Capitolul I Caracteristica generală a întreprinderii

1.1 Structura organizatorică și de producție a întreprinderii

1

S.A. ”Lactis,, Întreprinderea este specializată la producerea caşcavalului,fiind una din cele mai mari din ţară şi chiar monopolişti în producere acestui product.

Capacitatea de producere este de 2500 tone anual.

La momentul de faţă se foloseşte numai 17% din capacitatea de reducere.

În secţia producţiei integer se produce <<Smântâna>>şi<<Lapte de consum>>unde capacitatea de producere este folosită numai în mărime de 10%. În secţia caşcavalului topit şi a îngheţatei se foloseşte numai 5% din capacitatea de producere.

Întreprinderea S.A. „Lactis” a fost înfiinţată în anul 1944.

La acel timp se producea numai unt.În anul 1956 fabrica a fost reconstruită şi producea un sortiment mai mare de produse lactate.

Actualmente întreprinderea “Lactis”S.A. este specializată în producerea urmatoarelor tipuri de produse:

-Caşcaval

-Produse lactate,din care:

*Lapte de consum 2,5%

*Smântâna

*Frişcă

La momentul de faţă întreprinderea se confrunta cu diverse probleme.

Dintre cele mai importante sunt:

-aprovizionarea insuficientă cu materie primă

-calitatea joasă la materia primă achiziţionată

-consum exesiv de resurse:energie electrică,apă

-lipsa de utilaj frigorific comercial

-lipsa de echipament modern pentru ambalarea produselor

-un pachet specializat de programe pentru calculator pentru evidenţa contabilă

-lipsa de abilităţi a personalului întreprinderii de a activa în condiţiile de economie de piaţă etc.

2

Întreprinderea ocupă o suprafaţă de cca 4 ha.Posedă un laborator

completat cu specialişti de calificare înaltă care controleaza calitatea materiei prime şi producţiei finite.Pe lîngă aceasta,întreprinderea are cîteva ateliere mecanice,cazangerie (care funcţionează pe baza de gaz natural ),o serie de instalaţii frigorifice,două magazine specializate un cămin cu 16 apartamente şi o casă de locuit cu două apartamente.

-Analiza diagnostică a fost efectuată în perioada martie-mai 1999 de către Echipa de consultanţă ARIA cu sprijinul activ a managerilor specialiştilor şi muncitorilor întreprinderii.

-Analiza a fost efectuată în baza datelor şi informaţiilor acumulate din diferite departamente ale întreprinderii,în baza interviurilor şi discuţiilor avute cu managerii,specialiştii şi muncitorii societăţii.

1.2 Istoria întreprinderii

Întreprinderea a fost întemeată în anul 1944, aflîndu-se în satul Nigoreni. La momentul acela producea numai unt. Cerinţele crescînd au creat necesitatea de a construi o fabrică nouă cu capacităţi de producere mai mari. Sub conducerea d-lui Dubovic A.T., În anul 1956 în orăşelul Rîşcani a fost dată în exploatare o fabrică nouă , unde se producea :

Lapte de consum

Îngheţată

Cazein

Volumul materiei prime a început brusc să crească şi s-a creat necesitatea de reconstrucţie a întreprinderii, care începe în anul 1969. Iar la finele anului 1970 ; mai precis la 23 noiembrie a fost produsă 1 partidă de caşcaval. Anume acestă dată este considerată data de naştere a fabricii. În fruntea colectivului vine primul director –Tcaci Alecsei Tudor. Primele feluri de cascaval produse aici se numeau „Rosiischii” şi „Lituanean”. Aş vrea să menţionez faptul că de-a lungul anilor caşcavalul „Lituanean” şi-a păstrat poziţiile pe piaţă, schimbîndu-şi doar denumirea – „Luceafărul”.

La momentul actual întreprinderea este specializată la producerea caşcavalului.În secţia producţiei integre se produce lapte în ambalaj de polietilenă, smîntînă, chefir. Lucrează secţia de producere a caşcavalului topit. Mai există o secţie de producere a îngheţatei.

3

Întreprinderea ocupă o suprafaţă de 4.08 ha. Are propriul laborator completat cu specialişti de calificaţie înaltă care controlează procesul de producere şi calitatea materiei prime. Pe lîngă aceasta întreprinderea are cîteva ateliere mecanice, cazangerie, o secţie a instalaţiilor frigorifere,un magazin de firmă, un cămin cu 16 apartamente, două case de locuit de 10 apartamente.

În anul 1989 colectivul devine societate pe acţiuni. O bună parte de acţiuni le aparţin colectivului si furnizorilor de materie primă.

În momentul de faţă achiziţionăm lapte de la populaţie şi proporţional volumul de producere se măreşte in dependenţă de sezon.

După calitate producţia nu cedă celei importate care are un ambalaj mărunt, mult mai prielnic cumpărătorului.

La momentul de faţă la S.A. „Lactis” sunt angajaţi 150 persoane. Opt conducători de subdiviziuni care sunt responsabili preşedintelui comitetului de conducere. Regular se ţin şedinţe pentru analiza situaţiei şi elaborarea strategiilor, ţinînd cont de schimbarile ce au loc în programele intenaţionale X şi W care ne permit a alcătui toate programele necesare.

Întreprinderea este des vizitată de oaspeţi de peste hotarele ţării,care rămîn cu impresii plăcute despre colectivul nostru, precum şi despre calitatea producţiei.

În anul 2001 întreprinderea procură din Ucraina utilaj pentru ambalarea producţiei lactate integre. La finele aceluaşi an începe realizarea laptelui pasteurizat, chefirului, smîntinii în pachete de polietilenă.E plăcut faptul că noua producţie a fost înalt apreciată de către cumpărătorii republicii. Anul 2003 colectivul a ieşit cu încă o noutate pe piaţă – ruladă cu diferite condimente (adgică,usturoi, piper ş.a.). Ea a fost numită „Provincial”. Tot în acelaş an colectivul este premiat cu Premiul Mare –„ Mercuriul de aur,” decernîndui-se titlul de Cea mai bună marcă comercială a anului 2003. Anul trecut colectivul lansează pe piaţa produse noi – „Brînză tartinabilă „Mărgăritar”, „De Rîşcani” , Cu ciocolată „Nu mă uita”. Ultimii ani întreprinderea trăieşte un salt economic deosebit. Volumul de vînzări în anul 2004 atinge cifra de circa 29 mil. Lei. Rezultatele financiare ale anului 2005 sunt şi mai impresionante –circa 47 mil. Lei este volumul de vînzări. După rezultatele anului precedent S. A. „LACTIS” este decorată cu Medalia de onoare a concursului republican „Cea mai bună marcă comercială a anului 2005”.

Societatea pe acţiuni de tip deschis “Lactis” a fost fondată în conformitate cu Legea cu privire la privatizare, Legea privind societăţile pe acţiuni şi contractul de

4

constituire di 27 septembrie 1995. Societatea a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat pe lîngă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova sub Nr. 14800897 din 9 octombrie 1995, precum şi la Comisia de Stat pentru Piaţa Hîrtiilor de valoare cu certificatul Nr.1475 din 08.02.1996.

Întreprinderea este persoană juridică şi activiază în conformitate cu Statutul Întreprinderii şi în conformitate cu Legea privind Societăţile pe acţiuni şi alte acte normative în vigoare.

Acţionari ai întreprinderii sunt:

SRL „Cositorul” -17,32%

FPC “Serviabil” - 10%

Persoane fizice - 72,68%

Capitalul statutar - 2875990 lei.

Acţiuni - 287599.

Conform statutului organele de conducere sunt :

Adunarea generală a acţionarilor

Consiliul societăţii

Comisia de cenzori

Comitetul de conducere

Adresa juridică a întreprinderii:

MD 5600 MOLDOVA

or.Rîşcani str.Comarov –73

Misiunea întreprinderii:

De a oferi consumetorilor o gamă largă de caşcavaluri şi alte produse lactate de calitate înaltă la preţuri accesibile

De a crea şi menţine legături strinse de colaborare reciproc avantajase cu furnizorii de materie primă, precum şi cu ceilalţi asociaţi ai întreprinderii

De a deveni lider naţional în producerea de caşcaval

De a crea un mediu favorabil şi de bună înţelegere între salariaţii întreprinderii.

Obiectele strategice:

De a consolida poziţia întreprinderii pe piaţa autonomă

5

De a crea şi promova o imagine corporativă pozitivă

De a diversifica gama de produse în vederea satisfacerii depline a necesităţilor consumatorului

De a participa activ la procesul de formare şi consilidare a bazei de materie primă.

Materia primă a întreprinderii este laptele .

În deosebi laptele se colectează de la populaţie. În satele mari unde se colecteză un volum mare de lapte au fost înstalte răcitoare de lapte, care au îmbunătăţit esenţial calitatea materiei prime.

Laptele se transportă cu autocamioanele întreprinderii (5 specializate) şi 3 autocamioane le arendează la întreprinderea de transport SA “ZIMBRU NORD”.

Întreprinderea dispune de laborator de producere unde se apreciază calitatea materiei prime, procesului tehnologic şi producţiei gata.

Societatea pe acţiuni “Lactis” este cel mai mare producător de caşcaval din Moldova.

Se produce următorul asortiment :

caşcavaluri tari -

Caşcaval “De Rîşcani” calup 5 kg şi ambalat 250-400gr

Caşcaval “De Moldova” calup 5 kg şi ambalat 250-400gr

Caşcaval “De Basarabia”calup 5 kg

Caşcaval “de Olanda” calup 5 kg şi ambalat 250-400gr

Caşcaval “Poşehonic” calup 5 kg

Caşcaval “de Prut” calup 3 kg

Caşcaval “Provincial” calup 0,8- 1 kg

Caşcaval topit în formă de salam “DE BASARABIA” baton - 1kg

Caşcaval tartinabil “DE Rîşcani” stăcănel 0,15kg

Caşcaval tartinabil “Mărgăritar” stăcănel 0,15kg

Caşcavalul tartinabil “DE Rîşcani “ şi “Mărgăritar” şi

Rulada “Provincial” cu carne afumată sa produs numai în anul 2002.

Pentru caşcavalurile ambalate întreprinderea înclee etichetă foarte originală şi atrăgătoare.

6

În afară de caşcaval se mai produce şi producţie integră.

Lapte 2,5 %

Chefir 2,5 %

Smîntînă 10% toate în polietilenă.

În anul 2002 a fost produsă şi smîntînă 15 % în stăcănele de 0,350 kg. Şi ca şi toată producţia întreprinderii se foloseşte de mare popularitate pentru calitatea înnaltă şi naturalitate.

Socitatea pe acţiuni S.A. „Lactis” cu marca comercială „Sănătate şi putere” şi principalul deviz în activitatea sa este produse naturale şi de o calitate superioară

Produce un larg asortiment de brânzeturi şi produse proaspete naturale de o calitate bună. A fost montată o secţie nouă de producere a untului pe o metodă tradiţională care în prezent este cel mai solicitat din ţară.

Materia primă laptele este achiziţionat din raioanele Rîşcani, Glodeni, Briceni Donduşeni, Edineţ, Drochia, Ocniţa. Pentru menţinerea calităţii materiei prime, din Franţa sa procurat răcitoare pentru punctele de colectare a laptelui.

Volumul de producere sa mărit în ultimii trei ani cu 85% şi constituie 57900 mii lei. În anul 2007 volumul de vânzări va atinge cifra 60000 mii lei, faţă de ultimii trei ani nivelul de majorare este de 2,3 ori, datorită lucrului permanent a colectivului întreprinderii asupra lărgirii asortimentului de produse proaspete şi brânzeturi, pentru un ambalaj mărunt şi atrăgător. Pentru aceasta sa procurat din Bulgaria o maşină de ambalare şi producere a brânzeturilor.

Producţia întreprinderii este realizată în toate raioanele şi supermarchetingurile mari din ţară. Toţi producătorii de torte care folosesc produsele naturale, întrebuinţează smântâna dulce a întreprinderii.

Participând la programul de economie a energiei „Producţie mai pură” am fost una din cele trei întreprinderi selectate învingătoare, având posibilitatea de montare în secţiile întreprinderii uşi şi poduri din săngvici . Am participat la Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare cu scopul protejării stratului de ozon şi ca învingători am putut procura utilaj frigorific modern pentru secţia instalaţiilor frigorifere.

7

1.3 Regimul de lucru

Luni - vineri - 9-00 pînă la 20-00

Simbăta - 9 –00 pînă la 17-00

Duminica - 9 –00 pînă la 15-00

1.4 Clasificarea secţiilor de bază

Întreprinderea S.A. „ Lactis” dispune de două secţii de ambalare: secţia de ambalare pentru produse lactate şi secţia de ambalare pentru caşcavaluri, ambele dotate cu utilaj modern.

În ambele secţii sunt respectate toate instrucţiunile tehnice şi normele sanitare. Ambalajele tot timpul sunt însoţite de documentele de expediere.

Laptele pasteurizat răcit poate fi ambalat imediat sau poate fi depozitat pînă la ambalare în tancuri izoterme la temperatura de 400C. Ambalarea şi marcarea laptelui pasteurizat are ca scop păstrarea calităţilor în perioada de distribuire la unităţile de comercializare, protejarea contra infectării cu bacterii şi distrugerii vitaminelor sub acţiunea luminii şi a aerului precum şi crearea unor condiţii consumatorului.

La întreprindere se foloseşte ambalarea din materiale combinate şi masă plastică. Ea este o metodă modernă şi prezintă unele avantaje în comparaţie cu ambalarea în sticle. Acesta se referă la masa redusă a ambalajelor şi deci, la folosirea mai eficientă a unităţilor de transport; sunt ambalaje nerecuperabile, nu necesită spălare şi dezinfectare. Materialul pentru confecţionarea ambalajelor este livrat întreprinderilor de fabricare a produselor lactate sub formă de suluri bine haşurate. Procesul de confecţionare a pachetelor; umplerea cu lapte şi închiderea sunt concentrate în aceeaşi instalaţie, ceea ce este foarte eficient. Partea interioară a materialului pentru ambalare înainte de formarea pachetului este dezinfectată cu raze ultraviolete şi împreună cu umplerea completă fără acces de aer menţine o calitate igienică înaltă a produsului, ceea ce permite consumarea acestuia fără un tratament termic suplimentar.

Ambalarea la smîntînă se face în recipiente de desfacere folosind maşina pentru ambalare. Procesul de ambalare a produsului finit dintr-un rezervor nu trebuie să depăşească 4 ore. Nu se admite, de asemenea, pătrunderea aerului în masa de produs finit. Smîntîna ambalată se introduce în camere frigorifice, unde ea se răceşte treptat pînă la 5-8 0C şi se mѥnţine la această temperatura timp de 6-12 ore pentru recipiente cu volum mic şi 12-48 ore ɰentru recipientele cu volum mare.

8

Ambalarea chefirului are loc în pacheta care apoi se rѥpartizează`în dăzi de masă plastică şi se trimit în depozitele de păstrare. Condiţiile de depozitare sunt aceleaşi ca şi în cazul fabricării produsului prin metoda la termostat.

Ambalarea untului se efectuiază imediat după terminarea malaxării şi eventual al omogenazării. Ea are ca scop menţinerea calităţii şi protejarea produsului de acţiunile nefavorabile ale mediului înconjurător, imprimarea aspectului comercial, porţionarea în funcţie de cerinţele consumatorilor. Realizarea acestor sarcini impune unele cerinţe faţă de calitatea materialelor folosite la ambalare şi anume :

Să nu conţină substanţe solubile, care ar putea trece în produs şi ar imprima acestuia gust şi miros străin;

Să fie impermiabil la vapori de apă;

Să asigure protecţia produsului contra luminii pentru a evita procesele de oxidare a untului şi apariţia defectelor;

Să protejeze untul împotriva mirosurilor neplăcute sau străine, care pot provoca unele defecte produsului;

Să manifeste o conductibilitate termică suficientă pentru a permite o răcire rapidă după depozitare;

Să fie comode la manipulare;

Să fie rezistente la deformare, să aibă aspect atrăgător şi cost convenabil.

Pentru ambalarea, untul se scoate din putinei în cărucioare speciale cu şnec care se conduc la maşina de ambalare. Ambalarea trebuie făcută în aşa fel, ca în masa de unt să nu rămînă goluri, întrucît în ele se dezvoltă bacteriile şi au loc procese de oxidare.

Pentru consum curent untul se ambalează în pachete de 200gr folosindu-se pentru aceasta hîrtie de pergament.

Brînzeturile ce se maturează în peliculă, după un tratament corespunzător, se reîmpachetează în ambalaj curat. Aceste brînzeturi după deermetizarea ambalajului, au o durată de păstrare mai redusă.

În fiecare ambalaj se împachetează brînză de acelaşi sortiment, calitate, aceeaşi dată de fabricare.

9

Fiecare bucată de brînză este marcată conform cerinţelor standardului (data fabricării, luna, numărul lotului, conţinutul de grăsime în substanţă uscată a brînzei, indicile întreprinderii).

Ambalarea friştei cu 8-10% grăsime pentru alimentaţie se efectuiază în ambalaje de desfacere din masă plastică sau carton cu capacitatea de 0.1; 1.2; 0.25; 0.5 kg, cea cu 20 şi 30 % în bidoane destinate întreprinderilor culinare sau de alimentaţie publică.

La întreprinderea S.A. „Lactis” a fost procurată maşina „ Europack” pentru ambalarea brînzeturilor în vid.

Maşinile „Europack ” pot fi utilizate pentru ambalarea şi păstrarea produselor în atmosfera modificată sau fără oxigen. Produsele ambalate cu maşini „Europack” sînt mai bine protejate şi asigurate împotriva deteriorării în timpul transportului, împotriva mirosului, contaminării, deteriorării, distrugerii, umezelei etc.

Ambalajele trebuie să fie impermiabile pentru aizola produsele de umiditatea mediului ambiant. Unele produse se ambalează individual (bucata) în folii de polietilenă sub vid, în pungi de polietilenă, păhărele de masă plastică.

Pentru preambalarea produselor pulverulente, în unităţile de comerţ se pot utiliza dozatoare semiautomate. Semiautomatele dozatoare efectuează turnarea produselor în peliculă de polietilenă din care se confecţionează pungi de diferite dimensiuni. Dozatoarele se asigură cu peliculă tubulară în care se toarnă produsul, efectuează sudarea, tăierea şi marcarea pungelor. Automatele dozatoare pentru porţionarea untului sunt destinate pentru ambalarea untului de vacă în hîrtie de pergament, în calupuri de 200 gr automatul are capacitatea de porţionare de pînă la 80 calupuri pe minut, cu eroarea - limită de 3 gr.

Automatele dozatoare se utilizează în cadrul fabricilor de produse lactate.

Secţia de depozitare

În cadrul întreprinderii S.A. „Lactis” există două depozite care sunt dotate cu utilaj corespunzător păstrării şi depozitării mărfurilor:

a. depozit pentru păstrarea produsului finit;

b. depozit pentru maturizare şi păstrarea brînzeturilor;

Calitatea producţiei în depoizit se verifică la fiecare lot de producţie finită aparte. Prin lot se înţelege producţia livrată în acelaşi tip de ambalaje, de aceeaşi categorie, tip şi sortiment cu acelaşi conţinut de grăsime. Se apreciază calitatea ambalării, marcării, indicii organoleptici şi fizico-chimici stabiliţi în standard.

10

Pentru verificarea ambalării şi marcării, din fiecare lot se iau la întîmplare 5 % din ambalaje, dar nu mai puţin de 3 ambalaje. Chiar dacă numai un ambalaj nu corespunde standardului, se verifică un număr dublu de ambalaje. Dacă şi în acest caz se depistează un ambalaj necorespunzător, lotul se respinge pentru resortare.

Pentru examenul organoleptic şi fizico-chimic se recoltează şi examinează în funcţie de scopul urmărit şi regulamentul(standardul) în vigoare.

La aprecierea indicilor organoleptici se examinează aspectul şi consistenţa, gustul, mirosul şi culoarea, care trebuie să corespundă criteriilor de calitate pentru fiecare produs în parte.

Examenul fizico-chimic al produselor lactate se face prin determinarea conţinutului de grăsime şi acidităţii produsului, valorile cărora trebuie să corespundă sortimentului şi standardului în vigoare.

Termenul de valabilitate are o mare importanţă la produsele lactate, el depinde de temperatura de păstrare în depozit, compoziţia chimică a produsului, umiditatea depozitului şi condiţiile de păstrare.

Produsele lactate au următoarele termene de valabilitate:

lapte de consum- 36 ore din momentul fabricării, inclusiv 18 ore la întreprindere;

smîntîna 36-48 ore din momentul fabricării inclusiv 18 ore la întreprindere;

chefirul- 36 ore din momentul fabricării inclusiv 18 ore la întreprindere;

brînzeturile:

-la temperatura de la 00C pînă la 40C- max. 2 luni;

-la temperatura de la 00C pînă la -30C - max.4 luni;

-la temperatura de la -20C pînă la -50C-4-8 luni.

La întreprinderea S.A.”Lactis” nu au loc stocuri de produse, deoarece ea are mulţi clienţi şi produc atîtea produse cît se cere pe piaţa consumatorului. La brînzeturi pot apărea stocuri de produse în perioada caldă. În acest caz în depozite se iau următoarele măsuri: se scade temperatura pînă la - 20C; se lasă timp de o lună de zile şi apoi se face degustarea, dacă gustul a rămas acelaşi atunci termenul de păstrare se prelungeşte, iar dacă nu brînzeturile sunt prelucrate în brînzeturi afumate.

11

În depozit de asemenea se duce evidenţa şi controlul permanent a certificatelor de conformitate, de calitate, igienic, veterinar. Dacă înainte se dădea la fiecare lot de produs un certificat de calitate, în perioada actuală întreprinderea eliberează fiecărui magazin cîte un certificat de calitate. Certificatul de conformitate este eliberat de Departamentul de Standardizare şi Metrologie, iar pe baza acestui certificat se elaborează certificatul de calitate. Se mai eliberează şi certificatul veterinar care confirmă că produsele, materia primă au fost supuse expertizei sanitare veterinare şi este confirmată inofensivitatea lor.

Produsele lactate sunt păstrate, încărcate şi transportate conform cerinţelor standardelor. Laptele, smîntîna şi chefirul ambalat se transportă în lăzi de polietilenă, în maşini speciale dotate cu frigidere. Brînzeturile la fel se transportă în lăzi de polietilenă, iar brînzeturile ambalate sunt transportate în cutii de carton.

Pentru evitarea agitării laptelui în timpul transportului, formării spumei şi a bobiţelor de unt, recipientele se umple la maximum vara, iar iarna se lasă un spaţiu de 1-2 cm pentru prevenirea deformării în caz de îngheţ. Recipientele sunt ermetic închise şi plumbuite. Fiecare lot de produs este însoţit de bonul de ieşire din care rezultă: unitatea furnizoare, data şi ora expedierii, unitatea beneficiară, cantitatea şi indicii de calitate a produselor lactate. Transportul centralizat al produselor lactate are o serie de avantaje pentru ambii parteneri: unităţile de producţie îşi concentrează eforturile numai la obţinerea laptelui de calitate, fiind eliberate de necesitatea procurării şi întreţinerii transportului specializat, iar întreprinderea de industrializare îşi poate organiza efectiv procesul tehnologic şi repartiza producţia colectată în funcţie de calitate pentru fabricarea diferitelor produse lactate corespunzătoare standardelor.

1.5 Capacitatea de lucru și sortimentul produselor

Grăsimea Ambalaj Termen Preţul

(lei)

Caşcaval „Rîşcani” 50% Calup 2,5 luni 74-50

Caşcaval „Olandez” 45% Calup 2,5 luni 67-00

Caşcaval „Moldova” 50% Calup 2,5 luni 69-00

Caşcaval Basarabia” 30% Calup 2,5 luni 61-00

12

Caşcaval Luceafărul” 30% Calup 2,5 luni 61-00

Caşcaval Provincial” 45% Calup 2 luni 57-00

Caşcaval „Prut”

Caşcaval „Prut” amb

40%

40%

Calup

0,2-0,3 kg

1 lună

2.5 luni

60-00

63-00

Caşcaval Poşehonschii” 45% Calup 2,5 luni 66-00

Caşcaval „de Rusia” 50% Calup 2,5 lun 70-50

Cas.” Rusia „ amb 0. 4 50% 0.4kg 2.5 luni 73-50

Cas. „Rusia” amb 0. 8 50% 0.8kg 2.5 luni 72-80

Caşcaval „Rîşcani” ambalat 50% 0,2-0,3 kg 3 luni 71-00

Caşcaval „Olandez” ambalat 45% 0,2-0,3 kg 3 luni 70-00

Caşcaval „Moldova” ambalat 50% 0,2-0,3 kg 3 luni 71-50

Cascaval”Luceafarul” ambalat 30% 0,2-0,3 kg 3 luni 63-50

Caşcaval „Poşehonschii” ambalat 0,4

45% 0,4 kg 2,5 luni 69-00

Caşcaval„Poşehonschii” ambalat 0,8

45% 0,8 kg 2,5 luni 68-30

Brînză topită afumată „de Basarabia”

30% Baton 2,5 luni 45-50

Brînză topită af. „de Basarabia” amb.

