RAPORT LA STUDIU DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI …apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si...

S.C. S.M. CONSULTING S.R.L. BUCURESTI Str. Visana, Nr. 5, Bl. 43, sc. A, Et. 1, Ap. 7, sector 4, Nr. R.C. J 40/625/1997, Cod. Fiscal RO9133914, Tel.: 0744 84 56 32; 331 54 13; fax.: 331 52 62

RAPORT LA STUDIU DE IMPACT ASUPRA

MEDIULUI PENTRU PROIECTUL

“PARC EOLIAN ALFA CU 17 TURBINE IDENTICE”

Municipiul Tecuci, judetul Galati

BENEFICIAR: SC KELAVENT ALFA S.R.L.

SEPTEMBRIE 2011

2

Borderou

1. Informaţii generale 4 1.1. Titularul proiectului 4 1.2. Autorul atestat al studiului 4 1.3. Denumirea proiectului 4 1.4. Descrierea proiectului 4 1.4.1. Necesitate, scop, oportunitate 4 1.4.2. Baza legala 5 1.4.3. Descrierea etapelor proiectului 7 1.4.4. Durata de functionare 18 1.4.5. Informatii privind productia care se va realiza si a resurselor folosite in scopul producerii energiei 18 1.4.6. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice 18 1.4.7. Informatii despre poluantii fizici si biologici, care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa 19 1.4.7.1. Zgomotul 22 1.4.7.2. Interferentele electromagnetice 27 1.4.8. Alte tipuri de poluare fizica sau biologica 28 1.4.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea alegerii uneia din ele 28 1.4.9.1. Alternative de construire şi amplasament 28 1.4.9.2. Alternative acces amplasament 29 1.4.9.3. Alternative racordare la LEA 30 1.4.9.4. Alternativele tehnice ale Parcului eolian 30 1.4.9.5. Alternativele de construcţie-montaj 30 1.4.10. Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor pentru alternativele la proiect 31 1.4.11. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului 52 1.4.12. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta 53 2. Procese tehnologice 55 2.1. Procese tehnologice de productie 55 2.2. Activitati de dezafectare 63 2.2.1. Echipamente, instalatii, utilaje, cladiri ce urmeaza a fi dezafectate 63 2.2.2. Substante continute / stocate (incluiv azbest si PCB) 63 2.2.3. Tehnologia de dezafectare aferenta 63 2.2.4. Masuri, echipamente si conditii de protectie 63 3. Deseuri 63 3.1. Generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si reciclarea deseurilor 63 4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora 67 4.1. Apa 68 4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului 68 4.1.2. Alimentarea cu apa 68 4.1.3. Managementul apelor uzate 68 4.1.4. Prognozarea impactului 68 4.1.5. Masuri de diminuare a impactului 70 4.2. Aerul 71 4.2.1. Date generale 71

3

4.2.2. Surse si poluanti generate 75 4.2.3. Prognozarea poluarii aerului 77 4.2.4. Masuri de diminuare a impactului 78 4.3. Solul si subsolul 78 4.3.1. Date generale 78 4.3.2. Surse de poluare a solului si subsolului 79 4.3.3. Prognozarea impactului 80 4.3.4. Masuri de diminuare a impactului 81 4.4. Biodiversitate 81 4.4.1. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar 114 4.4.2. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung) 114 4.4.3. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar 115 4.4.4. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management 115 4.4.5. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor 116 4.4.6. Impactul proiectului asupra ariei naturale protejate si integritatii sitului 117 4.4.6.1. Impactul prognozat asupra habitatelor locale 119 4.4.6.2. Impactul prognozat asupra populaţiilor de plante şi animale 120 4.4.6.3. Impactul prognozat în asupra nevertebratelor 120 4.4.6.4. Impactul prognozat în asupra vertebratelor 121 4.4.6.5. Masuri de diminuare a impactului 132 4.5. Peisajul şi impactul visual 134 4.5.1. Impactul prognozat 134 4.5.2. Măsuri de diminuare a impactului 135 4.6. Mediul social şi economic 135 4.6.1. Impactul prognozat 138 4.6.2. Măsuri de diminuare a impactului 139 4.7. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural 139 4.8. Evaluarea impactului cumulativ asupra mediului generat de implementarea proiectului alaturi de cele opt parcuri eoliene (SC CUSTOMLINE ENERGY SRL, SC GRENERG SRL, SC CORNI EOLIAN SRL, SC BRIDGECONSTRUCT SRL IASI – in total 17 turbine) 139 5. Analiza alternativelor 139 6. Monitorizarea 144 6.1. Factorul de mediu apă 144 6.2. Factorul de mediu aer 144 6.3. Factor de mediu sol şi subsol 145 6.4. Factor de mediu biodiversitate 145 7. Situaţii de risc 146 8. Descrierea dificultăţilor 150 9. Rezumat fara caracter tehnic 150 9.1. Descrierea activitatii 152 9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului 152 9.3. Impactul prognozat asupra mediului 153 9.4. Descrierea zonei în care se resimte impactul 155 9.5 Măsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu 155

4

CONTINUTUL-CADRU AL MEMORIULUI

DE PREZENTARE

1. Informatii generale

1.1. Titularul proiectului:

SC KELAVENT ALFA SRL, cu sediul in str. Ipotesti, nr. 7, ap. 1, sector 4,

Bucuresti, reprezentata prin D-ul Michael LASSAGER

1.2. Autorul atestat al studiului:

STRAINESCU ELENA, reprezentant al S.C. S.M. CONSULTING S.R.L.,

str. Visana nr. 5, bl. 43, et 1, ap. 7, telefon 0744845632, fax 3315262

1.3. Denumirea proiectului: PARC EOLIAN ALFA CU 17 TURBINE IDENTICE

1.4. Descrierea proiectului

1.4.1. Necesitate, scop, oportunitate

Scopul proiectului consta in construirea a 17 turbine eoliene cu capacitatea de 1.8-

2.0 MW/turbina.

Directiva 2001/77/EC privind promovarea energiei electrice produsa din surse

regenerabile pe piata unica de energie si legislatia romaneasca de referinta fixeaza

urmatoarele titluri indicative:

- stabilirea unei cote tinta privind consumul de energie electrica produsa din surse

regenerabile de energie, in mod diferentiat de la o tara la alta;

- adoptarea de proceduri adecvate pentru finantarea investitiilor in sectorul

surselor regenerabile de energie;

- simplificarea si adecvarea procedurilor administrative de implementare a

proiectelor de valorificare a surselor regenerabile de energie.

Un alt obiectiv este acela de a reduce emisia de noxe în atmosferă, cum ar fi CO2,

SO2 şi NOx prin înlocuirea unei părţi din energia electrică produsă de termocentrale. Prin

aceasta România va putea să-şi atingă angajamentele asumate prin Contractul de Kioto.

5

Proiectul de realizare a PARCULUI EOLIAN este în deplină concordanţă cu

politica de promovare a energiei din resurse regenerabile notificată prin H.G. 443/2003;

H.G. 1892/2004, care stabileşte sistemul de promovare a producerii energiei din surse

regenerabile şi de asemenea Ordinul ANRE Nr. 39 din 13 decembrie 2006 privind

Regulamentul pentru calificarea producţiei prioritare de energie electrică din surse

regenerabile.

Poluarea aerului continuă să fie o problemă, mai ales în centrele urbane. Plecand

de la premiza cresterii concentraţiei gazelor cu efect de seră în atmosferă echivalentă cu

dublarea concentraţiei de CO2, fenomen prevăzut pentru începutul secolului 21, se

estimează că se va produce o încălzire depăşind de 4-5 ori limitele variabilităţii naturale.

În aceste condiţii se impun câteva obiective majore care duc la reducerea poluării

aerului, cum ar fi:

- promovarea conservării energiei;

- economisirea energiei în industrie;

- economisirea energiei menajere;

- creşterea gradului de utilizare a tehnologiilor curate;

- imbunătăţirea calităţii aerului urban prin înlocuirea cărbunelui şi a combustibililor

fosili grei (păcură) utilizaţi în centralele termoelectrice;

- controlul surselor staţionare de emisie a NOx;

- reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră prin creşterea eficienţei utilizării

energiei şi a proceselor tehnologice.

1.4.2. Baza legala

Din punct de vedere juridic, terenul pe care se doreste realizarea Parcului eolian

este in folosinta SC KELAVENT ALFA SRL, conform urmatoarelor contracte de

inchiriere:

- terenul nr. 1 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T2 – contract de inchiriere

autentificat sub nr. 4341 din 03.12.2009;


6






- terenul nr. 5 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T11 – contract de

inchiriere autentificat sub nr. 4242 din 24.11.2009;
























inchiriere autentificat sub nr. 402 din 02.02.2010.

Suprafata totala de teren inchiriata este de cca. 90000 mp, si face parte dintr-un

teren cu suprafata de 133,94 ha si are folosinta de teren agricol.

7

1.4.3. Descrierea etapelor proiectului

Proiectul „Amenajare Parc eolian” compus din 17 turbine eoliene identice de

producere a energiei electrice amenajat în extravilanulul Municipiului Tecuci, judetul

Galati, propune realizarea următoarelor obiective:

- amplasare 17 turbine eoliene cu putere maximă 2 MW/turbină in limita ATR de

maxim 34 MW;

- constructii suport pentru realizarea parcului eolian.

Din cadrul-suport al parcului, construcţiile vor ocupa următoarele suprafeţe:

- fundaţii turbine – 4386 mp (258 mp pentru o turbină cu fundaţia aferentă) din

care suprafata ocupata definitiv 476 mp (28 mp /turbina inelul suprateran);

- platforme de montaj – 25636 mp (1508 mp – suprafaţa ocupată de o platformă);

- drumuri de acces la turbine – 14300 mp;

- componente electrice - 306 mp (post de transformare (18 mp) care se

amplaseaza la o distanta de 5 m de fiecare turbina eoliana, intr-o cabina de unde energia

electrica este transportata la statia de conexiuni care face legatura cu linia de inalta

8

tensiune) ;

- traseu conexiune LEA pe distanta de cca. 7 km la statia electrică 110 kV Tecuci.

Pentru organizarea de santier (depozit materiale + baraca + WC ecologic + parc

auto) se va rezerva o suprafata de 300 - 350 mp, din care depozitul de materiale va

ocupa o suprafata de 140 mp, iar parcul de masini si utilaje (elefant si betoniera sau

pentru macara) o suprafata de 100 mp. Acestea se vor amplasa pe o platforma realizata

din pietris.

Etapele propuse în realizarea proiectului propus prin plan sunt realizate

cronologic astfel:

Etapa I – Lucrări de construcţii, pentru obiectivele propuse:

- delimitarea zonelor de lucru, in conformitate cu etapele de executie si cu

planurile de situatie intocmite de proiectant;

- realizarea organizarii de santier;

- realizarea de lucrari de reabilitare a drumurilor de exploatare agricola existente

cat si a drumurilor de acces in interiorul parcelelor, pentru a permite accesul utilajelor;

- realizarea platformelor de montaj ;

- realizarea fundatiilor turbinelor eoliene.

Etapa a II - a – Lucrări de montaj şi electro ce cuprind:

- construirea/montarea turbinelor;

- realizarea posturilor de transformare aferente fiecărei turbine;

- realizarea conexiunilor turbinelor eoliene la posturile de transformare;

- realizarea conexiunii la statia electrica 110 kV Tecuci.

Etapa a III - a – Funcţionare:

- probe tehnologice si punerea în funcţiune a proiectului.

- management şi întreţinere.

9

Etapa I - Lucrări de construcţii

Lucrările efectuate pentru amenajarea amplasamentului, fundaţiilor, platformelor

de operare presupun realizarea unei etape de organizare de şantier ce cuprind:

- amenajare perimetru construcţii, transport utilaje şi echipamente ale

antreprenorului care să-i permită satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi calitate precum şi

cele privind controlul execuţiei;

- aprovizionare cu materiale, instalaţii şi dispozitive, necesare execuţiei în

conformitate cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare.

Organizarea de şantier va presupune intervenţia cu utilaje de construcţie într-un

număr limitat de locaţii, astfel încât să se respecte ordinea operaţiunilor (delimitare,

trasare, excavare, pregătire cofraje, turnare beton, aducerea terenului la cota + 0,00,

montaj, probe) şi să se scurteze la minim timpul de execuţie.

În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la:

- stabilirea baracamentelor;

- modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor;

- modul de depozitare al materialelor folosite;

- numărul de utilaje de construcţie necesar;

- instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.

Lucrările de construcţii/montaj se vor derula după marcarea şi delimitarea pe teren

a amplasamentului destinat realizării proiectului, în conformitate cu etapele de execuţie şi

cu planurile de situaţie executate de proiectant. Astfel zonele în care se lucrează vor fi

împrejmuite corespunzător pentru a se evita accesul direct al persoanelor străine pe

şantier. Împrejmuirea este realizată cu stâlpi metalici verticali, înfipţi în teren pentru a

garanta o perfectă stabilitate la acţiunea vântului, cu bare dispuse orizontal şi

împrejmuire metalică semnalizată cu benzi colorate şi reflectorizante.

Faza preliminară lucrărilor de construcţie fundaţii şi montaj a turbinelor eoliene,

presupune realizarea unei zone de depozitare, în zona centrală a parcului eolian, astfel

10

încât să faciliteze accesul rapid la punctele de lucru, aceasta zonă va depozita materiale

şi va fi utilizată şi ca zonă de parcare pentru utilajele ce deservesc organizarea de

şantier.

Componentele turbinelor vor fi descarcate intr-unul din porturile de la Dunăre,

Tulcea sau Brăila şi transportate către locaţia Parcului Eolian Tecuci cu mijloace de

transport speciale.

Materialele şi echipamentele vor fi aduse pe amplasament folosind infrastructura

rutieră existentă din zonă respectiv DJ 252 H care leaga oraşul Tecuci de localitatea

Furceni.

Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt atat drumuri de exploatare

agricola existente care vor fi reabilitate astfel incat sa suporte sarcini mari de transport,

cât şi drumuri noi care in perioada de constructie vor fi utilizate pentru transportul

echipamentelor si materialelor, iar in perioada de exploatare a centralei electrice eoliene

la operatiuni de intretinere, reparatii şi acces la turbinele electrice.

Reabilitarea drumurilor de exploatare existente va consta in nivelarea,

compactarea şi pietruirea lor. Drumurile de acces propuse vor fi construite tinand cont de

topografia zonei, structura solurilor, investigatiile geotehnice. O parte din aceste drumuri,

sunt deja pietruite, ele deservind fermele agricole din zonă.

Pentru a permite accesul materialelor, utilajelor si pentru a suporta sarcini mari de

transport, drumurile de acces trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

- latimea maxima de 5 m a benzii de rulare in linie dreapta;

- inclinare longitudinala maxim 7-8º;

- inclinarea laterala maxim 2 º;

- masa maxima suportata de 15 t/osie;

- presiunea maxima suportata de axul drumului sa fie de minimum 200 kN/mp;

- raza de curbura 25 m;

- compozitia constructiva a drumului de acces trebuie sa permita o drenare

11

eficienta a apelor pluviale catre rigole;

- sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces trebuie să asigure drenajul

apelor către zonele libere.

Suprafata totala a drumurilor de acces noi si modernizate este de 14300 mp.

Platformele de montaj a turbinelor eoliene sunt proiectate si construite sa reziste

la solicitari si presiuni mari suportand macarale de mare tonaj.

Platformele de montaj trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

- inclinarea maxima laterala si longitudinala a platformei trebuie sa fie de maxim

2º;

- platforma trebuie sa reziste la presiuni exercitate de minimum 200 kN/mp;

- inclinarea laterala a peretilor platformei trebuie sa fie de maxim 45 º;

- diferenta inaltimii dintre platforma si fundatia turbinei nu trebuie sa depaseasca

5 m;

- zona de livrare echipamente trebuie sa fie adiacenta platformei de montaj, fiind

in zona de operare a bratului macaralei.

Platformele de montaj nu sunt constructii permanente fiind utilizate doar la

asamblarea turbinelor eoliene.

Suprafata totala a platformelor de montaj este de 25636 mp.

Zona de livrare echipamente este adiacentă platformei fiind situată în raza de

operare a braţului macaralei.

Topografia zonei, suprafaţa terenului, caracteristicile solului, direcţia drumurilor de

exploatare sunt factori ce influenţează proiectarea căilor de acces şi implicit a

platformelor de operare a macaralei. Platformele de operare şi căile de acces sunt

proiectate şi construite în special să reziste la solicitări şi presiuni deosebite suportând în

special masele utilajelor, a camioanelor de transport utilaje şi echipamente, macarale de

mare tonaj.

Suprafeţele proiectate suportă presiuni extreme în ceea ce priveşte asamblarea şi

12

ridicarea componentelor turbinei eoliene, masa totală poate ajunge până la 100 t.

Fundatii

Realizarea fundaţiilor din beton armat va avea caracteristicile în funcţie de

structura litologică a terenului din amplasament. Fundaţia pentru turn va fi executată în

funcţie de solicitările statice şi dinamice suferite de turn, acest lucru depinzând de clasa

de vânt în care se încadrează locaţia; de asemenea fundaţia va fi dimensionată în funcţie

de geologia terenului şi factorii caracteristici zonei. Întreg ansamblul se montează pe o

fundaţie circulara cu diametrul de 5.5 m din beton armat cu bare de oţel-beton PC52,

adâncimea de fundare fiind de 1,650 m sub nivelul initial. Fundatia consta dintr-o fundatie

placa si un montant de 0,55 m inaltime si diametrul de 4,20 m.

Stratul de umplutura se realizeaza in jurul pilonului astfel incat sa se asigure forma

initiala a terenului, ramanand vizibil numai pilonul, si un trotuar de 1 m latime in jurul

acestuia.

Dupa realizarea montajului platforma de fundatie se acopera cu strat de pamant

vegetal pe care se vor reface textura vegetatiei intr-o maniera cat mai apropiata cu modul

in care aceasta vegetatie exista natural in zona. Astfel, suprafata de teren ocupata

definitive de o turbina eoliana este de 28 mp; pentru 17 turbine rezulta o suprafata de

476 mp.

Dupa finalizarea turnarii fundatiei aceasta se compacteaza cu argila si se acopera

cu un strat de sol vegetal pana la baza inferioara a fundatiei.

Etapa II – Lucrări de montaj şi electrotehnice

În această etapă lucrările de montaj şi punere în funcţiune cuprind operaţiile:

- asamblarea şi amplasarea turbinelor eoliene;

- montajul sistemelor electrice aferente;

- conectarea sistemelor de automatizare.

Furnizarea componentelor turbinelor va fi programată astfel încât ele vor fi

instalate în fiecare locaţie fără o depozitare preliminară pe amplasament. Turnurile şi

13

turbinele vor fi asamblate pe fundaţia existentă cu ajutorul a unei macarale în

următoarele etape:

- amplasarea turnului pe fundaţie şi fixarea acestuia;

- montarea nacelei deasupra turnului;

- asamblarea rotorului (pale şi butuc) la nivelul solului;

- faza finală de asamblare a turbinei eoliene prin ridicarea pe poziţie a rotorului şi

montarea pe turn.

Amplasarea turnului – în cazul instalaţiilor pe ax orizontal, susţinerea e formată

din fragmente tubulare din oţel cu înălţime maximă de 105 m şi care constau în 3-5

module asamblabile, care au un interior reticular din oţel, diametrul turnului având la

bază maxim 4,5 m.

Amplasarea nacelei - componentă alcătuită din generator, convertor, sisteme

anexe, care transformă energia eoliană în energie electrică. Carcasa exterioară este

fabricată din fibră de sticlă armată; nacela este montată pe turn, într-un mod ce permite

rotirea acesteia în jurul axei (180°), pentru captarea energiei vântului în funcţie de

direcţia acestuia. Rotaţia nacelei se realizează cu ajutorul unor motoare electrice; nacela

este prevăzută cu un sistem de menţinere a poziţiei-respectiv un sistem de

frânare/blocare hidraulic.

Montajul rotorului ce este alcătuit din trei pale rotorice cu unghiul palelor variabil

şi controlat automat; palele sunt realizate din fibră de sticlă armată; sensul de rotaţie este

cel al acelor de ceasornic; diametrul rotorului fiind de 90 m; lungime pală 45 m înălţimea

totală a instalaţiei turn şi pală în poziţie verticală maxim 150 m.

Montarea generatorului - generatorul este de tip asincron cu o tensiune de ieşire

de 690 V şi o putere variabila până la 2 MW în funcţie de viteza vântului. De la generator

coboară un conductor de cupru până la transformatorul ridicător de tensiune de la 690V

la 20 KV. Transformatorul şi legătura cu turbina sunt echipamente furnizate de

producător.

14

Asamblarea dispozitivul de frânare - dispozitiv de siguranţă ce se montează pe

arborele de turaţie ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric.

Viteza de rotaţie a turbinei este menţinută constantă prin reglarea unghiului de

înclinare a paletelor în funcţie de viteza vântului şi nu prin frânarea arborelui secundar al

turbinei. Dispozitivul de frânare este utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare

al unghiului de înclinare a paletelor nu funcţionează corect, sau pentru frânarea completă

a turbinei în cazul în care se efectuează operaţii de întreţinere sau reparaţii.

Montajul dispozitivelor de măsură şi control:

Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după

direcţia vântului. La schimbarea direcţiei vântului, girueta comandă automat intrarea în

funcţiune a sistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse,

nacela este rotită automat după direcţia vântului cu ajutorul giruetei, fără a fi necesară

prezenţa unui sistem suplimentar de pivotare.

Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat

este montat pe nacelă şi comandă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului

depăşeşte 3…4 m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte

25m/s.

Sistemul de control automat al turbinei este asigurat PLC (programmable logic

conroller) ce analizează datele de la senzorii de stare ai turbinei şi datele meteorologice

şi generează semnale de control. Sistemul de măsurare al vitezei şi direcţiei vântului este

format din 2 anemometre.

Sistemul de control al fiecărei turbine este echipat cu componente (hardware şi

software) pentru monitorizarea datelor la distanţă. Toate datele şi semnalele sunt

transmise printr-o conexiune la un browser de Internet. Acest fapt face posibilă

monitorizarea datelor la fel de uşoară ca prin intermediul unei telecomenzi active la

distanţă (precum închiderea şi deschiderea).

15

1. racitor ulei 2. racire apa pentru generator 3. transformator 4. senzor electronic 5. VMP – controller 6. sistem macara de intindere 7. generator OptiSpeed 8. disc cuplare 9. cablu cuplare 10. cutie viteza 11. mecanism franare 12. suport mecanism 13. lagar pale 14. pale 15. cilindru „pitch” 16. controller busca 17. controller Hub

Figura nr. 1 Descriere turbină eoliană

Realizarea conexiunii electrice

În funcţie de punctul de conexiune la reţeaua naţională de transport a energiei

electrice este necesară solicitarea unei autorizaţii la nivel naţional (ANRE), astfel soluţia

de racordare are vedere optimizarea pierderilor care apar în transformarea energiei de

medie tensiune în energie de înaltă tensiune, energia produsă în parcul eolian fiind

introdusă în sistemul energetic naţional. Energia produsă de cele 17 centrale eoliene, va

fi distribuită în sistemul energetic naţional, într-o staţie de transformare şi conexiuni

aparţinând Transelectrica SA (staţia de 110 kV Tecuci).

16

Legătura la medie tensiune – între generatorul turbinei şi transformatorul

ridicător de tensiune (substaţie de transformare) se va realiza o conexiune printr-un

conductor de cupru unipolar de secţiune adecvată puterii electrice de transport, cabluri

electrice îngropate la adâncime minimă cuprinsă între 1 şi 1,2 m, ce vor fi postate pe cât

posibil în spaţiul existent şi pe zona drumurilor de acces astfel încât să reducă la

minimum dimensiunile reţelei.

Staţia electrică – staţia de transformare 110 kV subdivizată în aria de competenţă

a constructorului parcului eolian este aria dedicată transformării energiei de tensiune

medie în înaltă tensiune. Sistemul de legătura va fi constituit de un tablou de tip

industrial, pentru găzduirea aparaturilor pentru conectarea la liniile de 20 KV, provenite

de la turbinele eoliene, cu întrerupători dotaţi cu protecţie electronică de o înaltă

sensibilitate împotriva scurtcircuitului şi legăturii cu solul şi un tablou în aer liber constituit

din aparaturi, (secţionatori, întrerupători). Punctele de transformare se vor racorda la

staţia de transformare Tecuci printr-o legatura LEA pe o distanţa de cca. 7 km.

Tabelul nr. 1 – Graficul desfasurarii lucrarilor de constructie-montaj

Perioada (luni) Activitate

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Mobilizare si stabiliment al

amplasamentului

Amenajarea zonelor temporare de

transport si depozitare

Constructia fundatiilor si retelei electrice

transformare/transport

Montajul/amplasarea turbinelor eoliene

Realizarea conexiunilor si

punerea in functiune

17

Etapa a III-a – Funcţionarea parcului eolian

Turbinele eoliene care vor fi instalate în cadrul Parcului Eolian, aşa cum a fost

prezentat mai înainte au principiul de funcţionare similar cu cel al morilor de vânt, rotorul

acestora fiind prevăzut cu trei pale având profil aerodinamic, cu ax orizontal, fiind astfel

mai puţin supuse unor solicitări mecanice importante şi având costuri mai scăzute.

Dispunerea turbinei eoliene se va face în amonte, aceasta fiind cea mai utilizată,

deoarece este simplă şi dă cele mai bune rezultate pentru puteri mari: nu are suprafeţe

de direcţionare, eforturile de manevrare sunt mai reduse şi are o stabilitate mai bună.

Turbinele eolienele montate în amonte mai prezintă un avantaj, respectiv vântul

suflă pe faţa palelor, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, după direcţia

vântului. Acest tip de turbină eoliană cu axul orizontal şi rotorul tip elice, prezintă cel mai

ridicat interes pentru producerea de energie electrică la scară industrială.

Turbina eoliană utilizează energia cinetică a vântului pentru a antrena arborele

rotorului, aceasta este transformată în energie mecanică, care la rândul ei este

transformată în energie electrică de către generatorul cuplat mecanic la aceasta.

Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, dacă turbina şi generatorul au viteze

de acelaşi ordin de mărime, fie se poate realiza prin intermediul unui multiplicator de

viteză.

Energia obţinută astfel, poate fi gestionată în mai multe moduri cum ar fi: stocată

în acumulatori, fie este distribuită prin intermediul unei reţele electrice, fie sunt alimentate

sarcini izolate. Sistemele eoliene de conversie au şi pierderi. (ale generatorului şi ale

eventualelor sisteme de conversie), astfel, se poate menţiona un randament de ordinul a

89 - 95 %.

Operarea şi întreţinerea parcului eolian este asigurată în perioada de garanţie a

echipamentelor de către producător, acesta asigurând servicii de întreţinere şi reparaţii

conform programului:

18

Tabelul nr. 2 – Perioada activitatilor desfasurate in cadrul proiectului

Perioada Activitati desfasurate

Lunar Verificări şi monitorizarea turbinelor eoliene şi a infrastructurii amplasamentului incluzând echipamentul de control, sistemul electric de transformare şi transport.

Semestrial Sistemul de lubrifiere şi hidraulic. Inspecţia mecanismelor de frânare, nivel de ulei, filtre. Colectarea şi managementul deşeurilor rezultate.

Annual Examinări ale subansamblelor turbinei: pale, rotor, componente. 5 ani Service complet al componentelor turbinei, lucrări anticoroziune.

La cerere Monitorizare a factorilor de mediu, biodiversitate.

1.4.4. Durata de functionare

Perioada de funcţionare a parcului eolian este estimată la 20 de ani, reprezentand

de altfel durata medie de funcţionare a turbinelor eoliene furnizate de producător.

1.4.5. Informatii privind productia care se va realiza si a resurselor

folosite in scopul producerii energiei

Obiectivul este destinat productiei de energie electrica, resursa folosita fiind

energia eoliana. Productie energie electrica estimata a se obtine este de aproximativ

140000 MWh.

1.4.6. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

Tabelul nr. 3

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau a preparatelor chimice*)

Denumirea materiei prime, a

substanţei sau a

preparatului chimic

Cantitatea anuală/ existentă

în stoc

(litri) Categorie-

Periculoase/ Nepericuloase

(P/N)

Periculozitate**) Fraze de risc*)

Ulei hidraulic 765 P

Ulei de transmisie 6120 P

Poate provoca efecte

adverse pe termen lung asupra

mediului acvatic

R53, S23, S51

Uleiul se schimba de doua ori/an, de catre firme specializate in domeniu, cu care

administratorul parcului eolian va incheia un contract de service si intretinere.

19

1.4.7. Informatii despre poluantii fizici si biologici, care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa Tabelul nr. 4

Poluare calculata produsa de activitate si de eliminare /reducere

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea in

considerare a poluarii de fond

Tip

ul p

olu

ari

i

Sursa de poluare

Numarul surselor de poluare

Po

luare

ma

xim

a p

erm

isa (

lim

ita

m

axim

a a

dm

isa p

en

tru

om

zi

med

iu)

Poluarea de fond

Pe z

on

a o

bie

cti

vu

lui

Pe zone de protectie/restrictie

aferente obiectivului,

conform legislatiei in vigoare Fara

masuri de eliminare/reducere a poluarii

Cu implementare

a masurilor de

eliminare/reducere a poluarii

Masuri de eliminare/reducere a

poluarii

Perioada de constructie Traficul rutier

(utilaje si autovehicule de transport)

emisii specifice

activitatilor de transport,

particule de praf

Functie de

numarul utilajelor si autovehiculelor care vor fi utilizate

in cadrul organizarii de

santier

CMA STAS

12574-87

-

Verificarea periodica a starii tehnice a utilajelor aflate in

dotare

Pol

uare

a at

mos

feric

a

Transportul si descarcarea materialelor (pulberi, COV)

CMA STAS

12574-87

-

Praf antrenat de curentii atmosferici in

zonele vecine

Acoperirea materialelor in

timpul transportului

20

Depozitarea necontrolata a

materiilor prime si

materialelor, a deseurilor generate

Ord.

