Date post: | 30-Dec-2014 |
Category: |
Documents |
Upload: | ionut-paul-sandar |
View: | 176 times |
Download: | 10 times |
BEL GIA
Cuprins
Capitolul 1. Prezentarea generală a Belgiei
1.1.Pozitia geografica si granite
1.2. Relieful
1.3.Rețeaua hidrologică și clima
1.4.Protectia mediului
1.5.Populatia
1.6. Transporturi și comunicatii
1.7. Economia
-Iași 2010-
Capitolul. 2. Indicatori economici
2.1. Investitiile
2.2. Inflatia
2.3. Datoria externa
2.4. Deficitul bugetar
2.5. Rata somajului
2.6. Nivelul de educatie
2.7. PIB-ul
Capitolul 1.Prezentarea generală a Belgiei
2
Regatul Belgiei,
cunoscut colocvial ca
Belgia este o ţară în
Europa de Vest. Este
unul dintre membrii
fondatori ai Uniunii
Europene şi găzduieşte
majoritatea instituţiilor
acesteia precum şi alte
instituţii internaţionale
importante, inclusiv
OTAN. Belgia se
învecinează cu Ţările de
Jos, Germania, Marele
Ducat al
Luxemburgului, Franţa
şi Marea Nordului.
3
Deviză naţională:
Eendracht maakt macht (neerlandeză)
L'union fait la force (franceză)
Einigkeit macht stark (germană)
Unirea face puterea
Imn naţional La Brabançonne (franceză Brabanteana)
Capitală
•Populaţie
• Coordonate
Bruxelles
1.031.215 (2007)
50°50′48″N 4°21′9″E 50.84667, 4.3525
Limbi oficiale neerlandeză, franceză, germană
Sistem politic monarhie constituţională
Rege
Prim-Ministru
Albert II
Yves Leterme
Independenţă
•declarată
• recunoscută
4 octombrie 1830
19 aprilie 1839
Suprafaţă
•Totală
• % apa
Loc 139
30.528 km²
n/d
Populaţie
•Totală
• Densitate
Loc 76
10.584.534 est. 2007
344,32 loc./km²
PIB (nominal)
•Total (2006)
• PIB per capita
Loc 18
$394,5 de miliarde
$41.605
PIB (PPC)
•Total (2004)
• PIB per capita
Loc 30
$316,2 de miliarde
$31.400
Belgia este situată pe frontiera ce divide Europa germanică de Europa latină iar cele două
mari regiuni ale ţării marchează acest lucru. Regiunea de limbă neerlandeză Flandra, situată în
jumătatea de nord a ţării, are 58% din populaţie iar regiunea de limbă franceză Valonia,
situată în jumătatea de sud, are 32% din populaţie. Regiunea Capitalei Bruxelles, oficial
bilingvă, este o enclavă majoritar francofonă situată în Regiunea Flamandă, dar în apropiere
de frontiera cu regiunea valonă şi are 10% din populaţie. O mică comunitate germanofonă
există în estul Valoniei. Diversitatea lingvistică şi conflictele politice şi culturale asociate
acesteia sunt reflectate în istoria politică şi în sistemul complex de guvernare.
Belgia este o monarhie constituţională şi o democraţie parlamentară. Contextul istoric
particular a făcut ca organizarea politică belgiană să fie foarte complexă.
Şeful statului este Regele, actualmente Albert al II-lea, dar acesta are prerogative reduse.
El numeşte prim ministrul, dar acesta trebuie să aibă sprijinul parlamentului. Prim ministrul
este şeful guvernului federal, format dintr-un număr egal de miniştri neerlandofoni şi
francofoni. Sistemul juridic este bazat pe dreptul civil ce îşi are originile în Codul
Napoleonian. Curtea de Casaţie este nivelul cel mai înalt al ierarhiei juridice, situată pe un
nivel superior faţă de Curtea de Apel.
Parlamentul federal este bicameral format din Senat şi Camera Reprezentanţilor. Primul
este format din 40 membri aleşi, 21 reprezentanţi ai comunităţilor şi 10 membri cooptaţi.
Membrii majori ai familiei regale care figurează în lista de succesiune la tron sunt senatori de
drept. Camera inferioară este formată din 150 reprezentanţi aleşi în 11 arondismente
electorale, prin vot proporţional. Deoarece Belgia este una dintre puţinele ţări cu participare la
vot obligatorie, este ţara cu una dintre cele mai mari prezenţe la vot.
Din anii 1970 în Belgia nu mai există partide politice naţionale, acestea divizându-se
pentru a reprezenta interesele politice şi culturale ale comunităţilor. Principalele partide din
fiecare comunitate reprezintă trei grupuri politice importante: Liberalism de dreapta
(Flamanzii Liberali şi Democraţi (VLD) în Flandra şi Mişcarea Reformatoare a Belgiei (MR)
în Valonia), Creştini-Democraţi conservatori (Partidul Flamand Creştin-Democrat (CD&V) şi
Centrul Democrat Umanist (cdH)) şi social-democraţi de stânga (Partidul Socialist - Diferit
(Sp.a) şi Partidul Socialist (PS). O serie de partide au reuşit să obţină o reprezentativitate
semnificativă începând cu jumătatea secolului trecut organizate pe teme naţionaliste,
lingvistice şi de mediu.
