+ All Categories
Home > Documents > raport Gheorghe Laurentiu

raport Gheorghe Laurentiu

Date post: 10-Jul-2015
Category:
Upload: madalina-lefter
View: 325 times
Download: 1 times
Share this document with a friend

of 33

Transcript

Investete n oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritar: 2 Corelarea nvrii pe tot parcursul vieii cu piaa muncii Domeniul major de intervenie: 2.1 Tranziia de la piaa muncii la viaa activ Titlul proiectului: ResTRucturarea SIstemului de Practic PrODuctiva a Studenilor din nvmntul Superior TRIPOD Contract nr. POSDRU/90/2.1/S/58108

RAPORT DE PRACTICA

Student practicantGheorghe R. Laurentiu

2011

Investete n oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritar: 2 Corelarea nvrii pe tot parcursul vieii cu piaa muncii Domeniul major de intervenie: 2.1 Tranziia de la piaa muncii la viaa activ Titlul proiectului: ResTRucturarea SIstemului de Practic PrODuctiva a Studenilor din nvmntul Superior TRIPOD Contract nr. POSDRU/90/2.1/S/58108

RAPORT DE PRACTICA

Student practicant : Gheorghe R.Laurentiu Semnatura : Universitatea Politehnica Facultatea : Ingineria Sistemelor Biotehnice Specializarea : MIAIA

2011

CUPRINSSeciunea A Informaii privind unitatea partener de practic: Date de identificare ale unitii (denumire, adres, date de contact); .. Forma de organizare (SRL, SA, companie de stat, regie autonoma, fundatie, ONG, companie multinaional, capital de stat, privat sau mixt); . Poziionarea geografic ; . Scurt descriere a companiei, numr de angajai; . Domeniul de activitate (se vor meniona serviciile/produsele oferite/realizate de ctre unitate); . Poziionare n pia; principali clieni i furnizori; . Structura organizatoric (departamente, secii se prezint pe scurt rolul fiecruia i interaciunea dintre acestea); . Perspective de angajare/recrutare (departamente n care exist poziii disponibile); . Seciunea B Informaii privind activitatile prestate de ctre student - Durata perioadei de practic (n unitatea partener de practic, n strinatate i n universitate); . - Descrierea detaliat a departamentelor n care i-a desfurat activitatea (servicii/produse, ncadrarea n schema funcional a unitii); . - Descrierea activitatilor desfurate in domeniul ingineresc corespunztor; . - Descrierea activitatilor desfurate n domeniile economic i managerial; . - Propuneri de ameliorare a activitii de practic; .

Seciunea C Informaii privind abilitile personale Gradul de integrare/acceptare n echipa de lucru; .

Competenele i abilitile dobndite n perioada de practic; . Colaborarea cu tutorele reprezentant al unitii de practic. .

Seciunea A Informaii privind unitatea partener de practic:

Date de identificare ale unitii :

-

Denumire : Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucuresti Adresa: Str. Dinu Vintila, Nr.6, Cod 021102, Sector 2, Bucuresti Date de contact: Tel./Fax: 021.210.91.28;021.211.36.39. Pozitionare geografica :

Scurta descriere a companiei :

Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare IBA Bucuresti este un institut de cercetari in industria alimentara, fiind in subordinea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, ca institutie extrabugetara, cu venituri obtinute integral din: - Proiecte in programe nationale si internationale de cercetare - prin competitie; - Proiecte in programe de cercetare prioritare - prin licitatie; - Comenzi si contracte de prestari servicii in domeniile sale de activitate (analize de laborator, productie, consultanta etc). Institutul de Bioresurse Alimentare:

-

este punctul de contact al Ministerului Educatiei si Cercetarii privind Tema 2 (Alimentatie, Agricultura, Acvacultura si Biotehnologie) din cadrul Programului Cadru 7 de cercetare europeana; reprezinta prin delegat national ICC (Asociatia Internationala a Stiintei si Tehnologiei Cerealelor) din Viena, care are 50 tari membre. este singurul institut de cercetare in domeniul industriei alimentare din subordinea directa a M.A.P.D.R.; are laboratoare acreditate RENAR; detine singurul laborator acreditat din Romania pentru migrari globale si migrari specifice de componenti din ambalajele pentru alimente; are personal competent in domeniul industriei alimentare si agriculturii, pregatit in diferite institutii din strainatate; este singurul institut de cercetare care realizeaza produse pentru intolerante alimentare (proiect Agral); detine singurul centru informare si diseminare privind organismele modificate genetic (proiect Biotech); are organism de certificare HACCP (proiect Infras); are un centru de informare - diseminare pentru nutritie umana (proiect Agral); coordoneaza Comitetul tehnic de Standardizare 180 - Seminte de Consum (in colaborare cu ASRO); evalueaza calitatile fizico-chimice si microbiologice ale resurselor agricole vegetale, precum si a produselor alimentare; intocmeste studii si efectueaza teste privind produsele alimentare dietetice, ecologice si cu destinatie speciala; acorda consultanta si presteaza servicii in domenii ale industriei alimentare; are un organism tehnic de specialitate in domeniul agriculturii ecologice prin Organismul de certificare produse ecologice - IBACert; in cadrul Institutului de Bioresurse Alimentare functioneaza si Serviciul de Avizare a Notificarilor Suplimentelor Alimentare. Domeniul de activitate:

