către operatorii din sectorul auto pentru îmbunătăţirea legislaţiei

specifice şi clarificarea unor aspecte legate de interpretarea acesteia, amintim:

Existenţa unui ghid unic de reglementări privind activitatea de comercializare a

pieselor de schimb aşa încât normele tehnice RNTR7 să fie mai adecvat structurate

pentru a fi accesibile subiecţilor vizaţi.

Debirocratizarea procesului de omologare/certificare şi implicarea R.A.R. în privinţa

certificării produselor, în sensul testării acestora, la solicitarea importatorului.

Colaborarea (schimbul de informaţii) cu autorităţi de omologare/organisme de

certificare din alte state membre UE în scopul obţinerii de informaţii privind produse

omologate în alte state.

Concluzie referitoare la relaţia asigurator-furnizori/reparatori agreaţi

În scopul identificării mecanismului de funcţionare a relaţiei asigurator-furnizor agreat de piese

şi respectiv asigurator-reparator agreat, în cadrul investigaţiei au fost chestionate şi societăţi de

asigurare. Întrebate care sunt criteriile de selecţie a comercianţilor de piese de schimb cu care

colaborează, companiile au menţionat că nu sunt impuse condiţii de eligibilitate pentru

furnizorii de piese de schimb. Orice furnizor care funcţionează în conformitate cu legea

românească poate să încheie contract de colaborare. Urmărind însă condiţiile cerute (sistem

7 Reglementări Naţionale privind Transporturile Rutiere


Pagina 11 din 114

IT de interogare automată a bazei de date privind piesele comercializate, acoperire naţională,

gamă largă de repere auto, timp scurt de livrare) se constată că pot fi îndeplinite de furnizori

de piese din categoria celor mari sau foarte mari, care au capacitate financiară şi de logistică.

Potrivit companiilor de asigurări, astfel de colaborări urmăresc, în principal, satisfacerea

cerinţelor clienţilor lor, dar şi reducerea costurilor cu reparaţia autovehiculelor.

Motivul cel mai des invocat de companiile de asigurări pentru încheierea de convenţii cu unităţi

de service auto este satisfacerea clientului (asiguratul), care se va bucura de efectuarea în regim

prioritar a reparaţiei şi care îşi va prelua autovehiculul din service imediat după efectuarea

reparaţiei, fără să mai aştepte efectuarea plăţii reparaţiei.

92% din reparatorii care au răspuns Consiliului Concurenţei în cadrul investigaţiei (indiferent că

sunt din segmentul autorizat sau independent) au încheiat convenţii de colaborare cu societăţi

de asigurare. Cel mai întâlnit argument pe care aceştia l-au menţionat în privinţa colaborării

cu asiguratori este creşterea activităţii.

Deşi reparatorii se plâng de calitatea relaţiei cu asiguratorul invocând fie întârzieri în plata

reparaţiilor efectuate, fie obligaţia de a folosi în reparaţii doar piese livrate de furnizorii

agreaţi de piese ai asiguratorilor, totuşi, aceştia continuă colaborarea cu companiile de

asigurare acceptând condiţiile stabilite, de comun acord, prin convenţii sau protocoale de

colaborare.


Pagina 12 din 114

Raportul este structurat în 7 capitole şi Anexe, după cum urmează:

Capitolul 1 cuprinde definiţii, concepte de bază, norme de concurenţă şi reglementări

specifice sectorului auto;

Capitolul 2 descrie evoluţia pieţei pieselor de schimb;

Capitolul 3 cuprinde exemple din practica decizională legată de definirea pieţei

relevante;

Capitolul 4 conţine informaţii privind reglementările legate de protecţia industrială a

desenelor şi modelelor (protecţia elementelor de design exterior în cazul

automobilelor);

Capitolul 5 prezintă rolul companiilor de asigurări în sectorul auto;

Capitolul 6 cuprinde rezultatele sondajului de opinie efectuat în rândul consumatorilor;

Capitolul 7 conţine date şi informaţii despre structura parcului auto naţional, pe diverse

criterii (vechime, judeţ/regiune, tip carburant).

Anexe.


Pagina 13 din 114

Capitolul 1. Piaţa pieselor de schimb pentru automobile: Definiţii,

concepte, norme de concurenţă şi reglementări specifice sectorului

auto

1.1. Piesele de schimb pentru automobile. Definiţii şi concepte.

Potrivit definiţiei cuprinse în Regulamentul (UE) nr. 461/2010 al Comisiei din 27 mai 2010

privind aplicarea articolului 101 alineatul (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene

categoriilor de acorduri verticale şi practici concertate în sectorul autovehiculelor8, piesele de

schimb sunt bunuri care urmează să fie instalate în sau pe un autovehicul pentru a înlocui

componente ale respectivului autovehicul, inclusiv bunuri cum ar fi lubrifianţii necesari la

funcţionarea autovehiculului, cu excepţia combustibilului.

Pe pieţele pieselor de schimb, piesele care poartă marca producătorului autovehiculului (OEM9)

sunt în concurenţă cu piesele de origine fabricate și distribuite de furnizorii de echipamente de

origine (OES10) și cu piesele de schimb de calitate echivalentă furnizate de producătorii de piese

de schimb.

Potrivit Comunicării Comisiei Europene „Orientări suplimentare privind restricţiile verticale în

acordurile pentru vânzarea și repararea autovehiculelor, precum și pentru distribuţia de piese de

schimb pentru autovehicule”11, piesă sau echipament de origine înseamnă piese sau

echipamente fabricate în conformitate cu specificaţiile și standardele de producţie prevăzute de

producătorul autovehiculului pentru producţia unor piese sau echipamente pentru asamblarea

autovehiculului în cauză. Aceasta cuprinde piesele sau echipamentele fabricate pe aceeași linie

de producţie cu piesele sau echipamentele în cauză. Se consideră, dacă nu se dovedește

contrariul, că piesele sunt de origine, în cazul în care producătorul lor certifică faptul că piesele

corespund nivelului calitativ al componentelor utilizate pentru asamblarea autovehiculului în

cauză și au fost fabricate în conformitate cu specificaţiile și standardele de producţie a

autovehiculului.

Piesele de calitate echivalentă trebuie să aibă o calitate suficient de ridicată astfel încât

utilizarea acestora să nu pună în pericol reputaţia reţelei autorizate respective. Precum în cazul

oricărui alt standard de selecţie, producătorul autovehiculului poate aduce probe că o anumită

piesă de schimb nu îndeplinește această cerinţă.

8 Publicat în J.Of. al UE nr. L 129/28.05.2010, pag. 52; denumit, în continuare, Regulamentul UE nr.461/2010.

9 Original Equipment Manufacturer.

10 Original Equipment Supplier.

11 Denumite, în continuare, Orientări suplimentare.


Pagina 14 din 114

Piesele de schimb de origine sunt fabricate de:

constructori de automobile,

producători de echipamente de origine care vând constructorilor auto, aceştia din urmă

comercializându-le prin parteneri autorizaţi,

producători de piese (care pot fi independenţi sau furnizori de echipamente de origine)

care nu vând constructorilor auto, dar ale căror produse sunt fabricate conform

specificaţiilor şi standardelor de producţie furnizate de constructor.

Piesele de schimb de calitate echivalentă sunt fabricate de producători care nu sunt

producători de echipamente de origine.

1.2. Descrierea principalelor norme de concurenţă

specifice sectorului autovehiculelor

Sectorul autovehiculelor, care include atât autoturismele, cât şi vehiculele comerciale, a făcut

obiectul unor regulamente specifice de exceptări pe categorii de la mijlocul anilor '80, în

prezent fiind în vigoare Regulamentul UE nr.461/2010.

Regulamentul UE nr.461/2010 a înlocuit Regulamentul (CE) nr.1400/2002 al Comisiei din 31 iulie

2002 privind aplicarea art. 81 alin. (3) din Tratat categoriilor de acorduri verticale şi practici

concertate în sectorul autovehiculelor care a expirat la 31 mai 2010. Regulamentul 1400/2002 a

fost preluat şi în legislaţia românească prin Regulamentul Consiliului Concurenţei din 29 martie

2004 privind aplicarea art.5 alin.(2) din Legea concurenţei nr.21/1996 în cazul înţelegerilor

verticale din sectorul autovehiculelor.

În temeiul articolului 11, alineatul (2) din Regulamentul 1400/2002 și în urma realizării unui

studiu de piaţă detaliat, în raportul său de evaluare din 31 mai 2008, Comisia Europeană a

evaluat impactul exceptării pe categorii asupra practicilor din domeniu, precum și efectele

practicilor respective asupra concurenţei pe pieţele din UE. Obiectivul general al politicii

Comisiei în materie de concurenţă în ceea ce privește acordurile verticale12 este de a permite

întreprinderilor în cauză să beneficieze de protecţie prin adoptarea unor regulamente de

exceptare pe categorii, în vederea asigurării unei supravegheri eficiente a pieţelor, simplificând

totodată procedurile administrative și reducând costurile de conformare pentru societăţi.

12

„acord vertical” înseamnă un acord sau o practică concertată convenite între două sau mai multe întreprinderi, care acţionează fiecare, în sensul acordului sau al practicii concertate, la niveluri diferite ale procesului de producţie sau de distribuţie și care se referă la condiţiile în care părţile pot cumpăra, vinde sau revinde anumite bunuri sau servicii;


Pagina 15 din 114

Prin urmare, Comisia considera, în iulie 200913, că ar trebui să nu impună constrângeri

normative, care nu se justifică, prin obiectivul de a proteja concurenţa pe piaţă și care pot, în

schimb, împiedica eforturile sectorului de a deveni mai competitiv la nivel mondial.

Regulamentul UE nr. 461/2010, intrat în vigoare la 1 iunie 2010, este obligatoriu în toate

elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre, până la 31 mai 2023.

Regulamentul (UE) nr.461/2010 este însoţit de Orientările suplimentare14.

În mai 201015, Comisia Europeană afirma că „Noile reguli vor duce la creşterea concurenţei pe

piaţa pentru reparaţii şi întreţinere, prin îmbunătăţirea accesului la informaţii tehnice

necesare reparaţiilor şi prin facilitarea utilizării de piese de schimb. De asemenea, vor permite

Comisiei Europene să abordeze abuzurile producătorilor de autovehicule cu privire la acordarea

garanţiei atunci când aceştia solicită ca automobilele să fie reparate doar în service-uri

autorizate. Constructorii de autovehicule nu vor mai putea condiţiona acordarea garanţiei de

efectuarea schimbului de ulei sau de alte servicii auto numai în unităţi de service autorizate.

Desigur, constructorii pot cere ca reparaţiile acoperite de garanţie şi plătite de către ei să fie

realizate în reţeaua autorizată.

Noile norme vor aduce beneficii tangibile consumatorilor prin reducerea costurilor de reparare

şi întreţinere care reprezintă o parte excesivă din costurile totale alocate unui automobil (aprox.

40%) şi a costurilor de distribuţie pentru maşinile noi, prin eliminarea normelor prea

restrictive.”

Noul cadru legal introduce un prag de 30% al cotei de piaţă peste care înţelegerile între

constructori auto şi reparatori autorizaţi nu vor mai fi exceptate, aliniind normele cu cadrul

general (Regulamentul nr. 330/2010 al CE din 20 aprilie 2010 privind aplicarea art. 101 alin.(3)

din TFUE categoriilor de acorduri verticale şi practici concertate16).

Pentru a aborda problemele speciale de concurenţă care apar pe piaţa serviciilor post-

vânzare pentru autovehicule, noul Regulament completează Regulamentul general de

exceptare pe categorii aplicabil acordurilor verticale cu trei restricţii17 grave suplimentare:

13

Comunicarea Comisiei „Viitorul cadru legislativ în domeniul concurenţei aplicabil sectorului autovehiculelor”, 22 iulie 2009. 14

Publicate în J.Of. nr.C 138/28.05.2010, pag.16. 15

Extras din Comunicatul de presă emis la Bruxelles în data de 27 mai 2010 de către Comisia Europeană. 16

Denumit, în continuare, Regulamentul 330/2010. 17

„Restricţie verticală” înseamnă restricţionarea concurenţei într-un acord vertical care intră sub incidenţa articolului 101 alineatul (1) din Tratat;


Pagina 16 din 114

O primă dispoziţie în acest sens se referă la restricţionarea vânzării de piese de schimb

pentru autovehicule de către membrii unui sistem de distribuţie selectivă18 către

reparatori independenţi. Această dispoziţie are cea mai mare relevanţă pentru o

anumită categorie de piese, denumite uneori piese captive, care pot fi obţinute numai

de la producătorul autovehiculului sau de la membrii reţelelor sale autorizate. În cazul în

care un furnizor şi un distribuitor convin că aceste piese nu pot fi furnizate reparatorilor

independenţi, acest acord ar fi de natură să excludă astfel de reparatori de pe piaţă

pentru serviciile de reparaţie şi întreţinere şi să contravină art. 101 din Tratat.

A doua restricţie gravă se referă la orice restricţie directă sau indirectă, convenită între

un furnizor de piese de schimb, instrumente de reparaţii sau instrumente de diagnostic

sau de altă natură şi un producător de autovehicule, care limitează capacitatea

furnizorului de a vinde aceste bunuri către distribuitori şi reparatori autorizaţi şi/sau

independenţi. Atunci când un producător de autovehicule care suportă numai o parte

nesemnificativă a costurilor de dezvoltare de produse ori nu contribuie cu vreun

instrument, drept de proprietate intelectuală sau know-how necesar, obligă un furnizor

de componente să îşi transfere drepturile de proprietate cu privire la un astfel de

instrument, drepturile sale de proprietate intelectuală sau know-how, acordul respectiv

nu va fi considerat ca reprezentând un acord de subcontractare veritabil şi poate intra

sub incidenţa art. 101 din Tratat.

A treia restricţie gravă este cea convenită între un producător de autovehicule care

utilizează componente pentru asamblarea iniţială a autovehiculelor şi furnizorul de

astfel de componente, care limitează capacitatea furnizorului de a-şi plasa marca sau

sigla în mod efectiv şi uşor vizibil pe componentele furnizate sau pe piesele de schimb.

Astfel de acorduri nu permit reparatorilor autorizaţi şi independenţi, precum şi

utilizatorilor finali să identifice producătorul de componente sau piese de schimb pentru

autovehicule şi să aleagă dintre piese de schimb alternative. Prin interzicerea acestei

posibilităţi, producătorii de autovehicule pot restricţiona comercializarea de piese OES şi

pot limita alegerea consumatorilor.

18

Sistem de distribuţie prin care furnizorul se obligă să vândă bunurile sau serviciile contractuale, direct sau indirect, numai anumitor distribuitori selectaţi pe baza unor criterii stabilite şi prin care aceşti distribuitori se obligă să nu vândă aceste bunuri sau servicii unor distribuitori neagreaţi, pe teritoriul rezervat de către furnizor pentru aplicarea acestui sistem.


Pagina 17 din 114

În privinţa serviciilor de vânzare a autovehiculelor noi, monitorizarea sectorului a arătat că

trebuie făcută o distincţie între acordurile pentru distribuţia de autovehicule noi şi acordurile

pentru furnizarea de servicii de reparaţie şi întreţinere şi pentru distribuţia de piese de

schimb. Pentru primul tip de acorduri, nu s-a constatat vreo deficienţă semnificativă în

domeniul concurenţei care ar diferenţia acest sector de alte sectoare economice şi care ar

putea necesita aplicarea unor norme diferite şi mai stricte decât cele prevăzute în

Regulamentul 330/2010. Pentru a acorda tuturor operatorilor timpul necesar pentru a se

adapta la regimul general, în perioada 1 iunie 2010- 31 mai 2013, art. 101 (1) din Tratat nu se

aplică acordurilor verticale care îndeplinesc cerinţele pentru o exceptare în temeiul

Regulamentului 1400/2002. De la 1 iunie 2013, Regulamentul 330/2010 şi Orientările

suplimentare se vor aplica şi în cazul acordurilor verticale cu privire la cumpărarea, vânzarea

sau revânzarea de autovehicule noi.

Orientările suplimentare însoţesc Regulamentul UE nr. 461/2010 şi sunt menite să ajute

companiile să realizeze propria evaluare a acordurilor pentru vânzarea şi repararea

autovehiculelor, precum şi pentru distribuţia de piese de schimb. Cu toate acestea, Comisia

poate investiga compatibilitatea acordurilor cu articolul 101 din Tratat, din proprie iniţiativă sau

ca urmare a unei plângeri.

În continuare, sunt prezentate, pe scurt, aspecte legate de accesul operatorilor independenţi la

informaţiile tehnice, abuzul de garanţii şi accesul la reţelele reparatorilor autorizaţi.

Accesul operatorilor independenţi la informaţiile tehnice

Informaţiile referitoare la repararea şi întreţinerea automobilelor sunt toate informaţiile

necesare pentru diagnosticarea, efectuarea de lucrări de service, inspecţia, controlul periodic,

repararea, reprogramarea sau reiniţializarea parametrilor vehiculului şi pe care producătorii le

furnizează distribuitorilor şi reparatorilor agreaţi, inclusiv toate modificările şi completările

ulterioare ale acestor informaţii. Acestea cuprind toate datele necesare pentrumontarea

pieselor şi echipamentelor la vehicule.

Operator independent înseamnă reparatori independenţi19, producători şi distribuitori de piese

de schimb, fabricanţi de echipamente sau de instrumente de reparaţii, editori de informaţii

tehnice, cluburi automobilistice, operatori de asistenţă tehnică rutieră, operatori care oferă

servicii de inspecţie şi testare şi operatori care oferă cursuri de formare pentru reparatori.

19

Reparator independent înseamnă: a) un prestator de servicii de reparaţie şi întreţinere pentru autovehicule care nu funcţionează în cadrul unui sistem de distribuţie creat de furnizorul autovehiculelor pentru care furnizează reparaţii sau întreţinere; b) un reparator autorizat din cadrul sistemului de distribuţie al unui furnizor dat, în măsura în care acesta asigură servicii de reparaţie sau întreţinere pentru autovehicule în raport cu care nu este membru al respectivului sistem de distribuţie al furnizorului.


Pagina 18 din 114

Furnizorii oferă reparatorilor autorizaţi din reţeaua lor integralitatea informaţiilor tehnice20

pentru reparaţii și pentru întreţinere, de care aceștia au nevoie pentru a efectua lucrări de

reparaţii la autovehiculele mărcilor în cauză. Adesea, acestea sunt singurele societăţi în măsură

să furnizeze reparatorilor toate informaţiile tehnice de care au nevoie cu privire la mărcile în

cauză.

Lipsă accesului la informaţiile tehnice necesare ar putea produce un declin al poziţiei

operatorilor independenţi pe piaţă, ceea ce duce la prejudicii pentru consumatori sub forma

unei reduceri semnificative a diversităţii pieselor de schimb disponibile, a unor preţuri mai mari

pentru servicii de reparaţii și întreţinere, a unei reduceri a diversităţii atelierelor de reparaţii,

precum și a unor eventuale probleme de siguranţă.

Accesul ar trebui să fie acordat la cerere și fără întârziere nejustificată, informaţiile ar trebui

furnizate într-o formă utilizabilă, iar preţul perceput nu ar trebui să descurajeze accesul la

acestea prin faptul că nu ia în considerare măsura în care operatorul independent folosește

informaţiile.

Abuzul de garanţii

Abuzul de garanţii poate avea loc atunci când furnizorul şi membrii autorizaţi din reţeaua sa

rezervă, în mod explicit sau implicit, reparaţiile la anumite categorii de autovehicule pentru

membrii reţelei autorizate. Un alt exemplu este situaţia în care garanţia producătorului faţă

de cumpărător, legală sau extinsă, este condiţionată de obligaţia ca utilizatorul final să

efectueze lucrările de reparaţii și întreţinere care nu sunt acoperite de garanţie numai în

cadrul reţelelor de reparaţii autorizate. Același lucru se aplică în cazul condiţiilor de garanţie

care presupun utilizarea mărcii de piese de schimb a producătorului în ceea ce privește

înlocuirile care nu fac obiectul condiţiilor garanţiei. Cu toate acestea, dacă un furnizor refuză în

mod legitim să onoreze o cerere de aplicare a unei clauze din garanţie pe motiv că situaţia

care a dus la cererea în cauză este legată cauzal de faptul că un reparator nu a efectuat corect o

anumită reparaţie sau intervenţie de întreţinere, ori de utilizarea unor piese de schimb de

20

În prezent, exemple specifice de informaţii tehnice includ programele informatice, codurile de eroare și alţi parametri, împreună cu actualizările aferente, care sunt necesare la efectuarea de intervenţii asupra unităţilor de comandă electronice, pentru a introduce sau a recupera setările recomandate de către furnizor, numerele sau orice alte metode de identificare a autovehiculului, cataloagele cu piese de schimb, procedurile de reparaţii și întreţinere, soluţiile practice rezultate din experienţa reglării unei probleme specifice unui anumit model sau unei serii, precum și avizele de rechemare de pe piaţă sau alte avize ce identifică anumite reparaţii care pot fi efectuate gratuit în cadrul reţelei de reparaţii autorizate. Codul piesei de schimb și orice alte informaţii necesare pentru identificarea piesei de schimb corecte care poartă marca producătorului de automobile, care se potrivește unui anumit autovehicul (și anume, piesa pe care producătorul de autovehicule ar furniza-o în general membrilor reţelelor sale de reparaţii autorizate pentru a repara autovehiculul respectiv) constituie, de asemenea, informaţii tehnice.


Pagina 19 din 114

proastă calitate, acest lucru nu va avea nicio influenţă asupra compatibilităţii acordurilor de

reparaţii ale furnizorului cu normele de concurenţă.

Dezvoltând cele de mai sus, faptul că nu se menţionează tipul reparatorului care ar efectua

incorect reparaţia conduce la cel puţin două posibile interpretări:

- În cazul în care ar fi vorba despre un reparator autorizat (membru al reţelei) care

greşeşte în procesul de reparaţii, faptul că furnizorul (constructorul auto) refuză legitim

acordarea garanţiei nu împiedică analizarea compatibilităţii acordului constând, spre

ex., în rezervarea reparaţiilor pentru membrii reţelei;

- Situaţia în care cel care efectuează reparaţia greşit ar fi un reparator independent (din

afara reţelei create de constructorul auto) ar fi aceea în care deşi clientului i s-a

comunicat că pierde garanţia dacă îşi repară autoturismul în afara reţelei, acesta merge,

totuşi, la un astfel de reparator şi, ulterior, se adresează furnizorului pentru acordarea

garanţiei.

Furnizorul va refuza în mod legitim acordarea garanţiei, dar aceasta nu înseamnă că acordul

său încheiat cu membrii reţelei sale privind fie rezervarea reparaţiilor doar în reţeaua

autorizată, fie condiţionarea garanţiei de efectuarea lucrărilor care nu fac obiectul garanţiei

numai în reţeaua autorizată va fi scutit de evaluarea compatibilităţii cu normele de

concurenţă.

Accesul la reţelele reparatorilor autorizaţi

Concurenţa între reparatorii autorizaţi și cei independenţi nu este singura formă de concurenţă

care trebuie să fie luată în considerare atunci când se analizează compatibilitatea acordurilor de

reparaţii cu regulile de concurenţă. De evaluat este şi măsura în care reparatorii autorizaţi din

cadrul reţelei relevante sunt capabili să concureze între ei. Unul dintre principalii factori care

stimulează această concurenţă privește condiţiile de acces la reţea stabilite în cadrul acordurilor

standard de reparaţii autorizate. Având în vedere poziţia pe piaţă în general puternică a

reţelelor de reparatori autorizaţi, importanţa lor specială pentru proprietarii de autovehicule

recente, precum și faptul că utilizatorul final nu este dispus să parcurgă distanţe mari pentru a

își repara autovehiculul, este important ca accesul la reţelele de reparaţii autorizate să

rămână, în general, deschis tuturor firmelor care îndeplinesc criteriile de calitate definite.


Pagina 20 din 114

1.3. Reglementări privind omologarea şi certificarea pieselor de schimb 1.3.1. Generalităţi

În conformitate cu Ordonanţa de Guvern nr. 80/2000 privind omologarea şi certificarea produselor şi materialelor de exploatare utilizate la vehiculele rutiere, precum şi condiţiile de introducere pe piaţă a acestora21, cu modificările şi completările ulterioare, autoritatea competentă în domeniu este Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Acesta asigură notificarea Registrului Auto Român (R.A.R.)22 ca autoritate şi serviciu tehnic23 pentru omologarea, certificarea şi supravegherea introducerii pe piaţă a produselor şi materialelor de exploatare noi24, precum şi notificarea celorlalte servicii tehnice evaluate de R.A.R., după caz, către ComisieaEuropeanăşi Secretariatul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite, potrivit procedurilor prevăzute de actele comunitare şi de acordurile de la Geneva25. O.G. nr.80/2000 a fost modificată prin Legea nr.288/2009 în vederea transpunerii Directivei 2007/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor şi remorcilor acestora, precum şi a sistemelor, componentelor şi unităţilor tehnice separate destinate vehiculelor respective26. Omologarea/certificarea pieselor de schimb este realizată în funcţie de tipul de reglementări/acte prin care sunt prevăzute condiţiile tehnice şi de siguranţă în domeniul pieselor de schimb pentru automobile: directive/regulamente comunitare sau standarde tehnice. Omologarea unui produs27 este procedura prin care R.A.R. certifică faptul că un produs nou îndeplineşte cerinţele aplicabile, potrivit legislaţiei în vigoare.

21

Publicată în M.Of. Nr.413/30.08.2000. 22

Organism tehnic specializat aflat sub autoritatea Ministerului Transporturilot şi Infrastructurii. 23

Organizaţia sau organismul desemnat în urma evaluării de R.A.R. drept laborator de încercări, în vederea efectuării de încercări, sau drept organism de evaluare a conformităţii producţiei, în vederea evaluării iniţiale şi a altor încercări sau inspecţii, în numele R.A.R. 24

Produsele şi materialele de exploatare neutilizate şi aflate în termen de garanţie/valabilitate. 25

Acordul privind adoptarea de prescripţii tehnice uniforme aplicabile vehiculelor cu roţi, echipamentelor şi

pieselor ce pot fi montate sau utilizate pe vehicule cu roţi şi condiţiile de recunoaştere reciprocă a omologărilor

eliberate pe baza acestor prescripţii, încheiat la Geneva la 20 martie 1958, la care România a aderat prin Decretul

nr. 371/1976, şi Acordul privind adoptarea de reglementări tehnice mondiale aplicabile autovehiculelor, precum şi

echipamentelor şi componentelor ce pot fi montate şi/sau utilizate pe autovehicule, încheiat la Geneva la 25 iunie

1998, la care România a aderat prin Legea nr. 97/2002. 26

Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 263, 09.10.2007 27

Un sistem, un echipament, o piesă, o componentă sau o entitate tehnică utilizate la fabricarea unui vehicul, pentru înlocuirea celui existent pe un vehicul sau pentru montarea/utilizarea ulterioară pe un vehicul omologat.


Pagina 21 din 114

Certificarea unui produs sau a unui material de exploatare28 este procedura prin care R.A.R. certifică faptul că un produs sau un material de exploatare nou îndeplineşte condiţiile tehnice esenţiale pentru siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi eficienţa energetică, precizate prin standardele naţionale sau standardele internaţionale aplicabile ori prin specificaţiile tehnice declarate de producător. Lista produselor şi materialelor de exploatare care necesită omologare sau certificare în vederea introducerii pe piaţă, destinate utilizării la vehicule rutiere, este prezentată în Anexa nr.1. Sunt supuse omologării sau certificării şi componentele, piesele de schimb şi entităţile tehnice neomologate sau necertificate de autorităţile competente din statele membre ale UE şi care sunt destinate înlocuirii componentelor, pieselor şi entităţilor tehnice care fac parte dintr-un sistem sau un echipament de origine ori care fac parte dintr-un sistem sau un echipament omologat, potrivit prevederilor directivelor/regulamentelor UE ori regulamentelor CEE-ONU. Introducerea pe piaţă este acţiunea de a face disponibile pentru prima dată pe teritoriul României, contra cost sau gratuit, produsele şi/sau materialele de exploatare noi, în vederea distribuirii şi/sau a utilizării acestora. Sunt exceptate de la omologare şi certificare:

1. produsele omologate de autorităţile competente ale părţilor contractante în baza acordurilor de la Geneva;

2. produsele omologate sau certificate de autorităţile competente ale statelor membre potrivit directivelor/regulamentelor UE;

3. produsele de origine29 sau produsele de schimb de origine30; 4. produsele şi materialele de exploatare noi fabricate în mod exclusiv pentru a fi utilizate

de vehiculele destinate competiţiilor sportive, care nu sunt destinate utilizării în circulaţia rutieră;

5. componentele, piesele şi entităţile tehnice, care sunt fabricate şi comercializate legal în state membre ale UE, altele decât România, şi care nu fac parte dintr-un sistem sau

28

Substanţe necesare la utilizarea unui vehicul rutier, care se consumă sau se uzează. În timpul utilizării unui vehicul rutier şi care se completează ori se înlocuiesc în timpul exploatării acestuia. Include carburanţii auto, lubrifianţii auto, aditivii pentru carburanţii auto, lichidele pentru frână, lichidele de răcire, uleiurile hidraulice. 29

Produsul fabricat potrivit specificaţiilor şi standardelor de producţie prevăzute de producătorul vehiculului pentru fabricarea unor produse utilizate pentru asamblarea vehiculului în cauză. Aceasta cuprinde produsele fabricate pe aceeaşi linie de producţie cu produsele în cauză. Se consideră, dacă nu se dovedeşte contrariul, că produsele sunt de origine în cazul în care producătorul lor atestă faptul că produsele corespund nivelului calitativ al produselor utilizate pentru asamblarea vehiculului în cauză şi că au fost fabricate potrivit specificaţiilor şi standardelor de producţie ale producătorului vehiculului. 30

Produs destinat să fie utilizat la un vehicul pentru a înlocui un produs montat pe acest vehicul şi care este de aceeaşi calitate ca şi produsul de origine fiind fabricat sub supravegherea producătorului de vehicul conform specificaţiilor şi normelor de fabricaţie furnizate de acesta.


Pagina 22 din 114

echipament care este reglementat printr-o directivă/regulament al UE sau printr-un regulament CEE-ONU aplicat de UE, dacă acestea asigură un nivel echivalent de protecţie a siguranţei rutiere sau de protecţie a mediului în raport cu cerinţele naţionale de introducere pe piaţă, nivel demonstrabil pe baza unor documente oficiale.

Conform precizărilor publicate pe pagina de internet a R.A.R.31, în cazul în care, spre exemplu, un tip de ulei nu a fost certificat anterior, se urmează procedura de certificare. Dacă un tip de ulei a fost certificat într-un alt stat membru al UE de către o autoritate competentă, importatorul nu mai este supus certificării, introducerea pe piaţă făcându-se în baza certificatului existent. Dacă tipul de ulei a fost anterior certificat în România fie de producător sau un reprezentant al acestuia, fie de un alt importator: - importatorul se poate prevala de certificarea anterioară până la data de expirare a valabilităţii certificatului de conformitate (lista certificatelor în curs de valabilitate sunt accesibile pe site-ul OCP-RAR); - în momentul expirării valabilităţii, fie verifică dacă a fost făcută re-certificarea, fie face certificarea (re-certificarea se aplică doar în cazul în care o solicită titularul certificatului iniţial). În situaţiile în care R.A.R. consideră că anumite produse şi materiale de exploatare noi care deţin omologare comunitară (CE) de tip, acordată de un alt stat membru al Uniunii Europene, prezintă un risc serios pentru siguranţa rutieră sau dăunează semnificativ mediului şi/sau sănătăţii publice, R.A.R. poate refuza, pe motive temeinice, pentru o perioadă de maximum 6 luni, introducerea pe piaţă, comercializarea sau utilizarea acestora. R.A.R. mai poate refuza, pe motive temeinice, să acorde omologarea sau certificarea, în cazul în care constată că un tip de produs sau material de exploatare, deşi se conformează reglementărilor aplicabile, prezintă un risc serios pentru siguranţa rutieră sau dăunează semnificativ mediului şi/sau sănătăţii publice.

1.3.2. Tipuri de omologări Omologarea poate fi naţională, comunitară sau internaţională şi se atestă printr-un certificat acordat de R.A.R. Omologarea naţională de tip/certificarea se acordă la cererea producătorului, a reprezentantului acestuia sau a importatorului, persoană juridică. Omologarea comunitară de tip (CE) şi omologarea internaţională (CEE-ONU) se acordă la cererea producătorului sau a reprezentantului acestuia.

31

http://www.rarom.ro/cs-uploads/schema_logica.pdf.


Pagina 23 din 114

Operatorii economici care nu dispun de împuterniciri de reprezentare din partea producătorilor sau a reprezentanţilor producătorilor pot obţine dreptul de introducere pe piaţă şi/sau de comercializare numai prin certificarea de către R.A.R. a loturilor de produse respective.

Pentru fiecare produs/material de exploatare certificat, R.A.R. eliberează şi un certificat de conformitate32. Pentru a fi introduse pe piaţă şi/sau comercializate, produsele şi materialele omologate trebuie:

- să aibă aplicate, după caz, mărci de certificare a conformităţii, mărci/marcaje de omologare sau numărul certificatului de conformitate/omologare;

- să fie însoţite de documentele prevăzute de reglementările în vigoare. Produsele şi materialele de exploatare neconforme cărora li s-a interzis introducerea pe piaţă şi/sau comercializarea, potrivit alin. (3), sunt făcute publice de R.A.R. Este interzisă introducerea pe piaţă şi/sau comercializarea următoarelor produse şi materiale de exploatare:

produsele sau materialele de exploatare necertificate/neomologate sau cu omologarea/certificarea suspendată ori retrasă, după caz;

produsele sau materialele de exploatare care nu sunt marcate corespunzător, cu marca producătorului, marca de certificare a conformităţii, marca/marcajul de omologare sau numărul certificatului de conformitate/omologare, după caz;

produsele sau materialele de exploatare pe care au fost aplicate inscripţionări şi/sau marcaje falsificate ori neautorizate;

produsele sau materialele de exploatare neinscripţionate cu informaţiile stabilite prin reglementări legale;

produsele sau materialele de exploatare neînsoţite de declaraţia de conformitate 33şi de certificatul de garanţie;

produsele sau materialele de exploatare având marcaje şi inscripţionări cu denumiri care pot crea confuzii;

produsele pirat sau contrafăcute.

Trebuie subliniat că, potrivit O.G. nr.80/2000, introducerea pe piaţă a produselor pirat sau contrafăcute constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei.

32

Document emis pe baza regulilor unui sistem de certificare a conformităţii, ce indică faptul că un produs sau material de exploatare, proces sau serviciu, corespunzător identificat, a parcurs procesul de certificare a conformităţii şi a respectat documentaţia tehnică normativă-Ordinul ministrului Transporturilor,Construcţiilor şi Turismului nr.2135/2005. 33

Asumarea răspunderii de către producător, de reprezentantul acestuia sau de importator în privinţa conformităţii produselor ori materialelor de exploatare introduse pe piaţă cu cele omologate sau certificate.


Pagina 24 din 114

Această dispoziţie conţinută de art. 6, alin. (1), lit.c) din O.G.nr.80/2000 nu este corelată cu cea prevăzută la art. 5 din Legea nr.11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, potrivit căreia punerea în circulaţie de mărfuri contrafăcute şi/sau pirat, a căror comercializare aduce atingere titularului mărcii şi induce în eroare consumatorul asupra calităţii produsului/serviciului constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei (vechi). Şi Legea nr.84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice stabileşte ca fiind infracţiune, pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă de la 50.000 lei la 150.000 lei, contrafacerea unei mărci, punerea în circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare şi care îl prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, punerea în circulaţie a produselor care poartă indicaţii geografice ce indică sau sugerează că produsul în cauză este originar dintr-o regiune geografică, alta decât locul adevărat de origine, în scopul inducerii în eroare a publicului cu privire la originea geografică a produsului. Se constată că aceeaşi faptă este considerată atât infracţiune, cât şi contravenţie ceea ce denotă o lipsă de corelare care necesită îndreptare. Prin Ordinul nr.213534al ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului au fost aprobate reglementările care stabilesc:

o cerinţele ce trebuie îndeplinite de producătorii, reprezentanţii producătorilor, importatorii şi distribuitorii de produse şi materiale de exploatare utilizate la vehicule rutiere pentru a putea obţine certificarea sau omologarea acestora,

o cerinţele ce trebuie îndeplinite de operatorii economici pentru autorizarea proceselor de partiţionare35 şi ambalare a materialelor de exploatare certificate sau omologate de R.A.R.,

o condiţiile de introducere pe piaţă a produselor şi materialelor de exploatare exceptate de la procedura de omologare sau certificare,

o lista produselor şi materialelor de exploatare care necesită omologare sau certificare R.A.R. în vederea introducerii pe piaţă, destinate utilizării la vehicule rutiere.

Reglementările se aplică la certificarea sau omologarea produselor şi materialelor de exploatare noi36 fabricate/importate în serie sau a loturilor de produse şi materiale de exploatare noi din categoria celor care privesc siguranţa circulaţiei37, protecţia mediului38,

34

Publicat în M.Of. nr.1168/22.12.2005 35

Împărţirea unei cantităţi de materiale de exploatare în vrac în cantităţi mai mici, în vederea ambalării pentru introducerea pe piaţă. 36

Produs nou - produs neutilizat şi aflat în termen de garanţie/valabilitate. Anvelopele rezultate în urma unui

proces tehnologic de reşapare, aflate înainte de prima montare după reşapare şi în termenul de garanţie, neutilizate, sunt considerate produse noi.

