+ All Categories
Home > Documents > Raport Final

Raport Final

Date post: 15-Jan-2016
Category:
Upload: cristian-lupu
View: 21 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
Raport Final SMOTV
20
RAPORT FINAL DE ACTIVITATE - RFA Numar proiect: 81-042 Perioada acoperită: 18.09.2007 – 09.09.2010 Data prezentării: 09.09.2010 Elaborat de: Contractor: Denumirea completă: S.C. ELECTRO OPTIC COMPONENTS S.R.L. Reprezentant autorizat: Funcţia: Director General Nume şi prenume: POPESCU EMIL Semnătura si stampila: .......................... Director economic: Nume şi prenume: ONOFRIEVICI Cristina Liana Semnătura: Director de proiect: Nume şi prenume: JURBA Mihai Emil Semnătura: ............... Telefon, fax: +4 0214574592, email: [email protected] , [email protected] NOTĂ: INFORMAŢIILE CUPRINSE ÎN PREZENTUL RFA VOR FI PUBLICATE. Declaram, pe proprie raspundere, ca datele furnizate prin prezentul Raport Final de Activitate sunt reale.
Transcript
Page 1: Raport Final

RAPORT FINAL DE ACTIVITATE - RFA

Numar proiect: 81-042 Perioada acoperită: 18.09.2007 – 09.09.2010 Data prezentării: 09.09.2010 Elaborat de: Contractor: Denumirea completă: S.C. ELECTRO OPTIC COMPONENTS S.R.L. Reprezentant autorizat: Funcţia: Director General Nume şi prenume: POPESCU EMIL Semnătura si stampila: .......................... Director economic:

Nume şi prenume: ONOFRIEVICI Cristina Liana Semnătura:

Director de proiect: Nume şi prenume: JURBA Mihai Emil Semnătura: ...............

Telefon, fax: +4 0214574592, email: [email protected], [email protected]

NOTĂ: INFORMAŢIILE CUPRINSE ÎN PREZENTUL RFA VOR FI PUBLICATE.

Declaram, pe proprie raspundere, ca datele furnizate prin prezentul Raport Final de Activitate sunt reale.

Page 2: Raport Final

1. DATE GENERALE

Titlu proiect: SISTEM MULTISENZOR PENTRU OBSERVAREA ŢINTELOR MASCATE DE VEGETA ŢIE-SMOTV

Obiectivul principal: Elaborarea studiilor de necesitate, a documentatiilor tehnice, specificatiilor de dezvoltare, planurilor de testare pentru realizarea unei platformei multisenzor cu radar laser, precum si realizarea si experimentarea unui model functional al unui radar laser cu ajutorul caruia se asigură scanarea unor obiective din teren, sub forma unui rastru bidimensional, recepţia semnalelor optice reflectate de la fiecare punct al rastrului sub forma unui semnal temporal, din care, prin calcul, se obţine distanţa de la emiţătorul laser la punctul respectiv. Datele obţinute permit generarea unei imagini tridimensionale a obiectului scanat.

Adresa web a proiectului:

http://smotv.electro-optic.ro

Coordonator: CO - S.C. ELECTRO OPTIC COMPONENTS S.R.L.

Parteneri în consorţiu: P1 - S.C. SELETRON SOFTWARE SI AUTOMATIZARI S.R.L. P2 – UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI / Centrul de Cercetari pentru Aeronautica si Spatiu

Director de proiect: Dr.fiz. JURBA Mihai Emil, [email protected] Nivelul total de finanţare realizat, din care:

1.330.000 RON

� buget: 1 1.071.044 RON � cofinanţare: 258.956 RON

Rezumat: se va limita la 300 cuvinte în limba română şi 300 cuvinte în limba engleză

2. REZULTATE FINALE OBTINU ŢE

Categoria rezultatelor finale conform art. 74 din OG 57/20022 (se va marca dupa caz) 3

Obiecte fizice: produs, echipament, instalaţie etc.

