RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA …apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

RAPORT LA STUDIU

DE EVALUARE A

IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI

„ Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minoră a râului Siret și regularizarea

scurgerii prin exploatarea de nisip și pietriș - Perimetrul Cosmești 2, comuna

Cosmești, județul Galați”

BENEFICIAR

S.C. SOMACO HOLDING S.A.

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

„Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minoră a râului Siret și regularizarea scurgerii prin

exploatarea de nisip și pietriș - Perimetrul Cosmești 2, comuna Cosmești, județul Galați‖

S.C. SOMACO HOLDING S.A. 2

CUPRINS

I. INFORMAŢII GENERALE ..................................................................................................................... 4

I.1 LEGISLAŢIE ............................................................................................................................................ 5

I.2. OBIECTIVELE STUDIULUI ....................................................................................................................... 6

I.3. SCOP ŞI ABORDARE ................................................................................................................................ 7

I.4. DESCRIEREA PROIECTULUI .................................................................................................................... 8

I.5. INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA ŞI RESURSELE ENERGETICE FOLOSITE .............................................. 11

I.6. INFORMAŢII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANŢELE SAU PREPARATELE CHIMICE FOLOSITE ............ 11

II. PROCESUL TEHNOLOGIC ............................................................................................................... 13

II. 1. FLUXUL TEHNOLOGIC AL EXPLOATĂRII DE AGREGATE MINERALE ..................................................... 13

II. 2. FLUXUL TEHNOLOGIC ....................................................................................................................... 16

II. 3. SURSE TEHNOLOGICE CU IMPACT POTENŢIAL ASUPRA MEDIULUI ...................................................... 16

III. DEŞEURI - GENERAREA, MANAGEMENTUL, ELIMINAREA ŞI RECICLAREA

DEŞEURILOR ..................................................................................................................................... 18

III.2.1. Deşeuri din activitatea de producţie ........................................................................................ 18

III.2.2. Deşeuri menajere .................................................................................................................... 18

III.2.3. Modalităţile de eliminare a deşeurilor .................................................................................... 19

IV. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA ELEMENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE

REDUCERE A ACESTUIA ............................................................................................................... 20

IV.1. APA .................................................................................................................................................. 21

IV.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie ..................................................................................................... 21

IV.1.2. Impactul potenţial asupra factorului de mediu apă în perioada de construcţie ...................... 23

IV.1.2.1. Alimentarea cu apă .................................................................................................................. 23

IV.1.2.2. Managementul apelor uzate ..................................................................................................... 23

V.1.2.2.1. Sistemul de canalizare şi evacuarea apelor uzate menajere şi tehnologice ............................. 23

IV.1.2.2.2. Bilanţul apelor pe platforma societăţii .................................................................................. 23

IV.1.3. Impactul potenţial asupra factorului de mediu apă în perioada de funcţionare ...................... 24

IV.1.3.1. Impactul produs în etapa de funcţionare a exploatării de balast ............................................ 24

IV.1.4. Măsuri de protecţie a factorului de mediu apă ........................................................................ 25

IV.2. AERUL .............................................................................................................................................. 25

IV.2.1. Clima ........................................................................................................................................ 25

IV.2.2. Calitatea factorului de mediu aer ............................................................................................ 28

IV.2.3. Potenţiale surse de poluare a aerului ...................................................................................... 28





IV.2.4. Protecţia factorului de mediu aer ............................................................................................ 30

IV.3. ZGOMOTUL ŞI VIBRAŢIILE ................................................................................................................ 31

IV.4. SOLUL .............................................................................................................................................. 34

IV.4.1. Localizarea terenului şi a vecinătăţilor ................................................................................... 34

IV.4.2. Utilizarea terenului şi a construcţiilor de pe amplasament ..................................................... 36

IV.4.3 Solul prezent pe amplasament ................................................................................................... 36

IV.4.4. Impactul potenţial asupra factorului de mediu sol în perioada de construcţie ........................ 37

IV.4.5. Impactul potenţial asupra factorului de mediu sol în perioada de funcţionare ....................... 37

IV.4.6. Modalităţi de reducere a impactului asupra factorului de mediu sol ...................................... 37

IV.5. GEOMORFOLOGIA ............................................................................................................................. 38

IV.6. GEOLOGIA ........................................................................................................................................ 39

IV.7. VEGETAŢIA ...................................................................................................................................... 43

IV.8. BIODIVERSITATEA ............................................................................................................................ 46

IV.9.0. Cuantificarea Impactului ………………………………………………………………….……..73

IV.9.1. Identificarea şi evaluarea impactului asupra biodiversităţii ......................................................... 86

IV.9.2. Evaluarea impactului cumulativ a proiectului propus cu alte proiecte ......................................... 88

IV.9.3. Masuri de reducere a impactului……………………………………………………………………….90

IV.9.4. Identificarea oricaror dezvoltari ulterioare posibil sa apara ca urmare a proiectului, altor

activitati existente care vor fi modificate sau schimbate ca o consecinta a

proiectului……………………………………………………………………………………………..……………....94

IV.9.5. Descrierea modului de refacere a starii initiale si folosintelor ulterioare ale terenului ocupat

temporar …………………………………………………………………………………………………………….95

IV.9.6. Descrierea impactului rezidual ……………………………………………………..…………………..95

IV.9.7.Descrierea masurilor pe care titularul propune sa le implementeze pentru reducerea efectelor

adverse si explicarea efectelor acestor masuri asupra marimii si semnificatiei impactului…………………97

IV.10. PEISAJUL ........................................................................................................................................ 98

IV.11. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC ........................................................................................................ 99

IV.12. CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL ............................................................ 99

V. ANALIZA ALTERNATIVELOR ......................................................................................................... 99

VI. MONITORIZAREA ........................................................................................................................... 100

VII. SITUAŢII DE RISC .......................................................................................................................... 110

VIII. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR ............................................................................................. 111

IX. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ...................................................................................... 111

X. BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................................. 116





I. INFORMAŢII GENERALE

Acest studiu a fost elaborat pentru S.C. SOMACO HOLDING S.A. societate cu

capital privat, cu sediul în București, Bvd. Timișoara nr. 92 A, sector 6, care are

prevăzută în actul constitutiv al societăţii şi activitatea – extracţie a pietrişului şi nisipului

- cod CAEN 0812.

Datele de identificare a societăţii sunt următoarele:

Adresa sediului social – municipiul București, B-dul Timișoara, nr. 92, sector 6

Adresa punct de lucru – Doaga, str. Tișiței, nr.1 ; telefon:0237/260250

Nr. Înregistrare la Registrul Comerţului: VN : J 40/ 4369/ 2009

Telefon: 021/7782548. Fax: 021/7775077

Amplasamentul obiectivului analizat prin prezenta documentaţie – extravilan

Comuna Cosmești, judeţul Galați

Număr de angajaţi – 100 persoane

Regimul de lucru – 8 ore/zi, 6 zile/săptămână, 200 zile/an

Persoana de contact – Sobieschi Florin, nr. telefon: 0731660536

Datele de identificare a expertului evaluator de mediu care a realizat prezentul

studiu:

Elaborator autorizat de studii de protecţia mediului

Pantelimon Teodor George,

Persoană fizică autorizată înscrisă în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru

protecţia mediului postat pe site-ul Ministerului Mediului şi pădurilor

(http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/legislatie_orizontala.htm), la poziţia nr. 493.

Adresa: str. Diviziei, bl. 6, sc. B, ap. 16, Focsani;

Telefon: 0743344054, Fax: 0237/238710

e-mail: [email protected]

Raportul Privind Impactul Asupra Mediului a fost realizat în concordanţă cu

prevederile ordinului 863/2002 al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului privind

aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii – cadru de evaluare a

impactului asupra mediului şi a tuturor legilor, hotărârilor de guvern şi ordonanţelor de





urgenţă conexe acestui ordin dintre care menţionăm OUG 57/2007 privind regimul ariilor

naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice aprobată

prin Legea 49/2011 şi ordonanţa 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială

avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

I.1 Legislaţie

Pentru elaborarea studiului de faţă a fost consultată legislaţia din domeniile

protecţiei mediului şi a ariilor naturale protejate, protecţiei şi conservării biodiversităţii,

precum şi conform directivelor comunitare în domeniu.

Următoarele acte normative au constituit baza legală a studiului:

O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr. 265/2006, cu completările şi modificările ulterioare;

O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;

Legea 4/ 2011privind aprobarea OUG 57/2007;

H.G. nr. 971 din 2011 pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 1284/2007

privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a

reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;

Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind

instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă

comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în

România, care transpune Directiva Habitate;

Directiva Europeană Păsări şi Directiva Europeană Habitate;

Ordinul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului privind aprobarea ghidurilor

metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra

mediului, nr. 863/2003;

Conform O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare,

în cazul proiectelor care se supun evaluării impactului asupra mediului, este necesară şi

evaluarea efectelor potenţiale asupra biodiversităţii şi habitatelor care fac obiectul

protecţiei şi conservării ariilor naturale protejate de interes comunitar.

http://www.mmediu.ro/protectia_naturii/biodiversitate/2011-10-20_protectia_naturii_hg971din2011declarareaspa.pdf







I.2. Obiectivele studiului

Obiectivele acestui studiu sunt:

1. prezentarea activităţii de extracţie şi sortare a agregatelor de pietriş şi a

nisipului în vederea comercializării agregatelor minerale rezultate către

diverşi beneficiari,

2. prezentarea modificărilor fizice care rezultă din implementarea proiectului;

3. prezentarea potenţialelor surse de poluare a factorilor de mediu;

4. evidenţierea impactului pe care această activitate poate să îl producă

asupra factorilor de mediu şi asupra biodiversităţii speciilor care au

habitatul în ROSPA 0071 si ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

Aceste obiective se realizează prin:

identificarea amenajărilor de infrastructură necesare în perioada de

construcţie, funcţionare şi dezafectare;

studiul aspectelor legate de extragerea, depozitarea temporară şi transportul

materialului aflat în exploatare;

identificarea surselor care pot afecta calitatea apelor de suprafaţă;

identificarea surselor care pot afecta calitatea apelor freatice pe amplasament

în scopul respectării prevederilor în domeniul protecţiei calităţii apelor

freatice;

identificarea surselor de poluare care pot afecta factorul de mediu sol;

identificarea surselor de poluare care pot afecta factorul de mediu aer;

identificarea, descrierea şi stabilirea aspectelor care ar putea afecta habitatul

speciilor de plante şi animale care fac obiectul protecţiei şi conservării

ROSPA 0071 si ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior, cuprinse în reţeaua

Natura 2000, în special:

identificarea, descrierea şi cuantificarea posibilului impact asupra

vieţuitoarelor din vecinătatea sau din perimetrul ROSPA 0071 si ROSCI 0162

Lunca Siretului Inferior;

stabilirea măsurilor de reducere a posibilului impact asupra habitatului

vieţuitoarelor în general, şi a speciilor care fac obiectul protecţiei şi





conservării, în special;

evaluarea şi analiza soluţiilor alternative.

I.3. Scop şi abordare

Realizarea evaluării impactului asupra mediului a fost solicitată în cadrul

procedurii de emitere a Acordului de mediu de către Agenţia Regionala Pentru Protecţia

Mediului Galati. Raportul privind impactul asupra mediului a fost realizat conform

metodologiei indicată in Ordinul MAPM nr. 863/2002. Studiul de evaluare a impactului

asupra mediului este realizat în baza prevederilor Ordinului nr. 1026 din 2009 privind

aprobarea condiţiilor de elaborare a raportului de mediu, raportului privind impactul

asupra mediului, bilanţului de mediu, raportului de amplasament, raportului de securitate

şi studiului de evaluare adecvată.

Pentru efectuarea studiului au fost utilizate informaţii referitoare la amplasamentul

obiectivului şi la zonele învecinate care ar putea fi afectate de activitatea desfăşurată în

zona de extracţie a agregatelor şi amplasare a staţiei de sortare agregate minerale

În scopul realizării acestei documentaţii au fost parcurse etapele cuprinse în

Ordinul 863 /2003 privind procedura-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

În acest scop au fost consultate materialele puse la dispoziţie de conducerea

societăţii, au fost făcute cercetări de birou care au constat în analiza informaţiilor colectate

din documente (date referitoare la starea trecută, actuală a amplasamentului, proiectul

investiţiei, planuri de situaţie, studiu hidrogeologic, studiu ihtiologic ~ inventariere

ihtiofauna pe tronsonul Cosmesti) şi consultări cu factorii locali. Informaţiile referitoare la

caracteristicile ecosistemelor, relief şi factori de mediu specifici regiunii şi a

particularităţilor comunităţii locale au fost preluate cu ocazia deplasărilor în teren.

În concluzie, scopul acestei evaluării a impactului asupra mediului a fost de a

identifica, descrie şi stabili, în funcţie de obiectivele de conservare şi în conformitate cu

legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi

secundare care decurg din desfăşurarea activităţilor de extracţie a agregatelor minerale

din perimetrul Cosmeşti 2, comuna Cosmeşti, asupra ROSPA 0071 si ROSCI 0162 Lunca

Siretului Inferior.





I.4. Descrierea proiectului

Datorita depozitelor aluvionare sedimentate (depozitate) pe centrul albiei minore, si

viiturile anilor 2005 - 2008 au dirijat cursul de apa al râului Siret spre malul drept,

producând eroziuni si inundaţii de amploare pe lungimi de cca. 500 - 1000 m cu

intensitate în adâncimea eroziunilor de 200 – 300 m distrugând şi lucrările tip Cosmeşti

de dirijare şi apărare a albiei minore, afectand terenurile impadurite si terenurile agricole

din zona S.C. SOMACO HOLDING S.A., prin lucrările de decolmatare, reprofilare in

perimetrul atribuit va dirija cursul de apa pe centrul albiei minore si scoaterea de sub

eroziune a malului afectat. Agregatele minerale rezultate în urma decolmatării vor fi

sortate la staţia de sortare proprie şi folosite ca diverse materiale în construcţii.

În cadrul proiectului de amenajare a râului Siret la Cosmeşti prin construcţia

barajului Cosmeşti va fi demarată şi măsura de consolidare a malurilor, ce va fi

implementata în zona aval viitorul baraj, cu păstrarea unei distanţe de minim 500 m de

podul rutier de la Cosmeşti, este necesară şi în lipsa implementării proiectului studiat. În

această regiune malul drept al râului Siret este puternic erodat. Fenomenul de eroziune s-a

accentuat în urma viiturilor din ultimii ani astfel încât au fost antrenate chiar şi terenuri cu

vegetaţie arborescentă iar cursul râului a suferit modificări esenţiale înaintând cu cca 50 m

în unele zone ale acestui mal.





Maluri erodate în aval de acumularea hidroenergetic şi amonte de podul rutier de la Cosmeşti care vor fi

amenajate prin lucrări de consolidare şi regularizare

Mal erodat

Lucrări tip Cosmeşti

Epiuri de protecţie

care se aflau pe malul drept asigurând

protecţia acestuia Avansarea fenomenului

erozional

Traseul

malului

anterior

eroziuni

Podul rutier

Cosmeşti





Lucrările de decolmatare, reprofilare şi regularizare a scurgerii pot fi asimilate cu

lucrări de decolmatare a albiei minore şi de reprofilare a traseului acesteia, iar în acest

mod lucrările încadrându-se în prevederile Legii nr. 112/2006 de modificare si completare

a Legii apelor nr. 107/1996, art. 33, alin. 2:

„Dreptul de exploatare al agregatelor minerale din albiile râurilor sau malurilor

cursurilor de apă, cuvetelor lacurilor, bălţilor prin exploatări organizate se acordă de

autoritatea de gospodărire a apelor numai în zonele ce necesită decolmatarea,

reprofilarea albiei şi regularizarea scurgerii”.

Date despre Organizarea de Santier

Accesul rutier in perimetru se face din DN 24 Tisita-Iasi pe un drum de

exploatare care incepe imediat de la capatul podului, distanta fiind de cca 1,5 km, pe un

drum de exploatare pe malul stang al raului Siret, ce incepe imediat de la capatul podului

de la Cosmesti, drum utilizat si de catre firma care are in administrare frontal de captare

pentru alimentarea cu apa a municipiului Tecuci.

Lucrările de deschidere şi pregătire sunt minore şi se referă la accesul la zăcământ,

care este la suprafaţa şi crearea frontului de lucru, cu respectarea pe durata exploatării a

limitelor topografice impuse de tehnologia de derocare mecanică, încărcare şi transport.

În etapa realizării excavaţiilor şi ulterior în perioada exploatării nu vor fi utilizate pe

amplasament substanţe periculoase sau potenţial periculoase.

Lucrările de excavare vor fi realizate utilizând un excavator tip draglină NOBAS

şi un încărcător pe pneuri tip ZETTEL MEIER. Agregatele minerale vor fi transportate cu

2 autobasculante MAN de 40 t.

Adâncimea medie de exploatare va fi de 2 m, conform documentaţiei pentru

obţinerea avizului de gospodărire a apelor.

Cantitatea de nisip şi balast propusă spre exploatare din perimetrul Cosmesti 2

situat în extravilanul comunei Cosmesti este de 22 000 mc.





I.5. Informaţii privind producţia şi resursele energetice folosite

Societatea Comercială Somaco Holding S.A societate pe acţiuni, cu sediul în

Bucureşti, care are ca obiect de activitate şi extracţia pietrişului şi nisipului - cod

CAEN 0812.

Cantitatea de nisip şi balast propusă spre exploatare din perimetrul Cosmesti 2 este

de 22 000 mc de nisip şi pietriş pentru perioada 2012 – 2013.

Capacitatea de extracţie anuală nu va depăşi un volum mai mare de nisipuri şi

pietrişuri decât cel care va fi stabilit de prin Avizul de gospodărire al apelor (conform

preliminarului de exploatare), iar extracţia se va desfăşura cu intermitenţă în funcţie de:

condiţiile meteo, respectiv sezonul rece, când se ating temperaturi negative;

perioadele cu precipitaţii abundente când utilajele tehnologice vor fi

îndepărtate de pe amplasament;

promovarea în zonă a lucrărilor hidrotehnice, regularizări şi consolidări de

maluri.

Resursele energetice necesare desfăşurării extracţiei agregatelor sunt reprezentate

de combustibili pentru alimentarea utilajelor. Acestea vor fi alimentate la staţiile de

distribuţie a carburanţilor.

I.6. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele

chimice folosite

S.C. SOMACO HOLDING S.A. va extrage agregatele minerale exploatate din

perimetrul Cosmesti 2 pe care la va utiliza ca materie primă pentru staţia de sortare

spălare.

În perioada 2012 – 2013 se propune exploatarea unui volum de este de 22 000 mc

agregate minerale din perimetrul Cosmesti 2, adâncimea maximă de executare a

săpăturilor va fi de 2,5 m.

Agregatele minerale extrase au, din punct de vedere mineralogic, următoarea

compoziţie: gresii cuarţoase şi cuarţitice, calcare şi marnocalcare.





Zăcământul de nisipuri şi pietrişuri este de tip aluvionar şi aparţine

holocenului superior. Sub aspect morfologic zona studiată cuprinde lunca Siretului.

Constituţia litologică este realizată în principal din nisipuri şi pietrişuri.

Zăcămintele au o compoziţie granulometrică caracteristică acumulărilor de nisipuri

şi pietrişuri cu bolovăniş (STAS 1273/74) care este prezentată în tabelele de mai jos.

Compoziţia granulometrică indică prezenţa unor acumulări de agregate naturale

de râu, care se încadrează în categoria nisipuri şi pietrişuri cu bolovăniş.

Compoziţia granulometrică a agregatelor minerale din perimetrul Bilieşti 01

Granulometrie (%) Părţi levigabile (%)

(0,05 mm)

Nisip

(0,05-4,0 mm)

Pietriş

(4-32 mm)

Bolovăniş

(32 mm) 12

18 40 30

Din punct de vedere calitativ parametri depozitelor de agregate minerale din zona

studiată se încadrează în limitele STAS 166/1984 – agregate minerale grele pentru betoane

şi mortare cu lianţi naturali şi STAS 662/1989 – agregate minerale de balastieră pentru

lucrări de drumuri.

Proprietăţile fizice ale agregatelor minerale din zăcământul care va fi excavat de

S.C. SOMACO HOLDING S.A. sunt următoarele:

densitatea medie aparentă – 2,43 t/mc;

densitatea afânată – 1,8 t/mc – volumul golurilor este de 30 %;

densitatea îndesată – 2,050 t/mc – volumul golurilor este de 20 %.

În perioada de extracţie a agregatelor minerale se vor utiliza motorină şi benzină –

substanţe încadrate conform OUG 200/2000 în categoriile substanţe inflamabile şi

periculoase pentru mediul înconjurător. În cazul unor deversări accidentale aceste

substanţe pot determina impurificarea factorilor de mediu sol şi apă. Cantităţile de

carburanţi din rezervoarele utilajelor sunt reduse şi nu pot produce poluări majore ale

mediului înconjurător.





II. PROCESUL TEHNOLOGIC

Societatea comercială S.C. SOMACO HOLDING S.A. va desfăşura pe suprafaţa

perimetrului lucrări de extragerea nisipului şi pietrişului în vederea regularizării şi

recalibrării albiei. Perimetrul în care se va desfăşura exploatarea este amplasat în albia

minoră a râului Siret .

Regimul de lucru este de 8 - 10 ore/zi, 5 zile /săptămână, aproximativ 180 zile/an.

În perioadele cu precipitaţii importante şi în cele de îngheţ nu se excavează.

II. 1. Fluxul tehnologic al exploatării de agregate minerale

Fluxul tehnologic al exploatării de agregate minerale

Activitatea de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Cosmesti 2 se va

desfăşura în următoarele etape:

a) lucrări de deschidere;

b) lucrări de exploatare;

c) lucrări de prelucrare;

d) protecţia zăcământului;

e) lucrări de închidere.

a) Lucrări de deschidere

Lucrările de deschidere şi pregătire sunt minore şi se referă la accesul la zăcământ

şi crearea frontului de lucru, cu respectarea pe durata exploatării a limitelor topografice

impuse de tehnologia de derocare mecanică, încărcare şi transport.










La nivelul perimetrul se va amenaja un pat de înaintare a utilajelor către prima fâşie

care va fi exploată.

b) Lucrări de exploatare

Lucrările de exploatare ale agregatelor minerale din cadrul perimetrului Cosmesti 2

sunt următoarele:

bornarea perimetrului de extracţie;

delimitarea fâşiilor de exploatare;

sortarea agregatelor minerale cu ajutorul staţiei amplasată in afara

perimetrului;

încărcarea şi transportul nisipului şi pietrişului.

Exploatarea agregatelor minerale se va desfăşura prin crearea de fronturi de lucru

cu respectarea succesiunii lucrărilor conform planului de situaţie, amenajându-se drumuri

laterale provizorii de exploatare care pot fi accesate din drumul principal.

Tehnologia de extracţie cuprinde următoarele etape:

trasarea perimetrului, conform planului de situaţie şi materializarea lui pe

teren prin bornare;

delimitarea fâşiilor de exploatare conform cu metodologia de exploatare şi

caracteristicile tehnice ale utilajelor;

încărcarea în mijloace auto a balastului extras se face direct din fâşia de lucru,

cu utilaje de extracţie, iar transportul către punctele de lucru, cu

autobasculante.

Agregatele minerale vor fi extrase cu excavator tip ―draglină‖ Nobas cu cupa de

1,2 mc pentru excavare.

Balastul va fi livrat în stare brută către beneficiari sau după ce va fi sortat în staţia

de sortare.

Adâncimea medie de exploatare va fi de 2 m şi cea maximă de 2,5 m faţă de cota

actuală a terenului, conform documentaţiei pentru obţinerea avizului de gospodărire a

apelor.





c) Lucrări de prelucrare

Agregatele de balastieră extrase din perimetrul Cosmesti 2 vor fi prelucrate în staţia

de sortare a societăţii.

d) Protecţia zăcământului

În ceea ce priveşte protecţia zăcământului, exploatarea stratului de balast se va

efectua numai din aval spre amonte, în fâşii longitudinale paralele, pe toată suprafaţa zonei

de exploatare, fără a se afecta talvegul albiei prin crearea concavităţi sau depozite, astfel

încât zona să nu fie dezechilibrată din punct de vedere al eroziunii.

Prin dirijarea corectă a exploatării se va realiza decolmatarea, reprofilarea şi

regularizarea a cursului râului Siret în acest sector al albiei minore.

Pentru a evita poluarea zăcămintele de pe suprafaţă şi din zonă cu uleiuri şi

hidrocarburi rezultate din proasta funcţionare a utilajelor sau autocamioanelor vor fi luate

următoarele măsuri:

vor fi utilizate numai utilaje terasiere şi autocamioane cu inspecţiile tehnice

efectuate la zi;

personalul care deserveşte utilajele va verifica buna funcţionare a acestora şi

va anunţa imediat eventualele defecţiuni.

utilajele defecte vor fi îndepărtate de pe suprafaţa amplasamentului;

nu se vor realiza intervenţii de întreţinere şi reparare a utilajelor şi

autocamioanelor pe suprafaţa amplasamentului.

În vederea protecţiei acviferului din zonă S.C. SOMACO HOLDING S.A. va

respecta adâncimea de excavare impusă prin Avizul de gospodărire al apelor.

e) Lucrări de închidere

În momentul închiderii balastierei secţiunea de scurgere a râului pe acest tronson va

fi eliberată parţial de aluviunile acumulate. Dacă aceste aluviuni se vor acumula periodic

atunci pe această secţiune va fi necesară recalibrarea permanentă a albiei, caz în care

durata de viaţă a balastierei va creşte semnificativ.





La finalizarea exploatării S.C. SOMACO HOLDING S.A. va nivela malurile

aducându-le la un aspect cât mai apropiat de cel natural.

II. 2. Fluxul tehnologic

Procesul tehnologic cuprinde trasarea fasiilor, amenajarea patului de inaintare,

excavarea agregatelor minerale si transportul acestora brut .

Operaţiile cuprinse în procesul tehnologic pentru „lucrări de decolmatare,

reprofilare albie minoră a râului Siret și regularizarea scurgerii prin exploatarea de nisip și

pietriș - Perimetrul Cosmești 2, comuna Cosmești, județul Galați‖ sunt:

delimitarea perimetrului;

bornarea perimetrului;

realizarea fasiilor astfel incat sa se mentina pilierul de siguranta fata de cursul

la zi a raului Siret;

amenajarea patului de inaintare;

excavarea agregatelor minerale;

transportul agregatelor de pe amplasament.

Cantitatea de părţi levigabile prezentă în zăcământ se datorează unor pelicule

subţiri de argilă sau materialului argilos existent între agregate.

Prin sortare se pot obţine următoarele sorturi:

Sortul

Sortul

0-4

Sortul

4-8

Sortul

8-16

Sortul

16-32

Sortul

32-100

Refuz

>100

Levigabil

% 18 10 15 15 15 15 12

II.3. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului

Sursele tehnologice cu impact potenţial asupra mediului, sunt reprezentate de

utilajele deţinute de societate, folosite la procesul de extracţie agregate şi de transport.

