RR\1115573RO.docx PE582.443v03-00
RO Unită în diversitate RO
Parlamentul European 2014-2019
Document de ședință
A8-0005/2017
27.1.2017
RAPORT
conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la normele de drept civil
privind robotica
(2015/2103(INL))
Comisia pentru afaceri juridice
Raportoare: Mady Delvaux
(Inițiativă – articolul 46 din Regulamentul de procedură)
Raportori pentru aviz (*):
Georg Mayer, Comisiei pentru transport și turism
Michał Boni, Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de
procedură
PE582.443v03-00 2/66 RR\1115573RO.docx
RO
PR_INL
CUPRINS
Pagina
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN .................................. 3
ANEXĂ LA PROPUNEREA DE REZOLUȚIE RECOMANDĂRI DETALIATE
REFERITOARE LA CONȚINUTUL PROPUNERII SOLICITATE ..................................... 21
EXPUNERE DE MOTIVE ...................................................................................................... 28
AVIZ AL COMISIEI PENTRU TRANSPORT ȘI TURISM .................................................. 31
AVIZ AL COMISIEI PENTRU LIBERTĂȚI CIVILE, JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE 36
AVIZ AL COMISIEI PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI AFACERI
SOCIALE ................................................................................................................................. 42
AVIZ AL COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ
ALIMENTARĂ ....................................................................................................................... 49
AVIZ AL COMISIEI PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE ȘI ENERGIE ......................... 57
AVIZ AL COMISIEI PENTRU PIAȚA INTERNĂ ȘI PROTECȚIA CONSUMATORILOR
.................................................................................................................................................. 61
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND .................... 66
(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură
RR\1115573RO.docx 3/66 PE582.443v03-00
RO
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la normele de drept civil privind
robotica
(2015/2103(INL))
Parlamentul European,
– având în vedere articolul 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Directiva 85/374/CE privind răspunderea pentru produsele cu defect,
– având în vedere articolele 46 și 52 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și avizele Comisiei pentru
transport și turism, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Comisiei
pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate
publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și
Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0005/2017),
Introducere
A. întrucât, de la monstrul Frankenstein al lui Mary Shelley, până la mitul clasic al lui
Pygmalion, trecând prin legenda Golemului din Praga sau robotul lui Karel Čapek,
autorul care a inventat termenul, oamenii și-au imaginat posibilitatea de a construi
mașini inteligente, de cele mai multe ori androizi cu caracteristici umane;
B. întrucât umanitatea se află acum în pragul unei ere în care roboții, boții, androizii și alte
materializări ale inteligenței artificiale (IA), încă și mai sofisticate, par să declanșeze o
nouă revoluție industrială, care va afecta probabil toate straturile societății, fiind astfel
de o importanță vitală ca legislatorii să ia în considerare implicațiile și efectele juridice
și etice ale acestui fenomen, fără a frâna însă inovarea;
C. întrucât este necesară o definiție general acceptată a roboților și a IA, care să fie
flexibilă și care lase loc inovării;
D. întrucât, în perioada 2010 - 2014, creșterea medie a vânzărilor de roboți s-a cifrat la 17
% pe an, iar în 2014 vânzările au crescut cu 29 %, saltul anual cel mai mare înregistrat
vreodată, principalii factori de creștere fiind furnizorii de piese pentru autovehicule și
industria electrică/electronică; întrucât depunerile anuale de brevete pentru tehnologia
robotică s-au triplat în ultimul deceniu;
E. întrucât, în ultimii 200 de ani, numărul locurilor de muncă a crescut continuu datorită
dezvoltării tehnologice; întrucât dezvoltarea roboticii și a IA poate transforma viața și
practicile de muncă, poate crește eficiența, economiile și nivelul de siguranță și poate
oferi un nivel mai bun de servicii, robotica și IA promițând, pe termen scurt și mediu, să
aducă beneficii în materie de eficiență și economii, nu numai în sectorul productiv și în
cel comercial, ci și în domenii precum transporturile, serviciile medicale, educația și
agricultura, oferind totodată posibilitatea de a evita expunerea oamenilor la unele
situații periculoase, cum ar fi în cazul decontaminării siturilor poluate cu substanțe
PE582.443v03-00 4/66 RR\1115573RO.docx
RO
toxice;
F. întrucât îmbătrânirea populației este rezultatul unei speranțe de viață mai mari, datorate
progresului condițiilor de viață și al medicinei moderne, și este una dintre cele mai mari
provocări de ordin politic, social și economic ale secolului al XXI-lea pentru societățile
europene; întrucât, până în 2025, peste 20 % dintre europeni vor avea 65 de ani sau mai
mult, cu o creștere deosebit de rapidă a numărului celor în vârstă de peste 80 de ani,
ceea ce va duce la un echilibru complet diferit între generații în societățile noastre;
întrucât este în interesul societății ca persoanele mai în vârstă să rămână sănătoase și
active cât mai mult timp;
G. întrucât, pe termen lung, tendința actuală îndreptată spre dezvoltarea unor mașini
inteligente și autonome, cu capacitatea de a fi antrenate și de a lua decizii în mod
independent, prezintă o serie de avantaje economice, dar ridică diverse probleme legate
de efectele directe și indirecte asupra societății în ansamblu;
H. întrucât învățarea automatizată oferă societății beneficii enorme în domeniul economic
și al inovației, prin îmbunătățirea considerabilă a capacități de analiză a datelor, însă dă
naștere și unor provocări în ceea ce privește asigurarea nediscriminării, respectarea
garanțiilor procedurale, transparența și inteligibilitatea proceselor decizionale;
I. întrucât, de asemenea, trebuie evaluate schimbările economice și impactul asupra pieței
muncii datorate roboticii și a învățării automatizate; întrucât, deși aduce avantaje
incontestabile, utilizarea roboticii poate determina modificarea pieței muncii,
impunându-se, prin urmare, o reflecție asupra viitorului educației, al ocupării forței de
muncă și al politicilor sociale;
J. întrucât utilizarea la scară largă a roboticii ar putea să nu ducă în mod automat la
înlocuirea locurilor de muncă, însă locurile de muncă cu calificare mai redusă din
sectoarele ocupaționale intensive ar putea fi mai vulnerabile la extinderea automatizării;
întrucât această tendință ar putea aduce anumite procese de producție înapoi în UE;
întrucât o serie de cercetări au demonstrat că ocuparea forței de muncă crește mult mai
rapid în sectoarele profesionale în care se folosesc mai mult computerele; întrucât
automatizarea locurilor de muncă poate elibera oamenii de munci manuale monotone,
permițându-le să se îndrepte spre sarcini mai creative și mai aducătoare de sens; întrucât
automatizarea obligă guvernele să investească în educație și în alte reforme pentru a
îmbunătăți realocările în privința tipurilor de competențe de care lucrătorii viitorului vor
avea nevoie;
K. întrucât, în același timp, dezvoltarea roboticii și a IA poate avea ca rezultat preluarea de
către roboți a unei părți semnificative din munca efectuată în prezent de oameni, fără
reocuparea în totalitate a locurilor de muncă pierdute, ceea ce ridică problema viitorului
inserției profesionale, a viabilității sistemelor de prestații sociale și de securitate socială
și a decalajului persistent în contribuțiile pentru pensii în cazul în care se menține baza
de impozitare actuală, existând riscul unei inegalități accentuate în ceea ce privește
distribuirea bogăției și a influenței; în același timp, pentru menținerea coeziunii sociale
și a prosperității, ar trebui examinată posibilitatea impunerii unei taxe pentru munca
realizată de roboți sau pentru utilizarea și întreținerea unui robot, pentru a finanța
susținerea și recalificarea lucrătorilor în șomaj, ale căror locuri de muncă au fost reduse
sau eliminate;
RR\1115573RO.docx 5/66 PE582.443v03-00
RO
L. întrucât, în fața unor divizări crescânde a societății, cu o clasă de mijloc în scădere, este
important să se țină cont de faptul că dezvoltarea roboticii poate conduce la o
concentrare acută a bogăției și a influenței în mâinile unei minorități;
M. întrucât dezvoltarea roboticii și a IA va influența fără îndoială peisajul pieței muncii,
creând noi probleme legate de responsabilitate, și eliminând altele; întrucât
responsabilitatea juridică trebuie clar definită atât la nivelul modelului de afaceri, cât și
la nivelul modelelor de muncă, în eventualitatea apariției unor urgențe sau a unor
probleme;
N. întrucât tendința spre automatizare impune ca cei implicați în dezvoltarea și
comercializarea aplicațiilor de inteligență artificială să includă securitatea și etica încă
din etapele inițiale, recunoscând astfel că trebuie să fie pregătiți să accepte răspunderea
juridică pentru calitatea tehnologiei pe care o produc;
O. întrucât Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului1
(Regulamentul general privind protecția datelor) stabilește un cadru juridic pentru
protecția datelor personale; întrucât alte aspecte legate de accesul la date și de protecția
datelor cu caracter personal și a vieții private rămân încă de soluționat, dat fiind faptul
că ar putea să mai apară probleme legate de viața privată datorate comunicării fără
intervenție umană a aplicațiilor și componentelor între ele, precum și cu bazele de date;
P. întrucât evoluțiile din robotică și inteligență artificială pot și ar trebui concepute în așa
fel încât să protejeze demnitatea, autonomia și autodeterminarea persoanelor, în special
în domenii precum îngrijirea umană și acompanierea și, în contextul aparaturii
medicale, al „reparării” sau al „ameliorării capacităților” ființelor umane;
Q. întrucât, în fine, există posibilitatea ca pe termen lung IA să depășească capacitatea
intelectuală umană;
R. întrucât dezvoltarea continuă și extinderea utilizării proceselor decizionale automatizate
și algoritmice va avea fără îndoială un impact asupra alegerilor pe care persoanele
private (de exemplu oameni de afaceri sau utilizatori ai internetului) și autoritățile
publice administrative, judiciare sau de altă natură le vor face în luarea unei decizii
finale legate de consum, de afaceri sau de exercitarea autorității; întrucât este necesară
integrarea unor garanții și a unor posibilități de control și verificare umane în procesele
decizionale automatizate și algoritmice;
S. întrucât mai multe jurisdicții străine, printre care SUA, Japonia, China și Coreea de Sud,
au în vedere și, într-o oarecare măsură, au și luat măsuri normative legate de robotică și
IA, iar unele state membre au început, de asemenea, să analizeze idea elaborării unor
norme juridice și a realizării unor modificări ale legislației, pentru a ține seama de
aplicațiile emergente ale acestor tehnologii;
T. întrucât industria europeană ar putea beneficia de pe urma unei abordări eficiente,
coerente și transparente a reglementărilor la nivelul Uniunii, oferind condiții
1 Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția
persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor
date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016,
p. 1).
PE582.443v03-00 6/66 RR\1115573RO.docx
RO
corespunzătoare, predictibile și suficient de clare, în cadrul cărora întreprinderile să
poată dezvolta aplicații și planifica modelele de afaceri la scară europeană, garantându-
le, în același timp, Uniunii și statelor membre că își vor păstra controlul asupra
standardelor normative de stabilit, astfel încât să nu fie forțate să adopte și funcționeze
pe baza unor standarde stabilite de alții, și anume de țările terțe care se află în avangarda
dezvoltării roboticii și a IA;
Principii generale
U. întrucât trebuie considerat că legile lui Asimov1 îi vizează pe proiectanții, producătorii
și operatorii roboților, inclusiv a celor cu autonomie integrată și capacitate individuală
de învățare, deoarece aceste legi nu pot fi convertite în cod-mașină;
V. întrucât sunt necesare o serie de norme care să reglementeze în special răspunderea,
transparența și responsabilitatea, reflectând valorile specific europene și valorile
umaniste universale care caracterizează contribuția europeană adusă societății; întrucât
normele nu trebuie să afecteze procesul de cercetare, inovare și dezvoltarea în domeniul
roboticii;
W. întrucât Uniunea ar putea juca un rol esențial în ceea ce privește stabilirea principiilor
etice fundamentale care trebuie respectate la dezvoltarea, programarea și utilizarea
roboților și a IA, precum și la integrarea unor astfel de principii în reglementările și
codurile de conduită ale UE, pentru a configura revoluția tehnologică astfel încât să
servească umanității, iar robotica și IA avansate să fie disponibile pe scară largă,
evitându-se, pe cât se poate, potențialele capcane;
X. întrucât Uniunea are nevoie de o abordare treptată, pragmatică și precaută, de tipul celei
a lui Jean Monnet2, cu privire la inițiativele viitoare privind robotica și IA, pentru a nu
descuraja inovarea;
Y. întrucât, având în vedere stadiul atins în dezvoltarea roboticii și a IA, este recomandabil
să se înceapă cu aspectele legate de răspunderea civilă;
Răspunderea
Z. întrucât, datorită impresionantelor progrese tehnologice din ultimul deceniu, nu numai
că roboții sunt în prezent capabili de activități care, de obicei, erau desfășurate exclusiv
de oameni, dar dezvoltarea unor anumite caracteristici autonome și cognitive - de
exemplu, capacitatea de a învăța din experiență și de a lua decizii în mod aproape
independent - i-a apropiat din ce în ce mai mult de agenții care interacționează cu
mediul și care sunt în măsură să-l modifice în mod semnificativ; întrucât, într-un astfel
de context, răspunderea juridică ce decurge dintr-o acțiune dăunătoare a unui robot
1 (1) Un robot nu trebuie să cauzeze vreun rău unei ființe umane și nici să permită, prin inacțiune, ca unei ființe
umane să i se facă vreun rău. (2) Un robot trebuie să se supună ordinelor date de ființele umane, cu excepția
cazului în care acestea sunt în contradicție cu prima lege. (3) Un robot trebuie să-și apere propria existență, atât
timp cât acest lucru nu contravine primei și celei de a doua legi (a se vedea I. Asimov, Runaround, 1943). Și (0)
Un robot nu are voie să pricinuiască vreun rău umanității sau să permită prin neintervenție ca umanitatea să fie
pusă în pericol. 2 Cf. Declarației Schuman (1950): „Europa nu va fi construită dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin
realizări concrete, care vor genera în primul rând o solidaritate de fapt”.
RR\1115573RO.docx 7/66 PE582.443v03-00
RO
devine o chestiune esențială;
AA. întrucât autonomia unui robot poate fi definită drept capacitatea de a lua decizii și de a
le transpune în practică în lumea exterioară, independent de influența sau controlul
exterior; întrucât această autonomie este de natură pur tehnologică, iar nivelul ei
depinde de cât de sofisticat a fost concepută interacțiunea robotului cu mediul sau
ambiant;
AB. întrucât, cu cât roboții sunt mai autonomi, cu atât mai puțin pot fi considerați doar
simple instrumente la dispoziția altor actori (cum ar fi producătorul, operatorul,
proprietarul, utilizatorul etc.); întrucât, în schimb, apar întrebări privind măsura în care
normele obișnuite privind răspunderea sunt suficiente sau dacă sunt necesare principii și
norme noi, care să ofere claritate privind răspunderea juridică a diferiților actorilor
pentru actele și omisiunile roboților atunci când cauzele nu pot fi imputate unui actor
uman anume sau privind măsura în care actele sau omisiunile roboților care au provocat
prejudicii ar fi putut fi evitate;
AC. întrucât, în cele din urmă, autonomia roboților ridică problema naturii lor în contextul
actualelor categorii juridice sau și a necesității creării unei noi categorii, cu propriile
sale caracteristici și implicații;
AD. întrucât, în condițiile actualului cadru juridic, roboții nu pot fi ținuți răspunzători per se
pentru acte sau omisiuni care provoacă daune unor terți; întrucât normele existente
privind răspunderea acoperă cazurile în care cauza unui act sau a unei omisiuni a unui
robot poate fi identificată ca fiind un anumit agent uman, cum ar fi producătorul,
operatorul, proprietarul sau utilizatorul și în care respectivul agent ar fi putut să prevadă
și să evite comportamentul dăunător al robotului; întrucât, în plus, producătorii,
operatorii, proprietarii și utilizatorii ar putea fi ținuți răspunzători strict pentru actele sau
omisiunile unui robot;
AE. întrucât, potrivit cadrului juridic actual, răspunderea pentru produs - în care
producătorul unui produs este responsabil pentru funcționarea defectuoasă - și normele
care guvernează răspunderea pentru acțiuni dăunătoare - în care utilizatorul unui produs
este responsabil pentru un comportament care generează prejudicii - se aplică
prejudiciilor cauzate de roboți sau IA;
AF. întrucât, în situația în care un robot poate lua decizii autonome, normele tradiționale nu
vor suficiente pentru a atrage răspunderea juridică pentru daunele cauzate de acesta,
deoarece nu permit identificarea părții în sarcina căreia ar cădea răspunderea
desdăunării și impunerea compensării prejudiciului provocat;
AG. întrucât neajunsurile actualului cadru juridic sunt vizibile și în domeniul răspunderii
contractuale, în măsura în care mașinile concepute să-și aleagă partenerii, să negocieze
clauzele contractuale, să încheie contracte și să decidă dacă și cum să le implementeze
fac imposibilă aplicarea normelor tradiționale, ceea ce evidențiază necesitatea unor
norme noi, eficiente și ancorate în actualitate, care să corespundă dezvoltării
tehnologice și inovațiilor recent apărute și utilizate pe piață;
PE582.443v03-00 8/66 RR\1115573RO.docx
RO
AH. întrucât, în ceea ce privește răspunderea necontractuală, Directiva 85/374/CEE1 a
Consiliului nu poate acoperi decât daunele provocate de defectele de fabricație ale
roboților, cu condiția ca persoana vătămată să poată dovedi prejudiciul real, defectul
produsului și raportul cauzal dintre prejudiciu și defect, drept pentru care cadrul
răspunderii stricte sau al răspunderii fără culpă ar putea fi insuficient;
AI. întrucât, lăsând la o parte sfera de aplicabilitate a Directivei 85/374/CEE, actualul cadru
juridic nu ar fi suficient pentru a acoperi daunele provocate de noua generație de roboți,
în măsura în care aceștia sunt dotați cu capacități adaptative și de învățare care atrag
după sine un anumit grad de imprevizibilitate comportamentală, deoarece acești roboți
învăță în mod autonom, pe baza propriei lor experiențe, și interacționează cu mediul lor
ambiant într-un mod unic și impredictibil;
Principii generale privind dezvoltarea roboticii și a inteligenței artificiale pentru uz civil
1. invită Comisia să propună definiții comune la nivelul Uniunii ale sistemelor ciberfizice,
sistemelor autonome, roboților inteligenți autonomi și ale subcategoriilor acestora,
ținând seama de următoarele caracteristici ale unui robot inteligent:
– dobândește autonomie cu ajutorul senzorilor și/sau prin schimburi de date cu
mediul său ambiant (interconectivitate) și negociază și analizează aceste date;
– dispune de sisteme de învățare individuală din experiență și prin interacțiune
(criteriu opțional);
– dispune cel puțin de un suport fizic minor;
– are capacitatea de a-și adapta comportamentul și acțiunile la mediul ambiant;
– nu este viu în sens biologic;
2. consideră că ar trebui introdus un sistem cuprinzător, la nivelul Uniunii, de înregistrare
a roboților avansați în cadrul pieței sale interne, atunci când este important și necesar
pentru anumite categorii de roboți și invită Comisia să stabilească criterii de clasificare
a roboților în vederea identificării celor care ar trebui înregistrați; solicită, în acest
context, Comisiei să analizeze dacă ar fi de dorit ca sistemul de înregistrare și registrul
să fie gestionate de o Agenție a UE pentru Robotică și Inteligență artificială;
3. subliniază că dezvoltarea roboticii ar trebui să se orienteze spre completarea
capacităților umane și nu spre înlocuirea lor; consideră că este esențial să se garanteze
că, în dezvoltarea roboticii și a IA, oamenii au control asupra aparatelor inteligente în
orice moment; consideră că ar trebui acordată o atenție specială eventualității creării
unei legături emoționale între om și robot - în special în cazul grupurilor vulnerabile
(copiii, persoanele în vârstă sau persoanele cu dizabilități) - și evidențiază problemele
ridicate de impactul emoțional sau fizic grav pe care acest atașament emoțional l-ar
putea avea asupra utilizatorului uman;
1 Directiva 85/374/CEE Consiliului din 25 iulie 1985 de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor
administrative ale statelor membre cu privire la răspunderea pentru produsele cu defect (JO L 210, 7.8.1985, p.
29).
