+ All Categories
Home > Documents > RAPORT - European Parliament · incontestabile, utilizarea roboticii poate determina modificarea...

RAPORT - European Parliament · incontestabile, utilizarea roboticii poate determina modificarea...

Date post: 19-Feb-2020
Category:
Upload: others
View: 7 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
66
RR\1115573RO.docx PE582.443v03-00 RO Unită în diversitate RO Parlamentul European 2014-2019 Document de ședință A8-0005/2017 27.1.2017 RAPORT conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la normele de drept civil privind robotica (2015/2103(INL)) Comisia pentru afaceri juridice Raportoare: Mady Delvaux (Inițiativă – articolul 46 din Regulamentul de procedură) Raportori pentru aviz (*): Georg Mayer, Comisiei pentru transport și turism Michał Boni, Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (*) Procedura comisiilor asociate articolul 54 din Regulamentul de procedură
Transcript

RR\1115573RO.docx PE582.443v03-00

RO Unită în diversitate RO

Parlamentul European 2014-2019

Document de ședință

A8-0005/2017

27.1.2017

RAPORT

conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la normele de drept civil

privind robotica

(2015/2103(INL))

Comisia pentru afaceri juridice

Raportoare: Mady Delvaux

(Inițiativă – articolul 46 din Regulamentul de procedură)

Raportori pentru aviz (*):

Georg Mayer, Comisiei pentru transport și turism

Michał Boni, Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de

procedură

PE582.443v03-00 2/66 RR\1115573RO.docx

RO

PR_INL

CUPRINS

Pagina

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN .................................. 3

ANEXĂ LA PROPUNEREA DE REZOLUȚIE RECOMANDĂRI DETALIATE

REFERITOARE LA CONȚINUTUL PROPUNERII SOLICITATE ..................................... 21

EXPUNERE DE MOTIVE ...................................................................................................... 28

AVIZ AL COMISIEI PENTRU TRANSPORT ȘI TURISM .................................................. 31

AVIZ AL COMISIEI PENTRU LIBERTĂȚI CIVILE, JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE 36

AVIZ AL COMISIEI PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI AFACERI

SOCIALE ................................................................................................................................. 42

AVIZ AL COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ

ALIMENTARĂ ....................................................................................................................... 49

AVIZ AL COMISIEI PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE ȘI ENERGIE ......................... 57

AVIZ AL COMISIEI PENTRU PIAȚA INTERNĂ ȘI PROTECȚIA CONSUMATORILOR

.................................................................................................................................................. 61

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND .................... 66

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

RR\1115573RO.docx 3/66 PE582.443v03-00

RO

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la normele de drept civil privind

robotica

(2015/2103(INL))

Parlamentul European,

– având în vedere articolul 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere Directiva 85/374/CE privind răspunderea pentru produsele cu defect,

– având în vedere articolele 46 și 52 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și avizele Comisiei pentru

transport și turism, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Comisiei

pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate

publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și

Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0005/2017),

Introducere

A. întrucât, de la monstrul Frankenstein al lui Mary Shelley, până la mitul clasic al lui

Pygmalion, trecând prin legenda Golemului din Praga sau robotul lui Karel Čapek,

autorul care a inventat termenul, oamenii și-au imaginat posibilitatea de a construi

mașini inteligente, de cele mai multe ori androizi cu caracteristici umane;

B. întrucât umanitatea se află acum în pragul unei ere în care roboții, boții, androizii și alte

materializări ale inteligenței artificiale (IA), încă și mai sofisticate, par să declanșeze o

nouă revoluție industrială, care va afecta probabil toate straturile societății, fiind astfel

de o importanță vitală ca legislatorii să ia în considerare implicațiile și efectele juridice

și etice ale acestui fenomen, fără a frâna însă inovarea;

C. întrucât este necesară o definiție general acceptată a roboților și a IA, care să fie

flexibilă și care lase loc inovării;

D. întrucât, în perioada 2010 - 2014, creșterea medie a vânzărilor de roboți s-a cifrat la 17

% pe an, iar în 2014 vânzările au crescut cu 29 %, saltul anual cel mai mare înregistrat

vreodată, principalii factori de creștere fiind furnizorii de piese pentru autovehicule și

industria electrică/electronică; întrucât depunerile anuale de brevete pentru tehnologia

robotică s-au triplat în ultimul deceniu;

E. întrucât, în ultimii 200 de ani, numărul locurilor de muncă a crescut continuu datorită

dezvoltării tehnologice; întrucât dezvoltarea roboticii și a IA poate transforma viața și

practicile de muncă, poate crește eficiența, economiile și nivelul de siguranță și poate

oferi un nivel mai bun de servicii, robotica și IA promițând, pe termen scurt și mediu, să

aducă beneficii în materie de eficiență și economii, nu numai în sectorul productiv și în

cel comercial, ci și în domenii precum transporturile, serviciile medicale, educația și

agricultura, oferind totodată posibilitatea de a evita expunerea oamenilor la unele

situații periculoase, cum ar fi în cazul decontaminării siturilor poluate cu substanțe

PE582.443v03-00 4/66 RR\1115573RO.docx

RO

toxice;

F. întrucât îmbătrânirea populației este rezultatul unei speranțe de viață mai mari, datorate

progresului condițiilor de viață și al medicinei moderne, și este una dintre cele mai mari

provocări de ordin politic, social și economic ale secolului al XXI-lea pentru societățile

europene; întrucât, până în 2025, peste 20 % dintre europeni vor avea 65 de ani sau mai

mult, cu o creștere deosebit de rapidă a numărului celor în vârstă de peste 80 de ani,

ceea ce va duce la un echilibru complet diferit între generații în societățile noastre;

întrucât este în interesul societății ca persoanele mai în vârstă să rămână sănătoase și

active cât mai mult timp;

G. întrucât, pe termen lung, tendința actuală îndreptată spre dezvoltarea unor mașini

inteligente și autonome, cu capacitatea de a fi antrenate și de a lua decizii în mod

independent, prezintă o serie de avantaje economice, dar ridică diverse probleme legate

de efectele directe și indirecte asupra societății în ansamblu;

H. întrucât învățarea automatizată oferă societății beneficii enorme în domeniul economic

și al inovației, prin îmbunătățirea considerabilă a capacități de analiză a datelor, însă dă

naștere și unor provocări în ceea ce privește asigurarea nediscriminării, respectarea

garanțiilor procedurale, transparența și inteligibilitatea proceselor decizionale;

I. întrucât, de asemenea, trebuie evaluate schimbările economice și impactul asupra pieței

muncii datorate roboticii și a învățării automatizate; întrucât, deși aduce avantaje

incontestabile, utilizarea roboticii poate determina modificarea pieței muncii,

impunându-se, prin urmare, o reflecție asupra viitorului educației, al ocupării forței de

muncă și al politicilor sociale;

J. întrucât utilizarea la scară largă a roboticii ar putea să nu ducă în mod automat la

înlocuirea locurilor de muncă, însă locurile de muncă cu calificare mai redusă din

sectoarele ocupaționale intensive ar putea fi mai vulnerabile la extinderea automatizării;

întrucât această tendință ar putea aduce anumite procese de producție înapoi în UE;

întrucât o serie de cercetări au demonstrat că ocuparea forței de muncă crește mult mai

rapid în sectoarele profesionale în care se folosesc mai mult computerele; întrucât

automatizarea locurilor de muncă poate elibera oamenii de munci manuale monotone,

permițându-le să se îndrepte spre sarcini mai creative și mai aducătoare de sens; întrucât

automatizarea obligă guvernele să investească în educație și în alte reforme pentru a

îmbunătăți realocările în privința tipurilor de competențe de care lucrătorii viitorului vor

avea nevoie;

K. întrucât, în același timp, dezvoltarea roboticii și a IA poate avea ca rezultat preluarea de

către roboți a unei părți semnificative din munca efectuată în prezent de oameni, fără

reocuparea în totalitate a locurilor de muncă pierdute, ceea ce ridică problema viitorului

inserției profesionale, a viabilității sistemelor de prestații sociale și de securitate socială

și a decalajului persistent în contribuțiile pentru pensii în cazul în care se menține baza

de impozitare actuală, existând riscul unei inegalități accentuate în ceea ce privește

distribuirea bogăției și a influenței; în același timp, pentru menținerea coeziunii sociale

și a prosperității, ar trebui examinată posibilitatea impunerii unei taxe pentru munca

realizată de roboți sau pentru utilizarea și întreținerea unui robot, pentru a finanța

susținerea și recalificarea lucrătorilor în șomaj, ale căror locuri de muncă au fost reduse

sau eliminate;

RR\1115573RO.docx 5/66 PE582.443v03-00

RO

L. întrucât, în fața unor divizări crescânde a societății, cu o clasă de mijloc în scădere, este

important să se țină cont de faptul că dezvoltarea roboticii poate conduce la o

concentrare acută a bogăției și a influenței în mâinile unei minorități;

M. întrucât dezvoltarea roboticii și a IA va influența fără îndoială peisajul pieței muncii,

creând noi probleme legate de responsabilitate, și eliminând altele; întrucât

responsabilitatea juridică trebuie clar definită atât la nivelul modelului de afaceri, cât și

la nivelul modelelor de muncă, în eventualitatea apariției unor urgențe sau a unor

probleme;

N. întrucât tendința spre automatizare impune ca cei implicați în dezvoltarea și

comercializarea aplicațiilor de inteligență artificială să includă securitatea și etica încă

din etapele inițiale, recunoscând astfel că trebuie să fie pregătiți să accepte răspunderea

juridică pentru calitatea tehnologiei pe care o produc;

O. întrucât Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului1

(Regulamentul general privind protecția datelor) stabilește un cadru juridic pentru

protecția datelor personale; întrucât alte aspecte legate de accesul la date și de protecția

datelor cu caracter personal și a vieții private rămân încă de soluționat, dat fiind faptul

că ar putea să mai apară probleme legate de viața privată datorate comunicării fără

intervenție umană a aplicațiilor și componentelor între ele, precum și cu bazele de date;

P. întrucât evoluțiile din robotică și inteligență artificială pot și ar trebui concepute în așa

fel încât să protejeze demnitatea, autonomia și autodeterminarea persoanelor, în special

în domenii precum îngrijirea umană și acompanierea și, în contextul aparaturii

medicale, al „reparării” sau al „ameliorării capacităților” ființelor umane;

Q. întrucât, în fine, există posibilitatea ca pe termen lung IA să depășească capacitatea

intelectuală umană;

R. întrucât dezvoltarea continuă și extinderea utilizării proceselor decizionale automatizate

și algoritmice va avea fără îndoială un impact asupra alegerilor pe care persoanele

private (de exemplu oameni de afaceri sau utilizatori ai internetului) și autoritățile

publice administrative, judiciare sau de altă natură le vor face în luarea unei decizii

finale legate de consum, de afaceri sau de exercitarea autorității; întrucât este necesară

integrarea unor garanții și a unor posibilități de control și verificare umane în procesele

decizionale automatizate și algoritmice;

S. întrucât mai multe jurisdicții străine, printre care SUA, Japonia, China și Coreea de Sud,

au în vedere și, într-o oarecare măsură, au și luat măsuri normative legate de robotică și

IA, iar unele state membre au început, de asemenea, să analizeze idea elaborării unor

norme juridice și a realizării unor modificări ale legislației, pentru a ține seama de

aplicațiile emergente ale acestor tehnologii;

T. întrucât industria europeană ar putea beneficia de pe urma unei abordări eficiente,

coerente și transparente a reglementărilor la nivelul Uniunii, oferind condiții

1 Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția

persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor

date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016,

p. 1).

PE582.443v03-00 6/66 RR\1115573RO.docx

RO

corespunzătoare, predictibile și suficient de clare, în cadrul cărora întreprinderile să

poată dezvolta aplicații și planifica modelele de afaceri la scară europeană, garantându-

le, în același timp, Uniunii și statelor membre că își vor păstra controlul asupra

standardelor normative de stabilit, astfel încât să nu fie forțate să adopte și funcționeze

pe baza unor standarde stabilite de alții, și anume de țările terțe care se află în avangarda

dezvoltării roboticii și a IA;

Principii generale

U. întrucât trebuie considerat că legile lui Asimov1 îi vizează pe proiectanții, producătorii

și operatorii roboților, inclusiv a celor cu autonomie integrată și capacitate individuală

de învățare, deoarece aceste legi nu pot fi convertite în cod-mașină;

V. întrucât sunt necesare o serie de norme care să reglementeze în special răspunderea,

transparența și responsabilitatea, reflectând valorile specific europene și valorile

umaniste universale care caracterizează contribuția europeană adusă societății; întrucât

normele nu trebuie să afecteze procesul de cercetare, inovare și dezvoltarea în domeniul

roboticii;

W. întrucât Uniunea ar putea juca un rol esențial în ceea ce privește stabilirea principiilor

etice fundamentale care trebuie respectate la dezvoltarea, programarea și utilizarea

roboților și a IA, precum și la integrarea unor astfel de principii în reglementările și

codurile de conduită ale UE, pentru a configura revoluția tehnologică astfel încât să

servească umanității, iar robotica și IA avansate să fie disponibile pe scară largă,

evitându-se, pe cât se poate, potențialele capcane;

X. întrucât Uniunea are nevoie de o abordare treptată, pragmatică și precaută, de tipul celei

a lui Jean Monnet2, cu privire la inițiativele viitoare privind robotica și IA, pentru a nu

descuraja inovarea;

Y. întrucât, având în vedere stadiul atins în dezvoltarea roboticii și a IA, este recomandabil

să se înceapă cu aspectele legate de răspunderea civilă;

Răspunderea

Z. întrucât, datorită impresionantelor progrese tehnologice din ultimul deceniu, nu numai

că roboții sunt în prezent capabili de activități care, de obicei, erau desfășurate exclusiv

de oameni, dar dezvoltarea unor anumite caracteristici autonome și cognitive - de

exemplu, capacitatea de a învăța din experiență și de a lua decizii în mod aproape

independent - i-a apropiat din ce în ce mai mult de agenții care interacționează cu

mediul și care sunt în măsură să-l modifice în mod semnificativ; întrucât, într-un astfel

de context, răspunderea juridică ce decurge dintr-o acțiune dăunătoare a unui robot

1 (1) Un robot nu trebuie să cauzeze vreun rău unei ființe umane și nici să permită, prin inacțiune, ca unei ființe

umane să i se facă vreun rău. (2) Un robot trebuie să se supună ordinelor date de ființele umane, cu excepția

cazului în care acestea sunt în contradicție cu prima lege. (3) Un robot trebuie să-și apere propria existență, atât

timp cât acest lucru nu contravine primei și celei de a doua legi (a se vedea I. Asimov, Runaround, 1943). Și (0)

Un robot nu are voie să pricinuiască vreun rău umanității sau să permită prin neintervenție ca umanitatea să fie

pusă în pericol. 2 Cf. Declarației Schuman (1950): „Europa nu va fi construită dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin

realizări concrete, care vor genera în primul rând o solidaritate de fapt”.

RR\1115573RO.docx 7/66 PE582.443v03-00

RO

devine o chestiune esențială;

AA. întrucât autonomia unui robot poate fi definită drept capacitatea de a lua decizii și de a

le transpune în practică în lumea exterioară, independent de influența sau controlul

exterior; întrucât această autonomie este de natură pur tehnologică, iar nivelul ei

depinde de cât de sofisticat a fost concepută interacțiunea robotului cu mediul sau

ambiant;

AB. întrucât, cu cât roboții sunt mai autonomi, cu atât mai puțin pot fi considerați doar

simple instrumente la dispoziția altor actori (cum ar fi producătorul, operatorul,

proprietarul, utilizatorul etc.); întrucât, în schimb, apar întrebări privind măsura în care

normele obișnuite privind răspunderea sunt suficiente sau dacă sunt necesare principii și

norme noi, care să ofere claritate privind răspunderea juridică a diferiților actorilor

pentru actele și omisiunile roboților atunci când cauzele nu pot fi imputate unui actor

uman anume sau privind măsura în care actele sau omisiunile roboților care au provocat

prejudicii ar fi putut fi evitate;

AC. întrucât, în cele din urmă, autonomia roboților ridică problema naturii lor în contextul

actualelor categorii juridice sau și a necesității creării unei noi categorii, cu propriile

sale caracteristici și implicații;

AD. întrucât, în condițiile actualului cadru juridic, roboții nu pot fi ținuți răspunzători per se

pentru acte sau omisiuni care provoacă daune unor terți; întrucât normele existente

privind răspunderea acoperă cazurile în care cauza unui act sau a unei omisiuni a unui

robot poate fi identificată ca fiind un anumit agent uman, cum ar fi producătorul,

operatorul, proprietarul sau utilizatorul și în care respectivul agent ar fi putut să prevadă

și să evite comportamentul dăunător al robotului; întrucât, în plus, producătorii,

operatorii, proprietarii și utilizatorii ar putea fi ținuți răspunzători strict pentru actele sau

omisiunile unui robot;

AE. întrucât, potrivit cadrului juridic actual, răspunderea pentru produs - în care

producătorul unui produs este responsabil pentru funcționarea defectuoasă - și normele

care guvernează răspunderea pentru acțiuni dăunătoare - în care utilizatorul unui produs

este responsabil pentru un comportament care generează prejudicii - se aplică

prejudiciilor cauzate de roboți sau IA;

AF. întrucât, în situația în care un robot poate lua decizii autonome, normele tradiționale nu

vor suficiente pentru a atrage răspunderea juridică pentru daunele cauzate de acesta,

deoarece nu permit identificarea părții în sarcina căreia ar cădea răspunderea

desdăunării și impunerea compensării prejudiciului provocat;

AG. întrucât neajunsurile actualului cadru juridic sunt vizibile și în domeniul răspunderii

contractuale, în măsura în care mașinile concepute să-și aleagă partenerii, să negocieze

clauzele contractuale, să încheie contracte și să decidă dacă și cum să le implementeze

fac imposibilă aplicarea normelor tradiționale, ceea ce evidențiază necesitatea unor

norme noi, eficiente și ancorate în actualitate, care să corespundă dezvoltării

tehnologice și inovațiilor recent apărute și utilizate pe piață;

PE582.443v03-00 8/66 RR\1115573RO.docx

RO

AH. întrucât, în ceea ce privește răspunderea necontractuală, Directiva 85/374/CEE1 a

Consiliului nu poate acoperi decât daunele provocate de defectele de fabricație ale

roboților, cu condiția ca persoana vătămată să poată dovedi prejudiciul real, defectul

produsului și raportul cauzal dintre prejudiciu și defect, drept pentru care cadrul

răspunderii stricte sau al răspunderii fără culpă ar putea fi insuficient;

AI. întrucât, lăsând la o parte sfera de aplicabilitate a Directivei 85/374/CEE, actualul cadru

juridic nu ar fi suficient pentru a acoperi daunele provocate de noua generație de roboți,

în măsura în care aceștia sunt dotați cu capacități adaptative și de învățare care atrag

după sine un anumit grad de imprevizibilitate comportamentală, deoarece acești roboți

învăță în mod autonom, pe baza propriei lor experiențe, și interacționează cu mediul lor

ambiant într-un mod unic și impredictibil;

Principii generale privind dezvoltarea roboticii și a inteligenței artificiale pentru uz civil

1. invită Comisia să propună definiții comune la nivelul Uniunii ale sistemelor ciberfizice,

sistemelor autonome, roboților inteligenți autonomi și ale subcategoriilor acestora,

ținând seama de următoarele caracteristici ale unui robot inteligent:

– dobândește autonomie cu ajutorul senzorilor și/sau prin schimburi de date cu

mediul său ambiant (interconectivitate) și negociază și analizează aceste date;

– dispune de sisteme de învățare individuală din experiență și prin interacțiune

(criteriu opțional);

– dispune cel puțin de un suport fizic minor;

– are capacitatea de a-și adapta comportamentul și acțiunile la mediul ambiant;

– nu este viu în sens biologic;

2. consideră că ar trebui introdus un sistem cuprinzător, la nivelul Uniunii, de înregistrare

a roboților avansați în cadrul pieței sale interne, atunci când este important și necesar

pentru anumite categorii de roboți și invită Comisia să stabilească criterii de clasificare

a roboților în vederea identificării celor care ar trebui înregistrați; solicită, în acest

context, Comisiei să analizeze dacă ar fi de dorit ca sistemul de înregistrare și registrul

să fie gestionate de o Agenție a UE pentru Robotică și Inteligență artificială;

3. subliniază că dezvoltarea roboticii ar trebui să se orienteze spre completarea

capacităților umane și nu spre înlocuirea lor; consideră că este esențial să se garanteze

că, în dezvoltarea roboticii și a IA, oamenii au control asupra aparatelor inteligente în

orice moment; consideră că ar trebui acordată o atenție specială eventualității creării

unei legături emoționale între om și robot - în special în cazul grupurilor vulnerabile

(copiii, persoanele în vârstă sau persoanele cu dizabilități) - și evidențiază problemele

ridicate de impactul emoțional sau fizic grav pe care acest atașament emoțional l-ar

putea avea asupra utilizatorului uman;

1 Directiva 85/374/CEE Consiliului din 25 iulie 1985 de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor

administrative ale statelor membre cu privire la răspunderea pentru produsele cu defect (JO L 210, 7.8.1985, p.

29).

