ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE "CONTABILITATE"

CATEDRA "CONTABILITATE"

Raportul practicii de producţie

(în baza materialelor:I.M „Glass Container Company”,

din or.Chisinau )

Studentul anului V a secţieide zi, grupa CA-222

Cretu Marcel

Conducătorul practicii: Tugulschii Iulia

Chişinău 2007

Cuprins:

1. Caracteristica generala a structurii şi organizării activităţii

întreprinderii.

2. Organizarea contabilităţii la întreprindere

3. Automatizarea sistemului de informaţii

4.1 Contabilitatea activelor nemateriale

4.2 Contabilitatea activelor materiale pe termen lung

4.3 Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen lung

4.4 Contabilitatea materialelor şi obiectelor de mică valoare şi scurtă

durată

4.5 Documentarea, calculul şi contabilitatea salariului

4.6 Contabilitatea producţiei în curs de execuţie şi a produselor

fabricate

4.7 Contabilitea mărfurilor

4.8 Contabilitatea creanţelor

4.9 Contabilitatea mijloacelor băneşti şi a investiţiilor pe termen scurt

4.10 Contabilitatea capitalului propriu

4.11 Contabilitatea datoriilor

4.12 Contabilitatea consumurilor, cheltuielilor şi veniturilor

4.13 Calcul aţi a costului de producţie

4.14 Structura şi modul de întocmire a rapoartelor financiare

-2-

Structura organizatorica a Intreprinderii Mixte

“GlassContainer Company” S.A.

Structura organizatorica reprezinta ansamblul personalului, departamentelor si relatiilor

organizatiionale astfel plasate si constituie incat sa asigure premisele economice, tehnice si de personal

necesare desfasurarii procesului managerial si celor de executie.

Structura organizatorica la I.M “Glass Container Company” S.A. este de tip liniar

functionala.Caracteristic structurii date este ca distribuirea sarcinilor si responsabilitatilor este in competenta

managerilor liniari,iar dirijarea cu procesele atingerii sarcinilor in limitelor resurselor allocate se impune din

partea managerilor functionali.

Documentele ce exprima structura organizatorica sunt:

Prezentarea grafica a structurii organizatorice ( Anexa 1 )

Regulamentul de organizare

Fisa postului.

Referindu-ne la Anexa 1,putem mentiona ca nivelurile manageriale ale companiei in cauza sunt

urmatoarele:la managerul superior se atribuie directorul general,directorul economico-financiar si restructurare

si director tehnic.La managerul mediu includem:-managerul logistica,-jurisconsult,-manager vinzari,-contabil-

sef,-manager department control tehnic,-sef department securitate si servicii auto,-manager personal.

Pentru al treilea nivel (inferior) putem numi:-sef depozite,-sef laborator chimic,-asistent tehnolog sef,-maistru

sectie componenta,-sef punct medical,-sef sectie reparatie forme si masini,-masini deservire electrica,-masini

linie control si ambalare,-sef grupa constructie,-maistru deservire mecanica.

Numarul total de angajati la I.M.”Glass Container Cocmpany” S.A. constituie 263 persoane dintre care 163

sunt la sectia de productie sub conducerea directorului tehnic, 20 de persoane sunt sub conducerea

directorului economico-financiar si restructurare,20 sunt sub conducerea managerului logistica, 26 de

persoane se supun sefului departamentului securitate si servicii auto si altii.

Organele de Administrare si Control al Intrprinderii sunt:

-Adunarea Generala a actionarilor

-Consiliul de Observatori in frunte cu Presedintele

-Comitetul de Conducere in frunte cu Directorul General

-Comisia de revizie .

2.Organizarea contabilitatii la intreprindere

Evidenta contabila la I.M.”Glass Container Company” S.A. se indeplineste in baza:

1. Legii Republicii Moldova Nr.426-XIII din 4.04.1995 “Cu privire la evidenta contabila”

2. Standartelor Nationale in domeniul evidentei contabile,aprobate prin ordinul Ministerului Finantelor al

Republicii Moldova Nr.174 din 25.12.1997.

3. Planului de conturi ale evidentei contabile in activitatea financiar-economica a intreprinderilor (Anexa

2,pag.1-4),aprobat prin ordinul Ministerului Finantelor al Republicii Moldova Nr.174 din 25.12.1997.

4. Altor acte de stat si normative,inclusive modificarile si completarile introduce in ele.

Evidenta contabila a I.M.”Glass Container Company” S.A. este efectuata de departamentul de

contabilitate in frunte cu contabilul-sef.Departamentul de contabilitate este subdiviziune structurala de

sineststatoare a intreprinderii.Contabilul-sef asigura controlul si oglindirea pe conturi a evidentei

contabile tuturor operatiunilor economice infaptuite,prezentarea informatiei operative si intocmire in

termenii stabiliti a darilor de seama financiare,este responsabil pentru respectarea principiilor

metodologice de organizare a evidentei contabile.