Scopul cercetarii in domeniul agroalimentar este de a imbunatati calitatea alimentelor si alimentatiei, si de a asigura securitatea alimentara, precum si competitivitatea si profitabilitatea producatorilor pe intreg lantul alimentar. Cercetarea trebuie sa mentina si sa creasca rolul de lider in asigurarea calitatii si sigurantei alimentare si de furnizor de produse agroalimentare cu calitati nutritive corespunzatoare cerintelor consumatorilor. Cercetarea trebuie sa identifice politicile de asigurare a securitatii si sigurantei alimentatiei. Trasabilitatea si calitatea produsului reprezinta cerinte pentru piata interna si europeana care necesita la randul lor o infrastructura corespunzatoare, echipamente si o retea de servicii care poate fi asigurata de sistemul de cercetare existent. Cunostintele despre alimentatie schimba comportamentul alimentar. Presiunea preturilor, ca si nevoia de a adapta hrana mai bine organismului uman conduc la nevoia utilizarii eficiente a resurselor naturale existente, prin valorificarea in

intregime a potentialului lor, valorificarea deseurilor si subproduselor in produse cu valoare adaugata mare. In ceea ce priveste asigurarea securitatii alimentare se are in vedere atingerea unor obiective cum ar fi: - tehnologii "curate" fara deseuri; - obtinerea de ingrediente noi, aditivi alimentari naturali si compusi bioactivi; promovarea unor noi bioresurse agricole in industria alimentara; asigurarea disponibilitatilor alimentare in corelatie cu cerintele pietii pentru diverse categorii de consumatori.

Cerintele alimentare situeaza, pe primul plan, mentinerea starii de sanatate a organismului uman si prevenirea aparitiei bolilor. In acest sens, se contureaza urmatoarele directii de cercetare, strategice: biodisponibilitatii nutrientilor; evaluarea riscului de producere a unor compusi toxici in timpul procesarii alimentelor; dezvoltarea optiunilor terapeutice, prin alimentatie, in cazul alergiilor alimentare si a bolilor cauzate de alimentatie; influenta alimentelor care contin organisme modificate genetic si a celor conventionale asupra sanatatii oamenilor; efectul iradierii alimentelor asupra componentilor alimentari si sanatatii organismului; obtinerea de produse alimentare ecologice.

In ceea ce priveste alimentul, se asteapta ca acesta sa fie din ce in ce mai complex si sa fie conectat la toate aspectele care influenteaza organismul la trecerea lui prin viata. Oricare ar fi piata, cand cerintele consumatorilor sunt satisfacute, competitia si evolutia spontana a nevoilor conduc la segmentarea pietii. Calitatea va domina cantitatea. In ceea ce priveste calitatea alimentului, alimentatiei si nutritiei este necesar ca cercetarea in domeniu sa aiba urmatoarele directii: dezvoltarea unor metode de control rapide si eficiente in vederea identificarii patogenilor si altor agenti toxici din alimente;

-

realizarea unui sistem integrat de cercetare pe lantul alimentar, pe baza conceptului "de la producator la consumator", in vederea identificarii trasabilitatii produsului alimentar (markeri genetici); implementarea sistemului de siguranta alimentara HACCP; reducerea si eliminarea reziduurilor si contaminantilor din alimente; controlul migratiei apei si a barierelor pentru microorganisme in alimentul ambalat; elaborarea unor sisteme de control eficiente in vederea verificarii declaratiilor producatorilor si a prevenirii fraudelor alimentare (metode utilizand microorganisme).

-

Avand in vedere integrarea Romaniei in UE si promovarea produselor alimentare romanesti pe piata internationala este necesar ca si activitatea de cercetare si comunitatea stiintifica sa se integreze in Spatiul de Cercetare European. Acest lucru necesita o promovarea agresiva a cercetarii romanesti si cercetatorilor romani in comunitatea europeana prin: -

participarea cercetatorilor la evenimente stiintifice europene; participarea cercetatorilor in asociatii, comitete si alte organisme internationale; participarea la intalniri de pregatire a proiectelor internationale; burse pentru tinerii cercetatori in tarile membre UE; organizarea de evenimente stiintifice cu participare internationala; promovarea si stimularea cercetarilor cu rezultate deosebite la nivel european; dotarea laboratoarelor de cercetare la nivelul celor din UE.

Structura organizatorica:

Seciunea B Informaii privind activitatile prestate de ctre student

Durata perioadei de practica :Am efectuat perioada stagiului de practica de pe data de 14.06.2011 pana la data de 02.09.2011,cate 6 ore pe zi. Descrierea departamentelor in care s-a desfasurat activitatea:

LABORATOR FIZICO-CHIMICE, cu urmatoarele activitati: - Analize fizico-chimice la produse agroalimentare; - Analize reologice; - Analize tehnologice (probe de coacere); - Stabilire de fainuri etalon pe tipuri de extractie; - Testare aditivi; - Testari aparatura laborator. Analize in cadrul laboratorului fizico-chimice: 1. Analize paine si produse de panificatie: -

- masa nominala - volum - porozitate - elasticitate - aciditate - umiditate -examen organoleptic

2. Analize produse zaharoase masa nominala continut de umplutura umiditate zahar grasime examen organoleptic

3. Analize faina: umiditate aciditate indice de cadere gluten umed

-

proteina cenusa alveograma farinograma extensograma amilograma

4. Analize grau: - umiditate - indice de cadere - gluten - indice de deformare - masa hectolitrica - umiditate (Tecator) - proteina (Tecator) - corpuri straine - indice de sedimentare Zeleny 5. Analize covrigi: - masa nominala - umiditate - aciditate - examen organoleptic 6. Analize patiserie sarata: - masa nominala - umiditate - continut de umplutura - grasime - examen organoleptic 7. Valoare energetica 8. Analize paste fainoase - umiditate - aciditate

- comportare la fierbere 9. Analize lapte si produse lactate: -determinarea substantei uscate si a apei -examen organoleptic -continut de grasime -continut de proteina -continut de sare -continut de zahar -reactia Kreiss 10. Analize carne si produse din carne: -umiditate -continut de grasime -continut de sare -azot hidrolizabil -pH -reactia Kreiss -examen organoleptic 11. Analize produse din legume fructe: -determinarea masei nete si a proportiei de legume sau fructe -determinarea aciditatii titrabile si a aciditatii volatile -determinarea substantelor solubile prin metoda refractometrica -determinarea substantelor grase -determinarea cenusii insolubile in acid clorhidric -pH -continut de sare -examen organoleptic