RR\1115573RO.docx 9/66 PE582.443v03-00

RO

4. subliniază că o abordare la nivelul Uniunii poate facilita dezvoltarea prin faptul că

permite evitarea fragmentării pe piața internă și evidențiază, de asemenea, importanța

principiului recunoașterii reciproce în utilizarea transfrontalieră a roboților și a

sistemelor robotizate; reamintește că testarea, certificarea și aprobarea pentru piață ar

trebui să fie necesare numai într-un singur stat membru; subliniază că această abordare

trebuie să fie însoțită de o supraveghere efectivă a pieței;

5. subliniază importanța luării unor măsuri pentru a sprijini întreprinderile mici și mijlocii

și startup-urile din domeniul roboticii care creează noi segmente de piață în acest sector

sau care utilizează roboții în activitatea lor;

Cercetarea și inovarea

6. subliniază că multe aplicații de robotică sunt încă în fază experimentală; salută faptul că

din ce în ce mai multe proiecte de cercetare sunt finanțate din fondurile statelor membre

și din cele ale Uniunii; consideră că este esențial ca Uniunea, alături de statele membre

prin finanțări publice, să rămână lideri în cercetarea din domeniul roboticii și

inteligenței artificiale; invită Comisia și statele membre să consolideze instrumentele

financiare pentru proiectele de cercetare în domeniul roboticii și al TIC, inclusiv

parteneriatele public-privat, și să aplice în politicile lor de cercetare principiile științei

deschise și inovării etic responsabile; subliniază necesitatea alocării unor resurse

suficiente pentru identificarea soluțiilor adecvate la provocările de ordin social, etic,

juridic și economic pe care le ridică dezvoltarea tehnologică și aplicațiile sale;

7. solicită Comisiei și statelor membre să impulsioneze programele de cercetare, să

favorizeze o analiză a riscurilor și oportunităților pe termen lung ale IA și roboticii și să

încurajeze cât mai curând inițierea unui dialog public structurat privind consecințele

dezvoltării respectivelor tehnologii; invită Comisia să își crească sprijinul, în cadrul

evaluării CFM la jumătatea perioadei, pentru programul SPARC finanțat prin Orizont

2020; solicită Comisiei și statelor membre să-și unească eforturile pentru a monitoriza

atent și a garanta o tranziție fără dificultăți a acestor tehnologii de la cercetare la

comercializarea și utilizarea pe piață, după o evaluare corespunzătoare a siguranței și

respectând principiul precauției;

8. subliniază că inovarea în robotică și în inteligența artificială și integrarea acestor

tehnologii în economie și societate necesită o infrastructură digitală care să asigure o

conectivitate ubicuă; invită Comisia să definească un cadru care să răspundă cerințelor

de conectivitate pentru viitorul digital al Uniunii și să se asigure că accesul la rețelele de

bandă largă și 5G respectă pe deplin principiul neutralității rețelei;

9. este ferm convins că interoperabilitatea între sisteme, dispozitive și servicii cloud,

bazată pe securitate și respectarea vieții private încă din momentul conceperii, este

esențială pentru ca fluxurile de date în timp real să permită roboților și inteligenței

artificiale să devină mai flexibili și mai autonomi; solicită Comisiei să promoveze un

mediu deschis, de la standarde deschise și modele inovatoare de acordare a licenței, la

platforme deschise și transparență, pentru a evita blocajul în sistemele cu drepturi

rezervate, care restrâng interoperabilitatea;

Principiile etice

PE582.443v03-00 10/66 RR\1115573RO.docx

RO

10. remarcă faptul că potențialul capacitant al utilizării roboticii este nuanțat de o serie de

tensiuni și riscuri care ar trebui atent analizate din perspectiva siguranței umane, a

sănătății și securității, a libertății, vieți private și demnității, a autodeterminării,

nediscrimării și protecției datelor personale;

11. consideră esențial ca actualul cadru juridic al Uniunii Europene să fie actualizat și

completat, dacă este cazul, printr-o serie de principii etice orientative adaptate

complexității roboticii și a numeroaselor sale implicații sociale, medicale și bioetice;

consideră că este necesar un cadru etic orientativ clar, strict și eficient pentru

dezvoltarea, proiectarea, fabricarea, utilizarea și modificarea roboților, pentru a

completa recomandările juridice din raport, din legislația națională și din acquis-ul

Uniunii; propune, în anexa la rezoluție, un cadru sub forma unei carte constând dintr-un

cod de conduită pentru inginerii din domeniul roboticii, precum și un cod de conduită

pentru comitetele pentru etica cercetării, cu ocazia revizuirii protocoalelor robotice și a

licențelor tipizate pentru proiectanți și utilizatori;

12. atrage atenția asupra principiului transparenței, conform căruia ar trebui să fie

întotdeauna posibil să se prezinte motivele subiacente oricărei decizii luate cu ajutorul

IA care poate avea un impact important asupra vieții uneia sau mai multor persoane;

consideră că trebuie să fie întotdeauna posibil să se reducă calculele sistemelor de IA la

o formă inteligibilă pentru oameni; consideră că roboții avansați ar trebui echipați cu o

„cutie neagră” care să înregistreze date privind toate tranzacțiile efectuate de mașina

respectivă, inclusiv logica care a contribuit la deciziile respective;

13. relevă faptul că acest cadru etic orientativ trebuie să fie bazat pe principiile

beneficienței, non-maleficienței, autonomiei și justiției, pe principiile și valorile

consacrate în Tratatul privind Uniunea Europeană și în Carta drepturilor fundamentale,

precum demnitatea umană, egalitatea, justiția și echitatea, nediscriminarea,

consimțământul în cunoștință de cauză, respectarea vieții private și protecția datelor, pe

principiile și valorile fundamentale ale dreptului Uniunii, cum ar fi nestigmatizarea,

transparența, autonomia, responsabilitatea individuală și răspunderea socială, precum și

pe practicile și codurile etice existente;

14. consideră că ar trebui acordată o atenție specială roboților care reprezintă un pericol

semnificativ pentru confidențialitate prin faptul că sunt plasați în sfere în mod

tradițional protejate și private sau pentru că sunt capabili să extragă și să transmită date

cu caracter personal sau sensibil;

O agenție europeană

15. consideră că este necesară o cooperare consolidată între statele membre și Comisie

pentru a garanta coerența normelor transfrontaliere în Uniune, care ar încuraja

colaborarea între industriile europene și ar permite utilizarea în întreaga Uniune a unor

roboți care respectă nivelurile impuse de siguranță și securitate, precum și principiile

etice consacrate în dreptul UE;

16. solicită Comisiei să analizeze posibilitatea creării unei Agenții Europene pentru

Robotică și Inteligență artificială, pentru a oferi cunoștințele tehnice, etice și

reglementare necesare în vederea susținerii actorilor publici relevanți, atât la nivelul

Uniunii, cât și al statelor membre, în eforturile lor de a oferi o reacție promptă, etică și

RR\1115573RO.docx 11/66 PE582.443v03-00

RO

bine informată la noile oportunități și provocări, în special la cele care decurg din

evoluțiile tehnologice din domeniul roboticii, de exemplu în sectorul transporturilor;

17. consideră că potențialul și problemele legate de utilizarea roboticii și dinamica actuală a

investițiilor justifică dotarea agenției europene cu un buget și un personal adecvat,

incluzând juriști și experți externi în tehnică și etică, dedicați monitorizării

transsectoriale și multidisciplinare a aplicațiilor bazate pe robotică, identificării

standardelor pentru practicile optime și, dacă este cazul, recomandării unor măsuri de

reglementare, definirii unor noi principii și abordării potențialelor probleme legate de

protecția consumatorilor și a provocărilor recurente; solicită Comisiei (și agenției

europene, dacă va fi creată) să informeze anual Parlamentul European cu privire la cele

mai recente evoluții din domeniul roboticii și la toate măsurile care trebuie luate;

Drepturile de proprietate intelectuală și fluxurile de date

18. constată că nu există prevederi legale care să se aplice în mod specific roboticii, dar că

regimurile juridice și doctrinele existente pot fi aplicate cu ușurință la robotică, deși

unele aspecte par să necesite o analiză specială; solicită Comisiei să susțină o abordare

orizontală tehnologic neutră a proprietății intelectuale, aplicabilă în diferitele sectoare în

care poate fi utilizată robotica;

19. invită Comisia și statele membre să se asigure că normele de drept civil în sectorul

roboticii sunt în conformitate cu Regulamentul privind protecția datelor și respectă

principiile necesității și proporționalității; invită Comisia și statele membre să țină

seama de evoluțiile tehnologice rapide din domeniul roboticii, inclusiv de evoluția

sistemelor ciberfizice și să se asigure că dreptul Uniunii nu rămâne în urma dezvoltării

și implementării tehnologice;

20. subliniază că dreptul la protecția vieții private și a datelor cu caracter personal,

consacrate la articolele 7 și 8 din Cartă și la articolul 16 din Tratatul privind

funcționarea Uniunea Europeană (TFUE), se aplică în toate sferele roboticii, precum și

că trebuie respectat pe deplin cadrul juridic al Uniunii privind protecția datelor; solicită,

în această privință, modificarea normelor și criteriilor privind utilizarea camerelor de

luat vederi și a senzorilor roboților; solicită Comisiei să se asigure că sunt urmate

principiile de protecție a datelor, cum ar fi respectarea din concepție și cea implicită a

vieții private, reducerea la minimum a datelor sau limitarea scopului, și sunt utilizate

mecanisme de control transparente pentru persoanele vizate și măsuri corective

corespunzătoare, în conformitate cu legislația privind protecția datelor Uniunii, precum

că sunt promovate și integrate în politicile Uniunii recomandările și standardele

adecvate;

21. subliniază faptul că libera circulație a datelor este esențială pentru economia digitală și

dezvoltarea sectorului roboticii și inteligenței artificiale; subliniază că, pentru utilizarea

adecvată a roboților și a IA, este esențial un nivel înalt de securitate a sistemelor

robotice; subliniază că trebuie asigurată protecția rețelelor de roboți și inteligență

artificială interconectate pentru a preveni eventuala periclitare a securității; subliniază că

un nivel ridicat de securitate, de protecție a datelor cu caracter personal și de respectare

a vieții private în comunicarea dintre oameni, roboți și inteligența artificială este

esențial; subliniază responsabilitatea proiectanților roboticii și a inteligenței artificiale

de a dezvolta produse sigure, securizate și adecvate scopului lor; invită Comisia și

PE582.443v03-00 12/66 RR\1115573RO.docx

RO

statele membre să sprijine și să stimuleze dezvoltarea tehnologiei necesare, inclusiv a

asigurării securității prin proiectare;

Standardizare, siguranță și securitate

22. subliniază că stabilirea unor standarde și acordarea interoperabilității este esențială

pentru viitorul concurenței în domeniul tehnologiilor inteligenței artificiale și roboticii;

îi solicită Comisiei să-și continue activitatea de armonizare la nivel internațional a

standardelor tehnice, în special împreună cu organizațiile europene de standardizare și

cu Organizația Internațională de Standardizare, pentru a stimula inovarea, a evita

fragmentarea pieței interne și garanta un nivel ridicat de siguranță a produselor și de

protecție a consumatorilor, incluzând, atunci când este cazul, standarde minime de

siguranță în mediul de muncă; subliniază importanța unor standarde de inginerie inversă

și a unor standarde deschise legale pentru a maximiza importanța inovației și a se

asigura că roboții pot comunica între ei; salută în acest sens instituirea unor comisii

tehnice speciale, precum ISO/TC 299 Robotics, care se ocupă exclusiv de elaborarea

standardelor în domeniul roboticii;

23. subliniază că testarea roboților în condiții reale este esențială pentru a identifica și a

evalua riscurile pe care le-ar putea genera, precum și evoluția lor tehnologică dincolo de

stadiul pur experimental de laborator; subliniază, în acest sens, că testarea roboților în

condiții reale, în special în orașe și în trafic, ridică numeroase probleme, printre care

obstacolele care încetinesc evoluția etapelor de testare, și necesită o strategie și un

mecanism de monitorizare eficiente; invită Comisia să elaboreze criterii uniforme în

toate statele membre, pe care fiecare stat membru în parte să le utilizeze pentru a

identifica domeniile în care sunt permise experimentele cu roboți, cu respectarea

principiului precauției;

Mijloacele autonome de transport

a) Vehiculele autonome

24. subliniază că transportul autonom acoperă toate formele de transport rutier, feroviar,

aerian și pe apă de o manieră automată, conectată și autonomă, inclusiv pentru vehicule,

trenuri, nave, feriboturi, aeronave, drone, precum și toate viitoarele forme pe care le vor

lua evoluțiile și inovările din sector;

25. consideră că sectorul autovehiculelor are nevoie, cu maximă urgență, de norme ale

Uniunii și mondiale eficiente, care să asigure dezvoltarea transfrontalieră a vehiculelor

automatizate și autonome, astfel încât să exploateze pe deplin potențialul economic și

beneficiile care derivă din efectele pozitive ale tendințelor tehnologice; subliniază că

abordările normative fragmentare ar frâna implementarea unor sisteme autonome de

transport și ar periclita competitivitatea europeană;

26. atrage atenția asupra faptului că timpul de reacție al conducătorului este esențial atunci

când acesta preia neașteptat comanda unui vehicul și, de aceea, solicită părților implicate

să prevadă valori realiste, care sunt deosebit de importante în chestiunile legate de

siguranță și de răspundere;

27. consideră că trecerea la vehicule autonome va avea efecte asupra următoarelor aspecte:

RR\1115573RO.docx 13/66 PE582.443v03-00

RO

răspunderea civilă (răspundere și asigurare), siguranța rutieră, toate chestiunile legate de

mediu (eficiența energetică, utilizarea tehnologiilor și a surselor de energie

regenerabile), aspecte legate de date (accesul la date, protecția datelor, confidențialitatea

și partajarea datelor), aspecte legate de infrastructura TIC (densitatea ridicată a unor

comunicații eficiente și fiabile) și ocuparea forței de muncă (crearea sau pierderea

locurilor de muncă, formarea șoferilor vehiculelor grele de marfă pentru a le putea

utiliza pe cele automatizate); subliniază că vor fi necesare investiții substanțiale în

drumuri, energie și infrastructura TIC; solicită Comisiei să țină seama de aspectele

menționate mai sus în activitatea sa legată de mijloacele autonome de transport:

28. subliniază importanța capitală a unei poziționări fiabile și a furnizării prompte de

informații de către programele europene de navigație prin satelit Galileo și EGNOS

pentru introducerea vehiculelor autonome, și solicită insistent, în această privință,

terminarea și lansarea sateliților necesari pentru finalizarea sistemului european de

poziționare Galileo;

29. atrage atenția asupra valorii adăugate ridicate a vehiculelor autonome pentru persoanele

cu mobilitate redusă, având în vedere că le permit o participare mai eficace la

transportul rutier individual, facilitându-le astfel viața de zi cu zi;

b) Dronele (RPAS)

30. recunoaște rezultatele pozitive înregistrate în tehnologia dronelor, în special în ceea ce

privește căutarea și salvarea; subliniază că un cadru la nivelul Uniunii privind utilizarea

dronelor este important pentru protecția siguranței, a securității și a vieții private a

cetățenilor UE și îi solicită Comisiei să dea curs recomandărilor din Rezoluția

Parlamentului din 29 octombrie 2015 referitoare la utilizarea în siguranță a sistemelor

de aeronave pilotate de la distanță (RPAS), cunoscute în mod curent sub denumirea de

vehicule aeriene fără pilot (UAV) în domeniul aviației civile1; invită insistent Comisia

să prezinte o evaluare a aspectelor legate de siguranță în ceea ce privește folosirea

dronelor pe scară largă; invită Comisia să examineze necesitatea de a introduce un

sistem obligatoriu de urmărire și identificare pentru RPAS care să permită stabilirea

poziției în timp real a aeronavei în timpul utilizării; reamintește că omogenitatea și

siguranța aeronavelor fără pilot ar trebui asigurate prin măsurile prevăzute de

Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului2;

Roboții de asistență

31. subliniază că cercetarea și dezvoltarea din domeniul roboților destinați îngrijirii

vârstnicilor s-a generalizat și s-a ieftinit de-a lungul timpului, permițând realizarea unor

produse mai funcționale și acceptate în mai mare măsură de consumatori; remarcă gama

largă de aplicații ale acestor tehnologii, care le oferă persoanelor în vârstă, celor cu

dizabilități și celor afectați de demență, de tulburări cognitive sau de pierderi de

memorie beneficii legate de profilaxie, asistență, monitorizare, stimulare și însoțire;

1 Texte adoptate, P8_TA(2015)0390. 2 Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 februarie 2008 privind

normele comune în domeniul aviației civile și instituirea unei Agenții Europene de Siguranță a Aviației și de

abrogare a Directivei 91/670/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1592/2002 și a Directivei

2004/36/CE (JO L 79, 19.3.2008, p. 1).

PE582.443v03-00 14/66 RR\1115573RO.docx

RO

32. relevă faptul că contactul uman constituie unul dintre aspectele fundamentale ale

îngrijirii persoanelor; consideră că înlocuirea factorului uman cu roboți ar putea

dezumaniza practicile de îngrijire a persoanelor, dar, pe de altă parte, recunoaște că

roboții ar putea efectua sarcinile automatizate de îngrijire și ar putea facilita activitatea

asistenților din acest sector, consolidând totodată serviciile umane de îngrijire și

direcționând mai precis reabilitarea, ceea ce ar permite personalului medical și celor

responsabili de îngrijiri să dedice mai mult timp diagnosticării și ameliorării planificării

variantelor de tratament; subliniază că, în pofida potențialului roboților de a îmbunătăți

mobilitatea și integrarea persoanelor cu dizabilități și a vârstnicilor, îngrijitorii umani

vor continua să fie necesari și vor constitui o sursă importantă de interacțiune socială,

care nu va putea fi niciodată înlocuită în totalitate;

Roboții medicali

33. subliniază importanța unei educații, formării și pregătiri corespunzătoare a personalului

medical, cum ar fi doctorii și asistenții, pentru atingerea unui nivel maxim de

competență profesională, precum și pentru menținerea și protecția sănătății pacienților;

subliniază necesitatea definirii unor cerințe profesionale minimale pe care să le satisfacă

chirurgii pentru a li se permite să utilizeze roboți chirurgicali; consideră fundamentală

respectarea principiului autonomiei supravegheate a roboților, conform căruia

planificarea inițială a tratamentului și decizia finală privind efectuarea acestuia trebuie

să aparțină întotdeauna unui chirurg uman; scoate în evidență importanța formării

utilizatorilor, pentru a le permite să se familiarizeze cu cerințele tehnice din domeniu;

atrage atenția asupra tendinței în creștere de autodiagnosticare cu ajutorul unui robot

mobil și a necesității implicite ca doctorii să fie pregătiți pentru a se ocupa de cazuri

autodiagnosticate; consideră că utilizarea acestor tehnologii nu trebuie să reducă sau să

afecteze relația medic-pacient, ci trebuie să le ofere medicilor asistență în diagnosticarea

și/sau tratarea pacienților, pentru a reduce riscul erorii umane, a crește calitatea vieții și

a mări speranța de viață;

34. consideră că roboții medicali continuă să înregistreze progrese în chirurgia de înaltă

precizie și în îndeplinirea unor proceduri repetitive, precum și că au potențialul de a

îmbunătăți rezultatele reabilitării și oferă un sprijin logistic foarte eficace în spitale;

constată că roboții medicali au potențialul de a reduce și costurile serviciilor medicale,

permițând personalului medical să își transfere atenția de la tratament la profilaxie și

disponibilizând un buget mai mare pentru o mai bună ajustare la diversitatea nevoilor

pacienților, pentru formarea permanentă a personalului medical și pentru cercetare;

35. invită Comisia să se asigure că procedurile pentru testarea unor noi dispozitive medicale

robotizate sunt sigure, în special în cazul dispozitivelor implantate în corpul uman,

înainte de data la care Regulamentul privind dispozitivele medicale1 va deveni aplicabil;

Repararea și ameliorarea capacităților umane

36. remarcă progresul major și marele potențial al roboticii în domeniul vindecării și

1 A se vedea Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 2 aprilie 2014 referitoare la propunerea de

regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind dispozitivele medicale și de modificare a

Directivei 2001/83/CE, a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 și a Regulamentului (CE) nr. 1223/2009 (COM

(2012)0542 - C7-0318/2012 - 2012/0266 (COD)).