Lucrările de excavare vor fi realizate utilizând un excavator tip draglină NOBAS şi un

încărcător pe pneuri tip ZETTEL MEIER. Agregatele minerale vor fi transportate cu 2

S.C. GECO SERVICE S.R.L.





autobasculante MAN de 40 t.

Aceste utilaje pot avea impact asupra mediului prin emisiile în aer de la

funcţionarea motoarelor, scurgeri de carburanţi şi uleiuri, antrenarea în atmosferă a unor

pulberi şi prin zgomotul produs.

Conform studiilor prin arderea unui litru de motorină în motoarele utilajelor care

respectă normele tehnice în vigoare se emană în aer următoarele gaze:

CO → 1 1 g;

NO → 25 g;

CO2 → 310 g.

La un consum mediu zilnic de 200 l de motorină rezultă următoarele cantităţi de

gaze emanate în atmosferă:

CO → 2,2 kg;

NO → 5,0 kg;

CO2 → 62,0 kg.

De asemenea, în timpul procedurilor tipice unei exploatari de agregate minerale, se

pot elibera în mediu pulberi ca urmare a încărcării şi descărcării utilajelor de transport.





III. DEŞEURI - GENERAREA, MANAGEMENTUL,

ELIMINAREA ŞI RECICLAREA DEŞEURILOR

Din activitatea de decolmatare şi reprofilare a albiei minore a râului Siret prin

exploatarea nisipului şi pietrişului pot rezulta următoarele tipuri de deşeuri:

deşeurile tehnologice din activitatea de producţie reprezentate de stratul de

copertă îndepărtat de pe suprafaţa amplasamentului;

deşeurile menajere generate pe amplasament de personalul care exploatează

utilajele;

nu rezultă ape uzate industrial în perioada de exploatare a agregatelor de

balastieră;

din activitatea de sortare şi spălare a agregatelor de balastieră rezultă apă

uzată tehnologic;

din activitatea de sortare-spălare rezultă fracţiuni foarte fine care se vor

sedimenta în bazinul de decantare a apei;

rezultă ape menajere în perioada de exploatare a zăcământului de agregate

minerale.

III.2.1. Deşeuri din activitatea de producţie

Ca urmare a folosirii utilajelor terasiere şi a autocamioanelor pentru excavarea şi

respectiv transportul agregatelor minerale pot rezultă următoarele tipuri de deşeuri:

uleiuri uzate – 0,12 t/an

anvelope uzate – 12 buc/an

baterii uzate – 2 buc/an

Deşeurile menajere vor fi depozitate temporar pe amplasamentul în containere din

metal fără scurgere în mediu. Deşeurile menajere vor fi eliminate de pe amplasament prin

contract cu o firmă prestatoare de servicii. Administratorul S.C. SOMACO HOLDING

S.A. va instala în cadrul amplasamentului un container de camuflaj pentru colectarea PET-

urilor, care vor fi valorificate prin predare la centre de colectare.

Eventualele cantităţi de argilă şi pământ vegetal care rezultă din decopertarea unor

porţiuni mici de plajă sau ca urmare a excavării lentilelor de argilă va fi utilizată la

refacerea malurilor.

III.2.2. Deşeuri menajere

Se produc doar de către personalul care asigură exploatarea utilajelor fiind

estimată o cantitate 0,8 t/an. Din procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasament

nu rezultă ambalaje.





III.2.3. Modalităţile de eliminare a deşeurilor

Uleiurile uzate fi eliminate de pe amplasament fiind valorificate prin societăţile

specializate în realizarea lucrărilor de mentenanţă a autovehiculelor şi utilajelor.

Anvelopele uzate şi bateriile uzate vor fi stocate la sediul S.C. SOMACO

HOLDING S.A. şi predate la achiziţionarea celor noi.

Deşeurile menajere produse de personalul care deserveşte punctul de extracţie vor

fi colectate în saci menajeri şi depus la sfârşitul fiecărei zile de lucru în saci menajeri

atasati utilajelor. Nu este necesară şi oportună dotarea amplasamentului perimetrului de

exploatare cu containere de preluare a acestor deşeuri.

Din procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasament nu rezultă ambalaje.

Astfel de deşeuri sunt produse numai de personalul care deserveşte utilajele şi vor fi în

principal reprezentate de PET-uri. Angajaţii care vor lucra pe perimetrul de exploatare vor

fi instruiţi în vederea depozitării în mod corespunzător deşeurile menajere rezultate în

timpul programului de lucru.

Tipurile de deşeuri, cantităţile medii anuale, modul de colectare şi depozitare şi modul

de valorificare

Deşeuri nepericuloase nr.

crt.

Denumire deşeu Cod deşeu

conf. H.G.

856/2002

Sursa Cantitatea Starea

fizică

Depozitare/eliminare

1. Deşeuri

menajere

20 03 01 angajaţi 0,8 t/an solidă Saci menajeri

2. Deşeuri de

ambalaje

20 01 01

20 01 39

angajaţi 0,5 t/an solidă Saci menajeri pe culori

pentru colectare selectivă

3. Anvelope uzate 16 01 03 utilajele şi

mijloacele

de

transport

12 buc/an solidă magazie de materiale la

sediul societăţii

Deşeuri comercializate 4. - - - - - -

Destinaţia definitivă a deşeurilor 5. Denumire deşeu Cod deşeu

conf. H.G.

856/2002

Sursa Cantitatea Starea

fizică

Depozitare/eliminare

6. Deşeuri

menajere

20 03 01 angajaţi 0,8 t/an solidă europubele

7. Deşeuri de

ambalaje

20 01 01

20 01 39

angajaţi 0,5 t/an solidă containere pentru

colectare selectivă

Pe suprafaţa amplasamentului studiat nu sunt produse deşeuri periculoase din

activităţile de exploatare şi transport a agregatelor minerale.





IV. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA ELEMENTELOR

MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA

Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului

Influenţa activităţilor antropice anterioare la nivelul perimetrului în care se va

desfăşura activitatea de extracţie a agregatelor este prezentă atât pe suprafaţa

amplasamentului cât şi în zonele adiacente fiind concretizată în exploatarea prin păşunarea

terenurilor din terasa râului Siret şi exploatarea de balast.

Emisiile în sol

Din activitatea de construcţie şi montaj vor rezulta deşeuri menajere şi deşeuri

provenite din materiale de construcţie care vor fi gestionate conform legislaţiei în vigoare.

Emisiile în apă

Eventuale contaminări ale factorilor de mediu cauzate de pierderea de

combustibili şi lubrefianţi.

Emisiile în aer

Ca urmare a exploatării nisipurilor şi pietrişurilor din albia râului Siret se consideră

următoarele surse tehnologice cu impact potenţial asupra factorului de mediu aer:

utilajele prin funcţionarea motoarelor,

emisiile de pulberi în atmosferă rezultate din manipularea agregatelor

minerale în perioadele uscate,

eventuale contaminări ale factorilor de mediu cauzate de pierderea de

combustibili şi lubrefianţi.

Este interzisă folosirea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu

pierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi. De asemenea se interzic schimburile de lubrefianţi

şi reparaţiile utilajelor folosite în procesul tehnologic pe suprafaţa perimetrului de

exploatare.

Pe amplasament poluările pot surveni ca urmare a introducerii accidentale în mediu

de hidrocarburi şi/sau uleiuri minerale. Pentru a preveni scurgerile combustibilului şi a

uleiurilor în mediu administratorul S.C. SOMACO HOLDING S.A. va menţine utilajele

în stare de funcţionare bună având inspecţiile tehnice periodice efectuate. De asemenea





personalul care deserveşte utilajele de pe amplasament va fi instruit să supravegheze

funcţionarea acestora şi să ia măsurile necesare pentru a evita poluarea mediului

înconjurător în caz de avarie. Factorii de mediu care pot fi afectaţi de eventualele poluări

accidentale sunt apa şi solul.

Eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări

majore ale factorilor de mediu deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şi

mecanismele utilajelor sunt reduse.

IV.1. Apa

IV.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie

Apele de suprafaţă

Râul Siret, cu o lungime de 559 km pe teritoriul României, culege apele a 1013

cursuri de apă (cel mai bogat din ţară), afluentul cel mai important fiind râul Bârlad.

Cursul mijlociu al Siretului străbate podişul Sucevei, dealurile Petricica si Tutova,

iar spre vărsare traversează Câmpia Siretului inferior.

Râul Siret are un debit mediu multianual de 76,1 mc/s iar scurgerea medie specifică

este de 4,82 l/s/kmp. La vărsare debitul râului Siret este de 210 mc/s fiind cel mai mare

din râurile României.

Râul Siret este cel mai important dintre râurile interioare ale ţării prin suprafaţa

bazinului de recepţie şi prin volumul anual al debitului lichid (197 m3/s în perioada 1950 –

1997). Regimul scurgerii lichide şi solide sunt puternic influenţate de afluenţii carpatici

care asigură peste 90% din alimentarea râului.

Scurgerea medie specifică bazinelor montane este relativ ridicată: 7 – 12 l/s/kmp –

pe Suceava, 8 – 11 l/s/kmp – pe Moldova, 11 l/s/kmp – pe Moldoviţa, 14 – 15 l/s/kmp –

pe Bistriţa, 8 – 9 l/s/kmp – pe Trotuş, 9 l/s/kmp – pe Oituz, 6 l/s/kmp – pe Putna şi pe

Buzău. Se observă o diminuare a valorii scurgerii medii specifice de la nord către sud.

Regimul hidrologic al acestui curs de apă se caracterizează printr-o alimentare

predominant pluvială în proporţie de 70 - 80%, ceea ce conduce la oscilaţii mari şi

neuniforme ale nivelelor hidrologice şi ale debitelor. Cele mai mari scurgeri se produc





primăvara la topirea zăpezii, şi vara, în timpul ploilor torenţiale, iar cele mai mici se

produc iarna şi toamna. În timpul scurgerilor mari, creşterile de nivele şi debite au

provocat inundaţii şi exces de umiditate în luncile aferente.

Monitorizarea calităţii apelor râului Siret a fost realizată în anul 2009 de către

SGA Vrancea, iar secţiunile de supraveghere au fost următoarele:

Cosmeşti (km 444);

Bilieşti;

Lungoci (km 495);

Şendreni (km 565).

Clasele de calitate ale râului Siret în perioada 2004 – 2009

Nr.

crt.

Secţiunea de

supraveghere

2004 2005 2006 2007 2008 2009

1. Cosmeşti III II II II I II

2. Bilieşti III II II II I II

3. Lungoci III II IV II II II

4. Şendreni III II IV II II II

Clasele de calitate ale râului Siret în anul 2009

Nr.crt. Secţiunea de

control

RO Nutrienţi Ioni

generali,

salinitate

Poluanţi toxici

specifici de

origine

naturală

Alţi

indicatori

chimici

relevanţi

Grupa

generală

1. Cosmeşti I II I I I I

2. Bilieşti I I II I I II

3. Lungoci I I II I I II

4. Şendreni II I II I I II

Sursa de date: SGA Vrancea, Direcţia Apelor Bacău

În concluzie:

în anul 2009 râul Siret s-a încadrat în obiectivele clasei a II-a de calitate

stabilite conform Ordinului nr. 161/2006;

în secţiunile de supraveghere Cosmeşti situat pe teritoriul judeţului Galaţi





calitatea apei râului Siret s-a îmbunătǎţit faţă de anii anteriori.

Ape subterane

Apele subterane sunt legate direct de constituţia litologică, fiind cantonate în straturi

de pietriş şi nisip ale depozitelor cuaternare. Pânza freatică este alimentată din râul Siret şi

din precipitaţii.

În albia majoră şi terasele râului Siret, pânza acviferă freatică este cantonată la

adâncimea de 0,5 - 5, 0 m, în funcţie de cota terenului faţă de albia minoră şi distanţa faţă

de râu.

IV.1.2. Impactul potenţial asupra factorului de mediu apă în perioada de

construcţie

IV.1.2.1. Alimentarea cu apă

Pentru procesul tehnologic de exploatare a nisipului şi pietrişului nu este

necesară alimentarea cu apă. Pentru apa potabilă societatea va asigura apa plată necesară

îmbuteliată în recipiente de plastic.

IV.1.2.2. Managementul apelor uzate

V.1.2.2.1. Sistemul de canalizare şi evacuarea apelor uzate menajere şi

tehnologice

În cadrul procesului tehnologic de exploatare a agregatelor minerale nu este

necesară implementarea unui sistem de canalizare şi evacuare a apelor menajere. De

asemenea nu se produc cantităţi de apă uzată tehnologic în procesul de exploatare a

agregatelor minerale.

Evacuarea apelor uzate menajere

Nu este cazul. Pe amplasamnet nu se vor produce ape uzate menajere.

IV.1.2.2.2. Bilanţul apelor pe platforma societăţii

Şoferii care vor asigura transportul materialului excavat la staţia de sortare sunt





prezenţi temporar în amplasamentul de exploatare.

Societatea va aproviziona personalul cu apă plată potabilă pentru angajaţii care

deservesc utilajele de pe perimetrul de exploatare. Deşeurile rezultate din această acţiune

se vor colecta separat de cele menajere şi vor fi eliminate prin predare la firme care au ca

obiect de activitate reciclarea P.E.T -urilor.

Evacuarea apelor uzate tehnologice

Întrucât din activitatea care se desfăşoară la locul de extracţie a nisipului şi

pietrişului nu rezultă ape uzate, nu este necesară evaluarea acestora.

Evacuarea apelor pluviale

Nu este cazul

Apele pluviale care vor cădea pe suprafaţa amplasamentului se infiltrează în sol

datorită permeabilităţii mari a substratului fără a modifica proprietăţile fizico-chimice ale

apei freatice.

IV.1.3. Impactul potenţial asupra factorului de mediu apă în perioada de

funcţionare

IV.1.3.1. Impactul produs în etapa de funcţionare a exploatării de agregate

minerale e râu

Activitatea de exploatare a agregatelor minerale nu va avea nici un impact asupra

calităţii apelor de suprafaţă.

Lucrările de exploatare a agregatelor minerale care sunt generatoare de pulberi şi

noxe rezultate din arderea carburanţilor în motoarele utilajelor nu produc cantităţi mari de

poluanţi care să determine modificarea caracteristicilor fizico-chimice şi biologice ale

apelor de suprafaţă sau subterane.

La nivelul perimetrului de exploatare pot să apară numai poluări accidentale ale

factorului de mediu apă ca urmare a descărcării accidentale în mediu de uleiuri minerale

şi/sau hidrocarburi datorate defectării utilajelor folosite în exploatarea agregatelor de

balastieră. În angrenajele utilajelor nu sunt stocate cantităţi mari ale acestor substanţe care

să producă impurificări majore are factorului de mediu apă.





IV.1.4. Măsuri de protecţie a factorului de mediu apă

Pentru protecţia calităţii apelor de suprafaţă şi subterane se impun următoarele

măsuri:

manipularea şi stocarea materialului util în aşa mod încât să nu fie antrenat de

ape;

eliminarea deşeurilor prin colectare în saci menajeri pe culori pentru colectare

selectivă;

instruirea angajaţilor care deservesc utilajelor în vederea exploatării corecte a

acestora şi de acţiune în cazul apariţiei de poluări accidentale;

instruirea angajaţilor în vederea raportării imediate a oricărei defecţiuni

apărut la utilajele folosite; îndepărtarea de pe suprafaţa perimetrului de

exploatare a utilajelor defecte prin transportul lor către unităţi de service

specializate;

pe suprafeţele afectate de proiect nu se vor realiza schimburi de uleiuri;

evitarea spălării utilajelor şi mijloacelor de transport în albia minoră a râului

Siret;

îndepărtarea utilajelor de pe suprafaţa perimetrului de exploatare când există

pericolul producerii de viituri.

IV.2. Aerul

IV.2.1. Clima

Zona în care va fi amplasat proiectul propus are o clima temperată, cu mari

variaţii determinate de confluenţa reliefului.

Dispunerea reliefului în trepte, ce coboară către est, deschide larg spaţiu, în

primul rând, influenţelor est – continentale dar în acelaşi timp şi climat nordic şi sudic.

Totodată, Carpaţii de Curbură au funcţia unui deversor natural pentru masele de aer

vestice. Influenţa reliefului este predominantă în traseul izotermelor .

Câmpia Siretului are o temperatură medie anuală mai mare de 9 ° C, dealurile

subcarpatice, inclusiv glacisul subcarpatic, între 6 si 9 °C, iar munţii intre 2 şi 6 °C, iar pe

culmile cele mai înalte ale Munţilor Vrancei -1 şi 2 ° C.





Luna cea mai caldă, iulie, are temperaturi medii de 22 ° C şi precipitaţii medii sub

35 mm, iar luna cea mai rece , ianuarie, sub 0 ° C şi 144 mm.

Prima zi cu îngheţ este jurul datei de 21 octombrie iar ultima zi de îngheţ este în

jurul datei de 11 aprilie.

Temperaturile extreme din zonă au fost înregistrate la Focşani, cu valori de de

39,5 ° C, înregistrată în 05.07.2000 şi -33 ° C , înregistrată în anul 1942, temperaturi

măsurate la umbră. La sol, unde razele soarelui cad perpendicular, temperatura maximă a

atins 66 ° C.

Numărul mediu al zilelor cu brumă într-un an este de 75 .

Durata anuală de strălucire a soarelui este, în medie, de 2081 ore, mai mare în

lunile mai - septembrie, când media lunară depăşeşte 200 ore şi mai redusă în lunile

noiembrie – ianuarie , când durata scade sub 100 ore .

Circulaţia diferită a maselor de aer de la o perioadă la alta determină schimbări

nepericuloase ale stării vremii, tocmai datorită faptului că zona este tranzitată de mase aer

de provenienţă şi cu proprietăţi diferite formate, în zone situate la mii de kilometri (zona

arctică, oceanică , tropicală).

Volumul precipitaţiilor depăşeşte 400 mm anual, relieful determină însă o

repartiţie inegală a precipitaţiilor, astfel, în Câmpia Siretului, treapta de relief cea mai

joasă, cantitatea medie de precipitaţii este mai mică de 600 mm/an iar în regiunea

dealurilor precipitaţiile nu depăşesc decât local 800 mm/an. Intervalul cel mai ploios este

mai – iunie, iar cel mai uscat decembrie - februarie, uneori cu prelungiri până în martie.

Cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore, a fost de 199,5 mm şi a fost

înregistrată în depresiunea intradeluroasă Mera, cunoscută prin agresivitatea mare a

Numărul zilelor cu ninsoare este sub 20 zile în lunca Siretului.

Vânturile dominante sunt cele de NV – SE, sunt canalizate pe culoarul Siretului,

şi sunt vânturi uscate generatoare de temperaturi extreme. La începutul verii, mase de aer

cald se deplasează dinspre Africa spre nord, determinând o vreme caldă şi cu precipitaţii

reduse. Dinspre nord – vest şi nord vânturile aduc o vreme rece şi umedă. Efectul de

―föhn‖ este prezent în toate anotimpurile, dar cu frecvenţă mai mare iarna .





Vitezele medii anuale variază între 2,0 şi 4,0 m/s la Focşani şi între 5,6 şi10,1 m/s

pe culmile muntoase .

Regimul termic

Regimul termic specific acestei zone se caracterizează printr-o temperatură medie

anuală de 9,6°C, luna cea mai caldă fiind iulie, iar luna cea mai rece ianuarie.

Amplitudinile termice medii oscilează cu 25,4°C .

Temperatura aerului (°C)

Media lunară, anuală şi amplitudinea

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Med.

anuală

Amplitudine

anuală

Temp.

medie

(C)

-3,8 -1,2 3,5 10,0 15,7 19,2 21,6 20,9 16,7 10,5 4,1 -1,1 9,6 25,4

Amplitudinile maxime (diferenţa între minima şi maxima absolută) sunt foarte

ridicate, ceea ce contribuie în mod direct la stimularea proceselor de dezagregare

geomorfologice.

Regimul pluviometric

Intervalul cel mai ploios este mai – iunie, iar cel mai uscat decembrie – februarie,

cu prelungiri până în luna martie. Căderile de precipitaţii în cantităţi mai mari de 30 mm în

24 ore sunt foarte frecvente pe în bazinul Siretului din azona studiată.

Precipitaţii atmosferice (mm)

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Med.

anuală

Precipitaţii

medii lunare

(mm)

22,8

23,5

26,7

42,7

61,8

80,7

53,4

43,0

39,1

41,8

43,0

34,4

512,6





IV.2.2. Calitatea factorului de mediu aer

Deoarece în zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale

aerului atmosferic şi datorită condiţiilor de relief de largă deschidere cu o rapidă disipare a

eventualelor noxe provenite din activitatea de extracţie sau de la mijloacele de transport,

apreciem calitatea aerului ca fiind bună.

A.P.M.Vrancea evaluează permanent calitatea aerului la nivelul judeţului prin

valorile furnizate de punctele de prelevare a datelor. Conform raportului privind starea

factorilor de mediu a A.P.M. Vrancea nu s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiei medii

zilnice faţă de concentraţiile maxime admisibile prevăzute de STAS-ul 12574/87 la

punctul de control amplasat în oraşul Focşani pentru indicatorii: dioxid de sulf (SO2),

dioxid de azot (NO2), amoniac (NH3) şi hidrogen sulfurat (H2S).

IV.2.3. Potenţiale surse de poluare a aerului

Potenţialele surse de emisii atmosferice sunt:

excavarea şi transportul agregatelor de balastieră;

încărcarea sorturilor în camioane pentru transportul către beneficiari;

traficul generat de lucrările desfăşurate.

Emisiile conţin în principal următorii poluanţi:

pulberi în concentraţii nesemnificative;

gaze de combustie rezultate din arderea combustibililor de la utilajele ce

deservesc exploatarea.

Praful rezultat din încărcarea agregatelor minerale de în benele autobasculantelor

conţine: CaCO3, MgCO3, SiO2 şi Fe2O3. Cantitatea prafului generat este infimă deoarece

agregatele minerale excavate sunt încărcate umede în mijloacele de transport, imediat

după excavare, fără a fi depozitate. În perioadele secetoase se va proceda la stropirea

agregatelor minerale pentru a evita antrenarea unei cantităţi mari de pulberi în atmosferă

prin eroziune eoliană.

Din măsurătorile efectuate în alte locaţii asupra surselor de poluare a aerului

rezultă că pulberile minerale în suspensie au o valoare de 0,08 mg/mc (în condiţii de

mediu umed la 28 °C, umiditate relativă de 71 %, calm atmosferic), valoare sub limita





admisă de 0,15 mg/mc.

Arderea carburanţilor în motoarele mijloacelor de transport conduce la eliminarea

în atmosferă a gazelor de ardere cu conţinut de: monoxid de carbon, oxizi de azot,

hidrocarburi nearse, dioxid de sulf, compuşi organici.

Prin arderea combustibililor în motoarele cu ardere internă al vehiculelor care

transportă agregatele minerale şi ale utilajelor implicate în realizarea lucrărilor de

construcţie rezultă gaze de eşapament care sunt eliminate în atmosferă. Cantităţile de

substanţe cu potenţial poluant pentru factorul de mediu aer sunt prezentate în tabelul de

mai jos. Emisiile vehiculelor şi utilajelor sunt reglementate prin inspecţiile tehnice

periodice.

Emisii de poluanţi generate de sursele mobile în perioada de functionare

Sursa

Debite masice (g/h)

NOx CH4 COV CO N2O SO2 Part

Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP

[10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3]

Vehicule 273,595 1,60 52,28 219,13 0,772 64,07 27,55 0,066 10,89 0,320 0,452 0,066 6,408 0

Utilaje 2500,81 8,71 362,8 809,68 66,63 512,5 293,6 0,515 87,12 2,562 3,586 0,515 51,24 170,14

Total 2774,40 10,3 415,1 1028,8 67,40 576,5 321,2 0,581 98,01 2,882 4,038 0,581 57,65 170,14

Evaluarea emisiilor generate de sursele asociate lucrărilor de construcţie nu poate fi

făcută în raport cu prevederile OM 462/1993 ―Condiţii tehnice privind protecţia

atmosferei― deoarece aceste surse sunt nedirijate, iar limitele prevăzute de OM 462/1993

se referă la surse dirijate.

Principala zonă de emisie a poluanţilor în atmosferă este suprafaţa perimetrului de

pe care vor fi exploatate agregatele minerale şi amplasamentul staţiei de sortare, sursele de

emisie fiind caracterizate drept:

surse la sol sau în apropierea solului, cu înălţimi efective de emisie de până

la 4 m faţă de nivelul solului;

surse deschise reprezentate de operaţiile de manipulare ale agregatelor

minerale (săpare, excavare, depozitare, încărcare);





surse mobile reprezentate de totalitatea utilajelor şi mijloacelor de transport

care deservesc perimetrul de exploatare a agregatelor minerale.

În etapele de exploatare a agregatelor minerale şi utilajele acţionează pe perioade

scurte de timp şi în număr redus, maxim 2 pe amplasament simultan. Acestea sunt

echipate cu motoare cu ardere internă obişnuite, la care emisiile de noxe în atmosferă se

încadrează în prevederile normelor de funcţionare. În concluzie, putem afirma că emisiile

de poluaţi atmosferici rezultaţi prin excavarea agregatelor minerale se pe suprafaţa

perimetrului şi transportul acestora se încadrează în limitele STAS-ului 1257/87.

IV.2.4. Protecţia factorului de mediu aer

Se recomandă efectuarea regulată a reviziilor tehnice la mijloacele auto pentru

ca, pe toată perioada de exploatare a agregatelor, acestea să se încadreze în prevederile

NRTA 4/1998.

Monitorizări asupra emisiilor atmosferice nu sunt necesare.

Se recomandă în sezonul cald stropirea drumului de exploatare pentru a

împiedica antrenarea unei cantităţi mari de pulberi în aer.

Măsurile pentru controlul emisiilor de particule rezultate ca urmare a antrenării

pulberilor de către autocamioane sunt măsuri de tip operaţional specifice acestui tip de

surse. S.C. SOMACO HOLDING S.A. va lua următoarele măsuri pentru a reduce

emisiile în atmosferă:

stropirea cu apa a drumului de exploatare pentru a împiedica antrenarea unei

cantităţi mari de pulberi în aer în sezonul cald când precipitaţii sunt reduse;

balastarea drumurilor de exploatare;

deplasarea camioanelor pe drumurile de exploatare de pământ sau balastate să

se facă cu viteze de maxim 30 km/h

Pentru a împiedica antrenarea de particule în atmosferă datorită eroziunii eoliene

din depozitele de sorturi şi din cele de agregate minerale ale staţiei de sortare, în perioade

secetoase şi calde depozitele de agregate minerale vor fi stropite.





IV.3. Zgomotul şi vibraţiile

Din momentul începerii extracţiei de agregate de pe amplasamentul ocupat de

proiect se vor produce zgomote determinate de funcţionarea motoarelor şi încărcarea

basculantelor cu agregate.

