RAPORT :TĂIERILE ILEGALE
DIN PĂDURILE ROMÂNIEIÎN 2016
Cristi Grecu/Greenpeace
Pădurea este linia vieții planetei.
Pădurea este esențială pentru viața pe Pământ și furnizează servicii fundamentale umanității. Pădurea contribuie la bunăstarea fizică și spirituală a omului prin: producerea de oxigen; captarea carbonului; purificarea șiretenția apei; protecția împotriva inundațiilor, a eroziunii și a alunecărilor de teren; susținerea și protejarea biodiversității; producția de lemn, fibre, biomasă; participarea la definirea identităților culturale și a valorilor spirituale; oferirea cadrului pentru recreere etc. Cu toate acestea, până la ora actuală, 80% din pădurile lumii au fost distruse sau degradate. În România sunt importante și pentru biodiversitatea pe care o susțin. Suntem norocoși să avem încă păduri sălbatice și virgine, care adăpostesc floră și faună unice, cea mai mare populație de urși din Europa, specii rare, endemice și carnivore mari precum râsul sau lupul. Pădurile noastre de fag și cele mixte de conifere și foioase sunt martori ai compoziției originare a pădurilor Europei.
La nivel național suprafața acoperită de pădure a scăzut dramatic în secolul al XX-lea, ajungând azi la 28,95%1. Acum ne aflăm mult sub media UE de 32,4%2 - cu mult sub capacitatea și optimul calculat de 45%3. În prezent fondul forestier național are o suprafața de 6.900.962 ha4, jumătate fiind proprietate publică a statului sub administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva R.A., iar cealaltă jumătate este proprietate privată a statului, a unităților administrativ-teritoriale, a obștilor și a persoanelor fizice. Circa 415.000 ha5 de pădure aparțin micilor proprietari cu suprafețe sub 100 ha și nu sunt administrate, fiind deci expuse tăierilor ilegale. Un studiu Greenpeace România pentru intervalul 2000-2014 ne arată că aproximativ 360.000 ha au fost despădurite sau degradate. O actualizare din 2015 a hărții arată că ritmul degradării pădurilor s-a menținut la același nivel.Acest studiu continuă activitatea de monitorizare pe care Greenpeace România a început-o anii anteriori prin publicarea unor rapoarte despre tăierile ilegale pentru intervalul 2009-20156. Studiul urmărește datele oficiale despre cazurile de tăieri ilegale identificate și investigate de autorități.
INTRODUCERE
1 http://roifn.ro/site/rezultate-ifn-1/ 2 http://ec.europa.eu/agriculture/forest/index_en.htm3 Victor Giurgiu, Consideraţii asupra stării pădurilor României – partea I: declinul suprafeţei pădurilor şi marginalizarea împăduririlor, Revista Pădurilor, nr. 2/20104 http://roifn.ro/site/rezultate-ifn-1/ 5 http://www.curteadeconturi.ro/publicatii/economie7.pdf6 http://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/paduri/publicatii/
Greenpeace România consideră că autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, anume Ministerul Apelor și Pădurilor, are datoria de a realiza o bază de date transparentă care să centralizeze activitatea tuturor organismelor de control din domeniu. Doar o asemenea bază de date complementată de rezultatele Inventarului Forestier Național poate surprinde adevărata amploare a fenomenului tăierilor ilegale din România.
În 2016 au fost identificate 9.444 de cazuri de tăieri ilegale la nivel național, dintre care 5.222 au constituit fapte penale, media pe zi de contravenții și fapte penale fiind de 26 de cazuri/zi.
Vestea bună e că deși în anul 2016 s-au înregistrat 5.222 de infracțiuni, cifra aceasta reprezintă o scădere cu 47% față de anul anterior.Înjumătățirea numărului de cazuri de tăieri ilegale e rezultatul unor noi prevederi legislative care au sporit numărul și valoarea sancțiunilor, a unei mai mari implicări a societății civile în procesul de semnalare și a creșterii rolului Jandarmeriei în procesul de constatare și sancționare.