RR\1115573RO.docx 15/66 PE582.443v03-00

RO

compensării organelor și funcțiilor umane deteriorate, dar și chestiunile complexe pe

care le implică îndeosebi posibilitățile de ameliorare a capacităților umane, întrucât

roboții medicali și mai ales sistemele ciberfizice (SCF) ne pot schimba concepția asupra

sănătății organismului uman, din moment ce pot fi purtate direct sau implantate în

corpul uman; subliniază importanța creării unor comitete de etică a roboților în spitale și

în alte instituții medicale, care să dispună de un personal corespunzător și să aibă

sarcina de a analiza și a oferi asistență la rezolvarea problemelor etice complexe sau

inedite, care afectează îngrijirea și tratamentul pacienților; le solicită Comisiei și statelor

membre să elaboreze orientări care să ajute la înființarea și funcționarea unor astfel de

comitete;

37. subliniază că, în domeniul aplicațiilor medicale vitale, precum protezele robotice,

trebuie să se asigure un acces continuu și viabil la întreținere, la perfecționare și, în

special, la actualizări ale softului menite să rezolve eventualele disfuncțiuni sau

vulnerabilități;

38. recomandă crearea unor organisme independente de încredere care să dispună de

mijloacele necesare pentru a oferi servicii persoanelor care poartă dispozitive medicale

vitale avansate, precum întreținere, reparații și îmbunătățiri, inclusiv actualizări de

software, în special în cazul în care aceste servicii nu mai sunt efectuate de furnizorul

inițial; sugerează crearea unei obligații pentru producători de a furniza acestor

organisme independente de încredere instrucțiuni de proiectare cuprinzătoare, inclusiv

codul sursă, similare cu depozitul legal al publicațiilor la biblioteca națională;

39. atrage atenția asupra riscurilor aferente posibilității ca sistemele CPS integrate în corpul

uman să fie piratate sau dezactivate sau să le fie șterse memoriile, deoarece acest lucru

ar putea pune în pericol sănătatea umană și, în cazuri extreme, chiar viața umană și

subliniază, prin urmare, prioritatea care trebuie acordată protecției respectivelor sisteme;

40. subliniază importanța garantării unui acces egal universal la astfel de inovații,

instrumente și intervenții tehnologice; solicită Comisiei și statelor membre să

promoveze dezvoltarea tehnologiilor de asistare, pentru a favoriza dezvoltarea și

adoptarea acestor tehnologii de către cei care au nevoie de ele, în conformitate cu

articolul 4 din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, la care

Uniunea este parte;

Educația și ocuparea forței de muncă;

41. atrage atenția asupra previziunilor Comisiei, potrivit cărora, până în 2020, Europa s-ar

putea confrunta cu o lipsă de până la 825 000 de specialiști în domeniul TIC, iar 90 %

dintre locurile de muncă vor necesita cel puțin competențe digitale de bază; salută

inițiativa Comisiei de a propune o foaie de parcurs pentru eventuala utilizare și revizuire

a unui cadru de competențe digitale și a descriptorilor competențelor digitale pentru

cursanții de toate nivelurile, și solicită Comisiei să ofere un sprijin semnificativ pentru

dezvoltarea competențelor digitale în rândul tuturor grupurilor de vârstă și indiferent de

statutul profesional, ca un prim pas către o mai bună aliniere a cererii și ofertei pe piața

forței de muncă; subliniază faptul că dezvoltarea roboticii impune statelor membre să

dezvolte sisteme de formare și de educație mai flexibile, pentru a se asigura că

strategiile de formare corespund necesităților economiei roboticii;

PE582.443v03-00 16/66 RR\1115573RO.docx

RO

42. consideră că identificarea mai multor femei tinere interesate de o carieră digitală și

angajarea mai multor femei în posturi din sectorul digital ar aduce beneficii acestei

industrii, femeilor și economiei europene; le solicită Comisiei și statelor membre să

lanseze inițiative pentru a sprijini femeile în domeniul TIC și pentru a le amplifica

competențele digitale;

43. invită Comisia să înceapă să analizeze și să monitorizeze mai îndeaproape tendințele

ocupaționale pe termen mediu și lung, concentrându-se mai ales asupra creării și

pierderii de locuri de muncă din diverse domenii/sectoare de calificare, pentru a ști în ce

domenii sunt create locuri de muncă și în ce domenii se pierd locuri de muncă ca

rezultat al utilizării crescânde a roboților;

44. subliniază importanța anticipării schimbărilor în societate, ținând seama de efectele

posibile ale dezvoltării și utilizării roboților și a IA; solicită Comisiei să analizeze

diferitele scenarii posibile și consecințele lor asupra viabilității sistemelor de securitate

socială ale statelor membre; consideră că ar trebui inițiată o dezbatere cuprinzătoare

privind noile modele de angajare și viabilitatea sistemelor noastre fiscale și sociale, pe

baza existenței unor venituri suficiente, inclusiv posibila introducere a unui venit

universal de bază; ;

45. evidențiază importanța flexibilității competențelor, precum și a competențelor sociale,

creative și digitale în educație; își exprimă convingerea că, pe lângă cunoștințele

academice transmise în școli, învățarea trebuie să constituie o permanență pe tot

parcursul vieții;

46. ia act de marele potențial al roboticii pentru îmbunătățirea siguranței la locul de muncă

prin transferarea unui număr de sarcini periculoase și nocive de la om la roboți, dar, în

același timp, observă potențialul lor de a crea o serie de noi riscuri, datorită numărului

tot mai mare de interacțiuni om-robot la locul de muncă; subliniază, în această privință,

importanța aplicării unor norme stricte și orientate spre viitor pentru interacțiunile om-

robot pentru a garanta sănătatea, siguranța și respectarea drepturilor fundamentale la

locul de muncă;

Impactul asupra mediului

47. remarcă că dezvoltarea roboticii și a inteligenței artificiale ar trebui realizată astfel încât

impactul asupra mediului să fie limitat, printr-un consum de energie eficace, prin

utilizarea energiilor regenerabile și a materiilor rare în vederea eficienței energetice,

prin minimalizarea deșeurilor, cum ar fi cele electrice și electronice și prin

reparabilitate; prin urmare, încurajează Comisia să includă principiile economiei

circulare în orice politică a Uniunii în domeniul roboticii; remarcă faptul că utilizarea

roboticii va avea un impact pozitiv asupra mediului, în special în domeniul agriculturii,

aprovizionării cu produse alimentare și transportului, îndeosebi prin dimensiunile

reduse ale utilajelor și prin utilizarea limitată a îngrășămintelor, energiei și apei, precum

și prin agricultura de precizie și optimizarea traseelor;

48. subliniază că CPS vor conduce la crearea de sisteme energetice și de infrastructură care

au capacitatea de a controla fluxul energiei electrice de la producător la consumator și

vor avea, de asemenea, ca rezultat crearea de „prosumatori” de energie, care produc și,

în același timp, consumă energie, permițând astfel beneficii majore pentru mediu;

RR\1115573RO.docx 17/66 PE582.443v03-00

RO

Răspunderea

49. consideră că răspunderea civilă pentru prejudiciile cauzate de roboți constituie o

chestiune esențială, care trebuie analizată și soluționată la nivelul Uniunii, astfel încât să

se asigure un același nivel de eficiență, transparență și consecvență în realizarea

securității juridice în întreaga Uniune Europeană, în beneficiul cetățenilor, al

consumatorilor și al întreprinderilor deopotrivă;

50. ia act de faptul că dezvoltarea tehnologiei roboților va presupune o mai bună înțelegere

a bazelor comune necesare pentru activitățile desfășurate împreună de oameni și roboți,

care ar trebui să se sprijine pe două relații centrale de interdependență precum

previzibilitatea și controlabilitatea; atrage atenția că aceste două relații de

interdependență sunt esențiale pentru a determina ce informații trebuie partajate între

oameni și roboți și în ce mod poate fi realizată o bază comună între oameni și roboți

pentru ca interacțiunea lor să se desfășoare în bune condiții;

51. îi solicită Comisiei să prezinte, în temeiul articolului 114 din TFUE, o propunere de

instrument legislativ privind aspectele de ordin juridic ale dezvoltării și utilizării

roboticii și inteligenței artificiale preconizate în următorii 10-15 ani, combinat cu

instrumente nelegislative de tipul orientărilor și codurilor de conduită, conform

recomandărilor formulate în anexă;

52. consideră că, indiferent ce soluție juridică se aplică răspunderii civile pentru prejudiciile

cauzate de roboți în alte cazuri decât cele care implică daune aduse proprietății, viitorul

instrument legislativ nu trebuie să restrângă în niciun fel tipul sau valoarea daunelor

care ar putea fi recuperate, și nici să limiteze formele de compensare care ar putea fi

oferite părții vătămate exclusiv pe motivul că prejudiciul a fost provocat de un agent

non-uman;

53. consideră că viitorul instrument legislativ trebuie să se bazeze pe o evaluare temeinică

din partea Comisiei, care să determine dacă ar trebui să se aplice perspectiva răspunderii

stricte sau cea a controlului riscurilor;

54. consideră că răspunderea strictă presupune doar dovada producerii prejudiciului și

stabilirea legăturii cauzale dintre funcționarea dăunătoare a robotului și daunele suferite

de persoana vătămată;

55. observă că abordarea bazată pe gestionarea riscurilor nu se axează pe persoana „care a

acționat neglijent” ca fiind răspunzătoare în mod individual, ci pe persoana care poate,

în anumite împrejurări, să reducă la minim riscurile și să trateze problema impactului

negativ;

56. consideră că, în principiu, odată ce părțile responsabile în ultimă instanță au fost

identificate, răspunderea lor ar trebui să fie proporțională cu nivelul real al

instrucțiunilor date robotului și cu gradul de autonomie al acestuia, astfel încât, cu cât

capacitatea de învățare sau autonomia robotului este mai mare și cu cât „instruirea”

acestuia este mai lungă, cu atât mai mare ar trebui să fie răspunderea instructorului său;

remarcă, în special, că atunci când se încearcă identificarea persoanei căreia i se

datorează în mod real comportamentul dăunător al unui robot, competențele ce rezultă

din „instruirea” dată acestuia nu trebuie să fie confundate cu competențele care depind

PE582.443v03-00 18/66 RR\1115573RO.docx

RO

strict de capacitatea sa de învățare proprie; consideră că, cel puțin în stadiul actual,

responsabilitatea trebuie să incumbe ființei umane, și nu roboților;

57. relevă faptul că o soluție posibilă la problema complexă a atribuirii răspunderii pentru

prejudiciul provocat de roboții din ce în ce mai autonomi ar putea consta într-o schemă

obligatorie de asigurare, similară celei, deja în uz, pentru autovehicule, de exemplu;

observă însă că, spre deosebire de schema de asigurare pentru traficul rutier, în cazul

căreia asigurarea acoperă actele și greșelile umane, un sistem de asigurare pentru roboți

ar trebui să țină cont de întreg lanțul potențial al răspunderii;

58. consideră că, așa cum este cazul cu asigurarea pentru vehiculele cu motor, un astfel de

sistem de asigurare ar putea fi suplimentat printr-un fond, pentru a garanta desdăunarea

în cazurile în care nu există nicio acoperire asigurativă; îi solicită sectorului asigurărilor

să elaboreze noi produse și tipuri de oferte, care să fie în acord cu progresele roboticii;

59. îi solicită Comisiei ca, atunci când efectuează o evaluare de impact al viitorului său

instrument legislativ, să exploreze, să analizeze și să evalueze implicațiile tuturor

soluțiilor juridice posibile, cum ar fi:

a) instituirea unei scheme de asigurări obligatorii atunci când este util și necesar

pentru categorii specifice de roboți prin care, în mod similar cu ceea ce se

întâmplă deja cu autovehiculele, producătorii sau proprietarii roboților să fie

obligați să se asigure contra prejudiciilor potențiale provocate de roboții lor;

b) înființarea unui fond de compensare care să servească nu numai la garantarea

despăgubirii în cazul în care pentru daunele provocate de un robot nu ar exista

nicio acoperire asigurativă;

c) crearea posibilității ca producătorul, programatorul, proprietarul sau utilizatorul să

beneficieze de o răspundere limitată în cazul în care contribuie la un fond de

compensare sau în care subscriu în comun o asigurare pentru a garanta

despăgubirea în cazul în care daunele sunt cauzate de un robot;

d) decizia de a crea sau nu un fond general pentru toți roboții autonomi inteligenți,

sau un fond separat pentru fiecare categorie de roboți, și de a plăti sau nu o

contribuție ca taxă unică la plasarea robotului pe piață, ori a unor contribuții

periodice pe durata de viață a robotului;

e) garantarea vizibilității legăturii dintre un robot și fondul său printr-un număr de

înregistrare individual, care să figureze într-un registru specific al Uniunii, ceea ce

i-ar permite oricărei entități care interacționează cu robotul să fie informată cu

privire la natura fondului, la limitele răspunderii sale în caz de daune aduse

proprietății, la numele și funcțiile celor care contribuie și la toate celelalte

amănunte pertinente;

f) crearea unui statut juridic specific pentru roboți, astfel încât cel puțin cei mai

sofisticați roboți autonomi să poată avea un statut de persoană electronică

responsabilă pentru repararea prejudiciilor pe care le cauzează și să poată fi

aplicată eventual personalitatea electronică în cazurile în care roboții iau decizii

autonome sau interacționează independent, în alt fel, cu terți;

RR\1115573RO.docx 19/66 PE582.443v03-00

RO

g) introducerea unui instrument potrivit pentru consumatorii care doresc să intenteze

o acțiune în pretenții colectivă ca urmare a daunelor suferite din cauza funcționării

defectuoase a mașinilor inteligente împotriva companiilor producătoare

responsabile;

Aspecte internaționale

60. constată că, deși normele actuale de drept internațional privat în materia accidentelor

rutiere aplicabile în Uniune nu necesită o modificare substanțială urgentă pentru a le

pune de acord cu dezvoltarea vehiculelor autonome, simplificarea prezentului

sistemului dual de stabilire a dreptului aplicabil (pe baza Regulamentului (CE) nr.

864/2007 al Parlamentului European și al Consiliului1 și a Convenției de la Haga din 4

mai 1971 privind legea aplicabilă accidentelor rutiere) ar îmbunătăți securitatea juridică

și ar limita posibilitățile de alegere a jurisdicției celei mai favorabile;

61. consideră că ar trebui poate modificate unele acorduri internaționale, cum ar fi

Convenția de la Viena din 8 noiembrie 1968 privind circulația rutieră și Convenția de la

Haga privind dreptul aplicabil în cazul accidentelor rutiere;

62. așteaptă de la Comisie să se asigure că statele membre implementează uniform

dispozițiile de drept internațional care ar trebui modificate, cum ar fi Convenția de la

Viena privind circulația rutieră, astfel încât să facă posibilă deplasarea vehiculelor fără

conducător, și solicită Comisiei, statelor membre și acestui sector să transpună cât mai

curând obiectivele Declarației de la Amsterdam;

63. încurajează puternic cooperarea internațională în cadrul examinării aspectelor societale,

etice și juridice problematice, pe baza căreia să se stabilească standarde normative, sub

auspiciile Organizației Națiunilor Unite;

64. subliniază că restricțiile și condițiile stabilite în Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al

Parlamentului European și al Consiliului2 privind produsele cu dublă utilizare în

legătură cu comercializarea acestor produse - bunuri, software și tehnologii cu aplicații

atât civile, cât și militare și/sau care pot contribui la proliferarea armelor de distrugere în

masă - ar trebui să se aplice și roboticii;

Aspecte finale

65. îi solicită, în temeiul articolului 225 din TFUE, Comisiei să prezinte, pe baza articolului

114 din TFUE, o propunere de directivă privind normele de drept civil în domeniul

roboticii, dând curs recomandărilor detaliate stabilite în anexă;

66. confirmă că aceste recomandări respectă drepturile fundamentale și principiul

subsidiarității;

67. consideră că propunerea solicitată nu va avea implicații financiare dacă se creează o

1 Regulamentul (CE) nr. 864/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 iulie 2007 privind legea

aplicabilă obligațiilor necontractuale (Roma II) (JO L 199, 31.7.2007, p. 40). 2 Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului de instituire a unui regim comunitar pentru controlul

exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare, (JO L 341,

29.5.2009, p. 1).

PE582.443v03-00 20/66 RR\1115573RO.docx

RO

nouă agenție europeană;

68. îi încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei prezenta

propunere, precum și recomandările detaliate în anexă.

RR\1115573RO.docx 21/66 PE582.443v03-00

RO

ANEXĂ LA PROPUNEREA DE REZOLUȚIE RECOMANDĂRI DETALIATE REFERITOARE LA CONȚINUTUL PROPUNERII

SOLICITATE

Definirea și clasificarea „roboților inteligenți”

Ar trebui stabilită o definiție europeană comună a roboților „inteligenți” autonomi, incluzând,

dacă este cazul, definiții ale subcategoriilor acestora, ținând seama de următoarele

caracteristici:

– capacitatea de a dobândi autonomie cu ajutorul senzorilor și/sau prin schimburi

de date cu mediul său ambiant (interconectivitate) și analizarea acestor date;

– capacitatea de a învăța din experiență și prin interacțiune;

– forma suportului fizic al robotului;

– capacitatea de a-și adapta comportamentul și acțiunile la mediul ambiant.

Înregistrarea roboților inteligenți

În scopul trasabilității și pentru a facilita transpunerea în practică a recomandărilor viitoare, ar

trebui introdus un sistem de înregistrare a roboților avansați, bazat pe criterii de clasificare a

roboților. Sistemul de înregistrare și registrul ar trebui să funcționeze la nivelul Uniunii și să

cuprindă piața internă; acestea ar putea fi gestionate de Agenția UE pentru Robotică și

Inteligență artificială, dacă este creată.

Răspunderea civilă

Indiferent de soluția juridică aleasă pentru responsabilitatea roboților și a aparatelor înzestrate

cu inteligență artificială în alte cazuri decât cele care implică daune materiale, aceasta nu

trebuie să limiteze în niciun fel tipul sau amploarea daunelor care pot face obiectul unei

despăgubiri și nici să limiteze formele de despăgubire care ar putea fi oferite părții vătămate,

pentru simplul motiv că prejudiciul a fost provocat de un agent ne-uman.

Viitorul instrument legislativ trebuie să se bazeze pe o evaluare temeinică din partea Comisiei

care să determine dacă ar trebui să se aplice perspectiva răspunderii stricte sau cea a

controlului riscurilor.

Ar trebui instituit un regim de asigurare obligatorie care s-ar putea baza pe obligația

producătorului de a contracta o asigurare pentru roboții autonomi pe care îi fabrică.

Sistemul de asigurări ar trebui completat de un fond care să garanteze că despăgubirile pot fi

compensate în cazurile în care nu există o asigurare.

Orice decizie politică cu privire la normele de răspundere civilă aplicabile roboților și

aparatelor înzestrate cu inteligență artificială ar trebui luată după consultarea corespunzătoare

a rezultatelor unui proiect de cercetare și dezvoltare la scară europeană dedicat roboților și

neuroștiințelor, cu participarea unor oameni de știință și experți capabili să evalueze toate

riscurile și consecințele aferente.

PE582.443v03-00 22/66 RR\1115573RO.docx

RO

Interoperabilitatea, accesul la coduri și drepturile de proprietate intelectuală

Ar trebui asigurată interoperabilitatea roboților autonomi conectați în rețea care

interacționează între ei. Accesul la codul sursă, la datele de intrare și la detaliile de construcție

ar trebui să fie disponibil în caz de necesitate pentru a investiga accidentele și daunele cauzate

de „roboții inteligenți”, precum și pentru a garanta în permanență funcționarea,

disponibilitatea, fiabilitatea, siguranța și securitatea lor.

Carta privind robotica

Atunci când prezintă propunerea legislativă privind robotica, Comisia ar trebui să țină seama

de principiile consacrate în următoarea Cartă a roboticii.

CARTA PRIVIND ROBOTICA

Codul de conduită etică propus în domeniul roboticii va sta la baza identificării, monitorizării

și respectării principiilor etice fundamentale din faza de proiectare și dezvoltare.

Cadrul, conceput după evaluarea rezultatelor unui proiect de cercetare și dezvoltare la scară

europeană dedicat roboților și neuroștiințelor, trebuie să fie conceput într-un mod judicios

care să permită ajustări individuale de la caz la caz pentru a se evalua dacă un anumit

comportament este corect sau greșit într-o anumită situație și a se lua decizii în conformitate

cu o ierarhie de valori prestabilită.

Codul nu ar trebui să se substituie imperativului de a aborda toate provocările juridice majore

în acest domeniu, ci ar trebui să aibă o funcție complementară. Acesta va facilita, mai

degrabă, instituirea unor categorii etice pentru robotică, va susține eforturile de inovare

responsabilă în acest domeniu și va aborda preocupările publicului.

Ar trebui să se pună un accent special pe etapele de cercetare și dezvoltare tehnologică ale

traiectoriei tehnologice pertinente (procesul de proiectare, evaluarea etică, controalele de audit

etc.). Codul ar trebui să se ocupe de necesitatea respectării de către cercetători, practicieni,

utilizatori și proiectanți a standardelor etice, dar și să introducă o procedură de soluționare a

dilemelor etice din domeniu și să permită acestor sisteme să funcționeze într-un mod

responsabil din punct de vedere etic.

CODUL DE CONDUITĂ ETICĂ PENTRU INGINERII ÎN ROBOTICĂ

PREAMBUL

Codul de conduită îi invită pe toți cercetătorii și proiectanții să acționeze în mod responsabil

și ținând pe deplin seama de necesitatea de a respecta demnitatea, viața privată și siguranța

oamenilor.

Codul solicită o cooperare strânsă între toate disciplinele, pentru a se asigura că activitățile de

cercetare în domeniul roboticii în Uniunea Europeană se desfășoară în condiții de siguranță,

de o manieră etică și într-un mod eficient.

Codul de conduită cuprinde toate activitățile de cercetare și dezvoltare în domeniul roboticii.

Codul de conduită este facultativ și oferă o serie de principii și orientări generale pentru

RR\1115573RO.docx 23/66 PE582.443v03-00

RO

acțiunile ce trebuie întreprinse de toți actorii.

Organismele de finanțare a cercetării în robotică, organizațiile de cercetare, cercetătorii și

comisiile de etică sunt încurajați să ia considerare, încă din etapele inițiale, implicațiile

viitoare ale tehnologiilor sau ale obiectelor cercetării și să dezvolte o cultură a

responsabilității în raport cu provocările și oportunitățile viitorului.

Organismele publice și private de finanțare a cercetării în robotică trebuie să solicite

realizarea unei evaluări a riscurilor care să fie prezentată împreună cu fiecare propunere de

finanțare pentru cercetare în domeniul roboticii. Un astfel de cod ar trebui să stipuleze că

responsabilitatea revine oamenilor, și nu roboților.

Cercetătorii în domeniul roboticii trebuie să se angajeze să urmeze un nivel maxim de

conduită etică și profesională și să respecte următoarele principii:

beneficiență - roboții ar trebui să acționeze în interesul oamenilor;

ne-maleficiență - principiul „în primul rând, nu fă rău”: roboții nu trebuie să cauzeze daune

omului;

autonomie - capacitatea de lua decizii în deplină libertate și în cunoștință de cauză cu privire

la termenii interacțiunii cu roboții;

justiție - repartizarea echitabilă a beneficiilor asociate cu robotica și accesibilitatea roboților

de asistență la domiciliu și în special a roboților care asigură asistență medicală.