37 Produs/material de exploatare care priveşte siguranţa circulaţie i- prin neîndeplinirea caracteristicilor tehnice din

documentul tehnic normativ al produsului, poate constitui o sursă majoră şi iminentă de producere a accidentelor rutiere.


Pagina 25 din 114

eficienţa energetică 39şi protecţia împotriva furturilor vehiculelor rutiere. De asemenea, se aplică la autorizarea de către R.A.R. a operatorilor economici care partiţionează şi ambalează materiale de exploatare certificate sau omologate de către R.A.R. Conform R.A.R.40 produsele menţionate în Ordinul nr.2135/2005 au fost selectate în funcţie de efectul potenţial al funcţionării defectuoase a acestora asupra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, protecţiei mediului, eficienţei energetice a vehiculului şi protecţiei împotriva furturilor vehiculelor rutiere. Sunt părţi importante din sistemele autovehiculului care au fost omologate la aprobarea iniţială a punerii în circulaţie a autovehiculului. Utilizarea altor părţi necertificate poate conduce la schimbarea caracteristicilor omologate, cu repercusiuni asupra siguranţei circulaţiei sau mediului. Lista respectivă este cuprinsă într-un act naţional intern anterior apariţiei Directivei 2007/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor şi remorcilor acestora, precum şi a sistemelor, componentelor şi unităţilor tehnice separate destinate vehiculelor respective, motiv pentru care prin legea de modificare a O.G. nr.80/2000 nu au fost transpuse şi dispoziţiile art. 31 alin. (2) din Directivă. Potrivit acestuia, stabilirea pieselor sau echipamentelor din listă trebuie precedată de o evaluare care stă la baza unui raport, astfel încât să fie asigurat un echilibru echitabil între elemente precum: existenţa unui risc grav pentru securitatea sau performanţele în materie de protecţie a mediului şi efectul asupra consumatorilor şi producătorilor pe piaţa pieselor de schimb al impunerii unei posibile cerinţe de autorizare pentru piesele sau echipamentele în cauză. Astfel de măsuri ar trebui aplicate numai pentru un număr restrâns de piese sau echipamente. Lista acestor piese sau echipamente şi a cerinţelor ulterioare trebuie stabilită după consultarea părţilor interesate, menţinând concurenţa de pe piaţa pieselor de schimb. Deoarece Comisia Europeană nu a luată încă o decizie în privinţa pieselor şi echipamentelor care să fie incluse în Listă (Anexa nr. XIII din Directivă), în baza art. 31, alin. (12) din Directivă, statele membre UE pot menţine dispoziţii de drept intern referitoare la piesele sau echipamentele care pot reprezenta un risc considerabil pentru buna funcţionare a sistemelor esenţiale pentru siguranţa vehiculului sau a performanţelor sale în materie de protecţie a mediului. Odată cu luarea unei decizii în această privinţă, valabilitatea dispoziţiilor de drept intern referitoare la piesele sau echipamentele în cauză încetează.

38

Produs/material de exploatare care priveşte protecţia mediului - prin neîndeplinirea caracteristicilor din documentaţia de referinţă poate afecta negativ performanţele constructive în ceea ce priveşte poluarea chimică şi/sau fonică generate de vehiculele rutiere.

39 Produs/material de exploatare care priveşte eficienţa energetică - produs/material de exploatre care

montat/utilizat pe un vehicul rutier determină modificarea caracteristicile energetice ale acestuia.

40

Adresa RAR nr.7051/01.08.2011 transmisă Consiliului Concurenţei în urma solicitării de informaţii nr.10262/21.07.2011


Pagina 26 din 114

1.3.3. Dispoziţii legale privind piesele rezultate din dezmembrări auto şi piesele recondiţionate Pieselor rezultate din dezmembrări auto (inclusiv anvelope) li se aplică prevederile Ordonanţei de Guvern nr.82/2000, privind autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi de reparaţii, de reglare, de modificări constructive, de reconstrucţie a vehiculelor rutiere, precum şi de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz, cu modificările şi completările ulterioare41. Potrivit art. 5¹, alin.(3) din O.G. nr.82/2000, este interzisă comercializarea în vederea reutilizării a sistemelor, echipamentelor, entităţilor tehnice şi pieselor de schimb care privesc siguranţa circulaţiei, stabilite prin Ordinul nr.2135/2005. Este interzisă şi comercializarea în vederea reutilizării a caroseriilor/şasiurilor vehiculelor scoase din uz, predate în vederea dezmembrării. Potrivit art.6¹ din O.G. nr.82/2000, aceste fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de către personalul R.A.R. În funcţie de gravitatea faptelor, personalul RAR poate dispune oprirea/suspendarea temporară a activităţii sau anularea autorizaţiei tehnice. Piesele de schimb recondiţionate, potrivit R.A.R.42, nu intră în categoria produselor şi materialelor de exploatare noi, cărora li se aplică procedurile de omologare/certificare prevăzute de O.G. nr.80/2000, ci sunt supuse dispoziţiilor Ordinului ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nr.2131/200543 (RNTR44 9). Ordinul nr.2131/2005 cuprinde, însă, reglementări care stabilesc metodologia şi condiţiile pentru autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi de reparaţii, întreţinere, reglare, modificări constructive, reconstrucţie a vehiculelor rutiere, precum şi de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz. Reglementarea respectivă nu conţine prevederi legate de condiţiile pentru introducerea pe piaţă şi comercializare a acestora. Prin activitatea de recondiţionare a unei piese, componente sau entităţi tehnice dintr-unul din sistemele sau echipamentele vehiculului se înţelege activitatea specifică prin care se asigură redobândirea parametrilor fizici, dimensionali, funcţionali etc, ai unei componente, piese sau entităţi tehnice în conformitate cu documentele tehnice specifice aprobate de constructorii de vehicule şi/sau de componente, piese sau entităţi tehnice (manuale de reparaţii, tehnologii de reparaţii şi/sau recondiţionare etc)45.

41

Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 413 din data de 30 august 2000 42

Adresa RAR nr.7051/01.08.2011 transmisă Consiliului Concurenţei în urma solicitării de informaţii nr.10262/21.07.2011. 43

Publicat în M.Of. nr.1160 bis/21.12.2005. 44 Reglementări Naţionale în Transporturi Rutiere.

45 Pct. 2. Definiţii din Ordinul nr.2131/2005.


Pagina 27 din 114

Se poate considera că activitatea de recondiţionare a unei piese este una similară celei de reşapare a anvelopelor, în urma căreia un produs este adus într-o stare asemănătoare celei iniţiale. De aceea, aşa cum anvelopele rezultate în urma unui proces tehnologic de reşapare, aflate înainte de prima montare după reşapare şi în termenul de garanţie, neutilizate, sunt considerate produse noi46, urmând procedurile de omologare/certificare, şi piesele recondiţionate ar trebui să fie supuse aceloraşi reguli prevăzute de O.G. nr.80/2000 privind omologarea/certificarea.

1.4. Concluzii

1. Începând cu data de 1 iunie 2010 a intrat în vigoare un nou Regulament privind exceptarea categoriilor de acorduri verticale şi practici concertate în sectorul autovehiculelor, regulament obligatoriu în toate elementele sale şi aplicat direct în toate statele membre, până la 31 mai 2023.

Noul Regulament completează Regulamentul general de exceptare pe categorii aplicabil acordurilor verticale cu trei restricţii grave suplimentare. Se aşteaptă că noile reguli să ducă la creşterea concurenţei pe piaţa pentru reparaţii şi întreţinere, prin îmbunătăţirea accesului la informaţii tehnice necesare reparaţiilor şi prin facilitarea utilizării de piese de schimb. De asemenea, vor permite Comisiei Europene să abordeze abuzurile producătorilor de autovehicule cu privire la acordarea garanţiei atunci când aceştia solicită ca automobilele să fie reparate doar în service-uri ale membrilor reţelei sale sau când condiţionează acordarea garanţiei de efectuarea lucrărilor de reparaţii care nu fac obiectul garanţiei numai în cadrul reţelei autorizate.

2. Există neconcordanţe în privinţa încadrării faptei de punere pe piaţă/comercializare a

produselor contrafăcute/pirat, inclusiv piese auto.

Dispoziţiile din O.G. nr.80/2002 privind omologarea şi certificarea produselor şi materialelor

de exploatare utilizate la vehiculele rutiere, precum şi condiţiile de introducere pe piaţă a

acestora, referitoare la sancţiunile aplicate pentru comercializarea pieselor

pirat/contrafăcute, nu sunt corelate cu cele prevăzute pentru aceeaşi faptă în alte acte

normative (Legea nr.11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi Legea nr.84/1998

privind mărcile şi indicaţiile geografice).

Astfel, potrivit O.G. nr.80/2000, introducerea pe piaţă a produselor pirat sau contrafăcute

constituie contravenţie, iar conform art. 5 din Legea nr.11/1991 privind combaterea

concurenţei neloiale, punerea în circulaţie de mărfuri contrafăcute şi/sau pirat constituie

infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă. Şi prin Legea

nr.84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice ,contrafacerea unei mărci este considerată 46

Potrivit Notei din Ordinul nr.2135/2005.


Pagina 28 din 114

infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă de la 50.000 lei la

150.000 lei.

3. Reglementarea situaţiei pieselor recondiţionate

În prezent, reglementările specifice nu acoperă situaţia pieselor recondiţionate. Sunt supuse procedurii de omologare, certificare şi introducere pe piaţă doar piesele considerate noi, inclusiv anvelope reşapate. Ţinând cont că activitatea de recondiţionare a unei piese este una similară celei de reşapare a anvelopelor, în urma căreia un produs este adus într-o stare asemănătoare celei iniţiale, ar trebui ca şi piesele recondiţionate să respecte condiţiile şi cerinţele aplicate în cazul oricărui alt produs considerat nou în baza ordonanţei specifice.

Capitolul 2. Evoluţia pieţei pieselor de schimb pentru automobile

Acest capitol cuprinde date şi informaţii obţinute în urma cercetării de piaţă efectuată în rândul

societăţilor având coduri CAEN specifice (constructori auto, producători de piese, comercianţi

de piese, dealeri şi reparatori auto).

Dat fiind numărul extrem de mare al întreprinderilor înregistrate în 200947 în baza de date a

Ministerului Finanţelor Publice, pe codurile CAEN specifice, în cazul a fost calculat un eşantion

reprezentativ. Dintre producătorii de piese de schimb şi constructorii auto au fost selectaţi cei

care se află pe segmentul automobile (în special, autoturisme şi autoutilitare uşoare, categorii

de autovehicule care deţin 88% din parcul auto naţional).

După cum este bine ştiut, atunci când colectivitatea analizată este foarte mare, cercetarea sa exhaustivă este foarte dificilă, dacă nu chiar imposibil de realizat. De aceea, pentru studierea caracteristicilor unei colectivităţi de volum foarte mare se recurge, în general, la cercetarea prin sondaj statistic. Pe baza prelucrării datelor obţinute, se estimează parametrii corespunzători colectivităţii totale pe care dorim să îi cunoaştem, prin utilizarea principiilor teoriei probabilităţii.

Cercetarea prin sondaj se realizează în două etape:

1. din colectivitatea generală se extrage un eşantion48 de la care se culeg şi se prelucrează datele necesare cercetării; pe baza acestor date se calculează diverşi indicatori derivaţi (mărimi medii, mărimi relative, indici etc.);

47

8.765 reparatori (au realizat cifră de afaceri 7.120), 7.032 comercianţi (cu cifra de afaceri 5.894), 1.800 dealeri (cu cifra de afaceri 1.308). 48

Acesta se mai numeşte şi colectivitate de selecţie şi reprezintă acea parte a colectivităţii generale de la care urmează să se culeagă datele în scopul extinderii rezultatelor obţinute din prelucrarea acestora asupra colectivităţii totale (generale);


Pagina 29 din 114

2. indicatorii obţinuţi prin prelucrarea datelor din eşantion se extind, cu o anumită probabilitate, asupra întregii colectivităţi, în scopul caracterizării acesteia din punct de vedere statistic.

În cadrul cercetării prin sondaj, trebuie acordată o atenţie deosebită reprezentativităţii eşantionului ales. Un eşantion este considerat a fi reprezentativ atunci când:

reproduce în structura sa aceeaşi structură pe care o prezintă şi colectivitatea generală;

volumul eşantionului este suficient de mare pentru a permite obţinerea unor indicatori cu un grad mare de sensibilitate (ce pot fi garantaţi cu o probabilitate49 specifică şi au o anumită eroare maximă admisă50).

În cazul de faţă, s-a optat pentru o analiză mixtă: chestionarea atât celor mai mari întreprinderi (comercianţi, dealeri, reparatori), cât şi celor dintr-un eşantion probabilistic calculat din restul de întreprinderi.

Pentru calculul volumului eşantionului s-au avut în vedere următoarele:

dimensionarea eşantionului a fost realizată pentru o eroare maximă admisă de 5% şi o garantare a rezultatelor cu o probabilitate de 95%;

pentru determinarea volumului eşantionului s-a utilizat următoarea formulă de calcul:

N

ppz

ppzn

x

1

12

2

2

n – volumul eşantionului

z - argumentul funcţiei Laplace (pentru o probabilitate de 95% valoarea sa este

1,96)

pp 1 - caracterizează omogenitatea colectivităţii generale ale cărei

caracteristici alternative sunt studiate; atunci când nu este cunoscut gradul de omogenitate al populaţiei totale, se utilizează valoarea maximă a acestui produs (şi anume 0,25), proprie unei populaţii cu cel mai scazut nivel de omogenitate

x

- eroarea maximă admisă (în cazul de faţă 5%)

N – volumul colectivităţii generale (populaţiei totale)

Per total, un număr de 845 de întreprinderi au primit chestionare, după cum urmează:

- constructori de automobile (2); - producători de piese (101); - comercianţi de piese (264); - reparatori (300); - dealeri auto (160 întreprinderi);

49

De obicei, această probabilitate este de 90% sau de 95%; 50

Se consideră că o valoare cuprinsă între 1% şi 5% este acceptabilă pentru eroarea maximă admisă;


Pagina 30 din 114

- societăţi de asigurare (18 chestionare).

Rata de răspuns înregistrată este următoarea:

- Constructori: 100% - Producători de piese: 100% - Reparatori: 39%51 - Comercianţi: 67% - Dealeri: 81% - Asiguratori: 100%

2.1. Generalităţi privind piaţa pieselor de schimb52

Piaţa pieselor de schimb este, în principal, determinată de caracteristicile majore ale parcului auto, spre ex. mărimea acestuia, vârsta, marca şi distribuţia de modele53. În afara acestor trăsături generice ale pieţei, există şi factori specifici ţării care influenţează piaţa pieselor de schimb:

- disponibilitatea şi utilizarea de piese de origine, calitate echivalentă şi contrafăcute; - calitatea autoturismelor, pieselor de schimb, combustibililor şi lubrifianţilor; - anumite reglementări, aşa cum este cea privind inspecţia tehnică obligatorie; - sistemul centrelor de service şi obiceiurile utilizatorului final; - condiţii externe, cum sunt: condiţiile de drum, climatul, obiceiul de a conduce.

Utilizarea pieselor de origine şi calitate echivalentă, contrafăcute sau uzate afectează direct valoarea pieţei. Indirect, calitatea piesei respective conduce fie la o uzură mai rapidă şi, în consecinţă, la o înlocuire mai rapidă sau vice versa. Piesele contrafăcute şi cele care nu sunt de origine sunt vândute cu discounturi de 20 până la 40% din preţul pieselor originale, deseori mai mare în cazul celor contrafăcute. Calitatea autoturismelor, pieselor, combustibilului şi a lubrifianţilor din România este mai slabă decât cea din Europa de vest. Prin urmare, ciclul principal de viaţă al componentelor şi pieselor este un pic mai scurt. Disponibilitatea pieselor de schimb (de origine sau independente) pentru oricare model este suficientă, cu o excepţie normală în cazul pieselor pentru modele demodate. Sistemul de aprovizionare cu piese de schimb funcţionează suficient de bine. Inspecţia de rutină, impusă o dată la 2 ani, conduce la o oarecare extindere a pieţei având în vedere că proprietarii autoturismelor sunt forţaţi să acţioneze mai devreme în cazul înlocuirilor de piese.

51

O treime din cei care au raspuns fac parte din categoria celor foarte mari, raportându-ne la cifra de afaceri realizată. 52

Sursa: Globis GmbH (Societate de consultanţă din Germania), Studiul privind piaţa auto din România 2007/2008, Iulie 2008, cu previziuni pentru 2010. 53

Date privind evoluţia parcului auto din România sunt cuprinse în capitolul 7 al acestui Raport.


Pagina 31 din 114

În România, accesul la serviciile unui service nu este o problemă. Totuşi, există o mentalitate

răspândită în rândul românilor de a-şi repara singuri maşinile. Această situaţie reduce piaţa

pieselor de schimb într-o oarecare măsură.

Condiţiile externe au şi ele impact asupra pieţei. Infrastructura rutieră este încă subdezvoltată,

prezentând mari probleme în zonele rurale. România are o reţea de drumuri limitată şi doar

autostrăzile sunt într-o stare bună. Climatul, totuşi este moderat, iar obiceiul de a conduce nu

este nici mai bun nici mai rău decât în alte state.

2.2. Date privind evoluţia pieţei naţionale a pieselor de schimb

În urma prelucrării datelor obţinute de la societăţile chestionate a rezultat că, în perioada

2008-2010, piaţa pieselor de schimb pentru automobile a crescut în 2010 faţă de anul

precedent cu 2%, după ce în 2009 a suferit o diminuare de 11% comparativ cu anul anterior.

Comparativ cu 2008, în anul 2010 s-a înregistrat o scădere de 10% (graficul nr.1).

În vederea unei analize judicioase, valorile vânzărilor au fost transformate în valori constante

2010 pentru a putea fi comparabile, 2010 fiind ultimul an statistic disponibil (tabelul nr.1). În

Anexa nr.2 sunt prezentate şi valorile nominale ale vânzărilor.

Valoarea vânzărilor rezultată este suma valorii vânzărilor efectuate de producătorii de piese şi

constructorii auto, pe de o parte şi importatori, pe de altă parte.

Analiza evoluţiei vânzărilor pe categorii de întreprinderi arată că dacă se iau în considerare doar

vânzările importatorilor (comercianţi şi dealeri), piaţa pieselor de schimb pentru automobile a

crescut în 2010 faţă de anul precedent cu 1%, după ce în 2009 a suferit o diminuare de 9%

comparativ cu anul anterior. Faţă de anul 2008, în anul 2010 s-a înregistrat o scădere de 8%.

(graficul nr.2). Aşadar, se constată o revigorare modestă a vânzărilor importatorilor (graficul

nr.2).

Aceasta se datorează vânzărilor mai mari realizate de comercianţi (4% creştere faţă de 2009),

dealerii înregistrând, anual, reduceri destul de importante (24% în 2010 faţă de 2009 şi 34% în

2010 comparativ cu 2008 (tabelul nr.2 şi graficul nr.3).

Marii importatorii (majoritar, din segmentul independent) au obţinut cele mai bune rezultate,

spre deosebire de reprezentanţele auto ale căror venituri din vânzarea de piese de schimb au

fost în scădere în toată perioada (tabelul nr.2).


Pagina 32 din 114

6,489,620,550

5,757,901,996 5,865,241,110

5,200,000,000

5,400,000,000

5,600,000,000

5,800,000,000

6,000,000,000

6,200,000,000

6,400,000,000

6,600,000,000

2008 2009 2010

Graficul nr.1 - Valoarea vânzărilor de piese de schimb, 2008-2010 (estimări)

Valoarea vânzărilor de piese de schimb, 2008-2010 (estimări)

5,213,940,145

4,768,199,401 4,814,223,542

4,500,000,000

4,600,000,000

4,700,000,000

4,800,000,000

4,900,000,000

5,000,000,000

5,100,000,000

5,200,000,000

5,300,000,000

2008 2009 2010

Graficul nr. 2. Valoarea vânzarilor de piese de schimb, importatori, estimări (Lei)

Valoarea vânzarilor de piese de schimb, estimări (LEI)


Pagina 33 din 114

Din total vânzări înregistrate în anul 2010, cele ale comercianţilor reprezintă trei sferturi din

total. La mare distanţă se situează producătorii de piese (10%) şi apoi dealerii [0-10%] şi

constructorii auto [0-10%].

Graficul nr.5 arată ponderea deţinută de vânzările de piese de schimb ale marilor importatori

din rândul comercianţilor, iar graficul nr. 6 pe cea aferentă vânzărilor comercianţilor în total

piaţă estimată.

0 2,000,000,000 4,000,000,000 6,000,000,000 8,000,000,000

total piaţă

vânzări comercianţi

vânzări dealeri

6,489,620,550

4,541,868,699

672,071,446

5,757,901,996

4,182,092,365

586,107,035

5,865,241,110

4,367,718,997

446,504,545

Graficul nr. 3 - Valoarea vânzărilor de piese de schimb/categorii întreprinderi (estimări)

2010

2009

2008


Pagina 34 din 114

24

24

29

Graficul nr. 5- Vânzări comercianţi (mari importatori) în total piaţă piese de schimb, procente (estimări)

2008

2009

2010

70

73

74

Graficul nr.6- Vânzări comercianţi în total piaţă piese de schimb,

procente (estimări)

2008

2009

2010


Pagina 35 din 114

Tabel nr. 1. Valoarea vânzărilor de piese de schimb, valori constante 2010

Anul/categorie comerciant

2008 2009 2010

Comercianţi Chestionaţi Direct

Lei 1,578,517,370 1,655,230,918 1,728,353,802

Euro 428,630,453 390,633,403 410,545,097

Comercianţi Eşantion (valoare estimată)

Lei 2,963,351,329 2,526,861,447 2,639,365,195

Euro 804,668,132 596,337,632 626,942,492

Total comercianţi (estimat)

Lei 4,541,868,699 4,182,092,365 4,367,718,997

Euro 1,233,298,585 986,971,035 1,037,487,589

Dealeri chestionaţi Direct

Lei 630,143,532 542,943,088 422,764,443

Euro 171,109,113 128,134,210 100,421,493

Dealeri Eşantion (valoare estimată)

Lei 41,927,914 43,163,947 23,740,102

Euro 11,385,102 10,186,663 5,639,113

Total dealeri (estimat)

Lei 672,071,446 586,107,035 446,504,545

Euro 182,494,215 138,320,873 106,060,606

Total producători de piese54 Lei (…) (…) (…)

Euro (…) (…) (…)

Total constructori auto Lei (…) (…) (…)

Euro (…) (…) (…)

TOTAL VÂNZĂRI (estimat) 2008 2009 2010

Lei 6,489,620,550 5,757,901,996 5,865,241,110

Euro

1,762,190,933 1,358,861,066 1,393,202,002

TOTAL VÂNZĂRI importatori (estimat)

Lei 5,213,940,145 4,768,199,401 4,814,223,542 Euro 1,415,792,800 1,125,291,908 1,143,548,194

54

Date


Pagina 36 din 114

Tabelul nr.2- Evoluţia vânzărilor de piese de schimb, 2008-2010 (valorile constante)55

55

Anexa nr.3 cuprinde date privind evoluţia vânzărilor nominale.

2010/2009 (%) 2009/2008 (%)

2010/2008 (%)

Comercianţi Chestionaţi Direct

Lei 4.42 4.86 9.49

Euro 5.10 -8.86 -4.22


Lei 4.45 -14.73 -10.93

Euro 5.13 -25.89 -22.09

Total comercianţi (estimat) Lei 4.44 -7.92 -3.83

Euro 5.12 -19.97 -15.88

Dealeri Direct

Lei -22.13 -13.84 -32.91

Euro -21.63 -25.12 -41.31


Lei -45.00 2.95 -43.38

Euro -44.64 -10.53 -50.47

Total dealeri (estimat) Lei -23.82 -12.79 -33.56

Euro -23.32 -24.21 -41.88

Total producători piese

Lei 23.06 -20.00 -1.55

Euro 23.86 -30.47 -13.88

Total constructori auto

Lei -8.18 -24.36 -30.55

Euro -7.58 -34.26 -39.25

TOTAL VÂNZĂRI (estimat) Lei 1.86 -11.28 -9.62 Euro 2.53 -22.89 -20.94

TOTAL importatori (estimat)

Lei 0.97 -8.55 -7.67 Euro 1.62 -20.52 -19.23


Pagina 37 din 114

În Anexa nr.456 sunt prezentate cotele de piaţă estimate ale principalilor vânzători de piese de

schimb (comercianţi şi dealeri) din total piaţă şi din total piaţă pe categoria respectivă. Se

constată că 11 întreprinderi, care numeric reprezintă 0,19% din cei peste 5.000 de comercianţi

de piese, deţin aproape o treime din total piaţă estimată (29%).

Cu toate acestea, în urma aplicării indicelui Herfindahl-Hirschman, de măsurare a gradului

de concentrare, a rezultat că piaţa comercializării pieselor de schimb este una slab

concentrată.

Pe baza a 23 de cote de piaţă cunoscute (ale celor mai mari comercianţi şi dealeri de pe piaţă)

şi a ipotezei (foarte relaxată) că restul firmelor deţin cote de piaţă inferioare valorii de 5%, a

fost estimată o limită superioară a valorii HHI.

Ca urmare a faptului că ipoteza privind valoarea maximă a cotelor de piaţă necunoscute este

una relaxată (aproape în mod sigur, în realitate, acestea sunt mai mici decât 1%), valoarea

estimată pentru HHI este mai mare decât cea reală.

Chiar şi în aceste condiţii, pentru fiecare dintre cei trei ani (2008, 2009 şi 2010) a rezultat o

valoare a HHI mai mică decât 500, ceea ce înseamnă că piaţa a fost una slab concentrată în

fiecare dintre aceşti trei ani.

Este important de subliniat că acest grad de concentrare este unul estimat pentru întreaga

piaţă. Într-un caz concret, având în vedere criteriile de definire a pieţei relevante (segmentarea

pieselor de schimb în piese de origine şi piese non-origine, precum şi subsegmentarea acestora

în funcţie de marca automobilului) şi ţinând cont că o piesă de schimb constituie ea însăşi o

piaţa distinctă nefiind interschimbabilă cu o alta, cotele de piaţă pot diferi semnificativ.

2.3. Producţia de piese de schimb

2.3.1. Segmentul producători de piese

În urma cercetării de piaţă efectuată în rândul producătorilor de piese57 din România, a rezultat

că din cei 101 de producători, doar 33 (o treime) produc piese de schimb pentru piaţa

naţională.

56

Conţine date confidenţiale. 57

Cod CAEN 2211 „Fabricarea anvelopelor şi a camerelor de aer, reşaparea şi refacerea anvelopelor”, 2910 „Fabricarea autovehiculelor de transport rutier”, 2920 „Producţia de caroserii pentru autovehicule, fabricarea de


Pagina 38 din 114

Ceilalţi produc (sub)componente auto sau părţi ale acestora destinate pieţei pieselor de primă

echipare a automobilelor (de regulă, pentru piaţa externă). Producătorii care au acţionariat

străin şi fac parte din grupuri de firme livrează către societăţile-mamă sau către societăţile

aparţinând grupului respectiv.

După tipul capitalului, în graficul nr.7 este prezentată clasificarea producătorilor activi pe piaţa

internă a pieselor de schimb. Mai puţin de jumătate au acţionariat românesc.

După apartenenţa sau nu la un grup de companii, distribuţia producătorilor de piese de schimb

este arătată în graficul nr.8. Aproape două treimi reprezintă parte a unui grup de firme (62% din

cei care fac parte dintr-un grup au capital străin sau mixt).

remorci şi semiremorci”, 2931 „Fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule”, 2932 „Fabricarea altor piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule”.

49%

39%

12%

Graficul nr. 7- Producătorii de piese de schimb, după tipul acţionariatului

capital românesc

capital străin

capital mixt


Pagina 39 din 114

În funcţie de regiunea în care se află producătorii (sediul central), distribuţia acestora este

redată în graficul nr.9.

Se constată că în regiunea Sud-Muntenia se află cei mai mulţi producători de piese (14). În

judeţul Argeş, sunt 13 şi în jud. Prahova, unul.

64%

36%

Graficul nr. 8- Producătorii de piese de schimb, după apartenenţa la un grup

da

nu

0

2

4

6

8

10

12

14

2 2 2

14

3 3

5

2

Graficul nr. 9- Producătorii, distribuţia pe regiuni

NE

NV

SE

SM

SV

C

V

B-IF


Pagina 40 din 114

În regiunea Vest, judeţul Timiş sunt 5 producători de piese. În regiunile S-V Oltenia (Olt-2,

Vâlcea-1) şi Centru (Braşov-2, Sibiu-1) sunt localizaţi câte 3 producători, iar în regiunile NV

(Satu-Mare şi Cluj), NE (Iaşi), SE (Buzău) şi Bucureşti-Ilfov (Bucureşti58), câte 2.

Valoarea pieselor de schimb fabricate în România de cei 33 de producători, în perioada 2008-

2010, este prezentată în tabelul nr.3.

Tabel nr.3. Producţia de piese de schimb, 2008-2010, Lei/Euro

Producţia de anvelope deţine peste jumătate din totalul producţiei de piese de schimb, aşa

cum

rezultă şi din graficul nr.10.

În Anexa nr. 5 este prezentată lista produselor fabricate de fiecare din cei 33 producători.

Analizând producţia pe tipuri de piese de schimb, dacă sunt luate în considerare piesele de

schimb, altele decât anvelopele (considerate piese OES), ponderea majoritară este deţinută de

piesele OEM. Urmează piesele de calitate echivalentă (PCE) şi piesele OES, în final (graficul

nr.11).

Dacă, însă, sunt avute în vedere şi anvelopele, ierarhia se modifică, piesele OES fiind primele,

(cu procente de peste 50%), urmate de piesele OEM (procente în jurul cifrei de 30%) şi PCE-urile

(graficul nr. 12).

58

Una din societăţi este Michelin Romania, cu sediul central la Bucureşti, care are 2 fabrici de anvelope la Floreşti, jud. Prahova (reg. SM) şi Zalău, jud. Sălaj (reg. NV)

Anul

2008 2009 2010

Piese de schimb (lei), din care:

436.129.768 385.864.258 433.623.181

-anvelope 231.931.862 199.909.149 238.519.480

Piese de schimb (Euro), din care:

118.426.635 91.063.710 103.000.827

-anvelope 62.978.755 47.178.427 56.656.804


Pagina 41 din 114

53

52

55

Graficul nr. 10- Producţia de anvelope, procent din total producţie piese de schimb

2008

2009

2010

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

piese OEM piese OES PCE

65 10 23

64 7 27

61 8 31

Graficul nr. 11- Producţia de piese de schimb, procente pe tipuri de piese (exclusiv anvelope)

2010

2009

2008


Pagina 42 din 114

Piesele OES fabricate de producătorii români sunt furnizate, mai ales, distribuitorilor autorizaţi

din reţeaua unui constructor de automobile şi distribuitorilor independenţi, cu o notă de

importanţă mai mare acordată distribuitorilor independenţi. Magazinele de piese auto şi

reparatorii independenţi sunt alte categorii de clienţi pentru producătorii interni de piese de

schimb.

Pentru anvelope, principalii clienţi sunt distribuitorii şi reparatorii independenţi, apoi

distribuitorii şi reparatorii autorizaţi care fac parte din reţeaua unui constructor de automobile.

Cei mai importanţi sunt consideraţi, însă, distribuitorii independenţi.

Cei mai mulţi din producătorii de PCE vând, în special, distribuitorilor independenţi. Magazinele

de piese auto şi reparatorii independenţi sunt următoarele categorii aprovizionate de

producătorii acestui tip de piesă. Distribuitorii din reţeaua proprie şi hipermarketurile sunt

clienţi doar pentru 2 din cei 33 de producători.

Producţia de anvelope (de înlocuire)

Din cele 66 de societăţi având cod CAEN „Fabricarea anvelopelor ş a camerelor de aer,

reşaparea şi refacerea anvelopelor”, 3 societăţi deţin 97% din cifra de afaceri realizată în anul

2009, motiv pentru care acestea au primit chestionare în cadrul investigaţiei de cunoaştere a

pieţei pieselor de schimb.

31 58 11

31 55 13

28 59 14

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

piese OEM piese OES PCE

Graficul nr. 12- Producţia de piese de schimb, procente pe tipuri de piese (inclusiv anvelope)

2010

2009

2008


Pagina 43 din 114

Valoarea producţiei fabricate în perioada 2008-2010 de Continental Automotive Products

SRL, Michelin Romania SA şi Pirelli Tyres Romania este prezentată în tabelul nr. 459. Producţia

de anvelope post-vânzare din anul 2010 a crescut cu 19% faţă de anul 2009 şi cu 3% comparativ

cu anul 2008. În 2009 valoarea producţiei fabricate s-a diminuat cu 14% faţă de anul precedent.

Tabelul nr.4 - Producţia de anvelope de înlocuire, 2008-2010 (valoric, Lei)

Anul/ societatea

2008

% deţinut în

total producţie

de anvelopele

de înlocuire

2009

% deţinut în

total producţie de

anvelopele de înlocuire

2010

% deţinut în total

producţie de anvelopele de

înlocuire

Continental Automotive

Products

(…) [20-40%] (…) [25-50%] (…) [25-50%]

Michelin Romania

(…) [20-40%] (…) [25-50%] (…) [25-50%]

Pirelli Tyres Romania

(…) [20-40%] (…) [25-50%] (…) [25-50%]

TOTAL, din care:

1,810,986,333 100 1,930,003,124 100 2,655,173,780 100

-pe piaţa românească

231,931,862 100 199,909,149 100 238,519,480 100

Continental Automotive

Products (…) (…) (…)

(…) (…)

(…)

Michelin Romania (...) (...) (…)

(…) (…)

(…)

Pirelli Tyres Romania (…) (...) (…)

(…) (…)

(…)

În baza datelor puse la dispoziţie de către respondenţi, a rezultat valoarea estimată a ofertei de

anvelope pe piaţa românească pentru anii 2008-2010 (graficul nr. 13). Din total, producătorul

Michelin deţine [...]60, înregistrând creşteri anuale de *…+ p.p.61 (faţă de 2009) şi *…+62 p.p.

(comparativ cu 2008). Pirelli, în schimb, are o acoperire constantă de sub *…+%63 din piaţa

naţională, fiind puternic interesată de piaţa externă64. Ca şi Pirelli, Continental dedică pieţei

59

Date confidenţiale. 60

Informaţie confidenţială. 61




Piaţa externă înseamnă teritoriul din afara României, inclusiv cel comunitar


Pagina 44 din 114

externe producţia de anvelope realizată în România şi nu deţine mai mult de [...]%65 din piaţa

internă în perioada analizată.

Oferta de anvelope este completată de comercianţii de piese auto. Marii comercianţi deţin

aprox. 40% din total în 2010 şi 2009. Potrivit estimărilor, importurile efectuate de

comercianţii din eşantion reprezintă aproape 30% ( graficul nr. 15).

65

Informaţie confidenţială

0 100,000,000 200,000,000 300,000,000 400,000,000 500,000,000 600,000,000 700,000,000 800,000,000 900,000,000

oferta totală de anvelope

2008 831,452,085

2009 596,020,679

2010 730,939,280

Graficul nr. 13- Oferta de anvelope pe piaţa românească, valori, 2008-2010 (estimări)

2008

2009

2010


Pagina 45 din 114

Vânzările de piese ale producătorilor

Per total, vânzările de piese realizate de producători au crescut în 2010 cu cca. 25% faţă de

2009. Producătorii de anvelope au înregistrat cele mai mai mari creşteri (aprox. 40%)- fig. nr.

16.

27.9 33.5 32.6 33.2

36.6 37.4 38.2

29.2 29.4

0.7 0.7 0.5 0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

2008 2009 2010

Graficul nr. 15- Oferta de anvelope, piaţa internă, procente deţinute/categorii de întreprinderi

producători de anvelope

comercianţi, mari importatori

comercianţi eşantion

dealeri


Pagina 46 din 114

Din total vânzări, producătorii de anvelope deţin procente între 54 şi 64% (fig. nr.17).

0

100,000,000

200,000,000

300,000,000

400,000,000

500,000,000

600,000,000

700,000,000

2008 2009 2010

Vânzări producători, total 603,627,944 452,024,714 536,786,411

Vânzări producători anvelope 365,512,766 247,880,246 341,682,709

Vânzări producători, alţii decât cei de anvelope

203,679,016 207,463,724 218,663,792

Fig. nr.16- Vânzările de piese ale producătorilor

64

54

61

Fig. nr. 17 - Vânzări producători anvelope, ponderi (%)

2008

2009

2010


Pagina 47 din 114

Vânzările de anvelope de înlocuire (estimări)

Vânzările de anvelope66 pentru automobile au înregistrat o creştere de 20% în 2010 faţă de

anul anterior, după ce piaţa a fost în cădere cu 35% în 2009 comparativ cu anul precedent

(fig. nr. 18). O evoluţie pozitivă au înregistrat cei trei producători, din care se remarcă Michelin,

apoi comercianţii, alţii decât cei foarte mari (fig. nr.19-conţine date confidenţiale, nu se

publică).

Din total vânzări, producătorii de anvelope deţin împreună cca. 30% în 2010, în creştere cu 5

p.p. faţă de 2009. Cele mai mari ponderi le înregistrează comercianţii de piese, alţii decât cei

chestionaţi direct (fig. nr.20).

66

Valori constante 2010.