Documentaţie (documentaţii de realizare produse/servicii, proiecte tehnico-economice, know-how etc.)

Tehnologie4 Plan, schemă Produs informatic Protocol Reţetă, formulă Serviciu/serviciu

informatic5

Sistem, structură, proces Metodă, tehnică, mecanism

Studiu6

1 Se va completa Anexa 1 2 Se va completa Anexa 2 3 Dacă prin proiect s-a realizat un produs, echipament, instalaţie se va completa Anexa 3 4 Dacă prin proiect s-a realizat o tehnologie se va completa Anexa 4 5 Dacă prin proiect s-a realizat un serviciu se va completa Anexa 5 6 Dacă în cadrul proiectului au fost realizate studii se va completa Anexa 6

Page 3: Raport Final

Stadiul de realizare al rezultatelor finale (se va specifica numai pentru rezultate de natura obiectelor fizice si/sau tehnologii)

Model conceptual

Model experimental demonstrativ Model funcţional Prototip Instalaţie pilot sau echivalent Altele

Elementele de noutate aduse prin proiect

se va marca nivelul de noutate: national european international

Participare tineri cercetători

Ing. OPREA Sergiu – inginer electronist elaborarea documentatiilor tehnice si proiectarea circuitelor si placilor electronice pentru toate subansamblele sistemelor – 80%; Ing. ILIOIU Razvan – inginer proiectant mecanic si optic, elaborarea studiilor si documentatiilor tehnice, precum si proiectarea tuturor subansamblurilor mecanice si optice pentru platforma multisenzor si, indeosebi, pentru radarul laser – 80%.

Achiziţii realizate∗ (se va marca dupa caz)

Echipamente şi aparatură de cercetare la care preţul unitar este de peste 100.000 euro

Reţele de comunicaţii specializate

Baze de date şi informaţii de specialitate

Echipamente şi mijloace moderne de documentare şi comunicare

Alte categorii

Diseminarea rezultatelor proiectului∗∗

Comunicări ştiinţifice la seminarii, conferinţe, workshopuri internaţionale şi alte asemenea

se va completa numărul total

Articole publicate se va completa numărul total: - articole nationale:

a. Popescu Emil, Jurba Mihai, Onofrievici Marian, „Sisteme de scanare cu laser pentru generarea imaginilor tridimensionale”, Sesiunea de comunicari stiintifice Institutul de Cercetare dezvoltare Hyperion de pe langa Universitatea Hyperion, Bucuresti, mai 2009;

b. Popescu Emil, Jurba Mihai, Onofrievici Marian, „Metode de vizualizare tridimensionala a obiectelor mascate de vegetatie. Algoritmi de calcul folositi in vizualizarea tridimensionala”, Sesiunea de comunicari stiintifice, Institutul de Cercetare dezvoltare Hyperion de pe langa Universitatea Hyperion, Bucuresti, mai 2010.

∗ Se va completa Anexa 9 – Listă cu achiziţiile realizate prin proiect ∗∗ Se vor nominaliza numai cele care pun în evidenţă rezultatele obţinute exclusiv din cadrul proiectului şi se va completa şi Anexa 8

Page 4: Raport Final

- articole internationale:

Cărţi publicate se va completa numărul total

Atlase, dicţionare de specialitate

se va completa numărul total

Alte publicaţii se va completa numărul total 2

3. VALORIFICAREA REZULTATELOR

Beneficiarul rezultatelor şi modul de valorificare convenit

(dacă e cazul)

Potenţialul de aplicare în economie

100% aplicabil in domeniul de responsabilitate: securitate si aparare si de asemenea in economie (agricultura, cercetarea si protectia mediului etc.)

Impact Descrieţi impactul social (dacă e cazul) Modelul experimental nu are impact social. Descrieţi impactul de mediu (dacă e cazul) Modelul experimental nu prezinta pericol pentru mediul inconjurator.