Formele potenţiale de impact generate de zgomot şi vibraţii aferente proiectului

sunt tipice pentru o exploatarea a balastului şi cuprind în general:

operarea vehiculelor pentru transportul nisipului şi pietrişului;

operarea utilajelor mobile şi staţionare între limitele perimetrului

excavatoare, buldozere, încărcătoare;

În absenţa măsurătorilor şi prin analogie cu obiective similare, nivelul de zgomot

este de cca. 75 db (A) în imediata apropiere a utilajelor care realizează activitatea de

extracţie. Pentru a se putea aprecia impactul zgomotului produs în afara perimetrului

amplasamentului s-au avut în vedere următoarele:

nivelul de zgomot la sursă – cca. 75 db(A).

nivelul de zgomot la limita incintei – cca. 45 db(A).

Conform STAS 10009/86 valorile maxim admise ale nivelului de zgomot sunt:

65 db (A) la limita incintei.

50 db(A) la limita receptorilor protejaţi.

Exploatarea agregatelor nu va genera vibraţii care să determine un disconfort la

nivelul zonei de locuit. Vibraţiile rezultate sunt cele produse de funcţionarea motoarelor.

Conform HG 1796/2006, pentru echipamentele utilizate pe perioada execuţiei

nivelul de putere acustică admis este:

Tip echipament Putere netă instalată

P (în kW) Putere electrică Pel [kW]

Nivelul de putere

acustică admis db/1 pW

Buldozere, încărcătoare p ≤ 55 103

p > 55 84+11 lgP

Depărtarea faţă de zonele locuite faţă de orice zonă locuită ceea ce determină o

disipare a zgomotelor astfel încât, la nivelul localităţilor intensitatea zgomotului o

apreciem ca nesemnificativă.





Standardul românesc STAS 10009-88: Acustica urbană: Limite admisibile ale

nivelului de zgomot; acest standard se referă la limitele admisibile de zgomot în zonele

urbane, diferenţiate pe zone şi arii cu folosinţă specifică şi pe categorii tehnice de străzi; se

conformează cu alte reglementări tehnice specifice referitoare la sistematizare şi protecţia

mediului.

Pe suprafaţa amplasamentului au fost identificate următoarele surse potenţiale de

zgomot:

excavator: emisie sonoră la 30 m 85-90 dB(A);

încărcător frontal, într-un ciclu de încărcare a unei autobasculante, emisie sonoră

la 30 m de 61dB(A);

autocamion încărcat – emisie sonoră la viteza de 15 km/h la 30 m = 65 dB(A);

Nivelul de zgomot variază în funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul

utilajelor în funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe

suprafaţă orizontală şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de

ecranare.

Nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor, conform STAS 10009-88, este de

50 dB(A). În apropierea locuinţelor, nivelul echivalent continuu (Leq) măsurat la 3 m

distanţă faţă de peretele exterior al locuinţei şi la 1,5 m înălţime faţă de sol nu trebuie să

depăşească 50 dB(A) şi curba de zgomot de 45.

În timpul nopţii (orele 22,00 – 6,00) nivelul acustic echivalent continuu trebuie să

fie redus cu 10 dB(A) faţă de valorile din timpul zilei.

Masuri de protectie – zgomot si vibratie. Pentru respectarea valorilor admisibile

menţionate anterior, este necesar ca exploatarea de agregate şi traficul mijloacelor de lucru

în şi spre amplasament să fie situate la distanţe de 200-300 m faţă de zonele locuite.

Având în vedere că perimetrul de exploatare a balastului este situat la cca 0,5 km distanţă

faţă de casele din localitatea Cosmeşti, zgomotul produs de activitatea de exploatare a

agregatelor minerale nu se resimte la limite superioare celor admisibile în zona locuită.

Pentru activităţi de tip industrial sunt prevăzute limitări ale nivelului de zgomot la

limita funcţională din mediul urban, prin STAS 10009/88.

Activităţile de excavare se încadrează categoria locurilor de muncă de muncă în

spaţiu deschis, şi se raportează la limitele admise conform Normelor de Protecţie a

Muncii, care prevăd ca limită maximă admisă la locurile de muncă cu solicitare





neuropsihică şi psihosenzorială normală a atenţiei – 90 dB (A) – nivel acustic echivalent

continuu pe săptămâna de lucru. La această valoare se poate adăuga corecţia de 10 dB(A)

– în cazul zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale).

Zgomotul, respectiv deranjul cauzat de prezenţa fizică a muncitorilor nu determină

un disconfort mare speciilor de păsări din zona proiectului deoarece majoritatea speciilor

folosesc pentru hrănire şi cuibărit tufişuri sau copaci de-a lungul drumurilor sau în livezi.

Aceste specii depind de vegetaţia adiacentă drumului, şi de obicei sunt obişnuite cu

traficul de pe drum, ele pot fi afectate dacă se defrişează vegetaţia (nu este cazul) sau în

perioada lucrărilor efectuate în imediata vecinătate a cuiburilor.

Cele mai sensibile specii la zgomotul produs de traficul utilajelor sunt păsările

deoarece aceste sunete interferează în mod direct cu comunicarea interspecifică prin

intermediul sunetelor şi în acest mod afectează indirect comportamentul de teritorialitate şi

rata împerecherii. Numeroase studii au documentat densitatea redusă a populaţiilor de

păsări din zonele cu trafic intens. Pe pajiştile din zona de trafic intens s-a observat declinul

populaţional acolo unde zgomotul de fond depăşeşte 50 db, de asemenea păsările din

păduri manifestă efecte la un nivel de 40 db. Cu toate acestea particularităţile terenului

precum şi tipurile de habitate de pe marginea drumului (de-a lungul drumurilor de

exploatare este exclusiv vegetaţie ierboasă) pot influenţa propagarea zgomotului şi

implicit densitatea populaţiilor de păsări.

Drumurile de exploatare din zonă sunt frecvent folosite de utilajele de exploatare

agricolă, sunt tranzitate de locuitorii comunei cu autoturismele sau cu vitele. Suprafeţele

adiacente acestor drumuri au fost supuse presiunii antropice din momentul astfel încât, în

prezent, adăpostesc un număr redus de specii adaptate la aceste condiţii.

La limita incintei, se apreciază că nivelul zgomotului emis de utilaje nu va depăşi

pe perioada zilei pe perioade scurte de timp 80 dB(A).

Exploatarea de agregate minerale, prin dotările tehnice, administrative şi sociale de

care dispune şi prin tehnologiile utilizate nu constituie o sursă de radiaţii pentru mediu.

Pentru a realiza transportul agregatelor de balastieră de la perimetrul de exploatare

până la drumul national vor fi alese rute care să evite zonele locuite.

De-a lungul drumului naţional circulaţia autobasculantelor se va face în

conformitate cu legislaţia în vigoare.





IV.4. Solul

IV.4.1. Localizarea terenului şi a vecinătăţilor

Amplasare

perimetru fata de

unitatile

pedologice de la nivelul judetului Galati





Din punct de vedere administrativ terenul aparţine comunei Cosmesti, fiind situat in

extravilanul localitatii Cosmesti nu se pune problema încadrarii in Planul de Urbanism.

Din punct de vedere geografic amplasamentul exploatării este localizat in albia

minora mal drept al râului Siret la o distanţa de cca. 1,5 km fata de podul rutier de la

Cosmesti, fiind situat în Câmpia Română – sectorul Est Câmpia Siretului Inferior.

Perimetrul de exploatare este amplasat în albia minoră a râului Siret, pe plaja din

malul stang, între bornele CSA 96-97.

Perimetrul de exploatare este de forma unui poligon neregulat cu cu Lmax= 280 m,

l= 30 -190 m, si S = 35 131 mp, suprafata reiesind din calculul coordonatelor.

Perimetrul de exploatare agregate minerale de rau propus este situate in albia

minora a raului Siret, in plaja formata inspre malul stang, in aval de perimetrul pentru

care S.C. SMC PREFABRICATE CONSTRUCTII S.A. care detine Licenta de

concesiune, in Nord-Vestul localitatii Cosmesti.

Suprafata solicitata este delimitate de urmatoarele puncte:

Punctul Coordonate Stereo 70

X Y

1 488 577 678 138

2 488 500 678 422

3 488 420 678 478

4 488 403 678 313

5 488 319 678 245

6 488 340 678 207

7 488 387 678 178

8 488 488 678 140

Suprafaţa de teren de pe care se vor exploata agregate minerale din cadrul

proiectului se încadrează astfel:

Regimul juridic

- teren situat în extravilanul localităţii Cosmesti, comuna Cosmesti;

- teren dreptul de proprietate asupra terenului - proprietate publică

adminitrata de A.N.A.R. închiriată conform contractului ataşat la

documenţie de catre S.C. SOMACO HOLDING S.A.





Regimul economic

- folosinţa actuală: teren neproductiv.

Regimul tehnic - echiparea cu utilităţi:

- zona nu este echipată cu utilităţi;

Pe suprafaţa amplasamentului perimetrului de exploatare Cosmeşti 2 nu se

vor realiza nici un fel de construcţii.

IV.4.2. Utilizarea terenului şi a construcţiilor de pe amplasament

Perimetrul de exploatare este de forma unui poligon neregulat cu cu Lmax= 280 m,

l= 30 -190 m, si S = 35 131 mp, suprafata reiesind din calculul coordonatelor.

Exploatarea agregatelor minerale din perimetrul Cosmesti 2 este o activitate cu

caracter temporar, la finalizarea proiectului plaja cu suprafaţa de 35 131 mp mp supusă

exploatării va dispărea având ca rezultat regularizarea curgerii râului Siret.






În scopul menţinerii drumurilor de exploatare deja existente S.C. SOMACO

HOLDING S.A. va contribui, împreună cu celelalte societăţi comerciale care desfăşoară

activităţi în zonă, la balastarea căilor de acces.

Pe suprafaţa amplasamentului perimetrului de exploatare Cosmesti 2 nu se vor

realiza nici un fel de construcţii.

IV.4.3 Solul prezent pe amplasament

Depozitele suprafeţei amplasamentului de sunt alcătuite din nisipuri, pietrişuri şi

bolovănişuri, cu intercalaţii lenticulare de nisipuri fine şi mărunte. Aluviunile grosiere sunt

acoperite din depozite loessoide, alcătuite din prafuri nisipoase gălbui, cu un sol sal

dezvoltat. Pe suprafaţa amplasamentului studiat stratul de sol lipseşte pe alocuri.

Ca urmare a condiţiilor geografice procesul de pedogeneză de pe amplasament a

determinat formarea unui sol de vârstă recentă, care se află în fază incipientă de evoluţie.





Pe suprafaţa perimetrului de exploatare Cosmesti 2 nu s-a dezvoltat sol vegetal

datorită fenomenelor de levigare cauzate de submersia periodică a plajei. Având în vedere

această caracteristică şi procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasament apreciem

că prin exploatarea agregatelor de nisip şi pietriş nu se produce poluarea solului, atât pe

amplasament cât şi în vecinătăţi.

IV.4.4. Impactul potenţial asupra factorului de mediu sol în perioada de

construcţie

Pe suprafaţa perimetrului de exploatare Cosmesti 2 nu s-a dezvoltat sol vegetal

datorită fenomenelor de levigare cauzate de submersia periodică a plajei. Având în vedere

această caracteristică şi procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasament apreciem

că prin exploatarea agregatelor de nisip şi pietriş nu se produce poluarea solului, atât pe

amplasament cât şi în vecinătăţi.

Accidental solul adiacent căilor de acces poate fi afectat prin scurgeri de produse

petroliere (uleiuri, motorină) de la utilajele de exploatare şi de la mijloacele de transport.

Cantităţile de hidrocarburi şi uleiuri minerale care pot ajunge în mod accidental în

sol provenind de la utilajele de pe amplasament sunt reduse astfel încât nu vor provoca

impurificări semnificative ale factorului de mediu sol.

IV.4.5. Impactul potenţial asupra factorului de mediu sol în perioada de

funcţionare

Accidental solul adiacent căilor de acces poate fi afectat prin scurgeri de produse

petroliere (uleiuri, motorină) de la utilajele de exploatare şi de la mijloacele de transport.

Cantităţile de hidrocarburi şi uleiuri minerale care pot ajunge în mod accidental în

sol provenind de la utilajele de pe amplasament sunt reduse astfel încât nu vor provoca

impurificări semnificative ale factorului de mediu sol.

IV.4.6. Modalităţi de reducere a impactului asupra factorului de mediu sol

Activitatea de extracţie şi transport a agregatelor de râu nu determină apariţia de

emisii care să afecteze factorul de mediu sol dar pot să apară poluări accidentale datorită





defectării utilajelor folosite.

Pentru eliminarea poluărilor accidentale care pot să afecteze factorul de mediu

sol se vor lua următoarele măsuri operaţionale:

activităţile care implică întreţinere şi eventualele reparaţii ale utilajelor

folosite pe amplasamentul studiat vor fi executate în cadrul unor societăţi

comerciale specializate în prestarea unor astfel de servicii;

personalul care deserveşte utilajele va verifica funcţionarea acestora şi va

anunţa conducerea S.C. SOMACO HOLDING S.A. asupra oricărei

defecţiuni apărute;

utilajele care s-au defectat în timpul etapelor de implementare ale proiectului

vor fi îndepărtate de pe amplasament.

Pentru reducerea impactului asupra factorului de mediu sol vor fi respectate:

traseul căilor de acces existente, evitându-se manevrarea utilajelor sau

autovehiculelor pe suprafeţele adiacente drumului;

gararea autovehiculelor şi utilajelor numai zonele delimitate în acest scop;

se interzice depozitarea deşeurilor pe suprafeţe situate la nivelul luncii râului

Siret.

IV.5. Geomorfologia

Obiectivul este situat în albia minoră a râului Siret şi are o litologie alcătuită din

pietrişuri fluviatile rulate.

Din punct de vedere geomorfologic Campia Siretului Inferior se afla pozitionata

in extremitatea nord-estica a Campiei Romane fiind o campie de subsidenta, ce are ca

vecini Campia Tecuciului si Campia Ramnicului.

Câmpia de subzistenţă, a Siretului se remarcă prin exces de umiditate, prin zonă

mlăştinoase, inundaţii, prin tendinţa continuă a râurilor ce vin din câmpia piemontană de





a-şi schimba cursul, de a aluviona sub formă de divagare. Pe timp de secetă se extind in

schimb sărăturile.

Prezenţa meandrelor, lipsa teraselor şi a albiilor mlăştinoase indică fenomenul de

tasare tectonică şi in perioada actuală.

IV.6. Geologia

Din punct de vedere geologic zona studiată este de origine sedimentară, cunoscută

Amplasare

perimetrului fata de

principalele unitati

geomorfologice la nivelul judetului Galati





şi sub numele de zona ‖cuaternară‖, fapt datorat extensiunii deosebite a depozitelor de

vârstă cuaternară. Ea corespunde din punct de vedere morfologic regiunii de câmpie şi

Subcarpaţii Externi.

Amplasare perimetru in zonalitatea geologica (dupa Institutul Geologic al Romaniei) Sc.~1:2.250.000





Spre deosebire de zonele de fliş şi molasa care aparţin unităţii de orogen, cea

―cuaternară‖ se suprapune în extrtemitatea estică a bazinului, unităţii morfostructurale de

platformă.

Formaţiunile cuaternare sunt mai noi şi foarte diferite din punct de vedere genetic

şi litofacial. Ele aparţin ultimului ciclu de eroziune continental şi sunt repezentate

îndeosebi prin pietrişuri, nisipuri ,argile şi depozite loessoide.

Din punct de vedere geologic în zona bazinului hidrografic al Siretului predomină

depunerile de vârstă cuaternară.

Formaţiunile cuaternare au o foarte largă răspândire în zonă, acoperind aproape

toată jumătatea estică a judeţului Vrancea. Se întâlneşte întreaga suită a cuaternarului, în

care se poate diferenţia: Pleistocenul inferior; Pleistocenul mediu; Pleistocenul superior;

Holocenul inferior şi Holocenul Superior.

Partea bazală a Cuaternarului este reprezentată de pietrişuri, nisipuri şi lentile

argiloase, rezultat al depunerii materialului transportat de vastele conuri de dejecţie din

zona carpatică de curbură. Peste acestea este suprapus relieful caracteristic depozitelor

fostelor albii respectiv pietrişuri şi nisipuri în zona de câmpie. După migrarea albiilor,

aceste sedimente au fost acoperite de depozite loessoide de natură deluvială-proluvială cu

grosimi cuprinse între 2 şi 8 m.

Pleistocenul inferior

Se întâlneşte imediat le est de Homoclinul sarmato-pliocen. Este reprezentat prin

ceea ce se cunoaşte sub numele de Strate de Cândeşti. Acestea au o grosime ce poate

atinge 500 m şi aflorează pe văile afluenţilor de dreapta ai Siretului: Carecna, Zăbrăuţi,

Şuşiţa, Putna, Milcov, Râmna, Râmnicu Sărat. Deşi partea inferioară a acestora, din punct

de vedere cronostratigrafic, ar aparţine Pliocenului terminal (Romanianului), aceasta a fost

cartată împreună cu formaţiunile Pleistocene timpurii şi figurate pe harta ca atare.

Limitele trasate între entităţile menţionate sunt, într-o oarecare masură, relative,

dată fiind lipsa unor argumente concludente şi în primul rând conţinutul paleontologic.





Pleistocenul mediu

Pietrişurile sunt acoperite de un strat de nisipuri argiloase de 3-5 m grosime sau de

loessuri şi depozite ploessoide.

Loessurile şi depozitele loessoide sunt depozite de origine eoliană constituite din

prafuri nisipoase şi argiloase, cu frecvente concreţiuni calcaroase.

Acestea au mai mare răspândire la est de valea Siretului, în afara judeţului

Vrancea, unde ating cea mai mare grosime din ţară ( 40 – 50m), iar spre partea superioara

a stivei pot avea intercalaţii de paleosoluri. Pe baza unor resturi de Mamuthus primegenius

şi de Coeiodonta antquitatis, se apreciază că loessurile şi depozitele loessoide s-au depus

începând din Pleistocenul mediu şi au continuat şi în Pleistocenul superior.

Pleistocenul superior

Sunt atribuite Pleistocenului superior depozitele teraselor Râmnicului Sărat,

Milcovului, Putnei, Şuşiţei,Zăbrăuţului şi Carecnei cuprinse între 160 şi 20 m.

La alcătuirea acestora participă un nivel de pietrişuri şi bolovănişuri, cu grosimea

de 2- 5 m, acoperit de un strat de argile nisipoase şi depozite loessoide 5-12 m.

Holocenul.

Holocenul inferior. Sunt incluse la Holocenul inferior depozitele terasei joase,

constituite din nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri, în grosime de 2-5 m.

Holocenul superior. Aici se includ acumulările aluvionare care constituie luncile

cursurilor de apă. Acestea sunt reprezentate prin nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri, ce

ajung la 5-10m grosime, fiind acoperite de un strat de nisipuri argiloase, gros de 2-5m.

Structura cuverturii sedimentare, secţionată de văi, este cea a unui monoclin, care

cade spre sud-est şi având înclinaţia tot mai mare cu cat înaintăm spre sud –vest, monoclin

făcând parte din cadrul molasei paricarpatice (zona neogena) dintre Trotuş şi Slanicul de

Buzau.

În jumătatea de nord a regiunii, la suprafaţa se găseşte un strat de pământ brun

până la negru, numit podzol (sol de pădure), iar în partea de câmpie un strat brun roşcat.

După stratul de la suprafaţă, urmează o pătură de aproximativ 4-6m numit ―loess‖, de

culoare galben – brună (roca mama a solurilor din zonă), urmat de al treilea strat de

pietrişuri şi bolovani, ce merge până la mari adâncimi fiind întretăiat din loc în loc de





argile care reţin pânza de apă subterană.

Datorită acestei constituţii petrografice, torenţii şi-au săpat văi adânci cu maluri

abrupte cu tendinţa de ravenare, fapt dovedit de existenţa râpilor numeroase din zonă.

Regiunea studiată suferă mişcări, neotectonice în tot cursul cuaternarului inferior

(mişcări, negative) iar în pleistocen mediu şi superior, inclusiv în holocen, mişcările

neotectonice au un caracter pozitiv.

În pleistocenul inferior s-au depus pietrişurile villafranchiene de Cândeşti şi

Frăţeşti, apoi în pleistocenul mediu, superior şi holocen, mişcările pozitive duc la apariţia

câmpiei Siretului.

Formaţiunile cuaternare sunt cele mai noi şi foarte diferite din punct de vedere

genetic şi litofacial. Ele aparţin ultimului ciclu de eroziune continentală şi sunt

reprezentate îndeosebi prin pietrişuri ,nisipuri, argile.

Aceste depozite sunt în general grosiere spre mediu cu structura torenţială,

sedimentară făcându-se într-un mediu fluviatil cu regim hidrodinamic variabil.

Complexul detritic este alcătuit din fragmente detritice, alohtone, polygene, de

natură predominant sedimentară, provenite din depozitele corespunzătoare formaţiunilor

litologice de amonte.

Din punct de vedere geotectonic, teritoriul analizat corespunde celei mai active

regiuni din punct de vedere seismic, denumită de seismologi ―regiunea seismică Vrancea‖.

Activitatea seismică intense este pusă pe seama afinităţilor teconico-strucurale ale

unităţilor geologice structurale majore în zona respectiv: Orogenul Carpatic, Platforma

Bârladului, Placa Valahă.

IV.7. Vegetaţia

Perimetrul de exploatare se află amplasat în albia minoră a cursului inferior a râului

Siret, fiind situat într-o zonă puternic antropizată datorită exploatării agregatelor de râu în

ultimii 30 ani, pescuitului de agrement şi practicării turismului de week-end. Acest fapt

este evident şi la nivelul terenurilor adiacente drumurilor de exploatare pe care au fost în

trecut depozitate cantităţi mari de deseuri. Pe suprafaţa acestor depozite dupa curatare s-au

instalat asociaţii vegetale de vârstă recentă constituite din specii ierboase caracteristice





zonelor xerofile în combinaţii cu specii arbustive (Tamarix ramosissima şi Hippophae

rhamnoides) şi arborescente – exemplare ale genurilor Populus şi Salix care au aspectul

unor tufe cu înălţimea cuprinsă între 0,5 şi 3 m. De asemeni de-a lungul drumurilor de

exploatare au fost identificate asociaţii de plante xerofile şi arborete de Robinia

pseudoacacia.

Pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a perimetrului de nu sunt prezente asociaţii

vegetale alcătuite din plante higrofile.

Exploatarea şi sortarea agregatelor de către S.C. SOMACO HOLDING S.A nu

determină modificări ale ochiurilor de apă.

În zona studiată, adiacent drumului de exploatare au fost identificate următoarele

habitate (conform clasificării din lucrarea „Habitatele din România‖, doniţă şi

colaboratorii):

tufărişuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel (Crataegus

monogyna);

pajişti vest-pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi

Poa angustifolia;

Habitatul Tufărişuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel

(Crataegus monogyna) este răspândit în ţara noastră în: Podişurile Dobrogei de Nord şi

Sud, câmpia şi podişurile din Moldova de Nord şi Sud, Ţara Oaşului, Câmpia şi Podişul

Transilvaniei, Câmpia Română, în silvostepă şi în zona pădurilor de stejar de câmpie.

Aceste asociaţii vegetale ocupă fâşii de tufărişuri, de la 200–500 mp, alternând cu păduri

şi terenuri agricole sau pajişti uscate, totalizând cele mai mari suprafeţe ale vegetaţiei de

tufărişuri. Fitocenozele se dezvoltă la altitudini cuprinse între 40 şi 500 m, pe soluri de

tipuri variate, în general profunde, neutre sau slab acide-alcaline, cernoziomuri în

silvostepă, sau eutricambosoluri, cu hidratare deficitară, mai ales la sfârşitul verii.

Din punct de vedere structural fitocenozele se instalează, de obicei, pe locurile

defrişate. Ele se formează şi pe terenuri bătătorite, între culturi, în crovuri sau de-a lungul

pâraielor temporare sau la marginea pădurilor. Speciile sunt, în majoritate, eurasiatice,

termofile, xerofile, mezotrofe. Stratul arbuştilor este dominat de speciile caracteristice

ordinului şi alianţei (Prunus spinosa şi Crataegus monogyna), deosebit de dense, realizând





aspectul unui desiş de nepătruns, cu o acoperire de 100%. Diversitatea stratului este mare

şi variază mult din zona de silvostepă, unde pot apare Jasminum fruticans, Amygdalus

nana, sau Prunus fruticosa, alături de Prunus spinosa var. Dasyphylla, spre cele de păduri

de câmpie şi chiar de luncă, unde se dezvoltă Evonymus verrucosus, Evonymus europaea,

Rosa canina, Cornus sanguinea sau Cornus mas, Rhammus cathartica sau Ligustrum

vulgare.

Înălţimea stratului arbustiv ajunge de regulă la 1,5–2 m în silvostepă, dar, se ridică

şi până la 3,5–4 m în zonele mai umede. Productivitatea stratului arbustiv este de 3,66

t/ha/an material vegetal, iar biomasa supraterană este de 74,5 t/ha. Stratul ierburilor este

mai dezvoltat spre limitele tufărişurilor, datorită umbririi mari interioare şi este compus

atât din specii de pădure: Vicia tenuifolia, Bromus inermis, Origanum vulgare, Asparagus

verticillata, cât şi din specii de pajişte: Festuca valesiaca, Poa angustifolia, Poa bulbosa,

Dactylis glomerata, Agropyron repens, Agrimonia eupatoria, Phleum phleoides, Teucrium

chamaedrys, Calamintha clinopodium.

Valoarea conservativă a acestui habitat este moderată.

Habitatul Pajişti vest-pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon

dactylon şi Poa angustifolia are următoarea compoziţie floristică:

Specii edificatoare: Artemisia austriaca, Cynodon dactylon, Poa bulbosa, Poa

angustifolia;

Specii caracteristice: Artemisia austriaca, Cynodon dactylon, Poa bulbosa, Poa

angustifolia;

Alte specii importante: Festuca valesiaca, F. pseudovina, Botriochloa ischaemum,

Agropyron cristatum, Medicago falcata, M. lupulina, M. minima, Lotus

corniculatus, Coronilla varia, Euphorbia nicaeensis, E. sequierana, Galium

humifusum, Ceratocarpus arenarius.

Valoarea conservativă a acestui tip de habitat este redusă.

Deşi în vecinătatea căilor de acces utilizate prezente exemplare rare de Tamrix

ramosissima şi Hippophae rhamnoides acestea nu formează vegetaţia caracteristică

habitatelor R 4417 - Tufărişuri danubiene de cătină albă (Hippophaë rhamnoides) şi răchită

albă (Salix eleagnos) sau habitatului R 4422 – Tufărişuri danubiene de cătină roşie (Tamarix





ramosissima). Aceste două habitate au valoare conservativă ridicată fiind habitate protejate

Emerald.