1,944,358,095

1,263,672,383

1,528,585,412

0

500,000,000

1,000,000,000

1,500,000,000

2,000,000,000

2,500,000,000

2008 2009 2010

Fig. nr. 18- Valoarea vânzărilor de anvelope, total (valori constante 2010)

vânzari anvelope, total


Pagina 48 din 114

În tabelul nr. 567 sunt prezentate cotele de piaţă ale celor 3 producători de anvelope, perioada

2008-2010 (estimări).

2.3.2. Segmentul constructori de automobile

În cadrul investigaţiei, din segmentul constructori de automobile, au primit chestionare

Automobile Dacia şi Ford România care deţineau 98% din cifra de afaceri pe anul 2009

înregistrată de societăţile cu codul CAEN 2910 „Fabricarea autovehiculelor de transport rutier”.

Automobile Dacia

Întreprinderea face parte din Grupul Renault, fiind controlată de către societatea Renault S.A.,

persoană juridică de drept francez, care are o participare de *…+% la capitalul social. Distribuţia

pieselor de schimb se realizează prin intermediul unei reţele de distribuţie selectivă calitativă

proprie.

Distribuţia pieselor de schimb se desfăşoară în virtutea unui contract de reparator agreat,

încheiat cu fiecare distribuitor din cadrul reţelei. Automobile Dacia îşi rezervă, însă, dreptul de a

vinde direct piesele de schimb către clienţii finali. În cursul anului 2006, Automobile Dacia a

preluat, prin cesiune de la Renault Nissan România SRL, în schimbul unei redevenţe lunare,

activitatea de livrare şi facturare a pieselor de schimb pentru autovehicule Renault şi Nissan,

astfel că, piesele de schimb pentru cele două mărci sunt comercializate de Automobile Dacia

67

Conţine date confidenţiale.

23 24 29

25

32

24

51

43 47

0.6 0.65 0.46 0

10

20

30

40

50

60

2008 2009 2010

Fig. nr. 20- Valoarea vânzărilor de anvelope, ponderi din total/categorii de întreprinderi

producători

comercianţi, mari importatori

alţi comercianţi

dealeri


Pagina 49 din 114

prin intermediul reţelelor de distribuţie selectivă calitativă ale Renault Nissan România, şi

anume reţeaua Renault şi reţeaua Nissan.

La jumătatea anului 2011, pentru marca Dacia, existau 84 de distribuitori şi/sau reparatori, 49

pentru marca Renault şi 23 pentru marca Nissan. Lista unităţilor de distribuţie şi/sau service-uri,

pentru cele trei mărci, este prezentată în Anexele nr.6-8.

Singura categorie de clienţi, căreia îi este acordată, în consecinţă, şi importanţa cea mai

ridicată, este formată din distribuitorii şi reparatorii autorizaţi din reţeaua proprie.

În privinţa concurenţilor săi, Automobile Dacia consideră la fel de importanţi atât

producătorii de piese de origine, producătorii de automobile, alţi producători de piese de

schimb, cât şi importatorii şi distribuitorii de piese de schimb, alături de reparatorii

independenţi.

Tabelul nr. 668 cuprinde date despre cifra de afaceri obţinută de Automobile Dacia din vânzarea

de piese de schimb, procentul deţinut de aceasta în total cifră de afaceri anuală netă, procentul

deţinut de vânzările de piese acoperite de protecţia industrială şi date privind producţia proprie

de piese de schimb şi cea aferentă parteneriatelor încheiate cu producători de piese de schimb.

Se constată că vânzările de piese de schimb în total cifră de afaceri anuală netă au scăzut

anual, în anul 2010 reprezentând [...]%69 faţă de [...]%70 în 2008 şi [...]%71 în 2009 [...].

În ceea ce priveşte piesele de schimb comercializate, valoric, din total, doar [...]%72 sunt

rezultatul propriei producţii de piese de schimb, diferenţa fiind produsul partenerilor73

constructorului român.

Referitor la substituibilitatea pieselor de schimb OEM cu OES şi PCE, respectiv OES cu PCE, din

punct de vedere al caracteristicilor, în opinia Automobile Dacia, câtă vreme o piesă de

substituire respectă caietul de sarcini al constructorului şi legislaţia de proprietate

intelectuală specifică domeniului auto, toate variantele de substituire sunt posibile.

În ceea ce priveşte problemele identificate, din perspectiva sa, pe piaţa pieselor de schimb,

Automobile Dacia consideră că pătrunderea pe piaţă a pieselor neomologate/necertificate de

organismele abilitate reprezintă principala chestiune care necesită clarificată, rezolvată.

68

Conţine date confidenţiale. 69





Potrivit Automobile Dacia, în parteneriatele cu producători de piese au fost incluse şi achiziţiile de la depozitul de piese de schimb din Cergy, Franţa.


Pagina 50 din 114

Astfel de piese nu garantează clientului calitatea şi respectarea standardelor de securitate

rutieră şi care pun în pericol securitatea atât a clienţilor, cât şi a celorlalţi participanţi la trafic.

În opinia Automobile Dacia, cei care introduc pe piaţă aceste piese profită de faptul că ele

copiază piesele de origine şi de faptul că punerea pe piaţă de piese contrafăcute este doar

contravenţie.

Constructorul autohton de automobile se declară afectat extrem de mult de prezenţa în piaţă a

pieselor contrafăcute, a căror pondere o estimează la cel puţin 20%, putând atinge 40% pentru

anumite segmente de produse.

În altă ordine de idei, Automobile Dacia apreciază că este în interesul pieţei ca normele

tehnice privind omologarea şi introducerea pe piaţă, respectiv comercializarea pieselor de

schimb (normele tehnice RNTR) să fie mai adecvat structurate pentru a fi mai accesibile

subiecţilor vizaţi.

Ford România

În urma răspunsului furnizat de Ford România a rezultat că întreprinderea nu fabrică şi nu vinde

piese de schimb pentru autoturisme marca Ford, piesele vândute fiind marca Daewoo, pe care

Ford le comercializează pe piaţa internă prin reţeaua de dealeri, conform obligaţiei legale75 de a

asigura piese de schimb marca Daewoo76. Piesele de schimb marca Daewoo nu se mai fabrică

din anul 2008, vânzările efectuându-se din stocul existent. În tabelul nr. 777 sunt prezentate

date aferente anului 2010 puse la dispoziţie de Ford România.

La mijlocul anului 2011, Ford România avea o reţea formată din 74 de parteneri autorizaţi

(dealeri). Lista acestora este conţinută în Anexa nr. 9.

2.4. Distribuţia de piese de schimb pentru automobile

2.4.1. Segmentul „Comercianţi”

Pentru această categorie, au fost selectate 264 de întreprinderi, din care 21 în mod direct şi

243 în urma stabilirii unui eşantion reprezentativ (în funcţie de cifra de afaceri realizată în

anul 2009).

75

H.G. nr. 1219/2000 privind unele măsuri de protecţie a intereselor consumatorilor la achiziţionarea de piese de schimb auto, altele decât cele care pot afecta siguranţa circulaţiei şi/sau protecţia mediului. 76 În anul 2011, SC Rădăcini SRL a preluat controlul unic asupra activităţii de vânzare a pieselor de schimb pentru

autovehiculele Daewoo de la SC Ford România SA. 77

Conţine date confidenţiale.


Pagina 51 din 114

Cele 21 întreprinderi au fost selectate direct pentru că în anul 2009 au deţinut 40% din cifra de

afaceri realizată de cele 7.032 întreprinderi având codurile CAEN „Comerţ cu ridicata de piese şi

accesorii pentru autovehicule” şi „Comerţ cu amănuntul de piese si accesorii pentru

autovehicule”. Rata de răspuns este de 95% în cazul celor chestionaţi în mod direct şi 65% în

cazul celor din eşantion.

În urma primirii răspunsurilor, a rezultat că, din cei 20 foarte mari, 4 nu sunt activi pe piaţa

comercializării pieselor de schimb, având ca activitate curentă alt obiect.

În graficele nr. 21 şi 22 este prezentată distribuţia pe tipuri a comercianţilor din eşantion şi

din afara acestuia.

19%

81%

Graficul nr. 21- Comercianţi direct chestionaţi, distribuţia pe segmente

comercianţi autorizaţi

comercianţi independenţi


Pagina 52 din 114

După tipul acţionariatului, dacă sunt luaţi în vedere toţi cei 16 comercianţi chestionaţi direct,

activi pe piaţă, se constată că mai mult de jumătate au capital autohton. Dacă sunt luaţi în

considerare doar cei care sunt mari importatori78, ponderea celor care au acţionariat românesc

se reduce cu 20 p.p., cei cu capital străin sau mixt reprezentând aproape două treimi - 63%,

(graficele nr.23 şi 24).

78

Achiziţiile externe ale fiecăruia depăşesc [...]% din total achiziţii efectuate de firmă (cu două excepţii, în care reprezintă [...]% şi [...]%). Cele 11 societăţi sunt AUTONET, AD AUTO TOTAL, CEFIN ROMÂNIA, AUGSBURG INTERNATIONAL IMPEX, GOODYEAR DUNLOP TIRES ROMÂNIA, ATP-EXODUS, UNIX AUTO, MATEROM, RO GROUP INTERNATIONAL, BARDI AUTO, DELTA PLUS TRADING.

6%

94%

Graficul nr. 22- Comercianţi din eşantion, distribuţia pe segmente

comercianţi autorizaţi

comercianti independenti


Pagina 53 din 114

56 25

19

Graficul nr. 23 - Comercianţi, clasificarea după tipul capitalului (%)

capital românesc

capital străin

capital mixt

36

36

27

Graficul nr. 24- Comercianţi, mari importatori, clasificarea după tipul capitalului (%)

capital românesc

capital străin

capital mixt


Pagina 54 din 114

2.4.1.1. Sursele de aprovizionare ale comercianţilor

Piese OEM

Din rândul comercianţilor chestionaţi direct fac parte atât importatori de piese, cât şi

comercianţi care se aprovizionează din ţară. Pentru importatori, cei mai importanţi furnizori

sunt distribuitorii autorizaţi şi distribuitorii independenţi, în egală măsură. În cazul celorlalţi,

constructorii de automobile sunt o sursă pentru distribuitorii autorizaţi care fac parte din

reţeaua respectivului constructor, iar dealerii auto pentru cei independenţi.

Germania, Ungaria, Austria, Italia, Regatul Unit sunt ţările din care se importă cel mai frecvent

piese OEM de către marii comercianţi.

Vânzătorii de piese din eşantion au ca principali furnizori de piese OEM distribuitorii autorizaţi,

distribuitorii independenţi şi dealerii auto.

Din spaţiul comunitar, ţările din care sunt aduse piesele sunt Germania, Polonia, Olanda, Cehia,

Austria, Belgia, Italia, Bulgaria şi Spania. Din afara Europei, principala ţară este Coreea de Sud.

Piese OES

Indiferent că sunt sau nu importatori, marii comercianţi au ca furnizori de piese OES

producătorii de piese, apoi distribuitorii independenţi (cei din alte state pentru importatori).

Statele din care marii importatori achiziţionează piese OES sunt: Germania, Franţa, Italia,

Olanda, Ungaria, Belgia, Austria, Cehia, Polonia, Luxemburg, Slovenia.

Ierarhia furnizorilor se inversează în cazul comercianţilor din eşantion (cei mai mulţi din ei nu

fac importuri), prima sursă fiind distribuitorii independenţi şi apoi producătorii de piese.

Din spaţiul intracomunitar, ţările din care comercianţii din eşantion achiziţionează piese OES

sunt: Germania, Olanda, Italia, Belgia, Regatul Unit, Spania, Franţa, Ungaria, Finlanda, Cehia,

Slovacia, Slovenia, Polonia, Bulgaria. Ţările non-UE sunt: Coreea, Ucraina, Belarus, Taiwan,

Emiratele Arabe Unite, Turcia.

PCE

Indiferent dacă fac sau nu parte din eşantion, dacă sunt sau nu importatori, comercianţii

români achiziţionează PCE de la distribuitori independenţi şi producători de piese de schimb.

Statele comunitare din care se importă acest tip de piese sunt: Germania, Olanda, Italia, Spania,

Danemarca, Regatul Unit, Belgia, Franţa, Ungaria, Polonia, Bulgaria şi Slovacia. Din afara UE:

Coreea de Sud, China, Taiwan,Turcia.


Pagina 55 din 114

2.4.1.2. Clienţi

Piese OEM

Pentru vânzătorii de piese de schimb din afara eşantionului, reparatorii independenţi şi

magazinele de piese auto sunt cei mai frecvenţi clienţi, cu un plus de importanţă acordată

magazinelor. Distribuitorii independenţi, reparatorii şi distribuitorii autorizaţi sunt clienţi ai

pieselor OEM. Hipermarket-urile şi staţiile de umplere (benzinării) sunt cei cărora li se acordă

cea mai mică importanţă.

Este de remarcat, însă, că, la alţi clienţi, având, per ansamblu, aceeaşi importanţă ca şi

reparatorii independenţi, comercianţii au menţionat categorii, precum: societăţi de asigurare

sau beneficiari ai poliţelor de asigurare şi flote auto. Cei care i-au menţionat pe asiguratori sunt

furnizori agreaţi de piese de schimb ai acestora. Pentru această categorie de clienţi, pe o scală

de la 1 la 5, unde 5 este gradul cel mai mare de importanţă, au fost acordate note între 3 şi 5.

Şi comercianţii din eşantion au nominalizat cel mai des reparatorii independenţi, apoi

magazinele auto. De data aceasta, reparatorii au obţinut semnificativ mai multe note de 5 decât

magazinele. O explicaţie ar fi că, la nivel local, pentru distribuitorii acţionând în zone restrânse,

cum sunt cei mai mulţi din cei cuprinşi în eşantion, reparatorii independenţi sunt o ţintă mai

importantă decât magazinele auto, acestea din urmă aprovizionându-se, mai degrabă, de la

marii distribuitori, cu reţele de distribuţie la nivel naţional, decât de la cei zonali.

Piese OES şi PCE

Pentru aceste categorii de piese, concluziile sunt identice, motiv pentru care sunt prezentate

împreună.

Marii comercianţi au ca principali clienţi pentru piesele OES şi PCE reparatorii şi distribuitorii

independenţi, inclusiv magazinele auto, considerate cele mai importante, apoi distribuitorii şi

reparatorii din reţele autorizate. Hipermarketurile sunt pe lista unor puţini comercianţi, iar

benzinăriile nu intră în vederile acestora.

Din nou, la categoria alţi clienţi sunt menţionaţi asiguratorii, flotele auto/firmele de transport.

Asiguratorii sunt menţionaţi de furnizorii agreaţi ai acestora.

Comercianţii din eşantion vând, în special, reparatorilor independenţi, pe care îi consideră cei

mai valoroşi. În ierarhie urmează magazinele, reparatorii autorizaţi, distribuitorii independenţi

şi alţii (societăţi de asigurare, în cazul furnizorilor agreaţi, cărora le este acordat punctaj maxim

privind importanţa, utilizatorii finali, societăţi care deţin parcuri auto).


Pagina 56 din 114

2.4.1.3. Principalele probleme identificate de comercianţi pe piaţa pieselor de schimb

Comercianţii români de piese au identificat ca principale aspecte legate de piaţa pieselor de

schimb următoarele:

monopolizarea de către producători auto a unui segment important din piaţa pieselor

de schimb (elementele de exterior ale autovehiculelor), prin interzicerea

comercializării acestora, ca urmare a înregistrării drepturilor de protecţie a modelelor

sau desenelor produselor respective, conform Legii nr. 129/1992 sau a altor prevederi

comunitare ori internaţionale;

punerea pe piaţă a pieselor de schimb contrafăcute şi a celor rezultate din

dezmembrări - pericol public şi sursă de evaziune fiscală; importurile de piese proaste

calitativ, vânzările în târguri de piese rezultate din dezmembrări;

piesele auto fabricate în România sunt mai întâi exportate la depozitele centrale din

Europa de Vest, ulterior fiind expediate în România; acestă practică are ca efect

majorarea preţurilor;

necesitatea omologării/certificării pieselor auto şi a uleiurilor auto care sunt deja

omologate în Uniunea Europeană; inexistenţa unui regulament unic privind activitatea

de comercializare a pieselor de schimb;

practicile ilicite ale unor societăţi, cu comportament fiscal şi comercial neadecvat, care

vând la preţuri mult inferioare celor practicate de distribuitori, câştigurile acestora fiind

obţinute prin sustragerea de la plata impozitelor/taxelor către bugetul de stat.

Importatorii de anvelope consideră că prezenţa pe piaţă a anvelopelor second-hand

constituie cea mai importantă chestiune care ar trebui îndreptată. Potrivit acestora,

comercializarea acestui tip de anvelope nu este verificată, iar vânzătorii nu deţin

garanţie/certificare care să ateste faptul ca pot fi utilizate în bune condiţii, cu consecinţe

negative asupra utilizatorului final şi asupra participanţilor la trafic.

Neclarităţile de ordin legislativ cu privire la anvelope (condiţii de garanţie, limite de utilizare

ş.a.) sunt, de asemenea, invocate de comercianţii acestor piese de schimb.

2.4.1.4. Piese contrafăcute

Potrivit GmbH, nivelul pieselor contrafăcute la nivel european este estimată la 10%.

Per total, percepţia celor prezenţi pe piaţa pieselor de schimb este că ponderea pieselor de

schimb contrafăcute folosite în România este de 27%, mult peste cea europeană.

În privinţa comercianţilor, aceştia estimează că ponderea pieselor contrafăcute la 14,5% din

total piaţă piese de schimb.


Pagina 57 din 114

Mai mult de un sfert din ei se consideră foarte mult sau extrem de mult afectaţi de prezenţa

acestor piese. Aproximativ aceeaşi proporţie este întâlnită şi în cazul celor care cred că sunt

afectaţi mult. Jumătate din comercianţii de piese nu se simt, însă, afectaţi sau cred că sunt

puţin afectaţi de prezenţa pieselor contrafăcute.

Mai jos, sunt prezentate ponderile:

deloc sau puţin, în proporţie de 50%,

mult, 23%,

foarte mult, 16% şi

extrem de mult, 11%.

2.4.1.5. Top piese de schimb comercializate

În anul 2010, cele mai vândute piese de schimb, grupate pe categorii, au fost:

1. Motor şi sisteme anexe

filtru (de ulei, aer, combustibil),

ulei (motor, transmisie),

lichid (răcire, antigel),

set bujii.

2. Sistem de frânare

plăcuţe, discuri, lichid şi saboţi de frână.

3. Direcţie, transmisie, suspensie

bucşă,

pivot,

amortizor/arc,

anvelopă,

bieletă direcţie,

bară antiruliu.

4. Iluminare-semnalizare şi instalaţie electrică

far/stop,

bec/siguranţe electrice,

lampă semnalizare,

instalaţie electrică (cablaju).


Pagina 58 din 114

5. Caroserie şi elemente ale acesteia

uşă,

aripă,

capotă,

bară de protecţie,

parbriz,

ansamblu ştergător şi spălător parbriz/hayon,

macarale mecanice sau electrice pentru geamuri.

2.4.2. Segmentul „Dealeri auto”

Pentru această categorie, au fost selectate 160 de societăţi, din care 1979 în mod direct şi 141

în urma stabilirii unui eşantion reprezentativ.

Rata de răspuns este de 100% în cazul celor din afara eşantionului şi 79% în cazul celor din

eşantion. În urma primirii răspunsurilor a rezultat că, din cei 19 foarte mari, unul nu este activ

pe piaţa comercializării pieselor de schimb, în urma cesionării activităţii de livrare a pieselor de

schimb către o altă societate. Chiar şi aşa, cei 18 rămaşi deţin aproape jumătate (46%) din cifra

de afaceri pe codul CAEN respectiv.

2.4.2.1. Sursele de aprovizionare ale dealerilor

Aici trebuie făcută o delimitare între dealerii (mari importatori de automobile), care sunt şi

distribuitori autorizaţi de piese (o parte din ei desfăşurând şi activitate de service) şi dealerii

(membri ai reţelei de dealeri), care asigură cu precădere servicii de reparaţie/întreţinere pentru

automobilele comercializate.

Piese OEM

Prima categorie reprezintă sursa cea mai importantă de aprovizionare cu piese OEM pentru cea

de-a doua categorie. Alţi furnizori sunt constructorii de automobile şi, mai rar, distribuitorii

independenţi.

Pentru marii importatori, furnizorii de piese OEM sunt constructori de automobile sau

distribuitori autorizaţi ai mărcii respective, din alte state.

79

Cele 19 întreprinderi au fost selectate direct pentru că în anul 2009 au deţinut 50% din cifra de afaceri realizată de cele 1.803 întreprinderi având codul CAEN „Comerţ de autoturisme şi autovehicule uşoare (sub 3,5 tone)”.


Pagina 59 din 114

Ţările din care sunt achiziţionate piesele OEM sunt Germania, Olanda, Belgia, Franţa, Austria,

Italia, Ungaria, Bulgaria, Slovenia.

Piese OES şi PCE

Pentru piesele OES şi PCE, folosite în unităţile proprii de service, dealerii se aprovizionează, în

general, de la distribuitorii independenţi. Distribuitorii autorizaţi şi alţi dealeri sunt alte surse

menţionate de respondenţi. Producătorii de piese sunt furnizori pentru un număr foarte mic de

dealeri care prestează servicii de reparaţie/întreţinere.

2.4.2.2. Clienţii pentru vânzările directe80

Pentru piesele OEM vândute de marii importatori, cei mai importanţi clienţi sunt reparatorii autorizaţi, apoi reparatorii independenţi şi distribuitorii autorizaţi. Distribuitorii independenţi şi magazinele de piese auto sunt categorii mai puţin întâlnite, iar staţiile de umplere şi hipermarket-urile sunt clienţi doar pentru unul din marii importatori. În schimb, pentru ceilalţi dealeri, clienţii finali – persoane fizice sau juridice, posesori ai mărcilor respective de automobile sunt cei mai frecvenţi şi mai importanţi clienţi. Reparatorii autorizaţi şi cei independenţi, alături de magazinele auto, deşi acestea din urmă prezintă un interes scăzut, sunt alte categorii de clienţi menţionate de dealeri. 2.4.2.3. Profilul clienţilor serviciilor de întreţinere/reparare Indiferent de tipul piesei, clienţii marilor dealeri sunt în proporţie de peste 70% persoane juridice. Pentru dealerii din eşantion, pentru operaţiuni de reparaţii/întreţinere în care se folosesc piese OEM, aprox. două treimi din clienţi sunt persoane juridice. În cazul pieselor PCE, raportul se inversează, mai mult de jumătate din beneficiarii operaţiunilor de service fiind persoane fizice. 2.4.2.4. Tipul de piese de schimb utilizate în operaţiuni de întreţinere/reparare Perioada de garanţie

În perioada de garanţie a automobilului, atunci când lucrările nu sunt acoperite de garanţie şi

costurile sunt suportate de deţinătorul automobilului, decizia referitoare la tipul de piesă

folosit în service-urile dealerilor aparţine, de cele mai multe ori, utilizatorului final (clientul).

Sunt, însă, şi răspunsuri conform cărora decizia aparţine atât clientului, cât şi asiguratorului

(când utilizatorul are poliţă de asigurare) sau utilizatorului şi unităţii de service ori clientului şi

constructorului, ceea ce înseamnă că nu întotdeauna proprietarul automobilului este singurul

care decide ce anume urmează să se monteze pe propria maşină.

80

Vânzări în afara unităţii proprii de service.


Pagina 60 din 114

În perioada de garanţie pentru operaţiuni de reparare/întreţinere, în service-urile

reprezentanţelor auto, indiferent cine suportă cheltuielile de reparaţie (producătorul auto sau

clientul), tipul de piesă de schimb folosit adesea este OEM. Când cel care achită factura este

proprietarul maşinii, sunt situaţii în care se folosesc piese OES sau PCE.

Perioada post-garanţie

După expirarea perioadei de garanţie a automobilului, piesele OEM continuă să fie folosite, dar

cazurile în care se folosesc piesele OES şi PCE, cumulat, sunt într-un număr mai mare.

2.4.2.5. Top piese de schimb

În anul 2010, în unităţile de service ale dealerilor au fost utilizate următoarele piese de schimb:

1. Motor şi sisteme anexe


ulei (motor),

lichid antigel,

bujie,

rolă întinzătoare,

element aerisire chiuloasă,

injector.

2. Sistem de frânare

plăcuţe, disc, lichid şi saboţi de frână,

senzor frână, cablu frână,

siguranţă etriér,

garnitură etanşare.

3. Direcţie, transmisie, suspensie

bucşă, pivot, capete de bară,

rulment,

amortizor,

braţ suspensie

bieletă (direcţie, antiruliu)

anvelopă.


Pagina 61 din 114

4. Iluminare-semnalizare şi instalaţie electrică

far/stop

bec/senzor/relee/siguranţe electrice,

baterie acumulatori,

conectori electrici

instalaţie electrică (cablaj)

5. Caroserie şi elemente ale acesteia

uşă,

aripă,

capotă,


parbriz,


elemente susţinere caroserie,

geam şi macarale mecanice sau electrice pentru geam,

grilă frontală.

2.4.2.6. Principalele probleme identificate de dealerii auto

Întrebaţi care sunt, din perspectiva lor, principalele probleme pe piaţa pieselor de schimb

pentru automobile, vânzătorii de automobile au enumerat elemente, precum:

concurenţa uriaşă pe piaţa pieselor auto;

reducerea numărului de clienţi prin migrarea acestora către service-uri independente;

existenţa în piaţă a pieselor contrafăcute, importul ilegal de piese;

neimplicarea autorităţilor în descurajarea reparaţiilor efectuate în atelierele ilegale, care

conduc la pericol pentru siguranţa rutieră şi evaziune fiscală;

politica unor asiguratori de reparare cu costuri minime, folosind piese de calitate

îndoielnică, fără informarea clientului care plăteşte asigurarea.

2.4.2.7. Piese contrafăcute

Ponderea pieselor contrafăcute este estimată de dealeri ca fiind de 36,5%.


Pagina 62 din 114

Mai puţin de jumătate din ei sunt foarte mult sau extrem de mult afectaţi. Aproximativ

aceeaşi proporţie este întâlnită şi în cazul celor care cred că nu sunt afectaţi sau sunt puţin

afectaţi de prezenţa pieselor contrafăcute.

Mai jos, sunt prezentate ponderile:

deloc sau puţin, în proporţie de 45%,

mult, 14%,

foarte mult, 18% şi

extrem de mult, 23%.

2.5. Reparatorii auto

Unităţile de service sunt, alături de persoanele, deţinătoare de automobile, consumatoare de

piese de schimb. În această calitate, reparatorii auto au primit chestionare în cadrul

investigaţiei.

Pentru această categorie, au fost selectate 300 de întreprinderi, din care 55 în mod direct şi

245 în urma stabilirii unui eşantion reprezentativ.

Rata de răspuns a fost de 69% în cazul reparatorilor chestionaţi direct şi 33% pentru eşantion.

Proporţia reparatorilor care au completat chestionarele transmise de Consiliului Concurenţei

este însă una echilibrată, 51% independenţi şi 49% autorizaţi.

2.5.1. Sursele de aprovizionare ale reparatorilor

Principalii furnizori ai reparatorilor din eşantion (74% nu fac parte din reţeaua unui constructor

auto) sunt distribuitorii independenţi (pentru orice tip de piesă). Unităţile de service din afara

eşantionului (94% sunt membri ai unei reţele autorizate) au ca sursă distribuitorii independenţi

doar pentru PCE. Piesele OEM sunt achiziţionate în special de la constructorul auto din reţeaua

căruia fac parte. O altă sursă importantă pentru piese de origine (OEM şi OES) sunt distribuitorii

autorizaţi (tabelul nr. 8).


Pagina 63 din 114

Tabel nr. 8- Sursele de aprovizionare ale reparatorilor

Tip piesă/ categorie reparator

Chestionaţi Direct Eşantion

Piese OEM constructori de automobile distribuitori autorizaţi distribuitori independenţi dealeri auto producători de piese de schimb reparatori autorizaţi

distribuitori independenţi distribuitori autorizaţi dealeri auto constructori de automobile reparatori autorizaţi producători de piese de schimb

Piese OES distribuitori autorizaţi distribuitori independenţi producători de piese de schimb

distribuitori independenţi distribuitori autorizaţi dealeri auto reparatori autorizaţi producători de piese de schimb

PCE distribuitori independenţi distribuitori autorizaţi producători de piese de schimb

distribuitori independenţi distribuitori autorizaţi reparatori autorizaţi producători de piese de schimb

2.5.2. Profilul clienţilor serviciilor de întreţinere/reparare Indiferent de profilul reparatorului, în proporţie de peste 50%, piesele OEM şi OES sunt utilizate în special în operaţiuni de întreţinere/reparare a automobilelor având ca beneficiari persoane juridice. Procentul se inversează în cazul reparaţiilor efectuate pentru persoane fizice, unde PCE-urile sunt majoritare.

2.5.3. Tipul de piese de schimb folosite în operaţiuni de întreţinere/reparare

În urma răspunsurilor reparatorilor chestionaţi direct, a rezultat că aceştia folosesc piese OEM în procente cuprinse între 60 şi 100%, piese OES (sub 1% şi 30%) şi PCE (1 şi 30%). Distribuţia procentelor este mult diferită în privinţa reparatorilor din eşantion (cca. 75% independenţi). Procentul deţinut de piesele OEM scade considerabil, la 5%, în unele situaţii până la 0%, şi urcă până la cel mult 80%. Piesele OES au procente între 1% şi 75% , iar PCE între 0% şi 65% (în cazul reparatorilor autorizaţi din eşantion) şi 5% şi 95% pentru reparatorii independenţi.


Pagina 64 din 114

Aşa cum era de aşteptat, piesele OEM sunt preferate de reprezentanţele auto, iar PCE şi

piesele OES mai ales de reparatorii independenţi. O posibilă explicaţie ar fi că reparatorii din

reţelele unor constructori de automobile au obligaţia de a folosi, cu precădere, piese OEM

vândute de constructori sau de distribuitori autorizaţi ai acestora.

Perioada de garanţie

În perioada de garanţie a automobilului, atunci când lucrările nu sunt acoperite de garanţie şi

costurile sunt suportate de deţinătorul automobilului, decizia referitoare la tipul de piesă

folosit atât în service-urile reparatorilor chestionaţi direct, cât şi în unităţile celor din eşantion

aparţine, de cele mai multe ori, utilizatorului final (clientul).

Sunt, însă, şi răspunsuri conform cărora decizia aparţine atât clientului, cât şi asiguratorului

(când utilizatorul are poliţă de asigurare) sau utilizatorului şi unităţii de service ori clientului şi

constructorului, ceea ce înseamnă că nu întotdeauna proprietarul automobilului este singurul

care decide ce anume urmează să se monteze pe propria maşină.

În perioada de garanţie pentru operaţiuni de reparare/întreţinere, în service-urile reparatorilor

autorizaţi indiferent cine suportă cheltuielile de reparaţie (producătorul auto sau clientul),

tipul de piesă de schimb folosit este, mai ales, OEM. Când cel care achită factura este clientul se

folosesc şi piese OES (într-o mai mică măsură) sau PCE (sporadic).

În schimb, în unităţile reparatorilor independenţi, atunci când lucrarea este achitată de

proprietarul maşinii, cazurile în care se folosesc OES şi PCE sunt mai multe decât cele în care

se utilizează OEM.

Perioada post-garanţie

După expirarea perioadei de garanţie a automobilului, piesele OEM continuă să fie folosite, dar

nu mai depăşesc situaţiile în care sunt utilizate piesele OES şi PCE (împreună).

2.5.4. Top piese de schimb folosite în service-uri

În anul 2010, cele mai utilizate piese de schimb în operaţiuni de service au fost:

Motor şi sisteme anexe


ulei (motor),

lichid antigel,

bujie,

curea transmisie,

garnituri chiuloasă,


Pagina 65 din 114

kit de distribuţie,

radiator răcire,

pompă apă.

Sistem de frânare

plăcuţe, disc, lichid şi saboţi de frână,

cablu şi cilindru frână.

Direcţie, transmisie, suspensie

ulei transmisie,

bucşă, pivot, capete de bară,

rulment,

amortizor,

articulaţii, rotule şi braţ suspensie,

kit ambreiaj,

planetară,

bieletă (direcţie, antiruliu),

anvelopă.

Iluminare-semnalizare şi instalaţie electrică

far/stop,

bec/senzor/relee/siguranţe electrice,

baterie acumulatori,

comenzi şi martori luminoşi,

instalaţie electrică (cablaj)

lampă (semnalizare, stop),

contact pornire,

proiector.

Caroserie şi elemente ale acesteia

uşă,

aripă,

capotă,


parbriz,


mecanisme închidere uşi,

macarale uşi,

geamuri.


Pagina 66 din 114

2.5.5. Principalele probleme identificate de reparatori

Accesul pe piaţă al pieselor contrafăcute, prezenţa pe piaţă a unor piese cu caracteristici

geometrice şi aspect similare, dar cu caracteristici tehnice calitative inferioare, existenţa în

piaţa serviciilor de reparaţii/întreţinere auto a unor ateliere neautorizate de organismele

competente, decontarea cu întârziere de către asiguratori a reparaţiilor efectuate.

2.5.6. Piese contrafăcute

Ponderea pieselor contrafăcute este estimată de reparatori ca fiind de 35%.

Reparatorii autorizaţi se consideră afectaţi de prezenţa pieselor de schimb contrafăcute:

deloc sau puţin în proporţie de 9%,

mult 11%,

foarte mult 29% şi

extrem de mult 51%.

Aşadar 80% din ei sunt foarte mult sau extrem de mult afectaţi.

Reparatorii independenţi

deloc/puţin 22%

mult 39%,

foarte mult 17% şi

extrem de mult 22%.

Comparativ cu opinia reprezentanţelor auto, cea a independenţilor diferă semnificativ,

procentul celor care se simt afectaţi foarte mult şi extrem de mult fiind de 39%, mai mică cu

41 p.p.

2.6. Concluziile privind aspecte de concurenţă

În această subsecţiune sunt prezentate concluziile privind aspecte de concurenţă specifice

sectorului auto (accesul în reţeaua unui constructor şi accesul la informaţii tehnice), precum şi

concluzii legate de bariere la intrare şi substituibilitatea pieselor de schimb, rezultate în urma

agregării datelor şi informaţiilor primite de la întreprinderile chestionate.

2.6.1. Accesul privind intrarea într-o reţea aparţinând unui constructor de automobile

Opinia comercianţilor

Dificultăţi de logistică şi financiare, ţinte de activitate greu de atins, volum de vânzari necorelat

cu cererea pieţei, standarde tehnico-legislative ridicate sunt câteva din dificultăţile identificate

de comercianţi la intrarea într-o reţea aparţinând unui constructor de automobile.


Pagina 67 din 114

Din rândul comercianţilor eşantionaţi (forţă financiară mai redusă) sunt mai mulţi cei care

consideră că intrarea este inaccesibilă sau greu accesibilă (trei sferturi faţă de două treimi în

cazul marilor importatori- fig. nr. 25).

Opinia dealerilor auto

Costul ridicat al investiţiei pentru a satisface standardele de calitate cerute de producător a fost

principala problemă pe care aceştia au avut-o la intrarea în reţeaua autorizată din care fac

parte. Rata de profitabilitate scăzută şi costurile implicate de menţinerea în reţea apar şi ele pe

lista dificultăţilor întâmpinate.

Niciun dealer nu a susţinut că intrarea într-o reţea autorizată este inaccesibilă. Pentru dealerii

din eşantion, accesul a fost mai greu decât în cazul marilor dealeri. Ponderea celor care susţin

că intrarea este moderată este aprox. aceeaşi (fig.nr.26).

22 23

44

53

11

18

11

3

11

4

0

10

20

30

40

50

60

comercianţi, mari importatori comercianţi eşantion

Fig. nr.25- Acces reţea autorizată, opinie comercianţi

inaccesibilă

greu accesibilă

moderată

accesibilă

facilă


Pagina 68 din 114

Opinia reparatorilor auto

Reparatorii autorizaţi au declarat că efortul financiar mare pentru îndeplinirea tuturor criteriilor de selectivitate solicitate de constructor este cel care influenţează decisiv accesul în reţea. Investiţiile considerabile legate de amenajări exterioare şi interioare, conform standardelor costructorilor, de achiziţionarea softului de diagnoză şi a SDV-isticii81 aferente mărcii, formarea personalului, referenţialul de piese sunt dificultăţile majore întâmpinate în privinţa intrării într-o reţea aparţinând unui constructor de automobile. Aproape jumătate din reparatorii chestionaţi direct (94% membri ai reţelelor autorizate) consideră dificultatea intrării în reţeaua unui constructor auto ca fiind moderată. Aproximativ 30% sunt de părere că accesul este greu (fig. nr. 27). În schimb, reparatorii din eşantion (74% independenţi) consideră intrarea ca fiind moderată

doar în proporţie de 16%, fiind semnificativ mai mulţi cei care cred că este greu accesibilă (cu

38 p.p. faţă de reparatorii din afara eşantionului).

Problemele identificate de reparatorii independenţi care au încercat să intre într-o reţea

autorizată sunt legate, în special, de costurile foarte mari pentru implementarea standardelor

mărcii, multitudinea de aprobări necesare, criteriile de eligibilitate numeroase şi inflexibile.