Beneficii estimate prin aplicarea rezultatelor

Prin dezvoltarea cercetarii, modelul functional poate fi perfectionat si transformat in prototip care, ulterior, dupa obtinerea calificarilor necesare, poate intra in productie de serie.

Modalităţi de valorificare a rezultatelor proiectului

Vânzare produs / tehnologie Furnizare de servicii Transfer drepturi de proprietate intelectuală Altele (se va detalia)

Alte comentarii opţionale ale autorilor (în limita a 1 pagină)

Page 5: Raport Final

Anexa 1

Bugetul proiectului pe ani

Nr. Crt. Etapa Valoare etapă planificată ( lei)

Valoare etapă realizată (lei)

1. 2007 170.000 170.000 Etapa 1 170.000 170.000 2. 2008 250.000 250.000 Etapa 2 250.000 250.000 3. 2009 326.061 326.061 Etapa 3 240.300 240.300 Etapa 4 85.761 85.761 4. 2010 324.983 324.983 Etapa 5 324.983 324.983

Total 1.071.044 1.071.044

Page 6: Raport Final

Anexa 2 Centralizator rezultate/proiect

Finalizate

Total (nr.)

Finalizate noi (nr.)

Finalizate modernizate (nr.)

Finalizate aliniate la standarde internationale (nr.)

Finalizate certificate (nr.)

Produse/produse informatice

1 1 1

Tehnologii Servicii/servicii informatice

Sisteme, structuri, procese

1 1 1

Metode/tehnici, mecanisme

4 4 4

Reţete, formule Planuri, scheme 14 14 Protocoale Studii

Page 7: Raport Final

Anexa 3

Fişa produs / produs informatic7

Numar proiect: 81-042/2007 Denumire produs: Model experimental al radarului laser ……………………………………………………………………………….

Valoare/pret estimat al produsului: 120.000 lei

Stadiul de dezvoltare (se va marca): X 1. Model functional

2. Prototip

3. Instalatie pilot sau echivalent

Caracteristici tehnice (structura, date tehnice, parametrii de functionare, eficienţă economică, beneficii, poze)

“Radar cu laser – SMOTV”

1. DESCRIERE Modelul experimental al radarului cu laser SMOTV se referă la un sistem complex care asigură scanarea unui fascicul laser pe o ţintă din teren, sub forma unui rastru bidimensional, şi recepţia semnalelor optice reflectate de la fiecare punct al rastrului sub forma unui semnal temporal, din care prin calcul se obţine distanţa de la emiţătorul laser la punctul respectiv. Datele obţinute permit generarea unei imagini tridimensionale a obiectului scanat. În scopul generării matricei de date pentru obţinerea unei imagini tridimensionale a unui obiect prin scanarea unui fascicul laser pe suprafaţa acestuia, s-a realizat un aparat a cărui schemă este prezentată în Figura 1.

Figura 1 7 În cazul realizării mai multor produse/produse informatice, se va întocmi câte o fişă pentru fiecare produs în parte