Exploatare agregatelor minerale din perimetrul Cosmesti 2 nu determină

defrişări ale regiunilor împădurite

Activitatea de transport a agregatelor minerale excavate nu va afecta covorul

vegetal deoarece autobasculantele se vor deplasa pe drumuri de exploatare

preexistente cu lăţime suficientă.

IV.8. Biodiversitatea

Biodiversitatea este constituită din sisteme ecologice care funcţionează în regim

natural şi seminatural şi din sisteme antropizate prin transformarea şi simplificarea

primelor categorii.

Amplasamentul pe care se va implementa proiectul „Lucrări de decolmatare,

reprofilare albie minoră a râului Siret și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și

pietriș‖ este situat în Aria de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA 0071 Lunca

Siretului Inferior si în Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0162 Lunca Siretului

Inferior.

Importanţa acestui sit constă în faptul că reprezintă una din zonele de hrănire şi

odihnă pentru principalele populaţii de păsări acvatice care urmăresc extremitatea estică a

arcului carpatic şi se concentrează pe valea şi lunca Siretului, în drumul lor spre bălţile

Dunării (toamna), sau, spre teritoriile de cuibărit din nord (primăvara).

Realizarea acumulărilor de apă cu deosebire în bazinul râului Siret au amplificat

importanţa culoarului est-european pentru migraţia păsărilor sălbatice, dintre care,

numeroase specii acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba,

Ardea purpurea), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide

(Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya

nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Recurvirostra avosetta,

Vanellus vanellus, Tringa totanus, Tringa erythropus), laride (Larus ridibundus), sternide





(Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica),

sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

Menţionăm faptul că multe specii de păsări aflate în pasaj preferă lacurile de

acumulare (atât luciul apei, zona litorală cât şi coada lacurilor unde există mult stuf)

construite pe Siret (la nivelul zonei litorale a lacurilor unde apa este mică păsările găsesc

nevertebratele limnicole care reprezintă o sursă bogată de hrană).

Pentru păsările care iernează la noi situaţia este diferită, ele preferând zonele în

care nivelul apei variază, astfel încât gheaţa se sparge şi ele au posibilitatea să găsească

hrană în apă.

Perimetrul de exploatare este amplasat în Aria de Protecţie Specială Avifaunistică –

Lunca Siretului Inferior declarată prin H.G. 1284 din 31.10.2007 modificată prin H.G.

971/2011. Regiunea este declarată arie de protecţie specială avifaunistică ca urmare a

identificării unui număr de 22 specii de păsări cuprinse în anexa I a Directivei Consiliului

European 79/409/CE – Directiva Păsări. Suprafaţa sitului este de 36.492 ha.

Clasele de habitate existente la nivelului ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior,

Amplasare perimetru

fata de ROSPA 0071 si

ROSCI 0162





identificate conform formularului standard Natura 2000 sunt:

plaje de nisip (2 %);

râuri, lacuri (17 %);

mlaştini, tubării (4 %);

pajişti naturale, stepe (4 %);

culturi (teren arabil) ( 36 %);

păşuni (7 %);

păduri de foioase (22 %);

habitate de păduri (păduri de tranziţie) (8 %).

Unităţile administrativ teritoriale pe raza cărora care este localizat situl şi suprafaţa

unităţii administrativ teritoriale cuprinsă în sit (în procente):

Judeţul Brăila: Măxineni (4%), Siliştea (4%), Vădeni (5%);

Județul Vrancea: Adjud (31%), Bilieşti (35%), Garoafa (18%), Homocea (18%),

Mărăşeşti, (16%), Năneşti (10%), Ploşcuţeni (30%), Pufeşti (17%), Rugineşti (4%),

Suraia (21%), Vânători (12%), Vulturu (6%):

Județul Galaţi: Braniştea (58%), Cosmesti (28%), Fundeni (79%), Independenţa

(46%), Iveşti (4%), Lieşti (5%), Movileni (30%), Nămoloasa (40%), Nicoresti (15%),

Piscu (33%), Poiana (39%), Schela (2%), Slobozia Conachi (<1%), Şendreni (3%),

Tudor Vladimirescu (59%), Umbrăresti (15%).

Obiective de conservare care stau la baza declarării zonelor protejate şi implicit a

ROSPA 0071 sunt:

protecţia şi conservarea speciilor menţionate în Anexele I şi II a Directivei

Consiliului 79/409/CEE şi alte acte normative (Directiva Păsări, Liste Roşii

Naţionale, etc);

protecţia şi conservarea habitatelor de interes comunitar;

protecţia şi conservarea habitatelor favorabile pentru hrănire şi cuibărit.

Vulnerabilitate

Activităţile cu impact negativ asupra stării de conservare a sitului: păşunatul,

poluarea apei, pescuitul sportiv, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri, vânătoarea,

liniile de cale ferată, inundaţiile, exploatările de pietriş şi nisip, drumurile, eutrofizarea.





Managementul sitului este realizat de către Asociaţia pentru Conservarea

Diversităţii Biologice Focşani (sediu în oraşul Focşani, str. Vrâncioaia, nr. 7, tel: 0727

559 024, fax: 0337 103 166, e-mail: [email protected]), în baza Convenţiei de

Custodie (nr. 0046/23.02.2010), încheiată cu Ministerul Mediului şi Pădurilor.

Informaţii privind Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0162 Lunca Siretului

Inferior

Totodata perimetrul de exploatare este amplasat şi în Situl de Importaţă

Comunitară ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior declarat prin Ordinul M.M.D.D. nr.

2387/2011. Regiunea a fost declarată sit de importanţă comunitară ca urmare a

identificării unui număr de 7 habitate de interes comunitar şi a: 2 specii de mamifere, 1

specie de reptile, 2 specii de amfibieni, 11 specii de peşti şi a 2 specii nevertebrate

menţionate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.

Suprafaţa ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior este de 25.081 ha şi se întinde pe

4 judeţe: Bacău 2 %, Vrancea 42 %, Galaţi 49 % şi Brăila 7 %.

Flora de luncă joasă inundabilă este intens reprezentată de asociaţii vegetale

specifice din genurile Pragmites, Thypha, Nimphoides, Scirpus si altele.

Clasele de habitate existente la nivelului ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior,

identificate conform formularului standard Natura 2000 sunt:

plaje de nisip (4 %);

râuri, lacuri (25 %);

mlaştini, tubării (5 %);

pajişti naturale, stepe (5 %);

culturi (teren arabil) ( 8 %);

păşuni (8 %);

păduri de foioase (34 %);

habitate de păduri (păduri de tranziţie) (11 %).





Nr. crt.

DENUMIRE HABITAT % Reprez. Supr. Rel. Conservare Global

1. 3260 Cursuri de apă din zonele de

câmpie, până la cele montane, cu

vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi

Callitricho-Batrachion

20 B C C B

2. 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B

3. 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus

robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior

sau Fraxinus

0,5 B C B B

4. 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu

vegetaţie de Chenopodion rubri şi

Bidention

0,5 B C B B

5. 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus

alba 9 A C B B

6. 91I0 * Vegetaţie de silvostepă

eurosiberiană cu Quercus spp. 0,2 C C B C

7. 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa

şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion,

Alnion incanae, Salicion albae)

0,3 B C B B

Perimetrul are o formă poligonală neregulată având o suprafaţa de 35.131 mp

(calculată din coordonatele punctelor de contur) fiind delimitat de 8 puncte cu coordonate

STEREO 70 prezentate în tabelul de mai jos.

Coordonatele în sistem STEREO 70 ale perimetrului de exploatare Cosmeşti 2

Punctul Coordonate Stereo 70

X Y

1 488 577 678 138

2 488 500 678 422

3 488 420 678 478

4 488 403 678 313

5 488 319 678 245

6 488 340 678 207

7 488 387 678 178

8 488 488 678 140

Perimetrul de exploatare Cosmești 2 este situat în Aria de Protecţie Speciala

Avifaunistică ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior şi în Situl de Interes Comunitar

ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.





Impactul proiectului asupra speciilor de păsări citate în formularul standard

Natura 2000 – care reprezintă obiective de conservare ale ROSPA 0071

ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior a fost declarată arie de protecţie specială

avifaunistică ca urmare a identificării unui număr de 22 specii de păsări înscrise în Anexa

I a Directivei Consiliului European 79/409/CEE (Directiva Păsări).

Specii de păsări menţionate în formularul standard Natura 2000 la punctul 3.2.a. Specii de păsări enumerate

în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE , pentru ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior

În zona amplasamentului proiectului supus analizei există suprafeţe de plajă de nisip

şi balast, suprafeţe de păduri de tranziţie şi păduri de foioase, suprafeţe de teren agricol şi

suprafeţe cu vegetaţie ierboasă de talie mică, iar terenul este încadrat ca neproductiv.

Astfel că, oferta privind condiţiile de habitat fiind diferită, şi speciile care populează

aceste habitate sunt diferite atât ca preferinţe cât şi ca densitate. Suprafeţele de teren

agricol şi suprafeţele cu vegetaţie ierboasă de talie mică, oferă condiţii foarte reduse de

hrană şi pentru cuibărit unor specii de păsări cum sunt:

Galerida cristata (ciocârlan), Motacilla alba (codobatura albă), Motacilla flava

(codobatura galbenă).

Habitatul existent este de ape curgătoare cu plaje de pietriş şi cu vegetaţie specifică





de luncă. De asemenea, zona este predispusă inundaţiilor de primăvară şi toamnă. Zona nu

este populată de specii de păsări cuibăritoare la sol, deoarece acestea evită zonele

predispuse inundaţiilor.

Datorită solului aluvionar (pietriş şi nisip) sursele de hrană necesare şi accesibile

păsărilor sunt foarte reduse. Din această cauză şi în această zonă diversitatea şi abundenţa

speciilor care cuibăresc sunt mici. La nivelul Luncii Siretului Inferior, există pâlcuri de

cătină roşie sau albă care ar putea atrage în perioadele pasajelor de toamnă păsări

mâncătoare de fructe cum ar fi: Turdus merula (mierlă), Turdus philomelos (sturz

cantător), Turdus pilaris (sturz de iarnă), Sturnus vulgaris (graur) şi rare exemplare din

familia Fringillidae (cinteze). În afara speciilor enumerate anterior mai pot fi întâlnite

speciile: Perdix perdix (potârniche), Phasianus colchicus (fazan), Emberiza citrinella

(presură aurie), Sylvia curruca (pitulice), Acrocephalus arundinaceus (lăcar), abundenţa

fiind scăzută.

Alcedo athis (pescărelul albastru) – cod A229

Impactul estimat. Specia Alcedo athis este în principal afectată de lucrările

hidrotehnice care conduc la modificarea malurilor şi îndeosebi la îndepărtarea vegetaţiei

naturale. Activitatea de extracţie a S.C. SOMACO HOLDING S.A. este amplasată pe

malul stâng al Siretului într-o zonă cu plajă naturală de prundiş şi fără vegetaţie abundentă

pe mal, în vecinătatea apei. Datorită lipsei vegetaţiei din imediata apropiere a luciului apei

amplasamentul balastierei nu reprezintă un habitat propice acestei specii. Datorită

condiţiilor ecologice de pe suprafaţa amplasamentului, caracteristic unor habitate

neutilizate de specia Alcedo athis, considerăm că activitatea de extracţie nu va avea nici un

impact asupra acestei specii.

Ardea purpurea (stârc roşu) – cod A029.

Impactul estimat. La nivelul ROSPA Lunca Siretului Inferior au fost identificate,

conform formularului standard Natura 2000, 5-12 perechi cuibăritoare pe o suprafaţă de

38.496 ha. Stârcul roşu preferă zonele cu stuf şi vegetaţie abundentă în apropierea apei.

De asemeni specia preferă zonele mlăştinoase şi bălţile. Perimetrul de exploatare a S.C.

SOMACO HOLDING S.A. este amplasat pe o plajă din prundiş habitat care nu este

preferat de această specie. Activitatea de extracţie a nisipurilor şi pietrişurilor din





perimetrul Cosmeşti 2 nu va influenţa abundenţa şi distribuţia acestei specii în zonă

deoarece nu afectează habitatele preferate. În vecinătatea perimetrului nu sunt bălţi

mărginite de stufărişuri – specia nefiind identificată în această zonă la deplasările în teren.

Amplasarea şi funcţionarea exploatarii nu va avea impact asupra abundenţei şi distribuţiei

specii în ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.

Ardeola ralloides (stârc galben) - cod A024

Impactul estimat. La nivelul ROSPA Lunca Siretului Inferior au fost identificate,

conform formularului standard Natura 2000, 5-10 perechi cuibăritoare pe o suprafaţă de

36.492 ha. Stârcul galben preferă stuful din zonele mlăştinoase, habitat care îi oferă hrană

şi adăpost faţă de speciile prădătoare. Perimetrul de exploatare a S.C. SOMACO

HOLDING S.A. este amplasat pe o plajă din prundiş habitat care nu este preferat de

această specie. Activitatea de extracţie a nisipurilor şi pietrişurilor din perimetrul Cosmeşti

2 nu va influenţa abundenţa şi distribuţia acestei specii în zonă deoarece nu afectează

habitatele utilizate pentru hrănire, odihnă sau cuibărit. Amplasarea şi funcţionarea

perimetrului de exploatare nu va afecta statul de conservare al speciei la nivelul ROSPA

0071 Lunca Siretului Inferior, specia fiind întâlnită în zone acvatice cu vegetaţie densă.

Aythya nyroca (raţa roşie) - cod A060.

Impactul estimat. Această specie preferă bălţile şi lacurile de acumulare ale

căror maluri sunt acoperite de stuf. La nivelul perimetrului de extracţie nu există stuf iar

activitatea de exploatare nu va afecta zonele acoperite cu stuf. Activităţile de exploatare şi

sortare a agregatelor minerale desfăşurate de S.C. SOMACO HOLDING S.A.. în zonă nu

vor afecta abundenţa şi distribuţia speciei în ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.

Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraji albi) – cod A196

Impactul estimat. Exploatarea şi sortarea agregatelor de către S.C. SOMACO

HOLDING S.A. nu va afecta abundenţa populaţia acestei specii la nivelul ROSPA 0071

Lunca Siretului Inferior. Totuşi exploatarea de balast va avea un impact negativ

nesemnificativ prin deranjul provocat de prezenţa oamenilor şi zgomotul produs de

utilajele la nivelul habitatelor ripariene situate în lunca Siretului.

Chlidonias niger (chirighiţă neagră) – cod A1967





Impactul estimat. Exploatarea şi sortarea agregatelor de către S.C. SOMACO

HOLDING S.A. nu va afecta abundenţa populaţia acestei specii la nivelul ROSPA 0071

Lunca Siretului Inferior. Specia nu a fost identificată în zona propusă pentru

implementarea proiectului.

Ciconia ciconia (barza albă) – cod A31

Impactul estimat. Exploatarea agregatelor şi amplasarea şi funcţionarea staţiei

de sortate a S.C. SOMACO HOLDING S.A. nu determină reducerea arealului de hrănire

al populaţia acestei specii în ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior. Datorită adaptării la

viaţa în zonele antropizate scăderea efectivului din sit este puţin probabilă.

Circus aeruginosus (erete de stuf) - cod A081

Impactul estimat. Amplasamentul perimetrului de exploatare nu prezintă

habitate favorabile cuibăririi acestei specii. De asemenea fiind un prădător acoperă

suprafeţe mari în căutarea hranei pe care şi-o procură din terenurile acoperite cu vegetaţie

ierboasă naturală sau cultivată. Activitatea de extracţie a agregatelor de râu pe

amplasamentul Cosmeşti 2 nu influenţează negativ răspândirea populaţiei acestei specii în

zonă. Transportul agregatelor minerale pe drumurile care tranzitează suprafeţe cu

vegetaţie ierboasă – zone din care specia îşi procură hrana – poate genera impact negativ

nesemnificativ asupra speciei.

Cygnus cygnus (lebăda de iarnă) - cod A038

Impactul estimat. Specia Cygnus cygnus populează în principal zone cu

vegetaţie palustră densă şi mlăştinoase Activitatea de extracţie a S.C. SOMACO

HOLDING S.A. este amplasată pe malul drept al Siretului într-o zonă cu plajă naturală de

prundiş şi fără vegetaţie abundentă pe mal. Datorită lipsei vegetaţiei din imediata

apropiere a luciului apei amplasamentul balastierei nu reprezintă un habitat propice acestei

specii. Amplasarea şi funcţionarea perimetrului de exploatare a agregatelor minerale nu va

determina reduceri ale abundenţei speciei sau modificări ale distribuţiei sale la nivelul

ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior. De asemeni lebăda de iarnă este oaspete de iarnă în

România, perioadă în care exploatările de agregate de râu sunt sistate datorită

temperaturilor joase.

Egretta alba (egreta albă) - cod A027





Impactul estimat. Egreta albă este răspândită cu precădere de-a lungul malurilor

cu stuf şi vegetaţie în apropierea apei, preferă zonele mlăştinoase. Activitatea de extracţie

a agregatelor de râu pe amplasamentul Cosmeşti 2 nu influenţează negativ răspândirea şi

distribuţia populaţiei acestei specii în zonă.

Egretta garzetta (egreta mică) - cod A026

Impactul estimat. Deoarece plajele de prundiş nu reprezintă habitate frecventate

de această specie considerăm că activitatea de extracţie a agregatelor de râu din perimetrul

Cosmeşti 2 nu influenţează distribuţia şi abundenţa speciei în zonă. Specia a fost observată

amonte de perimetrul propus spre exploatare şi în zone adiacente drumului de exploatarea

în apropierea bălţilor formate în vechi excavaţii şi în amonte de perimetrul în zone cu

vegetaţie arborescentă la nivelul malului. Observaţiile au fost făcute în condiţiile

funcţionării altor balastiere în zonă, a organizarilor de santier aferente viitorului baraj

Cosmesti şi a utilizării drumului de exploatare. Amplasarea şi funcţionarea perimetrului de

exploatare propus prin proiect nu va determina modificări ale distribuţiei sau reducerea

abundenţei speciei la nivelul ROSPA Lunca Siretului Inferior.

Gelochelidon nilotica (pescăriţă râzătoare) - cod A189.

Impactul estimat. La nivelul ROSPA Lunca Siretului Inferior au fost identificate

numai exemplare în pasaj deoarece zona se află pe culoarul de migraţie est-carpatic.

Considerăm că activităţile de extracţie a agregatelor minerale desfăşurate de S.C.

SOMACO HOLDING S.A.. în perimetrul Cosmeşti 2 nu vor influenţa abundenţa şi

distribuţia speciei în ROSPA Lunca Siretului Inferio‖.

Glareola pratincola (ciovlică ruginie) - cod A135.

Impactul estimat. La nivelul ROSPA Lunca Siretului Inferior au fost

identificate numai exemplare în pasaj deoarece zona se află pe culoarul de migraţie est-

carpatic. Impactul funcţionării balastierei va fi negativ nesemnificativ deoarece specia

utilizează ocazional plajele de prundiş. Amplasarea şi funcţionarea perimetrului de

exploatare pe amplasamentul propus nu va avea nici un impact asupra specie.

Ixobrychus minutus (Stârc pitic) - cod A022

Impactul estimat. Specia Ixobrychus minutus populează în principal zone cu

vegetaţie palustră densă şi mlăştinoase. Activitatea de extracţie a S.C. SOMACO





HOLDING S.A. este amplasată pe malul drept al Siretului într-o zonă cu plajă naturală de

prundiş şi fără vegetaţie abundentă pe mal. Datorită lipsei vegetaţiei din imediata

apropiere a luciului apei amplasamentul balastierei nu reprezintă un habitat propice acestei

specii. De asemenea, terenul străbătut de calea de acces a balastierei prezintă numeroase

exemplare de specii arbustive iar în această regiune vegetaţia este mai densă, zona nu este

preferată de această specie deoarece nu prezintă ochiuri de apă. Activitatea de extracţie a

agregatelor de râu pe amplasamentul Cosmeşti 2 nu influenţează negativ răspândirea

populaţiei acestei specii în zonă.. Funcţionarea exploatarii de pe amplasamentul propus

prin proiect nu va determina modificări ale abundenţei şi distribuţiei speciei la nivelul

ROSPA 0071.

Lanius collurio (sfrânciocul roşiatic) – cod A338

Impactul estimat. Specia a fost identificată în zonele din vecinătatea

perimetrului de exploatare, de-a lungul drumurilor pe care se va realiza transportul.

Impactul potenţial generat de implementarea proiectului asupra acestei specii este

determinat de zgomotul produs de utilajele. Am considerat impactul potenţial ca fiind

negativ nesemnificativ deoarece sfrânciocul roşiatic este prezent în habitatele din zonă în

pofida antropizării accentuate şi circulaţiei intense pe drumurile de la nivelul malului

stang al râului Siret în zona studiată.

Lanius minor (sfrânciocul cu fruntea neagră) – cod A339

Impactul estimat. Specia a fost identificată în zonele din vecinătatea

perimetrului de exploatare, de-a lungul drumurilor pe care se va realiza transportul cât şi

în zona forestiera a malului drept. Impactul potenţial generat de implementarea proiectului

asupra acestei specii este determinat de zgomotul produs de utilajele. Am considerat

impactul potenţial ca fiind negativ nesemnificativ deoarece Lanius minor este prezent în

habitatele din zonă în pofida antropizării accentuate şi circulaţiei intense pe drumurile de

la nivelul malului drept al râului Siret în zona studiată.

Larus minutus (pescăruş mic) – cod A177.

Impactul estimat. Pescăruşul mic preferă zona litorală şi lacurile, prezenţa sa

de-a lungul albiei râului Siret este accidentală fiind observată mai ales iarna. Impactul

activităţii de extracţie asupra speciei poate fi cel mult negativ nesemnificativ – pescăruşul





mic utilizând sporadic plajele de balast ca loc de odihnă.

Nycticorax nycticorax (stârc de noapte) – A023

Impactul estimat. Deoarece în vecinătatea balastiere nu există habitate propice

pentru cuibărit, activităţile de exploatarea nu vor afecta zonele de cuibărit, hrănire sau

odihnă ale acestei specii în ROSPA Lunca Siretului Inferior.

Pelecanus onocrotalus (pelicanul) - cod A019.

Impactul estimat. Exemplare din această specie observate de-a lungul albiei

râului Siret sunt în pasaj, specia preferă habitatele din Delta Dunării. Deoarece plajele de

prundiş nu reprezintă habitate frecventate de această specie considerăm că activitatea de

extracţie a agregatelor de râu din perimetrul Cosmeşti 2 nu va afecta distribuţia acesteia în

ROSPA Lunca Siretului Inferior. Amplasarea şi funcţionarea exploatarii pe suprafaţa

propusă prin proiect nu va avea efecte negative asupra distribuţiei acestei specii în aria

protejată.

Platalea leucordia (lopătarul) – cod A034

Impactul estimat. Exploatarea şi sortarea agregatelor minerale de către societatea

comercială S.C. SOMACO HOLDING S.A. nu vor afecta populaţia acestei specii în

ROSPA Lunca Siretului Inferior deoarece în apropierea perimetrului de exploatare nu

există habitate utilizate de această specie pentru necesităţi de hrănire, cuibărit sau odihnă.

nu sunt habitate propice acestei specii.

Recurvirostra avosetta (cioc întors) - cod A132.

Impactul estimat. Exploatarea şi sortarea agregatelor minerale de către societatea

comercială S.C. SOMACO HOLDING S.A. nu vor afecta populaţia acestei specii în

ROSPA Lunca Siretului Inferior deoarece în apropierea perimetrului de exploatare nu

există habitate utilizate de această specie pentru necesităţi de hrănire, cuibărit sau odihnă.

nu sunt habitate propice acestei specii.

Sterna hirundo (chira de baltă) - cod A193

Impactul estimat. Specia utilizează ocazional plajele de prundiş. Activitatea de

extracţie a agregatelor de râu pe amplasamentul Cosmeşti 2 nu va afecta abundenţa specii

la nivelul sitului dar poate avea un impact negativ nesemnificativ prin modificări ale

distribuţiei.





Deoarece suprafaţa perimetrului de exploatare este utilizată ocazional de o

serie de specii de păsări de importanţă comunitară: Chlidonias hybridus, Glareola

pratincola, Lanius minor şi Sterna hirundo am considerat impactul ca fiind negativ

nesemnificativ deoarece habitatele ripariene sunt larg răspândite la nivelul ROSPA

0071 iar păsările sunt specii mobile.

Având în vedere că diversitatea avifaunei, pe baza căreia a fost declarat situl, a

evoluat în condiţiile existenţei exploatărilor de balast şi a staţiilor de sortare la nivelul

luncii râului Siret consider că implementarea proiectului nu va afecta în mod semnificativ

patrimoniul natural din sit. Sigurul habitat care va suferi reduceri ale suprafeţei este cel

reprezentat de acumulările de balast – suprafaţă folosită de un număr redus de specii,

transportul se va realiza pe drumuri existente utilizate în acelaşi scop de societăţile din

zonă deja avizate din punct de vedere al protecţiei mediului. Principalul factor perturbator

pentru populaţiile de păsări din zonă este zgomotul şi prezenţa oamenilor. Impactul poate

fi redus prin respectarea drumurilor de exploatarea şi interzicerea personalului care

deserveşte perimetrul de exploatare şi utilajele de transport de a intra în pauze în zonele

ocupate de habitate seminaturale din zonă, reducerea vitezei de deplasare a

autobasculantelor la maxim 30 km/h si umectarea drumurilor atunci cand conditiile

climatice o impun.

Consideraţii generale asupra speciilor de păsări care folosesc culoarul de

migraţie est-carpatic

Acumulările de apă realizate ca urmare a intervenţiei antropice în bazinul râului

Siret au sporit importanţa culoarului est-capatic pentru migraţia păsărilor.

Speciile de păsări care migrează preferă lacurile de acumulare (atât luciul apei,

zona litorală cât şi coada lacurilor unde există mult stuf). În zona litorală a acestor

acumulări păsările găsesc nevertebrate şi vertebrate de talie mică care reprezintă o sursă de

hrană bogată. Speciile de păsări care iernează la noi preferă zonele în care nivelul apei

variază zilnic astfel încât gheaţa se sparge şi au posibilitatea să găsească hrană în apă.

