Raport la studiu de impact asupra mediului- Înfiin Ńare ...arpmcj.anpm.ro/upload/21208_raport...

Raport la studiu de impact asupra mediului- ÎnfiinŃare fermă de păsări în localitatea Cauaceu, comuna Biharia, judeŃul Bihor

S.C. SIMONZID S.R.L.

1

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI 1. Informa Ńii generale

Date de recunoaştere ale titularului

● Numele companiei : S.C. Simonzid S.R.L.

● Adresa poştală : jud. Bihor, Oradea, strada Piscului nr. 13

● Numărul de telefon, de fax şi adresa de e-mail : tel.: 0722566733

● Numele persoanei de contact: Simon Francisc

• Director/manager/administrator : administrator Simon Francisc

InformaŃii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra

mediului şi al raportului la acest studiu:

- numele : S.C. ACORMED S.R.L.

- adresa : Oradea, strada Jean Calvin nr. 5

- numele persoanei de contact : Buzaşiu Olimpia,Vicaş Gabriela

- telefon şi email: 0723711419,0723711930,[email protected]

[email protected]

- denumirea proiectului : ÎnfiinŃare fermă de păsări în localitatea Cauaceu,

comuna Biharia, judeŃul Bihor

- descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia :

Proiectul propus vizează construirea şi dotarea corespunzătoare a unei ferme

de găini ouătoare, cu capacitatea de 68000 capete, precum şi o instalaŃie de

procesare a ouălor de consum, rezultate din fermă, cu capacitatea de 100 kg/h.

Activitatea va fi mecanizată şi automatizată integral, folosind hibrizi valoroşi.

Lucrările efectuate în scopul realizării investiŃiei vor consta din :

1. Realizarea construc Ńiilor şi amenaj ărilor propriu-zise

- construirea a două hale pentru găini ouătoare cu capacitatea de 34.000 găini

fiecare;

- construirea unei hale pentru filtru sanitar şi anexele necesare funcŃionării normale a

fermei cu respectarea prevederilor standardelor comunitare în domeniu;

- construcŃia unui depozit specializat pentru dejecŃii;



2

- amenajarea de drumuri de acces şi platforme;

- realizarea împrejmuirii fermei;

- optimizarea capacităŃilor de producŃie şi a procesului tehnologic;

- achiziŃia unor sisteme performante de evacuare şi uscare a dejecŃiilor;

- achiziŃionarea unui sistem performant de manipulare, sortare, depozitare a ouălor de

consum şi a unui agregat de procesare ouă;

- achiziŃionarea unui container de frig şi a unui incinerator ecologic pentru mortalităŃi.

Descrierea construcŃiilor ce urmează a fi realizate

Halele de creştere

Hala pasari nr. 1:1343,32 mp, L= 92 m, l= 14,60 m

Hala păsări nr. 2: 1343,32 mp, L= 92 m, l= 14,60 m.

Structura metalică va fi realizată în variantă demontabilă cu stâlpi şi grinzi cu secŃiune

variabilă, având la bază profile din gama Euro şi profile sudate. FundaŃiile vor fi

realizate în variantă izolată sub stâlpi, legate cu grinzi de contur.

În interiorul halei este prevăzută o platformă din beton armat.

Structura pereŃilor şi a acoperişului vor fi tip sandwitch. Panourile de perete vor fi

dispuse pe interiorul stâlpilor, astfel încât in interiorul halei pereŃii vor avea suprafeŃe

plane, foarte uşor de întreŃinut.

Atât pereŃii interiori şi exteriori, cât şi tavanul vor fi realizaŃi din panouri de tip

sandwitch, prinderea acestora de structură fiind realizata astfel încât elementele de

structură şi prinderile să rămână ascunse.

Tâmplării - ferestre din PVC cu geam termopan şi uşi metalice termoizolante.

Hala procesare ouă şi filtru sanitar

- regim de înălŃime P+E, S= 276,52+136,78= 413,3 mp

SPATII PROPUSE PARTER:

- vestiar negru B 4,84 mp

- vestiar negru F 4,84 mp

- hol 5,90 mp

- loc luat masa 19,60 mp

- depozitare 93,52 mp



3

- filtru 7,70 mp

- sortare si ambalare 90,99 mp

- spatiu deservire 39,54 mp

- vestiar alb bărbaŃi 4,84 mp

- vestiar alb femei 4,84 mp

SPATII PROPUSE ETAJ:

- arhiva 11,92 mp

- baie - wc 5,39 mp

- birou medic veterinar 56,53 mp

- oficiu 6,22 mp

- spaŃiu agregat de procesare ouă 56,72 mp

Structura metalică va fi realizată în variantă demontabilă cu stâlpi şi grinzi cu secŃiune

variabilă, având la bază profile din gama Euro şi profile sudate. FundaŃiile vor fi

realizate în variantă izolată sub stâlpi, legate cu grinzi de contur.

În interiorul halei este prevăzută o platformă din beton armat.

Structura pereŃilor şi a acoperişului vor fi tip sandwitch. Panourile de perete vor fi

dispuse pe interiorul stâlpilor, astfel încât in interiorul halei pereŃii vor avea suprafeŃe

plane, foarte uşor de întreŃinut.

Atât pereŃii interiori şi exteriori, cât şi tavanul vor fi realizaŃi din panouri de tip

sandwitch, prinderea acestora de structură fiind realizata astfel încât elementele de

structură şi prinderile să rămână ascunse.

În coridorul de legătură, respectiv în blocul de deservire, pardoseala se va realiza

Ńinând cont de normele referitoare la siguranŃa sanitar-veterinară.

Se vor amenaja 2 grupuri sanitare, separat pentru femei şi pentru bărbaŃi, fiecare

dotat cu următoarele:

-lavoar din porŃelan sanitar

-vas de closet din porŃelan sanitar cu rezervor de spălare

-sifon de pardoseală

Totodată, se vor amenaja două filtre sanitare, separat pentru femei şi pentru bărbaŃi,

dotate cu câte un lavoar, un duş şi un sifon de pardoseală.



4

Platforma de depozitare dejecŃii

- lăŃime: 18,00 m

- lungime: 22,00 m

- aria construită: 396 mp

- aria desfăşurată: 396 mp

Structura clădirii care va adăposti platforma va fi o structură mixtă din beton şi metal.

FundaŃiile vor fi continue sub pereŃi. Acoperişul va avea structură metalică.

Clădire care va adăposti sala de necropsie şi camera frigorifică pentru depozitarea

mortalităŃilor

- lăŃime: 3,00 m

- lungime: 6,00 m

- aria construită: 18 mp

- aria desfasurată: 18 mp

- nr. niveluri: 1

- volumul construit: 71,10 mc

SPATII PROPUSE:

- depozit cadavre 3,74 mp

- incinerator 3,74 mp

- necropsie 4,70 mp

- terasă deschisă 7,71 mp.

Clădire poartă, dotată cu centrală termică

Constructia propusa are regimul de inaltime parter avind structura de rezistenta

realizata din zidarie de caramida asezata pe fundatii continue din beton. Planseul

peste parter se realizeaza din lemn, conform detaliilor de executie. La partea

superioara constructia se va inchide cu un acoperis de tip sarpanta din lemn ecarisat

de brad, imbinarile realizindu-se prin chertare si solidarizare cu suruburi si cuie, avind

invelitoarea din tigla.

- pardoselile vor fi in totalitate din gresie antiderapanta

- tavanul si peretii vor fi tencuiti cu mortar de var-ciment, peste care se vor

aplica zugraveli in dispersit.



5

2. Dotarea halelor cu baterii de cre ştere

Fiecare hală va fi dotată cu baterii de creştere dispuse pe 5 rânduri a câte 5

nivele şi 6 culoare, cu lăŃimea de 1100 mm.

Sistemul de baterii va fi de tipul cuştilor îmbunătăŃite.

Sistemele de baterii, de furajare, de adăpare vor fi utilate în conformitate cu

prevederile Directivei Consiliului nr. 1999/74/CE şi Directiva Consiliului nr. 98/58/CEE

transpuse în legislaŃia naŃională prin Ordinul ANSVSA nr. 75/2005, Ordinul ANSVSA

nr. 136/2006, respectiv Ordinul ANSVSA nr. 62/2007.

Descrierea elementelor constructive al cuştilor:

Cuştile sunt confecŃionate din metal galvanizat GALVAMIR Z-275 şi au pereŃi

despărŃitori din polipropilenă de culoare verde, cu orificii de 25 mm, care permit o

bună ventilaŃie interioară.

Podelele sunt dublu galvanizate, înainte şi după sudare şi plastifiere, au dimensiunile

de 30cmx45 cm.

Deschiderile necesare accesului la hrană sunt din oŃel galvanizat; sunt prevăzute cu

bare de protecŃie amplasate în dreptul pieptului păsării. SuporŃii şi ghidajele pentru

benzile de evacuare a dejecŃiilor, ghidajele pentru buncărele de alimentare, precum şi

toate componentele metalice sunt confecŃionate din oŃel galvanizat.

Acest ansamblu este prevăzut cu picioare galvanizate, de susŃinere, amplasate la o

distanŃă de 76 cm, unul faŃă de altul.

Lungimea unui sector de cuşcă este de 762 mm, adâncimea totală de 630 mm,

înplŃimea în faŃă 520 mm, înălŃimea în spate 455 mm iar suprafaŃa totală a cuştii este

de 4801 cm2.

Bateria cu 5 nivele prezintă următoarele caracteristici:

-înălŃimea totală- 3922 mm;

- lăŃimea totală-1600 mm;

- înălŃimea totală- 3552 mm.

Sistemul de creştere în cuşti îmbunătite va asigura:

- cca. 6 găini /compartiment şi cel puŃin un cuib pentru fiecare grup de 7 găini

- 768 cm2 din suprafaŃă locuibilă pentru fiecare găină,



6

- cuibar pentru ouat

- covoraş tip aşternut care să poată fi ciugulit şi zgâriat

- stinghii adecvate pentru odihnă care să asigure cel puŃin 15 cm/găină;

- lăŃimea de acces la hrană/găină : 12,19 cm ;

- jgheab de furajare care să poată fi folosit fără restricŃie 12 cm/pasăre

- transportul furajului din siloz în coloanele de furajare

- unitate comandă electrică pentru furajare

- instalaŃii de adăpare continuă cu apă - unitate de racord la reŃea cu apometru,

manometru, filtru, regulator de presiune central şi dozare de medicamente

- un adăpător cu picurător la fiecare grup de 10 găini

- cărucior de vizitare pentru 5 etaje

- dispozitive de scurtare a ghearelor

- colectare automată a dejecŃiilor pe banda de transportare.

3. Sistem de furajare

Furajul combinat este aprovizionat prin camioane şi depozitat pentru consumul

mai multor zile în 2 silozuri metalice de furaj, cu capacitatea de 15 t fiecare.

Sunt dotate cu celule de cântărire electronice şi computer, Ńeavă pentru încărcarea

pneumatică şi sistem pentru transferul hranei de la siloz la sistemul de furajare.

În aceste silozuri furajul îşi menŃine nealterate proprietăŃile, fiind închis etanş.

Din siloz furajul este preluat de către transportoare tip şnec, transferul furajului fiind

asigurat de 26 m de spiră, cu diametrul de 90 mm.

Lanturile din jgheaburile de furajare aduc în faŃa găinilor cantitatea dorită de

furaj (viteză de deplasare 11-14 m/min).

4. Sistem de ad ăpare

Adăparea se relizează printr-un sistem de tubulaturi la nivelul cuştilor, echipate

cu picurători speciale. Pasărea are acces oricând la cantitatea dorită de apă fără

restricŃie, picăturile risipite accidental fiind colectate în cupe montate sub picurători,

pentru a nu crea un mediu umed în hală.



7

5. Sistem de ventila Ńie care s ă asigure un microclimat optim

Sistemul de ventilaŃie şi aerisire va fi format din 9 ventilatoare/hală, model EX 50, cu

saşiu galvanizat, P= 1,5 CP, Q= 46320 mc/h.

Ventilatoarele sunt prevăzute cu jaluzele verticale, trapă interioară antilumină, plasă

anivrăbii.

Pe pereŃii laterali se vor monta 50 de ferestre(1400 mmx400 mm), prevăzute cu 2

motoare de acŃionare.

Pe pereŃii laterali şi pe cel frontal se vor monta 34 m de sistem de răcire panouri tip

fagure(1960mmx350 mm).

Sistemul de răcire va fi prevăzut cu 2 bazine de apă, cu capacitatea de 500 l fiecare,

pompă de apă, Ńeavă de conectare, senzori gol/umplere, clapeŃi de admisie din

material termoizolant.

6. Sistemul de colectare a ou ălor

Se prevede un număr de 5 elevatoare şi 5 unităŃi motoare.

Transportul ouălor se va face pe benzi, confecŃionate din nylon şi polipropilenă, cu

lăŃimea de 9,5 cm.

Conveiorul final de transport, are capacitatea de 60000 ouă/oră; este confecŃionat din

bare de ionx şi bare acoperite cu plastic. Acesta va transporta ouăle de la hală la

staŃia de sortare, situată la circa 15 m. Conveiorul exterior este acoperit cu metal

galvanizat şi este acŃionat electric.

Perioada de realizare a lucrărilor de modernizare va fi de 12 luni.În ceea ce

priveşte durata de funcŃionare a unităŃii ,aceasta este nedeterminată.

7. Sistem de evacuare dejec Ńii

Este format din instalaŃie de transport dejecŃii din hală către exterior cu bandă

transportoare şi unităŃi de evacuare pe fiecare rând de cuşti.

Cele 5 unităŃi de evacuare sunt confecŃionate din oŃel galvanizat, pe fiecare rând de

cuşti, având câte 2 unităŃi curăŃătoare.

Se prevăd şi 2 conveioare cu bandă, cu lăŃimea de 600 mm fiecare, cu capacitatea de

încărcare de 100 kg/m, cu viteza de 54 m/min, pentru a se asigura transportul direct

la depozitul de dejecŃii. Lungimea totală a benzii este de 40 m.



8

8. Sistem de uscare dejec Ńii

ConŃine următoarele componente:

- instalaŃie de uscare a dejecŃiilor cu amestecător de aer

- tubulatură de montaj completă

- comandă electrică completă pentru uscarea dejecŃiilor

Este format din tuburi din PVC, cu lungimea totală de 2108 m, dispuse de-a lungul

cuştilor.

Sursa de aer are debitul de 0,6 mc/oră, pentru fiecare găină iar găurile din tuburi au

diamtrul de 5,7 mm, finnd dispuse la fiecare 200 mm.

Sistemul este prevăzut cu :dispozitiv de amestec al aerului cu dublă atenuare fonică,

apărătoare împotriva căderilor de apă, ventilatoare centrifugale cu acŃionare prin

curea, suporŃi pentru izolarea vibraŃiilor, controler şi senzor de temperatură.

Difuzoarele de distribuŃie ale aerului sunt dispuse în faŃa, respectiv în spatele fiecărui

rând de baterii; au conexiuni flexibile şi lame de la difuzor până la tuburile din PVC.

Capacitatea este de 17000 mc/oră.

9. Sistem de iluminat

Este format din :

- sistem electronic complet de iluminat becuri (186 bucăŃi roşii şi albe) cu protecŃie la

apă şi reglaj a intensităŃii luminoase

- cabluri electrice pentru instalarea iluminatului

- cabluri electrice pentru conectarea motoarelor la panourile de comandă.

10. Sistem de verificare, alarmare, dozare, protec Ńie

- alarmă exterioară

- sistem de alarmare a furnizării de apă

- dispozitiv de alarmă pentru depăşirea valorilor de temperatură, căderi tensiune

11. Tablouri de comand ă şi control

- tablou de comandă pentru sistemul de alimentare (inclusiv control pentru silozuri)

- tablou de comandă pentru sistemul de evacuare a dejecŃiilor

- tablou de comandă pentrusistemul de colectare a ouălelor şi conveioarelor de

transport.



9

12. Linia de procesare ou ă

Va fi dotată cu utilaj de sortare şi cu un agregat de procesare ouă.

12.1 Utilajul de sortare montat între banda colectoare şi utilajul de manipulare ouă de

incubație asigură:

- sortarea electronică a ouălor

- capacitate: cca. 12.000-20.000 ouă/h

- eliminarea automată a ouălor neconforme

- monitorizarea mărimii medie, numărului de ouă de incubaŃie, uniformităŃii, etc.

- dezinfecŃia cu dezinfector UV.

12.2 Agregatul de de procesare ouă este o construcție din oțel inoxidabil, prevăzut cu

tanc de stocare de cca. 100 l. ConŃine următoarele elemente:

12.2.1 Pompă de transfer ou lichid

- variator de debit

- sistem pneumatic sau centrifugal

12.2.2 Filtru ou lichid

- sită de 0,5 mm

- manometru pentru control

12.2.3 Pasteurizator

- capacitate cca. 100 kg/h

- construcție din oțel inoxidabil

- sistem tubular de pasteurizare

- regulator de temperatură

- indicator de temperatură

12.2.4 Dispozitive pentru dozare/ambalare melanj de ouă

- dozator volumetric de precizie

- valvă automată de dozare


- plajă de lucru: 2-30 kg

- ambalare în Bag In Box și recipienți de plastic



10

12.2.5 CIP

- curățirea tancurilor/rezervoarelor, pasteurizatorului, utilajului de dozare/ambalare,

pompelor și

conductelor


- pompă centrifugală pentru spălare

12.2.6 Chiller

- putere răcire 6.000 fg/h

- circuit frigorific și compresor

- pompă centrifugală

12.2.7 Panou general de comandă

13. Grup electrogen

Grup electrogen model GESAN DPAS 110E, cu caracteristicile:

- putere -110kVA/80kW;

- tensiune – 400 V;

- frecvenŃă – 50 Hz la turaŃia de 1500 rot/min.