12.Analize suc proaspat de citrice : -continut de substanta uscata -pH -aciditate in acid acetic -continut de zahar 13. Analize branza topita, branza de vaci proaspata :

-continut de substante grase -continut de sare -continut de proteine -substanta uscata 14. Analize unt : - umiditate - reactia Kreiss - continut de substante grase 15. Analize ceai - tip ice tea: -pH -aciditate -continut de zahar 16. Analize ceai - plante uscate: -umiditate -cenusa -cenusa insolubila 17. Analize inghetata : -substanta uscata -cotinut de zahar -continut de grasime -aciditate -examen organoleptic

18. Analize uleiuri reziduale: -umiditate -aciditate in acid oleic -impuritati solubile -indice de iod -densitate relativa la 200C

19.Analize produse expandate -umiditate -continut de grasime -clorura de sodiu 20. Determinarea patulinei din sucul de mere, prin cromatografie de lichide de inalta performanta LABORATOR AMBALAJE, cu urmatoarele activitati: Testarea igienico-sanitara a materialelor care vin in contact cu produse alimentare, in conformitate cu Ordinul Ministerului Sanatatii si Directivelor Comunitatii Europene, in vederea obtinerii Avizului Sanitar; Consultanta privind ambalarea produselor alimentare. Analize in cadrul laboratorului ambalaje: Determinare a migrarii globale de componenti din ambalaje de uz alimentar Determinare a cedarii de plumb si cadmiu din ambalaje de uz alimentar Determinare a cedarilor de formaldehida din ambalaje de uz alimentar Examen organoleptic la ambalaje de uz alimentar Determinare a cedarilor de stiren din ambalaje de uz alimentar Determinare a cedarilor de derivati fenolici din ambalaje de uz alimentar Determinare a exudarii colorantilor din ambalaje de uz alimentar Determinare a continutului de mercur din ambalaje din hartie si carton Determinare a continutului de mercur din ambalaje din materiale plastice Determinare a continutului de plumb din ambalaje din materiale plastice Determinare a continutului de cadmiu din ambalaje din materiale plastice Determinare a continutului de plumb din ambalaje din hartie si carton Determinare a continutului de cadmiu din ambalaje din hartie si carton Determinare a continutului de crom din ambalaje din hartie si carton

-

LABORATOR MICROBIOLOGIE, cu urmatoarele activitati: Controlul microbiologic al produselor agroalimentare; Controlul microbiologic pe fluxul de fabricatie al produselor alimentare; Instruire privind implementarea bunei practici de laborator pe baza referentialului GLP (Good Laboratory Practices).

Analize in cadrul laboratorului microbiologie: 1. Microbiologie alimentara: numar total de germeni, bacterii coliforme, Escherichia coli, Bacillus cereus, Stafilococ coagulaza pozitiv, Salmonella, drojdii si mucegaiuri. - cereale, - produse alimentare; - teste de sanitatie, - stabilirea termenului de valabilitate. 2. Detectie organisme modificate genetic, prin metoda ELISA 3. Detectie micotoxine, prin metoda ELISA - deoxinivalenol - zearalenona - aflatoxine totale - ochratoxina.

IMPURITATI DIN GRAU

1.GENERALITATI 1.1.PRINCIPII GENERALE

Loturile de cereale livrate de producatori silozurilor sau vandute de catre unitatile de pastrare contin, intotdeauna, in cantitate mai mica sau mai mare, boabe deteriorate, boabe ale altor cereale, resturi vegetale si animale si particule minerale. Denumirea generica de impuritati (boabe cu defecte, seminte daunatoare si toxice, corpuri straine propriu-zise etc.) reprezinta ansamblul acelor elemente considerate, in mod conventional, ca nedorite intr-un esantion. Metoda de determinare consta in separarea impuritatilor dintr-o proba de cereale prin cernere si/sau triere si clasificarea acestora in mai multe categorii, in functie de normativele in vigoare. Definitiile fiecareia dintre aceste categorii, ca si impuritatile care o compun, depind de tipul de cereala avuta in vedere si de metoda de determinare a impuritatilor folosita. Contractele comerciale sunt incheiate in functie de anumite criterii calitative, printre care si continutul de impuritati. Continutul de impuritati este si indicatorul de gradare a cerealelor. Deci, este importanta cunoasterea acestui indicator, in scopul evaluarii eventualelor influente asupra pretului la livrarea cerealelor si asupra valorii de intrebuintare a lotului. Dar, cel mai adesea, timpul de care dispune unitatea de stocare pentru controlul granelor la receptie este foarte scurt si controlul impuritatilor este, adeseori, efectuat dupa metode mai putin riguroase. In majoritatea cazurilor, totul se reduce la determinarea acelor boabe cu defecte a caror prezenta este previzibila, tinandu-se cont de conditiile climaterice din timpul anului (boabe incoltite, boabe cu fusarium, boabe mucegaite). La iesirea dintr-un siloz, determinarea impuritatilor este, intotdeauna, efectuata in scopul verificarii conformitatii unui lot cu termenii contractului. Continutul de impuritati influenteaza cantitatea de cereale utila ce poate fi prelucrata.

1.2.ORIGINILE IMPURITATILOR SI INCIDENTA LOR ASUPRA CALITATII. DEFINITII SI DETERMINARI PRACTICE In primul rand, este vorba de descrierea defectelor intalnite la cereale, de originea si incidenta lor asupra calitatii. In ceea ce priveste definitiile, ca reguli generale sunt urmatoarele:

-

granele care prezinta mai multe defecte sunt clasificate in categoria defectului cel mai important, in ordine descrescatoare astfel: diverse impuritati, boabe incoltite, alte cereale si boabe sparte; toate boabele care raman prinse in ochiurile unei site (ciur) trebuie sa fie considerate ca refuzate de acesta.