81

Scule, dispozitive, verificatoare

0 0

10

27

50

45

40

22

0

6

0

10

20

30

40

50

60

dealeri direct dealeri eşantion

Fig. nr.26- Acces reţea autorizată, opinie dealeri auto

inaccesibilă

greu accesibilă

moderată

accesibilă

facilă


Pagina 69 din 114

Lipsa oricărui răspuns la solicitări scrise privind cererea de a deveni reparator autorizat şi timpul

de aşteptare foarte mare sunt alte dificultăţi întâmpinate de service-urile independente în

încercarea lor de a fi acceptate într-o reţea autorizată.

2.6.2. Bariere la intrarea pe piaţa pieselor de schimb pentru automobile

Barierele la intrare sunt factori care împiedică sau întârzie intrarea întreprinderilor pe o piaţă

dată.

Opinia comercianţilor Indiferent că sunt din segmentul autorizat sau nu, bariera de reglementare este cea mai menţionată de comercianţii din afara eşantionului şi abia apoi bariera financiară. Raportul este invers în cazul comercianţilor eşantionaţi, în opinia cărora factorii de ordin financiar sunt cei care împiedică intrarea pe piaţă, urmaţi de cei administrativi. O explicaţie pentru această deosebire de opinii ar putea fi faptul că în afara eşantionului sunt cuprinşi marii importatori de piese care pentru introducerea pe piaţă a produselor trebuie să îndeplinească anumite condiţii legate de omologare/certificare. În eşantion, însă, din cei 158 care au răspuns solicitării Consiliului Concurenţei, doar 34 au efectuat importuri în 2010, ceea ce reprezintă aprox. un sfert din total (22%).

0

10

20

30

40

50

60

70

reparatori direct

reparatori eşantion

3 9

29

67

48

16 16

2

3 7

Fig. nr.27- Acces reţea autorizată, opinie reparatori

inaccesibilă

greu accesibilă

moderată

accesibilă

facilă


Pagina 70 din 114

Ceea ce constituie bariere administrative în opinia vânzătorilor de piese sunt:

obligativitatea certificării sau omologării produselor instituită prin ordonanţe de guvern şi ordine ale ministrului de resort82,

procedura complexă, greoaie, interpretabilă şi neclară de certificare şi omologare, certificatele nu sunt eliberate pe marcă şi produs, ci sunt strâns legate de titularul

certificatului. Astfel, dacă există doi importatori care importă aceeaşi marcă/acelaşi produs, fiecare dintre cei doi trebuie să obţină un certificat diferit pentru acel produs.

Opinia dealerilor Aprox. un sfert din cei care au răspuns la această întrebare afirmă că nu există bariere la intrarea pe piaţă. Ceilalţi, care susţin contrariul, au menţionat de cele mai multe ori bariera financiară, apoi bariera de reglementare şi cel mai puţin bariere tehnologice şi de altă natură. Bariera de reglementare constă în procedura greoaie de omologare a pieselor si de validare a activităţii. Barierele financiare sunt date de costurile de înfiinţare, logistică şi exploatare, asigurarea unui stoc de piese pentru o livrare rapidă şi costurile de promovare pentru a atrage clienţi. 2.6.3. Substituibilitatea pieselor de schimb

Opinia privind substituibilitatea pieselor de schimb rezultată în urma centralizării datelor primite de la cei care au răspuns la această întrebare este prezentată în tabelul nr.9.

Majoritatea consideră că piesele OEM sunt substituibile cu piesele OES. Surprinzător este faptul că sunt mai mulţi care cred că piesele OEM se substituie cu piesele PCE decât cei care cred că OES se substituie cu PCE. O explicaţie ar putea fi aceea că cei din piaţă nu cunosc faptul că piesele OES sunt piese de origine fabricate pe aceeaşi linie de producţie cu piesele destinate asamblării iniţiale a autovehiculului şi sunt în conformitate cu specificaţiile şi standardele de producţie prevăzute de producătorul autovehiculului. Tabel nr.9- Opinia comercianţilor auto legată de substituibilitatea pieselor

Comercianţi chestionaţi direct (%)

Comercianţi din eşantion (%)

RASPUNS DA NU DA NU

OEM/OES 93 7 85 15

OEM/PCE 93 7 83 17

OES/PCE 71 29 64 36

OES/SH83 50 50 34 64

82

În prezent Ministerul Transportului şi Infrastructurii


Pagina 71 din 114

Opinia dealerilor În privinţa substituibilităţii dintre piesele OEM şi OES, răspunsul este unul echilibrat. Cei care consideră că piesele OEM sunt substituibile cu cele OES sau PCE, subliniază, totuşi, că doar din punct de vedere al calităţii, nu şi în ceea ce priveşte preţul.

Cei care susţin că piesele nu pot fi substituibile aduc ca argument faptul că există diferenţe în privinţa caracteristicilor tehnice şi de calitate ale categoriilor de piese, precum structura, compoziţia, grosimea, ciclul de reînnoire al piesei. Spre deosebire de comercianţi (distribuitori independenţi, în majoritate), dealerii (distribuitori autorizaţi sau reparatori autorizaţi, membri ai reţelelor create de constructori) sunt într-o proporţie semnificativ mai mică (cu cca. 40 p.p.) de acord că piesele OEM pot fi substituibile cu cele OES. Diferenţa creşte în cazul pieselor OES/PCE (20% spun DA, faţă de 71% în cazul comercianţilor).

În tabelul nr.10 sunt prezentate rezultatele cu privire la substituibilitatea pieselor de schimb, în urma centralizării datelor primite de la cei care au răspuns la această întrebare. Tabel nr.10 - Opinia dealerilor auto legată de substituibilitatea pieselor

Dealeri chestionaţi direct (%)

Dealeri din eşantion (%)

RASPUNS DA NU DA NU

OEM/OES 55 45 53 47

OEM/PCE 40 60 45 55

OES/PCE 20 80 35 65

OES/SH 0 100 4 96

Opinia reparatorilor Se constată că opiniile diferă semnificativ, în funcţie de tipul reparatorului. Cei care fac parte din reţele autorizate înregistrează procente mici în privinţa unui răspuns pozitiv, doar o treime din ei considerând că OEM sunt substituibile cu PCE şi mai puţin de 20% că OES sunt substituibile cu PCE şi SH. Doar în cazul OEM/OES, mai mult de jumătate spun că sunt substituibile. Reparatorii independenţi susţin exact contrariul în privinţa OEM/PCE şi sunt mai mulţi care cred că piesele OES sunt substituibile cu cele PCE şi SH. Peste trei sferturi din ei cred că OEM pot fi înlocuite cu OES. În tabelul nr.11 sunt prezentate procentele rezultate pe fiecare categorie în parte (reparatori chestionaţi direct şi reparatori din eşantion).

83

Second-Hand


Pagina 72 din 114

Tabel nr.11- Opinia reparatorilor legată de substituibilitatea pieselor

REPARATORI DIRECT (%)

REPARATORI EŞANTION (%)

RASPUNS DA NU DA NU

OEM/OES 54 46 76 24

OEM/PCE 33 67 70 30

OES/PCE 16 84 40 60

OES/SH 14 86 35 65

2.6.4. Accesul la informaţii tehnice

96% din dealerii care desfăşoară şi activitate de reparaţie/întreţinere auto şi 98% din reparatori au declarat că au acces la informaţii tehnice. Cu toate acestea, 19% dintre dealeri şi 17% din reparatori au menţionat că taxele percepute pentru programele/documentele specifice necesare reparaţiilor sunt ridicate.


Pagina 73 din 114

Capitolul 3. Criterii în definirea pieţei relevante

La nivel comunitar, practica decizională a Comisiei Europene în domeniul concentrărilor

economice oferă o serie de elemente ce contribuie la conturarea unor linii privind definirea

pieţelor relevante în domeniul pieselor de schimb pentru automobile.

Spre exemplu, deşi operaţiunea de concentrare economică nu a necesitat definirea cu precizie a

pieţelor relevante implicate, în cazul BUTLER CAPITAL/CDC/AXA/FINAUTO

/AUTODISTRIBUTION/FINELIST84, părţile notificatoare şi-au exprimat opinia privind existenţa

mai multor pieţe relevante distincte ale produsului: pe de o parte, segmentul fabricării şi

recondiţionării pieselor de schimb, iar pe de altă parte, distribuţia acestor piese de schimb către

distribuitorii angros sau cu amănuntul. Distribuţia este realizată şi direct către consumatorul

final, pentru efectuarea de operaţiuni de întreţinere a automobilelor sau pentru repararea

acestora prin intermediul centrelor de service rapid.

În ceea ce priveşte dimensiunea geografică a pieţelor relevante, părţile notificatoare au

menţionat că acestea sunt naţionale, cu excepţia pieţei distribuţiei pieselor de schimb şi a

accesoriilor auto, pentru care Comisia Europeană a stabilit că, în principiu, are o dimensiune

europeană, ca urmare a lipsei barierelor tehnologice sau vamale în calea comerţului comunitar

cu aceste produse şi faptului că nivelul costurilor de transport nu reprezintă un obstacol în calea

manifestării concurenţei între furnizori.

Cu privire la anvelopele noi, în cazul85 MICHELIN/VIBORG, Comisia Europeană a reiterat faptul

că există două segmente distincte: cel al anvelopelor pentru prima echipare şi cel al

anvelopelor de schimb. De regulă, anvelopele pentru prima echipare sunt vândute de către

producătorii lor direct fabricanţilor de automobile, pentru prima echipare a acestora. Spre

deosebire, majoritatea anvelopelor de schimb sunt distribuite printr-un număr semnificativ de

magazine specializate sau prin dealeri de anvelope care se aprovizionează angros de la

producătorii acestui tip de produse.

Deşi există un anumit grad de substituibilitate, din punctul de vedere al cererii, piaţa

distribuţiei de anvelope de schimb poate fi împărţită în cel puţin şase segmente distincte ale

produsului: anvelope pentru autoturisme şi autovehicule utilitare uşoare, anvelope pentru

autocamioane şi pentru autobuze, anvelope pentru vehicule agricole, anvelope pentru

escavatoare şi anvelope pentru vehicule motorizate sau nemotorizate cu două roţi. În plus, la

84

COMP M.1893/10.04.2000. 85

COMP M.3081/07.03.2003


Pagina 74 din 114

nivel teoretic, ar putea exista şi o piaţă de nişă a anvelopelor de schimb, care nu a fost necesar

a fi identificată în acest caz.

Din punctul de vedere al ofertei, distribuţia anvelopelor noi diferă pentru fiecare dintre pieţele

de anvelope de schimb precizate mai sus. Astfel, în cazul anvelopelor pentru autoturisme şi

pentru autovehicule utilitare uşoare, distribuţia este diversificată, pornind de la centre de

service auto şi până la dealeri specializaţi sau supermarket-uri. Pentru anvelopele destinate

vehiculelor agricole şi escavatoarelor, distribuţia se realizează prin intermediul distribuitorilor

specializaţi. Centrele de service auto şi supermarket-urile nu sunt deloc implicate în aceste

pieţe. Acelaşi dealer specializat în distribuţia anvelopelor pentru autocamioane şi autobuze

asigură şi distribuţia celor destinate vehiculelor agricole şi escavatoarelor. În ceea ce priveşte

anvelopele pentru vehicule motorizate sau nemotorizate cu două roţi, distribuţia este realizată

prin magazine specializate.

Cu privire la dimensiunea geografică a pieţei producţiei de anvelope, părţile notificatoare au

considerat că piaţa producţiei şi distribuţiei de anvelope acoperă cel puţin Spaţiul Economic

European, având în vedere faptul că: producţia anvelopelor este asigurată de un număr redus

de unităţi productive, domeniul anvelopelor face obiectul unui regulament european şi nu

există bariere tarifare şi netarifare sau costuri de transport semnificative în calea comerţului cu

aceste produse în cadrul Spaţiului Economic European. Pe de altă parte, Comisia Europeană a

subliniat faptul că poziţia pe piaţă a producătorilor de anvelope nu este una omogenă, ca

rezultat al existenţei unor mărci comerciale puternice sau ca urmare a specificităţii relaţiilor

OEM la nivel naţional. Din motive particulare concentrării în cauză, definirea geografică a

acestei pieţe a fost lăsată deschisă.

În ceea ce priveşte dimensiunea geografică a pieţei distribuţiei anvelopelor de schimb, părţile

notificatoare au precizat că aceasta are o natură naţională. Investigaţia a confirmat acest

fapt, deoarece condiţiile de concurenţă nu diferă la nivelul unui acelaşi stat membru UE. În

majoritatea statelor din cadrul Spaţiului Economic European, există lanţuri de distribuţie a

anvelopelor de schimb dezvoltate la nivel naţional, ce se află în concurenţă. Pentru anvelopele

de schimb destinate camioanelor şi autobuzelor, cât şi cele pentru escavatoare, clienţii sunt

reprezentaţi de flote auto care activează cel puţin la nivel naţional. În acest context,

distribuitorii de anvelope de schimb se pot deplasa ei înşisi către clienţi. Deşi este puţin probabil

ca dimensiunea geografică a acestor pieţe să fie mai strânsă decât nivelul naţional, distribuitorii

de anvelope care operează la acest nivel trebuie să facă faţă şi concurenţei din partea

distribuitorilor locali, deoarece, în general, clienţii preferă relaţii contractuale cu distribuitori

care activează în aria de proximitate a acestora.


Pagina 75 din 114

Anumite persoane intervievate în cadrul investigaţiei au indicat faptul că pieţele de distribuţie

a anvelopelor de schimb prezintă un caracter pan-european din ce în ce mai accentuat, pe

măsură ce clienţii încheie tot mai des acorduri de aprovizionare cu furnizori de dimensiune

comunitară şi pe măsură ce comercianţii cu amănuntul de anvelope încep să atingă o

dimensiune europeană, prin dezvoltarea de reţele internaţionale sau de unităţi de

comercializare sub franciză. Având în vedere specificitatea operaţiunii de concentrare

economică, problema definirii exacte a pieţei geografice relevante a rămas deschisă.

Părţile notificatoare au considerat că reşaparea anvelopelor (95% din această activitate

vizează anvelopele pentru camioane şi autobuze) constituie o piaţă distinctă faţă de cea a

fabricării anvelopelor noi, constituind un serviciu post-vânzare destinat creşterii perioadei de

utilizare a anvelopelor şi, prin urmare, scăderii costului unitar per kilometru aferent utilizării

acestora. În general, anvelopele reşapate sunt percepute ca prezentând un grad de încredere

mai scăzut, fiind comercializate la un preţ semnificativ mai mic faţă de cel al anvelopelor noi.

În acest context, părţile notificatoare au propus definirea a două posibile pieţe relevante:

piaţa procesului de producţie utilizat pentru aplicarea de noi straturi de cauciuc, realizat de

orice furnizor de servicii de service auto, şi piaţa serviciului de reşapare în sine. Având în

vedere caracteristicile operaţiunii de concentrare în cauză, nu a fost nevoie de a defini exact

piaţa relevantă a produsului. Din punct de vedere tehnic, reşaparea implică utilizarea

anvelopelor uzate (nu neapărat de acelaşi tip cu cele predate de către client prestatorului

serviciului de reşapare), asupra cărora sunt aplicate straturi noi de cauciuc la nivelul suprafeţei

de rulare. Procesul tehnologic poate fi realizat „la cald” sau „la rece”, în funcţie de cerere. În

anumite cazuri, reşaparea este realizată prin intermediul unor unităţi specializate,

asemănătoare facilităţilor de producţie (reşaparea „la cald”), sau în locaţii de dimensiuni mai

reduse (autorizate), operate de distribuitorii de anvelope (reşaparea „la rece”).

Dimensiunea geografică a pieţei reşapării anvelopelor a fost stabilită ca fiind naţională,

întrucât condiţiile de concurenţă nu diferă semnificativ în cadrul aceluiaşi stat membru UE, iar

serviciul este prestat, de regulă, în statul în care este localizat beneficiarul final sau

distribuitorul, cu toate că, la nivel comunitar, există standarde uniforme specifice unităţilor

specializate în reşaparea anvelopelor.

Similar cazului Michelin/Viborg, în cazul ITOCHU/SPEEDY86, s-a ajuns la concluzia că furnizarea

de anvelope destinate primei echipări a autovehiculelor şi cea a anvelopelor destinate înlocuirii

sunt distincte. De asemenea, pot fi definite pieţe separate ale produsului, astfel: anvelope

pentru autoturisme şi autovehicule utilitare uşoare, anvelope pentru autocamioane şi pentru

86

COMP/M.6063/12.05.2011.


Pagina 76 din 114

autobuze, anvelope pentru vehicule agricole, anvelope pentru escavatoare şi anvelope pentru

vehicule motorizate sau nemotorizate cu două roţi.

În plus, părţile notificatoare au subliniat faptul că, în definirea exactă a pieţelor produsului,

trebuie luat în calcul şi rolul jucat de producătorii de anvelope, deoarece, de regulă, aceştia

asigură furnizarea lor prin distribuitorii angros, cât şi direct prestatorilor de servicii de

mentenanţă auto (service-uri), cele două categorii aflându-se în relaţie de concurenţă. În urma

investigaţiei, s-a ajuns la concluzia că există o singură piaţă a furnizării angros de anvelope de

schimb (ce este supusă segmentării ulterioare în funcţie de tipul de anvelopă), ce include atât

distribuitorii angros, cât şi furnizările directe realizate de producători. Având în vedere

caracteristicile operaţiunii de concentrare în cauză, nu a fost nevoie de definirea exactă a pieţei

produsului.

Furnizarea angros de piese de schimb auto este o piaţă distinctă faţă de furnizarea angros de

anvelope de schimb. Pe această piaţă, oferta este reprezentată de producătorii de piese, cât şi

de distribuitorii angros ai acestor produse.

Piaţa furnizării angros de piese de schimb auto poate fi segmentată în continuare în funcţie

de următoriul criteriu: dacă piesele de schimb sunt de tip aftermarket, fiind comercializate de

distribuitorii angros, sau sunt piese de schimb de origine, ce sunt comercializate de

producătorii de autovehicule şi de lanţurile ce le asigură acestora aprovizionare cu astfel de

produse. În cazul pieselor de schimb auto de origine, piaţa poate fi sub-segmentată în funcţie

de marca autoturismului.

Părţile notificatoare au menţionat şi faptul că, la nivelul distribuţiei angros, există o distincţie

între piesele de origine, per fiecare producător de autovehicule în parte, ce sunt

comercializate de dealerii de autovehicule, şi piesele de schimb (de regulă, ce nu poartă

marca producătorului auto sau a celui de piese auto), ce sunt comercializate de distribuitorii

angros independenţi. Având în vedere caracteristicile operaţiunii de concentrare în cauză, nu a

fost nevoie de a defini exact piaţa relevantă a produsului.

Cu privire la dimensiunea geografică a pieţelor relevante, investigaţia a indicat faptul că piaţa

distribuţiei de anvelope de schimb este naţională, deoarece condiţiile de concurenţă nu diferă

semnificativ în cadrul unui stat membru UE. În cazul pieselor de schimb auto, piaţa furnizării

angros a acestor produse poate avea o dimensiune naţională, existând şi posibilitatea unei

definiri mai restrânse, respectiv la nivel regional. Având în vedere caracteristicile operaţiunii

de concentrare în cauză, nu a fost nevoie de definirea exactă a pieţelor geografice.


Pagina 77 din 114

La nivel naţional, în cazul E-parts A/S vs. Mazda Motor Danmark87 (MMD), Consiliul

Concurenţei din Danemarca (CCD) a adoptat o decizie prin care a acuzat MMD de abuz de

poziţie dominantă constând în informarea dealerilor şi reparatorilor din reţeaua sa cu privire la

efectuarea de inspecţii în depozitele acestora. E-parts s-a plâns că în acest mod MMD

descurajează dealerii şi reparatorii autorizaţi Mazda să folosească piese non-origine.

E-parts A/S este un distribuitor angros de piese de schimb care comercializează piese Mazda,

fiind concurent al MMD. E-parts vinde atât piese de origine Mazda, cât şi copii ale acestora

(piese de calitate echivalentă), în sensul Regulamentului nr.1400/2002 (în vigoare la acea dată).

Mazda Motor Denmark este importator danez al automobilelor Mazda şi distribuitor de piese

pentru această marcă.

În acest caz, piaţa relevantă a produsului a fost definită ca fiind piaţa pieselor de schimb

originale Mazda pentru autoturisme Mazda, iar piaţa geografică Danemarca. Mazda a

solicitat o definire mai largă a pieţei produsului care să includă atât piesele de schimb de

origine Mazda, cât şi piesele de schimb de calitate echivalentă Mazda. Această definire a fost

însă respinsă de CCD pe baza jurisprudenţei anterioare şi evaluării în care mulţi consumatori

consideră că piesele de schimb de origine au o calitate superioară.

Autoritatea de concurenţă din România a considerat, în cazul New Kopel Romania + Opel

Southeast Europe Kft /Union Motors Car Sales88, că piaţa relevantă a distribuţiei cu

amănuntul de piese de schimb şi accesorii pentru autovehicule este o piaţă distinctă de cea a

vânzării autovehiculelor noi respective şi, în plus, are un caracter în general dependent de

marcă, ceea ce ar justifica în unele cazuri segmentarea acestei pieţe în funcţie de marca

autovehicului (de ex., piaţa distribuţiei de piese de schimb şi accesorii pentru Opel, Renault

etc).

În speţa respectivă nu a fost necesară delimitarea în mod exact a pieţei relevante a produsului

deoarece în toate definiţiile alternative analizate concentrarea economică nu ridica obstacole în

calea concurenţei efective pe piaţa românească.

87

Din 26 octombrie 2005 88

Decizia nr. 54/22.12.2010, publicată pe site-ul Consiliului Concurenţei.


Pagina 78 din 114

Capitolul 4. Protecţia juridică a desenelor şi modelelor industriale.

Impactul asupra pieţei pieselor de schimb pentru automobile.

4.1. Protecţia juridică a desenelor şi modelelor industriale;

definiţii şi norme specifice.

Statele membre protejează desenele și modelele industriale89 prin înregistrare și conferă

titularilor acestora drepturi exclusive în conformitate cu dispoziţiile Directivei 98/71/CE a

Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind protecţia juridică a

desenelor şi modelelor industriale90.

Directiva europeană a fost preluată în legislaţia românească prin Legea nr.280/2007 de

modificare şi completare a Legii nr.129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor. Scopul

directivei este asigurarea coerenţei între prevederile naţionale privind protecţia desenelor,

asigurarea unui nivel ridicat de protecţie a proprietăţii industriale şi încurajarea investiţiilor în

industria prelucrătoare.

Pentru a fi protejat, un desen sau un model ar trebui să fie nou91 şi să aibă un caracter

individual92 care să-l diferenţieze de alte desene sau modele.

Înregistrarea unui desen sau model industrial conferă titularului un drept exclusiv de

exploatare și un drept de a interzice terţilor utilizarea desenului sau modelului industrial fără

consimţământul său. Această utilizare trebuie să includă în special fabricarea, oferirea spre

vânzare, introducerea pe piaţă, importul, exportul sau utilizarea unui produs în care este

încorporat desenul sau modelul industrial sau căruia i se aplică acesta ori stocarea unui astfel

de produs în scopurile menţionate.

Prin înregistrare, desenul sau modelul industrial care îndeplinește condiţiile prevăzute în

Directivă este protejat pentru una sau mai multe perioade de cinci ani începând de la data

89

„desen sau model industrial” înseamnă aspectul exterior al unui produs sau al unei părţi a acestuia, rezultat, în special, din caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii şi/sau materialelor şi/sau ornamentaţiei produsului în sine; 90

Denumită, în continuare, Directiva privind protecţia desenelor 91

Un desen sau model industrial este considerat nou dacă la data depunerii cererii de înregistrare sau la data dobândirii priorităţii, în cazul în care aceasta este revendicată, nici un alt desen sau model industrial identic nu a fost făcut public. 92

Un desen sau model industrial este considerat ca având character individual dacă impresia generală pe care o produce asupra utilizatorului avizat diferă de impresia generală produsă asupra unui astfel de utilizator de orice desen sau model industrial care a fost făcut public înainte de data înaintării cererii de înregistrare sau, dacă se revendică prioritatea, înainte de data dobândirii acesteia.


Pagina 79 din 114

înregistrării cererii de înregistrare. Titularul dreptului va putea să ceară prelungirea duratei de

protecţie pentru una sau mai multe perioade de cinci ani, până la cel mult 25 de ani de la data

înregistrării cererii.

Este de remarcat că, în legea naţională nr.129/1992, perioada de valabilitate a unui certificat

de înregistrare este de 10 ani, cu posibilitate de reînnoire pe 3 perioade succesive de 5 ani.

Aşadar, iniţial, se acordă protecţie mai largă prin legea internă decât cea prevăzută în

Directiva privind protecţia desenelor şi, respectiv, Regulamentul nr. 6/2002 privind desenele

sau modelele comunitare.

Potrivit Legii nr.129/1992, constituie infracţiune de contrafacere şi se pedepseşte cu

închisoare de la 6 luni la 5 ani reproducerea, fabricarea, comercializarea ori oferirea spre

vânzare, punerea pe piaţă, importul, exportul sau folosirea unui produs în care desenul sau

modelul este încorporat ori la care acesta se aplică sau stocarea unui astfel de produs în

aceste scopuri.

4.2. Protecţia juridică a desenelor şi modelelor în industria auto

4.2.1. Impactul asupra sectorului auto al protecţiei modelelor şi desenelor industriale

Sectorul auto este cel mai afectat de Directiva privind protecţia desenelor. Potrivit ECAR93 , în

anul 2005, în Uniunea Europeană erau aprox. 225 milioane de autovehicule în UE-15 şi,

respectiv, aprox. 260 milioane în UE-27 care necesitau mentenanţă şi reparaţii.

Piaţa de reparaţii, denumită şi piaţa secundară, valora aprox. 84 miliarde de Euro, din care

aproape 44 miliarde reprezentau piese de schimb. Piaţa secundară („secondary market”) este

prin natura şi structura sa independentă şi distinctă de piaţa primară („primary market”) a

autovehiculelor noi. Piaţa primară priveşte încorporarea de piese componente într-un produs

complex în procesul de producţie al acestuia (fabricarea iniţială). Odată ce produsul complex

este vândut consumatorului şi utilizat, acesta poate suferi accidente, avarii sau daune, iar

anumite piese ar putea fi înlocuite sau reparate. Acestea din urmă fac obiectul pieţei

secundare, denumită şi aftermarket. Aceeaşi piesă ar putea intra atât pe piaţa primară, ca o

componentă iniţială (piesă nouă), cât şi pe piaţa secundară ca piesă de schimb (piesă de

înlocuire).

Există piese de schimb pentru care nu este imperativ ca elementul de design original să fie

folosit pentru a restabili aspectul original al produsului, deoarece, spre exemplu, are o forma

sau funcţie standard.

93

The European Campaign for the Freedom of the Automotive Parts and Repair Market (Campania Europeană pentru liberalizarea pieţei pieselor auto şi pieţei reparaţiilor)


Pagina 80 din 114

Există alte piese de schimb pentru care design-ul este necesar pentru a restabili funcţia sau

aspectul iniţial al produsului, cu alte cuvinte, o parte sau componentă a produsului complex

poate fi înlocuită doar de către o piesă de schimb identică cu cele originale. Acestea sunt

adesea numite piese de schimb "trebuie să se potrivească" („must match”). Piesele „must

match” sunt piesele de schimb vizibile integrate („body-integrated visible spare parts”).

Piesele vizibile integrate sunt:

Panouri de caroserie (bară de protecţie, aripă, capotă, capac portbagaj ş.a. – deţin 75%

din piaţa secundară);

Unităţi de iluminare (far, stop- 13% din piaţă);

Geamuri auto (parbriz, geam lateral- 12%).

Acest segment de piaţă valorează cca. 10 miliarde de Euro (respectiv cca. 12 miliarde în UE-27).

Aceasta înseamnă că reprezintă aproape 25% din piaţa aftermarket94. De obicei, constructorii

auto au propria producţie de piese de caroserie, cel puţin în cazul celor fabricate din tablă95.

Totuși, ei nu produc piese din categoria celor de iluminat sau din sticlă, ci le achiziţionează de la

producători de piese (Hella, Valeo, Pilkington, St. Gobain ş.a). Cota lor de piaţă în privinţa

panourilor de caroserie este de 95%, 65% în cazul pieselor de iluminat și 60% pentru cele de

tipul geamurilor auto. În medie ponderată, cota de piaţă a producătorilor de automobile pe

piaţa pieselor vizibile integrate atinge 87%.

Consecinţa faptului că piesele must match sunt protejate este aceea că doar constructorii auto, ca deţinători ai dreptului, pot produce, distribui sau folosi acest tip de piese în interiorul UE. Cum aceste piese sunt dedicate unui model anume și nu sunt interschimbabile cu piese ale altor automobile, concurenţa este complet exclusă. Fiecare producător de automobile devine, astfel, unicul furnizor de piese de schimb vizibile pentru autovehiculele sale.

94 Există un consens de bază cu privire la aceste cifre (EPEC-Studiu 12; Comisia, Evaluarea impactului extins, 10).

Sursa: Poziţia ECAR la propunerea CE de amendare a Directivei 98/71/CE, aspecte legate de piesele de schimb, a doua ediţie Martie 2006, republicată şi actualizată în Mai 2007. 95 Panourile de caroserie fabricate din plastic (spre ex. bară de protecţie faţă/spate) sunt, de obicei, externalizate

și fabricate de producători de piese care, prin contract, sunt ţinuţi să nu aprovizioneze piaţa aftermarket (EPEC-Study 14; Commission, Extended Impact Assessment, 13; VDA, Telegramm Nr. 47, 16-12-2005 referitor la Ford Motor Company). Chiar și piese din metal sunt uneori externalizate sub anumite condiţii de exclusivitate.


Pagina 81 din 114

4.2.2. Propunerea Comisiei Europene de amendare a Directivei privind protecţia desenelor

În septembrie 2004, Comisia Comunităţilor Europene a publicat propunerea sa pentru

amendarea Directivei 98/71/CE. Propunerea priveşte protecţia modelelor şi desenelor

industriale în cazul pieselor de schimb destinate reconstituirii aspectului exterior al produselor

complexe96 cum sunt automobilele. Doar piesele „must match” fac obiectul propunerii

Comisiei Europene de modificare a Directivei privind protecţia desenelor.

Scopul modificării este acela de a finaliza procesul de liberalizare început şi parţial atins prin

Directiva privind protecţia desenelor, astfel încât să se dezvolte concurenţa, iar consumatorii

să se bucure de posibilitatea de a alege piesele de schimb folosite în procesul de reparaţii. În

acelaşi timp, se menţine stimularea globală a investiţiilor deoarece nu afectează protecţia

desenelor pentru piesele noi încorporate într-o etapă de fabricaţie a unui produs complex, cum

este, spre exemplu, automobilul.

În expunerea de motive, Comisia subliniază că, din cauza fragmentării şi incertitudinii cu

privire la evoluţia regimului comunitar privind protecţia desenelor în UE-25 (9 din statele

membre au liberalizat piaţa pentru piesele de schimb şi 16, dimpotrivă, au extins protecţia şi

asupra acestui tip de piese), cetăţenii europeni nu ştiu în care din Statele Membre este

permisă sau nu achiziţia anumitor piese de schimb şi sunt defavorizaţi, în anumite părţi ale

Comunităţii, în privinţa alegerii dintre piese concurente. Din acelaşi motiv, producătorii de

piese, în special IMM-uri, nu pot folosi economiile de scară oferite de o piaţă unică şi sunt

descurajaţi de la a investi şi a crea locuri de muncă.

Pentru a afla care este impactul economic al protecţiei desenelor asupra preţurilor pieselor de

schimb auto, Comisia a efectuat o analiză sistematică a preţurilor pieselor de origine în state în

care se aplică protecţia juridică a desenelor şi în cele în care nu există reglementări în acest

scop.

Rezultatele au arătat că pieţele europene sunt sistematic distorsionate, iar preţurile pieselor

de schimb sunt mai mari în ţările care acordă protecţie juridică.

Situaţia curentă în care există regimuri distincte creează distorsiuni pe piaţa internă, distorsiuni

ale preţurilor şi obstacole în calea comerţului. Pe o piaţă liberalizată preţurile ar scădea, iar, pe

de altă parte, s-ar crea noi locuri de muncă şi noi oportunităţi de afaceri pentru IMM-uri.

Forma actuală a directivei nu exclude protecţia pieselor de schimb, aşa încât protecţia conferită

pieselor noi de pe piaţa primară se poate aplica la fel de bine pieselor de schimb de pe piaţa

96

Un produs compus din elemente multiple ce pot fi înlocuite de o manieră care să permit dezasamblarea și reasamblarea produsului.


Pagina 82 din 114

secundară. Cu toate acestea, în ciuda faptului că statele membre nu au reuşit să convină asupra

armonizării regimului legat de piaţa pieselor de schimb, articolul 14 din Directivă prevede că

statele membre menţin legile lor existente în această privinţă şi le pot modifica numai în

scopul liberalizării pieţei pieselor de schimb (soluţia "freeze plus").

4.2.3. Clauza de reparaţii

Alături de dispoziţia tranzitorie conţinută de articolul 14 din Directiva privind protecţia

desenelor, şi Regulamentul (CE) nr. 6/2002 privind desenele sau modelele comunitare prevede

la art. 110 (1) o dispoziţie tranzitorie conform căreia, până la data intrării în vigoare a

modificărilor aduse Regulamentului, nu se acordă protecţie sub titlul de desen sau model

comunitar pentru un desen sau model care constituie o piesă dintr-un produs complex

utilizată pentru a permite repararea acestui produs complex cu scopul de a-i reda aspectul

iniţial. Regulamentul (CE) nr.6/2002 este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct

în toate statele membre.

Cu alte cuvinte, spre deosebire de dreptul naţional privind protecţia desenelor, sub regimul

comunitar nu se asigură protecţie pentru piesele de schimb „must match” din piaţa

aftermarket. Textul dispoziţiei tranzitorii cuprins în Regulamentul nr.6/2002 stă la baza

propunerii Comisiei Europene adresată regimurilor interne ale statelor membre.

În baza art 14 din Directivă, zece97 state membre au introdus „Repair clause” („Clauza de

reparaţii”), iar Grecia are, de asemenea, prevăzută o clauză de reparaţii combinată cu o durata

de protecţie de 5 ani şi o remuneraţie echitabilă şi rezonabilă. Germania a luat şi ea măsuri de

protejare a concurenţei pe piaţa pieselor de schimb98.

Alte state industriale cu o rată a motorizării impresionantă, cum sunt SUA, dar şi Australia

resping protecţia juridică a elementelor de design exterior în privinţa pieselor de schimb.

Un aspect delicat derivat din forma actuală a Directivei privind protecţia desenelor care necesită

o rezolvare urgentă este impactul asupra integrităţii personale şi morale a oamenilor de afaceri.

97

Spania, Regatul Unit, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg, Irlanda, Ungaria, Letonia, Polonia. 98

În transpunerea directivei, Germania a menţinut legea existentă privind protecţia în baza căreia se poate acorda protecţie şi pieselor de schimb, dar legea se bazează pe o „asigurare explicită" dată Guvernului de către constructorii de automobile că aceştia nu doresc să împiedice concurenţa în distribuţia de piese de schimb şi nu contestă cotele de piaţă ale distribuitorilor şi reparatorilor independenţi prin revendicarea drepturilor de proprietate industrială. Este o asigurare că prin menţinerea legislaţiei în vigoare nu este afectată coexistenţa participanţilor de pe piaţă (a se vedea Deutscher Bundestag-ului, 15 Wahlperiode- Drucksache 15/1075, 28.5.2003). Sursa: Poziţia ECAR la propunerea CE de amendare a Directivei 98/71/CE, aspecte legate de piesele de schimb, pag. 12.


Pagina 83 din 114

În prezent, dată fiind existenţa unor regimuri distincte în problema protecţiei designului, una şi

aceeaşi persoană este considerată cinstită şi respectabilă în statul membru în care nu există

protecţie şi pusă la zidul infamiei într-un stat membru în care există protecţie. De aceea, ECAR

cere dezincriminarea comercializării de piese de schimb vizibile în întreaga Comunitate prin

punerea în aplicare a unei clauze de Reparatii.

În poziţia sa la propunerea Comisiei Europene de amendare a Directivei privind protecţia

desenelor, ECAR consideră că „ O clauză de reparaţii este răspunsul corect şi convingător la

problema pieselor de schimb. Este derivat din şi în deplin acord cu principiile de protecţie a

proprietăţii intelectuale. În schimb, protejarea pieselor de schimb ar fi în contradicţie şi ar

constitui un abuz de astfel de principii.”

Deşi cei care susţin protecţia designului în cazul pieselor de schimb afirmă că aceasta este

necesară pentru a proteja consumatorii de piese nesigure şi de calitate inferioară, ECAR

consideră că "siguranţa" şi "calitatea" nu au de a face cu protecţia designului. Aceasta din

urmă nu reprezintă un instrument corect care să genereze şi să protejeze siguranţa şi calitatea,

ci dimpotrivă este ineficientă, redundantă şi ilegală în acest scop.

Legislaţia privind protecţia desenelor şi modelelor asigură protecţia aspectului exterior al produsului (ceea ce se vede). Caracteristicile structurale ale unui produs - materialele, metodele de prelucrare, specificaţii, toţi factorii relevanţi pentru siguranţă şi calitate - nu sunt acoperite şi nu au fost luate în considerare. Mai mult decât atât, chiar şi aspectul nu este protejat în toate cazurile, ci numai în cazul în care aceasta este nou şi are caracter individual.