14. Incinerator ecologic cadavre p ăsări , model Volkan 75, amplasat în spaŃiu

distinct, cu următoarele dotări şi caracteristici:

- spaŃiu de încărcare cca. 0,1 mc

- capacitate de încărcare: cca. 50-70 kg cadavre de animale;

- încărcare frontală;

-temperatura de incinerare de 850°C;

- sursă de GPL pentru asigurarea procesului.

15. Realizarea sistemului de alimentare cu ap ă

Alimentarea cu apă în scop tehnologic şi menajer se va realiza dintr-un foraj propus a

se realiza, printr-o conductă cu diametrul 1¼˝, realizată din conductă de polietilenă

de D=40 mm. La colŃul de sud al fermei va fi amplasat căminul de apometru cu

contorul de apă şi robinetele aferente. De aici se vor alimenta cu apă cele trei clădiri

ale fermei.



11

Necesarul zilnic de apă va fi aproximativ 15,2 mc, din care:

- apa tehnologică (adăpare şi igienizarea adăposturilor)15 mc;

- grupurile sanitare: 0,2 mc, din care 0,08 mc apă caldă (4 persoane).

Din căminul de apometru se vor alimenta cu apă cele 2 clădiri.

Pentru asigurarea rezervei de apa tehnologică se vor amplasa în fiecare hală

hală câte un rezervor, amplasat subteran, cu capacitatea de 2 mc.

Se prevede o rezervă şi în filtrul sanitar-rezervor cu capacitatea de 1 mc.

17. Realizarea sistemului de alimentare cu energie electric ă

Alimentarea generală de bază cu energie electrică se va face la tensiunea de

20 KV din reŃea electrică din zonă. Beneficiarul a comandat proiectarea şi executarea

branşamentului electric trifazat de medie tensiune. În cadrul acestui proiect se

prevede un post de transformare aerian proprie de 20KV/0,4 KV, cu grup de măsură,

puterea transformatorului având de 250 KVA. De asemenea, în cadrul acestor lucrări

se vor alimenta tablourile electrice principale la cele trei clădiri, prin cabluri de energie

pozate subteran.

Alimentarea de rezervă se va realiza cu ajutorul unui grup electrogen trifazat

(cu motor Diesel) care va intra automat în funcŃiune la întreruperea alimentării de

bază.

18. Asigurarea agentului termic

Se va instala o microcentrală termică pentru asigurarea energiei termice necesare

liniei de producŃie (cca 220 KW) şi necesarului de căldură pentru încălzirea vestiarelor

(cca 10 KW). Acest necesar de căldură se va asigura cu două cazane de încălzire

centrală cu apă caldă de 115 KW, cu funcŃionare pe combustibil solid-peleŃi de lemn,

alimentate automat.

PeleŃii din lemn reprezintă un combustibil nou, ce răspund noilor cerinŃe de utilizare a

energiei “curate” şi regenerabile. PeleŃii reprezintă un granulat 100% natural, produs

din rumeguş şi aşchii măcinate, prelucrate la presiuni ridicate. Ca material liant se

utilizează doar substanŃa proprie a lemnului numită lignin, care după răcirea

granulatului acŃionează ca un fel de adeziv natural la formarea micilor peleŃi de formă

cilindrică. PeleŃii au umiditatea sub 10%, acest lucru permiŃând să fie arşi cu eficienŃă



12

calorică foarte mare. Dimensiunile mici şi geometria lor cilindrică permite alimentarea

automată şi o calibrare foarte fină. Reprezintă un bio-combustibil,

care este absolut nedăunător sănătăŃii umane şi neutru din punct de vedere al CO�.

Avantajele peleŃilor: sunt mai economici decât gazele şi păcura; datorită

caracteristicilor lor fizice sunt uşor de utilizat şi depozitat; valoare calorică ridicată şi

formare de cenuşă redusă; nu conŃin materiale (chimice) străine,

este considerată sursă regenerabilă.

Caracteristici:

Masă cca. 650 kg/m³

Diametru 6 mm

Lungime 30 – 45 mm

Umiditate max. 10 %

ConŃinut de praf max. 1 % (înainte de transport)

SiguranŃa instalaŃilor de încălzire centrală va fi asiguată de vase de expansiune

închise şi ventile de siguranŃă corespunzătoare montate pe cazane.

CirculaŃia agentului termic va fi asigurată de câte două pompe de circulaŃie

(una activă, iar cealaltă de rezervă) corespunzătoare.

Reglarea instalaŃiei de încălzire centrală în funcŃie de temperaturile exterioare

se va realiza cu un traductor de temperatură exterioară, care va comanda

funcŃionarea pompei de circulaŃie pentru încălzire.

Pe baza necesarului de căldură se aleg corpurile de încălzire din oŃel

compacte. Pe fiecare corp de încălzire se va monta un ventil cu dublu reglaj pe

conducta de tur şi robinet de retur.

InstalaŃia de încălzire centrală se va realiza în sistem de încălzire bitubular,

ramificat cu distribuŃie inferioară, cu circulaŃie forŃată. Diametrele conductelor

instalaŃiei se vor determina în funcŃie de debitul orar de apă caldă (85/65 ºC), care

circulă în fiecare ramură, pentru conducte de cupru. Pompele de circulaŃie alese vor fi

cu trei trepte de turaŃie.

Reglajul instalaŃiei se va face de la distribuitoare şi colectoare, precum şi de la

robinetele de la radiatoare.



13

InstalaŃia interioară se va executa din conducte de cupru. łevile de cupru vor fi

îmbinate cu fitinguri, prin sudură capilară. Racordarea la armături, la distribuitoare,

colectoare şi la corpuri de încălzire se realizează utilizând mufe mixte sau cu

racorduri olandeze din cupru.

Conductele sistemului de distribuŃie din clădire se pozează sub pardosela

finită, din această cauză se vor acorda atenŃie deosebită probelor de etanşeitate a

instalaŃiei.

Aerisirea instalaŃiei se va realiza la cazan şi la ventilele de aerisire montate la

fiecare corp de încălzire. Golirea instalaŃiei se poate realiza în centrală termică, la

distribuitoare, la colectoare precum şi la racordurile olandeze de la legătura de retur

ale corpurilor de încălzire.

InformaŃii despre materiile prime şi despre substantele sau preparatele chimice

TABELUL 1.1

───────────────────────────────────────────────────── Denumirea

materiei Cantitatea anuala/ Clasificarea şi etichetarea

prime, a substanŃei existenta în stoc substanŃelor sau a preparatelor

sau a preparatului chimice*)

chimic

─────────────────────────────────────────────────────

Categorie Periculozitate**)

Fraze de risc*)

- Periculoase/

Nepericuloase

(P/N) -

──────────────────────────────────────────────

Vaccin contra Marek-Nobilis Marek THV L40

Vaccin contra pseudopestă aviară-Nobilis NA LASOTA

Vaccin contra bursită înfecŃioasă-Nobilis Gumboro 228 E

Vaccin contra difterovariolei aviare-Nobilis AE+POX

Vaccin contra anemiei infecŃioase-Nobilis CAUP4

Vaccin contra laringotraheitei infecŃioase-Nobilis ILT

Vaccin contra bronşitei infecŃioase-Nobilis IO4-91



14

Vaccin multivalent inactivat EDS,NCD,IBV

Virocid 1l sol/mp periculos

Vircon S-soluŃie dezinfectantă 0,25 – 0,5% 1l sol/mp periculos

(Monoperoxisulfat de potasiu)

Tabel nr. 1.2

Clasificarea Denumire

preparat

CompoziŃie

categorie periculozitate fraze de risc,

conform OUG 200/2000

Virkon S amestec de

peroxizi, săruri

anorganice,

acizi organici,

detergenŃi

anionici

periculos iritant cutanat

risc de leziuni majore

oculare

R 38

R 41

Virocid clorură de

alchil dimetil-

etil-amoniu,

izopropanol,

aldehidă

glutarică,

clorură de

didecil-dimetil-

amoniu

nociv prin inhalare,

înghiŃire sau dacă

intră în contact cu

pielea

provoacă arsuri

sensibilizare prin

inhalare şi contact cu

pielea

R 20/21/22

R 34

R 43

Caracteristicile substanŃelor dezinfectante se referă numai la soluŃiile concentrate, în

concentraŃie de 1%, aceste proprietăŃi nu se mai regăsesc.



15

Tabelul numărul 1.3 conŃine informaŃii despre poluarea fizica şi biologica

generata de activitate:

Tabel nr. 1.3

Poluare calculată produsă de activitate

şi măsuri de eliminare/reducere

Pe zone

rezidenŃiale,de

recreere sau alte

zone

protejate,luând în

considerare

poluarea de fond

Tipul

poluării

Sursa de

poluare

Nr.

Sur-

se de

polua

re

Poluare

maxim

admisă

(limita

maxim

admisă

pentru

om şi

mediu)

Poluare

de fond

Pe zona

obiectiv

ului

Pe zone

de

protecŃi

e/restric

Ńie

aferente

obiectiv

ului Fără

măsuri de

eliminare

/reducere

a poluării

Cu

impleme

ntarea

măsurilor

de

eliminare

/reducere

a poluării

Măsuri de

eliminare/

reducere a

poluării

Hale de

creştere

- - - Miros

Împrăş-

tierea

gunoiului

pe câmp

2

- -

Imposibil de cuantificat

-împrăştierea

gunoiului în

timpul zilei în

funcŃie de

condiŃiile

meteorologice

zgomot Nivele

normale din

adăposturi

2 55dB

ziua

45 dB

noapentr

uea

- 67* -etanşeizarea

adăposturilor

-identicarea de

trasee minime

pentru



16

Hrănire

păsări

93*

Mutare lot 90 – 110*

Împrăştiere

găinaŃ

95*

Ventilatoare 43*

transportul

păsărilor la

populare/depop

ulare

-realizarea

periodică de

inspecŃii ale

stării de

funcŃionare ale

ventilatoarelor

* Pe zona obiectivului

2. Proces tehnologic

2.1. Proces tehnologic de producŃie:

2.1.1 Activitatea de creştere găini ouătoare

Accesul vehicolelor se va face pe o poarta prevazuta cu dezinfector rutier,

amenajat corespunzator incat sa asigure la rulare acoperirea anvelopelor cu

dezinfectant pe intreaga circumferinta a rotilor.

Unitatea va asigura spaŃiile necesare pentru depozitarea furajelor şi materiilor

furajere, spaŃiu necesar magaziei pentru medicamente de uz sanitar veterinar şi

dezinfectante.

S-a optat pentru sistemul de cre ştere intensiv ă în sistemul de cu şti

îmbun ătăŃite , cu următoarele caracteristici de definire:

- nutriŃie exclusiv pe bază de reŃete specializate de furaje combinate, pentru toate

categoriile de vârstă şi stări fiziologice

- administrarea automatizată a furajelor şi a apei, asigurarea factorilor de microclimat

pentru toate categoriile de păsări (temperatură, umiditate, viteza aerului la nivelul

animalelor), mecanizarea sistemului de evacuare a deşeurilor, controlul integral al

procesului de producŃie



17

- folosirea materialului biologic de înaltă valoare genetică, creşterea unor rase

consacrate

- realizarea unor parametri ridicaŃi de productivitate şi de calitate.

Fluxul tehnologic pe hală decurge pe principiul «totul plin totul gol» pentru

asigurarea conditiilor sanitar-veterinare ce se impun.

Etapele unui ciclu complet de producŃie sunt următoarele:

1. Popularea cu material biologic : puicuŃe rasa Hysex Brown (rasă uşoară), linie

genetică produsă de Hendrix Poultry Breeders BV-Olanda, în vârstă de 18 săptămâni

2.Perioada de producŃie : 70 săptămâni

Furajul combinat este aprovizionat prin camioane şi depozitat pentru consumul mai

multor zile în silozurile metalice de furaj

Din siloz furajul este preluat de către transportoare tip şnec până în hală unde la

orele stabilite prin programul de calculator se relizează furajarea găinilor. Lanturile din

jgheaburile de furajare aduc în faŃa găinilor cantitatea dorită de furaj. Adăparea se

relizează printr-un sistem de tubulaturi la nivelul cuştilor, echipate cu picurători

speciale. Pasărea are acces oricând la cantitatea dorită de apă fără restricŃie, picurii

risipiŃi accidental fiind preluaŃi în cupe montate sub picurători pentru a nu crea un

mediu umed în hală.

Ouăle depuse de găini în cuibarele speciale din cadrul cuştilor familiale cad pe o

bandă colectoare de pe care sunt apoi transportate prin intermediul elevatoarelor pe

conveiorul de ouă care le aduce direct pe masa de sortare/ştampilare. Benzile de ouă

sunt echipate cu sisteme speciale de protecŃie a ouălor menite să reducă la minim

pierderile tehnologice. În fluxul de colectare a ouălor omul intervine doar la punctele

sortare/ambalare, care sunt efectuate semiautomat, colectarea fiind complet

automată.

DejecŃiile rezultate de la păsări sunt colectate de benzi din PVC montate sub fiecare

etaj. Pe aceste benzi dejecŃia este uscată prin intermediul sistemului de uscare a

dejecŃiilor. Acesta este format dintr-un amestecător de aer care preia aer cald din

hală, îl amestecă cu aer proaspăt de afară şi îl direcŃionează printr-un sistem de

tubulaturi spre benzile de dejecŃii de pe toate rândurile şi etajele pe toată lungimea



18

halei. Astfel dejecŃia este adusă la o umiditate de doar 35-40%, ceea ce elimină total

emisiile de amoniac şi mirosurile neplăcute. Benzile de dejecŃii sunt raclate la 5-7 zile,

dejecŃia cade pe o bandă transportoare care o duce direct în depozitul de stocare.

VentilaŃia în hale este complet computerizată, asigurându-se temperatura, umiditatea

şi aportul necesar de aer proaspăt cu ajutorul elementelor de admisie aer şi a

ventilatoarelor comandate de un calculator central. Aerul din hală şi din jurul halei

este menŃinut în permanenŃă proaspăt şi lipsit de miros sau praf.

InstalaŃia de iluminat este integrată în baterii, ea asigură o iluminare uniformă pe toată

înălŃimea bateriei şi intensitatea poate fi reglată în funcŃie de necesităŃi.

Vizitarea zilnică a haleelor se realizează cu ajutorul unor platforme speciale care

circulă pe jgheaburile de furaj ca pe un sistem de şine, astfel accesul la fiecare cuşcă

în parte se face fără efort.

3.Depopularea halelor : 1-2 zile;

4. Perioada de vid sanitar, timp de 4 săptămâni, în care se realizează:

-evacuarea dejecŃiilor rămase în hale, cu ajutorul unui încărcător frontal cu lame,

colectate pe suprafeŃe betonate situate la capătul fiecărei hale, urmând a

fi transportate în depozitul de dejecŃii.

- curăŃirea mecanică a halelor şi spălarea hidromecanică (se spală cu jet de

apă cu debit mic şi de înaltă presiune). Apa de spălare este colectată prin intermediul

sistemului de canalizare tehnologic şi evacuată într-unul din compartimentele

rezervorului vidanjabil.

- dezinfecŃia halelor; se va acorda o atenŃie deosebită curăŃirii şi dezinfecŃiei

cuibarelor şi a sistemelor de furajare şi adăpare.DezinfecŃia se va face cu soluŃii şi

substanŃe speciale cu acŃiune virucidă, bactericidă şi fungicidă prin

termonebulizare.

Pentru atingerea efectului scontat, halele se vor Ńine închise 3 zile.

Materiile prime şi materialele utilizate în fermă sunt:

- furaje: proteină brută, celuloză, grăsime, acid linoleic, aminoacizi esenŃiali,

săruri, premixuri;

- cofraje ouă;



19

- apă;

- medicamente, vaccinuri;

- substanŃe dezinfectante;

- ambalaje pentru melanjul de ouă.

Consideratii privind alegerea celor mai bune tehnici disponibile

Pentru îmbunătăŃirea performanŃei de mediu a fermei cele mai bune tehnici

disponibile trebuie să aibă în vedere următoarele :

- implementarea de programe de instruire pentru personalul fermelor

- evidenŃa utilizării de energie ,apă,hrană,deşeuri,emisii,dejecŃii

- implementarea unui program de întreŃinere şi reparaŃie pentru a asigura

structurile şi echipamentele sunt în stare perfectă,iar facilităŃile sunt menŃinute

curate

- existenŃa unui plan de urgenŃă în cazul poluărilor accidentale

Cele mai bune tehnici disponibile se bazează pe realizarea următoarelor patru

acŃiuni:

- adoptarea unui sistem tehnologic eficient;

- aplicarea de măsuri nutriŃionale

- corelarea cantităŃii şi compoziŃiei dejecŃiilor care urmează afi împrăştiate cu

suprafaŃă de teren agricol disponibilă şi cu cerinŃele recoltei

- împrăştierea pe terenuri agricole a gunoiului doar cu respectarea cerinŃelor

BAT

- cea mai bună tehnică disponibilă ia în considerare caracteristicile terenului

,tipul solului,panta,condiŃiile climatice,nivelul precipitaŃiilor,sistemul de

irigaŃii,utilizarea terenului,practicile agricole,sistemul de rotaŃie al culturilor.

Sisteme de creştere

TradiŃional, găinile ouătoare sunt Ńinute în adăposturi cu duşumea complet

aşternută. Pentru motive legate de condiŃia animalului şi de scăderea emisiilor de

amoniac, aşternutul umed trebuie să fie evitat. ConŃinutul de materie uscată din

aşternut depinde de:

* sistemul de băut



20

* lungimea perioadei de creştere

* densitatea de populare

* utilizarea izolaŃiei pentru duşume

În Olanda a fost proiectată o nouă tehnică de adăpostire pentru evitarea sau

scăderea aşternutului ud. În această soluŃie îmbunătăŃită (cunoscută ca sistemul VEA,

abreviere olandeză pentru “ adăpost pentru păsări de carne cu emisie scăzută”) este

acordată atenŃie izolaŃiei clădirii, sistemului de băut (pentru evitarea stropirii) şi

aplicării de talaş/rumeguş. Cu toate acestea, măsurătorile precise arată de fapt că

ambele sisteme, tradiŃional şi VEA au aceleaşi emisii de amoniac de 0.08 kg NH3 per

loc pasăre de carne per an (NL).