Drepturile fundamentale

Activitățile de cercetare în domeniul roboticii ar trebui să respecte drepturile fundamentale și

să se desfășoare în interesul binelui și autodeterminării persoanelor și societății în ceea ce

privește proiectarea, realizarea, diseminarea și utilizarea. Demnitatea și autonomia umană,

atât fizică, cât și psihologică, trebuie să fie întotdeauna respectate.

Precauția

Activitățile de cercetare în domeniul roboticii ar trebui efectuate în conformitate cu principiul

precauției, anticipând impactul potențial al rezultatelor în materie de siguranță și luând

măsurile de precauție necesare, proporțional cu nivelul de protecție, încurajând în același timp

progresele în beneficiul societății și al mediului.

Caracterul incluziv

Inginerii specializați în robotică garantează transparența și respectarea dreptului legitim de

acces la informație al tuturor actorilor. Incluziunea permite participarea la procesele

decizionale ale tuturor actorilor implicați sau vizați de activitățile de cercetare în domeniul

roboticii.

Responsabilitatea

Inginerii în robotică ar trebui să fie răspunzători pentru impactul social și ecologic și pentru

consecințele asupra sănătății umane pe care robotica le poate cauza pentru generațiile prezente

PE582.443v03-00 24/66 RR\1115573RO.docx

RO

și viitoare.

Siguranța

Proiectanții de roboți ar trebui să ia în considerare confortul fizic, siguranța, sănătatea și

drepturile persoanelor. Inginerii în robotică trebuie să nu prejudicieze starea de bine a

oamenilor, respectând totodată drepturile omului, și să comunice cu promptitudine factorii

care ar putea pune în pericol publicul sau mediul.

Reversibilitatea

Reversibilitatea, condiție necesară a controlabilității, este un concept fundamental atunci când

roboții sunt programați să se comporte într-un mod sigur și fiabil. Un model de reversibilitate

a acțiunilor comunică robotului care acțiuni sunt reversibile și cum să revină asupra lor în

cazul în care sunt reversibile. Capacitatea de a anula ultima acțiune sau o secvență de acțiuni

permite utilizatorilor să anuleze acțiunile nedorite și să revină la etapa „bună” a activității lor.

Viața privată

Dreptul la viață privată trebuie respectat întotdeauna. Un inginer în robotică trebuie să se

asigure că informațiile private sunt păstrate în siguranță și utilizate numai în mod

corespunzător. De asemenea, un inginer în robotică trebuie să garanteze că persoanele nu sunt

identificabile în mod personal, cu excepția unor împrejurări excepționale și atunci numai cu

consimțământul în cunoștință de cauză, clar și lipsit de ambiguitate. Trebuie să se urmărească

obținerea consimțământului în cunoștință de cauză al persoanei înainte de orice interacțiune

om-mașină. Ca atare, proiectanții specializați în robotică poartă răspunderea de a dezvolta și a

urma procedurile de aprobare valabilă, de confidențialitate, anonimat, tratament echitabil și de

respectare a garanțiilor procedurale. Proiectanții se vor conforma tuturor solicitărilor ca orice

date conexe să fie distruse și eliminate din toate seturile de date.

Maximizarea beneficiilor și reducerea la minimum a prejudiciilor

Cercetătorii trebuie să caute să maximizeze beneficiile activității lor în toate etapele, de la

început până la difuzare. Lezarea participanților la cercetare/subiecților umani/participanților

la un experiment, test sau studiu trebuie evitată. În cazul în care riscurile apar ca un element

inevitabil, ce face parte integrantă din cercetare, trebuie realizată o evaluare a riscurilor și

protocoale de gestiune solide, care să fie respectate. În mod normal, riscul de a provoca un

prejudiciu nu trebuie să fie mai mare decât cel întâlnit în viața obișnuită, cu alte cuvinte

oamenii nu ar trebui să fie expuși la riscuri mai mari sau în plus față de cele la care sunt

expuși în viață normală a acestora. Funcționarea unui sistem robotizat ar trebui să se bazeze

întotdeauna pe o evaluare aprofundată a riscurilor, care ar trebui să se bazeze pe principiile

precauției și proporționalității.

COMITETELE PENTRU ETICĂ ÎN CERCETARE (CEtC)

Principii

Independența

Procesul de evaluare etică trebuie să fie independent de cercetarea propriu-zisă. Acest

RR\1115573RO.docx 25/66 PE582.443v03-00

RO

principiu evidențiază necesitatea de a evita conflictele de interese dintre cercetători și

persoanele care evaluează protocolul de etică, precum și între evaluatori și structurile

organizaționale de guvernare.

Competența

Procesul de evaluare etică ar trebui realizat de evaluatori care dispun de cunoștințele

specializate corespunzătoare, ținând seama de necesitatea analizării cu atenție a componenței

și a formării specifice în materie de etică a CEtC.

Transparența și responsabilitatea

Procesul de evaluare ar trebui să fie responsabil și să poată face obiectul unui control. CEtC

trebuie să recunoască propriile responsabilități și să fie situate în mod corespunzător în

structurile organizaționale care conferă transparență funcționării lor și procedurilor de

menținere și reevaluare a standardelor.

Rolul unui Comitet pentru etică în cercetare

Un comitet pentru etică în cercetare este în mod normal responsabil de examinarea tuturor

cercetărilor care implică participarea umană efectuate de către persoane fizice angajate în

instituția în cauză sau de către aceasta; de asigurarea faptului că evaluarea de etică este

realizată în mod independent, competent și în timp util; de protejarea demnității, a drepturilor

și stării de confort a participanților la cercetare; de luarea în considerare a siguranței

cercetătorului (cercetătorilor); de luarea în considerare a intereselor legitime ale altor părți

interesate; de adoptarea unor decizii în cunoștință de cauză cu privire la meritul științific al

propunerilor; și de prezentarea de recomandări în cunoștință de cauză cercetătorilor în cazul în

care propunerea este considerată insuficientă în anumite privințe.

Constituirea unui Comitet pentru etică în cercetare

Un Comitet pentru etică în cercetare ar trebui în mod normal să fie multidisciplinar, să includă

atât bărbați, cât și femei; să fie format din membri cu o amplă experiență și cunoștințe de

specialitate în cercetarea în domeniul roboticii. Mecanismul de numire trebuie să funcționeze

astfel încât membrii comitetului să dispună de un echilibru adecvat între cunoștințele

științifice specializate, formare filozofică, juridică sau etică medii și cunoașterea opiniilor

nespecialiștilor și să cuprindă cel puțin un membru cu cunoștințe de specialitate în domeniul

eticii, utilizatori de servicii de specialitate în domeniul sănătății, educației sau serviciilor

sociale, în cazul în care acestea fac obiectul activităților de cercetare, precum și persoane cu

competențe metodologice specifice relevante pentru cercetarea pe care o evaluează; ele

trebuie să fie astfel constituite încât să se evite conflictele de interese.

Monitorizarea

Toate organizațiile de cercetare ar trebui să instituie proceduri corespunzătoare pentru a

monitoriza desfășurarea activităților de cercetare care au primit aprobarea comitetului de etică

până când vor fi finalizate, și să urmărească continuu dacă designul cercetării anticipează

schimbările posibile de-a lungul timpului de care ar trebui să se țină seama. Monitorizarea ar

trebui să fie proporțională cu natura și cu gradul de risc asociat cercetării. În cazul în care un

CEtC consideră că un raport de monitorizare suscită dubii majore legate etica desfășurării

PE582.443v03-00 26/66 RR\1115573RO.docx

RO

studiului, ar trebui să solicite o descriere detaliată și completă a cercetării în vederea efectuării

unei evaluări etice cuprinzătoare. În cazul în care se consideră că un studiu este realizat într-

un mod lipsit de etică, ar trebui să se ia în considerare retragerea aprobării acestuia, iar

cercetarea ar trebui suspendată sau întreruptă.

LICENȚELE PENTRU PROIECTANȚI

– Ar trebui să țineți seama de valorile europene ale demnității, autonomiei și

autodeterminării, libertății și justiției înainte, în timpul și după procesul de proiectare,

dezvoltare și furnizare a unor astfel de tehnologii, inclusiv de necesitatea de a nu aduce

prejudicii, de a nu răni, de a nu înșela și de a nu exploata utilizatorii (vulnerabili).

– Ar trebui să introduceți principii fiabile de proiectare a sistemului la nivelul tuturor

aspectelor funcționării unui robot, atât pentru proiectarea hardware, cât și software, precum și

pentru orice tip de prelucrare de date în interiorul sau în exteriorul platformei în scopuri de

securitate.

– Ar trebui să introduceți confidențialitatea prin concepție, astfel încât să se asigure că

informațiile confidențiale sunt păstrate în siguranță și utilizate numai în mod corespunzător.

– Ar trebui să integrați mecanisme „opt-out” evidente („kill switch”) care ar trebui să fie

în concordanță cu obiectivele rezonabile ale proiectului.

– Ar trebui să vă asigurați că un robot funcționează în conformitate cu principiile etice și

juridice locale, naționale și internaționale.

– Ar trebui să vă asigurați că procesul decizional al roboților permite reconstituirea și

trasabilitatea pe faze.

– Ar trebui să vă asigurați că este necesar să se asigure o transparență maximă în

procesul de programare a sistemelor robotizate, precum și previzibilitatea comportamentului

robotizat.

– Ar trebui să analizați previzibilitatea unui sistem om-robot prin luarea în considerare a

incertitudinii în interpretare și acțiune și a posibilelor erori robotice sau umane.

– Ar trebui să dezvoltați instrumente de trasabilitate la stadiul proiectării robotului.

Aceste instrumente vor facilita contabilizarea și explicarea comportamentului robotic, chiar

dacă într-o măsură limitată, la diferitele niveluri destinate experților, operatorilor și

utilizatorilor.

– Ar trebui să elaborați protocoale de proiectare și de evaluare și să vă alăturați

potențialilor utilizatori și părți interesate în momentul evaluării beneficiilor și riscurilor

roboticii, inclusiv cele cognitive, psihologice și ambientale.

– Ar trebui să vă asigurați că roboții sunt identificabili ca roboți atunci când

interacționează cu oamenii.

– Ar trebui să protejați securitatea și sănătatea celor care interacționează și vin în contact

cu robotica, având în vedere faptul că roboții ca produse ar trebui să fie concepuți utilizându-

se procese care să asigure siguranța și securitatea. Un inginer specializat în robotică trebuie să

RR\1115573RO.docx 27/66 PE582.443v03-00

RO

nu prejudicieze starea de bine a oamenilor, respectând, în același timp, drepturile omului și nu

poate pune în acțiune un robot fără a garanta siguranța, eficacitatea și reversibilitatea

funcționării sistemului.

– Ar trebui să obțineți un aviz favorabil din partea unui CetC înainte de testarea unui

robot într-un mediu real sau care implică subiecți umani în procedurile de proiectare și

dezvoltare.

LICENȚELE PENTRU UTILIZATORI

– Aveți dreptul de a utiliza un robot fără riscuri sau teamă de vătămare fizică sau

psihologică.

– Ar trebui să aveți dreptul de a vă aștepta ca un robot să îndeplinească orice sarcină

pentru care a fost conceput în mod explicit.

– Ar trebui să fiți conștient că orice robot pot avea limitări cognitive, de percepție și de

acționare.

– Ar trebui să respectați fragilitatea umană, atât fizică, cât și psihologică, precum și

nevoile emoționale ale oamenilor.

– Ar trebui să țineți seama de drepturile la intimitate ale persoanelor fizice, inclusiv în

ceea ce privește dezactivarea monitoarelor video în timpul procedurilor intime.

– Nu sunteți autorizat să colectați, să utilizați sau să divulgați informații cu caracter

personal fără consimțământul explicit al persoanei vizate.

– Nu sunteți autorizat să utilizați un robot într-un mod care contravine principiilor și

normelor etice sau juridice.

– Nu aveți autorizația să modificați un robot pentru a-i permite să funcționeze ca o armă.

PE582.443v03-00 28/66 RR\1115573RO.docx

RO

EXPUNERE DE MOTIVE

Context

În conformitate cu anexa VI la Regulamentul de procedură, Comisia pentru afaceri juridice

este responsabilă, printre altele, de dreptul civil și comercial, dreptul societăților comerciale,

dreptul proprietății intelectuale și de interpretarea și aplicarea dreptului internațional, în cazul

în care Uniunea Europeană este vizată, precum și de aspectele etice referitoare la noile

tehnologii. Dezvoltarea roboticii și a inteligenței artificiale ridică probleme juridice și etice

care sunt legate în mod clar de toate aceste domenii și care necesită o intervenție rapidă la

nivelul UE. Chiar dacă în cele din urmă sarcina de a prezenta una sau mai multe propuneri

legislative privind robotica și inteligența artificială va reveni Comisiei, Parlamentul European

a decis să deschidă calea pentru astfel de inițiative, utilizând drepturile sale în temeiul

articolului 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și în conformitate cu

articolul 46 din Regulamentul de procedură.

În consecință, la 20 ianuarie 2015, comisia JURI a decis să creeze un grup de lucru (GL)

privind aspectele juridice referitoare la dezvoltarea roboticii și a inteligenței artificiale (IA) în

Uniunea Europeană. Grupul de lucru vizează în primul rând elaborarea unor norme de drept

civil legate de această materie.

Pe lângă membrii Comisiei pentru afaceri juridice, grupul de lucru este compus și din

reprezentanți ai Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE), ai Comisiei pentru

piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) și ai Comisiei pentru ocuparea forței de

muncă și afaceri sociale (EMPL).

Grupul de lucru a consultat experți din diverse medii, beneficiind de contribuții importante

care sunt incluse în prezenta rezoluție.

Generalități

Robotica și IA au devenit una dintre cele mai importante tendințe tehnologice ale secolului

nostru. Creșterea rapidă a utilizării și dezvoltării acestora pune probleme noi și dificile pentru

societatea noastră. Drumul de la sectorul industrial la mediul societății civile impune o

abordare diferită a acestor tehnologii, având în vedere că roboții și IA își vor intensifica

interacțiunea cu oamenii în domenii foarte diferite.

Comisia JURI consideră că riscurile pe care le prezintă aceste interacțiuni ar trebui abordate

urgent, asigurându-se de respectarea unui ansamblu de valori fundamentale în orice stadiu al

contactelor între roboți, IA și oameni. În cadrul acestui proces, ar trebui acordată o atenție

deosebită siguranței umane, confidențialității, integrității, demnității și autonomiei.

Alte aspecte importante menționate în prezenta rezoluție sunt: standardizarea, drepturile de

proprietate intelectuală, ocuparea forței de muncă, proprietatea asupra datelor și

responsabilitatea. Este esențial ca regulamentul să cuprindă condiții previzibile și suficient de

clare pentru a stimula inovarea europeană în domeniul roboticii și IA.

RR\1115573RO.docx 29/66 PE582.443v03-00

RO

Temeiul juridic și subsidiaritatea

Acțiunile Comisiei vizând adaptarea legislației existente la realitățile roboticii și IA ar trebui

să se bazeze pe articolul 114 din TFUE. În conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din TUE,

principiul subsidiarității prevede că Uniunea acționează numai în cazul și în măsura în care

obiectivele acțiunii propuse nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre nici la

nivel central, nici la nivel regional și local, însă pot, având în vedere amploarea și efectele

acțiunii propuse, fi realizate mai bine la nivelul Uniunii. În prezent, robotica este în curs de

dezvoltare în întreaga Uniune. Ca reacție la această inovație, statele membre elaborează

legislații naționale diferite. Se estimează că aceste diferențe vor crea obstacole în calea unei

dezvoltări eficace a roboticii. Datorită faptului că această tehnologie are implicații

transfrontaliere, cea mai bună opțiune legislativă este una europeană.

Principii generale și etice

Rezoluția stabilește dispoziții generale și etice referitoare la dezvoltarea roboticii și IA de uz

civil. În primul rând, pentru a aborda în mod adecvat această evoluție, este esențială o

definiție comună a roboților inteligenți autonomi . În plus, ar trebui consolidate cercetările în

domeniul roboticii și al TIC, precum și în ceea ce privește implicațiile răspândirii acestora.

Pe de altă parte, pentru a aborda principiile etice, la prezenta rezoluție este anexată o cartă

privind robotica. Această cartă cuprinde un cod de conduită etică pentru inginerii din

domeniul roboticii, un cod de conduită pentru comitetele pentru etică în cercetare, și licențe

pentru proiectanți și utilizatori. Cadrul propus este în deplină conformitate cu Carta

drepturilor fundamentale a UE.

În plus, se propune crearea unei Agenții Europene pentru Robotică și IA. Această agenție ar

trebui să furnizeze cunoștințele specializate tehnice, etice și în materie de reglementare

necesare pentru a sprijini actorii relevanți din sectorul public.

Drepturile de proprietate intelectuală, protecția datelor și proprietatea asupra datelor

Rezoluția solicită Comisiei să propună o abordare echilibrată a drepturilor de proprietate

intelectuală atunci când acestea sunt aplicate standardelor de hardware și de software, precum

și codurilor care protejează inovarea și, concomitent, promovează inovarea. În plus, se solicită

elaborarea unor criterii pentru „creație intelectuală proprie” pentru operele ce pot face

obiectul drepturilor de autor produse de computere sau roboți.

Actualul cadru juridic insuficient referitor la protecția și proprietatea asupra datelor reprezintă

un motiv de îngrijorare din cauza fluxului (preconizat a fi masiv) de date provenind din

utilizarea roboticii și IA.

Standardizarea, siguranța și securitatea

Utilizarea crescândă a roboților și a IA necesită o standardizare la nivel european în scopul

evitării divergențelor între statele membre și fragmentarea pieței interne a Uniunii Europene.

În plus, trebuie abordate preocupările consumatorilor privind siguranța și securitatea legate de

utilizarea roboților și a IA. Această rezoluție subliniază în mod special faptul că testarea

roboților în condiții reale este esențială pentru identificarea și evaluarea riscurilor pe care le

PE582.443v03-00 30/66 RR\1115573RO.docx

RO

pot reprezenta.

Norme privind utilizarea specifică a roboților și a IA

Rezoluția include dispoziții care se aplică unor tipuri specifice de roboți. Ar trebui adoptate

norme pentru vehiculele autonome, pentru roboții de îngrijire, roboții medicali, roboții de

reparare și consolidare a corpului uman, precum și pentru vehiculele aeriene fără pilot

(RPAS).

Norme privind răspunderea

Riscurile care pot să apară sunt indisolubil legate de utilizarea unor mașini autonome în

societatea noastră. Comportamentul unui robot poate avea implicații de drept civil, atât în

ceea ce privește răspunderea contractuală, cât și cea necontractuală. Astfel, este necesară

clarificarea responsabilității pentru acțiunile roboților și, eventual, a capacității juridice și/sau

a statutului de roboți și IA pentru a se asigura transparența și siguranța juridică pentru

producătorii și consumatorii din întreaga Uniune Europeană.

Comisia este invitată să realizeze o evaluare a impactului instrumentelor sale legislative

viitoare pentru a analiza implicațiile juridice ale tuturor soluțiilor posibile, cum ar fi, printre

altele, crearea unui sistem de asigurare obligatorie și a unui fond de compensare.

Robotica și IA în contextul social

Intensificarea comunicării și a interacțiunii cu roboți sunt susceptibile să aibă un impact

profund asupra relațiilor fizice și morale în societatea noastră. Acest lucru este valabil în

special pentru roboții de utilitate și asistență personală, față de care persoanele deosebit de

vulnerabile pot dezvolta sentimente și atașament emoțional, fapt care ar provoca îngrijorări cu

privire la demnitatea umană și la alte valori morale.

Roboții și IA deja influențează educația și ocuparea forței de muncă. În acest context, este

necesară monitorizarea îndeaproape a tendințelor ocupării locurilor de muncă, pentru a se

evita repercusiunile nedorite asupra pieței forței de muncă.

Aspecte internaționale

Având în vedere dezvoltarea roboticii și IA peste tot în lume, trebuie luate în considerare

inițiative pentru a modifica, dacă este cazul, unele acorduri internaționale existente în materie

sau a elabora noi instrumente cu obiectivul de a introduce referiri specifice la robotică și IA.

Cooperarea internațională în acest domeniu este foarte de dorit.