Pe plan internaţional guvernul a avut o politică de diplomaţie activă în Africa şi s-a opus
Războiului din Irak. În iunie 2007 coaliţia guvernamentală a pierdut alegerile, moment care a
marcat debutul unei crize politice importante. În decembrie 2007 a fost realizat un compromis
4
ce a însemnat formarea unui guvern provizoriu sub conducerea fostului prim ministru, guvern
care a făcut tranziţia (pe data de 23 martie 2007) spre un guvern format de creştin-democratul
flamand Yves Leterme, câştigătorul ultimelor alegeri. Din decembrie 2008 prim ministru este
Herman Van Rompuy.
Pe lângă nivelul federal, conform constituţiei revizuite în 1993, Belgia conţine încă 2
niveluri de administraţie federală: 3 comunităţi lingvistice si 3 regiuni.
Fiecare Comunitate şi Regiune are propria adunare legislativă şi propriul guvern.
Regiunea Capitalei Bruxelles este oficial bilingvă, ambele Comunităţi majore exercitându-şi
autoritatea pe teritoriul acesteia, pentru chestiunile comunitare comune existând o Comisie
Comunitară Comună. Viziunile diferite ale celor două Comunităţi majore se reflectă în
structura particulară a instituţiilor oficiale federale. În Flandra Comunitatea şi Regiunea au
fuzionat, în timp ce Comunitatea franceză s-a limitat doar la transferarea unor competenţe
către Regiuni. Din acest motiv, sistemul administrativ este asimetric, instituţiile echivalente
din Regiuni diferite neavând aceleaşi puteri. Conflictele dintre diferitele corpuri instituţionale
ale structurii federale sunt rezolvate de către Curtea Constituţională a Belgiei.
Provinciile şi Regiunea Capitalei Bruxelles sunt subdivizate în comune. Cu excepţia celor
19 comune din Regiunea Capitalei care sunt bilingve franco-neerlandeze, comunele din cele 2
regiuni au o singură limbă oficială, limba comunităţii de care ţine comuna. Din acestea 27
sunt comune cu facilităţi, comune în care o serie de servicii publice sunt oferite în altă limbă
decât limba oficială a comunei. Din punct de vedere electoral şi al organizării teritoriale a
tribunalelor, comunele sunt grupate în arondismente.
Guvernul federal păstrează autoritatea asupra chestiunilor comune: justiţia, apărarea,
poliţia federală, energia nucleară, politica monetară, datoria publică, securitatea socială şi
controlează o parte importantă a finanţelor publice, sistemului de sănătate şi a politicii
internaţionale. Guvernul federal este responsabil de obligaţiile Belgiei în cadrul UE şi a
OTAN.
1.1.Pozția geografică și granițe
Belgia este situata in V.Europei intre Olanda,
Germania, Luxemburg,Franta si Marea Nordului si
5
are o suprafata de 30521 Km.p.
A fost,mai intai,ocupata de celti dupa care,in perioada57-51 i.Hr.este provincie romana
cand a jucat un rol important in srategia economiei romane.Ceva mai tarziu este impartita
intre Franta si Lotharingia.
In Evul Mediu,alturi de Luxemburg,Olanda si Franta nord- estica formeaza regiunea
Tarilor de Jos pentru ca in 1815 Belgia,Olanda si Luxemburgul sa formeze Regatul Unit al
Tarilor de Jos.
Sarbatoarea nationala a Belgiei este aniversarea depunerii juramantului ca rege
constitutional de catre Leopold I in 1831.Sarbatorirea acestei zile se face in data de 21 iulie
1.2. Relieful
Belgia se întinde pe o suprafaţă totală de 30.528 km2, teritoriul său fiind împărţit în 10
provincii şi aproape 600 de comune (districte administrative).
Relieful Belgia urcă în trepte de la M. Nordului din NV teritoriului către SE, până în
masivul Ardeni (400-700 m), un podiş vechi (Belgia înaltă). În centru, se află regiunea
Brabant, ceva mai joasă şi înclinată spre mare; Belgia de Jos, Flandra, cu colinele din
Campine, este situată în V ţării; o regiune nisipoasă ce merge până la Câmpia flamandă pe
coasta de la M. Nordului. Atât Podişul Condroz (SE), cât şi Podişul Ardeni sunt străbătute de
ape pline de meandre, care au săpat văi adânci de 200-300 m (Sambre-Meuse); fenomene
carstice (ocrotite în rezervaţii).
Resursele naturale sunt foarte reduse, în cea mai mare parte minerale. Pe lângă cărbune
(extras din abundenţă) sunt exploatate şi unele depozite de zinc, plumb, cupru şi mangan, dar
acestea nu prezintă importanţă comercială.