Nivelul de emisie de 0.08 kg NH3 per loc pasăre de carne per an este considerat ca

nivelul de referinŃă.

Tabelul nr. 2.1dă centralizarea caracteristicilor tehnicilor sistemului integrat pentru

adăpostirea de păsărilor:

Tabel nr. 2.1

Tehnica de adăpostire Reducere NH3

(%) Efecte Aplicabilitate

(EUR/kg NH3

redus) ReferinŃă: Adăpost de adâncime cu

aşternut ventilat cu

ventilator

0.080

(kg NH3/ loc

pasăre/an)

• nivele de praf

• consumul de energie

depinde de sistemul de

• aplicată în mod

obişnuit

SecŃiunea

Duşumea perforată cu

sistem de uscare forŃată

83

• consum ridicat de

energie

• bazat pe referinŃe

2.73

SecŃiunea

Sistem cu duşumea

etajată cu o duşumea

94


energie

• nivele de praf ridicate

• necesită instalaŃie

etajată 2.13

SecŃiunea

Cuşti etajate cu laturile

cuştii detaşabile şi uscare

forŃată a găinaŃului

94


energie

• nivele de praf similare

• nivele de praf scăzute

dacă nu se aplică aşternut

• necesită instalaŃie

etajată

• limitată din motive

legate de condiŃia

păsărilor

2.13

Sistemul cu duşumea perforată şi uscare forŃată cu aer



21

Descriere: Acest sistem are duşumea dublă. Duşumeaua superioară are perforaŃii

având o suprafaŃă minimă de 4% din totalul ariei duşumelei. PerforaŃiile sunt

protejată de o grilă de plastic sau metal. O curent de aer ascendent continuu curge

prin duşumeaua perforată cu o capacitate de minimum 2 m3 per oră per loc pasăre de

carne. Duşumeaua perforată este acoperită cu aşternut. GăinaŃul şi aşternutul rămân

pe duşumea pentru toată perioada de creştere (aproximativ 6 săptămâni). Curentul

de aer continuu usucă aşternutul (>70 % materie uscată) şi aceasta conduce la emisii

de amoniac reduse. ÎmbunătăŃirea proiectării poate ameliora distribuŃia aerului de

uscare prin canalizarea curentului de aer.

Beneficii realizate pentru mediu: Aerarea aşternutului şi excrementelor conduce la o

mare reducere în emisiile de amoniac, atingând o emisie la nivelul de 0.014 kg NH3

per loc pasăre de carne per an (comparativ cu referinŃa care are 0.080 kg NH3 per loc

pasăre de carne per an).

Efecte asupra mediului: Consumul ridicat de energie este necesar din cauza

ventilaŃiei forŃate, care dublează consumul de energie şi costurile comparate cu

referinŃa

Date operaŃionale: Sunt posibile comportamente specifice speciei, dar în aceste

grupe mari apar deasemeni lupte în legătură cu ierarhia socială. Acest sistem este

aplicat în sisteme de adăpostire închise. Vara temperatura aerului din interior este

mai scăzută datorită unui efect de răcire ce apare la duşumeaua dublă din beton.

Cum acest curent de aer este aproape de animale, el va îmbunătăŃi condiŃiile din

adăpost. Dacă energia este întreruptă, atunci nu apare ventilaŃia, care în condiŃiile cu

temperaturi ridicate poate conduce la o rapidă creştere a temperaturilor interiore (cu o

creştere în consecinŃă a nivelelor de amoniac şi de emisie şi o posibilă pierdere de

păsări).

ConŃinutul de materie uscată al găinaŃului este ridicat, de 80 %, există mult praf în

adăpostul pentru păsări de carne. Animalele sunt mai curate, dar apare nevoia

folosirii de către fermier a măştii de aer. CurăŃirea dejecŃiiilor şi curăŃirea dintre

perioadele de creştere necesită mai multă forŃă de muncă.



22

Aplicabilitate: Sistemul poate să fie utilizat numai în clădiri noi, deoarece este

necesară o adâncime suficientă a gropii (2 m) sub duşumeaua perforată şi care nu va

în mod normal disponibilă în clădiri existente. Cu o soluŃie îmbunătăŃită va fi necesară

o adâncime mai scăzută.

Costuri: Comparat cu referinŃa, acest sistem are un cost de investiŃie suplimentară de

aproximativ 3 EUR per loc pasăre de carne, care înseamnă că este cu aproximativ 25

% mai scump. Aceasta este egal cu o investiŃie suplimentară per kg NH3 redus de

emisie de 45. EUR 5 ((1000 grame/(80 grame-14 grame)* 3 EUR). O calcularea

ulterioară poate fi făcută incluzând costurile suplimentare ale investiŃiei pentru

duşumeaua perforată de 65.90 EUR per m2 şi o densitate de populare de 20 păsări

pentru carne per m2. În acest caz costurile suplimentare de operare sunt 0.37 EUR

per loc pasăre de carne per an.

Numai puŃine ferme aplică actualmente acest sistem din cauza costurilor ridicate şi

deoarece beneficiul este limitat numai la o reducere de emisie de NH3 [179, Olanda,

2001].

Literatura de referinŃă: [23, VROM/LNV, 1996], [124, Germania, 2001], [128, Olanda,

2000].

Sistemul cu duşumea etajată şi cu uscare forŃată cu aer Descriere: Sistemul este caracterizat de un curent de aer continuu descendent sau

ascendent prin duşumeaua etajată acoperită cu aşternut. Aerul ventilat este

îndepărtat prin ductele de ventilaŃie dedicate de sub duşumeaua etajată (4.5 m3 per h

per loc pasăre de carne). Duşumeaua mobilă este din bandă de polipropilenă

perforată. Compartimentele în care trăiesc animalele au o lăŃime de 3 m şi o lungime

conformă cu lungimea adăpostului. Sistemul de duşumele este compus din etaje (3

sau 4

Beneficii realizate pentru mediu: Emisia de amoniac este redusă la 0.005 kg NH3 per

loc pasăre de carne per an (94 % comparativ cu sistemul de referinŃă, care are o

emisia de 0.080 kg NH3 per loc pasăre de carne per an).



23

Efecte asupra mediului: Este necesară mai multă electricitate pentru operarea

ventilaŃiei aerului cu ventilatoare.

Date operaŃionale: Vară există mai puŃin stres legat de căldură asupra animalelor

deoarece există an curent de aer în vecinătatea lor. Animalele sunt curate deoarece

aşternutul este uscat. Cu o mişcare ascendentă a aerului şi un conŃinut de materie

uscată de 80 % găinaŃ, pot apare probleme legate de praf şi este recomandată

utilizarea unei măşti pentru protecŃia feŃei pentru fermieri. Praf este o problemă mai

redusă pentru soluŃiile cu flux de aer descendent.

Aplicabilitate: Acest sistem poate fie aplicată în crescătorii noi şi existente pentru

păsări de carne. Cum sistemul este construite în înălŃime pe etaje, clădirea trebuie să

aibă suficientă înălŃime pentru instalarea sistemului.

Costuri: Comparativ cu referinŃa, costurile pentru soluŃia cu flux descendent necesită

o investiŃie suplimentară de 2.27 EUR per loc pasăre de carne, care înseamnă 36

EUR per kg NH3. Costurile anuale suplimentare sunt 0.38 EUR per loc pasăre de

carne.

Ferme de referinŃă: Acest sistem a fost recent dezvoltat. În Olanda aproximativ

45000 păsări pentru carne sunt Ńinute în acest sistem la o fermă. În câteva Ńări

central-europene este încă în experimentare.

Literatura de referinŃă: [23, VROM/LNV, 1996], [128, Olanda, 2000].

Sistem de cuşti etajate cu laturile cuştii detaşabile şi uscare forŃată a găinaŃului Descriere:. Sistemul este un sistem de cuşti cu câteva etaje.

Fiecare etaj are grătare învelite care permit să treacă aerul pe toată lungimea lor.

Tuburile de aer sunt situate pe laturile sistemului, pentru aer proaspăt şi pentru uscat

găinaŃul pe benzi. În mijlocul fiecărui etaj este un tub adiŃional pentru aer proaspăt

pentru păsări.

GăinaŃul este transportat pe aceeaşi bandă către un container închis şi evacuat apoi

din fermă. Acest sistem a fost deasemeni aplicat fără aşternut.



24

Beneficii realizate pentru mediu: emisia de amoniac este redusă la 94 % şi este

similară cu emisia de la sistemul cu duşumea etajată, ex. 0.005 kg NH3 per loc

pasăre per an. Aplicarea de aşternut nu pare să afecteze emisia de amoniac.

Efecte asupra mediului: Comparat cu referinŃa, este necesară mai multă energie;

aceasta din cauza ventilaŃiei forŃată. Se estimează că nivelele de praf în sistemul

fără aşternut sunt mai scăzute decât în sistemul cu aşternut. Este deasemeni evaluat

că consumul de energie pentru uscare forŃată este similar. Se estimează că

evacuarea frecventă de găinaŃ poate avea un efect considerabil asupra reducere a

emisiilor. În precedentele sisteme excrementele rămân pe bandă pentru toată

perioada de creştere şi aceasta poate necesita un curent de aer mai intens pentru a

realiza aceeaşi reducere.

Date operaŃionale: Deasemeni, miros în adăpost este mult redus. Diferit faŃă de

sistemul cu duşumea mobilă, este că există mai mult praf în adăpost deoarece

găinaŃul uscat este are până la 80 % materie uscată. Fermierii se pot proteja cu o

mască de aer.

În soluŃia fără aşternut, condiŃiile pentru păsări şi pentru fermier sunt mai bune cu un

nivel mai scăzut de praf, dar în acelaşi timp, lipsa aşternutului pot avea efecte

adverse asupra comportamentului păsărilor. Este posibil ca mai puŃină forŃă de muncă

să fie implicată pentru curăŃirea găinaŃului şi curăŃirea sistemului de adăpostire fără

aşternut.

Aplicabilitate: Acest sistem nu necesită schimbări în construcŃia adăpostului de păsări

de carne. Sistemul de cuşti este specific şi trebuie să fie instalat de nou. Rezultatele

tehnice şi de mediu sunt foarte bune, dar consideraŃiile legate de condiŃia păsărilor

pot limita pe mai departe aplicarea sa.

Costuri: Costul suplimentar al investiŃiei este 3 EUR (cca. 25 %) pe un total investiŃie

de 12 EUR per loc pasăre de carne. PreŃul de vânzare la pasărea de carne a crescut

cu aproximativ 15 %. InvestiŃia suplimentară comparativ cu referinŃă este 40 EUR per

kg NH3 redus ((1000 grame/(80 grame-5 grame))* EUR 3).

Ferme de referinŃă/ locuri păsări de carne: Foarte puŃine ferme din Olanda (mai puŃin

de 1 %) aplică aceste sisteme. Nu au fost raportate alte aplicaŃii în Europa.



25

Literatura de referinŃă: [23, VROM/LNV, 1996], [128, Olanda, 2000]

Păsările din crescătorie sunt furajate cu furaje adecvate, consumul mediu zilnic

fiind de 90-100 gr/zi/pasăre.

In ferma se vor aplica recomandarile BAT privind tehnicile de nutritie, care

asigura dejectii cu conŃinut scăzut de azot şi fosfor.Astfel:

-Operatorul va menŃine o listă a materiilor prime utilizate şi evidenŃa lunară a

consumurilor de materii prime şi materiale auxiliare;

-Furajele pentru hrănirea păsărilor vor fi achiziŃionate de la firme specializate

în domeniu care le prepară conform recomandarilor BAT. Pentru fiecare catogorie

de păsări se folosesc categorii de nutreŃ combinat, astfel încât să se asigure o

eficienŃă maximă de transformare furaj/greutate. Scopul este de a satisface

nevoile animalelor îmbunătăŃind digestabilitatea nutrienŃilor, şi prin echilibrarea

concentraŃiei diferitelor componente esenŃiale cu componente nediferenŃiate de N

se urmăreşte îmbunătăŃirea eficienŃei sintezei de proteine a corpului.

-Măsurile de hrănire includ hranirea pe faze, diete pe bază de substanŃe

nutritive digerabile/disponibile, aplicând diete cu aport redus de aminoacizi

suplimentari şi diete pe bază de fitază, cu cantităŃi scăzute de fosfor şi/sau fosfaŃi

alimentari anorganici care se pot digera aproape complet. Mai mult, folosirea

aditivilor alimentari poate creşte eficienŃa de hrănire, îmbunătăŃind astfel retenŃia

substanŃelor nutritive şi diminuând cantitatea celor de dejectii.

Operatorul va revizui regulat noile dezvoltări în domeniu, pentru utilizarea acelor

materiale care sunt mai puŃin poluante.

Pentru reducerea consumurilor de apă cele mai bune tehnici disponibile

prevăd:

- curăŃirea adăposturilor şi a echipamentelor utilizând instalaŃii de igienizare de

mare presiune după fiecare ciclu al producŃiei

- calibrarea corectă şi permanentă a instalaŃiilor de apă potabilă pentru a

preveni pierderile

- monitorizare permanentă a sistemului de aducŃiune şi canalizare pentru



26

detectarea scurgerilor şi repararea imediată a defecŃiunilor constate.

În sectorul de păsări, apa este necesară pentru satisfacerea nevoilor

fiziologice ale animalelor. Alimentarea cu apă depinde de un număr de factori, cum ar

fi:

* specia şi vârsta animalului

* condiŃia animalului (sănătate)

* temperatura apei

* temperatura ambientală

* compoziŃie hrană şi

* sistemul de băut utilizat.

Cu creşterea temperaturilor ambientale alimentarea minimă cu apă pentru

păsări de carne creşte geometric (xn). Un procentaj mai ridicat de ouare deasemeni

creşte consumul zilnic al păsărilor ouătoare [89, Spania, 2000]. Referitor la sistemele

de băut, dispozitivele de băut cu diuză arată un consum mai scăzut decât sistemele

circulare de băut, datorită unei pierderi prin scurgere mai scăzute.

Media nivelelor consumului de apă este prezentată în tabelul de mai jos.

Rapoartele apă/hrană au fost raportate numai pentru păsări de carne .

Specia de păsări Raport mediu

apă/hrană

(litri /kg)

Consum de apă per ciclu

(l/cap/ciclu)

Consum de apă anual

(l/loc pasăre/an)

Găini 1.7 – 1.9 4.5 – 11 40 – 70

Consumul de apă la diferite specii de păsări per ciclu şi per an [27, IKC Veehouderij,

1993] [59, Italia, 1999] [26, LNV, 1994]

Apă reziduală rezultă în primul rând din curăŃirea adăposturilor de animale.

Toate pierderile de apă de băut sunt de obicei îndepărtate odată cu gunoiul. Fermele

care produc gunoi lichid (fără uscare în adăposturi de păsări) pot stoca această apă

în facilitatea de depozitare a bălegarului. La fermele unde este produs gunoi uscat,

apa reziduală este depozitată în mod diferit (ex. în rezervoare).



27

Volumul de apă utilizat pentru curăŃire este variabil şi depinde de tehnica

aplicată şi de presiunea apei a curăŃitorului cu apă la înaltă presiune. Deasemeni,

utilizând apă caldă sau abur în loc de apă rece, se va reduce volumul de apă pentru

curăŃire utilizat.

Pentru găini ouătoare, utilizarea apei pentru curăŃire variază cu sistemul de

adăpostire. CurăŃirea este făcută după fiecare ciclu de 12 – 15 luni. Pentru ouătoarele

Ńinute în cuşti, este necesar mai puŃină apă de curăŃire decât pentru ouătoarele în

sistemul cu aşternuturi adânci. CurăŃirea sistemelor de adăpostire unde ouătoarele

sunt Ńinute în aşternuturi adânci, variază cu aria acoperită de grătare. O suprafaŃă cu

grătare mai mare creşte volumul de apă. Pentru duşumea solidă completă media de

apă utilizată este estimată a fi 0.025 m3 per m2.

Apa pentru curăŃire utilizată pentru adăposturile pentru păsări de carne

variază mult în Finlanda şi Olanda, unde este utilizată de10 ori mai multă apă.

Folosirea de apă caldă poate reduce cantitatea de apă utilizată cu 50 %.

Pentru reducerea consumurilor energetice trebuie avut în vedere :

- aplicarea ventilaŃiei naturale,acolo unde este posibil cu proiectarea adecvată

a adăposturilor

- planificarea spaŃiilor interioare Ńinând cont de direcŃia dominantă a vânturilor

pentru a îmbunătăŃi circulaŃia aerului ( metodă aplicabilă la adăposturile noi )

- în cazul adăposturilor cu ventilaŃie mecanică să se evite elementele de

rezistenŃă în sistmul de ventilaŃie prin inspecŃii dese şi curăŃirea

tuburilor,cablurilor şi ventilatoarelor

- aplicarea iluminatului cu consum redus de energie

Reducerea emisiilor de la depozitarea dejectiilor

In vederea reducerii mirosurilor, locatia depozitului in cadrul fermei este

importanta si ar trebui avut in vedere directia predominanta a vanturilor. Pozitia

preferata al depozitului este cat mai departe de obiectivele sensibile din vecinatatea

fermei, luandu-se in considerare si barierele naturale precum copaci sau diferentele

de nivel al terenului.



28

Pentru sistemul de depozitare al dejecŃiilor cea mai bună tehnică disponibilă

prevede proiectarea unor facilităŃi de depozitare cu o capacitate suficient de mare

pentru a putea fi păstrate până la o tratare ulterioară sau aplicarea pe terenuri

agricole.