RR\1115573RO.docx 31/66 PE582.443v03-00

RO

16.11.2016

AVIZ AL COMISIEI PENTRU TRANSPORT ȘI TURISM

destinat Comisiei pentru afaceri juridice

with recommendations to the Commission on Civil Law Rules on Robotic

(2015/2103(INL))

Raportor pentru aviz: Georg Mayer

(Inițiativă – articolul 46 din Regulamentul de procedură)

SUGESTII

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru afaceri juridice, competentă în

fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

– având în vedere Declarația de la Amsterdam a Consiliului din 14-15 aprilie 2016 privind

cooperarea în domeniul vehiculelor conectate și automatizate („Declarația de la

Amsterdam”),

A. având în vedere înființarea recentă a Grupului la nivel înalt GEAR 2030 de către Comisia

Europeană, care are drept scop elaborarea unei foi de parcurs pentru introducerea în bune

condiții a vehiculelor autonome,

B. având în vedere faptul că, în contextul răspunderii civile, este necesar să se opereze o

distincție între vehiculele automatizate (care dispun de dispozitive ce permit realizarea

automată a anumitor operațiuni de conducere a unui vehicul) și vehiculele autonome (care

realizează singure toate aceste operațiuni); întrucât, în primul caz, conducerea unui

vehicul rămâne sub monitorizarea permanentă și sub responsabilitatea deplină a

conducătorului auto; întrucât, în al doilea caz, conducerea unui vehicul nu mai necesită

monitorizarea permanentă și nici vreo intervenție din partea utilizatorului; întrucât, în

primul caz, regimul răspunderii civile rămâne neschimbat în raport cu vehiculul

convențional, în timp ce în al doilea caz este necesară adaptarea acestui regim,

1. subliniază că transportul autonom acoperă toate formele de transport rutier, feroviar,

aerian și pe apă de o manieră automată, conectată și autonomă, inclusiv pentru vehicule,

trenuri, nave, feriboturi, aeronave, drone, precum și toate viitoarele forme pe care le vor

lua evoluțiile și inovările din sector (denumite în continuare „mijloace autonome de

transport”);

PE582.443v03-00 32/66 RR\1115573RO.docx

RO

2. solicită Comisiei să țină seama de următoarele aspecte în cursul activității sale cu privire

la mijloacele autonome de transport: responsabilitatea civilă (răspunderea și acoperirea

riscurilor), toate chestiunile legate de mediu (de exemplu eficiența energetică, folosirea

tehnologiilor și surselor de energie regenerabile), precum și chestiunile referitoare la date

(accesul la date, protejarea datelor personale și a vieții private, punerea în comun a datelor

privind accidentele și situațiile de risc, valoarea financiară a datelor și repartizarea ei);

3. consideră că mijloacele autonome de transport ar putea avea un impact major asupra

consolidării siguranței transportului, dat fiind că, în momentul de față, erorile umane sunt

responsabile pentru aproximativ 90 % dintre accidentele rutiere; constată, totuși, că va fi

imposibil ca vehiculele autonome să elimine toate accidentele; acest lucru prezintă

probleme legate de răspundere și ridică întrebări legate de responsabilitatea părților

implicate și compensarea victimelor în caz de accident;

4. reamintește că sistemele autonome de transport există de mult timp în sectorul

transporturilor în comun (metrou), și-au dovedit fiabilitatea și au fost acceptate pe scară

largă de către public;

5. consideră că, pe lângă impactul pozitiv asupra siguranței rutiere, consumului de

combustibil, mediului și creării de noi locuri de muncă în sectorul telecomunicațiilor și al

autovehiculelor, trecerea la vehiculele autonome poate conduce, de asemenea, la

pierderea de locuri de muncă în sectorul transporturilor, având, totodată, consecințe

asupra sectorului asigurărilor;

6. atrage atenția asupra faptului că timpul de reacție al conducătorului este esențial atunci

când acesta preia neașteptat comanda unui vehicul, și, de aceea, solicită părților implicate

să prevadă valori realiste, care sunt deosebit de importante în chestiunile legate de

siguranță și responsabilitate;

7. insistă asupra importanței speciale pe care o are proiectul de raport elaborat de Comisia

pentru afaceri juridice pentru sectorul transporturilor, având în vedere evoluția

tehnologiilor și faptul că mijloacele de transport semiautonome sunt deja disponibile pe

piață, iar mijloacele de transport complet autonome vor fi disponibile în curând;

8. subliniază importanța susținerii în continuare a inovării în domeniul roboticii, de exemplu

a vehiculelor automatizate și conectate și a dronelor, pentru a consolida poziția pe piața

globală a industriei Uniunii;

9. constată că mijloacele de transport automatizate joacă un rol important pentru dezvoltarea

unui transport sustenabil; ia act de faptul că mijloacele autonome de transport ar putea

contribui la reducerea congestiei traficului și solicită Comisiei și statelor membre să țină

seama rapid și pe deplin de progresele tehnice, precum și de impactul asupra mediului și

al siguranței și de promovarea inovării;

10. așteaptă de la Comisie să garanteze că statele membre adaptează în mod uniform legislația

actuală, cum ar fi Convenția de la Viena din 8 noiembrie 1968 privind circulația rutieră,

cu scopul de a face posibilă conducerea fără conducător, și solicită Comisiei, statelor

membre și industriei să transpună cât mai curând posibil obiectivele Declarației de la

Amsterdam;

RR\1115573RO.docx 33/66 PE582.443v03-00

RO

11. îndeamnă Comisia să prezinte evaluări privind aspectele legate de siguranță în ceea ce

privește folosirea dronelor pe scară largă; solicită Comisiei să prezinte studii privind

impactul mijloacelor autonome de transport asupra îmbunătățirii siguranței și

sustenabilității transporturilor;

12. subliniază faptul că, prin optimizarea rutelor, combaterea congestionării, optimizarea

utilizării sistemului de propulsie și comunicarea cu sistemele de control al fluxurilor,

vehiculele autonome vor participa la îmbunătățirea factorilor de mediu, în special în

centrele urbane;

13. subliniază că interacțiunea dintre mijloacele autonome de transport, gestionarea

traficului, infrastructura și gestionarea acesteia vor necesita o comunicare eficientă și

fiabilă de înaltă densitate pentru a transfera în condiții de siguranță volume mari de date

în timp real; subliniază că vor fi necesare investiții substanțiale în drumuri, energie și

infrastructura TIC, asigurând, în același timp, protecția datelor și a vieții private;

14. subliniază importanța unei infrastructuri de transporturi inteligente și conectate și solicită,

așadar, Comisiei și statelor membre să asigure o infrastructură de mare acoperire,

transfrontalieră și interoperabilă;

15. solicită Comisiei să elaboreze un regim de răspundere civilă, inclusiv al sarcinii probei,

adaptat la dezvoltarea de vehicule autonome; insistă asupra importanței de a asigura

separarea clară a responsabilităților între entitatea care dezvoltă conceptul, producătorii

de diferite componente și unitățile de asamblare a vehiculelor autonome, prestatorii de

servicii (servicii de transport sau servicii necesare funcționării vehiculelor autonome) și

utilizatorii finali, pentru a garanta securitatea și drepturile călătorilor, protecția datelor și

protecția împotriva pirateriei;

16. subliniază importanța crucială a unei poziționări fiabile și a informațiilor oportune

furnizate de programele europene de navigație prin satelit Galileo și EGNOS pentru

introducerea vehiculelor autonome, îndeosebi pentru sistemele de navigare și de

securitate din vehiculele autonome, pe de o parte, și pentru sistemele de transport

inteligent și de gestionare a traficului, pe de altă parte;

17. atrage atenția asupra valorii adăugate deosebite a vehiculelor autonome pentru persoanele

cu mobilitate redusă, având în vedere că permit o participare mai eficace a acestor

persoane la transportul rutier individual, facilitându-le astfel viața de zi cu zi;

18. solicită Comisiei să propună până în 2019 o strategie europeană comună (inclusiv o foaie

de parcurs unică) pentru mijloacele autonome de transport și solicită o colaborare mai

apropiată a tuturor părților interesate, inclusiv o analiză atentă și recomandări privind

dinamica și evoluția pieței; solicită Comisiei să revizuiască și să adapteze, acolo unde este

necesar, cadrul de reglementare al Uniunii pentru a sprijini dezvoltarea și utilizarea

mijloacelor autonome de transport; solicită finalizarea și lansarea, cât de curând posibil,

a sateliților necesari pentru finalizarea sistemului european de poziționare Galileo, astfel

încât acest sistem să poată fi folosit ca sistem de poziționare implicit în mijloacele

autonome de transport;

19. constată că dezvoltarea de vehicule autonome necesită o abordare instituțională proactivă

și asumată din partea Uniunii și a statelor membre, precum și implicarea centrelor

PE582.443v03-00 34/66 RR\1115573RO.docx

RO

tehnologice și a sectorului autovehiculelor;

20. solicită Comisiei să dezvolte norme europene în domeniul infrastructurii pentru a permite

difuzarea vehiculelor autonome și o foaie de parcurs pentru a le pune în aplicare;

21. solicită Comisiei și statelor membre ca manipularea vehiculelor automatizate să fie

inclusă în catalogul de formare a conducătorilor de vehicule de transport grele și să devină

parte a formării pentru obținerea permisului de conducere a autovehiculelor;

22. reamintește că omogenitatea și siguranța aeronavelor fără pilot ar trebui asigurate prin

măsurile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al

Consiliului1;

1 Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 februarie 2008 privind

normele comune în domeniul aviației civile și instituirea unei Agenții Europene de Siguranță a Aviației și de

abrogare a Directivei 91/670/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1592/2002 și a Directivei 2004/36/CE

(JO L 79, 19.3.2008, p. 1).

RR\1115573RO.docx 35/66 PE582.443v03-00

RO

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării 10.11.2016

Rezultatul votului final +:

–:

0:

22

5

0

Membri titulari prezenți la votul final Daniela Aiuto, Marie-Christine Arnautu, Georges Bach, Izaskun Bilbao

Barandica, Deirdre Clune, Michael Cramer, Luis de Grandes Pascual,

Andor Deli, Karima Delli, Jacqueline Foster, Bruno Gollnisch, Merja

Kyllönen, Peter Lundgren, Marian-Jean Marinescu, Cláudia Monteiro

de Aguiar, Renaud Muselier, Markus Pieper, Salvatore Domenico

Pogliese, Massimiliano Salini, Claudia Schmidt, Jill Seymour, Pavel

Telička, Wim van de Camp, Roberts Zīle, Elżbieta Katarzyna

Łukacijewska

Membri supleanți prezenți la votul final Ramona Nicole Mănescu, Matthijs van Miltenburg

PE582.443v03-00 36/66 RR\1115573RO.docx

RO

23.11.2016

AVIZ AL COMISIEI PENTRU LIBERTĂȚI CIVILE, JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE

destinat Comisiei pentru afaceri juridice

conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la normele de drept civil privind robotica

(2015/2103(INL))

Raportor pentru aviz: Michał Boni

(Inițiativă – articolul 46 din Regulamentul de procedură)

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru afaceri

juridice, competentă în fond:

– includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât progresele tehnologice în domeniul roboticii vor avea efecte pozitive pentru

economia Uniunii și, de asemenea, pentru viața de zi cu zi a persoanelor fizice, dar ar putea

presupune și riscuri cărora trebuie să li se facă față; întrucât dezvoltarea tuturor noilor

paradigme tehnologice și de producție, în cadrul sau în afara cadrului Orizont 2020 trebuie

să respecte principiile etice și să țină seama în mod corespunzător de drepturile

fundamentale consacrate în Carta drepturilor fundamentale (CDF);

B. întrucât o serie de state terțe au adoptat orientări și acte legislative adecvate în domeniul

roboticii, iar unele state membre au lansat un proces de reflecție specific în acest domeniu;

întrucât un cadru de reglementare care guvernează, la nivelul Uniunii, dezvoltarea și

utilizarea roboticii și a inteligenței artificiale și se bazează pe normele existente, cum ar fi

Regulamentul general al Uniunii privind protecția datelor1, ar putea evita fragmentarea

1 Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția

persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor

date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), JO L 119, 4.5.2016,

p. 1.

RR\1115573RO.docx 37/66 PE582.443v03-00

RO

normelor în cadrul pieței unice și ar garanta o protecție sporită a drepturilor fundamentale

ale tuturor cetățenilor UE la demnitatea umană, respectarea vieții private și de familie,

protecția datelor cu caracter personal și drepturile de proprietate intelectuală, libertatea de

exprimare și de informare, egalitatea și nediscriminarea, solidaritatea, drepturile cetățenilor

și justiția, precum și securitatea și siguranța, făcând totodată obiectul principiului

proporționalității;

Principii etice

1. consideră că actualul cadru legislativ al Uniunii ar trebui actualizat și completat, dacă este

cazul, cu principii etice orientative pentru proiectarea, fabricarea, testarea și utilizarea

roboților și a inteligenței artificiale, pentru a se asigura că aceste tehnologii pot într-adevăr

să îmbunătățească calitatea vieții umane; solicită ca principiul precauției să fie întotdeauna

luat în considerare în dezvoltarea și utilizarea unor astfel de tehnologii;

2. consideră că robotica și inteligența artificială, în special acele forme care dispun de

autonomie integrată, inclusiv capacitatea de a extrage, colecta și face schimb de informații

sensibile cu diverse părți interesate în mod independent, capacitatea de autoînvățare sau chiar

de evoluție pentru a se modifica singure, ar trebui să facă obiectul unei legislații sau unor

principii conceptuale robuste, cum ar fi că un robot nu poate ucide sau răni o ființă umană și

că acesta trebuie să respecte și să fie controlat de o ființă umană; că procesul prin care roboții

și inteligența artificială colectează, utilizează și prelucrează datele cu caracter personal

trebuie să fie transparent și ușor de înțeles; consideră că aceste principii ar trebui să fie neutre

din punct de vedere tehnologic și să se bazeze pe cercetări empirice; sprijină dezvoltarea

unui cadru „etic din concepție” pentru cercetători, reprezentanți ai mediului universitar și

ingineri care să garanteze că aceste soluții tehnologice nu vor împiedica cercetarea și

dezvoltarea tehnologică, ci vor respecta practicile și codurile etice ale Uniunii și cele de la

nivel național, precum și drepturile și principiile consacrate în CDF, în special demnitatea

umană, respectarea și protejarea vieții private și de familie, securitatea și siguranța, protecția

datelor cu caracter personal, protecția proprietății intelectuale, libertatea de exprimare și de

informare, egalitatea și nediscriminarea, solidaritatea, drepturile cetățenilor și justiția, și ar

trebui să facă obiectul proporționalității;

3. recunoaște că definirea unor astfel de legi și principii și implementarea lor practică necesită

mai multe cercetări în domeniul eticii inteligenței artificiale; consideră că Grupul european

pentru etică în domeniul științei și al noilor tehnologii ar putea în cele din urmă juca un rol

în definirea unor orientări și standarde etice care să fie orientate spre viitor și capabile de a

răspunde schimbărilor tehnologice în viitor;

4. subliniază necesitatea de a aborda impactul psihologic și în societate al interacțiunii ființă

umană-robot, precum și caracterul dual al impactului tehnologiei asupra capacităților umane,

acordându-se o atenție specială grupurilor vulnerabile, în special copiilor, pentru a evita

crearea unei dependențe nefaste de roboți, de exemplu prin evocarea unei reacții emoționale

sau prin izolarea acestor oameni de realitate;

5. subliniază că robotica și inteligența artificială, în special robotica și sistemele medicale ciber-

fizice legate de sănătate, de îngrijire și de activitățile domestice, unele elemente ale acestora

putând fi implantate sau purtate pe corpul uman, vor avea un impact semnificativ asupra

PE582.443v03-00 38/66 RR\1115573RO.docx

RO

vieții umane, în special pentru persoanele cu handicap; constată, prin urmare, că este esențial

să se asigure accesul integrator și egal la aceste tehnologii; evidențiază, de asemenea,

impactul acestor forme de robotică asupra vieții private a utilizatorilor din cauza accesului

acestora la spațiile protejate în mod tradițional și la informații cu caracter personal sensibile;

consideră că ar trebui să se asigure respectarea principiilor eticii medicale, siguranța

pacienților, precum și integritatea îngrijirii acordate;

Confidențialitate și protecția datelor

6. reamintește că dreptul la protecția vieții private și dreptul la protecția datelor cu caracter

personal, astfel cum sunt consacrate la articolele 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale și

la articolul 16 din TFUE, se aplică în toate sferele roboticii și inteligenței artificiale, și că

trebuie respectat pe deplin cadrul juridic al Uniunii privind protecția datelor; subliniază

responsabilitatea proiectanților roboticii și a inteligenței artificiale de a dezvolta produse

astfel încât acestea să fie sigure și adecvate scopului și să urmeze proceduri pentru

prelucrarea datelor care să respecte legislația actuală, confidențialitatea, anonimatul,

tratamentul echitabil și garanțiile procedurale;

7. invită Comisia să se asigure că orice act legislativ al Uniunii privind robotica și inteligența

artificială va include măsuri și norme care țin seama de evoluțiile tehnologice rapide în acest

domeniu, inclusiv în dezvoltarea de sisteme ciber-fizice pentru a se asigura că legislația

Uniunii nu rămâne în urma curbei de dezvoltare și implementare tehnologică; subliniază

necesitatea ca această legislație să respecte normele privind protecția datelor și a vieții

private, și anume privind obligațiile de informare, dreptul de a obține o explicație cu privire

la o decizie bazată pe prelucrarea automată, cerința de a respecta principiile de

confidențialitate prin concepție și în mod implicit, principiile proporționalității, necesității,

limitarea datelor la minimum, limitarea scopului, precum și mecanisme de control

transparente pentru persoanele vizate și pentru autoritățile de protecție a datelor, precum și

soluții adecvate care respectă legislația în vigoare; solicită reexaminarea normelor,

principiilor și criteriilor privind utilizarea aparatelor de înregistrare foto sau video și a

senzorilor în roboți și în inteligența artificială, în conformitate cu cadrul juridic al Uniunii

privind protecția datelor;

8. solicită o abordare uniformă, orizontală a roboticii și a inteligenței artificiale în cadrul de

reglementare al Uniunii care să fie neutră din punct de vedere tehnologic și să se aplice

diverselor sectoare în care robotica ar putea fi utilizată, cum ar fi transportul, sănătatea,

producția industrială, telecomunicațiile, asigurarea respectării legii și multe altele; subliniază

că, acolo unde este cazul, cadrul juridic existent ar trebui să fie actualizat și completat pentru

a asigura un nivel egal de protecție a datelor, a vieții private și a securității;

9. subliniază că este deosebit de important să se prevină supravegherea în masă prin

intermediul tehnologiilor din domeniul roboticii și al inteligenței artificiale;

10. invită Comisia și statele membre să promoveze o cooperare puternică și transparentă între

sectorul public, sectorul privat și mediul universitar, care să consolideze schimbul de

cunoștințe și să promoveze educația și formarea profesională pentru proiectanți privind

implicațiile etice, siguranța și respectarea drepturilor fundamentale, precum și pentru

consumatori cu privire la utilizarea roboticii și a inteligenței artificiale, cu accent special pe

siguranța și confidențialitatea datelor;

RR\1115573RO.docx 39/66 PE582.443v03-00

RO

Securitatea datelor și a sistemelor de date și fluxurile de date

11. subliniază că libera circulație a datelor este de importanță primordială pentru economia

digitală și este esențială pentru dezvoltarea roboticii și a inteligenței artificiale; subliniază

că pentru utilizarea adecvată a roboților și a inteligenței artificiale este esențial un nivel

înalt de securitate a roboticii și a sistemelor de inteligență artificială, în ansamblu, inclusiv

a sistemelor interne de date și a fluxurilor de date ale acestora; subliniază că trebuie

asigurată protecția rețelelor de roboți și inteligență artificială interconectate pentru a

preveni eventuale încălcări ale securității, atacuri cibernetice sau utilizarea abuzivă a

datelor cu caracter personal, în special atunci când este colectată și prelucrată o mare

cantitate de date; subliniază nevoia de a se concepe un mecanism care să permită

utilizatorului să pună capăt prelucrării datelor sale cu caracter personal în cazul unei

încălcări a securității; subliniază importanța activităților de cercetare și dezvoltare în

domeniul tehnicilor de securizare a datelor și subliniază responsabilitatea comună a

publicului și a întreprinderilor de a coopera pentru a garanta un nivel ridicat de siguranță,

de securitate și de confidențialitate a datelor utilizate pentru comunicarea dintre oameni,

roboți și inteligența artificială, împreună cu un înalt nivel de calitate a sistemelor de

recunoaștere vocală și a limbajului semnelor; consideră că producătorii de hardware și

software cu caracter comercial ar trebui să fie trași la răspundere în cazul unei încălcări

grave a securității datelor cauzată de neglijența acestora; invită Comisia și statele membre

să sprijine și să stimuleze dezvoltarea tehnologiei necesare, inclusiv a securității la stadiul

conceperii, precum și canalele de comunicare;

Drone (sisteme de aeronave pilotate la distanță, RPAS)

12. subliniază că atunci când datele cu caracter personal sunt prelucrate de RPAS, fie de către

autoritățile publice în scopul aplicării legii, fie de către entități private sau publice în alte

scopuri permise de lege, se aplică dreptul la libertate și securitate, dreptul la respectarea

vieții private astfel cum este consacrat în articolele 6 și 7 din Carta drepturilor

fundamentale, dreptul la protecția datelor cu caracter personal menționat la articolul 8 din

CDF și articolul 16 din TFUE, iar cadrul juridic al Uniunii privind protecția datelor

trebuie respectat pe deplin; invită Comisia să examineze necesitatea de a introduce un

sistem obligatoriu de urmărire și identificare pentru RPAS care să permită stabilirea

poziției în timp real a aeronavei în timpul utilizării;

13. își reiterează invitația adresată Consiliului UE de a elabora un cadru comun al Uniunii strict

și eficient privind utilizarea dronelor armate, care să acorde o importanță primordială

respectării principiilor etice, a drepturilor omului și a dreptului umanitar internațional și

care să abordeze aspecte precum cadrul juridic, proporționalitatea, responsabilitatea,

transparența și protecția civililor, inclusiv prin adoptarea tuturor măsurilor de precauție

viabile pentru a se evita țintirea eronată și cauzarea unor daune civile accidentale și

asigurându-se faptul că, în ultimă instanță, controlul și responsabilitatea revin unei ființe

umane; își reiterează solicitarea privind o interdicție privind producerea, dezvoltarea și

utilizarea unor arme pe deplin autonome care permit efectuarea de atacuri fără intervenție

umană; îndeamnă Comisia și statele membre să lanseze un dialog amplu privind politica

internațională în vederea stabilirii unor standarde juridice la nivel mondial pentru

dezvoltarea, răspândirea și utilizarea unor sisteme de arme din ce în ce mai autonome,

PE582.443v03-00 40/66 RR\1115573RO.docx

RO

precum și a unor limitări juridice și etice ale acestora, de exemplu sub forma unui acord

internațional cu caracter obligatoriu;

14. recunoaște rezultatele pozitive înregistrate în tehnologia dronelor, în special în ceea ce

privește căutarea și salvarea, și susține că aceasta este direcția spre care ar trebui să se

îndrepte Uniunea în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiei din domeniul dronelor;

Codul de conduită

15. consideră că, în domenii specifice, acolo unde studii pertinente demonstrează că elaborarea

unor acte legislative ar fi prematură, legislația corespunzătoare ar trebui însoțită de

încurajarea unui cadru bazat pe instrumente juridice neobligatorii, un cod de conduită sau

parteneriate de tip public-privat, eventual la nivelul Uniunii, pentru a se asigura cooperarea

industriei și a proiectanților de roboți cu autoritățile publice și cu toate celelalte părți

interesate relevante; consideră că astfel de instrumente ar trebui să se concentreze asupra

soluțiilor practice pentru a asigura protecția vieții private și a datelor, demnitatea umană și

nediscriminarea, securitatea și etica în industria roboticii, precum și utilizarea zilnică,

adecvată, a roboților și a inteligenței artificiale.