1.3.Rețeaua hidrologică și clima
Reteaua hidrografica este densa, formata din fluviul Escaut(Schelde) si Meuse (Maas,925
6
Km) si afluentii lor Leie, Sambre, Ourthe etc.; reteaua hidrografica a Belgiei este navigabila
in mare parte.
Clima este temperat-oceanică, bogată în precipitaţii (900 mm/an) aduse de vânturile din
vest. Temperaturile medii lunare variază între 3 °C în ianuarie şi 18 °C în iulie iar
precipitaţiile medii variază între 51 mm în februarie şi 78 mm în iulie.
1.4.Protectia mediului
Mediul este expus din cauza diverselor activitati ale oamenilor cum ar fi urbanizarea,
reteaua de transporturi densa, industrializarea, care nu afecteaza doar aceasta tara, dar si
tarile vecine.
În Flandra, de emisiile de dioxid de carbon au scăzut de la 200 de kton în 1990, la
aproximativ 100 kton în 2006, din cauza scăderii emisiilor din transport şi industrie. Emisiile
poluării fotochimice a aerului rămâne o problemă. Emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut
de la 90 Mton de CO 2 în 2003 pana la 85 Mton de CO 2 in 2006. Tinta de la Kyoto pentru
Flandra este de 82.5 Mton în perioada 2008-2012 .
În valoare absoluta, principalele sectoare care au contribuit la reducerea emisiilor între
2004 şi 2005 în UE-15, din care face parte si Belgia, au fost producţia de electricitate şi
energie termică in reţelele publice, gospodăriile, serviciile şi transportul rutier.
Emisiile de CO2 provenite din producţia de electricitate şi energie termică pentru reţelele
publice au scăzut cu 0,9% (9,6 milioane de tone) în special datorită unei reduceri a cantităţii
de cărbune utilizat.
Emisiile de CO2 de la gospodării şi servicii au scăzut cu 1,7% (7,0 milioane de tone). O
explicaţie generală pentru această reducere o reprezintă condiţiile meteorologice favorabile
din timpul iernii (iarna mai calduroasa) în comparaţie cu anul precedent.
7
Emisiile de CO2 provenite din transportul rutier au scăzut cu 0,8% (6 milioane de tone). Acest
fapt se datorează numărului crescut de autovehicule pe motorină și efectelor taxei ecologice.
Tabelul 1: Emisiile de gaze cu efect de seră în echivalente CO2 (cu excepţia
rezervoarelor de carbon) şi obiectivele Protocolului de la Kyoto pentru 2008-2012
1.5.Populația
Belgia este unul din statele cele mai dens populate din lume,
datorită poziţiei privilegiate pe continent, deschiderii spre Ocean.
Populaţia este formată din valoni (în sud) care vorbesc un dialect
al limbii franceze şi flamanzi 55% (în nord şi vest) care vorbesc o
limbă germanica. 30% din pop. activă este prinsă în industrie.
Rata natalităţii: 11,8‰; a mortalităţii: l0,5‰. Rata populaţiei urbane 97%.
In ceea ce priveste religia, 75% din populatie sunt romano-catolici, iar restul de 25%
protestanti sau alte religii. De menţionat faptul că, în Belgia, familia are un caracter foarte
independent (belgienii acceptă relaţiile neoficiale).
8
Populaţia totală a ţării este de 10.348.276 locuitori (Iulie 2004), densitatea medie a
acesteia fiind de 337 persoane/km2, iar durata medie a vieţii la nivelul populaţiei totale este de
78,44 ani (75.26 ani pentru bărbaţi şi 81.75 ani pentru femei). În mediul urban domiciliază
97% din populaţie şi doar 3% în mediul rural. Rata de crestere a populatiei este de 0.16%.
Rata netă a migraţiei înregistrează valoarea de 1.23 emigranţi / 1.000 persoane. Structura pe
grupe de vârste şi pe categorii de sex este următoarea: 0-14 ani – 17,1% (bărbaţi: 901.486;
femei: 863.092), 15-64 ani – 65,6% (bărbaţi: 3.400.419; femei: 3.346.182), 65 de ani sau mai
mult – 17,3% (bărbaţi: 739.479; femei: 1.055.724). Total populaţie: 0,96 bărbaţi / o femeie
(2003).
Repartitia populatiei active este de 2,6% primar,27,7% secundar,69,7% tertiar.
Capitala Belgiei este Bruxelles cu circa un milion de locuitori din care 35,8% sunt străini.
Capitala este un centru economic important,concentrează 22% din întreprinderile industriale
ale țării;principal centru financiar și important nod de comunicații al Europei
Occidentale;centru cultural cu instituții de renume: Academia Regală de Știinte,Litere și
Arte,două universități, instituții de învățămant superior,13 mari biblioteci,12 muzee
etc.;găzduiește sediile UNIUNII EUROPENE și NATO.