30% 0,2-0,3 kg 2,5 luni 48-00

Caşcaval „Provincial” ruladă cu becon

45% 0,2-25 kg 3 luni 54-00

Caşcaval „ProvinciaL” zuladă cu adjică

45% 0,2-0,25Ġkg

3 luni 8-00

Caşcaval „Provincial” bastonaşe 45% 0,15 kg 2 luni 63-00

13

Caşaval tartinabil „Mărgăritar” 60% 150 gr 25 zile6-70

Caşcaval tartinabil†„de Rî3cani” 55% 150 gr 25zile6-70

Caşcavaltartɩnabil ‟Nu mă qi4a” 50% 150 gr 25 zile 6-00

Lapte pasteurizat 2,5% 1`litru 72 ore 5-50 �Lapte pasteu-rizat

Chefir 2,5% 0,5 litru 7 zile 4-10

Smîntînă (500 gr, 10%) 10% 500 gr 7 zile 6

Smîjtînă (350 gr, 15%) 15% 350 gr 7 zile 6-90

Smîntînă (200 wr, 15%) 15% 200 gr 7 zile 4

Unt /împachetat/ 185 gr 7 zile 12-00

Frişca de cOnsum /ambalat/35% 500 gr 72 ore 16-00

Frisca de consum 35% 1 kg 3 ore 29-00

Capitolul II Familiarizarea cu furnizorii de materie primă

14

2.1 Condiții de recepție a materiilor prime și materialelor procuarate

Furnizorii de materie primă sunt parteneri stabili de o mare încredere de aceea întreprinderea nu are probleme cu materia primă.

  Nr.Contractului Cantitate(tone)Forma de achitare

C.A.„PIRJOTEANU” 1 200prin transferare

C.A.„Rada Verde” 2 50prin transferare

C.A.„Zaicaneanul” 3 100prin transferare

C.A.„Valcea” 4 200prin transferare

S.A.”Patria” 5 150prin transferare

C.A.„Floarea teiului” 6 70prin transferare

C.A.„Nufarul” 7 25prin transferare

C.A.„Frunzis” 8 50prin transferare

C.A.„Malaesti” 9 25prin transferare

C.A.„Topinambur” 10 200prin transferare

S.A.„Calea zorilor” 11 100prin transferare

C.A.„Luceafarul” 12 25 prin

15

transferare

C.A.„Sirguinta” 13prin transferare

C.A.„Calauza” 14 25prin transferare

C.A.„Vasiliutanu” 15 100prin transferare

C.A.„Vatra satului” 16 150prin transferare

C.A.„Fintina recea” 17 400prin transferare

C.A.„Valea caprianca” 18 130prin transferare

C.A.„Levandin” 19 150prin transferare

S.A.„Levantica” 20 70prin transferare

Colegiul Agroindustrial Riscani 21 150

prin transferare

S.A.„Danulischii” 22 1200prin transferare

S.A.„Ciuciulea” 23 200prin transferare

S.A.„Zorile” 24 200 Prin transferare

În calitate de materie primă, la fabricarea produselor lactate se utilzează laptele integral furnizat de gospodăriile colective, de fermieri și ţărăneşti, laptele

16

degresat şi smîntîna dulce obţinută din laptele integral în condiţiile lăptăriilor de fermă, punctele de colectare sau direct din întrepriderile de industrializare a laptelui.

Cantitatea de produse- materii prime se determină prin metoda gravimetrică sau volumetrică.

Masa produsului se determină prin cîntărirea cu ajutorul cîntarelor speciale sau obişnuite, iar a laptelui integral şi degresat poate fi determinată şi cu ajutorul unor contoare.

Cantitatea de materie primă lichidă poate fi determiată şi volumetric, însă această metodă conduce la erori, ca rezultat al densităţii diferite a laptelui recepţionat de la diverşi furnizori şi a deformării volumului recipientelor în cazuri de lovituri.

Calitatea produselor este apreciată în laboraroarele întreprinderilor de industrializare a laptelui coform criteriilor incluse în standarde pentru fiecare produs aparte.

În ultimii ani în tehnologia laptelui se folosesc tot mai des substanţele stabilizatoare. Aceasta reprezintă o grupă de substanţe alimentare, care îndeplinesc funcţia de stabilizare.

Sub noţiunea de stabilizare se înţelege crearea unor efecte de ordin fizic şi chimic şi menţinerea acestora o anumită perioadă de timp.

Substanţele stabilizatoare se introduc atît la fabricarea produselor lactate lichide, cît şi la fabricarea produselor lactate acide, a brînzei proaspete de vacă cu adaos de proteine de origine vegetală, a diferitelor deserturi lactate etc.

Substanţele stabilizatoare introduse în sortimentele de lapte de consum cu adaosuri şi, respectiv, combinate stabilizează particulele de substanţe adăugate, prevenind formarea sedimentului.

În produsele lactate acide stabilizatorii protejează sistemul coloidal al proteinelor şi permite efectuarea tratamentului termic al acestora în mediul acid, ceea ce nu se poate realiza în cazul tehnologiilor producţionale. În cazul fabricării produselor lactate acide conform tehnologiei tradiţionale proteinele în aceste produse se găsesc în zona izoelectrică, cînd proprietatea de raţinere a apei este minimă şi încălzirea reţelei spaţiale a gelului proteic neprotejat conduce la îndesarea acestuia şi eliminarea zerului. Substanţele stabilizatoare înlătură acest proces de sinereză.

17

Substanţele stabilizatoare inpun produselor lactate acide şi diferitelor deserturi lactate o viscozitate mai mare, contribuie la formarea structurii şi consistenţei produselor finite, accentuînd totodată, gustul şi aroma de produs natural.

Fabricarea produselor lactate cu stabilizatori este o direcţie de prelucrare a laptelui relativ nouă şi a căpătat o dezvoltare largă în ţările dezvoltate industrial. Ea permite a mări considerabil durata de păstrare a produselor fără modificări vizibile ale indicilor de calitate, chiar în cazul păstrării lor la temperaturi mai ridicate, ceea ce lărgeşte cu mult posibilităţile de comercializare a acestora.

În calitate de substanţe stabilizatoare în industria laptelui se folosesc substanţe organice extrase din plante, fructe etc., care sunt admise de Ministerul Sănătăţii şi alte ogane administrative.

Cel mai frecvent în calitate de stabilizatori se folosesc amidonul, gelatina, pectina, agar-agarul etc. O utilizare tot mai frecventă o au stabilizatorii de import.

În Republica Moldova produsele lacate de larg consum se fabrică fără introducerea substanţelor stabilizatoare. Această direcţie de sporire a sortimentelor de produse lactate este în stadiul de cercetare.

2.2 Supravegherea îndeplinirii contractelor cu furizorii

În calitate de materie primă, la fabricarea produselor lactate se utilizează laptele integral furnizat de gospodăriile colective, de fermieri și țărănești, laptele degresat și smîntîna dulce obținută din laptele integral în condițiile lăptăriilor de ffermă, punctele de colectare sau direct din întreprinderile de industrializare a laptelui. Cantitatea de produse-materii se determină prin metoda gravimetrică sau volumetrică. Masa produsului se determină prin cîntărirea cu ajutorul căntarelor speciale sau obișnuite, iar a laptelui integral și degresat poate fi determinată și cu ajutorul unor contoare. Cantitatea de materie primă lichidă poate fi determinată și volumetric, însă această metodă conduce la erori, ca rezultat al densității diferite a laptelui recepționat de la diverși furnizori și a deformării volumului recipientelor în cazul de lovituri. Calitatea produselor este apreciată în laboratoarele întreprinderilor de industrializare a laptelui conform criteriilor incluse în standarde pentru fiecare produs aparte.

În ultimii ani în tehnologia laptelui se folosește tot mai des substanțele stabilizatoare. Aceasta reprezintă o grupă de substanțe alimentare, care îndeplinesc funcția de stabilizare. Sub noțiunea de stabillizare se înțelege crearea unor efecte de ordin fizic și chimic și menținerea acestora o anumită perioadă de timp. Substanțele

18

stabilzatoare se introduc atît la fabricarea produselor lactate lichide, cît și la fabricarea produselor lactate acide, a brînzei proaspete de vacă cu adaos de proteine de origine vegetală, a diferitelor deserturi lactate etc. Substanțele stabilizatoare introduse în sortimentul de lapte de consum cu adaosuri și, respectiv, combinate stabilizează particule de substane adăugate, prevenind formarea sedimentului. Înprodusele lactate acide stabilizatorii protejează sistemul coloidal al proteinelor și permite efectuarea tratamentului terminic al acestora în mediul acid, ceea ce se poate realiza în cazul tehnologiilor producționale. În cazul fabricării produselor lactate acide conform tehnologiei tradiționale proteinele în aceste produse se gasesc în zona izoelectrică, cînd proprietatea de reținere a apei este minimă și încălzire rețelei spațiale a genului proteic neprotejat conduce la îndesarea acestuia și eliminarea zerului. Substanțele stabilizatoare înlătură acest proces de sinereză. Substanțele stabilizatoare inpun produselor lactate acide și diferitelor deserturi lactate o vîscozitate mai mare, contribuie la formarea structurii și consistenței produselor finite, accentuănd totodată, gustul și aroma de produs natural. Fabricarea produselor lactate cu stabilizatori este o direcție de prelucrare a laptelui relativ nouă și a căpătat o dezvoltare largă în țările dezvoltate industrial. Ea permite a mări considerabil durata de păstrare a produselor fără modificări vizibile ale indicilor de calitate, chiar în cazul păstrării lor la temperaturi mai ridicate, ceea ce lărgește cu mult posibilitățile de comercializare a acestora. În calitate de substanțe stabilizatoare în industria laptelui se folosesc substanțe organice extrase din plante, fructe etc., caresunt admise de Ministerul Sănătății și alte organe administrative.

Cel mai frecvent în calitate de stabilizatori se folosesc amidonul, delatina, pectina, agar-agarul etc. O utilizare tot mai frecventă o au stabilizatorii de import.

În R.M. produsele lactate de larg consum se fabrică fără introducerea substanțelor stabilizatoare. Această direcție de sporire a sortimentului de produse lactate este în stadiul de cercetare.

Model de contract

CONTRACTUL nr.

Pentru îndeplinirea obligaţiunilor conform

acordului de munca la colectarea laptelui

or.Rîşcani 2009-02-02

19

Societatea pe acţiuni “Lactis” numită în continuare “Beneficiarul” (clientul) în persoana directorului Gh.Angheluţa, care acţionează în baza contractului pe de o parte şi ________________________________ ___________________________________________________________________

Domiciliat(ă)__________________________________________________ numit(ă) оn continuare “Colectorul” (recepţionarul) pe de altă parte, au încheiat prezentul contract în baza următoarelor condiţii:

1. Obiectul contarctului:

1.1 Obiectul prezentului contract constituie recepţionarea de “Colector” a laptelui de la particulari şi predarea lui “Benefciarului”.

2. Obligaţiile părţilor:

2.1. “Beneficiarul“ se angajează:

2.1.1. A-l învăţa pe “Colector” metodele determinării indicilor calitativi ai laptelui primit.

2.1.2. A-l aproviziona pe “Colector” cu lactodensometre, densometre, reactive chimici, aparate pentru determinarea indicilor calitativi ai laptelui primit .

2.1.3. A transporta laptele achiziţionat cu autotransportul special după graficul coordonat cu “Colectorul” .

2.1.4. Achitarea pentru laptele achiziţionat se v-a efectua cu caşcaval de producere proprie, în costul cărea nu va intra costul laptelui. Costul prelucrării materiei prime va fi achitat în bani numerari în casa fabricii de către “Colectorul” la preţul 9 lei 20 bani pentru un kg de brînză “De Rîşcani” inclusiv TVA, 10 lei 40 bani pentru un kg de „Brînză de Rîşcani” ambalat inclusiv TVA, precum şi 9 (nouă)lei inclusiv TVA pentru un kg de brânză „De Olanda” şi 10(zece) lei 20 bani inclusiv TVA pentru un kg de brânză „De Olanda” ambalat,brînză „Poşehonchii” ambalat 10 (Zece) lei 20 bani inclusiv TVA şi 9(nouă)lei inclusiv TVA pentru un kg de brînză”Poşehonschii” în calup.

2.1.5. A remunera lunar munca „Colectorului”.

2.2. ”Colectorul” se angajează:

2.2.1. A trece comisia medicală.

2.2.2. A trece instruirea în condiţii de laborator pentru cunoaşterea Regulilor de colectare şi determinare a calităţii laptelui.

2.2.3. A efectua colectarea laptelui de vacă de la particulari în corespundere cu cerinţele standardului SM-104 „Laptele de vacă”. În timpul

20

achiziţionării este obligatorie determinarea centrifugă, de determinat procentul de grăsime a laptelui.

2.2.4. A asigura întocmirea documentelor iniţiale la timp şi calitativ a evidenţei laptelui, colectat de la particulari şi predat „Beneficiarului”.

2.2.5. A colecta lapte numai da la vaci sănătoase. A asigura confirmarea bunăstării animalelor la bolile infecţioase prin certificatele eliberate lunar de medicul veterinar.

2.2.6. A nu admite staţionarea automobilului predestinat pentru transportarea laptelui. Graficul de transportare a laptelui se coordonează cu „Colectorul”.

2.2.7.A purta răspundere materială pentru utilajul primit. În caz de defectare, de informat imediat „Beneficiarul”.

2.2.8. Pentru a măsura densitatea laptelui punctul de colectare se asigură cu un densimetru pe un an. În caz că iese din funcţie (pierdere, defectare, etc.) din cauza „Colectorului” costul următorului se va opri din leafă.

2.2.9 A purta răspundere materială pentru mijloacele băneşti primite de la ”Beneficiar” pentru achitarea cu furnizorii de lapte. După 5 zile de a primirea banilor de prezentat „Beneficiarului” raportul în scris despre efectuarea decontărilor cu furnizorii de lapte.

2.2.10. Este interzisă folosirea capacităţilor pentru vizarea laptelui altor cumpărători. Pentru folosirea capacităţilor nu pentru „Beneficiar” „Colectorul” plăteşte „Beneficiarului” amendă în mărime de 1% din costul utilajului pentru fiecare zi folosită.

3. Preţul la lapte. Modul de colectare şi de predare.

3.1. În baza preţului la lapte colectat de la particulari, se ia preţul unui kg de lapte cu procentul de grăsime de baza 3,5% în dependenţă de densitatea lui. Preţul de achiziţie a unui kg de lapte se stabileşte prin proces verbal coordonat de ambele parţi.

3.2. Laptele cu densitatea mai mică de 1,027 kg/m3 şi aciditatea mai mare de 20 0 T nu se achiziţionează, iar cel deja colectat se remunerează ca lapte nacalitativ la preţul de 70 de bani pentru 1 kg.

3.3. În lipsa centrifugii la punctul de primire „Colectorul” efectuează selecţionarea probelor de lapte şi le prezintă pentru analiză la laboratorul „Beneficiarului” pentru determinare procentului de grăsime.

21

3.4. Periodicitatea selectării probelor pentru determinarea procentului de grăsime a laptelui se stabileşte nu mai puţin de 2 ori pe lună (peste 15 zile), iar indiciile procentului de grăsime a laptelui în urma analizei, este în vigoare până la următoarea analiză.

3.5. În caz că balanţa de grăsime a laptelui primit de la populaţie nu corespunde cu cel dat „Beneficiarului” (la suspectarea falsificării laptelui şi din alte cauze) „Colectorul” are dreptul să efectueze selecţionarea probelor în afara planului pentru a determina procentul de grăsime a laptelui.

3.6. Dacă în urma analizei s-a determinat diminuarea (micşorarea) calităţii laptelui, este plătit pentru perioada dintre cele 2 ultime analize după indicele de grăsime a laptelui, determinat în rezultatul ultimei analize.

3.7. Predarea laptelui primit de la particulari se efectuează de „Colector” zilnic reprezentantului „Beneficiarului” direct la punctul de colectare a laptelui. La predare se determină densitatea, aciditatea, procentul de grăsime şi greutatea întregii cantităţi de lapte. Luarea probelor şi efectuarea analizelor se îndeplineşte în prezenţa „Colectorului”.

4.Plata muncii „Colectorului”.

4.1. Pentru efectuarea muncii de selectare a laptelui „Beneficiarul” plăteşte „Colectorului” salariu conform calcul:

a/ 5 bani pentru fiecare kg de lapte, densitatea de 1,028 kg/m3 şi mai mult şi aciditatea până la 18 0 T.

b/ 4 bani pentru fiecare kg de lapte predat, densitatea de 1,027 kg/m3 şi aciditatea până la 19 0 T.

4.2. „Beneficiarul” stabileşte „Colectorului pe fiecare lună limită la consumul de energie electrica la punctul de colectare a laptelui. Costul energiei electrice consumate peste limita stabilită este plătită de „Colector”.

5. Alte condiţii

5.1 Contractul actual întră în vigoare din ziua semnării lui de ambele părţi până la 31 decembrie 2004.

5.2. Anularea înainte de termin a contractului actual din iniţiativa “Beneficiarului” e posibilă în caz de constatare a faptelor ce au motive de a acorda neîncredere „Colectorului” sau cînd nu mai e nevoie de a colecta lapte.

5.3. Partea întreagă a prezentului contract o constituie contractul despre răspunderea materială totală cu „Colectorul”.

22

5.4. Întrebările discutabile apărute în legătură cu îndeplinirea condiţiilor contractului actual se rezolvă după ordinea stabilită de Legislaţia Republicii Moldova.

2.3 Condiţiile de transportare și depozitarea materiilor prime și materialelor

Transportarea laptelui de la punctele de colectare la întreprindere se efectuază în cisterne folosindu-se mijlocul de transport auto.

În Republica Moldova cantitatea principală de lapte de la punctele de colectare este transportată la întreprinderile de industrializare în cisterne fixate pe autocamioane-cisterne auto. Capacitatea acestora variază în limitele de la 1,6-3,2 tone pînă la 6-12 tone. Ele sunt dotate cu pompe pentru încărcarea laptelui (descărcarea se face prin scurgere, unele modele au dispozitive pentru evidenţa cantitativă de lapte şi recoltarea probelor medii). Cisternele sunt cu un singur compartiment.

Recipentele folosite pentru transportarea laptelui sunt bine spălate şi dezinfectate.

Pentru evitarea agitării laptelui în timpul transportului, formării spumei şi a bobiţelor de unt recipientele sunt umplute la maximum vara, iar iarna se lasă un spaţiu de 1-2 cm pentru prevenirea deformării în caz de îngheţ. Recipientele sunt ermetic închise şi plombuite. Fiecare lot de lapte este însoţit cu un document de transport, di care rezultă: unitatea furnizoare, data şi ora expedierii, unitatea beneficiară, cantitatea şi indicii de calitate a laptelui etc.

2.4 Controlul calităţii materiilor prime și materialelor procurate în laboratorul întreprinderii

Indicii organoleptici, temperatura, aciditatea, gradul de curăţire, eficienţa tratamentului termic se determină la fiecare lot de lapte colectat.

Conţinutul de celule somatice,încarcatura bacteriană şi prezenţa substanţelor inhibatoare se determină odată la 10 zile şi rezultatele se referă la tot laptele colectat între analize.În ziua efectuarii analizelor precedente. La cercetarea furnizorilor determinarea încarcaturii.

Conţinutul de celule somatice, încărcătura bacteriană şi prezenţa substanţelor inhibitoare se determină odată la 10 zile şi rezultatele se referă la tot

23

laptele colectat între analiza dată şi următoarea analiză. În ziua efectuării anlizelor microbiologice, producţia se apreciază conform rezultatelor analizelor precedente.

La cererea furnizorilor determinarea încărcăturii bacteriene şi a substanţelor inhibitoare poate fi efectuată suplimetar dar nu mai des de o dată la 10 zile.

În caz de depstare a substanţelor inhibitoare, laptele colectat în această zi se apreciză ca fiind de calitate inferioară şi se plăteşte cu preţ redus cu 50% pentru această calitate. Achiziţionarea laptelui din această gospodărie se face numai după determinarea prezenţei substanţelor inhibitoare în prezenţa reprezentantului furnizorului. Dacă se confirmă prezenţa substanţelor inhibitoare lotul de lapte este respins.

Proba de închegare-fermentare şi prezenţa substanţelor anaerobe se determină odată la 10 zile în loturile de lapte pervăzute pentru fabricarea brînzeturilor cu cheag.

Conţinutul de substanţe neutralizante şi conservante (sodă, amoniac, peroxid de hidrogen) se determină în loturile de lapte suspectate de prezenţa acestor substanţe.

Determinarea conţinutului de elemente toxice, antibiotice, micotoxine, preparate hormonale, pesticide se efectuează în conformitate cu metodologia stabilită de Ministrul Agriculturii şi Industriei prelucrătoare al Republicii Moldova şi coordonat cu Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Igienă şi Epidimiologie.

2.5 Controlul documentelor de însoțire a bunurilor procurate

Recepția și încărcarea în gestiune, după caz, și înregistrarea în contabilitate se fac pe baza documentului de livrare care însoțoște transportul (factura, avizul de însoțire a mărfii etc.) Formularul se întocmește în două exemplare, la locul de depozitare sau în unitatea cu amănuntul, după caz, pe măsura efectuării recepției. În situația în care la recepție se constată diferențe, nota de recepție și constatare de diferențe se întocmește în 3 exemplare de către comisia de recepție legal constituită. În cazul în care bunurile materiale sosesc în tranșe, se întocmește cîte un formular pentru fiecare tranșă, care se anexează apoi la factura sau la avizul de însoțire a mîrfii. Datele de pe verso formularuluise completează numai atunci cînd se constată diferențe la recepție.Conținutul minimal obligatoriu de informații al formularului este următorul:

-denumirea unității;

24

-denumirea,numarul și data(ziua,luna,anul)întocmirii formularului;

-numărul facturii/avizului de însoțire al mărfii etc., după caz;

-numărul curent,denumirea bunurilor recepționate,U/M, cantitatea conform doc. Însoțite,cantitatea recepționată,prețul unitar de achiziție și valoarea, după caz;

-numele,prenumele și semnătura membrilor comisiei de recepție,în condițiile în care se face recepția mărfii primite direct de la furnizor sau data primirii în gestiune și semnătura gestionarului în situația în care apar diferențe;

-prețul de vînzaresși valoarea la preț de vînzare,dipă caz pentru unitățile cu amănuntul.

În condițiile în care nu se înscriu datele valorice în nota de recepție și constatare de diferențe,este obligatoriu ca aceste date să se regăsească într-un alt document justificativ care stă la baza înregistrării în contabilitate a valorii bunurilor.

Așadar,printre elementele obligatorii pe care trebuie să le conțină nota de recepție și constatare de diferențe se regăsesc prețul de vînzare și valoarea la preț de vînzare,după caz,pentru unitățile cu amănuntul precum și prețul unitar de achiziție și valoarea,după caz. Formularul se întocmește pe măsura efectuării recepției. De aceea considerăm că,societatea poate întocmi nota de recepție și constatare de diferențe pe măsura efectuării recepției cantitative și calitative a produelor înscriind astfel datele valorice în formular. În situația în care nota recepție și constatare de diferențe nu se înscriu datele valorice este obligatoriu ca aceste date să se regăsească într-un akt doc. justificativ care stă la baza înregistrării în contabilitate a valorii bunurilor.

25

Capitolul III. Patriciparea la realizarea fluxului tehnologic de productie

3.1 Organizarea serviciului tehnologic

Serviciul tehenic e condus de inginerul-șef. El este răspunzător de lucrările tehnice pentru starea bună de exploatare a mijloacelor de transport. Efectuiază controlul stării tehnice a automobilelor înainte de ieșire la rută și după revemirea lor. De asemenea el este răspunzător și se ocupă cu menținerea stării tehnice a încăperilor,utilajului,inventarului cît și comunicațiilor inginerești.

3.2 Instructajul cu privire la protecția muncii.

Consultanța în vederea efectuării instructajului de protecție a muncii, precum și a testării cunoștințelor în domeniul protecției muncii la categoriile de personal stabilite de conducerea unității contractante, în conformitate cu art.18 alin (1) lit. f) din Legea protecției muncii nr. 90/1996, republicată, cu art. 86 și art. 100 alin(1) din Normele generale de protecție a muncii, aprobate prin Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale și al ministrului sănătății și familiei nr. 508/933/2002.

Pregătirea și instruirea în domeniul protecției muncii este parte a pregătirii profesionale și are ca scop însușirea cunoștințelor și formarea deprinderilor de securitate și sănătate în muncă.

Instructajul de protectie a muncii cuprinde trei faze:- instructajul introductiv general;- instructajul la locul de muncă;- instructajul periodic. Persoanele care efectuează instruirea trebuie să fie specialiști în securitate și sănătate. La nivelul angajatorului se organizează activitatea de protecție a muncii avînd la bază principiile:- obligatia de a asigura securitatea și sănătatea angajaților, în toate aspectele referitoare la muncă, revine angajatorului;- obligațiile angajaților în domeniul securității și sănătății în munca nu vor afecta principiul responsabilității angajatorului;- evitarea riscurilor;- evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;- combaterea riscurilor la sursă;- asigurarea aceluiași nivel de protecție a muncii pentru toți angajații, indiferent de

26

natura sau durata contractului de muncă;- etcStructura organizatorică a activității de protecție a muncii se stabilește astfel.- pentru un numar mai mare de 50 de angajati, angajatorul organizează un compartiment de protecția muncii format din 2 compartimente:- serviciul de securitate a muncii;- serviciul medical de medicină a muncii.- pentru un numar mai mic de 50 de angajati, angajatorul desemneaza 1-2 persoane cu atribuții și în domeniul protecției muncii, specialiști în securitatea și sănătatea în muncă. Activitatea de protecție a muncii se poate externaliza, către persoane juridice sau fizice abilitate de MMSS, pe baza unui contract de colaborare sau alte forme legale existente.

a) Instructajul introductiv general

Scopul instructajului introductiv general este de a informa despre activitățile specifice unității respective și principalele măsuri de protecția muncii care trebuie respectate în timpul lucrului. Instructajul introductiv general se face în cadrul cabinetului de protecție a muncii sau în alte spații special amenajate, de persoane cu atribuții și responsabilități în domeniul protecției muncii, împuternicite prin decizie de către angajator. Durata instructajului introductiv general depinde de specificul activității, complexitatea proceselor tehnologice, de gradul de mecanizare și automatizare și de nivelul de pregătire al noilor încadrați și este de cel putin 8 ore.Se face (NGPM-art.94) urmatoarelor categorii de personal:- noilor încadrați în muncă, angajați cu contracte de muncă indiferent de forma acestora;- celor transferați de la o altă unitate;- celor veniți în unitate ca detașați;- elevilor școlilor profesionale, liceelor industriale și studenților, pentru practica profesională;- persoanelor aflate în unitate în perioada de probă în vederea angajării.- persoanelor angajate ca angajați sezonieri, temporari sau zilieri;- persoanelor delegate în interesul serviciului;- persoanelor care vizitează sectoarele productive. În cadrul instructajului introductiv general se vor expune, în principal, următoarele probleme:

27

- riscurile de accidentare și îmbolnăvire profesională specifice unitătii;- legislatia de protectie a muncii în vigoare;- consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectării legislatiei de protectie a muncii ;- măsuri tehnico-organizatorice de prevenire, alarmare, intervenție, evacuare și prim-ajutor.b) Instructajul la locul de muncă Potrivit prevederilor Normelor generale de protecție a muncii, instructajul la locul de munca se efectuează dupa instructajul introductiv general și are ca scop prezentarea măsurilor de prevenire specifice activității sau locului de munca.