RR\1115573RO.docx 9/66 PE582.443v03-00
RO
4. subliniază că o abordare la nivelul Uniunii poate facilita dezvoltarea prin faptul că
permite evitarea fragmentării pe piața internă și evidențiază, de asemenea, importanța
principiului recunoașterii reciproce în utilizarea transfrontalieră a roboților și a
sistemelor robotizate; reamintește că testarea, certificarea și aprobarea pentru piață ar
trebui să fie necesare numai într-un singur stat membru; subliniază că această abordare
trebuie să fie însoțită de o supraveghere efectivă a pieței;
5. subliniază importanța luării unor măsuri pentru a sprijini întreprinderile mici și mijlocii
și startup-urile din domeniul roboticii care creează noi segmente de piață în acest sector
sau care utilizează roboții în activitatea lor;
Cercetarea și inovarea
6. subliniază că multe aplicații de robotică sunt încă în fază experimentală; salută faptul că
din ce în ce mai multe proiecte de cercetare sunt finanțate din fondurile statelor membre
și din cele ale Uniunii; consideră că este esențial ca Uniunea, alături de statele membre
prin finanțări publice, să rămână lideri în cercetarea din domeniul roboticii și
inteligenței artificiale; invită Comisia și statele membre să consolideze instrumentele
financiare pentru proiectele de cercetare în domeniul roboticii și al TIC, inclusiv
parteneriatele public-privat, și să aplice în politicile lor de cercetare principiile științei
deschise și inovării etic responsabile; subliniază necesitatea alocării unor resurse
suficiente pentru identificarea soluțiilor adecvate la provocările de ordin social, etic,
juridic și economic pe care le ridică dezvoltarea tehnologică și aplicațiile sale;
7. solicită Comisiei și statelor membre să impulsioneze programele de cercetare, să
favorizeze o analiză a riscurilor și oportunităților pe termen lung ale IA și roboticii și să
încurajeze cât mai curând inițierea unui dialog public structurat privind consecințele
dezvoltării respectivelor tehnologii; invită Comisia să își crească sprijinul, în cadrul
evaluării CFM la jumătatea perioadei, pentru programul SPARC finanțat prin Orizont
2020; solicită Comisiei și statelor membre să-și unească eforturile pentru a monitoriza
atent și a garanta o tranziție fără dificultăți a acestor tehnologii de la cercetare la
comercializarea și utilizarea pe piață, după o evaluare corespunzătoare a siguranței și
respectând principiul precauției;
8. subliniază că inovarea în robotică și în inteligența artificială și integrarea acestor
tehnologii în economie și societate necesită o infrastructură digitală care să asigure o
conectivitate ubicuă; invită Comisia să definească un cadru care să răspundă cerințelor
de conectivitate pentru viitorul digital al Uniunii și să se asigure că accesul la rețelele de
bandă largă și 5G respectă pe deplin principiul neutralității rețelei;
9. este ferm convins că interoperabilitatea între sisteme, dispozitive și servicii cloud,
bazată pe securitate și respectarea vieții private încă din momentul conceperii, este
esențială pentru ca fluxurile de date în timp real să permită roboților și inteligenței
artificiale să devină mai flexibili și mai autonomi; solicită Comisiei să promoveze un
mediu deschis, de la standarde deschise și modele inovatoare de acordare a licenței, la
platforme deschise și transparență, pentru a evita blocajul în sistemele cu drepturi
rezervate, care restrâng interoperabilitatea;
Principiile etice
PE582.443v03-00 10/66 RR\1115573RO.docx
RO
10. remarcă faptul că potențialul capacitant al utilizării roboticii este nuanțat de o serie de
tensiuni și riscuri care ar trebui atent analizate din perspectiva siguranței umane, a
sănătății și securității, a libertății, vieți private și demnității, a autodeterminării,
nediscrimării și protecției datelor personale;
11. consideră esențial ca actualul cadru juridic al Uniunii Europene să fie actualizat și
completat, dacă este cazul, printr-o serie de principii etice orientative adaptate
complexității roboticii și a numeroaselor sale implicații sociale, medicale și bioetice;
consideră că este necesar un cadru etic orientativ clar, strict și eficient pentru
dezvoltarea, proiectarea, fabricarea, utilizarea și modificarea roboților, pentru a
completa recomandările juridice din raport, din legislația națională și din acquis-ul
Uniunii; propune, în anexa la rezoluție, un cadru sub forma unei carte constând dintr-un
cod de conduită pentru inginerii din domeniul roboticii, precum și un cod de conduită
pentru comitetele pentru etica cercetării, cu ocazia revizuirii protocoalelor robotice și a
licențelor tipizate pentru proiectanți și utilizatori;
12. atrage atenția asupra principiului transparenței, conform căruia ar trebui să fie
întotdeauna posibil să se prezinte motivele subiacente oricărei decizii luate cu ajutorul
IA care poate avea un impact important asupra vieții uneia sau mai multor persoane;
consideră că trebuie să fie întotdeauna posibil să se reducă calculele sistemelor de IA la
o formă inteligibilă pentru oameni; consideră că roboții avansați ar trebui echipați cu o
„cutie neagră” care să înregistreze date privind toate tranzacțiile efectuate de mașina
respectivă, inclusiv logica care a contribuit la deciziile respective;
13. relevă faptul că acest cadru etic orientativ trebuie să fie bazat pe principiile
beneficienței, non-maleficienței, autonomiei și justiției, pe principiile și valorile
consacrate în Tratatul privind Uniunea Europeană și în Carta drepturilor fundamentale,
precum demnitatea umană, egalitatea, justiția și echitatea, nediscriminarea,
consimțământul în cunoștință de cauză, respectarea vieții private și protecția datelor, pe
principiile și valorile fundamentale ale dreptului Uniunii, cum ar fi nestigmatizarea,
transparența, autonomia, responsabilitatea individuală și răspunderea socială, precum și
pe practicile și codurile etice existente;
14. consideră că ar trebui acordată o atenție specială roboților care reprezintă un pericol
semnificativ pentru confidențialitate prin faptul că sunt plasați în sfere în mod
tradițional protejate și private sau pentru că sunt capabili să extragă și să transmită date
cu caracter personal sau sensibil;
O agenție europeană
15. consideră că este necesară o cooperare consolidată între statele membre și Comisie
pentru a garanta coerența normelor transfrontaliere în Uniune, care ar încuraja
colaborarea între industriile europene și ar permite utilizarea în întreaga Uniune a unor
roboți care respectă nivelurile impuse de siguranță și securitate, precum și principiile
etice consacrate în dreptul UE;
16. solicită Comisiei să analizeze posibilitatea creării unei Agenții Europene pentru
Robotică și Inteligență artificială, pentru a oferi cunoștințele tehnice, etice și
reglementare necesare în vederea susținerii actorilor publici relevanți, atât la nivelul
Uniunii, cât și al statelor membre, în eforturile lor de a oferi o reacție promptă, etică și
RR\1115573RO.docx 11/66 PE582.443v03-00
RO
bine informată la noile oportunități și provocări, în special la cele care decurg din
evoluțiile tehnologice din domeniul roboticii, de exemplu în sectorul transporturilor;
17. consideră că potențialul și problemele legate de utilizarea roboticii și dinamica actuală a
investițiilor justifică dotarea agenției europene cu un buget și un personal adecvat,
incluzând juriști și experți externi în tehnică și etică, dedicați monitorizării
transsectoriale și multidisciplinare a aplicațiilor bazate pe robotică, identificării
standardelor pentru practicile optime și, dacă este cazul, recomandării unor măsuri de
reglementare, definirii unor noi principii și abordării potențialelor probleme legate de
protecția consumatorilor și a provocărilor recurente; solicită Comisiei (și agenției
europene, dacă va fi creată) să informeze anual Parlamentul European cu privire la cele
mai recente evoluții din domeniul roboticii și la toate măsurile care trebuie luate;
Drepturile de proprietate intelectuală și fluxurile de date
18. constată că nu există prevederi legale care să se aplice în mod specific roboticii, dar că
regimurile juridice și doctrinele existente pot fi aplicate cu ușurință la robotică, deși
unele aspecte par să necesite o analiză specială; solicită Comisiei să susțină o abordare
orizontală tehnologic neutră a proprietății intelectuale, aplicabilă în diferitele sectoare în
care poate fi utilizată robotica;
19. invită Comisia și statele membre să se asigure că normele de drept civil în sectorul
roboticii sunt în conformitate cu Regulamentul privind protecția datelor și respectă
principiile necesității și proporționalității; invită Comisia și statele membre să țină
seama de evoluțiile tehnologice rapide din domeniul roboticii, inclusiv de evoluția
sistemelor ciberfizice și să se asigure că dreptul Uniunii nu rămâne în urma dezvoltării
și implementării tehnologice;
20. subliniază că dreptul la protecția vieții private și a datelor cu caracter personal,
consacrate la articolele 7 și 8 din Cartă și la articolul 16 din Tratatul privind
funcționarea Uniunea Europeană (TFUE), se aplică în toate sferele roboticii, precum și
că trebuie respectat pe deplin cadrul juridic al Uniunii privind protecția datelor; solicită,
în această privință, modificarea normelor și criteriilor privind utilizarea camerelor de
luat vederi și a senzorilor roboților; solicită Comisiei să se asigure că sunt urmate
principiile de protecție a datelor, cum ar fi respectarea din concepție și cea implicită a
vieții private, reducerea la minimum a datelor sau limitarea scopului, și sunt utilizate
mecanisme de control transparente pentru persoanele vizate și măsuri corective
corespunzătoare, în conformitate cu legislația privind protecția datelor Uniunii, precum
că sunt promovate și integrate în politicile Uniunii recomandările și standardele
adecvate;
21. subliniază faptul că libera circulație a datelor este esențială pentru economia digitală și
dezvoltarea sectorului roboticii și inteligenței artificiale; subliniază că, pentru utilizarea
adecvată a roboților și a IA, este esențial un nivel înalt de securitate a sistemelor
robotice; subliniază că trebuie asigurată protecția rețelelor de roboți și inteligență
artificială interconectate pentru a preveni eventuala periclitare a securității; subliniază că
un nivel ridicat de securitate, de protecție a datelor cu caracter personal și de respectare
a vieții private în comunicarea dintre oameni, roboți și inteligența artificială este
esențial; subliniază responsabilitatea proiectanților roboticii și a inteligenței artificiale
de a dezvolta produse sigure, securizate și adecvate scopului lor; invită Comisia și
PE582.443v03-00 12/66 RR\1115573RO.docx
RO
statele membre să sprijine și să stimuleze dezvoltarea tehnologiei necesare, inclusiv a
asigurării securității prin proiectare;
Standardizare, siguranță și securitate
22. subliniază că stabilirea unor standarde și acordarea interoperabilității este esențială
pentru viitorul concurenței în domeniul tehnologiilor inteligenței artificiale și roboticii;
îi solicită Comisiei să-și continue activitatea de armonizare la nivel internațional a
standardelor tehnice, în special împreună cu organizațiile europene de standardizare și
cu Organizația Internațională de Standardizare, pentru a stimula inovarea, a evita
fragmentarea pieței interne și garanta un nivel ridicat de siguranță a produselor și de
protecție a consumatorilor, incluzând, atunci când este cazul, standarde minime de
siguranță în mediul de muncă; subliniază importanța unor standarde de inginerie inversă
și a unor standarde deschise legale pentru a maximiza importanța inovației și a se
asigura că roboții pot comunica între ei; salută în acest sens instituirea unor comisii
tehnice speciale, precum ISO/TC 299 Robotics, care se ocupă exclusiv de elaborarea
standardelor în domeniul roboticii;
23. subliniază că testarea roboților în condiții reale este esențială pentru a identifica și a
evalua riscurile pe care le-ar putea genera, precum și evoluția lor tehnologică dincolo de
stadiul pur experimental de laborator; subliniază, în acest sens, că testarea roboților în
condiții reale, în special în orașe și în trafic, ridică numeroase probleme, printre care
obstacolele care încetinesc evoluția etapelor de testare, și necesită o strategie și un
mecanism de monitorizare eficiente; invită Comisia să elaboreze criterii uniforme în
toate statele membre, pe care fiecare stat membru în parte să le utilizeze pentru a
identifica domeniile în care sunt permise experimentele cu roboți, cu respectarea
principiului precauției;
Mijloacele autonome de transport
a) Vehiculele autonome
24. subliniază că transportul autonom acoperă toate formele de transport rutier, feroviar,
aerian și pe apă de o manieră automată, conectată și autonomă, inclusiv pentru vehicule,
trenuri, nave, feriboturi, aeronave, drone, precum și toate viitoarele forme pe care le vor
lua evoluțiile și inovările din sector;
25. consideră că sectorul autovehiculelor are nevoie, cu maximă urgență, de norme ale
Uniunii și mondiale eficiente, care să asigure dezvoltarea transfrontalieră a vehiculelor
automatizate și autonome, astfel încât să exploateze pe deplin potențialul economic și
beneficiile care derivă din efectele pozitive ale tendințelor tehnologice; subliniază că
abordările normative fragmentare ar frâna implementarea unor sisteme autonome de
transport și ar periclita competitivitatea europeană;
26. atrage atenția asupra faptului că timpul de reacție al conducătorului este esențial atunci
când acesta preia neașteptat comanda unui vehicul și, de aceea, solicită părților implicate
să prevadă valori realiste, care sunt deosebit de importante în chestiunile legate de
siguranță și de răspundere;
27. consideră că trecerea la vehicule autonome va avea efecte asupra următoarelor aspecte:
RR\1115573RO.docx 13/66 PE582.443v03-00
RO
răspunderea civilă (răspundere și asigurare), siguranța rutieră, toate chestiunile legate de
mediu (eficiența energetică, utilizarea tehnologiilor și a surselor de energie
regenerabile), aspecte legate de date (accesul la date, protecția datelor, confidențialitatea
și partajarea datelor), aspecte legate de infrastructura TIC (densitatea ridicată a unor
comunicații eficiente și fiabile) și ocuparea forței de muncă (crearea sau pierderea
locurilor de muncă, formarea șoferilor vehiculelor grele de marfă pentru a le putea
utiliza pe cele automatizate); subliniază că vor fi necesare investiții substanțiale în
drumuri, energie și infrastructura TIC; solicită Comisiei să țină seama de aspectele
menționate mai sus în activitatea sa legată de mijloacele autonome de transport:
28. subliniază importanța capitală a unei poziționări fiabile și a furnizării prompte de
informații de către programele europene de navigație prin satelit Galileo și EGNOS
pentru introducerea vehiculelor autonome, și solicită insistent, în această privință,
terminarea și lansarea sateliților necesari pentru finalizarea sistemului european de
poziționare Galileo;
29. atrage atenția asupra valorii adăugate ridicate a vehiculelor autonome pentru persoanele
cu mobilitate redusă, având în vedere că le permit o participare mai eficace la
transportul rutier individual, facilitându-le astfel viața de zi cu zi;
b) Dronele (RPAS)
30. recunoaște rezultatele pozitive înregistrate în tehnologia dronelor, în special în ceea ce
privește căutarea și salvarea; subliniază că un cadru la nivelul Uniunii privind utilizarea
dronelor este important pentru protecția siguranței, a securității și a vieții private a
cetățenilor UE și îi solicită Comisiei să dea curs recomandărilor din Rezoluția
Parlamentului din 29 octombrie 2015 referitoare la utilizarea în siguranță a sistemelor
de aeronave pilotate de la distanță (RPAS), cunoscute în mod curent sub denumirea de
vehicule aeriene fără pilot (UAV) în domeniul aviației civile1; invită insistent Comisia
să prezinte o evaluare a aspectelor legate de siguranță în ceea ce privește folosirea
dronelor pe scară largă; invită Comisia să examineze necesitatea de a introduce un
sistem obligatoriu de urmărire și identificare pentru RPAS care să permită stabilirea
poziției în timp real a aeronavei în timpul utilizării; reamintește că omogenitatea și
siguranța aeronavelor fără pilot ar trebui asigurate prin măsurile prevăzute de
Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului2;
Roboții de asistență
31. subliniază că cercetarea și dezvoltarea din domeniul roboților destinați îngrijirii
vârstnicilor s-a generalizat și s-a ieftinit de-a lungul timpului, permițând realizarea unor
produse mai funcționale și acceptate în mai mare măsură de consumatori; remarcă gama
largă de aplicații ale acestor tehnologii, care le oferă persoanelor în vârstă, celor cu
dizabilități și celor afectați de demență, de tulburări cognitive sau de pierderi de
memorie beneficii legate de profilaxie, asistență, monitorizare, stimulare și însoțire;
1 Texte adoptate, P8_TA(2015)0390. 2 Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 februarie 2008 privind
normele comune în domeniul aviației civile și instituirea unei Agenții Europene de Siguranță a Aviației și de
abrogare a Directivei 91/670/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1592/2002 și a Directivei
2004/36/CE (JO L 79, 19.3.2008, p. 1).
PE582.443v03-00 14/66 RR\1115573RO.docx
RO
32. relevă faptul că contactul uman constituie unul dintre aspectele fundamentale ale
îngrijirii persoanelor; consideră că înlocuirea factorului uman cu roboți ar putea
dezumaniza practicile de îngrijire a persoanelor, dar, pe de altă parte, recunoaște că
roboții ar putea efectua sarcinile automatizate de îngrijire și ar putea facilita activitatea
asistenților din acest sector, consolidând totodată serviciile umane de îngrijire și
direcționând mai precis reabilitarea, ceea ce ar permite personalului medical și celor
responsabili de îngrijiri să dedice mai mult timp diagnosticării și ameliorării planificării
variantelor de tratament; subliniază că, în pofida potențialului roboților de a îmbunătăți
mobilitatea și integrarea persoanelor cu dizabilități și a vârstnicilor, îngrijitorii umani
vor continua să fie necesari și vor constitui o sursă importantă de interacțiune socială,
care nu va putea fi niciodată înlocuită în totalitate;
Roboții medicali
33. subliniază importanța unei educații, formării și pregătiri corespunzătoare a personalului
medical, cum ar fi doctorii și asistenții, pentru atingerea unui nivel maxim de
competență profesională, precum și pentru menținerea și protecția sănătății pacienților;
subliniază necesitatea definirii unor cerințe profesionale minimale pe care să le satisfacă
chirurgii pentru a li se permite să utilizeze roboți chirurgicali; consideră fundamentală
respectarea principiului autonomiei supravegheate a roboților, conform căruia
planificarea inițială a tratamentului și decizia finală privind efectuarea acestuia trebuie
să aparțină întotdeauna unui chirurg uman; scoate în evidență importanța formării
utilizatorilor, pentru a le permite să se familiarizeze cu cerințele tehnice din domeniu;
atrage atenția asupra tendinței în creștere de autodiagnosticare cu ajutorul unui robot
mobil și a necesității implicite ca doctorii să fie pregătiți pentru a se ocupa de cazuri
autodiagnosticate; consideră că utilizarea acestor tehnologii nu trebuie să reducă sau să
afecteze relația medic-pacient, ci trebuie să le ofere medicilor asistență în diagnosticarea
și/sau tratarea pacienților, pentru a reduce riscul erorii umane, a crește calitatea vieții și
a mări speranța de viață;
34. consideră că roboții medicali continuă să înregistreze progrese în chirurgia de înaltă
precizie și în îndeplinirea unor proceduri repetitive, precum și că au potențialul de a
îmbunătăți rezultatele reabilitării și oferă un sprijin logistic foarte eficace în spitale;
constată că roboții medicali au potențialul de a reduce și costurile serviciilor medicale,
permițând personalului medical să își transfere atenția de la tratament la profilaxie și
disponibilizând un buget mai mare pentru o mai bună ajustare la diversitatea nevoilor
pacienților, pentru formarea permanentă a personalului medical și pentru cercetare;
35. invită Comisia să se asigure că procedurile pentru testarea unor noi dispozitive medicale
robotizate sunt sigure, în special în cazul dispozitivelor implantate în corpul uman,
înainte de data la care Regulamentul privind dispozitivele medicale1 va deveni aplicabil;
Repararea și ameliorarea capacităților umane
36. remarcă progresul major și marele potențial al roboticii în domeniul vindecării și
1 A se vedea Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 2 aprilie 2014 referitoare la propunerea de
regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind dispozitivele medicale și de modificare a
Directivei 2001/83/CE, a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 și a Regulamentului (CE) nr. 1223/2009 (COM
(2012)0542 - C7-0318/2012 - 2012/0266 (COD)).