ÎMPOTRIVA TĂIERILOR ILEGALE DIN ROMÂNIA
2009
-201
1
2012
2013
-201
4
2015
2016
30
5062
96
26
Harta cazurilor de tăieri ilegale în 2016 Legendă
Mureș
Brașov
Olt
Dolj
Gorj
Maramureș
Neamț
Argeș
Mehedinți
Bacău
Suceava
Vrancea
Dâmbovița
Sălaj
Alba
Hunedoara
Vâlcea
Covasna
Caraș Severin
Bistrița Năsăud
Harghita
1057
664
605
540
417
392
356
335
316
303
296
290
261
250
226
224
208
204
202
194
185
Bihor
Buzău
Galați
Prahova
Sibiu
Cluj
Călărași
Ialomița
Iași
Tulcea
Arad
Ilfov
Vaslui
Satu Mare
Timiș
Botoșani
Teleorman
Brăila
Constanța
Giurgiu
București
180
172
160
154
142
133
126
123
111
109
98
88
77
62
58
53
42
14
8
8
1
SM MM
BN
SV
BT
BHSJ
NTIS
CJ
ARAB
MS HRBC VS
GLVNCVBVSBHDTM
CS
MH
GJ VL AG DBPH
BZBR TL
DJ OTTR
B
GR
IL
CL CT
Se poate constata că scăderea contravențiilor față de anul anterior este mai redusă, comparativ cu scăderea numărului de cazuri de tăieri ilegale, acest lucru explicându-se prin adoptarea și în țara noastră a legislației UE7, care prevede noi tipuri de sancțiuni. La nivel național au fost aplicate sancțiuni în valoare de 33.038.652 RON. Cele mai mari sancțiuni au fost înregistrate în județele Argeș (3.206.545 RON), Harghita (2.735.150) și Prahova (2.224.345 RON), cele trei județe totalizând 24,72% din valoarea sancțiunilor aplicate la nivel național.
Cele mai multe cazuri de tăieri ilegale au fost identificate în județele:Mureș – 1.057 de cazuri (11%), Brașov – 664 de cazuri (7%) și Olt – 605 cazuri (6%). Cele mai puține, în județele Constanța și Giurgiu – 8 cazuri în fiecare județ și în București – 1 caz.
Primele 10 județe după numărulde cazuri de tăieri ilegale,în anul 2016:
Cele mai multe infracțiuni au avut loc în județele: Dâmbovița (387), Gorj (371) și Argeș (357), cele 3 județe însumând peste 21,35%, din infracțiunile constatate la nivel național.
Primele 10 județe dupănumărul de infracțiuni,în anul 2016
În cursul anului 2016 au fost aplicate 22.264 de contravenții, cele mai multe fiind înregistrate în județele Argeș – 2.106 contravenții, Vrancea – 1.969 și Mureș – 1.455. Cele trei județe totalizează 24,84% din contravențiile aplicate la nivel național.
În baza legislației europene privind obligațiile ce revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn, în 2016 au fost efectuate 2091 de controale la operatori. S-au identificat nereguli la 115 firme și au fost aplicate sancțiuni în valoarede 237.000 RON.
Primele 10 județedupă numărul de contravenții,în anul 2016
Ca urmare a noilor prevederi legislative, la nivelul anului 2016 au fost confiscate 1.146 vehicule folosite pentru transportarea de material lemnos fără proveniență legală, din care 910 - adică 79% - au fost confiscate de reprezentanți ai Poliției iar 236 (21%) de către cei ai Jandarmeriei. Cele mai multe mijloace de transport au fost confiscate în județul Prahova – 19% din totalul de 1.146, acesta fiind urmat de județele Mureș și Argeș,cu câte 8% fiecare.