MAPPM 756/1997

-

Respectarea conditiilor impuse in urma organizarii

de santier, amenajarea depozitelor specifice fiecarui tip de material, amenajarea

unei platforme betonate pentru operatiunile de incarcare-descarcare

Pol

uare

a so

lulu

i

Scurgeri de produse petroliere

Functie de starea tehnica a utilajelor

si masinilor

MAPPM 756/1997

-

Utilizarea unor utilaje cu revizia tehnica realizata in

mod regulat. Schimburile de ulei se vor realiza de catre

persoane instruite/autorizate

Pol

uare

a fo

nica

Functionarea utilajelor

Functie de numarul utilajelor utilizate in cadrul

organizarii de santier

STAS 10009/88

Monitorizarea nivelului de

zgomot

Evacuarea necontrolata a

apelor menajere

In cazul aparitiei unor poluari

accidentale in perioada

organizarii de santier

NTPA

002/2002

Mentinerea intr-o stare buna de functionare a sistemului de colectare a apelor uzate

menajere (toalete ecologice)

Pol

uare

a ap

ei

Acumulari de ape pluviale

In functie de nivelul

precipitatiilor

Mentinerea/intretinerea rigolelor pentru dirijarea

apelor pluviale catre exteriorul amplasamentului

Perioada de functionare

Pol

uare

a so

lulu

i

Depozitarea necontrolata a

deseurilor rezultate in

urma intretinerii turbinelor eoliene

MAPPM 756/1997

Respectarea conditiilor impuse in timpul functionarii

instalatiei, amenajarea depozitelor specifice fiecarui tip de material, amenajarea

unei platforme betonate pentru operatiunile de incarcare-descarcare

21

Pol

uare

a fo

nica

Functionarea turbinelor eoliene

Functie de numarul turbinelor utilizate in cadrul parcului eolian

STAS 10009/88

Monitorizarea nivelului de zgomot produs de catre

utilaje la limita amplasamentului

22

1.4.7.1. Zgomotul

� in timpul lucrarilor de constructie

Activităţile de construcţie a Parcului eolian, sunt lucrări de construcţii montaj şi

sunt producătoare de zgomote şi vibraţii.

Măsurătorile de zgomot se realizează de regula ţinând cont de trei niveluri de

observare :

- zgomot la sursa ;

- zgomot în câmp apropiat ;

- zgomot în câmp îndepărtat.

Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi :

condiţiile meteorologice, efectul de sol, absorbtia în aer, topografia terenului, vegetaţia

etc.

In general, utilajele folosite in mod frecvent intr-un santier au urmatoarele puteri

acustice asociate:

Nr. crt.

Utilajul Puterea acustica asociata (Lw)

1. Buldozere 110 2. Vole 112 3. Excavatoare 117 4. Compactoare 105 5. Finisoare 115 6. Basculante 107

Generarea de vibraţii este favorizată de calitatea căilor de acces din zonă.

Pe baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se estimează că în

şantier vor exista nivele de zgomot de până la 100 dB (A) pentru anumite intervale de

timp.

Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în domeniul zgomotului şi ţinând

seama de diminuările cu distanţa, efectul solului, intervale de lucru mai mici decât

perioada de referinţă (o zi) se apreciază că începând de la distanţa de 100 m fata de

şantier se vor inregistra niveluri echivalente de zgomot inferioare valorii de 50 dB (A).

23

In vederea reducerii nivelului de zgomot si vibratii beneficiarul investitiei va trebui

să impună constructorului să nu foloseasca utilaje cu grad avansat de uzură care pot

emite pe lângă zgomote la niveluri mai inalte si alte noxe.

� in timpul functionarii parcului eolian

Emisiile sonore sunt una dintre principalele cauze ale poluarii mediului, prin

poluarea sonora desi zgomotul chiar si in aceste conditii poate fi considerat o problema

secundara.

Este interesant de subliniat ca nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine eoliene

este in general cam acelasi. Datorita faptului ca marii constructori de turbine au optimizat

constructia acestora gratie noilor conceptii tehnologice (de exemplu pale cu extremitati

mult mai silentioase) pentru cresterea vitezei tangentiale in extremitatea palelor,

respectiv a cresterii randamentului instalatiei de obtinere a electricitatii.

Cartea tehnica a turbinei Vestas V90-1.8-2.0 MW indica un nivel maxim de zgomot

de 95.1 dB la inaltimea de 10 m pentru o viteza a vantului de 4 m/s si 103.3 dB la 10 m in

cazul rularii la puterea nominala (viteza de peste 10 m/s).

Sistemul OptiSpeed reduce substantial emisia de zgomot deoarece regleaza

viteza rotorului functie de conditiile existente ale vantului.

Nici un loc nu este niciodata complet linistit. Pasarile si activitatile umane emit

sunete, si la viteze ale vantului de 4-7 m/s si sunetul provenit de la tufisuri, arbori, etc. vor

masca gradual orice sunet potential de la turbine.

In acest caz este extrem de dificil de masurat sunetul provenit de la turbinele

eoliene cu acuratete. La viteze ale vantului in jurul valorii de 8 m/s si peste, in general

devine o problema nesemnificativa in dezbaterea problemei emisiilor de sunet a

turbinelor eoliene, deoarece sunetul ambiental va masca in general complet orice sunet

de turbina.

Reflectiile sunetului sau absorbtia de catre suprafata solului sau cladirilor poate

determina perceptia sunetului diferita in locatii diferite. In general, se percep sunete

24

foarte slabe dinspre turbine.

De cand s-a facut distinctia dintre sunete si zgomote, ca este un fenomen de

psihologie, nu este usor de facut un simplu si universal model satisfacator de fenomene

sonore. De fapt, un studiu recent intocmit de Institutul de Cercetare Danish DK Teknik

pare sa indice faptul ca perceperea oamenilor asupra zgomotului provenit de la turbine

eoliene este mai de graba guvernata de atitudinea lor fata de sursa sunetului, decat

sunetul real.

Autoritatile din toata lumea folosesc asa-zisa scala dB(A) sau decibeli (A) pentru a

cuantifica masuratorile sunetului.

In figura alaturata sunt indicate Presiunea sunetului si Nivelul presiunii sunetului.

Sunt realizate comparatii cu zgomote intalnite in diverse situatii, pentru a intelege

mai bine valorile acestei scari. Scala dB(A) masoara intensitatea sunetului cu frecvente

25

diferite auzibile, folosind apoi o schema cu relatarea faptului ca urechea umana are o

sensibilitate diferita pentru fiecare frecventa a sunetului.

In general, auzim mai bine sunetele de frecventa medie decat pe cele de frecventa

ridicata sau mica. Sistemul dB(A) spune ca presiunea sunetului la frecventele cel mai

auzibile trebuie multiplicata cu numere mari in timp ce frecventele sunetelor mai putin

auzibile sunt multiplicate cu numere mici, dupa care totul este adunat pentru obtinerea

unui index.

Schema cantaririi (A) este folosita pentru sunete slabe, cum sunt cele produse de

turbinele eoliene. Exista alte scheme de cantarire a sunetelor puternice numite (B) si (C),

desi sunt putin folosite.

Scala dB este logaritmica, o scala relativa. Asta inseamna ca dubland presiunea

sunetului, indexul creste cu aproximativ 3. Un nivel al sunetului de 100 dB contine astfel

de 2 ori energia unui nivel de sunet de 97 dB. Motivul pentru masurarea sunetului in

acest fel este acela ca urechea noastra percepe sunetul mai de graba in termeni de

logaritmi ai presiunii sunetului, decat presiunea sunetului insasi.

Energia undelor sunetului va scade cu sfertul distantei de la sursa sunetului. Cu

alte cuvinte, daca te deplasezi 200 m de la turbina eoliana, nivelul sunetului va fi un sfert

din ce inseamna 100 m departare. Dublarea distantei va face nivelul dB sa scada la 6.

In practica, amortizarea sunetului si reflectia poate avea un rol intr-o anumita zona si

poate modifica rezultatele prezentate aici.

Unificarea sunetelor din mai multe surse

Daca avem 2 turbine eoliene in locul uneia singure, localizate la aceeasi distanta

de urechea umana, normal energia sunetului ce va ajunge la aceasta se va dubla.

Aceasta inseamna ca 2 turbine vor creste nivelul sunetului cu 3 dB (A). Patru turbine in

loc de una (la aceeasi distanta), va creste nivelul sunetului la 6. E nevoie de fapt de 10

turbine plasate la aceeasi distanta de urechea umana, in ordine pentru a observa

subiectiv faptul ca taria sunetului s-a dublat (nivelul a crescut cu 10 dB).

26

Informatii despre sunetele produse de turbinele eoliene in practica

In acord cu standardele internationale, producatorii, in general specifica un nivel

teoretic de decibeli pentru emisiile de sunet, presupunand ca origine un punct central,

desi in practica este produsa de intreaga suprafata a masinii si rotorului.

Presiunea sunetului astfel calculata este in jur de 96-101 dB pentru turbinele

eoliene moderne. Figura in sine este neinteresanta din moment ce nu exista un singur

punct in care poti sa experimentezi nivelul sunetului. Mai degraba este necesar pentru

predictia nivelului sunetului la diferite distante de turbinele eoliene.

Tonurile curate in general au fost eradicate complet la turbinele eoliene moderne.

Cu zece ani in urma centralele eoliene erau mult mai zgomotoase decat astazi.

S-au depus mari eforturi pentru a reduce nivelul de zgomot al centralelor eoliene, in

principal prin reproiectarea elicelor si a componentelor mecanice. Drept urmare nivelul de

zgomot al centralelor nu reprezinta o problema.

In conformitate cu studiile efectuate de Daniel J. Alberts, zgomotul turbinelor este

de doua tipuri: aerodinamic si mecanic. Sunetul aerodinamic este generat de trecerea

palelor prin aer. Puterea sunetului aerodinamic este determinat de relatia dintre viteza

palelor si viteza vantului.

In functie de modelul turbinei si de viteza vantului, zgomotul aerodynamic poate

semana cu un bazait, fasait, pulsatie si chiar ca un pocnet. Marea majoritate a

zgomotelor radiaza perpendicular pe directia de rotatie a palelor. Zgomotul de la doua

sau mai multe turbine se poate combina creand o oscilatie sau efectul de lovitura, efectul

„Wa-wa”.

Turbinele eoliene genereaza zgomote intr-o banda larga continand frecvente intre

20-3,600 Hz. Compozitia frecventelor variaza cu viteza vantului, puterea palelor, si viteza

palelor. O parte dintre turbine produc zgomote cu un inalt procent de sunete de joasa

frecventa la viteze mici ale vantului decat la viteze mari ale vantului.

Puterea are un rol foarte important in functionarea turbinelor, pentru a avea un

27

regim constant, turbina este programata sa aiba o rotatie constanta a palelor la o viteza

cat mai constanta posibila. Ajustarea schimba puterea zgomotului si frecventa

componentelor sale.

Zgomotul mecanic este generat de angrenajele interne ale turbinei. Utilitatea

scalei puterii sunetului este in mod normal folosita pentru prevenirea zgomotului mecanic

care provine din nacela si turn. Acest zgomot se intalneste des la turbinele mici datorita

proastei izolari fonice. Zgomotul mecanic poate sa contina sunete, tonuri disticte care pot

sa provoace iritari.

La viteze mai mari ale vantului, efectele, din punctul de vedere al zgomotului, sunt

si mai reduse pe masura cresterii zgomotului de fond.

Referitor la sunetele de frecventa joasa emise de turbinele pana in momentul de

fata, nu exista o evidenta stiintifica cu privire la nivelurile de sunet eoliene cu impact

asupra sanatatii oamenilor. Cu peste 68,000 turbine eoliene aflate in functiune in lume,

unele dintre ele vechi de peste 20 ani, au existat multe oportunitati pentru identificarea

unei imbolnaviri; nu a existat nici o dovada despre natura cancerigena a acestei

tehnologii.

Amplasarea parcului eolian la o distanta de aproximativ 550 m fata de casele din

satul Ivrinezul Mic conduce la incadrarea in limitele admisibile ale nivelului de zgomot,

sub 45 dB(A). Pentru respectarea nivelului de zgomot admis, distanta minima la care

poate fi amplasata o turbina eoliana fata de zona rezidentiala este de 500 m.

Turbinele eoliene nu produc vibratii in timpul functionarii. 1.4.7.2. Interferentele electromagnetice

Toate structurile mari, mobile pot produce interferente electromagnetice.

Centralele eoliene pot cauza aceste interferente prin reflectarea semnalelor

electromagnetice de palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atat semnalul

direct cat si cel reflectat.

Interferenta se produce deoarece semnalul reflectat este intarziat din doua motive:

28

datorita efectului Doppler (datorat rotirii palelor) si datorita lungimii de unda a frecventelor

proprii ale turbinei.

Interferenta este mai puternica in cazul materialelor metalice si mai slaba in cazul

lemnului sau epoxi. Palele moderne sunt realizate dintr-un amestec de fibra de sticla si

materiale compozite si sunt partial transparente la undele electromagnetice.

Insa daca lungimea de unda a emitatorului este de patru ori mai mare decat

inaltimea totala a turbinei, frecventele de comunicatie nu sunt afectate semnificativ.

Pot fi afectate de interferenta electromagnetica semnalele pentru radio,

televiziune, comunicatia radio celulara folosite pentru comunicarea civila si militara, sau

alte sisteme de control ale traficului aerian sau naval.

Interferenta cu un numar mic de receptori de televiziune este o problema care prin

masuri tehnice nu foarte costisitoare, se poate rezolva usor. Spre exemplu, se pot folosi

mai multi transmitatori sau receptori directionati, sau se poate folosi tehnologia prin retea

de cablu.

1.4.8. Alte tipuri de poluare fizica sau biologica

Nu este cazul.

1.4.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si

indicarea alegerii uneia din ele

Proiectul propus a trecut prin etape succesive de evaluare din punct de vedere

tehnic. Astfel, au fost evaluate câteva alternative de amplasare a turbinelor, din care

prezentăm :

1.4.9.1. Alternative de construire şi amplasament

Analiza alternativelor de amplasare a Parcului eolin ia în considerare următoarele

elemente:

- producţia estimată de energie electrică, determinată de potenţialul eolian specific

fiecărui amplasament;

- impactul asupra fermelor din zona;

- impactul asupra principalilor factori de mediu;

29

- impactul asupra condiţiilor socio-economice.

De asemenea, la alegerea amplasamentului s-au avut in vedere si urmatorii

factori:

- existenţa în zonă a unui sistem de distribuţie şi transport al energiei electrice;

- teren liber, fără posibil impact asupra florei, faunei şi zonelor protejate;

- distanţă considerabilă fată de zonele locuite;

- accesul la infrastructura rutieră.

Proprietarul Parcului eolian a ales amplasamentul din extravilanul Municipiului

Tecuci, judetul Galati având în vedere condiţiile unui bun potenţial eolian pentru

producerea energiei electrice.

Se apreciaza ca realizarea Parcului eolian va aduce beneficii economice

importante zonei prin valoarea de investitie ce se va realiza, dar si prin aportul la

dezvoltarea zonei. Dezvoltarea economica poate fi marcata favorabil prin oferta de locuri

de munca pe perioada de executie a lucrarilor de construire si pe perioada de exploatare,

prin aparitia unor investitii noi atrase de prezenta dotarilor si a echiparii teritoriului.

Din punct de vedere constructiv, realizarea Parcului eolian în soluţia prezentată

impune lucrări importante de amenajare a terenului.

Din punctul de vedere al alternativelor privind poziţionarea turbinelor eoliene,

locaţia propusă este cea mai bună ţinându-se cont de potenţialul eolian.

1.4.9.2. Alternative acces amplasament

Accesul în zona se poate face din drumul ce face legatura intre Tecuci si

Cosmesti.

Accesul la platformele turbinelor eoliene se va face din drumul comunal, prin

drumul de exploatare agricolă existent ce deserveste fermele din zona. Acesta este

amenajat si pietruit. Caile de acces la turbine urmeaza sa se realizeze inainte de

montarea acestora.

30

Elementele principale supuse analizei pentru alegerea soluţiei optime la căile de

acces au fost:

- reducerea distantelor pe care se face amenajarea;

- reducerea riscului distrugerii echipamentelor;

- reducerea costurilor de amenajare a drumului;

- reducerea timpului parcurs pentru mijloacele care transportă echipamentele.

Legislaţia din România în domeniu arată că lucrările pentru amenajarea drumurilor

de acces constau in:

- decopertare strat superior, h = 30 cm de-a lungul unei lăţimi de 6,0 m;

- excavaţii/umplutură teren pentru a ajunge la înalţimea proiectată;

- compactare aşternut (terasament) minim, h = 15 cm grosime. 1.4.9.3. Alternative racordare la LEA

Pentru conectarea la Sistemul Energetic Naţional au fost realizate studii de soluţie

care cuprind numai fază de analiză a posibilităţilor de racordare.

Detalierea soluţiei de racordare se va realiza în conformitate cu legislaţia în

vigoare privind accesul utilizatorilor la reţelele electrice de utilitate publică.

1.4.9.4. Alternativele tehnice ale Parcului eolian sunt cele cu privire la:

- tipul de turbine eoliene care să fie instalate;

- configuraţia de aşezare în teren a turbinelor care să asigure un randament

maxim de producerea energiei electrice şi totodată să reducă impactul asupra factorilor

de mediu şi sociali;

- opţiunile oferite de producător pentru instalarea unor echipamente;

Tipul de turbine eoliene a fost ales de titularul pe baza performanţelor acestora

ţinând cont de condiţiile specifice de vânt din amplasament.

1.4.9.5. Alternativele de construcţie-montaj constau în realizarea lucrărilor în

etape succesive, fiecare etapă cuprinzând un anumit număr de turbine sau realizarea

Parcului într-o singură etapă. Analiza alternativelor de construcţie-montaj a avut în

31

vedere următoarele aspecte:

- generarea de zgomot în perioada de construcţii-montaj pentru zonele învecinate;

- ocuparea terenului şi impactul asupra vegetaţiei;

- impactul asupra peisajului pe o perioada de timp redusa;

- condiţii de realizare a proiectului din punct de vedere tehnic;

- situaţia administrativă a terenurilor.

În urma analizei ofertelor de turbine eoliene, beneficiarul a constatat că turbinele

de tip VERTAS V90-1.8/2.0 MW sunt mai avantajoase.

Astfel, se vor monta 17 turbine VERTAS V90-1.8/2.0 MW si câte un post de

transformare PT, care se amplaseaza la o distanta de 5 m de fiecare turbina eoliana, intr-

o cabina de unde energia electrica este transportata la statia de conexiuni care face

legatura cu linia de inalta tensiune.

Fiecare turbina eoliana este compusa dintru-un turn tubular cu diametru la baza

de 4,15 m, nacela care include generatorul, cutia de viteza, sistemul de comanda si

rotorul cu cele 3 pale, tot ansamblul montat pe o fundatie.

Zona poate deveni unul dintre parcurile de turbine eoliene si un producator

semnificativ de energie electrica din surse regenerabile nepoluante care sa valorifice

potentialul din aceasta zona.

Prezenta parcului de turbine eoliene pe amplasamentul studiat nu afecteaza in

vreun fel localitatile din zona, care se afla la o distanta de cca. 2 km.

1.4.10. Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor pentru

alternativele la proiect

Din punct de vedere geografic, amplasamentul viitorului Parc eolian este situat in

Municipiul Tecuci, judetul Galati.

Municipiul Tecuci se află asezat aproape de limita sudică a Colinelor Tutovei

(14 km), la contactul cu Piemontul Poiana-Nicoresti, ambele subunitati ale Podisului

Moldovei, la cofluenta râului Bârlad cu pâraul Tecuci, aproape de valea Siretului (10 km),

32

în cuprinsul câmpiei de terase care poartâ numele orasului, Câmpia Tecuciului.

Harta morfologica

Amplasamentul analizat este situat intr-o zona agricola. Terenurile apartin in mare

parte fermelor din zona si sunt cultivate cu porumb, floarea soarelui, grau, trifoi, lucerna,

mazare.

Turbinele ce vor alcatui viitorul Parc eolian se vor amplasa pe terenuri cu

suprafaţe cuprinse între 5000 şi 10000 mp, acestea însumând o suprafaţă de

cca. 90000 mp, aflată în folosinţa beneficiarului conform contractelor de închiriere

anexate, după cum urmează:









33



























34

Turbinele eoliene vor fi amplasate conform planului de situatie anexat, pe terenuri

inchiriate (conform contractelor anexate) cu suprafete cuprinse intre 5000 si 10000 mp,

fiind delimitate de urmatoarele vecinatati.

Limita perimetru Parc eolian

- amplasament turbina T2

- nord-est – drum de exploatare;

- nord-vest – teren proprietate privata Ozturk Manuela Ramona (restul de teren

neinchiriat);

- sud-vest – teren proprietate privata Ozturk Manuela Ramona (restul de teren

neinchiriat);

- sud-est – drum de exploatare.

Accesul pe teren se va face pe latura de sud-est din drumul de exploatare.

35

Stalpul turbinei va respecta urmatoarele retrageri:

- 8 m fata de limita de nord-est a terenului inchiriat;

- 11 m fata de limita de nord-vest a terenului inchiriat;

- 122 m fata de limita de sud-est a terenului inchiriat;

- 16 m fata de limita de sud-vest a terenului inchiriat.


- nord-est – teren proprietate privata Diaconita Tudorel (restul de teren

neinchiriat);

- nord-vest – teren proprietate privata Diaconita Tudorel (restul de teren

neinchiriat);

- sud-est – teren proprietate privata Diaconita Tudorel (restul de teren

neinchiriat);

- sud-vest – drum de exploatare.

36

Accesul pe teren se va face pe latura de nord-est din drumul de exploatare.








- nord-vest – teren proprietate privata Masgras Stefan (restul de teren

neinchiriat);

- sud-est – teren proprietate privata Masgras Stefan (restul de teren neinchiriat);

- sud-vest – teren proprietate privata Masgras Stefan (restul de teren

neinchiriat).

Accesul pe teren se va face pe latura de nord-vest din drumul de exploatare.

37







- nord – teren proprietate privata Capmare Valeriu (restul de teren neinchiriat);

- sud – teren proprietate privata Capmare Valeriu (restul de teren neinchiriat);

- est – drum de exploatare;

- vest – teren proprietate privata Capmare Valeriu (restul de teren neinchiriat).

Accesul pe teren se va face pe latura estica din drumul de exploatare.

38


- 16 m fata de limita nordica a terenului inchiriat;

- 11 m fata de limita sudica a terenului inchiriat;

- 512 m fata de limita estica a terenului inchiriat;

- 8 m fata de limita vestica a terenului inchiriat.


- nord – drum de exploatare;

- sud – teren proprietate privata Rusu Ionel (restul de teren neinchiriat);

- est – teren proprietate privata Rusu Ionel (restul de teren neinchiriat);

- vest – teren proprietate privata Rusu Ionel (restul de teren neinchiriat).

Accesul pe teren se va face pe latura nordica din drumul de exploatare.

39







- nord – teren proprietate privata Meja Constantin (restul de teren neinchiriat);

- sud – teren proprietate privata Meja Constantin (restul de teren neinchiriat);

- est – teren proprietate privata Rusu Ionel (restul de teren neinchiriat);

- vest – drum de exploatare.

Accesul pe teren se va face pe latura vestica din drumul de exploatare.

40







- nord-est – teren proprietate privata Alupoaiei-Iancu Maricel (restul de teren

neinchiriat);

- nord-vest – drum de exploatare;

- sud-est – teren proprietate privata Alupoaiei-Iancu Maricel (restul de teren

neinchiriat);

41

- sud-vest – teren proprietate privata Alupoaiei-Iancu Maricel (restul de teren

neinchiriat).

Accesul pe teren se va face pe latura de nord-vest din drumul de exploatare.







- nord-vest – teren proprietate privata Dumitru Gh. Liviu (restul de teren

neinchiriat);

- nord-est – teren proprietate privata Dumitru Gh. Liviu (restul de teren

neinchiriat);

42

- sud-est – teren proprietate privata Dumitru Gh. Liviu (restul de teren

neinchiriat);


Accesul pe teren se va face pe latura de sud-vest din drumul de exploatare.





- 123,35 m fata de limita de sud-vest a terenului inchiriat.


- nord-vest – teren proprietate privata Marin Aurel si Marin Elena (restul de

teren neinchiriat);

- nord-est – teren proprietate privata Marin Aurel si Marin Elena (restul de teren

neinchiriat);

43

- sud-est – teren proprietate privata Marin Aurel si Marin Elena (restul de teren

neinchiriat);


Accesul pe teren se va face pe latura de sud-est din drumul de exploatare.





- 155,33 m fata de limita de vest a terenului inchiriat.


- nord – teren proprietate privata Stoica Ilie (restul de teren neinchiriat);

- sud – drum de exploatare;

- est – teren proprietate privata Stoica Ilie (restul de teren neinchiriat);

- vest – teren proprietate privata Stoica Ilie (restul de teren neinchiriat).

44

Accesul pe teren se va face pe latura sudica din drumul de exploatare.








- nord-vest – teren proprietate privata Neamtu V. Georgeta (restul de teren

neinchiriat);

45

- sud-est – teren proprietate privata Neamtu V. Georgeta (restul de teren

neinchiriat);

- sud-vest – teren proprietate privata Neamtu V. Georgeta (restul de teren

neinchiriat).

Accesul pe teren se va face pe latura de nord-est din drumul de exploatare.







- nord – teren proprietate privata Alexandrescu Adriadna (restul de teren

neinchiriat);

46

- sud – teren proprietate privata Alexandrescu Adriadna (restul de teren

neinchiriat);

- est – teren proprietate privata Alexandrescu Adriadna (restul de teren

neinchiriat);









- nord-est – teren proprietate privata Manoliu Ionut Bogdan (restul de teren

neinchiriat);

47

- nord-vest – teren proprietate privata Manoliu Ionut Bogdan (restul de teren

neinchiriat);

- sud-est – teren proprietate privata Manoliu Ionut Bogdan (restul de teren

neinchiriat);


Accesul pe teren se va face pe latura de sud-vest din drumul de exploatare.








48

- nord-vest – teren proprietate privata Radu Iancu si Radu Ana (restul de teren

neinchiriat);

- sud-est – teren proprietate privata Radu Iancu si Radu Ana (restul de teren

neinchiriat);

- sud-vest – teren proprietate privata Radu Iancu si Radu Ana (restul de teren

neinchiriat).

Accesul pe teren se va face pe latura nord-estica din drumul de exploatare.






49


- nord – teren proprietate privata Demetriade Mihai-Dumitru, Alexandra Elena si

Ana (restul de teren neinchiriat);

- sud – teren proprietate privata Demetriade Mihai-Dumitru, Alexandra Elena si



- vest – teren proprietate privata Demetriade Mihai-Dumitru, Alexandra Elena si

Ana (restul de teren neinchiriat).







50


- nord – teren proprietate privata Demetriade Mihai-Dumitru, Alexandra Elena si


- sud – teren proprietate privata Demetriade Mihai-Dumitru, Alexandra Elena si



- vest – teren proprietate privata Demetriade Mihai-Dumitru, Alexandra Elena si

Ana (restul de teren neinchiriat).







51


- nord – teren proprietate privata Mrejeru George si Florica (restul de teren

neinchiriat);

- sud – drum de exploatare;

- est – teren proprietate privata Mrejeru George si Florica (restul de teren

neinchiriat);

- vest – teren proprietate privata Mrejeru George si Florica (restul de teren

neinchiriat).

Accesul pe teren se va face pe latura sudica din drumul de exploatare.



- 123,30 m fata de limita sudica a terenului inchiriat;



52

Coordonatele Stereo ’70 ale perimetrului Parcului eolian sunt redate in tabelul de

mai jos

Nr. crt.

N

E

1. 482234.709 684454.540 2. 483218.956 685527.197 3. 482380.380 686852.952 4. 482483.594 687512.483 5. 481492.749 688023.952 6. 481158.474 687410.378 7. 479716.599 686769.797 8. 478949.673 686123.187 9. 478933.204 685826.908 10 479639.080 685461.790 11. 480012.700 685420.410 12. 480745.340 685372.230 13. 481143.580 684678.680 Coordonatele Stereo ’70 ale turbinelor eoliene sunt redate in tabelul de mai jos

Nr. crt.

Numar turbina N

E

1. T2 482257.413 684289.427 2. T3 481403.998 684937.393 3. T4 481767.206 685385.400 4. T6 481265.704 686223.628 5. T11 480593.817 686184.207 6. T12 481182.854 686874.506 7. T13 482230.886 686857.514 8. T14 482357.536 687422.770 9. T15 480907.557 685487.617 10 T17 479835.049 686715.303 11. T18 483090.023 685471.278 12. T19 481483.519 687520.768 13. T26 480153.433 685521.812 14. T27 482301.953 685072.878 15. T28 479629.927 685839.633 16. T29 478990.498 685891.932 17. T30 479100.064 686416.098

1.4.11. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind

planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului

Folosinta actuala a terenului pe care se doreste implementarea proiectului este de

teren arabil, si apartine domeniului public de interes local si proprietate privata a unor

persoane fizice, conform Certificatului de Urbanism nr. 90 din 26.04.2010.

Folosinţa actuală a terenului este conform regimului economic teren arabil şi

drumuri de exploatare existente.

Suprafaţa totală a terenului pe care se va realize Parcul eolian este de 90000 mp.