Primavara drumurile prin Delta se schimba in sensul ca drum Sarmatic se

concentreaza mai mult spre tarmul Marii Negre si peste Marea Neagra (Insula Serpilor,

Crimeea), fara insa a pierde o ramura care trece prin actuala republica Moldova, iar





drumul sitarilor lipseste cu desavarsire. In Delta nu sosesc sitari pimavara. Celelate

drumuri de migratie sunt in general identice cu cele de toamna

Căile de migraţie de toamnă din România: 1- ramura Nordica a drumui est-elbic,

frecventat si de berze: la – ramura Nordica a acestui drum; 2 - drumul pariosio-bulgar; 2a

drumul berzelor prin transilvania; 3 – drumul trecatorii Oltului, frecventat si de berze; 4 –

drumul pontic; 5 – drumul carpatic; 6 – drumul sarmatic; 7 – drumul prepelitelor si

turturelelor; 8 – drumul sitarilor. (dupa Rodescu 1958)





Caile de migratie de primavara din Romania: 1 – drumul ponto – bulgar; 2 – drumul

trecatorii Oltului, frecventat in special de sitari; 3 – drumul est-elbic; 4 – drumul pontic; 5

– drumul sarmatic; 6 – drumul Jiu-Strei. (dupa Rudescu 1958)

Impactul proiectului asupra speciilor citate în formularul standard Natura 2000 –

care reprezintă obiective de conservare ale ROSCI 0162

Prin Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011 a fost declarat Situl de Importanță

Comunitară ROSCI 0162 Lunca Inferioară a Siretului. Conform formularului standard

Natura 2000 obiectivele de protecței ale acestei arii naturale protejate sunt specii de

mamifere, reptile, amfibieni, pești și nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE.

3.2.c. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1355 Lutra lutra P C B C B

1335 Spermophilus citellus P

3.2.d. Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1220 Emys orbicularis P C B C B





1993 Triturus cristatus P C B C B

1188 Bombina bombina P C B C B

3.2.e. Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1130 Aspius aspius P C B C B

1149 Cobitis taenia P C C C C

2511 Gobio kesseri P B B C B

1124 Gobio alpinnatus P C B C B

1157 Gymnocephalus schraetzer P C B C B

1145 Misgurnus fossilis

P C B C B

2522 Plecus cultratus P C B C B

1134 Rhodeus sericeus amarus P C B C B

1146 Sabanejewia aurata P C B C B

1160 Zingel streber P C B C B

1159 Zingel zingel P C B C B

3.2.f. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1083 Lucanus cervus P C B C C

1014Vertigo angustior P?

Lutra lutra – vidra

Răspândită din Europa până în Asia centrala si nordul Africii. La noi, localizata în

delta si pe lânga râurile de munte bogate în păstrăvi. Trăiește în apa și pe uscat, având

vizuina cu doua intrări. Se hrănește cu pești, broaște, raci, mamifere mici, acvatice.

Răspândirea vidrei la noi depinde de posibilitatea procurării hranei ei de baza: peștele.

Tocmai de aceea biotopul vidrei îl constituie țărmurile împădurite ale apelor curgătoare și

stătătoare, fie ele de munte sau de șes.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este

notată cu „C‖ ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate

redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare

de conservare bună.

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei.

Implementarea proiectului propus de S.C. SOMACO HOLDING S.A. nu va avea nici un





impact asupra răspândirii și abundenței speciei la nivelul ROSCI 0162 Lunca Siretului

Inferior, neidentificandu-se indivizi pe amplasament si in vecinatate.

Spermophilus citellus – popândău

Populează zona de stepă, neîmpădurită, fiind prezent în biotopuri foarte diferite:

izlazuri, pajişti, terenuri cultivate sau înierbate, grădini, livezi, râpe, diguri etc. În ţara

noastră, popândăul are o răspândire discontinuă, lipsind total din podişul Transilvaniei.

Spre deosebire de alte zone ale arealului, în România nu a fost întâlnit la altitudini mari,

urcând numai până la 450 m (dealul Pietricica din Piatra Neamţ). Specia există în afara

arcului carpatic, până la graniţele ţării, în Moldova, Muntenia, Oltenia, Crişana,

Maramureş, densitatea populaţiei putând atinge 13-17 indivizi/ha în Bărăgan şi Dobrogea.


notată ca fiind prezentă la nivelul sitului de importanță comunitară.

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei. Pe

suprafața amplasamentului nu au fost observate galerii de popândău dar zona prezintă

habitate favorabile prezenței speciei. Implementarea va avea un impact redus temporar

redus asupra speciei prin pierdere temporară de habitat, accidente de trafic, deranjarea de

zgomot. Realizarea proiectului nu va afecta suprafețe de teren ocupate de această specie la

nivelul ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

Emys orbicularis – ţestoasa de apă

Populează malurile lacurilor cu vegetaţie acvatică bogată, precum şi zonele

mlăştinoase

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei

este notată cu „C‖ ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie cu

densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată

într-o stare de conservare bună.


Suprafața amplasamentului propus nu prezintă habitate favorabile acestei specii astfel

încât implementarea proiectului nu va influența abundența și distribuția specie la nivelul

ROSCI 0162 .

Triturus cristatus – triton cu creasta





Tritonul cu creastă este prezent în bălţile şi iazurile din regiunile de câmpie, până

în zona subcarpatică, ascuns printre tulpinile plantelor acvatice. Intră în apă în luna martie

şi, în funcţie de nivelul acesteia, poate rămâne până în lunile mai – iunie (Cenuşă, 2009).

Este o specie predominat acvatică, preferând ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră,

întâlnit la altitudini cuprinse între 100 - 1000 m, deseori chiar în bazine artificiale (locuri

de adăpat, iazuri, piscine) iar pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. În pofida

dimensiunilor se deplasează repede, atât în mediul acvatic cât şi în cel terestru.

În România este răspândit aproape pretutindeni lipsind din Dobrogea şi lunca

Dunării unde este înlocuit de Triturus dobrogicus.

Tritonul cu creastă este o specie extrem de vorace hrănindu-se cu râme, limacşi,

artropode, mormoloci şi tritoni mai mici (în special T. vulgaris), dar are şi numeroşi

duşmani (peşti, ţestoase, păsări).

Reproducerea are loc în lunile aprilie – mai, în bălţi şi băltoace. Deşi depune

numeroase ouă (peste 100), multe dintre acestea nu se dezvoltă datorită unor frecvente

mutaţii cromozomiale. După 13 zile, larvele ies din ouă şi rămân în apă 3 luni, atingând 50

- 85 mm. Către iarnă se retrag (adulţi şi tineri) pe sub pietre, rădăcini şi scoarţa arborilor.

Relevanţa sitului pentru specie

Conform Formularului Standard Natura 2000:

mărimea şi densitatea populaţiei este notată cu ―P‖, ceea ce semnifică faptul că la

nivelul acestui sit specia este prezentă;

mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezentă în sit, în raport cu populaţiile

prezente pe teritoriul naţional este notată cu ―C‖, ceea ce semnifică faptul că la

nivelul sitului este o populaţie care reprezintă mai puţin de 2%, faţă de populaţia

de pe teritoriul naţional.

Efectul anticipat al activităţilor de pe amplasament asupra populaţiei speciei

Activităţile de extragere a agregatelor minerale în perimetrul analizat, nu vor avea

nici un fel de efecte asupra populaţiei speciei, datorită faptului că:

condiţiile de habitat caracteristice speciei nu sunt prezente pe amplasament şi

zonele imediat învecinate;





nu sunt afectate resursele de hrană (râme, limacşi, artropode, mormoloci şi tritoni

mai mici.

În concluzie, activitatea analizata, nu va afecta abundenţa şi distribuţia speciei în

zona amplasamentului proiectului şi nici pe teritoriul ROSCI 0162, impact neutru, fiind

astfel asigurată conservarea speciei pe termen scurt, mediu şi lung.

Bombina bombina – buhai de baltă cu burta roşie

Specie nepretenţioasă, populează ochiurile de apă permanente sau temporare,

ajungând în regiunea deluroasă până la altitudini de 400 m. Preferă bălţile temporare. În

România este răspândită în Câmpia Română, Dobrogea, Delta Dunării, Podişul

Transilvaniei, Crişana şi Podişul Moldovei.




de conservare bună.


Specia prezintă ca preferinţă ecologică bălţile permanente sau temporare. Suprafaţa

perimetrului de exploatare nu prezintă habitate favorabile acestei specii, respectiv zone cu

băltiri care să asigure viabilitatea generațiilor acestei specii. În concluzie excavarea

realizată pe suprafaţa propusă nu va influenţa negativ specia.

Specii de pești enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Aspius aspius - avatul

Trăiește în toate râurile de șes, însă urcă și în zone mai înalte, preferă apele limpezi

și repezi, dar îl întâlnim și în lacurile și bălțile adânci, cu fundul nisipos și pietros.




de conservare medie.

Cobitis taenia – zvârluga

Zvârluga populează ape stătătoare sau lin curgătoare, cu funduri mâloase.









Gobio kessleri – petroc

Specie răspândită în cursul inferior al Siretului, Prutului, Argeşului, Ialomiţei,

Milcovului şi în Dunăre.


notată cu „B‖ ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie cu densitate

apreciabilă faţă de media la nivel naţional aflată într-o stare de conservare bună.

Gobio alpinnatusi - porcuşor de nisip

Trăiește în Dunăre și în cursul inferior al râurilor de șes cu substrat de nisip fin sau

argilă. Preferă locuri cu apă ceva mai adâncă și curent slab. Evită sectoarele cu apă mai

rapidă sau stătătoare și fund mâlos. Porcușorul de nisip are o răspândire sub media

speciilor de pe teritoriul României. Trăiește mai mult solitar, uneori în cârduri mici. Se

hrănește doar cu faună bentonică, în special diatomee, efemeroptere, etc. Reproducerea are

loc în perioada mai și iunie.





Gymnocephalus schraetzer - răspăr

Răspărul este o specie exclusiv de apă curgătoare; trăiește în Dunăre și râurile

moderat curgătoare, pe substrat de nisip, ocazional chiar pe pietriș; ajunge uneori până în

zona de coline a râurilor. În râuri traiste în cârduri de câteva zeci sau sute de indivizi,

uneori în amestec cu alte specii mai mult sau mai puțin reofile. În general evită coturile

râurilor cu apă stătătoare. Apare în unele bălți ale Dunării în mod accidental. Poate

întreprinde migrații scurte. Reproducerea are primăvara, în aprilie - mai. Icrele sunt

adezive și sunt depuse în benzi late, pe fund tare, în curent. Hrana constă din nevertebrate

bentonice și rar din icre și puiet de pește.













Misgurnus fossilis – tipar - varlar

Trăiește în ape stătătoare sau cu curent încet, cu fund nămolos, mai mult îngropat.

Este rezistent la lipsa de oxigen și se hrănește cu fauna de fund (viermi, larve de insecte,

moluste mici). Se reproduce în lunile martie-iunie și femelele depun icrele pe plantele

acvatice. Este răspândit la noi în toate bălțile, heleșteiele, canalele și pe cursurile mai

liniștite ale râurilor, din Deltă până în zona submontană. Este mai rar întâlnit în limanurile

deschise ale Mării Negre, în Siret și afluenții săi, în Bârlad, Olt, Cerna, Bega, Mureș și

Crișul Negru.





Plecus cultratus - sabiță

Trăiește în fluvii și râuri de șes, precum și în multe lacuri mari interioare; frecvent

și în limanurile și lacurile litorale, precum și în părțile îndulcite ale mărilor. Sabița are o

răspândire relativ redusă pe teritoriul României, în comparație cu alte specii de pești.





Rhodeus sericeus amarus – boarcă





Trăiește exclusiv în ape dulci. Prefera apele stătătoare sau încete, de aceea în râuri

se întâlnește mai ales în brațele laterale, dar este destul de frecvent și în plin curent, până

aproape de zona montana a râurilor. Boarca are o răspândire relativ mare pe teritoriul

României.





Sabanejewia aurata – dunăriță

Dunariţa este o specie endemică trăind în fluviu Dunarea, la peste 20 m adâncime,

la Cazane, Corabia, Olteniţa, Silistra, Călăraşi, în Cerna, Beloreca, Nera, Argeş şi Olt. Se

mai întâlneşte şi pe alte râuri cu substrat pietros.Se hrăneşte cu insecte si larvele acestora.

Se reproduce în lunile aprilie - iunie, în râuri mici, repezi şi cu substrat pietros.

Relevanţa sitului pentru specie

Conform Formularului Standard Natura 2000:

mărimea şi densitatea populaţiei este notată cu ―C‖, ceea ce semnifică faptul că la

nivelul acestui sit dunariţa este o specie comună;

mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezentă în sit, în raport cu populaţiile

prezente pe teritoriul naţional este notată cu ―C‖, ceea ce semnifică faptul că la

nivelul sitului este o populaţie care reprezintă mai puţin de 2 %, faţă de populaţia

de pe teritoriul naţional.

Zingel streber – pietrar

Trăiește în Dunăre și râurile de deal și șes, exclusiv în locurile cu curent, pe fund

de pietriș, nisip sau argilă. Fusarul este o specie cu o răspândire medie pe teritoriul

României.





Zingel zingel -fusar





Este prezent în Dunăre și în râurile mari și relativ adânci, pe fund de nisip, pietriș

sau argila. Reproducerea are loc în martie și aprilie în plin curent, icrele fiind depuse pe

pietre. Se hrănește cu insecte acvatice, crustacee, icre și pești mici. Specia este protejata

prin: Convenția de la Berna (Anexa 3), Directiva Habitate (Anexa 5), Lista Roșie IUCN,

Legea 462/2001 (Anexa 3A si 4A) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice.





Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiilor

ihtiofauneii

În urma studiilor făcute în colaborare cu Universitatea “Vasile Alexandri”

din Bacău – Facultatea de Ştiinţe – Departamentul de biologie, Ecologie şi protecţia

mediului, sa evidenţiat starea actuală a ihtiofaunei de pe tronsonul Cosmeşti a râului

Siret. (Vezi ANEXE)

Structura comunităţii piscicole din tronsonul Cosmeşti, de pe râul Siret

Importanţa peştilor în ecosistemele acvatice

Comunităţile piscicole constituie verigi extrem de importante în structura lanţurilor

trofice din cadrul ecosistemelor acvatice deoarece includ toate categoriile trofice şi ocupă

diverse nişe de habitat. În plus, ihtiofauna constituie o resursă extrem de preţioasă pentru

economia umană.

Impactul antropic intens din ultimele decenii a afectat şi ecosistemele acvatice şi

implicit grupele de organisme care le populează. Având în vedere importanţa apelor

pentru sistemele socio-economice şi importanţa ihtiofaunei pentru om şi natură, este

necesară cunoaşterea cât mai exactă a stării ecosistemelor limnice şi a modificărilor

structural-funcţionale ale acestora. Aceasta se poate realiza prin biomonitorizări ale unor

grupe de organisme caracteristice, indicatoare pentru un anumit habitat.

Peştii reprezintă un grup de organisme utilizat în aprecierea stării ecosistemelor

limnice din următoarele raţiuni: trăiesc în aproape toate tipurile de ape, au o durată de

viaţă de câţiva ani, nu prezintă modificări ample în structura populaţiilor, iar prin poziţia





de consumator final în lanţurile trofice, ei înglobează modificările survenite în nivelurile

trofice inferioare.

Interesul pentru prezenţa sau absenţa unor specii de peşti sau a unor comunităţi

piscicole, pentru determinarea densităţii şi abundenţei acestora, respectiv pentru

cunoaşterea structurii şi diversităţii comunităţilor piscicole este justificat de importanţa

acestui grup de organisme în cadrul ecosistemelor lotice, precum şi de utilitatea acestora

în studiile de biomonitorizare.

În râul Siret, pe tronsonul Cosmeşti au fost identificate 16 specii de peşti,

prezentate în tabelul 1.

Tabelul 1. Lista speciilor de peşti colectaţi pe tronsonul Cosmeşti

de pe râul Siret

Nr. crt.

Denumire științifică Denumire populară Sinonime

1 Squalius cephalus L, 1758 clean Leuciscus cephalus 2 Scardinus erythrophthalmus L., 1758 roşioară 3 Aspius aspius L., 1758 avat 4 Alburnus alburnus L., 1758 obleţ

5 Alburnoides bipunctatus Bloch, 1782 beldiță 6 Vimba vimba L., 1758 morunaş 7 Gobio obtusirostris L, 1758 porcușor comun 8 Romanogobio kesslerii Dybowski, 1862 porcușor de nisip Gobio uranoscopus

carpathorossicus 9 Barbus barbus L, 1758 mreană 10 Carassius gibelio Bloch, 1782 caras Carassius auratus gibelio 11 Cobitis taenia L., 1758 zvârlugă 12 Lepomis gibbosus L., 1758 biban-soare 13 Perca fluviatilis L., 1758 biban 14 Sander lucioperca L., 1758 şalău 15 Neogobius fluviatilis Pallas, 1814 guvid de baltă 16 Proterorhinus marmoratus Pallas, 1811 moacă de brădiş

Studiile s-au desfasurat in luna august 2012, avand 8 statii de prelevare a

probelor.

Pe tronsonul investigat (Cosmeşti) a fost prelucrat un material ihtiologic

format din 560 de indivizi.

Conform metodologiei şi a etapelor procedurii cadru caracteristice acestui tip

de studiu aprofundat a reieşit că în acest tronson de râu sunt prezente 16 specii de

peşti ( Squalius cephalus, Alburnus alburnus, Alburnoides bipunctatus, Romanogobio





kesslerii, Barbus barbus, Perca fluviatilis, Sander lucioperca, Negobius fluviatilis, Aspius

aspius, Vimba vimba, Gobio obtusirostris, Carassius gibelio, Proterrorhinus marmoratus,

Cobitis taenia, Lepomis gibbosus, Scardinius erythrophthalmus) din care doar două se

regăsesc în formularul standard Natura 2000 (Aspius aspius, Cobitis taenia). Cobitis

taenia a fost identificat in staţia 8 de prelucrare în coada lacului de acumulare

Movileni la cca. 800m faţă de podul rutier şi CFR.

Evaluarea frecvenţei şi a stocurilor numeric şi gravimetric ale populaţiilor

speciilor de peşti

Două dintre cele 16 specii de peşti au fost identificate în 7 din cele 8 de staţii de pe

tronsonul investigat, înregistrând o frecvenţă de 87,50%. Acestea sunt: cleanul (Squalius

cephalus) şi obleţul (Alburnus alburnus).

Guvidul de baltă (Neogobius fluviatilis) a fost identificat în 5 staţii de colectare,

înregistrând o frecvenţă mare, de asemenea (62,50%).

Mreana (Barbus barbus) a înregistrat o frecvenţă de 50%, fiind identificată în 4 staţii

de colectare, bibanul şi şalăul au avut o frecvenţă de 37,5%, fiind identificaţi în 3 staţii de

colectare din cele 8.

Patru dintre cele 16 specii identificate în acest tronson (Vimba vimba, Romanogobio

kesslerii, Carassius gibelio şi Proterrorhinus marmoratus) au o frecvenţă de 25%, fiind

identificate în doar 2 staţii de colectare.

Toate celelalte 6 specii (Lepomis gibbosus, Aspius aspius, Alburnoides bipunctatus,

Gobio obtusirostris, Cobitis taenia, Scardinus erythrophthalmus) au fost identificate doar în

câte o staţie de prelevare, deci au avut o frecvenţă de 12,5% (Grafic ).





Grafic . Frecvenţa speciilor de peşti identificate pe tronsonul Cosmeşti, de pe râul Siret

- Speciile ihtiofaunei care constituie obiectivele de conservare ale ROSCI 0162

nu vor fi influențate de implementarea proiectului deoarece lucrările nu vor

intersecta mediul lotic al râului Siret. La terminarea lucrărilor de

decolmatare şi recalibrare prin exploatarea de agregate minerale din

perimetrul Cosmeşti 2, utilajele se vor retrage de pe amplasamnet, iar dacă

finalizarea lucrărilor coincide cu perioada de depunere a icrelor și cu





anunțarea de viituri se va proceda la reconfigurarea paturilor de înaintare și

a zonei limitrofe perimetrului dinspre pilerul de siguranță ce face legatura cu

cursul la zi a râului astfel încât în urma trecerii viiturii să nu existe diferențe

de nivel care sa aibă impact negativ asupra icrelor depuse pe malul stâng.

Specii de nevertebrate enumarate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43.CEE

Lucanus cervus - rădașca

Rădaşca este cel mai mare coleopter din România şi din Europa. O mare parte din

viaţă şi-o petrece sub scoarţa arborilor căzuţi sau bătrâni, ascunsă de privirile noastre.

Poate fi observată de la sfârşitul lunii mai şi până în august, aceasta fiind perioada de

împerechere şi depunerea ouălor.






Masuri de protectie si conservare. Conservarea si protejarea biotopurilor

caracteristice (padurile batrane); interzicerea colectarii speciei de catre colectionari

amatori; protejarea arborilor batrani din padurile de foioase. Specia este inclusa in anexele

Conventiei de la Berna ca specie rara si amenintata cu disparitia.

Specia nu are condiții prielnice în zona, neexistând posibilitatea de a fi întâlnită. în

perimetrul propus pentru realizarea investiției nu au fost identificate plantele gazda pentru

larvele acestei specii, deci perimetrul nu constituie un sit de reproducere și hibernare

pentru aceasta specie.

Implementarea proiectului nu va avea nici un impact asupra speciei, nu vor fi

afectate de lucrările propuse suprafețe care prezintă trunchiuri uscate.

Vertigo angustior

Specie de gasteropod care trăiește în zonele mlăștinoase sau pe soluri care sunt

permanent umede, nu este prezentă în zone permanent submerse sau pe suprafețe care

prezintă deficit de umiditate.





Relevanţa sitului pentru specie. Prezența speciei la nivelul ariei naturale protejate

este incertă.


Specia nu are condiții prielnice în zona, neexistând posibilitatea de a fi întâlnită.

IV.9. Cuantificarea impactului

1. Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut

Sigurul habitat afectat direct de proiectul propus de S.C. SOMACO HOLDING

S.A. este plaja de balast pe care se va realiza exploatarea, celelalte componente ale

proiectului vor utiliza structuri deja existente (drumuri existente). Deoarece aceste habitate

nu se regăsesc în formularul standard Natura 2000 pentru desemnarea sitului nu se supun

obligativităţii menţinerii funcţiilor şi suprafeţei ca un criteriu al statutului de conservare.

De asemeni sigurul habitat afectat direct de realizarea proiectului – plaja de balast este

bine reprezentat la nivelul ariei de protecţie avifaunistică fiind frecvent întâlnit pe toată

suprafaţa sitului. La nivelul ROSPA 0071 există cca 688,32 ha de plaje de balast, S.C.

SOMACO HOLDING S.A. propune excavarea unei suprafeţe de 3,5 ha reprezentând cca

0,16 % din suprafaţa plajelor de balast existente la nivelul sitului. Efectul determinat de

pierderea habitatului prin exploatarea perimetrului Cosmeşti 2 este nesemnificativ la

nivelul ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior. Transportul agregatelor minerale se va face

pe căi de acces existente utilizate în acest scop în ultimii 30 de ani, dar către locuitorii din

zonă şi turiştii care practică pescuitul sportiv sau ieşirile de week-end.

2. Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile

de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar

Deoarece suprafaţa perimetrului de exploatare este utilizată ocazional de o serie de

specii de specii de păsări de importanţă comunitară: Chlidonias hybridus, Glareola

pratincola, Larus minutus şi Sterna hirundo (specii menţionate în anexa I a Directivei

Păsări şi în anexa I la OUG 57/2007 aprobată prin Legea 49/2011) am considerat impactul

ca fiind negativ nesemnificativ deoarece habitatele ripariene sunt larg răspândite la nivelul

ROSPA 0071 iar păsările sunt specii mobile.

Speciile de interes comunitar citate pentru ROSPA 0071 si ROSCI 0162 Lunca





Siretului Inferior nu utilizează pentru reproducere sau hrănire suprafeţele plajelor de balast

şi nici amplasamente părăsite ale vechilor staţii de sortare. Exploatarea agregatelor

minerale din perimetrul Cosmeşti 2, transportul acestora nu vor afecta habitate utilizate

pentru înmulţire şi hrănire de speciile de păsări de interes comunitar care constituie

obiective de protecţie din ROSCPA 0071 Lunca Siretului Inferior .

Speciile de interes comunitar din ROSPA 0071 care utilizează sporadic şi pentru

perioade scurte plajele de balast pentru odihnă sunt Chlidonias hybridus, Glareola

pratincola, Larus minutus şi Sterna hirundo. Prin exploatare de balast propusă prin

proiectul analizat va fi pierdut un procent de cca 0,16 % din zonele utilizate pentru odihnă

de către speciile menţionate. Speciile staţionează un timp scurt pe aceste suprafeţe

deoarece sunt expuse prădătorilor.

3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente);

Între obiectivele stabilite prin formularul standard Natura 2000 pentru Aria de

Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior nu sunt menţionate habitate de

interes comunitar. Proiectul nu va afecta habitate de interes comunitar.

Deoarece activitatea de exploatare a agregatelor minerale se va limita la suprafaţa

concesionată pentru extragerea pietrişului şi nisipului nu vor fi afectate habitatele de

interes comunitar din ROSCI 0162.

Deoarece în zonă nu am identificat habitate de interes comunitar nu este cazul

analizei fragmentării acestora.

4. Durata sau persistenţa fragmentării

În lipsa efectului de fragmentare al habitatelor de interes comunitar nu se impune

evaluarea duratei sau persistenţei acestui fenomen.

5. Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa

faţă de aria naturală protejată de interes comunitar

Perimetrul de exploatare este amplasat în Aria de Protecţie Specială Avifaunistică

– Lunca Siretului Inferior declarată prin H.G. 1284 din 31.10.2007 si in Situl de Interes





Comunitar Lunca Siretului Inferior declarat prin Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011.

Durata perturbării speciilor de interes comunitar afectate de implementarea

proiectului coincide cu durata de exploatare a balastierei (1 an).

6. Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţa)

Speciile de păsări de interes comunitar menţionate în formularul standard Natura

2000 care constituie obiective de conservare ale ROSPA 0071 care pot fi influenţate de

implementarea proiectului, sunt: Chlidonias hybridus, Glareola pratincola, Larus

minutus, Sterna hirundo, Circus aeruginosus, Lanius collurio şi Lanius minor.

Chlidonias hybridus (80 - 100 perechi cuibăritoare şi 380 - 450 indivizi în pasaj la

nivelul ROSPA 0071) - exploatarea de balast va avea un impact negativ nesemnificativ

prin deranjul provocat de prezenţa oamenilor şi zgomotul produs de utilajele la nivelul

habitatelor ripariene situate în lunca Siretului. Specia a fost identificată în zona de

implementare a proiectului, în repaus pe plaje de balast.

Circus aeruginosus (6 - 12 perechi cuibăritoare la nivelul ROSPA 0071) -

transportul agregatelor minerale pe drumurile care tranzitează suprafeţe cu vegetaţie

ierboasă – zone din care specia îşi procură hrana – poate determina potenţial impact

negativ nesemnificativ asupra speciei. Specia nu a fost identificată în zona de

implementare a proiectului.

Glareola pratincola (10 - 14 indivizi în pasaj la nivelul ROSPA 0071) - impactul

funcţionării balastierei va fi negativ nesemnificativ deoarece specia utilizează ocazional

plajele de prundiş. Specia nu a fost identificată în zona de implementare a proiectului.