0
200
Mur
eș
Braș
ov Olt
Dolj
Gorj
Mar
amur
eș
Neam
ț
Arge
ș
Meh
edinț
i
Bacă
u400
600
800
1000
050100150200250300350400
Dâm
boviț
a
Gorj
Arge
ș
Vran
cea
Hune
doar
a
Mur
eș
Vâlce
a
Cova
sna
Bist
rița-
Năsă
ud
Biho
r
0
500
1000
1500
2000
Arge
ș
Vran
cea
Mur
eș
Bacă
uNe
amț
Suce
ava
Braș
ov
Dâm
boviț
a
Biho
r
Vaslu
i
Primele 10 județe după valoareasancțiunilor, în anul 2016
Primele 10 județe, ordonate după numărul demijloace de transport confiscate,în anul 2016
0mil.Lei
50010001500200025003000
Arge
ș
Harg
ita
Prah
ova
Suce
ava
Olt
Vâlce
a
Braș
ov
Mur
eș
Biho
r
Arad
0
50
100
150
200
Prah
ova
Mur
eș
Arge
ș
Vran
cea
Bacă
u
Harg
hita
Vâlce
a
Neam
ț
Braș
ov
Bist
rița-
Năsă
ud
7 European Union Timber Regulation (EUTR) nr. 995/2010, transpus prin HG 470/2014, cu modificările ulterioare
În ceea ce privește cantitatea de lemn tăiată ilegal în 2016, aceasta se ridică la 140.964,85 m3, mai mult de jumătate din aceasta - respectiv 52,59 % - provenind din județele Maramureș, Iași și Cluj.
Valoarea prejudiciului înregistrat în anul 2016 din tăieri ilegale se ridică la 39.475.235,29 RON la nivel național. Cele mai mari prejudicii se înregistrează în județul Maramureș – 17.996.536 RON, reprezentând 45,59% din valoarea totală înregistrată la nivel național.
Primele 10 județe,ordonate după cantitatea de lemntăiată ilegal, în anul 2016
Primele 10 județe, ordonate dupăvaloarea prejudiciului, în anul 2016
Constatăm o valoare medie de 14,82 m3 tăiați ilegal/caz în anul 2016, la nivel național. Județele în care s-a constatat o cantitate medie/caz cu mult peste media națională sunt: Iași, cu 144,60 m3/caz și Maramureș, cu 129,21 m3 /caz.
10K
20K
30K
40K
50K
0
Mra
mur
eș Iași
Cluj
Bist
rița=
Năsă
udCa
raș S
ever
in
Arge
ș
Braș
ov
Mur
eș
Sibiu
Ilfov
1000
6000
10000
14000
18000
0mil.Lei
Mra
mur
eș Iași
Cluj
Cara
ș Sev
erin
Gorj
Braș
ov Olt
Sibiu
Arge
ș
Suce
avam3
Dan Câmpean/Greenpeace
În ceea ce privește activitatea de investigare a infracțiunilor silvice derulată de procurori, în anul 2016 au fost investigate 18.107 cazuri, dintre care au fost soluționate 5.447, respectiv 30,08%. Din totalul cazurilor soluționate în cursul anului trecut au fost soluționate 597, prin trimitere în judecată - respectiv 10,96%.
ACTIVITATEA PROCURORILOR
Cele mai multe cauze de soluționat la nivelul anului 2016 au fost înregistrate în județele: Maramureș – 1.294, Argeș – 1.148 șiGorj – 1.012, la fel ca 2015.
Primele 10 județe,ordonate după numărul cazurilorde soluționat, în anul 2016
Cele mai multe cauze soluționate s-au înregistrat în județele:Gorj – 341, Argeș – 314 șiBacău – 279. Cele 3 județe cumulând un procent de 17,15% din totalul cazurilor soluționate la nivel național în cursul anului trecut.
Primele 10 județe,ordonate după numărul cazurilorsoluționate, în anul 2016
În ceea ce privește numărul de cauze soluționate prin trimitere în judecată, cele mai multe cauze au fost înregistrate în județele: Argeș – 47,Maramureș – 47 și Alba 44. Județele care înregistrează un procent mult mai mare de cauze soluționate prin trimitere în judecată decât media la nivel național sunt Bistrița-Năsăud – cu 21,37%, Prahova – 20% și Alba – 18,88%, față de media la nivel național, de 10,96%.