RR\1115573RO.docx 41/66 PE582.443v03-00

RO

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării 17.11.2016

Rezultatul votului final +:

–:

0:

47

0

2

Membri titulari prezenți la votul final Heinz K. Becker, Malin Björk, Michał Boni, Caterina Chinnici, Ignazio

Corrao, Frank Engel, Tanja Fajon, Lorenzo Fontana, Mariya Gabriel,

Kinga Gál, Ana Gomes, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Jussi

Halla-aho, Monika Hohlmeier, Filiz Hyusmenova, Sylvia-Yvonne

Kaufmann, Cécile Kashetu Kyenge, Marju Lauristin, Juan Fernando

López Aguilar, Monica Macovei, Roberta Metsola, Claude Moraes,

József Nagy, Péter Niedermüller, Judith Sargentini, Birgit Sippel,

Branislav Škripek, Csaba Sógor, Helga Stevens, Traian Ungureanu,

Bodil Valero, Harald Vilimsky, Josef Weidenholzer, Tomáš

Zdechovský

Membri supleanți prezenți la votul final Daniel Dalton, Anna Hedh, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Ska Keller,

Jeroen Lenaers, Andrejs Mamikins, Maite Pagazaurtundúa Ruiz,

Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, Barbara Spinelli

Membri supleanți (articolul 200 alineatul

(2)) prezenți la votul final

Lynn Boylan, Verónica Lope Fontagné, Mylène Troszczynski, Tom

Vandenkendelaere, Rainer Wieland

PE582.443v03-00 42/66 RR\1115573RO.docx

RO

9.11.2016

AVIZ AL COMISIEI PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI AFACERI SOCIALE

destinat Comisiei pentru afaceri juridice

conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la normele de drept civil privind robotica

(2015/2103(INL))

Raportor pentru aviz: Ádám Kósa

(Inițiativă – articolul 46 din Regulamentul de procedură)

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru afaceri

juridice, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce

urmează a fi adoptată:

1. invită Comisia să realizeze urgent o evaluare temeinică a impactului roboticii asupra

numărului și tipului de locuri de muncă și asupra profilurilor de calitate și de

competențe ale locurilor de muncă existente; să colecteze informații despre noile forme

de ocupare a forței de muncă cu scopul de a anticipa cât se poate de eficient, în primul

rând, dacă răspândirea roboticii aduce prosperitate și progres în sine, dacă face ca

munca umană să fie inutilă în structura tradițională de producție și servicii și, dacă da,

ce condiții sunt necesare pe lângă securitatea financiară pentru a asigura că oamenii sunt

sănătoși din punctul de vedere al bunăstării mentale și fizice, cetățeni fericiți și activi și

dacă beneficiile teoretice ale simbiozei dintre oameni și mașini contribuie efectiv la

bunăstare și la dezvoltare; în al doilea rând, dacă pe piața muncii în schimbare legislația

și practicile din statele membre pot asigura o modalitate justă din punct de vedere

social, incluzivă și sustenabilă de reducere a inegalităților, sărăciei și excluziunii

sociale, precum și un mediu în care toate ființele umane să aibă șanse egale de a-și

dezvolta talentele, competențele și sentimentul de individualitate;

2. subliniază că, deși dezvoltarea roboticii și a inteligenței artificiale se accelerează, este

esențial să se contureze evoluția acestora și să se anticipeze posibilele consecințe în ceea

ce privește ocuparea forței de muncă și politica socială, deoarece utilizarea sporită și la

nivel global a roboticii în producția de bunuri și în servicii are ca rezultat o

productivitate mai mare, care poate fi obținută cu forță de muncă redusă și, în

consecință, pe parcursul următorului deceniu, unele locuri de muncă vor fi complet

RR\1115573RO.docx 43/66 PE582.443v03-00

RO

eliminate și multe altele vor fi afectate; prin urmare, invită Comisia să efectueze o

analiză a provocărilor și oportunităților în domeniul ocupării forței de muncă și să

dezvolte o metodă care să permită monitorizarea numărului și a naturii locurilor de

muncă pierdute și create de robotizare și automatizare, precum și impactul acestui

fenomen asupra veniturilor pierdute de sistemele de securitate socială, de asemenea,

invită Comisia să evalueze, în mod regulat și în dialog cu partenerii sociali, în ce măsură

numărul orelor de muncă săptămânale, anuale și pe durata întregii vieți poate fi redus

fără pierderea veniturilor și să înceapă să exploreze noi opțiuni de finanțare pentru

viitoarele sisteme de protecție socială și să regândească modul în care lucrătorii se

implică în activitatea lor și modul în care platformele digitale de lucru pot asigura o

conectare optimizată între indivizi, echipe și proiecte;

3. subliniază că robotizarea are ca rezultat, pe de o parte, pierderea multor locuri de muncă

și, pe de altă parte, pierderea locurilor de muncă individuale în multe domenii, iar

egalizarea salarială ar putea fi finanțată prin creșterea productivității;

4. consideră că roboții ar trebui concepuți pe baza unor procese ce asigură controlul uman

și reversibilitatea operațiunilor roboților și că, având în vedere nivelul tot mai mare de

autonomie a roboților, în paralel ar trebui să se modifice normele privind răspunderea

referitoare la consecințele asociate acțiunilor sau lipsei de acțiune a roboților; este

îngrijorat din cauza lipsei unui cadru general și a unor dispoziții juridice privind

automatizarea muncii în cadrul acestei noi revoluții industriale în curs de desfășurare și

consideră că este esențial ca Uniunea să specifice un cadru juridic care să reflecte

complexitatea roboticii și numeroasele implicații sociale ale acesteia; prin urmare, invită

Comisia să propună o definiție comună a roboților inteligenți autonomi și a

subcategoriilor acestora la locul de muncă și să analizeze avantajele și dezavantajele

unui sistem de asigurare obligatorie care să acopere posibilele pagube și erori cauzate de

roboții săi;

5. subliniază că sistemele de educație și de formare trebuie să se adapteze la schimbările

legate de profesii și de modurile de producție, punând mai mult accent pe locurile de

muncă cu un conținut creativ și nerepetitiv cu scopul de a păstra valoarea muncii umane

și de a pune la dispoziția tuturor generațiilor instrumentele necesare care să le ofere cea

mai bună pregătire posibilă pentru piața muncii într-o lume care se schimbă permanent

din cauza robotizării și automatizării; evidențiază importanța flexibilității

competențelor, precum și importanța competențelor necesare în viața cotidiană și a celor

sociale în cadrul educației; își exprimă convingerea că, pe lângă cunoștințele academice

predate în școli, copiii trebuie să dobândească competențe de gândire critică pentru a

putea pune întrebări și lua decizii în cunoștință de cauză, competențe creative pentru a

putea transpune ideile în practică și a dezvolta un simț al inițiativei, iar învățarea pe tot

parcursul vieții trebuie realizată prin acțiuni pe tot parcursul vieții; subliniază că

competențele digitale sunt esențiale pentru automatizarea care în prezent decurge într-un

ritm accelerat și digitalizarea muncii și a serviciilor presupune dezvoltarea abilităților și

a competențelor digitale, pentru a asigura un nivel ridicat al ocupării forței de muncă și

pentru a eradica analfabetismul digital în creștere și riscul excluziunii sociale asociat cu

acesta; subliniază că ar trebui acordată o atenție deosebită digitalizării învățământului și

exploatării robotizării în predare și învățare, iar educația ar trebui să sublinieze, de

asemenea, importanța științelor umaniste, care aduc beneficii sub forma calităților

creative, inventive, artistice și culturale pe piața forței de muncă, aflată în schimbare,

PE582.443v03-00 44/66 RR\1115573RO.docx

RO

astfel încât oamenii să aibă în continuare un avantaj comparativ față de mașini;

6. admite că robotica oferă un potențial enorm pentru sprijinirea și ușurarea vieții, în

special pentru persoanele cu handicap și persoanele în vârstă în viața de zi cu zi, și ar

putea aduce o contribuție majoră la autonomia vieții acestora și la integrarea lor pe piața

muncii; este de opinie că trebuie să se examineze atent ce dispoziții în privința ocupării

forței de muncă ar putea fi necesare din punctul de vedere al forței de muncă în cazul în

care dezvoltarea sau completarea artificială sau genetică a capacităților umane existente

va avea drept rezultat oameni cu capacități extraordinare, modificând prin aceasta

fundamental semnificația termenului de „handicap” și conferind un avantaj de

nerecuperat persoanelor care au acces la astfel de inovații tehnologice, instrumente și

intervenții, ceea ce în mod evident va genera întrebări de ordin etic și moral, care ar

trebui examinate temeinic;

7. subliniază faptul că decizia individuală de a alege sau a refuza un implant, o proteză sau

o extensie a corpului uman nu trebuie să conducă niciodată la un tratament nefavorabil

sau la amenințări în ceea ce privește ocuparea unui loc de muncă, educația, îngrijirile

medicale, securitatea socială sau alte beneficii și subliniază că toți cetățenii trebuie să

aibă acces egal și neîngrădit la beneficiile noilor tehnologii; subliniază în această

privință faptul că, întrucât demnitatea umană se află în centrul legislației Uniunii și

internaționale în materie de drepturile omului, este important să se examineze modul în

care se poate garanta că persoanele care nu sunt considerate deocamdată persoane cu

handicap să nu fie dezavantajate, în raport cu „oamenii cu îmbunătățiri”, similar

persoanelor cu un handicap mental sau persoanelor cu retardare mentală și dacă

persoanele care trăiesc cu un handicap mental și persoanele care trăiesc cu retardare

mentală vor putea să ia decizii independente prin intermediul unui proces decizional

asistat, astfel cum se prezintă în Convenția privind drepturile persoanelor cu handicap,

cu ajutorul roboților, precum și modul în care va fi împărțită responsabilitatea între

aceștia;

8. indică totuși faptul că există riscuri ce decurg din utilizarea roboților, care ar trebui

ponderate în mod adecvat în raport cu beneficiile pe care aceștia le-ar putea aduce;

remarcă faptul că ar trebui să se țină seama de vătămările corporale la locul de muncă

provocate de roboți și de cererile de despăgubire aferente; indică faptul că, deși ar putea

spori productivitatea, tehnologia robotică corporală, precum exoscheletele menite să

protejeze împotriva vătămărilor corporale la locul de muncă, ar putea genera așteptări

mai ridicate din partea angajatorilor cu privire la lucrătorii umani, generând, astfel,

riscuri mai mari de vătămare corporală; subliniază că trebuie să se țină seama de aceste

aspecte, printre altele de către legiuitori, angajatori, sindicate și angajați, prin

intermediul normelor interne, contractelor colective, iar alte riscuri asociate roboților ar

putea fi legate de antidiscriminarea care poate apărea în urma unui interviu pentru un

loc de muncă, în cazul în care datele dobândite conduc la o analiză neintenționată; ia act

de faptul că utilizarea roboticii poate genera inclusiv noi provocări legate de comerț și

viața privată;

9. subliniază că, în fața unor divizări în creștere ale societății, cu o clasă de mijloc în

scădere, este important să se țină cont de faptul că dezvoltarea roboticii poate conduce

la o concentrare ridicată a bogăției și a influenței în mâinile unei minorități;

RR\1115573RO.docx 45/66 PE582.443v03-00

RO

10. constată că impactul asupra ocupării forței de muncă și a politicii sociale determinat de

progresul tehnologic și de robotizarea în curs de desfășurare a revoluționat modul în

care oamenii accesează și furnizează informații, comunică, socializează și lucrează,

creând astfel noi oportunități, dar și provocări, deschizând noi perspective prin posibila

creștere a eficienței activităților și economiile de energie și de materiale; cu toate

acestea, subliniază că, deși robotica și inteligența artificială promit într-adevăr avantaje

pe termen scurt și mediu din punctul de vedere al eficacității și al economiilor nu doar

în cazul producției și comerțului, ci și în domenii în care, datorită interacțiunii,

inteligenței și creativității umane, automatizarea este dificilă, astfel că aceste domenii au

fost rezervate până în prezent oamenilor, un exemplu în acest sens fiind sectoarele în

care lucrează un număr mare de persoane uneori slab calificate, ar putea exista riscul ca

numărul de locuri de muncă în domeniul roboticii să nu crească suficient de mult pentru

a acoperi pierderea preconizată de locuri de muncă în domenii precum transporturile,

logistica și munca de birou; în consecință, invită Comisia și statele membre ca, în

cooperare cu partenerii sociali și autoritățile regionale și locale, atunci când este cazul,

să dezvolte noi mecanisme de protecție care să fie adecvate pentru tiparele de muncă și

de carieră generate de digitalizare și de utilizarea sporită a roboticii, precum și să ofere

educație și formare adecvată tuturor persoanelor;

11. subliniază faptul că, în urma dezvoltării și a utilizării roboților inteligenți și care

colaborează și a inteligenței artificiale, diferența dintre crearea și pierderea de locuri de

muncă ar putea avea consecințe asupra sustenabilității financiare a sistemelor de

securitate socială, a sistemelor de pensii și a sistemelor de ajutor de șomaj ale statelor

membre și subliniază faptul că pierderea la nivelul ocupării forței de muncă pe termen

mediu și lung, ca urmare a robotizării, ar putea fi asociată, de asemenea, cu riscul unei

pierderi la nivelul capacității de consum; subliniază faptul că majoritatea beneficiilor

generate de automatizare și robotizare în domeniul ocupării forței de muncă ar trebui să

provină nu numai din reducerea costurilor cu forța de muncă, ci și din creșterea

productivității ca urmare a unui număr mai mic de erori, a producției mai mari și a

calității, siguranței și vitezei mai bune; invită Comisia și statele membre să consulte și

să implice periodic partenerii sociali atunci când adaptează cadrul de reglementare

pentru robotică și economia digitală, să identifice potențialele riscuri privind sănătatea

și siguranța la locul de muncă, determinate de inovările tehnologice, și să ia măsuri

adecvate pentru a le contracara și să exploreze posibilitatea introducerii unui sistem de

notificare anterior introducerii roboților și participării conexe a acestora la cifra de

afaceri a companiilor, în scopul impozitării și al contribuțiilor de asigurări sociale;

12. invită Comisia să prezinte orientări privind principiile etice și sociale stabilite pentru a

însoți reglementările ulterioare în domeniul roboticii, în special cu privire la obiectivul

definirii standardelor orientate spre viitor și adecvate pentru viitoarele evoluții

tehnologice;

13. atrage atenția asupra așa-numitului „crowdworking” (muncă participativă); invită

Comisia să analizeze această nouă formă de ocupare a forței de muncă și să examineze

măsura în care sistemele de securitate socială și legislația muncii aplicabilă trebuie

ajustate, pentru a le oferi protecția corespunzătoare lucrătorilor care practică

crowdworking;

14. subliniază faptul că, deși nu putem împiedica progresul tehnologic, generația actuală

PE582.443v03-00 46/66 RR\1115573RO.docx

RO

are posibilitatea, dar și responsabilitatea de a-i contura direcția pentru ca acesta să aducă

beneficii populației și planetei; este de opinie că Uniunea ar trebui să contribuie la o

strategie integrată în domeniile politice ale bunăstării, creșterii economice și

tehnologiei, pentru a se afla în fruntea dezvoltării globale; invită statele membre și

Comisia să analizeze în detaliu consecințele în viitorul apropiat ale utilizării crescute a

sistemelor de robotică asupra muncii și să ofere un cadru pentru această dezvoltare, cu o

legislație concepută pentru ca tranziția tehnologică să fie cât mai ușoară posibil pentru

angajați și este ferm convins că trebuie să se găsească urgent un răspuns la întrebarea

dacă, drept urmare a evoluțiilor ulterioare în materie de robotică și a soluțiilor mai puțin

costisitoare, vor exista locuri de muncă în care capacitatea oamenilor de a lucra va fi

restricționată prin lege din cauza naturii dăunătoare sau periculoase a muncii în privința

sănătății umane (ca în cazul normelor aplicabile în prezent pentru femeile însărcinate)

sau din alte motive și să se găsească un răspuns la întrebarea care domenii ar putea fi

considerate ca fiind restricții sau o interdicție a automatizării parțiale sau totale pentru a

garanta siguranța și respectarea drepturilor fundamentale afectate de automatizarea tot

mai intensă a unor întregi industrii, ținând seama de schimbările demografice și de

sustenabilitate, precum și pentru a evita eventuale consecințe sociale neintenționate;

15. consideră că, având în vedere ritmul progresului tehnologic, ar trebui să vizăm

legiferarea roboticii pentru viitorul apropiat; consideră, de asemenea, că legislația ar

trebui să fie adaptată scopului, ca să se poată reacționa la schimbările științifice și

tehnologice; este de opinie că este necesar să se anticipeze dezvoltarea de noi domenii

de afaceri, care s-ar putea dezvolta pe baza evoluției ulterioare a roboticii și a

inteligenței artificiale; subliniază însă că roboții nu reprezintă doar instrumente de lucru,

ci aceștia acționează din ce în mai mult în mod autonom în producerea de bunuri și

servicii, prin urmare solicită sisteme de protecție cuprinzătoare care să asigure protecția

adecvată a sănătății și siguranței lucrătorilor atunci când întreprind activități cu sau

alături de roboți ori alte forme de inteligență artificială și norme de răspundere care să

asigure faptul că daunele provocate de roboții autonomi pot fi clarificate în favoarea

angajaților; în consecință, invită Uniunea și statele membre să încurajeze cât mai curând

inițierea unui dialog public structurat privind consecințele dezvoltării respectivelor

tehnologii și invită părțile interesate implicate în cercetare să dezvolte o abordare critică

și să aducă o contribuție constructivă la dialogul public;

16. subliniază faptul că orice activitate de procesare desfășurată de roboți și sisteme de

inteligență artificială trebuie să respecte pe deplin legislația Uniunii în materie de

protecție a datelor și trebuie să includă principiul luării în considerare a vieții private

începând cu momentul conceperii și principiul respectării implicite a vieții private;

17. subliniază că robotizarea oferă oportunități considerabile de a readuce industria

prelucrătoare în Uniune și de a crea, astfel, noi oportunități de ocupare a forței de

muncă, în special pentru mâna de lucru slab calificată;

18. consideră că utilizarea roboților în producție este însoțită de provocări majore pentru

sănătatea și siguranța la locul de muncă; subliniază că robotizarea poate, pe de o parte,

să reducă sarcina fizică asupra lucrătorilor, dar poate determina și o tensiune psihică

mai ridicată, având în vedere responsabilitatea în creștere a individului în procese de

producție mai complexe; solicită Comisiei și agențiilor sale, în special EU-OSHA, să

examineze efectele digitalizării, ale roboticii și ale inteligenței artificiale asupra

RR\1115573RO.docx 47/66 PE582.443v03-00

RO

tensiunii psihice și să propună măsuri de contracarare a acestora; solicită să se ofere

angajaților șansa de a juca permanent un rol activ în modelarea mediului lor de lucru,

iar partenerii sociali și sindicatele să fie implicați la toate nivelurile;

19. evidențiază studiile științifice care au identificat patru probleme majore ce apar atunci

când se încearcă o legiferare în domeniul utilizării roboților: discreția cu privire la

platformele și producătorii implicați în dezvoltarea și cercetarea inteligenței artificiale,

care este posibil să nu fie întotdeauna vizibili pentru legiuitori; caracterul difuz care

apare atunci când sistemele de inteligență artificială sunt dezvoltate cu echipe de

cercetători separate din punct de vedere organizatoric, geografic și jurisdicțional;

discreția se referă la faptul că sistemele de inteligență artificială ar putea implica multe

componente software și hardware prefabricate distincte și separate; subliniază că este

posibil ca efectele punerii laolaltă a tuturor acestor componente să nu fie pe deplin

apreciate decât ulterior și că opacitatea se referă la faptul că este posibil ca modul în

care funcționează sistemele de inteligență artificială să fie mai opac decât în cazul

tehnologiilor anterioare; subliniază că acest aspect ar putea constitui o problemă pentru

legiuitori, ca urmare a lipsei de claritate privind problemele care pot fi generate de

aceste sisteme și modul în care aceste probleme pot fi soluționate.