Contabilul-sef impreuna cu conducatorul intreprinderii semneaza documentele ce servesc drept

temei pentru primirea si eliberarea valorilor materiale,a mijloacelor banesti,de asemenea pentru

obligatiunile de decontare ,creditare si finantare.

Contabilului-sef i se interzice sa primeasca spre executare documentele pentru operatiunile ce

contravin actelor normative si incalca disciplina financiara si contractuala.

La inceputul activitatii intreprinderii,printr-un ordin al conducatorului institutiei s-a adoptat Politica de

contabilitate a I.M.”Glass Container Company”S.A.(Anexa 3,pag 1-7).In acest document sunt

consacrate conventiile si principiile contabilitatii financiare din Standartul National de Contabilitate 1

“Politica de Contabilitate”.

Structura contabilitatii ca subdiviziune structural-organizatorica a intreprinderii este organizata

astfel,la intreprindere sectia contabilitate este formata din 7 contabili in fruntea carora se afla

contabilul-sef,care detine si functia de director financiar.Contabilul-sef are un loctiitor,care duce

evidenta operatiilor financiare,operatiile privind decontarile cu bugetul,deasemenea fiecarui

compartiment al contabilitatii este repartizat cite un contabil si anume:

1. Contabil ce tine evidenta contabilitatii de gestiune

2. Contabil ce tine evidenta productiei finite la deposit

3. Contabil ce tine evidenta materialelor intrate si iesite

4. Contabil ce tine evidenta decontarilor cu furnizorii

5. Contabil ce tine evidenta decontarilor cu salariatii

6. Contabil ce tine evidenta importului-exportului de marfuri.

7. Contabil ce tine evidenta comertului

3. Automatizarea sistemului de informaţii

I.M „Glass Container Company” S.A dispune de mijloace tehnice pentru prelucrarea

informaţiei contabile ceea ce foarte mult ajută la simplificarea lucrului. Fiecare loc de

muncă a contabililor dispune de computere dotate cu procesoare de tipul Pentium III-

Pentium IV, cu caracteristicele 0,8-l,7GHz/128/40Gb, programele MS Office şi

„Universall Accounting”(anexa 4,pag1-5). Fiecare calculator este dotat cu cite un printer

de tip HP Deskjet 3325 sau HP LaserJet 1100, astfel prelucrarea informaţiei contabile

este executată cu o eficienţă maximă. Stocarea datelor are şi ea o mare importanţă, astfel

întreprinderea este dotată cu un server şi o reţea locală care este formată din echipament

modern, care este compusă din mai multe hub-uri. Conectarea computerului la hub are

loc prin intermediul cablului de categorie 5-e, care garantează viteza de transfer de 1

Gb/s, dar la moment viteza în reţea este de 100 Mb/s. Viteza de 1 Gb/s nu este atinsă

deoarece echipamentul este costisitor.

Legătura dintre blocurile întreprinderii are loc prin intermediul cablului ecranat, care

asigură legătura tuturor calculatoarelor întreprinderii într-o reţea locală, astfel reţeaua

reprezintă un arbore care se începe de la un Switch avînd un port de 1 Gb/s ce asigură

- 5 -

viteza maximă de transfer între server şi restul calculatoarelor.

Deservirea reţelei şi problemele apărute în procesul de lucru sînt soluţionate de către

administratorul reţelei locale.

Contabilii introduc doar datele din documentele primare, apoi sistemul automatizat

prelucrează informaţia pînă la register pe fiecare cont sintetic şi analitic, pe acte de

verificare, register de acsă şi bancă pînă la bilanţul contabil şi anexele lui.

La sfîrşitul zilei, datele din sistem sînt compilate şi înscrise pe discul fix al serverului.

Acesta fiind un avantaj mare deoarece datele sînt păstrate în două locuri-discul fix al

calculatorului şi serverului.

In ceea ce priveşte securitatea datelor, fiecare contabil are parola sa prin intermediul

căreia accesează doar partea sa rezervată de pe discul fix al serverului unde se păstrează

sectorul din gestiunea sa.

Pentru comunicarea rapidă cu clienţii din străinătate şi căutarea noilor parteneri de

afaceri, prin intermediul serverului întreprinderea are acces la reţeaua globală, internet.

4.1. Contabilitatea activelor nemateriale

Conform SNC 13, activele nemateriale, sînt active nepecuniare care nu îmbracă o

formă materială, controlate de întreprindere şi utilizate mai mult de un an în activitate de

producţie, comercială şi alte activităţi, precum şi în scopuri administrative sau destinate

predării în folosinţă persoanelor juridice şi fizice.