Acesta se efectuează întregului personal ( noilor încadrați în muncă, celor mutați de la o unitate la alta, celor care participă la diferite forme de pregătire sau de specialitate cu o durata mai mare de 30 zile, persoanelor aflate în unitate, în perioada de probă, în vederea angajării) precum și personalului transferat de la un loc de munca la altul în cadrul aceleiasi unităti, în grupuri de maxim 30 de persoane.

Instructajul la locul de munca se efectueaza de conducatorul direct al activității sau locului de munca , iar durata acestuia depinde de complexitatea utilajului , a activității sau locului de munca respectiv și nu va fi mai mic de 8 ore. Persoanele care efectuează instructajul la locul de muncă, precum și durata acestuia se stabilesc prin decizie.

Instructajul la locul de muncă se face pe baza de material scris, aprobat de șeful ierarhic superior celui care-l efectuează și va cuprinde :- riscurile de accidentare și îmbolnavire profesională specifice activității sau locului de muncă;- prevederile normelor specifice de securitate a muncii și ale instrucțiunilor, proprii, ordinelor și dispozițiunilor specifice locului de muncă;- demonstrații practice privind activitatea pe care persoana respectivă o va practica;- măsuri de prim ajutor în caz de accidentare.

c) Instructajul periodic

Instructajul periodic se face întregului personal și are ca scop aprofundarea normelor de protecție a muncii și va fi completat în mod obligatoriu cu demonstrații practice. Instructajul periodic se execută de catre conducatorul locului de muncă respectiv. Intervalul între două instructaje periodice pentru angajați va fi stabilit prin

28

instrucțiuni proprii în funcție de condițiile locului de munca, dar nu va fi mai mare de 6 luni.

Pentru personalul tenico-administrativ intervalul între doua instructaje periodice nu va fi de cel mult 12 luni.

Instructajul periodic se va face suplimentar celui programat în urmatoarele cazuri:a) cînd un angajat a lipsit peste 30 zile lucratoare;b) cînd s-a modificat procesul tehnologic, s-au schimbat echipamentele tehnice ;c) cînd au apărut modificări în Normele generale de protecție a muncii sau ale instrucțiunilor proprii de securitate;d) la reluarea activității după accidentul de munca;e) la executarea unor lucrări speciale.

Instructajul periodic se execută pe baza unei tematici care se păstrează la persoana ce efectueaza instruirea.

3.3 Caracteristica materiilor prime

Laptele de consum

Materia primă pentru industria laptelui și a produselor lactate o constituie laptele de vacă .

    Este alimentul cel mai complet și mai usor asimilat de organism, constituind unul din alimentele de bază în nutriția omului.

    Laptele mai este denumit si „Sîngele Alb” prin valoare sa hrănitoare.

    Are peste 100 de substanțe nutritive necesare vieții omului(20 aminoacizi, peste 10 acizi grași, 4 feluri de lactoze, 25 vitamine, peste 45 elemente minerale, proteine). Proteinele contin aminoacizi necesari creșterii și menținerii sănătății.

    Grăsimea în afară de rolul ei energetic contribuie și la formarea rezervelor de grăsime din organism.

    Vitaminele conținute în proporții apreciabile ridică valoarea nutritivă a laptelui.

    Important este faptul ca substanțele nutritive din lapte se găsesc în proporții optime, astfel ca laptele este asimilat de organism mai bine decît orice alt aliment, putînd fi consumat atît în stare proaspătă cît și sub forma de diferite produse lactate.

29

    Atît laptele cît și produsele lactate măresc rezistența organismelor față de infecții și intoxicații, ridicand nivelul de sanatate a populatiei.

Proprietățile fizice:

1.    Densitatea─ constituie indicele cel mai variabil al laptelui. Este conditionata de raportul care exista intre concentrația laptelui și substanțele solide, negrase și grăsime. Variază în raport invers cu conținutul de grăsime și  în raport direct cu conținutul de proteine, lactoze și săruri. Limitele normale de variație ale densității laptelui sunt cuprinse între 1,027 și 1,033 cu o valoare medie 1,029.

2.    Vascozitatea─ este mai mare decît cea a apei, aceasta scăzînd la încălzirea laptelui sau prin adăugare de apă. Vîscozitatea laptelui normal este de 1,74─ 2,4, iar căldura specifică este de 0,092─ 0,93cal/gr.

Factorii care influențează vîscozitatea laptelui sunt:

-compoziția laptelui

-stadiul de diviziune a globulelor de grăsime

-modificări ale stării de hidratare a proteinelor

-temperatura

-agitarea

Proprietăți chimice:

1.pH- ul─ aciditatea liberă a laptelui se exprimă prin pH care arată concentrația în ioni de hidrogen din solutii. Laptele de vacă are pH- ul între 6,7- 6,4.

2Aciditatea─ laptele proaspăt muls este usor acid. Aciditatea se exprimă în grade Thörner și este cuprinsă între limitele 15-19oT.

Aciditatea totală a laptelui se stabileste prin titrare cu o soluție alcalină în prezența indicatorului fenoftaleina. Laptele proaspăt muls are o aciditate de 16-18oT. Aciditatea crește în timpul păstrării, datorită acidului lactic care se formează prin fermentarea lactozei de bacterii lactice. Cresterea aciditatii este mai rapidă cu cît temperatura de păstrare este mai ridicată.

Procesul tehnologic cuprinde următoarele faze principale:

- Recepția calitativă și cantitativă a materiei prime.

- Filtrare.

- Răcire și depozitare.

- Curățire.

30

Normalizarea laptelui se face la continutul de grăsime corespunzător sortimentului fabricat. Pasteurizarea în aparate cu placi. Răcirea laptelui pasteurizat la temperatura de 3-40C. Depozitarea laptelui pasteurizat în tancuri.

Diagrama Fluxului tehnologic

( Laptele de consum)

Pregatirea materiei

Prime

↓

Normalizarea

grasimei

↓

Pasteurizarea

↓ Ambalarea,

Racirea → marcarea → Desfacerea.

Smîntîna

Principii generale Smantana are compozitia asemanatoare cu a laptelui, singura diferenta constand infaptul ca are un continut mai ridicat in grasime si deci mai multa substanta uscata totala, fiind obtinuta din lapte integral prin procesul de smantanire sau normalizare.Proprietatea cea mai importanta a smantanii este consistenta, consumatorul considerand smantana fluida ca avand un continut redus de grasime si apreciindsmantana consistenta ca “grasa”.Consistenta smantanii este determinata si de continutul de grasime dar si de altifactori:marimea globulelor de grasime care determina formarea de aglomerari de globule cu atat mai dense cu cat globulele sunt mai mici, proprietate care recomandaomogenizarea smantanii pentru marirea consistentei; aciditatea smantanii contribuie de asemenea la ridicarea viscozitatii; temperatura influenteaza direct consistenta smantanii; se recomanda mentinerea ei la temperatura scazuta.Smantana de consum se poate prezenta sub forma de smantana dulce (frisca) sausmantana fermentata. Smantana dulce la randul ei se poate prezenta sub formafluida sau sub forma de spuma (frisca batuta) si are un continut de grasime de peste30%; smantana fermentata (de consum) se poate fabrica si cu un continut mairedus de grasime - minimum 20%.De mentionat ca smantana dulce sub forma fluida poate fi fabricata cu continut de10-12%,

31

grasime cunoscuta sub denumirea de “smantana pentru cafea”.Pasteurizarea smantanii destinata consumului se face in instalatii de pasteurizare cu placi, la temperaturi de 90- 950C cu mentinere la aceasta temperatura timp de 30 de secunde. Temperatura ridicata de tratament termic este determinata de slaba conductibilitatetermica a grasimii care asigura o oarecare protectie a microorganismelor deactiunea temperaturii ridicate.Regimul de pasteurizare de 90- 950C asigura o distrugere corespunzatoare atat amicroorganismelor cat si a enzimelor mentinand calitatile initiale ale smantanii.Pasteurizarea smantanii dulci se face la temperaturi mai joase: la 850C urmata de oracire profunda la 40C.Instructiuni tehnologice. Smantana pentru alimentatie -; fermentata este un produs proaspat, fabricat din smantana dulce, pasteurizata, fermentata cu maiele defermenti selectionati.

Procesul tehnologic cuprinde urmatoarele faze principale:

Receptia calitativa si cantitativa a materiei prime.

Materia prima pentru smantana de consum este smantana dulce obtinuta dinnormalizare sau smantanire care trebuie sa intruneasca urmatoarele caracteristiciminimale continut de grasime minimum 26% (respectiv minim 31%). aciditatemaxima 200T.

  Normalizarea la continutul de grasime corespunzator sortimentuluiPasteurizarea smantanii la temperatura de 90- 950C in aparate cu placi.

Racirea smantanii la temperatura de insamantare 25- 260C si trecerea in vana defermentare.

Racirea smantanii se face in prima faza la temperatura de 700C daca in liniatehnologica exista omogenizator.

Omogenizarea smantanii se face la temperatura de 700C si presiunea de 160kgf/cm2.

Racirea la temperatura de insamantare 25- 260C si trecerea in vana de fermentare.

Insamantarea smantanii cu maia de fermenti selectionati specifici (sreptococcuscremoris, streptococcus citrovorus si streptococcus paracitrovorus care producaroma specifica -; diacetil) in proportie de 3-5%.

Amestecarea timp de 10-15 minute pentru distribuirea maielei in masa desmantana.Fermentarea la temperatura de 25- 260C pana la atingerea aciditatii de 500- 600Tcare corespunde fazei de maturare biochimica.

32

Racirea smantanii la 4- 60C.

Ambalarea.

Depozitarea la temperatura de 2- 40C, 18-48 ore timp in care are loc maturareafizica.

Timpul de depozitare la rece este determinat de cresterea viscozitatii si aciditatii produsului care la livrare trebuie sa atinga maxim

Diagrama fluxului tehnologic

(Smîntîna)

Separarea

↓

Pregatirea amestecului

pentru smîntîna

↓

Pasteurizarea

Omogenizarea,racirea

↓

Coagualarea Ambalarea Racirea Desfacerea.

(racirea) → marcarea → maturizarea →

Untul

Untul este un produs folosit in bucatarie, obtinut din l apte  sau smantana, in stare proaspata sau fermentata. Contine grasimi, apa si proteine din lapte, care difera in cantitati, in functie de ce tipul e untul. Este bogat in vitamina A, B si D, fiind un bun protector impotriva bolilor de inima, ale intestinului, ale sistemului imunitar sau ale osteoporozei. De obicei acest produs este obtinut din lapte fermentat sau din smantana de vaca, insa se poate prepara si din lapte de oaie, capra sau bivolita. In acest lapte se pot adauga si sare si alte condimente, astfel ca rezultatul final va avea un gust diferit decat varianta de baza. Are in general o culoare galbuie, dar variaza in functie de tipul de lapte din care este preparat. Untul este bogat in resurse minerale, in special seleniu, care este un puternic antioxidant. Procentual, untul contine mai mult seleniu decit cerealele sau usturoiul. Acest aliment furnizeaza iodul atit de necesar la buna funtionare a

33

glandei tiroide (la fel ca si vitamina A). Untul contine o cantitate apreciabila de acid butiric, folosit de colon ca o sursa de energie. Acest acid mai este cunoscut ca fiind anti-carcinogen. Un alt acid gras continut de unt, acidul lauric, este o substanta puternic antimicrobiala si antifugala. Untul mai contine si alti acizi grasi care ofera o excelenta protectie impotriva cancerului. Este foarte important si modul de hranire a vacii care produce laptele din care se prepara untul: astfel vacile care pasc libere pe pasuni produc lapte cu un continut mai bogat in acizi grasi decit cele care sint hranite in grajd.

Mai exista o categorie speciala de acizi grasi care au rolul de a ne proteja contra infectiilor gastro-intestinale, care apar in special in rindul copiilor si virstnicilor. De aceea, copiii nu ar trebui sa consume smintina laptelui mai putin gras.

Diagrama fluxului tehnologic

(Unt)

La fermă În secţia de

Lapte producţie

↓ Recepţia laptelui Recepţie

Smântânire

Smântânire

↓

Răcirea smântânii

↓

Depozitare la rece

↓

Transportul smântânii

şi recepţia la secţie

↓

Normalizarea

smântânii

34

Pasteurizare

Răcire

Maturare fizică

Cultură

Produs → Maturare biochimică

Baterea smîntînei↓

Apa Unt

→ Spălare

Malaxarea şi reglarea conţinutului de apă

Folie,ambalaje

→ Ambalare

Depozitare

Tehnica obţinerii culturii pentru unt.

Culturile pentru unt sunt formate din bacterii aromatizate Diacetil,Citrovorus,Paracitrovorus şi streptococi-Streptococcus Cremoris.Culturile pentru unt se obţin din cultura lichidă de laborator ce se insămânţează pe laptele smântânit sau integral,pasteurizat în prealabil la 90-95°C,30 minute,răcit la 24°Cşi termostatat la 22°C,20-40h obţinându-se cultura primară.

Din aceasta se vor obţine culturile secundare şi de producţie prin însămânţări repetate în proporţie de 1-2%.

Cultura de producţie se foloseşte în proporţie de 5-6% faţă de cantitatea de smîntînă supusă maturării biochimice.

O cultură de calitate va avea următoarele caracteristici :

-consistenţă gelatinoasă sau aspect floconos cu bule de aer

-gustul va fi acid aromat

-aciditatea 85-100°T

Procesul tehnologic de obţinere a untului

Baterea smântânii-are ca scop unirea globulelor de grăsime dispersate în plasma de smântână.

35

Practic se inversează fazele şi grăsimea devine faza continuă iar apa devine faza discontinuă.

Procede de batere a smântânii

1-prin aglomerare :timp în care globulele de grăsime sunt reunite şi aglomerate sub forma unor granule ce se sudează la malaxare

2-prin concentrare-globulele de grăsime sunt concentrate printr-o smântânire suplimentară urmată de un tratament mecanic

3-prin combinare realizat printr-un tratament mecanic violent care duce la obţinerea unei smântâniri destabilizate care prin centrifugare se separă în grăsime 80-100%şi plasmă

Baterea se poate realiza în două faze :

-discontinuu în putinee

-continuu în instalaţii speciale

În urma baterii rezultă unt şi zară,bobul de unt are calitate superioară atunci când are 3-4 mm.

Cascavalul

Procesul tehnologic de fabricație a cascavalului se desfăsoara în două etape distincte:

Fabricarea cașului și fabricarea mecanizată a cașcavalului

Fabricarea cașului pentru cașcaval 

Laptele, materie prima, este transportat către fabrică de la fermele proprii și centrele de colectare în cisterne izoterme, care pastrează constanța temperatura de 10+2oC pe toata perioada transportului.

Recepția laptelui

Laptele se recepționeaza din punct de vedere calitativ de către laboratorul uzinal unde sunt efectuate analize fizico-chimice prin care se determină aciditatea, unitatea de grăsime și gradul de impurificare. În vederea determinării încărcăturii microbiene laboratorul de microbiologie prelevează probe de lapte pentru controlul gradului de contaminare (proba reductazei, NTG, bacterii coliforme,Escherichia coli). Pentru verificarea încărcăturii de celule somatice, antibiotice, metale grele și pesticide probele de lapte sunt trimise pentru analiza la un laborator autorizat.Recepția cantitativă constă în trecerea laptelui din cisternă în stația de

36

recepție automatizată, dotată cu un sistem automatizat de măsurare volumetrică.După ce laptele a fost recepționat din punct de vedere cantitativ acesta este supus urmatoarelor operatiuni:

Filtrarea

  Stația de recepție este dotată cu 2 filtre de mătase ce lucrează în paralel în care se acumulează impuritățile grosiere din lapte. Stația de recepție are o capacitate de 10000 l/h. Cînd viteza laptelui scade sub 3 l/s, este rezultatul unei incărcări a filtrului, operatorul comută filtrarea pe filtrul liber,iar cel incărcat este schimbat. Filtrul cu incărcătura este spălat și dezinfectat prin clorinare,impuritățile rezultate fiind depozitate în europubele de gunoi menajer.

Răcirea

  După filtrare laptele intră în schimbătorul de căldură al instalației de recepție, unde se realizează răcirea la temperatura de 3 +1oC. Răcirea se realizează cu apă gheață la temperatura de2+1oC. Temperatura laptelui la ieșirea din stația de recepție este monitorizată permanent cu ajutorul unui termometru electronic situat pe conducta de ieșire a laptelui din schimbatorul de căldură, datele fiind transmise unității centrale ce sunt vizualizate permanent pe panoul de comandă.

La variații de temperatură mai mari de 2’C operatorul oprește recepția laptelui deoarece defecțiunea este de natură tehnică, aceasta se datorează unei defecțiuni la instalația de ”apă gheață”. Stația rămîne în stand-by pînă la remediere.

Depozitarea tampon:

Se realizează în 2 tancuri izoterme cu o capacitate de 15000 l fiecare, maxim 24h, la temperatura de 3+1oC. Înainte de introducerea laptelui materie primă în stația de pasteurizare, aceasta, împreună cu traseul de lapte, intra în faza de pregătire pentru procesare ce include urmatoarele faze, care se realizează automat: clătire, sterilizare la 95oC timp de 20 minute și răcire. Operatorul setează parametrii de pasteurizare (temperatura de pasteurizare și temperatura de ieșire, unitatea de grăsime pentru lapte și pentru smîntînă) și regleaza parametrii de regim (presiunea pentru laptele pasteurizat, presiunea pentru laptele integral, presiunea pentru omogenizator, debitul în stație și omogenizator). În acest moment stația este pregătită să înceapă procesul de pasteurizare.

Separarea centrifugala.

  Din tancurile de depozitare, cu ajutorul pompei, laptele materie prima ajunge în stația de pasteurizare unde are loc o preîncălzire la o temperatură de 46+2oC, după care laptele intră în separatorul centrifugal, ce are o turatie de 8000 rot/ min. În interiorul acestuia se realizeazî separarea laptelui integral în lapte degresat și

37

smîntînă. În cazul în care, laptele nu este preîncălzit la temperatura mai sus menționată (implicit temperatura de pasteurizare nu este în parametrii setați) nu mai are loc procesul de separare, deoarece stația, în mod automat, intră în faza de recirculare scurtă, pînă la atingerea temperaturii optime de separare (implicit temperatura de pasteurizare). În faza de recirculare scurtă, automat, se sistează intrarea laptelui integral în stație și se recirculă doar laptele prezent în stație. Dupa atingerea parametrilor optimi, laptele recirculatește deversat automat la canal și tot în acest moment este permisă admisia laptelui integral în stație, fiind reluat procesul. În cazul în care temperatura din palierul de încalzire crește la o temperatură mai mare de 46+2oC, procesul de separare nu este afectat. Un alt parametru necesar desfășurării optime a separării îl reprezintă viteza de rotație a separatorului centrifugal care trebuie să atingă o turație de aproximativ 8000 rot/ min. În cazul în care, aceasta turație scade,este activat semnalul acustic și vizual (alarma pe stație), iar separatorul se opreste automat. În procesul de separare centrifugală, pe lîngă separarea laptelui degresat de smaîntînă, are loc și o curățare mecanică a laptelui. În timpul funcționării, din separatorul centrifugal se elimină periodic,din 15 în 15 minute, impurități, ce sunt colectate într-un spatiu de colectare situat in exterior talerelor tronconice, prin purjare de apa în acest spatiu. Aceste impurități sunt deversate apoi la canal.

Standardizarea.

După separarea centrifugală în lapte degresat și smîntînă, are loc standardizarea laptelui, ce constă în mixarea laptelui degresat cu o cantitate de smîntînă, astfel încat să se obțină procentul de grăsime setat. Standardizarea se realizează în mod automat cu ajutorul unor densimetre și debitmetre montate pe stația de pasteurizare în baza unei formule introduse in softul stației de pasteurizare. Operatorul vizualizează permanent pe panoul de comandă atît procentul de grăsime al laptelui normalizat cît și al smîntînii. În cazul în care procentul de grăsime al laptelui standardizat diferă (atît cu valori inferioare, cît și cu valori superioare) de valoarea setata în panoul de comandă, cauza este o defecțiune de natură tehnica a densimetrelor sau debitmetrelor,moment în care întreaga stație de pasteurizare intră în alarmă vizuală și acustică, indicînd în pagina de alarme defecțiunea. În acest caz operatorul oprește întreaga stație de pasteurizare pana la remedierea defecțiunii. Stația intra în programul de sfîrșit producție, iar laptele rămas în stație și pe coloană este recuperat.

Bactofugarea.

Laptele standardizat intră în al doilea separator centrifugal al stației, denumit bactofugă, unde are loc separarea microorganismelor din lapte prin colectarea

38

acestora într-un spațiu de colectare,situat în exteriorul talerelor tronconice. Bactofugatul este evacuat la canal, prin purjarea apei în jgheabul de colectare, din 20 în 20 minute. Regimul de lucru pentru bactofugă este similar cu cel al separatorului, în ceea ce privește viteza de rotație și temperatura laptelui

Pasteurizarea.

Se realizează în schimbatorul de caldură cu plăci al unitații de pasteurizare, la o temperature de 71±2°C, timp de 30 secunde. În cazul în care temperatura scade sub valoarea prescrisă, stația intră în alarmă acustică și vizuală și, automat, în recirculare scurtă, pînă la atingerea temperaturii de pasteurizare. După atingerea temperaturii de pasteurizare, laptele recirculat este deversat la canal, iar procesul de pasteurizare continuă. Scaderea de temperatură poate fi cauzată de o defecțiune la centrala termică sau o defecțiune a grupului de apă - abur de pe stație. Temperatura de pasteurizare nu poate depași o valoare mai mare de 73oC, deoarece stația este echipată cu sistem de protecție pentru supraîncălzire.La o creștere a temperaturii nu este influențat procesul de pasteurizare. Stația este echipată atît cu termometre clasice pentru vizualizarea de către operator a temperaturii, cît și electronice ce transmit unități, centrale datele pentru a fi înregistrate.

Răcirea.

Se face tot în schimbatorul de căldură cu plăci al unității de pasteurizare, pînă la temperatura de 33±1°C, după aceea laptele este trimis în vana de prelucrare (vana polivalentă).Dacă temperatura laptelui este mai mare, se face răcirea în vana polivalentă cu apă curentă, iar dacă este mai mică, se face încălzirea laptelui cu abur de 1,5 ± 2 atm. Ambii agenți se introduce în mantaua vanei.

Însămînțare lapte.

Se adaugă în lapte culturi selecționate pentru cașcaval (Lactococcus lactis,Lactobacilluscasei și Streptococcus thermophilus), care în prealabil se dizolvă în puțin lapte pasteurizat, în vase sterile, apoi se adaugă în vană sub agitare continuă. Cheagul necesar coagulării se dizolvă în saramură (preparată cu apă fiartă și răcită și sare) se adaugă tot sub agitare continuă.

Coagularea.

Are loc la temperatura de 32±1°C, iar cantitatea de enzimă coagulantă se adaugă astfel încît închegarea să dureze 30 ± 40 minute.

Prelucrarea coagulului.

Începe cînd acesta este destul de ferm, bine legat, cu aspect porțelanos. Prelucrarea constă în întoarcerea stratului superficial cu caușul pentru

39

uniformizarea temperaturii și a grăsimii și tăierea coagulului care se face cu dispozitive speciale (cadru metalic cu lamele verticale și orizontale), care se atașeaza la agitatorul vanei. Taierea se face pana la obtinerea de particule uniforme, de mărimea bobului de mazăre (68 mm). Faza de tăiere durează 10-15 minute.

Încalzirea aII-a.

Se face la temperatura de 39±1°C,în vederea deshidratarii bobului de coagul. Încălzirea se face indirect, cu abur, care este introdus în mantaua vanei. În timpul încălzirii a doua, se amesteca continuu masa de coagul, mecanizat, cu agitatorul. Durata este de 15 ± 20 minute.

Scoaterea boabelor de coagul pe crinta.

-se realizează cu ajutorul unui furtun și prin rabatarea vanei polivalente.

Presarea.

Coagulul se presează pneumatic. Zerul rezultat este preluat de o pompa și trimis în tancul de zer.

Tăierea masei de caș.

Taierea se face cu cuțitul, în bucați paralelipipedice. Bucățile de caș se pun în navete PVC dezinfectate, care se transportă în sala de maturare. (Sala de sărare este folosită ca sala de maturare a cașcavalului atunci cînd nu se săreaza telemeaua).

3.4 Recepția materiei prime conform cerințelor standardelor

Toate produsele întreprinderii sunt realizate după rețete de fabricație originale. La baza elaborării formulelor de fabricație stă activitatea de cercetare realizată în comparteimentul de cercetare atestat de Ministerul Educației și Cercetării,activitate recunoscută la nivel național și internațional prin care participă la manifestări științifice și pubșicarea de articole științifice în publicații de specialitate. Pentru produsele realizate,după validarea tehnologiei și a metodelor de control,este întocmită documentația de notificare și acestea sunt fabricate și livrate numai după notificarea și autorizarea lor de către un organism de notificare. Ca o garanție a calității produsului finit,o atenție deosebită se acordă calității și modului de depozitare a materiilor prime recepționate.