Capacitatea proiectată depinde de factori climatici ca şi de perioadele în care

aplicarea pe terenuri nu este posibilă. De exemplu poate varia capacitatea pentru

dejecŃii rezultate într-o perioadă de 5 luni,într-un climat mediteranean,7-8 luni în

condiŃii de climă continentală cu influenŃe oceanice,9-12 luni în regiuni boreale.

Controlul zgomotului de la activitati discontinue din cadrul fermei

Descriere: Cele mai multe activitati pe ferma au loc in mod discontinuu; masurile

pentru reducerea zgomotului de la aceste activitati in mod general se raporteaza

la o sincronizare adecvata si localizarea cu grija a activitatii la ferma.. Masurile

sunt aplicate urmatoarelor activitati:

Furnizarea nutretului

Multe unitati nu prepara nutreturile, astfel acestea sunt furnizate cu ajutorul

benzilor transportatoare in unitatile de stocare. Zgomotul provine de la :

- vehicolele care fac manevre in jurul unitatii

- echipamentele de benzi transportatoare penumatice

Impactul acestor surse de zgomot poat fi minimizate la:

1. localizarea silozurilor de magazinare pe cat posibil departe de zonele

rezidentiale si sensibile

2. organizarea locatiilor in asa fel incat sa se reduca manevrele vehicolelor in

incinta

3. evitarea distantelor lungi a benzilor transportatoare, si minimizarea numarului

acestora fixate pe tuburi fixe,in vederea obtinerii unei rate maxime de descarcare,

pentru a minimiza durata zgomotului

Tehnici pentru reducerea emisiilor de la aplicarea dejectiilor pe terenuri agricole

Reducerea poluării apelor se realizează respectând următoarele:

- neaplicarea dejecŃiilor pe teren atunci cand acesta este suprasaturat cu

apă,inundat,îngheŃat sau acoperit de zăpadă



29

- neaplicarea dejecŃiilor lângă cursuri de apă

- împrăştierea dejecŃiilor pe cat posibil înaintea creşterii maxime a recoltei

Tehnicile pentru reducerea emisiilor de la imprastiere ar putea fi divizate in doua

categorii:

- tehnici pentru reducerea emisiilor dupa imprastiere sau ca o imprastiere

consecventa, acesta este preocupat de emisiile in sol, ape de suprafata si

subterane (N,P) si in ceva masura si in aer

- tehnici care reduc emisiile care au loc in timpul activitatii de imprăstiere,

acestea sunt predominant emisii in aer (amoniac si irosuri) si zgomot

Echilibrarea imprastierii dejectiilor cu terenul disponibil

Descriere: In mod esential, emisiile de la aplicarea dejectiilor, in sol, ape

subterane, pot fi prevenite prin echilibrarea ratei de aplicare cu cerintele solului,

exprimat in termenii capacitatii de inmagazinare a nutrientilor de catre sol si vegetatie.

Rata de aplicare este rata dintre concentratia nutrientilor in dejectie si volumul

dejectiei, si suprafata disponibila pentru imprastiere (kg/ha/an), In mod tipic, necesarul

recoltelor pentru P2O5 este de 3-4 ori mai mica decat pentru N, dar nivelurile lor sunt

echivalente in dejectiile de porcine si de pasari, deci balansarea fertilizatorilor vor

include atat intrari de N si P pentru a evita saturarea progresiva a solului de fosfor.

Rata de inmagazinarea a solului si vegetatiei este complexa si depinde de sol

si de conditiile meteo din timpul aplicatiei, anotimpul si tipul recoltei care e cultivata. In

mod ideal pentru a preveni aplicarea in exces a nutrientilor nu trebuiesc aplicate mai

multe dejectii decat cererile de sol/recolta le permit. Avand anumite concentratii de

nutrienti si volum de dejectii, o combinatie recolta/sol, ar trebui determinat care cerinte

se potrivesc cu cantitatea de nutrienti disponibile. Prin alte cuvinte, rata maxima de

aplicare pentru N si P pot schimba anumite tipuri de folosinte a terenului sau anumite

tipuri de folosinte au un impact asupra productiei/cresterii de animale (incluzand

numarul e animale care pot fi crescute/hranite)

În vederea echilibrarii dejectiilor cu terenul disponibil tehnicile ce trebuiesc avute în

vedere sunt:

- echilibrarea nutrientilor din sol



30

- sistem de raportare, raporatrea nr de animale la terenul disponibil

Echilibrarea nutrientilor calculeaza diferenta dintre intrarile totale de nutrienti in sol

si totalul iesirilor de nutrienti. Un model universal a fost dezvoltat pentru a calcula

acest echilibru, acesta arata orice exces de nutrienti aplicat si ne indica eficienta

nutrientilor utilizati in sectorul agricol. Calcularea are intrari pentru fertilizatorii

minerali, dejectii si alte deseuri organice, depunerea N atmosferic si fixarea biologica

a N, la fel ca si utilizarea recoltei.

La nivel de ferma o versiune derivata este aplicata, care tine evidenta tuturor

mineralelor care intra sau ies din sistemul de productie animala, in legatura cu

aplicarea tehnicilor de management nutritional. Aceasta indica eficienta folosirii

nutrientilor. Un pas inainte este folosirea nivelurilor de nutrienti necesari recoltei

pentru a calcula suprafata disponibila pentru imprastierea dejectiilor organice.

Raportand numarul de animale la terenul disponibil este o apropiere mai

pragmatica, si este aplicabilă.

Beneficii aduse mediului: cuantificarea efectelor folosirii echilibrului de nutrienti

pentru sol în scopul prevenirii excesului de nutrienti de la aplicarea dejectiilor este

grea, uneori este posibil ca in mod deliberat sa se cauzeze un exces temporar de

nutrienti, P, pentru a face posibila cresterea recoltei pe acelasi teren.

Efecte cros media(incrucisate): echilibrarea nutrientilor poate reduce costurile de

mediu pentru sol dar poate avea loc contaminarea apei subterane in urma aplicarii

indelungate a nivelurilor de nutrienti in exces.

Aplicabilitate: echilibrul nutritional este folosit pentru a calcula scenarii, in vederea

reducerii intrarilor de nutrienti proveniŃi din dejectii si din alte surse, poate furniza date

pentru recomandari pentru reducerea incarcarilor de nutrienti.Aceste recomandari vor

afecta aplicabilitatea tehnicii folosite pentru a reduce concentratiile de nutrienti si vor

incuraja dezvoltarea si aplicare noilor tehnici

Scheme de protectie a apelor subterane

Descriere: Componentele schemei de protectie a apelor subterane aplicate in Irlanda:



31

- vulnerabilitatea unui areal la contaminare; definirea suselor de ape subterane

si resurselor acvifere, care impreuna definesc zone de protectie a apelor

subterane

- raspunsul unei locatii la activitatiile potential poluatoare, in functie de factori ca

si risc, hazard, categorii de acvifere

Beneficii aduse mediului: prin definirea zonelor de vulnerabilitate, contaminarea

apelor subterane cu N,P,K, poluanti microbieni sau metale, este prevenita. Schemele

sunt considerate ca si unelte care pot directiona procesul de imprastiere (sfatul

asupra distantelor fata de zonele vulnerabile) spre zone mai putin vulnerabile, si

definirea managementului optim privind imprastierea.

Efecte cros media, incrucisate: Aplicarea schemelor de protectie a apelor

subterane probabil ca va restrictiona suprafata unde aplicarea dejectiilor este

permisa, si prin acesta va conduce la cresterea nivelurilor de productie a dejectiilor

peste cantitatea care poate fi aplicata acum. Daca se aplica schemele de protectie a

apelor subterane ar fi oportuna dezvoltarea unui program in paralel, care are de-a

face cu metode posibile de tratatre a dejectiilor in exces.

Aplicabilitate: schemele de ape subterane pot fi aplicate unde exista un risc

potential pentru apele subterane.Au fost dezvoltate scheme bazate pe legislatia

Europeana si legislatie nationala pentru protectia apelor subterane.

Pentru reducerea mirosurilor neplăcute împrăştierea dejecŃiilor se va face

astfel încât vecinătăŃile să nu fie afectate,în acest sens împrăştierea se face în timpul

zilei,cu excepŃia sfârşiturilor de sâptămână şi a sărbătorilor ,acordand atenŃie direcŃie

dominante a vanturilor.

Pentru împrăştierea dejecŃiilor maturate pe camp cele mai bune tehnici disponibile

prevăd:împrăştierea cu masini de aplicat îngrăşăminte organice fluide ce au în

alcătuire o cisternă, un sistem de umplere şi dispozitive de aplicare. Pentru umplere

se pot folosi pompe staŃionare, care preiau materialul fluid din bazinele de depozitare,

sau maşini este echipate cu sistem propriu de pompare, fie cu pompa de vacuum, cu

ajutorul căreia se umplu cisternele etanşe, fie cu pompe cu rotor elicoidal excentric.

Dispozitivele de aplicare pot fi:



32

• cu duza de stropire de la înălŃime relativ mică, cu deflector de tip evantai.

Pentru funcŃionare trebuie asigurată în cisternă o anumită presiune;

• cu aspersor. Presiunea necesară funcŃionării aspersorului este creată de o

pompă centrifugă. Aceste doua procedee de aplicare prezintă mai multe

dezavantaje: pierderile de azot sunt mari; procesul este foarte poluant, căci

provoacă răspândirea în mediul înconjurător a substanŃelor neplacut

mirositoare. Aceste procedee pe cât posibil trebuie evitate;

• cu dozator rotativ şi cu furtune. Furtunele distribuie îngrăşămintele fluide pe o

linie perpendiculară pe direcŃia de înaintare. Furtunele pot lasa îngrăşămintele

să curgă pe sol de la înalŃime cât mai mică. Metoda cea mai bună şi mai

neplouantă este cea la care furtunele sunt în legatură cu brazdarele, iar

îngrăşămintele sunt astfel încorporate direct in sol.(conform Măsurii 229 din

Codul celor mai bune practici agricole)

Cele mai multe reclamatii in legatura cu mirosurile de la ferme, sunt legate de

procesul de imprastiere. Urmatoarele puncte ar trebui luate in considerare inaitea

imprastierii:

- evitarea imprastierii seara sau la sfarsit de saptamana, cand oamenii sunt mai

mult acasa, doar daca este absolut necesar;

- acordarea unei atentii mari, directiei predominante a vanturilor in stransa

legatura gospodaririle invecinate;

- eviatarea imprastierii în conditii de umezeala si caldură ;

- folosirea sistemelor de imprastiere, care minimizeaza productia de praf sau a

depunerilor fine;

- aplicarea unei cultivari usoare a terenului in 24 de ore dupa aplicare dejectiilor.



33

Consideratii privind comparaŃia cu cele mai bune tehnici disponibile

Tabelul numărul 2.2 conŃine valorile limită ale parametrilor relevanti (consum

de apa şi energie, poluanti în aer şi apa, generarea deşeurilor) atinsi prin tehnicile

propuse şi prin cele mai bune tehnici disponibile

TABELUL 2.2

Parametru (unitatea de măsură) Valori limită

Tehnici propuse de titular Prin cele mai bune tehnici

disponibile

Consum de energie 0,35 kWh /pasăre/zi 0.03 – 0.046 kWh/pasăre/zi

consum de furaj 6 kg/pasăre/ciclu 5,5-6,6 kg/pasăre/ciclu, respectiv

34-47 kg/pasăre/an

consum de apa pentru adăpare 10 l/cap/ciclu, respectiv

raŃia medie apă/hrană:

1,8-2,0l/kg

10l/cap/ciclu, respectiv

83-123 l/pasăre/an

Consum de apă pentru igienizări hale 0,003mc/mp 0.002 – 0.020 mc/mp

găinaŃ 13,14 kg/loc pasăre/an 10-17 kg/loc pasăre/an

emisii de poluanti atmosferici-NH3 < 0,386 kg/pasăre/an 0.01 –0.386 kg/pasare/an

emisii de poluanti atmosferici-CH4 < 0,04 kg/pasăre/an 0.02 – 0.04 kg/pasare/an

emisii de poluanti atmosferici-N2O <0.021 kg/pasare/an

0.014 – 0.021 kg/pasare/an

2.2.2 Unitatea de procesare ou ă de consum

Ouăle pentru consum trebuie să corespundă următoarelor caracteristici senzoriale şi

fizico -chimice: să aibă coaja întreagă, curată, fără fisuri; să nu plutească într-o soluŃie

de NaCI 6%; la ovoscopie să apară cu albuşul transparent

alb-roz, cu o umbră bine conturată, aşezată la mijloc şi puŃin mobilă; la spargerea

oului, albuşul trebuie să aibă consistenŃa densă, să fie transparent, iar gălbenuşul să

fie semiglobulos, uşor aplatizat şi bine delimitat de albuş.



34

Aciditatea gălbenuşului (mI NaOH 0,1 n /100 g) trebuie să fie 25 - 30.

O parte din ouăle colectate din halele de păsări trec prin sistemul de ovoscopare şi

intră în instalaŃia de sortare ouă, în care se realizează, complet automatizat:

- sortarea după 6 mărimi de greutate şi împachetarea în cofraje cu 30 de celule

- marcarea/etichetarea ouălelor

- imprimarea laser a datelor pe fiecare ou

- ambalarea cofrajelor cu ouă în cutii într-un număr prestabilit

O altă fracŃiune este procesată pentru producŃia de melanj de ou de consum, după

cum urmează:

- spargerea manuală, fiind prevăzut un rezervor de colectare pentru ouă lichide.

- filtrarea se realizează cu un cartuș de filtrare cu sită de 0.5 mm, echipat cu

manometru pentru control.

- pasteurizarea în sistemul tubular de pasteurizare este format din tuburi concentrice

în care circulă fluide în contracurgere; este total aseptic, excluzând toate riscurile de

contaminare și este prevăzut cu izolație.

- ambalarea melanjului de ou: unitatea de umplere (filler) realizează ambalarea în

cutii de tipul Bag In Box sau recipienți din plastic.

Agregatul de procesare este prevăzut cu o unitate de curățare a componentelor (CIP)

care poate utiliza atât apă caldă cât și apă rece.

Pentru procesare se folosesc numai ouăle de găină care sunt dezinfectate prin

spălare, iar spargerea se face sub control, pentru a nu permite introducerea de ouă

alterate în procesul tehnologic.

Melanjul de ouă pregătit sau, separat albuşul şi gălbenuşul (spargere ou, colectare

conŃinut, filtrare, omogenizare,pasteurizare, răcire la 0-4°0) se depoziteaz ă la cca.

2°C, când durata p ăstrării este de 12 zile.



35

2.2. ActivităŃi de dezafectare

Titularul activitatii va intocmi, un Plan de inchidere definitiva a fermei, care va

cuprinde cel putin urmatoarele informatii:

- un plan al tuturor conductelor si rezervoarelor subterane;

- modul de lichidare a stocurilor de materii prime, materiale auxiliare si a celor de

intretinere;

- modul de golire a rezervoarelor, conductelor, canalizarilor;

- modul de eliminare a tuturor deseurilor, de curatare a lagunelor de depozitare

dejectii si namoluri;

- indepartarea tuturor materialelor periculoase, dupa caz;

- metode de demolare a constructiilor si a altor structuri, cu garantarea protectiei

mediului;

- realizarea analizelor de apa freatica, apa de suprafata, sol;

- modul de consemnare a tuturor actiunilor desfasurate la incetarea activitatii intr-un

registru special.

Toate activitatile cuprinse in planul de inchidere vor avea drept scop

reconstructia ecologica a amplasamentului. Se vor mentiona resursele necesare

pentru punerea in practica a planului de inchidere, indiferent de situatia financiara a

titularului autorizatiei.



36

3. Deşeuri

3.1 Deşeuri generate pe perioada realizării investiŃiei

Tabelul numărul 3.1 conŃine aspecte legate de generarea deşeurilor, managementul

deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor, în perioada de realizare a investiŃiei :

Tabelul numărul 3.1

Managementul deşeurilor

t/an

Denumire

deşeu

Cantitate

prevăzută

Stare

fizică

Codul

valorificat eliminat In stoc

deşeuri municipale

amestecate

350 kg solidă 20 03.01 - 350 kg -

Pământ cu strat vegetal-

deşeuri biodegradabile

264 mmi

mc

solidă 20.02.01 264 mii mc - -

Pământ şi pietre 2000 mii

mc

solidă 17 05 04 2000 mii

mc

- -

Deşeuri metalice 300 kg solidă 16 01 07 300kg - -

Ambalaje tip PET-mase plastice

45 kg solidă 15 01 02 45 kg - -

Uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere

10 kg lichide 13.02.06 10 kg

Modul de gospodărire a deşeurilor

Pământul ce va fi excavat va fi utilizat în parte pentru umplerea şanŃurilor,în

parte pentru aducerea unor terenuri la cotă în scopul obŃinerii planeităŃii platformelor.

Piesele metalice uzate provenite din lucrările de întreŃinere vor fi colectate şi

depozitate temporar la sediul societăŃii, fiind valorificate prin firme specializate şi

autorizate în domeniu.

Deşeurile menajere vor fi colectate într-o pubelă, de unde vor fi preluate de

către firme specializate şi autorizate, în vederea eliminării.

Deşeurile tip Pet vor fi colectate într-o pubelă, de unde vor fi preluate de către

firme specializate şi autorizate, în vederea valorificării.

Facem menŃiunea că în locaŃia propusă ca şi şantier nu se vor realiza lucrări

de întreŃinere a utilajelor şi a parcului auto.