Componenţa activelor nemateriale a I.M „Glass Container Company” S.A este

următoarea :

• brevete ;

• embleme comerciale (mărci),

• licenţe

• programe informatice(anexa 4) ;

• alte active nemateriale ;

Amortizarea activelor nemateriale se calculează prin metoda liniară, ţinînd cont

de durata de funcţionare utilă a lor. Informaţia despre durata de utilizare, preţ, codul-6 -

activului nematerial o putem lua din „Lista activelor nemateriale "

Activele nemateriale constatate se estimează la valoarea de intrare, care în cazul

cumpărării, este egală cu valoarea de procurare însumată cu impozitele, taxele

nerecuperabile prevăzute de legislaţie, achitarea serviciilor de evaluare a activelor

nemateriale procurate.

La evidenţa sintetică a activelor nemateriale este utilizat contul 111 "Activelor

nemateriale ", la I.M „Glass Container Company” S.A avînd următoarele subconturi :

111.3 "Brevete"

111.4 " Embleme comerciale "

111.5 "Licenţe" 111.6" Programe

informatice " 111.7 "Alte active

nemateriale "

Evidenta analitică a activelor nemateriale se ţine pe tipurile acestora.

Intrarea activelor nemateriale la I.M „Glass Container Company” S.A are loc atît

prin utilizarea contului 112 „Active nemateriale în curs de execuţie", atunci cînd

momentul procurării nu coincide cu momentul instalării, cît şi nemijlocit

prin contul 111 "Active nemateriale", atunci cînd aceste două momente coincid .

Exemple:

Intrarea activelor nemateriale în cazul cînd momentul

procurării nu coincide cu momentul instalării . Procurarea programului informatic ce

necesită lucrări de instalare, în baza facturii fiscale ED 0674299 (anexa ) s-a

înregistrat formula contabilă:

Dt 112 "Active nemateriale în curs de execuţie"

Dt 534.2 "Datoriiprivind taxa pe valoare adăugată"

Ct 521.1 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"

(anexa )

La darea-n exploatare a activelor nemateriale de exemplu a

licenţei pentru magazin, în contabilitate se va înregistra :

Dt 111.5 "Licenţe "

Ct 112 "Active nemateriale în curs de execuţie"

Ieşirea activelor nemateriale are loc prin amortizarea lor completă, de exemplu în luna

august a anului 2007 va fi întocmită următoare formulă contabilă:

Dt 113.5 „Amortizarea licenţelor"

Ct 111.5 "Licenţe"

La sfîrşitul flecarii luni, în baza documentelor primare sînt întocmite documentele

centralizatoare : Jurnalele - ordere 111, 112 şi 113 (anexa ).

Metoda liniară de calcul a amortizării prevede că sumele amortizării lunare sînt

aceleaşi pe toată perioada de funcţionare a activului nematerial. Suma amortizării lunare

se înregistrează la cheltuielile sau consumurile perioadei, în dependenţă de destinaţia

activului, (anexa ).

Contul sintetic al amortizării este contul 113 „Amortizarea activelor nemateriale",

calculul amortizării este automatizat şi-1 putem vedea în Jurnalul-order 113

„Amortizarea activelor nemateriale " , (anexa ), evidenţa analitică a amortizării este dusă

pe tipuri de active nemateriale în tabele speciale, (anexa ).

De exemplu calculul amortizării lunare a brevetelor utilizate în scopuri de

producţie:

Dt 813.2 „Calculul amortizării activelor nemateriale"

Ct ll3 "Brevete"

4.2. Contabilitatea activelor materiale pe termen lung

Activele materiale pe termen lung reprezintă activele care sunt în majoritatea

cazurilor absolut necesare pentru a începe o afacere, pentru a menţine procesul de

producţie şi chiar pentru a putea lichida în caz de necesitate "afacerea".

Activele materiale pe termen lung reprezintă activele care îmbracă o formă

materială, cu o durată de funcţionare utilă mai mare de un an, care pot fi utilizate în

activitatea întreprinderii pentru a obţine avantaj economic sau care se află în proces de

creare şi nu sunt destinate vânzării.

După componenţă şi omogenitate activele materiale pe termen lung se divizează în

următoarele grupe principale:

- active materiale în curs de execuţie;

- terenuri;

- mijloace fixe;

- resurse naturale.

La întreprinderea I.M.”Glass Container Company” S.A. activele materiale sunt

evaluate iniţial, la momentul constatării mijlocului respectiv drept activ, la valoarea de

intrare.

Valoarea de intrare a activelor materiale pe termen lung include: valoarea de

cumpărare, inclusiv taxele vamale, taxele de import, alte impozite prevăzute de legislaţie

cât şi cheltuielile legate de transportarea obiectului dat şi aducerea lui la starea de

funcţionare normală.