După recepția,cantitativă și calitativă,materiile prime sunt depozitate în condiții corespunzătoare,separat în funcție de natura și caracteristicile specifice,pe

40

rafturi,identificate corespunzător pe loturi și eliberarea lor către fabricație se face cu respectarea regulilor FIFO (primul intrat – primul iesit).

Toate spațiile de depozitare sunt dotate cu sisteme de monitorizare a umidității și tempeeraturii și sunt efectute înregistrări ale valorilor acestor parametri zilnic,la fiecare început de program de activitate.

3.5 Metode de analize a materiei prime

1. Determinaarea impurităților

Impuritățile macroscopice de origine extra mamară ale laptelui sunt reținute prin fiitrare pe o rondelă confecționtă din bumbac comprimat sau din alt material filtrant. Pentru ca rezultatele să fie comparabile sunt utilizate rondele-etalon și volume identice de latpte.

2. Consistența

Se preciază prin scurgerea laptelui dintr-un vas în altul, observînduse fluiditatea pe care o are. Laptele normal trebuie să fie fluid. Nu se admite consistență filantă,vîscoasă sau mucilaginasă. Modificări de consistență apar în cazul falsificării laptelui sau contaminării cu germenii de genul Micrococcus, Aerobacter aerogenes etc. Mirosul se apreciază prin încălzirea laptelui la temperatura de 40-60oC.Modificările de miros indică un lapte învechit,obținut în condiții de igienă necorespunzătare. Gustul laptelui se apreciază odată cu mirosul. Modificările de gust se pot datora acidifierii laptelui,consumului de plante ce imprimă gust amar (pelin,foi de caștan,lupin).

3. Densitatea

Laptele are o densitate mai mare decît a apei destilate și anume: 1,027-1,034. Aceasta se datorește faptului că toate componentele laptelui cu excepția grăsimii au o densitate mai mare decît a apei destilate.Densitatea grăsimii este de numai 0,93. Cu cît laptele este mai gars cu atît are o densitate mai mică și invers. Adaosul de apă face să scadă densitatea. Densitatea se determină cu aparatul numit lactodensimetru,care este gradat și să scufundă într-un cilindru în care se pune laptele de examinat. Cînd aparatul stă liniștit se citește gradația de deasupra laptelui și care reprezintă densitatea lu

i. Laptele examinat trebuie să aibă însă temperatura de 15oC. Dacă este mai cald sau mai rece densitatea arătată de aparat.

Grăsimea : % min 3,2; 3,3; 6,5; 6,6.

Substanța uscată (fără grsime) % min: 8,5; 8,6; 10,0; 11,0.

Titru proteic % min: 3,2; 3,3; 4,5; 5.41

Grad de impurificare,max: I I I II

3.6 Respectarea cerințelor standardelor de calitate

Cadrul normativ este determinat de standarde și alte acte normative în vigoare. Respectarea lor conduce la asigurarea calității și inofensivității produselor.

Conformîndu-se cerințelor standardelor,antrprenorul pate asigura calitatea și inofensivitatea produsului,marcat cu un standard anumit.

Conform STAS 2418-1961, prin lapte crud integral se înțelege produsul obținut de la animale sănătoase,prin mulgere în condiții igienice,netratat termic (neîncălzit și nefiert),din compoziția cîruia nu s-a sustras nimic și nici nu i s-au adăugat sub străine.

3.7 Studierea utilajului și decrierea lui

Instalție de măsurare volumetrică

Asigură filtrarea,dezaerarea și măsurarea volumetrică a laptelui recepționat.

Instalație pasteurizare lapte

Asigură distrugerea bacteriilor patogene precum și a majorității microflorei banale din lapte prin tratamentul termic aplicat la diferite temperaturi(72…85oC).

Instalație preparare produse proaspete și smîntînă

Asigură pasteurizarea,menținerea și răcirea laptelui sau smîntînii la temperatura de însămînțare penteu preparare produse proaspete sau mîntîna de consum.

Mașina automată deambalare la punguă

Mașina confecționează pungi din folie de polietilenă aflată în rulou,dozează laptele,închide punga prin termosudare și merchează data prin presare mecanică.

Mașina semiautomată de ambalare la pungă și PET

Folosește pungi de polietilenă preformate pentru ambalare.

Mașina automată de ambalare la pahar

Are destinația de ambalare automată a smîntînei și produselor proaspete (iaurt,sana etc.)

42

Mașina semiautomată de ambalare la pahar

Ambalează semiautomat smîntîna și produsele proaspete.

Vană mecanizată fabricare brînzeturi

Asigură pasteurizarea laptelui la 65oC și răcirea la temperatura de prelucrare, agitarea laptelui,coagularea,tăierea și mărunțirea coagulului în vederea obținerii cașului.

Separator de coagul

Asigură separarea zerului din coagul.

Crintă multifuncțională cu presare pneumatică

Asigură distribuirea coagulului în forme,presarea și eliminarea treptată a zerului din coagul.

Presă pneumatică

Asigură presarea bucăților de brînză în vederea eliminării zerului.

Instalație coninuă de formare a cașcavalului

Asigură mărunțirea cașului,opărirea,formarea și dozarea bucăților de cașcaval sau brînză Mozzarella la gramaje diferite.

Vas de imersie

Aigură mularea foliei de plastic pe bucată de brînză ambalată în vid.

Vas preparare brînză topită

Asigură tăiere-mărunțire,încălzire amestec,omogenizare,evacuare mirosuri străine,evacuare produs finit.

Vana samurare brînzeturi

Putine

Asigură transformarea smîntînei în unt prin baterea smîntînei și malaxare.

Instalație de spălare în circuit încchis

Asigură clătirea,spălarea,limpezirea și dezinfectarea automată,în circuit închis a tancurilor izoterme,a instalațiilor de pasteurizare,a vanelor închise și a tuturor traseelor de circulație a laptelui.

Mașina de spalare navete

Asigură spălarea cu soluție bazică și clătirea ambalajelor colective.

43

3.8 Caracteristica operațiilor fluxului tehnologic de producție

Tehnologia de fabricare a laptelui de consum si a produselor lactate cuprinde urmatoarele operatii comune:

-Recepția calitativă;

-Recepția cantitativă;

-Filtrare;

-Răcire;

-Depozitare;

-Curățire centrifugală;

-Normalizare;

-Omogenizare;

-Pasteurizare;

-Răcire;

-Depozitare.

Recepția calitativă.

Ținand cont de rolul hotărîtor al calitații materiei prime in desfașurarea procesului tehnologic și în realizarea de produse corespunzătoare calitativ, se acordă o atenție deosebită determinării calitații acesteia. Numărul de analize de efectuat este relativ redus, indicii fizico-chimici și bacteriologici determinați permitand să se tragă concluzii asupra calitații materiei prime intr-un timp relativ scurt. Frecvent, se determină: aciditatea (titrabilă sau activă), conținutul de grăsime, substanța uscată (indirect prin determinarea densitații) gradul de impurificare și indicii bacteriologici - proba reductazei.Aciditatea este unul din indicii calitativi importanți care orienteaza asupra gradului de prospețime a laptelui.Un mod obisnuit se determina prin titrarea a 10ml lapte cu soluție de NaOH de 0,1 n.În țara noastră aciditatea se exprimă in grade Thorner (0T) si reprezinta numarul de mililitri de solutie NaOH 0,1n folosiți pentru neutralizarea aciditații a 100ml.

Recepția cantitativă.44

Recepția cantitativă, constă în masurarea cantitații sau volumului de lapte sosit la societatea care-l va prelucra.În funcție de procedeul de măsurare, receptia poate fi gravimetrică sau volumetrică.Măsurarea cantităților de lapte prin procedee gravimetrice are avantajul ca greutatea laptelui nu este influențată de factorul temperatura dar prezența dezavantajul costului ridicat al apărăturii și caracterului discontinuu al operației.În principiu,recepția gravimetrică constă în cîntărirea pe cîntare automate prevăzute cu bazine și cu o eventuală inregistrare grafica a valorilor măsurate.Prelucrarea de cantități mari de lapte a impus folosirea unor metode continuu de măsurare a laptelui inlocuindu-se procedeele gravimetrice cu procedee volumetrice.Procedeele volumetrice prezintă avantajul că necesita apărătura de volum și costredus (galactometre), care practic poate fi montată in orice punct al traseului tehnologic permițînd un control permanent și continuu fără să afecteze continuitatea procesului tehnologic.În scopul evitării erorilor de măsurare este necesar sa se prevină pătrunderea aerului în conductele de transport al laptelui iar temperatura fluidului sa nu depășească 600C. Debimetrele (galactometrele) aflate în uz asigură la un debit de15.000 l/h o eroare maximă de +/-0,5% ceea ce din punct de vedere practic este satisfăcător.În funcție de sistemul de recepție (gravimetric sau volumetric) și cel de evidența a productiei în l sau kg se practică transformarea unităților de măsură prin intermediul factorului densitate, considerandu-se densitatea egală cu greutatea specifica. Transformarea cantității de lapte din litri în kilograme:CL(kg) = CL(l) x dCL(kg)= cantitatea de lapte in kgCL(l) = volumul de lapte in lD = densitateaEx. Se receptioneaza 2000 l lapte cu densitatea 1.030Cantitatea de lapte exprimată în kg va fi:CL(kg)= 2000 x 1.030 = 2060 kg b. Transformarea cantității de lapte din kilograme in litri Ex. Se recepționează 1080 kg lapte cu densitatea 1,029.

Filtrarea.

În prima fază a procesului tehnologic se urmărește îndepărtarea impuritaților mecanice pătrunse în lapte pe diferite căi (nisip, corpuri tari etc.) pentru a preveni uzura prematură a utilajelor (pompe, rotoarele galactometrelor).Reținerea acestor impurități se realizează prin filtrare cu ajutorul unor site montate la evacuarea laptelui din bazinele de recepție.

Răcirea.

Răcirea laptelui, imediat după recepție este o operație facultativă, care se practică în cazul în care laptele nu este prelucrat imediat.Pentru răcire, se utilizează schimbătoarele de căldură cu plăci, răcite cu apa gheață, a căror capacitate este corelată cu capacitatea de recepție. Temperatura de răcire este de 20-40C.

Depozitarea.

45

Depozitarea laptelui crud racit, se face in tancuri izoterme de mare capacitate instalate în încăperi speciale, în secția de recepție a societații sau în aer liber, pe platforme speciale construite.

Curățirea centrifugal.

Este procedeul cel mai eficace de eliminare a impurităților din lapte.Efectul de curățire se asigură prin separarea impurităților cu greutate specifică diferită de cea a laptelui sub actiunea fortei centrifuge.Curățitorul centrifugal este asemănător separatorului centrifugal deosebindu-se de acesta din urma prin numarul mai redus de talere si lipsa orificiilor practicate în acestea, talerele fiind mai distanțate între ele decît în cazul separatoarelor de smîntînă.În timpul procesului de curățire impuritățile din lapte se adună în spațiul dintre pachetul de talere și pereții tobei sub forma așa numitului mal de sepărător.În mod obișnuit curățitorul centrifugal trebuie oprit după 2-3 ore de funcționare pentru evacuarea malului acumulat prin demontarea tobei.Pentru asigurarea continuității desfășurării procesului tehnologic, în această situație se pune în funcțiune un curățitor suplimentar de rezervă. Acest neajuns poate fi eliminat prin folosirea de curățitoare automate care asigură evacuarea malului din timp în timp pe masura acumularii acestuia în tobă.Curățitoarele moderne pot functiona (sunt eficiente) atît cu lapte rece cît și cu lapte preîncălzit. În acest din urmă caz, aparatul este racordat la sectorul de recuperare al instalației de pasteurizare.

Normalizarea.

  Normalizarea este operația prin care se aduce conținutul de grăsime al laptelui la o anumita valoare, in vederea asigurării unei calități constante produsului finit.Aceasta presupune în majoritatea cazurilor o reducere a conținutului inițial de grăsime cu ajutorul separatoarelor centrifugale.În situația în care se prelucrează cantități mari de lapte, normalizarea se obtine prin reglarea separatorului în funcție de conținutul de grăsime al laptelui materie prima și conținutul din grăsime al smantînii ce iese din separator.Deoarece practic continutul în grăsime al laptelui integral recepționat variază în limite destul de largi normalizarea se face prin amestecarea laptelui integral cu o anumită cantitate de lapte smîntînit, în tancuri.Calculul cantității de lapte smîntînit necesară normalizării se face printr-un bilanț de materiale sau prin metoda pătratului lui Pearson.

Omogenizarea.

În tipul depozitării produselor lactate, grăsimea are tendința de a se separa la suprafața produsului.Fenomenul este cu atît mai perceptibil cu cît conținutul în grăsime este mai ridicat și depozitarea mai indelungată.Viteza de separare a

46

globulelor de grăsime în lapte depinde de mărimea acestora,reducerea dimensiunii globulelor micșorînd viteza de separare.Omogenizarea este procesul prin care se realizează mărirea gradului de dispersare a grăsimii prin reducerea dimensiunii globulelor de grăsime de la 6u la 0,5 - 1u .Ca urmare, grăsimea din laptele omogenizat nu se mai separă spontan la suprafața lichidului chiar în condiția unei depozitări îndelungate.Eficiența omogenizării se apreciază prin examen microscopic înainte și după omogenizare numarîndu-se globulele de grăsime cu diametrul mai mare de 2u. Gradul de omogenizare se calculează dupa relația: Gradul de omogenizare =în care: a - este conținutul de grăsime al stratului superior de lapte din recipiente, in%; b - conținutul de grăsime al laptelui în recipient, în %.În industria laptelui se omogenizează laptele de consum sterilizat, laptele concentrat, laptele praf, amestecurile pentru înghețată, smîntînă și altele.Prin omogenizare se amelioreaza aspectul si gustul produsului. Laptele omogenizat are o culoare mai albă, viscozitate mai mare, gust plin, armonios. Produsele lactate omogenizate dau impresia ca au un conținut mai ridicat de grăsime datorită faptului ca globulele mici sunt bine percepute de papilele gustative.

Pasteurizarea.

Pasteurizarea are ca scop principal, igienizarea materiei prime.Procedeele de pasteurizare sunt alese în funcție de produsele ce urmează a fi fabricate și au fost descrise la larg anterior.În mod obișnuit, în industria laptelui sunt practicate urmatoarele procedee:Pasteurizarea joasă în vană constînd în încălzirea și menținerea laptelui la o temperatură de minim 630C timp de cel putin 30 minute.Pasteurizarea înaltă în instalații de pasteurizare cu plăci constînd în încălzirea laptelui la temperatura de minim 720C timp de minim 15 secunde (procedeulHTST).

Răcirea.

Răcirea laptelui urmeaza întotdeauna operației de pasteurizare, temperatura de răcire fiind condiționată de instalația de pasteurizare și de destinația laptelui pasteurizat.Astfel, in cazul pasteurizării în vană, se practică o răcire pînă la temperature corespunzatoare fazei urmatoare de prelucrare a laptelui.În cazul procedeului HSTS, instalațiile de pasteurizare cu plăci se asigură o racier rapidă și profundă pînă la temperatura de 20-40C.

Depozitarea

Laptele pasteurizat, evacuat din instalația de pasteurizare de la temperatura 20-40C este depozitat în tancuri izoterme (așa numite tancuri tampon) pînă la următoarea operație de prelucrare specifică produsului ce urmează a fi fabricat.

47

3.9 Dirijarea și controlul procesului de producție

Este necesar săreținem,că în vederea asigurii unui control cît mai correct și complet,procedeele de control trebuie să fie utilizate ”într-un system de interrelații, printr-o îmbinare rațională,dar să constituie un tot unitar,în funcție de particularitățile specific ale agenților economici”. Numai astfel puutem vorbi despre un control de calitate avînd o metodologie logică și unitară și o eficiență sporită.

Folosirea produselor lactate reprezintă un process tehnologic foarte complex, care include diferite operații tehologice bazate pe metode chimice,fizice, microbiologice,biochimice de acțiune asupra materiei prime,atît separate,cît și combinate. Numai cunoașterea profundă a acțiunii acestora asupra componenților laptelui și dirijarea lor în direcția dorită,va permite obținerea produselor lactate de calitate și competitive pe piața de desfacere.

3.10 Igiena de producţie

Igiena producţiei de lapte şi produse lactate trebuie să asigure:

Securitatea laptelui şi produselor lactate din punct de vedere microbiologic;

Ameliorarea proprietăţilor senzoriale şi nutritive ale produselor;

Prelungirea duratei limită de vînzare, de consumare, şi de utilizare optimă.

În cazul produsului ca atare strategia aplicării igienii include:

Evitarea raportului exterior de microoragnisme dăunătoare la materia primă (grad de infectare redus al materiei prime);

Distrugerea microorganismelor pe diferite căi, distrugerea care este cu atît mai eficace, cu cît numărul iniţial de microorganisme este mai redus;

Inhibarea dezvoltării microorganismelor care nu au putut fi distruse;

Avînd în vedere că producţia se realizează de operatori care lucrează într-o incintă unde se găsesc utilaje, instalaţii, recipiente etc. şi unde pot avea acces insectele şi chiar rozătoarele, putem să facem următoarele precizări:

48

Zidurile exterioare reprezintă un obstacol în penetrării microorganismelor din mediul exterior, respectiv în calea particulelor de praf pe care sunt fixate, dar, în acelaşi timp, constituie şi ca o barieră pentru protecţia mediului extrior de evetualii contaminanţi rezultaţi din producţie (deşeuri, subproduse etc.).

Incinta (pereţii, plafonul, pardoseala), utilaje şi instalaţii, recipiente, operatorii, rozătoarele şi insectele constituie atît ca „depozite” de microorganisme, dar şi ca surse de contaminare, respectiv de desiminare a microorganismelor.

Microorganismele pot adera la diferite suprafeţe în funcţie de interacţiunile fizico-chimice dintre suprafeţele respective şi constituienţii pereţilor celulari ai microorganismelor. După aderare, miroorganismele se pot multplica cu formarea unui biofilm, care permite o aderenţă şi mai mare a microorganismelor la suprafeţele respective.

Fenomenul de desiminare corespunde unei emisii-dipersări de microorganisme de pe o suprafaţă în aerul încăperii, fenomen ce este provocat de un curent de aer sau un jet de apă.

Îmbrăcămintea specială şi alte surse de protecţie

Către sursele individuale de protecţie se referă îmbrăcămintea şi încălţămintea specială, sau alte surse de protecţie care sunt împărţite în următoarele clase:

-Surse protectoare pentru căile respiratorii (mască anti-gaz)

-Îmbrăcăminte specială (salopete, scurte, pantaloni, costume, halate, şorţuri, etc.)

-Surse de protecţie a mîinilor (mănuşi).

-Surse de protecţie a capului (căşti).

-Surse de protecţie a feţei (măşti, ochelari etc.).

3.11 Prevenirea și lichidarea abaterilor de la normele procesului de producție

Prevenirea și lichidarea abaterilor de la normele procesului de producție se face prin evaluarea îndeplinirii corespunzătoare a următoarelor activități și obiective:

-conformitatea datelor de proiectare cu cerințele din tema de proiectare:

49

-specificarea de tehnologii defabricație conforme cu dotarea tehnologică a producătorului;

-justificarea economică a introducerii,atunci cînd este cazul,de noi tehnlogii;

-folosirea de materii prime,materiale,piese și subansambluri nespecifice la care criteriul cost/performanțe este minim;

-documentația de execuție să fie completă avînd toate specificațiile necesare introducerii produsului în fbricație;

-întocmirea corectă a specificațiilor de produse necesare a fi schiziționate de la furnizori agreați și stabilirea condițiilor de calitate necesare; ...

În final,omolagarea prototipului,în situația în care parametrii și caracteristicile acestuia se încadrează în prevederile temei de proiectare,reprezintă măsura de evaluare a întregii activități de proiectare.

50

Capitolul IV Organizarea lucrului în laborator

4.1.Organizarea activităţii laboratorului,controlul calității materiei prime și materialelor auxiliare,semifabricatelor și produselor finite

S.A. „Lactis” are în componenţa sa şi un laborator pentru analiza materiei prime, laboratorul este echipat cu cele mai moderne utilaje pentru o analiză mai eficientă a calităţii materiei prime deoarece de calitatea materiei prime v-a depinde calitatea produsului finit (lapte, caşcaval, smîntînă etc.). Înainte de luarea probei de lapte, întregul lot de produs se omogenizează, după care se ia proba generală. Personalul acestui laborator constă din: laborantul şef şi subordonaţii lui. Înainte de începerea efectuării analizei personalul trebuie să îndeplinească unele cerinţe sanitaro-igienice, cît şi să poarte echipamentul de laborator care trebuie să fie constituit din: mănuşi elastice, bonetă pentru evitarea căderii părului, halat alb, încălţăminte specială. Înaintea începerii analizei recipientele se sterilizează pentru ca acestea să nu aibă culturi bacteriene asupra lor deoarece pot modifica rezultatul analizei.

Scopul efectuării analizelor de laborator este de a măsura procentul de grăsime, culturile bacteriene existente în acest lot de produs, gradul de impurificare a laptelui, pentru a se şti pentru ce tip de produse lactate v-a fi destinat acest lapte etc.

În afară că laboratorul efectuează controlul laptelui primit la întreprindere, el mai are în competenţa sa şi efectuarea controlului permanent a produselor finite cît şi a procesului de însămînţare cu culturi bacteriene pentru diferite de produse lactate.

O altă funcţie a laboratorului este controlul efectuării dezinfecţiei cisternelor pentru transportul laptelui. Pentru aceasta se folosesc o serie de produse dezinfectante pentru o distrugere mai eficientă a microorganismelor. Aceste substanţe dezinfectante trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe igienico-sanitare:

Să nu fie toxice pentru om la dozele care se utilizează;

Să nu imprime miros şi gust laptelui care v-a fi turnat în această cisternă;

Să nu fie periculos de manipulat;51

Să nu aibă acţiune corozivă,

Să fie solubile în apă;

Să aibă efect antimicrobian, indiferent de duritatea apei în care se solubilizează;

Să aibă efect bactericid cît mai mare;

Să aibă o bună capacitate de pătrundere;

Să fie mai ieftine;

Principalele operaţiuni pentru dezinfectare sunt următoarele:

După golire, cisternele se clătesc cu apă rece şi caldă;

Se face spălarea în circuit închis cu o soluţie alcalină 1,5% pe bază de carbonat de sodiu, cu temperatura de 60-70oC, timp de 10-15 minute şi presiunea de refulare la pompă de 10-15 atm;

Clătirea cu apă pînă la îndepărtarea completă a soluţiei de spălare;

Dezinfectarea cu soluţie clorigenă conţinînd 200 mg clor activ/l;

Clătirea cu apă potabilă;

Controlul calităţii materiei prime

Laboratorul efectuează urmotoarele analize:

-Determinarea acidităţii prin titrare: se determină prin neutralizarea laptelui cu o soluţie de hidroxid de sodiu în prezenţa fenoftaleinei ca indicator. Aciditatea laptelui se exprimă în grade de aciditate, adică volumul în ml soluţie de hidroxid de sodiu necesar pentru neutralizarea acidităţii din 100 ml de lapte. În funcţie de concentraţia soluţiei bazice folosite pentru titrarea acidităţii poate fi exprimată în:

Grade Thorner foosind soluţia de NaOH n/10

Grade Dornic folosind soluţia de NaOH n/9

Grade Soxhlet; Hukel folosind soluţia de NaOH n/4

De obicei se exprimă în grade Thorner

Reactivi necesari:

NaOH 0,1

Fenolftaleina

Soluţie alcoolică 1%

Apa destilată, proaspătă, fiartă, răcită lipsită de CO2

52

Metoda de determinare a calităţii:

Cu o pipetă se i-au 10 ml din proba de lapte, se introduc într-un vas Erlenmaier de 100 ml. Se adaogă 20 ml de apă distilată şi 3-5 picături de fenolftaleină. Se titrează cu soliţia de NaOH, sub agitarea continuă pînă la apariţia unei coloraţii roz, care persistă un minut.

Aciditatea se calculează cu formula:

Aciditatea=10*V*F oT

V-soluţie de NaOH 0,1 u folosit în titrare

F-factorul soluţiei NaOH 0,1 u

Conform standardelor un lapte care o aciditate până la maxim 20 grade Thorner este considerat bun, poate fi pasteurizat şi folosit pentru fabricarea produselor lactate. Laptele cu aciditate mai mare neputînd fi pasteurizat, se prelucrează separat şi după smăntănire el poate fi folosit la fabricarea cazeinei.

Examenul consistenţei şi aspectului: se trece laptele dintr-un vas în altul şi se observă dacă este omogen şi dacă nu conţine corpuri străine. În timpul transvazării laptelui, se observă că dacă laptele curge uşor este un lapte normal. Dacă se formează o şuviţă continuă, înseamnă că laptele are o consistenţă anormală.

Examenul mirosului şi gustului se apreciază la temperatura camerei (15-18o C ). Pentru aprecierea mirosului laptele se încălzeşte la temperatura de 50-60 grade, într-un vas acoperit pentru că la cald mirosurile devin mai puternice.

Examenul culorii se toarnă lapteleîntr-un cilindru de sticlă incolor şi se observă culoarea la lumina directă a zilei. Culoarea trebuie să fie albă cu nuanţe gălbuie.

Determinarea prospeţimii laptelui poate fi apreciată în funcţie de aciditatea, pentru că aceasta creşte în raport cu timpul de păstrare, datorită acţiunii bacteriilor care fermentează lactoza din lapte transformînd-o în acid lactic. Poate fi efectuată prin mai multe metode: proba cu alcoolul, proba fierberii, prin titrare.