Lanius collurio (15 - 25 perechi cuibăritoare la nivelul ROSPA 0071) şi Lanius

minor (20 - 35 perechi cuibăritoare la nivelul ROSPA 0071) - impactul potenţial generat

de implementarea proiectului asupra acestor specii este determinat de zgomotul produs de

utilajele. Am considerat impactul potenţial ca fiind negativ nesemnificativ deoarece

ambele sunt prezente în habitatele din zonă în pofida antropizării accentuate şi circulaţiei

intense pe drumurile de la nivelul malului drept al râului Siret în zona studiată. Speciile au

fost identificate în ecosisteme situate în vecinătatea drumurilor din terasă utilizate pentru

transportul agregatelor minerale.





Larus minutus (20 - 35 indivizi în pasaj la nivelul ROSPA 0071) - impactul

activităţii de extracţie asupra speciei poate fi cel mult negativ nesemnificativ – pescăruşul

mic utilizând sporadic plajele de balast ca loc de odihnă. Specia a fost identificată în zona

de implementare a proiectului.

Sterna hirundo (3 - 5 perechi cuibăritoare şi 30 - 50 indivizi în pasaj la nivelul

ROSPA 0071)- Activitatea de extracţie a agregatelor de râu pe amplasamentul Bilieşti 01

nu va afecta abundenţa specii la nivelul sitului dar poate avea un impact negativ

nesemnificativ prin modificări ale distribuţiei. Specia a fost identificată în zona de

implementare a proiectului.

Având în vedere că diversitatea avifaunei, pe baza căreia a fost declarat situl, a

evoluat în condiţiile existenţei exploatărilor de balast şi a staţiilor de sortare la nivelul

luncii râului Siret considerăm că implementarea proiectului nu va afecta în mod

semnificativ patrimoniul natural din sit. Sigurul habitat care va suferi reduceri ale

suprafeţei este cel reprezentat de acumulările de balast – suprafaţă folosită de un număr

redus de specii, transportul se va realiza pe drumuri existente utilizate în acelaşi scop de

societăţile din zonă deja avizate din punct de vedere al protecţiei mediului, iar staţia de

sortare va fi amplasată pe o suprafaţă utilizată în trecut pentru aceiaşi folosinţă determină

un impact redus al proiectului asupra habitatelor din zonă. Principalul factor perturbator

pentru populaţiile de păsări din zonă este zgomotul şi prezenţa oamenilor. Impactul poate

fi redus prin respectarea drumurilor de exploatarea şi interzicerea personalului care

deserveşte perimetrul de exploatare şi utilajele de transport de a intra în pauze în zonele

ocupate de habitate seminaturale din zonă.

7. Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea

proiectului

Singurul habitat afectat radical de implementarea proiectului este plaja de balast

care se va reface în 1-2 ani ca urmare a depunerii aluviunilor.

Deoarece alte habitatele naturale nu vor fi afectate de proiect nu este necesară

evaluarea perioadei de timp în care se vor reface.





8. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de

apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor

ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar

Nu este cazul evaluării indicatorilor chimici care pot determina modificări legate

de factorii naturali deoarece implementarea proiectului nu are ca efect eliminarea de

emisii care pot produce impurificări ale factorilor de mediu.

Impactul rezidual, rămas în urma aplicării măsurilor de reducere a impactului

proiectului, se manifestă prin două componente de intensitatea redusă:

cantitate redusă de pulberi antrenată în aer de deplasarea autocamioanelor pe

drumurile balastate;

prezenţa utilajelor şi a oamenilor în zonă pe perioada programului de lucru de

8 ore.

9.Impactul proiectului asupra altor specii de faună

Nevertebrate

Fauna de nevertebrate a zonei este caracterizată de o abundenţă redusă, dar o

diversitate taxonomică ridicată: viermi, moluşte, iar dintre artropode: arahnide, crustacee,

miriapode şi insecte.

Perimetrul de exploatare este lipsit de vegetaţie iar nevertebratele prezente pe

suprafaţa sa sunt insecte din grupul speciilor ripariene sau taxoni aduşi accidental din alte

medii (de vânt de pe suprafeţele cu vegetaţie din zonă sau eşuate pe uscat după submersia,

la ape mari, a plajei de balast).

Amplasamentul propus pentru perimetru Cosmesti 2 este sărac în specii deoarece

este puternic antropizat fiind apropiat de zoenele cu case si de podul rutier si CFR de

peste raul Siret.

Pe suprafeţele adiacente căilor de acces, situate la nivelul luncii râului Siret, fauna

de nevertebrate din sol este reprezentată de specii aparţinând clasei Miriapoda, Crustacea

(crustacei tereştri din ordinul Isopoda) şi Insecta (în special ordinului Coleoptera, Diptera

şi Lepidoptera - familia Noctuidae).

Dintre speciile de Coleoptere menţionăm cerambicidul Saperda populnea -





dăunător al plopului care determină uscări ale exemplarelor acestei specii. Alte specii de

insecte: cărăbuşul de mai (Melolontha melolontha), nasicornul (Orychtes nasicornis),

fluturi diverşi: albiliţa (Pieris brassicae), cap de mort (Acheronia atropos), ochi de păun

(Saturnia pyri) etc.

Proiectul nu va avea impact asupra populaţiilor de nevertebrate de pe

suprafeţele învecinate căilor de acces la nivelul terasei din zonă în condiţiile

respectării căilor de acces şi a amplasamentelor propuse pentru proiect, a tehnologiei

de exploatare şi a spaţiilor de parcare a utilajelor şi autovehiculelor. În condiţiile

respectării aspectelor menţionate anterior implementarea proiectului nu va avea nici

un impact asupra acestor grupe din fauna locală.

Mediul acvatic reprezintă habitatul pentru un număr mare de nevertebrate

începând de la protozoare (prezente în habitatele de apă dulce), rotifere (componente

importante ale comunităţilor planctonice şi pot fi dominante în planctonul râurilor),

viermii plaţi – încrengătura Plathelminthes (clasa Turbellaria include forme prădătoare

mobile localizate pe fundul apelor, iar clasele Trematoda şi Cestoda cuprind specii

parazite la peşti şi alte vertebrate, inclusiv la oameni), încrengătura Nematoda (cuprinde

specii parazite, prădătoare şi fitofage); viermi inelaţi – încrengătura Oligochaeta

(organisme care populează sedimentele de pe fundul apei, dar şi specii parazite ale

vertebratelor sau prădătoare).

O altă categorie de nevertebrate care populează atât bentosul cât şi neustonul râului

Siret o reprezintă moluştele cu cele două mari grupe melci (Gasteropoda) şi scoici

(Lamilibranhiata).

Dintre crustacei menţionăm speciile care alcătuiesc zooplanctonul cladocerele şi

copepodele.

Ecosistemele acvatice, mai ales bălţile formate la nivelul terasei în exploatările

ilegale care au produs declivităţi ale terenului, sunt populate de un număr redus de specii

de insecte, îndeosebi de stadiile larvare al speciilor din ordinele Dipera şi Odonata.

Impactul proiectului asupra speciilor de nevertebrate acvatice este negativ

nesemnificativ fiind limitat la zona din vecinătatea perimetrului de exploatare.





Vertebrate

Dintre speciile de peşti frecvent întâlnite pe cursul inferior al râului Siret

enumerăm: Alburnus alburnus (obleţ), Carassius auratus (caras), Perca fluviatilis (biban)

şi Leuciscus cephalus (clean).

Speciile mai rar întâlnite sunt: Esox lucius (ştiuca), Rutilus rutilus

carpathorossicus (babuşca), Abramis brama danubii (plătica), Chondrostoma nasus

(scobar), Silurus glanis (somn), Sander lucioperca (şalău), Cyprinus carpio (crap),

Scardinius erythrophthalmus (roşioară), Barbus barbus (mreană), imba vimba carinata

(morunaş).

Speciile de peşti aparţin următoarelor grupe (după Vasilescu, 1965):

peşti trofic şi generativ dulcicoli: caras, ghiborţ, roşioară, murgoi bălţat, ţipar;

peşti reofili: morunaş, mreană, scobar;

peşti indiferent dulcicoli: obleţ, biban, ştiucă;

peşti semimigratori: crap, somn, şalău, babuşcă, plătică;

imigranţi de origine marină: guvizi;

migratori marini anadromi care pătrund accidental: morun, păstruga;

peşti reofili care ajung accidental pe râul Siret: cega.

Dintre factorii care influenţează dezvoltarea bioresurselor acvatice, în general, şi a

ihtiofaunei, în special, menţionăm:

aglomerările de mâl;

dragajele şi extragerile de agregate minerale;

lacurile de acumulare;

polurea chimică şi termică.

Impactul exploatării balastului asupra populaţiilor de peşti va fi negativ

nesemnificativ prin realizarea exploatării fâşiilor despartite de cursul la zi al raului printr-un

pilier de siguranta. Deoarece exploatarea nu determină antrenarea de mâl în corpul apei

(substratul nu este mâlos), pietrişul şi nisipul dislocat se va depune la distanţe mici în aval

fără a creşte turbiditatea apei pe distanţe mari, odata cu reconfigurarea substratului dupa

integrarea modificarilor geo-structurale ce vor avea loc la nivelul albiei.

Amfibienii





Pe suprafaţa perimetrului de exploatare nu au fost identificate specii de amfibieni,

condiţiile de microclimat ale unei plaje de balast nu permit existenţa acestor specii.

Speciile de amfibieni sunt dependente de mediul acvatic şi au fost identificate în zonele cu

balti, pe suprafeţe situate la nivelul terasei care au fost excavate în trecut ceea ce

determinat formarea de declivităţi ale solului în care s-a acumulat apă creând un mediu

propice acestor specii.

Implementarea proiectului nu va avea nici un impact asupra speciilor de amfibieni

în condiţiile respectării amplasamentelor şi modului de gestionare a deşeurilor.

Speciile identificate în zonă sunt:

Bombina variegata (buhai de baltă cu burta galbenă) - specie cu activitate

atât diurnă cât şi nocturnă, preponderent acvatică, euritopă, sociabilă, mulţi

indivizi de vârste diferite putând convieţui în bălţi mici. Specie

nepretenţioasă, populează ochiurile de apă permanente sau temporare,

ajungând în regiunea deluroasă până la altitudini de 400 m. Preferă bălţile

temporare. Poate rezista şi în ecosisteme foarte poluate. Este printre primele

specii de amfibieni ce ocupă zonele deteriorate în urma activităţilor umane

(defrişări, construcţii de drumuri) unde se formează bălţi temporare;

Bufo bufo (broasca râioasă brună) specie terestră, preferă pentru reproducere

bălţile mai mari, chiar permanente. Este o specie nepericlitată, fiind relativ

comună şi răspândită în toată ţara;

Rana ridibunda (broasca verde de lac) - specie predominant acvatică ce

preferă lacurile mari şi adânci. Este foarte sensibilă la scăderea concentraţiei

de oxigen, în lacurile puţin adânci unde concentraţia de oxigen scade mult în

timpul iernii, rata mortalităţii este foarte mare, specia este nepericlitată;

Rana dalmatina (broasca roşie de pădure) - o specie terestră, preferă zone

împădurite şi mlaştinile, fiind prezentă în general doar în zone cu umiditate

mare, mai rară în apropierea terenurilor agricole. Specia este vulnerabilă.

Reptile

Pe suprafeţele care vor fi afectate de proiect la nivelul ROSPA 0071 si ROSCI

0162 nu au fost identificate specii de reptile. În zonele din vegetaţie cu vegetaţie bogată





au fost identificate speciile: şopârla de câmp (Lacerta agilis), năpârca (Angus fragilis) şi

guşterul (Lacerta viridis).

Năpârca (Angus fragilis) trăieşte în grupuri sau izolat, prin poieni, pe sub

trunchiuri de arbori în putrezire, pe sub pietre, printre dărâmături, în găuri de lut, de nisip

sau pe coaste calcaroase. Preferă locurile umede, dar se soreşte pe cărări. Este o specie

vulnerabilă, afectată de activităţile antropice, este ucisă în timpul cositului şi din datorită

confuziei cu şerpii.

Şopârla de câmp (Lacerta agilis) – specie nepericlitată, comună, prezentă în zone

cu vegetaţie arbustivă, prin vii, pe coastele ierboase ale dealurilor, prin pajişti, păduri

defrişate, pe malurile ierboase ale bălţilor, de unde în caz de primejdie sare în apă. Se

hrăneşte cu limaci, râme, muşte, omizi. Uneori trăieşte în biotopuri foarte umede, în

terenuri mlăştinoase, se poate refugia în apă şi înoată foarte bine.

Guşterul (Lacerta viridis) - Destul de comun în tara noastră, trăieşte prin

luminişurile şi lizierele pădurilor de stejar sau pe malurile însorite şi cu vegetaţie ale

Dunării şi lacurilor. Această specie este termofilă, foarte sensibilă la variaţiile de

temperatură. Este o specie de interes comunitar fiind menţionată în anexa 4A a O.U.G.

57/2007.

La deplasările în teren efectuate în zona de implementare a proiectului au fost

identificate şi alte specii care nu sunt citate în formularul standard natura 2000 pentru Aria

de protecţie specială avifaunistică Lunca Siretului Inferior.

Familia Phalacrocoracide

Phalacrocorax pygmaeus – 3 exemplare în aval de perimetrul de

exploatare

Familia Columbidae

Streptopelia decaocto – guguştiuc

Familia Upupidae

Upupa epops – pupăza

Familia Picide

Dendrocopos syriacus – ciocanitoarea de gradini

Familia Alaudidae

Galerida cristata – ciocârlan

Familia Hirundinidae

Riparia riparia – lăstun de mal





Hirundo rustica – rândunica

Familia Motacillidae

Motacilla alba – codobatură albă

Familia Sturnidae

Sturnus vulgaris – graur

Familia Corvidae

Pica pica – coţofană

Corvus frugilegus – cioara de semănătură

Familia Paridae

Parus major – piţigoi mare

Familia Passeridae

Passer domesticus – vrabia de casă

Passer montanus – vrabia de câmp

Phalacrocorax pygmaeus (cormoranul mic) – specia a fost identificată în

apropierea unor balastiere în funcţiune. Implementarea proiectului nu va afecta habitatele

utilizate pentru cuibărirea speciei. Specie menţionată în Anexa I a directivei Păsări.

Buteo buteo (şorecarul comun) – proiectul va avea un impact negativ

nesemnificativ determinat de circulaţia autovehiculelor pe căile de acces care străbat

habitate ce pot fi utilizate pentru hrănire de această specie.

Vanellus vanellus (nagâţ) – proiectul propus nu afectează direct habitatele utilizate

de nagâţ pentru hrănire sau cuibărit. Transportul agregatelor minerale va avea un impact

negativ nesemnificativ asupra speciei datorită zgomotului care se propagă în imediata

vecinătate a drumurilor utilizate. Impactul este nesemnificativ deoarece drumurile sunt

existente, frecvent utilizate şi străbat porţiuni supuse presiunii antropice nu suprafeţe cu

habitate naturale neperturbate.

Larus ridibundus (pescăruşul râzător) – proiectul va avea un impact negativ

nesemnificativ prin exploatarea plajei de balast şi prezenţa oamenilor şi utilajelor la

nivelul albiei minore a râului Siret. Pasărea foloseşte, ocazional, pentru odihnă plajele de

balast dar acest biotop este larg răspândit la nivelul luncii Siretul, specia având o

mobilitate mare va utiliza alte suprafeţe similare.

Streptopelia decaocto (guguştiucul) - specie adaptată la prezenţa omului nu va fi

influenţată negativ de desfăşurarea proiectului.

Upupa epops (pupăza) – implementarea proiectului va avea un impact indirect

nesemnificativ determinat de zgomotul produs de vehiculele care tranzitează zonele cu





vegetaţie arbustivă situate la nivelul luncii Siretului.

Dendrocopos syriacus (ciocănitoarea de grădini) – proiectul nu va ocupa suprafeţe

utilizate pentru cuibărit, odihnă sau hrănire de această specie, impactul proiectului fiind

indirect, negativ nesemnificativ, determinat de tranzitarea drumurilor de către vehiculele

utilizate la transportul agregatelor minerale. Specia manifestă toleranţă faţă de activităţile

antropice.

Galerida cristata (ciocârlanul) – implementarea proiectului nu va avea nici un

impact asupra acestei specii.

Riparia riparia (lăstun) – implementarea proiectului nu va afecta habitate utilizate

de acest specie pentru cuibărit, odihnă, adăpost sau procurarea hranei.

Hirundo rustica (rândunică) – implementarea proiectului nu va afecta habitate

utilizate de acest specie pentru cuibărit, odihnă, adăpost sau procurarea hranei.

Motacilla alba (codobatura albă) – deoarece perimetrul de exploatare are o

suprafaţă mică iar specia este tolerantă faţă de activităţile antropice considerăm ca

extragerea agregatelor de râu va avea o influenţă redusă asupra speciei. Amplasarea şi

funcţionarea staţiei de sortare nu va ave nici un impact asupra speciei.

Sturnus vulgaris (graur) – implementarea proiectului nu va afecta habitate utilizate

de acest specie pentru cuibărit, odihnă, adăpost sau procurarea hranei.

Pica pica (coţofană) – implementarea proiectului nu va afecta habitate utilizate de

acest specie pentru cuibărit, odihnă, adăpost sau procurarea hranei. Realizarea proiectului

nu va determina modificări ale abundenţei şi distribuţiei speciei în zonă.

Corvus frugilegus (cioara de semănătură) – implementarea proiectului nu va afecta

habitate utilizate de acest specie pentru cuibărit, odihnă, adăpost sau procurarea hranei.

Realizarea proiectului nu va determina modificări ale abundenţei şi distribuţiei speciei în

zonă.

Parus major (piţigoiul mare) - implementarea proiectului nu va afecta habitate

utilizate de acest specie pentru cuibărit, odihnă, adăpost sau procurarea hranei. Realizarea

proiectului nu va determina modificări ale abundenţei şi distribuţiei speciei în zonă.

Passer domesticus (vrabia de casă) realizarea proiectului nu va determina

modificări ale abundenţei şi distribuţiei speciei în zonă.





Passer montanus (vrabia de câmp) – implementarea proiectului nu va afecta

habitate utilizate de acest specie pentru cuibărit, odihnă, adăpost sau procurarea hranei.

Impactul va fi negativ nesemnificativ determinat de deranjul produs de tranzitarea

mijlocelor de transport a balastului pe drumurile din zonă.

Amplasamentele studiate nu reprezintă loc de hrănire pentru păsările coloniale

aparţinând speciilor de dimensiuni mari (pelicani, stârci).

Nu sunt cunoscute trasee de deplasare ale păsărilor coloniale de dimensiuni mari,

între zona coloniilor de cuibărit si locul de hrănire, ce ar viza amplasamentul si în

împrejurimi.

Pentru speciile necoloniale perimetrul staţiunii şi împrejurimile pot constitui

trasee de deplasare între locurile de cuibărire si cele de hrănire. Dintre speciile

semnalate în zonă cele mai comune sunt speciile de paseriforme (păsărele: vrăbiile,

graurii, sticleţii, etc.).

Pe perioada sezonului rece nu s-au semnalat aglomerări de păsări în perimetrul

Cosmeşti 2.

Deplasările păsărilor ce iernează în zonă în căutarea de noi locuri de hrănire sau

odihnă nu se suprapun peste suprafaţa perimetrului studiat.

Mamiferele

Dintre speciile de mamifere, la nivelul ecosistemelor învecinate căilor de acces şi a

amplasamentelor proiectului au fost identificate: Mustela putoris (dihorul) şi Vulpes

vulpes (vulpe). Cu siguranţă în ecosistemele forestiere şi în zonele de ecoton de la nivelul

luncii râului Siret din regiunea propusă prin proiect sunt şi speciile Sus scrofa (mistreţ),

Lepus europaeus (iepurele), Capreolus capreolus (căprior), Erinaceus europaeus (arici).

Mustela putoris (dihorul) specie prezentă în ecosisteme forestiere şi zone cu

vegetaţie arbustivă. Îşi stabileşte adăpostul în vizuini abandonate de vulpe, bursuc sau

hârciog, în scorburile copacilor, stive de lemne, clădiri părăsite.

Vulpes vulpes (vulpe) – specie are care se adaptează foarte uşor în orice condiţii,

putem întâlni şi în păduri dar trăieşte foarte bine şi în vecinătatea satelor şi oraşelor. Unul

din factorii importanţi pentru prezenţa acestei specii este solul. Vulpea are nevoie de un

sol bun pentru a-şi putea construi vizuina, preferă zonele împădurite şi fără apă freatică





aproape de suprafaţa pământului.

Sus scrofa (mistreţ) - preferă zonele de deal şi câmpie cu păduri de foioase sau

conifere cu sol umed de preferinţa înconjurate cu terenuri agricole.

Lepus europaeus (iepurele) - este răspândit din Delta până la munte, trăieşte în

egală măsura în câmpul agricol cultivat, cât şi în pădurile cu sau fără subarboret. Cea mai

mare densitate o înregistrează în câmpiile situate la altitudinea de 100—250 m. Evită

locurile mlăştinoase, cu apă stagnanta.

Capreolus capreolus (căprior) - biotopul căpriorului îl reprezintă zonele de şes şi

deal, presărate cu pâlcuri de pădure, cu sol permeabil şi fertil. Preferă pădurile de foioase,

ori amestec de foioase cu răşinoase, cât mai tinere.

Erinaceus europaeus (arici) - specie răspândită în estul Europei, Asia Mică, Israel,

nordul Iranului. Se întâlneşte de la câmpie până la 900-100 0m altitudine, comun, larg

răspândit, dar în regresie din punct de vedere al mărimi populaţiilor.

Spermophilus citellus (popândău) - populează zona de stepă, neîmpădurită, fiind

prezent în biotopuri foarte diferite: izlazuri, pajişti, terenuri cultivate sau înierbate, grădini,

livezi, râpe, diguri etc. În ţara noastră, popândăul are o răspândire discontinuă, lipsind

total din podişul Transilvaniei. Spre deosebire de alte zone ale arealului, în România nu a

fost întâlnit la altitudini mari, urcând numai până la 450 m (dealul Pietricica din Piatra

Neamţ). Specia există găsim în afara arcului carpatic, până la graniţele ţării, în Moldova,

Muntenia, Oltenia, Crişana, Maramureş, densitatea populaţiei putând atinge 13-17

indivizi/ha în Bărăgan şi Dobrogea. Pe suprafeţele afectate de proiect nu au fost

identificaţi indivizi ai acestei specii sau locuri de intrare în galerii. Utilizarea suprafeţelor

propuse de proiect nu va avea impact asupra speciei Spermophilus citellus.

Suprafeţele din vecinătatea amplasamentelor prezintă condiţii ecologice favorabile

speciilor de chiroptere (existenţa de arbori bătrâni cu scorburi). La deplasările în teren nu

au fost observate specii de lilieci.

Exploatarea de balast nu va avea nici un impact asupra diversităţii şi abundenţei

mamiferelor din zonă, pe suprafaţa acumulării de agregate minerale nu există speciile

menţionate anterior.

Speciile menţionate anterior sunt prezente în ecosisteme situate la nivelul luncii





râului Siret în zona de implementare a proiectului. Suprafeţe din vecinătatea proiectului au

fost supuse presiunii antropice în ultimii 30 prin utilizarea drumurilor care traversează

lunca Siretului, exploatări de balast, turism de week-end şi depozitarea necontrolată a

deşeurilor. Compoziţia specifică existentă s-a adaptat presiunilor antropice, astfel încât

speciile de mamifere, majoritatea cu o mobilitate mare, evită zonele afectate de

funcţionarea utilajelor şi prezenţa oamenilor. La nivelul luncii Siretului există suprafeţe

întinse cu habitate similare celor străbătute de drumul de exploatare, zone care pot servi

pentru adăpostul şi hrănirea speciilor de mamifere.

În concluzie implementarea proiectului, dacă sunt respectate amplasamentele, căile

de acces, efectuarea inspectiilor periodice conforma legislatiei pentru utilajele folosite şi

măsurile de eliminare a deşeurilor de pe amplasament, nu va afecta speciile de mamifere

din ROSPA 0071 si ROSCI 0162Lunca Siretului Inferior.

IV.9.1. Identificarea şi evaluarea impactului asupra biodiversităţii

Prezenta analiză şi evaluare a diverselor tipuri de impact se face luându-se în

consideraţie:

integritatea siturilor de interes comunitar;

structura şi funcţiile ecologice ale siturilor comunitare;

vulnerabilitatea privind structura şi funcţiile ecologice ale siturilor

comunitare, la modificări, precum şi faţă de obiectivele de conservare ale

acestora.

Măsuri pentru protecţia biodiversităţii

Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia

speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar)

şi 4 B (specii de interes naţional) din O.U.G. nr. 57/2007, precum şi speciile incluse în

Lista Roşie Naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt

interzise:





orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a

exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor

biologic;

perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de

hibernare

şi de migraţie;

deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din

natură;

deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;

deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;

comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie

ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.

depozitarea necontrolată a tuturor categoriilor de deşeuri deoarece acestea pot pune

în pericol sănătatea păsărilor.

Conform concluziilor Studiului de Evaluare Adecvată implementarea proiectului va

avea următorul impact asupra biodiversităţii SPA si SCI „Lunca Siretului Inferior‖:

în etapa de desfăşurare a proiectului „ Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minoră a

râului Siret și regularizarea scurgerii prin exploatarea de nisip și pietriș - Perimetrul

Cosmești 2, comuna Cosmești, județul Galați‖, impactul asupra SPA si SCI ―Lunca

Siretului Inferior‖, în zona amplasamentului, este negativ nesemnificativ (prin prezenţa

utilajelor şi a personalului ce le deservesc) asupra obiectivelor de conservare (păsărilor,

habitatelor şi speciilor de interes comunitar), datorită faptului că în amonte şi în aval de

amplasamentul proiectului sunt habitate similare pe care păsările le pot folosi pentru

odihnă, hrană şi cuibărit; şi totodată un aspect pozitiv este datorat protecţiei împotriva

inundaţiilor a habitatelor de luncă, ameliorarea fenomenului de eroziune a versantului

stâng şi a malului drept.

În concluzie, implementarea proiectului ― Lucrări de decolmatare şi recalibrare a

albiei minore prin exploatare de agregate minerale, comuna Cosmesti, judeţul Galati‖





având ca beneficiar S.C. SOMACO HOLDING S.A., nu afectează integritatea ROSPA

0071 şi ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior deoarece:

nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă

comunitară;

nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă

comunitară;

nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea siturilor de interes

comunitar;

nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile

de conservare a siturilor de interes comunitar;

nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi

faună, care definesc structura şi/sau funcţia sitului de interes comunitar;

pe suprafaţa siturilor vor fi modificări ale biotopilor dar cu impact pozitiv

asupra menţinerii morfologiei actuale a reliefului albiei râului Siret la nivelul

siturilor.