RR\1115573RO.docx 15/66 PE582.443v03-00
RO
compensării organelor și funcțiilor umane deteriorate, dar și chestiunile complexe pe
care le implică îndeosebi posibilitățile de ameliorare a capacităților umane, întrucât
roboții medicali și mai ales sistemele ciberfizice (SCF) ne pot schimba concepția asupra
sănătății organismului uman, din moment ce pot fi purtate direct sau implantate în
corpul uman; subliniază importanța creării unor comitete de etică a roboților în spitale și
în alte instituții medicale, care să dispună de un personal corespunzător și să aibă
sarcina de a analiza și a oferi asistență la rezolvarea problemelor etice complexe sau
inedite, care afectează îngrijirea și tratamentul pacienților; le solicită Comisiei și statelor
membre să elaboreze orientări care să ajute la înființarea și funcționarea unor astfel de
comitete;
37. subliniază că, în domeniul aplicațiilor medicale vitale, precum protezele robotice,
trebuie să se asigure un acces continuu și viabil la întreținere, la perfecționare și, în
special, la actualizări ale softului menite să rezolve eventualele disfuncțiuni sau
vulnerabilități;
38. recomandă crearea unor organisme independente de încredere care să dispună de
mijloacele necesare pentru a oferi servicii persoanelor care poartă dispozitive medicale
vitale avansate, precum întreținere, reparații și îmbunătățiri, inclusiv actualizări de
software, în special în cazul în care aceste servicii nu mai sunt efectuate de furnizorul
inițial; sugerează crearea unei obligații pentru producători de a furniza acestor
organisme independente de încredere instrucțiuni de proiectare cuprinzătoare, inclusiv
codul sursă, similare cu depozitul legal al publicațiilor la biblioteca națională;
39. atrage atenția asupra riscurilor aferente posibilității ca sistemele CPS integrate în corpul
uman să fie piratate sau dezactivate sau să le fie șterse memoriile, deoarece acest lucru
ar putea pune în pericol sănătatea umană și, în cazuri extreme, chiar viața umană și
subliniază, prin urmare, prioritatea care trebuie acordată protecției respectivelor sisteme;
40. subliniază importanța garantării unui acces egal universal la astfel de inovații,
instrumente și intervenții tehnologice; solicită Comisiei și statelor membre să
promoveze dezvoltarea tehnologiilor de asistare, pentru a favoriza dezvoltarea și
adoptarea acestor tehnologii de către cei care au nevoie de ele, în conformitate cu
articolul 4 din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, la care
Uniunea este parte;
Educația și ocuparea forței de muncă;
41. atrage atenția asupra previziunilor Comisiei, potrivit cărora, până în 2020, Europa s-ar
putea confrunta cu o lipsă de până la 825 000 de specialiști în domeniul TIC, iar 90 %
dintre locurile de muncă vor necesita cel puțin competențe digitale de bază; salută
inițiativa Comisiei de a propune o foaie de parcurs pentru eventuala utilizare și revizuire
a unui cadru de competențe digitale și a descriptorilor competențelor digitale pentru
cursanții de toate nivelurile, și solicită Comisiei să ofere un sprijin semnificativ pentru
dezvoltarea competențelor digitale în rândul tuturor grupurilor de vârstă și indiferent de
statutul profesional, ca un prim pas către o mai bună aliniere a cererii și ofertei pe piața
forței de muncă; subliniază faptul că dezvoltarea roboticii impune statelor membre să
dezvolte sisteme de formare și de educație mai flexibile, pentru a se asigura că
strategiile de formare corespund necesităților economiei roboticii;
PE582.443v03-00 16/66 RR\1115573RO.docx
RO
42. consideră că identificarea mai multor femei tinere interesate de o carieră digitală și
angajarea mai multor femei în posturi din sectorul digital ar aduce beneficii acestei
industrii, femeilor și economiei europene; le solicită Comisiei și statelor membre să
lanseze inițiative pentru a sprijini femeile în domeniul TIC și pentru a le amplifica
competențele digitale;
43. invită Comisia să înceapă să analizeze și să monitorizeze mai îndeaproape tendințele
ocupaționale pe termen mediu și lung, concentrându-se mai ales asupra creării și
pierderii de locuri de muncă din diverse domenii/sectoare de calificare, pentru a ști în ce
domenii sunt create locuri de muncă și în ce domenii se pierd locuri de muncă ca
rezultat al utilizării crescânde a roboților;
44. subliniază importanța anticipării schimbărilor în societate, ținând seama de efectele
posibile ale dezvoltării și utilizării roboților și a IA; solicită Comisiei să analizeze
diferitele scenarii posibile și consecințele lor asupra viabilității sistemelor de securitate
socială ale statelor membre; consideră că ar trebui inițiată o dezbatere cuprinzătoare
privind noile modele de angajare și viabilitatea sistemelor noastre fiscale și sociale, pe
baza existenței unor venituri suficiente, inclusiv posibila introducere a unui venit
universal de bază; ;
45. evidențiază importanța flexibilității competențelor, precum și a competențelor sociale,
creative și digitale în educație; își exprimă convingerea că, pe lângă cunoștințele
academice transmise în școli, învățarea trebuie să constituie o permanență pe tot
parcursul vieții;
46. ia act de marele potențial al roboticii pentru îmbunătățirea siguranței la locul de muncă
prin transferarea unui număr de sarcini periculoase și nocive de la om la roboți, dar, în
același timp, observă potențialul lor de a crea o serie de noi riscuri, datorită numărului
tot mai mare de interacțiuni om-robot la locul de muncă; subliniază, în această privință,
importanța aplicării unor norme stricte și orientate spre viitor pentru interacțiunile om-
robot pentru a garanta sănătatea, siguranța și respectarea drepturilor fundamentale la
locul de muncă;
Impactul asupra mediului
47. remarcă că dezvoltarea roboticii și a inteligenței artificiale ar trebui realizată astfel încât
impactul asupra mediului să fie limitat, printr-un consum de energie eficace, prin
utilizarea energiilor regenerabile și a materiilor rare în vederea eficienței energetice,
prin minimalizarea deșeurilor, cum ar fi cele electrice și electronice și prin
reparabilitate; prin urmare, încurajează Comisia să includă principiile economiei
circulare în orice politică a Uniunii în domeniul roboticii; remarcă faptul că utilizarea
roboticii va avea un impact pozitiv asupra mediului, în special în domeniul agriculturii,
aprovizionării cu produse alimentare și transportului, îndeosebi prin dimensiunile
reduse ale utilajelor și prin utilizarea limitată a îngrășămintelor, energiei și apei, precum
și prin agricultura de precizie și optimizarea traseelor;
48. subliniază că CPS vor conduce la crearea de sisteme energetice și de infrastructură care
au capacitatea de a controla fluxul energiei electrice de la producător la consumator și
vor avea, de asemenea, ca rezultat crearea de „prosumatori” de energie, care produc și,
în același timp, consumă energie, permițând astfel beneficii majore pentru mediu;
RR\1115573RO.docx 17/66 PE582.443v03-00
RO
Răspunderea
49. consideră că răspunderea civilă pentru prejudiciile cauzate de roboți constituie o
chestiune esențială, care trebuie analizată și soluționată la nivelul Uniunii, astfel încât să
se asigure un același nivel de eficiență, transparență și consecvență în realizarea
securității juridice în întreaga Uniune Europeană, în beneficiul cetățenilor, al
consumatorilor și al întreprinderilor deopotrivă;
50. ia act de faptul că dezvoltarea tehnologiei roboților va presupune o mai bună înțelegere
a bazelor comune necesare pentru activitățile desfășurate împreună de oameni și roboți,
care ar trebui să se sprijine pe două relații centrale de interdependență precum
previzibilitatea și controlabilitatea; atrage atenția că aceste două relații de
interdependență sunt esențiale pentru a determina ce informații trebuie partajate între
oameni și roboți și în ce mod poate fi realizată o bază comună între oameni și roboți
pentru ca interacțiunea lor să se desfășoare în bune condiții;
51. îi solicită Comisiei să prezinte, în temeiul articolului 114 din TFUE, o propunere de
instrument legislativ privind aspectele de ordin juridic ale dezvoltării și utilizării
roboticii și inteligenței artificiale preconizate în următorii 10-15 ani, combinat cu
instrumente nelegislative de tipul orientărilor și codurilor de conduită, conform
recomandărilor formulate în anexă;
52. consideră că, indiferent ce soluție juridică se aplică răspunderii civile pentru prejudiciile
cauzate de roboți în alte cazuri decât cele care implică daune aduse proprietății, viitorul
instrument legislativ nu trebuie să restrângă în niciun fel tipul sau valoarea daunelor
care ar putea fi recuperate, și nici să limiteze formele de compensare care ar putea fi
oferite părții vătămate exclusiv pe motivul că prejudiciul a fost provocat de un agent
non-uman;
53. consideră că viitorul instrument legislativ trebuie să se bazeze pe o evaluare temeinică
din partea Comisiei, care să determine dacă ar trebui să se aplice perspectiva răspunderii
stricte sau cea a controlului riscurilor;
54. consideră că răspunderea strictă presupune doar dovada producerii prejudiciului și
stabilirea legăturii cauzale dintre funcționarea dăunătoare a robotului și daunele suferite
de persoana vătămată;
55. observă că abordarea bazată pe gestionarea riscurilor nu se axează pe persoana „care a
acționat neglijent” ca fiind răspunzătoare în mod individual, ci pe persoana care poate,
în anumite împrejurări, să reducă la minim riscurile și să trateze problema impactului
negativ;
56. consideră că, în principiu, odată ce părțile responsabile în ultimă instanță au fost
identificate, răspunderea lor ar trebui să fie proporțională cu nivelul real al
instrucțiunilor date robotului și cu gradul de autonomie al acestuia, astfel încât, cu cât
capacitatea de învățare sau autonomia robotului este mai mare și cu cât „instruirea”
acestuia este mai lungă, cu atât mai mare ar trebui să fie răspunderea instructorului său;
remarcă, în special, că atunci când se încearcă identificarea persoanei căreia i se
datorează în mod real comportamentul dăunător al unui robot, competențele ce rezultă
din „instruirea” dată acestuia nu trebuie să fie confundate cu competențele care depind
PE582.443v03-00 18/66 RR\1115573RO.docx
RO
strict de capacitatea sa de învățare proprie; consideră că, cel puțin în stadiul actual,
responsabilitatea trebuie să incumbe ființei umane, și nu roboților;
57. relevă faptul că o soluție posibilă la problema complexă a atribuirii răspunderii pentru
prejudiciul provocat de roboții din ce în ce mai autonomi ar putea consta într-o schemă
obligatorie de asigurare, similară celei, deja în uz, pentru autovehicule, de exemplu;
observă însă că, spre deosebire de schema de asigurare pentru traficul rutier, în cazul
căreia asigurarea acoperă actele și greșelile umane, un sistem de asigurare pentru roboți
ar trebui să țină cont de întreg lanțul potențial al răspunderii;
58. consideră că, așa cum este cazul cu asigurarea pentru vehiculele cu motor, un astfel de
sistem de asigurare ar putea fi suplimentat printr-un fond, pentru a garanta desdăunarea
în cazurile în care nu există nicio acoperire asigurativă; îi solicită sectorului asigurărilor
să elaboreze noi produse și tipuri de oferte, care să fie în acord cu progresele roboticii;
59. îi solicită Comisiei ca, atunci când efectuează o evaluare de impact al viitorului său
instrument legislativ, să exploreze, să analizeze și să evalueze implicațiile tuturor
soluțiilor juridice posibile, cum ar fi:
a) instituirea unei scheme de asigurări obligatorii atunci când este util și necesar
pentru categorii specifice de roboți prin care, în mod similar cu ceea ce se
întâmplă deja cu autovehiculele, producătorii sau proprietarii roboților să fie
obligați să se asigure contra prejudiciilor potențiale provocate de roboții lor;
b) înființarea unui fond de compensare care să servească nu numai la garantarea
despăgubirii în cazul în care pentru daunele provocate de un robot nu ar exista
nicio acoperire asigurativă;
c) crearea posibilității ca producătorul, programatorul, proprietarul sau utilizatorul să
beneficieze de o răspundere limitată în cazul în care contribuie la un fond de
compensare sau în care subscriu în comun o asigurare pentru a garanta
despăgubirea în cazul în care daunele sunt cauzate de un robot;
d) decizia de a crea sau nu un fond general pentru toți roboții autonomi inteligenți,
sau un fond separat pentru fiecare categorie de roboți, și de a plăti sau nu o
contribuție ca taxă unică la plasarea robotului pe piață, ori a unor contribuții
periodice pe durata de viață a robotului;
e) garantarea vizibilității legăturii dintre un robot și fondul său printr-un număr de
înregistrare individual, care să figureze într-un registru specific al Uniunii, ceea ce
i-ar permite oricărei entități care interacționează cu robotul să fie informată cu
privire la natura fondului, la limitele răspunderii sale în caz de daune aduse
proprietății, la numele și funcțiile celor care contribuie și la toate celelalte
amănunte pertinente;
f) crearea unui statut juridic specific pentru roboți, astfel încât cel puțin cei mai
sofisticați roboți autonomi să poată avea un statut de persoană electronică
responsabilă pentru repararea prejudiciilor pe care le cauzează și să poată fi
aplicată eventual personalitatea electronică în cazurile în care roboții iau decizii
autonome sau interacționează independent, în alt fel, cu terți;
RR\1115573RO.docx 19/66 PE582.443v03-00
RO
g) introducerea unui instrument potrivit pentru consumatorii care doresc să intenteze
o acțiune în pretenții colectivă ca urmare a daunelor suferite din cauza funcționării
defectuoase a mașinilor inteligente împotriva companiilor producătoare
responsabile;
Aspecte internaționale
60. constată că, deși normele actuale de drept internațional privat în materia accidentelor
rutiere aplicabile în Uniune nu necesită o modificare substanțială urgentă pentru a le
pune de acord cu dezvoltarea vehiculelor autonome, simplificarea prezentului
sistemului dual de stabilire a dreptului aplicabil (pe baza Regulamentului (CE) nr.
864/2007 al Parlamentului European și al Consiliului1 și a Convenției de la Haga din 4
mai 1971 privind legea aplicabilă accidentelor rutiere) ar îmbunătăți securitatea juridică
și ar limita posibilitățile de alegere a jurisdicției celei mai favorabile;
61. consideră că ar trebui poate modificate unele acorduri internaționale, cum ar fi
Convenția de la Viena din 8 noiembrie 1968 privind circulația rutieră și Convenția de la
Haga privind dreptul aplicabil în cazul accidentelor rutiere;
62. așteaptă de la Comisie să se asigure că statele membre implementează uniform
dispozițiile de drept internațional care ar trebui modificate, cum ar fi Convenția de la
Viena privind circulația rutieră, astfel încât să facă posibilă deplasarea vehiculelor fără
conducător, și solicită Comisiei, statelor membre și acestui sector să transpună cât mai
curând obiectivele Declarației de la Amsterdam;
63. încurajează puternic cooperarea internațională în cadrul examinării aspectelor societale,
etice și juridice problematice, pe baza căreia să se stabilească standarde normative, sub
auspiciile Organizației Națiunilor Unite;
64. subliniază că restricțiile și condițiile stabilite în Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al
Parlamentului European și al Consiliului2 privind produsele cu dublă utilizare în
legătură cu comercializarea acestor produse - bunuri, software și tehnologii cu aplicații
atât civile, cât și militare și/sau care pot contribui la proliferarea armelor de distrugere în
masă - ar trebui să se aplice și roboticii;
Aspecte finale
65. îi solicită, în temeiul articolului 225 din TFUE, Comisiei să prezinte, pe baza articolului
114 din TFUE, o propunere de directivă privind normele de drept civil în domeniul
roboticii, dând curs recomandărilor detaliate stabilite în anexă;
66. confirmă că aceste recomandări respectă drepturile fundamentale și principiul
subsidiarității;
67. consideră că propunerea solicitată nu va avea implicații financiare dacă se creează o
1 Regulamentul (CE) nr. 864/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 iulie 2007 privind legea
aplicabilă obligațiilor necontractuale (Roma II) (JO L 199, 31.7.2007, p. 40). 2 Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului de instituire a unui regim comunitar pentru controlul
exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare, (JO L 341,
29.5.2009, p. 1).
PE582.443v03-00 20/66 RR\1115573RO.docx
RO
nouă agenție europeană;
68. îi încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei prezenta
propunere, precum și recomandările detaliate în anexă.
RR\1115573RO.docx 21/66 PE582.443v03-00
RO
ANEXĂ LA PROPUNEREA DE REZOLUȚIE RECOMANDĂRI DETALIATE REFERITOARE LA CONȚINUTUL PROPUNERII
SOLICITATE
Definirea și clasificarea „roboților inteligenți”
Ar trebui stabilită o definiție europeană comună a roboților „inteligenți” autonomi, incluzând,
dacă este cazul, definiții ale subcategoriilor acestora, ținând seama de următoarele
caracteristici:
– capacitatea de a dobândi autonomie cu ajutorul senzorilor și/sau prin schimburi
de date cu mediul său ambiant (interconectivitate) și analizarea acestor date;
– capacitatea de a învăța din experiență și prin interacțiune;
– forma suportului fizic al robotului;
– capacitatea de a-și adapta comportamentul și acțiunile la mediul ambiant.
Înregistrarea roboților inteligenți
În scopul trasabilității și pentru a facilita transpunerea în practică a recomandărilor viitoare, ar
trebui introdus un sistem de înregistrare a roboților avansați, bazat pe criterii de clasificare a
roboților. Sistemul de înregistrare și registrul ar trebui să funcționeze la nivelul Uniunii și să
cuprindă piața internă; acestea ar putea fi gestionate de Agenția UE pentru Robotică și
Inteligență artificială, dacă este creată.
Răspunderea civilă
Indiferent de soluția juridică aleasă pentru responsabilitatea roboților și a aparatelor înzestrate
cu inteligență artificială în alte cazuri decât cele care implică daune materiale, aceasta nu
trebuie să limiteze în niciun fel tipul sau amploarea daunelor care pot face obiectul unei
despăgubiri și nici să limiteze formele de despăgubire care ar putea fi oferite părții vătămate,
pentru simplul motiv că prejudiciul a fost provocat de un agent ne-uman.
Viitorul instrument legislativ trebuie să se bazeze pe o evaluare temeinică din partea Comisiei
care să determine dacă ar trebui să se aplice perspectiva răspunderii stricte sau cea a
controlului riscurilor.
Ar trebui instituit un regim de asigurare obligatorie care s-ar putea baza pe obligația
producătorului de a contracta o asigurare pentru roboții autonomi pe care îi fabrică.
Sistemul de asigurări ar trebui completat de un fond care să garanteze că despăgubirile pot fi
compensate în cazurile în care nu există o asigurare.
Orice decizie politică cu privire la normele de răspundere civilă aplicabile roboților și
aparatelor înzestrate cu inteligență artificială ar trebui luată după consultarea corespunzătoare
a rezultatelor unui proiect de cercetare și dezvoltare la scară europeană dedicat roboților și
neuroștiințelor, cu participarea unor oameni de știință și experți capabili să evalueze toate
riscurile și consecințele aferente.
PE582.443v03-00 22/66 RR\1115573RO.docx
RO
Interoperabilitatea, accesul la coduri și drepturile de proprietate intelectuală
Ar trebui asigurată interoperabilitatea roboților autonomi conectați în rețea care
interacționează între ei. Accesul la codul sursă, la datele de intrare și la detaliile de construcție
ar trebui să fie disponibil în caz de necesitate pentru a investiga accidentele și daunele cauzate
de „roboții inteligenți”, precum și pentru a garanta în permanență funcționarea,
disponibilitatea, fiabilitatea, siguranța și securitatea lor.
Carta privind robotica
Atunci când prezintă propunerea legislativă privind robotica, Comisia ar trebui să țină seama
de principiile consacrate în următoarea Cartă a roboticii.
CARTA PRIVIND ROBOTICA
Codul de conduită etică propus în domeniul roboticii va sta la baza identificării, monitorizării
și respectării principiilor etice fundamentale din faza de proiectare și dezvoltare.
Cadrul, conceput după evaluarea rezultatelor unui proiect de cercetare și dezvoltare la scară
europeană dedicat roboților și neuroștiințelor, trebuie să fie conceput într-un mod judicios
care să permită ajustări individuale de la caz la caz pentru a se evalua dacă un anumit
comportament este corect sau greșit într-o anumită situație și a se lua decizii în conformitate
cu o ierarhie de valori prestabilită.
Codul nu ar trebui să se substituie imperativului de a aborda toate provocările juridice majore
în acest domeniu, ci ar trebui să aibă o funcție complementară. Acesta va facilita, mai
degrabă, instituirea unor categorii etice pentru robotică, va susține eforturile de inovare
responsabilă în acest domeniu și va aborda preocupările publicului.
Ar trebui să se pună un accent special pe etapele de cercetare și dezvoltare tehnologică ale
traiectoriei tehnologice pertinente (procesul de proiectare, evaluarea etică, controalele de audit
etc.). Codul ar trebui să se ocupe de necesitatea respectării de către cercetători, practicieni,
utilizatori și proiectanți a standardelor etice, dar și să introducă o procedură de soluționare a
dilemelor etice din domeniu și să permită acestor sisteme să funcționeze într-un mod
responsabil din punct de vedere etic.
CODUL DE CONDUITĂ ETICĂ PENTRU INGINERII ÎN ROBOTICĂ
PREAMBUL
Codul de conduită îi invită pe toți cercetătorii și proiectanții să acționeze în mod responsabil
și ținând pe deplin seama de necesitatea de a respecta demnitatea, viața privată și siguranța
oamenilor.
Codul solicită o cooperare strânsă între toate disciplinele, pentru a se asigura că activitățile de
cercetare în domeniul roboticii în Uniunea Europeană se desfășoară în condiții de siguranță,
de o manieră etică și într-un mod eficient.
Codul de conduită cuprinde toate activitățile de cercetare și dezvoltare în domeniul roboticii.
Codul de conduită este facultativ și oferă o serie de principii și orientări generale pentru
RR\1115573RO.docx 23/66 PE582.443v03-00
RO
acțiunile ce trebuie întreprinse de toți actorii.
Organismele de finanțare a cercetării în robotică, organizațiile de cercetare, cercetătorii și
comisiile de etică sunt încurajați să ia considerare, încă din etapele inițiale, implicațiile
viitoare ale tehnologiilor sau ale obiectelor cercetării și să dezvolte o cultură a
responsabilității în raport cu provocările și oportunitățile viitorului.
Organismele publice și private de finanțare a cercetării în robotică trebuie să solicite
realizarea unei evaluări a riscurilor care să fie prezentată împreună cu fiecare propunere de
finanțare pentru cercetare în domeniul roboticii. Un astfel de cod ar trebui să stipuleze că
responsabilitatea revine oamenilor, și nu roboților.
Cercetătorii în domeniul roboticii trebuie să se angajeze să urmeze un nivel maxim de
conduită etică și profesională și să respecte următoarele principii:
beneficiență - roboții ar trebui să acționeze în interesul oamenilor;
ne-maleficiență - principiul „în primul rând, nu fă rău”: roboții nu trebuie să cauzeze daune
omului;
autonomie - capacitatea de lua decizii în deplină libertate și în cunoștință de cauză cu privire
la termenii interacțiunii cu roboții;
justiție - repartizarea echitabilă a beneficiilor asociate cu robotica și accesibilitatea roboților
de asistență la domiciliu și în special a roboților care asigură asistență medicală.
Drepturile fundamentale
Activitățile de cercetare în domeniul roboticii ar trebui să respecte drepturile fundamentale și
să se desfășoare în interesul binelui și autodeterminării persoanelor și societății în ceea ce
privește proiectarea, realizarea, diseminarea și utilizarea. Demnitatea și autonomia umană,
atât fizică, cât și psihologică, trebuie să fie întotdeauna respectate.