53

1.4.12. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la

infrastructura existenta

Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt atat drumuri de exploatare

agricola existente care vor fi reabilitate astfel incat sa suporte sarcini mari de transport,

cât şi drumuri noi care in perioada de constructie vor fi utilizate pentru transportul

echipamentelor si materialelor, iar in perioada de exploatare a centralei electrice eoliene

la operatiuni de intretinere, reparatii şi acces la turbinele electrice.

Reabilitarea drumurilor de exploatare existente va consta in nivelarea,

compactarea şi pietruirea lor. Drumurile de acces propuse vor fi construite tinand cont de

topografia zonei, structura solurilor, investigatiile geotehnice. O parte din aceste drumuri,

sunt deja pietruite, ele deservind fermele agricole din zonă.

Pentru a permite accesul materialelor, utilajelor si pentru a suporta sarcini mari de

transport, drumurile de acces trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

- latimea maxima de 5 m a benzii de rulare in linie dreapta;

- inclinare longitudinala maxim 7-8º;

- inclinarea laterala maxim 2 º;

- masa maxima suportata de 15 t/osie;

- presiunea maxima suportata de axul drumului sa fie de minimum 200 kN/mp;

- raza de curbura 25 m;

- compozitia constructiva a drumului de acces trebuie sa permita o drenare

eficienta a apelor pluviale catre rigole;

- sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces trebuie să asigure drenajul

apelor către zonele libere.

Suprafata totala a drumurilor de acces noi si modernizate este de 14300 mp.

Energia produsă de cele 17 centrale eoliene, va fi distribuită în sistemul energetic

naţional, într-o staţie de transformare şi conexiuni aparţinând Transelectrica SA (staţia de

110 kV Tecuci).

54

În funcţie de punctul de conexiune la reţeaua naţională de transport a energiei

electrice este necesară solicitarea unei autorizaţii la nivel naţional (ANRE), astfel soluţia

de racordare are în vedere optimizarea pierderilor care apar în transformarea energiei de

medie tensiune în energie de înaltă tensiune, energia produsă în parcul eolian fiind

introdusă în sistemul energetic naţional.

Legătura la medie tensiune – între generatorul turbinei şi transformatorul

ridicător de tensiune (substaţie de transformare) se va realiza o conexiune printr-un

conductor de cupru unipolar de secţiune adecvată puterii electrice de transport, cabluri

electrice îngropate la adâncime minimă cuprinsă între 1 şi 1,2 m, ce vor fi postate pe cât

posibil în spaţiul existent şi pe zona drumurilor de acces astfel încât să reducă la

minimum dimensiunile reţelei.

Staţia electrică – staţia de transformare 110 kV subdivizată în aria de competenţă

a constructorului parcului eolian este aria dedicată transformării energiei de tensiune

medie în înaltă tensiune. Sistemul de legătura va fi constituit de un tablou de tip

industrial, pentru găzduirea aparaturilor pentru conectarea la liniile de 20 KV, provenite

de la turbinele eoliene, cu întrerupători dotaţi cu protecţie electronică de o înaltă

sensibilitate împotriva scurtcircuitului şi legăturii cu solul şi un tablou în aer liber constituit

din aparaturi, (secţionatori, întrerupători). Punctele de transformare se vor racorda la

staţia de transformare Tecuci printr-o legatura LEA pe o distanţa de cca. 7 km.

Reteaua care face legatura intre turbinele eoliene va fi formata din linii electrice in

cablu de 20 kV (medie tensiune). Cablurile de 20 kV se pozeaza in santuri intre doua

straturi de nisip cu grosimea de cca. 10 cm fiecare, peste care se pun placi avertizoare si

pamant rezultat din sapatura (se admite acoperirea cablurilor din sant cu pamant

prelucrat (astfel incat granulatia sa nu depaseasca 30 mm, fara pietre, bolovani sau alte

corpuri straine) si compactat pana se obtine o grosime de 10 – 15 cm si o suprafata

neteda si fara fisuri; stratul de deasupra dispozitivului avertizor va fi, de asemenea, bine

compactat).

55

Pozarea cablurilor in “straturi”, se va realiza in straturi orizontale si nu suprapuse

atat din cauza influentelor termice defavorabile, cat si a unei interventii ulterioare dificile

la cablurile inferioare. Pozarea cablurilor de 20 kV in pamant, se va face in profil de tip

1M (un singur fascicol cu trei cabluri pozate in trefla in sant) sau in profil 2M acolo unde

sunt 2 fascicole in paralel. Distanta intre fascicole va fi de minim 10 cm.

La subtraversarea drumurilor de exploatare pentru pozarea cablurilor se va

executa profil de tip «t» sau «2t» pentru unu sau doua fascicole.

Pozarea cablurilor de medie tensiune se va realiza conform specificatiilor din NTE

007/08/00, ”Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice”.

La executarea profilelor se vor respecta straturile de nisip prevazute in normativ,

iar razele de curbura ale cablurilor vor fi respectate fie conform prescriptiilor fabricantului

de cablu, fie conform NTE 007/08/00.

Amenajarea şi funcţionarea parcului eolian nu necesită realizarea unei surse apa.

Necesarul de apă potabilă destinat personalului ce activează pe durata

amenajării/amplasării parcului eolian va fi asigurat din surse proprii (apă potabilă

îmbuteliată).

Pe amplasamentul analizat singura sursă de apa uzata o va constitui apă uzată

menajera generata doar în perioada desfăşurării activităţii de şantier.

Managementul apelor uzate menajere provenite din nevoile igienico-sanitare al

personalului desfăşurat în activitatea de şantier pe perioada amenajării/amplasării

parcului eolian va fi asigurat prin amplasarea în zona şantierului a unor toalete ecologice.

2. Procese tehnologice

2.1. Procese tehnologice de productie

Functionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaza pe principiul morilor de vant.

Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil aerodinamic,

deoarece astfel se obtine un bun compromis intre coeficientul de putere, cost si viteza de

56

rotatie a captorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului estetic, fata de rotorul cu doua

pale.

→ Stocare acumulatori Energie Energie Energie

cinetica → mecanica → electrica → Retele de deistributie vant rotor generator

→ Sarcini izolate

Energia de origine eoliana face parte din energiile regenerabile. Aerogeneratorul

utilizeaza energia cinetica a vantului pentru a antrena arborele rotorului sau: aceasta este

transformata in energie mecanica, care la randul ei este transformata in energie electrica

de catre generatorul cuplat mecanic la turbine eoliana. Acest cuplaj mecanic se poate

face fie direct, daca turbina si generatorul au viteze de acelasi ordin de marime, fie se

poate realiza prin intermediul unui multiplicator de viteza. In sfarsit, exista mai multe

posibilitati de a utiliza energia electrica produsa: fie este stocata in acumulatori, fie este

distribuita prin intermediul unei retele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate.

Sistemele eoliene de conversie au si pierderi. Astfel, se poate mentiona un

randament de ordinul a 89 - 90 %.

Schema principiala de obtinere a energie electrice este prezentata in schema ce

urmeaza.

57

Trebuie luate in considerare, de asemenea, pierderile generatorului si ale

eventualelor sisteme de conversie. Turbinele in functie de pozitionarea axului sunt de mai

multe tipuri, cel utilizat in lucrarea de fata fiind cu ax orizontal, se va descrie numai

aceasta solutie.

58

Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil

aerodinamic, deoarece astfel se obtine un bun compromis intre coeficientul de putere,

cost si viteza de rotatie a captorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului estetic, fata de

rotorul cu doua pale. Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece

randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu ax vertical, sunt mai

putin supuse unor solicitari mecanice importante si au un cost mai scazut.

Eolienele in amonte: vantul sufla pe fata palelor, fata de directia nacelei. Palele

sunt rigide, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, dupa directia vantului.

Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizata, deoarece este mai simpla si

da cele mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafete de directionare, eforturile de

manevrare sunt mai reduse si are o stabilitate mai buna.

Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate in functie de

directia si forta vantului. Pentru aceasta, exista dispozitive de orientare a nacelei pe

directia vantului si de orientare a palelor, in functie de intensitatea acestuia.

59

Schema unei eoliene cu ax orizontal amonte

In prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezinta cel mai ridicat

interes pentru producerea de energie electrica la scara industriala. Pe scurt procesul de

productie consta in generarea de energie electrica prin miscarea aerului ce antreneaza

rotorul turbinei, care, mai departe, pune in miscare un generator electric asincron

60

Specificatii tehnice ale componentelor

Rotor Diametru 90 m Suprafata acoperita 6362 mp Viteza de rotatie statica 14,9 rpm Viteza operationala a rotorului, interval rotor 9,0-14,9 rpm Directia de rotatie sensul acelor de ceasornic Orientare contra vantului Inclinatie 6˚ Panta elicei 2˚ Frane aerodinamice Full feathering

Brat de elice Principiu paleta carcasa legate de grinda

de sustinere Material fibra de sticla Fibreglass armata

cu rasina epoxidica si fibra de carbon

Conectarea paletelor insertii de otel Paleta RIS P + FFA-W3

61

Lungime 44 m Baza palei 3,512 m Varful palei 0,391 m Rasucire (baza palei/varful palei) 17,5˚

Turn-tubular conic Material S355 Tratarea suprafetei vopsire Diametrul in varf 2,30 m Diametrul in baza 4,15 m Inaltime 105 m

Unitate de control Voltaj 690 V, 480 V Frecventa 50 Hz Necesar de putere pentru lumini 230 V AC/ 110 V Ac

Transformator Putere estimata 2100 kVA Inalta tensiune 6-33 kV

Activitati regulate de intretinere si operare

Activitatea de operare si intretinere se face urmand un program impus de

producatorul turbinei, referitor la frecventa verificarilor. Principalele activitati care sunt

implicate obligatoriu sunt: inspectia mecanica, gresarea partilor mecanice, curatarea

generala, teste electrice. Reviziile periodice se fac la o perioada de timp stabilita de

producator – 1 an, conform fisei tehnice. Alte activitati de monitorizare se fac mai des dar

se limiteaza la simpla vizitare. Acesti angajati sunt din zona si sunt angajati ai firmei care

detine contractul de construire si intretinere.

Activitatile generale de intretinere includ in general urmatoarele sarcini: fiecare

niplu de uns trebuie verificat pentru a se evita scurgeri de unsoare/grasime.

Niplurile avariate vor fi inlocuite. Procesul de verificare trebuie executat cu foarte

mare grija si se realizeaza intr-o ordine fireasca, de exemplu verificarea partii frontale a

nacelei si lucrand inspre partea din spate, apoi baza unde nacela este conectata si apoi

mergand in sus la turn.

Fiecare parte mecanica mobila a turbinei va fi unsa cu vaselina sau ulei. Toate

imbinarile, rulmentii si componentele similare trebuie umplute cu un strat nou de ulei sau

62

vaselina care este pompata in rulmenti. Toate cantitatile trebuie sa fie pre-stabilite, pentru

ca procesul sa fie eficient.

Un loc important in activitatea de intretinere il are activitatea de golire a uleiului.

Golirea uleiului se va efectua numai de catre specialisti competenti, autorizati in domeniu.

In general, procedura de golire a uleiului este urmatoarea:

- oprirea turbinei eoliene;

- asigurarea tuturor masinilor si utilajelor necesare;

- racordarea tevii de aspiratie la vana de golire ulei;

- transferul uleiului uzat in rezervoare de recuperare care se gasesc in camioane

special echipate;

- in timpul executarii operatiei de golire se schimba elementele filtrante.

Uleiul uzat aspirat este inlocuit cu uleiul proaspat pompat din partea de jos spre

partea de sus. Toate elementele de curatare – lavete, filtre uzate se colecteaza.

Reviziile, inlocuirea uleiului la transformator si la cutia de racire se executa la un

interval stabilit de producator, in general la un interval de 2 ani. Schimbul de ulei, este

depozitat in bidoane inchise si transportat pentru tratare la o unitate specializata.

Intreaga turbina eoliana trebuie sa fie curata pe durata executarii lucrarilor de

intretinere regulate. Fiecare scurgere de grasime trebuie sa fie curatata. Imediat dupa

lucrarile de ungere, cele mai apropiate sectiuni trebuie sa fie curatite si sa fie indepartate

petele de grasime sau de ulei. In acest mod, se respecta un nivel ridicat al sigurantei

muncii ca si cel al protejarii mediului ambiant.

Procedurile de verificare electrica vor fi inregistrate iar datele obtinute in timpul

acestor proceduri vor fi stocate, la fel si rezultatele in urma verificarilor mecanice.

In final, se va testa performanta turbinei, acoperind toate componentele principale,

de la pale, la suruburi si pana la fundatia turnului.

63

2.2. Activitati de dezafectare

2.2.1. Echipamente, instalatii, utilaje, cladiri ce urmeaza a fi dezafectate

Avand in vedere faptul ca obiectivul va fi amplasat pe un teren care in acest

moment are statutul de teren agricol, nu vor avea loc nici un fel de activitati de

dezafectare.

Investiţia analizată se doreşte a fi durabilă - aproximativ 20 ani, fiind proiectată

pentru o perioadă de funcţionare cât mai lungă, însă, în momentul în care investiţia nu va

mai satisface necesităţile beneficiarului şi se va dori schimbarea destinaţiei de bază a

terenului se vor efectua lucrări de dezafectare şi demolare în sensul invers de punere în

operă a acestora, pentru care se va respecta legislaţia de protecţia mediului în vigoare la

momentul dezafectării.

O mare parte din materialele rezultate din dezafectarea turbinelor pot fi reutilizate.

Otelul, fonta, cuprul, aluminiul, plumbul, pot fi reciclate.

2.2.2. Substante continute / stocate (incluiv azbest si PCB)

Nu este cazul.

2.2.3. Tehnologia de dezafectare aferenta

Nu este cazul.

2.2.4. Masuri, echipamente si conditii de protectie

Nu este cazul.

3. Deseuri

3.1. Generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si reciclarea

deseurilor

Potentialele procese de poluare in ceea ce priveste generarea deseurilor, datorate

obiectivului sunt urmatoarele:

- procesul de amenajare a zonei obiectivului;

- procesul de montaj;

- procesul de functionare.

64

Managementul deseurilor

Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate din activitatea analizata pe

perioada de constructie

- deşeuri municipale amestecate 20 03 01 – 1,0 tone;

- deşeuri de ambalaje (15 01 01 - ambalaje de hârtie şi carton, 15 01 02 –

ambalaje de materiale plastice, 15 01 03 - ambalaje de lemn, 15 01 06 - ambalaje

amestecate.) – 1,0 tone;

- deşeuri metalice 17 04 07 amestecuri metalice – 1,0 tone;

- pământ excavat (17 05 04 pământ şi pietre) – 23800 mc.

Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate din activitatea analizata pe

perioada de constructie

- ulei uzat de transmisie – în perioada de funcţionare a parcului eolian rezultă

uleiuri uzate. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de două ori/an şi

va fi realizată de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului

eolian va încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri de motor este

estimată la aproximativ 360 l/turbina si 6120 l/schimb parc eolian.

Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 – deşeuri

uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din

capitolele 05, 12 şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere,

cod 13 02 05* - uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere.

- ulei uzat hidraulic – în perioada de funcţionare a parcului eolian rezultă uleiuri

uzate hidraulice. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de două

ori/an şi va fi realizată de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul

parcului eolian va încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri

hidraulice este estimată la aproximativ 45 l/turbina si 1350 l/schimb parc eolian.

Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 – deşeuri

uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din

capitolele 05, 12 şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere,

cod 13 01 10* - uleiuri minerale hidraulice neclorinate.

65

Deoarece societatea deţine un număr important de echipamente electrice şi

electronice, trebuie să respecte obligaţiile legale din HG 448/2005 privind deşeurile de

echipamente electrice şi electronice. Astfel în cazul DEEE (deşeuri de echipamente

electrice şi electronice) - societatea are ca obligaţie prevenirea producerii de deşeuri de

echipamente electrice şi electronice precum şi refolosirea, reciclarea acestora.

Colectarea DEEE se face separat iar depozitarea temporară a acestora se va face

în spaţiu amenajat, impermeabil, marcat corespunzător.

Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 16 –

deşeuri nespecificate în altă parte, grupa 16 02 - deşeuri de la echipamente electrice şi

electronice, codul 16 02 14 - echipamente casate, altele decât cele specificate de la 16

02 09 la 16 02 13. În cazul în care pe amplasament vor fi generate astfel de deşeuri,

societatea va trebui să ia toate măsurile pentru a limita impactul acestora asupra

mediului.

Tabelul nr. 5 – Managementul deseurilor

V-valorificata; E-eliminare R-ramas in stoc

Managementul deseurilor

kg/an

Denumirea deseului *)

Cantitate generata

an

Stare S, L,

Semisol SS

Codul deseului conform

HG nr.856/2002

Codul privind

principala proprietate periculoasa

**)

Colectare

V

E

R

constructie Municipale 1,0 t SL 20 03 01 - europubele - D1 -

S 15 01 01 S 15 01 02 S 15 01 03

Ambalaje 1,0 t

S 15 01 06

- spatii special amenajate

R5 - -

S 17 04 05 Desuri metalice

1,0 t S 17 04 07

- spatii special

amenajate

R4 - -

Pamant excavat

23800 mc

S 17 05 04 - - Reintroducere in lucrarile de sistematizare

a terenului

- -

Ulei uzat hidraulic

765 l L 13 01 10* - recipiente metalice

- D10 -

Ulei uzat transmisie

6120 l L 13 02 05* - recipiente metalice

- D10 -

Deseuri electrice si electronice

- S 16 02 14 - spatii special

amenajate

D9 - -

66

Prognozarea impactului

Deşeurile rezultate vor fi stocate temporar, în spaţii special amenajate, pe

platforme betonate, în condiţii corespunzătoare, astfel încât să nu influenţeze

desfăşurarea activităţilor pe amplasament.

Stocarea temporară a deşeurilor se realizează în conformitate cu legislaţia

specifică în vigoare, astfel:

- pe platforme betonate şi acoperite/descoperite;

- spaţii special amenajate;

- în containere transportabile, butoaie metalice;

- în spaţii închise şi acoperite.

Măsuri de diminuare a impactului

Societatea va deţine un plan de gestionare a deşeurilor, generate pe

amplasament, în care se va specifica denumirea deşeului produs, codul deşeului,

cantitatea produsă, cantitatea valorificată, destinaţia deşeului, precum şi stocul existent la

sfârşitul anului. Poluarea, datorată generării deşeurilor, se consideră că se va situa în

domeniul nesemnificativ.

În perioada de construcţie cât şi în cea de funcţionare societatea va lua toate

măsurile necesare, astfel încât eliminarea, valorificarea deşeurilor sa se realizeze

controlat, fără a duce la poluarea mediului înconjurător, astfel încât nu se preconizează

un impact direct şi semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect prin

eliminarea acestor deşeuri de către firmele specializate.

În cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice) - Unelte electrice

şi electronice, societatea are ca obligaţie, reciclarea acestora, conform HG 448/2005

privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.

Colectarea DEEE se va face separat, iar depozitarea temporară a acestora se va

realiza într-un spaţiu special amenajat, impermeabil, marcat corespunzător.

67

Colectarea deşeurilor periculoase (ulei de transmisie şi hidraulic uzat), se va

realiza cu o firmă specializată/autorizată conform contractului de schimbare/ eliminare a

uleiurilor uzate generate de pe amplasament.

4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor

mediului si masuri de reducere a acestora

Terenul destinat construcţiei parcului eolian se află în extravilanul Municipiului

Tecuci, judetul Galati conform Certificatului de Urbanism, nr. 90 din 26.04.2010.

Suprafaţa de teren de cca. 90000 mp aferentă proiectului este proprietate privată

a diferitelor persoana fizice, si aflata in folosinta SC KELAVENT ALFA SRL.

Pe perioada amenajării terenului şi construcţiei parcului eolian sunt generate

emisii de pulberi, gaze şi zgomot de la utilajele care transportă materiale şi din

construcţia propriu-zisă a obiectivului.

În perioada desfăşurării lucrărilor de amenajare şi construcţie a obiectivului

constructorul va lua măsurile de umectare a căilor de acces astfel încât antrenarea

pulberilor sedimentabile de pe sol să fie limitată.

Racordurile pentru sistemul de distribuţie (energia electrică), necesare pe timpul

execuţiei, se vor realiza pe traseele racordurilor definitive.

Pe durata amenajării/construirii, constructorul va urmări în permanenţă

respectarea normelor şi procedurilor de execuţie specifice fiecărui tip de lucrare în parte

şi va asigura respectarea normelor de tehnica securităţii muncii şi de protecţie a mediului

pentru tot personalul de execuţie.

Nu sunt generate ape uzate pe perioada construcţiei/amplasare, dar pot fi

antrenate cu apele pluviale particule din sol generând concentraţii relevante de suspensii

în ape. Pot fi de asemenea antrenate diverse substanţe de pe şantier care pot ajunge să

fie spălate de apele pluviale. De aceea vor fi luate măsurile de depozitare separată a

materialelor şi a substanţelor periculoase, care să asigure protecţia şi managementul

eficient al acestora.

68

Activitatea desfăşurată în cadrul obiectivului analizat, aflat la o distanta de 5600 m

de frontiera nu are impact transfrontalier deoarece nu se înscrie în Lista cu activităţi

propuse din Anexa 1 a Legii 22/2001 Pentru ratificarea Convenţiei privind evaluarea

impactului asupra mediului în context transfrontalier.

4.1. Apa

4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

Pe suprafata de teren pe care se va amplasa Parcul eolian nu se intalesc ape de

suprafata – rauri, balti, etc. Cel mai apropiat curs de apa este raul Siret, situat la

cca. 3 km fata de amplasament.

4.1.2. Alimentarea cu apa

Proiectul propus nu necesita realizarea unei surse de apa, si in consecinta nu este

nevoie sa fie alimentata cu apa. Pe timpul organizarii de santier se va pune la dispozitia

personalului implicat in derularea lucrarilor apa din comert.

4.1.3. Managementul apelor uzate

In timpul organizarii de santier singura sursă de ape uzate o va constitui apa uzată

menajera rezultata de la personalul implicat in realizarea lucrarilor.

Managementul apelor uzate menajere va fi asigurat prin amplasarea în zona

şantierului a unor toalete ecologice.

Functionarea Parcului eolian nu va genera ape uzate.

4.1.4. Prognozarea impactului

In timpul lucrarilor de constructii

Principalele surse de poluare a apelor în faza de execuţie sunt reprezentate de:

- tehnologiile de execuţie propriu-zise;

- utilajele terasiere şi cele de transport;

- activitatea umană.

Lucrările de amenajare a terenului şi de execuţie a fundaţiilor turbinelor eoliene

constituie principalele activităţi cu impact direct asupra apelor de suprafaţă şi subterane.

Mişcările de terasamente prevăzute în proiect au în vedere excavarea şi

69

depozitarea unor cantităţi de pământ. Aceste depozite pot fi antrenate de apa meteorică.

Ca urmare a precipitaţiilor, taluzele pot fi spălate de scurgerile de suprafaţă care

antrenează fracţiuni de material sau mase de pământ. Deoarece lucrările de excavare şi

pregătire a fundaţiilor se vor executa în uscat, cu depozitarea locală a materialului

rezultat din săpături, riscul poluării apelor de suprafaţă şi subterane este minim.

Utilajele terasiere şi de transport

Modul de lucru, vechimea utilajelor şi starea lor tehnică sunt elemente care pot

provoca în timpul execuţiei lucrărilor de amenajare şi construcţie, poluări ale apelor.

Principalii poluanţi sunt motorina şi uleiurile arse. Acestea pot ajunge să afecteze

calitatea apei prin:

- spălarea utilajelor sau a autovehiculelor în spaţii neamenajate, direct pe sol;

- repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei în spaţii neamenajate;

- remobilizarea unor surse subterane, antropogene, de poluare a apei prin lucrările

de excavaţii;

- stocarea motorinei sau a uleiurilor arse în depozite sau recipiente improprii.

Activitatea umană

Activitatea salariaţilor din şantier este la rândul ei generatoare de poluanţi cu

impact asupra apelor, deoarece:

- produce deşeuri menajere care, depozitate în locuri necorespunzătoare pot fi

antrenate de ape sau pot produce levigat care să afecteze apa subterană;

- evacuările de ape fecaloid-menajere aferente organizărilor de şantier, pot şi ele

să afecteze calitatea apelor, dacă toaletele sunt improvizate.

Surse de poluanţi pentru ape în perioada de exploatare

Principala sursa de poluare în faza de exploatare poate fi reprezentata de

depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor propriu-zise rezultate din funcţionarea

parcului eolian.

70

În perioada de funcţionare a parcului, nu este sesizabil niciun impact negativ al

acţiunii turbinelor asupra factorului de mediu apă, având în vedere că nu există reţea de

canalizare, nu există ape menajere sau tehnologice, iar apele pluviale se scurg în mod

normal, gravitaţional şi prin infiltraţie.

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului

Impactul prognozat asupra componentei de mediu – apa – poate fi redus, dacă în

timpul activităţilor se respectă următoarele norme de ordin general:

- atacarea în etape a obiectivelor cu concentrări minime de utilaje, materiale şi

forţă de muncă;

- finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu

respectarea timpilor tehnologici necesari;

- realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din

precipitaţii;

- întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese,

de uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locuri special amenajate;

- pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea

limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare

orăşeneşti şi în staţiile de epurare;

- condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru

managementul apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor;

- manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se

va face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii;

- utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie.

71

4.2. Aerul

4.2.1. Date generale

Teritoriul judeţul Galaţi se afla sub influenţa maselor de aer continental estice şi

mai puţin sudice, lipsind aproape cu totul influenţa aerului vestic care este oprit de

paravanul Munţilor Carpaţi. Regimul climatic pe teritoriul judeţului Galaţi este temperat-

continental, cu caracter de ariditate. Se înregistrează unele diferenţe între unităţile

componente, în funcţie de relief şi de orientarea reţelei hidrografice.

Temperaturi

Această zonă este delimitată de izoterma anuală de 10°C, care intersecteaza

teritoriul judeţului la Sud de Umbrăreşti, trecând către Sud-Est pe la Nord de confluenţa

Siret-Bârlad, pe la Sud de Slobozia Conachi apoi spre Nord-Est pe la Vest de Vânători,

Tuluceşti, Frumuşiţa şi Folteşti, atingând Prutul aproximativ în dreptul localităţii Vlădeşti.

În judeţ există 3 staţii meteorologice (Galaţi, Tecuci, Bereşti), care aparţin

Centrului Meteorologic Regional „Moldova” Iaşi, şi câteva posturi pluviometrice.

Temperatura medie anuală este, calculată pe o perioadă de 70 de ani, este la

Galaţi de 10°C şi la Tecuci de 9,8°C. Temperatura medie a verii este de cuprinsă între

21°C la Tecuci si 21,3°C la Galaţi.

Temperatura medie lunară este mai scăzută în ianuarie când are valori de -3 -4°C.

Temperatura medie a lunii iulie este de 21,7°C. În timpul anului sunt cca. 210 zile

cu temperaturi de peste 10°C.

Radiaţia solară variază între 118 şi 123 kcal/cm2/an, iar durata medie de strălucire

a soarelui este de 2235,7 h/an, valoare ridicată, asemănătoare staţiilor Medgidia şi

Sf. Gheorghe Deltă (cu 2311,8 h/an, respectiv 2370,3 h/an), distribuite astfel: în

semestrul cald se înregistrează 1579 h iar în semestrul rece 656,7 h.

Parametrii temperaturii solului urmăresc îndeaproape, dar cu o anumită inerţie,

ciclul anual al radiaţiei solare, având în vedere că pe parcursul anului se înregistrează un

maxim, în general în iulie şi un minim, preponderent în ianuarie. Temperatura medie

72

anuală reprezintă cel mai sintetic parametru al temperaturii solului, care pune în evidenţă,

mai ales, rolul acestuia de sursă de căldură. Faţă de temperatura medie anuală a aerului,

aceasta este superioară cu 2-3°C. La staţia Galaţi se înregistrează valori între 11 şi

12°C, valorile absolute fiind de 65,5°C respectiv -30,1°C. Durata medie a intervalului

anual fără îngheţ la sol este un parametru important, atât din punct de vedere teoretic (ca

indicator al potenţialului termic al diferitelor zone), cât şi din punct de vedere practic,

diferite ramuri economice, în primul rând agricultura, fiind influenţate de durata acestui

interval. La Galaţi această perioadă este cuprinsa între 170-180 zile pe an.

Temperatura medie multianuală a aerului variază între 9,1°C în Nord şi 10,5°C în

Sud (Drăguşeni 9,3°C, Bereşti 9,6°C, Tecuci 9,9°C, Galaţi 10,5°C).

Datorită interacţiunii dintre procesele advective şi cele de circulaţie locală generate

de bilanţul caloric al suprafeţei active, temperatura medie a lunii ianuarie variază între -

3°C la Tecuci şi -2,6°C la Bereşti, iar în luna iulie media multianuală se încadrează între

21,2°C la Bereşti şi 22,5°C la Galaţi. Temperatura maximă absolută înregistrată a depăşit

40°C pe 11.VIII.1951 (40,6°C la Târgu Bujor-Moscu) şi pe 5.VII.2000 (40,2°C la Galaţi),

iar temperatura minimă absolută a fost de -32°C (la Drăguşeni, pe 11.II.1929). Valoarea

cea mai mare a amplitudinii termice absolute s-a înregistrat la Drăguşeni (70,5°C).

Temperaturile medii lunare şi pe anotimpuri înregistrează aceleaşi valori uşor

diferite între partea de Sud şi cea nordică. Cea mai rece lună a anului este ianuarie

(-2,2°C la Galaţi, -3,6°C la Tecuci), urmată de februarie (-0,4°C la Galaţi, -1,1°C la

Tecuci).

