RAPORT LA STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI …apmcs-old.anpm.ro/files/APM...

RAPORT LA STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI PENTRU

“PARC EOLIAN TOPLET”

Teritoriul administrativ al comunei

TOPLET Judetul CARAS-SEVERIN

Beneficiar: S.C. TOPLET ENERGY S.R.L.

Intocmit: UNICI GHEORGHE REMUS Poz. 71 Registrul National al Elaboratorilor

2012

Raport la Studiul de Impact Asupra Mediului

Parc eolian Toplet

Pagina 2 din 165

CUPRINS

Cuprins ………………………………………………………………………………….. 2 Lista de figuri cuprinse in text …………………………………………………………. 5 Lista de tabele cuprinse in text ……………………………………………………….. 6 1. Informatii generale ………………………………………………………………… 10 1.1. Titularul proiectului............................................................................... 10 1.2. Elaboratorul studiului de evaluare a impactului ……………………….. 10 1.3. Denumirea proiectului……………………………………………………... 10 1.4. Necesitatea si avantajele proiectului ................................................... 10 1.5. Cadrul natural al zonei de implemenatre a proiectului ........................ 11 1.6. Descrierea proiectului …………………………………………………….. 1.6.1. Descrierea generala ............................................................. 1.6.2. Caracteristici tehnice ale turbinelor eoliene ......................... 1.6.3. Instalatii electrice proiectate ................................................. 1.6.3.1. Linii electrice subterane (LES) medie tensiune......... 1.6.3.2. Statia de transformare MT/110 KV ...........................

15 15 30 37 37 37

1.7. Descrierea etapelor proiectului ………………………………………….. 39 1.7.1. Etapa de constructie ……………………………………………. 39 1.7.2. Etapa de functionare …………………………………………… 47 1.7.3. Etapa de dezafectare …………………………………………... 48 1.8. Informatii privind productia si resursele energetice folosite in scopul productiei ………………………………………………………………………... 49 1.9. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice, utilizate in activitatea propusa ……………………………………… 49 1.10. Surse de poluanti. Informatii despre poluanti fizici, chimici si

biologici, generati de activitatea propusa ................................................... 50 1.10.1. Surse de poluanti ai factorului de mediu aer ...................... 50 1.10.2. Surse de poluanti ai factorului de mediu apa ..................... 50 1.10.3. Surse de poluanti al factorului de mediu sol/subsol ........... 51 1.10.4. Surse de poluanti ai factorului de mediu asezarile umane .. 51 1.10.5. Poluanti fizici ...................................................................... 52 1.10.5.1. Zgomot ……………………………………………… 52 1.10.5.2. Radiatii electromagnetice ……………………….... 55 1.10.5.3. Efectul umbririi intermitente .……………………… 56 1.11. Alternative studiate in cadrul proiectului …………………………….. 56 1.11.1. Alternativa „zero” sau „nici o actiune” ……………………….. 57 1.11.2. Alternative de amplasare si de proiectare ........................... 57 1.11.3. Alternative privind capacitatea turbinelor ............................ 57 1.11.4. Alternative tehnologice de producere energiei electrice ... 58


Parc eolian Toplet

Pagina 3 din 165

1.12. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate, zone de protectie sanitara ………………………..

60 1.13. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului … 63 1.14. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta ………………………………………………………… 63 1.14.1. Alimentarea cu apa ……………………………………………. 64 1.14.2. Alimentare cu energie electrica ……………………………… 64 2. Procese tehnologice ………………………………………………………………. 65 2.1. Procese tehnologice de constructie …………………………………….. 65 2.1.1. Amenajarea drumurilor de acces ……………………………… 65 2.1.2. Transportul materialelor de constructie ………………………. 66 2.1.3. Realizarea fundatiilor si instalarea turbinelor eoliene ………. 67 2.1.4. Realizarea platformelor tehnologice si a drumurilor de acces 67 2.1.5. Realizarea statiei de transformare, a liniei de MT si a liniei de 110 kV .............................................................................................................. 67 2.2. Procese tehnologice de productie ………………………………………. 68 2.2.1. Producerea de energie electrica ………………………………. 68 2.2.2. Furnizarea in Sistemul Energetic National …….…………….. 71 2.2.3. Mentenanta ……………………………………………………… 71 2.3. Activitati de dezafectare ………………………………………………….. 71 3. Deseuri ………………………………………………………………………………. 72 3.1. Deseuri produse in etapa de constructie ……………………………….. 72 3.2. Deseuri produse in etapa de functionare ………………………………. 73 3.3. Deseuri produse in etapa de dezafectare ……………………………… 73 3.4. Managementul deseurilor .................................................................... 73 4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora ………………………………………. 75 4.1. Apa …………………………………………………………………………. 75 4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului ……………… 75 4.1.2. Alimentarea cu apa …………………………………………….. 77 4.1.3. Managementul apelor uzate …………………………………… 78 4.1.4. Prognozarea impactului ………………………………………... 78 4.1.5. Masuri de diminuare a impactului …………………………….. 79 4.1.6. Impactul transfrontiera …………………………………………. 79 4.2. Aerul ………………………………………………………………………... 80 4.2.1. Date generale …………………………………………………… 80 4.2.2. Surse si poluanti generati ……………………………………… 82 4.2.3. Prognozarea poluarii aerului …………………………………... 86 4.2.4. Masuri de diminuare a impactului …………………………..… 87 4.3. Zgomotul …………………………………………………………………… 89


Parc eolian Toplet

Pagina 4 din 165

4.3.1. Surse de zgomot ………………………………………………... 89 4.3.2. Prognoza impactului ……………………………………………. 89 4.3.3. Masuri de diminuare a impactului …………………………… 95 4.4. Solul ………………………………………………………………………… 96 4.4.1. Caracteristicile solurilor dominante …………………………… 96 4.4.2. Tipuri de vegetatie si culturi agricole in arealul proiectului …. 97 4.4.3. Poluarea existenta: tipuri si concentratii de poluanti ………... 98 4.4.4. Surse de poluare a solurilor …………………………………… 99 4.4.5. Prognozarea impactului ……………………………………….. 101 4.4.6. Masuri de diminuare a impactului …………………………….. 102 4.5. Geologia subsolului ……………………………………………………….. 104 4.5.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus ………. 104 4.5.2. Impactul prognozat ……………………………………………... 107 4.5.3. Masuri de diminuare a impactului …………………………….. 107 4.6. Biodiversitatea …………………………………………………………….. 107 4.6.1. Informatii despre biotopurile de pe amplasament …………… 108 4.6.2. Informatii despre flora locala …………………………………... 109 4.6.3. Informatii despre fauna locala …………………………………. 110 4.6.4. Habitate .................................................................................. 111 4.6.5. Impactul prognozat ……………………………………………... 118 4.6.6. Masuri de diminuare a impactului …………………………….. 120 4.7. Peisajul …………………………………………………………………….. 122 4.7.1. Caracterizarea generala a peisajului si a diversitatii peisajului din arealul proiectului. Incadrarea in ansamblul peisajului local si regional …………………………………………….. 122 4.7.1.1. Definitia peisajului, clasificarea peisajului, tipuri de peisaje ………………………………………………………….. 122 4.7.1.2. Descrierea peisajului …………………………………. 122 4.7.2. Aspectele transformarii peisajului prin lucrarile proiectului … 124 4.7.3 Impactul prognozat ……………………………………………… 125 4.7.4 Aspectele potentialului vizual al peisajului din arealul proiectului ……………………………………………………………….. 126 4.7.5 Impactul vizual prognozat …………………………………..….. 128 4.7.6 Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului …………. 129 4.8. Mediul social si economic ………………………………………………... 129 4.8.1. Caracteristicile socio-economice ……………………………… 129 4.8.2. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor socio- economice locale ………………………………………………………. 130 4.9. Valori culturale si de patrimoniu cultural ………………………………... 131 4.9.1. Impactul potential al proiectului asupra valorilor culturale si de patrimoniu cultural ………………………………………………….. 131 4.9.2. Masuri de diminuare a impactului …………………………….. 131


Parc eolian Toplet

Pagina 5 din 165

4.10. Efectul cumulativ ………………………………………………………… 132 4.11. Metodologiile utilizate pentru evaluarea impactului .......................... 136 4.12. Impactul prognozat asupra mediului ................................................. 136 5. Analiza alternativelor ……………………………………………………………… 139 5.1. Alternativa „zero” sau „nici o actiune” …………………………………… 140 5.2. Alternative privind dezvoltarea proiectului ...........................………….. 140 6. Monitorizarea ……………………………………………………………………….. 143 7. Situatii de risc ………………………………………………………………………. 148 7.1. Riscuri naturale ................................................................................... 148 7.2. Riscuri antropice ................................................................................. 150 7.3. Accidente potentiale (analiza de risc) ........…………………………….. 150 7.4. Analiza riscului aparitiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului, inclusiv transfrontiera ……………………….. 151 7.5. Planuri pentru situatii de risc …………………………………………….. 151 7.6. Masuri de prevenire a accidentelor ……………………………………... 151 8. Descrierea dificultatilor …………………………………………………………… 151 9. Rezumat fara caracter tehnic ……………………………………………………. 151 9.1. Descrierea activitatii ………………………………………………………. 151 9.2. Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul ………… 154 9.3. Masuri de diminuare a impactului pe componente de mediu ……….. 154 9.4. Prognoza evolutiei conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact ……………………………………………………………………………. 158 9.5. Concluzii rezultate din evaluarea impactului asupra mediului ……….. 158 10. Bibliografie ................................................................................................... 163 Lista de imagini cuprinse in text Fig. 1 Imagine caracteristica de culme Muntii Mehedintului ……………………. 12 Fig. 2 Cadru natural al zonei ………………………………………………………. 15 Fig. 3 Amplasamentul comunei Toplet in judetul Caras-Severin ………………. 16 Fig. 4 Imagine de ansamblu asupra comunei Toplet …………………………… 17 Fig. 5 Imagine drum existent ………………………………………………………. 20 Fig. 6 Plan de situatie cu delimitare proiect ……………………………………… 21 Fig. 7 Locatia turbinelor in Parcul eolian Toplet …………………………………. 23 Fig. 8 Retele electrice aferente parcului ………………………………………….. 25 Fig. 9 Plan de incadrare in teritoriu al statiei de transformare …………………. 26

Fig. 10 Plan de situatie SE ………………………………………………………….. 27 Fig. 11 Plan de incadrare in teritoriu ……………………………………………….. 28 Fig. 12 Vedere pe amplasament ……………………………………………………. 29 Fig. 13 Vedere pe amplasament, pasune si drum agricol ……………………….. 30 Fig. 14 Partile componente ale turbinei V112-3.0 MW …………………………… 32 Fig. 15 Drum nemodernizat existent in amplasament ……………………………. 40 Fig. 16 Drum modernizat existent in amplasament ……………………………… 41


Parc eolian Toplet

Pagina 6 din 165

Fig. 17 Infrastructura de drumuri aferenta parcului eolian ……………………….. 42 Fig. 18 Pasune partial intretinuta …………………………………………………… 60 Fig. 19 Amplasamentul parcului eolian in raport cu siturile retelei Natura 2000

– ROSCI0206 Portile de Fier ……………………………………………………. 61 Fig. 20 Amplasamentul parcului eolian in raport cu siturile retelei Natura 2000

– ROSPA0080 Muntii Almajului-Locvei …………………………………………. 62 Fig. 21 Schema de obtinere a energiei electrice din sursa eoliana …………….. 69 Fig. 22 Schema de functionare in sistem a unei turbine cu ax orizontal ……….. 70 Fig. 23 Reteaua hidrografica in zona proiectului ………………………………….. 76 Fig. 24 Arbori martor ai prezentei vanturilor ……………………………………….. 81 Fig. 25 Stalp anemometric pentru masurarea potentialului eolian a zonei

studiate ……………………………………………………………………….. 82 Fig. 26 Nivel de zgomot de referinta pentru utilaje si mijloace de transport …… 90 Fig. 27 Simularea propagarii zgomotului in parcul eolian Toplet ……………….. 93 Fig. 28 Harta de zgomot pentru parcul eolian Toplet …………………………….. 94 Fig. 29 Aspect caracteristic de sol si vegetatie in zona parcului eolian ………… 96 Fig. 30 Vegetatie caracteristica in amplasamentul parcului eolian ……………… 97 Fig. 31 Cadrul natural al zonei ……………………………………………………… 105 Fig. 32 Raionarea geotehnica ……………………………………………………… 106 Fig. 33 Pasune impadurita pe amplasament ……………………………………… 113 Fig. 34 Pajisti sud-est carpatice de Agrostis capillaris si Festuca rubra ……….. 117 Fig. 35 Tip de peisaj caracteristic in zona amplasamentului ……………………. 123 Fig. 36 Tip de asezare rurala in vecinatatea parcului …………………………….. 124 Fig. 37 Vizibilitatea din punctul de viza „Toplet” asupra parcului eolian ……….. 127 Fig. 38 Vizibilitatea din punctul de viza „Orsova” asupra parcului eolian ………. 127 Fig. 39 Vizibilitatea din punctul de viza „Domogled” asupra parcului eolian …… 128 Fig. 40 Analiza efectului cumulativ …………………………………………………. 133 Fig. 41 Rezultatul evaluarii impactului asupra factorilor de mediu ……………… 139 Fig. 42 Amplasamentul parcului eolian …………………………………………….. 152 Fig. 43 Amplasamentul turbinelor in cadrul parcului eolian ……………………… 153 Fig. 44 Caracterul peisajului in zona proiectului …………………………………... 157 Lista de tabele cuprinse in text Tabel. 1 Coordonate de amplasare a turbinelor …………………………………. 22 Tabel 2 Coordonate de amplasare a SE …………………………………………. 26 Tabel 3 Graficul activitatilor caracteristice ale parcului eolian Toplet …………. 39 Tabel 4 Nivelul comparativ al zgomotului provenind de la diverse activitati …. 54 Tabel 5 Analiza comparativa a gradului de ocupare a terenului ………………. 59 Tabel 6 Managementul deseurilor ………………………………………………… 73 Tabel 7 Calculul emisiilor de poluanti in etapa de construire a parcului …….... 85 Tabel 8 Norme de emisie din surse mobile utilizate in santier ………………… 86 Tabel 9 Limite maxime admise la imisii ………………………………………… 86


Parc eolian Toplet

Pagina 7 din 165

Tabel 10 Factori de emisie / limite admise ………………………………………… 87 Tabel 11 Nivele de referinta ale zgomotului pentru turbina Vestas V112-3.0

MW …………………………………………………………………………. 91 Tabel 12 Detalii despre habitate in locatiile turbinelor …………………………… 112 Tabel 13 Utilizarea terenului pe amplasamentul ales ……………………………. 125 Tabel 14 Scara de bonitate a modelului de evaluare a impactului ……………... 137 Tabel 15 Scara de calitate a modelului de evaluare a impactului ………………. 138 Tabel 16 Plan de monitorizare in etapa de constructie ………………………….. 144 Tabel 17 Plan de monitorizare in etapa de operare a parcului eolian ………….. 146 Tabel 18 Distantele dintre turbinele parcului eolian si caile rutiere din zona ….. 149 Tabel 19 Evaluarea globala a impactului asupra factorilor de mediu …………... 159


Parc eolian Toplet

Pagina 8 din 165


Parc eolian Toplet

Pagina 9 din 165

Beneficiar: S.C. TOPLET ENERGY S.R.L. Data: IANUARIE 2012

LISTA DE SEMNATURI Elaboratorul Studiului de Evaluare Adecvata:

UNICI GHEORGHE REMUSPozitia 71 in Registrul National al Elaboratorilor

Colaborator: dr. M-KISS ANDREI cercetator stiintific I - ornitolog

Colaborator: OTOIU EUGEN OVIDIU consultant de mediu


Parc eolian Toplet

Pagina 10 din 165

1. INFORMATII GENERALE 1.1. Titularul proiectului

S.C. TOPLET ENERGY S.R.L.- inregistrata la Oficiul Registrului Comertului Caras-Severin sub nr. J11/1033/2007, Cod de inregistrare Fiscala 22782242, cu sediul in Romania, Caransebes, str. G-ral Traian Doda nr. 102, camera 5, jud. Caras-Severin. Reprezentant legal: Buliga Dinu Vasile Tel/fax: 0355.423.831 Forma de proprietate: societate cu raspundere limitata.

1.2. Elaboratorul studiului de evaluare a impactului UNICI GHEORGHE REMUS Pozitia 71 in Registrul National al Elaboratorilor. Colaboratori: - dr. M-KISS ANDREI – cercetător ştiinţific I – ornitolog

- OTOIU EUGEN OVIDIU – consultant de mediu 1.3. Denumirea proiectului

PARC EOLIAN TOPLET, Judetul Caras-Severin Proiectant general: S.C. MONSSON ALMA S.R.L., CUI RO9881605, B-dul Mamaia, nr. 158, etaj 9, Jud. Constanta. Tel: 0241/550.353, Fax: 0241/550.323. 1.4. Necesitatea si avantajele proiectului

Scopul proiectului este producerea de energie electrica verde prin construirea unor turbine eoliene cu o capacitate totală de 54 MW amplasate pe teritoriul administrativ al comunei Toplet, judetul Caras-Severin în România. Energia electrică anuala neta estimata a fi produsa prin activitatea proiectului (la un regim anual de functionare la capacitatea instalata, de 2.800 ore) este de aproximativ 151 GWh, cand proiectul este complet operational. Prin înlocuirea producerii de energie electrica pe baza de combustibili fosili din reteaua electrica natională din Romania se vor reduce aproximativ 138.920 tCO2 pe an.

Realizarea si explotarea Parcului Eolian Toplet va avea următoarele beneficii:

• Va contribui la atingerea ţintelor naţionale privind producţia de energie electrica din resurse regenerabile;


Parc eolian Toplet

Pagina 11 din 165

• Va ajuta la îndeplinirea angajamentelor României de reducere a emisiilor cu efect de sera prin dezvoltarea unor surse de energie alternativa, regenerabila, care nu produc astfel de emisii;

• Va promova dezvoltarea economica pe termen lung a localităţilor din zona;

• Va reduce dependenta energetica a României de resursele de energie primara;

Pe plan local, implementarea unui parc eolian aduce beneficii social-economice, dupa cum urmează:

• Sunt create locuri de munca pe termen scurt (in etapa de construcţie si dezafectare a proiectului) si pe termen lung (faza de mentenanta);

• Se generaza venituri suplimentare pentru propietarii de terenuri din zona, rezultate din cedarea dreptului de folosinţa asupra terenului pe care se va construi turbina eoliana;

• Veniturilor autorităţilor locale cresc, din taxele si impozitele aplicate; • Apar beneficii economice indirecte - creşterea cererii de servicii suport pentru

construcţia parcului eolian (echipamente si utilaje, servicii de transport, etc); • Imbunătăţirea condiţiilor de trafic din zona prin consolidarea drumurilor de

exploatare existente si construirea de drumuri noi.

1.5. Cadrul natural al zonei de implementare a proiectului

Proiectul este localizat in perimetrul localitatii Toplet din judetul Caras-Severin, in partea sudica a Muntiilor Mehedinti, masiv montan ce face parte din Carpatii Meridionali, grupa Retezat-Godeanu alaturi de Muntii Retezat, Tarcu, Godeanu, Cernei si Valcan. Muntii Mehedinti se intind pe 50 km lungime, intre culmea Muntilor Valcan la nord si fluviul Dunare la sud, avand aspectul unei creste aproximativ rectilinii, de la sud-vest la nord-est, pe latimi ce ating 5-10 km.

Limita vestica este destul de liniara, fiind constituita de Valea Cernei intre varsarea acesteia in Dunare, la Orsova, si obarsia Vaii Mileanul. Masivul opune un versant abrupt, de 500-800 m, de-a lungul intregii vai a Cernei. Spre nord, culmea lor se continua cu culmea Muntilor Valcan. Limita estica o constituie valea Motrului Mare (care ii separa de Muntii Valcan), pana la confluenta cu Motru Sec, urmand apoi Valea Lupsa, Dealul Furca Lupsei, Valea lui Dragu, Valea Obarsia, Valea Verde, continuand cu un traseu sinuos ce urmeaza Cuca Inalta, localitatile Prejna, Costesti si Gornenti, continuandu-se apoi cu valea Bahnei pana la varsarea in Dunare. Intreaga limita estica ii separa de Podisul Mehedinti si dealurile subcarpatice


Parc eolian Toplet

Pagina 12 din 165

gorjene. Limita sudica este reprezentata de fluviul Dunarea, intre gurile raurilor Cerna si Bahna.

Au inaltimi medii de 1200 m, cea maxima fiind Vf. lui Stan (1466 m) iar cele mai mari grupandu-se in partea lor centrala. Au o alcatuire petrografica variata. Formatiunile sedimentare sunt reprezentate de calcare (care au mare extensie), sisturi argiloase, argile marnoase, gresii micacee, etc. In sudul lor si pe abruptul estic apar roci metamorfice: gnaise, micasisturi, roci bazice, serpentine, toate fiind dispuse peste rocile sedimentare. Calcarele masive, recifale, formeaza relieful stancos, proeminent, din Piatra Closanilor si Culmea Domogled - Vf. lui Stan.

In zona Vaii Cernei faliile afecteaza structurile sedimentare, calcarele puternic redresate formand un aliniament de creste stancoase, fragmentate de torenti, numite de localnici ciuceve si geanturi. Si alte zone calcaroase sunt strapunse de vai, prin chei pitoresti, ca ale Motrului, Motrului Sec, Cosustei, Corcoaiei. Platourile carstice (cu doline, vai de doline, lapiezuri, uvale, polii, pesteri, vai seci, sorburi, ponoare) au in acesti munti o prezenta considerabila.

Muntii Mehedinti sunt dispusi in doua trepte morfologice inegal dezvoltate, despartite de un abrupt calcaros impresionant. Treapta inferioara ocupa o suprafata restransa in lungul Cernei, fiind reprezentata de resturile unui nivel vechi creat de acest rau.

Fig. 1: Culme in Muntii Mehedinti - imagine caracteristica


Parc eolian Toplet

Pagina 13 din 165

In Muntii Mehedinti se pot identifica trei sectoare principale:

1. Culmea propriu-zisa a Cernei (partea nordica a masivului). Se desfasoara, pe aproximativ 30 km, intre Saua Turcineasa si Valea Arsasca, cea strabatuta de drumul national (DN 67D) Targu-Jiu - Baia de Arama - Obarsia Closani - Baile Herculane. Are caracter unitar si altitudine relativ constanta, de 1000-1100 m. Desi ingusta, asaltata din lateral de afluentii Cernei si Motrului, a ramas in cea mai mare parte rotunjita, ondulata, situatie favorizata de sisturile cristaline si rocile granitice. La obirsia Paraului Arsasca, la nord de Vf. Cioaca Inalta (1137 m) si, mai la nord, intre Vf. Stevaru si Dealul Alunului, culmea are aspect de creasta. Prezenta unor asemenea portiuni nu impiedica o circulatie relativ usoara pe toata lungimea ei. Versantii abrupti fac trecerea din Valea Cernei in cea a Motrului posibila doar prin cateva locuri, calea cea mai facila urcand din Cerna Sat prin saua de sub Cioaca Inalta.

Intre Cerna Sat si Valea Arsasca, in lungul Cernei sunt geanturile, provenite dintr-o bara calcaroasa decupata in mici masive, ele dubland Culmea propriu-zisa a Cernei. Succesiunea de varfuri de la nord la sud este: Varful Mileanu (1064m) – Varful Stevaru (1213m) – Cioaca Inalta (1137m) – Cioaca Glamii (1046m) – Varful Furca Caprei (1063m) – Varful Poiana Mica (1169m) – Varful Cioaca Lacului (1150m). In paralel cu aceasta creasta, tot de la nord la sud se desfasoara sirul geanturilor: Geantul Olanului, Geantul Ars, Geantul Ogasul Sec, Geantul Schitului, Geantul Glodului (926m), Geantul Hermanului (979m).

2. Masivul Vf. lui Stan - Pietrele Albe. La sud de Paraul Arsasca aspectul

masivului se schimba total, urmarea extinderii formatiunilor calcaroase, cea mai intinsa din regiune. Relieful se inalta intr-un platou situat la aproximativ 1200 m, deasupra caruia urca cateva proeminente: Varful lui Stan (1466m), Varful Broscan (1308m), Varful Pietrele Albe (1335m), Varful Costeagu Mare (1325m), Varful Costeagu Mic (1315m), Varful Inalatul Mare (1301m), Varful Inalatul Mic (1146m). Acest aspect continua inspre sud-vest, pana la Balta Cerbului, de unde relieful coboara si se mentine in jur de 1100 m altitudine. Abruptul calcaros dinspre Cerna (400 pana la 600m) coboara dintr-o creasta pe anumite portiuni dubla, strapunsa de Vaile Tamnei, Foeroaga Plostinei (intre Pietrele Albe si Costeagu Mic), Tesna (intre Costeagu Mic si Inalatul Mare), Balta Cerbului (intre Inalatu Mare si Inalatul Mic), chei foarte inguste, greu sau deloc accesibile. Aceasta unitate prezinta o complicata si atragatoare morfologie carstica si un labirint de abrupturi si creste calcaroase.

3. Masivele Hurcu si Domogled. La sud de Polia Balta Cerbului, drenate spre Cerna de Foeroaga (valea) Femea, culmea calcaroasa se mentine la 1050-1150m


Parc eolian Toplet

Pagina 14 din 165

dar este strapunsa de cateva vai adanci si transformata intr-o succesiune de masive legate numai prin seile din lungul cumpenei de ape.

Imediat la sud de Foeroaga Femea, pana la Valea Roset, se afla masivul Cociu, cu Varfurile Cociu (1115m) si Varful Mlacile (1110m). Intre Valea Roset si saua (Valea) Padina se individualizeaza Masivul Hurcu (1088m) si Coltul Pietrei (1229m), situat oarecum mai la est de creasta principala. Mai la sud, pana in Valea Jelarau, creasta se continua prin Varful Suscu (1192m) si Varful Rudina Mare (1163m), cu creasta mai evidenta, dispusa perpendicular pe culmea principala.

Intre Vaile Jeralau si Feregari se inalta Masivul Domogled, cu Varfurile Domogledul Mare, (1105m) si Domogledul Mic (1098m), cea mai impunatoare creasta perpendiculara pe abruptul Cernei. Apoi, spre sud, relieful coboara. Intre Paraul Feregari si Valea Pecinisca este o culme ce nu trece de 720 m altitudine, iar apoi Culmea Padesului, (702m) continuata cu Varful Racovat (720m) si in extremitatea sudica, Varful Alion (316m).

Perimetrul proiectului parcului eolian Toplet se situeaza in cadrul acestui al treilea sector al Muntilor Mehedinti. Culmea Dranicului, pe care se suprapune amplasamentul proiectului, are aspectul unei dorsale cu varful de altitudine maxima dispus central (Vf. Meteriz 720 m), iar capetele dispuse la sud (Dranic 580 m), respectiv la nord (Vf. Suajii 633 m). In nord, Culmea Dranicului este legata de Masivul Domogled, la sud coboara domol si intra in contact cu Defileul Dunarii, mai exact Golful Orsovei, in vest este marginita de Valea Cernei iar in est este marginita de o unitate depresionara axata pe bazinul hidrografic al raului Bahna numita Campul Tarovat. Reteaua hidrografica este saraca in zona, fiind alcatuita din cursuri de apa intermitente. Vegetatia este reprezentata de o pasune saraca si degradata pe coama, marginita de paduri de foioase si tufarisuri.


Parc eolian Toplet

Pagina 15 din 165

Fig. 2: Cadrul natural al zonei 1.6. Descrierea proiectului 1.6.1. Caracteristici generale ale proiectului

In urma masuratorilor efectuate cu ajutorul pilonilor de vant amplasati anterior, s-a ajuns la concluzia ca in zona este oportuna investitia intr-o centrala eoliana. Investitorul S.C. TOPLET ENERGY S.R.L. si-a propus realizarea unei asemenea centrale pe teritoriul administrativ al comunei Toplet, in extravilan, pe culmea Dranac-Meteriz, pe terenuri cu destinatie agricola, respectiv pasune si drumuri de utilitate publica. Din punct de vedere urbanistic, anterior etapei prezente s-a realizat Planul de Urbanism Zonal ”PARC EOLIAN TOPLET” situat pe teritoriul administrativ al comunei Toplet, judetul Caras-Severin. Acest Plan se afla in curs de adoptare de catre autoritatile competente, Consiliul Judetean Caras-Severin si Consiliul Local Toplet, in conformitate cu prevederile legale.


Parc eolian Toplet

Pagina 16 din 165

Fig. 3: Amplasarea comunei Toplet in judetul Caras-Severin

Comuna Toplet este asezata in extremitatea sud-estica a judetului Caras-Severin, la limita mediana cu judetul Mehedinti, si cuprinde satele Toplet si Barza. In prezent, centrul civic este situat in satul resedinta de comuna Toplet, aflat in trupul de teren de pe malul vestic al Cernei.


Parc eolian Toplet

Pagina 17 din 165

Fig. 4: Imagine de ansamblu asupra comunei Toplet (in fundal stanga – culmea Dranic-Meteriz)

Localitățile comunei sunt situate într-o mică depresiune mărginită de dealuri ce se continuă spre vest cu Munții Almajului și spre est cu Munții Mehedințului, care se desfășoară sub forma unei culmi de-a lungul Cernei, începând în aval de Topleț în sud-vest și până la Oslea spre nord-est. In cadrul reliefului, cele doua localitati se afla amplasate in albia majora a raului Cerna, pe doua terase inalte. Comuna Toplet se afla in raza de polarizare a oraselor Baile Herculane si Orsova si se invecineaza:

la Nord – Comuna Mehadia, orasul Baile Herculane (judetul Caras-Severin), la Vest – Comuna Prigor (judetul Caras-Severin), la Sud – Comuna Eselnita, orasul Orsova (judetul Mehedinti), la Est – Comunele Ilovita, Ciresu (judetul Mehedinti).

Proiectul consta in instalarea si exploatarea unui numar de 18 turbine eoliene, cu o putere totala instalata de 54 MW. Zona parcului eolian studiata este delimitata astfel: - la N - limita administrativa Baile Herculane; - la S - limita administrativa Orsova; - la E - limita administrativa Ciresu si Ilovita ; - la V - localitate Toplet.


Parc eolian Toplet

Pagina 18 din 165

Fiecare dintre cele 18 loturi de teren pe care se va amplasa cate o turbina eoliana va include urmatoarele:

1. Fundatia de beton pentru instalarea turbinei eoliene – fundatie de beton armat de forma circulara cu diametrul de cca 25 m si adancime de aproximativ 5 m.

2. Turbina eoliana. 3. Platforma tehnologica de postare utilaje – cu dimensiunile de aproximativ

2.000 mp. Platforma, pe care se va monta macaraua folosita pentru instalarea si, ulterior, dezafectarea turbinei eoliene, va fi amplasata in imediata vecinatate a turbinei, avand suprafata de teren acoperita cu piatra sparta compactata.

4. Drumul de acces la turbina – cu o latime de 5 m, va fi pietruit si va asigura legatura intre amplasamentul turbinei eoliene si drumurile de acces din perimetrul parcului eolian.

Pentru construirea parcului eolian pe langa montarea turbinelor eoliene, in zona sunt necesare lucrari de modernizare a drumurilor existente si de construire a unor tronsoane de drum noi, precum si construirea unei retele electrice interne care va prelua energia produsa de turbinele eoliene pentru a fi distribuita in Sistemul National de Transport al Energiei electrice, prin intermediul operatorului de retea CEZ. Turbinele eoliene vor debita energie electrica in reteaua colectoare proprie de medie tensiune dupa care, prin intermediul unei statii de transformare medie/inalta tensiune si a unei statii de conexiuni din care ulterior energia va fi debitata in reteaua operatorului de transport a energiei electrice din zona. Cele 18 turbine vor fi racordate prin cablu subteran la statia de transformare MT/110 kV. Racordarea grupurilor se va face in sistem radial sau inelar, functie de solutia avizata. Linia electrica de transport a energiei electrice din parc la statia de transformare va fi montata subteran, stabilindu-se trasee optime de racordare, corelat cu configuratia retelei de drumuri de expIoatare amenajate pentru realizarea si intretinerea parcului. Statia de transformare este studiata in cadrul acestui proiect, in timp ce statia de conexiuni va fi studiata in cadrul unui alt proiect dezvoltat de S.C. Toplet Energy S.R.L. In cadrul parcului eolian turbinele sunt amplasate pe baza rezultatelor masuratorilor de vant efectuate in zona. La amplasarea turbinelor, se tine totusi cont de recomandarea ca intre doua turbine alaturate distanta minima pe latura perpendiculara pe directia dominanta a vantului sa fie de 4 diametre rotorice, iar pe directia dominanta a vantului, de 7 diametre rotorice.

Din punct de vedere constructiv si functional, parcul eolian este compus din urmatoarele elemente:

- Drumuri de acces


Parc eolian Toplet

Pagina 19 din 165

- Turbine eoliene pe fundatii din beton; - Retea de linii electrice de colectare de medie tensiune; - Statie proprie de transformare; - Linie electrica de 110 kV; - Statie de conexiune 110 kV – va face obiectul unui proiect separat.

Drumuri de acces

In teren, s-au identificat urmatoarele posibilitati de acces la parc:

a) Acces Orsova - din DN 6 Orsova – Drobeta Turnu Severin (pe teritoriul administrativ al orasului Orsova), pe partea stanga a drumului, pe strada Slatinicului, care continua cu un drum de exploatare. Acest acces de la Drumul National pana la parcul eolian Toplet nu face obiectul prezentului proiect; b) Acces Toplet - din DN 6, pe teritoriul comunei Toplet – cartier Barza, pe partea stanga in sensul de mers spre Orsova. Acest traseu se desfasoara de-a lungul paraului Barza, trece prin apropierea Pastravariei Toplet, dupa care ajunge sus pe platoul Muntilor Mehedinti intersectand amplasamentul viitorului parc eolian. Traseul descris este unul de importanta locala cu o latime de aproximativ 5 m, fiind incadrat in categoria de drum forestier.

Pentru transportul elementelor de constructie a „Parcului eolian Toplet” se va alege varianta a) de acces, respectiv Orsova. Astfel drumul ales se va moderniza prin largirea prospectului la 5,0m. Accesul catre locatiile turbinelor, respectiv la statia proprie de transformare MT/110 kV se va face din drumul de exploatare din parc prin intermediul unor drumuri noi de acces. Toate segmentele de drum care nu corespund specificatiilor de transport ale componenetelor turbinelor eoliene vor fi reabilitate/consolidate. Racordurile dintre drumuri vor respecta de asemenea specificatiile de transport ale producatorului de turbine. In incinta parcului exista o retea de drumuri de exploatare, ce permit accesul auto, drumuri ce vor intra intr-un program de reabilitare prin lucrari de pietruire.


Parc eolian Toplet

Pagina 20 din 165

Fig. 5: Imagine drum existent


Parc eolian Toplet

Pagina 21 din 165

Fig. 6: Planul de situatie cu delimitarea proiectului

Turbine eoliene pe fundatii de beton Pe terenul mentionat se monteaza un numar de 18 turbine eoliene de tip Vestas 112-3.0 MW, cu o putere totala Ptot = 54 MW. Nivelul de tensiune la care turbinele genereaza energia electrica este de 0,7 kV, ulterior transformata la tensiunea medie (MT) prin intermediul transformatorului ridicator de tensiune existent in configuratia turbinei generatoare. Fundatia din beton asigura preluarea eforturilor intregii constructii. In general solutia aleasa pentru realizarea fundatiei depinde de structura geologica a solului. Turbinele eoliene se vor fixa la sol prin fundatii cu diametrul de cca. 25 m, avand aproximativ 5


Parc eolian Toplet

Pagina 22 din 165

m adancime. Fundatia turbinelor din acest proiect va fi de tip radier general din beton armat, ocupand o suprafata cuprinsa intre 300 si 600 mp.

Montarea turnului metalic al turbinei se face pe acest radier prin intermediul unui inel metalic ancorat in fundatie prin pretensionare. Prinderea turnului se va face cu ajutorul unor buloane pretensionate.

In interiorul turnului metalic al turbinei sunt montate atat reteaua de distributie a energiei electrice produsa de turbina, cat si scarile de acces spre nacela, care are rolul de a proteja o serie de componente esentiale ale turbinei eoliene (arborele principal, multiplicatorul de turatie, dispozitivul de franare, arborele de turatie ridicata, generatorul electric, sistemul de racire al generatorului electric si sistemul de pivotare).

Pentru cele 18 de turbine s-au masurat coordonatele exacte ale amplasamentelor cu ajutorul GPS, locatia acestora fiind prezentata sintetic mai jos: Sistem de coordonate STEREO 70:

Nr. crt.

X=long E Y=lat

1T. 298498,696 373938,745 2T. 298055,076 373707,896 3T. 298011,652 372772,252 4T. 297963,607 372156,827 5T. 296961,839 371177,793 6T. 296770,941 370872,001 7T. 296517,820 370128,007 8T. 295871,862 370314,478 9T. 295530,705 370758,053

10T. 295567,839 370092,328 11T. 296219,220 369864,702 12T. 296214,276 369302,447 13T. 296111,901 368783,476 14T. 296369,060 368313,899 15T. 296153,988 368053,718 16T. 296334,085 367692,115 17T. 295656,589 366576,337 18T. 295814,195 365328,056

Tabel 1: Coordonatele de amplasare a turbinelor


Parc eolian Toplet

Pagina 23 din 165

Fig. 7: Locatia turbinelor in Parcul eolian Toplet


Parc eolian Toplet

Pagina 24 din 165

Retea de linii electrice de colectare de medie tensiune (MT) Colectarea si transportul energiei produse de cele 18 de turbine se face in interiorul parcului printr-o retea electrica subterana, iar intreaga cantitate de energie se va transporta la statia de transformare MT/110 kV proiectata. Traseele de cabluri subterane de medie tensiune necesare evacuarii energiei, vor fi realizate conform normativelor in vigoare. In paralel cu cablurile de medie tensiune se va poza in acelasi sant si traseul de fibra optica prin intermediul carora turbinele eoliene vor fi actionate de la distanta. Instalatia electrica de forta din cadrul parcului eolian va consta in realizarea unei linii electrice in cablu de medie tensiune plus fibra optica. Traseele de cabluri de medie tensiune vor urma pe cat posibil drumurile de acces din zona. Cablurile se vor poza in pamant pe traseele fara obstacole, iar la subtraversarea drumurilor pietruite cablurile se vor proteja in tuburi PEHD incastrate in beton. Prin intermediul statiei de transformare energia produsa de parc va putea fi debitata catre reteaua operatorului de sistem din zona. Montarea cablului electric se va face subteran la o adancime de 0,8 – 1,0 m. Dupa pozarea cablurilor pe pat de nisip se umplu santurile cu pamant compactat si se reface forma initiala a terenului. Reteaua de linii electrice de colectare de la turbinele eoliene, pana la statia proprie de transformare MT/110 kV este o retea trifazata de cabluri pozate subteran. Traseele de cabluri urmaresc traseul drumurilor de exploatare din interiorul parcului eolian. Turbinele eoliene sunt conectate intre ele sub forma de sub-grupuri, care la randul lor sunt conectate la cabina de tablouri de medie tensiune. In acest tablou se gaseste si sistemul de monitorizare, control, masurare si supraveghere (MCM) al parcului eolian, care permite controlul de la distanta al functionarii parcului (remote-control).