Page 8: Raport Final

Aparatul este compus din următoarele subsisteme: -un emiţător laser (1), în impuls pompat optic cu diode laser cu frecvenţa de lucru de 1,3 KHz, durata impulsului laser de 0,75 ns şi lungimea de undă de 1,064 µm, având sursa proprie de alimentare; -o lunată de colimare a fasciculului laser (2) format din lentila negativă L1, lentila pozitivă L2 şi lentila pozitivă L3; -un sistemul de scanare pe 2 direcţii (3) compus din 2 scanere galvanometrice de tip MPower de la firma General Scanning Inc., unul pentru baleiajul fasciculului laser pe orizontală şi unul pentru baleiajul pe verticală, pe axul fiecărui scanner fiind montată câte o oglindă reflectivă pe lungimea de undă a laserului; -un sistem optic de recepţie (4) care preia imaginea impulsului laser de pe ţintă şi o focalizează pe aria activă a unui fotoreceptor cu avalanşă format din lentila L3 oglinda reflectivă pe lungimea de undă a laserului şi grupul de lentile L4, L5, şi L6, între L5 şi L5 fiind intercalat un filtru interferenţial care lasă să treacă numai radiaţia cu lungimea de undă de 1,064 µm; -un receptor laser (5) format dintr-un fotodetector cu avalanşă cu siliciu cu diametrul ariei active de 0,5 mm şi un sistem de amplificare, montat în planul focal al sistemului optic de recepţie pe un sistem de reglaj mecanic pe 3 direcţii pentru alinierea ariei active a fotodetectorului în punctul de focalizare; -o placă de achiziţie (6) de semnal tip U1069A-001 DP214 de la Firma Agilent cu banda de frecvenţă de 1 GHz în format PCI, montată într-un calculator tip PC (7) care preia semnalul de la receptorul laser şi îl digitizează pentru a putea fi prelucrat apoi de către software-ul din calculatorul PC. Pe calculatorul PC este instalat un soft de achiziţie prelucrare şi afişare a semnalelor recepţionate din teren, care controlează şi sistemul de scanare laser şi afişează pe display rezultatele şi imaginile obţinute; -un fotoreceptor (8) care preia din radiaţia optică parazită a impulsului laser şi o transformă în impuls electric de sincronizare pentru declanşarea achiziţiei semnalului de cătra placa de achiziţie; -un sistem de acţionare digital - analog (9) format dintr-un controler de scanare tip SC2000 (placa digitală) şi un servo driver pentru 2 axe de mişcare de tip MiniSax II de la firma General Scanning Inc. (placa analogică) pentru acţionarea celor 2 galvanoscanere, controlat tot de calculatorul PC. În Figura 2 este prezentat modelul experimental al radarului cu laser, iar în figurile 3, 4 şi 5 sunt prezentate subansamblurile care îl compun: subansamblul scanner 2D, subansamblul optic de emisie recepţie şi modulul emiţător laser.

Figura 2

Page 9: Raport Final

2. FUNCŢIONARE: Ansamblul Sistem de Scanare cu Laser este montat pe o placă de bază rigidă care asigură păstrarea alinierilor subansamblurilor optice din componenţa sa. Principiul de lucru al acestui sistem se bazează pe măsurarea timpului (t) scurs între emisia unui impuls laser cu durata sub o nanosecundă şi recepţia impulsului reflectat de o ţintă din teren. Distanţa dintre emiţătorul laser şi ţinta din teren se calculează după formula D=c*t/2, unde c este viteza luminii. Prin folosirea unui laser în impuls cu frecvenţa de lucru de ordinul kiloherţilor şi baleierea impulsurilor laser pe suprafaţa unei scene din teren sub forma unui rastru, se pot obţine distanţele şi amplitudinile impulsurilor pentru fiecare pixel din rastru. Această matrice de date se poate folosi fie pentru generarea unei imagini bidimensionale a obiectelor din teren care au fost prinse în rastru sau prin folosirea unor algoritmi specifici a unei imagini tridimensionale. Figura 3 Figura 4

Figura 5 Radarul cu laser SMOTV prin folosirea schemei bloc prezentate în Figura 1 asigură

generarea setului de date pentru obţinerea unei imagini bi sau tridimensionale a ţintelor scanate. Emiţătorul laser (1) generează impulsuri optice de mare putere cu frecvenţa de 1,3 KHz cu o durată de 0,75 ns şi o energie a impulsului de 32 µJ. Rezultă o putere optică în impuls de 43,7 KW. Impulsurile laser sunt corectate optic cu ajutorul unei lunete (2) de colimare formată din lentilele L1, L2 şi L3. Luneta de colimare are rolul de a reduce divergenţa naturală a fasciculului laser la aproximativ 1 mRad. În interiorul lunetei de colimare este montată şi o oglindă dicroică cu reflectivitate de peste 95% pe lungimea de undă a laserului de 1,064 µm care face parte din sistemul de recepţie a impulsurilor reflectate din teren. La emisie fasciculul laser trece prin oglinda dicroică - printr-o gaură cu diametrul de 2 mm - care nu afectează suprafaţa optică de recepţie.