200400600800100012001400
0
Mar
amur
eș
Arge
ș
Gorj
Suce
ava
Dâm
boviț
a
Bacă
u
Vran
cea
Braș
ov
Neam
ț
Mur
eș
50100150200250300350
0
Gorj
Arge
ș
Bacă
u
Mar
amur
eșVr
ance
a
Dolj
Neam
ț
Alba
Dâm
boviț
a
Vâlce
a
Un rol important în identificarea și semnalarea cazurilor de tăieri ilegale l-a avut societatea civilă, cu ajutorul instrumentelor puse la dispoziție de către autorități ca urmare a modificării legislației în domeniu și a creșterii gradului de transparență - aplicația de mobil Inspectorul Pădurii și site-ul www.inspectorulpadurii.ro.
Astfel, 42% dintre cazurile investigate de autorități, respectiv 3.986, au fost identificate de cetățeni și semnalate de către aceștia autorităților, în vederea aplicării de sancțiuni. Județele cu cel mai mare grad de implicare a cetățenilor sunt: Argeș și Dâmbovița, fiecare cu 7% din totalul cazurilor identificate ca urmare a sesizărilor primite, urmate de județul Dolj, cu 6%.
SOCIETATEA CIVILĂ SE ALĂTURĂLUPTEI ÎMPOTRIVA TĂIERILOR ILEGALE
Harta sesizărilor făcute de cetățeni Legenda
Argeș
Dâmbovița
Dolj
Gorj
Bacău
Neamț
Maramureș
Mureș
Mehedinți
Vâlcea
Covasna
Suceava
Brașov
Alba
Caraș Severin
Prahova
Hunedoara
Vrancea
Cluj
Harghita
Bihor
288
261
251
218
214
207
200
177
165
146
144
139
116
108
103
103
94
90
86
80
79
Buzău
Iași
Galați
Vaslui
Olt
Botoșani
Arad
Bistrița Năsăud
Călărași
Satu Mare
Ilfov
Timiș
Sălaj
Sibiu
Teleorman
Brăila
Constanța
Ialomița
Tulcea
Giurgiu
București
76
70
65
65
58
53
48
46
45
45
33
31
30
13
10
7
7
6
5
4
0
SM MM
BN
SV
BT
BHSJ
NTIS
CJ
ARAB
MS HRBC VS
GLVNCVBVSBHDTM
CS
MH
GJ VL AG DBPH
BZBR TL
DJ OTTR GR
ILB
CL CT
În cursul anului 2016 s-au înregistrat 16.214 de apeluri la numărul de urgență 112, făcute cu scopul de a verifica legalitatea unor transporturi de material lemnos, reprezentând o scădere cu cca. 19% față de anul anterior. Această scădere se datorează în principal faptului că în cursul anului trecut a fost lansată aplicația de mobil Inspectorul Pădurii, care le permite deținătorilor de smartphone verificarea în timp real a transporturilor de material lemnos, fără a mai fi necesar să apeleze numărul de urgență 112. Această aplicație a fost descarcată și instalată de peste 60.000 de utilizatori.
APLICAȚIA DIN BUZUNARUL JUSTIȚIARILOR: ”INSPECTORUL PĂDURII8”
8 În data de 8.10.2014 a intrat în vigoare Hotărârea nr. 470/2014, pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, care prevede obligativitatea înregistrării în sistemul online SUMAL a tuturor transporturilor de material lemnos. Legalitatea oricărui transport de material lemnos poate fi verificată de orice persoană, printr-un apel la 112.
Cele mai multe apeluri la numărul de urgență 112 pentru verificarea legalității transporturilor de material lemnos au fost efectuate în județele Gorj – 22%, Hunedoara și Buzău cu 6% fiecare din totalul apelurilor efectuate la nivel național.