Temperaturile medii lunare ale primăverii au treceri aproape brusce: de la 4,1°C,

media lunii martie la Galaţi, la 10,9°C în aprilie şi 16,7°C în mai, iar la Tecuci de la 3,6°C

la 9,9°C şi la 15,9°C. Aproape acelaşi ritm înregistrează şi temperaturile medii ale lunilor

de toamnă: de la 17,1°C în septembrie la 11,2 în octombrie şi 5,2°C în noiembrie la

Galaţi, respectiv 16,7, 10,5 şi 4,4°C la Tecuci.

Temperatura medie anuală este de cca 11°C (12,6°C s-au înregistrat pe Dealu l

73

Ijdileni în intervalul nov 2008 – nov 2009). Iernile sunt reci, înăsprite adeseori de crivăţ,

iar verile sunt calde şi secetoase.

Precipitaţii

Precipitaţiile atmosferice însumează pe teritoriul judeţului Galaţi valori dintre cele

mai reduse din ţară. Acest fapt este nu numai rezultatul influenţelor estice, continentale,

dar şi o consecinţă a foenizării maselor de aer care circulă dinspre Vest şi Nord-Vest.

Cantitatea medie anuală de precipitaţii atmosferice se apropie sau depăşeşte

500 mm în Colinele Covurluiului şi Tutovei (564 mm la Băleni, 530,8 mm la Drăguşeni,

504 mm la Bălăbăneşti, 495,4 mm la Nicoreşti), scăzând în Câmpia Înaltă a Covurluiului

la 394,4 mm la Pechea şi 368 mm la Schela, în Sudul judeţului. Precipitaţiile sunt

variabile şi se produc la intervale mari. Circa jumătate din totalul precipitaţiilor (53 %) cad

în intervalul cald al anului.

Precipitaţiile medii anuale au o valoare de 480 mm, regimul ploilor fiind însă

neuniform repartizate, cele mai mari cantităţi căzând vara, în luna iunie, iar cele mai mici

cantităţi căzând iarna în lunile ianuarie şi februarie.

Fenomenele de uscăciune şi secetă sunt posibile în orice perioadă din an; din

totalul cazurilor de secetă înregistrate, cele „extreme” deţin 3,2 % la Tecuci şi 1,7 % la

Galaţi, iar cele „grave” deţin 29,1% la Tecuci şi 1,7% la Galaţi. Cea mai ridicată valoare a

cantităţii maxime de precipitaţii căzute în 24 de ore (205,2 mm) s-a înregistrat la Oancea,

pe 4.VII.1987.

Nebulozitatea

Valorile de nebulozitate medie anuală variază între 5 şi 5,25 zecimi, fiind relativ

ridicată, dar apropiată valorilor care se înregistrează în general în Moldova (în

comparaţie cu Câmpia de Vest sau Depresiunea Transilvaniei unde se înregistrează şi

6 zecimi). Numărul mediu al zilelor cu cer senin (nebulozitate medie 0-3,5 zecimi) este de

127,4 la Galaţi (maximele fiind în lunile august – 18,5; septembrie – 17,2; iulie – 16,6) şi

126,9 la Tecuci.

74

Presiunea atmosferică şi Umiditatea relativă a aerului

Influenţa presiunii aerului asupra celorlalţi parametri climatici este importantă prin

rolul pe care aceasta îl are în deplasarea maselor de aer la nivel local şi regional. În zona

de amplasare a parcului presiunea atmosferică medie anuală (1961-2000) are valori

cuprinse între 980 şi 1000 hPa, caracteristice suprafeţelor de tranziţie între zona de deal

şi cea de câmpie. Media multianuală la Galaţi este de 1008,2 hPa. Starea higrometrică a

aerului este exprimată de variaţia anuală, lunară şi diurnă a umezelii relative a aerului.

Anual, valoarea medie înregistrată în zona de interes este de 76-78%. În timpul

primăverii (luna aprilie) aceasta are valori medii de 74-77 %, iar în sezonul rece de 84-

88 %.

Regimul eolian

În cursul anului, la Galaţi şi Tecuci cea mai mare frecvenţă o au vânturile din

direcţia Nord (23,8%, respectiv 26,6%), iar la Bereşti din direcţia NV (22 %), cele mai

reduse frecvenţe avându-le cele din direcţiile Est (2,1% la Bereşti, 2,2% la Tecuci) şi Vest

(5,5% la Galaţi).

Cele mai ridicate viteze medii le au vânturile din direcţiile Nord (4,7 m/s la Bereşti

şi 5,6 m/s la Galaţi) şi NV (5,1 m/s la Tecuci). Valoarea medie a calmului atmosferic

variază între 10 % la Galaţi şi 29,4 % la Bereşti. Iarna este specific Crivăţul, iar în unele

veri Suhoveiul. În medie, în zonă se înregistrează anual între 25 şi 50 de zile cu vânt tare

(1961-2000), respectiv zile în care viteza vântului a depăşit 16 m/s. Pe suprafaţa viitorului

amplasament al Parcului eolian, valoarea extrapolată a vitezei vântului variază între 6,8

şi 7,8 m/s.

Fenomene atmosferice periculoase

Frecvenţa zilelor cu oraje (electrometeori ce constau în manifestări vizibile şi/sau

sonore ale electricităţii atmosferice) este medie – cca 30-35 de zile. Furtunile cu grindină

sunt mai frecvente în lunile iunie-iulie.

75

Bruma se formează în medie în cca. 50 de zile pe an, iar vulnerabilitatea la polei,

viscol şi îngheţ este ridicată.

Poluarea aerului

Poluarea atmosferică se produce în zona Galaţi constând în aportul în aer a

substanţelor precum CO, SO2, NO, NO2, F2Ca, H2S, NH2, Cl, pulberi, funingine, fum,

cenuşi, vapori, iar la Tecuci cu diferite pulberi.

Clima, aşa cum rezultă din cele prezentate, este temperat-continentală. Climatul

comunei are un caracter temperat-continental caracterizat prin veri fierbinţi şi uscate şi

ierni reci cu viscole frecvente. Temperaturile medii lunare ajung la 26°C.

4.2.2. Surse si poluanti generate

� perioada de constructie/amenajare

Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice proiectului studiat sunt surse

la sol, deschise (cele care implica manevrarea materialelor de constructii si prelucrarea

solului) si mobile (utilaje si autocamioane – emisii de poluanti). Toate aceste categorii de

surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de suprafata.

O proportie insemnata a acestor lucrari include operatii care se constituie in surse

de emisie a prafului.

Este vorba despre operatiile aferente manevrarii pamantului, materialelor

balastoase si a cimentului/astfaltului, precum si despre cele aferente perturbarii

suprafetei terasamentului.

Acestea sunt:

- sapaturi, incluzand:

- excavarea si strangerea pamantului si balastului in gramezi;

- incarcarea pamantului in basculante.

- umpluturi, care includ procese ca:

- descarcarea materialului (pamant, balast) din basculante;

- imprastierea materialului;

76

- compactarea materialului;

-infrastructura - lucrari suplimentare.

Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta,

depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile meteorologice.

O sursa de praf suplimentara este reprezentata de eroziunea vantului, fenomen

care insoteste lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita existentei, pentru un

anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite expuse actiunii vantului.

Alaturi de aceste surse de impurificare a atmosferei, in aria de desfasurare a

lucrarilor exista a doua categorie de surse, si anume utilajele cu ajutorul carora se

efectueaza lucrarile:

- buldozere;

- sisteme de transport.

Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de

esapament evacuate in atmosfera continand intregul complex de poluanti specific arderii

interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili nonmetanici (COVnm),

metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd,

Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).

In vederea analizarii emisiilor de poluanti in atmosfera din aria pe care se vor

desfasura lucrarile si a cantitatii acestora, se iau in considerare urmatoarele elemente:

- categoriile de lucrari ce urmeaza a fi executate;

- cantitatile de materiale (pamant, balast, ciment/astfalt) manevrate pe categorii de

lucrari;

- intensitatea lucrarilor;

- numarul de kilometri parcursi si viteza autovehiculelor;

- durata lucrarilor/perioada de functionare a sursei;

- tehnologia de fabricatie a motorului;

- puterea motorului;

77

- consumul de carburant pe unitatea de putere;

- capacitatea utilajului;

- varsta motorului/ utilajului.

Particulele rezultate din gazele de esapament de la utilaje se incadreaza, in marea

lor majoritate, in categoria particulelor respirabile.

Particulele cu diametre ≤ 15 µm se regasesc in atmosfera ca particule in

suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol.

Emisiile corespunzatoare traficului auto la V=50 km/h Tip carburant NOx CO VOC CH4 Pulberi N2O NH3 Pb SO2 Benzina 11,22 137,65 11,62 0,37 0 0,029 0,012 0,154 0,409 Motorina 23,33 27,07 8,35 0,25 2,304 0,043 0,004 0 3,053 Total 34,55 164,72 19,97 0,62 2,304 0,072 0,016 0,154 3,462

� perioada de exploatare

În perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de poluare

a atmosferei.

Nu există niciun fel de emisii de poluanţi care pot afecta factorul de mediu aer în

perioada de funcţionare/exploatare a parcului eolian. Neexistând emisii de poluanţi în aer

datorită realizării unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii şi nici modificări ale

calităţii aerului.

4.2.3. Prognozarea poluarii aerului

În perioada executării lucrărilor de construcţie a parcului eolian impactul asupra

factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament ca

urmare a intensificării traficului auto în zonă, a lucrărilor specifice construcţiei şi a

tranzitului de materii prime şi materiale.

Având în vedere următoarele aspecte:

- zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării deja existente a aerului;

- natura lucrărilor nu presupune utilizarea unor substanţe toxice şi periculoase.

Se apreciază că poluarea aerului în această perioadă, are un caracter local

manifestându-se doar în zona obiectivului şi în perioada derulării lucrărilor, deci impactul

78

va fi redus.

În perioada funcţionării obiectivului şi a instalaţiilor aferente, nu se vor crea

potenţiale emisii semnificative de poluanţi ai aerului.


Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în

perioada de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca urmare,

nu se poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare în atmosferă a

aerului impurificat/gazelor reziduale.

Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă

condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe toată

durata utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară.

- utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte

nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi

puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni;

- alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de

alimentare carburanţi;

- procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt

puternic, sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub acţiunea

utilajelor de lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate;

- drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă

pentru a se reduce praful, sau cu lianţi chimici pe bază de apă.

4.3. Solul si subsolul

4.3.1. Date generale

Solul este factorul de mediu, care integrează toate consecinţele poluării, cu

influenţă şi asupra subsolului. Între factorii de mediu, solul are o importanţă majoră, el

constituind, pe de o parte, un loc de acumulare a elementelor poluante, iar pe de altă

parte, un mijloc de răspuns dinamic la procesul de acumulare.

79

Modificările care se produc în sol, ca urmare a impactului poluanţilor, se reflectă

asupra celorlalte verigi ale lanţului trofic, vegetaţie – apă – animale – oameni. În funcţie

de natura şi intensitatea impactului şi de însuşirile native fizice şi chimice ale solurilor,

amploarea modificărilor este diferită.

4.3.2. Surse de poluare a solului si subsolului

Potenţialele efecte de poluare pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de

amenajare teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate de următoarele

activităţi:

- decopertare – zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces;

- scurgeri accidentale de produse petroliere;

- transport utilizând utilaje de mare tonaj.

Odată cu decopertarea şi depozitarea solului, se scoate din circuitul natural, o

cantitate de elemente nutritive. O parte a acesteia va fi reintegrată acestui circuit, pe

masură ce stratul vegetal de sol depozitat va fi utilizat la refacerea teritoriului, inclusiv a

învelişului de sol, acolo unde aceasta se va preta. Important de menţionat este faptul că

aceste modificări ale solului sunt reversibile, putând fi deci readus în starea iniţială după

expirarea duratei de executie.

Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţie se produc modificări structurale ale

profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavaţiilor prevăzute a se executa,

proiectantul prevăzând o serie de măsuri compensatorii pentru protecţia solului şi

subsolului:

- utilizarea la maximum a traseului drumului actual, concomitent cu respectarea

condiţionărilor pentru drumurile noi de acces ale echipamentelor energetice şi ale

utilajelor tehnologice;

- utilizarea unor tehnologii avansate de construire;

- refacerea vegetaţiei prin reconstrucţia ecologică în zona platformelor de fundaţie

şi a platformelor tehnologice prin acoperirea cu strat de pământ vegetal şi refacerea

80

vegetaţiei specifice habitatelor din zonă;

Beneficiarul va amenaja căile de acces pe amplasamentul analizat în sensul

îmbunătăţirii părţilor carosabile, până la o lăţime maximă în linie dreaptă de 5 m, precum

şi refacerea infrastructurii, astfel încât să fie posibil accesul utilajelor implicate în

construcţie, dar şi întreţinerea facilă pentru accesul personalului de verificare pe toată

durata de funcţionare.

Modificările intervenite în calitatea şi structura solului şi a subsolului datorate

refacerii căilor de acces, a platformelor de montaj, a turnării fundaţilor (din beton armat) şi

liniilor electrice de racord la reţea vor fi diminuate prin lucrările de refacere a

amplasamentului prevăzute în proiect.

Un factor ce influenţează mediul îl constituie eroziunea provocată de vânt care

însoţeşte în mod inerent lucrările de construcţie. Fenomenul apare datorită existenţei,

pentru un anumit interval de timp, a suprafeţelor de teren neacoperite expuse acţiunii

vântului. Praful generat de manevrarea materialelor de construcţii şi de eroziunea

vântului este, în principal, de origine naturala (particule de sol, praf mineral).

Poluarea cu praf nu are efect negativ de durată asupra solului. Efectul negativ,

pregnant se manifestă asupra vegetaţiei prin depunerea pe aparatul foliar, generând

închiderea partială sau totală a stomatelor şi perturbarea proceselor fiziologice şi

biochimice ale plantelor. Impactul activităţii de construcţie a obiectivului asupra solului şi

subsolului va avea o perioadă limitată în timp.

4.3.3. Prognozarea impactului

Amenajarea/construcţia şi funcţionarea parcului eolian, se va desfăşura în condiţii

de siguranţă, nu constituie surse de poluare pentru sol prin măsurile luate încă din fazele

de proiectare şi construcţie.

Realizarea investiţiei analizate, nu va contribui la poluarea solului, deoarece:

- deşeurile rezultate vor fi eliminate conform legislaţiei în vigoare;

81

- s-a limitat zona de contaminare potenţială a solului în perioada de

construcţie/montaj;

- apele uzate sunt evacuate corespunzător.


În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de

poluanţi în atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în cea

mai mare măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise.

În faza de execuţie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:

- obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier

corespunzătoare din punct de vedere al facilităţilor;

- prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de

lucru;

- în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice,

care spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele

pierderi,

- pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul şi

stratul freatic;

- evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente,

din perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii, depozitarea

de materiale etc.;

- colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii, valorificarea

tuturor deşeurilor rezultate.

4.4. Biodiversitate

Amplasamentul obiectivului propus este situat în afara perimetrului sit-ului de

Importanţa Avifaunistica ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior cu importanţa speciala

din punct de vedere a speciilor de pasari ce cuibaresc si se afla in pasaj in arealul ariei

naturale protejate.

82

Situl de importanţa avifaunistica Lunca Siretului Inferior ROSPA0071, se întinde si

in zona administrativa a comunei Furceni si Movileni urmarind albia majora a raului Siret

fiind situata la aproximativ 2,2 km de amplasamentul proiectului.

LOCALIZAREA SITULUI

Coordonatele sitului

Latitudine Longitudine

N 45° 52' 42'' E 27° 16' 58''

2.2. Suprafata totala a ariei naturale

38 496.0 hectare

2.5 Regiunile administrative

NUTS % Numele judetului

RO021 4.5 % Braila

RO024 66.4 % Galati

RO026 29.1 % Vrancea

83

Descrierea ariei natural protejate

Cod % CLC Clase de habitate

N04 2 331 Plaje de nisip

N06 3 511, 512 Rauri, lacuri

N06 12 511, 512 Rauri, lacuri

N07 5 411, 412 Mlastini, turbarii

N09 4 321 Pajisti naturale, stepe

N12 37 211 - 213 Culturi (teren arabil)

N14 8 231 Pasuni

N16 21 311 Paduri de foioase

N26 8 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)

Cod Specie Populatie: Rezidenta

Cuibarit Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv. Izolare Glob

A229 Alcedo atthis 15-25 p D B C C A029 Ardea purpurea 5-12 p D B C C A024 Ardeola ralloides 5-10 p D B C C

A060 Aythya nyroca 20-25 p 100-150 i C B C C A196 Chlidonias hybridus 80-100 p 380-450 i C B C C

A031 Ciconia ciconia 300-500 i C B C C

A081 Circus aeruginosus 6-12 p C B C B A038 Cygnus cygnus 4-10 i D B C C

A027 Egretta alba 15-30 p 50-160 i C B C C A026 Egretta garzetta 20-45 p 80-180 i C B C C

A189 Gelochelidon nilotica 5-10 i B B C B A135 Glareola pratincola 10-14 i C B C C A022 Ixobrychus minutus 10-15 p C B C C

A338 Lanius collurio 15-25 p D B C C A339 Lanius minor 20-35 p C B C C A177 Larus minutus 20-35 i D B C C

A023 Nycticorax nycticorax 20-30 p C B C C A019 Pelecanus onocrotalus 60-75 i C B C C

A034 Platalea leucorodia 5-20 p C B C C

A132 Recurvirostra avosetta 5-12 p 25-30 i C B C C A193 Sterna hirundo 3-5 p 30-50 i D B C C

LEGENDA Abrevieri Statut, Cuibaritor: “F” - frecvent “E” - eratic “R” - rar “RC” - relativ comun “P” - pasaj “C” - cuibaritor “A” - abundent

84

“OI“- oaspete de iarna “OC” - ocazional cuibaritor “i” - indivizi “p” – perechi. POPULATIE: marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national. Se foloseste un model progresiv ca cel de mai jos: “A”- 100 ³ p > 15% “B”- 15 ³ p > 2% “C”- 2 ³ p > 0% “D”- populatie nesemnificativa CONSERVARE: gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective “A”- conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, de refacere, = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I), “B”- conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii “C”- conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii. IZOLARE: gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normala a speciei: “A”- populatie (aproape) izolata; “B”- populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie; “C”- populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa.

GLOBAL: evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective. “A”- valoare excelenta; “B”- valoare buna; “C”- valoare considerabila.

Alte specii importante de flora si fauna

Nume specie Populatie Motivatie

Vertigo angustior C C Vertigo moulinsiana C C

Descriere:

Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Braila, Vrancea. Arii

naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior:

Balta Potcoava şi Balta Talabasca. Genetic,Balta Potcoava este un lac de curs parasit al

Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma actiunii de îndiguirea luncii

Siretului inferior, datorita suprafetei si adancimii mai mare si datorita legaturii stranse cu

85

stratul de apa freatica. Între balta Potcoava si raul Siret se afla paduri de lunca. Flora de

lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din

genurile Pragmites, Thypha, Nimphoides, Scirpus si altele. Balta Talabasca este o zona

de o deosebita importanta avifaunistica pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migratiei

numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta,

Egreta alba, Ardea purpurea), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia),

anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina,

Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus

himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus,

Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias

hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

Alte caracteristici ale sitului:

Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox.5m). Se întalnesc paduri de

lunca. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale

specifice din genurile Pragmites, Thypha, Nimphoides, Scirpus si altele. Este o zona

aflată în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola

ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), threskiornithide (Plegadis

falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula,

Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra),

charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus,

Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide

(Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica),

sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

Lista habitatelor prezente in Situl Lunca Siretului Inferior

Nr crt

Codul sitului

Denumirea sitului

1 3160 Lacuri distrofice si iazuri

2 6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin

86

3 3130 Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea

4 3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention

5 92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba

6 91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul

marilor rauri (Ulmenion minoris)

7 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition

8 6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

Biotopuri principale intalnite in zona ariei naturale protejate sunt reprezentate de:

� terenuri arabile neirigate (34,2%);

� paşuni (7,6%);

� paduri de foioase (21,3%);

� zone cu vegetaţie ierboasa naturala (3,9%);

� zone de tranziţie paduri - tufarişuri (7,7%);

� mlaştini (4,7%);

� cursuri de apa (12,1%);

� ape statatoare (3,5%).

Desemnarea ariei natural protejate

Balta Potcoava: Hotararea Consiliului Judetean Galati nr.46/10.11.1994, privind

instituirea regimului de protectie oficiala a unor zone de pe teritoriul judetului Galati

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national -

Sectiunea a III-a - zone protejate, publicata în M. Of. 152/2000, pozitia 2.411. O.U.

nr.236/2000, publicata în M. Of. nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice aprobata cu modificari si

completari prin Legea nr.462/2001, publicata în M.Of. nr.433/2001 Legislatia europeana

si internationala: Directiva Pasari 79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora si

Fauna92/43/CEE, conventiile internationale privind diversitatea biologica si dezvoltarea

durabila a sistemelor socio-economice locale Balta Tălăbasca: Hotararea Consiliului

Judetean Galati nr.46/10.11.1994, privind instituirea regimului de protectie oficiala a unor

zone de pe teritoriul judetului Galati Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de

87

amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a -zone protejate, publicata în M. Of.

152/2000, pozitia 2.412. O.U. nr.236/2000, publicata în M. Of. nr.625/2000, privind

regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei

salbatice aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.462/2001, publicata în M.Of.

nr.433/2001 Legislatia europeana si internationala : Directiva Pasari79/409/CEE,

Directiva Habitate, Flora si Fauna92/43/CEE, conventiile internationale privind

diversitatea biologica si dezvoltarea durabila a sistemelor socio-economice locale

Managementul sitului - organismul responsabil pentru managementul sitului:

� Balta Tălăbasca se află în custodie S.C. NEGRO S.R.L.;

� ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior – custode - Asociatia pentru

Conservarea Diversitatii Biologice.

88

Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente, mentionate în

formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar ROSPA 0071.

Prezenta si ecologia speciilor de pasari caracteristice sitului ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior

Nr. crt.

Specie Nume popular Statut* Cuiba ritor**

IUCN WBD OUG

57/2007 Bern Bonn

Categorie SPEC*

1. Alcedo atthis Pescarus albastru R; C C LC I III SPEC 3 2. Ardea purpurea Starc rosu R; C C LC I III II II SPEC 3 3. Ardeola ralloides Starc galben R; C C LC I III II II SPEC 3 4. Aythya nyroca Rata rosie RC C ; P VU I III III I II SPEC 1 5. Chlidonias hybridus Chirighita cu obrajii albi F C ; P LC I III II SPEC 3 6. Ciconia ciconia Barza alba F,P P LC I III II II SPEC 2 7. Circus aeruginosus Eretele de stuf RC,P C LC I III II II Non-SPEC 8. Cygnus cygnus Lebada de iarba OI OI LC I III Non-SPECEW 9. Egretta alba Egreta mare RC; C; P LC I III II II Non-SPEC 10. Egretta garzetta Egreta mica RC C; P LC I III Non-SPEC 11. Gelochelidon nilotica Pescarita razatoare RC P VU I III SPEC 3 12. Glareola pratincola Ciovlica ruginie R P LC I III SPEC 3 13. Ixobrychus minutus Starc pitic RC C LC I III II SPEC 3 14. Lanius collurio Sfrancioc rosiatic F C LC I III II SPEC 3 15. Lanius minor Sfrâncioc mic R C LC I III SPEC 2 16. Larus minutus Pescarus mic R P LC I III SPEC 3 17. Nycticorax nycticorax Starc de noapte RC,P C LC I III II SPEC 3 18. Pelecanus onocrotalus Pelicanul comun RC,P P LC I III II I SPEC 3 19. Platalea leucorodia Lopatarul R C LC I III II II SPEC 2 20. Recurvirostra avosetta Ciocîntors R C; P LC I III II II Non-SPEC 21. Sterna hirundo Chira de balta RC C; P LC I III Non-SPEC

89

Abrevieri: Statut, Cuibaritor: F – frecvent E – eratic R – rar RC – relativ comun P – pasaj C – cuibaritor A – abundent OI – oaspete de iarna OC – ocazional cuibaritor Faza prezenta in zona PUZ: M – migratiune C – cuibarit H – hranire

IUCN – International Union for Conservation of NatureLista rosie a speciilor protejate

“EN” - Periclitat “NT” - Aproape amenintat “VU” - Vulnerabil “LC” –Nepericlitat.

WBD – „Wild Birds Directive” – 79/409/ECC, Directiva europeana pentru conservarea speciilor de pasari salbatice

I – Annex I II – Annex II OUG 57/2007 –Regimul ariilor naturale protejate III – Anexa III – specii care necesita desemnarea ariilor

speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica

*III – specie prioritara IV – Anexa IV – specii care necesita o protectie stricta Bern – Conventia de la Berna II – Annex II – specii de fauna strict protejate III – Annex III – specii de fauna protejate Bonn – Conventia de la Bonn I – Annex I II – Annex II

Specii intalnite in zona PUZ

4 categorii SPEC (Species of European Concearn) în care se încadrează speciile din avifauna României:

SPEC 1 cuprinde speciile de interes conservativ la nivel global, adică ameninţate pe plan global şi sunt dependente de conservare.

SPEC 2 cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ nefavorabil.

SPEC 3 cuprinde speciile care nu sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ nefavorabil.

SPEC 4 cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ favorabil.

Non – SPEC cuprinde speciile care nu se regăsesc pe lista speciilor SPEC, adică specii care nu sunt concentrate în Europa şi ale

căror populaţii europene se află într-o situaţie favorabilă. Pentru aceste specii nu sunt necesare măsuri deosebite şi imediate pentru protecţia

lor.

Dinamica speciilor de pasari din aria naturala protejata ROSPA 0071

Dinamica si perioadele de stationare in Lunca Siretului Inferior

Categoria fenologica Nr. Specia

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII S-E OV P OI

Originea geografica

(dupa Vouss)

Cuibaritor Regim trofic

1. Alcedo atthis ispida Linnaeus, 1758 * LV IHT

2. Ardea purpurea purpurea Linnaeus, 1766 * TK-MED • ZOO

3. Ardeola ralloides (Scopoli, 1769) * ** ET • ZOO

4. Aythya nyroca (Giildenstadt, 1770) ** TK-MED • VEG

5. Chlidonias hybrida hybrida (Pallas, 1811) ** *** LV • ZOO

6. Ciconia ciconia ciconia (Linnaeus, 1758) * *** PAL • ZOO

7. Circus aeruginosus aeruginosus (Linnaeus, 1758)

* PAL • PR

8. Cygnus cygnus (Linnaeus, 1758) * PAL - MIXT

9. Egretta alba (Linnaeus, 1758) * ** CO - ZOO

10. Egretta garzetta garzetta (Linnaeus, 1766) * ** LV - ZOO

11. Gelochelidon nilotica * * ZOO

12. Glareola pratincola pratincola (Linnaeus, 1766)

* * IN-AF • INS

13. Ixobrychus minutus minutus (Linnaeus, 1766) * LV • ZOO

14. Lanius collurio collurio Linnaeus, 1758 * PAL INS

15. Lanius minor (J.F. Gmelin, 1788) * EU-TK INS

91

16. Larus minutus Linnaeus, 1766 * * PAL - MIXT

17. Nycticorax nictycorax nictycorax (Linnaeus, 1758) * CO • ZOO

18. Pelecanus onocrotalus Linnaeus, 1758 * * SAR - IHT

19. Platalea leucorodia leucorodia Linnaeus, 1758 * SAR • ZOO

20. Recurvirostra avosetta Linnaeus, 1758 * * TK-MED • ZOO

21. Sterna hirundo hirundo (Linnaeus, 1758) * * HOL • ZOO

Legenda:

Originea geografica: HOL - specie cu raspandire holarctica; LV - specie cu raspandire in lumea veche; SAR - specie cu raspandire

sarmatica; PAL - specie cu raspandire palearctica; TK-MED - specie cu raspandire turkestano-mediteraneana; CO - specie cosmopolita; ET -

specie de tip etiopian; ARC - specii cu origine arctica; PLXE - specii de tip paleoxeric; EU-TK - specii de tip europeo-turkestanic; EU - specii

de tip european; IN-AF - specii de tip indo-african; SIB - specii de tip siberian; TK - specii de tip turkestanic; MO-TIB - specii de tip mongolo-

tibetan; MED - specii de tip mediteranean; TIB - specii de tip tibetan; PLXM - specii de tip paleoxeromontan; SI-CA - specii de tip sibiro-

canadian.

Categoria fenologica: S-E - specie sedentara sau sedentar eratica; OV - oaspete de vara, P - specie de pasaj, OI - oaspete de iarna; *

prezenta in numar redus de exemplare; ** aparitie comuna; *** efective numeroase; • - specie cuibaritoare; ? - specie al carei cuibarit este

posibil in zona . Regimul trofic: MIXT - specie omnivora; VEG - specie vegetariana; ZOO - specie zoofaga (considerand aici cele acre se

hranesc cu diferite nevertebrate, nespecializate pentru un anume grup de prazi); INS - specii insectivore; PR - specii pradatoare; IHT –

ihtiofage.

92

Monitorizarea speciilor sau habitatelor prezente în perimetrul implicat în

dezvoltarea planului şi în zona învecinată a planului, pe lângă informaţiile pe care le oferă

despre starea lor de conservare sau despre rezultatul diferitelor măsuri de management

activ, face posibilă şi identificarea timpurie a unor tendinţe dinamice având un rol

important în predicţia modificărilor structurale şi funcţionale, fapt ce permite luarea unor

măsuri, în timp util, pentru conservarea acestora.

Cunoaşterea bazată pe informaţiile obţinute în cadrul programelor de monitorizare

asigură o mai buna înţelegere a problematicii analizate, fapt ce determină o îmbunătăţire

a şanselor ca deciziile luate să fie bine documentate şi corecte. Pe lângă aplicaţiile

practice, monitorizarea ecologică are şi o importanţă teoretică, informaţiile obţinute având

un rol deosebit de important în descifrarea legităţilor care determină structura, funcţiile şi

dinamica ecosistemelor.