-

1.3.BOABE DE GRAU CU DEFECTE BOABE SPARTE

Definitie - Se considera boabe de grau sparte cele care au parte din endoperm expus (este inclus si bobul fara germene). Continutul de boabe sparte trebuie sa fie de maximum 7%. Provenienta - Unele boabe sunt sensibile la socuri, in timpul treieratului, si, mai ales, in timpul tansportului mecanic la siloz. Implicatii - Din punct de vedere al calitatii, prezenta boabelor sparte micsoreaza randamentul de macinis al graului. Prezenta boabelor sparte ridica, in acelasi timp, si probleme de pastrare. Astfel, acestea sunt mai expuse fenomenelor de oxidare, care produc o accelerare a degradarilor biochimice ale constituientilor graului. De asemenea, sunt mai accesibile atacurilor de insecte si mucegaiurilor. Exprimare rezultate - Boabe sparte = C1 x C2 x m6 In care: C1 = coeficientul obtinut dupa prima divizare egal cu (mw- m1)/ mw

C2 = coeficientul obtinut dupa a doua divizare egal cu 100/ mz x my/ mx m1 = masa, in grame, a ergotului din proba de analiza mw = masa, in grame, a esantionului de analiza (aprox. 1000 g) my = masa, in grame, a materialului obtinut pe sita de 1,00 mm mx = masa, in grame, a unei parti din esantionul de analiza (aprox. 250 g) mz = masa, in grame, a unei fractiuni (circa 60g) m6 = masa, in grame, a boabelor sparte, retinute pe sita de 1,00 mm BOABE SECI SI SISTAVE

Boabele sistave trebuie sa se gaseasca in masa de boabe intr-un procent maxim de 8%. Definitie - Sunt considerate boabe sistave si seci boabele intregi, indiferent de aspectul lor, care trec printr- o sita, cu ochiuri alungite, cu deschiderea de 1,7 mm. Provenienta - Acestea sunt boabe uscate (secate) inainte de maturizare, ca urmare a lipsei de apa. Acest fapt se poate datora unui dezechilibru intre intrarea apei in boabe si evaporarea acesteia, ca urmare a unei calduri excesive (temperatura mai mare de 28C) in cursul maturizarii (uscare fiziologica). O alta cauza ar putea fi bolile care ataca radacinile, tulpinile si frunzele (sistavire patologica). De altfel, chiar in absenta unei uscari fortate, boabele pot fi mici. Acest fapt se datoreaza unei ridicari a temperaturii in timpul formarii. Marimea organelor florale si, ulterior, a boabelor este astfel limitata (mica). Aspect - Boabele seci si sistave au aspectul unor boabe chircite, ridate, deformate, au aspectul unor seminte atacate de diferite boli (Fusarium, mucegaiuri etc.). In plus, boabele deteriorate prin inghet si toate boabele nematurizate (verzi) fac parte din aceasta grupa. Implicatii - Prezenta boabelor sistave are un impact asupra randamentului la macinare, in sensul micsorarii acestuia, din cauza eliminarii mecanice a boabelor seci si sistave inca din timpul fazelor de curatire. Masa hectolitrica este, de asemenea, afectata. Exprimare rezultate - Boabe sistave = C1 x C2 x m13 In care: C1 = coeficientul obtinut dupa prima divizare egal cu (mw- m1)/ mw

C2 = coeficientul obtinut dupa a doua divizare egal cu 100/ mz x my/ mx m1 = masa, in grame, a ergotului din proba de analiza mw = masa, in grame, a esantionului de analiza (aprox. 1000 g) my = masa, in grame, a materialului obtinut pe sita de 1,00 mm mx = masa, in grame, a unei parti din esantionul de analiza (aprox. 250 g) mz = masa, in grame, a unei fractiuni (circa 60g) m13 = masa, in grame, a boabelor sistave care trec prin sita de 1,70 mm

BOABE AVARIATE

Maximum acceptat de catre standard este de 1% Exprimare rezultate - Boabe avariate = C1 x C2 x m11 In care: C1 = coeficientul obtinut dupa prima divizare egal cu (mw- m1)/ mw

C2 = coeficientul obtinut dupa a doua divizare egal cu 100/ mz x my/ mx m1 = masa, in grame, a ergotului din proba de analiza mw = masa, in grame, a esantionului de analiza (aprox. 1000 g) my = masa, in grame, a materialului obtinut pe sita de 1,00 mm mx = masa, in grame, a unei parti din esantionul de analiza (aprox. 250 g) mz = masa, in grame, a unei fractiuni (circa 60g) m10 = masa, in grame, a boabelor avariate, retinute pe sita de 1,00 mm

BOABE DE GRAU MUCEGAITE

Definitie - Boabele de grau mucegaite sunt boabele cu mucegai, vizibil cu ochiul liber, pe o treime din suprafata sau interiorul semintei. Provenienta - Seminte mucegaite provin din infectarea cu mucegaiuri a unor suprafete din pericarp sau endospermul acestora.