Precauția
Activitățile de cercetare în domeniul roboticii ar trebui efectuate în conformitate cu principiul
precauției, anticipând impactul potențial al rezultatelor în materie de siguranță și luând
măsurile de precauție necesare, proporțional cu nivelul de protecție, încurajând în același timp
progresele în beneficiul societății și al mediului.
Caracterul incluziv
Inginerii specializați în robotică garantează transparența și respectarea dreptului legitim de
acces la informație al tuturor actorilor. Incluziunea permite participarea la procesele
decizionale ale tuturor actorilor implicați sau vizați de activitățile de cercetare în domeniul
roboticii.
Responsabilitatea
Inginerii în robotică ar trebui să fie răspunzători pentru impactul social și ecologic și pentru
consecințele asupra sănătății umane pe care robotica le poate cauza pentru generațiile prezente
PE582.443v03-00 24/66 RR\1115573RO.docx
RO
și viitoare.
Siguranța
Proiectanții de roboți ar trebui să ia în considerare confortul fizic, siguranța, sănătatea și
drepturile persoanelor. Inginerii în robotică trebuie să nu prejudicieze starea de bine a
oamenilor, respectând totodată drepturile omului, și să comunice cu promptitudine factorii
care ar putea pune în pericol publicul sau mediul.
Reversibilitatea
Reversibilitatea, condiție necesară a controlabilității, este un concept fundamental atunci când
roboții sunt programați să se comporte într-un mod sigur și fiabil. Un model de reversibilitate
a acțiunilor comunică robotului care acțiuni sunt reversibile și cum să revină asupra lor în
cazul în care sunt reversibile. Capacitatea de a anula ultima acțiune sau o secvență de acțiuni
permite utilizatorilor să anuleze acțiunile nedorite și să revină la etapa „bună” a activității lor.
Viața privată
Dreptul la viață privată trebuie respectat întotdeauna. Un inginer în robotică trebuie să se
asigure că informațiile private sunt păstrate în siguranță și utilizate numai în mod
corespunzător. De asemenea, un inginer în robotică trebuie să garanteze că persoanele nu sunt
identificabile în mod personal, cu excepția unor împrejurări excepționale și atunci numai cu
consimțământul în cunoștință de cauză, clar și lipsit de ambiguitate. Trebuie să se urmărească
obținerea consimțământului în cunoștință de cauză al persoanei înainte de orice interacțiune
om-mașină. Ca atare, proiectanții specializați în robotică poartă răspunderea de a dezvolta și a
urma procedurile de aprobare valabilă, de confidențialitate, anonimat, tratament echitabil și de
respectare a garanțiilor procedurale. Proiectanții se vor conforma tuturor solicitărilor ca orice
date conexe să fie distruse și eliminate din toate seturile de date.
Maximizarea beneficiilor și reducerea la minimum a prejudiciilor
Cercetătorii trebuie să caute să maximizeze beneficiile activității lor în toate etapele, de la
început până la difuzare. Lezarea participanților la cercetare/subiecților umani/participanților
la un experiment, test sau studiu trebuie evitată. În cazul în care riscurile apar ca un element
inevitabil, ce face parte integrantă din cercetare, trebuie realizată o evaluare a riscurilor și
protocoale de gestiune solide, care să fie respectate. În mod normal, riscul de a provoca un
prejudiciu nu trebuie să fie mai mare decât cel întâlnit în viața obișnuită, cu alte cuvinte
oamenii nu ar trebui să fie expuși la riscuri mai mari sau în plus față de cele la care sunt
expuși în viață normală a acestora. Funcționarea unui sistem robotizat ar trebui să se bazeze
întotdeauna pe o evaluare aprofundată a riscurilor, care ar trebui să se bazeze pe principiile
precauției și proporționalității.
COMITETELE PENTRU ETICĂ ÎN CERCETARE (CEtC)
Principii
Independența
Procesul de evaluare etică trebuie să fie independent de cercetarea propriu-zisă. Acest
RR\1115573RO.docx 25/66 PE582.443v03-00
RO
principiu evidențiază necesitatea de a evita conflictele de interese dintre cercetători și
persoanele care evaluează protocolul de etică, precum și între evaluatori și structurile
organizaționale de guvernare.
Competența
Procesul de evaluare etică ar trebui realizat de evaluatori care dispun de cunoștințele
specializate corespunzătoare, ținând seama de necesitatea analizării cu atenție a componenței
și a formării specifice în materie de etică a CEtC.
Transparența și responsabilitatea
Procesul de evaluare ar trebui să fie responsabil și să poată face obiectul unui control. CEtC
trebuie să recunoască propriile responsabilități și să fie situate în mod corespunzător în
structurile organizaționale care conferă transparență funcționării lor și procedurilor de
menținere și reevaluare a standardelor.
Rolul unui Comitet pentru etică în cercetare
Un comitet pentru etică în cercetare este în mod normal responsabil de examinarea tuturor
cercetărilor care implică participarea umană efectuate de către persoane fizice angajate în
instituția în cauză sau de către aceasta; de asigurarea faptului că evaluarea de etică este
realizată în mod independent, competent și în timp util; de protejarea demnității, a drepturilor
și stării de confort a participanților la cercetare; de luarea în considerare a siguranței
cercetătorului (cercetătorilor); de luarea în considerare a intereselor legitime ale altor părți
interesate; de adoptarea unor decizii în cunoștință de cauză cu privire la meritul științific al
propunerilor; și de prezentarea de recomandări în cunoștință de cauză cercetătorilor în cazul în
care propunerea este considerată insuficientă în anumite privințe.
Constituirea unui Comitet pentru etică în cercetare
Un Comitet pentru etică în cercetare ar trebui în mod normal să fie multidisciplinar, să includă
atât bărbați, cât și femei; să fie format din membri cu o amplă experiență și cunoștințe de
specialitate în cercetarea în domeniul roboticii. Mecanismul de numire trebuie să funcționeze
astfel încât membrii comitetului să dispună de un echilibru adecvat între cunoștințele
științifice specializate, formare filozofică, juridică sau etică medii și cunoașterea opiniilor
nespecialiștilor și să cuprindă cel puțin un membru cu cunoștințe de specialitate în domeniul
eticii, utilizatori de servicii de specialitate în domeniul sănătății, educației sau serviciilor
sociale, în cazul în care acestea fac obiectul activităților de cercetare, precum și persoane cu
competențe metodologice specifice relevante pentru cercetarea pe care o evaluează; ele
trebuie să fie astfel constituite încât să se evite conflictele de interese.
Monitorizarea
Toate organizațiile de cercetare ar trebui să instituie proceduri corespunzătoare pentru a
monitoriza desfășurarea activităților de cercetare care au primit aprobarea comitetului de etică
până când vor fi finalizate, și să urmărească continuu dacă designul cercetării anticipează
schimbările posibile de-a lungul timpului de care ar trebui să se țină seama. Monitorizarea ar
trebui să fie proporțională cu natura și cu gradul de risc asociat cercetării. În cazul în care un
CEtC consideră că un raport de monitorizare suscită dubii majore legate etica desfășurării
PE582.443v03-00 26/66 RR\1115573RO.docx
RO
studiului, ar trebui să solicite o descriere detaliată și completă a cercetării în vederea efectuării
unei evaluări etice cuprinzătoare. În cazul în care se consideră că un studiu este realizat într-
un mod lipsit de etică, ar trebui să se ia în considerare retragerea aprobării acestuia, iar
cercetarea ar trebui suspendată sau întreruptă.
LICENȚELE PENTRU PROIECTANȚI
– Ar trebui să țineți seama de valorile europene ale demnității, autonomiei și
autodeterminării, libertății și justiției înainte, în timpul și după procesul de proiectare,
dezvoltare și furnizare a unor astfel de tehnologii, inclusiv de necesitatea de a nu aduce
prejudicii, de a nu răni, de a nu înșela și de a nu exploata utilizatorii (vulnerabili).
– Ar trebui să introduceți principii fiabile de proiectare a sistemului la nivelul tuturor
aspectelor funcționării unui robot, atât pentru proiectarea hardware, cât și software, precum și
pentru orice tip de prelucrare de date în interiorul sau în exteriorul platformei în scopuri de
securitate.
– Ar trebui să introduceți confidențialitatea prin concepție, astfel încât să se asigure că
informațiile confidențiale sunt păstrate în siguranță și utilizate numai în mod corespunzător.
– Ar trebui să integrați mecanisme „opt-out” evidente („kill switch”) care ar trebui să fie
în concordanță cu obiectivele rezonabile ale proiectului.
– Ar trebui să vă asigurați că un robot funcționează în conformitate cu principiile etice și
juridice locale, naționale și internaționale.
– Ar trebui să vă asigurați că procesul decizional al roboților permite reconstituirea și
trasabilitatea pe faze.
– Ar trebui să vă asigurați că este necesar să se asigure o transparență maximă în
procesul de programare a sistemelor robotizate, precum și previzibilitatea comportamentului
robotizat.
– Ar trebui să analizați previzibilitatea unui sistem om-robot prin luarea în considerare a
incertitudinii în interpretare și acțiune și a posibilelor erori robotice sau umane.
– Ar trebui să dezvoltați instrumente de trasabilitate la stadiul proiectării robotului.
Aceste instrumente vor facilita contabilizarea și explicarea comportamentului robotic, chiar
dacă într-o măsură limitată, la diferitele niveluri destinate experților, operatorilor și
utilizatorilor.
– Ar trebui să elaborați protocoale de proiectare și de evaluare și să vă alăturați
potențialilor utilizatori și părți interesate în momentul evaluării beneficiilor și riscurilor
roboticii, inclusiv cele cognitive, psihologice și ambientale.
– Ar trebui să vă asigurați că roboții sunt identificabili ca roboți atunci când
interacționează cu oamenii.
– Ar trebui să protejați securitatea și sănătatea celor care interacționează și vin în contact
cu robotica, având în vedere faptul că roboții ca produse ar trebui să fie concepuți utilizându-
se procese care să asigure siguranța și securitatea. Un inginer specializat în robotică trebuie să
RR\1115573RO.docx 27/66 PE582.443v03-00
RO
nu prejudicieze starea de bine a oamenilor, respectând, în același timp, drepturile omului și nu
poate pune în acțiune un robot fără a garanta siguranța, eficacitatea și reversibilitatea
funcționării sistemului.
– Ar trebui să obțineți un aviz favorabil din partea unui CetC înainte de testarea unui
robot într-un mediu real sau care implică subiecți umani în procedurile de proiectare și
dezvoltare.
LICENȚELE PENTRU UTILIZATORI
– Aveți dreptul de a utiliza un robot fără riscuri sau teamă de vătămare fizică sau
psihologică.
– Ar trebui să aveți dreptul de a vă aștepta ca un robot să îndeplinească orice sarcină
pentru care a fost conceput în mod explicit.
– Ar trebui să fiți conștient că orice robot pot avea limitări cognitive, de percepție și de
acționare.
– Ar trebui să respectați fragilitatea umană, atât fizică, cât și psihologică, precum și
nevoile emoționale ale oamenilor.
– Ar trebui să țineți seama de drepturile la intimitate ale persoanelor fizice, inclusiv în
ceea ce privește dezactivarea monitoarelor video în timpul procedurilor intime.
– Nu sunteți autorizat să colectați, să utilizați sau să divulgați informații cu caracter
personal fără consimțământul explicit al persoanei vizate.
– Nu sunteți autorizat să utilizați un robot într-un mod care contravine principiilor și
normelor etice sau juridice.
– Nu aveți autorizația să modificați un robot pentru a-i permite să funcționeze ca o armă.
PE582.443v03-00 28/66 RR\1115573RO.docx
RO
EXPUNERE DE MOTIVE
Context
În conformitate cu anexa VI la Regulamentul de procedură, Comisia pentru afaceri juridice
este responsabilă, printre altele, de dreptul civil și comercial, dreptul societăților comerciale,
dreptul proprietății intelectuale și de interpretarea și aplicarea dreptului internațional, în cazul
în care Uniunea Europeană este vizată, precum și de aspectele etice referitoare la noile
tehnologii. Dezvoltarea roboticii și a inteligenței artificiale ridică probleme juridice și etice
care sunt legate în mod clar de toate aceste domenii și care necesită o intervenție rapidă la
nivelul UE. Chiar dacă în cele din urmă sarcina de a prezenta una sau mai multe propuneri
legislative privind robotica și inteligența artificială va reveni Comisiei, Parlamentul European
a decis să deschidă calea pentru astfel de inițiative, utilizând drepturile sale în temeiul
articolului 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și în conformitate cu
articolul 46 din Regulamentul de procedură.
În consecință, la 20 ianuarie 2015, comisia JURI a decis să creeze un grup de lucru (GL)
privind aspectele juridice referitoare la dezvoltarea roboticii și a inteligenței artificiale (IA) în
Uniunea Europeană. Grupul de lucru vizează în primul rând elaborarea unor norme de drept
civil legate de această materie.
Pe lângă membrii Comisiei pentru afaceri juridice, grupul de lucru este compus și din
reprezentanți ai Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE), ai Comisiei pentru
piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) și ai Comisiei pentru ocuparea forței de
muncă și afaceri sociale (EMPL).
Grupul de lucru a consultat experți din diverse medii, beneficiind de contribuții importante
care sunt incluse în prezenta rezoluție.
Generalități
Robotica și IA au devenit una dintre cele mai importante tendințe tehnologice ale secolului
nostru. Creșterea rapidă a utilizării și dezvoltării acestora pune probleme noi și dificile pentru
societatea noastră. Drumul de la sectorul industrial la mediul societății civile impune o
abordare diferită a acestor tehnologii, având în vedere că roboții și IA își vor intensifica
interacțiunea cu oamenii în domenii foarte diferite.
Comisia JURI consideră că riscurile pe care le prezintă aceste interacțiuni ar trebui abordate
urgent, asigurându-se de respectarea unui ansamblu de valori fundamentale în orice stadiu al
contactelor între roboți, IA și oameni. În cadrul acestui proces, ar trebui acordată o atenție
deosebită siguranței umane, confidențialității, integrității, demnității și autonomiei.
Alte aspecte importante menționate în prezenta rezoluție sunt: standardizarea, drepturile de
proprietate intelectuală, ocuparea forței de muncă, proprietatea asupra datelor și
responsabilitatea. Este esențial ca regulamentul să cuprindă condiții previzibile și suficient de
clare pentru a stimula inovarea europeană în domeniul roboticii și IA.
RR\1115573RO.docx 29/66 PE582.443v03-00
RO
Temeiul juridic și subsidiaritatea
Acțiunile Comisiei vizând adaptarea legislației existente la realitățile roboticii și IA ar trebui
să se bazeze pe articolul 114 din TFUE. În conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din TUE,
principiul subsidiarității prevede că Uniunea acționează numai în cazul și în măsura în care
obiectivele acțiunii propuse nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre nici la
nivel central, nici la nivel regional și local, însă pot, având în vedere amploarea și efectele
acțiunii propuse, fi realizate mai bine la nivelul Uniunii. În prezent, robotica este în curs de
dezvoltare în întreaga Uniune. Ca reacție la această inovație, statele membre elaborează
legislații naționale diferite. Se estimează că aceste diferențe vor crea obstacole în calea unei
dezvoltări eficace a roboticii. Datorită faptului că această tehnologie are implicații
transfrontaliere, cea mai bună opțiune legislativă este una europeană.
Principii generale și etice
Rezoluția stabilește dispoziții generale și etice referitoare la dezvoltarea roboticii și IA de uz
civil. În primul rând, pentru a aborda în mod adecvat această evoluție, este esențială o
definiție comună a roboților inteligenți autonomi . În plus, ar trebui consolidate cercetările în
domeniul roboticii și al TIC, precum și în ceea ce privește implicațiile răspândirii acestora.
Pe de altă parte, pentru a aborda principiile etice, la prezenta rezoluție este anexată o cartă
privind robotica. Această cartă cuprinde un cod de conduită etică pentru inginerii din
domeniul roboticii, un cod de conduită pentru comitetele pentru etică în cercetare, și licențe
pentru proiectanți și utilizatori. Cadrul propus este în deplină conformitate cu Carta
drepturilor fundamentale a UE.
În plus, se propune crearea unei Agenții Europene pentru Robotică și IA. Această agenție ar
trebui să furnizeze cunoștințele specializate tehnice, etice și în materie de reglementare
necesare pentru a sprijini actorii relevanți din sectorul public.
Drepturile de proprietate intelectuală, protecția datelor și proprietatea asupra datelor
Rezoluția solicită Comisiei să propună o abordare echilibrată a drepturilor de proprietate
intelectuală atunci când acestea sunt aplicate standardelor de hardware și de software, precum
și codurilor care protejează inovarea și, concomitent, promovează inovarea. În plus, se solicită
elaborarea unor criterii pentru „creație intelectuală proprie” pentru operele ce pot face
obiectul drepturilor de autor produse de computere sau roboți.
Actualul cadru juridic insuficient referitor la protecția și proprietatea asupra datelor reprezintă
un motiv de îngrijorare din cauza fluxului (preconizat a fi masiv) de date provenind din
utilizarea roboticii și IA.
Standardizarea, siguranța și securitatea
Utilizarea crescândă a roboților și a IA necesită o standardizare la nivel european în scopul
evitării divergențelor între statele membre și fragmentarea pieței interne a Uniunii Europene.
În plus, trebuie abordate preocupările consumatorilor privind siguranța și securitatea legate de
utilizarea roboților și a IA. Această rezoluție subliniază în mod special faptul că testarea
roboților în condiții reale este esențială pentru identificarea și evaluarea riscurilor pe care le
PE582.443v03-00 30/66 RR\1115573RO.docx
RO
pot reprezenta.
Norme privind utilizarea specifică a roboților și a IA
Rezoluția include dispoziții care se aplică unor tipuri specifice de roboți. Ar trebui adoptate
norme pentru vehiculele autonome, pentru roboții de îngrijire, roboții medicali, roboții de
reparare și consolidare a corpului uman, precum și pentru vehiculele aeriene fără pilot
(RPAS).
Norme privind răspunderea
Riscurile care pot să apară sunt indisolubil legate de utilizarea unor mașini autonome în
societatea noastră. Comportamentul unui robot poate avea implicații de drept civil, atât în
ceea ce privește răspunderea contractuală, cât și cea necontractuală. Astfel, este necesară
clarificarea responsabilității pentru acțiunile roboților și, eventual, a capacității juridice și/sau
a statutului de roboți și IA pentru a se asigura transparența și siguranța juridică pentru
producătorii și consumatorii din întreaga Uniune Europeană.
Comisia este invitată să realizeze o evaluare a impactului instrumentelor sale legislative
viitoare pentru a analiza implicațiile juridice ale tuturor soluțiilor posibile, cum ar fi, printre
altele, crearea unui sistem de asigurare obligatorie și a unui fond de compensare.
Robotica și IA în contextul social
Intensificarea comunicării și a interacțiunii cu roboți sunt susceptibile să aibă un impact
profund asupra relațiilor fizice și morale în societatea noastră. Acest lucru este valabil în
special pentru roboții de utilitate și asistență personală, față de care persoanele deosebit de
vulnerabile pot dezvolta sentimente și atașament emoțional, fapt care ar provoca îngrijorări cu
privire la demnitatea umană și la alte valori morale.
Roboții și IA deja influențează educația și ocuparea forței de muncă. În acest context, este
necesară monitorizarea îndeaproape a tendințelor ocupării locurilor de muncă, pentru a se
evita repercusiunile nedorite asupra pieței forței de muncă.
Aspecte internaționale
Având în vedere dezvoltarea roboticii și IA peste tot în lume, trebuie luate în considerare
inițiative pentru a modifica, dacă este cazul, unele acorduri internaționale existente în materie
sau a elabora noi instrumente cu obiectivul de a introduce referiri specifice la robotică și IA.
Cooperarea internațională în acest domeniu este foarte de dorit.