Acţiunile de monitorizare a habitatelor şi a speciilor nu s-au făcut la întâmplare, ci

sau realizat într-o manieră standardizată. Planificarea acţiunilor de monitorizare a

reprezentat o etapă importantă a programului de monitorizare.

Monitorizarea habitatelor şi a speciilor prezente s-a realizat pe baza unor

protocoale (planuri) de monitorizare care permit colectarea şi analiza datelor într-o formă

standardizată, astfel încât datele colectate de persoane diferite la intervale de timp

diferite să fie comparabile între ele şi să aibă aceeaşi valoare informaţională.

Obiectivele urmărite au constat în:

- monitorizarea parametrilor şi indicilor care caracterizează fitocenozele din cele

mai reprezentative ecosisteme, decelarea pe termen lung a eventualelor modificări ale

factorilor de mediu globali (schimbări climatice, modificări ale factorilor de mediu (apa,

aer, sol) prin aportul proiectului de investiţie);

- cunoaşterea mai bună a biodiversităţii floristice a regiunii ecologice, asociaţii

vegetale, tipuri de ecosistem şi speciile determinante ale ecosistemelor prezente;

- schimbările pe termen lung a factorilor globali şi locali de mediu;

93

- evidenţierea prezentei şi evoluţiei florei endemice din ecosistemele prezente;

- evidenţierea prezentei speciilor de plante şi animale.

In zona studiata, destinata realizarii proiectului au fost identificate habitate de tip

agricole si asociatii ruderale semi-naturala degradata, cu conservare redusa din punct de

vedere a diversitatii speciilor intalnite. Amplasamentul este in mare parte utilizat ca teren

agricol cultivat intensiv, fiind semnalata de asemenea si prezenta in numar mare a

speciilor ruderale fara importanta conservativa. Din punct de vedere faunistic

amplasamentul nu reprezinta o zona propice dezvoltarii faunei caracteristice ariei

naturale protejate (specii de pasari acvatice), prezenta activitatilor antropice in zona

(ferme, asociatii agricole, facand imposibila cuibarirea si colonizarea speciilor de pasari

migratoare caracteristice ariei naturale protejate de interes avifaunistic ROSPA 0071.

În urma evaluarii si investigatiilor realizate in zona studiata amplasamentul

proiectului s-au identificat specii de flora si habitate ce nu apartin speciilor de plante

enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/ CEE .

În urma investigatiilor în teren, pe intreaga suprafata studiata destinata realizarii

proiectului – „Amenajare parc eolian cu 17 turbine identice” nu au fost identificate

habitate de interes conservativ.

Habitatele prezente de importanta redusa au fost indentificate dupa cum urmeaza:

� Terenurile agricole cultivate intensiv si asociatii sagetale;

� Tufarisuri de mici dimensiuni de-a lungul drumurilor de exploatare, margini de

terenuri agricole: Crataegus monogyna (Paducel) si Rosa canina (maces).

� Padure de foioase - stejar brumariu (Quercus pedunculiflora) si salcam (Robinia

pseudacacia) – Padurea Nemteanca limitrofa amplasamentului studiat.

94

Specii de plante identificate pe terenuri agricole (specii invazive si ruderale):

Releveele studiate in cadrul amplasamentulu identifica prezenta speciilor invazive

si ruderale in special in zona drumurilor si a canalului de irigatii:

• Eryngium campestre L.( scaiul dracului);

• Vicia villosa – mazariche;

• Convolvulus arvensisL. - Volbura;

• Datura stramonium (matraguna);

• Raphanus raphanistrum (ridiche salbatica);

• Xanthium strumarium (scaietele popei, cornut);

• Setaria pumila (mohor roscat);

Asociatiile ruderale dezvoltate de-a lungul drumurilor de exploatare a parcelelor

agricole si in principal de-a lungul drumului judetean DJ 252 H care leaga orasul Tecuci

de localitatea Furceni.

95

Speciile de plante observate sunt:

� Agropiron repens;

� Artemisia vulgaris;

� Capsella bursa-pastoris;

� Carduus acanthoides;

� Cichorium intybus;

� Cirsium arvense;

� Linaria vulgaris;

� Plantago media;

� Papaver sp.;

� Taraxacum officinale;

Pe suprafetele destinate agriculturii, speciile cultivate sunt in general: porumb (Zea

mays), floarea-soarelui (Helianthum annuum), grau (Triticum aestivum), rapita (Brassica

rapa). Culturile agricole de cele mai multe ori sunt insotite de plante segetale si de cele

ruderale care convietuiesc cu plantele cultivate profitand de conditiile speciale (irigatie,

ingrasaminte, prelucrarea solului) ce se creaza in agroecosisteme.

Asociatile segetale dezvoltate in zona sunt caracteristice fitocenozelor Stachyo

annuae-Setarietum pumilae (Felföldy 1942 em. Mucina1993) ce se dezvolta pe miristi,

culturi de paioase. Plantelor segetale le sunt caracteristice gradul inalt de adaptibilitate,

proliferare si un ritm accelerat de crestere ce se face in detrimentul culturilor agricole

astfel fiind considerate nedorite sau chiar daunatoare, iar printre masurile de combatere

avegetatiei segetale se numara si folosirea erbicidelor ce pot sa afecteaza si zonele

limitrofe suprafetelor cultivate.

Tufarisurile - Reprezinta habitate secundare important care furnizeaza hrana

(fructe), adapost si loc de cuibarit pentru pasari si adapost si loc de hranire pentru unele

mamifere.

Speciile de arbusti observate în zona sunt:

� Crataegus monogyna (paducel);

� Rosa canina (maces);

96

Nici una dintre speciile identificate în acest tip de habitat nu face parte dintre speciile

listate în anexele legilor nationale si directivele europene cu obiect conservarea naturii.

Avifauna

Avand in vedere vecinatatea proiectului propus cu aria naturala protejata ROSPA

0071 Lunca Siretului s-a fost realizat monitorizarea efectivelor de pasari aflate in

diferite stagii ecologice (migratie, popas, hranire si cuibarire) pe amplasamentul

propus proiectului in scopul stabilirii efectelor semnificative asupra avifaunei existente in

zona.

Motivele observatiilor avifaunistice in zona proiectului au fost reprezentate

de:

1. Existenta pasarilor de talie mare si medie (conform fisei sitului ROSPA 0071),

care în timpul migratiei se deplaseaza fie grupate în stoluri fie migrand individual si

zboara de obicei la înaltime de peste 150 m utilizand un culoar de zbor superior.

2. Evaluarea globala in mod corelat a populatiilor de pasari prezente, din punct de

vedere calitativ si cantitativ, precum si evaluarea eventualului impact provocat de

dezvoltarea parcului asupra pasarilor existente in zona în mai ales perioada de santier si

în cea de exploatare.

Migratia de primavara si toamna

Migratia de primavara, perioada (prevernal – vernala) a populatiilor de pasari a

fost studiata în perioada dintre începutul lunii martie si sfarsitul lunii mai.

S-a constatat astfel ca activitatea avifaunistica in migratia de primavara este slab

reprezentata, amplasamentul proiectului nefiind reprezentat de o ruta de migratie

permanenta sau nepermanenta (secundara) nefiind semnalati indivizi ai speciilor

migratoare consemnate si in fisa sitului de importanta comunitara ROSPA 0071 – Lunca

Siretului Inferior. In general efective mari ale pasarilor migratoare prefera rutele de

migrare in lungul apelor si zonelor de lunca caracteristice zonei – Lunca Siretului – aflata

la o distanta de aproximativ 3,2 km de zona proiectului. Inexistenta unor zone umede,

precum si existenta zonelor locuite – satele Movileni, Furceni, Furcenii Noi.

97

In urma observatiilor au fost observate in special specii de paseriforme. Numarul

mare a acestor specii nu a putut stabili modele constante privind direcţia de zbor,

acestea trecand in pasaj repede peste zona neavand o directie precisa.

Interesul principal al acestor observatii l-a reprezentat migraţia speciilor acvatice

caracteristice ariei de importanta comunitara invecinata (speciilor mari si medii) si a

speciilor rapitoare caracteristice amplasamentului care au zbor planat şi care ar putea

suferi un posibil impact cauzat de dezvoltarea viitorului parc de eoliene (posibil risc de

coliziune).

Speciile semnalate aflate in faza de migratiune de primavara sunt prezentate in

tabelul urmator:

Tabelul 6 - Specii de pasari (mari si medii) identificate – migraţia de

primăvară

Nr. Crt

Specia Nr. relativ

de indivizi

Dimensiunea populaţiei in

Romania (perechi cuibăritoare)

Statut de protecţie conf. OUG 57/2007

Fam. Ciconiidae

1. Ciconia ciconia 7 4000-5000 OUG 57/2007/anexa3

Ordinul Falconiformes

Fam. Accipitridae

2. Buteo buteo 5 28000-340000

Ordinul Passeriformes

Fam. Hirudinidae

3. Hirundo rustica 20 800000-1000000

Fam. Laniidae

4. Lanius collurio 6 1380000-2600000 OUG 57/2007/anexa3

Fam. Corvidae

5. Pica pica 6 624000-780000

6. Corvus frugilegus 12 350000-420000

7. Corvus corone cornix 14 240000-320000

8. Corvus monedula 17 250000-400000

Din lista speciilor mari a fost observata specia Barza alba (Ciconia ciconia) cu un

număr de indivizi observaţi în timpul migraţiei - 7 de indivizi. Specia a fost observată

migrand la inaltimi mari de peste 150 m la periferia zonei vestice a amplasamentului pe

98

directia zonelor locuite.

Altitudinea medie de zbor in perioada de migratie a speciilor observate pe

deasupra parcului a fost în cele mai multe zile mai mare de 150 m. Altitudinea a fost

apreciată cu ajutorul structurilor de înălţime cunoscută (stâlpi electrici.).

În migraţia de toamnă au fost observate in special specii de rapitoare (şorecarii

comuni (Buteo buteo)) si paseriforme pe directia nord-sud la limita vestica a

amplasamentui. De asemeni numarul mic al exemplarelor observate au concuzionat ca

este o ruta utilizata in special de speciile imature acestea departandu-se de ruta principal

de migratie.

Tabelul 7 - Specii de pasari identificate – migraţia de toamna

Nr. Crt

Specia Nr.

indivizi

Dimensiunea populaţiei in

Romania

Statut de protecţie conf. OUG 57/2007

Fam. Ciconiidae


Fam. Accipitridae

1. Buteo buteo 4 28000-340000


Fam. Hirudinidae

2. Hirundo rustica 18 800000-1000000

Fam. Laniidae

3. Lanius collurio 2 1380000-2600000 OUG 57/2007/anexa3

Fam. Ploceidae

4. Passer montanus 1354000-2873000

5. Passer domesticus 40

1200000-3400000

Fam. Corvidae

6. Pica pica 12 624000-780000

7. Corvus frugilegus 18 350000-420000

8. Corvus corone cornix 4 240000-320000

9. Corvus monedula 4 250000-400000

Iernarea avifaunei în zona proiectului

În timpul iernii au fost observate specii de păsări care ierneaza in zona

amplasamentului si in special in zona padurii Nemteanca. Au fost luate în considerare

păsări observate cu deosebire din perimetrul parcului dar si din zona de limita a parcului

99

eolian.

Dintre speciile care ierneaza in perimetrul acestea nu prezintă o oarecare

importanţă din punct de vedere al impactului cu centralele eoliene.S-a constat prezenta

in numar mai mare a corvidelor Corvus frugilegus si Pica pica in special in zona

terenurilor agricole.

In urma monitorizarii avifaunei in perioada de iarna concluzionam:

- nu au fost observate stoluri de gâşte (in special Branta Ruficollis), zona

proiectului nefiind propice ca zonă de odihnă sau de hrănire pentru acesta specie în

concluzie potenţialul de impact al acestor specii cu turbinele eoliene din parcul eolian

analizat este nul;

- numărul păsărilor care se întâlnesc aici, cu excepţia corvidelor (Corvus

frugilegus) este foarte mic în special datorită faptului că terenurile agricole pe care s-a

efectuat arătura de toamnă sunt sărace în hrană;

- păsările care au fost observate sunt dispersate aleatoriu fără a se constata

locuri preferate sau de acumulare.

Cuibarirea speciilor de pasari in zona proiectului

Au fost observate 9 specii cuibăritoare apartinand in majoritate ordinului

Passeriforme (specii mici).

Au fost luate în considerare atât speciile din perimetrul analizat cât şi din imediata

apropiere dar care au legătură directă cu zona parcului, folosind perimetrul proiectului

uneori ca loc de hrănire. In vecinatatea proiectului – localitatea Furceni au fost observate

2 cuiburi populate ale specie Ciconia ciconia – Barza alba.

Metodologia utilizată pentru studierea populaţiilor cuibăritoare a fost cea a

observaţiilor din punct fix pe transect precum su ruta de observatie (mars-rut).

Transectele folosite au fost transecte proporţionale cu dimensiunile habitatelor

existente: zonele cu agricultură intensivă, tufişurile, zone forestiere etc.

100

Tabelul 8 - Specii ce cuibaresc in zona proiectului si vecinatatea acestuia

Nr. crt

Specia

Dimensiunea populatiei in

Romania (numar perechi)

Statut de protectie conf. OUG 57/2007


Fam. Alaudidae

1. Alauda arvensis 2000-4000

Fam. Laniidae

2. Lanius collurio 60000-100000 OUG 57/2007/anexa3

Lanius minor

Fam. Ploceidae

3 Passer montanus 1354000-2500000

4. Passer domesticus 1200000-2000000

Fam. Corvidae

5. Pica pica 624000-850000

Ordinul Galiformes

Fam. Phasianidae

6. Perdix - perdix

7. Coturnix coturnix 30000-50000

Fam. Paridae

8. Parus major

Fam. Ciconiidae

9. Ciconia ciconia 4000-5000 OUG 57/2007/anexa3

Majoritatea speciilor cuibaritoare din zona (Lanius collurio, Lanius minor, Alauda

arvensis), cuibăresc în zonele habitatelor de tufarisuri si habitate forestiere semnalate in

afara zonei de constructie a parcului eolian.

Speciile ca ciocârlia de câmp folosesc ca teritorii de cuibarit si hranire habitatele

deschise, de genul pajistilor cu vegetatie înalta sau joasa, dealurile, terasele, coastele,

fâsiile de vegetatie din cadrul terenurilor agricole, terenurile agricole.

Ca urmare a particularitatilor speciilor de pasari identificate, lipsa unor colonii de

pasari in zona studiata nu stabilit niciun traseu semnificativ de deplasare între zonele de

cuibarit si hranire.

Singurele specii care în zona de studiu au o buna reprezentativitate sunt

reprezentate de ciocârlia de câmp (Alauda arvensis) care cuibareste la limita zonei de

studiu, rândunica (Hirundo rustica) prin populatia care cuibareste în localitatile Movileni,

101

Furceni, Tecuci si care se hranesc în zona de studiu, precum si speciile din Familia

Corvidae (ciorile). Toate aceste specii comune au o raspândire uniforma pe tot teritoriul

tarii, astfel ca populatiile de aici sunt nesemnificative fata de populatiile la nivel national.

102

In urma activitatatii de monitorizare a a m p l a s a m e n t u l u i p r o i e c t u l u i a fost identificat un numar important de specii

comune precum si specii care sunt enumerate in Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE. Speciile identificate in zona PUZ precum si

fenologia acestora sunt mentionate in tabelul de mai jos:

Perioada de activitate in zona studiata luna

Activitatea speciei Specia – denumire populara

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII SE OV P OI

Regimul trofic

Alauda arvensis – Ciocarlie de camp x x x x x x x x x x x x x x x INS

Anthus campestris – Fasa de camp x x x x x x x INS

Buteo buteo – Sorecar comun x x x x x x x x x x x x x PR

Ciconia ciconia - Barza alba x x x x x x x x x x x ZOO

Corvus corone – Ciora griva x x x x x x x x x x x x x MIXT

Corvus frucilegus (cioara de semanatura) x x x x x x x x x x x x x MIXT

Corvus monedula (stancuta) x x x x x x x x x x x x x MIXT

Coturnix coturnix - Prepelita x x x x x x x MIXT

Cuculus canorus - Cuc x x x x x x x INS

Dendrocopos medius – Ciocanitoarea de stejar x x x x x x x x x x x INS

Emberiza calandra – Presura sura x x x x x x x x x x x x x INS

Falco vespertinus – Vanturel de seara x ZOO

Galerida cristata - Ciocarlan x x x x x x x x x x x x x INS

Hirundo rustica - Randunica x x x x x x x x INS

Lanius collurio – Sfrancioc rosiatic x x x x x x x x INS

Lanius minor – Sfrancioc cu frunte neagra x x x x x x x INS

Motacilla alba– Codobatura alba x x x x x x x x INS

Parus major – Pitigoi mare x x x x x x x x x x x x x INS

Passer domesticus (vrabie de casa) x x x x x x x x x x x x x MIXT

Passer montanus (vrabie de camp) x x x x x x x x x x x x x MIXT

Perdix perdix - Potarniche x x x x x x x x x x x x x MIXT

Pica pica (cotofana) x x x x x x x x x x x x x ZOO

Streptopelia decaocta (gugustuc) x x x x x x x x x x x x x VEG

Sturnus vulgaris (graur) x x x x x x x x x MIXT

Upupa epops (pupaza) x x x x x x INS

103

Legenda:

SE = specie sedentara, OV = oaspete de vara, P= specie de pasaj, OI=oaspete de iarna;

Regimul trofic: PR = specii pradatoare MIXT = specie omnivora, VEG = specie

vegetariana, ZOO = specie zoofoga (se hranesc cu nevertebrate), INS= Specii

insectivore;

Specii listate in anexa 3 (OUG 57/2007) – specii de plante si de animale a caror

conservare necesita desemnarea ariilor special de conservare si a ariilor de protectie

speciala avifaunistica.

Specii listate in anexa 4 (OUG 57/2007) – specii de interes national - specii de

animale si de plante care necesita o protectie stricta

Specii listate in anexa 5C (OUG 57/2007) – specii de interes comunitar a

caror vanatoare este permisa OUG 57/2007

Tabelul 9 - Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si a relatiei acestora

cu aria naturala protejata de interes comunitar învecinata ROSPA 0071

Specia Fenologia speciei

Alauda arvensis (ciocârlie de câmp)

Date relevante despre specie: Specia este partial migratoare, raspândita in zonele de câmpie si in cele colinare. Statut. Specie nepericlitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 Cuibareste pe sol in ierburi. Cele 3-4 oua pamântii, cu pete brune, sunt clocite cam 12 zile, de catre femela. Ponta este depusa din luna aprilie. Pe vara scot 2-3 generatii de pui. Masculul cânta in zbor, la mare inaltime deasupra cuibului. Iarna se intâlnesc mai ales in locurile de mica altitudine. Amenintari - utilizarea pesticidelor, practicile agricole invazive. Specia a fost identificata in zona terenurilor agricole in cautare de hrana. S-au identificat si zone de cuibarire a speciei in zona ierburilor inalte/tufarisuri la marginea Padurii Nemteanca. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071.

Anthus campestris – Fasa de camp

Date relevante despre specie: Specia este oaspete de vara. Cuibareste in regiuni deschise aride si nisipoase, cu vegetatie joasa. Statut: Specie nepericlitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa I Fasa de camp prefera habitatele deschise, câmpii, pajiști cu tufisuri pentru cuibarit, terenurile agricole. Cuibareste solitar si migreaza in stoluri. Zborul teritorial este desfasurat la inaltime mica, fiind ondulat si insotit de cântec. Hrana consta din insecte si seminte. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu fiind observati indivizi solitari preponderent in zonele agricole, pajisi, precum si in cele cu tufarisuri izolate. Comportamentul observat era cel de hranire, zbor nuptial si zbor teritorial. Specia nu este pentru intregritatea ariei naturale protejate ROSPA 0071.

Buteo buteo– Sorecar comun

Date relevante despre specie: Este frecvent mai ales in Carpati, fiind o pasare sedentara. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Cuibul contine 3-4 oua albe, cu pete brune-caramizii, fiind complet inca din aprilie. Atât femela cât si masculul clocesc, perioada de incubatie fiind de 28-30 de zile.Se hraneste cu soareci, serpi etc. Sorecarul comun a fost observat constant de-a lungul anului in zona de studiu. In timpul monitorizarii specia Buteo buteo a fost observata, in

104

Specia Fenologia speciei zonele terenurilor agricole, zonele cu iarba inalta de-a lungul canalului de irigatii , zonele fiind folosite ca teritorii de hanire in special pentru rozatoare mici si reptile. Nu s-a identificat nici un cuib in zona destinata realizarii proiectului. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Amenintari - vanatoarea, persecutia, distrugerea habitatelor.

Ciconia ciconia - Barza alba

Date relevante despre specie: Este oaspete de vara, se intalneste in special in pasaj in zona analizata. Cuibul este amplasat pe un loc insorit si inalt cu o vedere buna asupra zonelor de hranire. Este construit din crengi, radacini, pamânt si este captusit cu paie, fân, iarba, balegar, uneori si cu hârtie si cârpe. In cursul anilor, in urma reparatilor, poate sa ajunga la marimi impresionante atingând un diametru de 1-1,5 m, o inaltime de pâna la 2 m si o greutate de 1-2 tone. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa I Hrana este foarte variata si cuprinde insecte (lacuste, greieri), larve, râme, amfibieni, mamifere mici (soareci de câmp), serpi si sopârle etc. Resturile nedigerate sunt eliberate dupa 1,5 - 2 zile, prin regurgitare sub forma de ingluvii având dimensiuni de ≈ 50x35 mm, usor de gasit in jurul cuibului. De-a lungul monitorizarii s-au observat efective mici (7 indivizi) ale acestei specii in timpul migratiei de primavara. Altitudinea de zbor semnalata a fost peste 200 m. Specia a fost semnalata si cuibarind in localitatile apropiate – 2 cuiburi fiind semnalate in localitatea Furceni. Specia este importanta pentru intregritatea ariei naturale protejate ROSPA 0071 in special pentru numarul indivizilor identificati in pasaj. Starea de conservare a speciei in situl ROSPA 0071 este favorabila.

Corvus corone – Ciora griva

Date relevante despre specie: Este frecventa in toata tara, cu exceptia marilor inaltimi carpatine. Este o specie sedentara, foarte stricatoare prin pagubele ce le aduce vânatului si in gospodarii. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Cuibareste in arbori, se adapteaza insa usor la orice situatie; astfel, in Delta cuibareste pe plaur ori in alte locuri nespecifice. Depunerea pontei are loc prin aprilie. Ouale, in numar de 5-6, sunt de un colorit verzui-murdar, patate cu brun, fiind clocite de femela, cam 18-19 zile. Iarna mai sosesc la noi si exemplare nordice. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Corvus frucilegus (cioara de

semanatura)

Date relevante despre specie: specie comuna facând parte din genul Corvus al familiei Corvidae. Este larg raspândita. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Cuibareste in regiuni de câmpie, in colonii mari, mai rar in regiuni deluroase. Cuiburile le instaleaza in arbori, adesea mai multe pe acelasi copac. Depunerea pontei are loc inca din luna martie. Ouale, in numar de 5, sunt verzui-murdare, patate cu brun si sunt clocite numai de femela, 18-19 zile. Se hraneste cu viermi, gasteropode, insecte, larve, mamifere mici, sau ocazional pasarele sau ouale acestora, consuma de asemenea cadavre, fructe, diferite seminte vegetale ca si cele de pe semanatura pe care le scot cu ciocul din pamânt, de aceea este o specie daunatoare economiei agricole, putând fi capabila de distrugere in masa a culturilor. Toamna, o parte a populatiilor clocitoare la noi se deplaseaza spre sud-vestul Europei; in schimb vin cârduri mari din regiunea nord-estica a arealului speciei. Vestul Europei, nord-vestul Africii si sud-vestul Asiei, formeaza cartiere de iernare mai ales pentru populatiile nordice. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

105

Specia Fenologia speciei

Corvus monedula (stancuta)

Date relevante despre specie: Este o pasare migratoare, din famila Corvidae, unele populatii cuibaresc in tinuturi salbatice, atele in localitati. In România stancuta este sedentara, populeaza regiunile joase, ca si vaile râurilor de munte. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 Cele din regiuni salbatice au cuibul in scorburi si pereti de stânca, pe când celelate in constructii, cosuri, ornamentatii, crapaturi de ziduri, clopotnite etc. Femela depune in cuib 4-6 oua albicioase-albastrui, cu pete brune. Cuibaritului incepe in luna aprilie, ouale sunt clocite de femela timp de 17-18 zile. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Coturnix coturnix - Prepelita

Date relevante despre specie: este oaspete de vara, sosind la noi in luna aprilie iar toamna ne paraseste pentru a ajunge in zone mai calde. Prepelita se intâlneste in zonele de campie, in miristi sau in campurile cu faneata sau lucerna. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 si Anexa II a conventiei de la Bonn Cuibul il face pe pamant. Femela depune pana la 15 oua pe care le cloceste singura. Perioada de incubatie este de 21 de zile. Puii sunt crescuti exclusiv de catre femela. Sporul anual de pui depinde foarte mult de capriciile naturii. In anii cu ploi multe si abundente sunt foarte multe cuiburi distruse de suvoaiele de apa. Specia a fost observata la limita terenurilor agricole cu zona forestiera fiind semnalati indivizi ai speciei in zona tufarisurilor limitrofe caii de acces adiacente Padurii Nemteanca. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071.

Cuculus canorus - Cuc

Date relevante despre specie: este oaspete de vara. Specie destul de comuna in toate tipurile de habitate, mai ales in paduri, de la campie pana la munte. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Evita locurile populate de om, fiind destul de sperios. Cucul se hraneste cu larvele paroase de fluturi. Paraziteaza cuiburile, depunandu-si ouale in cuiburile altor pasari, cate un ou in fiecare cuib. Fiecare femela isi alege o anumita pasare-gazda, in functie de culoarea oualor. Masculul este gri cenusiu pe cap, piept si spate, cu dungi pe abdomen ca la uliul pasarar. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna fiind observata in zona forestiera - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Dendrocopos medius –

Ciocanitoarea de stejar

Date relevante despre specie: este o specie sedentara. Apare in majoritatea padurilor cu frunzis; este o specie mai rara. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. La nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna si Directiva Pasari. Este o specie de padure, intalnita in padurile cu stejari batrâni, parcuri si livezi unde cuibareste in scorburi. Prefera pentru cuibarit trunchiurile copacilor care sunt intrate in putrezire. In lunile mai-iunie femela depune 5-6 oua albe, lucioase, a caror clocire, timp de 14-15 zile, este asigurata atât de femela cât si de masculi. Are acelasi colorit ca si ciocanitoarea pestrita mare, dar cu rosu si pe crestet. Este o specie sedentara. A fost semnalata in vecinatatea vestica a amplasamentului in zona forestiera a padurii de stejar. Proiectul propus nu afecteaza dinamica speciei fiind o specie prezenta in habitatele forestiere. Nu reprezinta o specie importanta pentru integritatea

106

Specia Fenologia speciei ariei naturale protejate ROSPA 0071. Principala amenintare asupra speciei o constituie pierderea habitatului de cuibarire – zona forestiera. Masuri de conservare recomandate: protectia habitatului speciei – habitat forestier.

Emberiza calandra – Presura sura

Date relevante despre specie: este oaspete de vara. Este comuna mai ales in regiunile de câmpie si de dealuri descoperite, rar si pe vaile largi, joase, ale râurilor montane. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Femela cloceste singura circa 14 zile, un numar de 4-5 oua albe-cenusii, stropite cu brun, pe care le depune prin mai. Scoate, pe vara, doua rânduri de pui. O parte din populatia clocitoare la noi ramâne si iarna, iar alta se deplaseaza mai spre sud. Pentru o parte din populatia speciei, cartierele de iernat sunt in sudul Europei, sud-estul Africii si peninsula Arabia. Specie observata in timpul perioadei de cuibarit indivizii prezentau zbor teritorial, comortament de hranire indicând cuibaritul in zona de studiu. S-a observat ca in timpul zborului majoritatea indivizilor au utilizat culoarul de zbor intre 0-20 m, media fiind sub 5 m. Specia nu este importanta pentru intregritatea ariei naturale protejate ROSPA 0071. Masuri de conservare recomandate pentru protejarea speciei: managementul corect al terenurilor agricole si practici agricole ecologice.

Falco vespertinus – Vanturel de seara

Date relevante despre specie: este oaspete de vara, specie destul de comuna in SE Europei in stepe si terenuri deschise, cultivate, cu palcuri de copaci. Statut: conform IUCN din 2005 specia este considerata ca fiind aproape periclitata. Cuibareste colonial, de obicei in cuiburi de cioara de semanatura. Se aseamana cu vanturelul rosu in comportament, dar are aripile proportional mai lungi si coada mai scurta. Este capabil sa zboare de pe loc. Datorita faptului ca este activ pâna târziu in amurg, vânturelul si-a câstigat si numele de soimulet-de-seara. Hrana sa este formata aproape in totalitate din insecte pe care le prinde pândind pe diversi suporti, consuma cu placere si soareci sau pasarele, mai ales in perioada de crestere a puilor. In timpul monitorizarii in zona de studiu au fost observati indivizi de vânturel de seara care prezentau comportament de hranire, dar nu s-a identificat zona de cuibarit a acestora – existand posibilitatea ca acestia sa cuibareasca in zona padurii Nemteanca. In urma analizei activitatii de zbor a speciei, s-a constatat un culoar de zbor la inaltimi situate intre 20 – 50 m. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071.