Parc eolian Toplet

Pagina 25 din 165

Fig. 8: Retele electrice aferente parcului eolian


Parc eolian Toplet

Pagina 26 din 165

Statie proprie de transformare MT/110 kV Parcul eolian prin staţia de tranformare MT/110 kV va debita energia electrica produsa in reţeaua electrica aparţinând operatorului de distribuţie, prin intermediul unei instalaţii de conexiuni.

Statia de transformare se va amplasa pe teritoriul parcului eolian intre turbinele nr.17 si nr.18, avand urmatoarele coordonate STEREO 70:

X Y 295762.4 366087.6 295791.9 366093.2 295801.1 366044.1 295771.7 366038.5

Tabel 2: Coordonatele de amplasare ale statiei de transformare

Fig. 9: Statie electrica SE (SE = statia de transformare MT/110Kv si statia de conexiune la SEN) - plan de incadrare in teritoriu

Suprafata de teren ce va fi ocupata de staţia de transformare va fi de aproximativ 2100 mp, iar lucrarile necesare pentru realizarea acesteia sunt cele prevazute in


Parc eolian Toplet

Pagina 27 din 165

Avizul Tehnic de Racordare emis de catre SC CEZ DISTRIBUTIE SA si vor intra in patrimoniul operatorului de retea.

Fig. 10: Statie electrica SE - plan de situatie Retelelor electrice vor avea regimul juridic stabilit prin exceptie de la prevederea referitoare la proprietatea publica asupra retelelor edilitare. Statie de conexiune Racordarea la sistemul energetic national are scopul de a permite evacuarea energiei electrice produse in CEE Toplet. Racordarea propriu-zisa se realizeaza prin intermediul statiei de conexiune care se va construi in afara amplasamentului


Parc eolian Toplet

Pagina 28 din 165

parcului eolian. Acest obiectiv al parcului eolian nu este analizat in cadrul prezentului raport si va fi tratat in cadrul unui alt proiect.

Descrierea generala a amplasamentului parcului eolian

Parcul eolian se va realiza pe un amplasament format dintr-o parcela de teren situata pe teritoriul administrativ al comunei Toplet, in extravilanul acesteia, conform planului de incadrare al amplasamentului si al planului de situatie prezentate.

Fig. 11: Plan de incadrare in teritoriu Terenul propus pentru implementarea proiectului, este in proprietatea comunei, domeniu public de interes local si national.


Parc eolian Toplet

Pagina 29 din 165

Culmea Dranicului, pe care se suprapune amplasamentul proiectului, are aspectul unei dorsale cu varful de altitudine maxima dispus central (Vf. Meteriz 720 m), iar capetele dispuse la sud (Dranic 580 m), respectiv la nord (Vf. Suajii 633 m). In nord, Culmea Dranicului este legata de Masivul Domogled, la sud coboara domol si intra in contact cu Defileul Dunarii, mai exact Golful Orsovei, in vest este marginita de Valea Cernei iar in est este marginita de o unitate depresionara axata pe bazinul hidrografic al raului Bahna numita Campul Tarovat. Reteaua hidrografica este saraca in zona, fiind alcatuita din cursuri de apa intermitente. Vegetatia este reprezentata de o pasune saraca si degradata pe coama, marginita de paduri de foioase si tufarisuri.

Fig. 12: Vedere pe amplasament Terenurile care constituie amplasamentul vizat se incadreaza in urmatoarele categorii de folosinta: agricola/pasune, respectiv neagricola – drumuri de utilitate publica.


Parc eolian Toplet

Pagina 30 din 165

Fig. 13: Vedere pe amplasament, pasune si drum agricol Zona studiata are o suprafata totala de 39,16 ha, situata integral pe teritoriul administrativ al comunei Toplet, din care o suprafata de 7,33 ha va fi ocupata de turbine, platforme, cai de acces si o statie interna de transformare. Suprafetele cu destinatie actuala de pasune si care vor fi ocupate cu constructii, urmeaza a fi scoase definitiv din circuitul agricol. 1.6.2. Caracteristici tehnice ale turbinelor eoliene Turbinele functioneaza folosind conceptul vitezei optime a aerului (sistemul pitch). Aceasta caracteristica face ca rotorul sa functioneze cu viteze variabile (RPM) si prin aceasta se optimizeaza eficient aerodinamica rotorului. Cele 3 palete confectionate din fibra de sticla consolidata epoxidic si fibre de carbon sunt conectate la o bila de sprijin, confectionata din otel special, cu patru puncte de legatura care este asamblat la axul paletelor. Tunelul principal al axului forjat transmite puterea la generator prin cutia de viteze. Generatorul este un generator special asincron de 4 poli cu rotor infasurat. Transformatorul de inalta tensiune se gaseste in spatele nacelei intr-un compartiment separat. Transformatorul este confectionat din rasina uscata, realizata special pentru operarea cu turbine de vant. Indiferent de viteza curentilor de aer, sistemul Optispeed maximizeaza puterea fara a fi influentata de temperatura aerului


Parc eolian Toplet

Pagina 31 din 165

si densitatea aerului. La viteze mari ale vantului energia produsa este mentinuta la valoarea nominala. Turbina este echipata cu un sistem de franare aerodinamic, care va opri rotatia cand acest lucru se impune (la viteze ale vantului mai mici decat 3,5 m/s, respectiv, mai mari decat 25 m/s). Sistemul controleaza numarul rotatiilor rotorului, prin intermediul unui disc de frana de, montat la axul cutiei de viteze. Aceasta frana este doar manuala fiind activata prin apasarea butonului de oprirea de urgenta care se afla in interiorul turbinei de vant. Toate functiile si operatiile turbinei de vant sunt monitorizate si controlate de un microprocesor bazat pe unitatea de control. Sistemul de control este echipat cu un numar de senzori pentru a asigura operarea sigura si optima a turbinei de vant. Prin utilizarea generatoarelor Optispeed se reduce gradul de uzura al cutiei de viteza, a paletelor si a turnului. Energia electrica de medie tensiune debitata de sistemul generator al turbinelor, este transportata, prin intermediul unui sistem de cabluri electrice, conduse prin interiorul pilonului de sustinere a turbinei eoliene, la baza acesteia, unde se racordeaza la reteaua de cabluri colectoare de medie tensiune. La fiecare cablu se conecteaza un numar de 4–5 turbine eoliene, dupa care acesta intra intr-o celula de medie tensiune din cadrul statiei proprii de transformare MT/110 kV din incinta parcului eolian. Statia proprie de transformare MT/110 kV asigura colectarea energiei electrice furnizata de turbinele eoliene, la nivelul de medie tensiune, ridicarea tensiunii energiei livrate pana la valoarea necesara pentru a putea fi livrata in SEN, respectiv 110 kV si asigurarea alimentarii cu energie electrica a serviciilor proprii ale centralei electrice eoliene. Linia electrica 110 kV are rolul de a transporta energia electrica debitata de catre centrala electrica eoliana, de la statia de transformare MT/110 kV aflata in incinta parcului, pana la statia de conexiune de 110 kV situata in exteriorul amplasamentului parcului eolian. Turbinele ce urmeaza a fi utilizate sunt de tip Vestas V112-3.0 MW, conform datelor furnizate de investitor.


Parc eolian Toplet

Pagina 32 din 165

Fig. 14: Partile componente ale turbinei Vestas V112-3.0 MW Partile cele mai importante ale turbinelor eoliene sunt: - rotor cu diametrul de 112 m constând din trei pale cu o lungime de 56 m fiecare şi un butuc. În funcţie de condiţiile de vânt dominante, palele sunt poziţionate continuu pentru a se optimiza gradul de înclinare. Zona de acoperire a rotorului este de 9852 mp, viteza de rotaţie este de 6.2 – 17.7 rpm. - pilon care are rol de a sustine turbina eoliana si de a permite montarii in interior a retelei de distributie a energiei electrice produse de grupul generator cat si scarile de acces la nacela si rotor. Pilonul este o constructie segmentata in patru module metalice pentru facilitarea transportului si a montarii echipamentelor. Diametrul la varf este de 2,3 m, iar la baza diametrul maxim al pilonului este de 4,20 m; - arborele principal – transmite miscarea de rotatie de la rotorul turbinei la multiplicatorul de turatie; - butuc ce are rol de prindere a palelor turbinei si este montat pe arborele principal al turbinei; - multiplicatorul de turatie are rolul de a ridica turatia la valoarea necesara functionarii generatorului electric; - paletele reprezinta unele dintre cele mai importante componente ale turbinelor eoliene si impreuna cu butucul alcatuiesc rotorul eolienei. Palele sunt realizate dupa principii aeronautice, din materiale compozite si asigura rezistenta mecanica, flexibilitate, elasticitate si greutate redusa. Diametrul mare al bazei (Φ 2,6 m) asigură


Parc eolian Toplet

Pagina 33 din 165

longevitatea crescută a palei. Receptorii de fulgere şi cablul de împământare sunt integraţi. Profilul robust este mai puţin sensibil la impurităţi, iar nivelul de zgomot este redus. - dispozitivul de franare este un dispozitiv de siguranta si se monteaza pe arborele principal. Viteza de turatie a turbinei este mentinuta constanta, prin intermediul amplificatorului de turatie. Posibilitatea schimbarii unghiului palelor permite exploatarea eficienta a vantului si totodata permite paletelor sa functioneze ca o frana aerodinamica. Dispozitivul de franare (hidraulic sau mecanic) este utilizat numai in cazul in care mecanismul de reglare a unghiului de inclinare a paletelor nu functioneaza corect sau pentru franarea completa a turbinei, in cazul in care se efectueaza lucrari de intretinere sau reparatii sau din diverse motive se doreste oprirea de urgenta a turbinei eoliene. - arborele de turatie ridicata, sau arborele secundar, sau cuplaj, are rolul de a transmite miscarea de la multiplicatorul de turatie, la generatorul electric. Turatia acestui arbore este de 1200-1800 rot/min; - generatorul electric are rol de a transforma energia mecanica a arborelui de turatie ridicata, in energie electrica. Generatorul este asincron cu 3 faze, cu rotor cu bobine, care este conectat la sistemul de conversie al turbinei printr-un sistem de inele colectoare, răcit cu un sistem cu ventilare a aerului şi cu un circuit de răcire intern şi extern. Circuitul extern foloseşte aerul din nacelă şi îl evacuează prin partea din spate a nacelei. Generatorul are patru poli. Generatorul este înfăşurat în bobine cu şablon, atât în rotor, cât şi în stator. Statorul este conectat în stea la putere joasă şi în triunghi la putere înaltă. Rotorul este conectat în stea şi este izolat de arbore. - sistemul de pivotare, conceput pentru a menţine turbina în amonte. Nacela este montată pe placa pivotantă, care este prinsă cu şuruburi pe turnul turbinei. Sistemul de lagăre pentru pivotare este un sistem de lagăre de alunecare cu fricţiune inclusă. Motoarele de pivotare asincrone cu frâne permite nacelei să se rotească în vârful turbinei. Regulatorul turbinei primeşte informaţii despre direcţia vântului de la senzorul de vânt. Pivotarea automată este dezactivată când viteza medie a vântului este mai mică de 3 m/s sau mai mare de 25 m/s. - anemometrul este dispozitivul pentru masurarea vitezei vantului. Acesta este montat pe nacela si informatile furnizate permit functionarea turbinei; - sistemul de control (controlerul) este calculatorul principal al turbinei eoliene, care, in cazul turbinelor de puteri mari este integrat intr-o retea de calculatoare ce controleaza buna functionare a tuturor componentelor legate in retea. - sistemul de reglare a gradului de înclinare funcţionează, de asemenea, şi ca sistem de frânare principal, prin reglarea gradului de înclinare în afara vântului. Acest lucru produce rotirea la ralanti a rotorului. Rulmenţii cu două rânduri de bile cu contact în 4 puncte sunt utilizaţi pentru a conecta palele la butuc. Sistemul de reglare a gradului de înclinare se bazează pe un sistem hidraulic şi utilizează un cilindru pentru a regla gradul de înclinare a fiecărei pale. Cilindrul este alimentat cu energie


Parc eolian Toplet

Pagina 34 din 165

hidraulică de către unitatea hidraulică din nacelă prin cutia de transmisie principală şi către arborele principal prin transferul rotaţiei. Acumulatorii hidraulici din interiorul butucului rotorului asigură o cantitate suficientă de energie necesară reglării gradului de înclinare a turbinei în caz de defecţiune. - cutia de transmisie principală transmite cuplul şi turaţiile de la rotor la generator. Cutia de transmisie principală este compusă dintr-o treaptă planetară combinată cu o cutie de transmisie paralelă cu două trepte, arbori de cuplu şi amortizoare de vibraţii. Cuplul este transmis de la arborele de turaţie ridicată la generator printr-un cuplaj elastic, compus, situat în spatele frânei cu disc. Frâna cu disc este montată direct pe arborele de turaţie ridicată. - cuplajul flexibil transmite cuplul de la arborele de ieşire turaţie ridicată al cutiei de transmisie la arborele de intrare al generatorului. Cuplajul flexibil este conceput pentru a compensa abaterile de la coaxialitate dintre cutia de transmisie şi generator. Cuplajul este format din două discuri compozite şi un tub intermediar cu două flanşe din aluminiu şi un tub din fibră de sticlă. Cuplajul este fixat pe butuci cu 3 braţe pe discul de frână şi pe butucul generatorului. - capacul nacelei este realizat din fibră de sticlă. Sunt poziţionate trape în podea pentru coborârea sau ridicarea echipamentului în nacelă şi pentru evacuarea personalului. Acoperişul este echipat cu senzori de vânt şi cu lucarne care pot fi deschise din interiorul nacelei pentru a avea acces la acoperiş şi din exterior pentru a avea acces la nacelă. Capacul nacelei este montat pe structura de grinzi. Accesul din turn în nacelă se face prin sistemul de pivotare. Placa de bază a nacelei este formată din două părţi şi constă din partea frontal din fontă şi o structură de grinzi în partea dorsală. Partea frontală a plăcii de bază a nacelei reprezintă fundaţia trenului de transmisie, care transmite forţele de la rotor la turn, prin sistemul de pivotare. Suprafaţa de jos este fabricată şi conectată la lagărul de pivotare, iar pinioanele de pivotare sunt fixate pe placa de bază a nacelei. Placa de bază a nacelei susţine grinzile macaralei datorită unor grinzi vertical poziţionate de-a lungul locaţiei nacelei. Grinzile inferioare ale structurii de grinzi sunt conectate la capătul dorsal. Partea dorsală a plăcii de bază serveşte ca fundaţie pentru panourile regulatorului, generator şi transformator. - cablul de înaltă tensiune leagă transformatorul din nacelă, prin turn, de aparatajul de comutaţie din baza turnului (aparatajul de comutaţie nu este inclus). Cablul de înaltă tensiune este un cablu cu patru conductoare izolat cu cauciuc fără halogen. - transformatorul este plasat într-o cameră încuiată separată din nacelă, cu descărcători de supratensiune montaţi pe partea de înaltă tensiune a transformatorului. Transformatorul este unul cu două bobine, trifazic, de tip uscat. Bobinele sunt conectate în delta pe partea de înaltă tensiune, cu excepţia cazului în care este specificat altfel. Bobinele de joasă tensiune au o tensiune de 690 V, priză de 480 V şi sunt conectate în stea. Sistemele de 690 V şi de 480 V din nacelă sunt de tip TN, ceea ce înseamnă că punctul în stea este împământat.


Parc eolian Toplet

Pagina 35 din 165

- convertorul controlează conversia energiei din generator. Convertorul VCS furnizează energie de la reţea către rotorul generatorului la viteză subsincron şi furnizează energie de la rotorul generatorului către reţea la viteză supersincron. Regulatorul turbinei se bazează pe patru procesoare principale (împământare, nacelă, butuc şi convertor), interconectate într-o reţea optică ArcNet de 2,5 Mbiţi. Modulele de intrare/ieşire sunt conectat fie ca module rack în rack-ul System 3500 sau prin magistrală CAN. Sistemul de control al turbinei are următoarele funcţii principale:

- Monitorizarea şi supervizarea funcţionării globale. - Sincronizarea generatorului cu reţeaua în timpul secvenţei de conectare,

pentru a limita curentul la impuls. - Funcţionarea turbinei în timpul unor situaţii de defecţiune. - Pivotarea automată a nacelei. - OptiTip® – controlul gradului de înclinare palelor. - Controlul emisiilor de zgomot. - Monitorizarea condiţiilor ambientale. - Monitorizarea reţelei.

Sistemul CoolerTop™ utilizează energia proprie a vântului pentru a genera răcirea necesară, în loc să consume energie generată în altă parte. Faptul că sistemul CoolerTop™ nu conţine piese în mişcare, înseamnă că necesită puţină întreţinere. În plus, absenţa oricărei componente electrice face ca sistemul de răcire să producă un zgomot minim, făcându-l ideal pentru locaţiile terestre din zonele populate şi reducând în acelaşi timp consumul propriu de energie al turbinei. CoolerTop™ oferă o răcire suficientă la altitudini de până la 1.500 m pentru ca turbina să rămână operaţională.

Principalele caracteristici tehnice ale turbinei Vestas V112-3.0 MW sunt:

1. REGLAREA PUTERII: prin reglare a gradului de inclinare cu turaţie variabilă 2. DATE OPERAŢIONALE:

Putere nominală 3.075 kW Viteza vantului la cuplare 3 m/s Viteză nominală a vantului 12 m/s Viteza vantului la decuplare 25 m/s Viteza vantului la recuplare 23 m/s Clasa eoliană IEC IIA şi IEC IIIA Interval de temperaturi operaţionale interval standard: de la -20˚C la 40˚C, cu opţiunea pentru temperaturi scăzute de la -30˚C la 40˚C

3. NIVELUL DE INTENSITATE A ZGOMOTULUI (Mod 0, 10 m deasupra solului, inălţimea butucului 80 m, densitatea aerului 1,225 kg/m³):


Parc eolian Toplet

Pagina 36 din 165

3 m/s 94,7 dB (A) 4 m/s 97,5 dB (A) 5 m/s 101,2 dB (A) 6 m/s 104,5 dB (A) 7 m/s 106,5 dB (A) 8 m/s 106,5 dB (A)

4. ROTOR: Diametru rotor 112 m Suprafaţă baleiată 9.852 m² Turaţie nominală 12,8 rpm Interval operaţional 6,2 – 17,7 rpm Frană aerodinamică: aranjarea palelor prin 3 cilindri de reglare a inclinării

5. CARACTERISTICI ELECTRICE: Frecvenţă 50/60 Hz Tipul generatorului generator cu magnet permanent Convertor Convertor integral GridStreamer™

6. CUTIE DE TRANSMISIE: Tip 4 trepte planetare/elicoidale

7. TURN: Tip turn din oţel tubular Inălţimile butucului 84 m şi 94 m (IEC IIA); 119 m (IEC IIIA)

8. DIMENSIUNILE PALEI: Lungime 54,6 m Coarda max. 4 m

9. DIMENSIUNILE NACELEI: Inălţime pentru transport 3,4 m Inălţime instalată (incl. CoolerTop™) 6,8 m Lungime 12,8 m Lăţime 4,0 m

10. DIMENSIUNILE TURNULUI: Lungime max. de secţiune 30 m Diametru max. 4,2 m

11. DIMENSIUNILE BUTUCULUI: Inălţime max. pentru transport 3,74 m Lăţime max. pentru transport 3,75 m Lungime max. pentru transport 5,42 m Greutate max. per unitate pentru transport 70 de tone metrice

12. Post de transformare propriu, cu funcţionare uscată.

Turnul este realizat din otel si se monteaza pe o fundatie din beton. Fiecare turn este constituit din tronsoane demontabile, tronconice, 3 sau 4 segmente functie de


Parc eolian Toplet

Pagina 37 din 165

inaltime, si se monteaza unele peste altele prin flanse, in varful acestora montandu-se nacela cu rotorul, care are o greutate intre 70 si 130 tone. Baza turnului este un inel cu diametrul de 4,2 m, care se fixeaza intr-o fundatie cu suprafata intre 300 si 600 mp si adancimea de aproximativ 5 m. Fiecare turbina cu puterea instalata de 3 MW este echipata cu un transformator ridicator care are rolul de a stabiliza tensiunea si de a o distribui la un anumit nivel de tensiune – medie tensiune.

1.6.3. Instalatii electrice proiectate

Partea de instalatii electrice din cadrul parcului eolian consta in realizarea urmatoarelor obiecte:

statie de transformare 110/MT kV; retea de linii electrice subterane de MT ce vor colecta puterea produsa de

turbine in statia de transformare 110/MT kV; retea de fibra optica pozata in acelasi sant ca si cablurile electrice subterane

de medie tensiune; Parcul eolian prin statia de transformare studiata in cadrul proiectului va debita enegia electrica produsa in reteaua electrica apartinand operatorului de distributie prin intermediul unei instalatii de conexiuni 110kV si a unui racord intrare - iesire dublu circuit din LEA 110kV d.c. Toplet - Drobeta Tumu Severin.

1.6.3.1. Linii electrice subterane MT (LES MT)

Lungimea totala a liniilor electrice subterane (LES) ce se construiesc in parcul eolian pentru evacuarea energiei electrice produsa de turbinele eoliene este de aproximativ 18.000 m. Asa cum s-a specificat traseul acestora va fi paralel cu drumurile de exploatare din interiorul parcului. Montarea cablurilor electrice se va face subteran la o adancime de minim 0,8 -1,0 m protejat cu strat de nisip si folii avertizoare. Cablurile se vor poza in linie cu distantieri intre faze si acolo unde subtraverseaza drumuri de acces se vor poza in tub de protectie pentru trafic tip PVCG ce va fi fixat in beton de ciment .

1.6.3.2. Statia de transformare MT/110 kV Statia se va amplasa pe teritoriul parcului eolian intre turbinele nr. 17 si nr. 18. Construirea acestei statii de transformare are scopul de ridicare a tensiunii din


Parc eolian Toplet

Pagina 38 din 165

reteaua interioara a parcului, la valoarea tensiunii retelei de evacuare a energiei electrice catre retelele exterioare de transport, care este de 110 kV. In procesul de construire a statiei de transformare avem doua parti distincte: a). Constructiile aferente:

- Construcţii metalice pentru susţinerea echipamentelor; - Fundaţii pentru echipamente; - împrejmuiri si porţi de acces; - Drumuri de acces interioare; - Clădire cu un regim de inaltime parter. b). Instalatiile electrice:

Staţia de transformare de 110/MT kV va avea in componenta in principal următorul aparataj: - transformator 110/MT kV; - o staţie 110 kV de tip exterior formata dintr-o celula bloc trafo-linie echipata cu: intreruptoare, separatoare, transformatoare de tensiune/curent, descarcatoare etc; - o staţie MT de tip interior formata din celule de MT; - bancuri de condensatori si bobine de reactant ape partea de MT; - rezistenta de tratare a neutrului pe MT; - transformator MT/0,4 kV pentru alimentarea serviciilor interne; - generator 0,4 kVpentru alimentarea serviciilor interne ca sursa de rezerva; - dulapuri circuite secundare; - Instalaţie de impamantare; - Instalaţie de paratrăsnete (inaltime de aprox. 20m);

- Instalaţie de iluminat, prize, aer conditionat si încălzire;

- sistem de securitate;


Parc eolian Toplet

Pagina 39 din 165

1.7. Descrierea etapelor proiectului

Proiectul va avea 3 etape si anume: construcţie, operare si dezafectare.

Nr. Etapa Detalierea activitatilor Durata

estimata Construirea drumurilor noi de acces către amplasament, modernizarea si consolidarea drumurilor de exploatare existente Degajarea terenului, pregătirea si organizarea şantierului Construirea platformelor de montaj Săparea fundaţiilor, lucrări de imbunatatire a solului si turnarea fundaţiilor Asamblarea si ridicarea turbinelor Instalarea echipamentelor electrice si a staţiei electrice Refacerea amplasamentului

1.

Constructie

Efectuarea testelor si intrarea in exploatare a turbinelor

1 an

Operare parc eolian 2. Operare întreţinere si reparaţii parc eolian

25 ani

Dezafectarea si evacuarea turbinelor eoliene, a structurii de susţinere, si a cablurilor

3. Dezafectare

Refacerea amplasamentului

1 an

Tabel 3: Graficul activitatilor caracteristice ale parcului eolian Toplet

1.7.1. Etapa de constructie (durata prevazuta de realizare este de 1 an) Amenajarea drumurilor de acces

Parcul eolian va necesita, printre altele, construirea si amenajarea corespunzătoare a cailor de acces la si de la amplasament, tinand cont de faptul ca se vor efectua transporturi cu gabarit mare. Vor fi folosite atat drumurile de exploatare agricola, modificate (consolidate si modernizate) pentru a permite accesul utilajelor, cat si drumuri nou construite, in interiorul parcelelor.

Accesul catre locatiile turbinelor se va face din drumul de exploatare existent din parc prin intermediul unor drumuri noi de acces. La intersecţiile dintre drumuri se vor construi racorduri pe direcţia de acces către turbine conform specificaţiilor de transport ale producătorului de turbine eoliene.

Drumurile de acces (existente) vor fi dimensionate cu lăţimea de aproximativ 5,0 m si raza de curbura in conformitate cu specificaţiile de transport ale furnizorului, pentru a putea fi circulate de maşini de mari dimensiuni. In interiorul parcelei lăţimea drumurilor noi de acces va fi de aproximativ 5,0 m.


Parc eolian Toplet

Pagina 40 din 165

Lungimea drumurilor existente, care vor fi modernizate este de 9700 m, iar lungimea drumurilor noi de acces va fi de 2300 m. Toate segmentele de drum care nu corespund specificatiilor de transport ale componenetelor turbinelor eoliene vor fi reabilitate/consolidate. Racordurile dintre drumuri vor respecta de asemenea specificatiile de transport ale producatorului de turbine.

Fig. 15: Drum nemodernizat existent in amplasament

Amenajarea si modernizarea drumurilor vor avea ca prioritate identificarea unor solutii cat mai ecologice cu scopul integrarii functionale si estetice a acestora. Se recomanda ca material de constructie piatra naturala si ca solutie pentru partea carosabila replantarea suprafetelor cu iarba.


Parc eolian Toplet

Pagina 41 din 165

Fig. 16: Drum modernizat existent in amplasament Principalele lucrari necesare amenajarii drumurilor vor consta in:

- curatarea si nivelarea terenurilor pentru realizarea cailor de acces la turbine si a platformelor.

- lucrari de scarificare executate cu autogrederul - asternerea pietrisului si compactarea acestuia.

Modernizarea drumurilor se realizeaza prin lucrari de pietruire, borduri din piatra naturala, rigola deschisa pentru un drum cu latime de 5,0 m.

Pe langa amenajarea drumurilor de acces la turbine, infrastructura drumurilor de acces va cuprinde si cele 18 platforme pentru calarea macaralei, platforme ce vor fi mentinute permanent pentru a asigura lucrarile de intretinere si interventiile necesare pe durata perioadei de operare a parcului. In dreptul fiecărei turbine eoliene se vor construi platforme de montaj din piatra compactată cu o suprafaţa de aproximativ 2000 mp. Ulterior construcţiei turbinelor, platformele de montaj vor deveni zone de mentenanta pentru asigurarea accesului si conditiilor de utilizare a mijloacelor de interventie.


Parc eolian Toplet

Pagina 42 din 165

Fig. 17: Infrastructura de drumuri aferenta parcului eolian Drumurile si platformele vor fi astfel amenajate incat sa suporte solicitarile maxime la care urmeaza a fi supuse. Conform specificatiilor de transport Vestas, pentru drumuri este nevoie de 17t/ax iar pentru platforme de 260kN/mp.


Parc eolian Toplet

Pagina 43 din 165

Lucrarile de amenajare si de intretinere a drumurilor in caz de deteriorare vor fi punctuale si in principiu se vor desfasura permanent. Pregatirea si organizarea santierului Organizarea de santier se va amplasa pe cele 2 platforme existente la turbinele deja construite, aflate in vecinatatea amplasamentului proiectului studiat. In organizarea de santier se vor asigura utilitatile: curent, electric, apa proaspata, apa menajera, spatiu depozitare, spatiu stocare deseuri, iluminat, paza, etc. Pentru nevoile personalului de executie, vor fi instalate toalete ecologice. Pe perioada lucrarilor de constructie, se vor amplasa temporar 3 containere termoizolante cu dimensiunile de 6m x 2,4m x 2,4m având funcţiunea de vestiar, birou, magazie. Suprafaţa unui container: 14.4 mp (6m x 2.4m). Pentru asigurarea consumului de apa se vor monta rezervoare de apa (de 1000l sau de minim 200l) cu aprovizionare zilnica de la care se vor alimenta spalatoarele din container pentru fiecare echipa de montaj turbine. Se va prevedea un bazin vidanjabil si mai multe rezervoare de apa menajera nepotabila (care se vor alimenta periodic, ori de cate ori este nevoie), containere de deseuri, pubele ecologice, doua cabine pentru paza asezate la intrarea in incinta organizarii, toalete ecologice amplasate in apropierea cabinelor pentru paza. Vor fi prevazute: extinctoare, pichete PSI dotate cu lada de nisip de 0,5 mc, lopeti, cangi, topoare, rangi P.S.I, galeti P.S.I. stingatoare P3. Cele 2 platforme pe care se amplaseza organizarea de santier vor fi imprejmuite cu gard de protectie. Curentul electric va fi asigurat fie cu generator cu rezervor propriu care va asigura o autonomie de 24h fie se va lua curent de la punctele de transformare aferente turbinelor. Daca pe una din platforme se vor amplasa containerele, cea de a doua platforma va fi folosita pentru depozitarea materialelor de constructii si parcarea utilajelor. Se va asigura iluminatul perimetral al locatiilor organizarii. Containerele vor fi dotate cu sistem de incalzire si aer conditionat iar comunicatiile se vor asigura prin telefonia mobila.

Construirea platformelor de montaj, lucrări de construcţii provizorii pentru depozitare materiale, echipamente

Platformele de montaj vor avea o structura asemănătoare cu cea a drumurilor nou construite. Suprafaţa unei platforme de montaj va fi de aproximativ 2000 mp. Se vor construi 18 platforme, cate una pentru fiecare turbina eoliana.


Parc eolian Toplet

Pagina 44 din 165

Pe aceste platforme urmează sa se desfăşoare procesele de preasamblare ale turbinei eoliene conform tehnologiei de montaj, precum si activităţile de montaj cu macarale de mare capacitate.

Asigurarea utilităţilor pe amplasament ■ Energia electrica 380/220V va fi asigurata prin intermediul unor grupuri

electrogene mobile. Alimentarea acestora cu combustibil se va face zilnic din rezervoare care se vor transporta cu auto speciale.

■ Apa necesara, destinata igienei personalului, se va asigura la spălătoarele containerelor din rezervorul de apa. Rezervoarele se vor alimenta săptămânal sau ori de cate ori este nevoie.

■ Comunicaţiile se vor realiza prin telefonie mobila.

Ulterior construcţiei turbinelor, platformele de montaj vor deveni zone de mentenanta pentru asigurarea accesului maşinilor de mentenanta.

Realizarea fundaţiilor, a lucrărilor de îmbunătăţire a solului Fundaţia din beton asigura preluarea eforturilor întregii construcţii. In general soluţia aleasa pentru realizarea fundaţiei depinde de structura geologica a solului. Turbinele eoliene se vor fixa la sol prin fundaţii cu diametrul de cca. 25 m, având aproximativ 5 m adâncime. Fundaţia turbinelor din acest proiect va fi subterana, tip radier general din beton armat, ocupând o suprafaţa de la 300 pana la 600 m2.

Montarea turnului metalic al turbinei se face pe acest radier prin intermediul unui inel metalic ancorat in fundaţie prin pretensionare. Prinderea turnului se va face cu ajutorul unor buloane pretensionate.

Saparea fundaţiei unei turbine se face in aproximativ 4 zile. Turnarea fundaţiei durează 1,2 zile. Se vor excava 2-3 fundaţii in acelaşi timp, in funcţie de numărul de utilaje ale constructorului. Dupa turnarea fundaţiei urmează 28 zile de repaos, necesare pentru intarirea betonului, timp in care se excavează si se toarnă alte fundaţii.

Sapaturile pentru fundaţii, drumuri, cabluri electrice se vor face mecanizat, cu excepţia locaţiilor unde este fibra optica.

Pamantul rezultat din excavari va fi sortat si depozitat pe categorii (solul vegetal va fi separat de restul pământului). Betonul va fi adus direct la amplasamentul turbinei cu betoniere etanşate si va fi turnat in fundaţie.

Dupa terminarea lucrărilor de construcţie a fundaţiilor, solul rezultat in urma săpăturii va fi reintrodus si compactat in fundaţie. Surplusul de sol (daca va ramane), va fi transportat in locuri indicate de Primaria Toplet.


Parc eolian Toplet

Pagina 45 din 165

Asamblarea si ridicarea turbinelor

Turbinele eoliene vor fi aduse pe amplasament din Portul Orşova, distanta medie de transport fiind de 5,7 km. Transportul turbinelor va fi făcut cu respectarea legislaţiei referitoare la transporturile agabaritice.

Turbinele vor fi ridicate cu ajutorul a doua macarale, una principala si una auxiliara. Macaraua principala va ridica componentele turbinei de pe platforma trailerelor, iar cea auxiliara va fi folosita pentru anumite componente si la ridicarea rotorului. Dupa instalarea unei turbine, macarele vor fi mutate pe amplasamentul următor. Timpul necesar ridicării complete a unei turbine este estimat a fi de 5-6 zile, aici fiind inclus si timpul necesar mutării macaralelor.

Referitor la zona de stocare- reprezentanţii firmei de furnizoare a turbinelor eoliene nu si-au propus sa stocheze componentele turbinelor pe amplasament. Componentele turbinei vor fi luate direct de pe trailer si asamblate. Palelele rotorului vor fi montate pe rand, direct pe rotor, nemaifiind necesara preasamblarea rotorului la sol.

Instalarea echipamentelor electrice

Cablurile subterane si fibra optica vor fi poziţionate in şanţuri; aceste şanţuri vor urmări pe cat posibil drumurile de acces. Cablurile vor fi aşezate pe un pat de nisip si apoi acoperite cu pământul rezultat din excavare. Amplasarea cablurilor se va face cu ajutorul unei maşini de săpare a şanţurilor urmata de o alta care va desfăşura cablul.

Lungimea cablurilor electrice subterane va fi de aproximativ 18.000 m.

Refacerea amplasamentului Din documentaţia tehnica a echipamentelor parcurilor eoliene rezulta ca suprafaţa ocupata de o turbina eoliana este intre 300 si 600 mp, care include atat turnul de montaj al turbinei cat si fundaţia pe care se montează aceasta.

Dupa finalizarea montării turbinelor, platformele utilizate nu vor reintra in circuitul agricol, fiind păstrate pentru eventualele lucrări de mentenanta; solul fertil decopertat in etapa de construire va fi folosit pentru refacerea amplasamentului.

In cazul in care va ramane sol fertil neutilizat, recomandam ca acesta sa fie dus pe alte terenuri fertile, terenuri indicate de Primăria Toplet, de care aparţin respectivele terenuri.


Parc eolian Toplet

Pagina 46 din 165

Efectuarea testelor si intrarea in exploatare

Inainte de intrarea in exploatare a parcului eolian, se vor efectua o serie de teste (probe tehnologice) care sa confime ca turbinele funcţionează in parametrii specificaţi. Realizarea statiei de transformare, a liniei de MT si a liniei de 110 kV.

Pe partea de construcţii in cadrul staţiei de transformare se vor realiza următoarele obiecte:

- Construcţii metalice pentru susţinerea echipamentelor; - Fundaţii pentru echipamente (excavarea fundatiilor aferente cladirii statiei de transformare si a transformatoarelor, armarea fundatiei cu armaturi de otel-beton, turnarea betonului in fundatie); - Instalarea transformatoarelor si a echipamentelor electrice cu ajutorul macaralei; - împrejmuiri si porţi de acces; - Drumuri de acces interioare; - Clădire cu un regim de inaltime parter Transportul materialelor de constructie Avand in vedere amploarea lucrarilor si mijloacelor materiale necesare amenajarii unui parc eolian, volumul de transport pe durata executiei lucrarilor de constructie este unul foarte semnificativ. In sinteza, necesarul de transporturi in vederea realizarii parcului studiat cuprinde urmatoarele: Materialele de constructii: nisip, balast, pietris, piatra concasata sortata,

utilizate pentru amenajarea drumurilor de acces, platformelor de montaj si fundatiilor. Aceste materiale vor fi aprovizionate de la furnizori situati in afara amplasamentului parcului eolian si furnizate direct la punctele de lucru din santier.

Pamant rezultat din excavatii, inclusiv a celui vegetal rezultat din sapatura pentru fundatia celor 18 turbine. Stratul de pamant fertil se va depozita separat in vecinatatea amplasamentului urmand a fi refolosit pentru reabilitare.

Armaturi din otel, beton si alte materiale de constructie auxiliare pentru fundatiile turbinelor eoliene si ale statiei de transformare. Acestea vor fi aprovizionate de la furnizori situati in afara amplasamentului parcului eolian si furnizate direct la punctele de lucru din santier.

Partile componente ale turbinelor eoliene care vor fi transportate cu ajutorul trailerelor de mare capacitate, de la Portul Orsova direct pe amplasamentul fiecarei turbine si care vor fi depozitate temporar pe o platforma de asamblare situata in imediata vecinatate a platformei de montaj.


Parc eolian Toplet

Pagina 47 din 165

Echipamentele, materialele si instalatiile electrice necesare realizarii retelelor electrice si statiei de transformare 1.7.2. Etapa de operare (durata prevazuta este de 25 de ani)

Activitatea de baza in cadrul acestei etape o reprezinta productia de energie electrica si furnizarea acesteia in Sistemul Energetic National.

Operare

Turbinele au un grad ridicat de automatizare, sistemul de control al turbinelor permiţând monitorizarea datelor de la distanta. Turbinele instalate in parcul eolian de la Toplet sunt programate sa pornească atunci cand viteza vântului atinge 3,5 m/s si sa se oprească in momentul cand viteza vântului depăşeşte 25 m/s. Turbinele funcţionează la parametrii specificaţi daca temperatura mediului ambiant se încadrează in limitele -20° C/+400 C.

Turbinele vor funcţiona 24 ore/zi, excepţie facand perioadele in care condiţiile meteorologice sunt nefavorabile, sau in care sunt necesare activităţi de intretinere programate (revizii tehnice periodice) sau neprogramate (defecţiuni la reţeaua electrica, înlocuire piese de schimb etc).

In timpul vânturilor puternice si a perioadelor cu inghet turbinele vor fi oprite automat prin micşorarea unghiului de înclinare al palelor si declanşarea sistemului de frânare. Intreţinere si reparaţii Lucrari de inlocuire a elementelor uzate si deteriorate, activitati principale:

- Verificarea la intervale regulate a componentelor turbinelor aflate in rotire pentru identificarea zgomotelor anormale si a functionarii necorespunzatoare.

- Verificarea componentelor metalice in vederea tratarii ruginei. - Verificarea si schimbarea uleiului utilizat la ungerea componentelor aflate in

rotire. - Lucrari de reparatii ale componentelor turbinelor.