Viaţa culturală belgiană a avut tendinţa să se desfăşoare
în fiecare comunitate. Din anii 1970 nu mai există universităţi
bilingve, cu excepţia Academiei Militare Regale, sau
mijloace de informare în masă. Nici o instituţie culturală sau
organizaţie ştiinţifică nu reprezintă ambele comunităţi. În
ciuda diviziunilor politice şi lingvistice care s-au schimbat deseori de-a lungul secolelor,
9
regiunea ce corespunde actualei Belgii a cunoscut dezvoltarea a numeroase mişcări artistice
care au avut un impact puternic asupra culturii europene.
Belgia este cunoscută la nivel internaţional pentru
specialităţile ei gastronomice. Numeroase restaurante belgiene
pot fi găsite în ghiduri gastronomice importante, ca de exemplu
Ghidul Michelin. Gofrele, cartofii prăjiţi şi midiile sunt printre
cele mai cunoscute specialităţi belgiene, dar există numeroase
specialităţi locale. Belgia este renumită pentru ciocolata produsă
aici, numeroase mărci locale devenind foarte cunoscute pe plan internaţional.
Belgia este cunoscută de asemenea pentru cele peste 500 specialităţi de bere. Berea
Belgiană conţine una dintre cele mai mari varietăţi de beri de calitate din lume, de la bere
blondă şi brună până la celebrele beri trapiste şi lambic. Originile berii belgiene se găsesc în
evul mediu când mănăstirile o produceau pentru consumul propriu şi mai târziu ca un mijloc
de a-şi rotunji veniturile.
Belgia îmbătrâneşte, la propriu, şi pentru această realitate stau mărturie datele statistice:
vârsta medie în Belgia, de 39,65 ani în anul 2000, a sporit la 40,78 ani în 2010 şi va ajunge la
43 de ani în anul 2030 şi la 45 de ani în 2060 dacă tendinţele actuale se menţin - relevă un
studiu al Institutului de studii demografice din Bruxelles.
Această evoluţie este urmarea a două fenomene. În primul rând, rata natalităţii, în
prezent la un nivel de 1,81, se va reduce la 1,76 în anul 2050.
Pe de altă parte, belgienii trăiesc din ce în ce mai mult. Speranţa de viaţă la naştere va
trece de la 77,3 ani în anul 2007 la 84 de ani în 2050 în cazul bărbaţilor şi de la 83,3 ani în
anul 2007 la 89,7 ani în 2050 în cazul femeilor. Aceste evoluţii vor avea un impact
semnificativ asupra viitorului securităţii sociale în Belgia. Astfel, costul estimat al îmbătrânirii
populaţiei în Belgia va atinge până în anul 2060 un nivel de 8,2% din PIB, perioadă în care
valoarea totală a cheltuielilor sociale va trece de la 23% la 31% din venitul naţional produs
într-un an.
Unele soluţii au fost puse în practică, dar fără a da rezultatele scontate. Fondurile de
pensii s-au dovedit a fi un fiasco, iar măsurile luate pentru creşterea vârstei de pensionare
întârzie să-şi facă simţite efectele. Actualul ministru belgian al pensiilor, Michel Daerden, a
avansat ideea garantării plăţii pensiilor până în anul 2015, însă nu se ştie ce se va întâmpla
după aceea. O altă posibilitate ar fi reducerea drastică a datoriei publice, ceea ce ar permite
deblocarea de noi mijloace pentru pensii. Dar efortul financiar şi social ce va fi impus
10
populaţiei belgiene pentru a regăsi echilibrul bugetar în 2015 pare în acest moment şi mai
greu de acceptat.
În orice caz, dacă statul va plăti pensiile, aşa cum spune Michel Daerden, el va avea
nevoie de imaginaţie, de reforme profunde şi de o 'cură' bună de austeritate. În ceea ce-i
priveşte pe belgieni, ei vor trebui să înveţe să muncească o perioadă mai îndelungată din viaţa
lor, conchide sursa citată.
1.6. Transporturi și comunicatii
Belgia are o bogată reţea de căi ferate (transporturi ce funcţionează practic fără nici o
întârziere); căi rutiere, fluviale (printre cele mai dense din lume). Râurile sunt legate prin
canale, formând un excelent sistem de transport pe apă.
Drumurile locale totalizează 148.216 km, autostrăzile 1.727 km, iar drumurile naţionale
12.750 km şi sunt folosite de mai mult de 4,6 milioane vehicule. Căile ferate au o lungime
totală de 3.518 km, dintre care 2.631 km electrificate. Acestea se află în proprietatea statului.
Belgia este ţara cu cea mai mare densitate de căi ferate de pe glob. Din punct de vedere al
infrastructurii aeriene în ţară sunt 42 de aeroporturi şi un heliport. Cel mai mare aeroport al
Belgiei este Brussels National Airport. Râurile Belgiei sunt legate între ele printr-un important
sistem de canale. Lungimea agregată a acestor canale şi râuri navigabile este de 1.520 km.