La I.M.”Glass Container Company” S.A la intrarea mijloacelor fixe se utilizează

următoarele documente factura fiscală (anexa ) în baza căreia este justificată intrarea

mijlocului fix respectiv, se mai utilizează şi bonul de consum (anexa ) sau factura de

expediţie (anexa ). Dacă mijlocul fix este procurat de peste hotarele ţării noastre el este

însoţit de declaraţia vamală (anexa a ) care conţine 54 de puncte referitoare la expeditor,

destinatar, mijlocul fix şi alte date importante.

Fiecărui mijloc fix i se atribuie un număr de inventar care este utilizat mai departe în

toate documentele legate de mişcarea mijlocului fix.

Mijloacele fixe sunt grupate în anumite grupe omogene şi incluse într-un borderou

(anexa ) în care mijloacele fixe sunt aranjate în ordinea crescândă a numărului lor de

inventar (prima cifră din numărul de inventar determină grupa din care face parte

mijlocul fix). Numărul de inventar este atribuit fiecărui mijloc fix la intrarea acestuia prin

intermediul fişei de inventar a mijlocului fix (anexa ), în ea se înregistrează datele din

procesul de primire-predare a mijlocului fix (anexa 6), termenul de utilizare, contul la

care este atribuit calculul uzurii, valoarea iniţială, valoarea de bilanţ, valoarea probabilă

rămasă ş.a.

Evidenţa sintetică a mijloacelor fixe se ţine în Jurnalul-order pe contul 123 (anexa

) care se îndeplinesc lunar.

- 9 -

La intrarea mijloacelor fixe pot să apară două variante:

• procurarea mijloacelor fixe, care necesită montaj:

Dt 121 "Active materiale în curs de execuţie"

Dt 534 "Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul"

Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"

La punerea în funcţiune se dă formula, (anexa 5):

Dt l23 "Mijloace fixe"

Ct 121 "Active materiale în curs de execuţie" ;

• procurarea mijloacelor fixe cînd momentul achiziţionării coincide cu

momentul instalării (anexa 5):

Dt 123 "Mijloacefixe"

Dt 534 "Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul"

Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"

In procesul de exploatare a mijlocului fix, acesta treptat se uzează.

Uzura se calculează pentru toate tipurile de mijloacele fixe de la întreprindere, metoda de

calcul a uzurii este metoda liniară, conform ei, valoarea uzurabilă a obiectului se

decontează uniform pe tot parcursul duratei de funcţionare utilă a mijlocului fix.

Evidenţa analitică a uzurii mijlocului fix se ţine pe fiecare obiect în parte.Pentru

evidenţa sintetică a uzurii este destinat contul de rectificare 124 "Uzura mijloacelor

fixe".

Calculul uzurii mijloacelor fixe, lunar se trece la cheltuielile sau consumurile

perioadei în depentenţă de destinaţia acestora.

Calculul uzurii mijlocelor fixe cu destinaţie general-administrativă, (anexa 5

) : Dt 713 "Cheltuieli generale şi administrative"

Ct 124 "Uzura mijloacelor fixelei Datele centralizatoare privind uzura se reflectă în

Jurnalul-order 124 "Uzura mijloacelor fixe" (anexa ).

Ieşirea mijloacelor fixe de la întreprindere poate fi din mai multe cauze, de

exemplu:

ieşirea mijlocului fix, în urma uzurii complete:

-io-

a) decontarea sumei uzurii cumulate:

Dtl24 "Uzura mijloacelor fixe"

Ct 123 "Mijloace fixe"

b) la cheltuielile aferente scoaterii din uz a mijlocului fix:

Dt 721 "Cheltuieli ale activităţii de investiţii"

Ct 211,213,531,533

înainte de aceasta se organizează o comisie care examinează mijlocul fix uzat, în urma

căreia întocmesc Actul despre lichidarea resurselor de bază (anexa ), pe care se

semnează toţi membrii comisiei şi se scrie concluzia.

• ieşirea mijlocului fix, prin vînzarea lui:

a)la suma uzurii cumulate:

Dtl24 "Uzura mijloacelor fixe"

Ct 123 "Mijloacefixe"

b) casarea valorii de bilanţ:

Dt 721 "Cheltuieli ale activităţii de investiţii"

Ct 123 "Mijloacefixe"

Pe parcursul duratei de funcţionare utilă a mijloacelor fixe, la întreprindere se petrece

periodic inventarierea lor si în urma acestui proces se întocmeşte procesul-verbal de inventariere

(anexa ).

4.3. Contabilitatea investiţiilor financiare ve termen lung

Investiţia este un activ deţinut de întreprinderea investitoare în scopul ameliorării

situaţiei sale financiare prin majorarea capitalului propriu, obţinerea veniturilor şi altor

profituri.