Determinarea conţinutului de substanţe proteice poate fi apreciat printr-o metodă rapidă, titrînd proba de lapte cu o soluţie bazică după ce a fost tratată în prealabil cu formol.

Determinarea conţinutului de grăsime se realizează cu ajutorul butirometrului. Este format dintr-un tup de sticlă special avîd la parteamai bombată corpul şi una mai subţire tija. Tija se termină cu o bulă, este gradată în diviziuni care permit citirea grăsimii. La celălalt capăt butirometrul are oun orificiu gât în

53

care se introduce un dop de cauciuc de formă tronconică. În butirometrul spălat, uscat şi dezinfectat se introduce 10ml H2SO4 fără a se atinge gîtul butirometrului şi apoi se adaugă 11ml lapte. Laptele se introduce cînd butirometrul este înclinat. Se introduce apoi un ml de alcool izoamilic fără a uda gâtul butirometrului ca acesta să nu devină lunecos. Se astupă butirometrul cu un dop uscat de cauciuc, se înfăşoară într-o cîrpă, se agită prin răsturnare pînă la dizolvarea coagulului format. Se introduce butirometrul în centrifuga cu dopul spre margine. Se înşurubează capacul şi se centrifughează cinci minute. Butirometrul scos se ţine cinci minute într-o baie de apă la temperatura de 65-70oC. Se citeşte apoi conţinutul de grăsime pe tija gradată a butirometrului după ce prin manevrarea dopului se aduce coloana de grăsime la diviziunea zero.

4.2 Instructajul cu privire la tehnica securităţii

Sustanţele toxice şi nocive se v-or ţine încuiate în dulapuri speciale, în borcane sau sticle bine închise, etichete cu înscripţia „Pericol de moarte” în afară de numele reactivului. Dintre reactivii cu cel mai mare pericol îl reprezintă H2SO4 , folosit la determinarea grăsimii. Este absolut necesar de îndeplinit următoarele cerinţe de securitate înainte de folosirea acestuia:

Păstrarea acidului sulfuric în sticle de culoare închisă cu dop de sticlă;

La diluarea se pune acid în apă şi nu invers;

Manipularea se face numai cu echipamentul special de protecţie(ochelari, şorţ, mănuşi de cauciuc).

În cazul arsurilor cu soda caustică locul arsurii se clăteşte cu multă apă, se spală apoi cu oţet, se clăteşte din nou cu apă, ungîndu-se apoi cu vazelină.

În toate sectoarele de prelucrare a laptelui trebuie să existe o trusă de prim ajutor. Aceasta trebuie să fie la un loc sigur, iar de acea trusă trebuie să ştie tot personalul, în caz de accident să o poată folosi.

Funcţiile şi responsabilităţile angajaţilor laboratorului

Nr.d/o

Denumirea acţiunilor Termen de executare

Executorul

1.

A spori responsabilitatea tuturor lucrărilor fabricii, privind înfăptuirea

Comisia sanitară, şefii

54

ocrotirii sănătăţii oamenilor. A întreprinde acţiuni eficiente de influenţă disciplinară în fiecare caz de încălcare a regimului sanitar- igienic la întreprindere

permanent

subdiviziunilor

2 A efectua controlul bacteriologic sistematic al materiei prime, producţiei finite, suprafeţelor lucrătoare ale utilajului, îmbrăcămintei sanitare, mîinilor muncitorilor

permanent

Ing.micr.

3 A asigura întreprinderea cu cantităţea necesară de mijloace de spălare şi dezinfectare conform cerinţelor sanitare

permanent

Şef.secţ de marcheting, magazionerul

4 A desfăşura instruirea şi atestarea specialiştilor şi muncitorilor în scopul sporirii nivelului cunoştinţelor în domeniul regulilor sanitare, tehnicii securităţiişi regulilor expluatării utilajului

Tr1 Dir.adjct pe calitate

Dir.adj. pe producere

SSE

5 A organiza zile de profilaxie necesară mijloacelor de spălare şi dezinfectare conform cerinţelor sanitare

O dată pe săptămînă

Şefii subdiviziunilor

6 A efectua zilnic controlul de laborator al calităţii fiecărei partide de materie primă primită şi a producţiei fabricate

permanent Lucrătorii

Laboratorului

7 A supraveghea strict respectarea regimului de aplicare a clorului

permanent Ing.chimist

8 A renova la toate sectoarele instrucţiunile privind spălatul şi dezinfectarea utilajului şi inventarului

Tr.1 Ing.chimist

9.

A respecta strict instrucţiunile privind spălarea şi dezinfectarea

permanent Dir.adjct pe

55

utilajului, a respecta conducerea strictă a termogramei

calitate

Şeful secţiei

Maistrul de chimb

10

A nu admite cazuri de primire a laptelui la fabrică fără certificat veteriner

permanent Dir.adjct pe calitate

11

A efectua controlul zilnic a stării sănătăţii lucrătorilor cu menţiune în registrul “Evidenţa sănătăţii”

permanent Şef.subdiviziunilor

12

A întreţine în stare tehnico-sanitară corespunzătoare fîntînile arteziene, a organiza dezinfectarea şi spălarea în termen a apeductului

Trimestrial Ing.micr.

Ing,chimist

MUA

13

A respecta regimurile de temperatură, umiditate, condiţiile de păstrare, la maturizarea produselor lactate

permanent Şef.secţiei

Maistru de schimb

14

A respecta condiţiile de păstrare a materialelor auxiliare, asigurînd controlul de intrare cu complectarea obligatorie a registrului

permanent Şef.secţiei

Ing.chimist

15

A cere întreţinerea transportului auto folosit la transportarea producţiei lactate în stare sanitară corespunzătoare, prezenţa paşaportului sanitar

permanent Şef.secţiei

Ing.micr.

MUA

16

A asigura evidenţa strictă a înfăptuirii dezinfectării şi deratizării şubdiviziunilor de producere şi încăperilor conform contractului cu SSE

permanent Dir.adjct pe calitate

Şefii subdiviziunilor

17

A vărui sectoarele şi încăperile de producere, a efectua reparaţii curente

permanent Ing.const.

56

18

A asigura examenul medical în termen a tuturor lucrătorilor întreprinderii

Conform graficului

Şefii subdiviziunilor

19

A invita specialişti SSE pentru predarea lecţiilor, orivind profilaxia infecţiilor intestinale acute

Aprilie -mai Dir.adjct pe calitate

20

A revizui asortimentul producţiei fabricate şi a coordona cu SSE

TR1 Dir.adjct pe calitate

Model de certificat sanitar-epidimiologic eliberat de către Centul de Medicină Preventivă pentru transportul laptelui

Paşaport sanitar

Cu dreptul de a transporta lapte şi produse lactate

“_____”_____________2001. Nr._______

Noţiuni despre transport

Destinaţia specială__________________________________________________

Adoptat __________________________________________________________

Vase ermetice ______________________________________________________

Bacuri ____________________________________________________________

Automobil _________________________________________________________

Căruţă ____________________________________________________________

Marca ________________________________________________________

57

Numărul ________________________________________________________

1. Apartenenţa______________________________________________

2. Posibilitatea de a plomba capacităţile____________________________________

3. Spălatul şi dezinfectarea capacităţilor înainte şi după transportarea laptelui /da,nu, unde/____________________________________________________

4. Asigurarea cu haine sanitare___________________________________________

5. Noţiuni despre controlul medical

Prezentul Următorul

__________ ______________

6. Instruirea sanitară ___________________________________________________

7. Starea sanitară a transportului la momentul paşaportizării____________________

8. Responsabil pentru starea transportului__________________________________

9. Medicul responsabil pentru paşaportizare_________________________________

10. Paşaportul este eliberat ______________ este valabil pînă la _________________

11. Schimbările parvenite pe parcurs_______________________________________

13. Paşaportul este prelungit____________________Medicul responsabil_________

pînă la ___________________ __________________________

pînă la ______________________________________________

58

Nota: 1. Toate capacităţile pentru transportare laptelui vor fi filosite numai pentru destinaţia dată, se vor plomba de la furnizor pănă la cumpărător.

2. Categorise înterzice transportare în capacităţile penrtu lapte ape reziduale, substanţe toxice, carburanţi. Medicul Şef adjunct Sanitar de Stat al CMP Judeţean Bălţi

filiala Nr.3 Rîşcani Mihai Grama

4.3 Studierea documentației,instrucțiunilor,STAS,actelor normative și altor documentetehnice,care stau la baza activității laboratorului

Direcția de elaborare a actelor normative este o ubdiviziune structurală a aparatului central al Ministerului Justiției care are sarcina de a elabora priecte de legi,hotărîri și ordonanțe ale Guvvernului în domeniul justiției,creează grupuri de lucru pentru elaborarea proiectelor de acte normative și coordonează activitatea grupurilor de lucru,create pentru elaborarea proiectelor de acte normative ce nu țin de domeniul altor autorități administrative centrale,participă,în caz de necesitate la elaborarea proiectelor de acte normative,ce țin de domeniul altor autorități administrative centrale.

4.4 Utilajul și reactivele chimice utilizate pentru analize

Normele specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico-chimice și mecanice cuprind prevederi specifice de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale,în activitățile desfășurate în laboratoarele de analize fizico-chimice și încercări mecanice.

Persoanele juridice sau fizice care dețin laboratoare în care se realizează analize fizico-chimice și/sau mecanice sunt obligate să elibereze și să aplice instrucțiuni proprii de securitate a muncii. Prezentele norme se vor revizui periodic și vor fi modificate,ori de cîte ori este necesar,ca urmare a schimbărilor de natură legislative,tehnică etc.,survenite la nivel național,ale unităților sau proceselor de muncă.

Reactvi:

-acid azotic,HNO3,soluție 50%

-amoniac,NHs,soluție apoasă

-fericianură de potasiu,K3Fe(Cn)6,soluție 10%

-sulfocianură de potasiu,KSCN,soluție 10%

59

-iodură de potasiu,KI,soluție 10%

Apărătura:

-lactodensimetru

-termometru

-cilindru de 250ml

Pregătirea probei

Pentru ca grăsimea laptelui să fie întotdeauna în aceeași stare fizică,laptele este încălzit la 40oC.

După topirea grăsimii,laptele este omogenizat mecanic și răcit la 20oC.

4.5 Modalitatea de eliberare a certificatelor de calitate şi conformitate

Atestarea calităţii produselor, pînă în anii 80, se realiza aproape exclusiv direct de producător, prin documente emise de acesta, documentele cuprinzînd valorile caracteristicilor de calitate a produselor respective (certificat de calitate, buletin de analiză, certificat de garanţie).

În condiţiile diversificării şi înoirii rapide a structurii sortimentului de produse, a apărut necesitatea introducerii unor practici noi care să asigure creşterea între partenerii comerciali din diferite ţări şi în special a încrederii consumatorului privind calitatea produselor pe care leachiziţionează.

Prin certificare se înţelege procedura şi activitatea desfăşurată de un organism autorizat pentru determinarea, verificarea şi atestarea scrisă a calităţii proceselor sau serviciilor, în concordanţă cu cerinţele stabilite.

Certificatele de calitate existente la S.A.”Lactis” sunt eliberate de către Organismul de Certificare a Produselor al Centrului de Standardizare şi Metrologie din or. Bălţi. În aceste certificate este specificat faptul că aceste produse fabricate de această societate corespund coform normelor standartelor în vigoare şi că aceste produse nu exprimă nici un pericol pentru sănătatea şi viaţa consumatorilor. Aceste certificate sunt eliberate pe o perioadă de 3 ani începînd să intre în vigoare odată cu eliberarea acestuia. Acest certificat se eliberează în baza raporturilor de încercări, certificatelor igienice şi a rapoartelor de eveluare. Cu toate că valabilitatea certificatului este de 3 ani, în fiecare an aceste certificate sunt analizate de Comisia de Standardizare şi Metrologie din Bălţi pentru a se arăta dacă societatea respectă normele tehnice de fabricare a produselor date

60

Capitolul V.Analiza indicilor de calitate

5.1.Determinarea indicilor de calitate a produselor finite,conform standardelor în vigoare,actelor normative și altor documente tehnice

Fiecare lot de producţie trebuie să fie verificată în laboratorul atestat al întreprinderii producătoare privind corespunderea cu prevederele prezentului standart şi să fie însoţit cu certificat de calitate în care trebuie să fie îndicate următoarele specificaţii:

Numărul certificatului de calitate, data eliberării

Denumirea şi adresa producătorului

Denumirea produsului

Clasa de calitate

Numărului lotului

Data fabricării

Data experării termenului de comercializare

Numărul de loturi şi masa netă

Rezultatele analizelor

Condiţiile de păstrare

Indicativul prezentului standart

Informaţia privind certificarea

Originalul certificatului de calitate se păstrează în secţia de expediere a întreprinderii producătoare, iar benificiarul primeşte o copie.

Controlul privind conţinutul de elemente toxice şi aflatoxina se efectuiază în conformitate cu modul de periodicitate stabilite de întreprinderea producătoare şi coordonate cu Ministerul Sănătăţii al Republici Moldova.

Fracţiile masice de grăsimea raportată la substanţa uscată, de umiditate şi caracteristicele organoleptice se determină în fiecare lot. Fracţia masică de clorură de sodiu se determină periodic, dar nu mai rar o dată pe lună, de asemenea şi la cererea organizaţiei de control sau a benificiarului.Caracteristicele se dertemina nu mai rar o dată în 10 zile.

61

În cazul opţinerii rezultatelor nesatisfăcătoare ale analizelor, chiar şi una din caracteristici, se efectuiază o analiză repetată pentru aceasta caracteristică pe un eşantion cu volum dublu, luat din acealăşi lot.

Rezultatele analizelor repetate se consideră definitive şi se referă la lotul întreg.

Totodată pentru produsele finite se face şi o analiză pentru determinarea substanţelor active sau radioactive, cît şi a substanţelor bacteriologice (tabelul de mai jos).

Condiţii microbiologice

Caracteristici Condiţii de admisibilitate

Metoda de analiză

Bacterii coliforme, BGBI, în 0,001 g de produs

Nu se admit GOST 9225

Stahpylocuccus aureus în 1 g de produs,max

5*102 GOST 30347

Microorganisme patogene, inclusive Salmonella,în 25g e produs

Nu se admit GOST R 50480

Conţinutul de elemente toxice şi aflotoxina

Caracteristeci Limite admesibele, mg/kg,max

Metoda de analiză

Elemente toxice:

Plumb 0,3 GOST 26832 sauCOST30187 sau GOST 30538

Cadmiu 0,2 GOST 26933 sau GOST 30178 sau GOST 30538

Arsen 0,2 GOST 26930 sau GOST 30538

Mercur 0,02 GOST 26927 sau MU 517862

Cupru 4,0 GOST 26931 sau GOST 31538

Zinc 50.0 GOST 26934 sau GOST 30178 sau GOST 30538

Aflatoxină 0,0005 MU4082

Conţinutul de antibiotice, pesticide se verifică în materia primă şi nu trebuie să depăşească limetele admsibele stabilite conform cerinţelor medico-biologice nr. 5061.

Produsele trebuie să fie livrate pentru comercializare la vîrsta stabilită în instrucţiunea tehnologica pentru sortimentul concret. Vîrsta produselor se determină din ziua fabricării.

5.2.Efectuarea concluziilor privitor la rezultatele obţinute

În urma efectuării ecestor analize de laborator se întocmeşte cerificatele de calitate eliberate de laboratorul societăţii unde este specificat dacă acest produs corespunde cerinţelor standard pentru a putea fi expediată pentru larg consum, aceste certificste le v-om putea considera drept concluzie despre calitatea lotului de produs fabricat. În cazul cînd în urma analizelor produsul nu corespunde cerinţelor standard acest produs este reîntors în depozit pentru ca mai apoi să fie reutilizat pentru obţinerea unui alt produs lactat(spre exemplu laptele este refolosit pentru obţinerea brînzeturilor).

5.3 Stoparea recepționării și produselor,ce nu corespund standardelor, normelor tehnice

Întregul profit al factorilor care afectează calitatea serviciilor și produselor trebuie orientat spre reducerea,eliminarea și cel mai important,prevenirea deficiențelor de calitate. Pentru a obține maximul de eficacitate și pentru a satisface așteptările consuatorului,este esențial că sistemul de conducere a clității să fie adecvat tipului activității și produsului sau serviciului oferit. Un sistem de conducere a calității are 2 aspecte interdependente și anume:

63

1) Nevoile și interesele companiei respectiv atingerea și menținerea calității dorite la un cost optim.

2) Nevoile și așteptările cumpărătorului,pentru cumpărător există o nevoie de încredere în posibilitatea firmei de a furniza calitatea dorită.

Calitatea produsului se realizează în procesul de producție însă se constată în procesul de consumare a acestora. De aceea se impune evidențierea deosebirilor dintre calitatea produselor. Obținerea unei calități satisfăcătoare implică parcurgerea ansamblului de activități din „spirala calității”,pornind de la prospectarea pieței și sfîrșind cu activitatea de analiză,încercări,desfacere și service.

64

Capitolul VI Efectuarea lucrărilor de ambalare

6.1 Studierea respectării cerințelor standardelor și normelor tehnice privind ambalarea produselor

Întreprinderea S.A. „ Lactis” dispune de două secţii de ambalare: secţia de ambalare pentru produse lactate şi secţia de ambalare pentru caşcavaluri, ambele dotate cu utilaj modern.

În ambele secţii sunt respectate toate instrucţiunile tehnice şi normele sanitare. Ambalajele tot timpul sunt însoţite de documentele de expediere.

Laptele pasteurizat răcit poate fi ambalat imediat sau poate fi depozitat pînă la ambalare în tancuri izoterme la temperatura de 40C. Ambalarea şi marcarea laptelui pasteurizat are ca scop păstrarea calităţilor în perioada de distribuire la unităţile de comercializare, protejarea contra infectării cu bacterii şi distrugerii vitaminelor sub acţiunea luminii şi a aerului precum şi crearea unor condiţii consumatorului.

La întreprindere se foloseşte ambalarea din materiale combinate şi masă plastică. Ea este o metodă modernă şi prezintă unele avantaje în comparaţie cu ambalarea în sticle. Acesta se referă la masa redusă a ambalajelor şi deci, la folosirea mai eficientă a unităţilor de transport; sunt ambalaje nerecuperabile, nu necesită spălare şi dezinfectare. Materialul pentru confecţionarea ambalajelor este livrat întreprinderilor de fabricare a produselor lactate sub formă de suluri bine haşurate. Procesul de confecţionare a pachetelor; umplerea cu lapte şi închiderea sunt concentrate în aceeaşi instalaţie, ceea ce este foarte eficient. Partea interioară a materialului pentru ambalare înainte de formarea pachetului este dezinfectată cu raze ultraviolete şi împreună cu umplerea completă fără acces de aer menţine o calitate igienică înaltă a produsului, ceea ce permite consumarea acestuia fără un tratament termic suplimentar.

Ambalarea la smîntînă se face în recipiente de desfacere folosind maşina pentru ambalare. Procesul de ambalare a produsului finit dintr-un rezervor nu trebuie să depăşească 4 ore. Nu se admite, de asemenea, pătrunderea aerului în masa de produs finit. Smîntîna ambalată se introduce în camere frigorifice, unde ea se răceşte treptat pînă la 5-8 0C şi se menţine la această temperatură timp de 6-12 ore pentru recipiente cu volum mic şi 12-48 ore pentru recipientele cu volum mare.

Ambalarea chefirului are loc în pachete care apoi se repartizează în lăzi de masă plastică şi se trimit în depozitele de păstrare. Condiţiile de depozitare sunt aceleaşi caşi în cazul fabricării produsului prin metoda la termostat.

65

Ambalarea untului se efectuiază imediat după terminarea malaxării şi eventual al omogenizării. Ea are ca scop menţinerea calităţii şi protejarea produsului de acţiunile nefavorabile ale mediului înconjurător, imprimarea aspectului comercial, porţionarea în funcţie de cerinţele consumatorilor. Realizarea acestor sarcini impune unele cerinţe faţă de calitatea materialelor folosite la ambalare şi anume :

Să nu conţină substanţe solubile, care ar putea trece în produs şi ar imprima acestuia gust şi miros străin;

Să fie impermiabil la vapori de apă;

Să asigure protecţia produsului contra luminii pentru a evita procesele de oxidare a untului şi apariţia defectelor;

Să protejeze untul împotriva mirosurilor neplăcute sau străine, care pot provoca unele defecte produsului;

Să manifeste o conductibilitate termică suficientă pentru a permite o răcire rapidă după depozitare;

Să fie comode la manipulare;

Să fie rezistente la deformare, să aibă aspect atrăgător şi cost convenabil.

Pentru ambalarea, untul se scoate din putinei în cărucioare speciale cu şnec care se conduc la maşina de ambalare. Ambalarea trebuie făcută în aşa fel, ca în masa de unt să nu rămînă goluri, întrucît în ele se dezvoltă bacteriile şi au loc procese de oxidare.

Pentru consum curent untul se ambalează în pachete de 200gr folosindu-se pentru aceasta hîrtie de pergament.

Brînzeturile ce se maturează în peliculă, după un tratament corespunzător, se reîmpachetează în ambalaj curat. Aceste brînzeturi după deermetizarea ambalajului, au o durată de păstrare mai redusă.

În fiecare ambalaj se împachetează brînză de acelaşi sortiment, calitate, aceeaşi dată de fabricare.

Fiecare bucată de brînză este marcată conform cerinţelor standardului (data fabricării, luna, numărul lotului, conţinutul de grăsime în substanţă uscată a brînzei, indicile întreprinderii).

Ambalarea friştei cu 8-10% grăsime pentru alimentaţie se efectuiază în ambalaje de desfacere din masă plastică sau carton cu capacitatea de 0.1; 1.2; 0.25;

66

0.5 kg, cea cu 20 şi 30 % în bidoane destinate întreprinderilor culinare sau de alimentaţie publică.

La întreprinderea S.A. „Lactis” a fost procurată maşina „ Europack” pentru ambalarea brînzeturilor în vid.

Maşinile „Europack ” pot fi utilizate pentru ambalarea şi păstrarea produselor în atmosfera modificată sau fără oxigen. Produsele ambalate cu maşini „Europack” sînt mai bine protejate şi asigurate împotriva deteriorării în timpul transportului, împotriva mirosului, contaminării, deteriorării, distrugerii, umezelei etc.

Ambalajele trebuie să fie impermiabile pentru aizola produsele de umiditatea mediului ambiant. Unele produse se ambalează individual (bucata) în folii de polietilenă sub vid, în pungi de polietilenă, păhărele de masă plastică.

Pentru preambalarea produselor pulverulente, în unităţile de comerţ se pot utiliza dozatoare semiautomate. Semiautomatele dozatoare efectuează turnarea produselor în peliculă de polietilenă din care se confecţionează pungi de diferite dimensiuni. Dozatoarele se asigură cu peliculă tubulară în care se toarnă produsul, efectuează sudarea, tăierea şi marcarea pungelor. Automatele dozatoare pentru porţionarea untului sunt destinate pentru ambalarea untului de vacă în hîrtie de pergament, în calupuri de 200 gr automatul are capacitatea de porţionare de pînă la 80 calupuri pe minut, cu eroarea - limită de 3 gr.

Automatele dozatoare se utilizează în cadrul fabricilor de produse lactate.

6.2 Ambalajele și mijloacele de ambalat folosite la întreprindere

În funcţie de poziţia pe care o au şi de rolul lor, materialele se împart în:

a.Pentru ambalaje exterioare propriu-zise

b.Pentru ambalaje de protecţie interioară, între cel extrior şi produs;

c.Pentru ambalaje de prezentare.

Ponderea ambalajelor folosite pentru ambalaje este următoarea: carton, hîrtie-40%, sticlă-20%, lemnul-15%, metal-10%, materiale plastice-10%.

Competitivitatea tehnico-economică a acestor materiale este analizată prin prisma celor trei funcţii: proteţia, transportul şi promovarea vînzărilor, precum şi al ponderii ce o are costul ambalajului faţă de cel al produsului.

S.A. „LACTIS” fooseşte pentru ambalarea produselor sale materialele plastice deoarece ele sunt ambalaje care nu reduc cu mult greutatea produsului, a preţului de cost şi oferă noi metode de ambalare cît mai eficiente şi facile.

67

Ambalajele pot fi suple, rigede, opace, transparente şi li se pot da forme variate. În prezent se parcurge din ce în ce mai mult la combinarea mai multor materiale diferite pentru acelaşi ambalaj.

6.3 Ambalajele care îndeplinesc rolul de unități de măsură de livrare,transport

Ambalaje clasice:Bidonul de aluminiu de 25l folosit numai în anumite situații,în special pentru laptele pasteurizat destinat consumului colectiv. Ambalajele nerecuperabile,care au luat o extindere foarte mare datorită avantajelor pe care le prezintă:

-greutate mică

-personal de desfacere redusă

-nu se returnează la fabrică,dar poate fi reciclat

-se elimină dezavantajele pe care le prezintă spălarea sticlelor,

-nu sunt necesare spații mari de depozitare.

Cerințele de comoditate constă în funcționalitatea ambalajului,determinată de forma acestuia,care trebuie să permită o mînuire ușoară,să poată fi deschis sau închis cu ulurință,de cantitatea de produs conținută. Masa proprie a ambalajului este de asemenea o cerință de bază pentru ambalaj,care influiențează comoditatea de utilizare. Ea este evidențiată în primul rînd de coeficientul de greutate,care este exprimat prin raportul dintre masa ambalajului și masa produsului.

În cadrul Organizației Internaționale de Standardizare există comitete speciale pentru acordarea activității de creare a ambalajelor și a mijloacelor de transport a acestora.

În domeniul raționalizării ambalajelor mai colaborează și alte organizații internaționale,cum sunt:Federația Europeană de Ambalare,Comisia Economică pentru Europa de lîngă O.N.U.,Biroul Internațional de Containere etc.