Page 10: Raport Final

Impulsul laser după ce iese corectat din luneta de colimare ajunge pe suprafaţa primei oglinzi şi apoi pe suprafaţa celei de-a doua oglinzi a sistemului de scanare (3) pe 2 direcţii (orizontală şi verticală). Sistemul de scanare asigură deplasarea programată a poziţiei fiecărui impuls laser astfel încât după o baleiere completă pixelii corespunzători fiecărui impuls laser să genereze un rastru –Figura 2 - a cărui dimensiune poate fi programată. După ce impulsul laser a atins ţinta se reflectă de suprafaţa acesteia, iar o mică parte din semnalul optic ajunge înapoi pe cele 2 oglinzi ale sistemului de scanare după care este colectat de lentila L3 care este comună atât pentru sistemul de colimare a fasciculului laser cât şi pentru cel de recepţie. Lentila pozitivă L3 împreună cu lentilele L4, L5 şi L6 şi filtrul interferenţial de tip trece bandă formează sistemul optic de recepţie (4). Acesta are rolul de a focaliza radiaţia laser recepţionată într-un punct de dimensiuni reduse pe suprafaţa activă a unei fotodiode cu avalanşă. Filtrul interferenţial cu lărgimea de bandă de 10 nm este centrat pe lungimea de undă a laserului de 1,064 µm. Acesta are rolul de a tăia radiaţia optică parazită care poate ajunge pe suprafaţa fotodiodei cu avalanşă. Fotodioda cu avalanşă este montată pe o placă electronică împreună cu un sistem de amplificare. Acest ansamblu electronic este montat pe un sistem mecanic cu reglaje de poiziţionare pe 3 direcţii transversale pentru a asigura poziţionarea precisă a ariei active a fotodiodei cu avalanşă în punctul de focalizare a radiaţiei laser. Fotodioda cu avalanşă împreună cu modulul de amplificare şi sistemul mecanic de poziţionare formează receptorul laser (5). Semnalul electric generat la ieşire de către modulul de amplificare este preluat prin intermediul unui cablu coaxial de către placa de achiziţie de semnal (6) montată în calculatorul tip PC (7). Placa de achiziţie de semnal digitizează semnalul temporal generat de către modulul de amplificare începând cu momentul emisiei impulsului laser şi până în momentul finalizării recepţionării semnalelor reflectate de ţintele din teren. Declanşarea achiziţiei semnalului este realizată de un impuls de „START” generat de către modului optic de sincronizare (8), care preia din radiaţia parazită a impulsului laser emis şi o transformă în semnal electric. Pentru a nu încărca suplimentar memoria sistemului de calcul achiziţia temporală a semnalului se face numai pe domeniul de interes, rezultând un volum de achiziţie a datelor, conform Figurii 6 .

Figura 6

Pe calculatorul PC se află aplicaţia software pentru prelucrarea datelor obţinute care generează şi secvenţa de iniţiere a programului de scanare care este stocat în placa digitală a sistemului de acţionare (9). Acest software transmite către placa analogică semnalele digitale