RR\1115573RO.docx 31/66 PE582.443v03-00
RO
16.11.2016
AVIZ AL COMISIEI PENTRU TRANSPORT ȘI TURISM
destinat Comisiei pentru afaceri juridice
with recommendations to the Commission on Civil Law Rules on Robotic
(2015/2103(INL))
Raportor pentru aviz: Georg Mayer
(Inițiativă – articolul 46 din Regulamentul de procedură)
SUGESTII
Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru afaceri juridice, competentă în
fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
– având în vedere Declarația de la Amsterdam a Consiliului din 14-15 aprilie 2016 privind
cooperarea în domeniul vehiculelor conectate și automatizate („Declarația de la
Amsterdam”),
A. având în vedere înființarea recentă a Grupului la nivel înalt GEAR 2030 de către Comisia
Europeană, care are drept scop elaborarea unei foi de parcurs pentru introducerea în bune
condiții a vehiculelor autonome,
B. având în vedere faptul că, în contextul răspunderii civile, este necesar să se opereze o
distincție între vehiculele automatizate (care dispun de dispozitive ce permit realizarea
automată a anumitor operațiuni de conducere a unui vehicul) și vehiculele autonome (care
realizează singure toate aceste operațiuni); întrucât, în primul caz, conducerea unui
vehicul rămâne sub monitorizarea permanentă și sub responsabilitatea deplină a
conducătorului auto; întrucât, în al doilea caz, conducerea unui vehicul nu mai necesită
monitorizarea permanentă și nici vreo intervenție din partea utilizatorului; întrucât, în
primul caz, regimul răspunderii civile rămâne neschimbat în raport cu vehiculul
convențional, în timp ce în al doilea caz este necesară adaptarea acestui regim,
1. subliniază că transportul autonom acoperă toate formele de transport rutier, feroviar,
aerian și pe apă de o manieră automată, conectată și autonomă, inclusiv pentru vehicule,
trenuri, nave, feriboturi, aeronave, drone, precum și toate viitoarele forme pe care le vor
lua evoluțiile și inovările din sector (denumite în continuare „mijloace autonome de
transport”);
PE582.443v03-00 32/66 RR\1115573RO.docx
RO
2. solicită Comisiei să țină seama de următoarele aspecte în cursul activității sale cu privire
la mijloacele autonome de transport: responsabilitatea civilă (răspunderea și acoperirea
riscurilor), toate chestiunile legate de mediu (de exemplu eficiența energetică, folosirea
tehnologiilor și surselor de energie regenerabile), precum și chestiunile referitoare la date
(accesul la date, protejarea datelor personale și a vieții private, punerea în comun a datelor
privind accidentele și situațiile de risc, valoarea financiară a datelor și repartizarea ei);
3. consideră că mijloacele autonome de transport ar putea avea un impact major asupra
consolidării siguranței transportului, dat fiind că, în momentul de față, erorile umane sunt
responsabile pentru aproximativ 90 % dintre accidentele rutiere; constată, totuși, că va fi
imposibil ca vehiculele autonome să elimine toate accidentele; acest lucru prezintă
probleme legate de răspundere și ridică întrebări legate de responsabilitatea părților
implicate și compensarea victimelor în caz de accident;
4. reamintește că sistemele autonome de transport există de mult timp în sectorul
transporturilor în comun (metrou), și-au dovedit fiabilitatea și au fost acceptate pe scară
largă de către public;
5. consideră că, pe lângă impactul pozitiv asupra siguranței rutiere, consumului de
combustibil, mediului și creării de noi locuri de muncă în sectorul telecomunicațiilor și al
autovehiculelor, trecerea la vehiculele autonome poate conduce, de asemenea, la
pierderea de locuri de muncă în sectorul transporturilor, având, totodată, consecințe
asupra sectorului asigurărilor;
6. atrage atenția asupra faptului că timpul de reacție al conducătorului este esențial atunci
când acesta preia neașteptat comanda unui vehicul, și, de aceea, solicită părților implicate
să prevadă valori realiste, care sunt deosebit de importante în chestiunile legate de
siguranță și responsabilitate;
7. insistă asupra importanței speciale pe care o are proiectul de raport elaborat de Comisia
pentru afaceri juridice pentru sectorul transporturilor, având în vedere evoluția
tehnologiilor și faptul că mijloacele de transport semiautonome sunt deja disponibile pe
piață, iar mijloacele de transport complet autonome vor fi disponibile în curând;
8. subliniază importanța susținerii în continuare a inovării în domeniul roboticii, de exemplu
a vehiculelor automatizate și conectate și a dronelor, pentru a consolida poziția pe piața
globală a industriei Uniunii;
9. constată că mijloacele de transport automatizate joacă un rol important pentru dezvoltarea
unui transport sustenabil; ia act de faptul că mijloacele autonome de transport ar putea
contribui la reducerea congestiei traficului și solicită Comisiei și statelor membre să țină
seama rapid și pe deplin de progresele tehnice, precum și de impactul asupra mediului și
al siguranței și de promovarea inovării;
10. așteaptă de la Comisie să garanteze că statele membre adaptează în mod uniform legislația
actuală, cum ar fi Convenția de la Viena din 8 noiembrie 1968 privind circulația rutieră,
cu scopul de a face posibilă conducerea fără conducător, și solicită Comisiei, statelor
membre și industriei să transpună cât mai curând posibil obiectivele Declarației de la
Amsterdam;
RR\1115573RO.docx 33/66 PE582.443v03-00
RO
11. îndeamnă Comisia să prezinte evaluări privind aspectele legate de siguranță în ceea ce
privește folosirea dronelor pe scară largă; solicită Comisiei să prezinte studii privind
impactul mijloacelor autonome de transport asupra îmbunătățirii siguranței și
sustenabilității transporturilor;
12. subliniază faptul că, prin optimizarea rutelor, combaterea congestionării, optimizarea
utilizării sistemului de propulsie și comunicarea cu sistemele de control al fluxurilor,
vehiculele autonome vor participa la îmbunătățirea factorilor de mediu, în special în
centrele urbane;
13. subliniază că interacțiunea dintre mijloacele autonome de transport, gestionarea
traficului, infrastructura și gestionarea acesteia vor necesita o comunicare eficientă și
fiabilă de înaltă densitate pentru a transfera în condiții de siguranță volume mari de date
în timp real; subliniază că vor fi necesare investiții substanțiale în drumuri, energie și
infrastructura TIC, asigurând, în același timp, protecția datelor și a vieții private;
14. subliniază importanța unei infrastructuri de transporturi inteligente și conectate și solicită,
așadar, Comisiei și statelor membre să asigure o infrastructură de mare acoperire,
transfrontalieră și interoperabilă;
15. solicită Comisiei să elaboreze un regim de răspundere civilă, inclusiv al sarcinii probei,
adaptat la dezvoltarea de vehicule autonome; insistă asupra importanței de a asigura
separarea clară a responsabilităților între entitatea care dezvoltă conceptul, producătorii
de diferite componente și unitățile de asamblare a vehiculelor autonome, prestatorii de
servicii (servicii de transport sau servicii necesare funcționării vehiculelor autonome) și
utilizatorii finali, pentru a garanta securitatea și drepturile călătorilor, protecția datelor și
protecția împotriva pirateriei;
16. subliniază importanța crucială a unei poziționări fiabile și a informațiilor oportune
furnizate de programele europene de navigație prin satelit Galileo și EGNOS pentru
introducerea vehiculelor autonome, îndeosebi pentru sistemele de navigare și de
securitate din vehiculele autonome, pe de o parte, și pentru sistemele de transport
inteligent și de gestionare a traficului, pe de altă parte;
17. atrage atenția asupra valorii adăugate deosebite a vehiculelor autonome pentru persoanele
cu mobilitate redusă, având în vedere că permit o participare mai eficace a acestor
persoane la transportul rutier individual, facilitându-le astfel viața de zi cu zi;
18. solicită Comisiei să propună până în 2019 o strategie europeană comună (inclusiv o foaie
de parcurs unică) pentru mijloacele autonome de transport și solicită o colaborare mai
apropiată a tuturor părților interesate, inclusiv o analiză atentă și recomandări privind
dinamica și evoluția pieței; solicită Comisiei să revizuiască și să adapteze, acolo unde este
necesar, cadrul de reglementare al Uniunii pentru a sprijini dezvoltarea și utilizarea
mijloacelor autonome de transport; solicită finalizarea și lansarea, cât de curând posibil,
a sateliților necesari pentru finalizarea sistemului european de poziționare Galileo, astfel
încât acest sistem să poată fi folosit ca sistem de poziționare implicit în mijloacele
autonome de transport;
19. constată că dezvoltarea de vehicule autonome necesită o abordare instituțională proactivă
și asumată din partea Uniunii și a statelor membre, precum și implicarea centrelor
PE582.443v03-00 34/66 RR\1115573RO.docx
RO
tehnologice și a sectorului autovehiculelor;
20. solicită Comisiei să dezvolte norme europene în domeniul infrastructurii pentru a permite
difuzarea vehiculelor autonome și o foaie de parcurs pentru a le pune în aplicare;
21. solicită Comisiei și statelor membre ca manipularea vehiculelor automatizate să fie
inclusă în catalogul de formare a conducătorilor de vehicule de transport grele și să devină
parte a formării pentru obținerea permisului de conducere a autovehiculelor;
22. reamintește că omogenitatea și siguranța aeronavelor fără pilot ar trebui asigurate prin
măsurile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al
Consiliului1;
1 Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 februarie 2008 privind
normele comune în domeniul aviației civile și instituirea unei Agenții Europene de Siguranță a Aviației și de
abrogare a Directivei 91/670/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1592/2002 și a Directivei 2004/36/CE
(JO L 79, 19.3.2008, p. 1).
RR\1115573RO.docx 35/66 PE582.443v03-00
RO
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării 10.11.2016
Rezultatul votului final +:
–:
0:
22
5
0
Membri titulari prezenți la votul final Daniela Aiuto, Marie-Christine Arnautu, Georges Bach, Izaskun Bilbao
Barandica, Deirdre Clune, Michael Cramer, Luis de Grandes Pascual,
Andor Deli, Karima Delli, Jacqueline Foster, Bruno Gollnisch, Merja
Kyllönen, Peter Lundgren, Marian-Jean Marinescu, Cláudia Monteiro
de Aguiar, Renaud Muselier, Markus Pieper, Salvatore Domenico
Pogliese, Massimiliano Salini, Claudia Schmidt, Jill Seymour, Pavel
Telička, Wim van de Camp, Roberts Zīle, Elżbieta Katarzyna
Łukacijewska
Membri supleanți prezenți la votul final Ramona Nicole Mănescu, Matthijs van Miltenburg
PE582.443v03-00 36/66 RR\1115573RO.docx
RO
23.11.2016
AVIZ AL COMISIEI PENTRU LIBERTĂȚI CIVILE, JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE
destinat Comisiei pentru afaceri juridice
conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la normele de drept civil privind robotica
(2015/2103(INL))
Raportor pentru aviz: Michał Boni
(Inițiativă – articolul 46 din Regulamentul de procedură)
(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură
SUGESTII
Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru afaceri
juridice, competentă în fond:
– includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
A. întrucât progresele tehnologice în domeniul roboticii vor avea efecte pozitive pentru
economia Uniunii și, de asemenea, pentru viața de zi cu zi a persoanelor fizice, dar ar putea
presupune și riscuri cărora trebuie să li se facă față; întrucât dezvoltarea tuturor noilor
paradigme tehnologice și de producție, în cadrul sau în afara cadrului Orizont 2020 trebuie
să respecte principiile etice și să țină seama în mod corespunzător de drepturile
fundamentale consacrate în Carta drepturilor fundamentale (CDF);
B. întrucât o serie de state terțe au adoptat orientări și acte legislative adecvate în domeniul
roboticii, iar unele state membre au lansat un proces de reflecție specific în acest domeniu;
întrucât un cadru de reglementare care guvernează, la nivelul Uniunii, dezvoltarea și
utilizarea roboticii și a inteligenței artificiale și se bazează pe normele existente, cum ar fi
Regulamentul general al Uniunii privind protecția datelor1, ar putea evita fragmentarea
1 Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția
persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor
date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), JO L 119, 4.5.2016,
p. 1.
RR\1115573RO.docx 37/66 PE582.443v03-00
RO
normelor în cadrul pieței unice și ar garanta o protecție sporită a drepturilor fundamentale
ale tuturor cetățenilor UE la demnitatea umană, respectarea vieții private și de familie,
protecția datelor cu caracter personal și drepturile de proprietate intelectuală, libertatea de
exprimare și de informare, egalitatea și nediscriminarea, solidaritatea, drepturile cetățenilor
și justiția, precum și securitatea și siguranța, făcând totodată obiectul principiului
proporționalității;
Principii etice
1. consideră că actualul cadru legislativ al Uniunii ar trebui actualizat și completat, dacă este
cazul, cu principii etice orientative pentru proiectarea, fabricarea, testarea și utilizarea
roboților și a inteligenței artificiale, pentru a se asigura că aceste tehnologii pot într-adevăr
să îmbunătățească calitatea vieții umane; solicită ca principiul precauției să fie întotdeauna
luat în considerare în dezvoltarea și utilizarea unor astfel de tehnologii;
2. consideră că robotica și inteligența artificială, în special acele forme care dispun de
autonomie integrată, inclusiv capacitatea de a extrage, colecta și face schimb de informații
sensibile cu diverse părți interesate în mod independent, capacitatea de autoînvățare sau chiar
de evoluție pentru a se modifica singure, ar trebui să facă obiectul unei legislații sau unor
principii conceptuale robuste, cum ar fi că un robot nu poate ucide sau răni o ființă umană și
că acesta trebuie să respecte și să fie controlat de o ființă umană; că procesul prin care roboții
și inteligența artificială colectează, utilizează și prelucrează datele cu caracter personal
trebuie să fie transparent și ușor de înțeles; consideră că aceste principii ar trebui să fie neutre
din punct de vedere tehnologic și să se bazeze pe cercetări empirice; sprijină dezvoltarea
unui cadru „etic din concepție” pentru cercetători, reprezentanți ai mediului universitar și
ingineri care să garanteze că aceste soluții tehnologice nu vor împiedica cercetarea și
dezvoltarea tehnologică, ci vor respecta practicile și codurile etice ale Uniunii și cele de la
nivel național, precum și drepturile și principiile consacrate în CDF, în special demnitatea
umană, respectarea și protejarea vieții private și de familie, securitatea și siguranța, protecția
datelor cu caracter personal, protecția proprietății intelectuale, libertatea de exprimare și de
informare, egalitatea și nediscriminarea, solidaritatea, drepturile cetățenilor și justiția, și ar
trebui să facă obiectul proporționalității;
3. recunoaște că definirea unor astfel de legi și principii și implementarea lor practică necesită
mai multe cercetări în domeniul eticii inteligenței artificiale; consideră că Grupul european
pentru etică în domeniul științei și al noilor tehnologii ar putea în cele din urmă juca un rol
în definirea unor orientări și standarde etice care să fie orientate spre viitor și capabile de a
răspunde schimbărilor tehnologice în viitor;
4. subliniază necesitatea de a aborda impactul psihologic și în societate al interacțiunii ființă
umană-robot, precum și caracterul dual al impactului tehnologiei asupra capacităților umane,
acordându-se o atenție specială grupurilor vulnerabile, în special copiilor, pentru a evita
crearea unei dependențe nefaste de roboți, de exemplu prin evocarea unei reacții emoționale
sau prin izolarea acestor oameni de realitate;
5. subliniază că robotica și inteligența artificială, în special robotica și sistemele medicale ciber-
fizice legate de sănătate, de îngrijire și de activitățile domestice, unele elemente ale acestora
putând fi implantate sau purtate pe corpul uman, vor avea un impact semnificativ asupra
PE582.443v03-00 38/66 RR\1115573RO.docx
RO
vieții umane, în special pentru persoanele cu handicap; constată, prin urmare, că este esențial
să se asigure accesul integrator și egal la aceste tehnologii; evidențiază, de asemenea,
impactul acestor forme de robotică asupra vieții private a utilizatorilor din cauza accesului
acestora la spațiile protejate în mod tradițional și la informații cu caracter personal sensibile;
consideră că ar trebui să se asigure respectarea principiilor eticii medicale, siguranța
pacienților, precum și integritatea îngrijirii acordate;
Confidențialitate și protecția datelor
6. reamintește că dreptul la protecția vieții private și dreptul la protecția datelor cu caracter
personal, astfel cum sunt consacrate la articolele 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale și
la articolul 16 din TFUE, se aplică în toate sferele roboticii și inteligenței artificiale, și că
trebuie respectat pe deplin cadrul juridic al Uniunii privind protecția datelor; subliniază
responsabilitatea proiectanților roboticii și a inteligenței artificiale de a dezvolta produse
astfel încât acestea să fie sigure și adecvate scopului și să urmeze proceduri pentru
prelucrarea datelor care să respecte legislația actuală, confidențialitatea, anonimatul,
tratamentul echitabil și garanțiile procedurale;
7. invită Comisia să se asigure că orice act legislativ al Uniunii privind robotica și inteligența
artificială va include măsuri și norme care țin seama de evoluțiile tehnologice rapide în acest
domeniu, inclusiv în dezvoltarea de sisteme ciber-fizice pentru a se asigura că legislația
Uniunii nu rămâne în urma curbei de dezvoltare și implementare tehnologică; subliniază
necesitatea ca această legislație să respecte normele privind protecția datelor și a vieții
private, și anume privind obligațiile de informare, dreptul de a obține o explicație cu privire
la o decizie bazată pe prelucrarea automată, cerința de a respecta principiile de
confidențialitate prin concepție și în mod implicit, principiile proporționalității, necesității,
limitarea datelor la minimum, limitarea scopului, precum și mecanisme de control
transparente pentru persoanele vizate și pentru autoritățile de protecție a datelor, precum și
soluții adecvate care respectă legislația în vigoare; solicită reexaminarea normelor,
principiilor și criteriilor privind utilizarea aparatelor de înregistrare foto sau video și a
senzorilor în roboți și în inteligența artificială, în conformitate cu cadrul juridic al Uniunii
privind protecția datelor;
8. solicită o abordare uniformă, orizontală a roboticii și a inteligenței artificiale în cadrul de
reglementare al Uniunii care să fie neutră din punct de vedere tehnologic și să se aplice
diverselor sectoare în care robotica ar putea fi utilizată, cum ar fi transportul, sănătatea,
producția industrială, telecomunicațiile, asigurarea respectării legii și multe altele; subliniază
că, acolo unde este cazul, cadrul juridic existent ar trebui să fie actualizat și completat pentru
a asigura un nivel egal de protecție a datelor, a vieții private și a securității;
9. subliniază că este deosebit de important să se prevină supravegherea în masă prin
intermediul tehnologiilor din domeniul roboticii și al inteligenței artificiale;
10. invită Comisia și statele membre să promoveze o cooperare puternică și transparentă între
sectorul public, sectorul privat și mediul universitar, care să consolideze schimbul de
cunoștințe și să promoveze educația și formarea profesională pentru proiectanți privind
implicațiile etice, siguranța și respectarea drepturilor fundamentale, precum și pentru
consumatori cu privire la utilizarea roboticii și a inteligenței artificiale, cu accent special pe
siguranța și confidențialitatea datelor;
RR\1115573RO.docx 39/66 PE582.443v03-00
RO
Securitatea datelor și a sistemelor de date și fluxurile de date
11. subliniază că libera circulație a datelor este de importanță primordială pentru economia
digitală și este esențială pentru dezvoltarea roboticii și a inteligenței artificiale; subliniază
că pentru utilizarea adecvată a roboților și a inteligenței artificiale este esențial un nivel
înalt de securitate a roboticii și a sistemelor de inteligență artificială, în ansamblu, inclusiv
a sistemelor interne de date și a fluxurilor de date ale acestora; subliniază că trebuie
asigurată protecția rețelelor de roboți și inteligență artificială interconectate pentru a
preveni eventuale încălcări ale securității, atacuri cibernetice sau utilizarea abuzivă a
datelor cu caracter personal, în special atunci când este colectată și prelucrată o mare
cantitate de date; subliniază nevoia de a se concepe un mecanism care să permită
utilizatorului să pună capăt prelucrării datelor sale cu caracter personal în cazul unei
încălcări a securității; subliniază importanța activităților de cercetare și dezvoltare în
domeniul tehnicilor de securizare a datelor și subliniază responsabilitatea comună a
publicului și a întreprinderilor de a coopera pentru a garanta un nivel ridicat de siguranță,
de securitate și de confidențialitate a datelor utilizate pentru comunicarea dintre oameni,
roboți și inteligența artificială, împreună cu un înalt nivel de calitate a sistemelor de
recunoaștere vocală și a limbajului semnelor; consideră că producătorii de hardware și
software cu caracter comercial ar trebui să fie trași la răspundere în cazul unei încălcări
grave a securității datelor cauzată de neglijența acestora; invită Comisia și statele membre
să sprijine și să stimuleze dezvoltarea tehnologiei necesare, inclusiv a securității la stadiul
conceperii, precum și canalele de comunicare;
Drone (sisteme de aeronave pilotate la distanță, RPAS)
12. subliniază că atunci când datele cu caracter personal sunt prelucrate de RPAS, fie de către
autoritățile publice în scopul aplicării legii, fie de către entități private sau publice în alte
scopuri permise de lege, se aplică dreptul la libertate și securitate, dreptul la respectarea
vieții private astfel cum este consacrat în articolele 6 și 7 din Carta drepturilor
fundamentale, dreptul la protecția datelor cu caracter personal menționat la articolul 8 din
CDF și articolul 16 din TFUE, iar cadrul juridic al Uniunii privind protecția datelor
trebuie respectat pe deplin; invită Comisia să examineze necesitatea de a introduce un
sistem obligatoriu de urmărire și identificare pentru RPAS care să permită stabilirea
poziției în timp real a aeronavei în timpul utilizării;
13. își reiterează invitația adresată Consiliului UE de a elabora un cadru comun al Uniunii strict
și eficient privind utilizarea dronelor armate, care să acorde o importanță primordială
respectării principiilor etice, a drepturilor omului și a dreptului umanitar internațional și
care să abordeze aspecte precum cadrul juridic, proporționalitatea, responsabilitatea,
transparența și protecția civililor, inclusiv prin adoptarea tuturor măsurilor de precauție
viabile pentru a se evita țintirea eronată și cauzarea unor daune civile accidentale și
asigurându-se faptul că, în ultimă instanță, controlul și responsabilitatea revin unei ființe
umane; își reiterează solicitarea privind o interdicție privind producerea, dezvoltarea și
utilizarea unor arme pe deplin autonome care permit efectuarea de atacuri fără intervenție
umană; îndeamnă Comisia și statele membre să lanseze un dialog amplu privind politica
internațională în vederea stabilirii unor standarde juridice la nivel mondial pentru
dezvoltarea, răspândirea și utilizarea unor sisteme de arme din ce în ce mai autonome,
PE582.443v03-00 40/66 RR\1115573RO.docx
RO
precum și a unor limitări juridice și etice ale acestora, de exemplu sub forma unui acord
internațional cu caracter obligatoriu;
14. recunoaște rezultatele pozitive înregistrate în tehnologia dronelor, în special în ceea ce
privește căutarea și salvarea, și susține că aceasta este direcția spre care ar trebui să se
îndrepte Uniunea în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiei din domeniul dronelor;
Codul de conduită
15. consideră că, în domenii specifice, acolo unde studii pertinente demonstrează că elaborarea
unor acte legislative ar fi prematură, legislația corespunzătoare ar trebui însoțită de
încurajarea unui cadru bazat pe instrumente juridice neobligatorii, un cod de conduită sau
parteneriate de tip public-privat, eventual la nivelul Uniunii, pentru a se asigura cooperarea
industriei și a proiectanților de roboți cu autoritățile publice și cu toate celelalte părți
interesate relevante; consideră că astfel de instrumente ar trebui să se concentreze asupra
soluțiilor practice pentru a asigura protecția vieții private și a datelor, demnitatea umană și
nediscriminarea, securitatea și etica în industria roboticii, precum și utilizarea zilnică,
adecvată, a roboților și a inteligenței artificiale.