37

3.2 Gestiunea deşeurilor produse pe perioada existenŃei fermei

Tabelul numărul 3.2 conŃine aspecte legate de generarea deşeurilor,

managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor:



t/an

Denumire

deşeu

cantitate Codul

valorificat eliminat In stoc

dejectii animaliere –găinaŃ, t/ciclu 1200

/600*

02 01 06 1200/600 - -

deşeuri de tesuturi animale (t/an) 3,6** 02 01 02 - 3,6 -

ouă sparte,( kg/ciclu) 400 02.01.99 400

deşeuri menajere , mc/an 5,4 20 01 08 - 5,4 -

deşeuri de ambalaje amestecate, kg/an 2,5 15.01.06 2,5 - -

deşeuri a căror colectare şi eliminare fac obiectul unor măsuri speciale pentru prevenirea infectiilor, kg/an

1 1802 02* - 1 -

Deşeuri metalice, kg/an 100 02.01.10 100 - -

Hârtie şi carton, kg/an 60 15.01.01 60

* conform datelor de specialitate, cantitatea medie de găinaŃ proaspăt este de

36g/cap/zi, adică 1200 t/ciclu, dar datorită faptului că se practică uscarea forŃată a

dejecŃiilor, umiditatea scade la mai puŃin de 50%, deci se obŃin circa 600 t/ciclu.

**s-a considerat o mortalitate medie de 3%.

GăinaŃul uscat va fi depozitat pe platformă betonată, amplasată în magazie

închisă, de unde, după perioada de 4-6 luni, necesară maturării va fi folosit ca şi

fertilizant agricol.

Tabelul cu numărul 3.2.1 redă producŃia zilnică şi anuală de elemente nutritive, în

găinaŃul provenit de la păsări crescute în sistem intensiv (Conform Codului celor mai

Bune Practici Agricole).

Tabel nr. 3.2.1

ConŃinutul zilnic de nutrienŃi ConŃinutul anual de nutrienŃi N P K N P K

Categoria Greutatea kg

kg/zi kg/an

găini ouătoare

1,8 0,001 0,0005 0,0005 0,36 0,18 0,18



38

Cei trei nutrienŃi se regăsesc în proporŃii diferite în compoziŃia diverselor

combinaŃii organice şi anorganice care se formează în urma proceselor fermentative.

Datorită complexităŃii proceselor fermentative ce au loc într-un timp relativ îndelungat

(4 -6 luni) şi a condiŃiilor climatice specifice fiecărui anotimp, cuantificarea acestora pe

baza bilanŃului de materiale este imposibilă.

GăinaŃul sufera urmatoarele procese:

- fermentare aeroba – proces care are loc la suprafata depozitului mixturii de

dejectii, de unde se emite CO2 si NH3,H2S ;

- fermentare anaeroba – proces care are loc in masa mixturii de dejectii, unde

rezulta biogaz ce contine 65% CH4, 35% CO2 si concentratii mici de NH3 si N2.

Fermentarea anaeroba are si un numar de efecte secundare: reducerea patogenilor

din dejectii, reducerea emisiilor de miros, reducerea continutului de azot si fosfor.

GăinaŃul maturat poate fi folosit ca şi fertilizant agricol.

Pentru păstrarea calităŃii solului la administrarea gunoiului de grajd se va face

acoperirea terenului uniform,iar materialul administrat nu rămâne în agregate mai

mari de 4 - 6 cm. Uniformitatea de imprăştiere, indiferent dacă această operaŃie se

efectuează manual sau mecanizat, va depăşi 75%.

Pentru aplicarea îngrăşămintelor organice solide - gunoi de grajd,ar fi optim să

se folosesească maşini de aplicat gunoi de grajd. (cf.măsurii 227-229 din Codul celor

mai bune practici agricole ). (cf.Raportului Comisiei Europene privind calitatea solului

COM(2002)179-C5-03228/2002-2002/2172(COS) ).

Pentru aplicarea mecanizată a îngrăşămintelor organice solide - gunoi de

grajd, se folosesc maşini de aplicat gunoi de grajd. (cf.măsurii 227-229 din Codul

celor mai bune practici agricole ). (cf.Raportului Comisiei Europene privind calitatea

solului COM(2002)179-C5-03228/2002-2002/2172(COS) ).

Pentru a fi aplicate dejecŃiile semifluide şi fluide trebuie să fie libere de corpuri

solide şi, de asemenea, trebuie omogenizate în timpul administrării. Este obligatorie

încorporarea acestora direct în sol sau în maxim 3 ore dacă administrarea s-a făcut

prin imprăştiere la suprafaŃa solului. Încorporarea directă în sol se poate face în timpul



39

vegetaŃiei sau în afara perioadei de vegetaŃie, la adâncimea de 10-30 cm. Normele se

stabilesc în funcŃie de cerinŃele culturilor, conform tehnologiilor de cultură şi cartării

agrochimice, fiind cuprinse între 5 şi 80 t/ha. . (cf.măsurii 194 din Codul celor mai

bune practici agricole ).

Îngrăşămintele organice fluide : dejecŃii fluide mixte, diluate sau nu, fracŃia

lichidă de la separarea dejecŃiilor mixte semifluide, ape reziduale de la spalarea

dejecŃiilor - pot fi folosite, în anumite conditii, pentru fertilizare. Masinile de aplicat

îngrăşăminte organice fluide au în alcătuire o cisternă, un sistem de umplere şi

dispozitive de aplicare. Pentru umplere se pot folosi pompe staŃionare, care preiau

materialul fluid din fose colectoare sau din bazinele de depozitare, sau maşina este

echipată cu sistem propriu de pompare, fie cu pompa de vacuum, cu ajutorul căreia

se umplu cisternele etanşe, fie cu pompe cu rotor elicoidal excentric. Dispozitivele de

aplicare pot fi:

• cu duza de stropire de la înălŃime relativ mică, cu deflector de tip evantai.

Pentru funcŃionare trebuie asigurată în cisternă o anumită presiune;

• cu aspersor: Presiunea necesară funcŃionării aspersorului este creată de o

pompă centrifugă. Aceste doua procedee de aplicare prezintă mai multe

dezavantaje: pierderile de azot sunt mari; procesul este foarte poluant, căci

provoacă răspândirea în mediul înconjurător a substanŃelor neplacut

mirositoare. Aceste procedee pe cât posibil trebuie evitate;

• cu dozator rotativ şi cu furtune: furtunele distribuie îngrăşămintele fluide pe o

linie perpendiculară pe direcŃia de înaintare. Furtunele pot lasa îngrăşămintele

să curgă pe sol de la înalŃime cât mai mică. Metoda cea mai bună şi mai

neplouantă este cea la care furtunele sunt în legatură cu brazdarele, iar

îngrăşămintele sunt astfel încorporate direct in sol.

(conform Măsurii 229 din Codul celor mai bune practici agricole)

Încorporarea directă în sol se va face în timpul vegetaŃiei sau în afara perioadei

de vegetaŃie, la adâncimea de 10-30 cm.



40

Normele privind împrăştierea se stabilesc în funcŃie de cerinŃele culturilor,

conform tehnologiilor de cultură şi cartării agrochimice, fiind cuprinse între 5 şi 80 t/ha.

(cf.măsurii 194 din Codul celor mai bune practici agricole ).

Perioadele când se aplica îngrăşăminte organice se stabilesc în funcŃie de

diferite condiŃii:

• cât mai devreme posibil, în cadrul perioadei de creştere a culturilor, pentru

a maximiza preluarea nutrienŃilor de culturi şi a minimiza riscul poluării. În

fiecare an, cel puŃin jumătate din cantitatea de gunoi rezultată în timpul

iemii, trebuie împrăştiată până la 1 iulie, iar restul până la 30 septembrie.

• să fie evitată aplicarea lor în perioadele de extra-sezon (în afara fazelor de

vegetaŃie activă), care variază în cadrul Ńării, depinzând de condiŃiile

climatice locale, între lunile octombrie şi februarie, perioada maximă fiind

specifică pentru zonele umede şi reci, în care sezonul de vegetaŃie începe

mai târziu. Sunt permise excepŃii de la această regulă generală acolo unde

planul de management stabileşte ca împrăştierea îngrăşămintelor organice

se poate realiza de-a lungul perioadei de extra-sezon, fără riscul de

producere a poluării apelor sau unde sunt condiŃii meteorologice

excepŃionale;

• în anumite areale, în special pe soluri cu strat subŃire calcaros, există

pericol iminent de poluare a apelor subterane. În funcŃie de specificul local,

întotdeauna acest pericol trebuie luat în considerare când se aplică

îngrăşăminte organice în astfel de areale cu risc ridicat.

• condiŃiile meteorologice, starea solului şi a resurselor de apă care fac

ineficientă sau riscantă aplicarea îngrăşămintelor organice pe teren şi

trebuie luate măsurile necesare pentru evitarea poluării apelor.

Gunoiul se va administra de regulă toamna, la lucrarea de bază a solului (prin

aratură cu intoarcerea brazdei), în condiŃii meteorologice favorabile, în special pe timp

noros şi cu vânt slab. Pe măsura ce gunoiul se împrăştie, terenul va fi arat cu plugul,

care amestecă şi încorporează bine gunoiul. Încorporarea se va face mai adânc, până



41

la 30 cm, pe terenurile uşoare (nisipoase) şi în zonele secetoase şi mai puŃin adânc,

până la 18- 25 cm pe terenurile grele, reci şi în regiuni umede. În zonele mai umede

se poate administra şi primăvara. (conform Măsurilor 223 şi 224 din Codul celor mai

bune practici agricole)

Tabelul numărul 3.2.2 redă suprafaŃa de teren in (ha) necesară pentru

împrăştierea dejecŃiilor provenite de la suinele crescute în sistem intensiv :

Tabel nr. 3.2.2

În cazul aplicării a 210 kg N/ha

În cazul aplicării a 170 N kg/ha

Specia Greutatea kg

intensiv gospodăresc intensiv gospodăresc

găini ouătoare

1,8 0,0017 0,0013 0,0021 0,0016

S= 68000 capete x 0,0017 ha/ciclu = 116 ha

SuprafaŃa de teren necesară împrăştierii gunoiului provenit din activitatea

unităŃii, în timpul unui ciclu de creştere,este de 116 ha.

Calitatea dejecŃiilor maturate, precum şi caracreristicile solului pe care se vor

împrăştia acestea va fi obligatoriu analizată înainte de împrăştiere de către OSPA

Bihor.

Pentru stocarea temporară a eventualelor mortalităŃi s-a prevăzut o ladă

frigorifică , amplasată în magazie închisă, urmând ca după necropsie să fie incinerate.

Instrumentarul medical uzat va fi stocat în recipienŃi închişi ermetic, care vor fi

preluaŃi de către firme specializate în domeniu, în vederea eliminării.

Deşeurile menajere vor fi colectate selectiv, depozitate în europubele, după

care vor fi preluate de către firme autorizate , în vederea eliminării.

Piesele de schimb uzate vor fi depozitate pe platformă betonată, marcată

corespunzător şi vor fi valorificate prin firme autorizate.



42

3.3 Deşeuri generate pe amplasament pe perioada dezafectării:

Tabel nr. 3.3


t/an

Denumiredeşeu Cantitate

prevăzută

Starea

fizică

Codul Codul privind

principala

proprietate

periculoasă

valorificat eliminat In

stoc

amestecuri de beton,

caramizi, tigle şi materiale

ceramice,

imposibil

de

cuantificat

solidă 170107 - - eliminate

la groapa

de gunoi

-

lemn imposibil

de

cuantificat

solidă 170201 - valorificat

ca lemn de

foc

materiale plastice imposibil

de

cuantificat

solidă 17.02.03 - valorificate

prin firme

autorizate

-

fier şi oŃel imposibil

de

cuantificat

solidă 170405 - valorificate

prin firme

autorizate

-

cabluri imposibil

de

cuantificat

solidă 170411 - valorificate

prin firme

autorizate

-



43

4. Impactul poten Ńial, inclusiv cel transfrontiera, asupra componente lor

mediului şi măsuri de reducere a acestora

4.1. Apa

CondiŃiile hidrogeologice ale amplasamentului:

Din punct de vedere hidrografic obiectivul este amplasat în BH Crişuri,sBh

Barcău, râu de tip pericarpatic vestic.

Localitatea Cauaceu este amplasată pe malul drept al râului Barcău,aproape

de confluenŃa cu pârâul Bistra.

Zona este alimentată cu apă de izvoarele ce izbucnesc de pe dealuri, pârâul

Cosmo, precum şi ramura denumită Crişul Mic ce se desprinde din Criş.

Regimul hidrologic al Barcăului se caracterizează printr-o creştere a apelor în

februarie – martie şi o scădere în august –septembrie,deci este un regim hidrologic

tipic pluvio –nival ,dar care suferă şi influenŃa elementului oceanic sud –vestic,mai

ales iarna când survin încălziri şi ploi.

Apele subterane sunt cantonate la nivelul pietrişurilor şi nisipirilor structurii

terasiere a bazinului văii râului Barcău,aparŃinand pachetului de strate pleistocen-

cuaternare.Nivelul hidrodinamic la data săpării forajului strucutral ,pentru orizontul

acvifer pus în evidenŃă ,este situat la adâncimea de 3,70 m faŃă de cota terenului

natural.Nivelul hidrodinamic maxim în condiŃii excepŃionale poate ajunge la adâncimea

de 3,10 m,reper pus în evidenŃă funcŃie de caracteristicile geotehnice de bază.

Alimentarea cu apă în scop tehnologic şi menajer se va realiza dintr-un foraj propus a

se realiza, printr-o conductă cu diametrul 1¼˝, realizată din conductă de polietilenă

de D=40 mm. La colŃul de sud al fermei va fi amplasat căminul de apometru cu

contorul de apă şi robinetele aferente. De aici se vor alimenta cu apă cele trei clădiri

ale fermei.

Necesarul zilnic de apă va fi aproximativ 15,2 mc, din care:

- apa tehnologică (adăpare şi igienizarea adăposturilor)15 mc;

- grupurile sanitare: 0,2 mc, din care 0,08 mc apă caldă (4 persoane).

Din căminul de apometru se vor alimenta cu apă cele 2 clădiri.



44

Pentru asigurarea rezervei de apa tehnologică se vor amplasa în fiecare hală

hală câte un rezervor, amplasat subteran, cu capacitatea de 2 mc.

Se prevede o rezervă şi în filtrul sanitar-rezervor cu capacitatea de 1 mc.

Evacuarea apelor uzate

Apele uzate provenite de la filtrul sanitar vor fi colectate prin intermediul unui

sistem de canalizare distinct şi vor fi conduse într-unul din compartimentele

rezervorului vidanjabil betonat proiectat, cu capacitatea de 2x10 mc.;

Apele uzate tehnologic provenite din igienizarea halelor după depopulare vor fi

colectate prin intermediul unui sistem de canalizare distinct şi vor fi conduse într-unul

din compartimentele rezervorului vidanjabil betonat proiectat, cu capacitatea de 2x10

mc.

Apele meteorice provenite de pe platforma unităŃii se scurg în mod natural,

urmând panta terenului.

Tabelul cu numărul 4.1.1 conŃine cantităŃi şi caracteristici fizico-chimice ale

apelor uzate evacuate (menajere, industriale, pluviale etc.)

Tabelul numărul 4.1.1

Totalul apelor

uzate

generate

Ape uzate evacuate Ape direcŃionate

spre

recirculare/reutilizare

menajere industriale pluviale In acest

obiectiv

Către

alte

oibiective

Sursa

apelor

uzate

mc/zi mc/an

mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an

Comen-

tarii

Creşterea

găinilor

0,42 153 0,4 146

0,02 7,3 78.32 28500 - - -



45


Debitele masice de poluanti rezultati în apele uzate menajer

debit masic concentratie conc. max.

Indicator kg/h g/s mg/l NTPA 002/2005

CBO5 0,0069 0,0019 220 300

Suspensii 0,0081 0,0022 260 500

4.1 Impactul produs asupra calităŃii apelor în perioada de execuŃie

Pe perioada realizării investiŃiei există pericolul infestării apelor subterane cu

poluanŃi, ca urmare a :

- scurgerilor accidentale de produse petroliere de la vehiculele care transportă

materiale;

- depozitării necontrolate a deşeurilor.

Impactul negativ poate fi redus în mod substanŃial prin adoptarea următoarelor

măsuri:

- se va asigura gestionarea optimă a tuturor categoriilor de deşeuri

produse pe amplasament;

- utilajele vor fi întreŃinute în condiŃii optime de funcŃionare

- lucrările de întreŃinere şi reparaŃii curente la utilaje vor fi executate doar

în locuri special amenajate;

- se interzice folosirea în exploatare a utilajelor şi mijloacelor de transport

care prezintă defecŃiuni la sistemele de ungere, frânare, alimentare cu

carburanŃi, instalaŃii electrice;

- organizarea de şantier prevede dotarea cu toaletă ecologică.

Nu va fi afectată calitatea apelor de suprafaŃă deoarece nu vor exista deversări

de ape uzate.

4.2 4.1 Impactul produs asupra calităŃii apelor în perioada de funcŃionare



46

Pe durata funcŃionării fermei există pericolul infestării apelor subterane cu poluanŃi

organici sau produse petroliere, în condiŃiile producerii următoarelor evenimente:

-fisurarea accidentală a sistemului de canalizare propus a se realiza;

- depozitarea deşeurilor direct pe sol;

- scurgeri accidentale de produse petroliere de la vehiculele care tranzitează

amplasamentul.


măsuri:



- funcŃionarea sistemului de canalizare va fi monitorizată permanent;

- va fi monitorizat permanent transportul găinaŃului din hale la platforma

de dejecŃii;

- se vor executa foraje de hidroobservaŃie în proximitatea rezervorului

vidanjabil, care colectează apele uzate.



carburanŃi, instalaŃii electrice.

4.2. Aerul

Caracteristicile climei sunt influenŃate în general de circulaŃia atmosferei,a

maselor de aer,de poziŃia geografică şi de particularităŃile reliefului.

Teritoriul judeŃului Bihor este în domeniul de influenŃă al circulaŃiei vestice,care

transportă mase de aer oceanic umed,se caracterizează printr-un climat temperat-

continental moderat.