Page 11: Raport Final

pentru generarea semnalelor analogice de acţionare a galvanoscanerelor. Galvanoscanerele, pe baza semnalelor analogice primite realizează poziţionarea unghiulară corectă a oglinzilor astfel încât impulsul laser să ajungă în punctul dorit din rastru. După ce oglinzile s-au poziţional placa digitală generează un semnal de declanşare pentru iniţierea emisiei unui impuls laser. Procesul descris mai sus se repetă până la umplerea tuturor pixelilor din cadru. Pentru sistemul descris s-a ales un rastru format din 100 de pixeli pe orizontală şi 100 de pixeli pe verticală. Programul software de pe PC preia informaţiile fiecărui pixel şi le compune pentru a forma o imagine. Pentru demonstrarea funcţionalităţii sistemului s-a optat pentru o afişare bidimensională a imaginii, în care distanţa până la pixelul respectiv din imagine a fost convertită în tonuri de gri. 3. REZULTATE EXPERIMENTALE Primele experimente s-au desfăşurat în laborator la distanţe de până la 10 m. O primă scanare s-a făcut prin preluarea siluetei unei persoane la distanţa de 8 m, conform figurii 7. Se observă într-un plan mai îndepărtat la distanţa de 10 m conturul dulapurilor.

Figura 7

Imaginea din planul apropiat (silueta persoanei) a fost evidenţiată prin pixeli negri iar planul îndepărtat cu pixeli albi. În Figura 8 este prezentată imaginea unei clădiri aflată la aproximativ 30 m faţă de sistemul de scanare, în stânga clădirii fiind amplasat transversal un autoturism. iar în dreapta faţă fiind amplasat longitudinal alt autoturism.

Se observă informaţia de distanţă prin variaţia de tonuri de gri din imagine. Cu cât obiectele sunt mai depărtate culoarea acestora este gri mai inchis. În Figura 9 este imaginea scanată a unui autoturism Dacia 1310 aflat la aproximativ 33m faţă de scanner după o plasă de mascare. Plasa de mascare este amplasată la o distanţă de aproximativ 0,5 m distanţă în faţa maşinii. În Figura 10 este prezentată o fotografie realizată cu un aparat foto digital a imaginii scanate. Se observă capacitatea fasciculului laser de a penetra plasa de mascare şi de asemenea capacitatea scanerului de a recepţiona semnalele reflectate de obiectul de după plasa de mascare. Pavajul curţii apare în tonuri de gri pornind de la gri deschis, în funcţie de distanţă.

Page 12: Raport Final

Figura 8

Figura 9 Figura 10

S-au făcut măsurători şi la distanţe mai mari de până la 100 m. În Figura 11 sunt redate siluetele a 2 case ultima aflată la distanţa de 130 m. Fotografia corespunzătoare acestei case realizată cu aparat foto digital este prezentată în Figura 12. Figura 11 Figura 12

Page 13: Raport Final

În Figura 13 este redată silueta casei din dreapta (Figura 7), în această prezentare observându-se tonurile de gri de peretele casei. Acestea se datorează faptului că aceasta era poziţionată sub un unghi faţă de radarul laser, astfel încât variaţia de tonuri de gri se datorează variaţiei de distanţe. Fotografia corespondentă este dată în Figura 14.

Figura 13 Figura 14 Se observă de asemenea tufişul din faţa casei care are nuanţe de gri mai deschise datorită faptului că este situat la o distanţă mai mică. Caracterul inovativ (se va marca):

X 1. Produs nou

2. Produs modernizat

Descrieţi în ce constă caracterul inovativ – nivel naţional/european/internaţional. (Se explică în maximum 100 cuvinte) Este primul sistem de scanare cu laser pentru generarea imaginilor tridimensionale si vizualizarea obiectelor mascate de vegetatie realizat in Romania, cu larga utilitate in domeniul securitatii si apararii, precum si in sectorul civil. Conceptul de realizare, precum si tehnologia folosita, impreuna cu software-ul de comanda control si culegere, analiza si prelucrare a informatiilor reprezinta un pionerat ce poate fi dezvoltat, produs si valorificat atat in tara cat si in spatiul comunitar european sau la nivel global.