Contabilitatea investiţiilor pe termen lung se duce în conformitate cu SNC 25

"Contabilitatea investiţiilor". Pentru evidenţa sintetică a investiţiilor pe termen lung sînt

destinate conturile:

-11-

131 "Investiţii pe termen lung în părţi nelegate"

132 "Investiţii pe termen lung în părţi legate"

133 "Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung"

I.M.”Glass Container Company”S.A. dispune de investiţii la intreprinderile de

vinificatie ale Republicii Moldova,

Pe parcursul anului 2007 s-a înregistrat procurarea acţiunilor a intrepriderilor de

vinificatie din Republica Moldova prin formula contabilă (anexa ):

Dt 131 "Investiţiipe termen lung în părţi nelegate"

Ct 242 "Cont de decontare"

Aceste investiţii au fost evaluate la valoarea lor de intrare care este egală cu suma

mijloacelor băneşti achitate la procurarea lor. Evaluarea ulterioară a investiţiilor pe

termen lung la I.M.”Glass Container Company”S.A. nu are loc la fiecare dată a întocmirii

bilanţului ci numai la momentul ieşirii investiţiei, deoarece ieşirea investiţiilor încă n-a

avut loc, nu s-a produs nici reevaluarea lor.

Modul de completare a registrelor privind contabilitatea investiţiilor pe termen lung

se efectuiază în mod automatizat prin intermediul Jumalului-order 131 şi Cartea Mare a

contului 131 (anexa ).

4.4 Contabilitatea materialelor şi obiectelor de mică valoare si scurtă

durată

Atât obiectele de mică valoare şi scurtă durată cât şi materialele pentru o întreprindere

de producţie au o mare importanţă, constituind baza materială necesară pentru

confecţionarea unui bun sau prestării unui serviciu. Din grupa materialelor fac parte

următoarele subconturi:

211.1 "Materii prime şi materiale de bază"

211.3 "Combustibil"

211.4 "Ambalaje"

211.5 "Piese de schimb"

211.6 "Alte materiale"

- 1 2 -

Intreprinderea are încheiate contracte cu mai mulţi furnizori de materii prime similare

(nisip,soda,calcar,alumina,carbon,bazalt,gips,portachom,palete,pelicula s.a),dintre care

cele mai principale sunt::”Fabrica de sticlă din Chişinău”,”Cristal Flor”S.A. si unele

intreprinderi de peste hotarele tarii adica:OOO „Cristal” or.Constantinovca si AO

„Rochitnovskii Stecolinai zavod” Ukraina.

Nomenclatorul obiectelor de mică valoare şi scurtă durată include calculatoare,

telefoane, aspiratoare de praf, fotolii şi scaune, radiouri şi casetofoane, seturi de mobilă

şi veselă etc. Toate OMVSD se află în exploatare la întreprindere. Ele sunt incluse intr-

un borderou care cuprinde denumirea obiectului, unele caracteristici, preţul, locul unde

se află persoana responsabilă.

Fiecare achiziţionare este însoţită de factura fiscală, certificat de calitate, formular

pentru înregistrarea controlului la primire. Apoi toate facturile fiscale sunt aranjate în

ordine cronologică în registrul de evidenţă a procurărilor valorilor materiale (anexa ),

pentru fiecare lună aparte . Pe factura de intrare sunt înregistrate numărul facturii fiscale,

denumirea întreprinderii-expeditoare, data, cantitatea.

Mişcarea internă a materialelor se perfectează prin facturi de expediţie, bonuri de

consum şi bonuri de primire-predare a materialelor (anexa )

Evidenţa materialelor se duce în registrul pe contul 211 (Anexa 7 ). La I.M. „Glass

Container Company” S.A. s-au înregistrat următoarele operaţii contabile:

1. intrări de materiale prin factură fiscală:

Exemplu: în baza facturii EK 0269699, din 21.12.04, au fost procurate etichete de

la SRL „Divat":

Dt 211.4 „Etichete"

Dt 534.2 "Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul"

Ct 521.1 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"

2. mişcarea internă a materialelor are loc în baza :

• bonului de primire-predare în caz că secţiile se află pe acelaşi

teritoriu,

Exemplu: din secţia de îmbuteliere a vinului s-au transferat în secţia produse finite

etichete (anexa ).• facturii de expediţie, în cazul în care secţiile se află pe teritorii

-13

diferite.

Exemplu: din secţia de producere s-a transportat sticla, în secţia de ambalare, în baza

facturii de expediţie CS 125326, în cantitate 1215,92 dai. Observăm că documentele date

se întocmesc doar cantitativ.

3. ieşirea materialelor, poate fi în cazul: dării în producţie:

Dt 811 "Consumuri directe de materiale"

Ct 211.4 „Etichete"

• lichidării materialelor:

Dt 811 "Consumuri directe de materiale"

Ct 211.4 „Etichete"

Obiectele de mică valoare şi scurtă durată sînt bunurile cu valoare mai mică de cît limita

stabilită pentru a fi considerate mijloace fixe (1000 lei), indiferent de durata lor de

utilizare. Pentru evidenţă este destinat contul 213 „Obiectele de mică valoare şi scurtă

durată".