Primele 10 județe,ordonate după numărul de apeluri efectuate la 112 pentru verificareatransporturilor de material lemnos,în anul 2016
Din totalul apelurilor efectuate la numărul de urgență 112, făcute cu scopul verificării transporturilor de material lemnos, 3.184 din acestea, respectiv 20%, nu erau înregistrate în baza de date a sistemului de prevenire a tăierilor ilegale (SUMAL) - așa cum prevede legea. O cifră mai mare cu 3% decât cea din anul 2015. Cele mai multe cazuri confirmate ca fiind neînregistrate în sistem au fost din județele: Brașov (232), Hunedoara (223) și Suceava (212), respectiv 7% pentru fiecare județ din totalul de sesizări înregistrate la nivel național.
O situație ușor diferită se înregistrează analizând ponderea transporturilor neînregistrate în SUMAL, din totalul apelurilor efectuate la nivelul fiecărui județ. Astfel, pe primul loc se află județul Constanța, cu cele mai multe cazuri neînregistrate - 65% din totalul transporturilor sesizate la 112, urmat de județele Brăila și Ialomița, cu 50% fiecare.
Primele 10 județe, ordonate dupănumărul de transporturi de materiallemnos raportate la 112 și găsite cafiind neînregistrate în sistemulSUMAL, în anul 2016
500100015002000250030003500
0
Gorj
Hune
doar
a
Buză
u
Braș
ovAr
geș
Alba Cluj
Suce
ava
Sibiu
Mar
amur
eș
50
100
150
200
0
Braș
ov
Hune
doar
a
Suce
ava
Arge
șM
aram
ureș Cluj
Sibiu
Bacă
u
Alba
Neam
ț
Platforma online www.salvezpadurea.ro a fost lansată de Greenpeace România pentru a-i ajuta pe cetățeni să se implice activ în stoparea distrugerii pădurilor și a aduce transparență actului de administrare a pădurilor.Până la urmă, acest subiect e unul care ne privește pe toți, drept dovadă stă numărul mare de sesizări înregistrate și cazuri soluționate de autoritățiîn urma acestora. Cele mai multe sesizări înregistrate de la lansarea platformei - în iulie 2016 - până în decembrie 2016 au fost din județele: Brașov - 13,56%, Argeș - 11,68%, Sibiu și Suceava – 8,47% fiecare. Din totalul sesizărilor de tăieri ilegale înregistrate la nivel național, 57,63% au fost confirmate în urma controalelor de teren efectuate de autorități. Pagubele înregistrate au fost în valoare de 95.801,27 RON iar amenzile aplicate se ridică la 69.000 RON.
ȘI EU POT SĂ WWW.SALVEZPADUREA.RO
Potrivit Codului Silvic aprobat în martie 2008 și modificat în 2015, gestionarea pădurilor se află în responsabilitatea Ministerului Apelor și Pădurilor căruia i se subordonează următoarele instituții: R.N.P. Romsilva R.A. - cu atribuții administrative, Garda Forestieră - cu atribuții de monitorizare și control și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea” - cu atribuții de cercetare.Potrivit Legii nr. 133/2015 pentru modificarea și completarea Codului Silvic, intrată în vigoare începând cu 13 iulie 2015, Jandarmeria Română, Poliția de Frontieră și Agenția Națională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) au din nou dreptul de a constata și de a aplica sancțiuni în domeniul silvic.
CINE RĂSPUNDE DE PĂDURILE NOASTRE:INSTITUȚII CU ATRIBUȚII DE ADMINISTRARE ȘI CONTROLÎN DOMENIUL SILVIC
10 http://www.rosilva.ro/articole/paduri_private__p_213.htm
Ministerul Apelor și Pădurilor (MAP) realizează politica națională în domeniul gospodăririi apelor și managementului silvic, îndeplinind rolul de autoritate de stat, de sinteză, coordonare și control în aceste domenii.
Ministerul Apelor și Pădurilor
Compartimentul de combatere a delictelor silvice din cadrul Poliției Române desfășoară nemijlocit activități specifice pentru prevenirea și combaterea tăierilor și transporturilor ilegale de masă lemnoasă din fondul forestier de stat și privat. De asemenea desfășoară activități informativ-operative, constată infracțiuni și aplică sancțiuni contravenționale în baza regimului silvic, relaționează cu direcțiile silvice județene și cu structurile teritoriale ale Gărzii Forestiere.