Informa ţii privind proprietatea intelectual ă

1. Brevete(se va marca): x Naţionale USPTO

PERSOANA JURIDICA DIN CADRUL CONSORTIULUI CARE A DEPUS BREVETUL

DENUMIRE BREVET STADIUL BREVETĂRII *)

MOD DE VALORIFICARE **)

INSTITU ŢII/ FIRME UTILIZATOARE/ Volum beneficiu realizat ***)

S.C. ELECTRO OPTIC COMPONENTS S.R.L.

Sistem de scanare cu laser pentru generarea imaginilor tridimensionale si vizualizarea obiectelor mascate de vegetatie U/00040/15.9.2010

D R

Page 14: Raport Final

*) se precizează stadiul brevetării (D - dosar depus; A - brevet acordat) precum si numarul dosarului si data

**) pentru brevete acordate; la mod de valorificare se va preciza (R - aplicare la realizator(i); T – transfer tehnologic, VB - vinzare brevet, VL – vinzare licenta, etc)

***) se vor enumera denumirile în clar ale instituţiilor/ firmelor care au preluat şi aplică brevetul şi valoarea realizată ca beneficiu de către realizatorii brevetului (dacă este cazul)

2. Cerere înregistrare drepturi de autor (se completeaza în cazul în care nu s-a obtinut inregistrarea la ORDA) – numai pentru produsele informatice Nr. ………………….. data ………………. 3. Inregistrare drepturi de autor (ORDA) – numai pentru produsele informatice Nr. ………………….. data ………………. Impact (social, de mediu) Descrieti impactul social, maximum 100 cuvinte (daca este cazul): Modelul experimental nu are impact social.

Descrieti impactul de mediu, maximum 100 cuvinte (daca este cazul): Modelul experimental nu prezinta pericol pentru mediul inconjurator.

Page 15: Raport Final

Anexa 4 Fişa tehnologie8

Numar proiect: Denumire tehnologie: Valoare/pret estimat al tehnologiei Mod de aplicare, prin echipamente, utilaje etc. si stadiul de dezvoltare al acestora:

1. Model experimental / functional

2. Prototip

3. Instalatie pilot sau echivalent

Caracterul inovativ (se va marca):

X 1. Tehnologie nouă

2. Tehnologie modernizată

Descrieţi în ce constă caracterul inovativ – nivel naţional/european/internaţional. (Se explică în maximum 100 cuvinte)

Informa ţii privind proprietatea intelectual ă Brevete(se va marca):

naţionale USPTO

PERSOANA JURIDICA DIN CADRUL CONSORTIULUI CARE A DEPUS BREVETUL

DENUMIRE BREVET

STADIUL BREVETĂRII *)

MOD DE VALORIFICARE **)

INSTITU ŢII/ FIRME UTILIZATOARE/ Volum beneficiu realizat ***)

*) se precizează stadiul brevetării (D - dosar depus; A - brevet acordat) precum si numarul dosarului si data

**) pentru brevete acordate; la mod de valorificare se va preciza (R - aplicare la realizator(i); T – transfer tehnologic, VB - vinzare brevet, VL – vinzare licenta, etc)

***) se vor enumera denumirile în clar ale instituţiilor/ firmelor care au preluat şi aplică brevetul şi valoarea realizată ca beneficiu de către realizatorii brevetului (dacă este cazul)

Caracteristici tehnice (structura, date tehnice, parametrii de functionare, eficienţă economică, beneficii, poze)

Impact (social, de mediu) Descrieţi impactul social, maximum 100 cuvinte (daca este cazul):

Descrieţi impactul de mediu, maximum 100 cuvinte (daca este cazul):

8 În cazul realizării mai multor tehnologii, se va întocmi câte o fişă pentru fiecare tehnologie în parte

Page 16: Raport Final

Anexa 5

Fişa serviciu / serviciu informatic9 Numar proiect................................. Denumire serviciu ………………………………………………………………………… …….…….. Tipuri de servicii (se va marca dupa caz)