Conform recomandărilor producătorului, turbinele vor necesita o revizie tehnica anuala. Perioada de schimbare a uleiului va fi la 3-5 ani. Materialele necesare pentru intretinerea turbinelor vor fi aduse in funcţie de necesitaţi, evitandu-se astfel stocarea acestora in zona parcului eolian. In cazul apariţiei unor defecţiuni tehnice, sistemul de monitorizare al turbinelor va avertiza automat personalul desemnat cu remedierea acestora.


Parc eolian Toplet

Pagina 48 din 165

Lucrările de intretinere periodica ale unei turbine durează aprox. 2-3 zile, in funcţie de numărul de personal implicat. Aceste lucrări pot include: schimbul periodic de ulei si lubrifierea echipamentului, verificarea si calibrarea echipamentului, teste detaliate ale partilor turbinelor cum ar fi palele, transmisia, cutia de viteze, sistemul de răcire al generatorului, etc. Reviziile programate si înlocuirea partilor componente pot avea loc la interval de 5, 10 sau 15 ani, in funcţie de piesele necesar a fi înlocuite. Intreţinerea drumurilor de acces poate fi solicitata mai des.

Monitorizarea computerizata a turbinelor printr-un sistem de monitorizare si control a proceselor, tip SCADA (supervisory control and data acquisition), va fi continua, 24/7/365.

1.7.3. Etapa de dezafectare

Dezafectarea turbinelor, a structurii de susţinere, a staţiei de transformare si a cablurilor electrice

In etapa de dezafectare a structurilor parcului eolian se vor realiza aceleaşi activităţi ca si in cazul asamblării acestora, dar in sens invers. Se vor demonta mai intai componentele electronice si cablurile electrice si ulterior nacela, segmentele turnului si rotorul. Toate componentele se vor cobori pe măsura demontării lor, prin mijloace mecanizate si pregătite pentru transport.

Se recomanda întocmirea un plan de dezafectare ce va fi supus analizei de către autorităţile relevante inainte de începerea efectiva a lucrărilor de dezafectare.

In general durata de exploatare rentabila a unei turbine noi este de 25 de ani. Perioada de funcţionare a proiectului este planificata a fi de aproximativ 25 ani. Principalele etape in procesul dezafectării parcului eolian, respectiv a staţiei de transformare sunt:

• întocmirea planului de dezafectare si reglementarea activităţilor de demontare/dezafectare de către autorităţile competente;

• Demontarea/dezafectarea structurilor supraterane (turbine eoliene, staţie electrica, linii electrice subterane);

• Componentele aflate la o adâncime mai mare de 1 m vor ramane pe amplasament, pentru a reduce perturbarea mediului inconjurator;

• Refacerea amplasamentului pana la cota terenului natural si reintroducerea lui in circuitul agricol;


Parc eolian Toplet

Pagina 49 din 165

Cablurile subterane ce alcătuiesc reţeaua colectoare a parcului eolian, respectiv cele aferente staţiei de transformare, fiind la adâncimea de 1 m in pamant, vor ramane pe amplasament, dupa scoaterea acestora de sub tensiune, pentru a minimiza impactul asupra componentelor de mediu. Dezafectarea platformelor de montaj se va face astfel: • îndepărtarea mecanica a stratului de balast si incarcarea direct in mijloacele de

transport; • Transportarea materialului rezultat in locurile de depozitare stabilite;

• Transportarea pământului vegetal la suprafaţa decopertata;

• Inierbarea suprafeţei respective.

Refacerera amplasamentului Dupa dezafectarea si evacuarea de pe amplasament a componentelor parcului eolian, amplasamentul va fi reabilitat. Se vor dezafecta drumurile noi de acces, fundaţiile si platformele turbinelor eoliene, staţia de transformare si cablurile electrice, terenurile respective vor fi aduse la starea iniţiala.

Este necesar ca toate materialele considerate periculoase pentru calitatea mediului sa fie manevrate prin proceduri adecvate si înlăturate prin intermediul unor contractori autorizaţi.

1.8. Informatii privind productia si resursele energetice folosite in scopul productiei

Parcul eolian este destinat productiei de energie electrica, resursa folosita fiind energia cinetica a vantului. Luand in considerare ca se prevede instalarea a 18 turbine, cu o putere totala instalata de 54 MW, productia de energie electrica estimata a se obtine este de aproximativ 151 GWh/an, la un factor de putere de 32% (2.800 ore de functionare pe an).

1.9. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice, utilizate in activitatea propusa

In activitatea de productie propusa, nu se folosesc substante sau preparate chimice. ”Materia prima” o constituie energia cinetica a maselor de aer in miscare, ca urmare a fenomenelor meteorologice cunoscute. Acestea au temperaturi, mase si volume diferite, astfel inducandu-se presiuni diferite in zone adiacente. Practic, se


Parc eolian Toplet

Pagina 50 din 165

recupereaza si se transforma in energie electrica circa 30% din energia cinetica a volumului de aer ce trece prin palele aerogeneratorului. Produse si subproduse obtinute si destinatia acestora Singurul produs obtinut din exploatarea parcului eolian este energia electrica. Luand in calcul puterea instalata de 54 MW si un regim anual de functionare de 2.800 de ore echivalente, productia anuala prognozata va fi de circa 151 GWh anual, daca vom considera si pierderile si consumul propriu. Intreaga cantitate de energie va fi injectata in Sistemul Energetic National – SEN.

1.10. Surse de poluanti. Informatii despre poluantii fizici, chimici si biologici, generati de activitatea propusa Sursele de poluanti identificate in cadrul proiectului analizat sunt urmatoarele:

- Lucrari de constructii si amenajare executate pentru realizarea parcului eolian, care genereaza urmatorii poluanti: praf, emisii de gaze de la arderea combustibililor auto, zgomot si vibratii, scurgeri accidentale de produse petroliere, deseuri nepericuloase/periculoase din constructii.

- Turbinele eoliene in functiune, care pot genera urmatorii poluanti si/sau factori de disconfort: zgomot si vibratii, unde electromagnetice, scurgeri accidentale de produse petroliere, umbrire si umbrire intermitenta.

- Statia de transformare: unde electromagnetice, scurgeri accidentale de produse petroliere.

- Lucrari de dezafectare, care genereaza urmatorii poluanti: praf, emisii de gaze de la arderea combustibililor auto, zgomot si vibratii, scurgeri accidentale de produse petroliere, deseuri nepericuloase/periculoase din constructii.

1.10.1. Surse de poluanti ai factorului de mediu aer In fazele de constructie si demolare factorul de mediu aer va fi afectat de poluare cu praf de la lucrarile de terasamente si de la transporturi, emisii de gaze de la arderea combustibililor auto, zgomot si vibratii. In etapa de functionare a parcului eolian, in aer nu se produc emisii de praf sau de poluanti gazosi.

1.10.2. Surse de poluanti ai factorului de mediu apa Lucrarile de realizare a parcului eolian nu influenteaza regimul apelor de suprafata sau subterane din zona. In timpul functionarii parcului eolian, episoade de poluare accidentala pot proveni de la statia de transformare pentru ridicarea tensiunii sau de la turbinele eoliene.


Parc eolian Toplet

Pagina 51 din 165

De la statia de transformare, accidental s-ar putea produce scapari de ulei din zona unitatilor de transformare si a bobinei de compensare. In scopul protejarii mediului inconjurator apele pluviale colectate in cuvele trafo vor fi directionate catre reteaua de receptie hidrografica, numai dupa trecerea acestora prin separatorul de produse petroliere. Apele rezultate din precipitatii impreuna cu eventualele pierderi de ulei din zona transformatorului, autotransformatoarelor, bobina de compensare vor fi colectate, tratate si eliminate. Separatorul va fi dotat cu trapa colectoare de namol si dispozitive de siguranta. Apa evacuata de pe platforma statiei de transformare trebuie sa respecte indicatorii prevazuti in normativul NTPA 001/2002. De la turbinele eoliene, accidental s-ar putea produce scapari de ulei cu ocazia lucrarilor de interventii pentru reparatii si mentenanta. Pentru a preveni posibila poluarea se vor respecta toate normele tehnice prevazute pentru asemenea interventii, iar in cazul producerii unor scurgeri pe sol sau in ape, se vor utiliza materiale absorbante.

1.10.3. Surse de poluanti ai factorului de mediu sol/subsol In timpul lucrarilor de constructie, episoade de poluare accidentala pot proveni de la functionarea utilajelor de constructii si a mijloacelor de transport, de la gestiunea necorespunzatoare a deseurilor din constructii. In timpul etapei de operare a parcului, episoade de poluare accidentala pot proveni de la statia de transformare pentru ridicarea tensiunii sau de la turbinele eoliene. De la statia de transformare, accidental s-ar putea produce scurgeri de ulei electroizolant la montarea echipamentelor noi, respectiv la demontarea echipamentelor in cazul interventiilor pentru reparatii; scurgeri de ulei electroizolant in timpul functionarii transformatorului, autotransformatoarelor, bobinei de compensare. De la turbinele eoliene, accidental s-ar putea produce scapari de ulei pe sol cu ocazia lucrarilor de interventii pentru reparatii si mentenanta. Pentru a preveni posibila poluarea se vor respecta toate normele tehnice prevazute pentru asemenea interventii, iar in cazul producerii unor scurgeri pe sol, se vor utiliza materiale absorbante, putandu-se recurge chiar la indepartarea si tratarea stratului de sol afectat.

1.10.4. Surse de poluanti ai factorului de mediu asezarile umane In timpul lucrarilor de constructie a parcului eolian, sursele de poluare a asezarilor umane sunt reprezentate de traficul auto daca acesta se desfasoara prin interiorul sau in imediata vecinatate a localitatilor, si functionarea utilajelor de constructii daca acestea opereaza in vecinatatea zonelor locuite. Intensitatea poluarii din aceste surse depinde foarte mult de starea infrastructurii de transport, de starea tehnica a


Parc eolian Toplet

Pagina 52 din 165

utilajelor si a mijloacelor de transport precum si de respectarea masurilor tehnice/tehnologice prevazute pentru realizarea activitatilor. Pentru prevenirea poluarii asezarilor umane se prevede respectarea unor distante minime de siguranta privind amplasarea constructiilor definitive sau provizorii (pentru exemplificare, localităţile cele mai apropiate de zona proiectului sunt următoarele: Toplet, aflata la aprox. 1,3 km; Birza, la aprox. 1,90 km; Orşova, la aprox. 2 km; Ilovita, la aprox. 3,6 km), respectarea programelor orare de liniste, utilizarea metodelor de lucru si a dotarilor tehnice corespunzatoare, in scopul protectiei factorilor de mediu. Pentru domeniul proiectului analizat, Legea nr. 13/2007 a energiei electrice si reglementarile ANRE stabilesc setul de masuri minim obligatorii privind delimitarea zonelor de protectie si siguranta aferente capacitatilor energetice. Prin respectarea acestor prevederi, lucrarile de executie si activitatea parcului eolian nu au un impact semnificativ asupra asezarile umane si altor obiective de interes public din vecinatate.

1.10.5. Poluanti fizici 1.10.5.1. Zgomot

In timpul lucrarilor de constructie In timpul desfasurarii lucrarilor de constructie utilajele de santier si mijloacele de transport produc zgomot specific, fara insa a produce nivele de vibratii semnificative. Din experienta altor lucrari de constructie similare, nivelul de zgomot este variabil, in jurul valorii de pana la 90db.(A) la sursa, valorile mai mari fiind inregistrate la utilajele terasiere: excavatoare, buldozere, incarcatoare frontale si autogredere. Autobasculantele care deservesc santierul si strabat localitatile pot genera niveluri echivalente de zgomot raportate la o perioada de 24 ore, de cca. 50 dB(A). Pentru a nu se depasi aceste valori enuntate, traseul mijloacelor de transport greu se stabileste pe sectoarele unde nu exista locuinte sau constructii destinate cazarilor colective. Pentru utilajele stationare si pentru cele de decopertare, se iau masuri ca acestea sa indeplineasca normele de zgomot impuse de normativele in vigoare. In interiorul zonelor de lucru, nivelul de zgomot inregistreaza temporar valori ridicate, ceea ce impune luarea masurilor de protectie corespunzatoare.

In ceea ce priveste statia de transformare MT/110 kV, atat in perioada executiei lucrarilor de constructie cat si in functionarea uzuala, nivelul de zgomot la limita incintei statiei de transformare va respecta valoarea maxima prevazuta de STAS 10009/1988 - Acustica Urbana. Pe perioada constructiei instalatiilor noi, nu se intrevad situatii in care sa apara niveluri de zgomot peste valorile normate.


Parc eolian Toplet

Pagina 53 din 165

Pe perioada functionarii in statie se inregistreaza un zgomot de fond datorita transformatoarelor precum si datorita descarcarilor corona, la un nivel nesemnificativ. Echipamentele montate in statia MT/110 kV Toplet sunt prevazute sa respecte normele stabilite prin Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006. Potrivit reglementarilor mentionate, nivelul de zgomot produs de aceste echipamente la locurile de munca trebuie sa se incadreze in limita de 87 dB(A) la 1m de echipament; In aceste conditii, in zona celei mai apropiate asezari umane, nivelul de zgomot masurat la 3m de fatada celei mai apropiate cladiri de locuit si la 1,5m inaltime de sol (conform STAS nr.10009/1988 si Ordinului Ministerului Sanatatii nr.536/1997), nu va depasi valorile maxime Lech=50 dB(A) intre orele 6,00-22,00 si Lech=40 dB(A) intre orele 22,00- 6,00.

In etapa de operare a parcului eolian Zgomotul produs in timpul functionarii, reprezinta una dintre principalele cauze ale poluarii mediului produsa de functionarea turbinelor eoliene. Zgomotul produs de turbinele eoliene constituie una dintre cele mai studiate forme de impact ale acestei tehnologii. Zgomotul, ca factor poluant, poate fi masurat si prognozat in mod rezonabil. Turbinele eoliene produc doua tipuri de zgomot: a) mecanic, de la cutiile de viteza si generatorul electric si b) aerodinamic, de la miscarea palelor. In cazul turbinelor eoliene moderne, zgomotul mecanic a fost practic eliminat prin utilizarea unor materiale de izolare foarte eficiente a nacelei, astfel incat zgomotul aerodinamic ramane principala forma de zgomot si depinde de viteza maxima a vantului. Designul turbinelor moderne a fost optimizat astfel incat zgomotul aerodinamic sa fie redus. Aceasta reducere poate fi obtinuta in doua moduri: a) prin scaderea vitezei de rotatie sub 65 m/s la varful paletei si b) folosind ”pitch control” care permite rotirea paletelor in lungul axei longitudinale. Intr-o locatie data, zgomotul din interiorul sau din jurul unui parc eolian poate varia considerabil, in functie de o serie de factori care includ modul de dispunere a turbinelor in cadrul parcului eolian, de un model anumit al turbinelor utilizate, de topografia sau de forma terenului, de viteza si directia vantului si de zgomotul de fond. Factorii cu cea mai mare influenta asupra propagarii zgomotului sunt distanta dintre receptor si sursa de zgomot, precum si tipul de sursa de zgomot. Emisia de zgomot a unei turbine eoliene creste odata cu cresterea vitezei vantului, insa zgomotul de fond va creste mai repede decat zgomotul produs de turbinele eoliene, tinzand sa mascheze zgomotul produs de acestea la viteze ale vantului mai mari. De asemenea, nivelul zgomotului scade odata cu cresterea distantei fata de turbinele eoliene. Nivelul de zgomot poate fi masurat si prezis cu precizie cu ajutorul echipamentelor si al metodologiei standardizate (standarde ISO, etc.), dar atitudinea publica fata de zgomot depinde foarte mult de perceptie.


Parc eolian Toplet

Pagina 54 din 165

In cazul proiectarii si realizarii unui viitor parc eolian, prognozarea nivelului de zgomot este de cea mai mare importanta in vederea evaluarii impactului acestuia. In tabelul urmator, sunt prezentate date privind nivelul de zgomot generat de turbinele eoliene comparativ cu alte activitati curente. Nr.crt. Sursa/Activitate Nivel de zgomot (dB)

1. Prag de audibilitate 0 2. Zgomot de fond nocturn, in mediu rural 20 – 40 3. Dormitor 35 4. Parc eolian, la distanta de 350 m 35 – 45 5. Automobil, la viteza de 65 km/h si o distanta

de 100 m 55

6. Birou, in timpul orelor de lucru 60 7. Conversatie 60 8. Camion, la viteza de 50 km/h si o distanta de

100 m 65

9. Trafic urban 90 10. Ciocan pneumatic, la o distanta de 7 m 95 11. Avion cu reactie, la distanta de 250 m 105 12. Prag de durere 140

Sursa CIEMAT (Centro de Investigaciones Energeticas Medio Ambientales y Tecnologicas)

Tabel 4: Nivelul comparativ al zgomotului provenind de la diverse activitati

In documentatia tehnica a turbinei Vestas V112-3,0 MW se precizeaza un nivel maxim de zgomot, la inaltimea de 10 m deasupra solului, de 97,5 dB(A) pentru o viteza a vantului de 4 m/s si 106,5 dB(A) pentru o viteza a vantului de 8 m/s. Se constata ca la viteza a vantului egala sau mai mare de 8 m/s sunetul ambiental mascheaza in general in proportie hotaratoare pana la mascarea completa a zgomotului produs de turbina. Sistemul OptiSpeed cu care este dotata turbina reduce substantial emisia de zgomot prin reglarea vitezei de rotatie a palelor functie de conditiile de vant, iar utilizarea sistemului de supraveghere si control SCADA ajustarile necesare functionarii optime a echipamentelor este asigurata in timp real si de la distanta prin Sistemul VestasOnline® Business. Acest sistem permite optimizarea nivelurilor de productie, monitorizarea functionarii si generarea rapoartelor detaliate si personalizate din orice amplasament din lume, in timp ce controlerul pentru centrala din sistem asigura reglarea activa si reactiva a puterii si, controlul tensiunii si al cresterilor bruste de putere. De asemenea, include o gama larga de functii de administrare si monitorizare, care permit controlul centralei eoliene la fel ca al unei centrale conventionale.


Parc eolian Toplet

Pagina 55 din 165

1.10.5.2. Radiatii electromagnetice

Generatoarele de electricitate produc radiatii electromagnetice care pot sa aiba influenta negativa asupra organismelor vii, insa nivelele de radiatii care vor fi produse de parcurile eoliene sunt reduse. Radiatia electromagnetica de la turbine este generata la inaltimea miezului acestora, iar radiatia de la transformatoare / substatii este generata la nivelul solului. Instalatiile electrice aflate sub sarcina emit radiatii electromagnetice caracterizate prin vectorii (parametrii): − E = intensitatea campului electric, − B = inductia magnetica. In timp ce campul electric este atenuat de orice structura naturala sau construita (vegetatie, constructii, etc.), componenta magnetica nu este sensibil diminuata de obstacole, in schimb se atenueaza cu distanta fata de sursa. Din masurarile efectuate cu ocazia altor lucrari similare, la statii electrice, au rezultat urmatoarele concluzii: − valorile lui B (componenta cea mai periculoasa a campului electromagnetic) se situeaza mult sub norme, indiferent de nivelul tensiunii; − personalul care efectueaza lucrarile de executie nu este expus la radiatiile electromagnetice intrucat acestea se desfasoara cu instalatiile scoase de sub tensiune; − ca masura de protectie a personalului de exploatare dar mai ales a personalului de mentenanta care va executa lucrari in zona instalatiilor sub tensiune, la punerea in functiune a statiei, se vor efectua masurari pentru a verifica valorile practice ale parametrilor campului electromagnetic; − zonele in care parametrii campului electromagnetic depasesc valorile normate vor fi marcate vizibil iar personalul va fi instruit astfel ca sa-si limiteze la minimum durata de stationare in zonele respective; − masurile prevazute pentru paza si supravegherea accesului in statie a persoanelor neautorizate si distanta considerabila a acesteia fata de zona locuita, asigura o protectie suficienta a populatiei fata de expunerea la radiatiile electromagnetice. Echipamentele si materialele de circuite primare propuse asigura un nivel redus de pierderi corona, datorita formelor geometrice specifice pentru inalta tensiune. Conform “Normelor specifice de securitate a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice”, aprobate cu Ordinul Ministrului Muncii si Solidaritatii Sociale nr. 275/17.06.2002, valorile maxime admisibile pentru expunerea personalului la radiatiile electromagnetice sunt : − pe schimb de lucru: 10 kV/m (pentru intensitatea campului electric –E) si 500 μT (pentru inductia magnetica-B); − la durate scurte de expunere: 30 kV/m (pentru E) si 5000 μT (pentru B);


Parc eolian Toplet

Pagina 56 din 165

Conform Ordinului Ministrului Sanatatii si Familiei nr. 1007/13.12.2003, valorile maxime admisibile pentru expunerea populatiei la campuri electromagnetice cu frecventa de 50 Hz sunt: 5 kV/m (pentru E) si 100 μT (pentru B). In concluzie, luand in considerare ca radiatia scade cu distanta fata de sursa si, deoarece, cea mai apropiata rezidenta este la peste 1300 m de perimetrul parcurilor eoliene, nu se vor produce impacturi semnificative. Interferenta electromagnetica Toate structurile mari, mobile pot produce interferente electromagnetice. Centralele eoliene pot cauza aceste interferente prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atat semnalul direct cat si cel reflectat. Interferenta se produce deoarece semnalul reflectat este intarziat din doua motive: datorita efectului Doppler (datorat rotirii palelor) si datorita lungimii de unda a frecventelor proprii ale turbinei. Interferenta este mai puternica in cazul materialelor metalice si mai slaba in cazul lemnului sau materialelor epoxidice. Palele moderne sunt realizate dintr-un amestec de fibra de sticla si materiale compozite si sunt partial transparente la undele electromagnetice. Pot fi afectate de interferenta electromagnetica semnalele pentru radio, televiziune, comunicatia radio celulara folosite pentru comunicarea civila si militara, sau alte sisteme de control ale traficului aerian sau naval. Desi nu exista nici o garantie ca proiectul determina interferente electromagnetice, proiectele eoliene din Statele Unite nu au intampinat acest tip de probleme.

1.10.5.3. Umbrirea intermitenta Spre deosebire de umbrirea statica data de un obiect fix (constructii monumentale, vegetatie ampla, etc.) rotorul in miscare al turbinei va genera o umbra mobila, intermitenta. Aspectul acestui tip de umbrire depinde de pozitia geografica, de pozitia soarelui (functie de sezon, ora din zi) si conditiile meteorologice (soare sau innourat). Acest efect de umbrire, in cazul parcului studiat, nu este stanjenitor pentru oameni, deoarece nu sunt amplasate locuinte in apropiere, locatiile turbinelor fiind situate in totalitate in extravilan.

1.11. Alternative studiate in cadrul proiectului Anterior elaborării proiectului parcului eolian, au fost analizate comparativ unele variante de amplasament, si variante de solutii tehnice/tehnologice de realizare a scopului proiectului: alternative privind sursa de energie utilizabila (eolian vs fotovoltaic); alternative de putere a turbinelor disponibile pe piata.


Parc eolian Toplet

Pagina 57 din 165

1.11.1. Alternativa „zero” sau „nici o actiune” Alternativa „zero” reprezinta ipostaza in care proiectul studiat sau vreun alt proiect nu s-ar realiza in domeniul scopului prezentului proiect (producerea unei anumite cantitati necesare de energie electrica) sau in arealul geografic vizat. Aceasta alternativa studiata constituie elementul de referinta fata de care se compara celelalte alternative studiate pentru diferitele optiuni de realizare ale proiectului. Principalele forme de impact asociate adoptarii alternativei „zero” sunt:

- mentinerea situatiei actuale a zonei, respectiv infrastructura nedezvoltata si nemodernizata, iar din punct de vedere al factorilor de mediu, mentinerea dinamicii negative a eroziunii solului, continuarea poluarii apelor si solului prin scurgeri si infiltrari de la depozite necontrolate de deseuri;

- pierderea sprijinului pentru dezvoltarea unei instalatii moderne de producere a energiei din surse regenerabile, conforma cu principiile dezvoltarii durabile;

- pierderea oportunitatii de a conserva sau imbunatati conditiile ecologice din zona;

- continuarea depopularii zonei, ca urmare a migrarii populatiei in cautare de locuri de munca.

1.11.2. Alternative de amplasare si de proiectare In acest caz, s-au analizat mai multe zone din vecinătatea comunei Toplet, in care exista terenuri libere de alte constructii, existand si posibilitatea accesarii terenurilor prin contracte cu proprietarii. Din aceste puncte de vedere, s-a constatat existenta mai mult decat a unei singure variante de amplasament a parcului eolian. Ceea ce a condus la decizia de selectare a amplasamentului actual sunt rezultatele masuratorilor potentialului eolian din zona care au estimat ca acest amplasament este favorabil pentru folosinta dorita. Din punct de vedere al factorilor de mediu, amplasamentul selectat pentru construirea parcului eolian respecta conditiile privind distantele de siguranta fata de zonele/obiectivele protejate, si privind nivelul de impact asupra elementelor definitorii ale mediului natural si antropic din zona, cu conditia respectarii masurilor prevazute in proiectele tehnice si in studiile de mediu.

1.11.3. Alternative privind capacitatea turbinelor

S-a analizat posibilitatea folosirii de turbine eoliene cu puteri instalate mai mici sau mai mari de 2.5 MW.

Pe baza experienţei internaţionale se demonstreaza ca, atunci cand este posibil, sunt de preferat turbinele de puteri mari in locul celor mai mici. La o prima analiza, turbinele de putere inferioara avand dimensiunile fizice mai reduse, ar avea un


Parc eolian Toplet

Pagina 58 din 165

impact mai redus asupra mediului, atat din punct de vedere al impactului asupra biodiversitatii cat si din punct de vedere vizual. Se constata totusi ca datorita vitezelor de rotatie a palelor care este cu atat mai redusa cu cat dimensiunile acestora sunt mai ample, turbinele mai mari sunt mai „prietenoase” cu mediul. Se constata de asemenea ca intreaga infrastructura care deserveşte un parc eolian constituit din turbine mai mici poate fi mult mai larga, iar numarul de turbine necesare pentru realizarea aceleasi productii de energie electrica este mai mare, ceea ce nici din punct de vedere economic nu este optim. De asemenea, lucrările de construire a infrastructurii de acces si a celei de colectare si transmitere a energiei, precum si suprafeţele de terenuri solicitate ar fi mai mari, si ca urmare amprenta proiectului asupra mediului ar fi mai semnificativa. Din aceste motive, titularul proiectului a optat pentru construirea unui număr mai mic de turbine eoliene, dar de putere mai mare (3 MW), in locul alternativei unui număr mai mare de turbine eoliene de dimensiuni mai mici, dar cu puteri mai reduse (2.5 MW sau mai mici).

1.11.4. Alternative tehnologice de producere a energiei electrice

In acest caz s-au luat in considerare alternativele producerii de energie electrica cu ajutorul turbinelor eoliene (energia eoliana) si cea produsa cu ajutorul panourilor fotovoltaice (energia solara).

Rezultatul analizei se bazează pe valorile unor parametri specifici, estimaţi pentru condiţiile locale (distribuţia Weibull vs. Radiaţia solara), care sunt necesari in cazul comparării unor sisteme de conversie a energiei regenerabile. Analiza celor doua alternative s-a bazat pe impactul potenţial major asupra solului generat de orice investiţie si anume, gradul de ocupare al terenului. Impactul generat de producerea de energie cu ajutorul turbinelor eoliene asupra solului, respectiv asupra gradului de ocupare a terenului este mai mic decât cel produs de producerea de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice. (Au fost luate in consideraţie doar panourile fotovoltaice fixe (fara dispozitiv de urmărire a mişcării soarelui), montate intr-un unghi optim latitudinilor regiunii Banat)

In tabelul de mai jos se prezintă comparativ, gradul de ocupare a terenului exprimat prin suprafaţa de teren necesara pentru producerea unei unităţi de energie (ha/MW), in condiţiile specifice ale unui amplasament situat in regiunea sud-vestica.


Parc eolian Toplet

Pagina 59 din 165

Gradul de ocupare al

terenului Turbine eoliene de 2,5 – 3

MW Panouri fotovoltaice fixe

Suprafata fundaţie (rrf*) circa 300-600 mp – Suprafata platforma de

montaj (mp) circa 800-2100 mp –

Suprafata de teren (platforme de montaj + fundaţie) (mp/MW)

circa 367 – 900 mp circa 5000 mp

Tabel 5: Analiza comparativa a gradului de ocupare a terenului

Un alt avantaj al generării energiei electrice cu ajutorul turbinelor eoliene consta in posibilitatea de a continua desfasurarea activităţilor in jurul turbinelor, in special cele privind cultivarea terenului sau pasunatul. In cazul producerii energiei cu ajutorul panourilor fotovoltaice, de cele mai multe ori este necesara scoaterea întregii suprafeţe de teren din circuitul agricol si numai in anumite situaţii este posibila acceptarea pasunatului. Concluzii: Alternativa de realizare a unui parc eolian amplasat in extravilanul comunei Toplet este acceptabila in comparatie cu a nu intreprinde „nici o actiune”, sau cu celelalte variante alternative analizate si prezentate anterior. Rezulta ca alternativa optima aleasa a fost:

- inceperea cat mai curand a activitatilor imediat dupa obtinerea tuturor actelor de reglementare necesare;

- amplasarea parcului eolian pe teritoriul administrativ al comunei Toplet; - organizarea de santier realizata pe un singur amplasament situat in afara

parcului, iar in interiorul parcului lucrarile vor fi executate in puncte de lucru organizate pe durata executiei fiecarei turbine, intrucat se reduc suprafetele afectate temporar, se poate realiza un management eficient al deseurilor iar pentru beneficiar scad costurile de amenajare.

Astfel, in varianta aleasa, se vor monta 18 turbine VESTAS V112 - 3MW, de unde energia electrica este transportata prin reteaua interioara subterana de medie tensiune (LES-MT), la statia de transformare pentru ridicarea tensiunii MT/110 kV, si in continuare la statia electrica de conexiune prin care se furnizeaza energia produsa in cadrul parcului, in linia de inalta tensiune din SEN.


Parc eolian Toplet

Pagina 60 din 165

1.12. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate, zone de protectie sanitara

In prezent, terenul din arealul parcului eolian este utilizat ca pasune. Se observa ca din cauza problemelor economice si sociale/demografice ale zonei suprafetele de pasune sunt partial utilizate sau ingrijite corespunzator.

Fig. 18: Pasune partial intretinuta Pe amplasament nu exista valori naturale, istorice, culturale, arheologice sau zone de protectie sanitara. Zona studiata pentru amplasamentul proiectului este situata partial in areale naturale protejate – Parcul Natural Portile de Fier, in zona de dezvoltare durabila a acestuia. Pe zona de suprapunere cu Parcul Natural Portile de Fier, parcul eolian se suprapune si cu siturile ROSCI0206 Portile de Fier si ROSPA0080 Muntii Almajului – Locvei.


Parc eolian Toplet

Pagina 61 din 165

Fig. 19: Amplasarea parcului eolian in raport cu siturile retelei Natura 2000/ROSCI


Parc eolian Toplet

Pagina 62 din 165

Fig. 20: Amplasarea parcului eolian in raport cu siturile retelei Natura 2000/ROSPA

Nu au fost identificate situri arheologice in zona.


Parc eolian Toplet

Pagina 63 din 165

1.13. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului Cel mai recent plan de urbanism general - PUG al comunei Toplet a fost realizat la nivelul anului 2000, fiind adoptat prin HCL nr. 37/19.12.2000. In conformitate cu Certificatul de urbanism nr. 389 din 10.10.2011, emis de Consiliul Judetean Caras Severin, folosinta actuala a terenului este de teren cu destinatie agricola, respectiv pasune si drumuri de utilitate publica. Preliminar intocmirii proiectului de investitie al parcului eolian, Consiliul Local Toplet a adoptat planul de urbanism zonal ’’Parc eolian Toplet’’ promovat de catre autoritatea locala in parteneriat cu titularul proiectului.

1.14. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la

infrastructura existenta: - infrastructura rutiera din zona proiectului este reprezentata de: DN 6 – drum

public de interes national; drumul de acces Orsova-Platou Toplet – drum public de interes local; drumuri de exploatare existente/forestiere (care partial au un grad de uzura ridicat). Conectarea la infrastructura existenta se face prin drumurile de racord (care urmeaza a fi construite) ale turbinelor cu reteaua rutiera din zona, conform categoriilor de drumuri enumerate mai sus.

- infrastructura edilitara: reprezentata de alimentari cu apa si sisteme de canalizare, nu exista pe amplasamentul proiectului. Implementarea proiectului, in toate etapele sale, nu necesita conectare la infrastructura edilitara. Necesarul de utilitati de apa (alimentare cu apa si evacuare ape uzate) se va asigura prin mijloace mobile.

- terenul studiat este strabatut de 2 linii electrice aeriene de inalta tensiune si de o linie electrica subterana de medie tensiune aflata in proprietatea beneficiarului.

- in zona nu exista facilitati pentru managementul corespunzator al deseurilor menajere si al deseurilor provenite din agricultura sau alte activitati economice, situatia facilitatilor necesare fiind ingreunata de faptul ca sistemul integrat de gestiune a deseurilor la nivel de judet (care va trebui sa includa si sistemele locale precum cel din comuna Toplet) nu este inca operational. Se constata ca exista deseuri eliminate, in general, pe terenuri virane si de-a lungul cursurilor de apa, contribuind la poluarea acestora. Managementul deseurilor generate de implementarea proiectului se va realiza prin grija titularului de proiect respectand normele tehnice si legislatia in vigoare (privind colectarea, transportul, depozitarea/eliminarea deseurilor). Pe larg, acest aspect este tratat in capitolul 3. Deseuri.


Parc eolian Toplet

Pagina 64 din 165

1.14.1. Alimentarea cu apa Etapa de constructie Alimentarea cu apa este necesara pe perioada executiei lucrarilor pentru nevoile punctelor de lucru (nevoi igienico-sanitare) si se va realiza cu cisterne mobile, in functie de cantitatile necesare. Apa necesara, destinata igienei personalului, se va asigura la spalatoarele containerelor din rezervorul de apa. Rezervoarele se vor alimenta săptamanal sau ori de cate ori este nevoie. Apa potabila va fi asigurata prin aprovizionare din surse autorizate, in recipienti alimentari reutilizabili. Pentru colectarea apelor uzate rezultate se vor utiliza bazine vidanjabile. Prin utilizarea toaletelor ecologice, cantitatile de apa necesare vor fi minime. Din bazinul vidanjabil, apele uzate vor fi transportate cu mijloace auto speciale la o statie de epurare autorizata, in afara amplasamentului santierului. Cea mai apropiata statie de epurare este situata pe teritoriul administrativ al orasului Orsova, la o distanta de aproximativ 5 km. Etapa de operare a parcului eolian In perioada exploatarii, instalatiile parcului eolian propus nu necesita alimentare cu apa. In prezent, in zona amplasamentului propus nu exista retea de apa sau retea de canalizare. Apele pluviale (conventional curate) cazute pe teren se infiltreaza gravitational in sol, sau se scurg gravitational. Etapa de dezafectare In etapa de dezafectare, se va adopta o solutie pentru alimentarea cu apa si canalizare, adaptata la conditiile disponibile in acel moment.

1.14.2. Alimentare cu energie electrica Etapa de constructie Energia electrica 380/220V va fi asigurata prin intermediul unor grupuri electrogene mobile. Alimentarea acestora cu combustibil se va face zilnic din rezervoare care se vor transporta cu auto speciale. Pentru fiecare zona ce deserveste utilajele electrice actionate individual se vor prevedea puncte de alimentare cu energie electrica. Etapa de operare a parcului eolian Pentru functionarea instalatiilor parcului eolian, necesarul de consum propriu se asigura tehnologic, si prin racorduri la reteaua electrica existenta in zona, conform fisei de solutii stabilite de catre operatorul de distributie.


Parc eolian Toplet

Pagina 65 din 165

Energia electrica produsa in cadrul parcului eolian va fi furnizata in sistemul energetic national – SEN, printr-o linie de transport, o statie de transformare MT/110 kV si o statie de conexiune situate in perimetrul parcului eolian. Etapa de dezafectare In etapa de dezafectare, se va adopta o solutie pentru alimentarea cu energie electica, adaptata la conditiile disponibile in acel moment.

2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.1. Procese tehnologice de constructie 2.1.1. Amenajarea drumurilor de acces

a) Drumul principal de acces. Acesta porneste din DN 6, strada Slatinicului, iar la iesire din perimetrul intravilan al orasului Orsova, continua cu portiune asfaltata dupa care se continua cu drum forestier pietruit, pana la intrarea in perimetrul parcului eolian in dreprul statiei de transformare-conexiune si dupa aceea pe majoritatea traseului de interes pentru amenajarea parcului eolian. Avand latimea de aproximativ 5,0 m drumul descris asigura conditiile de transport ale componentelor turbinelor. In cadrul executiei lucrarilor proiectului, practic vor fi prevazute lucrari de interventii doar pe anumite portiuni pentru largiri suplimentare in zonele de curba sau pentru unele consolidari mecanice.

b) Drumurile de exploatare existente. In interiorul zonei studiate, pe langa drumul forestier pietruit exista mai multe drumuri de pamant, dintre care unele portiuni urmeaza a fi adaptate la necesitatile de transport ale proiectului parcului eolian prin largire, consolidarea terasamentelor si pietruire.

c) Accesul la fiecare turbina eoliana se va face din drumul de exploatare existent din parc printr-o retea de drumuri de exploatare care sunt imbunatatite si printr-o serie de drumuri noi cu latimea de aproximativ 5m. Pentru montarea si intretinerea turbinelor au fost prevazute 18 platforme din piatra compactata, pentru calarea macaralei, cu suprafata de aproximativ 2000 mp fiecare si care vor ramane permanent pe amplasament pentru a asigura lucrarile de intretinere si interventiile necesare in perioada de exploatare. Principalele activitati pentru amenajarea drumurilor de acces vor consta in:

- curatarea si nivelarea terenurilor pentru realizarea cailor de acces la turbine si a platformelor;

- lucrari de scarificare si derocare efectuate cu utilaje specifice; - asternerea materialului de umplutura din piatra concasata si compactarea

acestuia; - amenajarea rigolelor pentru scurgerea apelor pluviale.


Parc eolian Toplet

Pagina 66 din 165

Drumurile si platformele vor fi amenajate conform specificatiilor de transport Vestas: sarcini pentru drumuri, 17t/ax iar pentru platforme de 260kN/mp. Durata estimata pentru amenajarea drumurilor de acces si a platformelor va fi de cca 6 luni. Lucrarile de amenajare si de intretinere a drumurilor in caz de deteriorare vor fi punctuale avand caracter permanent.

2.1.2. Transportul materialelor de constructie

Activitatile de transport se vor realiza pe toata perioada etapei de construire si cuprind: Materialele de constructii: nisip, balast, pietris in volum total de 38.000 mc,

piatra concasata sortata in volum total de 7.500 mc, utilizate pentru amenajarea drumurilor de acces, platformelor de montaj si fundatiilor. Aceste materiale vor fi aprovizionate de la furnizori situati in afara amplasamentului parcului eolian si furnizate direct la punctele de lucru din santier. Distanta medie de transport pentru aprovizionare va fi de 30 km.