Poliția
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva R.A. – administrează pădurea care se află în proprietatea publică a statului prin 41 de Direcții Silvice ce au în subordine 323 Ocoale Silvice și asigură, la cerere, gestionarea pădurilor private. În acest sens Romsilva a semnat 1494 de contracte pentru administrarea pădurilor aflate în proprietate privată și asigură servicii silvice în cadrul altor 146.472 de contracte10.
RNP Romsilva R.A.
Jandarmeria Română este instituția specializată a statului, cu statut militar, componentă a Ministerului Afacerilor Interne, care potrivit Codului Silvic are competențele necesare de a controla și constata contravențiile silvice. În 2010 Jandarmeria și-a pierdut majoritatea atribuțiilor legate de delictele silvice, dar i-au fost reinstaurate în 2015 odată cu adoptarea noului Cod Silvic.
Jandarmeria
Garda Forestieră este o instituție publică cu personalitate juridică subordonată autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, a Ministerului Apelor și Pădurilor. Garda Forestieră succede Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare și Comisariatului de Regim Silvic și Cinegetic.Principalele atribuții ale Gărzii Forestiere sunt următoarele:
Garda Forestieră
Monitorizarea, implementarea și controlul aplicării regimului silvic în fondul forestier național și în vegetația forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier național;
Monitorizarea, implementarea și controlul aplicării regimului cinegetic în fondul cinegetic național;
Monitorizarea și controlul trasabilității materialelor lemnoase.
Datele pe baza cărora a fost întocmit acest studiu au fost colectate de la instituțiile cu atribuții de monitorizare și control printr-o solicitare de acces la informații în baza Legii 544/2001.
Cercetarea a fost efectuată în perioada ianuarie-martie 2017 și se referă la datele statistice valabile pentru anul 2016. Instituțiile respondente sunt: Ministerul Apelor și Pădurilor, Procuratura Generală, Poliția, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva R.A., Gărzile Forestiere, Garda Națională de Mediu, Jandarmeria și Serviciul de Telecomunicații Speciale.
Greenpeace România a solicitat date statistice cu privire la numărul de cazuri de tăieri ilegale identificate, numărul de infracțiuni constatate și investigate, sancțiunile aplicate, volumul de masă lemnoasă extras ilegal, valoarea prejudiciilor și apelurile înregistrate la 112 în legătură cu transporturile de material lemnos. Toate instituțiile contactate au răspuns solicitării noastre.
Pentru fiecare județ și categorie de informații s-au folosit cele mai mari valori disponibile (dacă datele de la IPJ Buzău au indicat X contravenții și infracțiuni, iar cele de la Garda Forestieră Focșani au indicat X+1, am folosit datele furnizate de Garda Forestieră Focșani).
În multe cazuri, atunci când este vorba despre acțiuni comune, diferite instituții înregistrează separat aceeași intervenție. Din aceste motive și pentru a nu dubla informația, statisticile de față nu reprezintă suma intervențiilor organismelor de monitorizare și control și nici totalul absolut. În consecință rezultatul este o cifră minimă și ca atare nu reflectă întreaga amploare a fenomenului.