Uzura OMVSD se contabilizează la contul 214 "Uzura OMVSD"- la obiectele care

nu sînt consumate la prima utilizare, cu valoarea de pînă la 500 lei.

Evaluarea curentă şi documentele primare ce adeveresc intrarea OMVSD sînt

identice cu intrarea materialelor.

Ieşirile de OMVSD se execută prin bonul de consum (anexa ), de la depozit spre

locul utilizării lor. Ieşirile de OMVSD a căror valoare este mai mică de 500 lei, sînt direct

trecute la cheltuielile sau consumurile perioadei.

Uzura se calculează lunar pentru acele OMVSD a căror valoare depăşeşte 500 lei şi se

reflectă în dependenţa de scopul utilizării obiectului dat.

Exemplu:

S-a calculat uzura OMVSD valoarea cărora depăşeşte 500 lei cu destinaţie general

gospodărească (anexa ):

Dt 713.9.5 "Cheltuieliprivind uzura OMVSD "

Ct 214 "Uzura OMVSD

Exemplu:

-14-

Casarea valorii de bilanţ a OMVSD cu valoare de pînă la 500 lei :

Dt 713.9.5 "Cheltuieliprivind uzura OMVSD "

Ct 213.1 "OMVSD ".

La sfîrşitul anul se face inventarierea, care este făcută prin ordinului directorului

întreprinderii (anexa ), pe baza căruia este numită comisia de inventariere.

Ca documente centralizatoare pentru evidenţa materialelor şi OMVSD servesc

Jurnalele-ordere ale conturilor 211,213,214 (anexa ).

4.5 Documentarea, calculul si contabilitatea salariului

La angajarea în cadrul întreprinderii, salariatul depune o cerere de angajare către şeful

secţiei cadre şi directorul întreprinderii. După angajare, i se intocmeşte o Fişă personală, i

se atribuie un număr de tabel, care va fi codul său pe tot parcursul activităţii în cadrul

întreprinderii, la fişa personală se anexează ordinul de primire la serviciu (anexa ), iar in

fiecare lună şi fisa de decontare (anexa ), în care se arată timpul efectiv lucrat, tipurile de

calculări, venitul total şi tipurile de reţineri.Toate calculele se fac automatizat. Personalul

la I.M „Glass Container Company” S.A. este angajat în baza contractelor de muncă în

care sunt specificate toate condiţiile de muncă (funcţia, specialitatea, mărimea salariului,

termenul şi modul de plată), drepturile şi datoriile atât a salariatului cât şi a patronului.

Totodată, la angajare salariatul mai îdeplineşte cererea pentru acordarea scutirilor

(anexa ), la care anexează tot pachetul necesar de documente în cazul în care cere

scutirea pentru soţie şi copil,cum este în cazul nostru.

Evidenţa prezentei la lucru se duce în tabelul de pontaj (anexa ) de către o persoană

deobicei din secţia cadre sau din contabilitate care include numele salariatului, funcţia,

numărul de ore lucrate în fiecare zi şi numărul total de ore lucrat în luna de gestiune.

Dacă salariatul a lucrat numărul de ore normat atunci salariul determinat din timp nu se

modifică. Insă în cazurile când a lucrat mai mult sau mai puţin respectiv se adaugă la

norma prestabilită sau se scade, în majoritatea cazurilor la întreprinderea dată sistemul de

salarizare este în regie. Astfel simplificându-se evidenţa dar nu este o bună metodă de

folosire eficientă a forţei de muncă astfel lipsind un

-15-

stimul real pentru salariaţi cum ar fi în cazul sistemului de salarizare în acord .La sfîrşitul

lunii,în secţia de planificare în baza tabelului de pontaj, se calculează datele pentru

raportul statistic 1-M .(anexa )

După compartimentul de calcul a salariului urmează cel al reţinerilor,care se reflectă

în Lista repartizării reţinerilor pe tipuri (anexa ):

• impozitului pe venit (care se calculează în dependenţă mărimea

salariului calculat în baza cotelor stabilite de legislaţia în vigoare, care este plătit de

întreprindere la buget în momentul achitării nemijlocite a salariului)

• impozitul pentru persoanele necăsătorite sau cu familii mici

•fondul de pensii (1%)

• cotizaţii sindicale

• asigurarea medicală (2%)

Lucrul efectuat în afara timpului normat se tarifează diferit: pentru îndeplinirea

lucrului suplimentar, în timpul de noapte, în zilele de odihnă şi sărbători, pentru

întreruperi, îndeplinirea funcţiilor de stat şi obşteşti, se calculă plata dublă.