Conform bilantului de terasamente furnizat de beneficiar, intreaga cantitate de pamant, in volum total de circa 270.000 mc rezultat din excavatii (platforme tehnologice, drumuri de acces, fundatii turbine eoliene si fundatii statia electrica), va fi utilizata pentru executarea lucrarilor de umplutura din santier. Din aceasta cantitate, circa 220.000 mc se va disloca si pune in opera folosind doar utilaje terasiere, iar diferenta de aproximativ 50.000 mc va fi transportata cu mijloace auto la o distanta medie de 5 km pentru a fi folosita la umpluturi in diverse locatii pe raza santierului.

Armaturi din otel, in cantitate totala de circa 350 to (pentru intreaga cantitate de beton armat pusa in opera in cadrul proiectului, luand in considerare un procent de armare de 0,1%). Distanta medie de transport este de 6 km (luand in considerare ca punct de livrare Port Orsova).

Beton, in cantitate totala de circa 45.000 mc. Distanta medie de transport este de 30 km.

Alte materiale de constructie auxiliare pentru fundatiile turbinelor eoliene si ale statiei de transformare. Acestea vor fi aprovizionate de la furnizori situati in afara amplasamentului parcului eolian si furnizate direct la punctele de lucru din santier.

Partile componente ale turbinelor eoliene care vor fi transportate cu ajutorul trailerelor de mare capacitate, de la Portul Orsova direct pe amplasamentul fiecarei turbine. Pentru transportul componentelor turbinelor eoliene vor fi necesare 144 transporturi cu trailere din care 54 de transporturi se vor face pentru transportul palelor (o pala avand 56 m). Distanta medie de transport este de 6 km.

Echipamentele, materialele si instalatiile electrice necesare realizarii retelelor electrice si statiei de transformare.


Parc eolian Toplet

Pagina 67 din 165

2.1.3. Realizarea fundatiilor si instalarea turbinelor eoliene Principalele lucrari de terasamente: Excavarea fundatiei de forma circulara, cu un diametru aproximativ de 25 m si

adancime de aproximativ 5 m. Volumul total de sol excavat pentru realizarea celor 18 fundatii va fi de cca 45.000 mc.

Depozitarea solului vegetal fertil pentru reabilitarea ulterioara a terenului, circa 1.000 mc.

Transportul pamantului de sub solul vegetal in vederea valorificarii sau depozitare pentru folosinte ulterioare, circa 44.000 mc.

Principalele activitati pentru lucrarile de rezistenta ale fundatiei si instalarea turbinei sunt: Armarea fundatiei cu armaturi de otel-beton. Turnarea betonului in fundatie. Betonul este livrat direct la amplasament cu

autobetoniera. Cantitatea de beton utilizata la realizarea celor 18 fundatii este de cca 45.000 mc.

Instalarea turbinei eoliene cu ajutorul macaralei: sectiunile turnului (4 tronsoane), nacela, axul rotor cu pale.

2.1.4. Realizarea platformelor tehnologice si a drumurilor de acces Principalele lucrari de terasamente: Excavarea fundatiei platformelor tehnologice cu o suprafata de aproximativ

2.000 mp pentru fiecare locatie si de adancime variabila, functie de conditiile concrete ale fiecarei locatii. Volumul total de sol excavat pentru realizarea celor 18 platforme si a drumurilor de acces va fi de cca 220.000 mc.

Volumul total de sol excavat utilizat pentru umpluturi compactate la platforme tehnologice si drumuri este de circa 270.000 mc (se va utiliza integral cantitatile de pamant excavat, inclusiv cele de la fundatiile turbinelor).

Depozitarea solului vegetal fertil pentru reabilitarea ulterioara a terenului, circa 5.500 mc.

2.1.5. Realizarea statiei de transformare, a liniei de MT si a liniei de 110 kV. Activitatile principale: Pentru statia de transformare: Excavarea fundatiilor aferente cladirii statiei de transformare si a

transformatoarelor. Armarea fundatiei cu armaturi de otel-beton. Turnarea betonului in fundatie, livrat direct la amplasament cu autobetoniera.


Parc eolian Toplet

Pagina 68 din 165

Instalarea transformatoarelor cu ajutorul macaralei si a echipamentelor electrice.

Pentru cablurile subterane de medie tensiune si de 110 kV: Excavarea de santuri de-a lungul drumurilor de exploatare existente, pana la

adancimea de 0,8-1,0 m. Asternerea unui pat de nisip, amplasarea cablurilor electrice, ingroparea

cablurilor electrice si umplerea santurilor cu pamant. Refacerea terenului prin asternere de pamant vegetal. 2.2. Procese tehnologice de productie

Activitatea de baza in cadrul unui parc eolian o reprezinta productia de energie electrica si furnizarea acesteia in Sistemul Energetic National.

2.2.1. Producerea de energie electrica Functionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaza pe principiul transformarii energiei cinetice a vantului.

→

Stocare acumulatori

→ Retea de distributie

Energie cinetica vant

Energie → mecanica rotor

→

Energie electrica

generator

→ Sarcini izolate

Aerogeneratorul utilizeaza energia cinetica a vantului pentru a antrena arborele rotorului si prin aceasta este transformata in energie mecanica, care la randul ei este transformata in energie electrica de catre generatorul cuplat mecanic la turbina eoliana. Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, daca turbina si generatorul au viteze de acelasi ordin de marime, fie se poate realiza prin intermediul unui multiplicator de viteza. Exista mai multe posibilitati de a utiliza energia electrica produsa: stocata in acumulatori, distribuita prin intermediul unei retele electrice, sau alimentarea unor consumatori izolati. In mod uzual se poate obtine un randament in jur de 90 % al transformarii energiei cinetice in energie electrica. Schema principala de obtinere a energiei electrice este:


Parc eolian Toplet

Pagina 69 din 165

Fig. 21: Schema de obtinere a energiei electrice din sursa eoliana Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece au randamentul aerodinamic mai ridicat, sunt mai putin supuse unor solicitari mecanice importante si au un cost mai scazut. Pentru a obtine randament maxim, palele eolienelor cu ax orizontal se vor orienta intotdeauna in directia fortei vantului. Acest lucru este posibil cu ajutorul dispozitivelor de orientare a nacelei pe directia vantului si de orientare a palelor in functie de intensitatea acestuia (pitch-control). Aceasta caracteristica face ca rotorul sa functioneze cu viteze variabile (RPM) si prin aceasta se optimizeaza eficient aerodinamica rotorului.


Parc eolian Toplet

Pagina 70 din 165

Fig. 22: Schema de functionare in sistem a unei turbine cu ax orizontal Tipul de turbina care va fi folosit in cazul parcului eolian propus realizeaza cerintele pentru obtinerea randamentului maxim. Cele 3 pale confectionate din fibra de sticla consolidata epoxidic si fibre de carbon sunt conectate la o bila de sprijin, confectionata din otel special, cu patru puncte de legatura care este asamblat la axul paletelor. Tunelul principal al axului forjat transmite puterea la generator prin cutia de viteze. Generatorul este un generator special asincron de 4 poli cu rotor infasurat. Transformatorul de inalta tensiune se gaseste in spatele nacelei intr-un compartiment separat. Transformatorul este confectionat din rasina uscata, realizata special pentru operarea cu turbine de vant. Indiferent de viteza curentilor de aer, sistemul Optispeed maximizeaza puterea chiar la variatii de temperatura si densitate a aerului. La viteze mari ale vantului energia produsa este mentinuta la valoarea nominala prin acest sistem. Prin utilizarea generatoarelor Optispeed se reduce gradul de uzura al cutiei de viteza, a palelor si a turnului. Turbina este echipata cu un sistem de franare aerodinamic, care va opri rotirea la viteze ale vantului mai mici decat 3,0 m/s, respectiv, mai mari decat 25 m/s. Toate functiile si operatiile turbinei de vant sunt monitorizate si controlate de un procesor bazat pe unitatea de control. Sistemul de control este echipat cu senzori pentru operarea sigura si optima a turbinei eoliene. Generatoarele Vestas V112-3.0 MW produc energie la joasa tensiune (0,7kV), care cu ajutorul transformatorului situat in nacela este ridicata la medie tensiune. Energia electrica de medie tensiune debitata de sistemul generator al turbinelor, este transportata prin intermediul unui sistem de cabluri electrice, conduse prin interiorul pilonului de sustinere a turbinei eoliene la baza acesteia, unde se racordeaza la reteaua de cabluri colectoare de medie tensiune.


Parc eolian Toplet

Pagina 71 din 165

La fiecare cablu se conecteaza un numar de 4 – 5 turbine eoliene, dupa care acesta intra intr-o celula de medie tensiune din cadrul statiei proprii de transformare MT/110 kV din incinta parcului eolian. Statia proprie de transformare MT/110 kV asigura colectarea energiei electrice furnizata de turbinele eoliene, la nivelul de medie tensiune, ridicarea tensiunii energiei livrate pana la valoarea necesara pentru a putea fi livrata in SEN, respectiv 110 kV si asigurarea alimentarii cu energie electrica a serviciilor proprii ale centralei electrice eoliene. Linia electrica 110 kV are rolul de a transporta energia electrica debitata de catre centrala electrica eoliana, de la statia de transformare MT/110 kV aflata in incinta parcului, pana la statia de conexiune de 110 kV, situata adiacent statiei de transformare. 2.2.2. Furnizarea in Sistemul Energetic National Parcul eolian prin statia de transformare va debita enegia electrica produsa in reteaua electrica apartinand operatorului de distributie prin intermediul unei instalatii de conexiuni 110 kV (amplasata intre turbinele 17 si 18 si adiacenta statiei de transformare) si a unui racord intrare - iesire dublu circuit din LEA 110 kV d.c. Toplet - Drobeta Turnu Severin. Productia teoretica de energie electrica a parcului eolian este de 151 GWh/an, la un factor de capacitate de 32%. 2.2.3. Mentenanta Activitati principale:

- Verificarea la intervale regulate a componentelor turbinelor aflate in rotire pentru identificarea zgomotelor anormale si a functionarii necorespunzatoare.

- Verificarea componentelor metalice in vederea tratarii ruginei. - Verificarea si schimbarea uleiului utilizat la ungerea componentelor aflate in

rotire. - Lucrari de reparatii ale componentelor turbinelor. - Lucrari de inlocuire a elementelor uzate si deteriorate.

2.3. Activitati de dezafectare

Activitati principale: Demontarea turbinelor eoliene se va face pe sectiuni cu ajutorul macaralei. La

nivelul solului componentele turbine vor fi dezasamblate, in vederea refolosirii si a transportului elementelor neutilizabile la depozite autorizate.

Indepartarea fundatiilor prin demolare si excavare. Golul rezultat se va umple cu pamant de umplutura iar la suprafata se va asterne un strat vegetal


Parc eolian Toplet

Pagina 72 din 165

provenit din decopertarea solului din jurul fundatiei sau procurat (la o clasa de calitate identica cu cel existent in zona).

Demontarea statiei de transformare si indepartarea fundatiilor existente. Transformatoarele, cablurile vor fi reconditionate daca starea lor permite sau vor fi transportate la depozite autorizate.

Dezafectarea cailor de acces la turbine si a platformelor de calare a macaralei, prin indepartarea stratului de piatra sparta si reabilitarea terenului.

Terenurile care au fost ocupate cu diverse constructii ale parcului eolian vor fi redate circuitului agricol.

3. DESEURI

3.1. Deseuri produse in etapa de constructie Din activitatile de constructie vor rezulta cantitati semnificative de deseuri, in special din lucrari de excavare si de betonare:

- Sol vegetal de la suprafata pamantului; - Pamant de excavatie; - Deseuri din activitati curente de constructie – beton, deseuri metalice; - Deseuri de ambalaje; - Deseuri menajere si asimilabil menajere, rezultate din activitati igienico-

sanitare in cadrul organizarii de santier si a punctelor de lucru; - Deseuri de fier si otel, cupru, bronz, alama, aluminiu, plumb rezultate la

lucrarile de montare a echipamentelor electrice la retele si aferente statiei transformatoare.

Pe timpul lucrarilor de constructii-montaj, executantul va organiza colectarea selectiva si depozitarea temporara a deseurilor pe tipuri de deseuri, astfel:

- Materialul vegetal rezultat va fi utilizat pentru reabilitarea terenurilor afectate de lucrari.

- Pamantul din excavatii va fi eliminat prin depozitare conform aprobarilor obtinute de la autoritatile locale. Se va urmari utilizarea la refecerea unor zone de teren degradate de pe teritoriul celor doua comune, aceste zone fiind identificate impreuna cu autoritatile locale. De asemenea se va utiliza la amenajarea platformelor si cailor de acces.

- Deseurile din constructie se vor colecta selectiv si se vor stoca temporar in containere metalice, de unde vor fi preluate spre valorificare/eliminare de catre operatori autorizati. In acelasi mod se vor gestiona si deseurile de ambalaje.

- Deseurile menajere se vor colecta separat in containere metalice, fiind ulterior valorificate, respectiv eliminate prin depozitare finala de catre operatori autorizati.


Parc eolian Toplet

Pagina 73 din 165

Pe amplasament nu vor rezulta deseuri periculoase de tipul uleiuri uzate, anvelope, acumulatori uzati, intrucat intretinerea si reparatiile la utilajele si mijloacele de transport auto utilizate la constructia obiectivului se vor efectua la ateliere specializate autorizate din afara amplasamentului.

3.2. Deseuri produse in etapa de operare a parcului eolian In timpul functionarii parcului eolian este posibil sa fie generate urmatoarele categorii de deseuri : - ulei mineral, de la diferite echipamente ale turbinei din activitatea de mentenanta; - deseuri metalice, izolatori din activitatea de mentenanta.

3.3. Deseuri produse in etapa de dezafectare In etapa de dezafectare se pot produce deseuri specifice activitatilor de demolare a constructiilor si de dezafectare a instalatiilor.

3.4. Managementul deseurilor Deseurile generate pe amplasament vor fi gestionate, in conditii de siguranta, in conformitate cu legislatia in vigoare. Astfel, se va amenaja un spatiu pentru colectarea selectiva a deseurilor pe timpul organizarii de santier (PET, Hartie/carton, menajer, metalice, acumulatori uzati, anvelope uzate). Evidenta deseurilor se va intocmi cu respectarea prevederilor HG nr. 856/2002.

Managementul deseurilor - cantitatea prevazuta a fi generata -

(t/an)

Denumirea deseului *)

Cantitatea prevazuta a fi generata

Starea fizica

(Solid-S,

Lichid-L, Semi solid-SS)

Codul deseului

*)

Codul privind

principa la

proprietate periculoasa

**)

Codul clasificarii statistice

***) valorificata (V)

eliminata (E)

ramasa in stoc (R)

deseuri de uleiuri hidraulice

accidental L

13 01

H5

01.3

accidental

uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere

accidental

L

13 02

H5

01.3

accidental

deseuri de uleiuri izolante si de transmitere a caldurii

accidental

L

13 03

H5

01.3

accidental


Parc eolian Toplet

Pagina 74 din 165

Managementul deseurilor - cantitatea prevazuta a fi generata -

(t/an)

Denumirea deseului *)

Cantitatea prevazuta a fi generata

Starea fizica

(Solid-S,

Lichid-L, Semi solid-SS)

Codul deseului

*)

Codul privind

principa la

proprietate periculoasa

**)

Codul clasificarii statistice

***) valorificata (V)

eliminata (E)

ramasa in stoc (R)

ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje municipale colectate separat)

In cantitati reduse in functie de furnizorii de echipamente si materiale

S

15 01

-

In cantitati reduse in functie de

furnizorii de echipamente si materiale

metale (inclusiv aliajele lor)

Cantitati reduse in etapa de constructie

S

17 04

-

06

Cantitati reduse in etapa de

constructie

pamant din excavatii

270.000 mc

S 17 05 - - Reutilizare la lucrarile de umplutura necesare in santier

alte deseuri municipale

Cantitati reduse in etapa de constructie

L;S; SS

20 03

-

10.1

Cantitati reduse in etapa de

constructie

Tabel 6: Managementul deseurilor *) În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile

periculoase prevăzută în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

**) Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor. ***) Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 25 noiembrie 2002 referitor la statisticile privind deseurile Eliminarea si reciclarea deseurilor Eliminarea si reciclarea deseurilor reciclabile (PET, hartie, carton, metalice, etc.) se va face prin contractarea unor firme specializate si autorizate in desfasurarea acestor activitati. Eliminarea deseurilor menajere se va face prin contractarea acestui serviciu cu un operator de salubritate autorizat. Concluzie Prin respectarea regimului deseurilor, colectarea selectiva, transportul si depozitarea corespunzatoare a deseurilor din excavatii, precum si preluarea


Parc eolian Toplet

Pagina 75 din 165

periodica de catre operatori autorizati a deseurilor menajere, nu se va inregistra un impact negativ semnificativ asupra factorilor de mediu. Pe perioada de executie, organizarea de santier va fi prevazuta cu platforma amenajata pentru amplasarea containerelor specializate pentru depozitarea temporara si selectiva a deseurilor.

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA.

4.1. Apa 4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului Reteaua hidrografica

Din punct de vedere hidrografic teritoriul este amplasat in bazinul raului Cerna. Raul Cerna (1433 km² suprafata bazinala, 84 km lungime) se dreneaza in mare parte pe linia tectonica ce separa Muntii Mehedintului si Muntii Cernei, respectiv Muntii Banatului in cazul afluentului Bela Reca. Cerna isi are obirsiile in Muntii Godeanu, pe cumpana apelor cu Jiul. Pana la confluenta cu Bela Reca, valea Cernei este aproape dreapta si foarte adanca. Are aspect de vale tanara, cu afluenti mici dezvoltati pe partea drepta, numeroase chei, praguri si mici largiri. Latimea maxima a bazinului atinge abia 14 km. Pana in dreptul depresiunii Cerna Sat, primeste afluenti cum ar fi Valea Carbunelui, Valea lui Iovan, Balmosul si Olanul. De aici in aval, valea se ingusteaza, primind doar afluenti nesemnificativi si intra in cheile de la Baile Herculane. La Pecinisca, Cerna primeste principalul sau afluent pe dreapta, Bela Reca. Aval de confluenta cu Bela Reca, Cerna creaza o vale de tip defileu, sapata in calcare si sisturi cristaline. Se varsa in Dunare la Orsova, in golful cu acelasi nume.


Parc eolian Toplet

Pagina 76 din 165

Fig. 23: Reteaua hidrografica in zona proiectului

In zona amplasamentului parcului eolian sau in legatura cu aceasta, se intalnesc paraie cu regim de scurgere permanent: Valea Mare, Tarova si Racovat, precum si un numar destul de insemnat de cursuri de apa intermitente care au dezvoltat ogase cu profil hidromorfologic torential.


Parc eolian Toplet

Pagina 77 din 165

Apele subterane

Fundamentul stancos si deluviile subtiri nu permit existenta unor acvifere importante, apa siroind de regula pe versanti catre firul vailor sau pe fisurile deschise ce afecteaza rocile in apropierea suprafetii.

Trebuie semnalat ca local, in rocile calcaroase se pot dezvolta goluri carstice care favorizeaza aparitia unor cai preferentiale de scurgere a apei si chiar stocarea acesteia.

4.1.2. Alimentarea cu apa

Etapa de constructie Alimentarea cu apa este necesara pe perioada executiei lucrarilor pentru nevoile punctelor de lucru (nevoi igienico-sanitare) si se va realiza cu cisterne mobile, in functie de cantitatile necesare. Apa necesara, destinata igienei personalului, se va asigura la spalatoarele containerelor din rezervorul de apa. Rezervoarele se vor alimenta săptamanal sau ori de cate ori este nevoie. Apa potabila va fi asigurata prin aprovizionare din surse autorizate, in recipienti alimentari reutilizabili. Calculul necesarului de apa menajera: Conform datelor puse la dispozitie de catre beneficiar, in etapa de constructie se vor crea 40 noi locuri de munca. Personalul angajat isi va desfasura activitatea in aceasta perioada atat in cadrul organizarii de santier, cat si la punctele de lucru raspandite in perimetrul santierului parcului eolian. Conform graficului de executie al lucrarii, durata efectiva a executiei lucrarilor in santier este de 12 luni. Conform STAS 1478-90 Alimentare cu apa la constructii civile si industriale, tabelul 4 – Necesarul specific de apa, debitul specific de apa in conditii similare viitoarelor puncte de lucru este de 50 litri/om/zi. In aceste conditii, necesarul de apa pentru nevoile igienico-sanitare va fi:

Qzi= 40 persoane x 50 l/persoana/zi = 2.000 l/zi = 2 mc/zi Vtot apa = Qzi x nr zile = 2 mc/zi x 12 luni x 25 zile/luna = 600 mc

Etapa de operare a parcului eolian In perioada exploatarii, instalatiile parcului eolian propus nu necesita alimentare cu apa, in consecinta nu se va realiza conectare la reteaua de alimentare cu apa din zona. In prezent, in zona amplasamentului propus nu exista retea de apa. Apele pluviale (conventional curate) cazute pe teren se infiltreaza gravitational in sol, sau se scurg gravitational. In zona nu exista retea de canalizare.


Parc eolian Toplet

Pagina 78 din 165

Etapa de dezafectare In etapa de dezafectare, se va adopta o solutie pentru alimentarea cu apa si canalizare, adaptata la conditiile disponibile in acel moment.

4.1.3. Managementul apelor uzate

Etapa de constructie Pentru colectarea apelor uzate rezultate la punctele de lucru se vor utiliza bazine vidanjabile. Prin utilizarea toaletelor ecologice, cantitatile de apa necesare vor fi minime. Din bazinul vidanjabil, apele uzate vor fi transportate cu mijloace auto speciale la o statie de epurare autorizata, in afara amplasamentului santierului. Cea mai apropiata statie de epurare este situata pe teritoriul administrativ al orasului Orsova, la o distanta de maxim 6 km. Practic nu se vor evacua ape uzate in mediu, direct din amplasamentul parcului eolian. Cantitatea de apa uzata menajera de este 2 mc/zi, respectiv 600 mc pentru intreaga perioada de constructie.

4.1.4. Prognozarea impactului

Prin colectarea intregii cantitati de ape uzate menajere si epurarea acesteia in instalatii de epurare autorizate, practic se elimina posibiltatea poluarii factorului de mediu „APA”. Indicatorii privind calitatea apelor epurate se va incadra in limitele admise de NTPA 01 care stabileste valorile maxime admise la descarcarea apelor in cursuri de apa de suprafata. In afara organizarii de santier, alte surse potentiale de poluare a apelor nu vor exista, decat in mod accidental. Aceste surse potentiale sunt reprezentate de: scurgeri de produse petroliere cauzate de unele defectiuni sau avarii la utilajele sau mijloacele de transport utilizate in etapa de constructie sau de la operatiile de mentenanta a turbinelor (demontare/inlocuire piese defecte sau schimburi de ulei) in perioada de operare a parcului eolian; abandonarea in apa a deseurilor rezultate din activitatile proiectului (deseuri menajere, deseuri din ambalaje, deseuri din constructii). In situatia concreta a proiectului studiat, este exclusa poluarea directa a apelor de suprafata intrucat in amplasament nu exista cursuri de apa, scurgerile accidentale s-ar produce direct pe sol iar de aici ar putea sa fie antrenate de apele pluviale fiind fie transportate prin scurgere torentiala, fie infiltrate in sol si apa subterana. Din experienta altor proiecte similare, probabilitatea producerii acestor scurgeri accidentale se dovedeste a fi extrem de redusa.


Parc eolian Toplet

Pagina 79 din 165

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului Etapa de constructie

Masurile de diminuare a impactului constau in eliminarea consumului excesiv de apa, eliminarea pierderilor de apa proaspata si de apa uzata si de eliminarea oricarei posibilitati de poluare a apei prin folosirea sa in alt scop decat menajer. Alte masuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu „APA” se refera la eliminarea posibilitatii de producere a scurgerilor accidentale de produse petroliere precum si de eliminare a oricarui risc ca deseurile din activitatile proiectului sa ajunga in cursurile de apa. In caz de scurgeri accidentale de produse petroliere pe sol, acestea vor fi colectate cu ajutorul materialelor absorbante ce vor fi asigurate in santier si prin indepartarea/depoluarea stratului de sol afectat. Etapa de operare a parcului eolian In perioada exploatarii, instalatiile parcului eolian propus nu necesita alimentare cu apa, in consecinta nu se va realiza conectare la reteaua de alimentare cu apa din zona. De asemenea, nu se pune problema existentei apelor uzate. Lucrarile de mentenanta vor fi efectuate cu respectarea tuturor masurilor de precautie in vederea eliminarii producerii de scurgeri accidentale de produse petroliere precum si de colectare a tuturor deseurilor rezultate in urma acestor lucrari. In caz de scurgeri accidentale de produse petroliere pe sol, acestea vor fi colectate cu ajutorul materialelor absorbante ce vor fi asigurate in santier si prin indepartarea/depoluarea stratului de sol afectat.

Etapa de dezafectare In etapa de dezafectare, se va adopta o solutie pentru alimentarea cu apa si canalizare, adaptata la conditiile disponibile in acel moment. Un aspect care se poate comenta este acela ca valorile consumului de apa vor fi mai reduse decat cele prognozate pentru etapa de constructie, care si acestea sunt foarte reduse. Lucrarile de dezafectare vor fi efectuate cu respectarea tuturor masurilor de precautie in vederea eliminarii producerii de scurgeri accidentale de produse petroliere precum si de colectare a tuturor deseurilor rezultate in urma acestor lucrari. In caz de scurgeri accidentale de produse petroliere pe sol, acestea vor fi colectate cu ajutorul materialelor absorbante ce vor fi asigurate in santier si prin indepartarea/depoluarea stratului de sol afectat.

4.1.6. Impactul transfrontiera Nu este cazul.


Parc eolian Toplet

Pagina 80 din 165

Concluzie Avand in vedere modul in care este planificata activitatea de alimentare cu apa, respectiv de gospodarire a apelor uzate (prin vidanjare si transport in afara perimetrului la o statie de epurare autorizata) se estimeaza un impact nesemnificativ al activitatii asupra factorului de mediu apa. Prin realizarea lucrarilor si prin functionarea parcului, nu se produce impact asupra retelei hidrografice naturale si nici asupra apelor subterane. In cazul proiectului analizat nu exista posibilitatea unor scurgeri accidentale de substante poluante in apa.

4.2. Aerul

Teritoriul analizat se incadreaza in conditiile climatului temperat-continental cu variatii substantiale intre vara si iarna. Relieful inalt accentueaza aceste variatii de temperatura. Datorita asezarii in partea de S-V a tarii face sa se resimta influente ale climatului submediteranean. Acest lucru face ca iernile sa fie mai blande decat in alte parti muntoase din tara situate la aceeasi altitudine.

4.2.1. Date generale

Din punct de vedere climatic teritoriul se afla, dupa clasificarea Koppen, in provincia climatica C.f.b.x (climatul piemonturilor vestice). El reprezinta tipul de climat temperat (C), cu precipitatii suficiente in tot timpul anului (f), temperatura medie a lunii celei mai calduroase sub 22 grade Celsius (dar cel putin 4 luni depaseste 10 grade Celsius) (b) si maxima pluviometrica se inregistreaza la inceputul verii, iar minima la sfarsitul iernii (x). Din punct de vedere al clasificarii in sistemul Stoenescu, zona analizata se incadreaza in climatul de tip I.A.p.s.3 (climat continental temperat in districtul sudic-banatean al tinutului vestic, care se gaseste frecvent sub influenta maselor de aer din marile Mediteraneana si Adriatica). Zona analizata se situeaza in arealul unui climat continental cu influente meditearneene, cu veri calduroase, ierni moderate, cu zapezi care se mentin un timp normal, avand grosime moderata si cu amplitudine termica relativ redusa. Fiind situat in sud-vestul tarii, nu departe de Marea Adriatica, la adapostul Muntilor Carpati teritoriul analizat se incadreaza in climatul temperat-continental moderat, subtipul banatean, cu nuante sub-mediteraneene. Subtipul banatean este caracterizat prin circulatia maselor de aer atlantic si prin frecvente invazii ale maselor de aer mediteranean. Circulatia maselor de aer umed din vest si sud-vest este caracteristica intregului an. Acest cadru climatic general conduce la un regim termic moderat, cantitati medii de precipitatii ceva mai ridicate decat in alte zone ale tarii la altitudini similare, perioade destul de dese de incalzire in timpul iernii si primaveri relativ timpurii. Predominanta in tot cursul anului, a advectiei maselor de aer umed


Parc eolian Toplet

Pagina 81 din 165

din vest si sud vest, precum si activitatea frontala mai intensa – dau principala caracteristica climatica a Banatului. Regimul termic Datorita influentelor sud-vestice (submediteraneene), climatul zonei este mai bland. Temperatura medie anuala este de cuprinsa intre 8 si 9°C, media lunara minima se inregistreaza in luna ianuarie (-1°C) iar media lunara maxima in august (20°C). Primaverile sunt timpurii si trecerea spre ele de la anotimpul alb se face brusc. Adancimea de inghet in zona cercetata este de 70-80 cm, conform STAS 6054-77.

Regimul pluviometric Cantitatile medii anuale de precipitatii sunt cuprinse intre 698 mm la Toplet si 760 mm la Baile Herculane. Iarna, maximul de nebulozitate se inregistreaza in ianuarie, iar in august sunt valorile minime. Cele mai multe zile senine s-au inregistrat in august si iulie, urmate de septembrie, atunci cand cad si cele mai mici cantitati de precipitatii. Regimul eolian Regimul eolian este influentat de orientarea si dispunerea unitatilor de relief, predominante fiind vanturile de vest, nord-vest si nord-est. Viteza media a vantului poate ajunge la 6-7m/s, in timp ce viteza maxima poate atinge si 20 m/s.

Fig. 24: Arbori martor ai prezentei frecvente a vanturilor in zona


Parc eolian Toplet

Pagina 82 din 165

Fig. 25: Stalp anemometric pentru monitorizarea potentialului eolian al zonei studiate

4.2.2. Surse si poluanti generati

In timpul lucrarilor de constructie Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice proiectului studiat sunt surse de suprafata, la nivelul solului, deschise (lucrari de constructii si terasamente) si mobile (utilaje si mijloace de transport). Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate.

Emisii de praf

O pondere insemnata a acestor surse provine din operatii care antreneaza cantitati insemnate de particole solide sub forma de praf. Este vorba despre terasamente, extragerea si punerea in opera a produselor de balastiera si cariera, etc. Lista operatiilor specifice acestor lucrari de terasamente sunt urmatoarele:

o sapaturi, incluzand: excavarea si haldarea pamantului si balastului; incarcarea pamantului in mijloace de transport;

o umpluturi, care includ: descarcarea materialului (pamant, balast) din mijloacele de transport; imprastierea materialului; compactarea materialului;

o infrastructura - lucrari de consolidare, lucrari de arta.


Parc eolian Toplet

Pagina 83 din 165

Emisiile de praf in atmosfera variaza in timp, functie de conditiile meteorologice, de nivelul activitatilor si specificul operatiilor, precum si de masurile tehnice si organizatorice aplicate in executie. In zonele cu vanturi puternice, o cauza importanta de antrenare a prafului o reprezinta deflatia pe suprafetele de teren decopertate si neconsolidate aflate in faze intermediare ale operatiilor de executare a lucrarilor de constructie.

Emisii de gaze de combustie a carburantilor

Utilajele de constructii sunt antrenate de motoare Diesel care eliberaeza in atmosfera emisii de gaze, reprezentand produsi de ardere a carburantilor. Compozitia gazelor de ardere contine in principal: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), bioxid de sulf (SO2). Pentru cazul studiat, volumul emisiilor de poluanti in atmosfera depinde de:

o categoriile de lucrari executate; o volumul de lucrari executate; o intensitatea lucrarilor; o categoriile de materiale utilizate; o numarul de kilometri parcursi si viteza autovehiculelor; o durata lucrarilor/perioada de functionare a sursei; o durata de exploatare a utilajelor de executie; o puterea motorului si nivelurile de emisie caracteristice fiecarui motor; o consumul de carburant pe unitatea de putere; o capacitatea utilajului; o varsta motorului/ utilajului.

Calculul emisiilor de poluanti in atmosfera a) Emisii de poluanti datorate transportului auto

Pentru calculul emisiilor de poluanti este utilizata metodologia Corinair care utilizeaza factori de emisie specifici. Pentru aceasta, este necesara cunoasterea cantitatilor de carburanti utilizati, acestia rezultand din analiza volumului de transport. Ca urmare a faptului ca intreaga cantitate de ape uzate menajere va fi transportata la statia de epurare aflata la distanta de cca 6 km, se va produce o poluare a aerului prin emisiile in atmosfera cauzate de arderea carburantilor auto consumati. Considerand ca autovidanja va avea 10 mc capacitate, rezulta ca va fi necesara efectuarea a 60 de curse. Cantitatea de motorina (Cmotorina) care urmeaza sa fie consumata la transportul apei pentru nevoile igienico-sanitare la punctele de lucru este:

Cmotorina= 60 curse x 2 x 6 km/cursa x 0,03 to.motorina/100km= 0,22 to


Parc eolian Toplet

Pagina 84 din 165

Cantitatea de motorina (Cmotorina) care urmeaza sa fie consumata pentru transportul apei uzate cu autovidanja:

Cmotorina= 60 curse x 2 x 6 km/cursa x 0,03 to.motorina/100km= 0,22 to Pentru cazul studiat, analiza este urmatoarea:

1) Transport pamant din excavatii (fundatii turbine si statie electrica ) - Cantitate material de transportat: 50.000 mc, echivalent cu 80.000 to (la

densitate medie considerata de 1,6 to/mc) - Numar total de transporturi: 4.000 - Distanta medie/cursa: 2*5 km - Distanta parcursa: 4000*2*5 km - Distanta totala parcursa: 40.000 km - Consum de carburanti: 400*100km*0,03to/100km = 12 to

2) Transport agregate de cariera si produse de balastiera (drumuri, platforme

si fundatii turbine) ‐ Cantitate material de transportat: 38.000 mc, echivalent cu 64.600 to (la

densitate medie considerata de 1,7 to/mc) ‐ Distanta medie/cursa: 2*30 km (se are in vedere aprovizionarea cu

produse de balastiera de la o statie aflata pe raza orasului Drobeta Turnu Severin)

‐ Numar curse: 3.230 curse (in medie 20 to/cursa) ‐ Distanta totala parcursa: 3.230*60 = 193.800 km ‐ Consum de carburanti: 1.938*100km*0,03to/100km = 58,14 to

3) Transport piatra (drumuri, platforme si fundatii turbine) ‐ Cantitate material de transportat: 7.500 mc, echivalent cu 12.750 to (la

densitate medie considerata de 1,7 to/mc) ‐ Distanta medie/cursa: 2*30 km (se are in vedere aprovizionarea cu

produse de balastiera de la o statie aflata pe raza orasului Drobeta Turnu Severin)

‐ Numar curse: 638 curse (in medie 20 to/cursa) ‐ Distanta totala parcursa: 638*60 = 38.280 km ‐ Consum de carburanti: 382,8*100km*0,03to/100km = 11,48 to

4) Transport armaturi ‐ Cantitate material de transportat: 350 to ‐ Numar total de transporturi: 18 ‐ Distanta medie/cursa: 2*6 km (se are in vedere aprovizionarea cu armaturi

prin Portul Orsova) ‐ Distanta totala parcursa: 18*12 km = 216 km


Parc eolian Toplet

Pagina 85 din 165

‐ Consum carburanti: 0,216 *100 km*0,03to/100km = 0,06 to

5) Transport beton ‐ Cantitate material de transportat: 45.000 mc ‐ Numar total de transporturi: 4.500 ‐ Distanta medie/cursa: 2*30 km (se are in vedere aprovizionarea cu beton

de la o statie aflata pe raza orasului Drobeta Turnu Severin) ‐ Distanta totala parcursa: 270.000 km ‐ Consum carburanti: 2.700 *100 km*0,03to/100km= 81 to 6) Transportul componentelor turbinelor: ‐ Numar total de transporturi: 144 ‐ Distanta medie/cursa: 2*6 km (din localitatea Orsova) ‐ Distanta totala parcursa: 144*2*6= 1.728 km ‐ Consum carburanti: 17,28*100km*0,03to/100km= 0,52 to 7) Transportul apei necesare nevoilor igienico-sanitare (apa proaspata si apa

menajera uzata vidanjata): ‐ Numar total de transporturi: 60 + 60 = 120 ‐ Distanta medie/cursa: 2*6 km (apa proaspata) + 2*6 km (apa menajera

uzata) ‐ Distanta totala parcursa: 120*2*6 = 1.440 km ‐ Consum carburanti: 14,4*100km*0,03to/100km= 0,44 to

Cantitate totala de carburanti din activitatea de transport: 12 + 58,14 + 11,48 + 0,06 + 81 + 0,52 + 0,44 = 163,64 to Factori de emisie prin metoda Corinair sectiunea 07 bazata pentru cazul autovehicule Diesel grele (> 3,5 t) – motorina: Cantitati totale de emisii in aer din transporturi pe durata executiei lucrarilor Cantitate de carburant/motorina= 163,64 tone

NOx CH4 COV CO N2O CO2

g/kg carburant 42,7 0,25 8,16 34,2 0,12 3138

Cantitate emisii (to) 7,02 0,04 1,34 5,62 0,02 516,04

Tabel 7: Calculul emisiilor de poluanti in etapa de construire a parcului eolian

b) Emisii de poluanti datorate functionarii utilajelor in santier

Pentru calculul acestor emisii, se utilizeaza O.M.S. 1993, “Evaluarea surselor de poluare a aerului” (considerata a fi elocventa in acest caz). Cantitatea de poluanti


Parc eolian Toplet

Pagina 86 din 165

emisa din surse mobile a fost estimata in baza acestei metodologii, dupa cum urmeaza: Nr. crt.

Tip utilaj Nr. utilaje

Consum carburant

PST g/h

SO2 g/h

NOx g/h

CO g/h

COV g/h

1 Buldozer 1 15 l/h 52,89 123 615 246 197 2 Excavator,

cupa de 1,2 mc1 12 l/h 196,8 984 393,6 314,88

3 Incarcator frontal, cupa 3,2 mc

1 14 l/h 49,37 115 574 229,6 183,68

4 Incarcator frontal, cupa 3,6 mc

1 14 l/h 49,37 115 574 229,6 183,68

5 Autobasculanta 1 7 l/h 24,68 57,4 287 114,8 91,84

Tabel 8: Norme de emisie din surse mobile utilizate in santier In etapa de operare a parcului eolian Nu exista surse de poluare a aerului in timpul operarii parcului eolian.