În consecinţă, există capote, lămpi sau parbrize care sunt protejate şi altele care nu sunt. Mai mult decât atât, marea majoritate a pieselor „aflate sub capotă”, care valoric acoperă 75% din piaţa aftermarket, sunt în mod explicit excluse de la protecţie. Deşi conţin multe componente critice pentru siguranţă (spre ex., piese de frânare şi direcţie) sunt distribuite în mod liber în interiorul Comunităţii. Aşadar, aspectele legate de calitate şi de siguranţă, dacă este cazul, sunt rezolvate prin alte mijloace decât acordarea unei protecţii a designului unor producători de autovehicule, măsură care are ca efect existenţa unui monopol pe piaţa pieselor de schimb vizibile.

4.2.4. Concluzii privind modificarea Directivei privind protecţia desenelor

Pe piaţa pieselor de schimb pentru automobile nu există o piaţă unică. Ţările Benelux (Belgia,

Olanda şi Luxemburg), Spania, Italia, Regatul Unit, Irlanda, care acoperă 50% din piaţa UE-15 au

adoptat o „clauză de reparaţii” şi se bucură, astfel, de o concurenţă liberă; la fel au procedat

Ungaria, Letonia şi Polonia99. Alte state membre asigură protecţia juridică a desenelor şi

99

În mai 2007 parlamentul polonez a adoptat „clauza de reparaţii”. Se aştepta aprobarea proiectului de lege de către Senat în iunie 2007. Potrivit datelor cuprinse în documentul întocmit de ACEA (European Automobile


Pagina 84 din 114

modelelor, mai presus de toate fiind Franţa. Germania (23% din piaţa UE-15) a optat pentru o

formă a unei pieţei libere de facto. Existenţa unor regimuri distincte privind protecţia

desenelor este nesatisfăcătoare în toate privinţele şi necesită o rezolvare urgentă100.

Concluzionând, în propunerea sa101 de modificare a Directivei privind protecţia desenelor,

Comisia Comunităţilor Europene arată că principalul scop al protecţiei desenelor şi modelelor

este de a acorda drepturi exclusive asupra aspectului unui produs şi nu un monopol asupra

produsului ca atare.

Protecţia desenelor şi modelelor ar trebui să permită obţinerea unui profit echitabil de pe urma

investiţiei realizate şi stimularea inovaţiei prin competiţie, existente, în prezent, în domeniul

producţiei de produse noi. Dacă unor părţi terţe li s-ar permite să producă şi să distribuie piese

de schimb, concurenţa ar fi menţinută. În caz contrar, dacă protecţia desenelor şi modelelor se

extinde la piesele de schimb, astfel de părţi terţe ar încălca aceste drepturi, concurenţa ar fi

eliminată, iar titularului dreptului de proiectare i-ar fi acordat, de facto, un monopol asupra

produsului în cauză.

Opţiunea de liberalizare promite beneficii nete în multe privinţe. Ar îmbunătăţi funcţionarea

pieţei interne şi ar permite mai multă concurenţă pe piaţa pieselor de schimb şi accesul IMM-

urilor pe această piaţă. Consumatorul ar beneficia de mai multe opţiuni şi preţuri mai mici.

În decembrie 2007, Parlamentul European, având în vedere propunerea Comisiei Europene,

a adoptat poziţia sa în vederea adoptării unei noi Directive de modificare a Directivei

98/71/CE. Textul articolului 14 a fost înlocuit cu un altul din care rezultă că protecţia

acordată desenelor şi modelelor nu este valabilă în cazul unui desen sau model încorporat

sau aplicat unui produs, care este parte componentă a unui produs complex şi este folosit

exclusiv pentru repararea produsului complex respectiv în scopul redării aspectului iniţial al

acestuia - art. 14, alin.(1).

Consumatorii vor fi informaţi corespunzător cu privire la originea produsului utilizat pentru

reparare, astfel încât aceştia să poată alege, în deplină cunoştinţă de cauză, între produse

concurente oferite pentru reparare -art.14, alin.(2).

Prin Rezoluţia legislativă din 12 decembrie 2007, Parlamentul European a aprobat

propunerea Comisiei, astfel cum a fost modificată, şi a încredinţat Președintelui sarcina de a

transmite Consiliului și Comisiei poziţia Parlamentului.

Manufacturers Association), Polonia este printre cele 10 state membre care nu oferă protecţie în cazul pieselor de schimb. 100

Poziţia ECAR la propunerea CE de amendare a Directivei 98/71/CE, aspecte legate de piesele de schimb, pag. 38. 101

Septembrie 2004


Pagina 85 din 114

Până la această dată, însă, nu a fost adoptată Directiva de modificare a Directivei 98/71/CE

privind protecţia juridică a desenelor şi modelelor.

ECAR sublinia, de altfel, că singura modalitate pentru completarea pieţei interne este

introducerea clauzei de reparaţii în regimurile naţionale ale statelor membre, dată fiind

probabilitatea scăzută de adoptare a unei noi Directive de către Consiliul UE.

4.2.5. Reglementări naţionale privind protecţia desenelor și modelelor

Drepturile asupra desenelor şi modelelor sunt dobândite şi protejate în România prin

înregistrare la Oficiul de Stat pentru invenţii şi Mărci (O.S.I.M102). Desenele şi modelele

comunitare beneficiază de protecţie pe teritoriul României în baza Regulamentului

nr.6/2002/CE privind desenele şi modelele comunitare.

Legislaţia românească, şi anume Legea nr.129/1992, nu conţine prevederi referitoare la o

exceptare de la protecţia juridică a pieselor utilizate în procesul de reparaţii. În 2007, odată cu

aderarea României la UE, i-au fost aduse modificări și completări legii prin preluarea Directivei

98/71/CE. Nu s-a avut în vedere însă utilizarea dispoziţiei tranzitorii prevăzută la art.14 din

Directiva privind protecţia desenelor, aşa încât România se înscrie în rândul statelor membre

care extind protecţia juridică a desenelor şi modelelor asupra pieselor din piaţa secundară

(piaţa pieselor de schimb).

Prin urmare, consumatorul român, deţinător al unui automobil al cărui aspect exterior este

protejat inclusiv pentru piesele de înlocuire, este nevoit să folosească NUMAI piesele

comercializate de către producătorii auto. În acest fel, consumatorul este lipsit de orice

alternativă şi se află în imposilitatea de a decide în privinţa tipului de piesă folosit în cadrul unui

proces de reparaţii pentru maşina proprie.

Concluzie

Ţinând cont de propunerea Comisiei Europene, aprobată de Parlamentul European, şi

având în vedere beneficiile de care s-ar bucura consumatorul final român în urma

liberalizării pieţei, pe de o parte, dar şi apariţia concurenţei pe piaţa pieselor de schimb

vizibile, pe de altă parte, considerăm ca oportună modificarea legislaţiei naţionale privind

protecţia desenelor, prin introducerea clauzei de reparaţii.

102

Organ guvernamental de specialitate, cu autoritate unică pe teritoriul României, care asigură protecţia desenelor şi modelelor


Pagina 86 din 114

Capitolul 5. Rolul societăţilor de asigurare

În cadrul investigaţiei, au fost transmise chestionare societăţilor de asigurări care, potrivit

informaţiilor prezentate pe site-ul UNSAR103, au încheiat asigurări specifice sectorului auto:

RCA şi CASCO.

5.1. Aspecte privind asigurările RCA şi CASCO

Asigurarea RCA reprezintă asigurarea obligatorie prin care terţii prejudiciaţi sunt despăgubiţi ca

urmare a unui accident produs din vina conducătorului autoturismului asigurat. Spre deosebire

de asigurarea Casco, RCA este o asigurare obligatorie, prin care se despăgubeşte o terţă

persoană şi nu asiguratul.

Asigurarea CASCO este poliţa prin care posesorii de autovehicule se pot proteja împotriva consecinţelor financiare ce decurg din producerea unor evenimente asigurate. Autovehiculele trebuie să aibă în momentul încheierii asigurării, inspecţia tehnică valabilă.104

Primele nete subscrise sunt primele brute subscrise din care se deduc sumele plătite şi de plătit

drept prime de asigurare. Din valoarea totală a acestora, în perioada 2008-2010, primele nete

subscrise RCA au deţinut procente între 32% şi 44%, iar cele CASCO procente între 42% şi 48%,

aşa cum se observă în graficul nr.28105.

103

Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare 104

Sursa: http://www.asigurari-rca-casco.ro. 105

Prelucrări ale datelor transmise de societăţile de asigurare chestionate.


Pagina 87 din 114

În funcţie de valoarea primelor nete de asigurare subscrise, au fost calculate ponderile deţinute

de societăţile care au încheiat poliţe de asigurare RCA şi CASCO (Anexele nr. 10 şi 11106).

RCA

Primele trei în clasament sunt societăţile Astra, Carpatica şi Euroins107 care, împreună, deţin

53% din piaţă, în anul 2010. Societăţile din top 5 reprezintă 71% din total, în 2010 (fig. nr.29-

date confidenţiale).

CASCO

Primele trei poziţii în clasament sunt deţinute de Allianz-Tiriac, Groupama şi Omniasig, cu o

pondere de 56% din total valoare prime nete CASCO subscrise în anul 2010 (fig. nr. 30- date

confidenţiale).

Împreună cu următoarele două clasate (Asirom şi Astra), companiile din top 5 cumulează 73%

din total (o pondere similară cu cea întâlnită în cazul RCA).

Trei companii sunt prezente în top 5 pe ambele segmente (Allianz-Tiriac, Astra şi Groupama).

106

Conţin date confidenţiale. 107

Prezentate în ordine alfabetică.

43.83 47.81

32.36

45.79

33.41

42.1

0

10

20

30

40

50

60

prime RCA prime CASCO

Fig. nr. 28 - Primele nete subscrise RCA şi CASCO, procente din totalul primelor nete subsrise

2008

2009

2010


Pagina 88 din 114

Indemnizaţii nete încasate RCA şi CASCO

Valorile aferente indemnizaţiilor nete încasate de fiecare societate de asigurare în parte şi

procentele deţinute de acestea în total valoare sunt prezentate în Anexele nr. 12 şi 13.

Din fig. nr. 31 (date confidenţiale) se observă că cele mai importante trei societăţi de asigurare

pe segmentul RCA au încasat în 2010 indemnizaţii nete a căror valoare reprezintă aproape

jumătate (49%) din totalul indemnizaţiilor încasate de la asiguraţi.

Pe segmentul CASCO, companiile din top 3 au încasat 56% din totalul indemnizaţiilor nete

achitate de persoanele asigurate (fig. nr. 32-date confidenţiale).

Indemnizaţii nete plătite RCA si CASCO

Evoluţia indemnizaţiilor nete RCA şi CASCO plătite este prezentată în Anexele nr. 14 şi 15108.

În graficele nr. 33 şi 34 (date confidenţiale) sunt prezentate datele privind societăţile de

asigurare care au plătit cele mai multe din indemnizaţiile RCA şi CASCO.

În cazul RCA, în anul 2010, valoarea indemnizaţiilor nete plătite asiguraţilor de către primii

trei asiguratori reprezintă mai mult de jumătate (52%) din totalul indemnizaţiilor nete plătite.

În cazul asigurărilor CASCO, primii trei asiguratori au plătit, în 2010, indemnizaţii a căror

valoare reprezintă 56% din total.

5.2. Relaţia companii de asigurări- furnizori agreaţi de piese de schimb

Din cele 18109 companii de asigurare, doar 7 au parteneriate încheiate cu furnizori de piese de

schimb: Allianz-Tiriac (23), Astra (12), BCR (6 plus 3 în negociere), Carpatica (6), Certasig (1),

Groupama (6), Omniasig (14).

Întrebate care sunt criteriile de selecţie a comercianţilor de piese de schimb cu care colaborează, companiile au menţionat că nu sunt impuse condiţii de eligibilitate pentru furnizorii de piese de schimb. Orice furnizor care funcţionează în conformitate cu legea românească poate să încheie contract de colaborare. Totuşi, urmărind condiţiile enumerate de companiile de asigurare a rezultat că pentru a fi acceptat de acestea ca partener, un furnizor trebuie:

108

Conţin date confidenţiale. 109

Date puse la dispoziţie de societăţile de asigurări în mai-iunie 2011.


Pagina 89 din 114

- să dispună de un sistem IT care să permită interogarea automată a bazei de date privind piesele de schimb comercializate;

- să ofere termene scurte de livrare;

- să aibă acoperire naţională în distribuţie;

- să deţină o gamă largă de repere;

- să menţină preţul ofertat şi să acorde discounturi la piese;

- să aibă preţuri competitive.

Reputaţia, feed-back-ul venit din partea reparatorilor şi asumarea răspunderii în ceea ce priveşte furnizarea de piese de schimb însoţite de certificate de garanţie şi certificate ISO, conform legislaţiei în materie, sunt alte criterii luate în considerare.

Se constată, aşadar, că, în general, aceste condiţii pot fi îndeplinite de furnizori de piese din

categoria celor mari sau foarte mari, care au capacitate financiară şi de logistică.

Potrivit companiilor de asigurări, astfel de colaborări urmăresc, în principal, satisfacerea

cerinţelor clienţilor lor, dar şi reducerea costurilor cu reparaţia autovehiculelor:

parteneriatele au fost încheiate pentru gestionarea cât mai corectă a serviciilor oferite şi

a preţurilor pentru piesele de schimb utilizate, în funcţie de preţul real de pe piaţă şi

alinierea lor la cerinţele acesteia (BCR Asigurări).

respectarea normelor prudenţiale specifice conform practicilor în asigurări, existenţa

unei platforme electronice de lucru tripartite: asigurator, furnizor de piese de schimb,

unitate reparatoare (Omniasig).

o analiză a indemnizaţiilor plătite în anul 2007 a relevat unele probleme privind

corelarea informaţiilor legate de preţ, calitate şi provenienţa pieselor de schimb

facturate de ateliere de reparaţii (Allianz-Tiriac).

siguranţa pentru client, în sensul că piesele de schimb folosite de service-uri au o sursă

sigură, prin protocoalele de colaborare încheiate, furnizorii asumându-şi

responsabiliattea furnizării unor piese cu certificate de garanţie, optimizarea timpilor de

reparaţie a autovehiculelor avariate, reducerea costurilor cu reparaţia autovehiculelor,

prin eliminarea posibilităţii ca unităţile reparatoare să adauge la valoarea pieselor de

schimb, protejarea interesului asiguratului/păgubitului împotriva unor eventuale

abuzuri din partea societăţilor de service auto care încarcă devizele reprezentate de

costurile reparaţiei pe seama lipsei de cunoştinţe a asiguratului în domeniul tehnic-auto

(Astra).

încheierea unor contracte de colaborare cu furnizorii de piese de schimb este în

avantajul tuturor, deoarece asigură un flux financiar direct între furnizorul de piese şi

asigurator, fără a mai fi introdusă în sistemul de plăţi şi unitatea reparatoare, prevenind


Pagina 90 din 114

blocajele financiare la nivele intermediare; asiguratorul are posibilitatea de a negocia

direct cu furnizorii de piese discounturi la preţurile de listă ale pieselor, reducându-se,

astfel, costul reparaţiilor şi, ca o consecinţă, clienţii beneficiază de tarife de primă

reduse (Groupama).

În tabelul nr. 12 este prezentată lista furnizorilor agreaţi de fiecare din societăţile de asigurări.

S-a constatat că cele mai multe prezenţe (5) au comercianţii de piese Augsburg International

Impex, Autonet Import, AD Auto Total, International Motors Group, Loga şi Pilkington

Automotive Romania. Materom este pe lista a 3 companii de asigurare, iar cu câte 2 asiguratori

au încheiate convenţii de colaborare furnizorii Euroest Car, Safety Car, Safety Car Com, Super

Trafic, Auto Cobălcescu şi D&L Activ Automobile.

Prima companie de asigurare care a încheiat convenţii cu furnizori de piese de schimb a fost

Omniasig, anul 2007, urmată un an mai târziu de Allianz-Tiriac. Astra şi Carpatica au început

colaborările în 2009, BCR Asigurări în 2010, iar Groupama şi Certasig în 2011.

Tabel nr 12- Furnizorii de piese de schimb agreaţi de companiile de asigurare

Societatea de asigurare

Număr furnizori agreaţi

Furnizorii agreaţi Anul începerii colaborărilor

Allianz-Tiriac

23 Augsburg International Impex, Materom, AD AUTO Total, International Motors Group, Safety Car, Autonet Import, Loga, Italo Parts, Auto Cobalcescu, Auto Brand, Avia Motors, D&L Activ Automobile, Safety Car Com, ATP Exodus, ATP Exodus & Co, Euroest Car, Pilkington, super Trafic, Cefin, Auto One Racing Service, AGER Service, King Campione, Romcar

2008

Astra 12 AD AUTO TOTAL, EUROEST CAR, PILKINGTON AUTOMOTIVE ROMANIA, INTERNATIONAL MOTORS GROUP, LOGA, D&L ACTIV AUTOMOBILE, RCI CAR GROUP IMPEX, SUPER TRAFIC, SAFETY CAR, AUGSBURG INTERNATIONAL IMPEX, AUTONET IMPORT, SAFETY CAR COM

2009

BCR Asigurari

9 Augsburg International Impex, Loga, International Motors Group, Pilkington Automotive Romania, Auto Cobalcescu, MD Mecanic Benz 2003; în negociere Materom, AD Auto Total, Autonet Import

2010


Pagina 91 din 114

Carpatica 6 AD Auto Total, Augsburg International Impex, Autonet Import, Pilkington Automotive Romania, Maro SRL, Tudor Auto

2009

Certasig 1 Pilkington Automotive Romania 2011

Groupama 6 Augsburg International Impex, Elit Romania, Loga, International Motors Group, Autonet Import, AD Auto Total

2011

Omniasig

14 GLASS EXPRESS, MCC AUTOGLASS, MARGRAF, ONYO, KARGO AUTO GLASS, BEL MONDO, MOTORGLASS, NEOGLASS AUTOMOTIVE, AUTOKIT, GIMAROM INVEST, AUTOLUX CAR SERVICE, PILKINGTON AUTOMOTIVE ROMANIA, AUTOGLASS, MATEROM

2007

Una din întrebările cuprinse în chestionarul transmis companiilor se asigurare a fost legată de

valoarea pieselor de schimb decontate anual, în perioada analizată, în cazul asigurărilor RCA şi

CASCO. Societăţile de asigurare chestionate au susţinut însă că nu deţin o astfel de informaţie,

bazele de date cuprinzând valoarea cumulată a pieselor de schimb şi a manoperei aferente.

În urma discuţiilor purtate cu reparatori chestionaţi, dar şi conform aprecierilor unora din

asiguratori, s-a estimat că aprox. două treimi din totalul facturilor reprezintă valoarea pieselor,

diferenţa reprezentând costurile cu manopera şi materialele de vopsitorie.

În tabelul nr.13 este prezentată valoarea pieselor de schimb decontate în anii 2007-2010 în

cazul asigurărilor RCA şi CASCO.

Tabel nr.13 - Valoarea pieselor de schimb decontate de societăţile de asigurare, estimări

RCA/lei

2007 2008 2009 2010

Valoarea pieselor de schimb decontate

341.973.212

514.642.217

672.106.501

666.410.693

Număr dosare daună plătite

257.281

311.281

333.168

320.527

Valoarea pieselor de schimb decontate/dosar daună

1.329 1.653 2.017 2.079


Pagina 92 din 114

CASCO/lei

2007 2008 2009 2010

Valoarea pieselor de schimb decontate

572.728.453

821.124.137

977.910.173

929.071.645

Număr dosare daună plătite

525.694 627.940

594.666

514.884

Valoarea pieselor de schimb decontate/dosar daună

1.089 1.307 1.644

1.804

Valoarea pieselor de schimb de origine şi cea a PCE de calitate echivalentă decontate nu se

poate nici măcar estima dat fiind faptul că societăţile de asigurare susţin că nu au organizate

baze de date organizate după astfel de criterii.

5.3. Relaţia companii de asigurări - reparatori agreaţi

Cu excepţia societăţii Raiffeisen Insurance Broker, toate societăţile de asigurare chestionate au

încheiate parteneriate cu unităţi de service auto. În Anexa nr. 16 este prezentată lista

conţinând numărul de colaborări încheiate de asiguratori pe judeţe.

În tabelul nr.14 este prezentat numărul total al reparatorilor cu care fiecare societate de

asigurare are încheiate convenţii de colaborare.

Tabelul nr. 14 - Număr reparatori agreaţi/societate de asigurare

Societatea de asigurare Număr reparatori agreaţi

Anul începerii colaborărilor

Allianz-Tiriac 1222 1997

Ardaf 798 2007

Asirom 565 1991

Astra 1107 2000

BCR Asigurari 925 2002

Carpatica 353 2007

Certasig 139 2008

Eureko Asigurari 133 n/a


Pagina 93 din 114

Euroins 247 2009

Fata Asigurari 8 2007

Garanta 266 1998

Generali Asigurari 366 2008

Groupama 400 2009

Omniasig 946 1996

Onix asigurari 226 2007

Platinum 198 2008

Uniqa Asigurari 451 2009

Cel mai mare număr de parteneriate sunt realizate de Allianz-Tiriac, urmată de Astra,

Omniasig, BCR Asigurari şi Ardaf. Cele mai puţin interesate de astfel de colaborări sunt

societăţile Fata Asigurari, Eureko şi Certasig.

Asiguratorii au prezentat în răspunsurile la chestionar, în mare măsură, aceleaşi criterii de selecţie a reparatorilor agreaţi. Sintetizând, acestea sunt: autorizare R.A.R., soft de întocmire devize de calcul a reparaţiei, tehnologie şi

echipamente necesare reparaţiilor, conform autorizării R.A.R.; existenţa unei bune reputaţii profesionale, care presupune executarea de lucrări de

calitate şi într-un timp rezonabil; prezenţa într-o zonă în care există un număr potenţial semnificativ de autovehicule

asigurate avariate; acceptarea unor tarife şi adaosuri comerciale negociate; numărul de unităţi service din zona respectivă care repară o anumită categorie de

autovehicule; dimensiunea (capacitatea de a repara în acelaşi timp mai multe autovehicule avariate).

Motivul cel mai invocat de companiile de asigurări pentru încheierea de convenţii cu unităţi de

service auto este satisfacerea clientului (asiguratul), care se va bucura de efectuarea în regim

prioritar a reparaţiei şi care îşi va prelua autovehiculul din service imediat după efectuarea

reparaţiei, fără să mai aştepte efectuarea plăţii reparaţiei. Alte argumente sunt controlul mai

riguros al costurilor şi obţinerea unor tarife medii mai mici decât ale altor reparatori locali

fără convenţie.

Şi din răspunsurile reparatorilor (indiferent că sunt din segmentul autorizat sau independent), a

rezultat că aproape toţi (92%) au încheiate convenţii de colaborare cu societăţi de asigurare. Cel

mai întâlnit argument pe care aceştia l-au menţionat în privinţa colaborării cu asiguratori este

creşterea activităţii. Alte motive care au stat la baza parteneriatelor încheiate de bunăvoie de

reparatori cu societăţile de asigurare sunt:


Pagina 94 din 114

executarea de lucrări de calitate cu un preţ convenabil pentru ambele părţi;

stabilirea clară prin contract a modalităţilor, procedurilor de lucru şi a tarifelor pentru

ora de manoperă;

siguranţa încasării contravalorii integrale a facturilor de reparaţie;

fidelizarea clienţilor;

repararea cu operativitate a maşinilor cu dosare de daună, decontarea directă a sumelor

reprezentând despăgubirile aferente, prin această facilitate clientul fiind exonerat la

plata către service şi drumuri suplimentare la societăţile de asigurări.

5.4. Implicarea societăţilor de asigurare în alegerea tipului de piesă de schimb folosit în lucrări de reparaţie

Ţinând cont că 88 % din unităţile de service care au răspuns cererilor de informaţii transmise în cadrul investigaţie au menţionat că societăţile de asigurare sunt implicate în alegerea tipului de piesă de schimb utilizat în procesul de reparare a automobilelor pentru care acestea datorează despăgubiri, în chestionarul adresat asiguratorilor au existat întrebări legate de tipul de piesă de schimb recomandat şi, respectiv, acceptat de aceştia în cazul reparaţiilor efectuate în baza asigurărilor RCA şi CASCO. Contrar celor susţinute de reparatori, societăţile de asigurare au răspuns că nu recomandă tipul pieselor de schimb care urmează a fi utilizate în procesul de reparaţie a automobilelor pentru care datorează despăgubiri şi că acceptă ceea ce montează şi facturează unitatea de service. Pentru a afla în ce măsură posesorul automobilului este implicat în alegerea tipului de piesă de schimb care urmează a fi montat pe maşina sa (în momentul încheierii poliţei de asigurare sau/şi înaintea efectuării reparaţiei), societăţile de asigurare au fost întrebate dacă:

1. în contractele de asigurare RCA/CASCO încheiate cu posesori de automobile există referiri/clauze privind tipul de piese de schimb (origine sau calitate echivalentă) care ar urma să fie folosit în cazurile de reparare automobile pentru care societatea datorează despăgubiri;

2. în formularul privind acceptul clientului/cererea de despăgubire există referiri la tipul de

piese de schimb (origine sau calitate echivalentă) ce urmează a fi montată pe

automobilul asiguratului/despăgubitului.

La prima întrebare, în cazul RCA, toate societăţile au răspuns negativ, iar pentru CASCO, doar 2

companii au în ofertă poliţe ECONOM111 (Astra) şi ECO112 (Generali).

111

Cel mai ieftin produs CASCO al societăţii în care se precizează că în reparaţii vor fi effectuate cu piese altele decît cele de origine şi doar dacă acest lucru nu e posibil, se vor folosi piese e origine.


Pagina 95 din 114

La a doua întrebare, într-un singur răspuns (Astra) se arată că la cererea de despăgubire se

anexează facturile care cuprind referiri la tipul de piese de schimb (originale sau fabricate sub

licenţa producătorului ori similare pieselor de prim montaj).

5.5. Opinia reparatorilor referitoare la implicarea societăţilor de asigurare în

alegerea tipului de piesă de schimb folosit în operaţiuni de reparaţie/întreţinere Indiferent de faptul că răspunsurile aparţin unor reparatori autorizaţi sau independenţi, se desprind câteva concluzii comune legate de implicarea asiguratorilor în procesul de selecţie a pieselor de schimb folosite în operaţiuni de reparare/întreţinere.

1. O primă concluzie este aceea că sunt societăţi de asigurare care achiziţionează piese prin furnizorii lor de piese.

2. Societăţile de asigurări nu impun direct tipul de piese folosite în reparaţii, ci fie prin stabilirea unei sume maxime de despăgubire, fie prin oferirea de discount-uri la anumite tipuri de piese, în funcţie de anul de fabricaţie al autoturismelor, ceea ce duce în unele situaţii la folosirea obligatorie a PCE.

3. În general, sunt recomandate piesele în funcţie de marca automobilului şi vechimea acestuia.

În privinţa dealerilor auto care asigură şi servicii de reparare/întreţinere situaţia este oarecum similară, dar există o diferenţă semnificativă, dată de apartenenţa la o reţea autorizată creată de un constructor de automobile. Dealerii spun că asiguratorii se implică în alegerea pieselor de schimb doar în cazul reparaţiilor extra-marcă (reparaţii pentru mărci de automobile care nu aparţin constructorilor din reţeaua cărora fac parte) sau în cazul maşinilor ieşite din garanţie. În general, dealerii afirmă că, de la caz la caz, în funcţie de vechimea autovehiculului şi de rolul piesei respective, asiguratorii recomandă un anumit tip de piesă. Spre exemplu, pentru maşinile mai vechi de 3-4 ani se recomandă PCE (indirect, prin limitarea de preţ pentru piesele de schimb care sunt incluse în devizul acceptat la plată de către asiguratori, prin referinţă la AUDATEX113). Conform celor afirmate de dealeri, există, însă, şi societăţi de asigurare care nu condiţionează tipul de piese utilizate, în majoritatea cazurilor folosindu-se piese OEM.

112

Produs mai ieftin cu 30% pentru autoturisme cu vechime cuprinsă între 4 şi 10 ani în care se precizează că înlocuirea părţilor componente avariate se face cu piese reutilizabile sau piese aftermarket, iar reparaţiile se efectuează în service-uri independente, altele decât cele ale reprezentanţelor mărcii respective. 113

Calculaţii cu privire la costurile de reparaţii care au la bază peste 11 milioane de evaluări, efectuate anual în întreaga lume (http://www.ro.audatex.net/portal/page?_pageid=18414,4956291&_dad=portal&_schema=PORTAL).


Pagina 96 din 114

Capitolul 6. Sondaj de opinie în rândul consumatorilor

6.1. Rezultatele sondajului

În cadrul investigaţiei de cunoaştere a pieţei pieselor de schimb pentru automobile, în perioada

10 mai 2011 - 15 august 2011, Consiliul Concurenţei a efectuat un sondaj de opinie online pe

pagina sa de internet. Scopul acestei cercetări a fost este acela de a afla în ce măsură

consumatorul român este implicat în alegerea tipului de piesă de schimb care se montează pe

propria maşină cu ocazia operaţiunilor de service şi, mai ales, aspecte legate de posibilul abuz

de garanţii al dealerilor, consultarea proprietarului maşinii cu privire la tipul de piesă de schimb

care se montează pe automobilul său, relaţia cu asiguratorii.

Chestionarul conţinând 15 întrebări este prezentat în Anexa nr. 17.

Au fost validate 646 de subscrieri aparţinând persoanelor fizice (cele care au finalizat

sondajul).

Aproape trei sferturi din respondenţi sunt posesori de automobile cu vechime cuprinsă între

3 şi 10 ani şi doar 1% au maşini între 16 şi 20 ani vechime. Rezultatele înregistrate având în

vedere vechimea automobilului sunt prezentate în graficul nr.35.

10%

48%

25%

6% 1%

11%

Graficul nr. 35- Respondenţi, după vechimea automobilului deţinut (%)

< 2 ani

3-5 ani

6-10 ani

11-15 ani

16-20 ani

>20 ani


Pagina 97 din 114

În privinţa substituibilităţii serviciilor de întreţinere/reparare prestate de reprezentanţele

auto şi reparatorii independenţi, opiniile sunt împărţite, cca. o treime considerând că sunt

comparabile din punct de vedere al calităţii şi tot atât că nu sunt (graficul nr. 36).

La întrebarea dacă decizia privind tipul de piesă de schimb folosit în operaţiuni de service

efectuate la propriul automobil le aparţine, 36% au spus „întotdeauna”, doar 16% susţinând

că „niciodată” nu au decis ei (graficul nr. 37).

31%

30%

35%

4%

Graficul nr. 36 - Opinia privind substituibilitatea serviciilor de întreţinere/reparare (%)

Da

Nu

Partial

Nu stiu


Pagina 98 din 114

În privinţa tipului de piesă de schimb pe care îl preferă/ar prefera să fie utilizat de reparator în

cazul întreţinerii/reparării autovehicului, cei mai mulţi din cei care au participat la sondaj doresc

întotdeauna piese de origine care poartă sigla/holograma producătorului auto. Foarte puţini

doresc utilizarea pieselor alternative celor de origine (tabelul nr. 15).

Aproape două treimi din respondenţi merg, în perioada de garanţie a automobilului, pentru

operaţiuni de reparare care nu sunt acoperite de garanţie, la reprezentanţă auto şi puţin

peste 30% la reparatori independenţi (graficul nr. 38). Aproximativ aceleaşi procente se

întâlnesc şi în cazul operaţiunilor de întreţinere (schimb de ulei, filtre ş.a.) efectuate în

perioada de garanţie a autovehiculului (graficul nr. 39).

Cele mai invocate motive pentru care deţinătorii de automobile aleg serviciile unei

reprezentanţe auto în perioada de garanţie sunt legate de:

Existenţa unei obligaţii în contractul de achiziţie al automobilului de a folosi doar

reprezentanţa auto în perioada de garanţie;

Sugerarea de către dealerul auto, la cumpărarea maşinii, că pierd garanţia dacă nu

folosesc serviciile reprezentanţei auto.

Calitatea superioară a serviciilor reprezentanţelor faţă de cea a serviciilor reparatorilor

independenţi şi raportul calitate/preţ convenabil sunt cele mai puţin menţionate argumente

pentru care posesorii auto merg la reparatori din reţeaua autorizată a unui constructor de

automobile (tabelul nr. 15).

16%

22%

26%

36%

Graficul nr. 37- Decizia privind tipul de piesă folosit în reparaţii

Niciodată

Rareori

Uneori

Întotdeana


Pagina 99 din 114

În schimb, cei care au răspuns că folosesc serviciile reparatorilor independenţi au invocat ca

principal motiv tariful mai mic al acestora în comparaţie cu cel al reprezentanţelor auto. De

asemenea, un număr ridicat de respondenţi sunt mulţumiţi de raportul calitate/preţ al

serviciilor unităţilor service din afara reţelelor autorizate aparţinând constructorilor auto

(tabelul nr. 15).

Tabelul nr. 15

Întrebarea Răspunsul Nr. opţiuni

Ce tip de piesă preferaţi/aţi prefera să fie utilizată de reparator în cazul întreţinerii/reparării autovehicului dvs.:

Întotdeauna de origine (originale) care poartă sigla/holograma producătorului auto

368

Piese originale cu siglă/hologramă numai în cazul pieselor de siguranţă (elemente ale sistemelor de frânare, direcţie şi suspensie)

195

Întotdeauna piese originale fără siglă/hologramă 39

Piese originale fără siglă/hologramă numai în cazul pieselor de siguranţă

30

Întotdeauna piese alternative celor originale 47

Piese alternative numai în cazul pieselor care nu ţin de siguranţa circulaţiei

120

Întotdeauna piese second-hand 2

Ocazional piese second-hand 38

Motivele pentru care mergeţi la reprezentanţă auto sunt:

Există o obligaţie în contractul de achiziţie al automobilului să folosesc doar reprezentanţa auto în perioada de garanţie

243

Mi s-a sugerat la cumpărare de către dealerul auto că pierd garanţia dacă nu folosesc serviciile reprezentanţei auto

236

Am mai multă încredere în serviciile efectuate de reprezentanţele auto

202

Am convingerea că aş fi pierdut garanţia dacă nu făceam asta

147

Calitate superioară a serviciilor faţă de cea a serviciilor reparatorilor independenţi

79

Raport calitate/preţ convenabil 48

Motivele pentru care mergeţi la reparator independent sunt:

Tarif mai mic decât cel al reprezentanţelor auto 386

Raport calitate/preţ convenabil 333

Flexibilitate (fără programare, negocierea soluţiilor tehnice de reparare)

220

Promptitudine 172


Pagina 100 din 114

Referitor la înlocuirile de piese care nu fac obiectul condiţiilor garanţiei, efectuate în perioada

de garanţie, peste 60% susţin că li s-a cerut de către reprezentanţa auto să folosească doar

marca de piese a constructorului auto. Mai puţin de 20% spun că nu li s-a solicitat acest lucru

(graficul nr. 40).

65%

32%

3%

Graficul nr. 38- Perioada de garanţie, operaţiuni de reparare, opţiuni pe tip de reparator (%)

Reprezentanţă auto

Reparator independent

Persoana fizică neautorizată

64%

31%

5%

Graficul nr. 39 - Perioada de garanţie, operaţiuni de întreţinere, opţiuni pe tip reparator (%)



Persoană fizică neautorizată


Pagina 101 din 114

După expirarea perioadei de garanţie a automobilului, procentul celor care folosesc serviciile

unei reprezentanţe auto se reduce la jumătate atât în cazul operaţiunilor de reparare, cât şi în

cel al lucrărilor de întreţinere. Se observă cum diferenţa de procente se regăseşte în dreptul

reparatorilor independenţi, clienţii migrând, astfel, către segmentul independent de reparaţii

odată cu încheierea perioadei de garanţie (graficele nr. 41 şi 42).

61% 17%

11%

2% 9%

Graficul nr. 40 - Perioada de garanţie, lucrări care nu fac obiectul garanţiei, impunere marcă auto constructor auto (%)

Da

Nu

Uneori

Rareori

Nu am folosit serviciile reprez. auto

33%

64%

3%

Graficul nr. 41 - Perioada post-garanţie, operaţiuni de reparare, opţiuni pe tip reparator (%)





Pagina 102 din 114

În ceea ce priveşte relaţia cu societăţile de asigurare, la întrebarea dacă le-a fost refuzată

plata daunei atunci când au folosit serviciile unui service auto care nu se afla pe lista sa de

reparatori agreaţi, 41% spun că da, în cazul asigurării RCA, şi 32% în cazul CASCO. Un răspuns

negativ au dat 38% pentru RCA şi 37% pentru CASCO. Aşadar, situaţii diferite, dar surprinzător

de mare, totuşi, numărul celor care au avut probleme cu asiguratorii pentru că nu au mers la

o unitate recomandată de aceştia.

Chestionarul s-a încheiat cu o propunere legată de o posibilă clasificare a poliţelor CASCO în

funcţie de tipul pieselor de schimb care ar urma să fie folosite în cazul producerii unor riscuri

asigurate. Astfel, poliţele de asigurare ar putea fi distincte, iar consumatorul ar fi în măsură să

aleagă tipul de poliţă care îl satisface, în funcţie de anumite criterii (vechime automobil, buget

ş.a.). În felul acesta, decizia privind tipul pieselor de schimb care vor fi înlocuite ar fi la

îndemâna proprietarului maşinii şi nu a asiguratorului sau service-ului.

Rezultatele la această întrebare sunt cuprinse în graficul nr. 43.