Pentru evidenţa sintetică a salariului este destinat contul de pasiv 531 "Datorii faţă de

personal privind remunerarea muncii ". Exemple: In luna decembrie, maistrului din

secţia de producere a sticlei Melniciuc Dinu, i-a fost calculat salariul în sumă de prin

însumarea tarifului de funcţie şi adaosurilor la salariu:

Dt 813.3.1 "Consumuriprivind remunerarea muncii" 8837,7 lei

Ci 531 "Datorii faţă de personal privind remunerarea muncii " 8837,7 lei

Deoarece lucrătorul are sold pe perioada precedentă la contul salariului, toate calculele

privind reţinerile la salariu se fac din suma soldului. Impozitul pe venit a fost reflectat în

fişa personală ( anexa ) şi în informaţia privind impozitul pe venit pentru fiecare

persoană, alte reţineri au fost reflectate astfel:

Dt 531 "Datorii faţă de personal privind remunerarea muncii "

Ct 533.1 "Datorii faţă de fondul social"

Ci 533.2 "Datorii faţă de organele sindicale"

-16-

Ct 533.3 "Datoriiprivind asigurarea medicală"

Ct 531 "Datorii faţă de personal privind remunerarea muncii "

Ct 534.7 "Datorii privindimpozitul pe venit al persoanelor fizice" Suma îndreptată spre

plată constituie ,toate calculele sînt reflectate în fişa de decontare .

Pentru anul 2006, conform legislaţiei în vigoare spre deosebire de anul 2005, cota

pentru fondul de pensii a fost majorat pînă la 2%.

Această formulă se face şi la celelalte subdiviziuni ale întreprinderii, unde costul

producţiei se include în contul 811 „Costul producţiei", 812 "Producţia

auxiliară", 813 "Consumuri indirecte de producţie".

In funcţie de tipul activităţii, caracterul lucrărilor, calculul salariului se reflectă, dacă

nu sînt incluse în costul producţiei, la cheltuielile perioadei.

Pentru angajaţii din administraţie şi personalul din secţia "Marketing" în luna

decembrie au fost calculate salariile:

Dt 713.3 "Cheltuieligeneral-administrative"

Dt 712.1 "Cheltuieli comerciale"

Ct 531 "Datorii faţă de personal privind remunerarea muncii "

Pentru membrii Consiliului General de Administraţie remunerarea se calcula prin formula

contabilă:

Dt 322.3 "Rezerveprevăzute de statut"

Ct 531 "Datorii faţă de personal privind remunerarea muncii " La salariu se mai

adaugă concediile pentru boală, concediile de odihnă şi indemnizaţiile pentru

incapacitatea temporară de muncă. Conform Codului Muncii, fiecare salariat are dreptul

la concediu care poate constitui 24 zile lucrătoare anual.

Pentru calcularea sumei concediului, lucrătorul prezintă în contabilitate ordinul privind

acordarea concediului, iar în baza lui se emite Fişa de calcul a concediului (anexa ):

Exemplu :

Pe data de 29 decembrie, conducătorului auto Griu Alexandru i-a fost acordat

concediu de odihnă pînă la data de 14 ianuarie. Suma concedialelor se calculă în baza

-17-

ultimelor 3 luni lucrate,se află salariul mediu pe zi, acesta la rîndul său se înmulţeşte cu

numărul de zile concediale acordate. La salariul calculat pentru decembrie se va adăuga

suma concediului.

Conform Legii bugetului asigurărilor sociale, toţi agenţii economici indeferent de

forma de proprietate fac contribuţii la asigurări sociale, ei sunt înregistraţi ca plătitori la

Fondul Social la locul de rezidenţă şi completează trimestrial forma BASS4 "Darea de

seamă privind calcularea şi asigurarea cotelor de asigurare socială" (anexa ).

Tarifele cotelor de asigurare socială de stat sînt pentru toţi agenţii economici

indiferent de tipul de proprietate şi de forma organizatorico-juridică - 29% din fondul de

retribuire a muncii, din care 27% sînt calculate din salariul angajatului şi sînt achitate de

patron, iar 2% sînt reţinute din salariu.

Pentru evidenţa sintetică a defalcărilor şi decontărilor aferente contribuţiilor pentru

asigurările sociale în Fondul Social, este destinat contul de pasiv 533 "Datorii privind

Fondul Social" (anexa ).