6.4 Alegerea ambalajului în funcție de tipul produsului

Marcajul de transport ce caracterizează produsul se aplică pe una din părțile laterale ale ambalajului de transport cu vopsea nelevigabilă,fără miros,admisă pentru utilizare de Serviciul sanitaro epidemiologic de Stat al R.M.,cu ajutorul unei ștampile,a unui șablon sau lipind o etichetă.

68

6.5 Materiale pentru ambalaje

În funcție de poziția pe care o au și de rolul lor,materialele se împart în:

-p/t ambalaje exterioare propriu-zise

-p/t ambalaje de protecție interioară,între cel exterior și produs

-p/t ambalaje de prezentare

Ponderea ambalajelor folosite p/t ambalaje este următoarea: carton,hîrtie, sticlă,lemn,metal,materiale plastice.

Competitivitatea tehnico-economică a acestor materiale este analizată prin prisma celor 3 funcții: protecția,transportul și promovarea vînzărilor,precum și al ponderii ce o are costul ambalajului față de cel al produsului.

S.A.„Lactis” folosește p/t ambalarea produselor sale materialele plasrice deoarece ele sunt ambalaje care nu reduc cu mult greutatea produsului,a prețului de cost și oferă noi metode de ambalare cît mai eficiente și facile.Ambalajele pot fi suple,rigede,opace,transparente și li se pot da forme variate. În prezent se parcurge din ce în ce mai mult la combinarea mai multor materiale diferite p/t același ambalaj.

6.6 Cerinţele de calitate privind calitatea ambalajelor

Cerinţele de comoditate constă în funcţionalitatea ambalajului, determinată de forma acestuia, care trebuie să permită o mînuire uşoară, să poată fi deschis sau închis cu uşurinţă, de cantitatea de produs conţinută. Masa proprie a ambalajului este de asemenea o cerinţă de bază pentru ambalaj, care influenţează comoditatea de utilizare. Ea este evidenţiată în primul rînd de coeficientul de greutate, care este exprimat prin raportul dintre masa ambalajului şi masa produsului.

Factorii care determină alegerea ambalajului sînt:

Caracteristicile produsului care se ambalează

Condiţii de transport şi de manipulare, cu influienţile şi soşicitările care intervin

Caracteristicile şi aptitudinilor materialelor de ambalaj

Tipurile şi funcţiile ambalajului

Metoda de ambalare

Cheltuieli ocazionate de realizarea şi transportul lor

69

În cadrul Organizaţie Internaţionale de Standardizare există comitete speciale pentru coordonarea activităţii de creare a ambalajelor şi a mijloacelor de transport a acestora.

În domeniul raţionalizării ambalajelor mai colaborează şi alte organizaţii internaţionale, cum sînt: Federaţia Europeană de Ambalare (AEF), Comisia Economică pentru Europa de pe lîngă O.N.U. (C.E.E.), Biroul Internaţionale de Containere (B.I.C.)etc.

6.7 Marcarea ambalajelor cu specificaţiile corespunzătoare

Marcajul de transport ce caracterizează produsul se aplică pe una din părţile laterale ale ambalajului de transport cu vopsea nelevigabilă, fără miros, admisă pentru utilizare de Serviciul sanitaro-epidemiologic de Stat al Republicii Moldova, cu ajutorul unei ştampile, a unui şablon sau lipind o etichetă cu următoarele specificări:

inscripţia "Fabricat în Moldova";

denumirea sortimentului de produs cu indicaţia fracţiei masice de grăsime în substanţa uscată, %;

denumirea şi adresa producătorului;

marca (dacă este înregistrată);

masa netă;

masa brută;

numărul de ambalaje de desfacere ambalate în ladă, cu indicaţia masei netă a unui ambalaj de desfacere;

ingrediente (componenţa produsului, inclusiv aditivii alimentari);

valoarea nutritivă şi energetică;

data fabricării;

termenul de valabilitate;

condiţiile de păstrare (umiditatea, temperatura);

indicativul prezentelor prescripţii tehnice;

informaţia privind certificarea;

semnele de avertizare "Încărcătură alterabilă", "A se feri de razele solare" conform GOST 14192.

70

Capitolul VII Verificarea respectării condițiilor de păstrare

7.1 Respectarea cerințelor standardelor și normelor tehnice de pastrare a produselor și mărfurilor

Condiţii de păstrare a produselor de scurtă durată:

Laptele. Păstrarea temporară a laptelui de consum în ambalajele de desfacere şi transport se face în camere frigorifice igienizate la temperatura de 2..40 C. Pe întreg lanţul circulaţiei tehnice se vor respecta instrucţiunile sanitare şi sanitar-veterinare în vigoare.

Termenul de valabilitate pentru laptele de consum este de 48...96 de ore în condiţii de ambalare şi păstrare menţionate de fiecare producător.

Untul. În depozitul societăţii untul se păstrează în camere frigorifice la temperatura de max.40 C. Termenul de păstrare a untului este în funcţie de tipul de unt şi de temperatura la care este păstrat untul de la data fabricării. Această perioadă variază de la 30 la 60 de zile la temperatura de păstrare de -15...-20, şi de la 20 la 45 de zile la temperatura de max. 40 C.

Chefirul. Păstrarea chefirului se face în spaţii special amenajate, frigorifice, curate, igienizate, aerisite şi la temperaturi cuprinse între +2...+50C. Pe eticheta ambalajului este obligatoriu de a scrie lista ingredientelor(lapte, maia, valoarea nutritivă etc.). în aceste condiţii de ambalare şi păstrare, termenul de valabilitate al produselor lactate acide se situează pe intervalul 15-30 de zile.

Condiţii de păstrare a produselor de lungă durată

Caşcavalurile. Păstrarea caşcavalurilor se face în spaţii răcoroase, frigorifice, dezinfectate, curate la temperatura de +4...+80C sau în deozite la temperaturi de max.140C şi umiditatea relativă a aerului de 80...85%. coloanele de caşcaval neambalate se depozitează pe rafturi, fără a fi desfăcute. Termenul de valabilitate este în funcţie de temperatura de păstrare şi de integritatea roţilor, de sortiment conform tabelului:

Tempratura de păstare 0C

Funcţia de prezentare

(ambalajul)

Termenul de valabilitate

71

+4...+8 Roţi 3 luni

Preambalat ...30 zile

Max.14 Roţi 2 luni

Brînzeturile cu pasta tare. Specific acestor tipuri de brîzeturi este că ele se fabrică cu cheag, după ce laptele s-a coagulat şi eliminat de zară este pus la maturare şi sărare care durează între 4 şi 6 luni. După maturare brînza se păstrează în depozitul frigorific un timp ai îndelungat.

7.2 Modificări ce pot apărea în timpul păstrării

Păstrare mărfurilor în spaţii fixe sau mobile pe perioade diferite de timp, în funcţie de necesităţile pieţei, constituie una din etapele obligatorii ale circuitului tehnic al produselor, de la furnizor la beneficiar.

Păstrarea constituie un factor care poate să influienţeze negativ calitatea mărfurilor, cînd sînt condiţii de păstrare necorespunzătoare. De aceea, păstrarea mărfurilor trebuie făcută în aşa fel încît să se prevină alterarea, degradarea, contaminarea chimică sau microbiologică, impurificarea cu vapori de substanţe chimice străine etc. În anumite condiţii şi anumite mărfuri, depozitarea poate aduce şi beneficii, ca urmare a acţiunii unor factori interni sau externi, care condiţionează desfăşurarea unor procese fizice, chimice sau biologice.

Ca urmare a interacţiunii dintre factorii interni şi externi au loc procese de natură fizică, chimică sau biologică, care determină tot atîtea modificări calitative ale mărfurilor în timpul păstrării.

Modificările fizice sînt determinate de acţiunea factorilor fizici interni şi externi. Aceştia condiţionează apariţia unor procese cum sînt: îngheţarea, topirea, evaporarea, sublimarea, pulverizarea, aglomerarea, dezemulsionarea şi altele, care antrnează la rîndul lor multe efecte.

Modificări chimice. La aceste modificări participă un număr important de factori interni şi externi, în proporţii diferite, în funcţie de natura produsului. Astfel temperatura şi umiditatea relativă a aerului influenţează viteza reacţiilor chimice şi stau la baza iniţierii unor procese chimice, ca oxidarea, codensarea, polimerizarea. Acţiunea oxigenului din aer, colaborată cu factorii enumeraţi mai sus, determină: oxidarea grăsimior (rîncezirea), a pigmenţilor (denaturarea culorii specifice), distrugerea ambalajului.

72

Modificări biochimice. Sînt determinate de activitatea enzimelor existente în unele produse alimentare, facilitînd desfăşurarea unor procese biochimice ca: respiraţia, maturaţia şi autoliza.

Alţi factori care influenţează păstrarea mărfurilor. În afară de principalii factori externi: temperatura şi umiditatea relativă a aerului care influenţează într-o măsură mai mare sau mai mică, toate modificările şi procesele prezentate mai sus, sunt şi alţi factori externi, permanenţi sau accidentali, care pot modifica calitatea produselor în spaţii fixe şi mobile de depozitare. Aceşti factori sunt:

a) Compoziţia aerului are un rol important în păstrarea mărfurilor. Oxigenul are o acţiune favorabilă la desfăşurarea proceselor fiziologice la produsele lactate în cazul în care au fost ţinute deschise.

b) Radiaţiile- are o acţiune negativă asupra produselor lactate deoarece accelerează oxidarea grăsimilor (rîncezirea), acţionează drept catalizator în declanşarea unor reacţii chimice.

c) Ventilarea permite reglarea temperaturii şi umidităţii relative a aerului în limitele valorilor optime, specefice grupelor de mărfuri păstrate în spaţii fixe sau mobile

73

Capitolul VIII Evaluarea condițiilor de depozitare

8.1 Respectarea cerințelor standardelor și normelor tehnice cu privire la depozitarea produselor

În condiţiile relaţiilor de piaţă sarcina principală a întreprenorilor în domeniul comerţului constă în asigurarea unui nivel înalt de competitivitate, ceea ce se poate realiza prin deservirea rapidă a clienţilor în unităţile de comerţ şi alimentaţiei publică oferindu-le un sortiment de produse cît mai variat, fără întreruperi şi de calitate înaltă.Pentru aceasta, unităţile comerciale trebuie să organizeze procesul de aprovizionare calitativ, din diverse surse, să creeze stocuri de marfă şi condiţii favorabile de păstrare şi vînzare în conformitate cu cerinţele standardelor.

Pentru atingerea acestui scop sunt practicate mai multe metode de conservare, care vădit încetinesc sau chiar stopează dezvoltarea microorganismelor şi a proceselor biochimice în produse.Conservarea cu utilizarea frigului da posibilitate de a păstra produsele în stare proaspătă, menţinînd în principiu şi calităţile iniţiale ale produseloraspectul exterior, mirosul, aromatul, consistenţa, forma, culoarea, calităţile gustative ţi valoarea nutritivă.

8.2 Tipurile de depozite și amenajarea lor după specificul produsului

Una din cele mai importante de condiţii ce ar asigura păstrarea calităţii produselor alimentare uşor alterabile pe durata de timp mai îndelungată este respectarea regimului de temperatură. Este cunoscut faptul că mediul de temperatură favorabil pentru dezvoltarea microorganismelor este nivelul de peste +10 0C.De aceea crearea şi menţinerea unei temperaturi optime pentru păstarea produselor devine o sarcină importantă a conducerii intreprinderilor comerciale angro şi cu amănuntul.

Frigul este un fenomen natural care se caracterizeaza prin nivelul scaăut de temperatură într-un anumit mediu, în care cele mai multe microorganisme nu se dezvolta sau le este stavilita aceasta acţiune, fiind astfel o metoda eficientă de conservare a produselor, se asigure crearea stocurilor şi a sortimentului de produse

destul de variat în unităţile de comerţ.

Deosebim două forme de conservare cu ajutorul frigului:

a) prin răcire;

b) prin congelare.74

Răcirea se caracterizează prin faptul ca aerul răcit nu depăşeste pragul de cristalizare a apei din conţinutul produselor.Atunci cînd temperatura scăzută din mediul de păstrare depăşeste pragul de cristalizare a apei din componenta produselor are loc congelarea, care înseamnă, de fapt, trecerea apei în stare cristalizată şi modificarea consistenţei produselor.Pentru a păstra calitatea şi structura produselor, se practică congelarea rapidă, produsul fiind amplasat într-un mediu de temperature la -20 0C -30 0C.

Metodele de producere a frigului

Producerea frigului este un proces care se bazează pe înşusirea unor produse (substanţe) de a prelua sau elimina energia termică din mediul înconjurator.Acest proces se caracterizează prin răcire şi este însoţit de scăderea

temperaturii.Deosebim răcirea în dependenţă de modul de producere:

a) Naturală

b) Artificială

Răcirea naturală este condiţionată de temperatura mediului,aerului,apei,solului,etc.Răcirea naturală decurge odata cu răcirea mediului înconjurator.

Rărea unui produs la o temperatură mai scazută de mediul lui natural se numeşte răcire artificială. Răcirea artificială poate fi efectuată prin două metode:

a) răcirea tradiţională cu utilizarea anumitor substanţe refrigerente;

b) răcirea mecanică, obţinută cu ajutorul unor maşini şi agregate speciale.

8.3 Asigurarea depozitului cu condiții corespunzătoare de aerisire,umiditate, temperature,ordine și curățenie

Construcţia şi principiile de funcţionare a maşinii frigorifice cu compresor

La întreprinderile de comerţ pe larg sunt utilizate maşinile şi agregatele frigorifice cu aburi, care funcţionează în baza fierbirii a temperaturi scăzute a unor substanţe speciale-numite agenţi frigorifici. Răcirea mecanică se bazează pe proprietatea agenţilor frigorifici de a fierbe la temperaturi joase care este însoţită de consumarea energiei termice (căldurii) din mediul răcit. În condiţiile moderne răcirea mecanică se efectuează cu ajutorul unor mecanisme şi dispozitive speciale care asigură circuitul agentului frigorific într-un sistem închis.

Maşina frigorifică este compusă dintr-un complex de mecanisme care asigură trecerea agentului frigorific dintr-o stare în alta în scopul obţinirii unei temperaturi

75

scăzute. În procesul circulaţiei fortate a agentului frigorific din stare lichidă în stare gazoasă, şi invers aceasta consumă energia termică din mediul înconjurator ca rezultat, temperatura în acest mediu uscat. Agent frigorific preia căldura din mediul răcit-intern(cameră frigorifică) închis ermetic şi o trasmite în procesul condensarii mediului extern, care în stare normala este mai cald. În rezultatul schimburilor de căldură în mediul răcit-camera frigorifică, se crează şi se menţine o temperatură mult mai joasa ca cea din exterior.

Maşinile frigorifice cu aburi se împart în două grupe:

a) maşini cu compresor, în care vaporii agentului sunt condesaţi cu ajutorul compresorului;

b) maşini cu absorbţie, în care vaporii agentului frigorific sunt asimilaţi de absorbant.În practică în unităţile de comert, mai pe larg sunt utilizate maşinile cu compresor.

Maşinile frigorifice cu compresor sunt compuse din următoarele elemente principale:

1) compresor;

2) condensator;

3) vaporizator (evaporator);

4) ventil (supapa) de reglare termica;

5) filtru;

6) balon cu lichid (rezervor);

7) Sisteme şi agregate de automatizare şi reglare a funcţionării maşinii frigorifice (reţele de temperatură, presiune, întrerupatoare automate, sistem de iluminare, ventilator).

8.4 Utilajul frogorific commercial

Utilajul frigorific comercial se clasifică după următoarele criterii:

1. După destinaţie:

a) pentru păstrare (camera şi dulapul frigorific);

b) pentru demonstrare şi vînzare (vitrina, tejgheaua);

c) pentru demonstrarea (vitrină frigorifică);

2. După regimul termic:

76

a) cu temperatura medie în camera de răcire-de la +6 0C la +12 0C;

b) cu temperatura de răcire de la -2 0C pînă la +6 0C;

c) cu temperatura de congelare- nu mai mare de -18 0C;

3. După felul agentului frigorific:

a) cu freon;

b) cu amoniac;

4. După temperatura de fierbere a agentului frigorific:

a) cu temperatura înalta (de la -10 0C la +10 0C);

b) cu temperatura medie ( -25 0C la +5 0C);

c) cu temperatura joasă ( -40 0C la -25 0C).

5. După tipul condensatorului:

a) condensator cu răcire cu aer;

b) condensator cu răcire cu apă;

6. După nivelul ermeticităţii camerei de răcire:

a) de tip închis;

b) de tip deschis.

7. După locul de instalare a agentului frigorific:

a) cu agregatul frigorific montat în interiorul utilajului frigorific;

b) cu agregatul frigorific montat în exteriorul utilajului frigorific;

8. După zonele climaterice de folosire:

a) pentru raioanele de sud, cu temperatura aerului pînă la +40 0C;

b) pentru raioanele cu clima temperată,cu temperatura aerului nu mai mare de +32 0C

9. După nivelul de automatizare:

a) atomatizat;

b) parţial automatizat.

10. După sistemul de producere a frigului:

a) individual;

b) centralizat;

77

La aprovizionarea individuală cu frig, fiecare unitate a utilajului este deservită de un agregat frigorific aparte. La aprovizionarea centralizată, la un agregat frigorific se cupleaza cîteva unităţi de utilaj frigorific comercial. Agregatul se instalează într-o încăpere aparte a magazinului.

11. După capacitatea de producere a frigului agregatele frigirifice sunt:

a) mici ( pînă la 15 kW);

b) medii ( pînă la 100 kW);

c) mari ( peste 100 kW);

Capacitatea de producere a frigului se măsoară în dependenţă de cantitatea de căldură consumată de agregat din mediul de răcire timp de o oră.

78

Capitolul IX Studierea condiţiilor de transportare

9.1 Respectarea cerințelor sandardelor și normelor tehnice cu privire la transportarea produselor

Transportul produselor lactate se face cu mijloace de transport specializate care asigură calitatea produselor, în conformitate cu regulile de transport a încărcăturilor alterabile şi cu regulile sanitare pentru întreprinderile de industrializare a laptelui, aprobate în modul stabilt. Mijloacele de transport trebuie să deţină paşaport sanitar.

S.A. „Lactis” deţine o serie de maşini de mărcile: „Mercedes-Benz”,”Iveco” care este destul de echipat cu totul necesar pentru a putea în orice moment pleca pentru a livra producţia sa.

Operaţiile de încărcare-descărcare se face manual. Produsele lactate pentru a li se asigura o siguranţă mai înaltă împotriva distrugerii ambalajului în timpul transportului sunt aşezate pe navetele din interiorul transportului. Aceste navete sunt amenajate pentru a se putea aşeza comod aceste produse.

Pentru ca marfa să ajungă la destinatar este nevoie pentru a se avea documentul de expediere a acelui lot de marfă. În acest document se înscrie cantitatea de produse lactate, preţul lor şi suma de bani pentru întreaga marfă expediată.

9.2 Mijloace de transport utilizate la întreprindere

Laptele se transportă la ffabrici și secții de prelucrare în bidoane sau cisterne la ore bine precizate. Transportul trebuie făcut repede și în condiții de igienă.

La transportul lptelui în bodoane cu miijloace auto în timpul verii p/t a preveni încălzirea laptelui,bidoanele se acoperă cu rogojine umede. Ajuns la fabrică laptele nu trebuie să depășească to de 10-13oC.

79

CAPITOLUL X Cercetarea mediului de marketing la întrprinderii.Activitatea secției de marketing

10.1 Coordonarea și elaborarea studiilor de marketing

Produsele lactate sunt unul din alimentele de bază ale populaţiei. Cantitatea anuală fiziologică de produse lactate reprezintă 280-300kg pentru o persoană. În Republica Moldova consumul este estimat la 60-65% în raport cu norma fiziologică şi este redat în tabel.

2008

2009

2010

2011

2012

Consumul anual de produse lactate la o persoană, kg

138

152

162

171

182

TABELUL. CONSUMUL ANUAL DE PRODUSE LACTATE LA O PERSOANĂ

Actualmente ţinând cont de capacitatea joasă de cumpărare a populaţiei, produsele lactate rămân una di cele mai accesibile alimente având în vedere preţul.

Cererea pentru produsele lactate arată o dependenţă sezonieră: vara şi toamna ea este joasă, în schimb iarna-primăvara, cu excepţia îngheţatei ea este mai ridicată. Aceasta se întâmplă din cauza preţului competitiv al fructelor şi legumelor disponibile pentru consum. Situaţia este similară în cazul laptelui, care se consumă nu doar ca produs finit, ci şi ca ingredient tipic în pregătirea diferitor mîncăruri naţionale.

Piaţa produselor fermentate

Consumatorul local devine din ce în ce mai sofisticat în privinţa ambalajului. Producătorii locali au stopat producerea smîntînii în ambalaje de sticlă, pentru a oferi consumatorilor un ambalaj mai uşor şi comod. În prezent producătorii oferă ambalaj PET, plastic, Variopack şi altele. La moment pe piaţă se gasesc ambalaje de 0,5 kg, 0,2 şi 0,25. În privinţa, conţinutului de grăsime -10 % şi 15% reprezintă alegerea majorităţii consumatorilor.

Caşcaval

Piaţa caşcavalurilor prezintă un potenţial înalt de creştere a cererii pentru acest tip de produs. Principalul factor care influenţează consumatorul în acest sens

80

este calitatea. Este de menţionat ca factor determinant şi cantitatea ambalată. Se bucură de o popularitate sporită caşcavalul porţionat şi ambalat în cantităţi mici, care satisface cerinţele consumatorilor cît şi este uşor distribuit în reţelele de magazine şi în special în cele de tip supermarket.

Distribuţia produselor lactate

Cea mai largă parte a producătorilor de lactate au dezvoltat reţeau de distribuţie prin reprezentanţe din Chişinău. Principalul consumator de lactate este municipiul Chişinău – 65 % din vînzări.

10.2 Studierea piței interne și externe,tendințele evoluției lor cu scopul planificării activităților de desfacere a produselor întreprinderii

Mărimea pieţei de cascavaluri Republicii Moldova se estimează la circa 2500 tone anual de caşcaval, sau 6,8 milioane dolari SUA.

Ţinînd cont de faptul, că în anul 2003 în Republica Moldova s-a produs circa 1750 tone de caşcaval, importul a constituit 498 tone, deci consumul oficial anual mediu de caşcavaluri tari şi/sau topite constituie circa 2250 tone, cu o tendinţă de uşoară creştere a consumului. Totodată, capacitatea anuală de producere a caşcavalului la întreprindere este de 2400 tone.

Din punct de vedere teritorial piaţa de desfacere a produselor companiei cuprinde practic Nordul şi Centrul Moldovei: (Râşcani, Bălţi, Făleşti, Briceni, Edineţ, Cupcini, Drochia, Donduşeni, Otaci, Glodeni, Chişinău, Orhei, laloveni, Anenii-Noi, Călăraşi, Ungheni).

Cota majoră a produselor întreprinderii este comercializată în oraşele Chişinău, Bălţi şi Edineţ.

Recent, cinci producători de lactate, inclusiv şi SA „Lactis” (alţii - SA Incomlac, SA „GIC”, SA „Frigo”, SA „Fabrica de brînzeturi Soroca”) au intentat o cerere de aplicare a măsurilor de salvgardare, faţă de importul masiv al produselor lactate la un preţ mult mai jos (circa 25 la sută), comparativ cu preţurile pe piaţa internă a Republicii Moldova.

Preţurile la brînzeturi:

2008

2009

2010

2011

2012

Preţul la import (mii lei/tonă)

1275

1237

1385

1520

81

Preţ piaţa internă(mii lei/tonă)

2388

2349

2582

2712

3628

Tab.8

Aşadar, se poate presupune cu o veritabilă certitudine, că după impunerea măsurilor de salvgardare piaţa de desfacere va creşte substanţial pentru companie cu cel puţin 20 la sută.

Plasamentul produselor întrperinderii se efectuează în dependenţă de specificul fiecărui produs: termenul şi condiţiile de păstrare şi transportare, precum şi de alţi factori, cum ar fi tipul comenzii, etc.

Procesul de distribuire a produselor întreprinderii se efectuează preponderent prin două canale de distribuire:

A) Întreprinderea - Client

B) Întreprinderea – Dealer – Reţea de magazine, în condiţiile "EX Works" Incoterms 1990.

Politica de promovare a produselor companiei este canalizată în special spre redarea lor a unei imagini pozitive multilaterale; promovarea insistentă a mărcii comerciale "LACTIS" S.A.; creşterea imaginii corporative a întreprinderii.

Promovarea vânzărilor se efectuează printr-o politica flexibilă de preţuri, cu folosirea sistemului de rabaturi.

Astfel, pentru clientela permanantă funcţionează un sistem de reduceri de preţuri, în funcţie de care:

• clientul care procură produsele întrperinderii timp de un an în mod regulat - 5% reduceri din preţ;

• mai mult de un an în mod regulat - 7% reduceri din preţ;

• fiecărui client, care artage alţi trei consumatori, care procură aceeaşi cantitate de produse i se acordă un rabat de 5% din preţ.

Compania promovează o politică publicitară insistentă în mass-media: televiziune, radiou, presă.

10.3 Anliza întreprinderilor concurente

În sectorul industriei de prelucrare a laptelui activează 20 de companii.

82

Producătorii mai mari sunt S.A. "Incomlac" (Bălţi) (deţine circa 40% din produsele lactate pe republică), S.A. "Inlac" (Cupcini) (13%), S.A. "Fabrica de produse lactate din Hânceşti" (12%), S.A. "Lapte" (Chişinău) (10%).

Dacă analizăm piaţa industriei de producere a caşcavalului, ţinând cont, că specializarea companiei este totuşi producerea caşcavalului, constatăm 4 producători ce deţin 93% din producerea totală.

Concurent principal poate fi calificat S.A. "Fabrica de brînzeturi din Soroca", lider pe piaţă cu o cotă de 37%, urmat de S.A. "Lactis" cu o cotă de 34%, S.A. "Fabrica de brînzeturi din Cahul" – 13%, S.A. "Incomlac" – 8,6%, restul producătorilor – revenindu-le doar 7%.