Din cele 9 porturi ale Belgiei, Antwerp reprezintă unul din cele mai aglomerate porturi ale
lumii. Ramurile militare cuprind: Armata, Forţa aeriană, Marina, Jandarmeria naţională.
Cheltuielile cu armata ating suma de 3.9 mil.$, reprezentând 1,3% ca procent din PIB.
Infrastructura financiară a ţării este foarte dezvoltată, existând peste 70 de bănci. Bursa de
valori este reprezentată de Euronext N.V., grup care oferă şi servicii de cliring şi informaţii.
Gradul de favorabilitate ridicat al reliefului și nu numai au influențat pozitiv realizarea unui
cadru de comunicare și transport de excepție.Atât căile ferate și rutiere cât și cele de navigație
concură spre 2 noduri mari de comunicație și anume:Bruxelles și Anvers.
Cel de-al treilea sistem de comunicație și de transport,cel fluvial pentru care,sub raportul
densității Belgia deține unul din primele locuri în lume,se desfașoară pe cateva direcții majore
și anume:
- pe canalul van Willebroek
11
- a doua cale fluvială importantă unește Sambre cu Meuse
- a treia cale o formează fluviul Schelde care face legătura direct cu Marea Nordului adunând
inainte de Anvers și alte râuri sau canale
- a patra cale o constituie canalele care unesc pe de-o parte orasele Anvers și Liege(canalul
Albert construit intre 1930-1940 cu o lungime de 130 Km), iar pe de altă Anvers cu Gand.
Lungimea cailor ferate depășesc 4000 de Km,iar a celor rutiere circa 100.000 de Km din
care peste 1000 de Km de autostrăzi.
1.7. Economia
Belgia are o economie dezvoltată cu o industrie diversificată,o agricultură intensivă, un
sistem bancar important și o infrastructură dintre cele mai moderne.
Pe lângă ramurile industriale tradiționale (siderurgie,industrie ușoară,chimie,industrie
extractivă),în ultimii ani au cunoscut o puternică dezvoltare electrotehnică și informatică.În
industrie lucrează peste o treime din populația activă. Belgia produce în medie circa 10
milioane de tone de oțel, 5,5 milioane tone de cărbune, 58 de miliarde de Kwh de energie
electrică. Anual se asamblează circa 1 milion de vehicule(auto).
Produsul national brut(PNB) pe locuitor este de circa 20.270 $.Structura de formare a
PNB este următoarea :comerț și servicii 67,6 %;industrie 24,8 %;construcții 5,2 %;agricultură,
silvicultura și pescuitul 2,4 %.
Resursele autohtone alături de cele importate,în principal cele de subsol,au creat ramuri
industriale de importanță națională,dar și transfrontalieră.
O ramura industrială necesară menținerii unei economii moderne este siderurgia.
Industria chimică,cu un loc important în resortul industrial,cu o varietate mare de
produse(îngrasaminte,mase plastice, produse farmaceutice)este prezentă deopotrivă în Flandra
și în Valonia.
12
Industria textilă,ramura traditională este concentrată în Flandra.Întâlnim industria
lânei,bumbacului,matăsii,inului și cânepei.
Extrem de diversificată se prezintă industria alimentară având la îndemână o gamă variată
de materii prime și un procent mare din produse destinate exportului.Cuprinde industria
cărnii,a lactatelor,a peștelui,a conservelor de legume.
Suprafața agricolă cultivatabilă este de 1,4 milioane de hectare;56 % din acestea sunt
acoperite cu fanețe și plante furajere.În agricultura lucrează circa 2,7 % din populația
activă.Producția medie de cereale este de 1,8-2 milioane de tone,cea de sfecla de zahar de 7,7
milioane de tone. Randamentul înalt al agriculturii se bazează pe gradul ridicat al mecanizării
(circa 13 Ha/tractor) și o largă utilizare a îngrășămintelor chimice(circa 306 Kg /hectar). Sunt
foarte răspândite cultura legumelor și floricultura îndeosebi în zonele periurbane unde se
asociază cu creșterea păsărilor și a porcilor.
Ponderea Belgiei în comerțul mondial este de circa 3,3 %(locul 9 în lume atât la import
cât și la export), volumul total al schimburilor comerciale fiind de 249 miliarde de dolari(123
miliarde de dolari-export și 126 miliarde de dolari-import).
În ceea ce privește importurile, principalii parteneri ai Belgiei sunt țările UE:
Germania,Olanda,Franța,Marea Britanie și Italia. Exporturile au și ele ca destinație principală
țările UE,Germania,Franța și Olanda absorbind 56% din exporturile Belgiei.
Pe piaţa Belgiei activează peste 100 de agenţii de publicitate şi de cercetare a pieţei.