Aspect - Semintele mucegaite prezinta urme vizibile de mucegai, pe mai mult de o treime, din exteriorul sau interiorul acestora. Implicatii - Efecte majore asupra valorii nutritive si de intrebuintare a granelor, pentru ca infectarea cu mucegaiuri face graul inutilizabil pentru alimentatia umana si animala, si scade valoarea de macinis a acestuia. Mucegaiurile pot conduce la aparitia de micotoxine, toxine cu efecte negative asupra sanatatii organismului. Determinarea practica - Semintele mucegaite prezinta modificari ale aspectului suprafetei boabelor (sunt pete de mucegai pe mai mult de jumatate din suprafata) si interiorului acestora (endosperm mucegait mai mult de o treime din total). BOABE ATACATE DE FUSARIUM

Definitie - Granele atacate de Fusarium sunt boabe de culoare roz sau albicioase, datorate infectarii cu fuzarioza graului. Provenienta - Semintele de grau contaminate cu Fusarium provin de la imbolnavirea cu fuzarioza a graului, boala care ataca diferite graminee contaminate (grau, orz, porumb etc.). Forma de manifestare este puternic influentata de factorii de mediu. Aspect - Semintele infectate se sistavesc si prezinta o coloratie roz sau albicioasa, in contururi nelimitate sau pot fi, in totalitate, roz sau albicioase. Implicatii - Efecte majore asupra valorii nutritive a granelor, prin contaminarea cu micelii de Fusarium, deoarece diferitele tipuri de Fusarium pot sintetiza, in anumite conditii de

temperatura si umiditate, toxine (zearalenone, tricotecine, fumozine) periculoase pentru sanatatea oamenilor si animalelor Testele efectuate pe probe de grau foarte contaminat au evidentiat o degradare importanta a valorii tehnologice. Determinarea practica - Semintele atacate de Fusarium prezinta modificari ale aspectului (sistavite) si culorii invelisului (roz sau albicioasa). Semintele albe au pe tegument un praf albicios care se desprinde usor cu unghia. BOABE ATACATE DE CALDURA

Definitie Boabele avariate prin caldura sunt boabe de culoare cafenie pana la neagra, din cauza unor cresteri anormale a temperaturii granelor in timpul depozitarii si/sau uscarii. Implicatii - Modificarile sunt, in principal, de natura biochimica, ale constituentilor granelor, provocate de efectele caldurii. Proprietatile plastice ale glutenului se modifica, ceea ce duce, de exemplu, la micsorarea calitatii de panificatie ale graului. Determinare practica - Sunt boabe de marime normala, dar al caror endosperm este de culoare net aramie fata de restul probei. Aceste boabe sunt taiate si este observat miezul. Daca culoarea miezului este apropiata de cea a unui bob sanatos, boabele nu se considera boabe avariate; cele cu miezul modificat se considera grane avariate.

BOABE ATACATE DE DAUNATORI

Definitie - Boabele atacate de daunatori sunt boabe de grau care prezinta o degradare vizibila cu ochiul liber datorata atacului de rozatoare, insecte, acarieni sau alti daunatori Exprimare rezultate - Boabe atacate de daunatori = C1 x C2 x m11 In care: C1 = coeficientul obtinut dupa prima divizare egal cu (mw- m1)/ mw

C2 = coeficientul obtinut dupa a doua divizare egal cu 100/ mz x my/ mx m1 = masa, in grame, a ergotului din proba de analiza mw = masa, in grame, a esantionului de analiza (aprox. 1000 g)

my = masa, in grame, a materialului obtinut pe sita de 1,00 mm mx = masa, in grame, a unei parti din esantionul de analiza (aprox. 250 g) mz = masa, in grame, a unei fractiuni (circa 60g) m11 = masa, in grame, a boabelor atacate de daunatori, retinute pesita de 1,00 mm Aspect al boabelor atacate de insecte - In practica, se identifica prin: -galerii, cu contururi rotunde si netede, sapate in boabe; -prezenta gaurilor la suprafata boabelor; -absenta germenelui, care este ros de catre insecte atrase de aceasta parte moale si nutritiva: boabe atacate de Tribolium, Sylvain, Cryptoleste, Cadelles, Teignes de fructe si anumiti acarieni; -prezenta granelor partial golite, al caror miez este inlocuit de un amestec de resturi si excremente: boabe atacate de Charancons, Capucins, Triboliums, Sylvains, Alucites, Dermestes, Cadelles. Implicatii - Loturile care au boabe atacate de insecte au o valoare comerciala si tehnologica puternic depreciata. Masa hectolitrica este mica, calitatea sanitara este micsorata, anumite insecte pot conferi o culoare si/sau un miros dezagreabil produselor transformate (Tribolium, Capucins, Alucites). Prezenta boabelor atacate de insecte intr-un lot trebuie sa sporeasca atentia, mai ales in prezenta eventualelor forme vii, ceea ce impune aplicarea unui tratament cu insecticide. Determinarea practica - Granele atacate de insecte se pot recunoaste usor dupa defectele produse de diferite tipuri de insecte. Astfel, ele pot prezenta galerii cu contururi rotunde, sapate in bob; pot avea gauri pe suprafata, cu endospermul vizibil; granele intepate prezinta o pata decolorata (halou), cu un punct negru in interior; de asemenea, pot avea germenele decupat de catre insecte sau larve.

BOABE ATACATE DE PLOSNITA CEREALELOR

Definitie - Boabele atacate de plosnita cerealelor apartin grupei de grane atacate de daunatori. Provenienta - Boabele atacate de plosnita cerealelor se intalnesc atat la graul comun, cat si la graul dur. Acestea rezulta din atacul plosnitei cerealelor asupra granelor, fie inainte de maturitate, fie la atingerea maturitatii, inainte de recoltare. Aspect - Aceste boabe de marime normala prezinta o portiune colorata diferit (un halou), in general, de dimensiuni mici si denivelata cu un punct negru, mai mult sau mai putin vizibil, in interior, reprezentand cicatricea intepaturii plosnitei. Aceasta modificare se intalneste la graurile comune si dure, dar se evidentiaza mai usor la graul mai sticlos. Implicatii - Incidenta boabelor atacate de plosnita asupra calitatii fainii variaza in functie de etapa de dezvoltare a boabelor in momentul intepaturii. Astfel, cand boabele au fost atacate inainte de maturitate, sunt umflate si nu se poate distinge intepatura sau sunt complet seci. Boabele putin intepate inainte de maturitate au valoarea comerciala si industriala considerabil diminuata. Plosnitele injecteaza in boabe, prin saliva, un complex enzimatic bogat in proteaze si amilaze, care dizolva, in special, glutenul si, partial, amidonul. Ele aspira, apoi, amestecul de saliva si substante dizolvate pentru a se hrani. De aceasta data, glutenul a fost modificat prin actiunea salivei: gluten filant, lipicios si putin rezistent la gazele produse in timpul fermentatiei. Calitatea lotului de grane este puternic depreciata cand procentul de boabe intepate depaseste 1% si acesta poate deveni nepanificabil cand depaseste 4-5%. Determinarea practica - Granele atacate de plosnita sunt gaul comun si graul dur. Acest defect se recunoaste mai usor la granele dure, dar nu trebuie confundat cu aspectul suprafetei conferit de partile fainoase ale bobului. Defectele provocate de plosnita cerealelor au, in general, contururi nete comparativ cu aspectul bobului dat de partile fainoase.