Galerida cristata - Ciocarlan

Date relevante despre specie: este o specie sedentara, raspândita in toate câmpiile uscate, joase, din tara, dar urca si pe vaile largi ale râurilor, in tinuturile descoperite. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Cuibareste pe sol in locuri cu vegetatie saracacioasa. Cele 4-5 oua depuse in aprilie sunt pamântii cu pete brune si sunt clocite de femela, timp de 14 zile. Au loc doua cuibariri pe sezon. Este una dintre cele mai frecvente specii de la noi, care nu ne paraseste nici iarna, când poate fi vazuta in santuri pe marginea soselelor, pe drumurile satelor, prin curtile oamenilor printre vite. Specia a fost semnalata in zbor, in cautare de hrana. Specie nu este importanta pentru integritatea ariei naturale protejata ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Hirundo rustica - Randunica

Date relevante despre specie: este oaspete de vara, ierneaza in Africa subsahariana si Asia de Sud, precum si in Australia si America de Sud. Ea se intoarce primavara pentru a se reproduce in Europa (si in Romania), America de Nord, Africa de Nord sau Asia. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Randunicile sunt pasari foarte adaptabile, care traiesc in proximitatea

107

Specia Fenologia speciei asezarilor umane, cautand habitate deschise de toate tipurile (inclusiv in zonele agricole), in apropierea apelor si pot fi intalnite adesea in apropierea fermelor, a hambarelor, podurilor, pontoanelor si a altor asezaminte de gen. Deseori randunicile se aduna in stoluri, iar in perioada de reproducere vaneaza in pereche. Specia a fost identificata in cadrul zonei studiate in pasaj si cautare de hrana, nefiind semnalate cuiburi in zona proiectului. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Lanius collurio – Sfrancioc rosiatic

Date relevante despre specie: oaspete de vara, se poate intâlni in toate zonele deschise in care se gasesc poieni si mult subarboret, de-a lungul vailor unde se afla vegeta ia arborescenta sau arbustiva. Hrana consta din larve si insecte, nevertebrate, uneori mamifere mici si reptile. Insectele de dimensiuni mari pot fi vânate din zboruri de pâna la 30 m inaltime. Cuibareste in regiuni deschise, cu tufisuri si in luminisuri. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa I Prezenta sezoniera a speciei a fost semnalata in timpul pasajului de primavara si toamna, precum si in timpul perioadei de cuibarit. In zona de studiu specia a fost observata in special in zone cu tufarișuri si miristi. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara pentru aria naturala protejata ROSPA 0071. Principalele amenintari ale speciei o reprezinta: intensificarea agriculturii si utilizarea irationala a pesticidelor.

Lanius minor – Sfrancioc cu frunte

neagra

Date relevante despre specie: oaspete de vara. Sfrânciocul cu fruntea neagra populeaza habitatele cu paduri rare cu subarboret, crânguri, gradini, vii. Prefera locurile cu arbori izolati, tufe de maciesi, porumbar si paducel, in spinii carora obisnuieste sa-si infiga prada ca rezerva de hrana. Cuibareste in regiuni deschise cu copaci izolati si tufisuri, cuibul si-l instaleaza la inaltimi, uneori depasind 7-8 m. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. In zona de studiu specia a fost observata in zonele agricole, miristi, si tufarisuri la marginea padurii, prezentând comportament de hranire. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Principalele amenintari ale speciei o reprezinta: intensificarea agriculturii si utilizarea irationala a pesticidelor. Nu se impun masuri de conservare prin realizarea planului.

Motacilla alba– Codobatura alba

Date relevante despre specie: este oaspete de vara, raspândita in toata tara, mai frecvent in regiunile joase, pe malul baltilor si lacurilor, de asemenea pe malul râurilor de la ses pâna la munte si pâna la lacurile din golul alpin. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Cloceste in excavatiile din maluri, in gramezi de lemne si chiar in acoperisurile de stuf ale caselor. Cuibul, completat inca din aprilie, cuprinde 4-5 oua albicioase cu pete brune-cenusii. Incubatia dureaza 14 zile, clocitul fiind asigurat mai ales sau exclusiv de femela. Creste 2-3 generatii de pui pe vara. Toamna migreaza spre cartierele de iernat din nordul Africii si sud-vestul Asiei. In iernile blânde se pot vedea exemplare ramase pe lânga apele neinghetate. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Nu se impun masuri de conservare prin realizarea planului Specia a fost observata in zbor pe terenurile agricole.

Parus major – Pitigoi mare

Date relevante despre specie: este specie sedentara, unul dintre cei mai cunoscuti pitigoi, prezent atât in padurile joase, cât si in cele de munte, unde ajunge pâna in zona coniferelor. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Frecvent in parcuri, gradini si livezi. Cuibareste in scorburi, crapaturi, tevile

108

Specia Fenologia speciei gardurilor metalice, cuiburi artificiale etc. Cele 10-12 oua albe, patate cu ruginiu, sunt depuse inca din martie-aprilie, fiind clocite numai de femela, circa 14 zile. Iarna hoinaresc dupa hrana, ramânând credinciosi unor regiuni limitate. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna, nu se impun masuri de conservare prin realizarea proiectului.

Passer domesticus (vrabie de casa)

Date relevante despre specie: sunt specii sedentare, sunt intr-un numar mare in regiunile mai joase, ajungând sa traiasca pe lânga asezari omenesti si in regiuni muntoase. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si Anexa 3 a conventiei de la Berna, Construiesc in arbori sau scorburi cuiburi sferice in care femela depune de trei ori pe an 4-5 oua albe patate. Ouale sunt clocite timp de 14 zile de ambii parinti. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Passer montanus (vrabie de camp)

Date relevante despre specie: Este sedentara, intâlnita atât in tinuturile salbatice, cât si in preajma asezarilor umane, cu spatii mai largi in vecinatate. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Cuibareste intre crengi, in cuiburi sferice, dar si in scorburi si in diferite constructii. Depune ponta inca din aprilie, constând din 5-7 oua albicioase, cu pete isabel sau brune. Clocitul, care dureaza 13-14 zile, este asigurat de ambii parteneri. Creste 3 generatii de pui pe vara. Unele populatii se aglomereaza in timpul iernii in sud-estul Europei. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna fiind observata pe durata intregului an - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Perdix perdix - Potarniche

Date relevante despre specie: specie sedentara, se intâlneste mai ales in regiunile joase ale tarii, in câmpie si mai rar in golurile alpine. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/1 Potârnichea este monogama, traind insa in cârduri in afara epocii de cuibarit. Apartine celor mai prolifice specii de la noi si chiar comparativ cu multe alte specii de pasari, depunând adesea peste 20 de oua intr-o ponta. Cuibareste in ierburi, pe sol; ouale verzi-galbui sau brun-maslinii, in numar de 10-20, sunt depuse in mai si sunt clocite numai de femele, timp de 23-24 de zile. Desi sedentara, in lipsa hranei potârnichea hoinareste de la un loc la altul. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071.

Pica pica (cotofana)

Date relevante despre specie: este o pasare sedentara, cuibareste atât in regiunile joase, cât si in cele deluroase ori pe vaile râurilor. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 si Anexa 3 a conventiei de la Berna Face un cuib sferic, din spini, cu intrari laterale, tapisat in interior cu lut. Ouale, in numar de 5-7, sunt depuse in aprilie, au coloritul verzui si sunt patate cu brun. Femela singura le cloceste, aproximativ 17-18 zile. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna – fiind observata in zana terenurilor agricole limitrofe padurii, nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Sturnus vulgaris (graur)

Date relevante despre specie: este oaspete de vara. Cea mai mare parte a graurilor traieste in padurile mari, o parte considerabila s-a obisnuit sa convietuiasca cu omul, in special datorita faptului ca acesta le ofera ocazii de

109

Specia Fenologia speciei cuibarit in curti si gradini. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 si Anexa 3 a conventiei de la Berna Isi instaleaza cuibul in scorburi, pe lânga case, in crapaturile zidurilor sau sub capriori, iar acesta consta intr-o aglomerare dezordonata de paie, iarba si pene moi. Femela depune o ponta de 5-6 oua, de un albastru palid, lucioase si lunguiete, pe care le cloceste vreme de 14 zile. Specia a fost semnalata in zona proiectului in pasaj in cautarea hranei. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Upupa epops (pupaza)

Date relevante despre specie: Specie identificata ca oaspete de vara care frecventeaza multe habitate. Prefera habitate terenuri impadurite deschise, livezi, parcuri, terenuri cultivate, stepa cu vegetatia scunda sau solul gol, cu arbori rari, imprastiati sau stanci si scorburi pentru cuibarit. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata- Least Concern - LC conform Listelor Rosii IUCN. La nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna si Directiva Pasari. Specia a fost identificata in pasaj. Nu au fost semnalate cuiburi ale speciei in zona. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specia a fost semnalata in perioada estivala, in zona padurii – fiind identificata dupa cantecul caracteristic. Nu se impun masuri de conservare prin realizarea planului.

Specii de fauna identificate in zona proiectului

La nivelul zonei studiate biodiversitatea animala, fauna (nevertebrate si vertebrate)

este specifica tipurilor de habitate identificate (asociati ruderale, terenuri agricole, zona

forestiera). Dintre nevertebrate cele mai multe specii sunt din grupa insectelor, iar dintre

vertebrate grupa pasarilor este cea mai bine reprezentata.

Entomofauna

Fauna de insecte a zonei nu este deosebit de bogata - influenta lucrarilor agricole

fiind un factor determinant al diminuarii speciilor. Majoritatea insectelor sunt intalnite in

zona ruderala si a canalului de irigatie cu ierburi semiînalte (30-50 cm), unde domina

populatiile de orthoptere (lacuste, cosasi), alaturi de specii comune – Sthenobotrus sp.,

Oedalus decorus, Oedipoda germanica, Oedipoda caerulescens, Acrida hungarica,

calliptamus italicus. Calliptamus barbarus, Gryllus desertus, Oecanthus pellucens,

Poecillimon sp., Tettigonia viridissima, Decticus albifrons, Decticus verrucivorus.

Coleopterele sunt reprezentate prin specii comune fiind prezente in zonele cu

vegetatie ierboasa înalta (habitate ruderale), identificandu-se exemplare de Anisoplia

110

austriaca si Anisoplia lata (carabusei ai cerealelor, Malachius bipustulatus, Mylabris sp.,

Rhagonichia fulva, Plagionotus arcuatus, Chlorophorus varius (croitori).

Lepidoptera (Fluturi) este reprezentata prin specii diurne de Pieris brassicae

(fluturi de varza), Pontia daplidice (albinita rapitei), Melanargia galathea (frumosul alb),

Vanessa cardui (fluturele de scaieti), Vanessa atalantai (amiralul rosu).

De asemenea la limita dintre habitatelor (terenuri agricole si padure de foioase

stejar), au fost identificate în exemplare de gasteropode de Cernuela virgata, Monacha

carthusiana si Helicilla obvia, specii xeroterme.

Prin implementarea proiectului in zona studiata nu vor fi afectate speciile de

nevertebrate semnalate. Datorita prolificitatii speciilor identificate, mobilitatea mare a

acestora, existenta speciilor cu statut de conservare redusa prin lucrarile de constructie

ce se vor realiza in cadrul planului nu va fi afectata semnificativ entomofauna zonei.

Herpetofauna

In perimetrul studiat ce este reprezentat de habitate ruderale, tufarisuri si terenuri

agricole au fost identificate specii de herpetofauna apartinand unei clase mari:

Clasa Reptila: Lacerta viridis (gusterul), Podarcis taurica (soparla de camp);

Clasa Amphibia - Amfibieni: (Pelophylax esculenta) - broasca mica de lac

identificata sezonier in canalul de irigatii - perioada estivala;

Ecologia speciilor prezente in zona studiata si influenta planului propus

� Lacerta viridis (gusterul)

Specie comuna este inclusa în categoria risc redus cu preocupare de conservare

minima conform IUCN Red List, consemnata în anexa II a Conventiei de la Berna si

anexa IV a Directivei Habitate.

Descriere: Lungimea totala 30-40 cm, din care coada 20-26 cm; 26-32 serii

transversale de gastrostege; 11-21 pori femurali de fiecare parte. Are un pliu la gat;

gulerul (colare) cu marginea posterioara denticulata, formata din 7-12 placi. Solzii dorsali

carenati, egali mai mult sau mai putin mari. Coada cilindrica la mascul, latita la baza, mai

lunga la femela; gatul la mascul cafeniu. Tinerii, dorsal, cafenii sau cafenii-cenusii, cu o

111

banda dorso-laterala alba sau galbena si sub ea un sir de puncte galbui mai mult sau mai

putin distincte, care pot persista. Femelele, ventral, albicioase. Masculii adulti verzi cu

nuante pana la albastrui sau albastru, pe cap si gat cu pete negre (var. punctata).

Femelele adulte mai mult cenusii cu diferite nuante pana la cafeniu, cafeniu întunecat si

negru, de obicei cu doua siruri de pete mai albe (var. maculata) sau corespunzand cu

dungile longitudinale de pe fiecare parte a trunchiului (var. bilineata), ce dispar treptat pe

coada. Alte femele verzui cu liniile egale si cu dungile albe, adesea tivite cu negru; uneori

pot fi verzi uniform (var. concolor). La masculii tineri, coada pe partea dorsala cafenie, iar

la cei batrani verde, ca si trunchiul.

Reproducerea: prin mai-iunie, femela depune cate 6-12 oua în nisip sau pamant

moale, ponta putandu-se repeta la cateva saptamani. Ouale sunt albe-murdar, lungi de

15-18 mm si cu diametrul de 8-11 mm. Clocirea variaza, în functie de caldura si

umiditate, de la 2,5 la 3,5 luni.

Hrana: Se hraneste cu coleoptere, himenoptere (gandaci, viespi, albine, furnici)

Habitat: Destul de comun în tara noastra, traieste prin luminisurile si lizierele

padurilor de stejar sau pe malurile însorite si cu vegetatie ale Dunarii si lacurilor.

Biologia si ecologia speciei indica ca aceasta se retrage si se ascunde la aparitia

unor factori perturbatori. Avand în vedere localizarea în teren unde a fost observata

specia, respectiv zona canalului de irigatii (in zonele cu vegetatie semi-inalta), precum si

cerintele ecologice ale acesteia, consideram ca impactul asupra populatiei speciei ca

urmare a realizarii parcului eolian va nesemnificativ.

Podarcis taurica (soparla de camp). Raspandita în Dobrogea, sudul Munteniei si

al Olteniei, sudul Banatului, Campia de Vest. Prefera terenuri înierbate, stepe, regiuni

nisipoase, dune, terenuri pietroase cu vegetatie arbustiva rara, liyiere, paduri rare. Specie

Inclusa în Directiva Habitate Anexa 4, Conventia de la Berna.

Hrana: Se hraneste cu coleoptere, himenoptere (gandaci, viespi, albine, furnici)

Habitat: Destul de comuna în tara noastra, traieste prin luminisurile si lizierele

112

padurilor de foioase sau pe malurile însorite si cu vegetatie.

Exemplare ale acestei specii au fost observate pe perimetrul analizat la limita

terenurilor agricole in zona canalului de irigatie – cu ierburi semi-inalte ce ii asigura

speciei habitatate de hrana si adapost. Realizarea parcului eolian nu va afecta

semnificativ habitatul limitrof canalului de irigatie si implicit specia în ceea ce priveste aria

de distributie si hranire a acesteia nefiind perturbata de activitatea antropica.

Statutul (din punct de vedere al legislaţiei în vigoare) speciilor de reptile prezente in

zona este următorul:

� şopârla de iarbă (Podarcis taurica): specie strict protejată (nominalizată în

Anexa 2 a legii 13 / 1993 [***, 1993a]), specie de interes comunitar care

necesită protecţie strictă (nominalizată în Anexa 4A a Ordonanţei de Urgenţă a

Guvernului nr. 57 / 2007 [***, 2007]);

� guşterul (Lacerta viridis): specie strict protejată (nominalizată în Anexa 2 a legii

13 / 1993 [***, 1993a]), specie de interes comunitar care necesită protecţie

strictă (nominalizată în Anexa 4A a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57 /

2007 [***, 2007]);

Mamiferele sunt slab reprezentate in special datorita activitatilor agricole

desfasurate, fiind caracteristice zonei de stepă, cu rozătoare mici cum ar fi popândăul şi

şoarecele de câmp, iepurele de camp si carnivore: vulpea.

Lepus europaeus P. (iepure de cîmp), Fam. Leporidae, ord. Lagomorpha. Specie

comuna, raspandita în întreaga tara, în toate zonele de campie si de deal. Exemplare

izolate au fost semnalate pe terenurile agricole la margini de tufarisuri. Nu este inclusa în

nici o lista de protectie europeana sau nationala (Directiva Habitate) si nu necesita

masuri speciale de conservare. Impactul asupra speciei va fi nesemnificativ urmare

aconstruirii parcului eolian.

Microtus arvalis P. (soarece de camp), Fam. Cricetidae, ord. Rodentia. Specie

comuna în toate zonele de campie din tara. Semnalata in zonele limitrofe

amplasamentului (terenuri agricole). Nu este inclusa în nici o lista de protectie europeana

sau nationala (Directiva Habitate) si nu necesita masuri speciale de conservare. Galerii si

113

indivizi izolati identificati in partea de sud-est pe terenurile agricole (cereale) in

perimetrului studiat. Specie cu mobilitate si prolificitate mare nu va fi afectata semnificativ

de lucrarile de realizare a parcului eolian.

Vulpes vulpes (vulpe), Ord. Carnivora, Fam. Canidae. Intalnita in Baragan,

Dobrogea, cat si in padurile de mare altitudine, pana la limita vegetatiei forestiere. In

Delta Dunarii efectivul speciei se mentine stabil. Pe perimetrul studiat s-au identificat

exemplare izolate aflate in tranzit (trecere). Specia foarte mobila, nu va fi afectata

semnificativ de lucrarile de executie a obiectivului de investitie.

Spermophilus citellus (popandau), Fam. Sciuridae, ord. Rodentia. Este raspandit

în Europa si o parte din vestul Asiei. In Romania este o specie caracteristica de stepa,

comuna în toata tara, în afara de Transilvania. Traieste pe ogoare, izlazuri, santuri,

diguri, marginea drumurilor, etc. Specie vulnerabila. Inclusa în Anexa II a Directivei

Habitate 92/43/EEC, Natura 2000, Conventia de la Berna. Exemplare izolate ale specie

au fost identificate in zona vestica a proiectului, la marginea drumului de exploatare in

vecinatate cu zona forestiera.

Numarul de exemplare ale speciei este mic si a fost evaluat dupa numarul de

galerii active identificate – 2 galerii.

Chiroptere

Din punct de vedere al activitatii chiropterelor s-a concluzionat ca zona reprezintă

o importanţă scăzută din punctul de vedere al conservării liliecilor, nu au fost identificate

adăposturi sau coridoare de zbor intens folosite. Speciile de lilieci utilizeaza in principal

habitatul forestier, zona studiată (terenuri agricole) nefiind propice cautarii de hrana

datorita tratamentelor fitosanitare cu insecto-fungicide. O parte a liliecilor din adăposturi

antropice aflate în satele din vecinătate folosesc ca habitate de hrănire zonele marginale

ale padurii in special habitatele de tufarisuri unde entomofauna este prezenta in numar

mare.

Zona studiată în general poate fi caracterizată cu o activitate redusă a liliecilor,

114

datorită lipsei adăposturilor (cu excepţia localităţilor învecinate), iar habitatele prezente în

zonă (terenuri agricole cultivate intensiv) au o importanţă foarte redusă ca habitate de

hrănire pentru lilieci. Pe teritoriul studiat nu au fost identificate coridoare de zbor

importante, elemente de conexiune între adăposturi şi habitate de hrănire.

4.4.1. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Nu exista habitate şi specii de interes comunitar în perimetrul destinat

implementării proiectului. Habitatele identificate – culturi agricole, plantatii viticole,

Tufarisuri, pajisti ruderalizate şi comunităţi ruderale nu reprezintă un habitate de interes

comunitar, au o stare de conservare redusă şi o capacitate de regenerare a speciilor

prezente foarte mare.

Activitatea desfasurata în realizarea si operarea proiectului propus este la scara

restransa (fiind limitata la activitatile de constructie a platformelor, fundatiilor si drumurilor

de acces) si nu va afecta integritatea si stabilitatea sitului natural.

4.4.2. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate

(evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes

comunitar, procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea

PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea

speciei pe termen lung).

Inexistenţa speciilor de floră şi faună specifice habitatelor de interes comunitar

permite implementarea planului în arealul propus. Realizarea proiectului nu va afecta

numeric şi structural nici una dintre populaţiile floristice şi faunistice din habitatele

prioritare ale ariilor naturale din vecinătatea parcului eolian (ROSPA 0071 Lunca siretului

Inferior).

Amplasamentul destinat realizarii proiectului se desfasoara pe o suprafata de

90000 mp pe teritoriul Municipiului Tecuci, având ca şi folosinţă actuală de teren arabil,

conform Certificatului de Urbanism nr. 90 din 26.04.2010.

Amplasarea perimetrului analizat în afara ariei naturale protejate nu va produce

fragmentari ale habitatelor. Toate speciile prezente pe amplasament cât şi în imediata

115

vecinătate sunt cu risc redus şi preocupare de conservare minima. Habitatele prezent nu

sunt de interes comunitar, au valoare de conservare redusă şi o capacitate de

regenerare mare.

Evaluând aceste date considerăm ca habitatul nu prezintă un interes ridicat pentru

speciilor prezente, planul propus nepericlitând în vreun fel existenţa speciilor de flora sau

de faună.

4.4.3. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea

ariei naturale protejate de interes comunitar

Zona de interes economic existentă (terenuri agricole cultivate intensiv) ce se

găseşte la distanţe considerabilă fată de zonele protejate învecinate, respectiv 2,2 km

faţă de sit-ului de Importanţă Avifaunistică ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior, nu

este generatoare de fragmentare a habitatelor prezente în aria naturală protejată, nu

distruge relaţiile structurale sau funcţionale din cadrul sitului şi nu va periclita integritatea

acestuia.

Echilibrul sitului este generat de densitatea avifaunistică şi habitatele specifice

determinate de o mare varietate staţionară. Activitatea desfăşurata în realizarea şi

operarea proiectului este la scară restrânsă şi nu va afecta integritatea şi stabilitatea

sitului natural.

4.4.4. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

Responsabilitatea administrării Ariei Naturale Protejate „Lunca Siretului Inferior”

(în continuare Arie) revine Custodelui Sitului de Protecţie Avifaunistica „Lunca

Siretului Inferior” (în continuare Custode), asigurată de Asociaţia pentru Conservarea

Diversităţii Biologice - Vrancea, pe baza Contractului de Custodie încheiat cu Ministerul

Mediului şi ădurilor (nr. 0046/23.02.2010.) conform Ordinului MMDD nr. 1533/2008. În

acest scop Custodele elaborează planul de management, prin care se realizează

zonarea ariei protejate, precum şi gospodărirea unitară şi integrată a ariei naturale

protejate, urmăreşte respectarea acestuia, organizează şi desfăşoară activităţi specifice

116

şi supraveghează toate activităţile care se desfăşoară pe teritoriul ariei protejate, astfel

încât să se asigure îndeplinirea obiectivelor de management ale Ariei, în conformitate cu

obiectivele de arie naturală protejată stabilite prin OUG 57/2007.

În cadrul studiului de evaluare adecvată este evaluat impactul asupra fiecărei

specii şi fiecărui habitat de interes comunitar din aria naturală protejată de interes

avifaunistic posibil afectată de implementarea proiectului propus, astfel încât să se

asigure obiectivele de conservare a acesteia şi integritatea reţelei Natura 2000.

Obiectivele de conservare a sitului Natura 2000 au în vedere menţinerea şi restaurarea

statutului favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar si sunt

stabilite prin planurile de management aprobate la nivel naţional. Stabilirea obiectivelor

de conservare s-a făcut ţinându-se cont de caracteristicile ariei naturale protejate de

interes comunitar (reprezentativitate, suprafaţa relativă, populaţia, statutul de conservare

etc).

4.4.5. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de

interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor

În cazul ariei naturale protejate starea sa de conservare este dată de totalitatea

factorilor ce acţionează asupra sa şi asupra speciilor caracteristice şi care îi poate afecta

pe termen lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor

caracteristice. Aceasta stare se consideră „favorabilă” atunci când sunt îndeplinite

condiţiile:

- arealul natural al habitatului şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui

areal sunt stabile sau în creştere;

- habitatul are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe

termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;

- speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare favorabilă

(aşa cum aceasta este definită în continuare).

Pentru menţinerea, refacerea sau îmbunătăţirea stării de conservare favorabilă, se

117

vor lua cele mai potrivite măsuri respectând însă realităţile economice, sociale şi culturale

specifice zonei.

În urma monitorizării arealului implicat în implementarea planului propus şi a

habitatelor învecinate specifice ariei naturale protejata se constată o stare de conservare

bună a speciilor şi lipsa factorilor ce acţionează asupra integrităţii ariei naturale protejate

şi care pot influenţa pe termen lung răspândirea şi abundenţa populaţiilor speciei

respective la nivel comunitar.

Starea se considera „favorabilă” deoarece sunt îndeplinite condiţiile:

- datele privind dinamica populaţiilor speciei indică faptul că aceasta se menţine şi

are şanse să se menţină pe termen lung, ca o componentă viabilă a habitatului natural;

- arealul natural al speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitorul

apropiat;

- exista un areal suficient de vast pentru ca populaţiile speciilor caracteristice să se

menţină pe termen lung.

Putem concluziona astfel că implementarea planului nu va avea un efect direct

asupra habitatelor prioritare şi speciilor protejate din compoziţia arilor naturale protejate.

De asemenea, amplasarea perimetrului analizat în afara ariei naturale protejate nu

va produce fragmentări ale habitatelor. Toate speciile prezente pe amplasament cât şi în

imediata vecinătate sunt cu risc redus şi preocupare de conservare minimă.

4.4.6. Impactul proiectului asupra ariei naturale protejate si integritatii sitului

Impactul generat prin implementarea planului în zonă este caracterizat printr-o

serie de efecte:

- modificarea suprafeţelor biotopurilor de pe amplasament;

- restrângerea suprafeţelor habitatelor existente fără afectarea suprafeţei unor

habitate naturale protejate sau habitate forestiere;

- modificări a populaţiilor de plante, dar fără afectarea unor specii de interes

comunitar sau a unor specii cu regenerare dificilă.

118

Amplasamentul destinat realizarii proiectului se desfasoara pe o suprafata de

90000 mp pe teritoriul municipiului Tecuci, având folosinta actuală ca teren agricol,

conform Certificatului de Urbanism 90 din 26.04.2010.


- fundaţii turbine - 4386 mp (258 mp pentru o turbină cu fundaţia aferentă) din care

suprafata ocupata definitiv 476 mp (28 mp /turbina inelul suprateran);

- platforme de montaj - 25636 mp (1508 mp – suprafaţa ocupată de o platformă);





tensiune);

- traseu conexiune LEA pe distanta de cca 7 km la statia electrică 110 kV Tecuci.





din pietris.

Estimarea impactului unui parc eolian este foarte dificil de realizat în perioada de

preconstrucţie. Evidenţe clare cu privire la impactul produs au apărut de obicei după

construirea şi operarea parcurilor eoliene. Tot atunci s-au aplicat şi măsuri de diminuare

a impactului de tipul opririi turbinelor pe anumite perioade de timp respectiv demontării

unora care creau mari probleme.

Cu toate că estimarea impactului este foarte dificilă totuşi am încercat să

identificăm nivelul acestuia defalcat pe diferite componente ale biodiversităţii. Pentru o

mai uşoară urmărire a concluziilor vom prezenta pentru fiecare componentă impactul în

faza de construcţie, cea de operare.

119

4.4.6.1. Impactul prognozat asupra habitatelor locale

Impactul în faza de construcţie

Datorită inexistenţei habitatelor naturale cu valoare ridicată de conservare şi a

plantelor de importanţă conservativă nu există impact asupra acestora.

Impactul actual datorat folosiri ierbicidelor şi a fertilizatorilor este mult mai mare.

Toate turbinele se instalează exclusiv în terenuri agricole cultivate intensiv iar şanţurile

pentru cabluri vor fi acoperite după instalarea acestora.

Un impact deosebit de important a cărei monitorizare trebuie să fie făcută este

posibila apariţie şi dezvoltare populaţiilor a plantelor alohtone invazive, mai ales în

perioada de organizare de şantier.

Impact în faza de operare

în faza de operare este nul pentru habitate, floră şi vegetaţie.

Concluzii

Având în vedere distanţele mari faţă de ariile naturale protejate şi

specificullucrărilor realizate în cadrul proiectului concluzionam ca proiectul analizat nu va

afecta integritatea siturilor Natura 2000.

Prin realizarea proiectului vor fi afectate habitatele din zona de exploatare,

suprafaţa afectata se modifică pe termen lung, ceea ce reprezintă un impact direct

negativ, de lungă durată, parţial ireversibil, local, dar de foarte mică amploare.

Considerăm că habitatele prezente nu sunt de referinţă şi au valoare conservativă

redusă, neadăpostind specii de plante şi animale de interes comunitar, prin urmare

exploatarea nu va afecta major resursele de biodiversitate locala. Vegetaţie specifică

perimetrului se regenerează foarte bine în condiţiile de sol şi climatice date.

Având în vedere inexistenţa habitatelor cu valoare de conservare mare şi a

faptului că nu va avea loc o fragmentare a habitatelor specifice ariilor naturale protejate

mai sus menţionate, apreciem că impactul asupra lor va fi nesemnificativ.

120

4.4.6.2. Impactul prognozat asupra populaţiilor de plante şi animale

Modificarea/reducerea spaţiilor pentru adăposturi, de odihnă, hrană, creştere, sunt

determinate în general prin modificarea habitatelor şi se diferenţiază punctual la fiecare

grup de faună.