CirculaŃia generală a atmosferei



47

Intreaga zonă este expusă, în principal circulaŃiei generale a aerului dinspre

vest,peste care se suprapune o circulaŃie locală, influenŃată de curenŃii ascensionali

,determinaŃi de versanŃii nordici ai Apusenilor ,de albia Barcăului - care creează un

microclimat specific.

Temperatura aerului Este specifică unui climat temperat-continental moderat.Datorită rolului de

baraj natural pe care-l joacă ansamblul muntos al Apusenilor,pe direcŃia maselor de

aer vestice apar modificări ale valorii temperaturii aerului,de la vest spre est.

VariaŃiile temperaturii aerului sunt moderate de la o lună la alta,de la un

anotimp la altul.Cele mai scăzute temperaturi se înregistrează în luna

ianuarie,temperatura minimă absolută înregistrată în ultimii 50 de ani a fost de -22,8 °

C.Temperatura maximă absolută,dintr-un număr de 50 ani a fost de 36,8 ° C în luna

august.

Temperatura medie anuală este de 10,2° C,cu valori lunare pozitive în tot

cursul anului exceptând 1 ianuarie (-2,1° C).Cele mai ridicate valori medii lunare s-au

înregistrat în perioadă caldă a anului mai-octombrie cu o valoare medie de 20,4° C în

luna iulie.

Numărul anual al zilelor cu îngheŃ,în medie plurianuală este de 93.Cele mai

multe zile cu îngheŃ la sol sunt în lunile decembrie - 22 zile şi ianuarie - 25 zile.

Facem menŃiunea că valorile amintite nu includ şi maximele ultimului an

,caracterizat prin valori maxime excesive ,secetă marcată şi fenomene adiacente

acestora.

Durata medie multianuală de strălucire a soarelui Durata insolaŃiei este în medie multianuală de 2056,3 ore.Cele mai însorite

sunt lunile iulie cu o valoare medie de 285,9 ore şi august cu 266,2 ore.

PrecipitaŃiile Umiditatea relativă a aerului are valori uşor ridicate fiind un climat temperat

moderat,dezvoltat ca urmare a acŃiunii predominante a maselor de aer de origine



48

oceanică.Cele mai scăzute valori ale umidităŃii relative a aerului se înregistrează în

luna august 65% şi mai ridicate în luna decembrie 87% .Media anuală este de

74%.Valoarea umidităŃii relative a aerului prezintă interes deoarece contribuie la

formarea ceŃii,cu frecvenŃă mai mare în anotimpul rece.CeaŃa asociindu-se cu

pulberile din atmosferă,contribuie la creşterea gradului de impurificare zonal prin

creşterea numărului de nuclee de condensare.

Media multianuală a cantităŃii de precipitaŃii este de 595 l/ mp.Cele mai mari

cantităŃi de precipitaŃii s-au înregistrat în luna iunie 85l/mp ,iar lunile cu cele mai mici

cantităŃi de precipitaŃii sunt februarie şi martie 32 l/mp.Numărul anual de zile cu

precipitaŃii,în medie multianuală este de 133.Cele mai ploioase luni sunt decembrie

(13,6 zile),mai (13,1 zile),iar cele mai secetoase octombrie (7,8 zile) şi septembrie

(8,4 zile).

CeaŃa apare în medie multianuală în 37,6 zile,cele mai numeroase zile cu

ceaŃă apar în perioada rece a anului,decembrie (9,5 zile)-ianuarie ( 9,0 zile).În

perioada caldă a anului mai-august ,numărul mediu lunar al zilelor cu ceaŃă este de

0,5-0,8 zile.

Regimul eolian În zonă regimul eolian este influenŃat de prezenŃa formelor de relief ,inalt care

alternează cu cele joase şi care obstrucŃionează înaintarea vânturilor din est şi nord-

est,dar este deschisă maselor de aer de origine sudică care participă cu o frecvenŃă

de 13,3 % şi viteză medie anuală de 4 m/s şi a celor de SV care participă cu o

frecvenŃă de 12,1 % şi o viteză medie anuală de 3,8 m/s.

Zona analizată este caracterizată de viteze mici ale vântului.În 47,6% din

cazuri,viteza vântului este mai mică de 2 m/s.FrecvenŃa vântului moderat(viteze

cuprinse între 3-6 m/s) este de cca 38,74 %,iar a vântului cu viteze mai mari de 8 m/s

este de 9 %.

Vitezele medii ale vântului la sol pe direcŃiile principale de vânt şi frecvenŃa de

apariŃie a acestora sunt prezentate în tabelul 4.2.1



49


direcŃii

vânt

N NNE NE ENE E ESE SE SSE S SSV SV VSV V VNV NV NNV

Viteza

medie

3,5 3,9 3,2 2,5 2,6 2,5 2,4 3,0 4,3 4,6 3,7 3,5 2,9 2,6 2,5 2,9

% 7,2 4,5 3,7 1,1 7,3 10,2 6,1 3,2 11,3 8,4 6,7 1,8 8,0 1,6 2,7 2,6

Tabelul numărul 4.2.2 prezintă frecvenŃele de apariŃie a gradelor de

stratificare termică a atmosferei.


Gradul de stratificare Stabil Neutru Instabil

% 1,8 6,4 26,0 37,9 9,3 12,0 6,6

Se poate vedea că în zonă predomină condiŃiile neutre de împrăştiere pe

verticală a noxelor,situaŃie ce apare cu o frecvenŃă multianuală de 37,9%,urmată de

condiŃiile de stabilitate 34,2 % şi instabilitate 27,9 %.Aceasta va determina pentru

noxele emise de surse joase(sub 30 m) cele mai slabe condiŃii de difuzie a poluanŃilor

şi acumularea lor la sol,în special noaptea şi în iernile cu cer senin pe o perioadă mai

lungă,În cazurile în care stratificarea aerului este stabilă şi foarte stabilă,iar vântul are

o viteză mai mică sau egală cu 1m/s.

Calitatea aerului în zona amplasamentului , ca de altfel în întreaga arie sud-

vest a judeŃului, se încadrează în normativele STAS aflate in vigoare.

4.2.1 Impactul produs asupra calităŃii aerului pe perioada de realizare a

investiŃiei

Pe perioada realizării investiŃiei va creşte concentraŃia gazelor de ardere şi a

pulberilor generate de utilaje şi de mijloacele de transport, precum şi nivelul de

zgomot şi vibraŃii, consecinŃă directă a funcŃionării utilajelor.

PoluanŃii specifici acestei surse sunt reprezentaŃi de pulberi în suspensie şi

sedimentabile,gaze de ardere(NOx,CO,SO2,COV).

Cantitatea de carburanŃi care vor fi utilizaŃi de către mijloacele de transport pe

timpul realizării construcŃiilor nu poate fi cuantificată.



50

O sursă secundară de poluare atmosferică o reprezintă aredrea peleŃilor în

cazanul centralei termice.


măsuri:

- circulaŃia utilajelor se va face numai prin zonele prestabilite ;

- utilajele vor fi întreŃinute în condiŃii optime de funcŃionare;

- nivelul emisiilor de gaze de ardere şi pulberi de la autovehicule se va

încadra în VLE; în acest scop se vor respecta conditiile tehnice impuse cu

ocazia inspectiilor tehnice care se efectueaza periodic pe toata durata

utilizarii tuturor autovehiculelor inmatriculate in tara;

- pe perioada de iarna, parcurile de utilaje si mijloace de transport vor fi

dotate cu roboti electrici de pornire, pentru a se evita evacuarea de gaze de

esapament pe timpul unor demarari lungi sau dificile;

- se vor folosi numai utilaje si mijloace de transport dotate cu motoare

Diesel,

- sistemul de ventilaŃie cu care vor fi dotate halele va fi modern şi fiabil, astfel

încât să asigure dispersia optimă a poluanŃilor atmosferici;

4.2 Impactul produs asupra calităŃii aerului pe perioada funcŃionării fermei

Pe perioada existenŃei fermei vor exista emisii de:

- gaze de ardere şi vapori de apă, proveniŃi din combustia peleŃilor în

centrala termică;

- gaze nocive rezultate prin descompunerea materiilor fecale (NH3, H2S, N2O);

- gaze de ardere provenite de la motoarele vehiculelor;

Surse stationare dirijate

Din grajdurile de crestere a păsărilor se evacueaza aer viciat care contine

,conform datelor raportate valorile emisiilor în aer din sisteme de adăposturi pentru

păsări în kg/ loc animal /an.

Nivelul emisiilor în aer raportate din adăposturi pentru păsări (kg/pasăre/an)

[26, LNV, 1994], [127, Italia, 2001], [128, Olanda, 2000] [129, Silsoe Research

Institute, 1997] [179, Olanda, 2001.



51

Tabelul numărul 4.2.2.1

Praf 1) Păsări NH3 CH4 1) N2O 1)

Inspirabil Respirabil Găini ouătoare 0.010 –0.386 0.021 – 0.043 0.014 – 0.021 0.03 0.09

De carne 0.005 –0.315 0.004 – 0.006 0.009 – 0.024 0.119 –0.182 0.014 –0.018

Curcani 0.190 –0.68

RaŃe 0.210

Bibilici 0.80

Fără date 0.015 2) Fără date

1) valori aproximative derivate din rezultatele măsurate în [129, Silsoe Research Institute1997] 2) media raportată de Italia valabilă pentru fiecare dintre speciile de păsări

,

ConcentraŃiile poluanŃilor emişi s-au calculat pentru situaŃia în care fiecare hală va fi

dotată cu câte 9 ventilatoare, având fiecare capacitatea de exhaustare 46320 mc/h.

Tabel nr.4.2..2..2

Denumirea

sursei

Poluant Debit masic

(g/h)

Debit

gaze/aer

(Nmc/h)

(mc/h)

Concentratia

în emisie

(mg/Nmc)

(mg/mc)

Prag de

alerta

(mg/Nmc)

(mg/mc)

Limita la

emisie=prag

impurificat

/VLE BAT

(mg/Nmc)

(mg/mc)

Horn ventilatie hale

NH3

N2O

CH4

>2996

>163

>310,5

833760

833760

833760

>3,59

>0,0002

>0,37

30

3

50

coşul de

exhaustare

gaze arse

de la centrla

termică

CO SO2 NOx

pulberi

1600 mc/oră 2.02

33.02

18,03

21

250

2000

500

100



52

Pentru calcule s-a considerat valoarea maximă a intervalului de emisie,

conform BAT iar valorile limită de emisie ale gazelor de ardere s-au raportat la un

conŃinut în oxigen al efluenŃilor gazoşi de 6% volume.

Surse stationare nedirijate Tabel nr.4.2.2.3

Denumirea sursei Poluant Debit masic (g/h) Platforma depozitare dejectii NH3

H2S CH4

Nu există date de referinŃă

Împrăştierea dejecŃiilor pe camp NH3 H2S CH4

Nu există date de referinŃă

Tabelul 4.2.2.4 prezintă factorii ce influenŃează nivelele de emisie amoniac în

aer provenind din împrăştierea în câmp [37, Bodemkundige Dienst, 1999]

Tabelul numărul 4.2.2.4

Factor Caracteristica Influen Ńa

pH pH-ul scăzut dă emisii scăzute

capacitatea de schimb de cationi a solului (CEC)

CEC ridicat conduce la emisii scăzute

Sol

nivel de umiditate a solului ambiguu

temperatura Temperatura ridicată conduce la emisii ridicate

precipitaŃii Cauzează diluarea şi o mai bună infiltrare deci emisii mai scăzute în aer, dar mai ridicate în sol

viteza vântului Viteza mare conduce la emisii ridicate

Factor climatic

umiditatea aerului Nivelele scăzute conduc la emisii ridicate

Metoda de aplicare Tehnici cu emisii scăzute

Tip bălegar ConŃinutul de materie uscată, pH-ul şi concentraŃia de amoniu afectează nivelul de emisii

Administrare

timpul şi dozajul de aplicare Se va evita vremea caldă, uscată sau cu vânt; dozajele prea mari cresc perioadele de infiltrare



53

Surse mobile Tabelul numărul 4.2..2.5

Poluanti şi debite masice (g/h) Denumirea sursei

CO CO2 NOx SOx Hidrocarburi Particule

kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an Mobile aflate în tranzit

La un consum mediu de 3

tone motorină/an

39 1100 89 11.5 89 5.5

SURSE STATIONARE de poluare a aerului, poluanti generati şi emisi

Tabelul numărul 4.2.2.6 Dimensiuni şi coordonate X, Y ale sursei de poluare (sistem de

coordonate local)

Sursa punctuală

sau începutul

sursei liniare m

Sfârşitul

sursei

liniare m

Sursa de suprafata

CantităŃi de poluanŃi

emişi /Corinair

PoluanŃi/

debite

masice

Centrul

de

simetrie

m

Lungime

m

LăŃime

m

SuprafaŃă

sursei mp

g/s

Anual

t/an

Ventilatoare

9/hală

0,2 5x 1560 NH3

N2O

CH4

>0,96 g/s

>30,39

t/an

coşul de

exhaustare gaze

arse aferent

centralei termice

0,4 0,4 0,5 SOx CO NOx pulberi

0,43



54

InstalaŃii pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor evacuate), măsuri de prevenire

a poluarii aerului:


Denumirea sursei

de poluare

Denumirea şi tipul

instalaŃiei de

tratare

PoluanŃi reŃinuŃi EficienŃa

instalaŃiei în

cooncordanŃă cu

documentaŃia

tehnică de

proiectare

Alte măsuri de

prevenire a

poluării

ventilatoare Ventilatoare care

să asigure un

debit mediu de

416880 mc/h/hală

- Scade

concentraŃia de

poluanŃi din aerul

evacuat

-

coşul centralei

termice

H= 4 m, Qevacuare

gaze arse= 1600

mc/h

gaze de ardere dispersia optimă a

poluanŃilor

-

platformă

de depozitare,

amplasată în

incintă închisă

miros, amoniac,

hidrogen sulfurat,

metan

- -

Terenuri agricole - - - -

Surse în tranzit - - - -

Măsuri recomandate pentru diminuarea impactului:

- circulaŃia utilajelor se va face numai prin zonele prestabilite ;

- utilajele vor fi întreŃinute în condiŃii optime de funcŃionare;

- nivelul emisiilor de gaze de ardere şi pulberi de la autovehicule se va

încadra în VLE; în acest scop se vor respecta conditiile tehnice impuse cu

ocazia inspectiilor tehnice care se efectueaza periodic pe toata durata

utilizarii tuturor autovehiculelor inmatriculate in tara;

- pe perioada de iarna, mijloacele de transport vor fi dotate cu roboti electrici de

pornire, pentru a se evita evacuarea de gaze de

esapament pe timpul unor demarari lungi sau dificile;



55

- se vor folosi numai utilaje si mijloace de transport dotate cu motoare

Diesel,

- sistemul de ventilaŃie cu care vor fi dotate halele va fi modern şi fiabil, astfel

încât să asigure dispersia optimă a poluanŃilor atmosferici.

- coşul de evacuare al cazanului centralei termice va fi astfel dimensionat încât

să asigure dispersia optimă gazelor de ardere.

Se apreciaza ca impactul mirosurilor neplăcute asupra populatiei din localitatea

Cauaceu este nul, datorită:

- amplasarii fermei in extravilanul localitatii, la o distanta de cca.1 km de zona

rezidenŃială;

- amplasării platformei de dejecŃii în incintă închisă.

Mirosurile apar si atunci cand sunt imprastiate dejectiile pe sol. Pentru aceasta,

Cele Mai Bune Tehnici Disponibile inseamna gestionarea imprastierii dejectiilor pe sol

pentru reducerea neplacerilor provocate de miros, prin:

• Imprastierea in timpul zilei cand este foarte probabil ca lumea sa nu fie acasa

si evitarea sfarsiturilor de saptamana si a sarbatorilor publice;

• Observarea directiei vantului in raport cu zonele de locuit

În condiŃiile funcŃionării complexului în parametrii descrişi nu se evidenŃiază un

impact semnificativ asupra factorului de mediu aer.

4.3 Solul ; Geologia subsolului

Terenul pe care urmează să se realizeze investiŃia propusă este situat în

comuna Biharia, localitatea Cauaceu, identificat prin extras CF nr. 50902 CN, nr.

cadastral 50902 şi are ca folosinŃa actuală teren arabil.

Amplasamentul şi construcŃia propusă se încadrează după cum urmează:

- clasa de importanŃă: IV - conform P100-1/2006 si CR 0-2005

- categoria de importanŃă: D - conform HG 766/1997

- seismicitate : ag = 0.12g ; Tc=0.7s - conform P100-1/2006

- valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol: so,k = 2 kN/m2 - conform Cr

1-1-3 – 2005



56

- viteza caracteristică a vântului ≥ 41 m/s – conform Np 082 - 04

- adâncimea maximă de îngheŃ a terenului natural este la 1,10 m adâncime.

Studiul geotehnic a fost efectuat de către S.C. PROSPECT GEO 2000 S.R.L. -

Oradea. S-au efectuat patru foraje, din

care rezultă următoarele:

Forajul F1

- 0,0 - 0,50 m - sol vegetal;

- 0,50 - 2,50 m - argilă prăfoasă maronie cu tente ruginii, PLASTIC VARTOASA dupa

Ie, cu PLASTICITATE MARE dupa Ip, UMEDA dupa gradul de umiditate SI PUTIN

ACTIVA din punct de vedere PUCM, respectiv PRACTIC IMPERMEABILA dupa

coeficientul de permeabilitate k;

- 2,50 - 4,20 m - argilă prafoasă de euloare galbui-maroniu, cu PLASTICITATE

MIJLOCIE dupa Ip,PLASTIC VARTOASA/ CONSISTENTA dupa Ie, UMEDA dupa

gradul de umiditate Sr, respectiv PRACTIC

IMPERMEABILA dupa coefieientul de permeabilitate k;

- 4,20 - 5,80 m - argila maronie cu tente galbui, cu PLASTICITATE MARE dupa Ie,

PLASTIC VARTOASA dupa

Ie, PRACTIC SATURATA dupa Sr, respectiv PRACTIC IMPERMEABlLA dupa

coefieientul de permeabilitate

Nivelul apelor freatice: infiltraŃii slabe la -1.40 m.