Numărul de posturi de radio este foarte ridicat (peste 45 de posturi). De asemenea, există un
număr mare de posturi de televiziune naţionale (Francofone: AB 3, Bel RTL, Canal Plus
Belgique, Club RTL, RTBF, RTL TVI; Flamande: VRT (TV1), Ketnet, Canvas, VT4, Kanaal
2, Kanaalz, TMF, WTV). Publicitatea prin televiziune are o pondere semnificativă, de peste
50% din totalul investiţiilor, în raport cu publicitatea realizată prin celelalte medii. În
principalele oraşe ale Belgiei, au loc importante manifestări expoziţionale.
Gradul de pătrundere a reţelei Internet, a telefoniei fixe şi mobile este ridicat. În anul
2000, existau peste 60 de furnizori de servicii Internet, iar în 2002 numărul utilizatorilor a
ajuns la aproximativ 4 milioane. Sistemul de telefonie este puternic dezvoltat, beneficiind de o
tehnologie avansată. La nivel internaţional, Belgia deţine 5 cabluri submarine, precum şi staţii
satelit (2 Intelsat şi 1 Eutelsat).
13
Economia foarte dezvoltată; ramuri tradiţionale: ind. textilă, sticlărie, ceramică, şlefuirea
diamantelor. Industria metalurgică feroasă şi neferoasă (cupru, zinc, plumb, aluminiu),
industria constructoare de maşini; maşini agricole, autovehicule, maşini unelte, material
feroviar, vase fluviale şi maritime, farmaceutică; aparatură pentru telecomunicaţii. Industria
de extracţie a huilei; industria de prelucrare şi chimizare a petrolului pe care îl importă alături
de o serie de materii prime de care duce lipsă. Agricultura antrenează 3% din populatie activă;
preponderentă creşterea animalelor: porcine şi bovine. Se cultivă cereale (grâu, orz, secară),
plante ind.; sfeclă de zahăr, legume. Cca. 70% din energia
electrică este obţinută prin energie nucleară. Serviciile sunt
foarte diversificate.
Economia Belgiei şi infrastructura sunt puternic integrate
cu cele a Europei de Vest. Belgia este situată în centrul unei
regiuni puternic industrializate, ceea ce îi rezervă un loc
printre primele zece ţări în clasamentul comerţului internaţional. Economia este caracterizată
de o forţă de muncă foarte productivă, un PIB ridicat şi exporturi importante. Principalele
produse de import sunt: alimente, echipamente industriale, produse petroliere şi chimice,
diamante brute, îmbrăcăminte şi accesorii şi textile. Principalele produse de export sunt
automobilele, produse alimentare, oţel, produse petroliere, mase plastice, textile, diamante
finisate.
Economia este puternic orientată spre sectorul serviciilor, dar prezintă diferenţe regionale
importante între Flandra, regiunea mai dinamică, şi Valonia, regiune aflată într-o perioadă
postindustrială afectată de dezafectarea industriilor tradiţionale. Ca unul dintre membrii
fondatori ai Uniunii Europene, Belgia sprijină integrarea economică europeană şi politica de
economie deschisă. În 1999, Belgia a adoptat moneda EURO care a înlocuit francul belgian
definitiv în 2002. Din 1922 Belgia şi Luxemburgul formează o zonă economică comună, iar
din 1944 aceste ţări fac parte din zona economică Benelux.
Guvernul Belgiei nu impune investitorilor străini limitări sau controale restrictive,
rezultând un climat investițional liberal. Se solicită totuși anumite aprobări a unor comisii care
reglementează modalitatea de realizare a serviciilor în industrie, bănci, asigurări, leasing etc.,
respectarea anumitor reguli de protecție a consumatorilor, obținerea unor autorizații de
construcții, demolări etc. din partea administrațiilor locale, asigurarea condițiilor de protejare
a muncitorilor în sensul de a nu lucra în conditii periculoase, sau de poluare etc.
Companiile străine se bucură în Belgia de tratamentul național, fiind asimilate celor
indigene. Nu există restricții de repatriere a capitalului și profitului și nici cerințe în ceea ce
14
privește participarea belgiană la constituirea unei firme cu capital străin. Cu toate acestea
companiile străine se pot confrunta cu probleme comerciale sau de investiții, care adesea sunt
rezultatul neclarităților în ce privește împărțirea responsabilităților între autoritățile locale,
regionale sau federale și care poate fi interpretată ca o inconsistență a legislației și a aplicării
ei.
Din punct de vedere al regimului vizelor, Belgia face parte din grupul țărilor care au
semnat Acordul Schenghen, cetățenii din RM având nevoie de viza pentru ședere pe teritoriul
belgian. Conform legilor belgiene, cetățenii de alte naționalități (cu excepția celor din spațiul
U.E.) nu pot solicita un loc de muncă în Belgia, daca n-au obținut în prealabil, prin
intermediul ambasadelor belgiene acreditate în tările solicitanților, un permis de munca din
partea Ministerului Federal al Muncii. Oricum, belgienii nu pot solicita angajarea forței de
muncă străine fără acordul prealabil al departamentului regional al muncii. Persoanele extra -
calificate pot obține mai usor aceste permise, în comparație cu muncitorii sau personalul
mediu. Dupa eliberarea permiselor de muncă, acestea sunt trimise primăriilor din
municipalitatea unde domiciliază angajatorul belgian.