Odată cu creşterea impactului asupra habitatelor şi speciilor prezente în zonă, o

reacţie normală a acestora a fost de retragere către zonele mai puţin afectate din

apropiere, iar alte specii, antropofile, s-au adaptat prezenţei omului şi a activităţilor

industriale pe care acesta le desfăşoară, astfel ca în habitatele din zona se evidenţiază

prezenţa speciilor cu capacitate de regenerare mare şi conservare redusă.

Mobilitatea speciilor este un factor foarte important în stabilitatea acelor populaţii

de floră şi faună supuse presiunii antropice şi impactului.

In faza de implementare a planului, pe suprafaţa afectata vor fi supuse impactului

speciile de floră şi de nevertebrate ce ocupă în prezent suprafaţa amplasamentului, mai

puţin ornitofauna şi mamiferele mici şi mari, deoarece nu s-au semnalat cuiburi de păsări,

vizuini ale mamiferelor în perimetrul monitorizat.

Cu toate acestea impactul este nesemnificativ, deoarece zona destinată proiectului nu afectează populaţiile de plante şi animale ce se regăsesc în lista

speciilor de interes comunitar.

Având imaginea biodiversităţii şi habitatelor din prezent de pe amplasamentul

perimetrului destinat implementării proiectului putem prognoza impactul asupra

biodiversităţii locale în 2 etape: faza de construcţie şi faza de operare.

4.4.6.3. Impactul prognozat în asupra nevertebratelor

În faza de construcţie se va înregistra un impact negativ minor asupra

nevertebratelor, deoarece microhabitatele din sol vor fi afectate prin lucrări de

decopertare a stratului de sol biovegetal. Acest impact va fi compensat în etapa de

reabilitare şi renaturare a habitatelor afectate.

121

Impactul negativ direct este local asupra nevertebratelor, în special asupra celor

nezburătoare sau a celor cu mobilitate redusă va fi punctual, nu va afecta decât o mică

fracţiune a populaţiilor, care de altfel aparţin unor specii comune cu valoare conservativă

redusă şi capacitate de înmulţire mare a indivizilor. Cum populaţiile mari de nevertebrate

nu sunt strict localizate în zona de impact sau dependente de un habitatul ce se va fi

restrânge la nivel local sau regional impactul va fi doar punctual fără sa determine

pierderi iremediabile de biodiversitate.

Impactul negativ indirect, care ar putea afecta populaţii speciilor de nevertebrate

aflate la o distanţă mai mare, este efectul iluminării excesive în timpul nopţii, în cazul în

care lucrările de construcţie s-ar efectua pe timpul nopţii.

Impact pozitiv - Nu este cazul.

4.4.6.4. Impactul prognozat în asupra vertebratelor

Pentru principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza următorul

impact:

Amfibieni şi reptile

Impact în faza de construcţie

Impactul va fi strict asociat pierderilor de habitat. Nu există bălţi, ochiuri de apa,

habitate pentru dezvoltarea speciilor de amfibieni care să fie distruse de în această fază

a proiectului.

Pentru reptile există posibilitatea unui impact produs de trafic, a prafului şi

depozitarea incorectă a materialului săpat. Datorită populatiilor speciilor Lacerta viridis si

Podarcis taurica identificate în zona canalului de irigaţie, dar şi în lungul drumului 252H şi

la periferia parcului eolian în zona pădurii Nemţeanca, la distante mari de zonele

implicate in realizarea proiectului impactul va fi nesemnificativ, la nivel local sau regional.

Integritatea habitatelor precum si populatia speciilor de reptile identificate nu vor fi

afectate prin implementarea proiectului.

122


În această fază impactul va fi nul atât pentru amfibieni cât şi pentru reptile.

Impactul negativ direct

Speciile reptile a căror prezenţă a fost semnalata in liziera Padurii Nemţeanca şi în

zona canalului de irigaţie precum si in zonele adiacente DJ 252H, nu sunt representative

pentru zona parcului eolian. Aceste specii vor fi afectate de zgomot produs ca urmare a

etapei de constructie si organizare de şantier, impactul diminuandu-se datorita distantelor

fata de habitatele speciilor.

Tot în timpul fazei de construcţie poate apărea accidental mortalitatea directă a

reptilelor si mamiferelor din zona de impact cauzată de capturarea involuntară în gropi,

sub grohotişuri sau apariţia unor false locuri de reproducere (gropi, şanţuri, canale

temporare inundate determinând moartea ouălor şi puietului).

Datorită lipsei speciilor in zona proiectului impactul va fi nesemnificativ la nivel

local, regional şi/sau naţional rezumându-se doar la situatii accidentale.

Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o restrângere si migrare a

populatiilor prezente in invecinatatea proiectului, pe motivul existentei factorilor

disturbatori (zgomot, circulatie) efect ce va fi local si temporar.

Impact pozitiv – nu este cazul.

Avifauna

Păsările, fiind specii cu o mobilitate ridicată, şi nesemnalându-se zone de cuibărit

în zona de impact a proiectului (amplasament), vor avea mai puţin de suferit de pe urma

dezvoltării proiectului. Perioada critică este perioada de reproducere şi creştere a puilor

care este strâns legata de locurile de cuibărit.

Păsări cuibăritoare


În faza de construcţie păsările cuibăritoare pot suferi un impact negativ datorat

pierderilor de habitat şi a deranjului provocat de activităţile asociate şantierului.

Datorită faptului că aplasamentele desemnate realizarii lucrarilor de constructie a

123

fundaţiile turbinelor, platforme macarale, drumuri de acces, drumuri de exploatare) nu

ocupă teritoriului de cuibărit al speciilor cuibaritoare semnalate in vecinatatea proiectului

estimăm că impactul va fi nesemnificativ.

Speciile care cuibăresc pe terenurile agricole nu vor fi afectate în mod sever.

Exista un impact negativ temporar rezultat prin implementarea proiectului care poate

afecta comportamentul nupţial din perioada cuibăritului la anumite specii prin prezenta

oamenilor, precum si prin perturbarile fonice produse de activităţile de pe şantier.

Avand in vedere distributia spatiala a obiectivelor proiectului, amplasate la distante

relativ mari de zonele predispuse la cuibaritul speciilor semnalate (>500 m) precum si

caracterul temporar al activitatilor desfasurate nu anticipam un efect asupra

comportamentul nupţial, activitatii speciilor (durata, frecvenţa şi intensitatea cântecului).


Având în vedere faptul că majoritatea speciilor cuibăritoare semnalate prefera

habitate propice cuibaririi aflate in afara amplasamentului parcului eolian (tufarisuri,

padure) nu sunt afectate semnificativ de operarea parcului eolian propus.

Păsări migratoare


Nu există nici un impact în această fază.

85


In urma monitorizării speciilor migratoare s-a remarcat tendinţa acestora de a

zbura la altitudini considerabil mai mari decât înălţimea turbinelor.

Totuşi, amplasamentul parcului eolian ar putea dezvolta un potenţial efect

negative asupra biodiversităţii pe durata migraţiei acestora (estivala si autumală). Având

în vedere faptul că, culoarul principal de migrare se situează pe direcţia apelor (respectiv

răul Siret) la distante mari (2,2 km) putem afirma ca riscul de coliziune poate apărea doar

atunci când păsările tranzitează zona în cadrul unei căi secundare de migraţiune – efect

semnalat doar accidental. Acest risc de coliziune cumulat asociat tuturor proiectelor

parcurilor eoliene propuse si dezvoltate in vecinatate, este mult redus datorită

124

particularităţilor geografice ale zonei:

- distanţe relativ mari faţă de zonele protejate;

- existenţa unor culoare de trecere parcurile eoliene si zonele rezidenţiale creând

rute de migrare secundare libere;

- dezvoltarea proiectelor pe terenuri cu destinaţie agricolă, lipsite de orice urmă de

pădure, sau zone de tufăriş, cu activităţi antropice ce nu au favorizat dezvoltarea faunei

şi florei sălbatice;

- în afara rutelor de migraţie principale ce se derulează, majoritar, de-a lungul

apelor, cu evitarea zonelor aşezărilor omeneşti.

Avand in vedere semnalarea speciilor rapitoare – specii cu zbor planat s-a

evaluat riscul de coliziune asociat acestor specii. Evaluarea riscului de coliziune a

speciilor răpitoare se poate prognoza analizând în special familiile Accipitridae si

Falconidae din ordinul Falconiformelor.

Tabelul 10 - Specii de păsari răpitoare identificate în zona parcului eolian

Speciile, Falco vespertinus (vanturelul de seara), Buteo buteo (sorecar comun),

specii cu o activitate foarte redusă în zonă, semnalându-se survoland arealul analizat în

căutare de hrană.

Riscul de coliziune s-a evaluat pentru specia răpitoare cu talia cea mai mare

(lungime corp si anvergura aripi), aceasta fiind din punct de vedere statistic specia cu

riscul cel mai mare.

Nr. crt. Specia


Fam. Accipitridae

1. Buteo buteo

Fam. Falconidae

2. Falco vespertinus

125

Evaluarea riscului de coliziune pentru specia Buteo Buteo (Sorecarul comun)

(L=50-60 cm , A= 125-145 cm) si o viteză de zbor de 50 km/h (aproximativ 15 m/s) la

trecerea prin aria de acţiune a rotorului (diametru rotor 100 m).

S-a estimat astfel un risc de coliziune cu palele turbinei eoliene de 8,4 % in situaţia

în care specia intra direct în zona de acţiune a rotorului făra ca aceasta să evite

coliziunea (situaţie rar intâlnită).

Datorită faptului ca nici una din speciile rapitoare nu au fost observate zburând la

altitudini mai mari de 30 m şi datorită faptului că riscul de coliziune calculat în ipoteza în

care pasărea nu ia nici o măsură de evitare a turbinei, lucru care în natură se întâmplă

extrem de rar, estimăm că riscul real de coliziune va fi nul.

In urma observaţiilor ornitologice pe întreaga perioada a anului precizăm că

speciile de pasări răpitoare evită zona parcului eolian in special datorita faptului ca

acesta este neatractiv ca zona pentru surse de hrana. De asemenea, toate speciile de

păsări răpitoare au fost observate survolând zona la un strat altudinal < 30 m. Riscul de

coliziunea la aceste specii este minim sau chiar nul.

126

Măsurile de protecţie a biodiversităţii pentru limitarea impactului cumulat în

perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie

Aceste masuri trebuiesc luate încă din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor,

astfel:

- amplasamentul organizărilor de şantier, a bazelor de producţie şi traseul

drumurilor de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;

- suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată

judicios la strictul necesar;

- traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de

lucru specificat;

- se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor

respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru protecţia

mediului;

- refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea

de şantier;

- sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost

proiectat subteran;

- turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă. Concluzie

Nu estimăm un impact semnificativ în timpul migraţiei de toamnă şi primăvara

datorită neamplasării proiectului pe coridoarele de migrare a păsărilor dar şi datorita

altitudinii înalte de zbor a speciilor migratoare care pot apărea întâmplător în zona.

Păsări care iernează în sit

Impact în faza de construcţie si operare

Nu a fost semnalata prezenta speciilor care ierneaza pe amplasamentul

proiectului in special datorita lipsei habitatelor propice iernarii, de aceea nu estimăm un

impact negative semnificativ în această fază.

127

Mamifere (altele decât liliecii)


În această fază estimăm că impactul va fi mai mare şi se va manifesta prin

pierdere de habitate specifice (în totalitate agricole), accidente de trafic, apariţia de noxe

etc.

Considerăm că impactul nu va fi resimţit de către populaţiile de popândău

(Spermophilus citellus) care au fost sesizate la limita dintre parcul eolian cu Pădurea

Nemţeanca. Nu se preconizeaza o scădere a populaţiilor si restrangere a habitatelor

specifice acestei specii. Ipoteza este susţinută de faptul că toate turbinele vor fi

amplasate exclusiv în teren arabil, nesemnalandu-se colonii ale speciei in zona

proiectului.

Impact negativ direct

Mamiferele de talie medie şi mică, ex. iepuri, rozătoare mici au o mobilitate mare

şi vor părăsi zona de influenţă a proiectului stabilindu-se în zonele din jurul

amplasamentului care conţin acelaşi tip de habitat (culturi agricole). O bună gospodărire

a habitatelor limitrofe va atenua impactul asupra populaţiilor de mamifere existente.

În cazul unor mamifere mici impactul negativ indirect s-ar putea realiza accidental

prin captivitate in gropi, canale, şanţuri neacoperite precum şi prin atitudinea negativă a

lucrătorilor.

Impact pozitiv - Nu este cazul.


Pentru aceasta specie nu va exista nici un impact în faza de operare.

Liliecii


Liliecii de asemeni pot fi afectaţi în special de distrugerea habitatelor de hrănire şi

reproducere dar în acest caz zona de implementare a proiectului (orgabizare de santier,

constructii fundatii, platforme, drumuri) nu afecteaza habitate specifice populaţiilor de

lilieci semnalati.

128

Datorită inexistenţei coloniilor şi adăposturilor în zona de impact a proiectului şi

datorită numărului foarte mic la care se adaugă habitatele improprii dezvoltării unor

populaţii viabile, apreciem că impactul în faza de exploatare a proiectului va fi foarte

redus.

Tabelul nr. 11 - Impactul probabil al parcului eolian în faza construcţiei

asupra faunei de lilieci din zona studiată Perioada Impact

Vară Perioada migraţiei de toamnă

Pierderea adăposturilor datorită construcţiei de drumuri, fundaţii etc.

Impact redus, datorită lipsei de adăposturi adecvate pentru lilieci în zona ocupată de fermele eoliene

Impact redus

Pierderea habitatelor de hrănire datorită construcţiei de drumuri, fundaţii etc.

Impact redus, datorită structurii habitatelor, care nu reprezintă un interes ridicat din punctul de vedere al liliecilor

Impact redus

Dispariţia elementelor de conexiune între diferite structuri ale habitatului folosit de lilieci

Impact redus, datorită numărului mic de astfel de structuri de conexiune (de ex.cursuri de apă, şiruri de arbori)

Impact redus, datorită lipsei unor structuri care ar putea fi folosite de lilieci în cursul migraţiei (de ex. văi, creste de deal împădurite etc.)


Impactul în faza de operare este încă puţin cunoscut dar poate fi dovedit mai ales

prin studii/monitorizare in etapa de operare a proiectului. Datorită inexistenţei coloniilor şi

adăposturilor în zona de impact a proiectului şi datorită numărului foarte mic la care se

adaugă habitatele improprii dezvoltării unor populaţii viabile, apreciem că impactul va fi

foarte redus.

Concluzii

In zona de implementare a proiectului efectele directe şi indirecte cu impact

potenţial asupra faunei de vertebrate sunt limitate, rezumându-se în general la deranjul

potenţial creat pe perioada lucrărilor de construcţie, ce va fi însă resimţit local, pe o

scurtă durată, nefiind în măsură a destabiliza populaţiile ce fac obiectul protecţiei,

129

respective speciile de interes comunitar care au stat la baza desemnării siturilor Natura

2000 invecinate. Habitatele speciilor identificate urmează a fi afectate însă limitat din

punct de vedere spaţial.

Concluzii Generale privind impactul proiectului asura factorilor de mediu

Condiţii primare

Habitate, floră, vegetaţie

- nu au fost întâlnite habitate naturale, rare, endemice, cu importanţă conservativă

medie, mare sau foarte mare în zona de impact;

- in zona proiectului au fost întâlnite habitate seminaturale, agricole, puternic

afectate de activitatile antropice;

- toate habitatele au, conform clasificării româneşti şi europene din manualele de

interpretare publicate până în prezent, importanţă conservativă redusă.

Chiar dacă aceste tipuri de habitat nu prezintă o importanţă directă din punct de

vedere al conservării, unele specii importante de păsări şi mamifere folosesc aceste

habitate pentru hrănire, cuibărit si adăpost. Reprezentând totuşi habitatele unor specii de

animale acestea au fost descrise şi cartografiate amintindu-se şi speciile pentru care

aceste habitate sunt importante.

Impactul asupra habitatelor va fi nesemnificativ.

Nevertebrate

- au fost observate populatii insemnate ale speciilor de nevertebrate în zona de

impact a proiectului acestea reprezentând probabil doar o parte din fauna de

nevertebrate a zonei de impact a proiectului;

- nu există în literatura recentă, care tratează arii din apropierea proiectului

ROSPA 0071, date cu privire la existenţa unor populaţii importante de nevertebrate în

apropiere;

- nu au fost întâlnite specii rare, periclitate sau de importanţă comunitară în zona

de impact al proiectului;

130

- lipsa habitatelor naturale de calitate şi mai ales impactul antropic datorat în

special agriculturii (lucrari agricole, incendieri de mirişti, folosire de insecticide etc) face

ca zona studiată să fie neimportantă pentru nevertebrate;

Impactul asupra nevertebratelor va fi nesemnificativ.

Amfibieni şi reptile

- au fost întâlnite doua specii de reptile in vecinatatea proiectului. Nu au fost

semnalati indivizi ai speciilor pe amplasamentul propus proiectului. Nu există zone de

reproducere pentru amfibieni cum ar fi balti, ochi de apa, mlaştini in zona

amplasamentului studiat.

- nu se estimează nici un fel de impact asupra populaţiilor de reptile si amfibieni în

nici una dintre fazele proiectului.

Păsări

- peste douăzeci de specii de păsări au fost observate în cursul unui an in diferite

faze: migrare, pasaj, cautare hrana;

- chiar dacă nu cuibăresc în interiorul perimetrului afectat unele specii care

cuibăresc în vecinătate vizitează zona proiectului în căutare de hrană;

- speciile cuibăritoare nu colonizeaza zona parcului eolian;

- toate speciile cuibăritoare înregistrează efective reduse în aria de impact a

proiectului;

- suprafaţa parcului eolian nu se suprapune cu suprafeţe ale Ariilor de Importanţă

Avifaunistică, SPA, sau rezervaţie naturală având drept obiectiv protecţia păsărilor.

Suprafaţa proiectului este neatractivă pentru păsările cu zbor planat din cauza absenţei

formaţiunilor geologice generatoare de curenţi ascendenţi cum ar fi stâncăriile si a

saraciei surselor de hrana.

- aprecierea altitudinii de zbor a fost făcută prin comparaţie cu suporturi de

înălţime cunoscută cu ar fi stâlpi de medie tensiune, stâlpi anemometrici etc;

131

- nu există un model clar stabilit în timpul migraţiei de primăvară, altitudinea şi

numărul păsărilor variind mult în funcţie de condiţiile meteo;

- nu au fost observate stoluri de gâşte care să folosească aria de studiu ca loc de

iernare;

- in timpul iernii s-a constatat prezenţa unui număr mic de exemplare dintre

speciile observate în special datorită sărăciei în resurse a habitatelor prezente (agricole);

Estimăm că impactul asupra acestora este mic şi nu există ipoteza apariţiei unui

impact semnificativ asupra integrităţii sitului.

Impactul asupra păsărilor cuibăritoare va fi redus şi poate fi evitat uşor printr-o

atentă planificare a lucrărilor în faza de construcţie.

Cu toate că nu se estimează un impact semnificativ pentru păsările migratoare,

datorită înălţimii mari de zbor, a faptului că se vor folosi turbine moderne şi a numărului

relativ mic de păsări care tranzitează suprafaţa proiectelor în timpul migraţiei, nu putem

exclude apariţia unor accidente în special în timpul migraţiei de primăvară.

Impactul asupra păsărilor care iernează în zona proiectului va fi mic.

Au fost descrise măsuri pentru reducerea impactului printre care cea mai fezabilă

ni se pare acoperirea rotoarelor cu vopsea care să reflecte UV şi iluminarea, daca este

cazul. Cu lumină roşie intermitentă.

Mamifere

Lilieci

- zona parcului eolian, au fost studiate din punctul de vedere al activitatii liliecilor în

perioada 15 mai - 10 septembrie 2010;

- zona reprezintă o importantă scăzută din punctul de vedere al conservării

liliecilor, nu au fost identificate adăposturi sau coridoare de zbor intens folosite;

- habitatele existente în zona studiată (terenuri agricole şi buruienişuri) sunt

folosite ocazional de un număr redus de lilieci ca terenuri de vânătoare;

- impactul asupra liliecilor va fi foarte mic în perioada de construcţie dar pot apărea

132

accidente în perioada de operare.

Mamifere mici - rozatoare

- au fost identificate specii comune caracteristice terenurilor agricole;

- specia Spermophilus citellus nu a fost identificata pe amplasamentul proiectului,

colonii ale speciei fiind semnalate în apropierea Pădurii Nemţeanca;

Efectul negativ asupra mamiferelor se va resimti temporar in perioada de

constructie.

4.4.6.5. Masuri de diminuare a impactului

Principalul risc asupra populaţiei de păsări şi chiroptere din zonă, precum şi cele

ce tranzitează zona parcului eolian îl constituie coliziunea cu zona de acţiune a turbinelor

eoliene.

Riscul de coliziune a păsărilor şi chiropterelor survine numai în zona de acţiune a

rotorului turbinei cca. 80 m diametru la o distanta situată între 50 şi 120 m faţă de sol.

Acest risc este influenţat de viteză de mişcare a turbinei precum şi de comportamentul de

zbor al păsărilor şi chiropterelor (înălţime, tip, durată şi perioadă dezbor) variind de la o

specie la alta.

Pentru minimizarea acestui potenţial risc de mortalitate la păsări şi chiroptere

proiectantul a luat o serie de măsuri privind alegerea amplasamentului şi proiectarea

parcului eolian.

- zona de amplasare a parcului eolian este situată în afara ariilor protejate şi a

rutelor de migrare a păsărilor;

- parcul eolian este de mărime medie – 30 turbine;


proiectat subteran;

- turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;

- zona de amplasare a parcului eolian nu este situată lângă potenţiale surse de

hrană pentru păsări şi chiroptere;

133

- în cazul în care se vor identifica chiroptere rănite/moarte, beneficiarul are

obligaţia de a monta pe fiecare turbină eoliană câte un dispozitiv de bruiere a semnalului

electromagnetic.

Analizând aceşti factori putem consideră că sensibilitatea amplasamentului faţă de

posibilii factori de risc este medie. Studiile efectuate asupra cauzelor de mortalitate la

păsări au evidenţiat faptul că turbinele eoliene prezintă un risc mult mai scăzut decât

ceilalţi factori de mortalitate la păsări.

Cauzele mortalităţii la păsări

Măsuri de protecţie a florei şi faunei

Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de execuţie a lucrărilor se

iau din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor; astfel:

- amplasamentul organizărilor de şantier, bazelor de producţie şi traseul drumurilor

de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;

- suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată

judicios la strictul necesar;


lucru specificat;


respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru

protecţia mediului;

134


de şantier;


proiectat subteran;

- rurbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă.

4.5. Peisajul şi impactul vizual

Comparativ cu alte forme de impact ce ar putea să se manifeste asupra locuitorilor

din vecinătate, activitatea de construcţie ca şi cea de exploatare a parcului eolian au

efecte minore, insesizabile, efecte limitate şi de distanţa faţă de zonele locuite.

Amplasamentul parcului eolian respectă distanţele de siguranţă impuse de

legislaţia în vigoare, respectiv Ordinul 4/9.03.2007 pentru aprobarea Normei tehnice

privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice –

revizia I, conform Anexei 3.

4.5.1. Impactul prognozat

Principalul impact peisagistic şi vizual al implementării proiectului parcului eolian îl

constituie modificarea peisajului rural al zonei caracterizat prin modul de folosinţa al

terenurilor.

Valoarea estetică a peisajului este redusă deoarece nu există elemente cu valoare

deosebită în cadrul natural şi cel arhitectural, aşa încât nu va fi afectată. Dimpotrivă, în

cele mai multe locuri din România turiştii sunt atraşi de asemenea ansambluri, deseori

modificându-şi traseele pentru a le vedea. În acelaşi context, pe teritoriul viitorului parc

nu există păduri sau zone naturale folosite în scopuri recreative care ar fi putut fi

disturbate de funcţionarea turbinelor eoliene. În perioada de construcţie poate exista un

impact vizual neplăcut datorat aspectului şantierului în lucru (utilaje, mijloace de

transport, materiale de construcţie etc.). De asemenea, căile de transport pot avea un

aspect neplăcut pe durata amenajării lor.

135

În cazul parcurilor eoliene, impactul cel mai important asupra mediului are loc în

timpul perioadei de construcţie. Specificul acestei perioade este cel al oricărui şantier,

caracterizată printr-o concentrare de personal uman şi de utilaje, precum şi de activităţi

de modificare a aspectului locaţiei.

Din punct de vedere al impactului vizual asupra populaţiei acesta diferă de la o

persoană la alta prin diferenţa de percepţie.

Efectele ambientale ale parcului eolian sunt pozitive, turbinele eoliene având o

siluetă elegantă care se integrează armonios în peisaj şi constituie atracţie turistică.

4.5.2. Măsuri de diminuare a impactului

Tabelul nr. 12 - Măsuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu

peisaj

Faza de implementare Masuri de diminuare Design Amenajare Constructie Operare

Ca opţiune – Utilizarea culorilor ce reduc contrastul între structurile turbinei şi peisaj Utilizarea de vopsele mate pentru finisare pentru a reduce fenomenul de reflexie a luminii soarelui

x

Design şi construcţie a substaţiilor în corelare cu zona amplasamentului

x x

Refacerea zonelor de teren afectate

x x

Întreţinerea zonelor cu vegetaţie şi a drumurilor de acces de pe amplasament

x

4.6. Mediul social şi economic

Se apreciază că investiţia în înfiinţarea unui parc eolian şi obţinerea de energie

eoliană va avea un impact pozitiv asupra economiei locale (atât pe perioada de

construcţie a parcului cât şi pe durata funcţionării acestuia) evaluând următoarele

posibilităţi: crearea de noi locuri de muncă, preponderent din rândul populaţiei locale,

investiţii complementare direcţionate către spaţiul comercial aferent zonei, plata de taxe

şi impozite ce vor fi absorbite de bugetul local şi utilizate de comunitate, creşterea

136

generală a potenţialului economic al zonei şi atragerea de investitori în domeniul energiei

eoliene, precum şi eventuala extindere a acestui sector în zonă.

În ceea ce priveşte impactul potenţial asupra activităţilor economice, se iau în

calcul următoarele: pentru sectorul agricol se prevede întreruperea sau perturbarea

temporară a activităţilor tipice (lucrări agricole) în arealul de amplasare a turbinelor

eoliene. Acest impact va fi limitat în timp în funcţie de perioada de organizare a

şantierului.

Se adaugă consecinţele scoaterii din circuitul agricol al suprafeţelor pe care vor fi

montate instalaţiile, punctul comun de colectare şi platformele de montaj. Acest impact

este permanent, pe toată perioada de funcţionare a parcului. În general, terenul agricol

poate fi cultivat până la 0.5 m distanţă de fundaţia turbinei.

Realizarea obiectivului nu implică efecte negative asupra sănătaţii oamenilor din

zonă, în codiţiile respectării cerinţelor legislative în vigoare referitoare la organizările de

şantier, la desfăşurarea activităţii de ridicare a parcului, la normele de poluare in vigoare.

Pe parcursul funcţionării instalaţiilor impactul se poate materializa prin zgomotul şi

efectul vizual produs de turbinele eoliene. În ceea ce priveşte zgomotul centralele eoliene

sunt silenţioase şi devin din ce în mai silenţioase. În privinţa efectul vizual este posibilă

perceperea efectului de licărire al palelor dacă sunt bătute direct de soare, care ar putea

deranja şi care se poate percepe şi la distanţe mai mari. Însă acest fenomen nu este

foare des întâlnit, producându-se doar în zilele senine de la răsăritul soarelui până la

prânz doar dacă vântul bate dinspre direcţia privitorului.

Tot în etapa de construcţie vor apărea modificări ale traficului normal, datorită

transportului subansamblelor turbinelor (dimensiuni mari). Perturbările din trafic vor fi cele

specifice oricărui vehicul cu gabarit depăşit şi vor fi în strânsă legătură cu graficul

lucrărilor pe amplasament. Înfiinţarea parcului eolian în zona de amplasament aduce şi

modificări asupra indicatorilor sociali, în special asupra populaţiei din comunele din zonă.

Tehnologia de construcţii - montaj a Instalaţiilor de Turbine Eoliene implică

137

operaţiuni atât simple cât şi complexe ce solicită calificare înaltă. Aceste operaţiuni

solicită resurse umane care sunt asigurate din zonă sau din zonele imediat adiacente. În

concluzie pentru aceste operaţiuni se solicită forţă de muncă în medie 10 oameni/zi. O

altă implicare a planului este cea dată activitatea economică a unui agent care reprezintă

o sursă de venituri pentru comună.

Luând în considerare impactul realizării proiectului asupra indicatorilor sociali se

poate spune:

- aceştia devin semnificativi pentru zonă numai dacă sunt montate un număr mai

mare de cinci turbine (cu referire la dezvoltarea urbană);

- în perioada de montaj există o solicitare a forţei de muncă, care devine indicator

social semnificativ atunci când numărul turbinelor montate este suficient de mare;

- dezvoltarea acestui sector al energiei neconvenţionale la nivel industrial

determină modificări semnificative pe indicatorii sociali analizaţi;

- ca un impact social important alături de impactul economic analizat trebuie

menţionat că analizele la nivel European făcute asupra necesarului de energie face ca în

Europa actual să se importe 50 % din energia necesară, iar în cazul în care nu se vor

găsi soluţii alternative până în anul 2030, importul de energie să ajungă la 75 %. Acesta

este unul din motivele pentru care alternativa potenţialului eolian nu trebuie respinsă.

- tot ca impact social important se poate cita, reducerea costurilor de producere şi

deci şi de vânzare a energiei electrice. Sunt cunoscute comunităţi locale în Europa şi în

lume în care producerea locală a energiei electrice din potenţial eolian a însemnat

reducerea preţului energiei electrice până la 50 % faţă de vânzarea pe plan naţional.