32%

62%

6%

Graficul nr. 42- Perioada post-garanţie, operaţiuni de întreţinere, opţiuni pe tip de reparator (%)





Pagina 103 din 114

6.2. Concluzii privind aspecte de concurenţă

Referitor la rezervarea reparaţiilor pentru membrii reţelei autorizate

(abuzul de garanţii)

Potrivit deţinătorilor de automobile care au participat la sondaj, sunt dealeri auto care

impun cumpărătorului, prin contractul de achiziţie a automobilului, să-şi efectueze

reparaţiile doar la reprezentanţe auto sau care sugerează, încă de la cumpărare, că se

pierde garanţia dacă merg la alţi reparatori decât cei din reţeaua constructorului auto.

Această practică ar intra sub incidenţa legislaţiei de concurenţă dacă, pe lângă contractul de

achiziţie, ar exista un acord încheiat între constructorul auto şi dealerii săi, ori între

importatorul oficial al mărcii şi dealerii regionali sau între dealerii-membri ai aceleiaşi reţele

prin care aceştia stabilesc ca operaţiunile de service să fie efectuate doar în unităţile lor.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

Aţi fi acord cu existenţa unor poliţe distincte CASCO, spre ex. Standard (dc. în op. de service doriţi doar

piese alternative), Premium (dc. doriţi piese originale în anumite situaţii şi piese alternative în

rest), Gold (dc. doriţi doar piese de origine)

57%

30%

13%

Graficul nr. 43- Opinie privind poliţe în funcţie de tipul de piesă folosit în reparaţii

Da

Nu

Nu ştiu/nu răspund


Pagina 104 din 114

În acest mod, ar fi eliminaţi de pe piaţa serviciilor de reparaţii pentru marca/mărcile

respective reparatorii din segmentul independent şi chiar cei autorizaţi aparţinând unui

alt sistem de distribuţie selectivă (reprezentând altă marcă) dar care repară şi alte mărci

decât cele pentru care au un parteneriat cu un producător de automobile.

Contractul de achiziţie încheiat între dealer şi utilizatorul final cade în sarcina Autorităţii

Naţionale de Protecţie a Consumatorului. Potrivit art. 10 lit.a) din O.G. nr.21/1992 privind

protecţia consumatorilor, “libertatea de a lua decizii la achiziţionarea de produse şi servicii,

fără a li se impune în contracte clauze abuzive sau care pot favoriza folosirea unor practici

comerciale incorecte în vânzare, de natură a influenţa opţiunea acestora” reprezintă un

drept al consumatorilor, la încheierea contractelor. Potrivit aceleiaşi ordonanţe, încălcarea

acestei dispoziţii constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 la

20.000 lei.

Referitor la impunerea mărcii constructorului auto

Aproape trei sferturi din participanţii la sondaj (cumulând răspunsurile „da” şi „uneori”) au

fost obligaţi să accepte folosirea mărcii constructorului auto în operaţiunile de service

care nu fac obiectul garanţiei. Acest lucru este puţin probabil să fie stipulat în contractul de

achiziţie sau în acorduri verticale încheiate între constructor/importator oficial şi dealeri.

Contractele primite în cadrul investigaţiei nu conţin clauze prin care constructorii cer

folosirea exclusivă a mărcii lor. În contracte se arată că pot folosi şi piese de calitate

echivalentă pentru reparaţii care nu fac obiectul garanţiei.

Este foarte probabil că, dealerii, mizând pe slaba informare a consumatorilor vizavi de ce

pot impune sau nu vânzătorul automobilului, comunică verbal clienţilor că este necesar să

fie folosite piese purtând marca producătorului auto chiar dacă lucrările respective nu fac

obiectul garanţiei şi costul acestora este suportat de proprietarul maşinii.


Pagina 105 din 114

Capitol 7. Parcul auto din România

7.1. Rata de creştere a parcului auto Ţinând cont că, în perioada 2007-2010, autoturismele deţin din parcul auto un procent de 79%, iar autoutilitarele 9%, însumând o pondere semnificativă de 88%, statisticile prezentate în acest capitol se concentrează pe aceste două categorii de autovehicule. Potrivit Globis GmbH, numărul total de autoturisme a crescut de la 1,2 mil. în 1990 la peste 3,9 mil. la sfârşitul anului 2007. Faţă de alte state din Estul Europei, cea care a influenţat cel mai tare creşterea a fost vânzarea de autoturisme noi. În timp ce în Polonia, dezvoltarea parcului a fost dată, în special, de importurile de maşini uzate, România a încercat să evite afluxul de maşini second-hand. Deşi taxele de import au fost 0 în 2002, alături de o taxă de înmatriculare variind între 2,5 şi 32%, România a interzis importul autovehiculelor care nu respectau standardele Euro 3. În consecinţă, doar autovehiculele de vârstă moderată au fost acceptate pentru import. Ambele segmente de maşini noi- străine şi interne- au constribuit la dezvoltarea parcului auto.

Prin programul Rabla – ediţia 2011, demarată în luna martie, se aşteaptă reînnoirea Parcului auto naţional. Până la data de 31 mai 2011, au fost casate 50.000 de autoturisme vechi, fiind cumpărate 4.355 de maşini, din care 2.773 de producţie autohtonă. Din 2000 până în 2007, parcul auto a crescut cu o rată de 5,2 anual114. În 2008 faţă de 2007, parcul auto a crescut cu 13%, pentru ca în 2010, comparativ cu anul anterior, să înregistreze cea mai mică rată de creştere din ultimii ani (1,7)115. În fig. nr. 44 este prezentată evoluţia numerică a parcului auto în perioada 2007-2010116.

114

Potrivit Globis GmbH 115

Conform datelor transmise Consiliului Concurenţei de M.A.I 116

Prelucrări ale datelor primite de la MAI

0

1,000,000

2,000,000

3,000,000

4,000,000

5,000,000

6,000,000

2007 2008 2009 2010

4,500,644 5,071,697

5,323,960 5,418,989

3,541,718 4,013,721 4,230,635 4,307,290

391,720 452,485 474,396 486,373

Fig. nr. 44- Evoluţia parcului auto naţional, 2007-2010

automobile

autoturisme

autoutilitare


Pagina 106 din 114

7.2. Parcul auto, distribuţia pe regiuni

7.2.1. Parcul de autoturisme, distribuţia pe regiuni Regiunea Bucureşti-Ilfov (cu cca. 1 mil. de autoturisme, reprezentand cca. un sfert din total, în 2010) se detaşează de restul regiunilor, cu Bucureştiul, ca oraş principal (934.932 - 22%). Potrivit Globis GmbH, o explicaţie pentru numărul foarte mare de autoturisme înregistrat în capitală este faptul că multe companii îşi înregistrează autoturismele în Bucureşti, deşi flota respectivă este folosită pe întreg teritoriul ţării. Cu aprox. 550 de mii de autoturisme, pe locul 2 se află Regiunea Nord-Vest, urmată de Regiunea Sud-Muntenia, cu un număr de cca.530 mii. În regiunea SV sunt înmatriculate cele mai puţine autoturisme (aprox. 375 mii). În graficul nr.45 sunt cuprinse ponderile pe regiuni ale autoturismelor.

În sinteză, judeţele cu cele mai multe autoturisme şi, respectiv, cele mai puţine sunt:

o Regiunea Bucuresti-Ilfov=> Bucureşti/Ilfov o Regiunea Nord-Vest=> Cluj şi Bihor/ Sălaj şi Bistriţa-Năsăud; o Regiunea Sud-Muntenia=> Prahova şi Argeş/Călăraşi şi Ialomiţa; o Regiunea Centru=> Braşov şi Mureş/Covasna şi Harghita; o Regiunea Nord-Est=>Iaşi şi Suceava/Vaslui şi Botoşani; o Regiunea Sud-Est=> Constanţa şi Galaţi/Tulcea şi Brăila; o Regiunea Vest=>Timiş şi Arad/Caraş-Severin şi Hunedoara; o Regiunea Sud-Vest=>Dolj şi Vâlcea/Mehedinţi şi Olt.

B-IF NV SM C NE SE V SV

2010 23.24 12.73 12.29 11.75 10.94 10.68 9.69 8.67

2009 24.6 12.5 12.2 11.6 10.5 10.5 9.4 8.5

2008 25.9 12.27 12.16 11.42 10.1 10.47 9.21 8.47

2007 25.69 12.18 12.25 11.41 10.06 10.64 9.16 8.61

0 5

10 15 20 25 30

Fig. nr. 45 - Ponderea pe regiuni a autoturismelor, 2007-2010


Pagina 107 din 114

Numărul şi ponderea pe judeţe, regiuni şi grupe de vârstă a autoturismelor din România, în anul 2010 sunt cuprinse în Anexa nr.18. 7.2.2. Parcul de autoutilitare, distribuţia pe regiuni În 2010, o treime din autoutilitarele existente în parcul naţional sunt în Bucureşti-Ilfov. Urmează regiunile NV şi SM, cu aproape un sfert din vehiculele comerciale. Regiunile V şi SV sunt, din nou, ultimile în clasament (fig. nr.46).

Numărul şi ponderea pe judeţe, regiuni şi grupe de vârstă a autoutilitarelor din România, în anul 2010, sunt cuprinse în Anexa nr. 19.

7.3. Structura parcului după vechime

Autoturismele mai vechi de 10 ani deţin în 2010 peste 40% din parc, iar cele cu vârste între 0 şi 5 ani, o treime. Autoturismele noi (până în 2 ani) reprezintă doar 12% în 2010 (fig. nr. 47). În 2007 şi 2008, autoturismele până în 2 ani au fost cele mai multe, pentru ca în anii 2009 şi 2010 să se claseze abia pe poziţia a patra, respectiv a cincea din şase. Ponderea lor a scăzut cu 11 p.p. în 2010 faţă de 2007 şi cu 6 p.p. în 2010 faţă de 2009. În aceeaşi situaţie se află şi autoturismele mai vechi de 20 de ani şi cele între 16 şi 20 ani, care au înregistrat, însă, scăderi de doar aprox. 2 şi respectiv 3 p.p. (fig. nr. 47). În schimb, autoturismele între 3 şi 15 ani au fost în creştere constantă în perioada 2007-2010 (cu 7 p.p. cele între 3 şi 5 ani şi cu 6 p.p. între 6 şi 10 ani şi 11 şi 15 ani).

B-IF NV SM C NE SE V SV

2010 29.77 12.05 11.75 10.72 10.49 10.13 7.42 7.67

2009 32.62 11.66 11.22 10.44 9.95 9.62 7.18 7.31

2008 34.27 11.55 10.76 10.34 9.66 9.26 7.09 7.07

2007 32.67 11.83 11.01 10.7 9.77 9.42 7.32 7.29

0 5

10 15 20 25 30 35 40

Fig. nr. 46 - Ponderea pe regiuni a autoutilitarelor, 2007-2010


Pagina 108 din 114

Raportul este invers în cazul autoutilitarelor, 40% din parc fiind reprezentată de cele între 0-5 ani şi o treime de cele mai vechi de 10 ani. Vehiculele comerciale noi deţin 15%, fiind în scădere cu 14 p.p. faţă de 2007 şi 8 p.p. comparativ cu 2009 (fig. nr. 48).

7.4. Distribuţia pe regiuni şi grupe de vârstă

Regiunea B-IF deţine jumătate (49%) din autoturismele noi (0-2 ani) şi mai mult de o treime din cele aflate în categoria de vârstă 3-5 ani. Cele mai puţine maşini din grupa 0-2 ani se află în regiunile SV şi V. În cazul autoutilitarelor, cca.70% din cele cu vârsta cuprinsă între 0 şi 2 ani sunt în regiunea B-IF, în care capitala deţine două treimi. În aceleaşi două regiuni (SV şi V) sunt prezente cele mai puţine autoutilitare noi. În Anexele nr. 18 şi 19 sunt prezentate ponderile deţinute de fiecare din judeţe şi regiuni, pe grupe de vârstă.

7.5. Distribuţia pe tip de carburant

Autoturismele pe benzină au deţinut aprox. trei sferturi din totalul autoturismelor existente în parcul naţional în anul 2007, în scădere constantă în anii următori, reprezentând 69% în 2010 (fig. nr.49). Raportul este invers în cazul autoutilitarelor, unde cele pe diesel deţin procente de peste 70% din total, în creştere cu 5 p.p. în 2010 faţă de 2007 (fig. nr. 50).

22.75

22.02

17.51

11.86

14.24

16.15

18.09

21.17

18.06

19.9

21.22

24.04

11.01

12.55

14.91

16.73

13.11

10.32

9.44

9.14

20.83

19.07

18.83

17.06

0 20 40 60 80 100 120

2007

2008

2009

2010

Fig. nr. 47 - Autoturisme, ponderi pe grupe de vârstă

0-2 ani

3-5 ani

6-10 ani

11-15 ani

16-20 ani

>20 ani

29.64

28.2

23.12

15.13

16.97

19.25

21.32

25.57

21.75

22.75

23.79

25.93

11.65

11.74

13.19

15.64

10.13

8.73

7.96

7.49

9.85

9.33

9.9

10.23

0 20 40 60 80 100 120

2007

2008

2009

2010

Fig. nr. 48 - Autoutilitare, ponderi pe grupe de vârstă

0-2 ani

3-5 ani

6-10 ani

11-15 ani

16-20 ani

>20 ani


Pagina 109 din 114

Pe regiuni, turismele şi utilitarele diesel sunt cel mai mult întâlnite în regiunile B-IF, NV şi Centru, iar cele mai puţine sunt înmatriculate în SV (fig. nr. 51 şi nr. 52 ).

75 72 71 69

25 28 29 31

0

20

40

60

80

2007 2008 2009 2010

Fig. nr. 49 - Distribuţia autoturismelor pe tip de carburant, ponderi

autoturisme benzină

autoturisme diesel

0

20

40

60

80

100

2007 2008 2009 2010

24 28 20 19

76 72 80 81

Fig. nr. 50 - Distribuţia autoutilitarelor pe tip de carburant, ponderi

autoutilitare benzină

autoutilitare diesel


Pagina 110 din 114

0

5

10

15

20

25

30

35

2007 2008 2009 2010

B-IF 33.27 32.75 30.26 27.41

NV 14.57 14.43 14.75 15.11

CENTRU 11.64 11.46 11.66 11.89

NE 8.97 9.18 9.95 10.71

SM 8.62 9.06 9.44 9.87

SE 8.16 8.42 8.8 9.26

V 8.74 8.58 8.8 9.11

SV 6.03 6.13 6.33 6.65

Fig. nr. 51 - Distribuţia pe regiuni a turismelor diesel, ponderi

B-IF

NV

CENTRU

NE

SM

SE

V

SV


Pagina 111 din 114

Topul 3 al regiunilor în care sunt înmatriculate turisme pe benzină este format în 2010 din B-IF, SM şi Centru. Ultima clasată din cele 8 regiuni este SV (fig.nr. 53). În ceea ce priveşte autoutilitarele pe benzină, în 2010, regiunile B-IF, SM şi SE împart primele 3 poziţii, codaşa fiind regiunea Vest (fig. nr. 54).

0

5

10

15

20

25

30

35

40

2007 2008 2009 2010

B-IF 37.14 38.21 35.9 32.2

NV 12.34 11.99 12.17 12.67

CENTRU 11.12 10.7 10.86 11.26

SM 9.36 9.33 9.97 10.66

NE 8.84 8.9 9.31 10.03

SE 7.61 7.66 8.14 8.78

V 7.21 6.98 7.1 7.4

SV 6.37 6.23 6.54 7

Fig. nr. 52- Distribuţia pe regiuni a utilitarelor diesel, ponderi

B-IF

NV

CENTRU

SM

NE

SE

V

SV


Pagina 112 din 114

0

5

10

15

20

25

2007 2008 2009 2010

B-IF 23.18 23.23 22.28 21.38

SM 13.45 13.37 13.35 13.37

SE 11.47 11.27 11.26 11.31

NV 11.4 11.43 11.61 11.68

CENTRU 11.33 11.41 11.59 11.69

NE 10.42 10.46 10.78 11.04

SV 9.46 9.37 9.45 9.57

V 9.29 9.46 9.68 9.95

Fig. nr. 53 - Distribuţia pe regiuni a turismelor pe benzină, ponderi

B-IF

SM

SE

NV

CENTRU

NE

SV

V


Pagina 113 din 114

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

2007 2008 2009 2010

B-IF 18.49 19.6 19.62 19.39

SM 16.23 16.08 16.2 16.41

SE 15.16 15.18 15.47 15.87

NE 12.71 12.49 12.46 12.49

NV 10.21 9.93 9.66 9.42

SV 10.19 10.2 10.34 10.54

CENTRU 9.37 9 8.75 8.39

V 7.64 7.52 7.5 7.5

Fig. nr. 54 - Distribuţia pe regiuni a utilitarelor pe benzină, ponderi

B-IF

SM

SE

NE

NV

SV

CENTRU

V


Pagina 114 din 114

7.6. Parcul auto în funcţie de mărci

La sfârşitul anului 2010, parcul de autoturisme era dominat de brand-ul naţional Dacia. În top 5, alături de Dacia, se aflau mărcile Volkswagen (VW), Opel, Daewoo şi Ford117. Împreună, acestea deţin două treimi din parcul de autoturisme (67%). A se vedea fig. nr. 55. Următoarele în top 12 sunt: Renault, Skoda, Audi, Peugeot, BMW118, Fiat şi Mercedes-Benz. Mărcile din top 12 deţin o pondere de aprox. 90% din total parc autoturisme, în care se află 173 de mărci auto.

În ceea ce ce priveşte autoutilitarele, Dacia este lider, urmată de Mercedes-Benz, Iveco, VW şi Ford. Cele 5 mărci deţin aprox. 60% din total parc autoutilitare existente la finele anului 2010.

În iunie 2010, cele mai numeroase modele de autoturisme din parcul României au fost Logan-Dacia, Golf- VW, Astra-Opel, Matiz- Daewoo, Symbol-Renault, Focus-Ford, A4- Audi, Peugeot 206, Punto-Fiat, BMW 316 I şi Mercedes-Benz C180. Modele de autoutilitare pentru top 5: Logan-Dacia, Sprinter 313 CDI- Mercedes-Benz, Daily-Iveco, Transit- Ford şi Transporter- VW. Cei mai mulţi posesori de autoturisme Dacia sunt localizaţi în regiunile B-IF, SM si SE. Mărcile germane VW, Audi, Opel, BMW, marca americană Ford, mărcile franţuzeşti Renault şi Peugeot, precum şi marca italiană Fiat sunt cel mai mult reprezentate în regiunile NV, B-IF şi Centru, cu menţiunea că doar pentru primele două mărci menţionate NV este cap de listă, în toate celelalte cazuri regiunea B-IF aflându-se pe prima poziţie. Pentru Daewoo: B-IF, SE, SM, Skoda: B-IF, SE, NV şi Mercedes-Benz: B-IF, NV, Vest.

Distribuţia pe judeţe şi grupe de vârstă a mărcilor de autoturisme din top 12 şi a autoutilitarelor din top 5 este prezentată în Anexa nr. 20 şi 21.

117

În urcare o poziţie faţă de 2009, devansând Renault. 118

În urcare o poziţie faţă de 2009, devansând Fiat.

36% 12%

9%

5% 5%

Fig. nr. 55- Top 5 mărci de autoturisme, 2010 (%)

Dacia

VW

Opel

Daewoo

Ford

Anexa nr.1

Lista produselor şi materialelor de exploatare care necesită omologare sau certificare RAR în vederea introducerii pe piaţă, destinate utilizării la vehicule rutiere, din categoria celor care privesc siguranţa circulaţiei, protecţia mediului, eficienţa energetică şt protecţia împotriva furturilor care fac parte dintr-un sistem sau echipament care este reglementat printr-o directivă a Uniunii Europene sau printr-un regulament CEE-ONU aplicat de Uniunea Europeană1 5.1.Produse şi materiale de exploatare destinate utilizării la vehicule rutiere, din categoria celor care privesc siguranţa circulaţiei:

5.1.1.Produse şi materiale de exploatare utilizate în cadrul instalat iilor de frânare. Echipamente din cadrul instalaţiilor de frânare hidraulice - pompă centrală, repartitor, cilindri, etrier, limitator de presiune, amplificator de frânare, elemente componente ale acestora. Echipamente din cadrul instalaţiilor de frânare pneumatice - robinet principal, cilindrii pneumatici de frânare, levier reglabil cilindru pneumatic frânare, ax cu came saboţi frânare, regulator, supape, distribuitor, elemente componente ale acestora parnituri de frână - plăcuţe, saboţi, garnituri de fricţiune. Piscuri de frână Tamburi de frână Furtunuri de frână Conducte de frână Garnituri de frână din cauciuc "Cabluri de frână Levier frână de mână Lichid de frână

5.1.2.Produse şi materiale de exploatare utilizate în cadrul sistemelor de direcţie, transmisie rulare sau suspensie Volan Coloană de direcţie şi elementele componente Caseta de direcţie şi elementele componente Echipament hidraulic servodirecţie şi elementele componente Leviere de direcţie, tiranţi Bare si bielete de direcţie Pivoţi, capete de bară, articulaţii sferice, rotule, bucşe Cuplaje direcţie Disc ambreiaj şi placă presiune ambreiaj . } Echipament hidraulic/pneumatic acţionare ambreiaj şi elementele componente Echipamente transmisie şi elemente componente j Cardane şi elementele componente

1 Extrasă din Ordinul MTCT nr. 2135 din 8 decembrie 2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind omologarea şi

certificarea produselor şi materialelor de exploatare utilizate la vehiculele rutiere, precum şi condiţiile de introducere pe piaţă a acestora - RNTR 4

Planetare Roţi Prezoane roţi Butuc roată Fuzetă Rulmenţi Anvelope Lanţuri antiderapante Arcuri Amortizoare Braţe de suspensie - ansamblu şi elementele componente Bare stabilizatoare/torsiune Uleiuri şi lichide hidraulice

5.1.3.Produse utilizate în cadrul motorului sau sistemelor anexe Set motor şi elementele componente Chiulasă-ansamblu şi elementele componente Garnituri chiulasă Carburatoare, pompe de injecţie şi elementele componente ale acestora, injectoare şi plemenţele componente ale acestora Pompe de alimentare cu carburant şi elementele componente ale acestora Adaptare alimentare GPL sau orice alt tip de carburant Rezervor de combustibil, buşon de umplere, gură de umplere, supape Conducte de combustibil i Furtunuri de combustibil Filtre de combustibil Comenzi pentru acţionarea dispozitivelor de alimentare - cabluri de şoc, cabluri de şoc, acceleraţie

5.1.4.Produse utilizate în cadrul instalaţiei de iluminare-semnalizare sau instalaţiei electrice Cabluri şi mecanisme de reglaj faruri Comenzi si martori luminoşi Comandă/comutator iluminare - semnalizare Comandă/comutator ştergător parbriz Releu de semnalizare Instalaţia electrică - cablajul Siguranţe electrice Contact de pornire Plăci: ADR, ATP, clasificare pe categorii de autobuze

5.1.5.Produse şi materiale de exploatare utilizate în cadrul caroseriilor sau ca elemente ale acestora Elemente de caroserie Parbriz Geamuri Folii pentru geamuri Macarale mecanice sau electrice pentru geamurile uşilor

Mecanisme de închidere/deschidere a uşilor, balamale şt încuietori pentru uşi şi capote Bare de protecţie Bare antiîmpănare Bare de protecţie laterale Scaune, banchete Tetiere Planşă de bord, mânere de viraj, parasolare, panouri de uşi Ansamblu ştergător şi spălător parbriz/hayon şi elemente componente Instalaţii de dezaburire sau de degivrare Sisteme de încălzire oglinzi retrovizoare Ştergătoare pentru faruri Cablu de kilometraj Accesorii şi ornamente interioare Accesorii şi ornamente exterioare: Portbagaje exterioare, paravânt, antene radio, apărători de noroi Suprastructuri auto/montaj suprastructuri Dispozitiv de reţinere pentru copii

5.1.6.Alte produse utilizate la vehiculele rutiere din categoria celor care privesc siguranţa circulaţiei Trusă sanitară Dispozitive de remorcare pară metalică şi legătură flexibilă pentru remorcare j Stingător auto 5.2.Produse şi materiale de exploatare destinate utilizării la vehicule rutiere, din categoria celor care privesc protecţia mediului:

5.2.1.Combustibili Benzină şi aditivi pentru benzină Motorină şi aditivi pentru motorină Biocarburanţi Gaz petrolier lichefiat - GPL sau alte tipuri de carburanţi auto, de exemplu GNC

5.2.2.Produse şi materiale de exploatare utilizate în cadrul motorului, sistemelor anexe la motor şi în cadrul transmisiei Traiect de eşapament de înlocuire, elementele componente şi de fixare Catalizatori Sonde Lambda Aprindere electronică Bujii Ruptor distribuitor Lichid antigel Ulei de motor Filtre de ulei Filtre de aer Ulei de transmisie Unsori

5.2.3.Produse utilizate în cadrul instalaţiilor electrice _ Baterii de acumulatori

5.2.4.Produse utilizatg în cadrul caroseriilor sau ca elemente ale acestora Aeroterme Instalaţii de încălzire independente de funcţionarea motorului Instalaţii de aer condiţionat Instalaţii, refrigeratoare pentru vehicule destinate transportului de mărfuri neperisabile Panouri fonoabsorbante

5.3.Produse şi materiale de exploatare destinate utilizării la vehicule rutiere, din categoria celor care privesc eficienţa energetică a vehiculelor rutiere: 5.3.1. Produse utilizate în cadrul instalaţiilor electrice Releu pentru încărcare baterie de acumulatoare Fişe pentru bujii Bobine de inducţie Relee electrice auto

5.3.2.Produse şi materiale de exploatare utilizate în cadrul sistemelor anexe la motor şi în cadrul transmisiei Curele de transmitere Racorduri de cauciuc Pompe de apă, pompe de ulei şi elementele componente ale acestora Radiatoare

5.4.Produse şi materiale de exploatare destinate utilizării la vehicule rutiere, din categoria celor care privesc protecţia împotriva furturilor vehiculelor rutiere: Alarme auto, sisteme electronice de imobilizare auto Dispozitive pentru blocarea direcţiei/transmisiei Prescurtări utilizate: GPL - Gaz petrolier lichefiat GNC - Gaz natural comprimat ADR - Transport mărfuri periculoase ATP - Transport mărfuri perisabile. Notă 1 - Produsele pentru care există Directive CE/CEE sau Regulamente CEE - ONU se supun prevederilor prezentelor reglementări în cazul în care nu se pot aplica Directivele CE/CEE sau Regulamentele CEE - ONU corespunzătoare. Notă 2 - În tabelele prezentate, produsele şi materiale de exploatare au fost repartizate conform clasificării celei mai importante, chiar dacă acestea pot fi încadrate în mai multe categorii.

Anexa nr. 2- Valoarea vânzărilor de piese de schimb, termeni nominali

Valoarea vânzărilor de piese de schimb obţinută de comercianţi

Anul/categorie comerciant

2008 2009 2010

Comercianţi chestionaţi Direct

Lei 1,353,672,387 1,507,749,148 1,728,353,802

Euro 367,576,068 355,827,803 410,545,097


Lei 2,541,249,746 2,301,717,030 2,639,365,195

Euro 690,050,709 543,203,698 626,942,492

Total comercianţi (estimat)

Lei 3,894,922,133 3,809,466,178 4,367,718,997 Euro 1,057,626,777 899,031,501 1,037,487,589

Valoarea vânzărilor de piese de schimb obţinută de dealeri auto

Anul/categorie dealer

2008 2009 2010


Lei 540,385,500 494,566,631 422,764,443

Euro 146,736,226 116,717,398 100,421,493


Lei 35,955,676 39,318,021 23,740,102

Euro 9,763,401 9,279,027 5,639,113


Lei 576,341,176 533,884,652 446,504,545

Euro 156,499,627 125,996,425 106,060,606

Total VÂNZĂRI importatori (estimat)

2008 2009 2010

Lei 4,471,263,309 4,343,350,830 4,814,223,542 Euro 1,214,126,404 1,025,027,926 1,143,548,194

Valoarea vânzărilor de piese de schimb obţinută de producători

2008 2009 2010

Lei (…) (…) (…)

Euro (…) (…) (…)

Valoarea vânzărilor de piese de schimb obţinută de constructori

2008 2009 2010

Lei (…) (…) (…)

Euro (…) (…) (…)

Total VÂNZĂRI (estimat)

2008 2009 2010

Lei 5,565,235,014 5,292,482,087 5,865,241,110 Euro 1,511,183,375 1,249,022,275 1,393,202,002

Anexa nr. 3

Evoluţia valorii vânzărilor (termeni nominali),

pe categorii de întreprinderi, 2008-2010

2010/2009 (%) 2009/2008 (%)

2010/2008 (%)

Comercianţi chestionaţi Direct

Lei 14.63 11.38 27.68

Euro 15.38 -3.20 11.69


Lei 14.67 -9.43 3.86

Euro 15.42 -21.28 -9.15

Total comercianţi (estimat) Lei 14.65 -2.19 12.14

Euro 15.40 -15.00 -1.90


Lei -14.52 -8.48 -21.77

Euro -13.96 -20.46 -31.56


Lei -39.62 9.35 -33.97

Euro -39.23 -4.96 -42.24


Lei -16.37 -7.37 -22.53

Euro -15.82 -19.49 -32.23

TOTAL VÂNZĂRI IMPORTATORI (estimat) Lei 10.84 -2.86 7.67 Euro 11.56 -15.57 -5.81

Producători

Lei 35.10 -15.03 14.80

Euro 35.98 -26.15 0.42

Constructori auto

Lei -8.18 -11.80 -19.01

Euro -7.58 -23.34 -29.15

TOTAL VÂNZĂRI (estimat)

Lei 10.82 -4.90 5.39 Euro 11.54 -17.35 -7.81

Întreprindere

COMERCIANŢI 2008 2009 2010 2008 2009 2010

AUTONET

IMPORT SRL [0-5%] [0-10%] [0-10%] [0-10%] [0-10%] [0-10%]

CEFIN ROMANIA

SRL [0-3%] [0-3%] [0-3%] [0-5%] [0-5%] [0-5%]

AD AUTO TOTAL

SRL [0-5%] [0-10%] [0-10%] [0-10%] [0-10%] [0-10%]

AUGSBURG

INTERNATIONAL

IMPEX SRL [0-5%] [0-5%] [0-5%] [0-10%] [0-10%] [0-10%]

GOODYEAR

DUNLOP TIRES

ROMANIA SRL [0-5%] [0-5%] [0-5%] [0-10%] [0-10%] [0-10%]

ATP-EXODUS

SRL [0-3%] [0-3%] [0-3%] [0-5%] [0-5%] [0-5%]

UNIX AUTO SRL [0-3%] [0-3%] [0-3%] [0-3%] [0-3%] [0-3%]

MATEROM SRL [0-3%] [0-3%] [0-3%] [0-3%] [0-3%] [0-3%]

RO GROUP

INTERNATIONAL

S.R.L [0-3%] [0-3%] [0-3%] [0-3%] [0-3%] [0-3%]

DELTA PLUS

TRADING SRL [0-3%] [0-3%] [0-3%] [0-3%] [0-3%] [0-3%]

BARDI AUTO SRL [0-3%] [0-3%] [0-3%] [0-3%] [0-3%] [0-3%]

DEALERI

2008 2009 2010 2008 2009 2010

TOYOTA

ROMANIA SRL [0-3%] [0-3%] [0-3%] [0-10%] [0-15%] [0-15%]

ROMCAR SRL [0-3%] [0-3%] [0-3%] [0-10%] [0-10%] [0-10%]

PORSCHE INTER

AUTO ROMANIA

SRL [0-3%] [0-3%] [0-3%] [0-3%] [0-3%] [0-3%]

HYUNDAI AUTO

ROMANIA SRL [0-3%] [0-3%] [0-3%] [0-10%] [0-10%] [0-10%]

MERCEDES-

BENZ ROMANIA

SRL [0-3%] [0-3%] [0-3%] [10-25%] [10-25%] [10-25%]

AUTO ITALIA

IMPEX SRL [0-3%] [0-3%] [0-3%] [5-15%] [5-15%] [5-15%]

TRUST MOTORS

SRL [0-3%] [0-3%] [0-3%] [10-20%] [10-20%] [10-20%]

ANEXA NR. 4- COTE DE PIAŢĂ (estimări)cote de piaţă DIN TOTAL

PIAŢĂ ESTIMATĂ

cote de piaţă DIN TOTAL PIAŢĂ

COMERCIANŢI

cote de piaţă DIN TOTAL

PIAŢĂ ESTIMATĂ

cote de piaţă DIN TOTAL PIAŢĂ

DEALERI

BMW VERTRIEBS

GMBH

SALZBURG

SUCURSALA

BUCURESTI [0-3%] [0-3%] [0-3%] [10-20%] [10-20%] [10-20%]

RADACINI

MOTORS SRL [0-3%] [0-3%] [0-3%] [0-10%] [0-10%] [0-10%]

M CAR TRADING

SRL [0-3%] [0-3%] [0-3%] [0-5%] [0-5%] [0-5%]

CITROEN

ROMANIA SRL [0-3%] [0-3%] [0-3%] [0-5%] [0-5%] [0-5%]

BUSINESS

DEVELOPMENT

TEAM SRL [0-3%] [0-3%] [0-3%] [0-3%] [0-3%] [0-3%]

Judet Denumirea societatii Produse fabricate

IASI TESS CONEX SA piese din categoria "brate de suspensie-ansamblu si elemente componente"

BRASOV ELECTROPRECIZIA S.A

Demaroare si componente; alternatoare si componente; aparatura de bord (tablouri de

bord, diverse ceasuri de bord, indicatoare, transmitatoare);

diverse relee (regulatoare de tensiune, de semnalizare, de faruri etc.);

arbori flexibili.

IASI SC ASAM SA

discuri de frana, discuri si mecanisme de ambreiaj, tamburi de frana, butuci de roata,

fuzete, cilindri

BUZAU ROMCARBON SA filtre de aer, ulei si combustibil (benzina)

ARGES SC SUBANSAMBLE AUTO SA bara de protectie

OLT SC ALTUR SA pistoane

BUZAU FERMIT SA

placute frana, disc frana, garnituri frana tambur, ferodouri pentru ambreiaje, discuri de

ambreiaj asamblate si saboti de frana, garnituri etansare, materiale de etansare tip

Marsit si Novafer.

PRAHOVA CALSONIC KANSEI ROMANIA SRL radiatoare,instalatii aer conditionat,subcomponente instalatii aer conditionat

ARGES ELECTROARGES S.A electropompa, motoreductor, ansamblu spalator parbriz, set cablaj

ARGES SC COMPONENTE AUTO SA

rotule de suspensie, bielete de directie ansamblate, pipe bielete ansamblate, rotule

axiale ansamblate, supape motor, bolturi motor

ARGES DIRECT INDUSTRY S.R.L. si-a incetat activitatea din aprilie 2010

TIMIS SC DURA AUTOMOTIVE ROMANIA SRL cabluri mecanice de frana de mana, ambreiaj, schimbator de viteze

Anexa nr.5 - Lista produselor fabricate de producatorii interni de piese de schimb auto

ARGES SC EURO AUTO PLASTIC SYSTEMS SRL

bare de protectie ,ecran protectie roata, grila de calandru

ARGES LEAR CORPORATION ROMANIA SRL

cablaje pentru motor, baterie, plansa de bord, usi, hayon, cablaje mici (girofar, airbag-

uri etc.)