METODOLOGIE
La nivelul anului 2016 au fost identificate 9.444 de cazuri de tăieri ilegale la nivel național, ceea ce reprezintă o medie de 26 de cazuri/zi, în scădere semnificativă fată de anii anteriori
Cele mai multe cazuri de tăieri ilegale au fost identificate în județele: Mureș – 1.057 de cazuri (11%), Brașov – 664 de cazuri (7%) și Olt – 605 cazuri (6%)
42% dintre cazurile investigate de autorități au fost identificate de cetățeni și semnalate de către aceștia autorităților. Județele cu cel mai mare grad de implicare a cetățenilor sunt: Argeș, Dâmbovița și Dolj
Numărul infracțiunilor depistate a scăzut cu 47% față de anul 2015
Au fost tăiați ilegal 140.964,85 m3 de lemn, mai mult de jumătate (52,59%) provenind din județele Maramureș, Iași și Cluj
Cele mai mari prejudicii se înregistrează în județul Maramureș – 17.996.536 RON, ceea ce reprezintă 45,59% din valoarea prejudiciului înregistrat lanivel național
Au fost confiscate 1.146 mijloace de transport folosite pentru transportarea de material lemnos fără proveniență legală
INCĂ NU E “GAME OVER” PENTRU PĂDURI
ÎMPREUNĂPENTRUPĂDURI
Mitja Kobal/Greenpeace
ANEXE
Primele 10 județe după numărulde cazuri de tăieri ilegale,în anul 2016:
Primele 10 județe dupănumărul de infracțiuni,în anul 2016
Primele 10 județedupă numărul de contravenții,în anul 2016
Primele 10 județe după valoareasancțiunilor, în anul 2016
Primele 10 județe, ordonate dupănumărul de mijloace de transportconfiscate, în anul 2016
Mureș
Brașov
Olt
Dolj
Gorj
Maramureș
Neamț
Argeș
Mehedinți
Bacău
1057
664
605
540
417
392
356
335
316
303
Argeș
Harghita
Prahova
Suceava
Olt
Vâlcea
Brașov
Mureș
Bihor
Arad
3.206.545
2.735.150
2.224.345
1.588.350
1.507.600
1.401.100
1.311.000
1.301.350
1.134.000
1.129.000
LEI
Prahova
Mureș
Argeș
Vrancea
Bacău
Harghita
Vâlcea
Neamț
Brașov
Bistrița Năsăud
216
92
91
85
80
57
49
48
39
36
Maramureș
Iași
Cluj
Bistrița Năsăud
Caraș Severin
Argeș
Brașov
Mureș
Sibiu
Ilfov
50649,4
16051
7912,99
6371,58
5906,74
4405
3988
3768
3714
3423,87
Dâmbovița
Gorj
Argeș
Vrancea
Hunedoara
Mureș
Vâlcea
Covasna
Bistrița Năsăud
Bihor
387
371
357
316
273
257
234
189
184
167
Argeș
Vrancea
Mureș
Bacău
Neamț
Suceava
Brașov
Dâmbovița
Bihor
Vaslui
2106
1969
1455
964
946
867
803
787
721
662
Primele 10 județe,ordonate după cantitatea de lemntăiată ilegal, în anul 2016
ANEXE
Maramureș
Iași
Cluj
Caraș Severin
Gorj
Brașov
Olt
Sibiu
Argeș
Suceava
17.996.536,00
3.778.232,00
1.614.088,00
1.248.630,00
1.173.577,00
1.120.500,00
971.294,00
925.756,00
918.144,00
893.419,00
LEI
Gorj
Hunedoara
Buzău
Brașov
Argeș
Alba
Cluj
Suceava
Sibiu
Maramureș
3528
971
911
883
693
688
632
576
451
443
Brașov
Hunedoara
Suceava
Argeș
Maramureș
Cluj
Sibiu
Bacău
Alba
Neamț
232
223
212
186
154
141
125
120
114
114
Primele 10 județe, ordonate dupăvaloarea prejudiciului, în anul 2016
Maramureș
Argeș
Gorj
Suceava
Dâmbovița
Bacău
Vâlcea
Brașov
Neamț
Mureș
1294
1148
1012
803
752
730
713
711
669
585
Gorj
Argeș
Bacău
Maramureș
Vrancea
Dolj
Neamț
Alba
Dâmbovița
Vâlcea
341
314
279
275
262
243
241
233
223
214
Primele 10 județe,ordonate după numărul cazurilorde soluționat, în anul 2016
Primele 10 județe,ordonate după numărul cazurilorsoluționate, în anul 2016
Primele 10 județe,ordonate după numărul de apeluri efectuate la 112 pentru verificareatransporturilor de material lemnos,în anul 2016
Primele 10 județe, ordonate dupănumărul de transporturi de materiallemnos raportate la 112 și găsite cafiind neînregistrate în sistemulSUMAL, în anul 2016