4.2.3. Prognozarea poluarii aerului

In timpul lucrarilor de constructie In timpul desfasurarii lucrarilor de constructie factorul de mediu aer va fi afectat de functionarea utilajele si a mijloacelor de transport in perimetrul santierului si in raza de activitate pentru aprovizionarea cu materiale si componente. Impactul asupra aerului se datoreaza emisiilor de praf din santier, emisiilor de noxe rezultate din consumul de carburanti si zgomotului produs de utilaje si mijloacele de transport in functiune. Acestea vor emite in timpul functionarii SOx, CO, NOx, particule si hidrocarburi. Limite impuse prin legislatia de mediu in vigoare pentru imisii: STAS 12574/87 prevede urmatoarele valori limita:

Substanta poluanta CMA – medie de scurta durata (mg/mc)

Prag alerta (mg/mc)

Pulberi in suspensie 0,5 0,35 Oxid de carbon 6,0 2,0 Dioxid de azot 0,3 0,1 Dioxid de sulf 0,75 0,25

COV - - Tabel 9: Limite maxime admise la imisii


Parc eolian Toplet

Pagina 87 din 165

* Conform Ordin 756/97: - pragul de alerta reprezina 70% din CMA; - pragul de interventie reprezinta depasirea CMA. In conformitate cu Ordinul nr. 462/1993 al MAPPM, factorii de emisie pentru motoarele Diesel, in kg/1000 l, sunt urmatoarele:

Substanta poluanta Factor de emisie (g/1000l)

Limite de emisie admise (g/h)

Pulberi in suspensie 1,56 500 Oxid de carbon 27,00 nespecificat Dioxid de azot 44,40 5.000 Dioxid de sulf 3,24 5.000 Hidrocarburi 4,44 3.000

Tabel 10: Factori de emisie/limite admise

Din analiza datelor prezentate mai sus, rezulta ca nivelul emisiilor este foarte redus in comparatie cu concentratiile maxime admise la poluantii normati. Utilajele si mijloacele de transport se vor distribui la mai multe puncte de lucru simultan, ceea ce va insemna ca aria in care se vor realiza emisiile in timpul executiei lucrarilor va fi foarte mare, aceasta facand ca nivelul emisiilor, respectiv a concentratiei de poluanti emisi in atmosfera sa fie si mai reduse ca valorile obtinute in urma calculului teoretic. Respectand tehnologia de executie prevazuta in proiect, precum si reglementarile obtinute din partea autoritatilor competente, in perioada executarii lucrarilor de investii impactul asupra factorului de mediu aer va fi nesemnificativ. In etapa de operare a parcului eolian In etapa de operare, obiectivul nu reprezinta sursa de poluare pentru aer.

4.2.4. Masuri de diminuare a impactului

In timpul lucrarilor de constructie Se va elabora un program de transport prin care se vor stabili:

- Pentru traficul pe drumuri publice (drum national, comunal si drum de exploatare): acorduri cu administatiile publice locale (Administratia Nationala a Drumurilor si Primaria Comunei Toplet) pentru programarea si efectuarea transporturilor, informarea populatiei din zona; rute de trafic adecvate in si dinpre parcul eolian convenite cu autoritatile locale.


Parc eolian Toplet

Pagina 88 din 165

- Pentru traficul pe drumurile interioare: trasee in zona punctelor de lucru, in zona de constructie/ platformele de depozitare, vitezele limita de deplasare, metode de diminuare a impactului asupra aerului (emisii de praf).

- In perioadele secetoase prelungite, se va avea in vedere umectarea suprafetelor de lucru acoperite cu praf.

Poluarea atmosferei in perioada de constructie se datoreaza manevrarii si transportului materialelor de constructie si subansamblelor grupului generator eolian, precum si lucrarilor de excavatii pentru fundatia pilonilor; din acesta cauza se recomanda umectarea drumurilor de acces in perioadele secetoase in vederea limitarii degajarii pulberilor. Se recomanda ca utilajele si mijloacele de transport sa fie bine intretinute din punct de vedere tehnic, iar alimentarea cu combustibil sa se faca cu respectarea conditiilor pentru protectia factorilor de mediu (sol si aer). Cel mai recomandabil este ca utilajele de transport sa se alimenteze cu carburanti la statiile distribuitoare din zona. Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitatilor care vor avea loc in amplasamentul studiat sunt surse libere, deschise, avand particularitati diferite de sursele industriale sau asemanatoare. Ca urmare, nu se poate pune problema unor instalatii de captare–epurare a emisiilor in atmosfera, definitorii fiind doar performantele tehnice privind gradul de emisii al fiecarui utilaj intrebuintat. Problema instalatiilor pentru captare – epurare gaze reziduale si retinerea pulberilor se pune pentru instalatiile de preparare a betoanelor de ciment, care se realizeaza in fabrici de betoane din afara amplasamentului. Referitor la emisiile de la autovehicule, acestea trebuie sa corespunda conditiilor tehnice prevazute la inspectiile tehnice care se efectueaza periodic pe toata durata utilizarii. Pentru limitarea poluarii atmosferei in zona adiacenta perimetrului de executie, se vor achizitiona utilaje cu motoare tip Euro 4 si se vor lua masuri de reducere a uzurii avansate a motoarelor respective si repararea lor periodica. Se vor executa masuratori de emisii de gaze in timpul functionarii utilajelor si masinilor, iar masinile cu deficiente majore vor fi inlocuite. Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport se va face in afara amplasamentului. Pentru utilaje ce sunt dispersate la punctele de lucru de la grupurile generatoare eoliene alimentarea se poate face cu autocisterne in zone fara emisii de praf. Procesele tehnologice care conduc la antrenarea cantitatilor mari de praf, cum este cazul lucrarilor de terasamente, vor fi reduse in perioadele cu vant puternic, sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor. Depozitele temporare de pamant excavat trebuie limitate la max. 2 m inaltime. Drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru a se reduce praful. In cazul transportului de pamant se vor prevedea pe cat posibil trasee situate chiar pe corpul umpluturii astfel incat pe de o parte sa se obtina


Parc eolian Toplet

Pagina 89 din 165

o compactare suplimentara, iar pe de alta parte pentru a restrange aria de emisii de praf si gaze de esapament. Transportarea pamantului excavat trebuie efectuata in mijloace de transport acoperite de prelate.

In etapa de operare a parcului eolian In exploatare, parcul eolian nu constituie sursa de emisii in atmosfera, motiv pentru care nu se prevad masuri de protectie a factorului de mediu aer, acesta nefiind afectat de lucrarile realizate. Temperatura la care se opereaza si etanseitatea echipamentelor care utilizeaza uleiuri pentru racire si ungere nu conduce la formarea compusilor organici volatili. Rotirea elicei grupului generator eolian are ca efect ventilarea aerului din apropierea generatorului eolian care are si efecte benefice asupra biodiversitatii din vecinatatea amplasamentului. Poluantii care se emit in atmosfera din circulatia vehiculelor de intretinere/interventie sunt nesemnificative intrucat frecventa interventiilor specificata de fabricant este de cel mult doua pe an. Concluzie: Avand in vederea lucrarile ce se vor realiza in perioda de executie in santier si activitatile ce se vor desfasura in perioada functionarii, se estimeaza un impact nesemnificativ al proiectului asupra factorului de mediu aer.

4.3 Zgomotul 4.3.1. Surse de zgomot Sursele de zgomot in cadrul proiectului sunt: - functionarea utilajelor si mijloacelor de transport; - functionarea turbinelor eoliene. 4.3.2. Prognoza impactului In timpul lucrarilor de constructie

In timpul lucrarilor de constructie utilajele de santier si mijloacele de transport sunt sursele care produc zgomot, fara a produce vibratii semnificative. O zona distincta in cadrul santierului care poate constitui o sursa considerabila de zgomot este activitatea din punctele de lucru de la fiecare turbina eoliana aflata in executie. Activitatea de constructie se desfasoara in mod efectiv in punctele de lucru situate in amplasamentele viitoarelor turbine si statii de transformare, pe caile de acces, in cadrul organizarii de santier pe rutele de transport ale materialelor si componentelor si in locurile desemnate pentru depozitarea finala (zone de refacere a terenului indicate de catre autoritatile locale) a pamantului excavat.


Parc eolian Toplet

Pagina 90 din 165

Nivelul de zgomot este variabil, si este caracteristic fiecarui tip de utilaj. Valorile mai mari se inregistreaza la excavatoare, buldozere, incarcatoare, compactoare si autogredere. De asemenea, cea mai apropiata zona rezidentiala este la cel putin 1.300 m de amplasamentele punctelor de lucru ale turbinelor, prin urmare nivelele de zgomot de pe perioada constructiei nu vor avea un impact asupra zonelor de locuinte. Punctele de lucru sunt distribuite pe o arie mare, cu raza de desfasurare de ordinul kilometrilor si la distante mari de localitati. Utilajele de constructie actioneaza in locatiile de lucru in configuratii reduse ca tipuri si numar. Aceste consideratii indica faptul ca nivelul de zgomot la receptorii locali va fi redus. Mijloacele de transport care deservesc santierul si strabat localitatile pot genera niveluri echivalente de zgomot pe perioada unei zile integrale, de cca. 50 dB(A). Traseele de transport se vor prevedea cat mai mult posibil pe rute exterioare localitatilor din zona parcului eolian, acest lucru fiind posibil datorita conditiilor locale existente.

Fig. 26: Niveluri de referinta de zgomot pentru utilaje si mijloace de transport

In etapa de operare a parcului eolian In timpul perioadei de exploatare a parcului eolian, singura sursa de zgomot semnificativa este functionarea turbinelor eoliene componente ale parcului. Zgomotul de la turbinele eoliene este des perceput ca cel mai semnificativ impact de mediu. La inceputurile dezvoltarii energiei eoliene, in anii 1980, unele turbine erau „cam zgomotoase” si asta a condus la sesizari justificate ale celor care locuiau in apropierea lor. De atunci, s-a produs o dezvoltare considerabila, atat in tehnici pentru reducerea zgomotului produs de turbinele eoliene (sistemul bazat pe modificarea unghiului de atac la palele turbinelor functie de viteza vantului si gradul de turbulenta – pitch control; antifonarea nacelei; modelarea aerodinamica a pilonului, nacelei si


Parc eolian Toplet

Pagina 91 din 165

palelor, etc.) cat si in estimarea disconfortului cauzat de zgomotul pe care un parc eolian il produce. Cartea tehnica a turbinei Vestas V112 - 3.0 MW, care urmeaza a fi utilizata in cadrul proiectului studiat, prevede urmatoarele nivele de zgomot corespunzatoare valorii intensitatii vantului, la 10 m deasupra solului, inaltimea butucului de 94 m si densitatea aerului de 1,225 kg/m3:

4 m/s 97,5 dB (A)

5 m/s 101,2 dB (A)

6 m/s 104,5 dB (A)

7 m/s 106,5 dB (A)

8 m/s 106,5dB (A)

Tabel 11: Nivele de referinta ale zgomotului pentru turbina Vestas V112-3.0 MW

Sistemul OptiSpeed reduce substantial emisia de zgomot deoarece regleaza viteza rotorului functie de conditiile existente ale vantului. Nici un loc nu este niciodata complet silentios. Pasarile si activitatile umane emit sunete, iar la viteze ale vantului de 4-7 m/s, sunetul provenit de la tufisuri, arbori, etc. vor masca gradual orice sunet potential de la turbine. In acest caz este extrem de dificil de masurat cu acuratete sunetul provenit de la turbinele eoliene. La viteze ale vantului in jurul valorii de 8 m/s si peste, in general devine o problema nesemnificativa in dezbaterea problemei emisiilor de sunet a turbinelor eoliene, deoarece sunetul ambiental va masca in general complet orice sunet de turbina. Reflectiile sunetului sau absorbtia de catre suprafata solului sau cladirilor poate determina perceptia sunetului diferita in locatii diferite. In general, se percep sunete foarte slabe dinspre turbine. Daca avem 2 turbine eoliene in locul uneia singure, localizate la aceeasi distanta de urechea umana, normal energia sunetului ce va ajunge la aceasta se va dubla, nu insa si perceptia nivelului intensitatii sonore. Aceasta inseamna ca 2 turbine vor creste nivelul sunetului cu 3 dB (A). Patru turbine in loc de una (la aceeasi distanta), va creste nivelul sunetului la 6. E nevoie de fapt de 10 turbine plasate la aceeasi distanta de urechea umana, in ordine pentru a observa subiectiv faptul ca taria sunetului s-a dublat (nivelul a crescut cu 10 dB). In acord cu standardele internationale, producatorii, in general specifica un nivel teoretic de decibeli pentru emisiile de sunet, presupunand ca origine un punct central, desi in practica este produsa de intreaga suprafata a masinii si rotorului.


Parc eolian Toplet

Pagina 92 din 165

Presiunea sunetului la sursa astfel calculata este in jur de 96-101 dB pentru turbinele eoliene moderne. Pentru cele 18 turbine eoliene ale parcului analizat, considerate simultan in functiune, la care se adauga cele doua turbine PowerWind 56, pe care titularul prezentului proiect le opereaza deja pe amplasament, s-a efectuat o diagrama a propagarii zgomotului cu ajutorul unui program de simulare care se bazeaza pe aplicarea modelului standardizat ISO 9613-1 si ISO 9613-2 privind atenuarea sunetului propagat in aer liber, care este aplicabil in Uniunea Europeana si in Romania. La simularea propagarii zgomotului si construirea hartii reprezentative s-a utilizat softul specializat CUSTIC versiunea 3.2 – Noise pollution modeling software. Pentru efectuarea diagramei de zgomot s-au considerat urmatorii parametri:

Nivelul maxim de zgomot = 106,5 dB(A) – pentru cele 18 turbine propuse; Nivelul maxim de zgomot = 65 dB(A) – pentru cele 2 turbine PowerWind 56 existente; Frecventa = 2.000 Hz Umiditatea relativă = 20 % Coeficientul de atenuare = 1,86 dB(A)/100m Temperatura aerului T= 20◦ C Punctul maxim = 54,05 dB(A) Punctul maxim axa X = 20.409,15 m Punctul maxim axa Y = 10786,26 m


Parc eolian Toplet

Pagina 93 din 165

Fig. 27: Simularea propagarii zgomotului pentru Parcul eolian Toplet Pentru o vizualizare sugestiva, rezultatele astfel obtinute au fost suprapuse peste imaginea parcului eolian rezultand:


Parc eolian Toplet

Pagina 94 din 165

Fig. 28: Harta de zgomot pentru Parcul eolian TOPLET Pe imaginea de mai sus se observă că în perimetrul parcului eolian nu intră intravilanul unor localităţi. În vecinătate se află localitatile Topleţ, Iloviţa şi Pecinişca. După cum se poate observa, nivelul de zgomot prognozat având cele 18 de surse de zgomot în funcțiune produce asupra zonelor sensibile din punct de vedere al zgomotului reprezentate de zonele de locuințe din perimetru un nivel de zgomot


Parc eolian Toplet

Pagina 95 din 165

situat sub limitele admise. În cazul localitatilor care sunt despartite de perimetrul parcului eolian inclusiv de o barieră naturală de relief mai înalt, zgomotul produs este insesizabil. Aceasta conduce la concluzia că efectul sonor al parcului eolian asupra zonelor sensibile din perimetru se încadrează în limitele prevăzute de STAS 10009-88 – Acustica urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot urban.

4.3.3. Masuri de diminuare a impactului In perioada de executie masurile de diminuare a impactului datorat zgomotului

se pot grupa: ‐ Pentru activitatea de transport – Traseele de transport se vor prevedea cat

mai mult posibil pe rute exterioare localitatilor din zona parcului eolian, acest lucru fiind posibil datorita conditiilor locale existente.

‐ Utilaje si echipamente – Masurile luate vor include selectarea echipamentelor de constructie ce vor fi utilizate, intretinerea si exploatarea corespunzatoare a acestora.

‐ Programul de lucru – va respecta prevederile programului de activitate diurna, conform hotararilor locale

In etapa de operare a parcului eolian masurile de diminuare a impactului datorat zgomotului se pot sintetiza in asigurarea functionarii corespunzatoare a tubinelor eoliene prin mentenanta astfel incat toate sistemele de control cu care sunt dotate acestea sa raspunda la parametrii solicitati. In cazul interventiilor tehnice la fata locului, in scopul intretinerii si repartiilor planificate sau neplanificate, interventia va fi utilizata in perioadele diurne si numai prin exceptie in orele nocturne, luandu-se toate masurile ca durata interventiilor sa fie cat mai redusa si personalul de interventie sa fie informat in legatura cu cerintele protectiei din punct de vedere a zgomotului. Functionarea turbinelor va fi monitorizata si controlata prin diverse unitati de control. Daca, pe perioada monitorizarii nivelul zgomotului emis va depasii pragul stabilit pentru limita amplasamentului (de 45 dBA) se vor lua masuri pentru reducerea zgomotului prin schimbarea vitezei de rotatie a turbinelor, conform conditiilor locale de vant – intrarea in functiune a sistemului cunoscut sub numele de Optispeed.

Concluzie

In perioada de executie, nivelul de zgomot va avea un nivel redus ca urmare a amplasarii organizarii de santier si punctelor de lucru, organizarii preventive a activitatilor de transport si prin masuri de exploatare corespunzatoare a utilajelor si echipamentelor. In etapa de operare a parcului eolian, nivelul de zgomot resimtit de receptorii sensibili se va situa sub limitele admise.


Parc eolian Toplet

Pagina 96 din 165

In concluzie, impactul zgomotului asupra factorilor de mediu se apreciaza ca fiind temporar si moderat in perioada de executie si nesemnificativ pe termen lung.

4.4. Solul

Caracteristicile invelisului de sol sunt date de actiunea factorilor pedogenetici naturali: clima, litologia, relieful, vegetatia. Modul diferit de combinare locala sau regionala a actiunii acestor factori justifica diversitatea tipurilor de soluri.

4.4.1. Caracteristicile solurilor dominante

Fig. 29 - Aspect caracteristic de sol si vegetatie in zona parcului eolian

Se poate observa o zonalitate orizontala a tipurilor de soluri, generata de conditiile bioclimatice si o zonalitate verticala, generata de variatia altitudinala a reliefului. Astfel, in functie de relief principalele tipuri de soluri sunt: Brune acide – sunt raspandite in regiunea de munte, sub paduri de fag sau amestec de fag si molid. Altitudinile la care se intalnesc aceste soluri nu depasesc 1700 m.


Parc eolian Toplet

Pagina 97 din 165

Climatul este umed si racoros, precipitatiile au valori intre 800-1400 mm/an iar temperaturile medii anuale 3-5°C. Brune eu-mezobazice si brune luvice – sunt raspandite in regiunile de deal podisuri si montane, pe materiale parentale alcatuite din: marne, luturi, gresii calcaroase etc., adica in substrate bogate in carbonat de calciu si elemente bazice. Relieful este variat si cu drenaj extern bun pe versanti usor inclinati. Climatul temperat sau boreal cu precipitatii tot timpul anului, temperaturi medii 6-10°C, precipitatii 600-1000 mm. Vegetatia sub care se gasesc aceste soluri sunt paduri de foioase sau amestecuri de foioase cu rasinoase bogate in plante de mul. Brune luvice si brune argiloiluviale – se formeaza la altitudini cuprinse intre 200 si 900 m, pe depozite variate: nisipuri, luturi roscate, depozite de terasa, argile reziduale rosii, sub o vegetatie de padure (Quercus patraea, Q. Ropbur, amestec de fagus silvatica si Quercus patraea, fagete pure). Climatul in care se formeaza aceste soluri este temperat moderat (temperaturi medii anuale 7-10°C si precipitatii de 600-800 mm/an).

4.4.2. Tipuri de vegetatie si culturi agricole in arealul proiectului Arealul proiectului este reprezentat de pasune secundara (rezultata in timp prin defrisarea vegetatiei lemnoase preexistente in scopul extinderii suprafetelor agricole) pe care nu se realizeaza alte culturi agricole. Rezulta ca aspectul predominant al vegetatiei este influentat de activitatile pastorale si de evolutia naturala.

Fig. 30 : Vegetatie caracteristica in amplasamentul parcului eolian


Parc eolian Toplet

Pagina 98 din 165

Etajarea vegetatiei este conditionata de variatiile de regim termic, regim hidric si de treptele de relief. Principalele eteje de vegetatie sunt: Etajul padurilor de foioase: – subetajul fagului: este cuprins intre 500-1000 m altitudine. Fagul formeaza corpuri compacte de padure, in amestec cu paltinul, ulmul, mesteacanul si la altitudini mai coborate gorunul, carpenul, teiul, frasinul. Stratul arbustiv este reprezentat de voniceriul (Evonymus europaea), alunul (Coryllus avellana), lemn cainesc (Ligustrum vulgare), cornul (Cornus mas), sangerul (Cornus sanguinea). Stratul ierbos este variat: graminee (Festuca silvatica, Poa nemoralis), murul (Rubus hirtus), ferigi, rogozul (Carex silvatica, Carex pendula) etc. - subetajul gorunului: cuprins intre 200-500 m altitudine. In cadrul vegetatiei arborescente predomina gorunul (Quercus patraea, Quercus policarpa) alaturi de carpinita (Carpinus orientalis), mojdreanul (Fraxinus ornus). In partea sa superioara se face trecerea catre etajul fagului, cu predominarea unui emestec de gorun, fag, tei, frasin, ulm, carpen, jugastru, paltin. Stratul de arbusti si vegetatie ierboasa sunt asemanatoare cu ele din etajul fagului, cu o extensiune a gramineelor in stratul ierbos. - subetajul padurilor de amestec cu elemente termofile este situat la altitudini cu valori mai mici de 300 m, pe suprafete morfologice insorite si semiinsorite, este alcatuit mai ales din asociatii in care domina specii termofile (cerul – Quercus cerris, gârnita – Quercus frainetto, stejar pufos – Quercus pubescens si carpinita Carpinus orientalis). Pajistile: apar in zonele in care padurea de gorun a fost defrisata, aici dezvoltandu-se asociatii in care domina Chrysopogon gryllus, Andropogon ischaenum, Festuca sulcata. Tufarisurile termofile (sibleac): sunt formatiuni vegetale instalate in locul padurilor termofile defrisate, o asociatie vegetala secundara de stejar pufos cu multa carpinita, mojdrean si liliac salbatic careia i se adauga specii submediteraneene, saxicole si calcicole. In cadrul acestora, principalele elemente de vegetatie sunt: stejarul pufos (Quercus pubescens), carpinita (Carpinus orientalis), liliacul salbatic (Syringa vulgaris), mojdreanul (Fraxinus ornus), scumpia (Cotinus coggygria), visinul turcesc (Padus mahaleb), spinul cerbului, patachina etc.

4.4.3. Poluarea existenta: tipuri si concentratii de poluanti

In general, poluarea solului este produsa de aplicarea ingrasamintelor in scopul cresterii productivitatii plantelor si a fertilitatii solului, dar cu riscul de a creste nivelul de impurificare a mediului ambiant, provocand dereglarea echilibrului ecologic, prepondrent prin acumularea nitratilor, in cazul in care sunt folosite fara a se tine seama de natura solurilor, necesitatile plantelor si conditiile climatice locale. O alta


Parc eolian Toplet

Pagina 99 din 165

sursa de poluare o reprezinta produsele pentru protectia plantelor care cuprind substantele chimice utilizate pentru combaterea buruienilor – erbicidele, pentru combaterea insectelor daunatoare – insecticidele, pentru combaterea diferitelor boli fungice – fungicidele, bactericidele si virucidele. Insusirea comuna a acestor substante o constituie actiunea chimic activa si fiziologic activa de tulburare a functiilor fiziologice, respectiv distrugerea partiala sau totala a micro - si macroorganismelor vii. Produsele fitosanitare pot fi: de contact si sistemice, pot actiona selectiv si constituie cea mai periculoasa sursa de impurificare a mediului prin marimea suprafetelor pe care se folosesc si prin toxicitatea lor ridicata. Solul actioneaza ca un receptor si rezervor pentru pesticide, unde acestea se degradeaza uneori in ritm foarte lent. In arealul proiectului nu se constata utilizarea ingrasamintelor chimice si a produselor fitosanitare, ceea ce face ca valorile parametrilor de poluare a solului inregistrate sa fie reduse.

4.4.4. Surse de poluare a solurilor

In perioada de constructie, actiunile produse asupra solului sunt temporare, manifestandu-se in principal prin ocuparea pe o perioada limitata a unor suprafete de teren pentru organizarile punctelor de lucru, drumurile de acces si platformele tehnologice. De asemenea, vor exista suprafete de teren ce vor ramane ocupate definitiv prin realizarea fundatiei pilonilor turbinelor eoliene, a drumurilor de acces si platformelor tehnologice pentru macarale, care raman active si in continuare pentru nevoia de mentenanta a turbinelor si a celorlalte elemente care compun parcul. Impactul asupra solului in perioada de constructie se manifesta direct si indirect prin lucrarile de terasamente (excavatii, depozite de sol, nivelare, compactare), dar si prin caderea pe sol a poluantilor dispersati. Formele de impact asupra solului posibil a fi identificate sunt: – modificari calitative ale solului sub influenta poluantilor prezenti in aer; modificari calitative si cantitative ale circuitelor geochimice locale. – degradarea fizica a solului si subsolului pe arii adiacente obiectivelor; se apreciaza o perioada scurta de reversibilitate dupa terminarea lucrarilor si refacerea acestor arii; – perturbarea structurii geologice prin realizarea unor lucrari de excavatii pentru pozarea pilonilor (aceste lucrari se fac insa la adancimi relativ reduse de max 5 m); – deversari accidentale de produse petroliere in zonele de lucru – posibilitate relativ redusa; – tasarea solului sub efectul circulatiei si manevrarii utilajelor grele folosite la realizarea fundatiilor si montarea centralei. Tipurile de poluare mentionate anterior pot determina modificarea urmatoarelor caracteristici ale solului:


Parc eolian Toplet

Pagina 100 din 165

– pH-ul; – impurificarea cu metale grele si hidrocarburi, local, in zona lucrarilor sau

adiacente; – modificari fizice care afecteaza caracteristicile si proprietatile solului natural.

Pulberile rezultate in procesele de excavare, incarcare, transport, descarcare a pamantului pentru lucrarile de terasamente, sedimentate gravitational pe sol, nu trebuie considerate agenti poluanti. Probleme pot ridica asocierea acestora cu alte substante poluante prezente in aerul atmosferic in acea perioada, in cantitati mari. Particulele de praf In aceasta categorie se incadreaza pulberile fine rezultate in urma manevrarii utilajelor de constructie. Suprafetele de sol pe care se realizeaza o depunere de 100 ÷ 200 g/mp/an pot fi afectate de modificari ale pH-ului precum si susceptibile de modificari structurale. Din punct de vedere al poluarii solului, depasirile pentru perioade scurte de timp ale concentratiilor maxim admise in aer - C.M.A., ale particulelor in suspensie, nu ridica probleme atata timp cat acestea sunt generate la manevrarea volumelor de pamant nepoluat. Oxizii de azot si sulf Acesti oxizi sunt considerati a fi principalele substante raspunzatoare de formarea ploilor acide si depunerilor de poluanti. Depunerile acide pot aparea insa la distante variabile, in general fiind greu de identificat si cuantificat sursa exacta si concentratiile la nivelul solului. Ocuparea temporara a terenului Va fi determinata de cerinta amenajarii punctelor de lucru (se apreciaza o perioada scurta de reversibilitate dupa terminarea lucrarilor si refacerea acestor arii ale santierului si depozitelor de materiale), drumurile de acces pentru transportul subansamblurilor centralei si platformelor. In concluzie, activitatile desfasurate in perioada de executie a lucrarilor proiectate au impact direct asupra solului care poate fi redus prin masurile de protectie si organizatorice adecvate. Pot constitui sursa de poluare deseurile de tip menajer, in special in zona organizarii de santier. Sursa de poluare in perioada de constructie o reprezinta praful si posibilele scurgeri accidentale de produse petroliere de la functionarea sau alimentarea utilajelor de constructie sau a mijloacelor de transport. In clasificarea pedologica praful consta din particule minerale cu diametrul, cuprins intre 0,02 si 0,002 mm. In compozitia prafului se vor gasi componente chimice minerale, din compozitia a solurilor si a rocilor excavate. Praful antrenat de autovehiculele de transport va contine elementele chimice constitutive ale


Parc eolian Toplet

Pagina 101 din 165

formatiunilor litologice pe care le parcurg. Este posibil ca solul situat de-a lungul drumurilor sa fie poluat cu componenti chimici proveniti din combustia carburantilor in motoarele autovehiculelor. Daca praful este incarcat cu metale grele, pe solurile pe care acesta se depune, este posibil sa se inregistreze un proces de poluare cu astfel de elemente chimice. Alte surse posibile, care ar putea influenta negativ indicatorii de calitate ai solului si subsolului, pe o perioada redusa, sunt scurgerile accidentale de carburanti si lubrefianti de la mijloacele de transport si deseurile solide (menajere, metalice, anvelope, ambalaje).

4.4.5. Prognozarea impactului

Prin executarea lucrarilor in faza de constructie a obiectivelor, se va produce o afectare a suprafetelor de sol, care va determina modificarea proprietatilor sale naturale, dar fara a se inregistra o poluare a acestuia. Se va inregistra un impact care va modifica proprietatile pedologice, fizico-mecanice si hidrofizice, strict pe suprafetele necesar a fi ocupate cu constructii. Principalele lucrari care prin executia lor vor afecta solul sunt exprimate prin urmatoarele valori:

a) Fundatii pentru stalpii turbinelor: forma in plan a fundatiei este circulara, cu suprafata intre 300 si 600 mp, iar adancimea de fundare este aproximativ de 5 m. Rezulta ca volumul de sol excavat pentru o turbina este de 2500 mc din care 250 mc sol vegetal (adancimea medie a stratului de sol vegetal din zona de lucru este de 10 cm). Volumul total de sol excavat pentru fundatiile celor 18 de turbine ale parcului eolian este de 45.000 mc, din care volumul de sol vegetal este de 900 mc.

b) Fundatii pentru statia de transformare: pentru toate elementele de fundare va fi necesara excavarea a 300 mc de sol, din care 30 mc de sol vegetal.

c) Fundatii pentru drumuri: suprafata drumurilor care urmeaza a fi realizate este de 17.500 mp, cu un volum aproximativ de 1.800 mc de sol vegetal.

d) Fundatii pentru platforme: suprafata totala a platformelor de montaj este de 36.000 mp (2000 mp x 18 buc.), 3.600 mc sol vegetal. Volumul total de sol care urmeaza a fi excavat este de 270.000 mc, din care 6.300 mc sol vegetal.

Accidental, in timpul executiei lucrarilor de construire, este posibila deversarea pe sol a unor substante cu caracter poluant de tipul- combustibili, lubrifianti si reziduurile acestora, in urma manevrarii cu neglijenta. Aceste riscuri pot fi eliminate prin masurile stabilite cu ocazia organizarii de santier. Impactul fizic asupra solului se va manifesta doar la faza de lucrari de constructii, in


Parc eolian Toplet

Pagina 102 din 165

special in fazele de excavare si derocare si pe parcursul efectuarii transporturilor pe santier. In calitatea si in structura solului (cai de acces temporare) vor interveni urmatoarele modificari inevitabile, dar recuperabile ulterior:

- Lucrarile vor avea o perioada de executie limitata in timp, de cca. 12 luni. - Elementele nutritive scoase din circuitul natural prin decopertarea solului in

vederea lucrarilor de fundare si amenajare a platformelor vor fi reintegrate pe masura ce stratul vegetal de sol depozitat va fi utilizat la refacerea ecologica a teritoriului, inclusiv a invelisului de sol, in zonele prevazute.

Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de apropierea de sursele majore producatoare de praf si de directia vanturilor dominante. Poluarea cu praf nu are efect negativ de durata asupra solului. Efectul negativ, pregnant se manifesta asupra vegetatiei prin depunerea pe aparatul foliar, generand inchiderea partiala sau totala a stomatelor si perturbarea proceselor fiziologice si biochimice ale plantelor. Daca praful este incarcat cu metale grele, pe solurile pe care acesta se depune, este posibil sa se inregistreze un proces de poluare cu astfel de elemente chimice. Impactul lucrarilor de constructie si amenajare a zonei consta, in principal, din dislocarea permanenta sau temporara a solurilor de pe unele suprafete, si in mod secundar prin depunerea prafului rezultat din activitatile de excavare, constructie si transport. Dupa terminarea constructiei, refacerea solului va fi realizata de catre beneficiar si va consta in nivelarea terenului, copertarea fundatiilor cu pamant fertil si renaturarea suprafetelor afectate (insamantare cu specii ierboase locale). In etapa de operare a parcului eolian Un posibil impact este cel datorat unor deversari accidentale de substante utilizate pentru intretinerea turbinelor: ulei de transformator, ulei de ungere. Acestea sunt in cantitati mici, si conform protocoalelor de lucru impuse in colectarea si eliminarea uleiurilor, pericolul aparitiei unor asmenea poluari este redus.

4.4.6. Masuri de diminuare a impactului

In timpul lucrarilor de constructie Pentru diminuarea impactului solul vegetal se va excava in strat separat si se va depozita in apropierea zonelor de excavare, intrucat ulterior va fi folosit in totalitate la refacerea/renaturarea suprafetelor afectate de lucrari. Solul din straturile subvegetale va fi folosit in totalitate la umpluturi tehnologice aferente lucrarilor executate. De asemenea, se va interzice spalarea, efectuarea de reparatii, lucrari de intretinere a mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor in incinta santierului, aceste operatii fiind derulate doar in spatii special amenajate, sau la unitati specializate.


Parc eolian Toplet

Pagina 103 din 165

Colectarea deseurilor in cadrul organizarii de santier se va face selectiv si in spatii special amenajate, iar evacuarea lor va fi asigurata periodic de catre un operator de salubritate autorizat. Deseurile rezultate in urma executarii lucrarilor de montaj a turbinelor, indiferent de natura acestora, prin regulamentele sustinute de cele mai bune practici in domeniu, au prevazut un management performant. Scurgerile de carburanti sau lubrefianti, datorate unor cauze accidentale, vor fi eliminate prin utilizarea unui material absorbant (ex: pat de nisip), asternut in zonele cele mai vulnerabile, care ulterior este colectat si valorificat de unitati specializate. Stratul de sol afectat prin amenajarea drumurilor si a platformelor tehnologice se reface prin nivelarea si reabilitarea covorului vegetal pe terenurile afectate prin excavatia lucrarilor. In etapa de operare a parcului eolian In perioada de exploatare a grupurilor generatoare nu se genereaza poluanti pentru factorul de mediu sol si subsol. Activitatile de intretinere si revizii pot genera poluanti pentru sol prin stocarea pieselor uzate care au fost schimbate, eventual prin schimburile de ulei si material de gresaj. Activitatea de intretinere a turbinelor trebuie sa se desfasoare conform cu protocoalele de mentenanta, pentru a se evita posibilitatea unor deversari accidentale de uleiuri. Se va urmari evitarea umectarii prelungite a terenului din apropierea constructiilor, pentru a evita necesitatea unor interventii ulterioare pentru remedierea, care ar putea amplificand impactul asupra solului si subsolului din timpul acestor interventii. Masuri de diminuare a impactului fizic asupra solului Nu este cazul Concluzie In ceea ce priveste impactul pe care il poate avea activitatea asupra solului, lucrarile avand o perioada de executie limitata in timp, impactul va fi temporar, cu nivel moderat in zonele de excavatii, cu nivel nesemnificativ pe ansamblul parcului eolian. In zonele de depozitare a pamantului excavat, identificate de autoritatile locale ca zone de teren in prezent degradate, impactul va fi pozitiv semnificativ si pe termen lung. Modificarile intervenite in calitatea si in structura solului si a subsolului datorita realizarii drumurilor suplimentare de acces, a platformelor de montaj, a turnarii fundatiilor (din beton armat), a realizarii statiilor de transformare si conexiune si liniilor electrice de racord la retea sunt nesemnificative. Masurile preconizate prin proiect (de refacere a solului, de inierbare si reintrarea in circuitul agricol a terenurilor afectate de lucrari), dupa lucrarile de constructii – montaj, sunt suficiente pentru eliminarea impactului temporar.


Parc eolian Toplet

Pagina 104 din 165

4.5. Geologia subsolului 4.5.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus Comuna Toplet este situata într-o mică depresiune mărginită de dealuri ce se

continuă spre vest cu Munții Almajului și spre est cu Munții Mehedințului, care se desfășoară sub forma unei culmi de-a lungul Cernei, începând în aval de Topleț în sud-vest și până la Oslea spre nord-est. În general, acesți munți se caracterizează printr-o diversitate petrografică, fapt evidențiat și de relief, remarcându-se prezența șisturilor cristaline cărora le corespunde Culmea Cernei cu înalțimi în jur de 1100 m. Mult mai la nord, Creasta Ciucevelor și Geanturilor fiind formate din calcare, râurile de aici au dat naștere la chei adânci și sălbatice - Cheile Corcoaiei. Astfel, de la Valea Arsasca (afluent al Cernei pe stânga) spre sud-est apar calcare, marmocalcare, gresii și conglomerate care au dat naștere la martori de eroziune (Piatra Closanilor, vârful lui Stan). Acestor roci le corespunde o culme prelungită și îngustă, cu spinare netedă, paralelă cu valea Cernei, cu înalțimi ce arareori depăsesc 1100 m, ale căror flancuri sunt fragmentate de afluenți ai Cernei și Motrului. Treptele majore de relief ale comunei sunt in proportie de 30% clasificata ca zona de munte si 70%, zona de deal. Teritoriul comunei Topleț oferă cantitați mari de piatră de construcție și feldspat, iar pe valea râului Iardasita se află minereu de fier, zăcământ alcătuit din magnetita și cuarț, prins între granite și cuartite.

Culmea Dranicului, pe care se suprapune amplasamentul proiectului, are

aspectul unei dorsale cu varful de altitudine maxima dispus central (Vf. Meteriz 720 m), iar capetele dispuse la sud (Dranic 580 m), respectiv la nord (Vf. Suajii 633 m). In nord, Culmea Dranicului este legata de Masivul Domogled, la sud coboara domol si intra in contact cu Defileul Dunarii, mai exact Golful Orsovei, in vest este marginita de Valea Cernei iar in est este marginita de o unitate depresionara axata pe bazinul hidrografic al raului Bahna numita Campul Tarovat.


Parc eolian Toplet

Pagina 105 din 165

Fig. 31: Cadrul natural al zonei

Geologia

Din punct de vedere geologic, in zona amplasamnetului, roci de baza apar sisturile cristaline caracteristice panzei getice, flind formate in special din gnais respectiv sisturi micacee de varsta cretacica si jurasica. Fundamentul stancos al regiunii nu permite dezvoltarea unor alunecari de teren importante, de regula fenomenele fizico-geologice fiind reprezentate de caderi de stanci pe taluzuri si de grohotisuri la baza versantilor.

Conditii geotehnice in amplasament

Asa cum s-a mai aratat, in amplasamentul cercetat s-au efectuat recunoasteri geotehnice si s-au analizat datele provenite din studii anterioare si din literatura tehnica de profil.


Parc eolian Toplet

Pagina 106 din 165

Fig. 32: Raionarea geotehnica

Suprafata viitorului Parc Eolian are forma unei fasii poligonale inguste, cu lungimea de circa 12 km, orientata nord-sud, situata pe culmea Dranac - Meteriz.

Viitorul Camp Eolian se ridica fata de patul vailor inconjuratoare cu peste 300-400 m, iar pe versantii in general stabili, se remarca numeroase blocuri de stanca (in loc sau alunecate gravitational pe versanti), ce strapung deluviile acoperitoare.

Rocile care constituie fundamentul regiunii sunt de varsta Jurasic inf-Ji, sunt constituite din conglomerate cuartitice, dure, in asociere cu gresii cuartitice si calcaroase, stratificate la baza si masive la partea superioara, toate fiind afectate in apropierea suprafetii, de o alterare usoara si de fisuratie.

Rocile din fundament sunt acoperite sporadic de depozite deluviale si de grohotis cu grosimi reduse, strapunse deseori de blocuri de stanca uneori instabile. Constitutia rocilor din fundament si morfologia terenului din zona studiata nu favorizeaza aparitia de acvifere importante care sa puna in dificultate realizarea constructiilor preconizate.

Mentionam ca nu este exclus ca rocile puternic calcaroase sa fie afectate de goluri carstice si de acvifere cantonate in acestea.