BUCURESTI METAPLAST repere injectate

TIMIS SC MGI COUTIER ROM SRL

filtru de aer, comanda de deschidere exterioara, comanda de deschidere interioara, tub

asistenta franare, racord prindere frana

VILCEA MW ROMANIA S.A. roti din otel

ARGES NOBEL AUTOMOTIVE ROMANIA S.R.L. canalizatii de plastic pentru combustibil

SATU MARE AUTONOVA S.A. pompe, servomecanisme, limitatori

ARGES BORLA ROMCAT S.A.

inserti metalici pentru scaune auto, repere metalice realizate prin deformari plastice la

rece, sisteme esapament

TIMIS ELBA SA faruri, lămpi spate şi de semnalizare sau componente ale acestora

ARGES LEONI WIRING SYSTEMS PITESTI cablaje

ARGES SEALYNX AUTOMOTIVE ROMANIA elemente etansare caroserie

BRASOV REDPLAST

duza carburator, racord aer Dacia 1300, racord aer Dacia CN, teu aerisire 3 cai, teu

carburator, lampa semnalizare aripa, lampa iluminare numar, plafoniera, surub reglare

far, colier cablaj 4x200

ARGES RETIRO SA

ax brat inferior si superior, bielete antiruliu, bridă bară antiruliu, bridă braţ central

spate, bridă superioară radiator,clema bara antiruliu,colier toba,levier, suport bara

spate si fata,suport motor dreapa

ARGES S.I.L.D.V.B COM S.A. piese presate la rece si sudate

TIMIS SPUMOTIM SA procesarea poliuretanilor flexibili turnati in marita pentru industria auto

SIBIU STYRIA ARCURI SA arcuri lamelare parabolice si trapez

CLUJ TRELLEBORG AUTOMOTIVE SRL piese de caroserie, sistem franare, evacuare, suspensie, propulsie

ARGES VALEO SISTEME TERMICE SRL sisteme de climatizare si componente pt sisteme de climatizare

TIMIS SC CONTINENTAL AUTOMOTIVE PRODUCTS SRLanvelope

BUCURESTI MICHELIN ROMANIA SA anvelope

OLT SC PIRELLI TYRES ROMANIA SRL anvelope

Lista unitatilor de distributie ~i/sau service uri pentru marca Da .- - ciaNr, . :E.~~~{r

1 A.S.V. Auto SRL Ghlmbav Bra~ov2 Adras Com Impex SRL Bucure~ti Bucure~ti3 Allmas Dacia Service SRL Valenii de Munte Prahova4 Amat SA Pite~ti Arge~5 Ana Autocenter SRL B§rlad Vaslui6 Anvelopa SRL Beiu~ Bihor7 Apan Auto SRL Bralla Braila

8 Aurocar 2002 SRL Alba lulia Alba

9 Aurocar Serv SRL Ora~tie Hunedoara

10 Auto Bara & Co SRL Oradea Bihor

11 Auto Becoro SRL Baia Mare Maramure~

12 Auto Class SA Satu Mare Satu Mare

13 Auto Cobalcescu SRL Bucure~ti Bucure~ti

14 Auto Europa SA R§mnicu V§!cea Va!cea

15 Auto Europa SRL Timi~oara Timi~

16 Auto Gromar Service SRL Dej Cluj

17 Auto Group SRL Re~ita Cara~-Severin

18 Auto Marcu's Grup SA Bucure~ti Bucure~ti

19 Auto Moldova SA Piatra Neamt Neamt

20 Auto Press Sighi~oara SRL Sighi~oara Mure~

21 Auto Service Dac SA Panciu Vrancea

Auto Sima Beyer Import Foqani Vrancea22 Export SRL

23 Auto Sima SRL Foqani Vrancea

24 Autoglobus 2000 SRL Timi~oara Timi§

2S Autogroup-SIMO SRL Odorheiul Secuiesc Harghita

26 Automobile Service SA Zalau Salaj

27 Automobile Service SRL Bistrita Bistrita Nasaud

28 Automotor SRL Craiova Dolj

29 Autopro Mond SA Bascov Arge~

30 Bras SRL la~i la~i .31 Caremillmpex SRL Comuna Valea Lupului la~i

32 Comert Bogyo SRL Sf§ntu Gheorghe Covasna

33 Condorul SA' Calara~l Calara~i

Dacia Service Cluj Feleac Cluj Napoca Cluj

34 SADacia Service Curtea'de Curtea de Arge~ Arge~

35 Arge~ SA .' ,

36 Dacoserv SA Bucure~ti Bucure§ti

37 Daperom Grup Auto SRL Pite~ti Arge~

38 Darex Auto SRL Comuna ~cheia Suceava .Dedeman Automobile Badiu Bacau

39 SRL

40 Delta Plus Trading SRl Plte~ti Arge~41 Emilian SRl Sellmb~r Sibiu

Eurocar Service Giurgiu,

Giurgiu Giurgiu .

42 SAEurocar Service Alexandria Teleorman

43 Teleorman SRL44 Euro-Motor SRl Bra~ov Bra~ov45 Flamicom Impex SRl Pite~tl Arge~46 Gammis SRl Media~ Sibiu47 General Autocom SRL Comuna M~r~cineni Buzi!lu48 Grig Auto SRl Draga~ani Valcea

49 IATSACampina SA Campina PrahovaIATSA Dacia Campulung Campulung Muscel Arge~

50 SA

51 IATSA Galati SA Galati Gala~iIATSA Platforma Stefane~ti Arge~

52 Stefa ne~ti SA

53 Ideal Auto Service SRl Targu Ocna Baci!luInternational Service Siobozia lalomi~a

54 Siobozia SAlascar Service Company Petro~ani Hunedoara

55 SRL

56 lazar Service Com SRl Targu Jiu Gorj

57 Lion Victoria SRl Corunca Mure~

58 Mac Auto SRl Slatina Olt

59 Mavexim SRl Pite~ti Arge~

60 Meridian Sud Invest SRl Bucure~ti Bucure~ti

61 Meridian Vest SRL Bucure~ti Bucure~ti

62 Mida SRL Miercurea-Ciuc Harghita

63 Motor Grup SRl Vaslui Vaslui

64 Motor Service SCM Bucure~ti Bucure~ti

65 Nesty Auto Service SRl Bucure~ti Bucure~ti

66 Nicogel Serv SRL Plopeni Prahova

67 Poliserv JG (PJG)SRl Ploie~ti Prahova

68 Procharme SRl Marghita Bihor

69 Redac SRl Craiova Dolj

Rent Car Service Litoral Constanta Constan~a70 SRl

71 Seda-Service SRl Caracal Olt .Bucure~ti Bucure~ti

,

72 Service Auto Serus SRLService Automobile 2 Cluj Cluj Napoca Cluj

73 SAService Automobile Caransebe~ Cara~-Severin

74 Caransebe~ SA

75 Service Automobile:SA Deva , Hunedoara

76 .Service Automobile SA Campulung Mbldovenesc . Suceava

77 Service Automobile SRL Filia~i Dolj

78 Service Automobile Turda Turda Cluj.- - ~.'O"-¥ • '>7 § _. •

SA

79 Sicaro SA Bra~ov Bra~ov ,,

80 Simpo Trans Service SRL Af\;lma~1 IIfov

81 Star Service SA· Tulcea Tulcea

Union Motors Car Sales Bucure~ti Bucure~ti82 SRL

83 Verbi~~ SRL Arad Arad

84 Xandor Grup SRL Boto~anl Boto~ani

Llsta unita lIor de dlstrlbu Ie I $au servlce-uri .-entru marca Renault.'- -~;

1 Amat SA Pltestl Arges2 ADan S.R.L. Brlila Brllla3 Aurocar 2002 S.R.L. Alba lulla Alba4 Auto Bara & Co S.R.L. Orad81 Bihor5 Aulo Becoro S.R.L. B.alIMlre Maramuras6 AUlo CI••• B,A. Situ Mare Satu Mare7 Alilo Coblfoucu S.R:L. . Buc\lrestl B\lcurestf8 Autlil Eurooa S.R.L. Tim Isoafl," ~nmis9 Auto Grouo S.R.L. Reslll\ Caras-Severin10 Auto Marcu's Grup SA Bueutesll Bueuresti11 Auto Moldova SA Platra Neemt Neamt12 Auto Sima Beyer Import export S.R.L. Focs.nl Vrancea13 Auto Sima S.R.L. Foesanl Vrancea14 AutoQroup-Simo S.R.L. Cd, Seculesc Hamhita15 Automobile Service S.R.L. Bistrlta Bistrit. Nlslud16 Bras S.R.L. lasl lasl17 Caremillmpex S.R.L. Corn una Valea lUDului lasl18 Comercial Auto S.R.l. Comuna MIrlelnenl Buzlu19 Condorul SA CIIIrasl Oilirasl20 Coramex S.R.l. . Deva Hunedoara21 Dacia Service Clul Feleae S:A. Cluj Napoca Cluj22 Dacoserv SA. Bucuresll Bueurestl23 Darex Auto S.R.l. Comuna $eheia Suceava24 Oedeman Automobile S.R.L. . Baeiu BacAu25 Euro-Motor S.R.L. Brasov Bl'lIsov26 Eurocar Service Teleorman S.R.L. Alexandria T.,leorman27 Flamicom Impex S.R.L. Pitestl Araes28 Getax SA Arad Arad29 IATSA CAmpina SA CAmplna Prahova30 International Service Siobozia SA Siobozia lalomlta

31 Ladr Service Com S.R.L. TArQII Jju Gorl

32 Lion Victoria S.R.l. CorunCl· Mures

33 Mac Auto S.R.L. '. Slalin. Olt34 Mavexim S.R.L. Pltestl Araes

35 Meridian Sud Invest S.R.l. Bueuresil Bucurestl

36 Meridian Vest S.R.L. Bueuresll Bucurestl

37 Mida S.R.L. Miereurea-Cluc Harahlta

38 Mival Maeh1 S.R.l. Bucuresll Buc\lrestl

Motor Grup S.R.L. Vaslul Vaslul ..3940 NicoQel Serv S.R.l. Plopenl Prahova

41 Poliserv JG (PJG) S.R.l. Piolesli Prahova

42 Redac S.R.l. Cralova Doll

43 Service Auto Serus S.R.l. Buc.uresti Bueurastl

44 Star service SA luloea Tulcea

45 Total ServiCl!llntematlonal s.R~L~ Constanta Constanta...

SeUmbAr Sibiu- - 46 Transilvania Automobile S.R.L .. ' 'Transportlfl'i Aulo Filaret SA .' Bucurestl

, Bucurestl4748 Union Motors Car Sales S.R.L. aloDenl IIfov ..49 VerbilA S.R.L. Arad Arad

~'-~

1 BrAlia BrAns2 Oradea Bihor3 Baia Mare Maramure4 Bucure tl Bucure ti

5 Timi,oara Timl~

6 Pialra N~amt Neamt

7 Focfani Vrances

8 Bucure Ii

9 Comuns Valea Lu ului

10 Com una MArAcineni

11 Cluj Napoca

12 Com una ~Cheia

13 BacAu

1415 Flamicom 1m ex S.R.L. Pile Ii

16 Lion Victoria S.R.L. Corunca

17 Mida S.R.L. Miercurea-Ciuc

18 Redac S.R.L.Craiova

19 Sco General Service S.R.L.

20 Service Aulo Serus S.R.L. Bucureli Bucure ti

21 Service Automobile SA Deva Hunedoara

22 Total Service Interna ional S.R.L. Constan\a Constanta

23 Transilvania Automobile S.R.L. elimbAr Sibiu

CENTRULZONAL DEALER

BUCURESTI 1 AUTOMEC'99 BUC.2 AUTONET BUCURESTI3 CITY CENTER BUC4 GRAND GARAGE BUC.S RAD. LEASING BUC6 RADACINI SRL BUC.7 SEBASTIAN BUC.8 SERVICE CICLOP BUC9 GRUPO ALEXANDRIA10 AUTOMAR PLOIESTI11 POLISERV PLOIESTI12 PRODAS GIURGIU13 PRESTIGE BUCURESTI14 AUTOGAZ BUCURESTI

TOTAL 14 TOTAL

BRASOV 1 AUTOMOTOR BUZAU2 IATSA BRASOV3 IATSA MC. CIUC4 AUTOSIB SIBIUS ROMINTRADE BRASOV6 TEHNICA NOUA SIBIU7 DVR INVEST BRASOV8 CAMBUS ALPINA GHEOR.9 RASIROM RM SARAT

TOTAL 9CLUJ 1 COMAUTOSP. BISTRITA

2 MONDO TG.MURES3 S&M SATU MARE .4 SERVICE AUTOMOB.2 CLUJ

S SIROMEX BAIA MARE

6 WILLY CLUJ7 SATEX ALBA IULIA

TOTAL 7

CONSTANTA 1 ARROW CONSTANTA

2 ANDROMEDA 00NSTANTA- DELTA SERVo TUlCEA,

34 ENA GALATI·'

S IRMEX BRAILA ~

Listaunitatilor de distributie ~iIsau service-uri pentru marca Ford

6 IRICAD SRL GALATI7 MIVA SLOBOZIA8 RAVER CONSTANTA9 SERVICE AUTO MAN GAllA10 TRANZIT CERNAVODA11 AUTO HAUS TUDOR CT

TOTAL 11eRAIOVA 1 AUTOCOMTRANS CRAIOVA

2 AUTOMOBILE CRA/OVA3 AUTOSERVIL VALCEA4 CORAUTO TG. JIU5 KRAFT TG JIU6 SUPERCAR PITESTI7 IATSA TG. JIU8 MAC AUTO SLATINA9 MICLAS TARGOVISTE10 REDEXIM CRA/OVA11 POPECI CRAIOVA12 AUTOPRO MONO BASCOV ---13 ROKOR CRA/OVA14 GERIMPEX TARGOVISTE

TOTAL 14IASI 1 AUTODIV. FOCSANI

2 BETIRUT SUCEAVA3 CLUB T HUSI4 COMAT lAS/5 IATSA BACAU6 ANA AUTOCENTER BIRLAD7 MIHOC ONESTI8 SERMECOM SRL IASI9 TRANS SERV P. NEAMT10 XANDOR BOTOSANI

TOTAL 10TIMISoARA 1 AUTO UNIV. TlMIS.

2 FANIMEX RESITA3 FRANCKMAR ARAD4 GENERAL PETROSANI5 IATSA DEVA6 AUTO CLASS ORADEA7 MICHElINI.CARANSEB8 ROMEUR ORADEA9 ASIA MOTORS TlM/S.

TOTAL 9

TOTAL GENERAL 74

AB AG AR B BC BH BN BR BV BT BZ CJ CL CS CT CV DB DJ GL GR GJ HD HR IF IL IS MH MM MS NT OT PH SB SJ SM SV TL TM TR VL VR VS

nr.total

reparatori

Anul

colaborarii

Garanta 0 1 4 88 2 10 2 1 13 0 0 12 0 0 5 0 0 14 1 0 0 11 1 12 0 24 1 3 2 2 0 23 1 1 1 7 0 22 0 0 0 2 266 1998

Generali Asigurari 2 7 7 65 16 4 4 8 12 5 5 14 3 2 22 3 5 11 7 1 5 14 4 23 2 18 2 11 4 4 1 14 10 8 8 4 11 1 7 8 4 366 2008

Euroins 247 2009

Ardaf 17 28 16 105 22 16 20 13 24 0 16 40 1 6 45 3 17 27 28 4 10 17 15 0 5 28 3 29 25 9 6 33 28 8 12 41 9 42 5 16 9 0 798 2007

Astra 23 27 37 140 38 31 22 12 46 10 16 47 9 7 45 12 19 44 38 3 16 26 18 0 7 48 10 23 44 35 13 28 39 11 14 38 13 29 7 24 23 15 1107 2000

Omniasig 20 14 19 169 204 20 19 20 12 0 11 67 7 13 51 17 15 2 9 6 21 13 16 0 4 56 6 29 31 1 15 5 23 8 22 24 4 50 6 29 34 13 946 1996-1997

Asirom 3 24 8 99 43 8 7 9 22 2 2 28 3 6 53 5 11 12 15 1 0 6 6 10 9 19 2 11 15 7 2 25 11 6 1 7 10 25 2 0 15 15 565 1991

Onix asigurari 2 12 1 27 7 1 0 1 4 1 5 6 1 3 4 1 3 4 4 1 10 4 8 3 0 15 1 10 16 3 2 10 9 3 9 11 1 8 2 6 2 5 226 2007

Eureko Asigurari 3 5 2 22 4 7 3 2 3 2 3 7 1 1 4 0 1 3 4 1 0 5 4 2 1 7 0 3 3 0 1 9 0 0 0 5 1 3 0 8 3 0 133

Groupama 6 14 2 72 11 14 8 10 22 3 6 20 3 6 14 8 2 14 6 1 2 3 10 5 19 2 10 16 8 4 12 10 4 6 9 3 10 3 7 10 5 400 2009

BCR Asigurari 12 30 23 180 30 20 10 18 37 5 18 57 8 11 45 6 14 32 17 5 13 23 18 7 26 4 31 23 17 7 39 27 3 13 17 6 19 11 19 14 10 925 2002

Platinum 2 4 4 39 15 4 3 2 8 1 4 7 1 1 15 2 1 10 2 2 3 1 2 2 2 3 4 1 3 7 7 4 2 2 3 6 7 9 1 198 2008

Fata Asigurari 3 2 1 1 1 8 2007

Allianz-Tiriac 20 31 26 187 33 35 23 18 44 11 15 47 11 12 44 14 16 40 27 6 17 28 25 70 7 52 6 27 30 25 9 42 38 10 30 38 8 39 7 27 17 10 1222 1997

Certasig 0 2 1 39 0 9 2 0 6 0 1 14 0 0 12 0 5 0 0 3 0 0 0 0 0 6 0 2 0 0 5 4 10 1 2 12 0 1 0 2 0 0 139 2008

Carpatica 5 11 5 37 19 10 8 6 11 3 9 8 2 2 7 10 4 14 18 3 5 5 8 0 3 12 2 4 7 15 6 7 17 5 8 13 4 18 2 7 6 7 353 2007

Uniqa 5 17 12 44 14 14 6 9 24 4 9 25 5 5 14 3 6 13 13 4 3 11 9 22 3 15 4 8 14 6 4 16 17 4 9 13 4 15 2 12 7 7 451 2009

120 227 167 1316 458 203 137 129 288 47 120 399 55 75 380 84 119 242 189 41 105 167 142 120 56 347 45 205 234 133 78 274 247 68 137 245 70 299 48 171 157 94

Anexa nr.16- Număr reparatori agreaţi pe societate de asigurare şi judeţe

Anexa nr. 17 Chestionar Sondaj online în rândul consumatorilor

1. Sunteţi:

a. persoană fizică b. persoană juridică

2. Vechimea automobilului dvs. este:

a. până în 2 ani b. 3-5 ani c. 6-10 ani d. 11-15 ani e. 16-20 ani f. >20 ani

3. Consideraţi ca fiind comparabile, din punct de vedere al calităţii, serviciile de

întreţinere /reparare prestate de reprezentanţele auto şi reparatorii independenţi:

a. Da b. Nu c. Parţial d. Nu ştiu

4. Decizia privind tipul piesei de schimb care urmează a fi înlocuită pe automobilul dvs. în operaţiuni de service vă aparţine:

a. Niciodată b. Rareori c. Uneori d. Întotdeauna

5. Ce tip de piesă preferaţi/aţi prefera să fie utilizată de reparator în cazul întreţinerii/reparării autovehicului dvs.:

a. Întotdeauna de origine (originale) care poartă sigla/holograma

producătorului auto b. Piese originale cu siglă/hologramă numai în cazul pieselor de siguranţă

(elemente ale sistemelor de frânare, direcţie şi suspensie) c. Întotdeauna piese originale fără siglă/hologramă d. Piese originale fără siglă/hologramă numai în cazul pieselor de siguranţă e. Întotdeauna piese alternative celor originale f. Piese alternative numai în cazul pieselor care nu ţin de siguranţa

circulaţiei g. Întotdeauna piese second-hand

h. Ocazional piese second-hand

6. În perioada de garanţie a automobilului dvs., pentru operaţiuni de reparare care nu sunt acoperite de garanţie mergeţi la:

a. Reprezentanţă auto b. Reparator independent c. Persoana fizică neautorizată

7. În perioada de garanţie a automobilului dvs., pentru operaţiuni de întreţinere (schimb de ulei/filtre ş.a.) care nu sunt acoperite de garanţie mergeţi la:


8. Motivele pentru care aţi răspuns reprezentanţă auto la pct. 6 şi/sau 7 sunt:

a. Există o obligaţie în contractul de achiziţie al automobilului să folosesc

doar reprezentanţa auto în perioada de garanţie b. Mi s-a sugerat la cumpărare de către dealerul auto că pierd garanţia dacă

nu folosesc serviciile reprezentanţei auto c. Am mai multă încredere în serviciile efectuate de reprezentanţele auto d. Am convingerea că aş fi pierdut garanţia dacă nu făceam asta e. Calitate superioară a serviciilor faţă de cea a serviciilor reparatorilor

independenţi f. Raport calitate/preţ convenabil

9. Motivele pentru care aţi răspuns reparator independent la pct. 6 şi/sau 7 sunt:

a. Tarif mai mic decât cel al reprezentanţelor auto b. Raport calitate/preţ convenabil c. Flexibilitate (fără programare, negocierea soluţiilor tehnice de reparare) d. Promptitudine

10. După expirarea perioadei de garanţie, pentru operaţiuni de reparare mergeţi la:


11. După expirarea perioadei de garanţie, pentru operaţiuni de întreţinere mergeţi

la: a. Reprezentanţă auto b. Reparator independent c. Persoana fizică neautorizată

12. În perioada de garanţie a automobilului dvs., pentru înlocuiri de piese care nu fac obiectul condiţiilor garanţiei, vi s-a cerut de către reprezentanţa auto să folosiţi doar marca de piese a producătorului auto:

a. Da b. Nu c. Uneori d. Rareori e. Nu am folosit serviciile reprezentanţei auto

13. În relaţia cu asiguratorul, v-a fost refuzată de către acesta plata daunei în cazurile în care aţi folosit serviciile unui service care nu se afla pe lista sa:

a. Da, în cazul asigurării RCA b. Da, în cazul asigurării CASCO c. Nu, în cazul asigurării RCA d. Nu, în cazul asigurării CASCO

14. În operaţiunile de service, deşi aţi dorit ca pe automobilul dvs. să fie montate

piese de schimb originale, asiguratorul a acceptat doar piese de schimb alternative:

a. Da b. Nu c. Uneori d. Rareori

15. Aţi fi acord cu existenţa unor poliţe CASCO de asigurare distincte, spre ex.

Standard (dacă în operaţiuni de service doriţi numai piese alternative), Premium (dacă doriţi piese originale în anumite situaţii şi piese alternative în rest), Gold (dacă doriţi numai piese de origine):

a. Da b. Nu c. Nu ştiu/nu răspund

Jud

Nr. auto

turisme

B.

Vechime

% jud in

total parc 0-2% jud in

total 0-2 3-5% jud in



total 11-15 16-20

% jud

in total

16-20 >20% jud in

total >20

AB 69828 1.62 4335 0.85 9868 1.08 19462 1.88 13370 1.86 8881 2.25 13912 1.89

AR 101959 2.37 5830 1.14 14542 1.60 25246 2.44 18236 2.53 13544 3.44 24561 3.34

AG 136199 3.16 16470 3.22 33686 3.69 32481 3.14 22441 3.11 10380 2.64 20741 2.82

BC 96088 2.23 8044 1.57 17954 1.97 27089 2.62 19105 2.65 8583 2.18 15313 2.08

BH 130492 3.03 7914 1.55 20872 2.29 36147 3.49 26232 3.64 15337 3.89 23990 3.26

BN 50419 1.17 2430 0.48 6489 0.71 14073 1.36 9738 1.35 7482 1.90 10207 1.39

BT 45804 1.06 2457 0.48 6195 0.68 11546 1.12 11434 1.59 6634 1.68 7538 1.03

BV 130559 3.03 13459 2.63 28879 3.17 33639 3.25 19832 2.75 12090 3.07 22660 3.08

BR 51613 1.20 5082 0.99 10521 1.15 11544 1.11 9690 1.34 4119 1.05 10657 1.45

BZ 74782 1.74 5533 1.08 12335 1.35 16018 1.55 16385 2.27 6548 1.66 17963 2.44

CL 33314 0.77 3112 0.61 7018 0.77 7783 0.75 6610 0.92 2541 0.65 6250 0.85

CS 57345 1.33 4017 0.79 7936 0.87 12549 1.21 11937 1.66 7229 1.84 13677 1.86

CJ 163831 3.80 13702 2.68 32173 3.53 49266 4.76 21081 2.93 18328 4.65 29281 3.99

CT 154251 3.58 16437 3.22 35930 3.94 37500 3.62 26051 3.62 12235 3.11 26098 3.55

CV 41723 0.97 2656 0.52 5858 0.64 10964 1.06 8984 1.25 5056 1.28 8205 1.12

DB 79607 1.85 7140 1.40 15729 1.73 19919 1.92 15682 2.18 7014 1.78 14123 1.92

DJ 122106 2.83 10228 2.00 23222 2.55 27656 2.67 27327 3.79 11626 2.95 22047 3.00

GL 95131 2.21 9192 1.80 20643 2.26 23605 2.28 17289 2.40 7672 1.95 16730 2.28

GJ 66338 1.54 5213 1.02 10958 1.20 16489 1.59 14262 1.98 7265 1.84 12151 1.65

GR 37792 0.88 3488 0.68 8057 0.88 9557 0.92 8151 1.13 2832 0.72 5707 0.78

HR 63014 1.46 3795 0.74 9132 1.00 18507 1.79 13488 1.87 7607 1.93 10485 1.43

HD 92329 2.14 6570 1.29 14349 1.57 22910 2.21 17026 2.36 10026 2.55 21448 2.92

IL 36849 0.86 3249 0.64 6764 0.74 8544 0.83 8288 1.15 3286 0.83 6718 0.91

IS 105871 2.46 10031 1.96 23198 2.54 28609 2.76 19082 2.65 9889 2.51 15062 2.05

IF 66026 1.53 14647 2.87 22750 2.50 16272 1.57 7017 0.97 2738 0.70 2602 0.35

MM 86241 2.00 5238 1.03 12978 1.42 24720 2.39 14844 2.06 10674 2.71 17787 2.42

MH 50062 1.16 2896 0.57 6623 0.73 11926 1.15 12094 1.68 6594 1.67 9929 1.35

Anexa nr.18 - Distribuţia pe judeţe şi grupe de vârstă a autoturismelor, 2010

MS 106973 2.48 6248 1.22 14528 1.59 29191 2.82 21218 2.94 14018 3.56 21770 2.96

NT 77555 1.80 5572 1.09 13221 1.45 21151 2.04 15888 2.20 8350 2.12 13373 1.82

OT 65329 1.52 4964 0.97 11693 1.28 14206 1.37 15746 2.19 6085 1.54 12635 1.72

PH 157948 3.67 15012 2.94 32022 3.51 36721 3.55 27658 3.84 12512 3.18 34023 4.63

SM 71224 1.65 3435 0.67 9465 1.04 20283 1.96 13741 1.91 9421 2.39 14879 2.02

SJ 46221 1.07 1492 0.29 4703 0.52 15541 1.50 9373 1.30 6786 1.72 8326 1.13

SB 94117 2.19 7745 1.52 16282 1.79 25505 2.46 16097 2.23 10966 2.78 17522 2.38

SV 104108 2.42 5233 1.02 13285 1.46 26757 2.58 21413 2.97 15106 3.84 22314 3.04

TR 47794 1.11 3655 0.72 8374 0.92 11311 1.09 10370 1.44 3876 0.98 10208 1.39

TM 165869 3.85 12640 2.47 28701 3.15 41981 4.05 28310 3.93 20123 5.11 34114 4.64

TL 31643 0.73 3405 0.67 6489 0.71 7902 0.76 6427 0.89 2521 0.64 4899 0.67

VS 41773 0.97 3326 0.65 7569 0.83 10280 0.99 8671 1.20 4112 1.04 7815 1.06

VL 69680 1.62 5632 1.10 11470 1.26 15986 1.54 15071 2.09 8518 2.16 13003 1.77

VN 52551 1.22 4129 0.81 10082 1.11 14143 1.37 11561 1.60 4639 1.18 7997 1.09

B 934932 21.71 235281 46.05 299174 32.81 170441 16.46 83362 11.57 40626 10.31 106048 14.43

Total 4307290 100.00 510934 100.00 911717 100.00 1035420 100.00 720582 100.00 393869 100.00 734768 100.00

B-I 1000958 23.24 249928 48.92 321924 35.31 186713 18.03 90379 12.54 43364 11.01 108650 14.79

NE 471199 10.94 34663 6.78 81422 8.93 125432 12.11 95593 13.27 52674 13.37 81415 11.08

SE 459971 10.68 43778 8.57 96000 10.53 110712 10.69 87403 12.13 37734 9.58 84344 11.48

SM 529503 12.29 52126 10.20 111650 12.25 126316 12.20 99200 13.77 42441 10.78 97770 13.31

SV 373515 8.67 28933 5.66 63966 7.02 86263 8.33 84500 11.73 40088 10.18 69765 9.49

V 417502 9.69 29057 5.69 65528 7.19 102686 9.92 75509 10.48 50922 12.93 93800 12.77

NV 548428 12.73 34211 6.70 86680 9.51 160030 15.46 95009 13.19 68028 17.27 104470 14.22

Centr

u 506214 11.75 38238 7.48 84547 9.27 137268 13.26 92989 12.90 58618 14.88 94554 12.87

Total 4307290 100.00 510934 100.00 911717 100.00 1035420 100.00 720582 100.00 393869 100.00 734768 100.00

Regiuni

Jud

Nr. auto

utilitare

% jud in

total

parc 0-2

% jud in

total 0-2 3-5

% jud in

total 3-5 6-10

% jud

in total

6-10 11-15

% jud in

total 11-

15 16-20

% jud

in total

16-20 >20

% jud

in total

>20

AB 7,919 1.63 465 0.63 1,933 1.55 2,251 1.79 1,308 1.72 742 2.04 1,220 2.45

AR 9,665 1.99 621 0.84 2,073 1.67 2,793 2.21 1,493 1.96 952 2.61 1,733 3.48

AG 16,317 3.35 1,229 1.67 3,525 2.83 4,384 3.48 3,564 4.68 1,976 5.42 1,639 3.29

BC 10,467 2.15 716 0.97 2,163 1.74 3,562 2.82 2,096 2.76 855 2.35 1,075 2.16

BH 13,803 2.84 881 1.20 2,901 2.33 4,341 3.44 2,693 3.54 1,083 2.97 1,904 3.83

BN 6,147 1.26 309 0.42 996 0.80 1,993 1.58 1,180 1.55 605 1.66 1,064 2.14

BT 4,341 0.89 227 0.31 791 0.64 1,408 1.12 1,008 1.32 443 1.22 464 0.93

BV 12,500 2.57 1,061 1.44 3,354 2.70 4,011 3.18 1,767 2.32 958 2.63 1,349 2.71

BR 4,659 0.96 336 0.46 1,136 0.91 1,264 1.00 957 1.26 413 1.13 553 1.11

BZ 9,363 1.93 448 0.61 1,739 1.40 2,723 2.16 2,237 2.94 975 2.68 1,241 2.49

CL 3,602 0.74 284 0.39 943 0.76 937 0.74 670 0.88 335 0.92 433 0.87

CS 4,478 0.92 262 0.36 919 0.74 1,039 0.82 854 1.12 510 1.40 894 1.80

CJ 17,699 3.64 1,646 2.24 4,278 3.44 6,096 4.83 2,526 3.32 1,308 3.59 1,845 3.71

CT 13,344 2.74 934 1.27 2,921 2.35 3,966 3.15 2,545 3.35 1,454 3.99 1,524 3.06

CV 5,296 1.09 483 0.66 951 0.76 1,760 1.40 867 1.14 417 1.14 818 1.64

DB 8,857 1.82 471 0.64 1,709 1.37 2,881 2.28 1,814 2.38 1,007 2.76 975 1.96

DJ 12,149 2.50 973 1.32 2,465 1.98 3,416 2.71 2,738 3.60 1,136 3.12 1,421 2.86

GL 9,720 2.00 627 0.85 2,516 2.02 3,090 2.45 1,729 2.27 810 2.22 948 1.90

GJ 6,601 1.36 308 0.42 1,202 0.97 1,339 1.06 1,415 1.86 947 2.60 1,390 2.79

GR 4,616 0.95 283 0.38 1,012 0.81 1,464 1.16 1,069 1.41 385 1.06 403 0.81

HR 6,666 1.37 444 0.60 1,416 1.14 2,300 1.82 1,279 1.68 463 1.27 764 1.54

HD 7,358 1.51 430 0.58 1,800 1.45 1,872 1.48 1,283 1.69 652 1.79 1,321 2.65

IL 4,099 0.84 294 0.40 928 0.75 1,247 0.99 873 1.15 350 0.96 407 0.82

IS 9,829 2.02 653 0.89 2,384 1.92 3,185 2.53 1,939 2.55 733 2.01 935 1.88

IF 10,154 2.09 1,811 2.46 3,767 3.03 2,956 2.34 1,075 1.41 326 0.89 219 0.44

MM 9,809 2.02 569 0.77 1,882 1.51 3,195 2.53 1,678 2.21 933 2.56 1,552 3.12

MH 4,202 0.86 203 0.28 728 0.59 1,094 0.87 1,010 1.33 481 1.32 686 1.38

B. Vechime (ani)/număr

Anexa nr.19 - Distribuţia pe judeţe şi grupe de vârstă a autoutilitarelor, 2010

MS 10,448 2.15 847 1.15 2,064 1.66 3,242 2.57 1,914 2.52 966 2.65 1,415 2.84

NT 8,443 1.74 390 0.53 1,538 1.24 2,851 2.26 1,810 2.38 754 2.07 1,100 2.21

OT 6,658 1.37 387 0.53 1,407 1.13 2,136 1.69 1,515 1.99 638 1.75 575 1.16

PH 14,667 3.02 1,197 1.63 3,803 3.06 4,084 3.24 2,610 3.43 1,338 3.67 1,635 3.29

SM 6,991 1.44 445 0.60 1,230 0.99 2,441 1.94 1,177 1.55 753 2.07 945 1.90

SJ 4,157 0.85 236 0.32 578 0.46 1,628 1.29 947 1.24 362 0.99 406 0.82

SB 9,301 1.91 1,022 1.39 2,258 1.82 2,987 2.37 1,321 1.74 725 1.99 988 1.99

SV 13,194 2.71 951 1.29 1,971 1.58 4,117 3.26 2,639 3.47 1,313 3.60 2,203 4.43

TR 5,010 1.03 322 0.44 1,047 0.84 1,548 1.23 1,126 1.48 423 1.16 544 1.09

TM 14,579 3.00 1,194 1.62 3,644 2.93 4,094 3.25 2,339 3.07 1,280 3.51 2,028 4.07

TL 3,805 0.78 297 0.40 802 0.64 1,134 0.90 852 1.12 377 1.04 343 0.69

VS 4,758 0.98 292 0.40 1,083 0.87 1,447 1.15 1,056 1.39 383 1.05 497 1.00

VL 7,696 1.58 396 0.54 1,506 1.21 2,035 1.61 1,778 2.34 840 2.31 1,141 2.29

VN 8,362 1.72 339 0.46 1,604 1.29 2,933 2.33 1,926 2.53 643 1.77 917 1.84

B 134,644 27.68 48,327 65.65 47,421 38.12 18,858 14.95 9,400 12.36 4,381 12.03 6,257 12.57

486373 100.00 73610 100.00 124388 100.00 126102 100.00 76077 100.00 36425 100.00 49771 100.00

B-I 144798 29.77 50138 68.11 51188 41.15 21814 17.30 10475 13.77 4707 12.92 6476 13.01

NE 51032 10.49 3229 4.39 9930 7.98 16570 13.14 10548 13.86 4481 12.30 6274 12.61

SE 49253 10.13 2981 4.05 10718 8.62 15110 11.98 10246 13.47 4672 12.83 5526 11.10

SM 57168 11.75 4080 5.54 12967 10.42 16545 13.12 11726 15.41 5814 15.96 6036 12.13

SV 37306 7.67 2267 3.08 7308 5.88 10020 7.95 8456 11.12 4042 11.10 5213 10.47

V 36080 7.42 2507 3.41 8436 6.78 9798 7.77 5969 7.85 3394 9.32 5976 12.01

NV 58606 12.05 4086 5.55 11865 9.54 19694 15.62 10201 13.41 5044 13.85 7716 15.50

Cent

ru 52130 10.72 4322 5.87 11976 9.63 16551 13.13 8456 11.12 4271 11.73 6554 13.17

486373 100.00 73610 100.00 124388 100.00 126102 100.00 76077 100.00 36425 100.00 49771 100.00

Regiuni

MARCA JUD.