Majoritatea produselor manufacturate în Belgia sunt exportate. Principalele produse la
exportul Belgian sunt mașinile și echipamentele de transport, produsele chimice, produsele
metalurgice, pietrele prețioase, bijuteriile, produsele industriei alimentare etc.
Regimul comerțului exterior belgian trebuie înteles în contextul apartenenței acestei țări
la U.E. înca din 1957, când a obținut o piață de peste 370 milioane consumatori. Benelux-ul -
acordul tarifar stabilit între Belgia, Olanda si Luxemburg - a fost predecesorul U.E.
Schimburile comerciale se desfașoară, de regula, pe baze libere, fără intervenția statului,
guvernul belgian fiind recunoscut, istoric, pentru politica sa comercială nerestrictivă. Astfel,
majoritatea produselor pot fi importate folosind o simplă declarație de import, dar pentru
anumite cazuri trebuiesc obținute licențe de import sau de export de la Serviciul Public
Federal pentru Economie, Întreprinderile Mici și Mijlocii, Clasa Mijlocie și Energie. În
conformitate cu regulile de funcționare a UE pot fi practicate anumite restricții, cum ar fi:
contingentele tarifare sau restricții cantitative, taxele compensatorii, suprataxele la produsele
agricole, măsurile antidumping etc.
Banca a estimat că în 2009 Produsul Intern Brut s-a contractat cu 3%, mai puțin decât
prognoza anterioară, de 3,1%. Conform estimărilor Comisiei Europene, economia zonei euro
a înregistrat anul trecut un declin de 4%.
15
Banca Centrală a Belgiei a majorat previziunile privind creșterea economiei în acest an, la
1%, datorită redresării economiei mondiale. În 2009 exporturile Belgiei au înregistrat un
declin de 11%.
Cheltuieli cu cercetarea si dezvoltarea(% din PIB)
Anul de referinta
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Media 6.00 6.11 6.05 5.99 5.95 6.00
16
Cap. 2. INDICATORI ECONOMICI
2.1. Investitiile
Volumul investițiilor directe belgiene în România la 31.12.2008 a fost de 246,5 milioane
Euro realizate de 2228 societăți belgiene – locul 16, cu o pondere de 1,4% din total.
Sectoarele unde au fost efectuate investițiile belgiene: industrie (50,7%), servicii (27,8%),
comerț en gros (6,4%), transporturi (6,2%), comerț cu amănuntul (5,3%), turism (1,4%),
construcții (1,3%), agricultură (0,9%).
Principalele investiții: telecomunicații (Wirefree Services Belgium), agroalimentar
(INBev, Puratos, Martens), textile (Uco Textile, Drapantex), construcții metalice și profile
(Coilprofil, Joris Ide Group), angrenaje mecanice de transmisie (BMT), spume poliuretanice
(Recticel Eurofoam), mașini unelte pentru prelucrarea metalului (LVD), componente din
material plastic (Solvay), distribuție (Delhaize), imobiliare (SIG Invest, Centrimo).
17
La 31.11.2009, investiţiile directe belgiene în țara noastră erau de 197,2 milioane euro (locul
18) prin intermediul a 2296 societăţi comerciale mixte, reprezentând o pondere de 0,79% din
totalul capitalului străin subscris.
2.2.Inflatia
Inflaţia este un dezechilibru major prezent în economia oricărei ţări, reprezentat de o
creştere generalizată a preţurilor şi de scăderea simultană a puterii de cumpărare a monedei
naţionale.
Inflaţia este un indicator final, care arată la sfârsit de an fiscal dacă politicile
guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alături de politicile Băncii centrale, se
coordonează şi conduc la o stabilitate a prețurilor de comsum.
Principalele cauze ale inflaţiei sunt emisiunea excesivă de monedă peste oferta reală de bunuri
şi servicii; excedentul de cerere agregată peste oferta agregată; creşterea costurilor de
producţie, independent de cererea agregată.
18
Rata inflaţiei în Belgia a fost 1.80 la sută în aprilie 2010. Rata inflaţiei se referă la o
creştere generală a preţurilor măsurată faţă de un nivel standard al puterii de cumpărare.