F2 - a interceptat formatiuni similare din punct de vedere geotehnic cu cele

evidentiate pentru forajul geotehnic F1.

F3

- 0,00 - 0,60 m - sol vegetal cu humus sub 2%;

- 0,60 - 1,65 m - argila prafoasa de culoare cafenie cu tente ruginii, cu

PLASTICITATE MARE dupa Ip, PLASTIC VARTOASA dupa Ie, FOARTE UMEDA

dupa gradul de umiditate Sr,

- PUTIN ACTIVA din punet de vedere al PUCM, respectiv PRACTIC IMPERMEABILA

dupa coeficientul de permeabilitate k;



57

- 1,65 - 3,10 m - praf argilos de culoare cafenie, cu PLASTICITATE MIJLOCIE dupa

Ip, PLASTIC VARTOS dupa Ie, UMED

- dupa gradul de umiditate Sr, respectiv PUTIN PERMEABIL dupa coeficientul de

permeabilitate k;

- 3,10 - 4,80 m - praf argilos de culoare cafenie, cu PLASTICITATE

- umiditate Sr, respectiv PUTIN PERMEABIL dupa coeficientul de permeabilitate k;

F 4 - a interceptat formatiuni similare din punct de vedere geotehnic cu cele

evidentiate pentru forajul geotehnic F3.

4.3 Impactul produs asupra solului şi subsolului pe perioada realizării investiŃei

Zona este puternic antropizată, în prezent terenul amplasamentului are

drept folosinŃă terenuri agricole pe care predomină monoculturile.

Se va modifica morfologia solului, destinaŃia acestuia schimbându-se de la

aceea de teren agricol, în teren ocupat cu construcŃii.

Poate avea loc poluarea accidentală a solului şi subsolului ca urmare a:

- scurgerii accidentale de produse petroliere de la utilaje şi mijloace de

transport;

- depozitării necontrolate a deşeurilor;

Impactul poate fi redus în mod substanŃial prin adoptarea următoarelor măsuri:







produse pe amplasament.

4.3.2 Impactul produs asupra solului şi subsolului pe perioada funcŃionării fermei

Sursele potenŃiale de poluare a solului şi subsolului ar putea fi:

- depozitarea necontrolată a deşeurilor;

- gestionarea incorectă a găinaŃului în varianta utilizării ca şi fertlizant agricol;



58

- fisurarea sistemului de canalizare menajeră sau tehnologică.

Impactul poate fi redus în mod substanŃial prin adoptarea următoarelor măsuri:








- funcŃionarea sistemului de canalizare va fi monitorizată permanent.

- găinaŃul uscat va fi păstrat pe platformă betonată, timp de 4-6 luni,

până la completa maturare;

- aplicarea găinaŃului ca şi fertlizant se va face în concordanŃă cu Codul

celor mai bune practici agricole.

În scopul monitorizării calităŃii factorilor de mediu sol şi ape subterane unitatea

va realiza puŃuri de observaŃie,amplasate pe direcŃia de curgere a apelor freatice,în

proximitatea halelor de creştere.

În scopul minimizării riscului producerii de accidente la sistemul de canalizare

se va proceda la:

- verificarea gradului de siguranŃă al cuvelor de retenŃie pe parcursul utilizării

şi la punerea lor în funcŃiune;tot în acelaşi scop la fiecare remont general se

repetă această operaŃie,

- verificarea periodică a etanşeităŃii sistemelor de canalizare,

- analiza riscurilor la fiecare modificare a variabilelor de proces;

- menŃinerea procesului tehnologic la standarde ridicate de calitate.

AdministraŃia unităŃii işi propune să modernizeze permanent procesul

tehnologic,în conformitate cu cerinŃele BAT aplicate în Comunitatea Europeană,

astfel incât fiecare operaŃie să fie asistată de personal competent autorizat.O dată cu



59

operaŃiile de modernizare se vor realiza noi studii privind riscul producerii de

accidente majore şi al prevenirii lor.

Planuri pentru situaŃii de urgenŃă adoptate de către beneficiar :

- pentru a putea fi Ńinute sub observaŃie conductele sistemului de

canalizare, acestea se vor poza astfel încat sa se poata interveni

prompt în caz de avarii;

- se va monitoriza permanent nivelul cantităŃii de dejecŃii de pe

platforma de dejecŃii.

- după fiecare ciclu de creştere toate instalaŃiile aferente halelor de

creştere şi îngrăşare a ciclului de suine sunt supuse remontului

general .

4.4 Zgomot şi vibra Ńii

4.4.1Impactul produs datorită nivelului de zgomot şi vibraŃii pe perioada realizării

investiŃiei

Pe perioada desfăşurării lucrărilor va creşte nivelul de zgomot şi vibraŃii în zonă

datorită funcŃionării utilajelor şi circulaŃiei mijloacelor de transport.

Pentru reducerea nivelului de zgomot se vor lua următoarele măsuri:

-menŃinerea caracteristicilor tuturor utilajelor la parametrii cât mai

apropiaŃi de cei indicaŃi în cărŃile tehnice;

- reducerea la minim a timpilor de funcŃionare a utilajelor;

- dotarea cu amortizoare de zgomot a utilajelor folosite.

La apariŃia oricărui zgomot suspect şi deranjant, se vor lua măsurile necesare

de oprire a utilajelor şi de remediere a defecŃiunilor şi a surselor de zgomot.

4.4.2 1Impactul produs datorită nivelului de zgomot şi vibraŃii pe perioada funcŃionării

investiŃiei



60

Zgomotele rezultate în urma activităŃii desfăşurate în cadrul obiectivului vor avea

un efect local şi nu vor afecta semnificativ potenŃialii receptori sensibili, datorită

metodei şi tehnologiilor de exploatare folosite, precum şi a distanŃei mari faŃă de

receptorii protejaŃi.

4.5. Biodiversitatea

4.5.1Impactul produs asupra biodiversităŃii pe perioada realizării investiŃiei

Apreciem că activitatea de realizare a planului nu va afecta în mod semnificativ

biodiversitatea deoarece în perimetrul descris anterior nu există specii de importanŃă

comunitară, atât terenul în discuŃie cât şi parcelele limitrofe fiind antropizate integral.

Datorită faptului că va creşte nivelul de zgomot există posibilitatea ca unele specii

faunistice diurne să fie deranjate şi să părăsească zona.

Este recomandabil ca lucrările de realizare a investiŃiei să se desfăşare doar pe timpul

zilei iar speciile faunistice stresate de zgomot să poată migra în zonele învecinate.

4.5.2 1Impactul produs asupra biodiversităŃii pe perioada funcŃionării investiŃiei

Nu va fi afectată în nici un fel biodiversitatea.

Măsurile menŃionate anterior referitor la reducerea poluării factorilor de mediu

se constituie ca şi măsuri de protecŃie a biodiversităŃii.

4.6. Peisajul

4.6.1 1Impactul produs asupra peisajului pe perioada realizării investiŃiei

Pe perioada derulării lucrărilor se va produce o oarecare alterare a peisajului în

zonă, datorită prezenŃei utilajelor şi a mijloacelor de transport.

4.6.2 1Impactul produs asupra peisajului pe perioada funcŃionării investiŃiei

Aspectul amplasamentului se va modifica, terenul devenind din teren agricol,

teren ocupat cu construcŃii.

Pentru crearea unui cadru ambiental cât mai plăcut se recomandă amenajarea

tuturor spaŃiilor neocupate de construcŃii sau căi de acces ca spaŃii verzi.

4.6. Mediul social şi economic:



61

În comuna Biharia sunt înregistrate 80 de întreprinderi.

În această localitate, cu un frumos trecut şi cu o aşezare geografică ideală la

intersecŃie de drumuri, majoritatea populaŃiei trăieşte din agricultură.

ReŃelele de utilităŃi existente în localitate şi gradul de dezvoltare al acestora: Tabelul nr. 4.6.1

Grad de dezv(%) LocuinŃe racordate Inst.apă potabilă 72 546 Conductă de gaz 14 280 ReŃele electrice 98,66 1324 Canalizare - - ReŃea telefonică 58 778 Televiziune în cablu 2,23 30

ReŃeaua de drumuri intravilană măsoară 16,514 ha, din care drumuri pavate 8

km şi nepavate 8, 514 km. ReŃeaua de drumuri completă măsoară 30,131 ha

Implementarea investiŃiei va aduce beneficii economice şi sociale locuitorilor comunei.

4.7. Condi Ńii culturale şi etnice, patrimoniul cultural :

În comuna Biharia se află următoarele zone de interes istoric şi turistic :

1. Cetatea Biharia pe vremuri, a devenit reşedinŃa de judeŃ, ce a dat numele

judeŃului. Cetatea ei uriaşă de pământ, a devenit cel mai impozant monument de

această natură a Ńării noastre. ImportanŃa locului deja şi în epoca bronzului l-au

cunoscut locuitorii de atunci ai satului, drept dovadă este şi mormanul de pământ

de formă ovală (neregulată), ridicată pe terasa pârâului Cosmo, acesta fiind

construit printr-o muncă apreciabilă, cu o mare probabilitate în scopuri defensive.

Acesta este cunoscut de localnici cu denumirea de Cetatea Fetelor. Legendele

legate de acesta sunt puse în legătură cu cuceririle turceşti, fie că aici au fost

refugiate fetele din faŃa turcilor, fie că turcii aici au Ńinut în robie femeile prinse.

Cetatea de pământ însăşi se găseşte la vest de Cetatea Fetelor, intersectând-o pe

acesta cu zidul ei exterior, a fost construită într-o dimensiune şi azi apreciabilă.



62

SuprafaŃa ei este de 4,7 ha. Este o suprafaŃă dreptunghiulară având mărimea de

115 x 150 metri, care este înconjurată de un şanŃ cu lăŃimea de 15-20 metri şi cu

înălŃimea de 5-7 metri.

Totodată ,cetatea a constituit şi centrul episcopiei (1061), şi după ce a fost mutat

centrul judeŃului în Oradea. Tot cetatea a fost şi centrul principatului ce a fost creat

pentru principele Imre. Acest rol şi-a păstrat şi în secolul următor. Devastările unor

popoare migratoare din secolul al XI-lea au dovedit, că în ciuda gardurilor de

scândură trase pe acoperişurilor de pe punctele înalte întărite cu grămezi de

pământ, nu sunt capabile să asigure o siguranŃă corespunzătoare a cetăŃii. Cu

toate că pe mormanele de pământ în secolul al XII-lea au fost ridicate ziduri de

piatră, rolul militar al cetăŃii a decăzut în mod definitiv. În 1514 şi în 1704, cu ocazia

luptei pentru libertate a lui Rákóczi Ferenc al II - lea, încă a îndeplinit rol militar, dar

mormanele de pământ impunătoare niciodată n-au asigurat apărare

corespunzătoare celor ce s-au adăpostit în spatele lor. În 1709 cetatea a fost

definitiv părăsită.

2. Monumentul Gáspár András

3. Csokonai Vitéz Mihály

Ferma proiectata va fi situata in extravilanul localităŃii Cauaceu şi nu afecta patrimoniul

istoric al comunei.

5.Analiza alternativelor

5.1 Varianta 0, neimplementarea proiectului

Aspectele relevante ale evoluŃiei probabile a mediului în cazul neimplementării

planului constau din:

Calitatea apei

Neimplementarea proiectului nu va afecta calitatea apei din zona de interes.

Calitatea aerului



63

Arealul unde urmează a fi construită ferma de creştere suine este reprezentat

din terenuri agricole şi fâneŃe. În zonă se practică creşterea animalelor în sistem

intensiv; în localitatea Cauaceu funcŃionează un complex de creştere a suinelor.

În cazul neimplementării proiectului, asupra calităŃii aerului nu vor interveni

modificări.

Zgomotul şi vibraŃiile

Amplasamentul fermei într-o zonă de terenuri agricole şi fâneŃe, face ca nivelul

de zgomot să nu se modifice în cazul neimplementării proiectului.

Calitatea solului

Zona este puternic antropizată, în prezent terenul amplasamentului are

drept folosinŃă terenuri agricole pe care predomină monoculturile.

Apreciem că în varianta neimplementării proiectului, calitatea solului din zona

de interes nu ar avea o evoluŃie pozitivă în timp,decât în situaŃia în care pe terenurile

agricole s-ar practica rotaŃia culturilor şi nu ar mai fi utilizate în exces pesticidele şi

îngrăşămintele chimice.

Starea florei şi faunei

În zona de amplasament a investiŃiei se resimte influenŃa monoculturilor, care

atâta timp cât vor exista, vor influenŃa compoziŃia vegetaŃiei.

In aceste condiŃii, terenul nu va putea evolua spre un ecosistem natural,

suferind tot timpul influenŃe antropice diverse cum ar fi; păşunat, vânătoare, braconaj,

agricultură intensivă, ierbicide, fungicide etc).

Se estimează că numai dacă s-ar renunŃa la monoculturile din zona şi

s-ar renunŃa şi la păşunat, pe o perioada de mai lungă de timp, se vor putea

produce schimbări majore în acest ecosistem.

În absenŃa implementării proiectului, vegetaŃia ierboasă a zonei vizate nu ar

avea o evoluŃie pozitivă în timp, decât în situaŃia în care s-ar practica o agricultură mai

puŃin agresivă.

Starea monumentelor naturale şi istorice

In zona amplasamentului şi în vecinătatea acestuia nu se găsesc monumente

ale naturii şi monumente istorice.



64

În prezent terenul este în extravilan şi are destinaŃia de teren agricol.

SituaŃia economică şi socială, starea de sănătăte

Neimplementarea proiectului va genera un impact potenŃial negativ asupra

situaŃiei economice a locuitorilor zonei, în ceea ce priveşte crearea de locuri de

muncă temporare şi contribuŃia la veniturilor primăriei locale.

5.2 Analiza alternativelor tehnice şi de amplasament

Analiza alternativelor de amplasare a fermei ia în considerare următoarele

elemente:

- potenŃialul agricol şi zootehnic al zonei

- impactul asupra rezidenŃilor din imediata vecinătate a amplasamentului

- Impactul asupra principalilor factori de mediu;

- Impactul asupra condiŃiilor socio-economice.

S-a Ńinut cont şi de fapul că zona de câmpie în care se află terenul vizat pentru

realizarea investiŃiei nu constituie un factor semnificativ pentru dezvoltare deoarece

terenul nu este propice decât pentru activităŃi agricole si păşunat.

Administratia locala este interesata in realizarea acestei investitii, prezenta

acesteia aducand beneficii economice importante zonei prin valoarea de investitie

ce se va realiza, dar si prin aportul la dezvoltarea zonei.

Dezvoltarea economica poate fi marcata favorabil prin oferta de locuri de

munca pe perioada de executie a lucrarilor de construire si pe perioada de

exploatare, prin favorizarea dezvoltării unor noi activităŃi economice, în speŃă

procesarea cărnii de pasăre.

Date fiind condiŃiile oferite de construcŃiile şi dotările existente, respectiv experienŃa

dobândită în domeniu, beneficiarul investiŃiei a optat pentru sistemul de creştere

intensivă în sistemul de cuşti îmbunătăŃite, cu următoarele caracteristici:

- nutriŃie exclusiv pe bază de reŃete specializate de furaje combinate, pentru toate

categoriile de vârstă şi stările fiziologice;

- administrarea automatizată a furajelor şi a apei, asigurarea factorilor de microclimat

pentru toate păsările (temperatură, umiditate, viteza aerului la nivelul animalelor),



65

mecanizarea sistemului de evacuare a deşeurilor, controlul integral al procesului de

producŃie;

- folosirea materialelor biologice de înaltă valoare genetică, creşterea unor rase

consacrate;

- realizarea unor parametri ridicaŃi de productivitate şi de calitate.

Sistemul tehnologic de creştere ales prezintă următoarele avantaje faŃă de alte

sisteme de exploatare:

- permite creşterea păsărilor în flux tehnologic continuu

- permite folosirea permanentă şi completă a capacităŃilor de producŃie

- realizarea unei productivităŃi superioare a muncii.

Analiza alternativelor în ceea ce priveşte tehnologia adoptată a avut în vedere

minimizarea impactului activităŃii asupra factorilor de mediu : apă, aer, sol.

Aşa cu s-a arătat în capitolul 2 tehnologia adoptată este BAT iar nivelul

emisiilor în apă, aer, sol şi ape subterane este în concordanŃă cu VLE impuse prin

legislaŃia în vigoare.

6. Monitorizarea

6.1 Monitorizarea calitatii factorilor de mediu în perioada de realizare a investiŃiei

Pe perioada construcŃiei fermei se vor adopta următoarele măsuri :

- monitorizarea modului de manipulare a materialelor, astfel încât să nu aibă loc

poluări accidentale ;

- gestiunea deşeurilor generate pe amplasament se va face conform HG 856/2002;

- se vor respecta regulile impuse prin planul organizării de şantier şi prin planul de

execuŃie;

- se vor respecta respecta regulile PSI şi de protecŃia muncii.

6.2 Monitorizarea calitatii factorilor de mediu în perioada de funcŃionare a investiŃiei

Controlul emisiilor de poluanti in mediu , precum si controlul factorilor de mediu

se va realiza prin analize efectuate de personal specializat al unor

laboratoare/autoritati competente, cu echipamente de prelevare si analiza adecvate,

folosind metodele de lucru in vigoare.



66

Activitatea de supraveghere si monitorizare a calitatii mediului va fi asigurata

de responsabilul de mediu numit cu decizie de conducatorul unitatii.