PE582.443v03-00 48/66 RR\1115573RO.docx

RO

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării 8.11.2016

Rezultatul votului final +:

–:

0:

36

7

9

Membri titulari prezenți la votul final Laura Agea, Guillaume Balas, Brando Benifei, Vilija Blinkevičiūtė,

Enrique Calvet Chambon, David Casa, Ole Christensen, Martina

Dlabajová, Lampros Fountoulis, Arne Gericke, Sergio Gutiérrez Prieto,

Marian Harkin, Danuta Jazłowiecka, Agnes Jongerius, Rina Ronja Kari,

Jan Keller, Ádám Kósa, Jean Lambert, Patrick Le Hyaric, Jeroen

Lenaers, Verónica Lope Fontagné, Javi López, Morten Løkkegaard,

Thomas Mann, Dominique Martin, Anthea McIntyre, Joëlle Mélin,

Elisabeth Morin-Chartier, Emilian Pavel, João Pimenta Lopes, Georgi

Pirinski, Marek Plura, Terry Reintke, Sofia Ribeiro, Maria João

Rodrigues, Claude Rolin, Sven Schulze, Siôn Simon, Jutta Steinruck,

Yana Toom, Renate Weber, Tatjana Ždanoka, Jana Žitňanská

Membri supleanți prezenți la votul final Daniela Aiuto, Georges Bach, Amjad Bashir, Heinz K. Becker, Csaba

Sógor, Helga Stevens, Neoklis Sylikiotis, Flavio Zanonato

Membri supleanți (articolul 200 alineatul

(2)) prezenți la votul final

David Coburn

RR\1115573RO.docx 49/66 PE582.443v03-00

RO

14.10.2016

AVIZ AL COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ

destinat Comisiei pentru afaceri juridice

conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la normele de drept civil privind robotica

(2015/2103(INL))

Raportor pentru aviz: Cristian-Silviu Bușoi

(Inițiativă – articolul 46 din Regulamentul de procedură)

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru

afaceri juridice, competentă în fond:

– includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât îmbătrânirea populației este rezultatul unei speranțe de viață mai mari, datorate

progresului condițiilor de viață și medicinei moderne, și este una dintre cele mai mari

provocări de ordin politic, social și economic din secolul al XXI-lea pentru societățile

europene; întrucât, până în 2025, peste 20 % dintre europeni vor avea 65 de ani sau mai

mult, cu o creștere deosebit de rapidă a numărului celor în vârstă de peste 80 de ani,

ceea ce va duce la un echilibru complet diferit între generații în societățile noastre, și

întrucât este în interesul societății ca persoanele mai în vârstă să rămână sănătoase și

active cât mai mult timp posibil;

B. întrucât vânzarea și producția de dispozitive robotizate au cunoscut o creștere

importantă între 2010 și 2014, de aproape 30 % doar în anul 2014, în special în sectorul

sănătății și cel al îngrijirii;

C. întrucât, într-o societate care îmbătrânește, crește prevalența și incidența dizabilităților,

bolilor cronice, riscului de atacuri cerebrale, leziunilor cerebrale și abilităților

diminuate;

D. întrucât societățile și sistemele de sănătate vor trebui să se adapteze la procesul de

îmbătrânire și la cerințele specifice îngrijirii sănătății persoanelor în vârstă, astfel încât

PE582.443v03-00 50/66 RR\1115573RO.docx

RO

să poată furniza îngrijiri corespunzătoare și să rămână sustenabile din punct de vedere

financiar;

E. întrucât sistemele cyber-fizice (CPS) sunt sisteme tehnice de computere, roboți și

elemente de inteligență artificială conectate în rețea, care interacționează cu lumea fizică

și au numeroase aplicații în sectorul îngrijirii sănătății;

F. întrucât este necesar să se atingă standarde specifice și mai detaliate, identice în toate

țările Uniunii Europene, ținându-se seama de natura CPS;

G. întrucât astfel de sisteme vor asigura fundamentul și baza serviciilor inteligente

emergente sau viitoare și vor aduce progrese în sectorul îngrijirilor medicale

personalizate, al răspunsului la urgențe și al telemedicinei;

H. întrucât folosirea instrumentelor de diagnosticare sau de tratare robotizate sau de înaltă

tehnologie nu ar trebui să ducă în niciun caz la creșterea responsabilității medicilor sau

a personalului medical care trebuie să le folosească; în acest sens, se consideră necesară

creșterea responsabilității unităților medicale sau a producătorilor implicați;

I. întrucât potențialul economic și societal al CPS este mult mai vast decât ceea ce s-a

imaginat până acum și se fac investiții majore la nivel mondial pentru dezvoltarea

tehnologiei;

J. întrucât utilizarea acestor tehnologii nu trebuie să reducă sau să afecteze relația medic-

pacient, ci trebuie să îi ofere medicului asistență în diagnosticarea și/sau tratarea

pacienților;

K. întrucât CPS suscită așteptări mari și au un potențial ridicat, iar efectele tehnologiilor

nou introduse nu vor fi niciodată complet previzibile și pot fi integrate cu succes numai

dacă societatea se poate adapta la un nou mod de interacțiune cu tehnologia,

1. admite faptul că adoptarea unor noi tehnologii în sectorul îngrijirii sănătății este

susceptibilă, cu condiția privilegierii relației pacient-doctor și a liberului arbitru, să

aducă beneficii majore în termeni de îngrijire a pacienților și eficacitate și precizie a

tratamentelor, inclusiv prin reducerea riscului erorii umane, conducând astfel la o mai

bună calitate a vieții și la o speranță de viață mai mare;

2. consideră că, deși robotica poate aduce beneficii societății, aceasta poate, în același

timp, să modifice în mod semnificativ modul în care oamenii interacționează unii cu

alții și, prin urmare, poate avea un impact real asupra structurilor societale actuale; prin

urmare, subliniază nevoia urgentă a unei dezbateri publice extinse și documentate cu

privire la această nouă revoluție tehnologică;

3. consideră esențial ca Uniunea să creeze un cadru normativ bazat pe principii etice, care

să țină seama de complexitatea roboticii și de numeroasele sale implicații sociale,

medicale și bioetice;

4. subliniază că inovarea care oferă diagnostice mai bune și o mai bună cunoaștere a

opțiunilor în materie de tratamente, îngrijire și reabilitare duce la decizii medicale mai

exacte, la timpi de refacere mai scurți și, în consecință, ar putea atenua neajunsurile ce

RR\1115573RO.docx 51/66 PE582.443v03-00

RO

decurg, în cadrul proceselor de îngrijire și reabilitare, din penuria de profesioniști în

domeniul sănătății;

5. subliniază că creșterea cererii de unități CPS are potențialul de a crea în Uniune un

număr mare de locuri de muncă care necesită o înaltă calificare;

6. consideră utilă prezența roboților pentru a veni în sprijinul muncii medicilor sau

asistenților, cu scopul de a îmbunătăți experiența oamenilor în diagnosticare și tratare,

ținând cont, cu toate acestea, de importanța faptului ca practica medicală și practicile de

îngrijire a pacienților să nu fie dezumanizate;

Roboții de utilitate și asistență personală

7. constată că CPS sunt capabile să schimbe în bine viața persoanelor care suferă de

dizabilități, deoarece tehnologiile inteligente pot fi utilizate în scopul profilaxiei,

asistenței, monitorizării și însoțirii;

8. remarcă faptul că CPS ar putea avea un impact major asupra sectorului îngrijirii

sănătății, cu potențialul de a scădea costurile globale ale îngrijirii sănătății, permițându-

le profesioniștilor din domeniul medical să își axeze atenția mai degrabă asupra

prevenției, decât asupra tratamentului;

9. subliniază că cercetarea și dezvoltarea din domeniul roboților destinați îngrijirii

vârstnicilor s-a generalizat și s-a ieftinit de-a lungul timpului, permițând realizarea unor

produse mai funcționale și acceptate în mai mare măsură de consumatori; remarcă gama

largă de aplicații ale acestor tehnologii, care le oferă vârstnicilor și celor afectați de

demență, de tulburări cognitive și de pierderi de memorie beneficii legate de profilaxie,

asistență, monitorizare, stimulare și însoțire;

10. subliniază că, deși CPS pot mări mobilitatea și sociabilitatea persoanelor cu dizabilități

și a vârstnicilor, îngrijitorii umani vor continua să fie necesari și vor constitui o sursă

importantă de interacțiune socială pentru aceștia, care nu va putea fi înlocuită în

totalitate; remarcă faptul că tehnologiile CPS sau roboții nu pot decât să amplifice

considerabil îngrijirea umană și să imprime un caracter mai strict orientat procesului de

reabilitare, astfel ca personalul medical și îngrijitorii să poată aloca mai mult timp de

calitate diagnosticării și adoptării unor opțiuni mai bune privind tratamentele;

Roboții medicali

11. constată că, în sectorul îngrijirii sănătății, sunt deja în uz unele forme timpurii de roboți

și dispozitive CPS inteligente, cum sunt dispozitivele e-sănătate și roboții chirurgicali și

că, în viitorul apropiat, această tehnologie va continua să se dezvolte, având potențialul

de a reduce și costul îngrijirii sănătății, permițând personalului medical să își transfere

atenția de la tratament la profilaxie și făcând disponibil un buget mai mare pentru o mai

bună ajustare la diversitatea nevoilor pacienților, pentru formarea permanentă a

profesioniștilor din domeniul sănătății și pentru cercetare;

12. subliniază că utilizarea sporită a CPS ar putea avea ca rezultat o societate mai sănătoasă

pe măsură ce procedurile devin mai puțin invazive, conducând la un timp de recuperare

mai rapid și reducând absenteismul datorat îngrijirilor de sănătate;

PE582.443v03-00 52/66 RR\1115573RO.docx

RO

13. constată că dispozitivele medicale robotizate continuă să evolueze și cel mai probabil

vor fi din ce în ce mai frecvent utilizate în procedurile chirurgicale, avansând frontierele

medicinei;

14. constată că s-a preconizat ca roboții chirurgicali să mărească capacitatea chirurgilor

umani dincolo de limitele laparoscopiei convenționale, iar dezvoltarea roboților

chirurgicali își are rădăcinile în dorința de a depăși aceste limite și de a extinde

beneficiile chirurgiei minim invazive, a mișcărilor de finețe și de precizie;

15. subliniază că CPS vor permite telechirurgia, cu numeroase avantaje, precum o precizie

mai mare a mișcărilor mâinii, eliminând tremurul mâinii în mișcare, mărirea imagistică,

pe care o pot analiza și evalua imediat, o dexteritate ameliorată și chirurgia de la

distanță, în timp ce o cerință fundamentală trebuie să fie aceea ca doctorii să obțină

competențe și acreditare pentru efectuarea intervențiilor medicale cu dispozitive CPS

individuale;

16. constată că, în ultimii ani, au survenit schimbări semnificative în ceea ce privește

educația medicală și sectorul formativ; constată, de asemenea, că, pe măsură ce

îngrijirea medicală a devenit din ce în ce mai complexă, atmosfera din centrele

academice de îngrijire a sănătății oferă oportunitatea de a consolida o abordare holistică

a sănătății, de a regândi modul în care se asigură educația medicală și învățarea pe tot

parcursul vieții, menținând totodată competențele esențiale ale medicilor pentru

păstrarea cunoștințelor lor de specialitate și a autorității lor asupra roboților; invită

Comisia și statele membre să promoveze standarde înalte de pregătire și specializare

pentru personalul medical și paramedical care utilizează sau intenționează să utilizeze

noi tehnologii robotizate și încurajează libera circulație a chirurgilor care intenționează

să utilizeze astfel de tehnologii pentru a realiza operații;

17. invită Comisia și statele membre să consolideze instrumentele financiare pentru

proiectele de cercetare în domeniul roboticii pentru urgențe sociale și în materie de

sănătate;

18. consideră fundamentală respectarea principiului autonomiei supravegheate a roboților,

pe baza căruia planificarea inițială a tratamentului și decizia finală privind efectuarea sa

rămân mereu la latitudinea unui chirurg uman;

Evaluarea clinică și investigațiile clinice

19. subliniază că CPS medicale trebuie să satisfacă standardele înalte stabilite pentru

echipamentele medicale, prin proceduri de verificare și certificare eficace, care să

permită evaluarea de către un personal instruit în mod corespunzător a siguranței și a

eficacității tehnologiei propuse, chiar din faza de proiectare;

20. subliniază că este important să se facă o distincție între roboți chirurgicali și proteze,

precum și între exoschelete și roboți de companie, a căror funcție este de a asista

persoanele care suferă de dizabilități sau pe cele care se află în incapacitate temporară;

subliniază importanța supunerii ambelor tipuri unor controale care să fie efectuate în

conformitate cu cele mai precise și detaliate standarde posibile;

21. salută acordul politic referitor la Regulamentul privind dispozitivele medicale, la care

RR\1115573RO.docx 53/66 PE582.443v03-00

RO

au ajuns colegiuitorii în iunie 2016; invită Comisia să garanteze că procedurile pentru

testarea unor noi dispozitive medicale robotizate sunt sigure, în special în cazul

dispozitivelor implantate în corpul uman, înainte de data la care respectivul regulament

devine aplicabil; observă în continuare că trebuie să existe o transparență deplină față de

pacienți cu privire la datele lor personale și față de public cu privire la testele clinice

eșuate și la cele reușite, iar responsabilitatea pentru testele eșuate și CPS trebuie să fie

clară pacienților și publicului;

Etică

22. subliniază că, în timp ce tehnologia se dezvoltă exponențial, sistemele sociale din

Uniune nu pot răspunde la fel de rapid, iar sistemele de îngrijire a sănătății răspund încă

și mai lent; subliniază că aceste evoluții exercită un puternic impact asupra civilizației,

așa cum o cunoaștem, și că, din această cauză, este imperativ ca progresul tehnologic să

fie însoțit de evaluări ale implicațiilor morale și etice ale noilor tehnologii, înainte și pe

parcursul dezvoltării lor;

23. subliniază importanța, în ceea ce privește standardele etice, de a garanta faptul că

produsele robotice respectă drepturile fundamentale ale individului și ale societății, care

trebuie protejate la nivelul Uniunii, prevăzând orice măsuri tehnice necesare care să

garanteze respectarea acestora încă din faza de proiectare, în conformitate cu așa-numita

abordare de confidențialitate încă din faza de concepție;

24. atrage atenția asupra riscurilor aferente posibilității ca sistemele CPS integrate în corpul

uman să fie piratate sau dezactivate sau să le fie șterse memoriile, deoarece acest lucru

ar putea pune în pericol sănătatea umană și, în cazuri extreme, chiar viața umană și

subliniază, prin urmare, prioritatea care trebuie acordată protejării respectivelor sisteme;

25. recunoaște vulnerabilitatea pacienților cu nevoi speciale, inclusiv copii, vârstnici și

persoane cu dizabilități, și subliniază că orice utilizator ar putea dezvolta o legătură

emoțională cu CPS și roboții; subliniază considerentele etice pe care le implică acest

eventual atașament; încurajează Comisia să înceapă un proces de reflecție asupra

modului în care se poate asigura că CPS nu vor avea un impact negativ asupra

autonomiei și independenței persoanelor vulnerabile;

26. solicită Comisiei și statelor membre să promoveze dezvoltarea tehnologiilor de asistare

și prin regimuri de răspundere diferite de cele aplicabile în momentul de față, pentru a

favoriza dezvoltarea și adoptarea acestor tehnologii de către cei care au nevoie de ele, în

conformitate cu articolul 4 din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu

handicap, la care Uniunea a subscris;

27. evidențiază importanța menținerii relației pacient-doctor în procesul de îngrijire, în

special în ceea ce privește comunicarea diagnosticului și a tratamentului medical;

28. remarcă faptul că utilizarea CPS ridică problema consolidării capacităților umane, care

este definită ca o consolidare a aptitudinilor umane naturale existente sau dobândirea de

noi aptitudini, permițându-le indivizilor să depășească dizabilitățile;

Impactul asupra mediului

PE582.443v03-00 54/66 RR\1115573RO.docx

RO

29. confirmă nevoia reducerii la minimum a eventualei amprente ecologice și ambientale a

roboticii, deoarece se preconizează că utilizarea CPS și a roboților va determina o

creștere generală a consumului de energie și a cantității de deșeuri electrice și

electronice; evidențiază necesitatea maximizării posibilității de sporire a eficienței

proceselor în raport cu resursele, de a mări eficiența energetică prin promovarea

utilizării energiilor din surse regenerabile pentru robotică, de a utiliza și de a reutiliza

materiile prime secundare și de a reduce deșeurile; prin urmare, încurajează Comisia să

includă principiile economiei circulare în orice politică a Uniunii în domeniul roboticii;

30. remarcă, de asemenea, că utilizarea CPS va avea un impact pozitiv asupra mediului, în

special în domeniul agriculturii și al aprovizionării cu produse alimentare, îndeosebi

prin dimensiunile reduse ale utilajelor și prin utilizarea redusă a îngrășămintelor,

energiei și apei, precum și prin agricultura de precizie;

31. subliniază că CPS vor conduce la crearea de sisteme energetice și de infrastructură care

au capacitatea de a controla fluxul energiei electrice de la producător la consumator și

vor avea, de asemenea, ca rezultat crearea de „prosumatori” de energie, care produc și,

în același timp, consumă energie, permițând astfel beneficii majore pentru mediu;

– de a include următoarele recomandări în anexa la propunerea sa de rezoluție:

Siguranța

Siguranța dispozitivelor medicale robotizate este o condiție prealabilă pentru

introducerea lor în sectorul îngrijirii sănătății. Eficacitatea și siguranța roboților

medicali și a celor utilizați în scopul îngrijirii ar trebui să fie evaluată prin proceduri de

certificare și în raport cu garanții de siguranță specifice, foarte detaliate, acordând o

atenție deosebită utilizării lor de către utilizatori cu deficiențe sau în situații de urgență;

invită Comisia să adopte specificații comune detaliate pentru dispozitivele medicale

robotizate; ar trebui să se acorde o importanță deosebită siguranței rețelelor CPS cu

scopul de a înlătura orice posibilitate de manipulare neautorizată a acestora și de

sustragere de date personale sensibile.

Siguranța sistemelor CPS implantate în corpul uman este o cerință fundamentală,

deoarece orice defect al acestora poate fi fatal și, în acest context, este important să se

ofere informații și să se reglementeze inechivoc problemele privind răspunderea,

inclusiv dreptul de proprietate asupra acestor sisteme CPS implantate, cine are drepturi

asupra lor și cine poate modifica implantarea lor, interzicând cu strictețe orice

experiment asupra persoanelor fără acordul lor.

Viața privată

CPS medicale și utilizarea roboților ca „sisteme electronice de înregistrare a sănătății”

pune probleme legate de legislația privind viața privată a pacienților, secretul medical și

protecția datelor în domeniul sănătății publice. Normele Uniunii privind protecția

datelor ar trebui adaptate, astfel încât să țină cont de complexitatea și interconectivitatea

în creștere a roboților medicali care ar putea manipula informații personale și date

referitoare la sănătate deosebit de sensibile; acestea ar trebui să respecte conceptul de

confidențialitate încă din faza de concepție, așa cum prevede Regulamentul (UE) nr.

RR\1115573RO.docx 55/66 PE582.443v03-00

RO

2016/679 privind protecția datelor. Codurile de conduită privind secretul medical

trebuie îmbunătățite sub aspectul datelor privind sănătatea stocate pe sisteme CPS care

pot fi accesate de terți.

Companiile de asigurări sau orice alt furnizor de servicii nu ar trebui să fie autorizați să

folosească datele electronice privind sănătatea pentru a introduce discriminări în

stabilirea prețurilor, deoarece acest lucru ar fi în contradicție cu dreptul fundamental de

acces la cel mai înalt standard de sănătate posibil.

Comitetele pentru deontologia cercetării

Comitetele pentru deontologia cercetării trebuie să ia în considerare aspectele etice pe

care le implică dezvoltarea dispozitivelor medicale robotizate și a CPS în numeroase

sectoare ale îngrijirii sănătății și ale asistenței acordate persoanelor vârstnice și cu

dizabilități. Trebuie să fie luate în considerare în mod corespunzător chestiuni ca

accesul egal la îngrijirea sănătății și la profilaxia robotizată, relația privilegiată dintre

pacient și doctor în cadrul procesului de îngrijire și susceptibilitatea, mai ales a

pacienților cu nevoi speciale (de exemplu, persoanele cu dizabilități), dar nu doar a

acestora (de exemplu, copiii, persoanele solitare etc.), de a dezvolta un atașament

emoțional față de roboți.

Încurajează comitetele pentru deontologia cercetării și Comisia să înceapă un proces de

reflecție în vederea elaborării unui cod de conduită pentru cercetători/proiectanți și

utilizatorii de CPS medicale, care ar trebui să aibă la bază principiile consacrate în Carta

drepturilor fundamentale a Uniunii (cum ar fi demnitatea umană și drepturile omului,

egalitatea, justiția și echitatea, dreptul de a avea beneficii și de a nu fi lezat, demnitatea,

nediscriminarea și nestigmatizarea, autonomia și responsabilitatea individuală,

consimțământul în cunoștință de cauză, intimitatea și responsabilitatea socială, precum

și drepturile persoanelor în vârstă, integrarea persoanelor cu dizabilități, dreptul la

îngrijirea sănătății și dreptul la protecție al consumatorilor) și practicile și codurile etice

existente.

Merită menționat că robotica poate aduce un nivel înalt de incertitudine privind

aspectele care țin de răspundere și de responsabilitate.