2.3.Datoria externă
O datoriei externe a ţării este definit ca o parte din datoriile totale ale unei ţări faţă de
creditorii externi.. Aceste creditorii pot include alte banci, guverne, corporaţii, şi persoane
particulare. În cazul Belgiei:
Datora externă (% din PIB): 320.2%
Datoria externă pe cap de locuitor: 119.681 dolari
Datoria externă brută: 1246 miliarde dolari (2009 Q1)
2008, PIB (EST): 389 miliarde dolari
19
2.4.Deficitul bugetar
Deşi Belgia este o ţară bogată, cheltuielile publice au depășit cu mult pe venit pentru mulţi
ani, şi impozitele nu au fost urmărite cu sârguinţă.Guvernul belgian a reacţionat cu politicile
macroeconomice slabe din 1973 şi 1979, creşterile preţurilor petrolului prin angajarea de forţă
de muncă concediaţi în sectorul public şi subvenţionarea industrii cum ar fi cărbune, oţel,
produse textile, sticlă, şi al construcţiilor navale, care au pierdut marginea concurenţial
internaţional.Ca urmare, datoria publică cumulată a ajuns la 121% din PIB până la sfârşitul
anilor 1980. Cu toate acestea, guvernul belgian a finanţat deficitul din economii, în principal
pe piaţa internă, minimizand efectele nocive asupra economiei globale.În momentul semnării
tratatului de la Maastricht(1992),care a stabilit condițiile Uniunii Economice și
Monetare,Belgia avea un deficit bugetar de 7.1%.Una din cerințele tratatului de la Maastricht
a fost ca deficitul bugetar al Belgiei până în 1997 să fie de cel mult 3%;Belgia a îndeplinit
acest criteriu,urmând ca în 2001,chiar inainte de adoptarea monedei unice euro,deficitul
bugetar să se ridice la 0.2% din PIB.
20
2.5.Rata șomajului
Un total de 4.99 milioane de oameni alcătuiesc forţa de muncă Belgia. Majoritatea acestor
persoane (73%) lucrează în sectorul serviciilor. Industria belgiana susţine 25% din forţa de
muncă şi agricultură numai 2%.
21
Productivitatea muncii pe angajat in Belgia(%)
Anul de referinta
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Media 136.7 133.6 136.3 134.6 131.8 129.8 128.5 126.8 125.5 125.0
26.Nivelul de educatie
Educatia in Belgia se desfasoara la un nivel destul de inalt, sistemul educational de aici
clasandu-se pe locul al 19-lea in lume. Exista institutii de invatamant atat cu predare in limba
olandeza, cat si cu predare in franceza. In cadrul invatamantului superior, predarea se face atat
in universitati , cat si in colegii.
22
2.7. PIB-ul
PIB-ul Belgiei este însă în continuare cu 3,5 la sută mai mic anul acesta, comparativ cu
anul trecut. Economia ţării a început să se contracte acum un an, cam în aceeaşi perioadă. Ca
şi Belgia, cele mai multe ţări din zona euro ar trebui să iasă din recesiune. Au reuşit deja acest
lucru Franţa şi Germania, ţările care formează motorul Uniunii Europene.
Belgia, Spania, Italia si Austria ar putea fi urmatoarele state europene care sa se confrunte cu
problemele ce au dus la criza de incredere din Grecia, Irlanda si Portugalia, estimeaza analistii
din cadrul UBS, citati de cotidianul belgian L'Echo.
Spania, Italia, Belgia si Austria vor fi urmatorul grup de state ce vor starni ingrijorarea
investitorilor, si o crestere a aversiunii fata de risc.
Potrivit UBS, cele patru state au probleme bugetare curente, precum si alte probleme
specifice. Analistii mai vorbesc si despre "probleme de politica interna", ce ingreuneaza
evaluarea financiara a statului.
În conformitate cu estimările actualizate ale Eurostat, în zona euro produsul intern brut a
scăzut cu 0,2% în al doilea trimestru al anului 2009, în comparaţie cu primul trimestru, în
timp ce la nivelul UE-27 – cu 0,3%. În primul trimestru al anului 2009 ratele de contracţie au
fost -2,5% în zona euro şi -2,4% în UE- 27. În comparaţie cu acelaşi trimestru al anului trecut,
23
PIB-ul ajustat sezonier a scăzut în al doilea trimestru al anului 2009 cu 4,6% în zona euro şi
cu 4,9% în UE- 27, după scăderi de -4,9%, respectiv -4,8% în trimestrul anterior.
Produsul intern brut (PIB) al Belgiei a scazut, in 2009, cu 3%, se arata in raportul anual
al Bancii Nationale Belgiene (BNB), care considera recesiunea de anul trecut ca fiind cea mai
grava de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.
In 2008, Belgia a inregistrat o crestere de 0,8%, desi criza financiara mondiala afectase
serios indicii economici la sfarsitul aceluiasi an. De aceea, puterile publice belgiene au fost
nevoite sa sprijine mai multe institutii financiare, precum KBC, Dexia sau Fortis.
Belgia a iesit din recesiune in cel de-al treilea trimestru al anului trecut, cand PIB-ul sau a
inregistrat o crestere de 0,5%. In cel de-al patrulea trimestru insa, aceasta evolutie s-a
incetinit, cresterea fiind de numai 3%.
24
Bibliografie:
www.indexmundi.com
www.tradingeconomics.com
www.traveldocs.com
25
www.wikipedia.com
www.roportal.ro
www.scritube.com
www.eurostat.ec.europa.eu
26