NR. AUTOTURISME

/MARCA0-2 3-5 6-10 11-15 16-20 >20

AB 25,257 1,704 3,298 3,465 5,347 2,040 9,403

AR 34,808 2,068 5,209 4,251 5,463 3,241 14,576

AG 71,087 7,957 15,952 12,263 13,426 5,778 15,711

BC 38,151 2,799 5,937 5,688 9,669 3,074 10,984

BH 43,974 2,651 6,661 6,285 10,007 3,912 14,458

BN 10,807 762 1,883 1,547 2,023 793 3,799

BT 17,009 990 1,961 2,262 4,582 1,854 5,360

BV 40,853 3,778 8,899 5,376 7,074 2,624 13,102

BR 24,682 1,539 3,392 3,356 5,987 2,075 8,333

BZ 37,006 1,839 4,075 4,155 9,443 3,136 14,358

CS 21,524 1,703 3,478 2,201 3,737 1,876 8,529

CJ 50,428 4,451 10,220 6,801 6,099 5,320 17,537

CL 17,866 1,221 2,998 2,990 4,548 1,382 4,727

CT 57,075 3,174 7,805 7,454 14,215 6,555 17,872

CV 14,803 905 1,865 1,939 4,245 1,019 4,830

DB 36,410 2,704 6,001 5,792 9,287 2,820 9,806

DJ 45,802 2,798 6,023 4,253 12,359 3,810 16,559

GL 43,868 3,693 7,524 6,415 10,221 3,486 12,529

GJ 29,322 2,162 3,966 4,444 7,743 2,254 8,753

GR 20,731 1,568 3,613 4,051 5,765 1,609 4,125

HR 20,908 1,431 2,756 3,304 5,980 1,311 6,126

HD 34,715 2,748 6,008 4,348 5,808 2,480 13,323

IL 18,756 1,096 2,516 2,910 5,272 1,796 5,166

IS 37,523 3,029 6,748 5,715 8,152 3,098 10,781

IF 18,688 2,838 6,439 3,849 3,223 839 1,500

MM 22,344 1,991 3,942 3,237 3,319 1,673 8,182

MH 20,497 1,075 1,924 2,398 5,474 2,098 7,528

MS 31,229 2,134 4,442 3,817 6,686 2,236 11,914

NT 28,379 2,071 4,118 3,906 6,915 2,264 9,105

OT 34,115 1,907 4,402 4,128 10,066 3,289 10,323

PH 65,805 4,903 10,432 8,254 14,473 4,603 23,140

SM 21,437 1,163 3,020 2,730 4,577 1,845 8,102

SJ 14,322 679 1,667 1,591 3,244 1,381 5,760

SB 27,207 2,378 5,464 3,441 4,244 1,843 9,837

SV 31,823 1,891 3,852 4,049 6,776 3,247 12,008

TR 27,475 1,433 3,589 4,502 7,304 2,345 8,302

TM 54,145 3,945 9,364 7,314 8,611 5,681 19,230

TL 14,679 988 2,171 2,305 3,986 1,360 3,869

VS 19,537 1,315 2,714 2,828 4,825 1,729 6,126

VL 26,635 2,027 3,932 2,976 6,539 2,704 8,457

VN 23,777 1,465 3,224 3,885 6,969 2,045 6,189

B 278,717 50,383 73,394 39,651 41,481 16,943 56,865

1,554,176 143,356 276,878 216,126 325,164 125,468 467,184

ANEXA NR. 20- DISTRIBUŢIA AUTOTURISMELOR/ MARCĂ, JUDEŢ ŞI GRUPE DE VÂRSTĂ, ANUL 2010

DACIA

MARCA

NR. AUTOTURISME

/MARCA0-2 3-5 6-10 11-15 16-20 >20

AB 2,142 56 473 958 655 0 0

AR 2,976 102 782 1,170 919 3 0

AG 9,056 288 2,842 2,577 3,342 7 0

BC 5,387 138 1,218 1,956 2,071 3 1

BH 5,416 103 1,256 2,108 1,948 1 0

BN 969 26 189 352 401 1 0

BT 1,873 55 501 580 736 1 0

BV 5,373 254 1,644 1,690 1,779 6 0

BR 3,868 101 877 1,377 1,511 2 0

BZ 5,841 114 1,193 1,776 2,751 5 2

CS 2,424 70 681 938 734 1 0

CJ 5,059 148 1,283 2,152 1,464 11 1

CL 2,050 30 505 768 744 3 0

CT 15,065 402 4,436 4,950 5,256 17 4

CV 1,903 75 449 721 656 2 0

DB 4,056 141 909 1,604 1,397 5 0

DJ 17,764 550 4,506 5,007 7,693 6 2

GL 4,893 124 1,041 1,703 2,022 3 0

GJ 3,901 165 1,253 1,122 1,356 4 1

GR 2,601 78 668 923 929 3 0

HR 3,262 155 774 1,354 978 1 0

HD 3,672 109 842 1,236 1,482 2 1

IL 3,065 60 702 1,044 1,256 1 2

IS 7,280 243 2,004 2,128 2,899 6 0

IF 4,060 112 1,298 1,514 1,129 7 0

MM 1,975 19 305 900 748 3 0

MH 2,710 30 738 748 1,190 4 0

MS 2,772 75 491 1,143 1,060 3 0

NT 2,998 98 779 948 1,168 4 1

OT 5,831 162 1,563 1,657 2,447 2 0

PH 9,935 274 2,606 3,761 3,288 6 0

SM 1,610 39 293 702 576 0 0

SJ 751 14 188 298 250 1 0

SB 3,490 182 1,035 1,181 1,088 4 0

SV 2,762 68 645 1,046 1,000 3 0

TR 3,496 77 827 1,187 1,401 3 1

TM 6,183 145 1,369 2,536 2,125 7 1

TL 2,805 99 735 919 1,052 0 0

VS 3,152 125 945 937 1,145 0 0

VL 3,454 115 858 1,016 1,462 3 0

VN 2,779 74 692 881 1,121 10 1

B 51,453 2,135 13,806 19,411 15,983 118 0

232,112 7,430 60,201 80,979 83,212 272 18DAEWOO

MARCA

NR. AUTOTURISME

/MARCA0-2 3-5 6-10 11-15 16-20 >20

AB 7,624 157 557 2,780 1,692 2,004 434

AR 13,483 540 1,124 4,523 2,920 3,311 1,065

AG 8,700 808 1,856 3,439 1,338 956 303

BC 9,685 439 1,273 3,944 1,873 1,741 415

BH 17,201 713 2,038 6,233 3,778 3,582 857

BN 5,011 83 328 1,387 932 1,357 924

BT 6,888 109 398 1,803 2,250 2,091 237

BV 12,061 940 1,684 4,026 2,143 2,341 927

BR 4,528 551 998 1,762 609 472 136

BZ 5,702 241 744 2,393 1,185 896 243

CS 6,199 175 451 1,705 1,752 1,493 623

CJ 17,000 722 1,990 6,563 2,754 3,843 1,128

CL 2,589 298 658 982 327 228 96

CT 11,181 1,055 2,164 4,439 1,390 1,361 772

CV 5,660 151 483 2,226 1,221 1,364 215

DB 6,693 456 1,027 2,643 1,232 1,008 327

DJ 11,741 732 1,649 4,985 2,112 1,951 312

GL 8,199 536 1,681 3,620 1,162 971 229

GJ 5,563 140 473 2,240 1,307 1,158 245

GR 2,595 242 601 1,059 321 276 96

HR 10,400 184 888 4,118 2,355 2,460 395

HD 8,758 321 658 3,013 2,039 1,973 754

IL 2,735 270 469 998 476 425 97

IS 11,384 508 1,363 4,021 2,483 2,606 403

IF 6,344 1,491 1,607 2,041 587 509 109

MM 7,355 180 634 2,004 1,347 2,057 1,133

MH 6,193 152 489 2,163 1,764 1,407 218

MS 12,898 502 963 3,990 3,007 3,490 946

NT 7,987 212 777 2,783 1,927 1,906 382

OT 5,182 283 797 2,157 981 813 151

PH 14,201 793 1,815 5,370 3,016 2,403 804

SM 7,313 335 810 2,500 1,291 1,679 698

SJ 5,513 40 308 2,393 882 1,646 244

SB 10,234 433 981 3,287 2,246 2,374 913

SV 10,087 166 634 2,880 2,385 2,877 1,145

TR 3,169 236 576 1,435 424 391 107

TM 17,068 1,075 2,209 4,857 3,374 3,759 1,794

TL 2,688 217 471 1,214 385 328 73

VS 3,632 122 437 1,463 798 693 119

VL 6,588 224 466 1,879 1,873 1,730 416

VN 5,446 392 851 2,302 975 790 136

B 62,933 14,934 20,465 15,967 3,985 4,041 3,541

396,411 32,158 60,845 135,587 70,898 72,761 24,162OPEL

MARCA

NR. AUTOTURISME

/MARCA0-2 3-5 6-10 11-15 16-20 >20

AB 3,100 366 763 1,011 367 251 342

AR 5,322 417 1,030 1,367 946 411 1,151

AG 5,020 849 1,776 1,614 257 172 352

BC 5,320 867 1,761 1,709 423 257 303

BH 5,376 520 1,202 1,762 651 377 864

BN 2,437 201 464 666 271 168 667

BT 1,225 75 250 413 188 124 175

BV 7,441 932 2,376 2,336 575 403 819

BR 2,394 416 802 831 110 83 152

BZ 3,591 537 1,350 1,080 199 136 289

CS 3,181 442 484 811 700 218 526

CJ 8,543 866 2,605 2,796 648 460 1,168

CL 1,442 240 495 489 63 56 99

CT 7,761 1,007 2,897 2,474 312 269 802

CV 2,103 263 536 748 194 143 219

DB 3,491 555 1,262 1,018 231 120 305

DJ 4,524 697 1,431 1,449 416 172 359

GL 4,680 755 1,894 1,330 232 160 309

GJ 2,523 406 860 675 236 141 205

GR 1,405 182 513 459 81 45 125

HR 2,519 320 571 942 288 137 261

HD 4,878 398 984 1,664 760 327 745

IL 1,833 362 582 588 95 59 147

IS 5,775 836 2,328 1,542 377 254 438

IF 4,514 1,178 1,906 1,109 139 88 94

MM 5,995 418 899 2,043 1,368 308 959

MH 2,386 332 649 721 344 140 200

MS 3,830 460 900 1,228 402 265 575

NT 3,692 610 1,121 1,049 337 208 367

OT 2,400 374 812 765 203 93 153

PH 7,687 1,120 2,429 2,413 419 313 993

SM 2,794 251 291 928 523 295 506

SJ 1,717 116 178 640 492 141 150

SB 5,050 735 1,077 1,524 626 444 644

SV 3,396 246 639 914 417 273 907

TR 2,371 527 926 604 111 61 142

TM 9,796 884 2,066 2,937 2,052 603 1,254

TL 1,578 361 553 429 80 59 96

VS 1,795 282 648 472 144 96 153

VL 3,011 366 752 740 352 359 442

VN 2,626 373 952 743 229 194 135

B 68,790 17,303 29,000 15,872 1,279 1,154 4,182

229,312 38,445 75,014 64,905 18,137 10,037 22,774RENAULT

MARCA

NR. AUTOTURISME

/MARCA0-2 3-5 6-10 11-15 16-20 >20

AB 2,263 350 668 1,067 84 9 85

AR 1,842 311 597 694 115 16 109

AG 4,430 1,199 1,625 1,337 126 12 131

BC 3,236 732 1,151 1,152 101 12 88

BH 3,882 447 1,061 1,943 244 26 161

BN 1,374 238 405 616 73 10 32

BT 968 137 292 462 33 6 38

BV 5,189 1,034 1,879 1,834 196 19 227

BR 1,286 315 500 358 43 6 64

BZ 2,457 603 1,002 667 77 3 105

CS 1,295 344 338 457 71 4 81

CJ 6,806 1,076 1,960 2,903 325 170 372

CL 859 223 365 200 24 2 45

CT 6,208 1,602 2,687 1,585 224 19 91

CV 1,403 230 352 514 72 12 223

DB 2,730 587 1,067 831 104 6 135

DJ 3,053 713 1,160 990 103 4 83

GL 2,327 456 982 725 72 4 88

GJ 2,599 512 794 1,135 82 5 71

GR 1,151 303 439 344 26 6 33

HR 2,760 461 683 1,232 143 29 212

HD 2,815 467 776 1,194 129 12 237

IL 915 227 352 270 39 5 22

IS 3,430 787 1,314 1,155 97 9 68

IF 4,011 1,380 1,956 595 65 7 8

MM 2,808 307 780 1,361 199 9 152

MH 984 200 322 371 48 3 40

MS 3,288 385 858 1,547 165 14 319

NT 2,873 552 1,012 1,135 92 10 72

OT 1,638 440 626 485 47 4 36

PH 6,021 1,240 2,456 1,653 183 22 467

SM 2,045 219 564 1,078 76 12 96

SJ 1,111 95 217 718 34 7 40

SB 2,997 459 935 1,329 103 17 154

SV 2,646 400 757 1,284 128 6 71

TR 1,112 293 399 344 25 2 49

TM 4,526 1,007 1,489 1,640 163 17 210

TL 4,526 1,007 1,489 1,640 163 17 210

VS 1,009 226 370 344 34 5 30

VL 2,284 445 784 873 116 4 62

VN 1,406 235 615 480 53 2 21

B 53,956 20,463 23,649 6,735 840 165 2,104

164,519 42,707 61,727 47,277 5,137 729 6,942SKODA

MARCA

NR. AUTOTURISME

/MARCA0-2 3-5 6-10 11-15 16-20 >20

AB 11,110 342 1,344 4,214 2,042 2,200 968

AR 13,491 465 1,460 4,772 2,679 2,647 1,468

AG 10,060 749 2,242 4,243 1,208 1,051 567

BC 11,242 653 1,985 5,065 1,654 1,352 533

BH 17,439 583 2,238 6,622 3,303 3,181 1,512

BN 12,083 230 1,061 3,858 2,580 2,679 1,675

BT 7,484 247 941 2,685 1,808 1,387 416

BV 18,363 928 2,860 7,008 2,869 2,878 1,820

BR 2,537 202 594 1,034 286 222 199

BZ 5,418 273 890 2,220 916 813 306

CS 7,311 166 692 2,386 1,566 1,594 907

CJ 23,169 956 3,446 9,535 3,502 3,691 2,039

CL 1,779 136 428 684 216 179 136

CT 13,080 1,554 3,666 4,833 1,322 811 894

CV 5,376 175 623 1,774 1,084 1,261 459

DB 8,207 467 1,443 3,058 1,377 1,290 572

DJ 7,538 571 1,526 3,354 949 782 356

GL 8,340 569 1,950 3,589 994 737 501

GJ 7,442 363 1,049 2,786 1,251 1,470 523

GR 2,198 193 533 813 271 201 187

HR 7,895 242 948 2,878 1,516 1,670 641

HD 10,738 394 1,251 3,720 1,941 2,154 1,278

IL 2,283 196 507 891 318 234 137

IS 13,021 757 2,326 5,572 2,050 1,742 574

IF 6,392 1,439 2,102 1,884 466 350 151

MM 16,473 362 1,768 5,741 3,031 3,207 2,364

MH 5,524 192 690 2,043 1,115 1,150 334

MS 21,942 487 2,018 8,138 4,644 4,226 2,429

NT 12,102 562 1,845 4,986 2,126 1,820 763

OT 3,977 268 768 1,685 556 471 229

PH 14,775 1,203 2,659 4,984 2,337 2,091 1,501

SM 13,118 264 1,237 4,785 2,642 2,801 1,389

SJ 10,309 144 845 4,588 2,129 1,991 612

SB 15,798 546 1,736 5,733 2,948 3,049 1,786

SV 23,960 491 2,194 7,844 5,294 4,969 3,168

TR 2,353 157 523 1,057 266 219 131

TM 23,163 1,121 3,014 8,059 3,988 4,313 2,668

TL 2,210 245 545 848 266 191 115

VS 4,369 187 719 1,848 688 698 229

VL 9,013 472 1,218 3,221 1,745 1,505 852

VN 5,134 308 1,186 2,251 634 515 240

B 77,688 22,663 26,401 17,847 3,919 2,738 4,120

495,904 42,522 87,471 175,136 76,496 72,530 41,749

VOLKS

WAGEN

MARCA

NR. AUTOTURISME

/MARCA0-2 3-5 6-10 11-15 16-20 >20

AB 1,641 254 455 591 120 122 99

AR 2,168 133 647 837 159 188 204

AG 2,950 690 1,151 833 106 99 71

BC 1,948 176 699 767 119 102 85

BH 2,641 170 752 1,119 197 213 190

BN 1,230 78 375 488 86 90 113

BT 625 73 213 204 55 43 37

BV 3,698 394 1,240 1,308 244 256 256

BR 845 77 344 331 42 27 24

BZ 1,162 92 520 347 79 54 70

CS 1,259 169 337 420 138 98 97

CJ 4,255 519 1,203 1,704 257 269 303

CL 528 61 199 190 23 23 32

CT 3,623 460 1,392 1,321 132 132 186

CV 870 67 210 387 84 60 62

DB 1,528 183 544 539 96 79 87

DJ 2,160 232 758 872 122 97 79

GL 1,333 123 516 509 86 47 52

GJ 1,098 135 417 375 71 52 48

GR 471 55 178 166 29 23 20

HR 1,071 69 229 563 61 74 75

HD 2,699 297 837 965 212 186 202

IL 592 66 189 223 39 42 33

IS 2,283 241 894 876 99 82 91

IF 1,835 339 837 538 44 52 25

MM 2,507 97 576 1,180 231 173 250

MH 1,090 101 325 414 100 95 55

MS 2,124 150 582 807 162 187 236

NT 1,409 143 528 506 100 71 61

OT 1,136 126 518 347 55 44 46

PH 3,726 544 1,233 1,340 206 150 253

SM 1,429 57 278 684 123 126 161

SJ 731 31 121 379 78 67 55

SB 2,392 170 722 875 209 216 200

SV 1,595 205 457 535 157 108 133

TR 655 77 205 268 33 31 41

TM 4,602 402 1,464 1,770 292 307 367

TL 523 51 163 221 32 27 29

VS 684 82 246 260 35 29 32

VL 1,598 107 482 577 148 157 127

VN 714 78 251 279 50 25 31

B 31,599 8,261 14,689 6,433 547 670 999

103,027 15,835 37,976 33,348 5,258 4,993 5,617PEUGEOT

MARCA

NR. AUTOTURISME

/MARCA0-2 3-5 6-10 11-15 16-20 >20

AB 1,224 58 148 445 188 130 255

AR 2,710 96 274 809 407 336 788

AG 1,633 148 333 578 186 115 273

BC 1,570 42 214 644 234 121 315

BH 2,857 132 312 934 433 328 718

BN 1,868 48 165 610 269 225 551

BT 843 30 128 311 152 99 123

BV 2,570 220 409 780 331 240 590

BR 645 64 150 191 82 39 119

BZ 839 80 149 272 116 75 147

CS 1,088 34 118 316 176 114 330

CJ 3,491 229 541 1,263 417 259 782

CL 403 29 80 135 37 33 89

CT 3,692 459 709 1,092 392 258 782

CV 467 18 66 152 66 49 116

DB 1,216 82 204 494 132 90 214

DJ 1,442 101 244 518 194 106 279

GL 1,738 147 386 624 225 110 246

GJ 620 31 104 220 97 55 113

GR 716 49 104 261 85 64 153

HR 839 58 127 321 121 77 135

HD 1,581 63 202 435 235 137 509

IL 444 39 79 142 65 48 71

IS 1,656 121 292 636 217 120 270

IF 1,844 336 467 558 172 125 186

MM 2,333 131 292 865 300 224 521

MH 746 30 99 261 122 66 168

MS 2,310 104 324 755 302 200 625

NT 1,451 38 209 606 207 129 262

OT 625 62 131 225 84 53 70

PH 2,219 192 338 686 289 190 524

SM 2,646 101 289 946 416 328 566

SJ 1,099 39 134 450 160 133 183

SB 2,555 106 322 771 332 315 709

SV 3,287 98 386 1,192 466 397 748

TR 449 44 88 179 49 22 67

TM 4,805 240 571 1,407 613 502 1,472

TL 386 37 95 148 33 19 54

VS 473 22 83 191 66 43 68

VL 953 67 152 348 152 88 146

VN 866 43 147 381 128 51 116

B 21,428 5,440 5,041 4,666 1,736 1,369 3,176

86,627 9,508 14,706 26,818 10,484 7,482 17,629

MERCEDE

S BENZ

MARCA

NR. AUTOTURISME

/MARCA0-2 3-5 6-10 11-15 16-20 >20

AB 3,861 108 387 1,616 860 495 395

AR 7,371 289 703 2,214 1,727 1,191 1,247

AG 3,976 458 909 1,459 612 239 299

BC 4,715 441 852 1,846 813 421 342

BH 7,683 290 894 2,955 1,745 959 840

BN 4,341 188 275 1,798 889 510 681

BT 2,382 68 316 1,049 471 283 195

BV 8,316 653 1,386 3,046 1,574 824 833

BR 1,998 188 397 818 267 159 169

BZ 2,867 382 630 1,018 440 210 187

CS 4,123 218 318 1,183 1,174 584 646

CJ 11,674 778 1,927 5,373 1,573 940 1,083

CL 1,018 103 199 412 165 63 76

CT 7,008 1,047 1,598 2,439 754 424 746

CV 2,199 100 324 960 387 229 199

DB 3,280 394 645 1,203 519 263 256

DJ 5,765 877 1,179 1,983 1,045 393 288

GL 3,932 368 848 1,505 553 355 303

GJ 3,221 266 534 1,248 534 377 262

GR 1,072 111 188 427 151 87 108

HR 2,975 135 403 1,284 525 330 298

HD 6,782 446 738 2,496 1,568 759 775

IL 1,094 111 225 418 157 95 88

IS 4,894 391 910 2,064 767 377 385

IF 3,270 1,043 895 868 248 127 89

MM 7,067 291 709 2,985 1,244 743 1,095

MH 2,685 180 276 1,018 664 376 171

MS 6,232 268 725 2,557 1,274 602 806

NT 4,506 186 693 2,010 815 440 362

OT 2,502 348 444 975 417 196 122

PH 8,232 1,080 1,841 2,810 1,157 536 808

SM 5,950 217 684 2,324 1,270 727 728

SJ 2,624 57 195 1,272 481 341 278

SB 6,625 375 835 2,690 1,407 644 674

SV 6,292 134 666 2,555 1,259 756 922

TR 1,261 192 231 494 177 71 96

TM 10,722 528 1,224 3,277 2,580 1,469 1,644

TL 1,153 156 207 497 152 78 63

VS 1,450 105 271 608 236 112 118

VL 4,347 453 816 1,556 787 409 326

VN 2,260 199 408 944 392 206 111

B 48,314 16,174 15,361 9,066 2,915 1,421 3,377

232,039 30,396 43,266 79,320 36,745 19,821 22,491FORD

MARCA

NR. AUTOTURISME

/MARCA0-2 3-5 6-10 11-15 16-20 >20

AB 1,360 140 124 518 299 96 183

AR 1,965 118 133 723 447 145 399

AG 2,022 340 683 519 216 56 208

BC 1,935 170 294 680 451 106 234

BH 2,406 188 299 912 467 150 390

BN 1,018 102 242 313 169 59 133

BT 859 167 206 242 154 20 70

BV 3,137 384 839 829 386 163 536

BR 1,180 248 428 230 102 24 148

BZ 1,126 190 212 274 193 68 189

CS 1,465 180 106 415 413 115 236

CJ 3,783 406 652 1,564 452 154 555

CL 499 80 115 160 52 20 72

CT 2,783 381 927 680 208 104 483

CV 844 130 71 291 115 56 181

DB 1,648 322 433 430 213 60 190

DJ 2,168 283 556 659 356 76 238

GL 1,715 267 424 402 289 75 258

GJ 901 56 94 311 214 66 160

GR 555 109 161 130 47 24 84

HR 1,074 111 201 411 167 52 132

HD 2,105 222 167 645 509 140 422

IL 677 108 235 152 54 14 114

IS 2,649 436 785 737 351 87 253

IF 1,619 479 598 331 115 44 52

MM 2,144 154 391 633 498 141 327

MH 840 60 71 237 249 81 142

MS 2,196 169 290 890 363 126 358

NT 1,455 133 213 449 369 117 174

OT 952 106 168 309 183 63 123

PH 3,305 457 1,071 853 338 90 496

SM 1,374 82 123 455 284 107 323

SJ 1,085 24 60 612 206 69 114

SB 2,040 237 166 789 410 146 292

SV 1,843 250 415 456 390 114 218

TR 542 80 131 146 79 22 84

TM 3,640 272 536 1,228 657 226 721

TL 501 103 132 117 59 20 70

VS 558 63 114 161 107 32 81

VL 1,320 178 167 308 326 163 178

VN 898 71 130 280 258 56 103

B 24,415 8,555 8,041 3,374 922 479 3,044

90,601 16,611 21,204 23,855 12,137 4,026 12,768FIAT

MARCA

NR. AUTOTURISME

/MARCA0-2 3-5 6-10 11-15 16-20 >20

AB 2,236 60 377 776 500 307 216

AR 3,845 89 510 1,271 836 433 706

AG 2,306 178 734 905 248 92 149

BC 2,177 104 468 819 406 169 211

BH 4,551 111 710 1,466 1,239 490 535

BN 3,113 40 245 777 892 621 538

BT 1,369 32 208 435 427 109 158

BV 4,003 209 706 1,180 811 463 634

BR 699 48 228 245 72 31 75

BZ 1,055 42 250 405 202 62 94

CS 1,715 32 195 495 505 177 311

CJ 5,509 252 1,091 1,950 1,046 516 654

CL 374 26 100 143 45 17 43

CT 3,539 349 1,053 1,326 323 172 316

CV 919 30 136 238 253 128 134

DB 1,353 73 348 520 211 77 124

DJ 1,795 108 490 776 208 76 137

GL 2,158 93 682 883 256 99 145

GJ 1,456 54 313 501 364 90 134

GR 510 25 162 202 38 25 58

HR 1,337 37 232 399 325 191 153

HD 2,330 64 327 737 576 238 388

IL 490 35 112 187 75 36 45

IS 2,471 106 529 923 501 194 218

IF 1,728 378 568 583 117 46 36

MM 3,808 90 516 1,076 909 560 657

MH 1,131 53 236 415 264 89 74

MS 5,700 85 575 1,512 1,459 1,185 884

NT 2,367 66 425 813 612 223 228

OT 884 54 242 370 112 46 60

PH 2,716 153 655 953 390 218 347

SM 3,230 65 507 916 800 357 585

SJ 2,171 25 238 917 532 283 176

SB 3,609 96 516 1,091 879 512 515

SV 5,436 73 571 1,313 1,570 862 1,047

TR 592 42 165 254 54 19 58

TM 5,624 237 821 1,919 1,163 539 945

TL 506 22 115 217 67 41 44

VS 752 31 137 291 131 86 76

VL 2,136 78 371 675 394 254 364

VN 1,071 43 321 432 156 53 66

B 18,805 4,741 6,184 5,026 1,043 527 1,284

113,576 8,529 23,369 36,332 21,011 10,713 13,622AUDI

MARCA

NR. AUTOTURISME

/MARCA0-2 3-5 6-10 11-15 16-20 >20

AB 1,422 38 162 528 311 286 97

AR 2,852 90 337 898 617 577 333

AG 2,497 152 483 874 416 423 149

BC 1,635 52 259 684 309 234 97

BH 3,385 146 432 1,144 686 677 300

BN 1,803 38 174 637 399 349 206

BT 811 16 78 336 186 163 32

BV 2,661 162 440 871 489 451 248

BR 867 46 195 267 159 163 37

BZ 1,321 53 204 482 260 257 65

CS 1,165 28 126 306 273 289 143

CJ 4,345 166 679 1,466 836 728 470

CL 496 29 88 173 102 78 26

CT 3,520 285 735 1,337 502 387 274

CV 489 19 63 132 101 120 54

DB 1,495 68 262 549 277 271 68

DJ 2,292 99 384 880 480 337 112

GL 1,770 113 393 712 285 205 62

GJ 1,295 31 209 457 273 271 54

GR 621 35 110 249 119 74 34

HR 880 31 128 236 172 225 88

HD 1,763 42 205 590 349 386 191

IL 615 36 102 217 132 94 34

IS 1,841 93 303 750 288 275 132

IF 2,177 264 503 804 289 260 57

MM 1,849 39 216 553 445 371 225

MH 1,279 47 184 465 250 281 52

MS 2,254 101 331 723 497 414 188

NT 1,425 43 227 513 289 267 86

OT 925 55 175 327 167 155 46

PH 2,552 108 456 868 441 432 247

SM 2,043 64 304 714 427 374 160

SJ 1,250 22 125 477 315 245 66

SB 2,337 84 361 763 469 482 178

SV 2,110 47 275 825 423 396 144

TR 637 24 109 269 112 96 27

TM 5,365 172 665 1,776 1,099 1,007 646

TL 411 25 94 154 69 48 21

VS 559 21 89 221 109 87 32

VL 1,736 46 288 665 379 278 80

VN 770 39 156 323 135 93 24

B 22,829 5,412 5,763 5,916 2,111 1,683 1,944

94,349 8,481 16,872 31,131 16,047 14,289 7,529BMW

MARCA JUD.

NR.

AUTOUTILITARE/

MARCĂ 0-2 3-5 6-10 11-15 16-20 >20

AB 2,078 71 825 511 495 112 64

AR 2,388 124 670 711 581 195 107

AG 6,521 362 1,349 1,642 2,246 695 227

BC 3,472 138 820 1,045 1,167 199 103

BH 2,902 107 833 749 883 232 98

BN 1,221 53 413 314 309 75 57

BT 1,440 34 285 403 527 130 61

BV 2,775 165 1,009 778 614 129 80

BR 1,839 109 476 410 601 159 84

BZ 4,131 117 781 1,202 1,549 325 157

CS 1,440 68 374 339 474 127 58

CJ 4,150 290 1,306 1,163 943 284 164

CL 1,351 79 402 347 414 75 34

CT 4,717 211 973 1,118 1,624 582 209

CV 1,171 46 317 353 346 50 59

DB 2,836 104 648 846 989 171 78

DJ 4,362 175 832 1,209 1,727 277 142

GL 3,148 194 888 991 836 151 88

GJ 2,015 84 534 424 740 158 75

GR 1,907 66 466 546 664 124 41

HR 1,611 81 514 405 501 51 59

HD 2,243 117 753 523 612 144 94

IL 1,522 78 344 450 525 78 47

IS 3,567 155 945 1,070 1,084 188 125

IF 2,487 380 955 668 407 59 18

MM 2,048 66 616 543 563 178 82

MH 1,520 40 319 354 610 131 66

MS 2,364 172 697 534 683 147 131

NT 2,644 98 621 849 888 133 55

ANEXA NR. 21- DISTRIBUŢIA AUTOUTILITARELOR/ MARCĂ, JUDEŢ ŞI GRUPE DE VÂRSTĂ, ANUL 2010

DACIA

OT 2,678 122 511 723 1,033 217 72

PH 4,379 204 1,262 1,211 1,284 284 134

SM 1,355 52 383 335 386 131 68

SJ 792 29 159 183 289 80 52

SB 1,852 84 686 434 445 123 80

SV 3,094 331 657 788 971 223 124

TR 1,951 72 398 512 795 110 64

TM 4,101 197 1,209 1,192 1,032 331 140

TL 1,970 122 415 565 652 170 46

VS 2,101 85 573 587 675 111 70

VL 2,247 73 602 471 820 183 98

VN 4,011 90 835 1,535 1,293 175 83

B 30,561 8,385 10,568 5,343 4,600 1,206 459

136,962 13,630 38,223 34,376 37,877 8,703 4,153

MARCA JUD.

NR.

AUTOUTILITARE/

MARCĂ 0-2 3-5 6-10 11-15 16-20 >20

AB 327 28 88 113 46 26 26

AR 591 56 127 185 73 47 103

AG 550 69 168 213 47 27 26

BC 770 47 174 406 64 37 42

BH 977 74 237 389 122 52 103

BN 356 25 45 156 50 29 51

BT 302 13 62 141 58 14 14

BV 931 65 213 462 72 50 69

BR 346 21 79 157 49 22 18

BZ 634 75 193 257 54 29 26

CS 219 27 49 53 21 26 43

CJ 1,222 152 306 500 95 73 96

CL 171 17 46 68 15 13 12

CT 741 128 201 268 42 38 64

CV 555 65 91 313 36 29 21

DB 807 69 254 365 41 38 40

DACIA

FORD

DJ 756 81 239 275 55 51 55

GL 692 51 169 322 99 28 23

GJ 353 38 107 126 39 25 18

GR 274 25 89 109 20 14 17

HR 668 62 133 335 64 30 44

HD 423 23 132 134 41 33 60

IL 226 20 75 87 17 19 8

IS 519 31 134 251 47 32 24

IF 667 94 296 219 26 20 12

MM 896 56 188 433 76 57 86

MH 213 18 46 82 26 13 28

MS 555 36 110 230 68 55 56

NT 601 22 162 289 61 27 40

OT 481 51 124 235 41 17 13

PH 1,221 171 479 370 75 53 73

SM 709 73 144 290 88 51 63

SJ 183 12 43 71 23 20 14

SB 508 55 119 217 38 28 51

SV 734 22 146 317 107 63 79

TR 263 44 71 101 23 7 17

TM 875 95 213 283 97 61 126

TL 156 19 43 65 11 9 9

VS 345 25 89 147 55 14 15

VL 554 48 151 210 85 30 30

VN 471 25 88 225 70 24 39

B 10,216 4,221 3,961 1,316 193 167 358

33,058 6,349 9,884 10,785 2,430 1,498 2,112

MARCA JUD.

NR.

AUTOUTILITARE/

MARCĂ 0-2 3-5 6-10 11-15 16-20 >20

AB 434 52 143 130 61 32 16

AR 651 51 146 259 104 48 43

AG 883 64 213 435 132 19 20

FORD

IVECO

BC 540 37 122 221 116 25 19

BH 777 62 199 347 109 38 22

BN 274 4 29 135 67 22 17

BT 245 43 52 83 53 10 4

BV 892 104 267 311 141 43 26

BR 230 15 76 91 38 7 3

BZ 420 34 92 200 71 12 11

CS 258 13 59 109 43 21 13

CJ 1,125 76 263 544 152 38 52

CL 209 11 55 79 48 10 6

CT 640 56 205 266 86 16 11

CV 242 49 50 95 33 8 7

DB 549 51 126 279 75 11 7

DJ 769 76 151 358 131 23 30

GL 842 85 311 308 108 15 15

GJ 245 25 55 100 40 16 9

GR 280 28 70 122 48 10 2

HR 210 7 48 99 32 10 14

HD 369 27 81 126 84 24 27

IL 286 17 78 138 43 8 2

IS 521 67 146 193 92 11 12

IF 1,062 168 349 363 143 26 13

MM 385 27 60 170 72 25 31

MH 178 16 27 84 39 7 5

MS 583 99 96 211 104 46 27

NT 403 19 92 169 78 19 26

OT 338 24 89 147 61 14 3

PH 1,063 60 279 470 199 29 26

SM 322 26 48 131 74 26 17

SJ 229 12 46 109 40 9 13

SB 612 160 129 214 68 19 22

SV 513 22 87 230 107 28 39

TR 263 36 54 120 40 10 3

IVECO

TM 855 74 209 296 179 55 42

TL 158 15 46 72 14 6 5

VS 235 19 62 109 30 9 6

VL 462 45 128 178 81 19 11

VN 620 65 161 227 118 27 22

B 15,373 6,332 5,548 2,422 752 200 119

35,545 8,273 10,547 10,750 4,106 1,051 818

MARCA JUD.

NR.

AUTOUTILITARE/

MARCĂ 0-2 3-5 6-10 11-15 16-20 >20

AB 1,001 59 170 452 174 63 83

AR 1,384 93 328 480 179 92 212

AG 1,241 145 270 578 142 50 56

BC 1,090 61 130 530 166 97 106

BH 1,443 39 128 862 188 71 155

BN 1,050 56 104 400 199 85 206

BT 558 11 93 271 99 39 45

BV 1,375 75 195 625 210 90 180

BR 297 16 41 150 51 18 21

BZ 664 29 85 356 109 38 47

CS 381 32 66 131 61 23 68

CJ 2,128 129 311 1,077 312 135 164

CL 207 8 30 106 30 20 13

CT 1,031 57 199 438 143 73 121

CV 538 20 68 290 71 32 57

DB 744 43 100 424 96 34 47

DJ 923 123 129 392 111 50 118

GL 730 39 104 374 122 38 53

GJ 298 10 59 126 54 25 24

GR 474 18 61 284 59 31 21

HR 743 32 86 351 177 50 47

IVECO

MERCEDES-

BENZ

HD 747 59 124 285 100 50 129

IL 313 21 62 133 48 24 25

IS 835 31 138 393 138 59 76

IF 1,094 146 238 425 184 61 40

MM 1,238 97 111 561 230 92 147

MH 289 14 30 115 61 29 40

MS 1,507 126 224 692 244 74 147

NT 810 20 131 376 147 64 72

OT 589 19 97 374 43 20 36

PH 1,194 185 141 491 170 87 120

SM 1,016 63 113 514 157 72 97

SJ 617 67 62 297 133 23 35

SB 1,716 190 350 704 208 104 160

SV 2,695 80 248 1,034 540 251 542

TR 456 33 79 252 49 21 22

TM 1,648 117 268 617 230 134 282

TL 201 12 44 78 31 20 16

VS 373 17 58 203 59 16 20

VL 515 12 54 246 84 47 72

VN 549 14 56 302 102 28 47

B 10,316 3,609 2,847 2,086 653 457 664

47,018 6,027 8,232 18,875 6,364 2,887 4,633

MARCA JUD.

NR.

AUTOUTILITARE/

MARCĂ 0-2 3-5 6-10 11-15 16-20 >20

AB 570 15 80 243 93 74 65

AR 784 27 76 251 128 134 168

AG 473 34 83 201 59 45 51

BC 734 30 114 326 94 73 97

BH 1,073 47 131 424 144 132 195

BN 870 19 66 353 168 141 123

BT 435 5 53 199 87 66 25

VOLKS

WAGEN

MERCEDES-

BENZ

BV 1,015 37 153 403 107 126 189

BR 146 7 12 71 10 16 30

BZ 403 18 63 130 65 81 46

CS 253 6 16 58 31 60 82

CJ 1,638 85 259 678 253 160 203

CL 127 10 17 50 17 16 17

CT 669 56 135 250 66 59 103

CV 401 11 32 192 68 49 49

DB 406 27 74 153 52 36 64

DJ 409 21 57 162 48 56 65

GL 657 25 104 338 78 57 55

GJ 283 22 51 86 48 40 36

GR 195 21 25 73 26 21 29

HR 587 36 91 250 83 64 63

HD 438 9 50 139 62 65 113

IL 147 13 25 62 15 14 18

IS 842 40 135 357 145 83 82

IF 547 100 234 143 26 21 23

MM 1,098 34 116 402 182 177 187

MH 254 8 26 89 48 47 36

MS 1,546 144 151 601 256 223 171

NT 897 45 86 326 168 128 144

OT 327 21 41 158 32 50 25

PH 1,040 66 190 337 126 127 194

SM 809 31 76 342 128 113 119

SJ 1,001 28 73 525 220 115 40

SB 857 39 82 337 134 113 152

SV 1,480 54 121 615 247 212 231

TR 203 8 35 86 22 20 32

TM 994 48 131 268 146 141 260

TL 179 18 27 71 18 23 22

VS 230 8 45 94 34 27 22

VL 597 27 75 159 134 104 98

VOLKS

WAGEN

VN 400 27 70 160 51 36 56

B 7,354 2,815 2,282 1,019 291 222 725

33,368 4,142 5,763 11,181 4,210 3,567 4,505

VOLKS

WAGEN

Date post:	12-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	8 times
Download:	1 times

Raport privind 2011 - Consiliul Concurentei...Raport privind piaţa pieselor de schimb pentru...

Documents