IV.9.2. Evaluarea impactului cumulativ a proiectului propus cu alte proiecte

În zonă sunt prezente şi alte societăţi comerciale care desfăşoară activităţi similare

sau conexe – Lucrări de decolmatare şi recalibrare a albiei minore prin exploatare de

agregate minerale. Aceste societăţi sunt: S.C. NELU GALBENUŞ S.R.L., S.C. SMC

PREFABRICATE PENTRU CONSTRUCTII S.A., societatea care se ocupă cu

adminsitrarea fronturilor de captare ce alimentează oraşul Tecuci şi amenjarea viitorului

baraj Cosmeşti.

Activitatea de transport a agregatelor minerale de la perimetrele excavate pe

drumurile de exploatare către statia de sortare a S.C. SOMACO HOLDING S.A cât şi

celelalte activităţi conexe nu au impact negativ asupra speciilor din zonă deoarece se

realizează pe drumuri preexistente care sunt frecvent circulate de autoturismele şi

tractoarele din regiune.

Lucrările de excavare a agregatelor minerale propuse spre avizare de S.C.





SOMACO HOLDING S.A. se încadrează în schema cadru de amenajare a bazinului râului

Siret.

Fiecare proiect reprezentat de exploatarea agregatelor de balastieră care se

desfăşoară în zonă este cantonat – în etapa de excavare – la nivelul unor plaje de balast.

Aceste plaje de balast nu prezintă copertă de sol vegetal datorită vârstei mici a depozitului

aluvionar şi submersiei periodice a suprafeţelor. Din acest motiv excavarea perimetrelor

atât de către S.C. SOMACO HOLDING S.A. cât şi a celor aflate în vecinătate, cat si a

activitatilor conexe au un efect general de menţinere a cursului râului Siret în aceleaşi

condiţii (fără intensificarea fenomenelor de eroziune sau inundare a unor suprafeţe) în care

a fost declarată Aria Specială de Protecţie Avifaunistică ROSPA 0071 şi ROSCI 0162

„Lunca Siretului Inferior‖ .

Deoarece exploatările de balast nu afectează suprafeţe ocupate de vegetaţie dar au

un impact pozitiv asupra menţinerii condiţiilor de relief la nivelul la nivelul luncii Siret

putem afirma că excavările agregatelor, în sine, au şi un efect pozitiv.

Efectele negative se datorează următoarelor aspecte implicate de exploatările de

balast:

funcţionarea utilajelor;

prezenţa oamenilor în zonă;

transportul agregatelor minerale.

Funcţionarea utilajelor, atât pentru excavare cât şi pentru transport, determină

zgomot care poate afecta fauna prezentă în zonă.

Formele potenţiale de impact generate de zgomot şi vibraţii aferente tuturor

proiectelor enumerate anterior sunt tipice pentru o exploatare a balastului şi cuprind în

general:



excavatoare, buldozere, încărcătoare;

Cele mai sensibile specii la zgomotul produs de traficul utilajelor sunt păsările

deoarece aceste sunete interferează în mod direct cu comunicarea interspecifică prin

intermediul sunetelor şi în acest mod afectează indirect comportamentul de teritorialitate şi





rata împerecherii. Numeroase studii au documentat densitatea redusă a populaţiilor de

păsări din zonele cu trafic intens. Pe pajiştile din zona de trafic intens s-a observat declinul

populaţional acolo unde zgomotul de fond depăşeşte 50 db, de asemenea păsările din

păduri manifestă efecte la un nivel de 40 db. Cu toate acestea particularităţile terenului

precum şi tipurile de habitate de pe marginea drumului pot influenţa propagarea

zgomotului şi implicit densitatea populaţiilor de păsări. Zona străbătută de drumul de

exploatare este deschisă astfel încât sunetul se propagă în toate direcţiile fără a fi condus

către un anumit culoar. Astfel, morfologia regiunii permite o disipare rapidă a zgomotului.

Zgomotul şi deranjul determinat de prezenţa fizică a muncitorilor nu cauzează un

disconfort mare speciilor de păsări din zona implementării proiectelor (o distanţă de cca

10 km de-a lungul malului drept al râului Siret) deoarece majoritatea speciilor identificate

la nivelul teraselor folosesc pentru hrănire şi cuibărit tufişuri sau copaci situate de-a

lungul drumurilor sau în livezi. Aceste specii depind de vegetaţia adiacentă drumului, şi de

obicei sunt obişnuite cu traficul de pe drum, ele pot fi afectate dacă se defrişează vegetaţia

(nu este cazul) sau în perioada lucrărilor efectuate în imediata vecinătate a cuiburilor.

Deoarece pe suprafaţa amplasamentului şi în vecinătate nu există locuri pentru cuibărit

(vegetaţie arborescentă redusă şi predominarea speciilor ierboase) zgomotele produse pe

amplasament nu vor perturba speciile de păsări cuibăritoare în regiune.

Drumurile de exploatare din zonă sunt frecvent folosite de utilajele de exploatare

agricolă, sunt tranzitate de locuitorii comunei cu autoturismele sau cu vitele. Suprafeţele

adiacente acestor drumuri au fost supuse presiunii antropice în ultimii 50 de ani, iar în

prezent, adăpostesc un număr redus de specii adaptate la aceste condiţii.

Prezenţa oamenilor în zonă influenţează distribuţia speciilor de păsări reducând

densitatea populaţii în zonele cu aglomerări umane. De asemenea se modifică şi

componenţa specifică a avifaunei în ecosistemele supuse presiunii antropice – cum sunt

zonele adiacente balastierei.

IV. 9.3. Masuri de reducere a impactului.

Pentru protecţia factorilor de mediu sunt propuse următoarele măsuri de

reducere a impactului:

toate etapele lucrările se vor realiza în conformitate cu documentaţia tehnică

prezentată şi cu respectarea condiţiilor impuse prin actele emise de





instituţiile de avizare nominalizate în certificatul de urbanism;

vor fi respectate cu stricteţe traseele căilor de acces;

nu se vor realiza depozite de agregate minerale pe terasele din vecinătatea

perimetrului de exploatare;

este interzisă folosirea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu

pierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi;

personalul care exploatează utilajele va verifica funcţionarea corectă a acestora, iar

eventualele defecţiuni vor fi remediate imediat la societăţi specializate;

este interzisă spălarea sau curăţirea utilajelor sau a mijloacelor de transport în albia

minoră a râului Siret;

de asemenea se interzic schimburile de lubrefianţi şi reparaţiile utilajelor folosite în

procesul tehnologic pe suprafaţa perimetrului de exploatare;

toate intervenţiile privind întreţinerea sau reparaţia utilajelor terasiere sau a celor

de transport se vor realiza doar la unităţi specializate;

efectuarea cu stricteţe a reviziilor tehnice periodice pentru mijloacele auto, pe toată

perioada de exploatare a agregatelor, astfel încât să se încadreze în prevederile

NRTA 4/1998;

administratorul S.C. SOMACO HOLDING S.A. va instrui angajaţii şi va urmări

depozitarea corectă şi evacuarea de pe amplasament a deşeurilor menajere produse

de personalul angajat;

administratorul S.C. SOMACO HOLDING S.A. nu va permite angajaţilor să

depoziteze deşeuri în ecosistemele naturale din apropierea perimetrului Cosmești ;

se recomandă în sezonul cald stropirea drumului de exploatare pentru a împiedica

antrenarea unei cantităţi mari de pulberi în aer;

S.C. SOMACO HOLDING S.A. va respecta limita de adâncime impusă prin

Avizul de gospodărire a apelor în medie de 2 m față de cota actuală a terenului;

administratorul societăţii comerciale va studia posibilitatea optimizarea traseelor

mijloacelor de transport al materialelor, astfel încât să fie evitate blocajele şi

accidentele de circulaţie;

dotarea echipamentelor şi a utilajelor cu dispozitive de reducere a zgomotului





(izolare fonică) şi să corespundă nivelului de zgomot maxim admis pentru

categoria respectivă de utilaj;

şoferii care transportă balast vor fi instruiţi în vederea reducerii vitezei de circulaţie

pe drumurile balastate,

S.C. SOMACO HOLDING S.A. va urmări evitarea pierderilor de materiale din

utilajele de transport,

pentru transportul agregatelor de balastieră se vor folosi rute de transport care nu

tranzitează localităţi,

zonelor de lucru de pe suprafaţa perimetrului de exploatare vor fi semnalizate cu

panouri de avertizare pentru evitarea accidentelor,

periodic se vor executa măsurători topografice pentru a urmări încadrarea în

documentaţia tehnică a obiectivului.

pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu

excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de

interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG 57/2007, precum şi

speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale

protejate, cât şi în afară lor, sunt interzise:

- orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a

exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile

ciclului lor biologic;

- perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de

creştere, de hibernare şi de migraţie;

- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor

şi/sau ouălor din natură;

- deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

administratorul S.C. SOMACO HOLDING S.A. va instrui angajaţii să nu

pătrundă în zonele acoperite de tufişurile de cătină roşie în lunile aprilie-iunie

pentru a nu deranja eventualele exemplare cuibăritoare;

pentru protecţia speciilor de păsări identificate în vecinătatea amplasamentelor se

recomandă: evitarea poluării factorilor de mediu cu substanţe chimice, ape uzate,





praf şi emisii poluante; reducerea perturbării speciilor prin zgomot şi vibraţii

(folosirea de utilaje cu emisii sonore scăzute, evitarea utilizării simulate a mai

multe utilaje), respectarea suprafeţelor, a soluţiilor tehnice şi a căilor de acces

propuse prin proiect;

pentru protecţia speciilor de reptile identificate în ecosisteme din vecinătate se vor

respecta suprafeţele ocupate propuse prin proiect, interzicerea capturării,

inspectarea amplasamentelor pentru depistarea exemplarelor ajunse accidental pe

suprafaţa lor şi transferul indivizilor identificaţi în habitate favorabile din

vecinătate în scopul evitării mortalităţii acestora datorită manevrării utilajelor;

pentru toate speciile de păsări sunt interzise:

- uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;

- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din

natură;

- culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;

- perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi de

migraţie;

- deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;

- comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare

vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de

identificat

- În eventualitatea în care în perioadele de depunere a icrelor de pe malul stâng, vor

avea loc creșteri ale debitelor râului Siret, în urma anunțării de către dispeceratele

autorităților compotente, se va proceda la amenajarea zonei tampon dintre perimetrul

de explotare și pilierul de siguranța ce face contactul cu cursul la zi al râului, astfel

încât să se uniformizeze substratul afectat de creșterea debitului.

- La terminarea lucrărilor de decolmatare şi recalibrare prin exploatarea de agregate

minerale din perimetrul Cosmeşti 2, utilajele se vor retrage de pe amplasamnet, iar

dacă finalizarea lucrărilor coincide cu perioada de depunere a icrelor și cu anunțarea

de viituri se va proceda la reconfigurarea paturilor de înaintare și a zonei limitrofe

perimetrului dinspre pilerul de siguranță ce face legatura cu cursul la zi a râului astfel





încât în urma trecerii viiturii să nu existe diferențe de nivel care sa aibă impact negativ

asupra icrelor depuse pe malul stâng.

Calendarul măsurilor de reducere a impactului asupra mediului

Perioada de implementare a

masurilor

Tipul masurilor Perioada Control/monitorizare

Lucrările decolmatare,

reprofilare si regularizarea

scurgerii prin exploatare de

exploatare de agregate

minerale

Măsuri operaţionale sunt menţionate

anterior care privesc:

- funcţionarea în parametri

corespunzători ai utilajelor;

- dotarea corespunzătoare a utilajelor;

- remedierea defecţiunilor;

- utilizarea căilor de transport

existente;

- evitarea depozitării balastului pe

suprafeţe cu habitate naturale;

- respectarea suprafeţelor propuse;

- întreţinerea drumurilor utilizate

2012 – 2014

inspecţie tehnică periodică

contract de lucrări

acceptul de la

administratorul drumurilor

observaţii în teren

ridicări topo

observaţii în teren

Functionare - supravegherea şi verificarea stării de

funcţionare a utilajelor pentru a evita

scurgerea în mediu a uleiurilor şi

hidrocarburilor;

- depozitarea controlată a

deşeurilor/îndepărtarea periodică

conformă a acestora de pe

amplasament

- funcţionarea în parametri

corespunzători ai utilajelor;

perioada de

operare


contract de lucrări


Responsabilitatea aplicării măsurilor de reducere a impactului prezentate în

acest studiu revine S.C. SOMACO HOLDING S.A.

IV. 9.4. Identificarea oricaror dezvoltari ulterioare posibil sa apara ca urmare

a proiectului, altor activitati existente care vor fi modificate sau schimbate ca o

consecinta a proiectului.

In contextul in care proiectul „Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minoră a


Cosmești 2, comuna Cosmești, județul Galați‖ are un impact pozitiv asupra menţinerii

morfologiei actuale a reliefului albiei râului Siret la nivelul siturilor, acestea au consecinte

pozitive asupra gradului de reprezentativitate a ecosistemelor specifice malurilor raului

Siret din acest sector. Nu sunt cunoscute alte activitatii existente care vor fi modificate sau





schimbate ca o consecinta proiectului.

IV. 9.5. Descrierea modului de refacere a starii initiale si folosintelor

ulterioare ale terenului ocupat temporar

Terenul ocupat temporar de Lucrările de decolmatare, reprofilare albie minoră a


Cosmești 2, comuna Cosmești, județul Galați, din punct de vedere a refacerii starii initiale

si folosintelor ulterioare, va fi integrat proceselor de recalibrare si regularizare a albiei

raului Siret astfel incat in contextul in care in acest sector al malului drept este puternic

erodat, fenomenul de eroziune va fi stopat, fapt ccea ce va aduce stabilitate malului drept si

un plus de siguranta terenurilor cu vegetaţie arborescentă si habitatelor adiacaente care au

suferit mari pierderi de suprafata in urma viiturilor din ultimii ani.

IV. 9.6. Descrierea impactului rezidual (ramas dupa ce s-au intreprins toate

masurile de limitare a efectelor).

Dupa finalizarea lucrarilor de decolmatare, perimetrul va fi redat conform actelor

de reglementare ale Administraţiei Bazinale de Apă Prut - Bârlad, acesta fiind ocupat

intr-un timp scurt cu specii caracteristice zonei. Se aprecieaza ca la prima viitura de la

terminarea lucrarilor amplasamentul va fi complet renaturat. Ca atare nu se poate vorbi

despre un impact rezidual.





Evaluarea semnificaţiei impactului rezidual

Nr.

crt.

Indicatori cheie pentru evaluarea

semnificaţiei impactului

Cuanti-

ficare

Nivel

impact

Justificarea nivelului de impact

acordat

1

Procentul din suprafaţa

habitatului de importanţă

comunitară care va fi pierdut

0% 0 Habitatele de interes comunitar de la

nivelul ariilor naturale protejate nu vor fi

afectate de implementarea proiectului.

2

Procentul care va fi pierdut din

suprafeţele habitatelor folosite

pentru necesităţile de hrană,

odihnă şi reproducere ale speciilor

de interes comunitar

0%

0

Nu există impact rezidual care să exprime

procentul de habitate folosite de speciile de

importanţă comunitară pierdut definitiv

prin implementarea proiectului.

3 Fragmentarea habitatelor de

interes comunitar

0%

0

Implementarea proiectului nu produce

fragmentarea habitatelor de importanţă

comunitară.

4 Durata sau persistenţa

fragmentării habitatelor de interes

comunitar

0

0

Nu este cazul – implementarea proiectului

propus nu va determina fragmentarea

habitatelor de interes comunitar.

5 Durata sau persistenţa perturbării

speciilor de interes comunitar

4-5 ani

-1

Prin implementarea măsurilor de reducere a

impactului propuse prin prezentul studiu

scade impactul asupra speciilor de interes

comunitar.

6

Amplasamentul proiectului

(distanţa faţă de ANPIC)

-

-1

Suprafața perimetrului Cosmești 2 este

cuprinsă în ROSCI 0162 Lunca Siretului

Inferior și ROSPA 0071 Lunca Siretului

Inferior.

7 Schimbări în densitatea

populaţiilor

necuntificabil 0 Proiectul va produce, în mod indirect, prin

prezența utilajelor pe suprafețele sitului

modificări ale distribuției populațiilor

speciilor.

8

Reducerea numărului

exemplarelor speciilor de interes

comunitar

necuntificabil

-1

Uciderea accidentală a unui nr. mic de

exemplare de specii.

9

Perioada de timp necesară pentru

refacerea populaţiilor speciilor

afectate de implementarea

proiectului

-

0

Numărul exemplarelor speciilor de interes

comunitar nu se va reduce astfel încât nu

este necesară estimarea unei perioade de

timp pentru refacerea populaţiilor.

10

Perioada de timp necesară pentru

refacerea habitatelor afectate de

implementarea proiectelor

30 zile

0

După finalizarea lucrărilor suprafața va fi

ocupată de specii caracteristice zonei.

11

Modificări ale dinamicii relaţiilor

care definesc structura şi/sau

funcţia ANPIC

0

0

Nu există impact rezidual asupra factorilor

care definesc structura şi funcţia ANPIC.

12 Modificarea altor factori (resurse

naturale) care determină

menţinerea stării favorabile de

conservare a ANPIC

0%

0

Nu au loc modificări ale resurselor naturale

care determină modifice starea favorabilă

de conservare a ROSCI 0162 Lunca

Siretului Inferior

TOTAL -3 IMPACT NESEMNIFICATIV





IV. 9.7. Descrierea masurilor pe care titularul propune sa le implementeze

pentru reducerea efectelor adverse si explicarea efectelor acestor masuri asupra

marimii si semnificatiei impactului

Pentru reducerea efectelor adverse asupra factorilor de mediu se impun urmatoarele

masuri pe care titularul propune sa le implementeze:

respectarea cu stricteţe a traseelor căilor de acces; - efectul acestei masuri este

acela de a pastra gradul de integritate a ecosistemelor invecinate drumului de

acces.

nu se vor realiza depozite de agregate minerale pe terasele din vecinătatea

perimetrului de exploatare; - efectul acestei masuri este respectarea angajamentul

din documentatie si stipularile din actele autoritatilor, fapt ceea ce duce la un

impact si mai mic asupra factorilor de mediu.

verificarea funcţionarii corecte si in parametri normalii a utilajelor; - efect ~

evitarea scurgerii accidentale de uleiuri si carburanti in mediu.

este interzisă spălarea sau curăţirea utilajelor sau a mijloacelor de transport în albia

minoră a râului Siret; - efect ~ protejarea mediului acvatic si a celui limitrof de

antrenari a rezidurilor imbibate cu uleiuri si carburanti.

interzicerea schimburilor de lubrefianţi şi reparaţiile utilajelor folosite în procesul

tehnologic pe suprafaţa perimetrului de exploatare; - efect ~ respectarea

prevederilor legale cu consecinte pozitive asupra protejarii factorilor de mediu de

pe amplasament.

administratorul S.C. SOMACO HOLDING S.A. va instrui angajaţii şi va urmări

depozitarea corectă şi evacuarea de pe amplasament a deşeurilor menajere produse

de personalul angajat; - efect ~ evitarea antrenarii deseurilor menajere in circuitele

naturale (ingerare accidentala de catre anumite specii, fixare pe substrat etc.)

stropirea drumului de exploatare pentru a împiedica antrenarea unei cantităţi mari

de pulberi în aer; - efect ~ pastrarea capacitati de fotosinteza a vegetatiei din zona

si de pe cuprinsul siturilor Natura 2000, respectiv evitarea antrenarii pulberilor de

praf in zonele locuite.





dotarea echipamentelor şi a utilajelor cu dispozitive de reducere a zgomotului

(izolare fonică); – efect ~ corespunde nivelului de zgomot maxim admis pentru

categoria respectivă de utilaj;

şoferii care transportă balast vor fi instruiţi în vederea reducerii vitezei de circulaţie

pe drumurile balastate; - efect ~ pastrarea unei stari admisibile in ceea ce priveste

cantitatea de praf posibil a se produce daca utilajele au viteza mai mare.

pentru transportul agregatelor de balastieră se vor folosi rute de transport care nu

tranzitează localităţi; - efect ~ nu se aduc prejudicii confortului locuitorilor (emisii

de praf, trepidatii, zgomot).

periodic se vor executa măsurători topografice; - efect ~ urmărirea încadrarii în

documentaţia tehnică a obiectivulu

administratorul societatii va instrui angajaţii să nu pătrundă în zonele acoperite de

tufişurile de cătină roşie în lunile aprilie-iunie - efect ~ sa nu deranjeze

eventualele exemplare de pasari care cuibresc;

pentru protecţia speciilor de reptile identificate în ecosisteme din vecinătate se vor

respecta suprafeţele ocupate propuse prin proiect, interzicerea capturării,

inspectarea amplasamentelor pentru depistarea exemplarelor ajunse accidental pe

suprafaţa lor şi transferul indivizilor identificaţi în habitate favorabile din

vecinătate – efect ~ evitarea mortalităţii acestora datorită manevrării utilajelor;

S.C. SOMACO HOLDING S.A. va respecta limita de adâncime impusă prin

Avizul de Gospodărire a Apelor în medie de 2 m față de cota actuală a terenului;

- efect ~ nu va afecta talvegul natural al raului.

IV.10. Peisajul

Piesajul din zonă este determinat de caracteristicile de relief specifice luncii

Siretului şi de activităţile antropice derulate în zonă (cultivarea terenurilor agricole,

exploatarea agregatelor minerale din albia minoră, prezenţa viitoarei acumulări de la

Cosmesti).

Implementarea proiectului nu va avea în perioada de exploatare efecte negative

asupra peisajului din zonă datorită caracterului temporar şi la scară mică a lucrărilor de





exploatare specifice realizării investiţiei şi traficului cu maşini de mare tonaj.

IV.11. Mediul social şi economic

Comuna Cosmeşti are o suprafaţă de 1700 ha, cuprinde satele Cosmeşti Deal şi

Cosmeşti Vale, sunt conectate prin podul dublu de peste Siret care face legătura şi cu

comunele învecinate,însumând un număr total de locuitori de 3189.

Ocupaţia principală a locuitorilor este agricultura, cu preponderenţă culturile cerealiere şi

viţa-de-vie, legumicultura şi exploatarea agregatelor minerale.

Exploatarea agregatelor de pe amplasament va determina o creştere economică în

zonă prin crearea de noi locuri de muncă şi furnizarea de materiale pentru realizarea de noi

construcţii. Activitatea va determina crearea de noi locuri de muncă atât la nivelul acestui

obiectiv cât şi în construcţii. Extracţia se desfăşoară sub controlul A.N. „ Apele Române‖,

prin indicarea parametrilor de extracţie.

IV.12. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

Extracţia agregatelor minerale din perimetrul Cosmesti 2, de pe malul stâng al

râului Siret nu va influenţa condiţiile culturale, etnice sau de patrimoniu din zonă.

V. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Problema analizei mai multor amplasamente alternative pentru perimetrul

Cosmesti 2 nu a fost necesară, amplasarea fiind determinată de contractul de închiriere a

perimetrului de exploatare de la Administraţia Naţională Apele Române ≈ Administraţia

Bazinală de Apă Prut - Bârlad.





VI. MONITORIZAREA

Urmărirea activităţii se va face prin verificări periodice care să analizeze modul în

care S.C. SOMACO HOLDING S.A se conformează în perioada de exploatare şi

transport a agregatelor minerale.

Înregistrarea volumelor de agregate minerale extrase se va face în fişe speciale, în

care se va menţiona cantitatea extrasă şi cea valorificată.

Administratorul S.C. SOMACO HOLDING S.A. va întocmi rapoarte geo-

miniere trimestriale şi anuale cu evidenţa extrasului geologic.

Personalul care exploatează utilajele va verifica funcţionarea corectă a acestora, iar

eventualele defecţiuni vor fi remediate imediat.

Periodic se va face inspecţia tehnică a utilajelor care vor fi folosite pe

amplasament.

Administratorul S.C. SOMACO HOLDING S.A. va instrui angajaţii şi va urmări

depozitarea corectă şi evacuarea de pe amplasament a deşeurilor menajere produse de

personalul angajat.

Administratorul S.C. SOMACO HOLDING S.A. va respecta limita de adâncime

impusă prin avizul de gospodărire a apelor respectiv, adâncimea medie de 2 m şi cea

maximă de 2,5 m.

VI. 1. Plan de monitorizare a factorilor de mediu Monitorizarea mediului din perimetrul de esxploatare are drept scop controlul

evolutiei emisiilor de poluanti pe amplasament si identificarea posibilelor cresteri ale

nivelului acestora, pentru a nu atinge nivelurile critice de impact si stabilirea eventualelor

lucrarile de remediere necesare pentru atenuarea impactului.

Monitorizarea factorilor de mediu în perimetru Cosmesti 2 se va realiza atât în

perioada de exploatare cat si la încetarea activitatii, vizeaza urmarirea:

- evolutiei calitatii aerului si a conditiilor meteorologice;

- evolutiei calitatii apelor;

- evolutia calitatii solului si a vegetatiei;

- stabilitatea si starea suprafetei terenurilor din perimetru.





Baza de date constituita pe parcursul functionarii obiectivului, prin analize periodice

si cele determinate cu ocazia întocmirii bilanturilor de mediu va indica factorii de mediu,

parametrii aferenti si punctele de prelevare, ce trebuiesc urmariti în perioada executiei

lucrarilor de închidere si post-închidere.

In raport de evolutia calitatii factorilor de mediu si coroborat cu starea vremii

(conditiile meteorologice), se va stabilit daca frecventa de masurare a calitatii factorilor de

mediu este necesar a fi modificata.

VI.1.1. Monitorizarea aerului si a condițiilor meteorologice

În tabelul de mai jos – sunt prezentati parametrii monitorizati, frecventa, locul si

modul de prelevare, standardul de evaluare a parametrului analizat. Nr.

crt.

Denumirea lucrarii

de monitorizare

Frecventa de masurare Locul de

prelevare

Modul de

determinare

Modul de

evaluare

Prelevare si efectuare analize fizico – chimice pentru:

1. Pulberi in suspensie

Perioada de

exploatare

- lunar

-Dupa incetarea

activitatii + perioada

de inchidere,

Ecologizare si post

inchidere

- lunar, simestrial

Functie de evolutia

calitatii

Perimetru,

Drum de acces

conf

STAS 10813 -76

- cu aparat

automat

de prelevare

Ord.MAPM

592/2002

STAS 12574 -

87 2. Gaze

CO, SO2 NO2

Conform:

SR ISO 8186/ 97

SR ISO 6767/

2000

Prelevarea probelor de imisii atmosferice se face in conformitate cu prevederile

urmatoarelor

standarde: - SR 10813-76 – Pulberi in suspensie

- SR EN 12341: 2002 Recoltare PM 10

- SR ISO 8187/97 - determinare CO

- SR ISO 6767:2000 - determinare SO2.