Factori: caracteristici şi parametri implicaţi în construcţia şi operarea proiectului

propus vor include:

Faza de construcţie

- capital semnificativ investit în faza de construcţie a parcului eolian;

- faza de construcţie aşteptată a se derula pe o perioadă de 16 luni;

138

- perioadă de exploatare a proiectului de 20 ani;

- pe perioada construcţiei vor opera în medie un număr de 80-90 angajaţi.

Faza de operare

- generare de energie regenerabilă;

- parcul eolian va utiliza doar o parte din suprafaţa totală a amplasamentului;

- va necesita personal permanent pentru operare şi întreţinere.

Evaluare cost-beneficiu

Costurile implicate în dezvoltarea parcului eolian sunt reprezentate de:

- costuri de construcţie;

- costuri de operare şi întreţinere.

- beneficiile proiectului de investiţie constau în:

- producţie/vânzare de energie provenită din surse regenerabile;

- reducerea poluării cu până la 120 000 tone CO2 echivalent în gaze cu

efect de seră;

- proiectul necesită un număr mic de personal de întreţinere, ce va fi

recrutat local dacă este posibil.

4.6.1. Impactul prognozat

Impactul principal al dezvoltării în zona analizată a unui proiect de anvergură (parc

eolian – producere energie electrică) va fi de natură socială cu potenţiale beneficii:

- crearea unui număr de 80-90 locuri de muncă permanente în perioada de

construcţie/amenajare estimată la 16 luni;

- 3-4 locuri de muncă permanente în faza de operare a parcului eolian;

- impact multiplu prin crearea şi dezvoltarea de noi servicii locale;

- surse suplimentare de venit la bugetul local.

Concluzii

Dezvoltarea parcului eolian propus în zona va furniza contribuţii însemnate în

economia şi comunitatea locală. Impactul pozitiv va rezulta din capitalul investit în zona

139

asociat dezvoltării proiectului furnizând astfel locuri de muncă permanente şi temporare,

servicii şi dezvoltare economică.

4.6.2. Măsuri de diminuare a impactului

Nu este cazul.

4.7. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

Ansamblul eolian nu va interacţiona în nici un fel pe durata construcţiei şi

funcţionării cu obiective ale patrimoniului cultural, arhitectonic sau arheologic, neexistând,

aşadar, nici un fel de impact asupra acestora.

În cazul în care pe amplasament se vor descoperi vestigii arheologice în timpul

lucrărilor de amenajare, lucările vor fi întrerupte şi se vor respecta prevederile legale în

acest domeniu.

4.8. Evaluarea impactului cumulativ asupra mediului generat de

implementarea proiectului alaturi de cele opt parcuri eoliene (SC CUSTOMLINE

ENERGY SRL, SC GRENERG SRL, SC CORNI EOLIAN SRL, SC

BRIDGECONSTRUCT SRL IASI – in total 17 turbine)

Nu se poate vorbi de un impact cumulativ cu alte proiecte similare din zonă,

deoarece cele mai apropiate parcuri eoliene implementate sau în curs de

implementare/aprobare sunt amplasate la distanţe considerabile faţă de arealul analizat

(peste 25 km).

5. Analiza alternativelor

Această secţiune conţine o descriere a alternativelor propuse pentru dezvoltarea

proiectului în corelare cu:

- construire şi amplasament;

- acces amplasament;

- conexiune la sistemul/reteaua de transport a energiei electrice;

- alternativele tehnice ale Parcului eolian;

- alternativele de construcţie-montaj.

140

Alternative de construire şi amplasament

Analiza alternativelor de amplasare a Parcului eolin ia în considerare următoarele

elemente:

- producţia estimată de energie electrică, determinată de potenţialul eolian specific

fiecărui amplasament;

- impactul asupra fermelor din zona;

- impactul asupra principalilor factori de mediu;

- impactul asupra condiţiilor socio-economice.

Proprietarul Parcului eolian a ales amplasamentul din extravilanul Municipiului

Tecuci, judetul Galati având în vedere condiţiile unui bun potenţial eolian pentru

producerea energiei electrice.

Se apreciaza ca realizarea Parcului eolian va aduce beneficii economice

importante zonei prin valoarea de investitie ce se va realiza, dar si prin aportul la

dezvoltarea zonei. Dezvoltarea economica poate fi marcata favorabil prin oferta de locuri

de munca pe perioada de executie a lucrarilor de construire si pe perioada de exploatare,

prin aparitia unor investitii noi atrase de prezenta dotarilor si a echiparii teritoriului.

Din punct de vedere constructiv, realizarea Parcului eolian în soluţia prezentată

impune lucrări importante de amenajare a terenului.

Din punctul de vedere al alternativelor privind poziţionarea turbinelor eoliene,

locaţia propusă este cea mai bună ţinându-se cont de potenţialul eolian.

Alternative acces amplasament

Accesul în zona se poate face din drumul ce face legatura intre Tecuci si

Cosmesti.

Accesul la platformele turbinelor eoliene se va face din drumul comunal, prin

drumul de exploatare agricolă existent ce deserveste fermele din zona. Acesta este

amenajat si pietruit. Caile de acces la turbine urmeaza sa se realizeze inainte de

montarea acestora.

141

Elementele principale supuse analizei pentru alegerea soluţiei optime la căile de

acces au fost:

- reducerea distantelor pe care se face amenajarea;

- reducerea riscului distrugerii echipamentelor;

- reducerea costurilor de amenajare a drumului;

- reducerea timpului parcurs pentru mijloacele care transportă echipamentele.

Legislaţia din România în domeniu arată că lucrările pentru amenajarea drumurilor

de acces constau in:

- decopertare strat superior, h = 30 cm de-a lungul unei lăţimi de 6,0 m;

- excavaţii/umplutură teren pentru a ajunge la înalţimea proiectată;

- compactare aşternut (terasament) minim, h = 15 cm grosime.

Alternative conexiune la sistemul/reteaua de transport a energiei electrice

Conexiunea la sistemului de distribuţie a energiei electrice din zonă se va realize

datorită avantajului economic de a putea transmite în reţea energia produsă de parcul

eolian la costuri minime, capacitatea sistemului de distribuţie a energiei electrice fiind

influenţată de diferiţi factori:

- diametrul conductorului electric;

- distanţa dintre surse – generator la cea mai apropiată linie de distribuţie;

- temperatura ambientală.

Reteaua care face legatura intre turbinele eoliene va fi formata din linii electrice in

cablu de 20 kV (medie tensiune). Cablurile de 20 kV se vor poza in santuri intre doua

straturi de nisip cu grosimea de cca. 10 cm fiecare, peste care se pun placi avertizoare si

pamant rezultat din sapatura (se admite acoperirea cablurilor din sant cu pamant

prelucrat (astfel incat granulatia sa nu depaseasca 30 mm, fara pietre, bolovani sau alte

corpuri straine) si compactat pana se obtine o grosime de 10 – 15 cm si o suprafata

neteda si fara fisuri; stratul de deasupra dispozitivului avertizor va fi, de asemenea, bine

compactat).

142

Pozarea cablurilor in “straturi”, se va realiza in straturi orizontale si nu suprapuse

atat din cauza influentelor termice defavorabile, cat si a unei interventii ulterioare dificile

la cablurile inferioare. Pozarea cablurilor de 20 kV in pamant, se va face in profil de tip

1M (un singur fascicol cu trei cabluri pozate in trefla in sant) sau in profil 2M acolo unde

sunt 2 fascicole in paralel. Distanta intre fascicole va fi de minim 10 cm.

La subtraversarea drumurilor de exploatare pentru pozarea cablurilor se va

executa profil de tip «t» sau «2t» pentru unu sau doua fascicole.

Pentru conectarea centralei electrice eoliene la Sistemul Energetic National este

necesara construirea unei statii electrice ridicatoare de 20/110 kV. In aceasta statie

electrica se vor conecta toate cablurile de medie tensiune ce pleaca din CEE (centrala

electrica eoliana).

Cablurile de 110 kV vor face legatura intre statia electrica a CEE si statia electrica

a Operatorului de Retea din zona.

Pozarea cablurilor de medie tensiune se va realiza conform specificatiilor din NTE

007/08/00, ”Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice”.

Cablurile vor fi pozate la adancimea minima de 0,8 m in zonele necirculate, iar la

subtraversari adancimea minima de pozare va fi 1,2 m. La executarea profilelor se vor

respecta straturile de nisip prevazute in normativ, iar razele de curbura ale cablurilor vor

fi respectate fie conform prescriptiilor fabricantului de cablu, fie conform NTE 007/08/00.

Conform studiului de conectare la retea a Centralei Electrice Eoliene Tecuci

realizat de catre o firma atestata ANRE, variantele de conectare la SEN (Sistemul

Energetic National) sunt urmatoarele:

Varianta 1 - Racordarea CEE printr-o LEA 110kV s.c. de cca. 7 km, 185 mm2, în

staţia 110 kV Tecuci;

Varianta 2 - Racordarea CEE în simplă derivaţie printr-o LEA 110kV s.c. de

cca. 6.5 km, 185 mm2, în LEA 110 kV Tecuci – ICM Tecuci;

Varianta 3 - Racordarea CEE în simplă derivaţie printr-o LEA 110 kV s.c. de

143

cca. 7.5 km, 185 mm2, în LEA 110 kV Tecuci – Ionăşeşti.

Mentionam ca varianta acceptata de catre Operatorul de Distributie - Electrica

Muntenia Nord - este varianta 1 si anume conectare in statia electrica 110 kV Tecuci.

Aceasta varianta a fost avizata si de catre Operatorul de Transport - CNTEE

Transelectrica SA.

Alternativele tehnice ale Parcului eolian sunt cele cu privire la:

- tipul de turbine eoliene care să fie instalate;

- configuraţia de aşezare în teren a turbinelor care să asigure un randament

maxim de producerea energiei electrice şi totodată să reducă impactul asupra factorilor

de mediu şi sociali;

- opţiunile oferite de producător pentru instalarea unor echipamente;

Tipul de turbine eoliene a fost ales de titularul pe baza performanţelor acestora

ţinând cont de condiţiile specifice de vânt din amplasament.

Alternativele de construcţie-montaj constau în realizarea lucrărilor în etape

succesive, fiecare etapă cuprinzând un anumit număr de turbine sau realizarea Parcului

într-o singură etapă. Analiza alternativelor de construcţie-montaj a avut în vedere

următoarele aspecte:

- generarea de zgomot în perioada de construcţii-montaj pentru zonele învecinate;

- ocuparea terenului şi impactul asupra vegetaţiei;

- impactul asupra peisajului pe o perioada de timp redusa;

- condiţii de realizare a proiectului din punct de vedere tehnic;

- situaţia administrativă a terenurilor.

În urma analizei ofertelor de turbine eoliene, beneficiarul a constatat că turbinele

de tip VERTAS V90-1.8/2.0 MW sunt mai avantajoase.

Astfel, se vor monta 17 turbine VERTAS V90-1.8/2.0 MW si câte un post de

transformare PT, care se amplaseaza la o distanta de 5 m de fiecare turbina eoliana,

144

intr-o cabina de unde energia electrica este transportata la statia de conexiuni care face

legatura cu linia de inalta tensiune.

Fiecare turbina eoliana este compusa dintru-un turn tubular cu diametru la baza

de 4,15 m, nacela care include generatorul, cutia de viteza, sistemul de comanda si

rotorul cu cele 3 pale, tot ansamblul montat pe o fundatie.

Zona poate deveni unul dintre parcurile de turbine eoliene si un producator

semnificativ de energie electrica din surse regenerabile nepoluante care sa valorifice

potentialul din aceasta zona.

6. Monitorizarea

Prevederile pentru monitorizarea mediului impun efectuarea de măsurători şi

determinări periodice ale poluanţilor caracteristici pentru un astfel de obiectiv pentru

factorii de mediu apă, aer, sol.

6.1. Factorul de mediu apă

Monitorizarea pe şantier va avea în vedere următoarele aspecte:

- verificarea respectării normelor de funcţionare ale utilajelor pe perioada de

construcţie a parcului eolian;

- monitorizarea managementului apelor uzate rezultate de la toaletele ecologice

amplasate pe perioada de amenajare şi construcţie a parcului eolian şi încadrarea în

parametrii NTPA 002/2002.

In perioada de funcţionare a Parcului Eolian nu se generează ape uzate.

6.2. Factorul de mediu aer

Pentru faza de construcţie se recomandă să se realizeze monitorizarea pulberilor

în suspensie şi a pulberilor sedimentabile, precum şi a zgomotului, pentru acest posibil

poluant se vor face măsurători şi se va monitoriza şi în perioada de funcţionare.

În perioada de construcţie beneficiarul va trebui sa respecte parametrii impuşi de

STAS 12574/87 Aer din zonele protejate şi Ordinului 592/2002 pentru aprobarea

Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi

metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor

145

în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului

în aerul înconjurător.

Nu se produc emisii, pulberi în suspensie/sedimentabile în perioada de

funcţionare.

6.3. Factor de mediu sol şi subsol

În perioada de construcţie, depozitarea temporară a componentelor turbinelor şi a

materialelor de construcţie precum şi o mare parte a organizării de şantier va trebui să se

realizeze cât mai eficient, astfel încât să se evite pe cât posibil efectul de tasare a solului

prin deplasări repetate ale maşinilor şi pentru a se diminua riscul producerii de accidente.

Scurgerile de carburanţi sau lubrefianţi, datorate unor scurgeri accidentale, vor fi

diminuate prin utilizarea produselor absorbante.

Se va asigura o supraveghere permanentă a perimetrului parcului eolian pentru

sesizarea eventualelor incidente care ar putea influenţa populaţia, fauna sau flora şi

raportarea imediata a acestora pentru luarea măsurilor de corecţie şi prevenire.

Monitorizarea funcţionării parcului eolian se face de la distanţă prin utilizarea unor

echipamente speciale de tele şi radio transmisie sau local prin personalul angajat,

funcţiile turbinei eoliene fiind monitorizate şi controlate de numeroase unităţi de comandă

şi control.

6.4. Factor de mediu biodiversitate

În perioada de funcţionare a parcului eolian se va acorda o importanţă deosebită

asupra potenţialului risc de coliziune al păsărilor care tranzitează zona. Astfel pentru

identificarea eventualelor măsuri suplimentare de protecţie se va monitoriza numărul de

carcase păsări şi chiroptere pe o perioada de un an de zile. După prezentarea raportului

de monitoring şi analizarea rezultatelor de către autoritatea competentă pentru protecţia

mediului se va lua decizia dacă procesul de monitorizare va fi continuat.

Monitorizarea impactului asupra biodiversităţii în faza de operare

În perioada de operare va fi monitorizat impacul asupra păsărilor şi liliecilor prin

metoda căutării cadavrelor de păsări şi lilieci, cel puţin trei ani.

146

Datele privind cadavrele găsite vor fi trecute în fişe speciale în care vor fi notate

specia, sexul, vârsta, data, condiţiile meteo.

Pentru speciile de păsări, deşi se cunosc perioadele favorabile evaluării fiecărei

categorii (cuibăritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine să nu se stabilească date

stricte de colectare a datelor pe teren deoarece factorii climatici sau alţi factori externi pot

influenţa dinamica păsărilor, iar aceste date stricte pot influenţa negativ calitatea datelor

obţinute. În acest sens, este recomandabil ca în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare să

fie alocat un număr suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele

unui stagiu, după cum urmează:

- păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada de

cuibărit cât şi cea de creştere a puilor;

- păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru fiecare perioadă de

migraţie (de primăvară sau de toamnă) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul

perioadei de migraţie;

- păsări oaspeţi de iarnă: un număr de 5 deplasări care să cuprindă venirea

păsărilor în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către

locurile de cuibărit;

- păsări sedentare: se vor monitoriza în cadrul deplasărilor pentru păsările

cuibăritoare şi cele care iernează.

7. Situaţii de risc

Atât în faza de construcţie, cât şi funcţionare şi dezafectare nu se poate vorbi de

un accident ecologic ce ar putea avea un efect distructiv asupra ecosistemele naturale şi

antropice, se poate vorbi însă despre poluare accidentală pe perioada ante şi post

construcţie prin scurgerea de carburant de la autovehiculele şi utilajele ce tranzitează

amplasamentul pe perioada construcţiei parcului eolian.

147

Instalaţiile pot avea ca şi cauze de producere a poluărilor accidentale următoarele:

Cauze interne

� defecte de proiectare sau execuţie a instalaţiilor, a elementelor de control

sau de automatizare

Ele se datorează:

- proiectării greşite din punct de vedere al rezistenţei mecanice, la coroziune, la

variaţiile de temperatură, etc;

- proiectării în lipsa unei documentări suficiente;

- nerespectării normelor tehnice de securitate;

- dotarea insuficientă cu aparatură de control, de siguranţă, sau de alarmare;

- lipsa studiilor accidentelor previzibile (avaria controlată).

� defecte de material se referă la fiabilitatea elementelor de construcţie

(aparatură de siguranţă, control şi alarmare). Ele se datorează eficienţei

scăzute de control

Pe acest principiu, o avarie poate fi previzibilă şi trebuie să se asigure sisteme de

înlocuire sau de dublare care să evite propagarea în lanţ a efectului.

� defecte de exploatare

Ele se datorează:

- insuficienţei calitative şi cantitative a operatorilor unei instalaţii;

- insuficienţei instrucţiunilor şi instructajelor de exploatare;

- căderilor psihologice, fiziologice.

Cauzele externe

- schimbările situaţiei meteo: inversiuni termice, furtuni, etc;

- diverselor acte de sabotaj;

- calamităţilor naturale;

- dezastrelor majore.

Pentru a spori caracterul de anticipare a oricăror evenimente, accidente, pentru ca

148

acestea să nu se transforme în accidente ecologice, vor fi luate în considerare de către

firmă:

- sursele potenţiale de accident, date de identificare;

- cauzele care pot produce evenimentul;

- factorul de mediu vizat;

- poluanţii potenţiali;

- aria posibilă de răspândire a poluantului şi de afectare în lanţ a altor surse

potenţiale;

- măsurile concrete de:

- prevenirea şi pregătirea pentru intervenţie;

- intervenţia operativă după declanşarea fenomenelor periculoase;

- intervenţia ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.

- mijloacele materiale necesare pentru intervenţie şi măsurile de asigurare

operativă a lor;

- echipele de intervenţie, responsabilităţi;

- măsurile şi metodele de organizare, înştiinţare şi alarmare a echipelor de

intervenţie;

- asigurarea reţelei de monitorizare şi control cu aparatură specifică pentru

controlul construcţiilor, instalaţiilor, mijloacelor de transport, parametrilor factorilor de

mediu - cu obligaţia, în cazul detectării avariilor sau al depăşirilor valorilor admisibile ale

contaminării să înştiinţeze organismele stabilite prin schemele de înştiinţare şi să ia

măsurile de punere sub control a instalaţiilor;

- programele de instruire a lucrătorilor de la punctele critice şi a echipelor de

intervenţie.

Ca surse de accidente de natură electrică, le reprezintă toate utilajele acţionate de

energia electrică şi bineînţeles, sistemul de distribuţie a energiei electrice.

Riscurile unor electrocutări există, în special, în cazul personalului de întreţinere a

149

instalaţiilor electrice. Evitarea unor asemenea accidente se poate realiza prin angajarea

unor oameni cu o bună calificare, responsabili şi conştienţi privind riscurile care există la

instalaţiile electrice.

Substanţe periculoase

Din punct de vedere al HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de

accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, substanţele utilizate în

procesul tehnologic (funcţionarea turbinelor eoliene) şi specificate în tabelul următor

prezintă fraze de risc R relevante, şi anume:

Tabel nr. 13 – Identificarea substantelor periculoase

Clasificarea si etichetarea substantelor sau preparatelor chimice*)

Denumirea materiei prime, a

substantei sau a

preparatului chimic

Cantitatea anuala/existenta

in stoc Categorie – periculoase/nepericuloase

(P/N)

Periculozitate**) Faza de risc *)

Ulei hidraulic 765 l P Ulei de transmisie

6120 l P Poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului

acvatic

R53, S23, S51

Riscuri naturale

Riscurile naturale la care este expusă zona de amplasare a Parcului Eolian, sunt:

- căderile masive de zăpadă;

- inundaţiile;

- cutremurele.

Căderi masive de zăpadă Obiectivul analizat – Parc Eolian – se va amplasa în extravilanul Municipiului

Tecuci, într-o zonă geografică cu căderi medii de zăpadă. Din acest motiv, se consideră

că prezintă un risc foarte scăzut la căderi masive de zăpadă, care să afecteze buna

funcţionare a turbinelor eoliene.

Inundaţii

Nu există posibilitatea apariţiei unor inundaţii, principalele cursuri de apă

situându-se la o distanţă apreciabilă faţa de amplasamentul obiectivului.

150

Seisme

Din punct de vedere seismic (conform S.R.11100/1-93: "Zonare seismică

macrozonarea teritoriului României") amplasamentul se încadrează în macrozona de

intensitate seismică 81 având valoarea de vârf a acceleraţiei terenului de proiectare

ag=0,18 g, şi perioada de colţ Tc = 1.0 secunde. Potrivit normativului P 100/92, se va lua

în calcul zona "B" cu un coeficient ks = 0,75 şi o perioadă de colţ Te = 1,5 sec.

8. Descrierea dificultăţilor

Pe parcursul elaborării Raportului privind Impactul asupra Mediului, pentru

investiţia analizată nu s-au întâmpinat dificultăţi practice sau tehnice.

9. Rezumat fara caracter tehnic

Proiectul „Parc eolian cu 17 turbine identice„ se realizează în scopul producerii şi

furnizării de energie regenerabilă şi atingerii ţintelor naţionale privind producţia de

energie electrică din surse regenerabile, a stimulării realizării investiţiilor privind protecţia

mediului şi asigurarea securităţii energetice a României.

Din punct de vedere juridic, terenul pe care se doreste realizarea Parcului eolian

este in folosinta SC KELAVENT ALFA SRL, conform urmatoarelor contracte de

inchiriere:













151























Suprafata totala de teren inchiriata este de cca. 90000 mp, si face parte dintr-un

teren cu suprafata de 133,94 ha si are folosinta de teren agricol.

Proiectul „Amenajare Parc eolian” compus din 17 turbine eoliene identice de

producere a energiei electrice amenajat în extravilanulul Municipiului Tecuci, judetul

Galati, propune realizarea următoarelor obiective:

- amplasare 17 turbine eoliene cu putere maximă 2 MW/turbină in limita ATR de

maxim 34 MW;

- constructii suport pentru realizarea parcului eolian.

152


- fundaţii turbine – 4386 mp (258 mp pentru o turbină cu fundaţia aferentă) din

care suprafata ocupata definitiv 476 mp (28 mp /turbina inelul suprateran);

- platforme de montaj – 25636 mp (1508 mp – suprafaţa ocupată de o platformă);





tensiune) ;

- traseu conexiune LEA pe distanta de cca. 7 km la statia electrică 110 kV Tecuci.





din pietris.

9.1. Descrierea activitatii

Etapele propuse în realizarea proiectului sunt realizate cronologic astfel:

- Etapa I – Realizarea organizării de şantier;

- Etapa II - Realizarea drumurilor de acces către parcul eolian de la drumul de

exploatare;

- Etapa III – Realizarea fundaţiilor, a platformelor de operare şi asamblarea

turbinelor eoliene;

- Etapa IV – Construirea reţelei de descărcare a energiei produse de parcul

eolian la staţia de transformare.

Turbinele eoliene care vor fi instalate în cadrul Parcului Eolian au principiu de

funcţionare similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prevăzut cu trei pale.

153

Energia obţinută astfel, poate fi gestionată în mai multe moduri cum ar fi: stocată

în acumulatori, fie este distribuită prin intermediul unei reţele electrice, fie sunt alimentate

sarcini izolate.

9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului

Evaluarea impactului, produs de activitatea ce se va desfăşura în proiectul propus

s-a realizat ţinându-se cont de:

- legislaţia specifică pentru: apă, aer, sol şi subsol, deşeuri, factorul uman;

- normele metodologice, stabilite de legislaţia de protecţia mediului, pentru

evaluarea impactului;

- grilele de evaluare, prezentate în raportul la studiul de evaluare a impactului

asupra mediului.

9.3. Impactul prognozat asupra mediului

Surse de poluanţi pentru ape în perioada de execuţie

Principalele sursele de poluare a apelor în faza de execuţie sunt reprezentate de:

- tehnologiile de execuţie propriu-zise;

- utilajele terasiere şi cele de transport;

- activitatea umană.

Surse de poluanţi pentru aer

În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact

asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora. În

perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de poluare a

atmosferei.

Surse de poluare a solului şi subsolului

Potenţialele efecte de poluare pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de

amenajare teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate de următoarele

activităţi:

- decopertare – zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces;

154

- scurgeri accidentale de produse petroliere;

- transport utilizând utilaje de mare tonaj

Sursele potenţiale de poluare, în timpul funcţionării Parcului Eolian, asupra

factorului de mediu sol pot fi reprezentate de deşeurile rezultate şi anume – uleiuri uzate

de transmisie şi hidraulice ce pot produce prin depozitarea necorespunzătoare o poluare

semnificativă a solului.

Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de execuţie

Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implică folosirea unor

grupuri de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse de

zgomot.

Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de funcţionare a proiectului

Pentru perioada de funcţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot sunt

emisiile sonore produse de mişcarea palelor turbinelor eoliene.

Datorită distanţei dintre amplasament şi cele mai apropiate aşezări umane, a

direcţiei predominante a vântului şi conform studiilor prezentate este de aşteptat ca în

satele apropiate, zgomotul produs prin funcţionarea turbinelor să fie sesizat la o

intensitate mai mică decât nivelul de zgomot din interiorul unei case.

Aparent, efectul cel mai important pe care vibraţiile le au sunt efecte asupra

structurilor de rezistenţă ale turnului şi fundaţiei turbinei, mai degrabă decât asupra

mediului.

Turbinele ce se vor amplasa, vor fi turbine de ultimă generaţie, certificate după

standardele internaţionale de calitate în domeniu, aceasta reprezentând garanţia unor

efecte reduse asupra mediului ambiant.

Interferenţele electromagnetice

Toate structurile mari, mobile pot produce interferenţe electromagnetice.

Centralele eoliene pot cauza aceste interferenţe prin reflectarea semnalelor

155

electromagnetice de palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atât semnalul

direct cât şi cel reflectat.

Principala sursă de producere a radiaţiilor electromagnetice ne-ionizate o

reprezintă generatoarele de curent ce echipează turbinele eoliene. Aceste tipuri de

radiaţii produse au o influenţă nefastă asupra tuturor organismelor vii.

Având în vedere înălţimea la care este situată sursa de radiaţii electromagnetice şi

la o distanţa semnificativă faţa de zonele rezidenţiale impactul produs de radiaţiile

electromagnetice generate în urma funcţionării parcului eolian este nesemnificativ.

Biodiversitate

Un impact preconizat al fermelor eoliene este acela ca pot constitui bariere în

calea pasărilor migratoare sau a păsărilor ce se deplasează în diferite zone (zone de

cuibărire, hrănire sau zone de odihnă).

9.4. Descrierea zonei în care se resimte impactul

Unul din motivele dezvoltării parcului eolian în zona aleasă, îl reprezintă potenţialul

ridicat al resurselor de vânt ce asigură viabilitate financiară a proiectului. Datele obţinute

au arătat că zona analizată este favorabilă pentru investiţia propusă.

De asemenea factori importanţi în alegerea locaţiei au constituit şi:

- existenţa în zonă a unui sistem de distribuţie şi transport al energiei electrice;

- teren liber, fără posibil impact asupra florei, faunei şi zonelor protejate;

- distanţă considerabilă fată de zonele locuite;

- accesul la infrastructura rutieră.

9.5 Măsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu

Măsuri de protecţie a apelor în perioada de amenajare/construcţie:

- finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu

respectarea timpilor tehnologici necesari;

- realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din

precipitaţii;

156

- întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese,

de uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locurile special;

- pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea

limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare

orăşeneşti şi în staţiile de epurare;

- condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru

managementul apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor;

- manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se

va face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii;

- utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie.

Măsuri de protecţie a aerului

- sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în

perioada de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise si nu poate

pune problema unor instalaţii de captare - epurare – evacuare în atmosferă a aerului

impurificat/ gazelor reziduale;

- referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă

condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe toată

durata utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară;

- utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte

nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi

puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni;

- alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de

alimentare carburanţi;

- procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt

puternic, sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub acţiunea

utilajelor de lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate;

- drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă

157

pentru a se reduce praful, sau cu lianţi chimici pe bază de apă.

Măsuri de protecţie a solului şi subsolului

În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de

poluanţi în atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în cea

mai mare măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise.

În faza de execuţie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:

- asigurarea de catre antreprenor a unei organizări de şantier corespunzătoare din

punct de vedere al facilităţilor;

- prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de

lucru;

- în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice,

care spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele

pierderi, pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul

şi stratul freatic;

- evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente,

din perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii, depozitarea

de materiale etc.;

- colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii, valorificarea

tuturor deşeurilor rezultate.

Măsuri de protecţie a florei şi faunei

Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de execuţie a lucrărilor se

iau din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor; astfel:

- amplasamentul organizărilor de şantier, bazelor de producţie şi traseul drumurilor

de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;

- suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată la

strictul necesar;


158

lucru specificat;


respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru protecţia

mediului;


de şantier;

- zona de amplasare a parcului eolian este situată în afara ariilor protejate şi a

rutelor de migrare a păsărilor;


proiectat subteran;

- turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;

- zona de amplasare a parcului eolian nu este situată lângă potenţiale surse de

hrană pentru păsări şi chiroptere.

Date post:	10-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	9 times
Download:	0 times

RAPORT LA STUDIU DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI …apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si...

Documents