RR\1115573RO.docx 41/66 PE582.443v03-00
RO
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării 17.11.2016
Rezultatul votului final +:
–:
0:
47
0
2
Membri titulari prezenți la votul final Heinz K. Becker, Malin Björk, Michał Boni, Caterina Chinnici, Ignazio
Corrao, Frank Engel, Tanja Fajon, Lorenzo Fontana, Mariya Gabriel,
Kinga Gál, Ana Gomes, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Jussi
Halla-aho, Monika Hohlmeier, Filiz Hyusmenova, Sylvia-Yvonne
Kaufmann, Cécile Kashetu Kyenge, Marju Lauristin, Juan Fernando
López Aguilar, Monica Macovei, Roberta Metsola, Claude Moraes,
József Nagy, Péter Niedermüller, Judith Sargentini, Birgit Sippel,
Branislav Škripek, Csaba Sógor, Helga Stevens, Traian Ungureanu,
Bodil Valero, Harald Vilimsky, Josef Weidenholzer, Tomáš
Zdechovský
Membri supleanți prezenți la votul final Daniel Dalton, Anna Hedh, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Ska Keller,
Jeroen Lenaers, Andrejs Mamikins, Maite Pagazaurtundúa Ruiz,
Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, Barbara Spinelli
Membri supleanți (articolul 200 alineatul
(2)) prezenți la votul final
Lynn Boylan, Verónica Lope Fontagné, Mylène Troszczynski, Tom
Vandenkendelaere, Rainer Wieland
PE582.443v03-00 42/66 RR\1115573RO.docx
RO
9.11.2016
AVIZ AL COMISIEI PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI AFACERI SOCIALE
destinat Comisiei pentru afaceri juridice
conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la normele de drept civil privind robotica
(2015/2103(INL))
Raportor pentru aviz: Ádám Kósa
(Inițiativă – articolul 46 din Regulamentul de procedură)
SUGESTII
Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru afaceri
juridice, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce
urmează a fi adoptată:
1. invită Comisia să realizeze urgent o evaluare temeinică a impactului roboticii asupra
numărului și tipului de locuri de muncă și asupra profilurilor de calitate și de
competențe ale locurilor de muncă existente; să colecteze informații despre noile forme
de ocupare a forței de muncă cu scopul de a anticipa cât se poate de eficient, în primul
rând, dacă răspândirea roboticii aduce prosperitate și progres în sine, dacă face ca
munca umană să fie inutilă în structura tradițională de producție și servicii și, dacă da,
ce condiții sunt necesare pe lângă securitatea financiară pentru a asigura că oamenii sunt
sănătoși din punctul de vedere al bunăstării mentale și fizice, cetățeni fericiți și activi și
dacă beneficiile teoretice ale simbiozei dintre oameni și mașini contribuie efectiv la
bunăstare și la dezvoltare; în al doilea rând, dacă pe piața muncii în schimbare legislația
și practicile din statele membre pot asigura o modalitate justă din punct de vedere
social, incluzivă și sustenabilă de reducere a inegalităților, sărăciei și excluziunii
sociale, precum și un mediu în care toate ființele umane să aibă șanse egale de a-și
dezvolta talentele, competențele și sentimentul de individualitate;
2. subliniază că, deși dezvoltarea roboticii și a inteligenței artificiale se accelerează, este
esențial să se contureze evoluția acestora și să se anticipeze posibilele consecințe în ceea
ce privește ocuparea forței de muncă și politica socială, deoarece utilizarea sporită și la
nivel global a roboticii în producția de bunuri și în servicii are ca rezultat o
productivitate mai mare, care poate fi obținută cu forță de muncă redusă și, în
consecință, pe parcursul următorului deceniu, unele locuri de muncă vor fi complet
RR\1115573RO.docx 43/66 PE582.443v03-00
RO
eliminate și multe altele vor fi afectate; prin urmare, invită Comisia să efectueze o
analiză a provocărilor și oportunităților în domeniul ocupării forței de muncă și să
dezvolte o metodă care să permită monitorizarea numărului și a naturii locurilor de
muncă pierdute și create de robotizare și automatizare, precum și impactul acestui
fenomen asupra veniturilor pierdute de sistemele de securitate socială, de asemenea,
invită Comisia să evalueze, în mod regulat și în dialog cu partenerii sociali, în ce măsură
numărul orelor de muncă săptămânale, anuale și pe durata întregii vieți poate fi redus
fără pierderea veniturilor și să înceapă să exploreze noi opțiuni de finanțare pentru
viitoarele sisteme de protecție socială și să regândească modul în care lucrătorii se
implică în activitatea lor și modul în care platformele digitale de lucru pot asigura o
conectare optimizată între indivizi, echipe și proiecte;
3. subliniază că robotizarea are ca rezultat, pe de o parte, pierderea multor locuri de muncă
și, pe de altă parte, pierderea locurilor de muncă individuale în multe domenii, iar
egalizarea salarială ar putea fi finanțată prin creșterea productivității;
4. consideră că roboții ar trebui concepuți pe baza unor procese ce asigură controlul uman
și reversibilitatea operațiunilor roboților și că, având în vedere nivelul tot mai mare de
autonomie a roboților, în paralel ar trebui să se modifice normele privind răspunderea
referitoare la consecințele asociate acțiunilor sau lipsei de acțiune a roboților; este
îngrijorat din cauza lipsei unui cadru general și a unor dispoziții juridice privind
automatizarea muncii în cadrul acestei noi revoluții industriale în curs de desfășurare și
consideră că este esențial ca Uniunea să specifice un cadru juridic care să reflecte
complexitatea roboticii și numeroasele implicații sociale ale acesteia; prin urmare, invită
Comisia să propună o definiție comună a roboților inteligenți autonomi și a
subcategoriilor acestora la locul de muncă și să analizeze avantajele și dezavantajele
unui sistem de asigurare obligatorie care să acopere posibilele pagube și erori cauzate de
roboții săi;
5. subliniază că sistemele de educație și de formare trebuie să se adapteze la schimbările
legate de profesii și de modurile de producție, punând mai mult accent pe locurile de
muncă cu un conținut creativ și nerepetitiv cu scopul de a păstra valoarea muncii umane
și de a pune la dispoziția tuturor generațiilor instrumentele necesare care să le ofere cea
mai bună pregătire posibilă pentru piața muncii într-o lume care se schimbă permanent
din cauza robotizării și automatizării; evidențiază importanța flexibilității
competențelor, precum și importanța competențelor necesare în viața cotidiană și a celor
sociale în cadrul educației; își exprimă convingerea că, pe lângă cunoștințele academice
predate în școli, copiii trebuie să dobândească competențe de gândire critică pentru a
putea pune întrebări și lua decizii în cunoștință de cauză, competențe creative pentru a
putea transpune ideile în practică și a dezvolta un simț al inițiativei, iar învățarea pe tot
parcursul vieții trebuie realizată prin acțiuni pe tot parcursul vieții; subliniază că
competențele digitale sunt esențiale pentru automatizarea care în prezent decurge într-un
ritm accelerat și digitalizarea muncii și a serviciilor presupune dezvoltarea abilităților și
a competențelor digitale, pentru a asigura un nivel ridicat al ocupării forței de muncă și
pentru a eradica analfabetismul digital în creștere și riscul excluziunii sociale asociat cu
acesta; subliniază că ar trebui acordată o atenție deosebită digitalizării învățământului și
exploatării robotizării în predare și învățare, iar educația ar trebui să sublinieze, de
asemenea, importanța științelor umaniste, care aduc beneficii sub forma calităților
creative, inventive, artistice și culturale pe piața forței de muncă, aflată în schimbare,
PE582.443v03-00 44/66 RR\1115573RO.docx
RO
astfel încât oamenii să aibă în continuare un avantaj comparativ față de mașini;
6. admite că robotica oferă un potențial enorm pentru sprijinirea și ușurarea vieții, în
special pentru persoanele cu handicap și persoanele în vârstă în viața de zi cu zi, și ar
putea aduce o contribuție majoră la autonomia vieții acestora și la integrarea lor pe piața
muncii; este de opinie că trebuie să se examineze atent ce dispoziții în privința ocupării
forței de muncă ar putea fi necesare din punctul de vedere al forței de muncă în cazul în
care dezvoltarea sau completarea artificială sau genetică a capacităților umane existente
va avea drept rezultat oameni cu capacități extraordinare, modificând prin aceasta
fundamental semnificația termenului de „handicap” și conferind un avantaj de
nerecuperat persoanelor care au acces la astfel de inovații tehnologice, instrumente și
intervenții, ceea ce în mod evident va genera întrebări de ordin etic și moral, care ar
trebui examinate temeinic;
7. subliniază faptul că decizia individuală de a alege sau a refuza un implant, o proteză sau
o extensie a corpului uman nu trebuie să conducă niciodată la un tratament nefavorabil
sau la amenințări în ceea ce privește ocuparea unui loc de muncă, educația, îngrijirile
medicale, securitatea socială sau alte beneficii și subliniază că toți cetățenii trebuie să
aibă acces egal și neîngrădit la beneficiile noilor tehnologii; subliniază în această
privință faptul că, întrucât demnitatea umană se află în centrul legislației Uniunii și
internaționale în materie de drepturile omului, este important să se examineze modul în
care se poate garanta că persoanele care nu sunt considerate deocamdată persoane cu
handicap să nu fie dezavantajate, în raport cu „oamenii cu îmbunătățiri”, similar
persoanelor cu un handicap mental sau persoanelor cu retardare mentală și dacă
persoanele care trăiesc cu un handicap mental și persoanele care trăiesc cu retardare
mentală vor putea să ia decizii independente prin intermediul unui proces decizional
asistat, astfel cum se prezintă în Convenția privind drepturile persoanelor cu handicap,
cu ajutorul roboților, precum și modul în care va fi împărțită responsabilitatea între
aceștia;
8. indică totuși faptul că există riscuri ce decurg din utilizarea roboților, care ar trebui
ponderate în mod adecvat în raport cu beneficiile pe care aceștia le-ar putea aduce;
remarcă faptul că ar trebui să se țină seama de vătămările corporale la locul de muncă
provocate de roboți și de cererile de despăgubire aferente; indică faptul că, deși ar putea
spori productivitatea, tehnologia robotică corporală, precum exoscheletele menite să
protejeze împotriva vătămărilor corporale la locul de muncă, ar putea genera așteptări
mai ridicate din partea angajatorilor cu privire la lucrătorii umani, generând, astfel,
riscuri mai mari de vătămare corporală; subliniază că trebuie să se țină seama de aceste
aspecte, printre altele de către legiuitori, angajatori, sindicate și angajați, prin
intermediul normelor interne, contractelor colective, iar alte riscuri asociate roboților ar
putea fi legate de antidiscriminarea care poate apărea în urma unui interviu pentru un
loc de muncă, în cazul în care datele dobândite conduc la o analiză neintenționată; ia act
de faptul că utilizarea roboticii poate genera inclusiv noi provocări legate de comerț și
viața privată;
9. subliniază că, în fața unor divizări în creștere ale societății, cu o clasă de mijloc în
scădere, este important să se țină cont de faptul că dezvoltarea roboticii poate conduce
la o concentrare ridicată a bogăției și a influenței în mâinile unei minorități;
RR\1115573RO.docx 45/66 PE582.443v03-00
RO
10. constată că impactul asupra ocupării forței de muncă și a politicii sociale determinat de
progresul tehnologic și de robotizarea în curs de desfășurare a revoluționat modul în
care oamenii accesează și furnizează informații, comunică, socializează și lucrează,
creând astfel noi oportunități, dar și provocări, deschizând noi perspective prin posibila
creștere a eficienței activităților și economiile de energie și de materiale; cu toate
acestea, subliniază că, deși robotica și inteligența artificială promit într-adevăr avantaje
pe termen scurt și mediu din punctul de vedere al eficacității și al economiilor nu doar
în cazul producției și comerțului, ci și în domenii în care, datorită interacțiunii,
inteligenței și creativității umane, automatizarea este dificilă, astfel că aceste domenii au
fost rezervate până în prezent oamenilor, un exemplu în acest sens fiind sectoarele în
care lucrează un număr mare de persoane uneori slab calificate, ar putea exista riscul ca
numărul de locuri de muncă în domeniul roboticii să nu crească suficient de mult pentru
a acoperi pierderea preconizată de locuri de muncă în domenii precum transporturile,
logistica și munca de birou; în consecință, invită Comisia și statele membre ca, în
cooperare cu partenerii sociali și autoritățile regionale și locale, atunci când este cazul,
să dezvolte noi mecanisme de protecție care să fie adecvate pentru tiparele de muncă și
de carieră generate de digitalizare și de utilizarea sporită a roboticii, precum și să ofere
educație și formare adecvată tuturor persoanelor;
11. subliniază faptul că, în urma dezvoltării și a utilizării roboților inteligenți și care
colaborează și a inteligenței artificiale, diferența dintre crearea și pierderea de locuri de
muncă ar putea avea consecințe asupra sustenabilității financiare a sistemelor de
securitate socială, a sistemelor de pensii și a sistemelor de ajutor de șomaj ale statelor
membre și subliniază faptul că pierderea la nivelul ocupării forței de muncă pe termen
mediu și lung, ca urmare a robotizării, ar putea fi asociată, de asemenea, cu riscul unei
pierderi la nivelul capacității de consum; subliniază faptul că majoritatea beneficiilor
generate de automatizare și robotizare în domeniul ocupării forței de muncă ar trebui să
provină nu numai din reducerea costurilor cu forța de muncă, ci și din creșterea
productivității ca urmare a unui număr mai mic de erori, a producției mai mari și a
calității, siguranței și vitezei mai bune; invită Comisia și statele membre să consulte și
să implice periodic partenerii sociali atunci când adaptează cadrul de reglementare
pentru robotică și economia digitală, să identifice potențialele riscuri privind sănătatea
și siguranța la locul de muncă, determinate de inovările tehnologice, și să ia măsuri
adecvate pentru a le contracara și să exploreze posibilitatea introducerii unui sistem de
notificare anterior introducerii roboților și participării conexe a acestora la cifra de
afaceri a companiilor, în scopul impozitării și al contribuțiilor de asigurări sociale;
12. invită Comisia să prezinte orientări privind principiile etice și sociale stabilite pentru a
însoți reglementările ulterioare în domeniul roboticii, în special cu privire la obiectivul
definirii standardelor orientate spre viitor și adecvate pentru viitoarele evoluții
tehnologice;
13. atrage atenția asupra așa-numitului „crowdworking” (muncă participativă); invită
Comisia să analizeze această nouă formă de ocupare a forței de muncă și să examineze
măsura în care sistemele de securitate socială și legislația muncii aplicabilă trebuie
ajustate, pentru a le oferi protecția corespunzătoare lucrătorilor care practică
crowdworking;
14. subliniază faptul că, deși nu putem împiedica progresul tehnologic, generația actuală
PE582.443v03-00 46/66 RR\1115573RO.docx
RO
are posibilitatea, dar și responsabilitatea de a-i contura direcția pentru ca acesta să aducă
beneficii populației și planetei; este de opinie că Uniunea ar trebui să contribuie la o
strategie integrată în domeniile politice ale bunăstării, creșterii economice și
tehnologiei, pentru a se afla în fruntea dezvoltării globale; invită statele membre și
Comisia să analizeze în detaliu consecințele în viitorul apropiat ale utilizării crescute a
sistemelor de robotică asupra muncii și să ofere un cadru pentru această dezvoltare, cu o
legislație concepută pentru ca tranziția tehnologică să fie cât mai ușoară posibil pentru
angajați și este ferm convins că trebuie să se găsească urgent un răspuns la întrebarea
dacă, drept urmare a evoluțiilor ulterioare în materie de robotică și a soluțiilor mai puțin
costisitoare, vor exista locuri de muncă în care capacitatea oamenilor de a lucra va fi
restricționată prin lege din cauza naturii dăunătoare sau periculoase a muncii în privința
sănătății umane (ca în cazul normelor aplicabile în prezent pentru femeile însărcinate)
sau din alte motive și să se găsească un răspuns la întrebarea care domenii ar putea fi
considerate ca fiind restricții sau o interdicție a automatizării parțiale sau totale pentru a
garanta siguranța și respectarea drepturilor fundamentale afectate de automatizarea tot
mai intensă a unor întregi industrii, ținând seama de schimbările demografice și de
sustenabilitate, precum și pentru a evita eventuale consecințe sociale neintenționate;
15. consideră că, având în vedere ritmul progresului tehnologic, ar trebui să vizăm
legiferarea roboticii pentru viitorul apropiat; consideră, de asemenea, că legislația ar
trebui să fie adaptată scopului, ca să se poată reacționa la schimbările științifice și
tehnologice; este de opinie că este necesar să se anticipeze dezvoltarea de noi domenii
de afaceri, care s-ar putea dezvolta pe baza evoluției ulterioare a roboticii și a
inteligenței artificiale; subliniază însă că roboții nu reprezintă doar instrumente de lucru,
ci aceștia acționează din ce în mai mult în mod autonom în producerea de bunuri și
servicii, prin urmare solicită sisteme de protecție cuprinzătoare care să asigure protecția
adecvată a sănătății și siguranței lucrătorilor atunci când întreprind activități cu sau
alături de roboți ori alte forme de inteligență artificială și norme de răspundere care să
asigure faptul că daunele provocate de roboții autonomi pot fi clarificate în favoarea
angajaților; în consecință, invită Uniunea și statele membre să încurajeze cât mai curând
inițierea unui dialog public structurat privind consecințele dezvoltării respectivelor
tehnologii și invită părțile interesate implicate în cercetare să dezvolte o abordare critică
și să aducă o contribuție constructivă la dialogul public;
16. subliniază faptul că orice activitate de procesare desfășurată de roboți și sisteme de
inteligență artificială trebuie să respecte pe deplin legislația Uniunii în materie de
protecție a datelor și trebuie să includă principiul luării în considerare a vieții private
începând cu momentul conceperii și principiul respectării implicite a vieții private;
17. subliniază că robotizarea oferă oportunități considerabile de a readuce industria
prelucrătoare în Uniune și de a crea, astfel, noi oportunități de ocupare a forței de
muncă, în special pentru mâna de lucru slab calificată;
18. consideră că utilizarea roboților în producție este însoțită de provocări majore pentru
sănătatea și siguranța la locul de muncă; subliniază că robotizarea poate, pe de o parte,
să reducă sarcina fizică asupra lucrătorilor, dar poate determina și o tensiune psihică
mai ridicată, având în vedere responsabilitatea în creștere a individului în procese de
producție mai complexe; solicită Comisiei și agențiilor sale, în special EU-OSHA, să
examineze efectele digitalizării, ale roboticii și ale inteligenței artificiale asupra
RR\1115573RO.docx 47/66 PE582.443v03-00
RO
tensiunii psihice și să propună măsuri de contracarare a acestora; solicită să se ofere
angajaților șansa de a juca permanent un rol activ în modelarea mediului lor de lucru,
iar partenerii sociali și sindicatele să fie implicați la toate nivelurile;
19. evidențiază studiile științifice care au identificat patru probleme majore ce apar atunci
când se încearcă o legiferare în domeniul utilizării roboților: discreția cu privire la
platformele și producătorii implicați în dezvoltarea și cercetarea inteligenței artificiale,
care este posibil să nu fie întotdeauna vizibili pentru legiuitori; caracterul difuz care
apare atunci când sistemele de inteligență artificială sunt dezvoltate cu echipe de
cercetători separate din punct de vedere organizatoric, geografic și jurisdicțional;
discreția se referă la faptul că sistemele de inteligență artificială ar putea implica multe
componente software și hardware prefabricate distincte și separate; subliniază că este
posibil ca efectele punerii laolaltă a tuturor acestor componente să nu fie pe deplin
apreciate decât ulterior și că opacitatea se referă la faptul că este posibil ca modul în
care funcționează sistemele de inteligență artificială să fie mai opac decât în cazul
tehnologiilor anterioare; subliniază că acest aspect ar putea constitui o problemă pentru
legiuitori, ca urmare a lipsei de claritate privind problemele care pot fi generate de
aceste sisteme și modul în care aceste probleme pot fi soluționate.