V.1.2. Monitorizarea apei, solului si biodiversitatii

Factorul de

mediu

Locatii Parametrii analizati Frecventa de

monitorizare

Numar de mostre si

metode

Apa 2 puncte amonte si 2

aval de perimetrul de

explotare Cosmesti 2

*monitorizarea se face

amonte si aval de zonele de

lucru pentru a exista un termen de comparatie intre

rezultate

pH; Materii in suspensie

Consum biochimic de

oxigen

Consum chimic de

oxigen (CCOCr)

Substante extractibile

cu solventi organici

Detergenti sintetici

biodegradabili

Azot amoniacal

Fosfor total

Sulfuri si hidrogen

sulfurat

Crom hexavalent

De 4 ori pe an 3 mostre / metode standard de

analiza

Sol 6 profile de soluri pH, cupru, plumb,

cadmiu, zinc, crom

total, nichel total,

cloruri, hidrocarburi

din

produse petroliere.

1 data pe an

la doua

adâncimi

( 5 m si 10 m)

3 mostre/ metode

de analiza

standard

Biodiversitate - perimetru

- malurile raului

- 500 m aval si amonte

perimetru

Densitatea speciilor

Prezenta indivizilor din

speciile protejate;

Gradul de integritate al

habitatelor prioritare

Trimestrial

Semestrial

Colectare simplu

randomizat;

Metoda transectelor

punctiforme;

Estimarea efectivului pe

baza metodelor de

inventariere si prelevare de

la distanta;

Metoda transectelor liniare

Măsurile propuse pentru monitorizare

Conform Ordonatei de urgență apărută în MO al României, partea I, nr. 808/3.XII.2008,

pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005

privind protecția mediului, publicata în MO partea I, nr. 1.196/2005, aprobată cu

modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, titularul activității are obligația să

asigure monitorizarea permanentă (continuă) a emisiilor de poluanți în factorii de mediu,

prin analize efectuate de personal calificat în laboratoarele din dotare sau în laboratoare

terțe (autorizate) cu echipamente adecvate de prelevare și analize - conform standardelor.





Activitatea de monitorizare a emisiilor și a calității mediului se va organiza în cadrul

societății și/sau în colaborare cu laboratoare autorizate, și va fi coordonată de persoane din

cadrul unității numite prin decizie.

Se va informa cu regularitate autoritatea competentă cu privire la rezultatele

monitorizării emisiilor și în termenul cel mai scurt, se va notifica producerea oricărui

incident sau accident care afectează semnificativ factorii de mediul;

Se vor asigura măsurile și condițiile necesare pentru monitorizarea emisiilor de noxe și

raportarea datelor către autoritățile competente, conform programului de monitorizare .

• Se vor informa autoritățile publice de protecția mediului competente asupra rezultatelor

măsurătorilor, controlului echipamentelor de măsurare în scopul evaluării conformării,

lunar si /sau trimestrial în funcție de factorul de mediu monitorizat.

• Se va asigura controlul emisiilor de poluanți în mediu, precum și controlul calității

factorilor de mediu, prin analize efectuate de personal calificat, cu echipamente de

prelevare si analiza adecvate, descrise în standardele de prelevare și analiza specifice, daca

autoritatea competenta de protecție a mediului solicita;

• Se va asigura întreținerea și reviziile periodice ale instanțiilor, utilajelor si

echipamentelor tehnologice din dotare;

• Va raporta autorităților de mediu rezultatele monitorizării, trebuie raportate în forma

adecvată, stabilită de autoritatea de protecție a mediului și la termenele solicitate de acesta.

• La cererea autorității de protecție a mediului sa va asigura diminuarea, modificarea sau

încetarea activității poluatoare, după caz, a factorilor de mediu.

În scopul prevenirii riscurilor de poluare a mediului (in alte condiții de exploatare

decât cele normale - porniri, opriri, revizii parțiale sau totale, pierderi datorate functionarii

necorespunzatoare, întrerupere temporară sau încetare definitiva a funcționarii) titularul

este obligat să informeze autoritățile competente cu rol de verificare îndrumare si control

despre aceasta.

Echipamentele de monitorizare si analiză trebuie exploatate, între0inute si verificate

astfel încât monitorizarea să reflecte cu precizie emisiile si evacuările.





Studiul de Evaluare Adecvata a fost elaborat pentru S.C. SOMACO HOLDING

S.A. societate pe actiuni cu sediul în București, Bvd. Timișoara nr. 92 A, sector 6, care

are prevăzută în actul constitutiv al societăţii şi activitatea – extracţie a pietrişului şi

nisipului - cod CAEN 0812.

Datorita depozitelor aluvionare sedimentate (depozitate) pe centrul albiei minore,

si viiturile anilor 2005 - 2008 au dirijat cursul de apa al râului Siret spre malul drept,




din zona Cosmesti, prin lucrările de decolmatare, reprofilare in perimetrul atribuit va

dirija cursul de apa pe centrul albiei minore si scoaterea de sub eroziune a malului afectat.

Agregatele minerale rezultate în urma decolmatării vor fi sortate la staţia de sortare

proprie şi folosite ca diverse materiale în construcţii.

Lucrările de decolmatare, reprofilare şi regularizare a scurgerii pot fi asimilate cu

lucrări de decolmatare a albiei minore şi de reprofilare a traseului acesteia, iar în acest

mod lucrările încadrându-se în prevederile Legii nr. 112/2006 de modificare si completare

a Legii apelor nr. 107/1996, art. 33, alin. 2:

„Dreptul de exploatare al agregatelor minerale din albiile râurilor sau malurilor

cursurilor de apă, cuvetelor lacurilor, bălţilor prin exploatări organizate se acordă de

autoritatea de gospodărire a apelor numai în zonele ce necesită decolmatarea, reprofilarea

albiei şi regularizarea scurgerii‖.






În etapa realizării excavaţiilor şi ulterior în perioada exploatării nu vor fi utilizate

Concluziile studiului de evaluare adecvată





pe amplasament substanţe periculoase sau potenţial periculoase.

Adâncimea medie de exploatare va fi de 2 m şi cea maximă de 2,5 m, conform

documentaţiei pentru obţinerea avizului de gospodărire a apelor.


situat în extravilanul comunei Cosmesti este de 22000 mc.

Din procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasament nu rezultă ambalaje.

Angajaţii care vor lucra pe perimetrul de exploatare vor fi instruiţi în vederea depozitării

în mod corespunzător deşeurile menajere rezultate în timpul programului de lucru.








Deoarece în zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale aerului

atmosferic şi datorită condiţiilor de relief de largă deschidere cu o rapidă disipare a

eventualelor noxe provenite din activitatea de extracţie sau de la mijloacele de transport,

apreciem calitatea aerului ca fiind bună.

Evaluarea emisiilor generate de sursele asociate lucrărilor de construcţie nu poate fi

făcută în raport cu prevederile OM 462/1993 ―Condiţii tehnice privind protecţia

atmosferei― deoarece aceste surse sunt nedirijate, iar limitele prevăzute de OM 462/1993

se referă la surse dirijate.

Potenţialele surse de emisii atmosferice sunt excavarea şi transportul agregatelor de

balastieră; traficul generat de lucrările desfăşurate.




operarea utilajelor mobile şi staţionare între limitele perimetrului excavatoare,

buldozere, încărcătoare;





În absenţa măsurătorilor şi prin analogie cu obiective similare, nivelul de zgomot

este de cca. 75 db (A) în imediata apropiere a utilajelor care realizează activitatea de

extracţie. Pentru a se putea aprecia impactul zgomotului produs în afara perimetrului

amplasamentului s-au avut în vedere următoarele:

nivelul de zgomot la sursă – cca. 75 db(A).

nivelul de zgomot la limita incintei – cca. 45 db(A).

Conform STAS 10009/86 valorile maxim admise ale nivelului de zgomot sunt:

o 65 db(A) la limita incintei.

o 50 db(A) la limita receptorilor protejaţi.

Zgomotul, respectiv deranjul cauzat de prezenţa fizică a muncitorilor nu determină

un disconfort mare speciilor de păsări din zona proiectului deoarece majoritatea speciilor

folosesc pentru hrănire şi cuibărit tufişuri sau copaci de-a lungul drumurilor sau în livezi.

Aceste specii depind de vegetaţia adiacentă drumului, şi de obicei sunt obişnuite cu

traficul de pe drum, ele pot fi afectate dacă se defrişează vegetaţia (nu este cazul) sau în

perioada lucrărilor efectuate în imediata vecinătate a cuiburilor.

Pe suprafaţa amplasamentului perimetrului de exploatare Cosmesti 2 nu se vor

realiza nici un fel de construcţii.

Exploatare agregatelor minerale din perimetrul Cosmesti 2 nu determină defrişări

ale regiunilor împădurite


vegetal deoarece autobasculantele se vor deplasa pe drumuri de exploatare preexistente cu

lăţime suficientă.

Amplasamentul pe care se va implementa proiectul „Lucrări de decolmatare,

reprofilare albie minoră a râului Siret și regularizarea scurgerii prin exploatarea de nisip și

pietriș - Perimetrul Cosmești 2, comuna Cosmești, județul Galați‖ este situat în Aria

Specială de Protecţie Avifaunistică ROSPA 0071 si in Situl de Interes Comunitar ROSCI

0162 Lunca Siretului Inferior.

Obiective de conservare care stau la baza declarării zonelor protejate şi implicit a

ROSPA 0071 si ROSCI 0162 sunt:

protecţia şi conservarea speciilor menţionate în Anexele I şi II a Directivei





Consiliului 79/409/CEE şi alte acte normative (Directiva Păsări, Liste Roşii

Naţionale, etc); si speciile si habitatelor mentionate in anexa I a Directivei

Consiliului 2009/147/EC ~ Directiva Habitate

protecţia şi conservarea habitatelor de interes comunitar;

protecţia şi conservarea habitatelor favorabile pentru hrănire şi cuibărit.

Vulnerabilitate

Activităţile cu impact negativ asupra stării de conservare a siturilor: păşunatul,

poluarea apei, pescuitul sportiv, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri, vânătoarea,

liniile de cale ferată, inundaţiile, exploatările de pietriş şi nisip, drumurile, eutrofizarea.

Deoarece suprafaţa perimetrului de exploatare este utilizată ocazional de o serie de

specii de specii de păsări de importanţă comunitară: Chlidonias hybridus, Glareola

pratincola, Larus minutus şi Sterna hirundo (specii menţionate în anexa I a Directivei

Păsări şi în anexa I la OUG 57/2007 aprobată prin Legea 49/2011) am considerat impactul

ca fiind negativ nesemnificativ deoarece habitatele ripariene sunt larg răspândite la nivelul

ROSPA 0071 iar păsările sunt specii mobile.

Situl adăposteşte, conform formularului standard Natura 2000, habitate si specii

prioritare.

În lipsa efectului de fragmentare al habitatelor de interes comunitar nu se impune

evaluarea duratei sau persistenţei acestui fenomen.

Durata perturbării speciilor de interes comunitar afectate de implementarea

proiectului coincide cu durata de exploatare a balastierei (1 an).

Proiectul nu va avea nici un impact asupra populaţiilor de nevertebrate de pe

suprafeţele învecinate căilor de acces la nivelul terasei din zonă în condiţiile respectării

căilor de acces şi a amplasamentelor propuse pentru proiect, a tehnologiei de exploatare şi

a spaţiilor de parcare a utilajelor şi autovehiculelor. În condiţiile respectării aspectelor

menţionate anterior implementarea proiectului nu va avea nici un impact asupra acestor

grupe din fauna locală.











împrejurimi.



Exploatarea de balast nu va avea nici un impact asupra diversităţii şi abundenţei

mamiferelor din zonă, pe suprafaţa acumulării de agregate minerale nu există speciile

menţionate anterior.

Activitatea de extracţie a agregatelor minerale se va desfăşura la nivelul unor

habitate ripariene (plaje de nisip şi balast) lipsite de vegetaţie datorită deselor fenomene de

inundare şi depunere de aluviuni. Transportul agregatelor minerale se va efectua pe

drumuri utilizate în acest scop în ultimii 30 de ani care străbat zone supuse şi în trecut

presiunii antropice. Analiza habitatelor posibil afectate de implementarea proiectului a fost

realizată prin deplasări în teren.

Conform ordinul 19/2010 impactul trebuie determinat în relaţiile cu trăsăturile

specifice ariei naturale de interes comunitar în funcţie de obiectivele de conservare.

În zona de implementare a proiectului habitatele forestiere naturale au fost afectate

prin tehnici silviculturale (plantări) care au urmărit producţia unei cantităţi mari de masă

de masă lemnoasă astfel încât pădurile de şleau caracteristice luncii Siretului au suferit

modificări în ceea ce priveşte compoziţia. Habitatele forestiere naturale din lunca Siretului

au fost afectate de introducerea speciilor alohtone – în principal salcâm de-a lungul

malului drept şi glădiţă de-a lungul malului stâng, dar şi de realizarea unor plantaţii cu

specii necaracteristice zonei – plantaţiile de nuc de pe malul drept al râului situate în aval

de acumularea Călimăneşti. Habitatele utilizate de proiect cât şi cele situate în vecinătate

pot fi utilizate pentru hrănire, cuibărire sau adăpost de către speciile care au stat la baza

desemnării ariei de protecţie specială avifaunistică Lunca Siretului Inferior. Sigurul habitat

afectat direct de proiectul propus de S.C. SOMACO HOLDING S.A. este plaja de balast

pe care se va realiza exploatarea, celelalte componente ale proiectului vor utiliza structuri

deja existente. Deoarece aceste habitate nu se regăsesc în formularul standard Natura 2000





pentru desemnarea siturilor nu se supun obligativităţii menţinerii funcţiilor şi suprafeţei ca

un criteriu al statutului de conservare. De asemeni habitat afectat direct de realizarea

proiectului – plaja de balast este bine reprezentat la nivelul ariei de protecţie avifaunistică

fiind frecvent întâlnit pe toată suprafaţa siturilor.

În concluzie între obiectivele stabilite prin formularul standard Natura 2000 pentru

Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior şi Situl de Interes

Comunitar nu sunt menţionate habitate de pietriş şi nisip. Proiectul nu va afecta habitate

de interes comunitar.

În ceea ce priveşte speciile de interes comunitar pentru care s-a instituit ROSCI

0162, cele mai susceptibile de a avea un impact negativ nesemnificativ ca urmare a

desfăşurării activităţii de exploatare sunt cele ce ţin de mediul lotic al râului Siret. Astfel

având în vedere ca exploatarea nu va intersecta mediul lotic al raului, evitânduse

exploatările submerse şi eventualele devieri de curs în perioadele de prohibiţie, se va

aduce o stare de stabilitate în ceea ce priveşte răspândirea, densitatea şi prezenţa speciilor

protejate conform legii la nivelul sitului de interes comunitar. În acelaşi timp trebuie

respectate normele tehnologice de exploatare în straturi uniforme, din aval către amonte,

evitându-se crearea de gropi.

La terminarea lucrărilor de decolmatare şi recalibrare prin exploatarea de agregate

minerale din perimetrul Cosmeşti 2, utilajele se vor retrage de pe amplasamnet, iar dacă

finalizarea lucrărilor coincide cu perioada de depunere a icrelor și cu anunțarea de viituri

se va proceda la reconfigurarea paturilor de înaintare și a zonei limitrofe perimetrului

dinspre pilierul de siguranță ce face legatura cu cursul la zi a râului astfel încât în urma

trecerii viiturii să nu existe diferențe de nivel care sa aibă impact negativ asupra icrelor

depuse pe malul drept.

Dacă sunt respectate amplasamentele, căile de acces şi măsurile de eliminare a

deşeurilor de pe amplasament, nu va afecta speciile de mamifere din ROSPA 0071 si

ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

În concluzie, implementarea proiectului ― Lucrări de decolmatare şi recalibrare a

albiei minore prin exploatare de agregate minerale, comuna Cosmesti 2, judeţul Galati‖





având ca beneficiar S.C.SOMACO HOLDING S.A., nu afectează integritatea ROSPA

0071 și ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior deoarece:

o nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă comunitară;

o nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă comunitară;

o nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea siturilor;

o nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile de

conservare a siturilor de interes comunitar;

o nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi faună,

care definesc structura şi/sau funcţia sitului de interes comunitar;

o pe suprafaţa siturilor suprapuse vor fi modificări ale biotopilor dar cu impact

pozitiv asupra menţinerii morfologiei actuale a reliefului albiei râului Siret la

nivelul siturilor.

Problema analizei mai multor amplasamente alternative pentru perimetrul Cosmesti 2

nu a fost necesară, amplasarea fiind determinată de contractul de închiriere a perimetrului

de exploatare Cosmesti 2.

VII. SITUAŢII DE RISC

Administratorul S.C. SOMACO HOLDING S.A va respecta, pentru perimetrul

de extracţie Cosmesti 2, prevederile H.G. 638/1999 privind aprobarea Regulamentului de

apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la

construcţiile hidrotehnice şi a Normativului-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de

apărare operativă împotriva inundaţiilor şi gheţurilor. Beneficiarul de exploatare va

colabora la întocmirea Planului de apărare împotriva inundaţiilor.

Administratorul societăţii va întocmi un plan de prevenire şi combatere a poluării

accidentale după începerea exploatării în conformitate cu prevederile Legii 465/2006 de

aprobare a O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului şi a actelor normative

ulterioare.

În concordanţă cu profilul de activitate al unităţii cauzele care pot determina





poluarea mediului determinate de funcţionarea anormală a utilajelor utilizate la excavarea,

încărcarea şi transportul a agregatelor exploatate.

În scopul prevenirii acestor poluări accidentale pe amplasamentul de exploatare a

agregatelor minerale se va asigura funcţionarea în parametri normali a utilajelor din dotare

iar agregatele exploatate în faza a două din zăcăminte situate sub nivelul hidrostatic se vor

încărca după scurgerea apelor din depozitul litologic.

O altă situaţie de risc care poate să decurgă din activitatea de pe amplasament

este nerespectarea metodologiei de exploatarea – situaţie care poate determina surpări ale

malurilor.

VIII. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

În timpul realizării studiului de evaluare a impactului asupra mediului pentru

proiectul „Lucrări de decolmatare şi recalibrare a albiei minore prin exploatare de agregate

minerale, comuna Cosmesti, judeţul Galati‖ nu au apărut dificultăţi.

IX. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Proiectul „ Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minoră a râului Siret și

regularizarea scurgerii prin exploatarea de nisip și pietriș - Perimetrul Cosmești 2, comuna

Cosmești, județul Galați‖ se afla pozitionat in albia raului Siret, in unitatea

geomorfologica Lunca Siretului Inferior, in interiorul siturilor Natura 2000 ROSPA 0071

si ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

Datorita depozitelor aluvionare sedimentate (depozitate) pe centrul albiei minore, si

viiturile anilor 2005 - 2008 au dirijat cursul de apa al râului Siret spre malul drept,




din zona, S.C. SOMACO HOLDING S.A., prin lucrările de decolmatare, reprofilare in

perimetrul atribuit va dirija cursul de apa pe centrul albiei minore si scoaterea de sub





eroziune a malului afectat. Agregatele minerale rezultate în urma decolmatării vor fi

sortate la staţia de sortare proprie şi folosite ca diverse materiale în construcţii.






Lucrările de deschidere şi pregătire sunt minore şi se referă la accesul la zăcământ,

care este la suprafaţa şi crearea frontului de lucru, cu respectarea pe durata exploatării a

limitelor topografice impuse de tehnologia de derocare mecanică, încărcare şi transport.

În etapa realizării excavaţiilor şi ulterior în perioada exploatării nu vor fi utilizate pe

amplasament substanţe periculoase sau potenţial periculoase.

Lucrările de excavare vor fi realizate utilizând o draglină, un excavator cu cupa de

1,2 , un încărcător pe pneuri şi un încărcător pe pneuri . Agregatele minerale vor fi

transportate cu 2 autobasculante .

Adâncimea medie de exploatare va fi de 2 m şi cea maximă de 2,5 m, conform

documentaţiei pentru obţinerea avizului de gospodărire a apelor.


situat în extravilanul comunei Cosmesti este de 22000 mc.

Societatea comercială S.C.SOMACO HOLDING S.A. va desfăşura pe suprafaţa

perimetrului lucrări de extragerea nisipului şi pietrişului în vederea regularizării şi

recalibrării albiei. Perimetrul în care se va desfăşura exploatarea este amplasat în albia

minoră a râului Siret .

Regimul de lucru este de 8 - 10 ore/zi, 5 zile /săptămână, aproximativ 180 zile/an.

În perioadele cu precipitaţii importante şi în cele de îngheţ, nu se excavează.

Fluxul tehnologic al exploatării de agregate minerale

Activitatea de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Cosmesti 2 se va

desfăşura în următoarele etape: lucrări de deschidere; lucrări de exploatare; lucrări de

prelucrare; protecţia zăcământului; lucrări de închidere.

Din activitatea de decolmatare şi reprofilare a albiei minore a râului Siret prin





exploatarea nisipului şi pietrişului pot rezulta următoarele tipuri de deşeuri:

deşeurile menajere generate pe amplasament de personalul care exploatează

utilajele;

nu rezultă ape uzate industrial în perioada de exploatare a agregatelor de balastieră;

Pentru procesul tehnologic de exploatare a nisipului şi pietrişului nu este

necesară alimentarea cu apă. Pentru apa potabilă societatea va asigura apa plată necesară

îmbuteliată în recipiente de plastic.








Potenţialele surse de emisii atmosferice sunt:

excavarea şi transportul agregatelor de balastieră;

încărcarea sorturilor în camioane pentru transportul către beneficiari;

traficul generat de lucrările desfăşurate.

Din momentul începerii extracţiei de agregate se vor produce zgomote

determinate de funcţionarea motoarelor şi încărcarea basculantelor cu agregate.





excavatoare, încărcătoare, autobasculante;


vegetal deoarece autobasculantele se vor deplasa pe drumuri de exploatare preexistente cu

lăţime suficientă.

Proiectul nu va avea nici un impact asupra populaţiilor de nevertebrate de pe

suprafeţele învecinate căilor de acces la nivelul terasei din zonă în condiţiile respectării





căilor de acces şi a amplasamentelor propuse pentru proiect, a tehnologiei de exploatare şi

umectarea drumurilor in perioadele calde sau de seceta. În condiţiile respectării aspectelor

menţionate anterior implementarea proiectului nu va avea nici un impact asupra acestor

grupe din fauna locală.







împrejurimi.

Pentru speciile necoloniale perimetrul şi împrejurimile pot constitui trasee de

deplasare între locurile de cuibărire si cele de hrănire. Dintre speciile semnalate în zonă

cele mai comune sunt speciile de paseriforme (păsărele: vrăbiile, graurii, sticleţii, etc.).

Pe perioada sezonului rece nu s-au semnalat aglomerări de păsări în perimetrul

Cosmesti 2.



Din punct de vedere al statutului de conservare a speciilor de pesti mentionati in

formularul standard pentru ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior, trebuie avut in vedere

actiunile pentru mentinerea sau cresterea statutului de conservare pentru speciile ce au

legatura cu mediul lotic al raului.

Astfel, in vederea protecţiei acestor specii este necesară conservarea calităţii apei

prin limitarea poluării fecalo-menajere, precum şi prin interzicerea deversărilor deşeurilor

de orice natură (în special a celor chimice).

De asemenea, este necesară evitarea exploatării submerse şi eventualele devieri de

curs în perioadele de prohibiţie. În acelaşi timp trebuie respectate normele tehnologice de

exploatare în straturi uniforme, din aval către amonte, evitându-se crearea de gropi.

Un alt aspect este cel care se referă la conservarea ofertei trofice pentru speciile de

peşti. Aceasta se poate realiza prin limitarea activităţilor antropice desfăşurate în





ecosistemele acvatice şi de traversare a albiei râurilor cu utilaje. Aceste activităţi afectează

direct structura specifică a comunităţilor piscicole şi mărimea populaţiilor, dar şi indirect,

prin faptul că deranjând substratul, deranjează implicit grupele de organisme care

constituie sursa trofică a speciilor de peşti.

La fel de importante pentru asigurarea habitatelor pentru aceste specii sunt şi

coridoarele de vegetaţie ripariană, motiv pentru care trebuie interzisă defrişarea acestora.

În plus, speciile de peşti care preferă zonele în care se resimt curenţii sunt sensibile

la întreruperi ale cursului de apă ori la transformarea ecosistemului lotic într-un ecosistem

de tip lentic prin formarea de baraje transversale în albia râului. De aceea, se impune ca

eventualele amenajări hidrotehnice să se realizeze în baza unui management optim, care

să excludă astfel de modificări profunde ale ecosistemelor acvatice, precum şi necesitatea

asigurării unui debit optim şi constant pentru ihtiofaună.

Colaborator ~ UNIVERSITATEA „Vasile Alexandri‖ Bacau, Facultatea de Stiinte,

Departamentul de Biologie, Ecologie si protectia mediului.

COLECTIV DE EVALUARE:

INGINER GEOLOG SI GEOFIZICIAN

Aurora Emilia Apostu

ECOLOG

Birzila Alina Mihaela

EXPERT ECOLOG

Pantelimon Teodor George Elaborator studii protectia mediului





X. BIBLIOGRAFIE

1. * * (1996) – Clima RPR, volumul II – date climatice, C.S.A. I.M. Bucureşti.

2. * * (1971) – Râurile României, I.M.H. Bucureşti.

3. * * (1983) – Geografia României, volumul I, Ed. Academiei RSR, Bucureşti.

4. ** (2005) – Geografia României, volumul V, Ed. Academiei Romane,

Bucureşti.

5. * * (1998-2002) – Sinteze anuale privind protecţia calităţii apelor din bazinul

Siret, Direcţia Apelor Siret, Bacău.

6. Botnariuc N., Vadineanu A. (1982) – ECOLOGIE, Ed. Didactica si

Pedagogică, București

7. Chifu, T.; Mânzu, C.; Zamfirescu, Oana – 2006, Flora şi vegetaţia Moldovei,

Ed. Univ. „Al. I. Cuza‖ Iaşi, 700 pp.

8. Ion T. Cristea - Evaluarea ariei de repartiţie a cleanului mare (Leuciscus

cephalus Linnaeus, 1758) şi a unor specii (Leuciscus borysthenicus

Kessler, Leuciscus souffia Risso, Leuciscus leuciscus Linnaeus,

Leuciscus idus Linnaeus) din subgenuri înrudite în România, Anale

ICAS, 47, pg. 275-284, Bucureşti.

9. Doniţă I. şi colab. (1973) – Etapele evoluţiei reţelei hidrografice din Carpaţii

orientali, Realizări în geografia României, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti.

10. Doniţă I. şi colab. – 2005, Habitatele din România, Ed Tehnică Silvică

Bucureşti, 442 pg.

11. C. Răuţă, Stelian Cârstea (1983) – Prevenirea şi combaterea poluării

solurilor, Ed. Ceres, Bucureşti.

12. Posea G. (2005) – GEOMORFOLOGIA ROMÂNIEI, Ed. Fundației România

de Mâine, București.

13. Parichi M. (2009) – Pedogeografie cu noțiuni de pedologie, Ed. Fundației

România de Mâine, București.

14. Rîșnoveanu G. (2011) – Identificarea și caracterizarea sistemelor ecologice,

Ed. Ars Doceni, București

Date post:	12-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	15 times
Download:	0 times

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA …apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

Documents