BOABE INCOLTITE

Definitie boabe de grau care au inceput sa incolteasca Provenienta - Granele care, in cursul maturizarii, au avut conditii de temperatura si umiditate favorabile declansarii germinarii contin boabe incoltite. Astfel, succedarea perioadelor cu umiditate mare (mai mult de 90% timp de cel putin 15 ore) si temperaturi medii (15C) favorizeaza cresterea activitatii enzimatice, in special a activitatii amilazei, care conduce la germinarea boabelor in masa de grau. Conditii de pastrare cu umiditate ridicata pot, de asemenea, sa fie favorabile inceputului germinarii. Anumite soiuri sunt mai sensibile decat altele la germinare. Aspect - Granele incoltite se caracterizeaza, potrivit stadiului de germinare, prin umflarea germenului, explozia invelisurilor la nivelul embrionului, aparitia apoi a radacinii si a tulpinii viitoarei plante. Totusi, trebuie sa se tina cont de aspectul general al probei atunci cand se apreciaza continutul de boabe incoltite. Exista mai multe soiuri de grau cu germene proeminent, de exemplu graul dur, al carui invelis care acopera germenele crapa atunci cand lotul de cereale este miscat. Aceste cereale par a fi grane cu boabe incoltite, dar nu trebuie incadrate in aceasta grupa. Este vorba de boabe incoltite numai in situatia in care germenul a suferit transformari vizibile in mod evident, care permit distingerea mai usoara a graului incoltit de graul normal. Implicatii - In cursul germinarii, activitatea enzimelor creste; in particular, aceea a amilazei, care contribuie la degradarea amidonului in zaharuri simple, asimilabile de

catre planta, pentru dezvoltare. O activitate amilazica mare poate face inutilizabil un lot de grau pentru panificatie: aluatul este lipicios, dificil de prelucrat si painea se coloreaza prea mult la coacere. Cu toate acestea, procentul de boabe incoltite dintr-un lot nu este intotdeauna in raport direct cu activitatea sa amilazica; intr-adevar, este posibil ca boabele sa fie in stare de pregerminare si nici un semn de germinare sa nu fie vizibil cu ochiul liber, desi activitatea enzimelor se intensifica. Astfel, pentru a determina cu precizie activitatea amilolitica a unui lot de grau, este necesara si utilizarea altor metode: determinarea indicelui de cadere Hagberg, determinarea amilogramei cu amilograful Brabender etc. Determinarea practica - Boabele incoltite sunt caracterizate prin umflarea germenului, explozia invelisului la nivelul embrionului si dezvoltarea ulterioara a radacinii si tulpinii. Trebuie sa se tina cont strict de definitie si sa nu se rada sau sa se taie boaba pentru a vedea daca a inceput sa germineze. Exprimare prin Indicele de cadere care trebuie sa fie minim 160 sec. ALTE CEREALE

Definitie Boabe de cereale care apartin altor specii decat cele de Triticum aestivum L. Exprimare rezultate: C1x(100/mx)xm2+C1xC2xm7 In care: C1 = coeficientul obtinut dupa prima divizare egal cu (mw- m1)/ mw

C2 = coeficientul obtinut dupa a doua divizare egal cu 100/ mz x my/ mx mx = masa, in grame, a unei parti din esantionul de analiza (aprox. 250 g) m2 = masa, in grame, a altor cereale retinute pe sita de 3,55 mm m7 = este masa, in grame, a altor cereale, retinute pe sita de 1,00 mm CORPURI STRAINE

Definitie - Corpurile inerte minerale sunt reprezentate de pamant, nisip si pietris. Corpurile organice sunt reprezentate de pleava, parti din tulpina, frunze, insecte moarte si insecte vii provenite din camp. Provenienta - Corpurile inerte minerale si corpurile organice provin din camp, la recoltarea granelor, din timpul transportului, precum si in urma stocarii acestora in silozuri.

Implicatii - Prezenta in cantitate mare a acestor impuritati poate influenta negativ procesul de cernere al granelor inainte de macinare. O cantitate mare de palee in masa de boabe se obtine in urma decorticarii granelor. Determinare practica - In practica, tipul acesta de impuritati se determina prin cernerea esantioanelor printr-un set de site, stabilite prin normativele in vigoare si prin separarea ulterioara din esantioanele ramase dupa cernere. In standardul ISO, corpurile inerte minerale si corpurile organice sunt considerate materiale straine si includ toate impuritatile minerale si organice care raman si trec prin ciurul cu ochiuri alungite de 3.55 mm si care raman si trec prin ciurul cu ochiuri alungite de 1.0 mm. Exprimare rezultate Corpuri straine organice si anorganice = C1x(100/mx)x(m2+m4)+ C1xC2x(m8+m9) In care: C1 = coeficientul obtinut dupa prima divizare egal cu (mw- m1)/ mw C2 = coeficientul obtinut dupa a doua divizare egal cu 100/ mz x my/ mx mx = masa, in grame, a unei parti din esantionul de analiza (aprox. 250 g) m2 = masa, in grame, a altor cereale retinute pe sita de 3,55 mm m4 = este masa, in grame, a corpurilor straine anorganice retinute pe sita de 3,55 mm si a materialului care a trecut prin sita de 1,00 mm m8 = masa, in grame, a corpurilor straine organice retinute pe sita de 1,00 mm m9 = masa, in grame, a corpurilor straine anorganice retinute pe sita de 1,00 mm SEMINTE DAUNATOARE SI/SAU TOXICE, SEMINTE CU MALURA SI CORNUL SECAREI