PE582.443v03-00 48/66 RR\1115573RO.docx
RO
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării 8.11.2016
Rezultatul votului final +:
–:
0:
36
7
9
Membri titulari prezenți la votul final Laura Agea, Guillaume Balas, Brando Benifei, Vilija Blinkevičiūtė,
Enrique Calvet Chambon, David Casa, Ole Christensen, Martina
Dlabajová, Lampros Fountoulis, Arne Gericke, Sergio Gutiérrez Prieto,
Marian Harkin, Danuta Jazłowiecka, Agnes Jongerius, Rina Ronja Kari,
Jan Keller, Ádám Kósa, Jean Lambert, Patrick Le Hyaric, Jeroen
Lenaers, Verónica Lope Fontagné, Javi López, Morten Løkkegaard,
Thomas Mann, Dominique Martin, Anthea McIntyre, Joëlle Mélin,
Elisabeth Morin-Chartier, Emilian Pavel, João Pimenta Lopes, Georgi
Pirinski, Marek Plura, Terry Reintke, Sofia Ribeiro, Maria João
Rodrigues, Claude Rolin, Sven Schulze, Siôn Simon, Jutta Steinruck,
Yana Toom, Renate Weber, Tatjana Ždanoka, Jana Žitňanská
Membri supleanți prezenți la votul final Daniela Aiuto, Georges Bach, Amjad Bashir, Heinz K. Becker, Csaba
Sógor, Helga Stevens, Neoklis Sylikiotis, Flavio Zanonato
Membri supleanți (articolul 200 alineatul
(2)) prezenți la votul final
David Coburn
RR\1115573RO.docx 49/66 PE582.443v03-00
RO
14.10.2016
AVIZ AL COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ
destinat Comisiei pentru afaceri juridice
conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la normele de drept civil privind robotica
(2015/2103(INL))
Raportor pentru aviz: Cristian-Silviu Bușoi
(Inițiativă – articolul 46 din Regulamentul de procedură)
SUGESTII
Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru
afaceri juridice, competentă în fond:
– includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
A. întrucât îmbătrânirea populației este rezultatul unei speranțe de viață mai mari, datorate
progresului condițiilor de viață și medicinei moderne, și este una dintre cele mai mari
provocări de ordin politic, social și economic din secolul al XXI-lea pentru societățile
europene; întrucât, până în 2025, peste 20 % dintre europeni vor avea 65 de ani sau mai
mult, cu o creștere deosebit de rapidă a numărului celor în vârstă de peste 80 de ani,
ceea ce va duce la un echilibru complet diferit între generații în societățile noastre, și
întrucât este în interesul societății ca persoanele mai în vârstă să rămână sănătoase și
active cât mai mult timp posibil;
B. întrucât vânzarea și producția de dispozitive robotizate au cunoscut o creștere
importantă între 2010 și 2014, de aproape 30 % doar în anul 2014, în special în sectorul
sănătății și cel al îngrijirii;
C. întrucât, într-o societate care îmbătrânește, crește prevalența și incidența dizabilităților,
bolilor cronice, riscului de atacuri cerebrale, leziunilor cerebrale și abilităților
diminuate;
D. întrucât societățile și sistemele de sănătate vor trebui să se adapteze la procesul de
îmbătrânire și la cerințele specifice îngrijirii sănătății persoanelor în vârstă, astfel încât
PE582.443v03-00 50/66 RR\1115573RO.docx
RO
să poată furniza îngrijiri corespunzătoare și să rămână sustenabile din punct de vedere
financiar;
E. întrucât sistemele cyber-fizice (CPS) sunt sisteme tehnice de computere, roboți și
elemente de inteligență artificială conectate în rețea, care interacționează cu lumea fizică
și au numeroase aplicații în sectorul îngrijirii sănătății;
F. întrucât este necesar să se atingă standarde specifice și mai detaliate, identice în toate
țările Uniunii Europene, ținându-se seama de natura CPS;
G. întrucât astfel de sisteme vor asigura fundamentul și baza serviciilor inteligente
emergente sau viitoare și vor aduce progrese în sectorul îngrijirilor medicale
personalizate, al răspunsului la urgențe și al telemedicinei;
H. întrucât folosirea instrumentelor de diagnosticare sau de tratare robotizate sau de înaltă
tehnologie nu ar trebui să ducă în niciun caz la creșterea responsabilității medicilor sau
a personalului medical care trebuie să le folosească; în acest sens, se consideră necesară
creșterea responsabilității unităților medicale sau a producătorilor implicați;
I. întrucât potențialul economic și societal al CPS este mult mai vast decât ceea ce s-a
imaginat până acum și se fac investiții majore la nivel mondial pentru dezvoltarea
tehnologiei;
J. întrucât utilizarea acestor tehnologii nu trebuie să reducă sau să afecteze relația medic-
pacient, ci trebuie să îi ofere medicului asistență în diagnosticarea și/sau tratarea
pacienților;
K. întrucât CPS suscită așteptări mari și au un potențial ridicat, iar efectele tehnologiilor
nou introduse nu vor fi niciodată complet previzibile și pot fi integrate cu succes numai
dacă societatea se poate adapta la un nou mod de interacțiune cu tehnologia,
1. admite faptul că adoptarea unor noi tehnologii în sectorul îngrijirii sănătății este
susceptibilă, cu condiția privilegierii relației pacient-doctor și a liberului arbitru, să
aducă beneficii majore în termeni de îngrijire a pacienților și eficacitate și precizie a
tratamentelor, inclusiv prin reducerea riscului erorii umane, conducând astfel la o mai
bună calitate a vieții și la o speranță de viață mai mare;
2. consideră că, deși robotica poate aduce beneficii societății, aceasta poate, în același
timp, să modifice în mod semnificativ modul în care oamenii interacționează unii cu
alții și, prin urmare, poate avea un impact real asupra structurilor societale actuale; prin
urmare, subliniază nevoia urgentă a unei dezbateri publice extinse și documentate cu
privire la această nouă revoluție tehnologică;
3. consideră esențial ca Uniunea să creeze un cadru normativ bazat pe principii etice, care
să țină seama de complexitatea roboticii și de numeroasele sale implicații sociale,
medicale și bioetice;
4. subliniază că inovarea care oferă diagnostice mai bune și o mai bună cunoaștere a
opțiunilor în materie de tratamente, îngrijire și reabilitare duce la decizii medicale mai
exacte, la timpi de refacere mai scurți și, în consecință, ar putea atenua neajunsurile ce
RR\1115573RO.docx 51/66 PE582.443v03-00
RO
decurg, în cadrul proceselor de îngrijire și reabilitare, din penuria de profesioniști în
domeniul sănătății;
5. subliniază că creșterea cererii de unități CPS are potențialul de a crea în Uniune un
număr mare de locuri de muncă care necesită o înaltă calificare;
6. consideră utilă prezența roboților pentru a veni în sprijinul muncii medicilor sau
asistenților, cu scopul de a îmbunătăți experiența oamenilor în diagnosticare și tratare,
ținând cont, cu toate acestea, de importanța faptului ca practica medicală și practicile de
îngrijire a pacienților să nu fie dezumanizate;
Roboții de utilitate și asistență personală
7. constată că CPS sunt capabile să schimbe în bine viața persoanelor care suferă de
dizabilități, deoarece tehnologiile inteligente pot fi utilizate în scopul profilaxiei,
asistenței, monitorizării și însoțirii;
8. remarcă faptul că CPS ar putea avea un impact major asupra sectorului îngrijirii
sănătății, cu potențialul de a scădea costurile globale ale îngrijirii sănătății, permițându-
le profesioniștilor din domeniul medical să își axeze atenția mai degrabă asupra
prevenției, decât asupra tratamentului;
9. subliniază că cercetarea și dezvoltarea din domeniul roboților destinați îngrijirii
vârstnicilor s-a generalizat și s-a ieftinit de-a lungul timpului, permițând realizarea unor
produse mai funcționale și acceptate în mai mare măsură de consumatori; remarcă gama
largă de aplicații ale acestor tehnologii, care le oferă vârstnicilor și celor afectați de
demență, de tulburări cognitive și de pierderi de memorie beneficii legate de profilaxie,
asistență, monitorizare, stimulare și însoțire;
10. subliniază că, deși CPS pot mări mobilitatea și sociabilitatea persoanelor cu dizabilități
și a vârstnicilor, îngrijitorii umani vor continua să fie necesari și vor constitui o sursă
importantă de interacțiune socială pentru aceștia, care nu va putea fi înlocuită în
totalitate; remarcă faptul că tehnologiile CPS sau roboții nu pot decât să amplifice
considerabil îngrijirea umană și să imprime un caracter mai strict orientat procesului de
reabilitare, astfel ca personalul medical și îngrijitorii să poată aloca mai mult timp de
calitate diagnosticării și adoptării unor opțiuni mai bune privind tratamentele;
Roboții medicali
11. constată că, în sectorul îngrijirii sănătății, sunt deja în uz unele forme timpurii de roboți
și dispozitive CPS inteligente, cum sunt dispozitivele e-sănătate și roboții chirurgicali și
că, în viitorul apropiat, această tehnologie va continua să se dezvolte, având potențialul
de a reduce și costul îngrijirii sănătății, permițând personalului medical să își transfere
atenția de la tratament la profilaxie și făcând disponibil un buget mai mare pentru o mai
bună ajustare la diversitatea nevoilor pacienților, pentru formarea permanentă a
profesioniștilor din domeniul sănătății și pentru cercetare;
12. subliniază că utilizarea sporită a CPS ar putea avea ca rezultat o societate mai sănătoasă
pe măsură ce procedurile devin mai puțin invazive, conducând la un timp de recuperare
mai rapid și reducând absenteismul datorat îngrijirilor de sănătate;
PE582.443v03-00 52/66 RR\1115573RO.docx
RO
13. constată că dispozitivele medicale robotizate continuă să evolueze și cel mai probabil
vor fi din ce în ce mai frecvent utilizate în procedurile chirurgicale, avansând frontierele
medicinei;
14. constată că s-a preconizat ca roboții chirurgicali să mărească capacitatea chirurgilor
umani dincolo de limitele laparoscopiei convenționale, iar dezvoltarea roboților
chirurgicali își are rădăcinile în dorința de a depăși aceste limite și de a extinde
beneficiile chirurgiei minim invazive, a mișcărilor de finețe și de precizie;
15. subliniază că CPS vor permite telechirurgia, cu numeroase avantaje, precum o precizie
mai mare a mișcărilor mâinii, eliminând tremurul mâinii în mișcare, mărirea imagistică,
pe care o pot analiza și evalua imediat, o dexteritate ameliorată și chirurgia de la
distanță, în timp ce o cerință fundamentală trebuie să fie aceea ca doctorii să obțină
competențe și acreditare pentru efectuarea intervențiilor medicale cu dispozitive CPS
individuale;
16. constată că, în ultimii ani, au survenit schimbări semnificative în ceea ce privește
educația medicală și sectorul formativ; constată, de asemenea, că, pe măsură ce
îngrijirea medicală a devenit din ce în ce mai complexă, atmosfera din centrele
academice de îngrijire a sănătății oferă oportunitatea de a consolida o abordare holistică
a sănătății, de a regândi modul în care se asigură educația medicală și învățarea pe tot
parcursul vieții, menținând totodată competențele esențiale ale medicilor pentru
păstrarea cunoștințelor lor de specialitate și a autorității lor asupra roboților; invită
Comisia și statele membre să promoveze standarde înalte de pregătire și specializare
pentru personalul medical și paramedical care utilizează sau intenționează să utilizeze
noi tehnologii robotizate și încurajează libera circulație a chirurgilor care intenționează
să utilizeze astfel de tehnologii pentru a realiza operații;
17. invită Comisia și statele membre să consolideze instrumentele financiare pentru
proiectele de cercetare în domeniul roboticii pentru urgențe sociale și în materie de
sănătate;
18. consideră fundamentală respectarea principiului autonomiei supravegheate a roboților,
pe baza căruia planificarea inițială a tratamentului și decizia finală privind efectuarea sa
rămân mereu la latitudinea unui chirurg uman;
Evaluarea clinică și investigațiile clinice
19. subliniază că CPS medicale trebuie să satisfacă standardele înalte stabilite pentru
echipamentele medicale, prin proceduri de verificare și certificare eficace, care să
permită evaluarea de către un personal instruit în mod corespunzător a siguranței și a
eficacității tehnologiei propuse, chiar din faza de proiectare;
20. subliniază că este important să se facă o distincție între roboți chirurgicali și proteze,
precum și între exoschelete și roboți de companie, a căror funcție este de a asista
persoanele care suferă de dizabilități sau pe cele care se află în incapacitate temporară;
subliniază importanța supunerii ambelor tipuri unor controale care să fie efectuate în
conformitate cu cele mai precise și detaliate standarde posibile;
21. salută acordul politic referitor la Regulamentul privind dispozitivele medicale, la care
RR\1115573RO.docx 53/66 PE582.443v03-00
RO
au ajuns colegiuitorii în iunie 2016; invită Comisia să garanteze că procedurile pentru
testarea unor noi dispozitive medicale robotizate sunt sigure, în special în cazul
dispozitivelor implantate în corpul uman, înainte de data la care respectivul regulament
devine aplicabil; observă în continuare că trebuie să existe o transparență deplină față de
pacienți cu privire la datele lor personale și față de public cu privire la testele clinice
eșuate și la cele reușite, iar responsabilitatea pentru testele eșuate și CPS trebuie să fie
clară pacienților și publicului;
Etică
22. subliniază că, în timp ce tehnologia se dezvoltă exponențial, sistemele sociale din
Uniune nu pot răspunde la fel de rapid, iar sistemele de îngrijire a sănătății răspund încă
și mai lent; subliniază că aceste evoluții exercită un puternic impact asupra civilizației,
așa cum o cunoaștem, și că, din această cauză, este imperativ ca progresul tehnologic să
fie însoțit de evaluări ale implicațiilor morale și etice ale noilor tehnologii, înainte și pe
parcursul dezvoltării lor;
23. subliniază importanța, în ceea ce privește standardele etice, de a garanta faptul că
produsele robotice respectă drepturile fundamentale ale individului și ale societății, care
trebuie protejate la nivelul Uniunii, prevăzând orice măsuri tehnice necesare care să
garanteze respectarea acestora încă din faza de proiectare, în conformitate cu așa-numita
abordare de confidențialitate încă din faza de concepție;
24. atrage atenția asupra riscurilor aferente posibilității ca sistemele CPS integrate în corpul
uman să fie piratate sau dezactivate sau să le fie șterse memoriile, deoarece acest lucru
ar putea pune în pericol sănătatea umană și, în cazuri extreme, chiar viața umană și
subliniază, prin urmare, prioritatea care trebuie acordată protejării respectivelor sisteme;
25. recunoaște vulnerabilitatea pacienților cu nevoi speciale, inclusiv copii, vârstnici și
persoane cu dizabilități, și subliniază că orice utilizator ar putea dezvolta o legătură
emoțională cu CPS și roboții; subliniază considerentele etice pe care le implică acest
eventual atașament; încurajează Comisia să înceapă un proces de reflecție asupra
modului în care se poate asigura că CPS nu vor avea un impact negativ asupra
autonomiei și independenței persoanelor vulnerabile;
26. solicită Comisiei și statelor membre să promoveze dezvoltarea tehnologiilor de asistare
și prin regimuri de răspundere diferite de cele aplicabile în momentul de față, pentru a
favoriza dezvoltarea și adoptarea acestor tehnologii de către cei care au nevoie de ele, în
conformitate cu articolul 4 din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu
handicap, la care Uniunea a subscris;
27. evidențiază importanța menținerii relației pacient-doctor în procesul de îngrijire, în
special în ceea ce privește comunicarea diagnosticului și a tratamentului medical;
28. remarcă faptul că utilizarea CPS ridică problema consolidării capacităților umane, care
este definită ca o consolidare a aptitudinilor umane naturale existente sau dobândirea de
noi aptitudini, permițându-le indivizilor să depășească dizabilitățile;
Impactul asupra mediului
PE582.443v03-00 54/66 RR\1115573RO.docx
RO
29. confirmă nevoia reducerii la minimum a eventualei amprente ecologice și ambientale a
roboticii, deoarece se preconizează că utilizarea CPS și a roboților va determina o
creștere generală a consumului de energie și a cantității de deșeuri electrice și
electronice; evidențiază necesitatea maximizării posibilității de sporire a eficienței
proceselor în raport cu resursele, de a mări eficiența energetică prin promovarea
utilizării energiilor din surse regenerabile pentru robotică, de a utiliza și de a reutiliza
materiile prime secundare și de a reduce deșeurile; prin urmare, încurajează Comisia să
includă principiile economiei circulare în orice politică a Uniunii în domeniul roboticii;
30. remarcă, de asemenea, că utilizarea CPS va avea un impact pozitiv asupra mediului, în
special în domeniul agriculturii și al aprovizionării cu produse alimentare, îndeosebi
prin dimensiunile reduse ale utilajelor și prin utilizarea redusă a îngrășămintelor,
energiei și apei, precum și prin agricultura de precizie;
31. subliniază că CPS vor conduce la crearea de sisteme energetice și de infrastructură care
au capacitatea de a controla fluxul energiei electrice de la producător la consumator și
vor avea, de asemenea, ca rezultat crearea de „prosumatori” de energie, care produc și,
în același timp, consumă energie, permițând astfel beneficii majore pentru mediu;
– de a include următoarele recomandări în anexa la propunerea sa de rezoluție:
Siguranța
Siguranța dispozitivelor medicale robotizate este o condiție prealabilă pentru
introducerea lor în sectorul îngrijirii sănătății. Eficacitatea și siguranța roboților
medicali și a celor utilizați în scopul îngrijirii ar trebui să fie evaluată prin proceduri de
certificare și în raport cu garanții de siguranță specifice, foarte detaliate, acordând o
atenție deosebită utilizării lor de către utilizatori cu deficiențe sau în situații de urgență;
invită Comisia să adopte specificații comune detaliate pentru dispozitivele medicale
robotizate; ar trebui să se acorde o importanță deosebită siguranței rețelelor CPS cu
scopul de a înlătura orice posibilitate de manipulare neautorizată a acestora și de
sustragere de date personale sensibile.
Siguranța sistemelor CPS implantate în corpul uman este o cerință fundamentală,
deoarece orice defect al acestora poate fi fatal și, în acest context, este important să se
ofere informații și să se reglementeze inechivoc problemele privind răspunderea,
inclusiv dreptul de proprietate asupra acestor sisteme CPS implantate, cine are drepturi
asupra lor și cine poate modifica implantarea lor, interzicând cu strictețe orice
experiment asupra persoanelor fără acordul lor.
Viața privată
CPS medicale și utilizarea roboților ca „sisteme electronice de înregistrare a sănătății”
pune probleme legate de legislația privind viața privată a pacienților, secretul medical și
protecția datelor în domeniul sănătății publice. Normele Uniunii privind protecția
datelor ar trebui adaptate, astfel încât să țină cont de complexitatea și interconectivitatea
în creștere a roboților medicali care ar putea manipula informații personale și date
referitoare la sănătate deosebit de sensibile; acestea ar trebui să respecte conceptul de
confidențialitate încă din faza de concepție, așa cum prevede Regulamentul (UE) nr.
RR\1115573RO.docx 55/66 PE582.443v03-00
RO
2016/679 privind protecția datelor. Codurile de conduită privind secretul medical
trebuie îmbunătățite sub aspectul datelor privind sănătatea stocate pe sisteme CPS care
pot fi accesate de terți.
Companiile de asigurări sau orice alt furnizor de servicii nu ar trebui să fie autorizați să
folosească datele electronice privind sănătatea pentru a introduce discriminări în
stabilirea prețurilor, deoarece acest lucru ar fi în contradicție cu dreptul fundamental de
acces la cel mai înalt standard de sănătate posibil.
Comitetele pentru deontologia cercetării
Comitetele pentru deontologia cercetării trebuie să ia în considerare aspectele etice pe
care le implică dezvoltarea dispozitivelor medicale robotizate și a CPS în numeroase
sectoare ale îngrijirii sănătății și ale asistenței acordate persoanelor vârstnice și cu
dizabilități. Trebuie să fie luate în considerare în mod corespunzător chestiuni ca
accesul egal la îngrijirea sănătății și la profilaxia robotizată, relația privilegiată dintre
pacient și doctor în cadrul procesului de îngrijire și susceptibilitatea, mai ales a
pacienților cu nevoi speciale (de exemplu, persoanele cu dizabilități), dar nu doar a
acestora (de exemplu, copiii, persoanele solitare etc.), de a dezvolta un atașament
emoțional față de roboți.
Încurajează comitetele pentru deontologia cercetării și Comisia să înceapă un proces de
reflecție în vederea elaborării unui cod de conduită pentru cercetători/proiectanți și
utilizatorii de CPS medicale, care ar trebui să aibă la bază principiile consacrate în Carta
drepturilor fundamentale a Uniunii (cum ar fi demnitatea umană și drepturile omului,
egalitatea, justiția și echitatea, dreptul de a avea beneficii și de a nu fi lezat, demnitatea,
nediscriminarea și nestigmatizarea, autonomia și responsabilitatea individuală,
consimțământul în cunoștință de cauză, intimitatea și responsabilitatea socială, precum
și drepturile persoanelor în vârstă, integrarea persoanelor cu dizabilități, dreptul la
îngrijirea sănătății și dreptul la protecție al consumatorilor) și practicile și codurile etice
existente.
Merită menționat că robotica poate aduce un nivel înalt de incertitudine privind
aspectele care țin de răspundere și de responsabilitate.