PE582.443v03-00 56/66 RR\1115573RO.docx

RO

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării 13.10.2016

Rezultatul votului final +:

–:

0:

61

0

0

Membri titulari prezenți la votul final Marco Affronte, Margrete Auken, Pilar Ayuso, Zoltán Balczó,

Catherine Bearder, Ivo Belet, Nessa Childers, Birgit Collin-Langen,

Mireille D’Ornano, Miriam Dalli, Angélique Delahaye, Stefan Eck, Bas

Eickhout, Eleonora Evi, José Inácio Faria, Elisabetta Gardini, Gerben-

Jan Gerbrandy, Jens Gieseke, Julie Girling, Sylvie Goddyn, Françoise

Grossetête, Anneli Jäätteenmäki, Jean-François Jalkh, Josu Juaristi

Abaunz, Karin Kadenbach, Kateřina Konečná, Giovanni La Via, Peter

Liese, Norbert Lins, Susanne Melior, Miroslav Mikolášik, Massimo

Paolucci, Bolesław G. Piecha, Frédérique Ries, Michèle Rivasi,

Daciana Octavia Sârbu, Annie Schreijer-Pierik, Davor Škrlec,

Dubravka Šuica, Tibor Szanyi, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Jadwiga

Wiśniewska, Damiano Zoffoli

Membri supleanți prezenți la votul final Guillaume Balas, Paul Brannen, Nicola Caputo, Michel Dantin, Mark

Demesmaeker, Luke Ming Flanagan, Elena Gentile, Martin Häusling,

Krzysztof Hetman, Gesine Meissner, James Nicholson, Marijana Petir,

Gabriele Preuß, Christel Schaldemose, Jasenko Selimovic, Mihai

Țurcanu

Membri supleanți (articolul 200 alineatul

(2)) prezenți la votul final

Nicola Danti, Anna Hedh

RR\1115573RO.docx 57/66 PE582.443v03-00

RO

15.11.2016

AVIZ AL COMISIEI PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE ȘI ENERGIE

destinat Comisiei pentru afaceri juridice

conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la normele de drept civil privind robotica

(2015/2103(INL))

Raportoare pentru aviz: Kaja Kallas

(Inițiativă – articolul 46 din Regulamentul de procedură)

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru afaceri juridice,

competentă în fond:

– includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât echipele alcătuite din roboți și oameni ar putea fi cu 85 %1 mai productive decât

cele formate exclusiv din roboți sau oameni; întrucât roboții, prin sporirea capacităților

oamenilor, vor reduce riscurile legate de erorile umane;

B. întrucât Uniunea ocupă o poziție de lider în robotica industrială, cu o cotă de peste 25 %2

din furnizare și utilizare, estimându-se că această piață crește cu o rată de 8 - 9 % pe an,

ceea ce face din acest sector o prioritate industrială strategică,

1. are convingerea că robotica și inteligența artificială joacă un rol major în îmbunătățirea

competitivității și a productivității economiei europene și ar putea avea, pe termen mediu,

un impact mai mare asupra competitivității industriilor neprelucrătoare, cum ar fi

agricultura, transporturile, asistența medicală, securitatea și furnizarea de utilități; invită

Comisia să promoveze o politică ambițioasă și transsectorială în favoarea inovării în

robotică și în inteligența artificială, facilitând integrarea tehnologiilor în lanțurile valorice,

dezvoltarea unor modele de afaceri inovatoare și reducerea timpului scurs între inovare și

industrializare; invită Comisia să analizeze necesitatea modernizării legislației sau a

elaborării unor orientări europene pentru a se asigura o abordare comună în robotică și în

1 potrivit unui studiu al MIT în urma unei experiențe comune a producătorilor de autovehicule BMW și

Mercedes-Benz; 2 http://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/en/h2020-section/robotics.

PE582.443v03-00 58/66 RR\1115573RO.docx

RO

domeniul inteligenței artificiale, esențială pentru progresul întreprinderilor în Uniune;

2 constată că unele țări terțe au recunoscut importanța strategică a roboticii și amenință

poziția de lider a UE pe piața globală, de exemplu prin preluarea producătorilor din

Uniune; invită Comisia să elaboreze o strategie industrială care să abordeze rolul

sectoarelor importante din punct de vedere strategic, cum ar fi robotica, și să descrie în ce

mod Uniunea poate păstra locurile de muncă, creșterea, know-how-ul și o mare parte a

lanțului valoric;

3. subliniază că inovarea în robotică și în inteligența artificială și integrarea acestor

tehnologii în economie și societate necesită o infrastructură digitală care să asigure o

conectivitate ubicuă; invită Comisia să definească un cadru care să răspundă cerințelor de

conectivitate pentru viitorul digital al Uniunii și să se asigure că accesul la rețelele de

bandă largă și 5G respectă pe deplin principiul neutralității rețelei;

4. este ferm convins că interoperabilitatea între sisteme, dispozitive și servicii cloud, bazată

pe securitate și luarea în considerare a vieții private începând cu momentul conceperii,

este esențială pentru ca fluxurile de date în timp real să permită roboților și inteligenței

artificiale să devină mai flexibili și mai autonomi; solicită Comisiei să promoveze un

mediu deschis, de la standarde deschise și modele inovatoare de acordare a licenței, la

platforme deschise și transparență, pentru a evita blocajul în sisteme cu drepturi rezervate,

care restrâng interoperabilitatea; subliniază, în plus, că trebuie asigurat un nivel înalt de

siguranță, securitate și protecție a datelor folosite în comunicarea oamenilor cu roboții și

cu formele de inteligență artificială; prin urmare, invită Comisia și statele membre să

integreze principiul securității și cel al protecției vieții private încă de la proiectare în

politicile din domeniul roboticii și al inteligenței artificiale, în strategia UE privind

securitatea cibernetică și să includă robotica și inteligența artificială în discuțiile grupului

consultativ la nivel înalt privind securitatea cibernetică, care va fi înființat de Comisie;

5. observă că accesul la date este esențial pentru inovare în algoritmii de învățare

automatizată; invită Comisia să pună în aplicare un cadru și o strategie ambițioasă

referitoare la fluxul deschis și liber de date, în special cu inițiativa „flux liber de date”, în

conformitate cu legislația privind protecția datelor și cu un drept reformat al proprietății

intelectuale; subliniază că inițiativa „flux liber de date” ar trebui să clarifice problemele

legate de proprietatea asupra datelor, utilizarea și accesul, care sunt importante pentru

dezvoltarea ulterioară și utilizarea tehnologiei roboticii;

6. invită Comisia să își sporească suportul, în cadrul evaluării CFM la jumătatea perioadei,

pentru programul SPARC finanțat prin Orizont 2020, să realizeze studii de prognoză, să

promoveze inovarea deschisă ca obiectiv strategic și un mediu propice colaborării între

instituțiile naționale și europene, comunitatea științifică, organele de standardizare care

atrag talente, dar și sectorul privat, între companiile globale, IMM-uri și întreprinderi nou

înființate, care sunt esențiale pentru inovare și pentru deschiderea de noi piețe în

tehnologia roboticii la scară globală; subliniază rolul pe care îl pot juca parteneriatele

public-privat în această privință;

7. subliniază că dezvoltarea roboticii ar trebui să se orienteze spre completarea capacităților

umane și nu spre înlocuirea lor; subliniază că creșterea în robotică și în inteligența

artificială va automatiza un număr important de locuri de muncă, reducând expunerea

umană la condiții dăunătoare și periculoase și va transforma moduri de viață și practici de

RR\1115573RO.docx 59/66 PE582.443v03-00

RO

muncă, impunându-se, prin urmare, o evaluare pe termen lung și măsuri care să asigure că

aspectele sociale, de mediu, etice, de răspundere și educație sunt abordate în mod

corespunzător; consideră în special că nevoia de competențe digitale, inclusiv programare,

trebuie inclusă în toate formele de învățământ și formare, de la primii ani de școală până la

învățarea pe tot parcursul vieții;

8. este de opinie că roboții medicali continuă să câștige teren în realizarea de intervenții

chirurgicale de înaltă precizie și efectuarea unor proceduri repetitive; consideră că aceștia

au potențialul de a îmbunătăți rezultatele măsurilor de reabilitare și oferă sprijin logistic

foarte eficace în spitale;

– includerea următoarelor sugestii în anexa la propunerea sa de rezoluție:

9. consideră că orice inițiativă legislativă viitoare privitoare la robotică și inteligența

artificială ar trebui să asigure certitudine juridică fără a frâna inovarea în acest domeniu

tehnologic cu evoluție rapidă, după consultarea cu o serie de părți interesate relevante și

pe baza unui dialog continuu;

10. consideră că, împreună cu inginerii în robotică care sunt utilizatori finali, cu comunitatea

de cercetare și cu alte părți interesate, Comisia ar trebui să elaboreze un cod deontologic

care să guverneze activitățile de dezvoltare a roboticii și inteligenței artificiale;

11. consideră că recomandările privind licențele ar trebui să respecte libertatea contractuală și

să permită existența unor regimuri inovatoare de acordare a licenței; avertizează împotriva

introducerii de noi drepturi de proprietate intelectuală în domeniul roboticii și al

inteligenței artificiale, care ar putea constitui un obstacol în calea inovării și a

schimburilor de experiență;

PE582.443v03-00 60/66 RR\1115573RO.docx

RO

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării 13.10.2016

Rezultatul votului final +:

–:

0:

54

1

3

Membri titulari prezenți la votul final Bendt Bendtsen, Xabier Benito Ziluaga, José Blanco López, David

Borrelli, Jerzy Buzek, Angelo Ciocca, Edward Czesak, Jakop Dalunde,

Pilar del Castillo Vera, Christian Ehler, Fredrick Federley, Ashley Fox,

Adam Gierek, Theresa Griffin, Hans-Olaf Henkel, Eva Kaili, Kaja

Kallas, Barbara Kappel, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Jaromír

Kohlíček, Zdzisław Krasnodębski, Miapetra Kumpula-Natri, Janusz

Lewandowski, Ernest Maragall, Edouard Martin, Angelika Mlinar,

Nadine Morano, Dan Nica, Carolina Punset, Herbert Reul, Paul Rübig,

Algirdas Saudargas, Sergei Stanishev, Neoklis Sylikiotis, Dario

Tamburrano, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Claude Turmes,

Vladimir Urutchev, Henna Virkkunen, Martina Werner, Lieve

Wierinck, Anna Záborská, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho

Membri supleanți prezenți la votul final Michał Boni, Rosa D’Amato, Esther de Lange, Jens Geier, Benedek

Jávor, Olle Ludvigsson, Vladimír Maňka, Marian-Jean Marinescu,

Clare Moody, Maria Spyraki

Membri supleanți (articolul 200 alineatul

(2)) prezenți la votul final

Salvatore Cicu, Albert Deß

RR\1115573RO.docx 61/66 PE582.443v03-00

RO

12.10.2016

AVIZ AL COMISIEI PENTRU PIAȚA INTERNĂ ȘI PROTECȚIA CONSUMATORILOR

destinat Comisiei pentru afaceri juridice

Normele de drept civil privind robotica

(2015/2103(INL))

Raportoare pentru aviz: Dita Charanzová

(Inițiativă – articolul 46 din Regulamentul de procedură)

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru afaceri

juridice, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce

urmează a fi adoptată:

A. întrucât robotica nu este un domeniu nou; întrucât robotica poate avea și are un rol în

transformarea pozitivă a societății noastre; întrucât robotica și inteligența artificială

contribuie în mod activ la digitalizarea economiei într-un număr mare de sectoare,

precum industria, îngrijirea sănătății, construcțiile și transporturile, și pot conduce la

inovare, la reducerea muncii în condiții nocive și la noi modele comerciale, iar Uniunea

trebuie să asimileze activ evoluțiile din acest domeniu, care pot favoriza dezvoltarea

pieței unice digitale;

B. întrucât, în tot mai multe cazuri, roboții funcționează în apropiere fizică față de oameni,

iar piața serviciilor legate de robotică se află în creștere constantă, generând noi avantaje

pentru societate însă fără a neglija aspectele siguranței și fiabilității;

C. întrucât, deși robotica aduce avantaje incontestabile, ea riscă să provoace o modificare a

pieței muncii și poate impune, prin urmare, necesitatea unei reflecții cu privire la

viitorul educației, ocupării forței de muncă și al politicilor sociale;

D. întrucât vânzarea și producția de roboți au crescut în mod semnificativ între 2010 și

2014, această creștere fiind doar în 2014 de 30%, mai ales în sectorul industriei

electronice;

E. întrucât transformarea digitală a industriei de producție din UE, care reprezintă 15% din

PE582.443v03-00 62/66 RR\1115573RO.docx

RO

PIB-ul Uniunii, poate avea în 2025 o valoare adăugată potențială de 1,25 mii de

miliarde EUR1, iar adoptarea unor tehnologii autonome și robotizate ar putea contribui

la creșterea productivității industriale europene și ar putea conferi Europei un avantaj

competitiv major;

F. întrucât învățarea automatizată oferă societății beneficii enorme în domeniul economic

și al inovației prin îmbunătățirea considerabilă a capacități de analiză a datelor, dar în

același timp dă naștere unor provocări în ceea ce privește asigurarea nediscriminării,

respectarea garanțiilor procedurale, accesul la informații și înțelegerea proceselor

decizionale;

G. întrucât evoluțiile din domeniul aplicațiilor medicale, cum ar fi implanturile și protezele

robotice, determină persoanele care beneficiază de acestea să depindă în mod vital de

disponibilitatea serviciilor de întreținere, reparație și perfecționare;

H. întrucât la dezvoltarea oricăror noi prototipuri tehnologice sau de producție trebuie

avute în vedere protecția datelor și respectarea proprietății intelectuale;

I. întrucât mai multe state terțe au adoptat orientări și acte legislative adecvate în domeniul

roboticii, în vreme ce unele state membre au început și ele să acorde o atenție

corespunzătoare acestei chestiuni,

1. subliniază că o abordare la nivelul Uniunii poate facilita dezvoltarea prin faptul că

permite să se evite fragmentarea în cadrul pieței interne și subliniază, totodată,

importanța principiului recunoașterii reciproce în utilizarea transfrontalieră a roboților și

a sistemelor robotizate; reamintește că testarea, certificarea și aprobarea pentru piață ar

trebui să fie necesare numai în unul dintre statele membre;

2. subliniază că această abordare trebuie să fie însoțită de o supraveghere efectivă a pieței,

precum și de căi legale de atac și instrumente legale care să le permită statelor membre

să impună rechemarea produselor și să aplice sancțiuni pentru încălcări;

3. subliniază importanța luării unor măsuri pentru a sprijini întreprinderile mici și mijlocii

și întreprinderile noi din domeniul roboticii care creează noi segmente de piață în acest

sector sau care utilizează roboții în activitatea lor;

4. încurajează dezvoltarea unei strategii europene ambițioase privind cercetarea și inovarea

în domeniul roboticii pentru a valorifica la maximum potențialul acesteia în materie de

creștere și ocupare a forței de muncă în Europa;

5. deși este conștient de existența unui număr semnificativ de standarde internaționale care

tratează aspecte precum interoperabilitatea și siguranța și care sunt deja aplicate în acest

sector, consideră totuși că este necesară armonizarea în mai mare măsură a standardelor

din domeniul roboticii și inteligenței artificiale, care ar trebui să facă parte din

prioritățile Uniunii în materie de standardizare pentru a stimula inovarea și a garanta un

nivel ridicat al protecției consumatorilor; subliniază că este esențial să se dezvolte

1 STOA, Ethical Aspects of Cyber-Physical Systems, Scientific Foresight Study (Aspecte etice ale sistemelor

ciber-fizice, Studiu de prospecțiune științifică), mai 2016, anexa 1, p. 37.

RR\1115573RO.docx 63/66 PE582.443v03-00

RO

standarde comune, sigure și riguroase în acest domeniu orientat spre viitor;

6. invită Comisia, în cooperare cu organismele de standardizare europene, să continue să

trateze în mod activ cu organismele de standardizare internaționale și să îmbunătățească

cooperarea cu partenerii internaționali în vederea îmbunătățirii standardelor din acest

domeniu; salută în acest sens instituirea unor comisii tehnice speciale, precum ISO/TC

299 Robotics, al căror obiectiv unic este acela de a elabora standarde în domeniul

roboticii;

7. repetă că cea mai mare parte a standardelor sunt elaborate ca răspuns la nevoile

identificate de sectorul însuși și încurajează organismele de standardizare europene și

internaționale să-și revizuiască constant propriile standarde pentru a le garanta coerența

cu aceste nevoi;

8. consideră că atât roboții creați pentru producție, cât și cei creați pentru utilizarea

individuală ar trebui să intre sub incidența unor norme privind siguranța produselor și

protecția consumatorilor care să prevadă, atunci când este cazul, standarde minime de

siguranță și să abordeze problema riscului de accidente care pot surveni ca urmare a

interacțiunii roboților cu oamenii sau a funcționării acestora în apropierea oamenilor;

consideră că orice politică privind robotica trebuie să trateze chestiunile legate de etică,

protecția datelor (inclusiv a datelor părților terțe și a celor cu caracter personal),

răspunderea civilă, educație, formare și securitatea cibernetică;

9. subliniază importanța integrării aspectelor de confidențialitate și securitate încă din faza

de concepție a roboților și importanța normelor pentru testarea reacțiilor roboților, în

vederea protecției consumatorilor;

10. subliniază că, oricare ar fi domeniile în care este propusă utilizarea roboților, este

necesar să se pună accentul pe demnitatea ființei umane, mai ales în domeniul asistenței

medicale;

11. subliniază că, în domeniul aplicațiilor medicale vitale, precum protezele robotice,

trebuie să se asigure un acces continuu și durabil la întreținere, la perfecționare și, în

special, la actualizări ale softului menite să rezolve eventuale disfuncțiuni sau

vulnerabilități;

12. consideră că politicile de ocupare a forței de muncă, precum și cele educaționale și

sociale ale statelor membre ar trebui să țină seama în mai mare măsură de consecințele

robotizării; invită Comisia să ajute la elaborarea unui cadru normativ uniform și la

intensificarea cooperării dintre statele membre; solicită statelor membre să instituie

cadre de formare revizuite pentru a evita o penurie de specialiști în domeniul

tehnologiilor informației și comunicațiilor;

13. este conștient de faptul că robotica și tehnologiile din domeniul inteligenței artificiale

sunt tot mai mult folosite în vehiculele autonome, precum automobilele autonome și

dronele civile; observă că unele state membre adoptă deja sau prevăd să adopte acte

legislative anume în acest domeniu, fapt care ar putea conduce la un mozaic de legislații

naționale, acest lucru creând obstacole în calea dezvoltării vehiculelor autonome;

solicită, prin urmare, ca în UE să existe un cadru normativ unic, care să asigure un

echilibru just între interesele utilizatorilor, ale întreprinderilor și ale altor părți interesate

PE582.443v03-00 64/66 RR\1115573RO.docx

RO

și care, în același timp, să evite reglementarea excesivă în domeniul roboticii și al

sistemelor robotizate.

14. solicită măsuri de cooperare în materie de reglementare pentru a modifica anumite

acorduri internaționale, precum Convenția de la Viena din 8 noiembrie 1968 privind

circulația rutieră și Convenția de la Haga din 4 mai 1971 privind accidentele rutiere;

15. consideră că, în ceea ce privește vehiculele autonome, s-ar putea să nu fie necesar să se

modifice cadrul juridic privind asigurarea, deoarece practicile și relațiile actuale dintre

operatori, producători și asiguratori permit, așa cum s-a întâmplat și în trecut, integrarea

noilor tehnologii;

16. subliniază că utilizarea roboticii în cadrul asistenței medicale reprezintă deja o piață în

creștere, în special în ceea ce privește procedurile chirurgicale bazate pe telerobotică,

domeniu în care Europa ocupă o poziție de lider; solicită Comisiei să asigure condițiile

necesare pentru o utilizare sporită a acestor practici;

17. solicită Comisiei să sporească finanțarea acordată studiilor interdisciplinare privind

efectele pe care le au asupra societății inteligența artificială și procesele de învățare

automată.

RR\1115573RO.docx 65/66 PE582.443v03-00

RO

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării 11.10.2016

Rezultatul votului final +:

–:

0:

35

1

1

Membri titulari prezenți la votul final Catherine Bearder, Dita Charanzová, Carlos Coelho, Lara Comi, Anna

Maria Corazza Bildt, Daniel Dalton, Nicola Danti, Dennis de Jong,

Vicky Ford, Ildikó Gáll-Pelcz, Evelyne Gebhardt, Maria Grapini,

Sergio Gutiérrez Prieto, Robert Jarosław Iwaszkiewicz, Liisa

Jaakonsaari, Antonio López-Istúriz White, Marlene Mizzi, Eva

Paunova, Jiří Pospíšil, Virginie Rozière, Christel Schaldemose, Andreas

Schwab, Olga Sehnalová, Igor Šoltes, Ivan Štefanec, Catherine Stihler,

Richard Sulík, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Mylène

Troszczynski, Mihai Țurcanu, Anneleen Van Bossuyt, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final Birgit Collin-Langen, Morten Løkkegaard, Julia Reda, Marc Tarabella

Membri supleanți (articolul 200 alineatul

(2)) prezenți la votul final

John Stuart Agnew

PE582.443v03-00 66/66 RR\1115573RO.docx

RO

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării 12.1.2017

Rezultatul votului final +:

–:

0:

17

2

2

Membri titulari prezenţi la votul final Max Andersson, Joëlle Bergeron, Marie-Christine Boutonnet, Jean-

Marie Cavada, Therese Comodini Cachia, Mady Delvaux, Lidia Joanna

Geringer de Oedenberg, Mary Honeyball, Gilles Lebreton, António

Marinho e Pinto, Julia Reda, Evelyn Regner, József Szájer, Tadeusz

Zwiefka

Membri supleanți prezenți la votul final Daniel Buda, Sergio Gaetano Cofferati, Angel Dzhambazki, Heidi

Hautala, Constance Le Grip, Victor Negrescu

Membri supleanți (articolul 200 alineatul

(2)) prezenți la votul final

Eleonora Evi, Andrey Novakov


Recommended