S.A. "Fabrica de brînzeturi din Soroca" este unicul exportator de caşcaval din Republica Moldova.

Cota Producătorilor de Caşcaval

Compania Cota (%)

Cota (%)

S.A. "Lactis" 34,0 27,2

S.A. "Fabrica de brînzeturi din 37,4 28,9

S.A. "Fabrica de brînzeturi din 13,0 11,7

S.A. "Incomlac" 8,6 25,0

Tab.9

83

10.4 Analiza SWOT

Punctele tari Punctele slabe

Costuri mici la materia primă; Echipament vechi şi depreciat produs în perioada sovietică;

Posibilitatea de a mări calitatea laptelui achiziţionat prin utilarea punctelor de colectare a laptelui cu echipament modern;

Dotarea insuficienţă a punctelor de colectare a laptelui cu utilaj modern;

Posibilitatea de a penetra piaţa externă.

Costuri sporite create de consum excesiv de resurse energetice;

Durata limitată a viabilităţii produselor.

Oportunităţi Riscuri

Posibilitatea de a produce un sortiment mai larg de produse, prin procurarea utilajului suplimentar

Reducerea în fiecare an a şeptelului vacilor mulgătoare;

Posibilitatea de a mări calitatea laptelui achiziţionat prin utilarea punctelor de colectare a laptelui cu echipament modern;

Există riscuri de poluare a mediului ambiant, (utilizarea carburanţilor în cazangerie, precum şi utilizarea amoniacului în calitate de agent frigorific)

Posibilitatea de a penetra piaţa externă

Concurenţă puternică pe piata internă şi externă

84

10.5 Propuneri privind modificarea şi achiziţionarea noilor utilaje

Modernizarea punctelor de achiziţie a laptelui

Această investiţie (105.000 EUR) presupune dotarea punctelor de achiziţie a laptelui cu 15 boxe frigorifice cu o capacitate de stocare de 500 litri fiecare, dotate cu echipament mini-laborator express. Efectul acestei investiţii va fi mărirea volumului achiziţionat de lapte calitativ cu circa 2700 tone pe an.

Utilaj pentru producerea caşcavalului, marcare a ambalajului, etichetarea caşcavalului ambalat.

Această investiţie (150.000 EUR) presupune procurarea a trei linii tehnologice pentru producerea caşcavalului cu o capacitate de 10 tone (60.000 EUR), unui utilaj de marcare Laser a caşcavalului ambalat (9 unităţi) (54.000 EUR) şi a două utilaje de etichetat caşcavalul ambalat (36.000EUR).

Efectul acestei investiţii va fi mărirea volumului de producere a caşcavalului cu circa 1080 tone pe an.

Totodată are loc micşorarea pierderilor de zăr şi a brânzei-boabe ca produse complementare în procesul tehnologic, cu 6,6 tone pe an, sau 139.200 lei.

Sistem de răcire a laptelui colectat

Această investiţie (450.000 EUR) presupune procurarea a patru compresoare a sistemului de răcire a laptelui la întreprindere (360.000 EUR), 15 rezervoare cu o capacitate de 1500 tone fiecare (90.000 EUR).

Utilaj de ambalare a producţiei finite

Această investiţie (90.000 EUR) presupune procurarea a trei automate de ambalare a laptelui în pachete de polietilenă, a smîntânii şi a caşcavalului moale în pachete de polistirol.

Separator de frişcă

Această investiţie (55.000 EUR) presupune procurarea a unui separator a laptelui de frişcă cu o capacitate de 15 tone pe oră.

10.6 Lista companiilor care deţin cel mai mare procent după deţinerea pieţii Lista companiilor şi ratingul conform producerii de produse lactate

DenumireaLOCALITATEA

RegiuneaCota în total producere în 2010(%)

85

Sa “Incomlac” Balti Nord 40

SA “Inlac” Cupcini Nord 13

SA “Fabrica de produse lactate din Hincesti”

Hincesti Centru 12

SA “Lapte” Chishnau Centru 10

SA“Fabrica de brinzeturi din Soroca” Soroca Nord 7

SA “Lactis” Riscani Nord 6

SA“Fabrica de brinzeturi din Cahul” Cahul Sud 3

SA “Siuti”Ceadir-Lunga

Sud 2

SA “Inlav” Vulcanesti Sud 1.8

0SA “Comlac” Drochia Nord 1,6

1SA “Fabrica de produse lactate din

Lipcani” Lipcani Nord 1.3

2SA “Fabrica de produse lactate din

Cimislia” Cimislia Sud 1.2

3SA “Fabrica de unt din Comrat”

Comrat

Sud 0.6

4SA “Fabindlapte”

Causeni

Sud 0.6

6SA “Fabrica de produse lactate din

Calarasi” Calarasi Centru 0.11

9SA “Fabrica de unt din Floresti” Floresti Nord 0.05

86

0SA “Fabrica de produse lactate din

Otaci” Otaci Nord 0.05

1SA“Fabrica de brinzeturi din Leova” Leova Sud 0.05

2SA “Lapte-Orhei” Orhei Centru 0.05

3SA “Frigo” Chisinau Centru 0.05

10.7 Capacitatea pieţii

Cererea

Produsele lactate sunt unul din alimentele de bază ale populaţiei. Cantitatea anuală fiziologică de produse lactate reprezintă 280-300kg pentru o persoană. În Republica Moldova consumul este estimat la 60-65% în raport cu norma fiziologică şi este redat în tabelul următor:

Consumul anual de produse lactate la o persoană

Anii analizaţi2

0082

0092

0102

01120

12

Consumul anual de produse lactate la o persoană, kg

138

152

162

171

182

Tab.12

Actualmente ţinând cont de capacitatea joasă de cumpărare a populaţiei, produsele lactate rămân una di cele mai accesibile alimente având în vedere preţul.

Cererea pentru produsele lactate arată o dependenţă sezonieră: vara şi toamna ea este joasă, în schimb iarna-primăvara, cu excepţia îngheţatei ea este mai ridicată. Aceasta se întâmplă din cauza preţului competitiv al fructelor şi legumelor disponibile pentru consum. Situaţia este similară în cazul laptelui, care se consumă nu doar ca produs finit, ci şi ca ingredient tipic în pregătirea diferitor mîncăruri naţionale.

87

Piaţa produselor fermentate

Consumatorul local devine din ce în ce mai sofisticat în privinţa ambalajului. Producătorii locali au stopat producerea smîntînii în ambalaje de sticlă, pentru a oferi consumatorilor un ambalaj mai uşor şi comod. În prezent producătorii oferă ambalaj PET, plastic, Variopack şi altele. La moment pe piaţă se gasesc ambalaje de 0,5 kg, 0,2 şi 0,25. În privinţa, conţinutului de grăsime -10 % şi 15% reprezintă alegerea majorităţii consumatorilor.

Caşcaval

Piaţa caşcavalurilor prezintă un potenţial înalt de creştere a cererii pentru acest tip de produs. Principalul factor care influenţează consumatorul în acest sens este calitatea. Este de menţionat ca factor determinant şi cantitatea ambalată. Se bucură de o popularitate sporită caşcavalul porţionat şi ambalat în cantităţi mici, care satisface cerinţele consumatorilor cît şi este uşor distribuit în reţelele de magazine şi în special în cele de tip supermarket.

Distribuţia produselor lactate

Cea mai largă parte a producătorilor de lactate au dezvoltat reţeau de distribuţie prin reprezentanţe din Chişinău. Principalul consumator de lactate este municipiul Chişinău – 65 % din vînzări.

88

Bibliografie

1. Ciumac. Merceologia produselor alimentare. Chișinău 19952. Z.P.Matiuhina, S.P.Ascrulova. Merceologia produselor alimentare Chișinău

19923. P.Botoș. Merceologia produselor lactate. București 19924. Ion Diaconescu. Merceologia alimentară. Editura eficient. București 19985. Afinoghent Jamba. Boris Carabulea. Tehnologia laptelui. Editura cartea

Moldovei. Chișinău 20026. Ioan Roman, Gheorghe Papuc. Controlul calității produselor lactate.

București 19797. Elena Petculescu, Radu Ionescu. Tehnologii în industria alimentară.

București 19788. V.A.Gușan. calitatea produselor lactate și materiei prime. Chișinău 19899. I.Mușețescu, N.Onuțu. merceologia produselor alimentare. Manual pentru

școala de cooperare. București 197010.N.Prahova, A.Novicova. Mărfuri alimentare. Manual pentru școala

pofesională. Chișinău 199011.B.Segot, R.Segol. Valoarea nutritivă a produselor alimentare. Burești 198312.Bălan ,Carmen – Cercetări de marketing: conținutul, rolul, tipologia și

procesul cercetării de marketing. București. Editura ASE. 200013.Belostecinic, Grigore – Concurența, Marketing, Competitivitate. Chișinău

ASEM 199914.Prutianu, Ștefan, Anastasia Bogdan – Cercetarea de marketing. Iași Polirom

200215.Standardele de Stat și Republicane

89

УТВЕРЖДАЮДиректор АО “Lactis”__________Г.Ангелуцэ“____” ________20_ _

ОБЩАЯ ВВОДНАЯ ИНСТРУКЦИЯПО ТЕХНИКЕ БЕЗОПАСНОСТИ для всех рабатающих

на АО “Lactis”

І. ОБЩАЯ ЧАСТЬ:

1.1. Эта инструкция обязательная для всех работающих па предприятии и для вновь поступающих на работу. Поэтому она называется ОБЩЕЙ ВВОДНОЙ ИНСТРУКЦИЕЙ.

1.2. Вводный инструктаж на АО “Lactis” проводит инженер по ТБ или в его отсуствии Менежер вспомогательных служб с проверкой знания инструкции.

1.3. Кроме вводного инструктажа вновь поступающие проходят ИНСТРУКТАЖ ПО ТЕХНИКЕ БЕЗОПАСНОСТИ НА РАБОЧЕМ В ЦЕХЕ, который проводит мастер с показом безопасных приёмов работы непосредственно на рабочем месте. Инструктаж на рабочем повторяется не реже, чем через шесть месяцев с последующей проверкой знаний.

1.4. Безопасность является одним из основный принцыпов организации труда в Республике Молдова.Администрация предприятия обязана обучать работающих безопасным приемам работы и инструктировать по технике безопасности.Работающие и вновь поступающие должны хпрошо изучать и знать инструкции.ПЛОХО УСВОИВШИЕ ИНСТРУКЦИИ ПО ТЕХНИКЕ БЕЗОПАСНОСТИ не могут быть допущены к работе

1.5. В случае перевода на другую работу внутри предприятия, инструктаж на рабочем месте проводится в том же порядке как и для вновь поступающих.

1.6. При переводе в другой цех мастер должен провести инструктаж.1.7. Производственные процессы на всех предприятиях строятся с учетом

обязательноговыполнения установленных правил и инструкции по технике безопасности.Работающие обязаны строго выполнять эти инструкции.

1.8. Рабочий ОБЯЗАН выполнять только то заданиеб которое Вам поручено руководителем работ.

1.9. РАЗРЕШЕНО курение только в специально отведенных и оборудованных местах.

90

1.10. ЗАПРЕЩАЕТСЯ употребление на рабочем месте спиртных напитков и наркотических веществ.

1.11. ПОМНИТЕ ! на предприятие используется аммиак, который является отравляющим

веществом. Для защиты органов дыхания пользуйтесь противогазом КД; работайте в выданной спец.одежде и обуви, пользуйтесь средствами

индивидуальной защиты предусмотренным технологическим прцесом нормами и инструкциями по охране труда;

знайте расположение пожарных щитов, умейте пользоватся средствами пожаротушенияб электропроводку и электрооборудование тушите только углекислымми и порошковыми огнетушителями, горячие масла и другие житкости песком и пенными огнетушителями;

своевременно ставте в извесность руководителя работ о всех нарушениях нормативных актов по охране труда, представляющих угрозу здоровья или жизни работающих, а также о происшедших авариях и несчастных случаях.

НАРУШЕНИЕ НОРМ ТЕХНИКИ БЕЗОПАСНОСТИ И ТРЕБОВАНИЕ ОХРАНЫ ТРУДА влечет за собой дисциплинарное взыскание,матерьальное ,дисциплинарное, и административное а в более серьозных случаях – привлечение к уголовной ответственности согласно ст.244 Т.К.Р.М.1.12. Если работающим обнаружена какая – либо неисправность, могущая

быть причиной несчастного случая, он обязан сам устранить опасность.Если такой возможности нет, то предупредить других, чтобы никто не пострадал, сообщать мастеру (начальнику цкха) и настойчиво добится устранения недостатка.

ΙΙ ОХРАНА ТРУДА ЖЕНЩИН

2.1. Условия труда женщин регулируется также, как и условия труда мужчин, общими нормами трудового права. Вместе с темб в трудовом законодательстве есть специальные правила по охране труда женщин.

2.2. В соответствии со статьи 248 ТКРМ воспрещено примннение труда женщин в особо тяжелых и вреднвх для здоровья производствахНа заводе запрещена работа женщин в компресорном цкхе.

91

Кроме того, не допускается работа женщин шоферами на грузовых машинах с тоннажем свыше 2,5 тонны, на варке асфальта, на работе по сетей канализации и других работах.

2.3. Предельные нормы переноски тяжести. Согласно постановления предельный вес груза для взрослых женщин при ручной переноске по ровной поверхности не должно превышать 20 кг на одну женщину. На носильках не более 50кг вместе с носилками на двоих.

2.4. Предельные нормы передвижения тяжести на одноколесных тачках по катальным доскам – 50 кг, на двухколесных тележках по ровной поверхности –115 кг, по неровной 60 кг, на трех и четырехколесных ручных тележках – 100кг, в вагонетках по рельсам 600кг. Нормы установлены без веса тяжести.

2.5. Облегченные условия труда в связи с материнством. Запрещается привлечение к ночным и сверхурочных работах , тяжелых работ, беременных женщин и женщин имеющих детей до 3 лет 248 Т.К.Р.МВ соответствии со ст.250 КЗОТ РМ беременных женщин и женщин имеющих детей до 3 лет переводится по заключению врача на более легкую работу с сохранением за ними прежней заработной платы.

2.6 Запрещается увальнение беременных женщин ,женщин,имеющих детей в возрасте до 6 лет ст. 251 Т.К.Р.М.Продолжительность отпуска по беременности и родам установлена в 126 дней –70 календарных до родов и 56 после родов. К этому отпуску может быть прмурочен и очередной отпуск, кроме того предостовляется отпуск по уходу за ребенком до 3 и 6 лет.

ΙΙΙ ОХРАНА ТРУДА ПОДРОСТКОВ

3.1. На подростков распостраняется все положения трудового законодательства. Кроме того, изданы специальные законы об условиях труда подростков.

3.2. Ст.96 Т.К.Р.М. запрещен прием на работу лиц маложе 16 лет, 15 лет разрешается с писменным согласием родителей.

3.3. Продолжительность рабочего дня подпостков установлена: 24 часа в неделю от 15-16 лет; 36 часов в неделю от 16-18 лет;Оплата труда подростков за сокращенный рабочии день производится также, как за полныи рабочии день (ст.152 Т.К.Р.М.)3.4. Запрещено привлекать подростков к ночным и свкрхурочным.3.5. Отпуск для подростков установлен 28 календарных дня и если на

работах, где работает подросток положен дополнительный отпуск, то такой должен предостовлятся и подросткам. Отпуск можно

92

предостовлять подросткам до наступления 6 месяцев работы на предприятия.ст. 113 Т.К.Р.М.

3.6. Запрещено привлекать подростков к вредным и тяжелым работам.3.7. Запрещается применение труда лиц в возрасте до 18 лет на подземных

работах.Не допускаеться подъем и перемещение вручную указанными лицами тяжестей превышающих установленные для них придельные нормы ст. 255 Т.К.Р.М.

3.8. Перечень тяжелых работ и работ с вредным или опасным условиям труда, на которых запрещается применение труда лиц в возрасте до 18 лет ,а также предельные нормы подъема ,перемещение тяжестей для данной категории лиц утверждается Правительством после консультации спотронатами.

IV. ТЕХНИКА БЕЗОПАСНОСТИ В ПУТИ НА РАБОТУ И С РАБОТЫ.

А ТАКЖЕ НА ТЕРИТОРИИ ПРЕДПРИЯТИЯ.

4.1. Несчастные случаи с пешнходами на дорогах и пасажирами транспорта большей частью происходит из-за нарушения правил движения по улицам и дорогам, а также правил ползоватся транспортом.Травмы зачастую носят тяжелый характер и многие из них заканчиваются инвалидностью потерпевших. Несчастные случаи по пути на работу и с работы и с работы считается связанными с работой. Поэтому от всех работнивов предприятия требуется знание и строго выполнение правил движения по улицам и дорогам и првил пользования транспортом.

4.2. Все лица, ползуются улицами и дорогами, а также транспорными средствами, должны быть взаимо вежливы, внимательны, руководствоватся правилами уличного движения и правилами пользования транспортом, выполнять требования дорожных сигнальных знаков, указатедей и работников, регулирующие движение.

4.3. Пешеходам разрешается ходить только по тротуарам или пошеходным дорожкам, придерживатся правой стороны. Там, где нет тротуаров, пешеходы дложны ходить по левой стороне дороги навстречу движению транспорта, отходя при появлении встречного транспорта на левую обочину дороги.

4.4. Дорогу и улицу следует переходить только шагом по пешеходным переходам, обозначенным линиями или указателями, а на перекрестках, где их нет, по линии тротуаров.

Прежде, чем сойти на проезжую часть дороги, нужно убедится в полной безопасности для себя и окружающих, посмотреть сначало влево, а затем в право.

Запрещается пересекать путь транспорту, который движется вблизи, выходить из-за стоящего транспорта на проезжую часть не видя

93

обстановки на улице или какими – либо другими неосмотрительными действиями мешать движению и создать угрозу его безопасности.

Стоящии автобус, тролейбус и другой нерельсовый транспорт нужно обходить сзади. В местах переходов, где движение не регулируется или установлены сфетофоры с желтым мигающим сигналом пешеходы должны во всух случаях пропускать движущиися транспорт.

На тех переходах, где движение регулируется, переходить дорогу следует при зеленом сигнале светофора. Однако следует помнит, что транспорт поворачивающий вправо при зеленом сигнале продолжает движение.

4.5. При проезде в тролейбусе или автобусе соблюдать следующее: ожидать эти транспортые средства на посадочных площатках, а если нет

таковых, то на тротуарах. Нельзя находится на проезжих частях улицы; заходить в транспортные средства только при полной останоске через

заднюю дверь; запрещено ездить на подножках и на выступающих частях транспорных

средств. Во время презда в транспортных средствах быть взаимновежливыми;

запрещяется препятствовать закрыванию автоматических дверей, высовывать из окон руки и голову;

Выходить из транспортных средств только на остановках, через передние двери и только при полной остановке;

4.6. Проезд пассажиров на грузовом автотранспорте посадка в кузов грузового автомобиля допускается только со стороны (по

ходу транспорта) тротуара или со стороны заднего борта; запрещается ездить на подножках или других частях автомобиля кроме

кузова;4.7. Поведение на територии завода. На территории предприятия все работники без исключения обязаны

соблюдать Правила трудового внутреннего распорядка. О всех нарушениях норм техники безопасности , которых могут повлечь

за собой тяжкие последствия немедленно информировать руководство предприятия.

Обходить транспортные средства только сзади. Выходя из производственных помещений убедиться в отсутствии

движущих транспортных средств. Запрещается передвигаться по территории завода на подножках

транспортных средств и других механизмов не предназначенных для перевозки пассажиров.

Быть внимательным и обязательно выполнять предупредительные сигналы погрузо-разгрузочных механизмов.

Самовольно покидать свое рабочее место. Не допускать посторонних лиц на свое рабочее место во избежание

нежелательных инцедентов.

94

при проходе на територии предприятия нужно пользоваться только

установленными проходами и проездами; при подачи транспорта на погрузку или разгрузку водитель должен

убедится, что с зади никого нет а другим лицам запрещается находится со стороны заднего борта или отвлекать водителя;

ходить босиком запрещается; особенно опасно проходить или находиться под поднятым или висящим

грузом; на територии запрещено разводить огонь без разрешения; при переходе мимо работающей електросварочной установки не смотреть,

не наступать и не прикасатся к сварочным проводам; не подходить вблизи 6.7 м оборваным проводам электропередач, лежащим

на земле.4.8. Несчастные случаи в пути на работу или с работы.

Такие случаи считаются связанными с работой. При раследование этих

случаев учитывается время, которое фактически необходимо для этого пути.

Если же пострадавшии в пути зашел куда - либо по другим надобностям (в

магазин,в гости и т.п.) то время в пути считается только до этого момента.

О несчастном случае в пути на работу или с работы пострадавший должен заявить общественному инспектору по охране труда и начальнику, которые расследуют обстоятельства случая, опрашивают свидетелей и составляют акт по форме БТ. Без этого акта больничный лист не оплачивается.

V. УСЛОВИЯ БЕЗОПАСНОСТИ ПРИ РАБОТЕ В ЦЕХЕ

5.1. Одеть и застегнуть рабочий костюм так, чтобы не было свисающих краев. Волосы убрать под головной убор. Не допустимо работать со свисающими концами одежды, косынки с распущенными воловами и т.д.

5.2. Выполнять только ту работу, которая поручена руководителем. Во время работы быть внимательным и аккуратным. Не отвлекатся от работы самому и не отвлекать других. Запрещается находится в цехах и на територии в нерабочее время и ходить в цехах , в которых не работаете.

5.3. Не загромождать проходы и проезды. Не перелезать через машины, транспортеры, станки и т.д.

Не переходить через сложенные на полу изделияб отходы, тару и прочее.

Не становится на барьеры, площадки трубопроводов, кожухи, конструкции, не предназначенные для прохода и имеющие специальных поручней и ограждений.

95

5.4. Следить за тем, чтобы полы не были скользкими. На скользких полах запрещается работать, быстро ходить, бегать, поднимать и переносить тяжести,катать вагонетки и т.п.Скользкие полы немедленно промыть и посыпать солью.

5.5. При работе на высоте пользоваться безопаснами лестницами,стремянками и подмостями.Рабочее место на высоте,а также лестницы и прочие приспособления до начала работы должны быть обезательно осмотремы руководителем,без чего приступать к работе запрещается.

5.6. Запрещается высовываться из окон цехов и выбрасывать чтолибо через окна.В момент подачи машин на погрузку к дверям запрещается вход и выход через них, а также нахождение с тыльнои стороны машины.

VI . ПРАВИЛЬНАЯ ОРГАНИЗАЦИЯ РАБОЧЕГО МЕСТА6.0. согласно ст. 232 Т.К.Р.М. рабочие места должны быть организованы

таким образом, чтобы обеспечивались:а) соблюдение требований охраны труда.б) избежание вынужденных и не естественных положений числа работника и возможности изменения положения числа во время работы путем обустройства рабочего места, использования соответствующих технических средств ,оптимизации технологического потока .

для рабочих мест, на которых для выполнения работы требуются дополнительные физические усилия либо на которых существуют вредные факторы физического, химического или биологического характера, в целях предупреждения вреда здоровью работников должны быть предусмотрены соответственно темп и режим работы.

Распределение работников по рабочим местам осуществляется таким образом, чтобы условия, диктуемые спецификой труда, рабочей средой в трудовом коллективе соответствовали психико-физиологическим особенностям работников. При распределении женщин по рабочим местам учитываются также свойственные им морфофункциональные особенности и физиологические состояния.

Рабочие места должны быть аттестованы на предмет соответствия их требованием охраны труда не реже одного раза в 5 лет.

6.1. Рабочее место держать в порядке и чистоте, не допускать скользости пола на рабочем месте. Инструмент и приспособления должны быть размещены в строго определенном порядке.

6.2. Не загромождать рабочее место тарой, изделиями, и пр.6.3. Воспрещается класть инвентарь,инструмент, материалы и прочие

предметы вблизи краев площадок, люков, проемов и т.д.

96

6.4. Рабочее место должно быть надлежащим образом освещено, но так, чтобы свет не падал в глаза.Застекленную поверхность окон очищать не реже 4 раз в год, а электрические светильники не реже 4 раз в месяц.

6.5. Во время работы на рабочем месте удобно расположитесь, чтобыне утомлять отдельные органы излишним напряжением.

6.6. Запрещается принимать пищу у рабочего места.Пить воду разрешаетя из водопровода, специальных питьевых бачков, колонок, баллонов.В остальных местах вода техническая, негодная для питья.

6.7. Рабочие места, независимо от степени загрязнения иоздуха, должны быть оборудованы естественной или механической вентиляцией, а при необходимости местным вентиляционным отсосом.

VII ТРЕБОВАНИЯ БЕЗОПАСНОСТИ К РАБОЧЕМУ ИНСТРУМЕНТУ

7.1. Инструмент должен выдаватся рабочим в полной испраности. Работа неисправным инструментом категорически запрещено.

7.2. Ударные, нажимные, режущие инструменты – молотки, топоры долота и др. должны быть надежно масажены на ручки. Ручки должны быть гладкие, не иметь шереховатостей и трещин. На рабочем конце и затылочной части не должно быть повреждений,

7.3. К работе на механизированном инструменте допускаются лица, прошедшее специальное обучение. Производство работ с этим инструментом с приставных лестниц ЗАПРЕЩАЕТСЯ.

VIII ОБСЛУЖИВАНИЕ ОБОРУДОВАНИЯ

8.0 Рабочие места обслуживания – оборудование размещается вне зоны перемещения механизмов, сырья и готовых продукций.Оборудование, являющееся источником выделение влаги, газов и пыли, должно быть максимально герметизировано. При недостаточной герметизации оно оснащается местными отсосами.Движущиеся части оборудования (ролики, выступающие концы валов)-ограждаются.