PE582.443v03-00 56/66 RR\1115573RO.docx
RO
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării 13.10.2016
Rezultatul votului final +:
–:
0:
61
0
0
Membri titulari prezenți la votul final Marco Affronte, Margrete Auken, Pilar Ayuso, Zoltán Balczó,
Catherine Bearder, Ivo Belet, Nessa Childers, Birgit Collin-Langen,
Mireille D’Ornano, Miriam Dalli, Angélique Delahaye, Stefan Eck, Bas
Eickhout, Eleonora Evi, José Inácio Faria, Elisabetta Gardini, Gerben-
Jan Gerbrandy, Jens Gieseke, Julie Girling, Sylvie Goddyn, Françoise
Grossetête, Anneli Jäätteenmäki, Jean-François Jalkh, Josu Juaristi
Abaunz, Karin Kadenbach, Kateřina Konečná, Giovanni La Via, Peter
Liese, Norbert Lins, Susanne Melior, Miroslav Mikolášik, Massimo
Paolucci, Bolesław G. Piecha, Frédérique Ries, Michèle Rivasi,
Daciana Octavia Sârbu, Annie Schreijer-Pierik, Davor Škrlec,
Dubravka Šuica, Tibor Szanyi, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Jadwiga
Wiśniewska, Damiano Zoffoli
Membri supleanți prezenți la votul final Guillaume Balas, Paul Brannen, Nicola Caputo, Michel Dantin, Mark
Demesmaeker, Luke Ming Flanagan, Elena Gentile, Martin Häusling,
Krzysztof Hetman, Gesine Meissner, James Nicholson, Marijana Petir,
Gabriele Preuß, Christel Schaldemose, Jasenko Selimovic, Mihai
Țurcanu
Membri supleanți (articolul 200 alineatul
(2)) prezenți la votul final
Nicola Danti, Anna Hedh
RR\1115573RO.docx 57/66 PE582.443v03-00
RO
15.11.2016
AVIZ AL COMISIEI PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE ȘI ENERGIE
destinat Comisiei pentru afaceri juridice
conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la normele de drept civil privind robotica
(2015/2103(INL))
Raportoare pentru aviz: Kaja Kallas
(Inițiativă – articolul 46 din Regulamentul de procedură)
SUGESTII
Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru afaceri juridice,
competentă în fond:
– includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
A. întrucât echipele alcătuite din roboți și oameni ar putea fi cu 85 %1 mai productive decât
cele formate exclusiv din roboți sau oameni; întrucât roboții, prin sporirea capacităților
oamenilor, vor reduce riscurile legate de erorile umane;
B. întrucât Uniunea ocupă o poziție de lider în robotica industrială, cu o cotă de peste 25 %2
din furnizare și utilizare, estimându-se că această piață crește cu o rată de 8 - 9 % pe an,
ceea ce face din acest sector o prioritate industrială strategică,
1. are convingerea că robotica și inteligența artificială joacă un rol major în îmbunătățirea
competitivității și a productivității economiei europene și ar putea avea, pe termen mediu,
un impact mai mare asupra competitivității industriilor neprelucrătoare, cum ar fi
agricultura, transporturile, asistența medicală, securitatea și furnizarea de utilități; invită
Comisia să promoveze o politică ambițioasă și transsectorială în favoarea inovării în
robotică și în inteligența artificială, facilitând integrarea tehnologiilor în lanțurile valorice,
dezvoltarea unor modele de afaceri inovatoare și reducerea timpului scurs între inovare și
industrializare; invită Comisia să analizeze necesitatea modernizării legislației sau a
elaborării unor orientări europene pentru a se asigura o abordare comună în robotică și în
1 potrivit unui studiu al MIT în urma unei experiențe comune a producătorilor de autovehicule BMW și
Mercedes-Benz; 2 http://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/en/h2020-section/robotics.
PE582.443v03-00 58/66 RR\1115573RO.docx
RO
domeniul inteligenței artificiale, esențială pentru progresul întreprinderilor în Uniune;
2 constată că unele țări terțe au recunoscut importanța strategică a roboticii și amenință
poziția de lider a UE pe piața globală, de exemplu prin preluarea producătorilor din
Uniune; invită Comisia să elaboreze o strategie industrială care să abordeze rolul
sectoarelor importante din punct de vedere strategic, cum ar fi robotica, și să descrie în ce
mod Uniunea poate păstra locurile de muncă, creșterea, know-how-ul și o mare parte a
lanțului valoric;
3. subliniază că inovarea în robotică și în inteligența artificială și integrarea acestor
tehnologii în economie și societate necesită o infrastructură digitală care să asigure o
conectivitate ubicuă; invită Comisia să definească un cadru care să răspundă cerințelor de
conectivitate pentru viitorul digital al Uniunii și să se asigure că accesul la rețelele de
bandă largă și 5G respectă pe deplin principiul neutralității rețelei;
4. este ferm convins că interoperabilitatea între sisteme, dispozitive și servicii cloud, bazată
pe securitate și luarea în considerare a vieții private începând cu momentul conceperii,
este esențială pentru ca fluxurile de date în timp real să permită roboților și inteligenței
artificiale să devină mai flexibili și mai autonomi; solicită Comisiei să promoveze un
mediu deschis, de la standarde deschise și modele inovatoare de acordare a licenței, la
platforme deschise și transparență, pentru a evita blocajul în sisteme cu drepturi rezervate,
care restrâng interoperabilitatea; subliniază, în plus, că trebuie asigurat un nivel înalt de
siguranță, securitate și protecție a datelor folosite în comunicarea oamenilor cu roboții și
cu formele de inteligență artificială; prin urmare, invită Comisia și statele membre să
integreze principiul securității și cel al protecției vieții private încă de la proiectare în
politicile din domeniul roboticii și al inteligenței artificiale, în strategia UE privind
securitatea cibernetică și să includă robotica și inteligența artificială în discuțiile grupului
consultativ la nivel înalt privind securitatea cibernetică, care va fi înființat de Comisie;
5. observă că accesul la date este esențial pentru inovare în algoritmii de învățare
automatizată; invită Comisia să pună în aplicare un cadru și o strategie ambițioasă
referitoare la fluxul deschis și liber de date, în special cu inițiativa „flux liber de date”, în
conformitate cu legislația privind protecția datelor și cu un drept reformat al proprietății
intelectuale; subliniază că inițiativa „flux liber de date” ar trebui să clarifice problemele
legate de proprietatea asupra datelor, utilizarea și accesul, care sunt importante pentru
dezvoltarea ulterioară și utilizarea tehnologiei roboticii;
6. invită Comisia să își sporească suportul, în cadrul evaluării CFM la jumătatea perioadei,
pentru programul SPARC finanțat prin Orizont 2020, să realizeze studii de prognoză, să
promoveze inovarea deschisă ca obiectiv strategic și un mediu propice colaborării între
instituțiile naționale și europene, comunitatea științifică, organele de standardizare care
atrag talente, dar și sectorul privat, între companiile globale, IMM-uri și întreprinderi nou
înființate, care sunt esențiale pentru inovare și pentru deschiderea de noi piețe în
tehnologia roboticii la scară globală; subliniază rolul pe care îl pot juca parteneriatele
public-privat în această privință;
7. subliniază că dezvoltarea roboticii ar trebui să se orienteze spre completarea capacităților
umane și nu spre înlocuirea lor; subliniază că creșterea în robotică și în inteligența
artificială va automatiza un număr important de locuri de muncă, reducând expunerea
umană la condiții dăunătoare și periculoase și va transforma moduri de viață și practici de
RR\1115573RO.docx 59/66 PE582.443v03-00
RO
muncă, impunându-se, prin urmare, o evaluare pe termen lung și măsuri care să asigure că
aspectele sociale, de mediu, etice, de răspundere și educație sunt abordate în mod
corespunzător; consideră în special că nevoia de competențe digitale, inclusiv programare,
trebuie inclusă în toate formele de învățământ și formare, de la primii ani de școală până la
învățarea pe tot parcursul vieții;
8. este de opinie că roboții medicali continuă să câștige teren în realizarea de intervenții
chirurgicale de înaltă precizie și efectuarea unor proceduri repetitive; consideră că aceștia
au potențialul de a îmbunătăți rezultatele măsurilor de reabilitare și oferă sprijin logistic
foarte eficace în spitale;
– includerea următoarelor sugestii în anexa la propunerea sa de rezoluție:
9. consideră că orice inițiativă legislativă viitoare privitoare la robotică și inteligența
artificială ar trebui să asigure certitudine juridică fără a frâna inovarea în acest domeniu
tehnologic cu evoluție rapidă, după consultarea cu o serie de părți interesate relevante și
pe baza unui dialog continuu;
10. consideră că, împreună cu inginerii în robotică care sunt utilizatori finali, cu comunitatea
de cercetare și cu alte părți interesate, Comisia ar trebui să elaboreze un cod deontologic
care să guverneze activitățile de dezvoltare a roboticii și inteligenței artificiale;
11. consideră că recomandările privind licențele ar trebui să respecte libertatea contractuală și
să permită existența unor regimuri inovatoare de acordare a licenței; avertizează împotriva
introducerii de noi drepturi de proprietate intelectuală în domeniul roboticii și al
inteligenței artificiale, care ar putea constitui un obstacol în calea inovării și a
schimburilor de experiență;
PE582.443v03-00 60/66 RR\1115573RO.docx
RO
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării 13.10.2016
Rezultatul votului final +:
–:
0:
54
1
3
Membri titulari prezenți la votul final Bendt Bendtsen, Xabier Benito Ziluaga, José Blanco López, David
Borrelli, Jerzy Buzek, Angelo Ciocca, Edward Czesak, Jakop Dalunde,
Pilar del Castillo Vera, Christian Ehler, Fredrick Federley, Ashley Fox,
Adam Gierek, Theresa Griffin, Hans-Olaf Henkel, Eva Kaili, Kaja
Kallas, Barbara Kappel, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Jaromír
Kohlíček, Zdzisław Krasnodębski, Miapetra Kumpula-Natri, Janusz
Lewandowski, Ernest Maragall, Edouard Martin, Angelika Mlinar,
Nadine Morano, Dan Nica, Carolina Punset, Herbert Reul, Paul Rübig,
Algirdas Saudargas, Sergei Stanishev, Neoklis Sylikiotis, Dario
Tamburrano, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Claude Turmes,
Vladimir Urutchev, Henna Virkkunen, Martina Werner, Lieve
Wierinck, Anna Záborská, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho
Membri supleanți prezenți la votul final Michał Boni, Rosa D’Amato, Esther de Lange, Jens Geier, Benedek
Jávor, Olle Ludvigsson, Vladimír Maňka, Marian-Jean Marinescu,
Clare Moody, Maria Spyraki
Membri supleanți (articolul 200 alineatul
(2)) prezenți la votul final
Salvatore Cicu, Albert Deß
RR\1115573RO.docx 61/66 PE582.443v03-00
RO
12.10.2016
AVIZ AL COMISIEI PENTRU PIAȚA INTERNĂ ȘI PROTECȚIA CONSUMATORILOR
destinat Comisiei pentru afaceri juridice
Normele de drept civil privind robotica
(2015/2103(INL))
Raportoare pentru aviz: Dita Charanzová
(Inițiativă – articolul 46 din Regulamentul de procedură)
SUGESTII
Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru afaceri
juridice, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce
urmează a fi adoptată:
A. întrucât robotica nu este un domeniu nou; întrucât robotica poate avea și are un rol în
transformarea pozitivă a societății noastre; întrucât robotica și inteligența artificială
contribuie în mod activ la digitalizarea economiei într-un număr mare de sectoare,
precum industria, îngrijirea sănătății, construcțiile și transporturile, și pot conduce la
inovare, la reducerea muncii în condiții nocive și la noi modele comerciale, iar Uniunea
trebuie să asimileze activ evoluțiile din acest domeniu, care pot favoriza dezvoltarea
pieței unice digitale;
B. întrucât, în tot mai multe cazuri, roboții funcționează în apropiere fizică față de oameni,
iar piața serviciilor legate de robotică se află în creștere constantă, generând noi avantaje
pentru societate însă fără a neglija aspectele siguranței și fiabilității;
C. întrucât, deși robotica aduce avantaje incontestabile, ea riscă să provoace o modificare a
pieței muncii și poate impune, prin urmare, necesitatea unei reflecții cu privire la
viitorul educației, ocupării forței de muncă și al politicilor sociale;
D. întrucât vânzarea și producția de roboți au crescut în mod semnificativ între 2010 și
2014, această creștere fiind doar în 2014 de 30%, mai ales în sectorul industriei
electronice;
E. întrucât transformarea digitală a industriei de producție din UE, care reprezintă 15% din
PE582.443v03-00 62/66 RR\1115573RO.docx
RO
PIB-ul Uniunii, poate avea în 2025 o valoare adăugată potențială de 1,25 mii de
miliarde EUR1, iar adoptarea unor tehnologii autonome și robotizate ar putea contribui
la creșterea productivității industriale europene și ar putea conferi Europei un avantaj
competitiv major;
F. întrucât învățarea automatizată oferă societății beneficii enorme în domeniul economic
și al inovației prin îmbunătățirea considerabilă a capacități de analiză a datelor, dar în
același timp dă naștere unor provocări în ceea ce privește asigurarea nediscriminării,
respectarea garanțiilor procedurale, accesul la informații și înțelegerea proceselor
decizionale;
G. întrucât evoluțiile din domeniul aplicațiilor medicale, cum ar fi implanturile și protezele
robotice, determină persoanele care beneficiază de acestea să depindă în mod vital de
disponibilitatea serviciilor de întreținere, reparație și perfecționare;
H. întrucât la dezvoltarea oricăror noi prototipuri tehnologice sau de producție trebuie
avute în vedere protecția datelor și respectarea proprietății intelectuale;
I. întrucât mai multe state terțe au adoptat orientări și acte legislative adecvate în domeniul
roboticii, în vreme ce unele state membre au început și ele să acorde o atenție
corespunzătoare acestei chestiuni,
1. subliniază că o abordare la nivelul Uniunii poate facilita dezvoltarea prin faptul că
permite să se evite fragmentarea în cadrul pieței interne și subliniază, totodată,
importanța principiului recunoașterii reciproce în utilizarea transfrontalieră a roboților și
a sistemelor robotizate; reamintește că testarea, certificarea și aprobarea pentru piață ar
trebui să fie necesare numai în unul dintre statele membre;
2. subliniază că această abordare trebuie să fie însoțită de o supraveghere efectivă a pieței,
precum și de căi legale de atac și instrumente legale care să le permită statelor membre
să impună rechemarea produselor și să aplice sancțiuni pentru încălcări;
3. subliniază importanța luării unor măsuri pentru a sprijini întreprinderile mici și mijlocii
și întreprinderile noi din domeniul roboticii care creează noi segmente de piață în acest
sector sau care utilizează roboții în activitatea lor;
4. încurajează dezvoltarea unei strategii europene ambițioase privind cercetarea și inovarea
în domeniul roboticii pentru a valorifica la maximum potențialul acesteia în materie de
creștere și ocupare a forței de muncă în Europa;
5. deși este conștient de existența unui număr semnificativ de standarde internaționale care
tratează aspecte precum interoperabilitatea și siguranța și care sunt deja aplicate în acest
sector, consideră totuși că este necesară armonizarea în mai mare măsură a standardelor
din domeniul roboticii și inteligenței artificiale, care ar trebui să facă parte din
prioritățile Uniunii în materie de standardizare pentru a stimula inovarea și a garanta un
nivel ridicat al protecției consumatorilor; subliniază că este esențial să se dezvolte
1 STOA, Ethical Aspects of Cyber-Physical Systems, Scientific Foresight Study (Aspecte etice ale sistemelor
ciber-fizice, Studiu de prospecțiune științifică), mai 2016, anexa 1, p. 37.
RR\1115573RO.docx 63/66 PE582.443v03-00
RO
standarde comune, sigure și riguroase în acest domeniu orientat spre viitor;
6. invită Comisia, în cooperare cu organismele de standardizare europene, să continue să
trateze în mod activ cu organismele de standardizare internaționale și să îmbunătățească
cooperarea cu partenerii internaționali în vederea îmbunătățirii standardelor din acest
domeniu; salută în acest sens instituirea unor comisii tehnice speciale, precum ISO/TC
299 Robotics, al căror obiectiv unic este acela de a elabora standarde în domeniul
roboticii;
7. repetă că cea mai mare parte a standardelor sunt elaborate ca răspuns la nevoile
identificate de sectorul însuși și încurajează organismele de standardizare europene și
internaționale să-și revizuiască constant propriile standarde pentru a le garanta coerența
cu aceste nevoi;
8. consideră că atât roboții creați pentru producție, cât și cei creați pentru utilizarea
individuală ar trebui să intre sub incidența unor norme privind siguranța produselor și
protecția consumatorilor care să prevadă, atunci când este cazul, standarde minime de
siguranță și să abordeze problema riscului de accidente care pot surveni ca urmare a
interacțiunii roboților cu oamenii sau a funcționării acestora în apropierea oamenilor;
consideră că orice politică privind robotica trebuie să trateze chestiunile legate de etică,
protecția datelor (inclusiv a datelor părților terțe și a celor cu caracter personal),
răspunderea civilă, educație, formare și securitatea cibernetică;
9. subliniază importanța integrării aspectelor de confidențialitate și securitate încă din faza
de concepție a roboților și importanța normelor pentru testarea reacțiilor roboților, în
vederea protecției consumatorilor;
10. subliniază că, oricare ar fi domeniile în care este propusă utilizarea roboților, este
necesar să se pună accentul pe demnitatea ființei umane, mai ales în domeniul asistenței
medicale;
11. subliniază că, în domeniul aplicațiilor medicale vitale, precum protezele robotice,
trebuie să se asigure un acces continuu și durabil la întreținere, la perfecționare și, în
special, la actualizări ale softului menite să rezolve eventuale disfuncțiuni sau
vulnerabilități;
12. consideră că politicile de ocupare a forței de muncă, precum și cele educaționale și
sociale ale statelor membre ar trebui să țină seama în mai mare măsură de consecințele
robotizării; invită Comisia să ajute la elaborarea unui cadru normativ uniform și la
intensificarea cooperării dintre statele membre; solicită statelor membre să instituie
cadre de formare revizuite pentru a evita o penurie de specialiști în domeniul
tehnologiilor informației și comunicațiilor;
13. este conștient de faptul că robotica și tehnologiile din domeniul inteligenței artificiale
sunt tot mai mult folosite în vehiculele autonome, precum automobilele autonome și
dronele civile; observă că unele state membre adoptă deja sau prevăd să adopte acte
legislative anume în acest domeniu, fapt care ar putea conduce la un mozaic de legislații
naționale, acest lucru creând obstacole în calea dezvoltării vehiculelor autonome;
solicită, prin urmare, ca în UE să existe un cadru normativ unic, care să asigure un
echilibru just între interesele utilizatorilor, ale întreprinderilor și ale altor părți interesate
PE582.443v03-00 64/66 RR\1115573RO.docx
RO
și care, în același timp, să evite reglementarea excesivă în domeniul roboticii și al
sistemelor robotizate.
14. solicită măsuri de cooperare în materie de reglementare pentru a modifica anumite
acorduri internaționale, precum Convenția de la Viena din 8 noiembrie 1968 privind
circulația rutieră și Convenția de la Haga din 4 mai 1971 privind accidentele rutiere;
15. consideră că, în ceea ce privește vehiculele autonome, s-ar putea să nu fie necesar să se
modifice cadrul juridic privind asigurarea, deoarece practicile și relațiile actuale dintre
operatori, producători și asiguratori permit, așa cum s-a întâmplat și în trecut, integrarea
noilor tehnologii;
16. subliniază că utilizarea roboticii în cadrul asistenței medicale reprezintă deja o piață în
creștere, în special în ceea ce privește procedurile chirurgicale bazate pe telerobotică,
domeniu în care Europa ocupă o poziție de lider; solicită Comisiei să asigure condițiile
necesare pentru o utilizare sporită a acestor practici;
17. solicită Comisiei să sporească finanțarea acordată studiilor interdisciplinare privind
efectele pe care le au asupra societății inteligența artificială și procesele de învățare
automată.
RR\1115573RO.docx 65/66 PE582.443v03-00
RO
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării 11.10.2016
Rezultatul votului final +:
–:
0:
35
1
1
Membri titulari prezenți la votul final Catherine Bearder, Dita Charanzová, Carlos Coelho, Lara Comi, Anna
Maria Corazza Bildt, Daniel Dalton, Nicola Danti, Dennis de Jong,
Vicky Ford, Ildikó Gáll-Pelcz, Evelyne Gebhardt, Maria Grapini,
Sergio Gutiérrez Prieto, Robert Jarosław Iwaszkiewicz, Liisa
Jaakonsaari, Antonio López-Istúriz White, Marlene Mizzi, Eva
Paunova, Jiří Pospíšil, Virginie Rozière, Christel Schaldemose, Andreas
Schwab, Olga Sehnalová, Igor Šoltes, Ivan Štefanec, Catherine Stihler,
Richard Sulík, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Mylène
Troszczynski, Mihai Țurcanu, Anneleen Van Bossuyt, Marco Zullo
Membri supleanți prezenți la votul final Birgit Collin-Langen, Morten Løkkegaard, Julia Reda, Marc Tarabella
Membri supleanți (articolul 200 alineatul
(2)) prezenți la votul final
John Stuart Agnew
PE582.443v03-00 66/66 RR\1115573RO.docx
RO
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
Data adoptării 12.1.2017
Rezultatul votului final +:
–:
0:
17
2
2
Membri titulari prezenţi la votul final Max Andersson, Joëlle Bergeron, Marie-Christine Boutonnet, Jean-
Marie Cavada, Therese Comodini Cachia, Mady Delvaux, Lidia Joanna
Geringer de Oedenberg, Mary Honeyball, Gilles Lebreton, António
Marinho e Pinto, Julia Reda, Evelyn Regner, József Szájer, Tadeusz
Zwiefka
Membri supleanți prezenți la votul final Daniel Buda, Sergio Gaetano Cofferati, Angel Dzhambazki, Heidi
Hautala, Constance Le Grip, Victor Negrescu
Membri supleanți (articolul 200 alineatul
(2)) prezenți la votul final
Eleonora Evi, Andrey Novakov