Servicii de utilitate publica

Servicii de comunicatii

Servicii cultural-turistice

Servicii medicale

Servicii de intretinere si reparatii

Servicii administrative

Servicii tehnice

Servicii comerciale

Servicii financiare

Servicii profesionale

Servicii stiintifice

Servicii de securitatea datelor

Servicii recuperare de date

Servicii de consultanta si dezvoltare IT

Servicii de implementare si mentenanta

Caracteristici de calitate (se va marca dupa caz) Tangibilitate – perceptibil prin pipait, usor de constatat

Fiabilitate – siguranta in functionare

Asigurare – garantie, durabilitate

Altele asemenea (se vor mentiona daca e cazul)

Caracterul inovativ Descrieţi în ce constă caracterul inovativ – nivel naţional/european/internaţional. (Se explică în maximum 100 cuvinte)

Impact (economic, social, de mediu, beneficii) Descrieţi impactul tehnico-economic, maximum 100 cuvinte (daca este cazul):

Descrieţi impactul social, maximum 100 cuvinte (daca este cazul):

Descrieţi impactul de mediu, maximum 100 cuvinte (daca este cazul):

9 În cazul realizării mai multor servicii/servicii informatice, se va întocmi câte o fişă pentru fiecare serviciu în parte

Page 17: Raport Final

Anexa 6 Fişa studiu10

Denumire studiu ……………………………………………………………………………

Numar proiect................................. Nivel de interes:

National

Regional

Local Domeniul abordat; elemente de noutate Se explică în maximum 200 cuvinte

Informa ţii privind proprietatea intelectual ă Cerere înregistrare copyright 1. Naţional: Nr. ………………….. data ………………. 2.European: Nr. ………………….. data ………………. 3.Internaţional: Nr. ………………….. data ……………….

10 În cazul realizării mai multor studii, se va întocmi câte o fişă pentru fiecare studiu în parte

Page 18: Raport Final

Anexa 7 Centralizator brevete

Brevete

Total (nr.)

Depuse (nr.)

Obtinute (nr.)

Nationale 1 1 USPTO (United States Patent and Trademark Office)

Page 19: Raport Final

Anexa 8

Nr. crt. NUME AUTORI

TITLUL ARTICOLULUI/

CĂRŢII / COMUNIC ĂRII ŞTIIN ŢIFICE

REVISTA / VOLUMUL/ EDITURA IN

CARE A APARUT /

CONFERINTA LA CARE S-A COMUNICAT

ARTICOLE ISI

1

n ARTICOLE ALTE BAZE DE DATE

1

n CARTI

1

n COMUNICARI STIINTIFICE NATIONALE

1

Popescu Emil, Jurba Mihai, Onofrievici Marian, ,;

b.

„Sisteme de scanare cu laser pentru generarea

imaginilor tridimensionale”

Sesiunea de comunicari

stiintifice Institutul de Cercetare

dezvoltare Hyperion de pe langa

Universitatea Hyperion,

Bucuresti, mai 2009

2

Popescu Emil, Jurba Mihai, Onofrievici

Marian

„Metode de vizualizare tridimensionala a

obiectelor mascate de vegetatie. Algoritmi de

calcul folositi in vizualizarea

tridimensionala”

Sesiunea de comunicari

stiintifice, Institutul de Cercetare

dezvoltare Hyperion de pe langa

Universitatea Hyperion,

Bucuresti, mai 2010

COMUNICARI STIINTIFICE INTERNATIONALE 1

n ATLASE, DICTIONARE DE SPECIALITATE

1

n

ALTE PUBLICATII 1

n

Page 20: Raport Final

Anexa 9 Lista achiziţiilor realizate în cadrul proiectului

Denumire Categorie de achiziţii *** Valoarea (lei) Locaţie

*** A se vedea Achiziţii realizate de la 2 – Rezultate finale obţinute


Recommended