Consideram ca amplasamentul nu va pune probleme dificile in executia turbinelor eoliene preconizate, recomandarile geotehnice privind realizarea fundatiilor urmand a


Parc eolian Toplet

Pagina 107 din 165

fi comunicate dupa stabilirea fiecarei locatii in parte si efectuarea investigatiilor de teren corespunzatoare

Din cele aratate mai sus rezulta ca prognosticul geotehnic pentru realizarea parcului eolian in amplasamentul susmentionat, este favorabil, cu conditia efectuarii unor investigatii suplimentare dupa fixarea flecarei locatii de amplasare a turbinelor. Toate turbinele se vor putea funda direct, dupa indepartarea straturilor superficiale de sol si deluvii, de la caz la caz putindu-se aplica solutii de ancorare in stanca a radierului constructiilor in scopul diminuarii volumelor de betoane, greu de procurat si transportat la cotele impuse de functionarea optima a sistemului.

Dupa fixarea locatiei fiecarei turbine eoliene si inainte de realizarea acestora, pe fiecare ampriza vor trebui executate sondaje adecvate pentru precizarea rocii de baza si a grosimii deluviilor, in vederea recomandarii solutiilor geotehnice de fundare.

Seismicitatea zonei

Din punct de vedere macroseismic, conform Codului de proiectare seismica P 100-2006, carateristicile geofizice sunt - zona E, ceea ce inseamna acceleratia terenului pentru proiectare (pentru componenta orizontala a miscarii terenului) este ag=0,16 g, iar perioada de colt este Tc=0,70 sec.

4.5.2. Impactul prognozat Nu exista in zona amplasamentului si nici in vecinatatea sa imediata obiective geologice valoroase protejate care sa necesite statut de protectie speciala.

4.5.3. Masuri de diminuare a impactului Nu este cazul.

Concluzie Impactul asupra subsolului este inexistent.

4.6. Biodiversitatea La solicitarea autoritatii de mediu competente, in vederea analizei complete a aspectelor de mediu care pot aparea ca urmare a implementarii proiectului studiat, a fost realizat Studiul de Evaluare adecvata care a fost inclus in cadrul acestui capitol iar in volum separat este atasat prezentului Raport de Evaluare a impactului asupra mediului.


Parc eolian Toplet

Pagina 108 din 165

4.6.1. Informatii despre biotopurile de pe amplasament Localizarea proiectului „Parc eolian Topleţ, judeţul Caras-Severin” se află pe coama Munţilor Mehedinţi la înălţimi cuprinse între 500 şi 850 m altitudine. Arealul parcului eolian, respectiv zonele prevăzute pentru amplasarea turbinelor cuprind în exclusivitate terenuri deschise, cu substrat calcaros fărămiţat de intemperii, erodat de vânt, în parte acoperite cu pajişti xerofile, pe care pe alocuri se întâlnesc tufe răzleţe (Crataegus, Pinus, Evonymus ş.a.) şi copaci singuratici (carpen, gorun, frasin). În unele zone, frecventate de animale domestice, se constată prezenţa plantelor ruderale sub formă de bălării. Coama munţilor se prezintă cu o floră şi vegertaţie sărăcăcioasă, iar pantele şi văile adiacente, acoperite cu trupuri mari de păduri de foioase, cu speciile dominante cer, gorun, stejar, cer, carpen şi fag, oferă posibilităţi biocenotice mai complexe. Ele sunt, în marea lor majoritate, delimitate de liziere bogate în tufe, tufărişuri. In zona studiata se observa efectele interactiunilor multiple si pe termen foarte lung dintre factorii de mediu si cei antropici. Factorii ce au impactat biodiversitatea s-au centrat in cea mai mare parte pe: defrisarea intr-o perioada anterioara veche a suprafetelor de padure pentru extinderea disponibilului de pasuni; activitatile agricole – pasunat; exploatarea si transportul lemnului. Perimetrul ce face obiectul proiectului propus, se regaseste in cea mai mare parte (37,94 ha din totalul de 39,16 ha) intr-o zona lipsita de interes major din punct de vedere al biodiversitatii, cu exceptia a 1,22 ha care se suprapune peste perimetrul Parcului Natural Portile de Fier, respectiv al siturilor retelei Natura 2000: ROSPA0080 Munţii Almăjului-Locvei; ROSCI0206 Porţile de Fier (reprezentand 0,001% din aria naturala protejata). In adaos fata de cele prezentate, proiectul supus analizei se afla in vecinatatea si a altor arii naturale protejate: Parcul National Domogled Valea Cernei, Geoparcul Platoul Mehedinti; situri cuprinse in Reteaua europeana Natura 2000: ariile de protectie speciala avifaunistica: ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei, siturile de importanta comunitara: ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei, ROSCI0198 Geoparcul Platoul Mehedinti. Datorita activitatilor antropice in relatie cu exploatarea agricola a terenurilor naturale datand de o perioada lunga de timp, este extrem de dificil a se identifica zone ce si-au pastrat integritatea naturala, care sa mai pastreze echilibre naturale functionale. Activitatile practicate au dus la eliminarea aproape in totalitate a ecosistemelor naturale deschise. Acestea apar in cea mai mare parte sub forma unor agrosisteme, intre care, avand o oarecare valoare din punct de vedere al biodiversitatii apar pajistile secundare. Se evidentiaza astazi diminuarea numarului de specii ori indivizi, precum si reducerea rezistentei speciilor la unii factori abiotici si biotici daunatori. In zona Proiectului Parc eolian Toplet, din punct de vedere al folosintei terenurilor, cel mai bine reprezentate categorii sunt pajistile secundare cu rol de pasuni


Parc eolian Toplet

Pagina 109 din 165

comunale, precum si zone de padure. Exista vegetatie forestiera cu valoare productiva redusa, instalata in afara fondului forestier, formand asa numitele pasuni impadurite, care datorita tipului de management aplicat au aspectul unor lastarisuri sau rarituri. Conform OM nr. 1198/25.12.2005 – Tipuri de habitate naturale a caror conservare necesita declararea ariilor speciale de conservare, nici unul dintre habitatele identificate in zona de influenta a planului nu intruneste criteriile de definire ca „habitat prioritar”. Referitor la situatia biodiversitatii din zona analizata, probleme importante in ultima perioada sunt generate de incendiile provocate sezonier pentru arderea vegetatiei de pasune uscata.

4.6.2. Informatii despre flora locala

Din punct de vedere al vegetatiei cea mai mare parte perimetrului studiat se incadreaza in zona pajistilor si in zona padurilor de foioase. In prezent defrisarile facute pentru extinderea pajistilor au dus la schimbarea peisajului natural, in unele zone favorizandu-se aparitia eroziunii solului. Complexitatea factorilor geologici, geomorfologici, climatici ca si interventia factorului antropic, au determinat o vegetatie variata ca specii si asociatii pe fondul general al padurilor de foioase. Vegetatia specifica este cea a padurilor de deal. Plantele ierboase sunt reprezentate de: trifoiul salbatic (Trifolium pretense), paius (Festuca pratensis), coada soricelului (Achillea millefolium). De asemenea, in aceasta zona se intalnesc si arbusti ca: macesul (Rosa canina), porumbarul (Prunus spinosa), paducelul (Crataegus oxycantha) etc. Unde pantele sunt mai domoale cu expozitie insorita se intalnesc padurile de cer si garnita, cu specii precum Quercus cerris, Q. pubescens, Q.robur, Q. pedunculiflora, Q. petraea, in asociatie cu specii precum Carpinus betulus (carpen), Fraxinus excelsior (frasin), Acer campestre (jugastru), Ulmus procera (ulm), Tilia tomentosa (tei), Alnus glutinosa (arin negru), Corylus avellana (alun). Aceste paduri se intalnesc in partea sud-vestica in apropierea satului Negiudin. Pe dealurile mai inalte pana in zona de contact cu muntele, unde si umiditatea este mai ridicata, se intalnesc paduri de amestec in care predomina fagul (Fagus silvatica), alaturi de care mai intalnim: lemnul canesc (Ligustrum vulgare), sangerul (Cornus sanguinea), teiul (Tilia tomentosa), cornul (cornus mas), ulmul (Ulmus procera). Mai spre inaltime tot alaturi de fag cresc: carpenul (Carpinus betulus), frasinul (Fraxinus excelsior), mojdrean (F. ornus) alunul (Corylus avellana) . Pe unii versanti erodati si pe solurile scheletice sunt prezente specii ca Ailanthus glaudulosa (cenusar), Andropogon ischaemum (barboasa), Poa pratensis (firuta), Fragaria viridis (fragi).


Parc eolian Toplet

Pagina 110 din 165

Etajarea vegetatiei Etajarea vegetatiei este conditionata de variatiile de regim termic, regim hidric si

de treptele de relief. Principalele eteje de vegetatie sunt: a) Etajul padurilor de foioase cuprinde: – subetajul fagului: este cuprins intre 700-1300 m altitudine. Fagul formeaza

corpuri compacte de padure, in amestec cu paltinul, ulmul, mesteacanul si la altitudini mai coborate gorunul, carpenul, teiul, frasinul. Stratul arbustiv este reprezentat de voniceriul (Evonymus europaea), alunul (Coryllus avellana), lemn cainesc (Ligustrum vulgare), cornul (Cornus mas), sangerul (Cornus sanguinea). Stratul ierbos este variat: graminee (Festuca silvatica, Poa nemoralis), murul (Rubus hirtus), ferigi, rogozul (Carex silvatica, Carex pendula) etc.

- subetajul gorunului: cuprins intre 300-800 m altitudine. In cadrul vegetatiei arborescente predomina gorunul (Quercus patraea, Quercus policarpa) alaturi de carpinita (Carpinus orientalis), mojdreanul (Fraxinus ornus). In partea sa superioara se face trecerea catre etajul fagului, cu predominarea unui emestec de gorun, fag, tei, frasin, ulm, carpen, jugastru, paltin. Stratul de arbusti si vegetatie ierboasa sunt asemanatoare cu ele din etajul fagului, cu o extensiune a gramineelor in stratul ierbos. - subetajul padurilor de amestec cu elemente termofile este situat la altitudini cu valori mai mici de 300 m, pe suprafete morfologice insorite si semiinsorite, este alcatuit mai ales din asociatii in care domina specii termofile (cerul – Quercus cerris, gârnita – Quercus frainetto, stejar pufos – Quercus pubescens si carpinita Carpinus orientalis). b) Pajistile: apar in zonele in care padurea de gorun a fost defrisata, aici dezvoltandu-se asociatii in care domina Chrysopogon gryllus, Andropogon ischaenum, Festuca sulcata.

c) Tufarisurile termofile (sibleac): sunt formatiuni vegetale instalate in locul padurilor termofile defrisate, o asociatie vegetala secundara de stejar pufos cu multa carpinita, mojdrean si liliac salbatic careia i se adauga specii submediteraneene, saxicole si calcicole. In cadrul acestora, principalele elemente de vegetatie sunt: stejarul pufos (Quercus pubescens), carpinita (Carpinus orientalis), liliacul salbatic (Syringa vulgaris), mojdreanul (Fraxinus ornus), scumpia (Cotinus coggygria), visinul turcesc (Padus mahaleb), spinul cerbului, patachina etc.

4.6.3. Informatii despre fauna locala

Calitatea şi cantitatea populaţiilor de fauna este în strânsă concordanţă cu oferta ecologiă a mediului din zona studiată, de morfologia zonei (geomorfologie, hidromorfologie), de tipurile de habitate precum si de gradul de antropizare al acestora, de compozitia vegetatiei precum si de gradul de consolidare al acesteia si de factorii climatici in general. Ca rezultat al interactiunii complexe a acestor factori,


Parc eolian Toplet

Pagina 111 din 165

constituentii faunei vor avea mai mult sau mai putin asigurat arealul pentru adapostire, hrana, sau conditii de reproducere. Cele mai reprezentative specii sunt :

Mamifere: Lupul (Canis lupus), caprioara (Capreolus capreolus), bursucul (Meles meles), veverita (Sciurius vulgaris fuscoates), jderul (Martes martes), Barbastella barbastellus, Myotis myotis, Rhinolophus hipposideros.

Reptile: Gusterul (Lacerta viridis), soparla de zid (Podarcis muralis), vipera cu corn (Vipera ammodytes). Conform formularului Natura 2000 completat, aria adaposteste doua specii de amfibieni (Bombina bombina, Bombina variegata,) si doua de reptile (Testudo hermanni, Emys orbicularis) enumerate in Anexa II a Directivei Habitate . Nici una din aceste specii nu au fost observate in zona de amplasare proiectului.

Pasari: Diversitatea relativă a locului de trai, lipsa speciilor concurente, precum şi prezenţa hranei disponibile, determină, in zona studiata, un număr mare de specii aviare. In zona sudica a Muntilor Mehedinti si a Vaii Cernei au fost observate 108 de populaţii de păsări cu un număr relativ mic de exemplare. Ele aparţin la 11 ordine şi 32 familii. In zona delimitată lucrărilor propriu-zise, însă, au fost întâlnite un număr extrem de redus de specii aviare si în număr redus de exemplare. Majoritatea speciilor sedentare cuibăresc în habitate învecinate la nivelul solului, în liziere, tufişuri şi bălării, în scorburi sau în coronamentele copacilor. Restul speciilor, menţionate cuibăritoare în zonă geografică mai largă, pot fi socotite adventive, ce provin din habitatele zonale. Se exemplifica cu urmatoarele specii: Aquila chrysaetos, Circaetus gallicus, Pernis apivorus, Falco peregrinus, Uliul gainilor (Accipiter gentilis), mierla (Turdus merula), pitigoi (Fringilla coelebs), cuc (Cuculus canorus), privighetoare (Luscinia megarhynchos), gaita (Garrulus glandarius), ciocanitoare (Dendrocopos syriacus).

4.6.4. Habitate

Habitatele identificate pe amplasament si in vecinatate sunt:

R4133 Paduri balcanice de gorun (Quercus petraea) cu Helleborus odorus - corespondent Natura 2000 91M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun R4110 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia - corespondent Natura 2000 9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum R3122 Tufarisuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) si paducel (Crataegus monogyna) – corespondent Natura 2000 40A0 * Tufarisuri subcontinentale peri-panonice


Parc eolian Toplet

Pagina 112 din 165

R3803 Pajisti sud-est carpatice de Agrostis capillaris si Festuca rubra nu are corespondent Natura 2000

În ceea ce priveşte macrohabitatele amplasamentelor prevăzute pentru turbine eoliene, situaţia se prezintă astfel:

Numar identificare

turbina

Descrierea habitatelor

1 Teren deschis, în apropiere copaci singuratici, lângă un drum agricol 2 Teren deschis, cu tufe răzleţe, departe de liziera pădurii 3 Teren deschis, în apropiere copaci singuratici 4 Teren deschis, cu tufe răzleţe, departe de liziera pădurii 5 Teren deschis, aproape de liziera pădurii 6 Teren deschis, la câteva sute de metri de de liziera pădurii 7 Teren deschis, între trupuri de pădure, la câteva sute de metri de

liziera pădurii 8 Teren deschis, aproape de liziera pădurii 9 Teren deschis, cu tufe răzleţe, aproape de liziera pădurii 10 Teren deschis, aproape de trupuri cu tufe compacte 11 Teren deschis, cu tufe răzleţe 12 Teren deschis, în apropiere cu tufe răzleţe 13 Teren deschis, în apropiere cu tufe răzleţe 14 Teren deschis, în apropiere cu tufe răzleţe 15 Teren deschis, păşune cu tufe răzleţe 16 Teren deschis, păşune 17 Teren deschis, aproape de liziera pădurii 18 Teren deschis, păşune, lângă un drum agricol

Tabel 12: Detalii despre habitate in locatiile turbinelor

Habitate Metoda de lucru: Habitatele au fost studiate pe teren prin efectuarea unui traseu, efectuat pe baza unui material cartografic care a pus in evidenta diferentele de nivel, de expozitie si de inclinare astfel incat s-a putut aprecia diversitatea factorilor stationali care genereaza diversitatea de habitate. Pentru descrierea habitatelor s-au folosit surse bibliografice, fotograme precum si datele obtinute in vizita de pe teren din martie -iulie -septembrie 2011.


Parc eolian Toplet

Pagina 113 din 165

Inainte de a incepe descrierea habitatelor din zona de impact a proiectului trebuie sa amintim urmatoarele definitii conforme cu Directiva Habitate: Habitate naturale inseamna areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite caracteristici geografice, abiotice si biotice naturale sau seminaturale; Habitatul unei specii inseamna mediul descris de factori abiotici si biotici specifici, in are se regaseste o specie la orice stadiu al ciclului sau biologic; Primele habitate prezinta diferite grade de importanta conservativa, sunt interpretate in manuale in care se descriu speciile edificatoare si caracteristice precum si date despre altitudine, clima, geologie etc. Aceste habitate trebuie amintite, acolo unde exista, cartografiate si estimat impactul asupra acestora. Habitatele speciilor pot sa se suprapuna pe unul sau mai multe tipuri de habitate naturale dar pot cuprinde si alte tipuri de habitate neclasificate si fara importanta conservativa statuata. Pe amplasamentul si in vecinatatea parcului eolian Toplet au fost identificate urmatoarele tipuri de habitate naturale:

- Pasuni impadurite - Tufarisuri - Pajisti - Paduri

Pasunile impadurite Nu sunt habitate naturale clasificate in manualele de habitate Natura 2000 si Habitatele din Romania insa sunt habitate importante pentru pasari si lilieci.

Fig. 33: Pasune impadurita pe amplasament


Parc eolian Toplet

Pagina 114 din 165

Sunt foste pasuni sau fanete care din cauza abandonului activitatilor traditionale sa se fi impadurit. De asemenea exista si arbori batrani in unele pajisti care desi produceau seminte viabile, puietii nu se puteau dezvolta fi datorita cositului si/sau pasunatului. Tipul fundamental al habitatului a fost fie padurea fie pajistea. Tufarisurile Tufarisurile ocupa suprafete insemnate in amplasamentul Toplet acoperind pajistile pe care au fost abandonate activitatile traditionale cum ar fi cositul si pasunatul. Tufarisurile de pe amplasament se pot identifica cu habitatul R3122 Tufarisuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) si paducel (Crataegus monogina). R3122 Tufarisuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) si paducel (Crataegus monogyna) Suprafete: fasii de tufarisuri, de la 200–500 mp, alternand cu paduri si terenuri agricole sau pajisti uscate Statiuni: Altitudine: 40–500 m. Clima: T = 10,5–7,50C, P = 400–800 mm anual. Relief: depresiuni mici in campie, pante insorite cu inclinare redusa. Structura: Fitocenozele se instaleaza, de obicei, pe locurile defrisate, chiar si in silvostepa, in locul padurilor de stejar(Quercus pubescens, Q. pedunculiflora,Q. robur) si atunci raman cu compozitia din padure. Speciile sunt, in majoritate, eurasiatice, cu elemente mai numeroase sudice. Stratul arbustilor este dominat de speciile caracteristice ordinului si aliantei (Prunus spinosa si Crataegus monogyna), deosebit de dense, realizand aspectul unui desis de nepatruns, cu o acoperire de 100%. Inaltimea stratului arbustiv ajunge de regula la 1,5–2 m. Stratul ierburilor este mai dezvoltat spre limitele tufarisurilor, datorita umbririi mari interioare si este compus atat din specii de padure: Vicia tenuifolia, Bromus inermis, Origanum vulgare, Asparagus verticillata, cat si din specii de pajiste: Festuca valesiaca, Poa angustifolia, Poa bulbosa, Dactylis glomerata, Agropyron repens, Agrimonia eupatoria, Phleum phleoides, Teucrium chamaedrys, Calamintha clinopodium. Compozitie floristica: Specii edificatoare: Prunus spinosa, Crataegus monogyna. Specii caracteristice: Prunus spinosa,Crataegus monogyna. Alte specii importante: Rubus caesius, Rosa canina, Evonymus verrucosus, Pyrus pyraster, Ligustrum vulgare, Rhamnus cathartica, Humulus lupulus, Clematis vitalba, Cornus sanguinea, Evonymus europaeus, Rosa gallica, Veronica chamaedrys, Plantago media, Jasminum fruticans, Amygdalus nana, Prunus fruticosa, Cornus mas, Vicia tenuifolia, Bromus inermis, Origanum vulgare, Asparagus verticilatus, Festuca valesiaca, Poa angustifolia, Poa bulbosa, Dactylis glomerata, Agropyron repens, Agrimonia eupatoria, Phleum phleoides, Teucrium chamaedrys, Calamintha clinopodium. Valoare conservativa: moderata


Parc eolian Toplet

Pagina 115 din 165

Acest tip de habitat este echivalat cu habitatul Natura 2000 40A0* Tufarisuri subcontinentale peripanonice. Padurile Habitatele forestiere identificate sunt situate la limita amplasamentului propus si nu sunt afectate de activitatile de pe emplasament . Acestea sunt: R4110 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia Raspandire: in toti Carpatii romanesti, cu frecventa mare in Carpatii Meridionali si Occidentali, in regiunea de munte si, in parte, pe dealurile inalte, in etajul nemoral. Suprafete: circa 580.000 ha, din care 280.000 ha in Carpatii Meridionali Statiuni: Altitudini: 500–1200 m. Clima: T = 8,0–4,50C, P = 700–1100 mm. Relief: versanti mediu – puternic inclinati cu expozitii diferite, culmi. Roci: variate, sisturi cristaline, conglomerate, gresii, chiar calcaroase, roci eruptive. Soluri: de tip districambosol, luvisol, slab – semischeletice, mediu profunde, moderat acide, mezobazice, reavane. Structura: Fitocenoze edificate de specii europene-balcanice, mezoterme, mezofite, mezotrofe. Stratul arborilor, constituit exclusiv din fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica la altitudini mari, ssp. Moesiaca la atitudini mici), sau cu putin amestec de paltin de munte (Acer pseudoplatanus), brad (Abies alba) la altitudini mari, gorun (Quercus petraea), carpen (Carpinus betulus), plop tremurator (Populus tremula), ulm (Ulmus glabra), cires (Cerasus avium) la altitudini mici; are acoperire ridicata (80–90%) si inaltimi de 23–28 m la 100 de ani. Stratul arbustilor, relativ slab dezvoltat, cu exemplare de Sambucus racemosa, S. nigra, Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaea, Daphne mezereum s.a. Stratul ierburilor si subarbustilor: dominat de Festuca drymeia ca strat acoperitor pe suprafete mari sau in palcuri de diferite dimensiuni; participa elemente din „flora de mull” si din flora acidofila, mai rar Rubus hirtus. Valoare conservativa: redusa. Compozitie floristica: Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. sylvatica, ssp. moesiaca. Specii caracteristice: Festuca drymeia. Alte specii importante: Galium odoratum, Calamagrostis arundinacea, Carex pilosa, Dentaria bulbifera, Euphorbia amygdaloides, Lamium galeobdolon, Lathyrus vernus, Luzula luzuloides, Poa nemoralis, Pulmonaria obscura, Scrophularia nodosa, Viola reichenbachiana s.a. R4133 Paduri balcanice de gorun (Quercus petraea) cu Helleborus odorus Raspandire: in muntii si dealurile joase din vestul Olteniei si sudul Banatului (Podisul Mehedinti, Muntii Almaj, Locvei, Dognecei), in etajul nemoral, subetajul padurilor de gorun si de amestec cu gorun. Suprafete: reduse, de ordinul catorva mii de ha.


Parc eolian Toplet

Pagina 116 din 165

Statiuni: Altitudini: 300–500 m. Clima:T = 10–90C, P = 800–900 mm. Relief: versanti mediu–puternic inclinati cu expozitii insorite, culmi, platouri. Roci: calcare, pe alocuri sisturi cristaline. Soluri: de tip luvosol, preluvosol mijlociu profundeprofunde, pe alocuri cu schelet, mezobazice, hidric echilibrate (cu posibile deficite vara), mezotrofice. Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale si balcanice. Stratul arborilor compus exclusiv din gorun (Quercus petraea, ssp. polycarpa, ssp. dalechampii), sau cu putin amestec de tei (Tilia tomentosa, T. cordata), paltin (Acer pseudoplatanus), uneori fag (Fagus sylvatica ssp. moesiaca), iar in etajul inferior jugastru (Acer campestre), mojdrean (Fraxinus ornus), sorb de camp (Sorbus torminalis), carpen (Carpinus betulus); are acoperire 70–90% si inaltimi de 20–25 m la 100 de ani. Stratul arbustilor, bine dezvoltat, contine Cornus mas, Ligustrum vulgare, Evonymus europaeus, E. verrucosus. Stratul ierbos si subarbustiv are ca specii reprezentative Aremonia agrimoniodes si Helleborus odorus. Valoare conservativa: foarte mare. Compozitie floristica: Specii edificatoare: Quercus petraea. Specii caracteristice: Helleborus odorus. Alte specii importante: Galium odoratum, Asperula taurina, Brachypodium sylvaticum, Carex pilosa, Dactylis polygama, Galium mollugo, Lathyrus venetus, Tanacetum corymbosum, Lychnis coronaria, Lithospermum purpurocoeruleum, Piptatherum virescens, Ruscus aculeatus, R. hypoglossum, Sedum maximum, Tamus communis, Vincetoxicum hirundinaria, Viola hirta. Pajistile Pajistile ocupa cea mai mare parte din suprafata perimetrului propus. Aceste sunt in mare parte degradate si afectate de suprapasunat si exploatare irationala. O parte din elementele caracteristice ce apartin habitatului R3803 Pajisti sud-est carpatice de Agrostis capillaris si Festuca rubra au fost identificate in teren, astfel putem confirma prezenta acestuia: R3803 Pajisti sud-est carpatice de Agrostis capillaris si Festuca rubra


Parc eolian Toplet

Pagina 117 din 165

Fig. 34: Pajisti sud-est carpatice de Agrostis capillaris si Festuca rubra Raspandire: Dealurile subcarpatice, Podisul Mehedinti, Podisul Transilvaniei, Depresiunea Dornelor, Obcinele Moldovei. Suprafete: Pajisti pe 400–500 ha. Statiuni: Altitudine: 350–700 m. Clima:T = 8–6,50 C; P = 700–800 mm. Relief: versanti slab inclinati, expozitii sudice, estice. Roci: silicioase, pietrisuri. Soluri: districambosoluri, luvosoluri. Structura: Speciile caracteristice sunt si dominante, realizand etajul superior de 30–40 cm inaltime, care este alcatuit din: Agrostis capillaris, Festuca rubra, Anthoxanthum odoratum, Poa pratensis, Rumex acetosella, Campanula patula, Leucanthe-mum vulgare, Pimpinella saxifraga, Hypochoeris radicata, Knautia arvensis, Cynosurus cristatus. Speciile mai scunde realizeaza stratul inferior si dintre acestea mentionam: Carlina acaulis, Trifolium campestre, Luzula campestris, Carum carvi, Lotus corniculatus, Achillea millefolium, Carex ovalis, Trifolium repens, Medicago lupulina. Fitocenozele au acoperire de 90–95% si realizeaza cele mai intinse pajisti din zonele colinara si montana. Valoare conservativa: redusa. Compozitie floristica: Specii edificatoare: Festuca rubra, Agrostis capillaris, Cynosurus cristatus. Specii caracteristice: Festuca rubra, Agrostis capillaris, Lotus corniculatus.


Parc eolian Toplet

Pagina 118 din 165

Alte specii importante: Cynosurus cristatus, Dactylis glomerata, Daucus carota, Piminella saxifraga, Anthoxanthum odoratum, Cerastium holosteoides, Holcus lanatus, Lotus corniculatus, Trifolium pratense, Brizamedia, Carex pallescens.

Se constata ca nici unul dintre habitatele identificate in zona de influenta a planului nu intruneste criteriile de definire ca „habitat prioritar”, conform OM nr.1198/25.12.2005 – Tipuri de habitate naturale a caror conservare necesita declararea ariilor speciale de conservare.

4.6.5. Impactul prognozat

Implementarea proiectului „Parc eolian Topleţ” presupune parcurgerea mai multor etape succesive, in fiecare dintre acestea existand impact potenţial asupra biodiversităţii zonei. Din analiza realizata in cadrul studiului rezulta urmatoarele: Faza de studiu. Activitati: studii cu caracter cadastral, geotehnic, de structură şi fundaţii, anemologică, energetică şi de mediu. Prezenta in teritoriul proiectului: prezenţa umană de scurtă durată, cu mijloace de transport obişnuite, factor de deranj minimal, ceea ce nu perturbă biodiversitatea. Faza de construcţii şi montaj. Activitati: executarea săpăturilor şi excavatiilor pentru fundaţiile turbinelor, a stâlpilor de înaltă tensiune, a staţiilor de transformare si conexiune, santurilor pentru retelele de cabluri; amenajarea drumurilor si platformelor de montaj, a punctelor de lucru, depozitelor de materiale, ş.a. Prezenta in teritoriul proiectului: etapa de constructii si montaj, presupune prezenţa umană permanentă in şantier, atât în timpul zilei, cât şi noaptea, timp de 1 an; prezenţa utilajelor grele, montarea macaralei; amenajarea, reparaţia, pietruirea, drumurilor existente; crearea de noi drumuri de legătură; circulaţia intensă pentru aprovizionarea cu materiale şi materii prime; crearea infrastructurii transportului energiei electrice ş.a. Fiecare operaţiune separat, dar şi în întregime, prin complexitatea lor tehnica, ar trebui să constituie un factor însemnat de impact, prin creşterea nivelului de zgomot, prin creşterea nivelului de praf (aerosoli), prin modificarea, respectiv, pierderea definitivă a unor suprafeţe din habitate, în proporţie egală cu suprafaţa fundaţiei turbinelor, platformelor de montaj si a creerii noilor drumuri, prin pierderea temporară a unei suprafeţe din suprafaţa pajiştilor, în urma construcţiilor temporare şi prin crearea zonei de desfăşurare a construcţiilor. Având în vedere, însă, că, lucrările se vor desfăşura în perimetrul zonelor deschise cu habitate ierburi şi tufărişuri, cu o biodiversitate naturală extrem de redusă, mai


Parc eolian Toplet

Pagina 119 din 165

puţin valoroasă, în majoritatea cazurilor cu populaţii dar şi cu număr minim, neînsemnat de indivizi, atât din puct de vedere ştiinţific, ecologic, în special, cât şi al principiilor, prevederilor conservării şi protecţiei biodiversităţii, în general, pericolul distrugerii iminente apare mult diminuat. Datorită faptului că speciile observate, atât nevertebratele, cât şi vertebratele, respectiv mamiferele şi păsările, nu sânt incluse pe listele legilor de conservare şi protecţie, nu sunt localizate şi delimitate numai în această zonă, iar în zonele învecinate caracteristicile habitatelor şi a ofertelor ecologice sunt identice cu cea în care este prevăzută realizarea proiectului, nu putem prognoza distrugerea florei şi vegetaţiei spontane, ea fiind nesemnificativă. Spaţii de staţionare, de creştere, de adăpost şi de hănire, se regăsesc în abundenţă în zonele din apropiere, care vor servi ca refugii temporare pentru speciile cu capacităţi locomotorii. Cu alte cuvinte, prin dinamica populaţională care funcţionează şi se manifestă şi în afara factorilor de deranj amintiţi, speciile de animale supuse factorilor de deranj antropogen au posibilitatea biologică de a se retrage în zonele periferice şi învecinate ca după terminarea lucrărilor să fie din nou prezente, eventual repopulate spaţiile supuse construcţiilor. Faza de operare a parcului eolian. Activitati: operarea agregatelor energetice in regim “remote control”, adica de la un centru de comanda situat in afara perimetrului parcului; interventii cu caracter de mentenanta programata conform instructiunilor tehnice cunoscute, care au o frecventa de 1-2 ori/an, sau chiar mai rar, cu o durata de 1-2 zile/interventie functie de natura interventiei preconizate; interventii cu caracter de mentenanta neprogramata, respectiv la defectiuni si avarii pentru reparatii si remedieri, care, de asemenea, din experienta existenta deja in domeniu rezulta ca au au o frecventa chiar mult mai redusa decat a interventiilor de mentenanta programata, durata acestora fiind tot limitata, dar depinzand de natura evenimentului produs. Prezenta in teritoriul proiectului : presupune prezenţă umană temporară şi ocazională, nu presupune un factor major de deranj. Prezenţa firelor electrice şi funcţionarea paletelor aeroturbinelor, foarte rar pot cauza accidente ocazionale, minore, la nivel de indivizi, în special în rândul păsărilor migratoare, mai ales noaptea, când ciocnirile involuntare se pot produce din cauza lipsei vizibilităţii. În timpul zilei asemenea întâmplări sunt excluse. Referitor la impactul rezidual, acesta va fi minim, si cauzat de reducerea suprafetei de strat erbaceu, care se va reface in zona, in conditiile succesiunii normale. Din studiile realizate pentru alte centrale eoliene deja existente, rezulta ca atat in 2009 cat si in 2010, pasarile au cuibarit aproximativ in aceleasi locuri si in aceleasi efective in apropierea turbinelor, concluzionand in mod evident faptul ca populatiile locale de pasari cuibaritoare nu au fost afectate de constructia parcului eolian. Datorită faptului, că în jurul localitatilor, cum este şi Topleţ, în hotar există numeroase linii de transport electrice, prezenta unor structuri construite de natura


Parc eolian Toplet

Pagina 120 din 165

celor introduse prin realizarea parcului eolian nu va fi ceva inedit şi, în nici un caz nu va putea cauza pierderi semnificative speciilor de fauna. În literatura de specialitate se afla menţionat că incidenţa pierderii vieţii păsărilor, prin impact direct, pe drumuri publice este de mai bine de 300 de ori mai mare, decât în cazul firelor electrice aeriene. În cazul paletelor aeroturbinelor, deasemenea, incidenţa contactului direct cu o pasăre zburătoare, este nesemnificativă, mai ales că în zonă nu au fost evidenţieate rute de migraţie şi nici populaţii însemnate de păsări, cu număr mare de indivizi. 4.6.6. Masuri de diminuare a impactului Amplasarea obiectivului nu va avea nici un efect semnificativ asupra biodiversitatii terestre (inclusiv pasarile). Turbinele sunt amplasate la mari distante de coloniile cuibaritoare pentru a avea efect asupra reproducerii pasarilor. In timpul lucrarilor de constructie In perioada de constructie impactul este direct, pe termen scurt, limitat la durata executiei, nu este rezidual si nu este cumulativ. Se vor proiecta un minim de drumuri de acces si platforme tehnologice catre fiecare turbina eoliana. Aceasta infrastructura va asigura accesul eficient atat in faza de executie si construire a instalatiilor eoliene, cat si in faza de operare si mentenanta pentru echipamentele de interventie. Aceste drumuri vor fi consolidate, balastate si nivelate, pamantul din sapatura urmand a se imprastia, nivela si inierba. Dupa terminarea lucrarilor si montajul instalatiilor eoliene, pe parcursul existentei si exploatarii planului propus, amplasamentul se va elibera de deseuri si resturi materiale, pentru a nu afecta functia de pasune sau teren arabil a suprafetelor de teren invecinate, impactul fiind minim. Trebuie sa se tina cont de modul si locul in care se vor depozita deseurile in perioada de constructie a obiectivului. Se impune copertarea sau refacerea suprafetelor de sol afectate in urma lucrarilor de constructie a obiectivului, astfel incat sa nu existe spatii afectate, altele decat cele prevazute in proiect. In etapa de operare a parcului eolian Pasarile isi modifica comportamentul cand se apropie de asezari omenesti, sau de zone inzestrate cu structuri construite de mai mare anvergura, fiind mai vigilente si


Parc eolian Toplet

Pagina 121 din 165

multe dintre ele folosind aceasta zona mai mult pentru tranzit. Totodata pentru multe dintre aceste tipuri de zone nu sunt preferate pentru cuibarit. Locatia parcului trebuie sa fie mentinuta in permanenta curata deoarece gunoaiele atrag rozatoarele iar acestea fiind vanate de rapitoare atrag prezenta acestora in zona, marind riscul unor coliziuni. Acolo unde sunt gunoaie se inmultesc si insectele si acestea atrag la randul lor alte pasari de talie mica si mijlocie, marind de asemenea riscul coliziunilor. Nu este permisa formarea de balti si mlastini in zona turbinelor, deoarece si acestea atrag alte specii de pasari iubitoare de apa sau de organisme care traiesc in apa. Turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina rosie, pentru ca lumina va face ca pasarile sa fie mai prudente si sa evite zona respectiva. Aceste turbine sunt mai usor de recunoscut de catre pasarile migratoare. Se impune monitorizarea permanenta a exemplarelor de pasari decedate in preajma parcului eolian si stocarea acestor informatii in baze de date.

Concluzie

Amplasarea parcului eolian in zona prevazuta nu afecteaza in mod semnificativ flora sau fauna, modificarile, respectiv restrangerea habitatelor este nesemnificativa. Dupa finalizarea lucrarilor propuse, se recomanda monitorizarea efectelor adverse produse asupra biodiversitatii, in timpul functionarii turbinelor (comportamentul speciilor de fauna, inclusiv pasarilor in zona turbinelor, pozitia turbinelor fata de rutele de migratie a pasarilor, modificari ale acestora). Nu se anticipeaza piedici majore in asigurarea pe termen lung a statutului de conservare favorabila a speciilor si habitatelor pentru care siturile de interes comunitar din zona au fost desemnate, in cazul in care masurile de diminuare a impactului vor fi implementate. Conform Doc. Hab. 04-03-03-rev. 3 statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar din zona Toplet este apreciat favorabil (indicator verde) in timpul constructiei si exploatarii turbinelor eoliene. În urma analizei tuturor componentelor ecosistemului, a structurilor interrelaţionale cu mediul înconjurător, a conformaţiei posibile a lanţurilor trofice, a statutului de conservare a speciilor şi habitatelor, a pretenţiei ecologice a speciilor şi a ofertei ecologice a structurii de habitate, s-a ajuns la concluzia, că impactul prognozat al realizarii parcului eolian Toplet va rămâne în limitele suportabilităţii şi adaptabilităţii reprezentanţilor biodiversităţii. Realizarea proiectului nu va fi un impediment în desfăşurarea proceselor bio-ecologice a speciilor, nu va periclita, nu va elimina integral nici o specie observată in zona şi nu va modifica mediul natural în aşa fel incat să elimine orice posibilitate de revenire a speciilor afectate în zonă.


Parc eolian Toplet

Pagina 122 din 165

4.7. Peisajul

4.7.1. Caracterizarea generala a peisajului si a diversitatii peisajului din arealul proiectului. Incadrarea in ansamblul peisajului local si regional

4.7.1.1. Definitia peisajului, clasificarea peisajului, tipuri de peisaje Conform Conventiei europene de la Florenta, peisajul desemneaza o parte de

teritoriu - perceput ca atare de catre populatie, al carui caracter este rezultatul actiunii si interactiunii factorilor naturali si/sau umani .