Definitie - Boabele daunatoare si toxice sunt grane toxice pentru om si animale, modifica proprietatile organoleptice ale produselor obtinute din grane, influenteaza negativ procesele tehnologice de transformare ale granelor in produse agro-alimentare. Provenienta - Acestea sunt boabele urmatoarelor plante, care insotesc culturile de cereale: -Neghina (Agrostemma githago L.) - B -Boabe cu taciune (Ustilago tritici).

-Scleroti de cornul secarei (Claviceps purpurea).- C -Seminte de mustar salbatic (Sinapis arvensis L.). -Graul prepelitei (Melampyrum arvense).- A -Sipica (Cephalaria syriaca). - D -Schinduf (Trigonella foenum graecum) si sulfina (Melilotus spp.) -Ceapa salbatica (Allium sativum). -Seminte de zazanie (Lolium temulentum L.). E Implicatii - Unele seminte ale plantelor toxice sunt otravitoare pentru hrana omului si a animalelor. Astfel: Neghina (Agrostemma githago L.). Aceste boabe pot provoca intoxicatii alimentare denumite gitagisme la animalele domestice, in special la porci si bovine. Scleroti de cornul secarei (Claviceps purpurea). Ergotul se gaseste pe graul comun, graul dur, secara si triticale. Contine amine care ii confera un miros urat, pe care il transfera apoi produselor de panificatie. Contine, de asemenea, alcaloizi, dintre care ergotina, careia i se datoreaza toxicitatea sa: efecte vasoconstrictive, care pot sa mearga pana la cangrenarea extremitatilor si halucinatii (boala fierbintelii aprinderii din Evul Mediu). Aceasta actiune vasoconstrictiva a ergotinei este utilizata, in prezent, in domeniul farmaceutic. Seminte de zazanie (Lolium temulentum L.) este toxica pentru om. Toxicitatea sa este data, in principal, de actiunea narcotica a unei substante si anume temulina. O alta categorie de seminte daunatoare modifica caracterele organoleptice ale produselor obtinute din grau. Astfel: -Neghina (Agrostemma githago L.) confera painii un gust amar si o culoare bleu neagra. -Seminte de mustar salbatic (Sinapis arvensis L.). -Graul prepelitei (Melampyrum arvense) confera produselor o culoare bleu-lila. -Sipica (Cephalaria syriaca) imprima produselor un gust amar si acru. -Schinduf (Trigonella foenum graecum) si sulfina (Melilotus spp.) imprima produselor un miros de cumarina (fan cosit).

-Ceapa salbatica (Allium sativum) imprima produselor un miros si o savoare caracteristice. O alta categorie de seminte daunatoare pot influenta negativ procesele tehnologice de prelucrare. Astfel: -Ceapa salbatica (Allium sativum) se lipeste de canelurile cilindrilor in timpul macinarii. Determinare practica - Determinarea boabelor daunatoare si toxice se face conform standardelor in vigoare. De asemenea, determinarea unei anumite seminte daunatoare se poate face la cererea beneficiarului, apelandu-se atunci la materiale de specialitate (atlasuri fitopatologice, legislatie fitosanitara nationala etc.). In ceea ce priveste ergotul, determinarea acestuia este obligatorie si se prezinta ca o masa de culoare neagra-violacee, usor arcuita, cu riduri longitudinale, cu lungime de 10-35 mm si latime de 4-8 mm. Ca forma generala este ca o mica banana neagra. Structura interna este granuloasa, densa si de culoare alb-cenusie. In standardul ISO, boabele daunatoare si toxice fac parte din categoria grane daunatoare si/sau toxice, grane cu malura si ergot, avand limita maxima admisibila de 0.5%, din care ergotul are limita maxima admisibila de 0.05%.

BOABE DE GRAU CU MALURA

Definitie -Boabele de grau cu malura sunt semintele al caror continut este transformat intr-o masa pulverulenta fina, cafenie-inchis, cu miros puternic de peste alterat (in cazul

malurii comune) sau intr-o masa tare, compacta, negricioasa, cu miros slab de peste (in cazul malurii pitice). Provenienta - Boabele de grau cu malura se obtin prin infectarea granelor cu sporii unei ciuperci, malura Tilletia sp. Aspect - Boabele de grau cu malura comuna sunt mai mici si mai umflate decat cele sanatoase, brune-negricioase si cu santul ventral mai putin pronuntat. Boabele atacate de malura pitica sunt brune-negricioase si mult mai mici si mai tari decat cele atacate de malura comuna. Implicatii - Granele cu continut de boabe cu malura au un miros neplacut (de peste stricat), datorat sporilor ciupercii. Totusi, prezenta granelor cu malura intr-un lot nu este prea frecventa. Folosirea tratamentelor fito-sanitare limiteaza propagarea bolii. De asemenea, granele cu malura sunt de o mare fragilitate si nu rezista la prelucrarile mecanice. Astfel, ele se sparg si elibereaza sporii pe care ii contin, acestia fixandu-se pe suprafata granelor sanatoase. Aceste grane, numite malurate, pot fi considerate ca impuritati numai peste anumite limite. Determinare practica - Boabele atacate de malura comuna sunt mai umflate si mai mici decat cele sanatoase, cu tegumentul foarte subtiat, avand endospermul complet transformat intr-un praf brun-negricios. Prin apasare usoara cu degetul tegumentul se sparge si elibereaza praful, care contine sporii ciupercii, cu mirosul caracteristic de peste stricat. Clasificare - In standardul romanesc, granele cu malura sunt considerate corpuri vatamatoare si intra la categoria corpuri negre. Boabele malurate nu sunt considerate impuritati, dar limita admisa pentru graul de panificatie este maxim 5%. In standardul ISO, granele cu malura intra in categoria granelor daunatoare si toxice, categorie la care continutul maxim admisibil este 0.5%. Exprimare rezultate: Seminte daunatoare si/sau toxice, boabe cu malura si cornul secarei = m1x(100/mw)xm1 C1x(100/mx) xm5+C1xC2xm12 In care: C1 = coeficientul obtinut dupa prima divizare egal cu (mw- m1)/ mw C2 = coeficientul obtinut dupa a doua divizare egal cu 100/ mz x my/ mx