Titularul de activitate are obligatia de a monitoriza nivelul emisiilor si de a

raporta informatiile solicitate catre autoritatea competenta in conformitate cu Legea

protectiei mediului nr.137/1995, republicata cu modificarile si completarile ulterioare.

Monitorizarea calităŃii aerului

Monitorizarea imisiilor in aer


Punctul de prelevare a

probei

Poluanti

analizati

Frecventa de prelevare probe si

analiza a poluantilor

Metoda de analiza

la limita de nord şi de

sud a incintei

NH3 anual, în perioada iulie-august STAS 10812-76

Nota - Modalitatea de monitorizare a imisiilor:

- realizarea a 3 măsurători, în zile diferite;

- prelevarea probelor se va face pe direcŃia predominantă a vântului, în

perioadele când hala este populată, anual în perioada iulie-august;

- se vor evita măsurătorile în condiŃii meteorologice extreme.

Valorile limită la imisiile datorate activităŃii de creşŃere intensivă a păsărilor sunt redate

în tabelul nr.6.2

Tabelul nr. 6.2

poluant limita admisibilă, cf. STAS12574/87

medie de scurtă durată

limita admisibilă, cf.

STAS12574/87

medie zilnică

NH3 0,3 mg/mc 0,1 mg/mc

De asemenea imisiile specifice activităŃii nu vor depăşi valorile limită impuse

prin Ordin 592/2002, privind aprobarea normativului privind stabilirea valorilor limită, a

valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a poluanŃilor în aerul

înconjurător.



67

Monitorizarea calităŃii apei

Monitorizarea emisiilor in apa se va efectua, cu ocazia fiecărei vidanjări, conform

tabelului:


Punctul de prelevare a

probei

Poluantii analizati Metoda de analiză

Rezervorul de apa uzată menajeră

materii în suspensie

CCOCr

CBO5

Subst.extractibile

Azot amoniacal

Fosfor total

STAS 6953-81 gravimetrie SR EN 872 :2005 gravimetrie

SR ISO 6060 – 96 DIN 38409:1992 P.44 titrimetrie

SR EN 1899-2:2002 SR EN 1899-1:2003 titrimetrie

SR 7587 :1996 gravimetrie

SR ISO 5664:2001 distilare-titrare

SR ISO 6878: 2005 mineralizare şi spectrometrie de

absorbŃie moleculară

În scopul monitorizării calităŃii apelor subterane, se vor executa:

- foraje de hidroobservaŃie, amplasate în zona cu cota cea mai joasă.

- foraje de hidroobservaŃie pe terenurile unde se vor aplica dejecŃiile fermentate, în

scopul fertilizării.

Monitorizarea calitatii apei subterane


Locul prelevarii

probei

Indicator de calitate

analizat

Frecventa de

prelevare

si analiza

Metoda de analiza

Puturi hidrologice

de hidroobservaŃie

pH Semestrial SR ISO 10523

potenŃiometrie



68

CCOCr Semestrial SR ISO 6060 – 96 DIN 38409:1992 P.44

titrimetrie

CBO5 Semestrial SR EN 1899-2:2002 SR EN 1899-1:2003 titrimetrie

Materii în suspensie Semestrial STAS 6953-81 gravimetrie SR EN 872 :2005 gravimetrie

Reziduu filtrate la

105°C

Semestrial STASD 9187 :1984

gravimetrie

Azot total Semestrial SR EN ISO 11905-

1 :2003, spectrometrie de

absorbŃie moleculară

Ca Semestrial STAS 3662 : 1990

titrimetrie

Mg Semestrial STAS 3662 :1990

STAS 3026 :1976

Nota: Primele buletine de analize pentru apa freatică vor reprezenta proba martor

pentru următoarele determinări.

Monitorizarea deseurilor

a) tinerea evidentei deseurilor produse, conform HG nr. 856/2002: tipul deseului si

codul acestuia, sectie/instalatie, cantitatea produsa, modul de stocare,

valorificare, transport si eliminare;

b) gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje se va realiza în conformitate

cu prevederile HG 621/2005, privind evidenŃa gestiunii ambalajelor şi a deşeurilor

de ambalaje, modificată şi completată prin HG 1872/2006 .

c) aprovizionarea cu materii prime se va face astfel incat sa nu se creeze stocuri,

care prin depreciere sa duca la formarea de deseuri;

d) toate deseurile vor fi depozitate astfel incat sa previna orice contaminare a

solului si sa reduca la minim orice degajare de emisii fugitive in aer;



69

e) zonele de depozitare vor fi clar marcate si semnalizate, iar containerele vor fi

inscriptionate;

f) nu se va depasi capacitatea de depozitare a containerelor si depozitelor;

g) starea platformei de depozitare dejectii va fi monitorizată permanent;

h) se va elabora o procedura de inspectie si interventie in caz de fisuri pentru

sistemul de canalizare;

i) se va elabora o procedura de actiune in caz de mortalitate masiva a păsărilor,

datorate unor imbolnaviri.

Înainte de împrăştierea pe câmp, calitatea gunoiului va fi obligatoriu verificată

prin analize de laborator de către OSPA Sălaj.

7.Situa Ńii de risc


Scenariu de acccident

sau de evacuare

anormala

Probabiltatea de

producere

Consecintele producerii Masuri luate sau

propuse pentru

reducerea

probabilitatii de

producere

Fisurarea instalaŃiei de

aducŃiune

Probabilitate mică de

producere

Perturbarea procesului

tehnologic

InspecŃie şi revizie

periodică

Fisurarea instalaŃiei de

canalizare menajeră şi

tehnologică


producere

Poluare accidentală a

solului şi a apelor

subterane


periodică

Avarierea sistemului de

distribuŃie şi ardere a


producere

Poluare accidentală InspecŃie şi revizie

periodică a instalaŃiei



70

gazului la incinerator

Colmatarea instalaŃiei de

canalizare


producere

Poluare accidentală a

solului şi a apelor

subterane


periodică

Defectarea sistemului de

ventilaŃie


producere

Vicierea atmosferei din

interiorul halei


periodică

Avarierea utilajelor

aferente instalaŃiei de

hrănire a păsărilor


producere

Perturbarea procesului

tehnologic


periodică

Concluzii privind impactul poten Ńial al investi Ńiei propuse asupra

componentelor mediului

A. Impactul poten Ńial pe perioada realiz ării investi Ńiei

Aspecte negative:

Va fi afectat pentru o lungă perioadă de timp solul, datorită realizării

construcŃiilor şi căilor de acces.

Va fi distrusă în întregime vegetaŃia existentă pe amplasament şi se va

modifica aspectul locaŃiei.

Există posibilitatea afectării unor specii avifaunistice sensibile la zgomot şi

vibraŃii.

Există posibilitatea poluării accidentale a solului şi apei freatice prin deversări

de păroduse petroliere sau depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor.

Aspecte pozitive:

Va creşte potenŃialul economic al zonei, se vor crea noi locuri de muncă, va

creşte nivelul încasărilor la bugetul local.

De asemenea se vor utiliza în mod optim resursele existente, va creşte eficienŃa în

valorificarea resurselor.



71

B. Impactul poten Ńial pe perioada func Ńionării investi Ńiei

1. Apa

Desfăşurarea activităŃii de creştere a găinilor în cadrul fermei propuse nu va afecta

calitatea apelor de suprafaŃă deoarece nu se deversează ape uzate în nici un curs de apă.

Nu va fi afectată nici calitatea apelor subterane deoarece apele uzate sunt colectate

după cum urmează :

- apele menajere uzate, provenite din filtrul sanitar şi staŃia de procesare ouă

colectate vor fi colectate prin intermediul unui sistem de canalizare distict şi

evacuate într-unul din compartimentele rezervorului vidanjabil betonat cu

capacitatea de 10 mc ;

- apele tehnologice uzate, provenite din igienizarea halelor vor fi colectate prin

intermediul unui sistem de canalizare distict şi evacuate într-unul din

compartimentele rezervorului vidanjabil betonat cu capacitatea de 10 mc ;

- suprafaŃa activă a incintei este betonată, ceea ce exclude posibilitatea

eventualelor infiltraŃii de poluanŃi în sol, cu afectarea pânzei freatice ;

- dejecŃiile uscate vor fi depozitate pe platformă betonată, amplasată în incintă

închisă;

- programul de monitorizare a calităŃii apelor subterane prevede efectuarea de

analize semestrial.

2. Aerul

Calitatea aerului atmosferic va fi afectată în limite admibile (adică valorile

concentraŃiilor poluanŃilor gazoşi evacuaŃi nu vor depăşi valorile impuse prin STAS

10812-76), datorită sistemului de exhaustare aferent celor 2 hale, care asigură un

debit de 9x46320 mc/h/hală, ceea ce asigură dispersia optimă a poluanŃilor.

Programul de monitorizare a calităŃii aerului prevede efectuarea trimestială de

analize privind nivelul imisiilor.

3. Solul

Calitatea solului nu va fi afectată deoarece :

- suprafaŃa activă a incintei este betonată ;

- toate apele uzate sunt colectate prin intermediul sistemelor de canalizare ;



72

- dejecŃiile vor fi depozitate platforme betonată, realizată conform normelor BAT,

timp de 4-6 luni;

- înainte de împrăştierea pe terenurile agricole se vor face analize privind atât

compoziŃia gunoiului , cât şi a terenurilor ce urmează a fi fertilizate;

- fertilizarea se va realiza doar în perioadele propice, cu respectarea

recomandărilor BAT în domeniu.

4. Biodiversitatea

Biodiversitatea locală nu va fi afectată deoarece terenul este complet

antropizat.

SuprafaŃa de teren aferentă comunei Biharia nu constituie habitat natural

pentru specii de floră şi faună, care să prezinte interes naŃional sau comunitar.

În concluzie, funcŃionarea fermei la capacitatea proiectată va afecta calitatea

aerului atmosferic în limite admisibile şi nu va induce un impact negativ asupra

factorilor de mediu: apă, sol, subsol, biodiversitate.

Va creşte potenŃialul economic al zonei, se vor crea noi locuri de muncă, va

creşte nivelul încasărilor la bugetul local.

De asemenea se vor utiliza în mod optim resursele existente, va creşte

eficienŃa în valorificarea resurselor.

Se vor realiza indicatori de producŃie şi unor indici de calitate competitivi pe

piaŃă.

C. Impactul poten Ńial pe perioada dezafect ării obiectivului

Dezafectarea va presupune realizarea următoarelor operaŃii:

- golirea conductelor si rezervoarelor subterane;

- lichidarea stocurilor de materii prime, materiale auxiliare si a celor de intretinere;

- gestionarea optimă din punct de vedere al protecŃiei mediului a tuturor tipurilor de

deşeuri(menŃionate la capitolul 3);

- indepartarea tuturor materialelor de construcŃie, dupa caz;

- demolarea constructiilor si a altor structuri, cu garantarea protectiei mediului;

- realizarea analizelor de apa freatica, apa de suprafata, sol;

- nivelarea tuturor suprafeŃelor de teren;



73

- aplicarea unui strat de sol superficial, care să permită cantonarea vegetaŃiei

spontane şi revenirea la starea iniŃială.

Activitatile menŃionate vizează reconstructia ecologica a amplasamentului.

Pe perioada derulării lucrărilor de dezafectare se pot crea din nou condiŃii

pentru poluarea factorilor de mediu, în mod identic cu aspectele discutate la

paragraful A.

În condiŃiile respectării tuturor normelor de protecŃie a factorilor de mediu, în perioada

desfăşurării lucrărilor de dezafectare posibilitatea poluării apei, solului, subsolului este

minimă.

Va fi afectată în mică măsură calitatea aerului, datorită intensificării traficului şi

a lucrărilor propriu-zise de dezafectare.

În final suprafaŃa de teren, reconstruită din punct de vedere ecologic va putea

căpăta o altă destinaŃie.

8. Rezumat f ără caracter tehnic

Pentru creşterea găinilor de reproducŃie se va folosi sistemul intensiv de

creştere în baterii îmbunătăŃite, bazat pe cicluri tehnologice cu o durată de 58-63 de

săptămâni.

Principiul de functionare al halei de productie este: “Totul plin – Totul gol”.

Popularea se face cu gaini rase usoare la varsta de 16-18 saptamani. Ciclul de ouat

al gainilor este de 56-61 saptamani incepand cu saptamana 18 de viata.

La incheierea ciclului de ouat, gainile sunt livrate la un abator specializat pentru

sacrificare. Urmeaza perioada de “Vid Sanitar”, in care, timp de 2-3 saptamani, hala si

echipamentele sunt curatate si dezinfectate prin procedee mecanice si chimice.

Găinile sunt cazate în aşa numitele baterii de creştere, acestea fiind cuşti familiale de

60 de găini echipate cu toate accesoriile necesare pentru a menŃine bunăstarea

animală:

- 750 cm2 din suprafaŃă utilă pentru fiecare găină, din care 600 cm2 suprafaŃă

utilizabilă

- cuibar pentru ouat



74

- covoraş tip aşternut care să poată fi ciugulit şi zgâriat

- stinghii adecvate pentru odihnă care să asigure cel puŃin 15 cm/găină;

- jgheab de furajare care să poată fi folosit fără restricŃie 12 cm/pasăre

- adăpători tip picurători suficienŃi pentru întregul grup de păsări

- pentru a se facilita inspecŃia, introducerea şi depopularea găinilor, coridorul între

rândurile de baterii este de minimum 90 cm şi primul etaj se află la mai mult de 35 cm

faŃă de pardoseală

- ficare cuşcă este echipată cu dispozitiv de scurtare a ghearelor.

Furajul combinat este aprovizionat prin camioane şi depozitat pentru consumul

mai multor zile în silozurile metalice de furaj. În aceste silozuri furajul îşi menŃine

nealterate proprietăŃile, fiind închis etanş. Din siloz furajul este preluat de către

transportoare tip şnec până în hală unde la orele stabilite prin programul de calculator

se relizează furajarea găinilor. Lanturile din jgheaburile de furajare aduc în faŃa

găinilor cantitatea dorită de furaj. Adăparea se relizează printr-un sistem de tubulaturi

la nivelul cuştilor, echipate cu picurători speciale. Pasărea are acces oricând la

cantitatea dorită de apă fără restricŃie, picăturile risipite accidental fiind colectate în

cupe montate sub picurători, pentru a nu crea un mediu umed în hală.

În activităŃile de furajare/adăpare nu este nevoie de intervenŃie umană,

procesele sunt complet automatizate.

Ouăle depuse de găini în cuibarele speciale din cadrul cuştilor familiale cad pe

o bandă colectoare, de pe care sunt apoi transportate prin intermediul elevatoarelor

pe conveiorul de ouă care le aduce direct pe masa de sortare/ştampilare.

Benzile de ouă sunt echipate cu sisteme speciale de protecŃie a ouălor menite

să reducă la minim pierderile tehnologice. În fluxul de colectare a ouălor omul

intervine doar la punctele sortare/ambalare, care sunt efectuate semiautomat,

colectarea fiind complet automată.

DejecŃiile rezultate de la păsări sunt colectate de benzi din PVC montate sub

fiecare etaj. Pe aceste benzi dejecŃia este uscată prin intermediul sistemului de

uscare a dejecŃiilor. Acesta este format dintr-un amestecător de aer care preia aer

cald din hală, îl amestecă cu aer proaspăt de afară şi îl direcŃionează printr-un sistem



75

de tubulaturi spre benzile de dejecŃii de pe toate rândurile şi etajele pe toată lungimea

halei. Astfel dejecŃia este adusă la o umiditate de doar 35-40%, ceea ce elimină total

emisiile de amoniac şi mirosurile neplăcute. Benzile de dejecŃii sunt raclate la 5-7 zile,

dejecŃia cade pe o bandă transportoare care o duce direct în depozitul de stocare,

care are o autonomie de 6 luni.

După maturare, poate fi flosită ca fertilizant agricol şi este livrată beneficiarilor-

producători agricoli pentru a fi folosită ca ingrăşământ natural.

Stocarea şi livrarea se pot face şi în saci de plastic, dejecŃia fiind uscată.

Personalul fermei nu trebuie să manevreze dejecŃia decât la livrare, procesul de

uscare, evacuare şi stocare fiind complet automatizate.

VentilaŃia în hale este deasemenea complet computerizată, asigurându-se

temperatura, umiditatea şi aportul necesar de aer proaspăt cu ajutorul elementelor de

admisie aer şi a ventilatoarelor comandate de un calculator central. Aerul din hală şi

din jurul halei este menŃinut în permanenŃă proaspăt şi lipsit de miros sau praf.

InstalaŃia de iluminat este integrată în baterii, ea asigură o iluminare uniformă pe toată

înălŃimea bateriei şi intensitatea poate fi reglată în funcŃie de necesităŃi.

Vizitarea zilnică a halei se relizează cu ajutorul unor platforme speciale care circulă

pe jgheaburile de furaj ca pe un sistem de şine, astfel accesul la fiecare cuşcă în

parte se face fără efort.

Program de lucru va consta din:

- 7:00 h inspecŃia generală a păsărilor prin plimbare prin hală a muncitorilor de serviciu (şi

recoltarea cadavrelor, izolarea animalelor bolnave)

- furajare

- începerea recoltării ouălor de incubaŃie

- 10:00 inspecŃia efectuată de şeful de fermă în fiecarei hală

- analiza patologică a animalelor separate/bolnave, necropsia cadavrelor adunate

- recoltarea ouălor din cuibare automate

- recoltarea ouălor din aşternut

- ultima inspecŃie şi administrarea de adaosuri furajere

- inspecŃia zilnică a echipamentelor şi utilajelor de către şeful de fermă.

Date post:	12-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	4 times
Download:	0 times

Raport la studiu de impact asupra mediului- Înfiin Ńare ...arpmcj.anpm.ro/upload/21208_raport...

Documents