O alta definitie a peisajului ar fi: peisaj, peisaje - parte din natura care formeaza un ansamblu artistic si este prinsa dintr-o singura privire; priveliste; aspect propriu unui teritoriu oarecare, rezultand din combinarea factorilor naturali cu factorii antropici; colt din natura reprezentand un ansamblu estetic;

O clasificare a peisajelor din Romania a fost propusa de I.Mac (2000). Prin aceasta clasificare sunt stabilite nu numai cauzele care determina impartirea peisajelor in doua mari clase - natural si antropic, dar si o individualizare mai buna a peisajului pornind de la un element sau grup de elemente ca si criteriu reprezentativ pentru o anumita arie. Astfel, peisajele se clasifica in functie de:

1. Forma dominanta de relief: peisaje montane, deluroase, colinare, de campie. 2. Tipul de vegetatie: peisaj forestier, stepic, silvo-stepic, de dune; 3. Componenta hidrografica: marin, lacustru, glaciar; 4. Componenta umana: – activitati economice: peisaj agricol, peisaj industrial; – tipul asezarilor: peisaje rurale, peisaje urbane.

Peisajul geografic caracteristic zonei studiate este de tip rural - agropastoral, ce are ca suport o culme montana ca forma de relief şi paduri, tufarisuri si pajisti ca asociaţii vegetale predominante.

4.7.1.2. Descrierea peisajului Peisajul este reprezentat printr-o culme montana (Culmea Dranicului) separata de doua zone mai joase la vest (Valea Cernei) si la est (Valea Bahna), ce coboara domol catre sud, spre Dunare, acoperita de tufarisuri, pajisti naturale degradate şi palcuri de padure. Vegetaţia naturală este caracteristica padurilor de foioase, cu palcuri de arbusti şi arbori ce marginesc pajisti acoperite cu ierburi pitice şi de înaltime redusă.


Parc eolian Toplet

Pagina 123 din 165

Fig. 35: Tip de peisaj caracteristic in zona amplasamentului

Un alt element de peisaj il reprezinta drumurile agricole si forestiere, care pot fi descrise ca fiind drumuri de acces dinspre localitatile din vale, drumuri care traverseaza coama precum si drumuri in lungul coamei montane. Cu exceptia drumului forestier „Orsova-Platou Toplet” care este modernizat in ultima perioada, celelalte drumuri agricole sunt in cea mai mare parte nesistematizate si neintretinute. Exista portiuni in care datorita deteriorarilor prin eroziune traseul drumurilor a fost dublat in repetate randuri, ceea ce a sporit gradul de degradare a solului pe de o parte, si a influentat negativ peisajul, pe de alta parte. Desi situate in afara perimetrului parcului eolian la distante destul de semnificative, totusi asezarile comunelor Toplet si Ilovita fac parte dintr-un ansamblu de peisaj zonal la o scara mai ampla. Aceste localitati sunt sate liniare, cu case lipite unele de altele, situate de obicei de-a lungul strazii principale, cu vatra bine individualizata fata de mosie.


Parc eolian Toplet

Pagina 124 din 165

Fig. 36: Tip de asezare rurala in vecinatatea parcului eolian 4.7.2. Aspectele transformarii peisajului prin lucrarile proiectului

In perioada de constructie, in peisaj vor aparea platforme, excavatii, utilaje de constructii, componente ale ansamblului eolian si diverse materiale, vor fi modernizate unele drumuri agricole si chiar infiintate unele noi. Pe masura avansarii lucrarilor, materialele vor fi consumate iar echipamentele montate, contribuind la constructia si ameliorarea peisajului. La terminarea lucrarilor, terenul va fi amenajat astfel incat sa fie readus la starea initiala. Din suprafata totala ce va fi ocupata de PP (39,16 ha), in momentul actual modalitatea de utilizare a terenului este urmatoarea: 36,21 ha ocupate de pasuni (92,56%), iar 2,91 ha ocupate de drumurile existente (7,44%). Dupa punerea in aplicare a proiectului, ponderea suprafatelor ocupate se schimba: pasuni 27,75 ha (70,86%), drumuri 6,4 ha (16,34%) si zone construite 5,01 ha (12,79%). Analizand datele de mai sus rezulta ca inaite de punerea in aplicare a proiectului, 92,56% din suprafata era utilizata in agricultura (36,21 ha pasuni), iar dupa punerea in aplicare a proiectului, suprafata ocupata in agricultura se reduce la 70,86% din total (27,75 ha), deci cu 21,70% mai putin (8,46 ha), ocupate de drumuri, fundatii turbine, platforme tehnologice si statia electrica.


Parc eolian Toplet

Pagina 125 din 165

Suprafata (ha) Utilizarea terenului

Inainte de punerea in aplicare a proiectului

Dupa punerea in aplicare a proiectului

Recultivata

In agricultura: - teren arabil - gradini - pasuni

- -

36.21

- -

27,75

Paduri - -

Drumuri 2,91 6,4

Zone construite (curti, suprafata construita)

- 5,01

Ape - -

Alte terenuri: - vegetatie plantata - zone umede - teren deteriorat - teren nefolosit

- -

TOTAL: 39,16 39,16

Tabel 13: Utilizarea terenului pe amplasamentul ales

4.7.3. Impactul prognozat

Odata cu finalizarea constructei, in peisaj apar elemente noi ce se adauga la cel existent: drumuri modernizate (pietruite), statia de transformare, statia de conexiune, liniile electrice de racord la d.c. Toplet - Turnu Severin si turbinele eoliene. Impactul prognozat este unul favorabil, caracterul deschis al turbinelor si uniformitatea in culoare si prezentare permite integrarea relativ buna a acestora in peisaj. Prin realizarea elementelor proiectului, nu se prognozeaza un impact negativ asupra peisajului sau a diversitatii caracterului peisagistic al zonei. Localităţile din zona proiectului sunt următoarele:

- Toplet, aflata la aprox. 1,3 km; - Orşova, la aprox. 2 km; - Ilovita, la aprox. 3,6 km; - Bîrza, la aprox. 1,90 km.


Parc eolian Toplet

Pagina 126 din 165

4.7.4. Aspectele potentialului vizual al peisajului din arealul proiectului Din experienta altor parcuri eoliene existente in lume se apreciaza ca o alterare minima a cadrului peisagistic existent, s-ar impune necesitatea amplasarii turbinelor sub forma unor siruri ordonate, putin vizibile de la nivelul zonelor intens circulate sau intens populate. In acelasi timp exista necesitatea ca turbinele eoliene sa fie pozitionate tinand cont atat de regimul vanturilor, cat si de morfologia amplasamentului. Selectarea punctelor de viza semnificative pe baza carora se conduce analiza de vizibilitate se face in functie de gradul si frecventa de vizibilitate posibile:

Punct de viza semnificativ = f(vizibilitate, nr. privitori)

Datorita gabaritului, in special pe inaltime dar si a altitudinii amplasamentului turbinelor eoliene din parcul eolian Toplet, acestea vor putea fi observate pe o raza de cativa kilometri de amplasament. Impresia vizuala a siluetelor turbinelor eoliene scade foarte rapid odata cu cresterea distantei privitorului fata de acestea. La distante mai mari, impactul turbinelor asupra peisajului vizual este foarte redus pana la neglijabil. Distanta minima dintre o turbina eoliana apartinand parcului si zone locuite este cea fata de localitatea Toplet, de 1300 m. In plus, zonele rezidentiale rurale intrepatrunse cu livezi si cele construite din lungul cursurilor de apa contin multi arbori si blocuri de vegetatie in care le diferentiaza de zonele plate deschise. Aceasta vegetatie limiteaza vizualizarea turbinelor din zonele rezidentiale. In plus, pantele abrupturilor care separa platoul culmii Dranac-Meteriz de localitatile cele mai apropiate, vor constitui un obstacol vizual major, ceea ce va face ca din gospodariile localnicilor parcul sa fie practic „neobservat”. Se constata ca turbinele parcului vor fi bine observate de pe zone mai inalte cum ar fi platoul Domogled, de pe pantele directe ale Muntilor Almajului, sau de pe anumite portiuni al DN 6. Pentru selectarea si apoi exemplificarea punctelor de viza selectate s-au realizat fotomontaje la 360° care cuprind imagini de ansamblu ale orizontului in punctul respectiv si pun in evidenta componentele cele mai vizibile ale peisajului considerat. In final, pentru analiza impactului asupra potentialului vizual au fost selectate trei puncte de viza din afara arealului parcului eolian, prezentate in continuare:

- Punctul de viză ”Toplet“ - situat la o altitudine de 92 m, în afara parcului eolian. Coordonatele geografice ale punctului de viză sunt 44°47'45,54"N, 22°23'35,32"E. Analiza peisajului s-a facut pe direcţia V-E, către Muntii Mehedinti (Culmea Dranicului); silueta turbinelor 8, 9 si 10 este vizibila total deasupra


Parc eolian Toplet

Pagina 127 din 165

orizontului. Celelalte turbine nu sunt vizibile. Turbina cea mai apropiată este situată la aproximativ 1,76 km de punctul de viză;

Fig. 37: Vizibilitatea din punctul de viza “Toplet“ asupra parcului eolian

- Punctul de viza “Orsova“ - situat la o altitudine de 72 m, în afara parcului eolian. Coordonatele geografice ale punctului de viză sunt 44°43'42,81"N, 22°24'02.42"E. Analiza peisajului s-a facut pe direcţia S-N, către Muntii Mehedinti (Culmea Dranicului); turbinele 17 si 18 sunt vizibile total deasupra orizontului, turbina 15 este vizibila doar in treimea superioara, restul turbinelor fiind mascate total. Turbina cea mai apropiată este situată la aproximativ 4 km de punctul de viză;

Fig. 38: Vizibilitatea din punctul de viza “Orsova“ asupra parcului eolian


Parc eolian Toplet

Pagina 128 din 165

- Punctul de viză “Domogled“ - situat la o altitudine de 1105 m, în afara parcului eolian. Coordonatele geografice ale punctului de viză sunt 44°52'34.80"N, 22°26'17.49"E. Analiza peisajului s-a facut pe direcţia N-S; turbinele 1-7 sunt vizibile total sau partial profilate pe Culmea Dranicului restul turbinelor fiind mascate total. Turbina cea mai apropiată este situată la aproximativ 4,53 km de punctul de viză.

Fig. 39: Vizibilitatea din punctul de viza “Domogled“ asupra parcului eolian

4.7.5. Impactul vizual prognozat

Din analiza facuta prin punctele de viza asupra impactului vizual al peisajului, rezulta ca acesta este nesemnificativ, limitat si localizat asupra receptorilor din asezarile din apropiere. Exista un numar redus de elemente vizuale ample (ex.: arbori, constructii inalte precum stalpii liniilor electrice aeriene de medie si inalta tensiune existente in zona), iar datorita naturii turbinelor eoliene exista un minim posibil de reducere a campului vizual. Profilul zvelt si uniformitatea in culoare si prezentare ale turbinelor, chiar cu unele marcaje de culori pentru vizualizarea aeriana, permite integrarea relativ buna a acestora in peisajul amplasamentului, acesta in momentul de fata avand un caracter deschis. Nu se prevede un impact negativ asupra peisajului sau a diversitatii caraterului peisagistic, in afara caracterului si diversitatii locale. Exista un potential ca turbinele sa fie vazute de la o distanta considerabila, incluzand asezarile din zona. Topografia limiteaza vizualizarea din zonele impadurite sau de la baza pantelor abrupte care se genereaza incepand de pe platoul Dranac-Meteriz.


Parc eolian Toplet

Pagina 129 din 165

4.7.6. Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului Nu este cazul, deoarece impactul prognozat asupra peisajului este unul pozitiv. Concluzii

Odata cu finalizarea constructei, in peisajul existent apar elemente noi ce se adauga la acesta: drumuri modernizate (pietruite), statia de transformare si turbinele eoliene. Impactul prognozat este unul favorabil, caracterul deschis al turbinelor si uniformitatea in culoare si prezentare permite integrarea relativ buna a acestora in peisaj. Nu se prognozeaza un impact negativ asupra peisajului sau a diversitatii caracterului peisagistic. Din analiza impactului vizual al peisajului facuta pe baza punctelor de viza rezulta ca acesta este nesemnificativ, limitat si localizat, iar ca si contributie la estetica peisajului existent se poate afirma un efect pozitiv.

4.8. Mediul social si economic 4.8.1. Caracteristicile socio-economice

În ansamblu, ocupațiile locuitorilor din comuna Toplet a fost directionata pe trei directii principale: in domeniul industrial, atunci cand intreprinderea SEMAG, o unitate de altfel traditionala, mai era in functiune; in sectorul agricol, reprezentat de gospodariile individuale ale unei parti insemnate a celor peste 2330 locuitori, in care se practica in special cresterea animalelor; serviciile locale. Intrucat unitatea industriala SEMAG si-a redus activitatea in mod dramatic, mai ramanand unele unitati economice de mica amploare in domeniul prelucrarii lemnului si al serviciilor locale, se observa ca in prezent agricultura reprezintă sursa principală ocupațională pentru majoritatea locuitorilor care au mai ramas in zona. Acestia practica activități agricole care joacă un rol de “plasă de siguranță”, producand în special in regim de subzistență, foarte puțin pentru vânzare. Principalele culturi sunt cartoful, fasolea, porumbul, nutrețurile pentru animale şi pomicultura. Un sector agricol reprezentat, desi mult sub potentialul zonei il reprezinta domeniul apicol care se desfasoara in zonele cu livezi, poieni si paduri pe intreg teritoriul comunei. În gospodăriile populației muncile agricole se fac în mare parte manual, iar transportul încă se mai face și cu căruțe cu cai. In domeniul turismului, desi zona dispune de un potential ridicat, activitatile economice specifice se regasesc intr-un stadiu incipient, existand putine unitati turistice acreditate. Beneficiile obtinute de la turistii care viziteaza zona provin in special de la vanzarea ocazionala a produselor lactate, a mierii, fructelor si a pastravului de la Pastravaria Ocolului Silvic Baile Herculane.

Oferta secundară lipsește în cea mai mare parte. Astfel, condițiile de trai actuale ramân modeste. Populația prezintă un nivel semnificativ de sărăcie și lipsă a capacității financiare necesare începerii unor afaceri. În consecință și capacitatea


Parc eolian Toplet

Pagina 130 din 165

financiară a administrației publice locale este redusă. Există o tendință de depopulare a localităților, tendință observată și la nivel regional.

Încălzirea locuințelor se realizează cu sobe cu lemne, cu resturi vegetale și în mică măsură cu carbuni, ceea ce conduce la afectarea importantă a calității aerului în sezonul rece. Locuitorii cu greu iși pot permite utilizarea energiei electrice pentru încălzire sau pentru prepararea hranei datorită costurilor prea ridicate față de resursele financiare de care dispun. Activitatile turistice sunt cvasi-inexistente, turistii care trec prin zona avand alte destinatii preferate: Baile Herculane, Orsova. In afara unui numar redus de magazine satesti si baruri, unitati de alimentatie publica in statiile petroliere, in zona nu exista o infrastructura care sa incurajeze in mod deosebit turismul. Oferta secundara lipseste in cea mai mare parte. Astfel, conditiile de trai actuale raman modeste. In ceea ce priveste mediul, zona are o valoare conservativa medie – resurse de apa semnificative (raul Cerna, izvorul Birza, Valea Iardasita), habitate fragmentate si impactate de infrastructura rutiera cu trafic intens, de calea ferata magistrala, de asezarile umane, de culturile agricole si pasunat. Exista o tendinta de depopulare a localitatilor, care se inscrie in tendinta la nivel regional. Populatia prezinta un nivel semnificativ de saracie si lipsa a capacitatii financiare necesare inceperii unor afaceri. In consecinta si capacitatea financiara a administratiei publice locale este redusa.

4.8.2. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor socio-

economice locale Realizarea investitiei va contribui la sporirea premiselor dezvoltarii ofertei de servicii, contribuind la impulsionarea dezvoltarii ramurilor industriei de constructii din zona, prin utilizarea resurselor naturale locale. Implementarea proiectului de fata va asigura un numar de cel putin 100 de locuri de munca pe perioada edificarii parcului si pana la 20 de locuri de munca ulterior. Angajarea membrilor comunitatii locale reprezinta un avantaj pentru titularul de proiect, urmarindu-se astfel cresterea eficientei si randamentului muncii prin scaderea timpilor datorati transportului personalului de la si spre santierele operationale. Astfel, prin crearea de locuri de munca va contribui in mod direct la o imbunatatire a conditiilor socio-economice din zona. La aceasta se adauga nivelul consistent de contributie a proiectului la bugetul local al comunei Toplet, fapt ce va permite asumarea unor proiecte proprii cu caracter socio-economic ce vor contribui la o mai buna valorificare a oportunitatilor locale. Este de mentionat si faptul ca dezvoltarea avuta in vedere se va putea realiza in jurul sursei de energie alternativa si de asemenea in jurul sistemelor de retele de drumuri


Parc eolian Toplet

Pagina 131 din 165

ce urmeaza a fi modernizate, sarcina ce a fost asumata de catre beneficiarul prezentului proiect. Concluzie Infiintarea parcului eolian va avea efecte benefice asupra comunitatii locale atat prin contributia semnificativa la bugetul local cat si prin crearea de noi locuri de munca. Parcul eolian va influenta pozitiv activitatea economica a zonei, constatandu-se in cazul altor tari, ca acolo unde exista asemenea obiective exista si un interes pentru vizitarea zonei. Ca urmare, va creste afluenta numarului de vizitatori in zona si un impact pozitiv asupra comunitatii din zona respectiva.

4.9 Valori culturale si de patrimoniu cultural Nu exista situri arheologice si nici obiective de arhitectura protejate in zona studiata.

4.9.1 Impactul potential al proiectului asupra valorilor culturale si de

patrimoniu cultural In cazul in care pe parcursul executiei lucrarilor de excavatii pentru fundatii vor aparea unele semne ale unor posibile vestigii, se vor aplica prevederile legale, respectiv perimetrul in cauza urmeaza a fi izolat si intreaga activitate din imediata vecinatate a acestuia va inceta, pana la decizia autoritatii de specialitate. In cazul in care proiectul nu se va implementa, degradarea patrimoniului va continua, din cauza situatiei economice precare a comunitatii.

4.9.2. Masuri de diminuare a impactului Nu este cazul Concluzie Impact pozitiv semnificativ asupra patrimoniului cultural traditional ca

urmare a imbunatatirii conditiilor socio-economice ale zonei. Obiectivul de investitii nu va afecta conditiile etnice din zona, urmarind revigorarea conditiilor socio-economice locale, printr-o mai buna valorificare a resurselor naturale si creare a premiselor de incurajare a unor practici care sa completeze oferta economica, inclusiv crearea unei oferte turistice, ceea ce va face posibila valorificarea potentialului cultural local.


Parc eolian Toplet

Pagina 132 din 165

4.10. Efectul cumulativ Conditiile eoliene favorabile intalnite in judetul Caras-Severin vor determina un numar semnificativ de dezvoltatori sa localizeze facilitati eoliene in zona. Amplasamentul Toplet a fost evaluat si din prisma potentialului acestuia de a contribui la impacturile cumulative care pot fi asociate cu dezvoltarea de parcuri eoliene in zona de influenta a acestui amplasament. In conformitate cu cele mai bune practici in domeniu, evaluarea impactului cumulativ ar trebui sa considere numai acele zone unde exista un potential pentru efect cumulativ al unei propuneri, care adaugate unor proiecte existente sau propuse, pot aduce un efect cumulativ semnificativ din punctul de vedere al mostenirii naturale.

In scopul analizei, a fost realizata o sectorizare perimetrala in jurul parcului eolian, formata din linii infasuratoare situate la distante de 2000, 5000 si 10.000 de metri (Fig. 40). Acest procedeu s-a dovedit a fi deosebit de eficient pentru aceasta etapa a evaluarii impactului asupra mediului.


Parc eolian Toplet

Pagina 133 din 165

Fig. 40: Analiza efectului cumulativ Zona de influenta a proiectului analizat a fost identificata prin considerarea posibilei extinderi spatiale a efectelor de mediu semnificative care sunt datorate acestui proiect de parc eolian functie de efectele ecologice, peisaj, impact vizual si impact datorat zgomotului. Desi zona de influenta variaza intre diverse subiecte de mediu, data fiind natura ariei inconjuratoare (incluzand tipurile de habitat, topografie, utilizarea terenului, localizarea siturilor Natura 2000 si rute de zbor cunoscute) zona de influenta asociata cu efecte potentiale anticipata a fost identificata ca fiind de aproximativ 1-5 km de amplasament. La data la care se realizeaza acest studiu de impact, in zona amintita nu se afla in faza de promovare vreun alt parc eolian pe o raza mai mica de 15 km. Cel mai apropiat amplasament de proiect eolian se afla pe teritoriul administrativ al


Parc eolian Toplet

Pagina 134 din 165

comunelor Domasnea, Cornea si Mehadia, iar cea mai apropiata turbina din acest parc se afla la distanta de 18,2 km. Locatia propusa pentru parcul eolian a fost selectata luand in considerare minimizarea impactului asupra pasarilor migratoare si a rutelor de zbor cunoscute, precum Via Pontica si este in afara arealelor protejate. Impacturile potentiale cumulative vizuale si asupra peisajului local depind de topografia zonei, de senzitivitatea peisajului existent si de prezenta receptorilor vizuali. In legatura cu parcul eolian analizat, miscarea turbinelor in functiune poate fi considerata un impact semnificativ, dar si o problema de perceptie depinzand de impresia personala a oamenilor. In plus, parcurile eoliene sunt in general localizate in zone rurale, departe de centre populate mari. Vizibilitatea turbinelor poate creste de obicei prin amplasarea lor pe teren inalt. In prezent proiectul studiat este unic in zona printre proiectele de acelasi tip, ceea ce ne conduce la concluzia ca nu va exista un impact cumulativ vizual odata cu implementarea sa. Totusi, proiectele viitoare localizate mai aproape de amplasament vor trebui sa ia in considerare impactul cumulativ asupra peisajului.

Din punct de vedere vizual – se au in vedere si potentiale impacturi cumulative asupra peisajului local care depind de topografia zonei, de senzitivitatea peisajului existent si de prezenta receptorilor vizuali. In legatura cu parcul eolian analizat, miscarea turbinelor in functiune poate fi considerata un impact semnificativ, dar si o problema de perceptie depinzand de impresia personala a oamenilor. In plus, parcul eolian analizat este situat in zone rurale, departe de centre populate mari. Vizibilitatea turbinelor din cadrul parcului creaza un cadru armonios cu relieful zonei, fiind complementara cu celelalte elemente percepute din peisaj: siluetele copacilor inalti, ale formelor piramidale ale unor piscuri montane, ale culmilor care creaza o dinamica vizuala la nivelul orizontului. Alte parcuri eoliene aflate in curs de promovare in zona se afla la distante de peste 18 km de amplasamentul parcului eolian studiat, ceea ce face ca sa nu existe efecte cumulative din punct de vedere vizual, cu acestea.

Din punct de vedere al zgomotului, un aspect important este luarea in considerare a impactului cumulativ, analizand atat parcurile eoliene existente si cunoscute cat si alte proiecte propuse. In cazul studiat, se observa ca nu exista o cumulare cu impactul generat de alte activitati umane pe amplasament si in vecinatatea de influenta, intrucat nu exista dezvoltate activitati generatoare de zgomot. Din acest punct de vedere concluzia valabila este cea prezentata in fig. 28: Harta de zgomot pentru parcul eolian Toplet, in care se observa ca impactul zgomotului se afla in limite acceptabile.


Parc eolian Toplet

Pagina 135 din 165

Din punct de vedere al amplasarii in raport cu bazinele hidrografice din zona, efectul cumulativ este nerelevant.

Din punct de vedere al asezarilor umane – se constata ca efectele induse de parcul eolian promovat in zona au un caracter cumulativ putin relevant sau chiar nerelevant, situarea parcului fata de asezarile umane impiedicand cumularea oricarui tip de impact specific surselor de poluare din locatiile luate in considerare: parcul eolian pe de o parte si asezarile umane de zona de cealalta parte (a se vedea fig. 40: Analiza efectului cumulativ).

Din punct de vedere al solului – se constata ca nu exista efect cumulativ, impactul realizarii si operarii parcului eolian avand efecte limitate (pe durata etapei de constructie) si reversibile, in timp ce unele activitati cum ar fi pasunatul neorganizat sau depozitarea necontrolata a deseurilor provenite din alte activitati din zona asupra solului pot ramane in continuare generatoare de efecte amplificate negativ.

Din punct de vedere al biodiversitatii - Proiectul supus analizei se afla in vecinatatea unor arii naturale declarate protejate, care prezinta o importanta speciala pentru mediu: Parcul Natural Portile de Fier, Parcul National Domogled Valea Cernei, Geoparcul Platoul Mehedinti; situri cuprinse in Reteaua europeana Natura 2000: ariile de protectie speciala avifaunistica: ROSPA0080 Munţii Almăjului-Locvei, ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei, siturile de importanta comunitara: ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei, ROSCI0206 Porţile de Fier, ROSCI0198 Geoparcul Platoul Mehedinti. Perimetrul proiectului se suprapune partial cu perimetrul ariei naturale protejate Portile de Fier, pe o suprafata de circa 1,22 ha, reprezentand 0,001% din aria naturala protejata. Natura impactelor produse de celelalte activitati identificate in zona se poate descrie prin: reducerea/degradarea de habitate de padure prin exploatari forestiere, reducerea unor habitate prin mentinerea unor zone active de eroziune a solului, degradarea habitatelor prin pasunat neorganizat, reducerea de habitate prin depozitarea necontrolata a deseurilor provenita din alte activitati, stresul provocat de prezenta formatiilor de lucratori si a utilajelor mecanice si de transport asupra speciilor de fauna. Se constata ca printre categoriile de impact identificate ale celorlalte activitati care sunt prezente in zona si cele produse de parcul eolian nu exista suprapunere decat pentru „stresul provocat de prezenta formatiilor de lucratori si a utilajelor mecanice si de transport asupra speciilor de fauna”, iar aceasta doar pe durata limitata a etapei de executie. Dar si in acest caz suprapunerea este doar din punct de vedere al naturii impactului intrucat activitatile identificate se desfasoara in cu totul alte locatii decat amplasamentul parcului eolian, neexistand efecte cumulate ale acestui impact. Se poate concluziona ca efectele cumulative din acest punct de vedere vor fi nesemnificative.


Parc eolian Toplet

Pagina 136 din 165

Concluzie

Distanta intre parcul eolian Toplet si cel mai apropiat proiect eolian in curs de promovare este de peste 18 km, iar in urma analizei complexe rezulta ca nu se anticipeaza nici un impact cumulativ semnificativ asupra factorilor de mediu cu al altor activitati identificate in zona.

4.11. Metodologiile utilizate pentru evaluarea impactului

Una dintre cele mai cunoscute si utilizate metode pentru evaluarea impactului global asupra mediului este metoda propusa de ROJANSCHI, sau ai indicelui de impact. Se iau in considerare urmatorii factori de mediu potential cei mai afectati: apa, aer, sol, flora si fauna (biodiversitate) si asezarile umane. Impactul produs asupra factorilor de mediu se apreciaza pe baza indicelui de impact calculat cu relatia: IP = CE / CMA, unde:

- CE este valoarea caracteristica efectiva a factorului care influenteaza mediul inconjurator,sau in unele cazuri concentratia maxima calculata (Cmax);

- CMA este valoarea caracteristica maxima admisibila a aceluiasi factor stabilita prin acte normative atunci cand acestea exista, sau prin asimilare cu valori recomandate in literatura de specialitate, cand lipsesc normativele.

Impactul asupra mediului se apreciaza pe baza indicelui de impact Ip din Scara de Bonitate. Modificarile actuale asupra factorilor de mediu pot fi vizibile sau mai putin vizibile, pozitive sau negative.

4.12. Impactul prognozat asupra mediului Impactul asupra fiecaruia dintre factorii de mediu considerati s-a evaluat printr-o nota in intervalul 1...10, unde nota 1 corespunde unei poluari maxime a factorului de mediu respectiv, iar nota 10 unui mediu nepoluat. Notele acordate fiecarui factor de mediu din cei cinci considerati s-au stabilit din “Scara de bonitate”, pe baza indicelui de poluare Ip. Scara de bonitate Luand in considerare starea naturala neafectata de activitatea umana si situatia ireversibila de deteriorare a unui factor de mediu se obtine o scara de bonitate, care pune in evidenta efectul poluantilor asupra mediului inconjurator.


Parc eolian Toplet

Pagina 137 din 165

Nota de bonitate

Valoarea Ip Efectele asupra omului si mediului inconjurator

10 Ip = 0 – calitatea factorilor de mediu naturala, de echilibru – starea de sanatate pentru om naturala

9 Ip = 0,0 – 0,25 – fara efecte

8 Ip = 0,25 – 0,50 – fara efecte decelabile cazuistic – mediul este afectat in limite admise – nivel 1

7 Ip = 0,50 – 1,0 – mediul este afectat in limite admise – nivel 2 – efectele nu sunt nocive

6 Ip = 1,0 – 2,0 – mediul e afectat peste limita admisa–nivel 1 – efectele sunt accentuate

5 Ip = 2,0 – 4,0 – mediul este afectat peste limitele admise – nivel 2 – efectele sunt nocive

4 Ip = 4,0 – 8,0 – mediul este afectat peste limitele adm. – nivel 3 – efectele nocive sunt accentuate

3 Ip = 8,0 – 12,0 – mediul degradat – nivel 1 – efectele sunt letale la durate medii de expunere

2 Ip = 12,0 – 20,0 – mediul degradat – nivel 2 – efectele sunt letale la durate scurte de expunere

1 Ip = peste 20,0 – mediul este impropriu formelor de viata

Tabel 14: Scara de bonitate a modelului de evaluare a impactului

Notele de bonitate obtinute pentru fiecare factor de mediu in zona analizata servesc la realizarea grafica a unei diagrame, ca o metoda de simulare a efectului sinergic. Avand in vedere ca in cazul de fata au fost analizati sase factori de mediu, figura geometrica va fi un hexagon. Starea ideala este reprezentata printr-un hexagon regulat inscris intr-un cerc ale carui raze corespund valorii 10 a notei de bonitate. Prin amplasarea pe aceste raze a valorilor exprimand starea reala, se obtine o figura geometrica neregulata, cu o suprafata mai mica, inscrisa in figura geometrica ce corespunde starii ideale. Indicele starii de poluare globala – IPG – reprezinta raportul dintre suprafata reprezentand starea ideala Si si suprafata reprezentand starea reala SR, IPG = Si/SR. Cand nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu, deci cand nu exista poluare, acest indice este egal cu 1. Cand exista modificari, indicele IPG va primi valori supraunitare din ce in ce mai mari pe masura reducerii suprafetei figurii ce reprezinta starea reala. Pentru evaluarea impactului s-a intocmit o scara de la 1 la 6 pentru indicele poluarii globale a mediului, astfel:


Parc eolian Toplet

Pagina 138 din 165

Scara de calitate

IPG = 1 - mediul natural este neafectat de activitatea umana

IPG = 1…2 - mediul este supus activitatii umane in limite admisibile

IPG = 2…3 - mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor de viata

IPG = 3…4 - mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de viata

IPG = 4…6 - mediul afectat grav de activitatea umana, periculos pentru formele de viata

IPG = > 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata

Tabel 15: Scara de calitate a modelului de evaluare a impactului

Valorile Ip calculate in cazul prezentului studiu sunt: - pentru factorul de mediu apa:

Ip = 0,00 nota 10,00 - pentru factorul de mediu aer:

Ip = 0,20 nota 9,00 - pentru factorul de mediu sol-subsol:

Ip = 0,30 nota 8,00 - pentru factorul de mediu biodiversitate:

Ip = 0,25 nota 8,00 - pentru factorul de mediu asezari umane:

Ip = 0,20 nota 9,00 - pentru factorul de mediu peisaj:

Ip = 0,00 nota 10,00


Parc eolian Toplet

Pagina 139 din 165

0123456789

10APĂ

AER

SOL-SUBSOL

BIODIVERSITATE

AŞEZĂRI UMANE

PEISAJ

Fig. 41: Rezultatul evaluarii impactului asupra factorilor de mediu

- suprafata ce corespunde starii ideale a mediului Si = 259,8 - suprafata ce corespunde starii reale a mediului Sr = 211,3

22,1 IPGSr

SiIPG

In conformitate cu “Scara de calitate” pentru IPG = 1,22 rezulta ca prin realizarea obiectivului proiectat, mediul este supus activitatii umane in limite admisibile.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Beneficiarul a analizat mai multe variante de realizare a proiectului. Acestea sunt urmatoarele: variante de amplasament; variante de solutii tehnice/tehnologice de realizare a scopului proiectului; variante disponibile de putere a turbinelor.


Parc eolian Toplet

Pagina 140 din 165

5.1. Alternativa „zero” sau „nici o actiune” Alternativa „zero” a fost luata in considerare ca element de referinta fata de care se compara celelalte alternative pentru diferitele elemente ale proiectului. Principalele forme de impact asociate adoptarii alternativei „zero” sunt:

- mentinerea situatiei actuale privind conditiile de mediu: continuarea poluarii apelor si solului din zona investitiei prin: siroiri necontrolate ale apelor menajere si a celor de la fermele zootehnice si de la activitatile pastorale; scurgerilor si infiltrarilor de la depozitele necontrolate de deseuri; eroziuni ale solului;

- pierderea sprijinului pentru dezvoltarea unei instalatii moderne, conforme reglementarilor, pentru productia de energie din surse aternative regenerabile;

- pierderea oportunitatii de a conserva sau imbunatati conditiile ecologice din zona;

- depopularea in continuare a zonei, ca urmare a migrarii populatiei in cautare de locuri de munca.

5.2. Alternative privind dezvoltarea proiectului Proiectul propus a trecut prin etape succesive de evaluare din punct de vedere tehnic. Astfel, au fost evaluate cateva alternative de amplasare a turbinelor, din care prezentam: a) Alternative de amplasare si de proiectare In acest caz, s-au analizat mai multe zone din vecinătatea comunei Toplet, in care exista terenuri libere de alte constructii, existand si posibilitatea accesarii terenurilor prin contracte cu proprietarii. Din aceste puncte de vedere, s-a constatat existenta mai mult decat a unei singure variante de amplasament a parcului eolian. Ceea ce a condus la decizia de selectare a amplasamentului actual sunt rezultatele masuratorilor potentialului eolian din zona care au estimat ca acest amplasament este favorabil pentru folosinta dorita. Din punct de vedere al factorilor de mediu, amplasamentul selectat pentru construirea parcului eolian respecta conditiile privind distantele de siguranta fata de zonele/obiectivele protejate, si privind nivelul de impact asupra elementelor definitorii ale mediului natural si antropic din zona, cu conditia respectarii masurilor prevazute in proiectele tehnice si in studiile de mediu.

b) Alternative privind capacitatea turbinelor

S-a analizat posibilitatea folosirii de turbine eoliene cu puteri instalate mai mici sau mai mari de 2.5 MW.

Pe baza experienţei internaţionale se demonstreaza ca, atunci cand este posibil, sunt de preferat turbinele de puteri mari in locul celor mai mici. La o prima analiza,


Parc eolian Toplet

Pagina 141 din 165

turbinele de putere inferioara avand dimensiunile fizice mai reduse, ar avea un impact mai redus asupra mediului, atat din punct de vedere al impactului asupra biodiversitatii cat si din punct de vedere vizual. Se constata totusi ca datorita vitezelor de rotatie a palelor care este cu atat mai redusa cu cat dimensiunile acestora sunt mai ample, turbinele mai mari sunt mai „prietenoase” cu mediul. Se constata de asemenea ca intreaga infrastructura care deserveşte un parc eolian constituit din turbine mai mici poate fi mult mai larga, iar numarul de turbine necesare pentru realizarea aceleasi productii de energie electrica este mai mare, ceea ce nici din punct de vedere economic nu este optim. De asemenea, lucrările de construire a infrastructurii de acces si a celei de colectare si transmitere a energiei, precum si suprafeţele de terenuri solicitate ar fi mai mari, si ca urmare amprenta proiectului asupra mediului ar fi mai semnificativa. Din aceste motive, titularul proiectului a optat pentru construirea unui număr mai mic de turbine eoliene, dar de putere mai mare (3 MW), in locul alternativei unui număr mai mare de turbine eoliene de dimensiuni mai mici, dar cu puteri mai reduse (2.5 MW sau mai mici).

c) Alternative tehnologice de producere a energiei electrice

In acest caz s-au luat in considerare alternativele producerii de energie electrica cu ajutorul turbinelor eoliene (energia eoliana) si cea produsa cu ajutorul panourilor fotovoltaice (energia solara).

Rezultatul analizei se bazează pe valorile unor parametri specifici, estimaţi pentru condiţiile locale (distribuţia Weibull vs. Radiaţia solara), care sunt necesari in cazul comparării unor sisteme de conversie a energiei regenerabile. Se menţionează ca informaţiile folosite in acest capitol au fost preluate din articole ştiinţifice si studii de profil. Analiza celor doua alternative s-a bazat pe impactul potenţial major asupra solului generat de orice investiţie si anume, gradul de ocupare al terenului. Impactul generat de producerea de energie cu ajutorul turbinelor eoliene asupra solului, respectiv asupra gradului de ocupare a terenului este mai mic decât cel produs de producerea de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice. (Au fost luate in consideraţie doar panourile fotovoltaice fixe (fara dispozitiv de urmărire a mişcării soarelui), montate intr-un unghi optim latitudinilor regiunii Banat)

In continuare se prezintă comparativ gradul de ocupare a terenului exprimat prin suprafaţa de teren necesara pentru producerea unei unităţi de energie (ha/MW), in condiţiile specifice ale unui amplasament situat in regiunea sud-vestica (tabel 5).


Parc eolian Toplet

Pagina 142 din 165

Un alt avantaj al generării energiei electrice cu ajutorul turbinelor eoliene consta in posibilitatea de a continua desfasurarea activităţilor in jurul turbinelor, in special cele privind cultivarea terenului sau pasunatul. In cazul producerii energiei cu ajutorul panourilor fotovoltaice, de cele mai multe ori este necesara scoaterea întregii suprafeţe de teren din circuitul agricol si numai in anumite situaţii este posibila acceptarea pasunatului. Propunerea nu prezinta sursa de riscuri pentru mediul inconjurator. Referitor la protectia la surse de poluanti - se respecta prevederile legii normele de protectie a mediului inconjurator si OMS 536 privind igiena si salubritatea zonelor rezidentiale. Nu apar ape reziduale si nu apar surse de poluare ale aerului. Prezenta parcului de turbine eoliene pe amplasamentul studiat nu afecteaza in vreun fel localitatile din zona. In urma analizelor facute s-a constatat ca proiectul poate fi acceptat si din punct de vedere al impactului asupra mediului si populatiei. Alternativa de realizare a unui parc eolian amplasat in extravilanul comunei Toplet este acceptabila in comparatie cu a nu intreprinde „nici o actiune”, sau cu celelalte variante alternative analizate si prezentate anterior. Astfel, in varianta aleasa, se vor monta 18 turbine VESTAS V112 - 3MW. Energia electrica produsa de acestea va fi transportata prin reteaua interioara subterana de medie tensiune (LES-MT) la statia de transformare pentru ridicarea tensiunii MT/110 kV si in continuare la statia electrica de conexiune prin care se furnizeaza energia produsa in cadrul parcului, in linia de inalta tensiune din SEN.

Concluzii

Rezulta ca alternativa optima aleasa a fost:

- inceperea cat mai curand a activitatilor imediat dupa obtinerea tuturor actelor de reglementare necesare;

- amplasarea parcului eolian pe teritoriul administrativ al comunei Toplet; - organizarea de santier realizata pe un singur amplasament situat in afara

parcului, iar in interiorul parcului lucrarile vor fi executate in puncte de lucru organizate pe durata executiei fiecarei turbine, intrucat se reduc suprafetele afectate temporar, se poate realiza un management eficient al deseurilor iar pentru beneficiar scad costurile de amenajare.