8.1. Работать на машинах, станках, аппаратах и технологическом оборудовании могут только лица, обученные работе на данном оборудовании, знающие правила безопасной работы и только в том случае, если им поручена работа на этом оборудовании. Запрещается – работать на неисправном оборудованн, также производить ремон, смазку, чистку оборудования на ходу, оставлять работающее оборудование без присмотра.

8.2. На работах с повышенной опасностью (кочегары паровых котлов, машинисты холодильных установок, электромонтеры, электрослесари,

97

работники газового хозяйства, аппаратчики пастеризационных установок, вакуум - выпарных установок, сушки и др.), могут работать только лица, имеющие удостоверение на право допуска к этим работам.Проверка знаний рабочих на этих работах производится ежегодно квалификационной комиссией с выдачей удостоверения.

IX ТРАНСПОРТИРОВКА ГРУЗОВ

9.1. Ограничивается поднятием и переноска грузов, тяжестей - для одного мужчины поднимать не более 50 кг, переносить на плечах не свыше 80кг.

9.2. Не перегружать электропогрузчики сверх их грузоподъемности.9.3. Обжигающие жидкости в стеклянной таре нужно переносить только

вдвоем в корзинах или в клктках. Одному переносить их на спине или на плече, или как либо иначе, категорически ЗАПРЕЩАЕТСЯ. Перевозить можно одному на специальной тележке с гнездами. При переноске обжигающих жидкостей (кислот, каустика и т.п.) одевать защитные очки, резиновый фартук и резиновые перчатки.

9.4. Транспортировка баллонов с газом должна производится на специальных тележках или посылках. Запрещяется переносить баллоны на плечах, бросать и ударять, нельзя помещать баллоы вблизи отопления и горячих поверхностей, а также на солнце пеке.

9.5. При перекатывание грузов находится сзади груза, а не впереди его. Толкать груз от себя.

9.6. Штабеля грузов и продукции в цехах, камерах, склвдвх и т.п. должны уклыдыватся прочно, не свыше установленной высоты, без свесов, чтобы избезать обвала. Запрещяется складывать штабеля грузов вплотную к батареям охлаждения или отопления. При укладке штабелей оставлять положенные проходы. Запрещяется брать материалы и т.п. из штабелей, куч и т.п. или выдергивать их из середины. Пологается брать материалы только сверху.

X. ЭЛЕКТРОБЕЗОПАСНОСТЬ10.0 До врачебная помощь пострадавшему от электрического тока состоит из

двух последовательных этапов. Прежде всего необходимо срочно освободить пострадавшего от действия тока после чего немедленно преступить к оказанию ему медицинской помощи, одновременно вызвать врача. Первая медицинская помощь пострадавшему от действия электрического тока заключается в проведении искусственного дыхания и массажа сердца.

10.1. Поражение людей электрическим током является наиболее опасными несчастными случаями, так как опасность невидима, а действие электротока мгновенное, Большая часть пораженйй человека электрическим током заканчивается смертельным исходом.

98

Обычно поражение электротоком происходит при соприкосновении с частями электрооборудования, находящимся под электротоком, неизолированными (резащищенными) или с поврежденной изоляцией проводами, кабелями, рубильниками, пусковыми проборами, електролампами, предохранителями, электрощитами и прочим электрооборудованием.

Может также произойти поражение при соприкосновении с металическими конструкциями производственного оборудования, случайно оказавшимися под електрисеским током, вследствие неисправности электрооборудавания, нарушении изоляции, сырости помещения, от попадания воды на электрооборудование и т.п.

10.2. Для защиты работающих от поражения электрическим током принимают меры:

проводка, кабели, рубилники и прочее электрооборудование устраиваются так, чтобы нигде не было оголенных токоведущих деталей. Провода изолируют, детали покрывают щитками (ограждениями) распологают на высоте в местах, недоступных для соприконовения человека.

Электрооборудование заземляют, т.е. те детали электрооборудования, которые не находятся под злектротоком (корпуса электродвигателя, щитки рубильников – пускателей, оболчки кабедкй, трубы, в которых положены электропровода и т.п.) не могут оказатся под током из-за нарушений изоляции или механических повреждений, соединяют неизолированными железными или медными проводниками с контуром заземления.

Когда случится повреждение изоляции, электроток попавший на эти детали, отводится в землю и человек, прикоснувшийся к ним, не будет

поражен, ф толко почувствует действие тока. Заземляются также

металические кострукции электрооборудования, могущие случайно оказатся

под электротоком.

Применяют безопасное для человека напряжение электротока, т.е. не свыше 36 вольт а в сырых и тесных местах не свыше 12 вольт. Для переносных электроламп, для ругного электроинструмента, для местного освещения рабочих точек и в других случаях, когда по виду работы людям приходится соприкасатся с проводами, кабелями, электроприборами, осветительными установками и т.п.

10.3. Сами работающие должны соблюдать меры предосторожности от порвжения током, изложенные в ниже отмеченных пунктах:

1. Не прикасаться к электропроводам, кабелям,трубам електропроводки ни мокрыми, ни сухими руками. Следует помнить, что изоляция может быть повреждена незаметно для глаза и к изолированным проводам надо относится так, как – будто это оголенные провода.

99

2. Не производить никаких исправлений или ремонта электропроводников, соединении, щитков, светильников и просего электрооборудования.

3. Запрещено самим работающим менять электролампы и предохранители. Это должен делать электромонтер.

4. Не открывать электрощитки, электросборки, распределттельные пункты, не класть туда никаких предметов и не производить переключений.

5. Не лить воду на электропроводку, электродвигатели и прочее электрооборудование.

6. Запрещено пользоваться переностными лампами с напряжением электротока свыше 36 вольт, а в сырых и тесных местах – свыше 12 вольт.

7. Включать и выключать электрооборудование сухими руками. А в сырых местах нужно одевать диэлектрические перчатки и стоять при этом на резиновом коврике или изолирующей подставки.

8. Перед началом работы обязательно проверить целость заземления, т.е. осмотреть, нет ли обрывов заземления, прочно ли оно прикреплено.

9. При появлении напряжения электротока на металлических частях оборудования.

Ненормальной работы электродвигателя немедленно выключить электромотор и сообщить мастеру.

10.При ощущении электротока на двигателях оборудования, металлических конструкциях или на любых предметах, немедленно прекратить работу и вазвать электромонтера.

11.При работе с переносными электроинструментами, если напряжение тока выше 36 вольт, обязательно надеть диэлектрические перчатки и стоять на резиновом коврике.

12. Не подходить к оборванному проводу, лежащему на земле ближе 6-ти метров.

10.4. Освобождение попавшего под электроток человека.

Действие тока на человека может закончится его гибелью, если его не освободить немедленно. В то же время освобождающий должен остерегаться, чтобы и самому не попасть под напряжение.

Надо действовать быстро и осмотрительно. Если по близости нет возможности отключить электроток, то нужно или оттащить пострадавшего или оттащить провода.

Для этого следует применить сухие, не проводящие электроток предметы/ сухое дерево, резина, сухая одежда, плотная сухая бумага и т.п. При оттаскивании пострадавшего браться следует не за тело, а за его одежду.

100

10.5. Пострадавшему оказать первую помощь. Если он потерял сознание, то сразу сделать искусственное дыхание до прибытия медперсонала. Нельзя пострадавшего от электротока закапывать в землю.

XI. СПЕЦОДЕЖДА И ЗАЩИТНЫЕ СРЕДСТВА.

11-1. К средствам индивидуальной защиты , относится специальная или

санитарная одежда и обувь и различные предохранительные

приспособления .В зависимости от назначения они подразделяются на

следующие классы:

1.Средства защиты органов дыхания (противогазы ,респираторы, пневмо-маски)

2. Специальная одежда (комбинезоны, куртки, брюки костюмы , халаты , плащи , фартуки)

3.Cпец-обувь (сапоги , ботфорты , полусапоги ,ботинки ,галоши)

4.Средства защиты рук (рукавицы, перчатки)

5. Средства защиты головы (каски ,шлемы)

6. Средства защиты лица (маски ,щетки , очки)

Одежда и обувь не должна стеснять движение и нарушать терморегуляцию организма – ткань должна быть прочной и легкой, хорошо стираемой. Для защиты от кислоты и щелочи используют шерстяные и резиновые изделия. Средства зашиты должны создавать наиболее благоприятные, для организма человека , условия взаимодействия с окружающей внешней средой и обеспечивать оптимальные условия для трудовой деятельности. При этом они не должны быть источником опасных и вредных производственных факторов. Там, где по условиям работы быстро изнашивается или загрязняется одежда или обувь, предприятие обязано выдать рабочим и служащим спецодежду и спец -обувь, из суровой и отбеленной ткани.

11-2. Кроме того, на пищевых предприятиях для предохранения от загрязнения пищевых продуктов выдается сан- одежда (халаты, косынки, колпаки).

11-3. При выполнении работ, связанных с опасностью или влажностью, запыленностью, загазованностью и прочим вредностям, для защиты от них рабочим и служащим выдаются предохранительные приспособления или, как принято называть, индивидуальные средства защиты – защитные очки, противогазы, рукавицы или перчатки. Резиновые сапоги или фартуки, предохранительные пояса, защитные кольчужные фартуки и перчатки.

101

11-4. Сан-одежду, спецодежду, спец-обувь и предохранительные приспособления выдаются бесплатно, по предусмотренным для данной профессии нормам и в соответствии со сроками носки.

11-5. Спец-одежду и спецобувь, пришедшую в негодность до окончания срока носки по причинам. Не зависящим от работающих. Предприятие обязано заменить или отремонтировать.ст.240 Т.К.Р.М.

11-6. Рабочие и служащие во время работы обязаны пользоваться выданными им спецодеждой, спец-обувью и предохранительными приспособлениями.

11-7. Мастера, начальники цехов , механики и прочие руководители должны следить за этим и не допускать к работе рабочих без установленной спецодежды, спецобуви и предохранительных приспособлений, а также в неисправной, неотремонтированной, загрязненной спецодежде, спецобуви или с неисправными предохранительными приспособлениями.

11-8. Рабочие и служащие обязаны бережно относится к выданной им спецодежде. Спецобуви и предохранительным приспособлениям. Запрещается до окончания работы выносить их за пределы предприятия.

XII ТРЕБОВАНИЕ ПРОИЗВОДСТВЕННОЙ САНИТАРИИ И ЛИЧНОЙ ГИГИЕНЫ.

12-1. Личная гигиена. При входе на пищевое предприятие необходимо вытереть обувь. Сняв верхнюю одежду в раздевальной. Работник должен помыть руки водой с мылом и ополоснуть их холодной водой. Только после этого надеть санодежду. Санодежда должна быть чистой и целой Волосы тщательно убрать под головной убор.

Выходить в санодежде из цехов в столовую, во двор или надевать сверх санодежды свою верхнюю одежду запрещено. При посещении уборной обязательно снять санодежду. А после выхода из уборной помыть руки с мылом и сполоснуть холодной водой. Только после этого разрешается одеть санодежду и приступить к работе.

Застегивать санодежду булавками, иголками. А также хранить в ее карманах зеркала, иголки. булавки. спички и другие подобные предметы запрещается.

Кольца, часы, серьги и т.п. предметы в цех заносить запрещается.Ногти на руках коротко остричь. Регулярно производить гигиенический

маникюр.Полость рта держать в чистоте.Курить и принимать пищу в цехах категорически запрещается.При заболевании необходимо немедленно обратиться в медпункт за помощью.Каждый рабочий пищевого предприятия обязан проходить осмотры и

освидетельствования –А ) ежеквартально медосмотры ,

Б) один раз в год обследование на туберкулез.

102

Кроме того, производятся профилактические прививки против инфекционных заболеваний по указанию санитарных организаций. После работы необходимо вымыть руки и продезинфицировать их, а затем принять душ. Спецодежду и санодежду оставить на производстве в гардеробной или в шкафчике, уносить их домой не разрешается.

12-2. Требования к помещениям цехов. К бутовым помещениям.Производственные и бытовые помещения должны содержатся в чистоте. Все

работающие должны поддерживать санитарное состояние помещения на высоком уровне.

Стены и потолки нужно содержать в целостности и опрятности. Нельзя прикреплять к стенам объявления гвоздями. Окна систематически вытирать. Разбитое стекло немедленно вынимать из рамы. Осколки сразу же удалить из цеха. Электрические лампы закрыть плафонами. В гардеробных. А также в каждом цехе должны быть рукомойники с достаточным количеством кранов для своевременного и тщательного мытья рук всеми работниками.

В цехах не следует держать ненужную, пустую тару. Особенно грязную, неочищенную. Оборудование очищать не только спереди. А со всех сторон, а также снизу (Например, крошки столов).

Отходы. Брак и ому подобное не бросать на пол. А складывать в специальные ящики, после окончания смены все вынести в контейнеры. После окончания смены все инструменты, оборудование и инвентарь тщательно вымыть. Инструмент сдать мастеру или закрыть в шкаф.

12-3. Требования к содержанию территории предприятия – Все работающие на пищевом предприятии обязаны соблюдать санитарные требования по содержанию чистоты на территории предприятия. Не засорять и не захламлять территорию. Тару аккуратно складывать в специально отведенных местах, мусор ссыпать в мусорные ящики. С непроницаемых для грызунов стенками и плотно закрывающейся крышкой.

Соблюдать чистоту в дворовых уборных. 12-4. Участие в работе по улучшению производственной санитарии.

Все работающие обязаны посещать занятия по сан минимуму и сдать экзамены. Активно участвовать в работе общественных санитарных организаций. Помогать сан постам., вносить предложения об установлении недостатков по санитарии, требовать от администрации обеспечения норм производственной санитарии и личной гигиены.

12-5.Мыры предосторожности при переработке молока и молочных продуктов.

XIII ТРЕБОВАНИЯ ПРОТИВОПОЖАРНОЙ БЕЗОПАСНОСТИ

13-1.Все работающие на предприятии обязаны точно выполнять настоящую инструкцию. Лица, нарушающие ее привлекаются к ответственности, вплоть до предания суду. Профилактические мероприятия

103

13-2. Вновь принимаемые на работу должны пройти инструктаж по противопожарной безопасности .Лица, не прошедшие инструктаж. К работе не допускаются. Все работающие на заводе обязаны знать места. Где находятся средства для тушения пожара, а также должны уметь пользоваться этими средствами.

13-3. На территории завода и в цехах курить категорически запрещается. Курить можно только в специально отведенных для этого местах.

13-4. Категорически запрещается разведение огня на территории завода без разрешения администрации.

13-5. Средства и инвентарь для тушения пожара – песок, лопаты, огнетушители. Багры. Бочки с водой, шланги, стволы – использовать для других целей строго запрещено.

13-6. Проезды и проходы. Подступы к средствам тушения пожаров, а также к пожарным кранам и гидрантам должна быть свободными.

13-7. Особо опасными цехами и отделениями являются – слад горюче-смазочных материалов, гаражи, ремонтно-строительный цех, компрессорный цех, цех сухого молока.

13-8. Не разрешается скопление стружек и опилок деревообрабатывающих цехов. Складов тары.

Эти отходы должны вывозиться ежедневно, за что ответственны начальники цехов.

13-9. Бросать промасленные материалы в других местах запрещается. Нельзя оставлять промасленные обтирочные материалы в карманах халатов, прочей одежды. Нельзя промасленную спецодежду оставлять после работы в шкафах в свернутом виде, ее необходимо свободно развесить.

13-10. Все работающие на различном оборудовании должны тщательно следить за его исправностью и особенно за смазкой трущихся частей или неисправности электрооборудования нужно немедленно прекратить работу и доложить своему начальнику. До устранения неисправности к работе не приступать.

13-11. Запрещено возле нагревательных приборов центрального или местного отопления устанавливать или укладывать какие либо предметы или грузы. Особенно опасно помещать возле нагревательных приборов баллоны с газом, сосуды, работающие под давлением и горючие материалы. Вокруг нагревательных приборов должно быть всегда свободно. Электроплитки должны быть установлены на огнестойких основаниях.

13-12. По окончании работы обязательно – выключить оборудование, электрические приборы (электроплитки, электроутюги и т.п.)

- закрыть окна, двери, проемы, люки, спуски и прочее. - брать промасленные тряпки, паклю и другие обтирочные материалы из

помещений- проверить не может ли произойти пожар на месте работы- уходя, выключить электросвет.

104

13-13. В случае обнаружения пожара сообщить начальнику цеха, мастеру и немедленно приступить к гашению пожара. Решение о вызове городской пожарной команды могут принимать дежурный по заводу или начальник караула. Рабочим вызывать самостоятельно городскую пожарную команду не следует.13-14. Средствами тушения пожара являются – вода, огнетушители пенные (ОП1, ОПЗ – жидкопейные, ОП-5-густопенные), ОУ-2, ОУ-5, ОУ-8. Песок, покрывала и др.

Способы тушения пожара зависят от того, какой материал загорелся. При загорании жидкого горючего – масел, смолы, жиров не следует применять воду, а тушить любыми огнетушителями. Песком. Кошмой.Если в очаге пожара хранится карбид или известь. Применять воду для тушения тоже нельзя. ЗАГОРЕВШИЕСЯ ЭЛЕКТРИЧЕСКИЕ ПРОВОДА необходимо прежде обесточить а если они остаются под током, не тушить их водой. А песком или углекислотным огнетушителем.13-15. Для обеспечении подъезда средств пожаротушения на предприятии сохраняются пожарные подъезды, которые всегда должны быть свободными. Эти подъезды нельзя загромождать и складывать на них грузы.13-16. Каждый работающий на предприятии в случае обнаружения им недостатка, могущего вызвать пожар, обязательно немедленно сообщить об этом начальнику цеха или дежурному по заводу. 15-4. Начальники цехов и мастера обязаны подробно инструктировать рабочих по технике безопасности, следить за тем, чтобы рабочие выполняли эти инструкции и обеспечить безопасность работ на своем участке. Однако еще имеются еще несчастные случаи по причине недостаточного инструктажа по технике безопасности, из-за отсутствия должного руководства и надзора за соблюдением рабочими правил техники безопасности, из-за неудовлетворительного содержания рабочих мест, проходов, из-за неиспользования индивидуальных защитных средств.

XVI. ПЕРВАЯ ПОМОЩЬ ПРИ НЕСЧАСТНЫХ СЛУЧАЯХ.

16-1. Каждый находящийся вблизи от пострадавшего при несчастном случае должен освободить его от опасного действия машины, ядовитых веществ, горящих материалов, обрушившихся тяжестей и т.п. Затем до прихода медработников немедленно оказать первую помощь и одновременно сообщить мастеру.16-2. Первая помощь при ранении – не следует промывать рану водой или лекарствами, засыпать порошком, покрывать мазями, стирать песок, землю и т.п.удалять из раны сгустки крови. Необходимо наложить стерильный материал и перевязать бинтом.

105

Если травма сопровождается кровотечением, необходимо до прибытия врача произвести остановку кровотечения –

а) наложить повязку при небольшом (капиллярном) кровотечении б) наложить тугую повязку, иногда выше раны с закруткой ниже раны

(при венозном кровотечении).в) наложить жгут (выше ранения) и повязку при артериальном

кровотечении (кровь из раны бьет пульсирующим фонтанчиком).При наложении жгута необходимо записать время его наложения и

записку прикрепить к повязке.

16-3. Первая помощь при ушибах, вывихах и переломах. –

В первую очередь, если есть рана, наложить на него повязку. Затем поврежденной конечности придать наиболее удобное покойное положение. После чего больного доставить к врачу.

Если повреждение тяжелое (перелом и т.п.) необходимо вызвать медработника к месту происшествия. При повреждениях таза или позвоночника категорически запрещается двигать больного. Можно только осторожно уложить его на деревянный щит и вызвать медработника.

16-4. Первая помощь при ожогах –При ожоге первой степени (покраснения и опухлости кожи) класть

тампоны , смоченные раствором марганцово-кислого калия или спиртом, водой, одеколоном.При ожоге второй степени на покрасневшей коже появляются пузыри, наполненные жидкостью, а при третьей степени кожа обугливается, покрывается струпьями. Надо осторожно снимать платье и обувь. Лучше разрезать их. Не касаться руками обоженных участков и не смазывать их мазями или растворами. Нужно перевязать, как свежую рану. При ожогах глаз вольтовой дугой применять холодные примочки из борной кислоты.

При химических ожогах кислотой или щелочами, немедленно удалить химическое вещество сильной струей воды. После обмывания наложить примочку при ожогах щелочью – из борной или угли кислоты при ожоге кислотой – из содового раствора.

16-5. При отравление газом-

В первую очередь удалить пострадавшего из загазованной зоны на свежий воздух.При отравлении аммиаком – тепло укрыть, предварительно сменив одежду. Дают дышать (ингаляция) парами растворов лимонной или уксусной

106

кислоты. Для нейтрализации аммиака дать пострадавшему несколько глотков лимонада, молока, молочно-кислых продуктов, фруктовых соков.При отсутствии дыхания немедленно делать искусственное дыхание. При поражение кожи – примочки 5% раствором кислот (лимонной, уксусной).

В случае отравления хлором – А) удаление из отравленной атмосферы в лежачем положении, вдувание теплых водяных паров с примесью нашатырного спирта. Б) принять 5-15 капели нашатырного спирта с водой, пить молоко.

XVII. МЕРЫ ПРИ НЕСЧАСТНЫХ СЛУЧАЯХ-

17-1.Несчастным случаем называется повреждение организма человекавследствие внезапного внешнего воздействия(рана, ушиб, перелом или трещина,вывих и растяжение связок, сотрясение головного мозга, проникновение инородного тела, ожог термический и химический, обморожение, тепловой удар, острое отравление, электрических удар, ампутация).

17-2.Професиональные хронические отравления и профессиональные заболевания расследуются органами Министерства здравоохранения, которые составляют акты об этом.

17-3. При несчастном случае на производстве необходимо оказать пострадавшему первую помощь и доставить на медпункт.Пострадавши или очевидец должен немедленно известить мастера или начальника цеха или руководителя работ.Начальник цеха совместно со старшим общественным инспектором по охране труда и инженером по технике безопасности расследует обстоятельства несчастного случая, выявляют его причины и не позже 24 часов составляют акт по форме Н-1, в котором указывают причины мероприятия по предупреждению повторения подобных случаев.

17-4. Расследованию составлению акта по форме Н-1 подлежат все несчастные случаи, если Нои произошли – 1. на территории предприятия,2.вне территории предприятия при выполнении работы по заданию предприятия, а также с рабочими и служащими, доставляемыми на место работы и с работы на транспорте, представленном предприятием. Расследованию подлежат несчастные случаи, происшедшие как в течение рабочего времени ( включая установленные перерывы ) так и перед началом и по окончании работы, а сверхурочное время, в выходные и праздничные дни.

107

17-5. Если в результате расследования не установлена связь несчастного случая с производством ( например при изготовлении в личных целях без разрешения администрации каких либо предметов или использование транспортных средств, принадлежащих предприятию, при спортивных играх на территории предприятия, в результате опьянения и т.п.), то в акте Н-1 делается отметка „ несчастный случаи не связан с производством ”. Эту отметку делает инженер при согласии завкома профсоюза.

17-6. Начальник цеха обязан выдать пострадавшему по его требованию заверенную копию акта о несчастном случае не позднее 3 дней с момента окончания по нему расследованию.

17-7. В случае отказа администрации в составлении акта по форме Н-1 или при несогласии пострадавшего с изложенными в акте обстоятельствами несчастного случая, пострадавший в праве обратится по этим вопросам в завком. Последний должен не позже 7 дней рассмотреть заявление пострадавшего и принять постановление, являющееся обязательным, являющееся для исполнения администрацией.

17-8. Пособие при несчастных случаях на производстве выдается в размере) 100% заработной платы, не зависимо от непрерывного производственно стажа и профсоюзного членства , за исключением случаев , указанных в пункте 17-5.

17-9. Если травма незначительная (микротравма), то есть царапина, ссадина, мелкий порез и т.д., то пострадавший обязан обратится в медпункт для обработки поврежденного места. Самому обрабатывать повреждение нельзя. Это необходимо для предупреждения занесения инфекции в организм через поврежденные участки кожи.

Из-за нарушения такого правила были случаи длительных и тяжелых заболеваний. При оказании помощи работник медпункта может дать указание мастеру о переводе пострадавшего на другую работу, где нет опасности занесения инфекций.

17-10. Несчастные случаи(трудовые увечья), происшедшие в указанных случаях, считаются связанными с работой и пособие по больничным листкам выдается в размере 100% заработной платы, независимо от непрерывного стажа работы и профсоюзного членства (пп.59 и 63 положения о пособиях ). При совершении каких-либо действий в интересах предприятия, хотя бы и

без поручения администрации. В пути на работу или с работы. Вблизи предприятия или иного места работы в течении рабочего времени,

включая установленные перерывы, если нахождение там не противоречило правилам внутреннего распорядка предприятия.

108

При выполнении государственных или общественных обязанностей, а также при выполнении специальных заданий профсоюзных, профессиональных и иных общественных организаций, хотя бы эти задания и не были связаны с работой.

При выполнении долга гражданина по спасению человеческой жизни, по охране собственности. А также общественного правопорядка.

Эти случаи расследует общественный инспектор по охране труда или страх делегат, который составляет акт по произвольной форме.

17-11. Несчастные случаи не связанные с работой и не на производстве считаются бытовыми.

При бытовой травме на первые 5 дней врач дает справку, а начиная с 6-го дня – больничный лист.

Таким образом за первые пять дней болезни по бытовой травме пособие не выдается, а за последующие дни выдается в размере, как при обычном заболевании.

Несчастные случаи в быту расследует общественный инспектор по охране труда или страхделегат. Пострадавший должен обратиться к ним с просьбой о расследовании и даче заключения. Без заключения общественного инспектора или страхделегата комиссия социального страхования завкома профсоюза не рассматривает больничный лист для выдачи пособия.

Составил Инженер по ТБ

109