mx = masa, in grame, a unei parti din esantionul de analiza (aprox. 250 g) m1 = masa, in grame, a ergotului din proba de analiza mw = este masa, in grame, a esantionului de analiza (aproximativ 1000g) m5 = masa, in grame, a semintelor daunatoare si/sau toxice si a boabelor cu malura retinute pe sita de 3,55 mm m12 = masa, in grame, a semintelor daunatoare si/sau toxice si a boabelor cu malura retinute pe sita de 1,00 mm

CORNUL SECAREI: Sclerotul ciupercii Claviceps purpuree

Exprimare rezultate: Cornul secarei = m1x(100/mw) In care: m1 = masa, in grame, a ergotului din proba de analiza mw = este masa, in grame, a esantionului de analiza (aproximativ 1000g)

IMPORTANTA CUNOASTERII CATEGORIILOR DE IMPURITATI

Pentru integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, se fac eforturi deosebite pentru reorganizarea comertului cu cereale. Datorita metodologiei actuale de evaluare a calitatii loturilor de cereale, pe baza careia se apreciaza pretul acestora, cerealele nu pot fi cotate la bursele de marfuri, nu pot face obiectul unor tranzactii bancare si in general, sunt foarte greoaie tranzactiile comerciale pe piata interna si mai ales pe pietele internationale de cereale. Aprecierea calitatii loturilor de cereale pentru comert se face pe baza unor criterii bine stabilite care iau in considerare reglementari ale Consiliului Comunitatii Europene in domeniu si care sunt obligatorii in comertul cu Uniunea Europeana, Standarde Internationale (ISO, etc.) pentru tranzactii internationale cu cereale si Standarde Interne (STAS) pentru comertul pe piata interna de cereale. In acest moment, este o mare

diferenta de terminologie, limite pentru indicatori de calitate, metode de analiza etc., intre reglementarile si Standardele Internationale pe de o parte si Standardele romanesti pe de alta parte. In aceste norme, determinarea categoriilor de impuritati din loturile de cereale joaca un rol esential in aprecierea calitatii acestora. Activitatea de gradare a cerealelor, care consta in separarea loturilor de cereale prin incadrarea acestora in anumite grupe de calitate cu alocarea unor grade (gradul I de calitate, gradul II de calitate, etc.,) se bazeaza, de asemenea, pe determinarea categoriilor de impuritati alaturi de cativa factori de calitate, fizico-chimici. Din considerentele prezentate mai sus, se desprinde concluzia ca identificarea si determinarea categoriilor de impuritati din loturile de cereale este foarte necesara si importanta. In finalul lucrarii, la capitolul 3, sunt prezentate in concluzie, categoriile de impuritati, asa cum sunt ele grupate in cele mai importante norme, privind calitatea graului si anume: Reglementarea CEE 824/2000, Standardul ISO 7970:2000, STAS 813/1968 si STAS 1069/1967. Boabele de grau deformate in asa numita forma sa de cal se clasifica in categoria boabelor de grau atacate de insecte. In prezenta lucrare s-a facut o mentiune aparte asupra acestora, datorita evolutiei lor speciale de la boabe sanatoase la boabe cu defecte, evolutie remarcata in cadrul Reglementarii CEE 824/2000. Astfel, prin atacul larvelor unor muste din clasa Cecidomye, bobul de grau se deformeaza (sa de cal). Daca aceasta deformare se produce fara ca tegumentul bobului sa crape, acesta este considerat sanatos. De cele mai multe ori, datorita deformarii, tegumentul bobului plezneste si interiorul devine expus unor atacuri secundare, transformandu-l intr-un bob cu defect si incadrandu-l in categoria corespunzatoare (boabe atacate de insecte, boabe mucegaite, boabe incoltite), crescand astfel procentele de boabe avariate din lotul de cereale. Semintele altor plante de cultura, fara a fi toxice sau daunatoare, pot impurifica loturile de cereale. Aceste pot imfluenta continutul de apa, masa volumica, proprietatile organoleptice, contribuind deci , la diminuarea calitatii acestora. Aceste seminte pot fi de porumb, floarea soarelui, orz, ovaz, secara, rapita, si mai rar de sorg sau de soia, fiind considerate impuritati.

Sectiunea C Informatii privind abilitatile personalePerioada de practica efectuata in cadrul Institutului National de Cercetare - Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare IBA Bucuresti mi-a fost de ajutor in a invata sa ma integrez intr-un colectiv,in a respecta pe cei cu care lucrez pentru o cat mai buna colaborare. Persoanele din cadrul firmei care deja aveau o anumita experienta profesionala au dat dovada de o buna intelegere si rabdare in a ne invata sa dobandim cunostintele necesare pentru indeplinirea serviciilor.

Colaborararea cu tutorele reprezentant al societatii a fost buna astfel incat pe toata perioada practicii nu au intervenit niciun fel de probleme majore care sa perturbe activitatea firmei.


Recommended