Parc eolian Toplet

Pagina 143 din 165

6. MONITORIZAREA

Parcurile eoliene sunt proiectate cu respectarea standardelor internationale si a cerintelor legislative romanesti si europene, iar confirmarea indeplinirii acestor cerinte are loc pe baza activitatii de monitorizare. Monitorizarea de mediu a proiectului va fi realizata pentru perioada de executie si pe o durata din timpul etapei de operare, conform cerintelor care vor fi stipulate in acordul de mediu. Se considera necesar ca urmatoarele aspecte sa fie cuprinse in programul de monitorizare ce va fi elaborat:

Nivelul de zgomot emis de turbinele eoliene, care va trebui sa respecte pragurile din STAS 10009/1988, astfel cum a fost stabilit pentru proiect.

Deseurile rezultate in cadrul activitatii, clasificate conform HG 856/2002 si gestionate conform cerintelor legislatiei specifice – Legea nr. 211/2011.

Monitorizarea evolutiei biodiversitatii, efectuata pentru amplasament atat pe perioada de constructie cat si pe perioada de functionare, ca parte a programului de monitorizare de mediu aprobat pentru proiect. Lista de obiective monitorizate va cuprinde elemente ale faunei, florei si starii habitatelor.

Modul de conformare cu cerintele exprimate in actele de reglementare emise de catre institutiile avizatoare.

Plan de monitorizare Monitorizarea pe durata constructiei si operarii pentru cuantificarea impactului

asupra florei, habitatelor si faunei, conform cerintelor acordului de mediu; Monitorizarea pe amplasament a speciilor de fauna precizate de catre

autoritatea de mediu; Monitorizarea zgomotului in perimetrul amplasamentului si la receptorii

sensibili pe durata constructiei si operarii; Implementarea unui sistem de management care va lua in considerare

aspectele de mediu, sanatate si securitate pe timpul functionarii, inclusiv audituri de mediu, revizuirea datelor de monitorizare si implementarea de masuri corective, daca este cazul;

Raportarea aspectelor de mediu asociate proiectului si privind conformarea cu planul de management si monitorizare.


Parc eolian Toplet

Pagina 144 din 165

Supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea activitatilor destinate protectiei mediului

Supraveghere factorilor de mediu va trebui să fie o preocupare permanentă a agentului economic care exploatează Instalaţiile de Turbine Eoliene ale Parcului. Monitorizarea activităţii desfăşurate în locaţia parcului eolian Toplet se va face pentru deşeurile rezultate din construcţii, în special pentru excavaţiile rezultate de la construcţia fundaţiilor turbinelor, statiei electrice, drumurilor si platformelor, pe nivelul de zgomot generat de funcţionarea turbinelor şi pe impactul asupra florei şi faunei, cu precadere a avifaunei. Pentru că o parte din piatra rezultată din excavaţii poate fi utilizată în consolidarea fundaţiilor, evacuarea acesteia se va face când construcţiile, vor fi finalizate integral. Până la evacuarea excavaţiilor de pe amplasament acestea se vor constituii în depozite sistematizate. Pentru refacerea zonei afectate de construcţii se va evita aportul de pământ vegetal din alte zone, situate la mari distanţe, în felul acesta evitându-se afectarea echilibrului biologic dintre plante si implicit al biodiversitatii din zonă. Evacuarea apelor meteorice de pe amplasament se va urmări sa fie facuta astfel încât să fie evitată acumularea acestora în vecinătatea fundaţiilor turbinelor. Dat fiind existenta unui potential impact asupra avifaunei din zonă se propune ca monitorizare să fie făcută şi pentru acest impact. Studiul comportamentului păsărilor în zona de construcţie şi funcţionare a turbinelor eoliene a fost o preocupare a ornitologilor încă de la începutul acestei activităţi. Multitudinea factorilor de care depinde acest comportament face ca aceasta problema să ramana in atentia echipelor de monitorizare. În această situaţie monitorizarea comportamentului păsărilor va trebui făcută după intrarea în funcţiune a parcului eolian, pe o perioada de doi ani, de către personal specializat si detinand gradul de experienta necesara, la care se adauga si personalul propriu al agentului economic. In etapa de constructie:

Factor de Mediu

Indicator Loc Frecventă/an Comentarii

Aer -pulberi in suspensie -pulberi sedimentabile -poluanti gazosi

-la limita amplasamentului/santierului

-nu este cazul, zona se află în extravilan, iar lucrările vor fi pe o perioada scurtă de timp

-

Sol -produse petroliere - organizare de santier -puncte de lucru

continuu pe toata durata lucrărilor

-

Ape uzate menajere

-scurgeri necontrolate de ape uzate menajere

-organizare de santier continuu pe toata durata lucrărilor

-apele uzate vor fi vidanjate de firme specializate


Parc eolian Toplet

Pagina 145 din 165

Factor de Mediu


Deşeuri -cantitati si tipuri de deseuri conform HG 856/2002

- organizare de santier -puncte de lucru

continuu pe toata durata lucrărilor

-deseurile vor fi eliminate de firme salubrizare, respectiv reciclare valorificare, autorizate - Colectarea se va face în locuri special amenajate, in pubele metalice standard pentru a fi valorificate selectiv -pamantul din excavatii va fi depus separat pe categorii: vegetal/nevegetal, urmand a fi folosit pentru renaturare la locul lucrarilor, sau depozitat in locuri indicate/aprobate de primaria comunei Toplet

Biodiversitate -specii flora -specii fauna -tipuri habitate

-culmea Dranac-Meteriz, in amplasamentul si in vecinatatea parcului

-in perioadele biologice caracteristice

-monitorizarea biodiversitatii in aceasta etapa va continua programul de observatii din etapa anterioara de proiectare/ studiu de impact

Tabel 16: Plan de monitorizare in etapa de constructie


Parc eolian Toplet

Pagina 146 din 165

In etapa de operare a parcului eolian:

Factor de Mediu


Aer Zgomot: -niveluri de zgomot în raport cu valorile limita

- in apropierea turbinelor eoliene; - la limita parcului eolian; - la limita ariilor protejate învecinate; - la limita localităţilor din apropiere.

2 -planul de monitorizare a zgomotului va urmari atat valori momentane, cat si cumulate pe o perioada de timp considerata reprezentativa

Biodiversitate Monitoringul faunei -date despre structura biocenozei -comunităţi de animale -specii rare, endemice-mod de distribuire -morfologie -date despre funcţiile biocenozei -migraţiune, expansiune/ regresie -relaţie ierbivore/ plante -hibidrizare - impactul asupra biocenozei -factori climatici -poluare -resurse de hrană Monitoringul anual al păsărilor -numărul speciilor; -numărul de perechi cuibăritoare; -numărul de cuiburi; -factori legaţi de deranj.

-culmea Dranac-Meteriz, in amplasamentul si in vecinatatea parcului

-conform standardelor de monitorizare specifice

Obţinerea informatiilor cu privire la: -conservarea unor specii; -conservarea habitatelor; -evaluarea masurilor de conservare a unor specii precum si a habitatelor lor; -urmarirea evolutiei biodiversitatii in zonele protejate in vederea mentinerii integritatii lor ecologice


Parc eolian Toplet

Pagina 147 din 165

Factor de Mediu


Monitoringul florei -date despre structura biocenozei -tip de vegetatie -specii rare -plante vasculare -date despre funcţiile biocenozei -dinamica populaţiilor -relaţie ierbivore/ plante -fenologie -expansiune / regresie-impactul asupra biocenozei -activităţi antropice -factori climatici -măsuri de conservare

-conform standardelor de monitorizare specifice

Resurse naturale

Monitoringul habitatului de păşune -starea resursei; -limitele capacităţii de suport comparat cu situaţia dinaintea implementării planului Monitoringul resursei peisagistice-posibilităţi de amenajare şi de dezvoltare

Amplasamentul parcului eolian

Anual, corelat cu monitoringul florei

-Obtinerea de informatii cu privire la conservare; -modul de respectare a prevederilor proiectului cu privire la asigurarea integrării construcţiilor în zona si in peisajul zonei; -modul de realizare a cailor de acces în zona în raport cu necesităţile de protejare a ecosistemelor

Tabel 17: Plan de monitorizare in etapa de operare a parcului eolian


Parc eolian Toplet

Pagina 148 din 165

7. SITUATII DE RISC

7.1. Riscuri naturale

- Cutremure: Zona este stabila din punct de vedere a cutremurelor; - Alunecari de teren: Zona este stabila din punct de vedere a alunecarilor de

teren. Riscul alunecarilor sau prabusirilor de teren este redus, atat pe amplasamentul parcului eolian cat si a statiilor electrice si pe cel al traseului cablului subteran.

- Ploi torentiale si inundatii: Ploile torentiale in sine nu reprezinta un risc direct pentru siguranta, respectiv functionarea turbinelor eoliene, putand totusi produce unde de viitura care pot afecta constructiile din calea lor. Zona parcului eolian fiind amplasata pe un platou si in afara albiilor de cursuri de apa torentiale sau permanente, nu va fi afectata de riscul enuntat.

- Inghet: poate avea ca efect, in functie de conditiile meteo, depunerea de gheata pe paleIe turbinelor. Riscul in acest caz este de desprindere a unor bucati de gheata (in cazul palelor aflate in miscare) si proiectarea lor cu viteza la distanta mare. Studiile europene recomanda stabilirea unei zone de siguranta de 200-250 m in jurul turbinelor, astfel incat riscul de a fi lovit de bucati de gheata sa fie minim. Conform unor studii privind acest subiect, majoritatea aruncărilor de gheaţă apar în cadrul diametrului rotorului şi sunt mici, de obicei, mai puţin de 50 de grame. Pe langa stabilirea zonei de siguranta, se pot aduce modificari in regimul de functionare al turbinelor (oprirea turbinelor respectiv pornirea acestora la o turatie scazuta, in acest caz gheata cazand la baza turbinei), micsorand astfel riscurile asociate cu fenomenul de inghet. Se precizeaza ca turbinele Vestas, inclusiv V112-3.0MW, dispun de un sistem de detectare a ghetii format din mai multi senzori pe care ii regasim la nivelul nacelei si de la care semnalizarile ajung in sistemul de operare, putandu-se lua deciziile corespunzatoare atat din centrul de operare situat la distanta, cat si de la fata locului, daca este cazul. Observand valorile distantelor dintre amplasamentele turbinelor si alte obiective din zona, se constata ca locatia acestora este foarte izolata fata de alte obiective construite sau de locuri in care prezenta oamenilor sa fie frecventa. De altfel, distanta cea mai mica fata de zonele locuite este mai mare de 1300 m (fata de localitatea Toplet). Fata de liniile de curent existente, distanta minima este cea dintre T18 si LEA CEZ 110kV, de circa 250 m, iar fata de statia electrica SE, apartinatoare parcului, este de circa 500 m (distanta dintre T17 si SE). Distantele dintre turbine si drumurile din zona sunt prezentate in tabelul nr. 18, observand ca fata de drumul national DN6 valorile sunt cuprinse intre 1669 m si 4498 m. Fata de drumul forestier existent, care este in acelasi timp drum de


Parc eolian Toplet

Pagina 149 din 165

acces si de exploartare pentru parcul eolian, observam ca distantele variaza intre 30 m si 1107 m, iar numarul celor a caror valoare este mai mica decat lungimea palei este de sase.

Turbina Distanta fata de drumul de

exploatare/ forestier (m)

Distanta fata de drumul E 70 (m)

T1 43 4476 T2 53 4019 T3 243 4498 T4 346 4414 T5 195 3092 T6 223 3238 T7 69 2570 T8 552 2031 T9 1107 2040

T10 726 1669 T11 35 2188 T12 30 2133 T13 46 2072 T14 209 2411 T15 93 2243 T16 30 2444 T17 117 1997 T18 392 1743

Tabel 18: Distantele dintre turbinele parcului eolian si caile rutiere din zona

Pentru a face analiza riscului la degivrare in acest caz trebuie sa constatam ca in perioada de iarna cand este posibil ca acest fenomen sa se produca, drumul respectiv este practic neutilizat in perioadele de intemperii, chiar daca este „perioada permisa la recoltare si colectare” a masei lemnoase, conform Ordinului nr. 635/23.12.2002 al MAAP. Deci este foarte putin probabil ca in perioadele critice din punct de vedere al acestui risc sa existe circulatie pe acest drum, cu exceptia deplasarilor echipelor tehnice care deservesc parcul eolian care vor actiona corespunzator. In cazul inregistrarii fenomenului de inghet (asa cum am descris exista senzori care transmit sistemului de operare informatiile necesare) va fi nevoie ca cei care ar putea fi surprinsi pe drumul forestier sa fie avertizati prin indicatoare si alte mijloace.

- Vijelii, rafale: pot cauza rupturi de pale sau chiar prabusirea turbinei. Distanta la care poate cadea o pala a turbinei depinde de: masa si forma acesteia; viteza vantului in momentul respectiv; viteza palei in momentul prabusirii; orientarea palei. Cele mai multe cazuri de ruptura/prabusire a palei turbinelor au fost raportate in primii ani ai dezvoltarii industriei eoliene. In prezent,


Parc eolian Toplet

Pagina 150 din 165

datorita progresului tehnologic inregistrat si a impunerii standardelor de siguranta in domeniul proiectarii, construirii si instalarii turbinelor eoliene, aceasta posibilitate s-a eliminat in mod decisiv.

- Fenomene electrice atmosferice (fulgere, trasnete) - pot provoca socuri electrice, deteriorarea suprafetelor si defectarea echipamentelor electrice sau electronice datorita supratensiunii. Din cauza inaltimii si a componentelor metalice, probabilitatea ca turbinele eoliene sa fie afectate de fenomene electrice atmosferice este mare. Pentru prevenirea avariilor pe care Ie poate suporta turbina, sunt prevazute masuri constructive adecvate care se adreseaza partilor turbinei care necesita protectie, printre care este impamantarea de siguranta.

7.2. Riscuri antropice

Riscurile antropice sunt date de posibila evacuare a deseurilor, atat in timpul constructiei parcului eolian, cat si in etapa de operare a acestuia. Pentru evitarea acestor riscuri, deseurile rezultate in timpul constructiei si operarii parcului eolian si a statiilor electrice vor fi gestionate conform cu legislatia, respectiv colectate selectiv, evacuate de pe amplasament si valorificate/eliminate prin firme specializate.

7.3. Accidente potentiale (analiza de risc) In principiu nu se pot declansa accidente datorita functionarii centralelor eoliene. Exista insa o posibilitate extrem de redusa de producere a unor avarii, spre exemplu avarierea franarii rotorului la o centrala care functioneaza, in cazul pierderii legaturii cu reteaua. Datorita acestui eveniment, turbina se va ambala si in cel mai rau caz se poate produce ruperea unor bucati de pala, care sunt proiectate pe sol. La centralele eoliene moderne acest tip de accident se produce foarte rar, fiind aproape exclus. Un alt posibil accident este cel datorat unui incendiu. Desi eolienele sunt in cea mai mare parte confectionate din materiale neinflamabile, sunt cateva componente care sunt supuse riscului de incendiu:

- palele rotorului si o parte a nacelei care sunt fabricate din materiale plastice si fibra de sticla;

- cablurile si micile piese electrice; - uleiurile de ungere, de transformator si hidraulice; - furtunuri si alte mici piese din plastic.

Incendiile sunt locale, doar acolo unde se gasesc acele componente periclitate. Practic, o propagare a incendiului de la postul de transformare la eoliana si invers este imposibila datorita distantei dintre elemente si datorita faptului ca, conductorii sunt dispusi direct in sol sau introdusi direct in fundatie.


Parc eolian Toplet

Pagina 151 din 165

Detectarea incendiilor se realizeaza cu ajutorul unei sonde de temperatura care masoara temperatura in interiorul nacelei. In cazul depasirii anumitor valori limita, este emis un mesaj de avertizare si automat centrala eoliana este oprita.

7.4. Analiza riscului aparitiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului, inclusiv transfrontiera Nu este cazul.

7.5. Planuri pentru situatii de risc Nu este cazul.

7.6. Masuri de prevenire a accidentelor

Beneficiarul este obligat sa ia masuri de atentionare a existentei unor riscuri posibile. Avertizarile sunt generale si sunt montate doar la intrarea in parcul eolian, fara impunerea unor restrictii de utilizare a terenului. De asemenea este necesara pastrarea unei zone de securitate in cazul incendiilor.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR Nu au existat dificultati la realizarea evaluarii impactului asupra mediului.

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Acest Rezumat fara caracter tehnic prezinta informatii cheie privind proiectul astfel incat toti cei interesati sa poata intelege investitiile proiectate si impactul acestora asupra amplasamentelor si a zonelor inconjuratoare. Informatiile din acest Rezumat non-tehnic se bazeaza pe studiile efectuate in cadrul procedurii de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM).

9.1. Descrierea activitatii Proiectul analizat „Centrala electrica eoliana si utilitati Toplet” propune realizarea unui parc eolian compus dintr-un numar de 18 turbine eoliene, cu puterera de 3 MW fiecare, in total 54 MW putere instalata. Amplasamentul viitorului parc eolian este situat pe teritoriul administrativ al comunei Toplet, judetul Caras-Severin, in extravilanul localitatii. Structura parcului eolian este formata din: turbinele eoliene, reteaua electrica de medie tensiune de colectare a energiei produse in interiorul


Parc eolian Toplet

Pagina 152 din 165

parcului, o statie de transformare pentru ridicarea tensiunii MT/110 KV, drumuri de acces la parcelele parcului si drumuri de racord la fiecare turbina.

Fig. 42: Amplasamentul parcului eolian


Parc eolian Toplet

Pagina 153 din 165

Fig. 43: Amplasamentul turbinelor in cadrul parcului eolian

Functionarea turbinelor eoliene cu ax orizontal se bazeaza pe principiul morilor de vant. Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil aerodinamic, deoarece astfel se obtine un bilant optim intre coeficientul de putere, cost si viteza de rotatie a captorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului estetic, fata de rotorul cu doua pale. Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu ax vertical, sunt mai putin supuse unor solicitari mecanice importante si au un cost mai scazut. Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate in functie de directia si forta vantului. Pentru aceasta, exista dispozitive de orientare a nacelei pe directia vantului si de orientare a palelor, in functie de intensitatea acestuia. Pe scurt, procesul de productie eoliana consta in generarea de energie electrica prin miscarea aerului ce antreneaza rotorul turbinei care mai departe pune in miscare un generator electric asincron.


Parc eolian Toplet

Pagina 154 din 165

9.2. Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul Zona in care se va resimti impactul proiectului va fi cea din interiorul perimetrului parcului eolian si zona imediat invecinata. In perioada de constructie trebuie tinut cont de zgomot si vibratii, ce pot afecta zona limitrofa. Se considera ca impactul asupra factorului de mediu aer este unul pronuntat. Acest impact apare doar pe perioada de constructie, si este analizat in Raport la capitolul „Aer”. Se ia in considerare si impactul proiectului asupra factorului de mediu biodiversitate, care este tratat in Raport la capitolul „Biodiversitate”, iar mai amplu in cadrul Studiului de evaluare adecvata anexat prezentului Raport.

9.3. Masuri de diminuare a impactului pe componente de mediu Componenta de mediu „APA” In timpul lucrarilor de constructii Este interzisa deversarea apelor uzate rezultate pe perioada constructiei in spatiile naturale din zona. Se vor folosi WC-uri ecologice. Apa menajera uzata se va vidanja si se va transporta la statia de epurare a orasului Orsova. Deseurile vor fi adunate in containere speciale si transportate in locuri special amenajate. In etapa de operare a parcului eolian Dat fiind adancimea la care se gaseste panza freatica iar cantitatile de deseuri care se vor produce in timpul perioadei de functionare sunt reduse, pericolul ca parcul eolian sa aiba un impact asupra apei subterane este aproape exclus. Componenta de mediu „AER” In timpul lucrarilor de constructie Pentru a se limita poluarea atmosferei cu praf, materialul excavat se va transporta umectat, in bene acoperite, etc. De asemenea manipularea materialelor in organizarea de santier se va face astfel incat pierderile in atmosfera sa fie minime. Se vor efectua verificari ale utilajelor si mijloacelor de transport astfel incat acestea sa fie in stare tehnica buna si sa nu emane noxe peste limitele admise.


Parc eolian Toplet

Pagina 155 din 165

In etapa de operare a parcului eolian Nu este cazul. Componenta de mediu „SOL SI SUBSOL” In timpul lucrarilor de constructie Sunt interzise spalarea, efectuarea de reparatii, lucrari de intretinere a mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor folosite, in incinta punctelor de lucru. Sistemul de colectare a deseurilor in cadrul santierului pe durata executarii lucrarilor se va face in spatii special amenajate, iar evacuarea lor va fi asigurata periodic de firme specializate. Deseurile rezultate in urma executarii lucrarilor de instalare a turbinelor, indiferent de natura acestora, sunt gestionate conform unui plan de management performant. Scurgerile de carburanti sau lubrefianti, datorate unor cauze accidentale, vor fi diminuate prin utilizarea unui pat de nisip sau alt material absorbant, dispus in zonele cele mai vulnerabile, care ulterior este colectat intr-un recipient metalic acoperit si valorificat de unitati specializate. In etapa de operare a parcului eolian Activitatea de intretinere a turbinelor trebuie sa se desfasoare corespunzator, pentru a se evita posibilitatea unor deversari accidentale de ulei de transformator, ulei de ungere. Beneficiarul va urmari evitarea umezirii prelungite a terenului din apropierea constructiei, deoarece aceasta urmata de infiltrarea apei in teren poate avea consecinte grave asupra fundatiei, necesitand interventii ulterioare pentru remediere si amplificand astfel impactul asupra solului si subsolului. Componenta de mediu „BIODIVERSITATE” In timpul lucrarilor de constructie Programul de executie a lucrarilor va fi adaptat cerintelor specifice ale autoritatii de mediu, exprimate prin acordul de mediu, in vederea protectiei si conservarii speciilor de flora, fauna si a habitatelor naturale. Trebuie sa se tina cont de modul si locul in care se vor depozita deseurile in perioada de constructie a obiectivului. Se impune copertarea sau refacerea suprafetelor de sol afectate in urma lucrarilor de constructie a obiectivului, astfel incat sa nu existe spatii afectate, altele decat cele prevazute in proiect.


Parc eolian Toplet

Pagina 156 din 165

In etapa de operare a parcului eolian Locatia trebuie sa fie tinuta in permanenta foarte curata deoarece gunoaiele atrag rozatoarele iar acestea sunt vanate de rapitoare. Acolo unde sunt gunoaie se inmultesc si insectele si acestea atrag la randul lor alte pasari de talie mica si mijlocie, marind riscul coliziunilor. Nu va fi permisa formarea de balti si mlastini in zona turbinelor, deoarece si acestea atrag alte specii de pasari iubitoare de apa sau de organisme care traiesc in apa. Turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina rosie, pentru ca lumina va face ca pasarile sa fie mai prudente si sa evite zona respectiva. Aceste turbine sunt mai usor de recunoscut de catre pasarile migratoare. Interzicerea nivelelor de zgomot suparatoare, peste limitele admise de STAS 10009/88. Se impune monitorizarea permanenta a exemplarelor de pasari gasite moarte in preajma parcului eolian si stocarea acestor informatii in baze de date. Se cere monitorizarea miscarilor pasarilor din zona imediat invecinata si implementarea masurilor adecvate de reducere a impacturilor. Aceasta poate include reducerea vitezei turbinelor, sau poate chiar comanda oprirea temporara a turbinelor pe perioada de migratie, daca va fi necesar. In plus semnalizarea liniilor de tensiune aeriene cu culori reflectorizante pentru pasari pentru cresterea vizibilitatii va reduce de asemenea posibilele coliziuni ale pasarilor. Datorita lipsei habitatelor potrivite pentru inmultire si hranire, marimii locatiei si spatiului dintre turbine, nu s-a anticipat nici un efect semnificativ al amplasamentelor asupra calitatii sau integritatii oricarui sit Natura 2000 din zona. Pentru a mari aceasta posibilitate de evitare vor fi instalate lumini stralucitoare intermitente in varful fiecarei turbine pentru a creste vizibilitatea pe durata noptii (in special pentru avioane) si astfel reducerea si evitarea mortalitatii. Monitorizarea detaliata care va fi implementata pe durata functionarii parcului eolian se va face conform acordului de mediu si celor mai bune practice internationale. Rezultatele monitorizarii de mediu completate inainte de, pe timpul si dupa constructie vor fi depuse la Agentia pentru Protectia Mediului (APM). Componenta de mediu „PEISAJ” Nu este cazul impunerii unor masuri pentru diminuarea impactului asupra peisajului.


Parc eolian Toplet

Pagina 157 din 165

Fig. 44: Caracterul peisajului in zona proiectului

Componenta de mediu „MEDIU SOCIAL SI ECONOMIC” In stadiul de proiect al centralelor eoliene se vor lua in considerare orice zgomote provenind de la executia lucrarilor si de la functionarea turbinelor eoliene care ar putea fi auzite in apropierea locuintelor. Avand in vedere concluziile analizelor efectuate in cadrul studiului de impact, in interiorul locuintelor nivelul de zgomot va fi unul redus, chiar si cu ferestrele deschise. Se recomanda folosirea centralelor in conditii normale de exploatare. Cu zece ani in urma centralele eoliene erau mult mai zgomotoase decat astazi. S-au depus mari eforturi pentru a reduce nivelul de zgomot al centralelor eoliene, in principal prin reproiectarea elicelor si a componentelor mecanice. Drept urmare nivelul de zgomot al centralelor nu reprezinta o problema. Modelul V112 - 3MW are diverse moduri de setare pentru controlul nivelului de zgomot produs, astfel încât permite respectarea restricţiilor referitoare la nivelul de zgomot specific oricărei locaţii. Datorită VCS™ (Sistemul de Conversie Vestas), turbina este capabilă să reducă turaţia rotorului, iar prin aceasta reduce şi zgomotul, acesta fiind un factor semnificativ la evaluarea compatibilităţii modelului V112 - 3MW cu o locaţie terestră cu vânt slab până la mediu.


Parc eolian Toplet

Pagina 158 din 165

Componenta de mediu „conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural” Nu este cazul.

9.4. Prognoza evolutiei conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact Prezenta parcului eolian in zona va afecta in mod pozitiv comunitatea din zona, atat prin cresterea sumelor platite ca impozite si taxe care vor ajunge in bugetul local, cat si prin angajarea localnicilor la activitatile de ridicare, intretinere si exploatare a parcului.

9.5. Concluzii rezultate din evaluarea impactului asupra mediului Prin utilizarea sistemelor de productie a energiei electrice din surse regenerabile, castigul adevarat este reprezentat prin protectia mediului deoarece:

- se reduce extractia combustibililor fosili gaze, titei, carbune; − se reduce ocuparea terenurilor destinate haldelor de zgura si cenusa

provenite de la arderea carbunilor; − se reduce poluarea apei, solului si aerului; − se pot mari rezervele de apa in lacurile de acumulare ale hidrocentralelor; − prin variatia mai mica a nivelului de apa in lacurile de acumulare ca urmarea a

exploatarilor hidroenergetice se diminueaza substantial abraziunea malurilor si riscul de producere a alunecarilor de teren;

− se reduce suprafata excavata pentru extragerea carbunelui din cariere; − se reduc suprafetele necesare acoperirilor cu lacuri de acumulare si se

conserva arii importante pentru agricultura si silvicultura. − se reduc orice alte riscuri constatate ca fiind periculoase la aplicarea altor

metode tehnice de producere a energiei electrice (exemplu: centralele nucleare, etc.).

Cel mai mare castig – care apartine umanitatii in general – este legat de emisia de CO2, care se reduce substantial. Remarcam faptul ca utilizarea unei singure turbine eoliene de 3 MW in conditiile parcului eolian Toplet, genereaza aproximativ 168.000 MWh in 20 de ani, salvand mediul de cca. 155.000 tone de CO2 generate de o centrala pe baza de combustibili fosili. La acest castig adaugam altele trei semnificative:

− pretul de cost al energiei produse pe baza eoliana variaza intre 4 ÷ 6 eurocenti/kWh, cu mult sub pretul energiei obtinute prin sisteme devenite clasice;


Parc eolian Toplet

Pagina 159 din 165

− integrarea in cerintele Uniunii Europene de reducere a emisiei gazelor cu efect de sera cu 20%, cresterea ponderii energiilor regenerabile cu 20% si reducerea consumului de energie si imbunatatirea eficientei energetice cu 20%, toate pana in anul 2020 (Directiva 2003/87/CE);

− largirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera.

Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu realizata in cadrul studiului si prezentata in cadrul prezentului Raport a tinut cont de toate aspectele necesare, o situatie sintetica fiind prezentata in tabelul de mai jos:

Impactul In timpul constructiei In timpul operarii

Ecologic global N B

Folosirea terenului M N

Fonic M M

Peisajul M B

Impactul vizual M M

Riscurile legate de mediu N N

Aerul M N

Apa N N

Solul si vegetatia M N

Interferente electromagnetice N N

Habitate naturale M N

Fauna si flora M N

Asezarile umane M N

Mediul social economic B B

Patrimoniu arheologic N N N = fara impact, M = impact moderat, B = benefic

Tabel 19: Evaluare globala a impactului asupra factorilor de mediu

Principala concluzie a acestei evaluari este ca proiectul are un efect ecologic global benefic datorita generarii energiei electrice prin tehnologia eoliana care este nepoluanta. Pe langa evitarea emisiilor gazelor de sera si prevenirea epuizarii resurselor naturale, proiectul valorizeaza folosirea terenului care, in lipsa, ar avea o valoare economica mai scazuta. Aceasta modalitate de a folosi terenul disponibil pentru a desfasura activitati economice intr-o zona indepartata este considerata pozitiva. Functia de generare a energiei eoliene nu este in conflict cu planificarea existenta pentru acea zona. Valoarea demonstrata a acestui proiect de energie eoliana este mare si ar putea facilita proiecte similare in viitor.


Parc eolian Toplet

Pagina 160 din 165

Impactul local asupra mediului din timpul constructiei si operarii este limitat. Interferenta cu undele radio, tv, telecom si alte unde electromagnetice nu reprezinta o problema in cazul acestui proiect. Impactul asupra vegetatiei si faunei este temporar, iar pe termen lung este nesemnificativ. Riscurile de mediu sunt mentinute la un nivel scazut prin designul adecvat al centralelor eoliene si prin proceduri de siguranta pe durata instalarii, operarii si intretinerii. Este recomandat ca operatorul sa realizeze o monitorizare detaliata si profesionala pentru urmarirea performantei optime in exploatarea parcului eolian si a unui nivel minim al impactului asupra mediului. Dupa finalizarea lucrarilor propuse, se recomanda monitorizarea efectelor adverse produse asupra biodiversitatii in timpul functionarii turbinelor (comportamentul pasarilor in zona turbinelor, pozitia turbinelor fata de rutele de migratie a pasarilor, modificari ale acestora). Nu se anticipeaza impedimente majore in asigurarea pe termen lung a statutului de conservare favorabila a speciilor si habitatelor din situri care au fost desemnate in regiunea proiectului, cazul in care masurile de diminuare a impactului vor fi implementate. Impactul activitatii pe termen scurt, este reprezentat de perioada de excavare si constructie propriu zisa a turbinelor. Dupa aceasta perioada, datorita dinamicii naturale a biotopului, zona tinde sa se refaca. Impactul activitatii pe termen lung este reprezentat de activitatea turbinelor asupra ornitofaunei din zona. In scopul evaluarii cat mai exacte a impactului turbinelor eoliene asupra pasarilor este necesara monitorizarea in continuare a traseelor de zbor, zonelor de cuibarit si vanatoare ca si inregistrarea oricarui accident produs prin coliziunea pasarilor cu turbinele. In zona amplasarii turbinelor nu exista trasee de migrare a pasarilor. Principalele masuri de diminuare a impactului pe componente de mediu Este evident faptul ca orice activitate umana aduce modificari asupra starii actuale a factorilor de mediu. Aceste modificari pot fi vizibile sau mai putin vizibile, pozitive sau negative. Ideal ar fi ca cele negative sa nu existe, sau sa fie diminuate, astfel incat efectele lor asupra mediului sa aiba consecinte cat mai mici. In ceea ce priveste proiectul analizat, in vederea diminuarii sau eliminarii impactului asupra mediului, se fac urmatoarele recomandari: - pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer: 1. excavarea pentru realizarea fundatiei se va executa cu mijloace mecanice si manuale, depozitarea materialului efectuandu-se intr-o zona special amenjata dupa care materialul excavat va fi transportat in locatii indicate de autoritatile locale. Pe timpul depozitarii se va stropi depozitul de pamant pentru a impiedica poluarea


Parc eolian Toplet

Pagina 161 din 165

factorului de mediu aer cu pulberi sedimentabile iar transportul se va realiza cu autovehicole prevazute cu prelata; 2. manipularea materialelor in santier se va face astfel incat pierderile in atmosfera sa fie minime; 3. stare tehnica a utilajelor si a mijloacelor de transport va fi verificata pentru a fi corespunzatoare si pentru a se elimina riscul emisiilor de noxe peste limitele admise. - pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu sol: 1. urmarirea atenta a executiei lucrarilor de constructie; 2. supravegherea modului de colectare si evacuare a deseurilor menajere si tehnologice; 3. eliminarea in totalitate a scurgerilor de uleiuri sau combustibili de la utilajele de constructii si de la turbine. - pentru reducerea nivelului de zgomot si vibratii: 1. executia si montarea corecta a componentelor instalatiilor; 2. toate utilajele ce urmeaza a fi folosite vor fi echipate pentru diminuarea la maxim a zgomotelor si vibratiilor. - pentru reducerea impactului asupra vegetatiei si faunei: 1. varfurile palelor centralelor eoliene se vor vopsi in culori vii pentru a evita lovirea acestora de catre pasari; 2. turnurile centralelor vor fi semnalizate cu lumina rosie intermitenta, cu interval mare de timp intre doua aprinderi; 3. suprafetele cu vegetatie afectate vor fi refacute astfel incat sa nu existe spatii afectate, altele decat cele prevazute in proiect; 4. locatia va fi mentinuta in permanenta curata. - pentru reducerea impactului asupra asezarilor umane si a altor obiective de interes public sunt valabile recomandarile facute pentru reducerea impactului activitatii asupra factorilor de mediu aer, apa si pentru reducerea nivelurilor de zgomot si vibratii. Impactul din punct de vedere social va fi pozitiv deoarece din experienta altor proiecte implementate s-a constatat cresterea numarului de locuri de munca directe si indirecte in zona. Calculul pentru stabilirea „Indicelui de poluare globala” - IPG a condus la valoarea:

IPG = 1,22 de unde rezulta ca prin realizarea obiectivului proiectat, mediul este supus presiunii activitatii umane in limite admisibile.


Parc eolian Toplet

Pagina 162 din 165

In urma analizei tuturor aspectelor privind cauzele si efectele posibile asupra factorilor de mediu, concluzionam ca implementarea proiectului “Parc eolian Toplet” va crea un impact asupra mediului in limite admisibile.


Parc eolian Toplet

Pagina 163 din 165

Bibliografie Ardelean A., Soran V., Maior C. 1999 - Biodiversitatea si principiile scalare, Studia Universitatis „Vasile Goldis, Arad

Bruun, B. , et al., 1999 – Hamlyn Guide, Octopus Publishing Group Ltd.

Burton T., et al., 2001 - Wind Energy Handbook, Editura John Wiley & Sons, Ltd,

New York, 2001

Ciocarlan, V., 2009 - Flora ilustrata a Romaniei, Pteridophyta et Spermatophyta,

Editura Ceres, Bucuresti, Chirita C., Donita N., Lupe L, Milescu J., Stanescu V., Vlad. I. 1981 - Padurile Romaniei. Studiu monografic

Decu, V., et al., 2003 – Chiroptere din Romania, Institutul de Speologie „Emil

Racovita” al Academiei Romane;

Dihoru, G., Negrean, G., 2009 - Cartea rosie a plantelor vasculare din Romania,

Editura Academiei Romane, Bucuresti;

Donita, N., et al., 2005 - Habitatele din Romania, Editura Tehnica Silvica, Bucuresti;

Gafta D., Mountford O., 2008 - Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din

România, Editura Risoprint, Cluj-Napoca

Garrad Hassan, 2010 – Ice throw risk assessment for the proposal Kingdom

community wind power project, © 2009 Garrad Hassan America, Inc

Ianoş Ghe., 2006 - Riscuri naturale şi tehnogene pe terenurile agricole ale Banatului,

Editura Universităţii de Vest, Timișoara

Kiss A., 1999 - Avifauna din zonele umede ale Banatului, Editura Mirton, Timişoara

Mountford, 0., et al., 2008 - Natura 2000 in Romania, Habitat Fact Sheets, EU

Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in Romania;


Parc eolian Toplet

Pagina 164 din 165

Mountford, 0., Gafta, D., 2008 - Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000

din Romania, Editura Risoprint, Cluj-Napoca;

Posea G., ş.a., 1974 - Relieful României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti

Rasajki, J., Kiss, A., 2004 - Ptice Banata, Gradski Muzej Vrsac;

Rojanschi, V., Bran F., 2002 – Politici si strategii de mediu, Editura Economica

Bucuresti

Tatole V. Alexandru I, 2009, - Speciile de animale Natura 2000 din Romania ,

Editura Imperium Print Bucuresti

Tatole V. 2010, - Managementul si Monitoringul Speciilor de Animale Natura 2000

din Romania - Ghid Metodologic, editura Excelsior Print

Ţărău D., 2006 - Cartarea, bonitarea si evaluarea terenurilor, Editura Eurobit,

Timişoara

Ţărău D., Luca M., 2002 - Panoptic al comunelor bănăţene din perspectivă

pedologică, Editura Marineasa, Timişoara

Ujvari I., 1972 - Geografia apelor României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti Velcea V., Savu Al., 1982 - Geografia Carpaţilor şi Subcarpaţilor româneşti, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

Planul de management al Parcului Natural Portile de Fier

Bibliografie electronica:

www.anpm.ro

www.apmcs.ro

www. iucnredlist.org

www.mmp.ro

www.natura2000.ro

www.portiledefier.ro


Parc eolian Toplet

Pagina 165 din 165

Legislatie:

O.U.G. nr. 164/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a

Guvernului nr. 195_2005 privind protectia mediului;

O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si completari prin Legea

nr. 49/2011;

O.U.G. nr. 154/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a

Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a Legii vanatorii si a protectiei

fondului cinegetic nr. 407/2006;

H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu

pentru planuri si programe;

H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private

asupra mediului

H.G. nr. 971/2011 pentru modificarea si completarea H.G. nr. 1284/2007 privind

declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei

ecologice europene Natura 2000 in Romania;

Ordin nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului si dezvoltarii

durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a

siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene

Natura 2000 in Romania;

Ordin nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea

adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale

protejate de interes comunitar; Ordin nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si privat. Ordin nr. 635/2002 al MAAP norme privind termenele de exploatare a masei lemnoase. Ordin nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului. Ordin nr. 49/2007 ANRE pentru modificarea si completarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice, aprobata prin Ordinul nr. 4/2007 ANRE. Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor.

Date post:	06-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	hadat
View:	216 times
Download:	1 times

RAPORT LA STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI …apmcs-old.anpm.ro/files/APM...

Documents