Suma contribuţiilor se calculează din salariul brut prin formula contabilă: Dt

811 "Producţia de bază"

Dt 812 "Producţia auxiliară"

Dt 813.3 "Consumuriprivind remunerarea muncii"

Dt 713.3.5 "Cheltuieliprivind asigurarea socială"

Ct 533.1 "Datorii faţă de fondul social"

Plata salariului la întreprindere se face din casă şi prin intermediului cârdurilor, această

operaţiune se reflectă prin formula contabilă:

Dt 531 "Datorii faţă de personal privind remunerarea muncii"

Ct241 "Casa"

Ct 242 "Cont de decontare"

Ca document centralizator pentru evidenţa salariului şi decontărilor în fondul social

servesc Jurnalele - ordere 531, 533 (anexa ).

-18-

4.6 Contabilitatea producţiei în curs de execuţie si a produselor

fabricate

Intr-o interpretare generală producţia în curs de execuţi reprezintă producţia care

deja nu mai este semifabricat sau material dar nici nu-i încă produs finit. Contabilitatea

producţiei în curs de execuţie se duce cu ajutorul contului 215 "Producţia în curs de

execuţie".

Producţia în curs de execuţie nu poate să facă obiectul înregistrării curente

permanente pe parcursul perioadei în cadrul contabilităţii, din cauza că producţia în curs

de execuţie se stabileşte la sfârşitul perioadei, de obicei prin inventariere. Costul efectiv

al produselor şi lucrărilor în curs de execuţie se determină după încheierea perioadei de

fabricare sau execuţie.

La sfârşitul perioadei de gestiune, pe baza lucrărilor de inventariere, se stabileşte

costul efectiv al producţiei în curs de execuţie, care se înregistrează:

Dt 215 "Producţia în curs de execuţie"

Ct 811 "Producţia de bază"

Ct 812 "Activităţi auxiliare" La începutul perioadei următoare se scoate din

evidenţa financiară producţia în curs de execuţie, înregistrată la sfârşitul perioadei,

întrucât aceasta este o continuă mişcare, transformare şi finalizare, iar informaţiile

înregistrate la un moment dat pe baza inventarierii nu mai sunt relevante pentru intervalul

imediat următor. La începutul perioadei de gestiune:

D 811 "Producţia de bază "

D 812 "Activităţi auxiliare "

C 215 "Producţia în curs de execuţie " Contabilitatea stocurilor de produse

finite şi a semifabricatelor destinate vânzării este destinat contul 216 "Produse", în debit

se înregistrează costul efectiv al roduselor finite intrate în gestiune obţinute din producţia

proprie:

Dt 216 "Produse"

Ct 811 "Producţia de baia"

Ct 812 "Activităţi auxiliare "

• la ieşirea produselor finite din gestiune la valoarea de bilanţ

(anexa ):

Dt 711 "Costul vânzărilor"

Ct 216 "Produse "

La valoarea mărfurilor trecute la pierderi în limita perisabilităţii

naturale (anexa ):

Dt 714.7.1 „Pierderi în limita normelor de perisabilitate naturală"

Ct 216 "Produse "

• mişcarea internă a produselor se efectuează prin intermediul

bonului de primire-predare (anexa ):

Exemplu: din secţia de producere s-au transferat în secţia produse finite:

Dt 216.1 "Produse finite” Ct 216.1 "Produse finite”.

• ieşirea produselor prin vinderea lor (anexa ):

Dt 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale"

Ct 534.2 "Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul"

Ct 534.3 "Datoriiprivind accizele"

Ct 611 "Venituri din vînzări"

In timpul perioadei de gestiune, la întreprindere periodic se efectuiază inventarierea

produselor finite. Datele obţinute în urma inventarierii se înregistrează intr-un proces-

verbal de inventariere (anexa ), unde se compară datele obţinute în urma inventarierii

cu cele din contabilitate.

Datele generalizatoare sînt înregistrate în Jurnalul-order 216 (anexa ).

4.7 Contabilitea mărfurilor

Mărfurile cuprind bunurile achiziţionate cu scopul revînzării lor în aceeaşi stare.

Evidenţa mărfurilor se ţine în contul 217 "Mărfuri".

-20-

Procurarea mărfurilor are loc în baza facturii fiscale (anexa ). Exemplu:

La data de 8.12.006, I.M „Glass Container Company” a procurat de la SRL

"Romatim" un lot de marfa în valoare totală de 107432,76 lei (anexa ). Această

operaţiune va fi contabilizată astfel:

Dt 217 "Mărfuri"

Dt 534.2 "Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul"Dt 534.3

"Datoriiprivind accizele"

Ct 521.1 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"

Predarea mărfurilor de la depozit spre locul vînzării lor , această operaţiune

are la bază ca document primar factura de expediţie (anexa ): Exemplu: La

2.12.2006, de la depozitul întreprinderii s-au transportat produse şi mărfuri la

magazinul de firmă nr.2, valoarea mărfurilor conform facturii fiind de 3638,33 lei.

Marfa la magazine este adusă fără valoarea TVA, deci operaţiunea a fost

contabilizată astfel:

Dt 217.1.2 "Mărfuri la magazinul nr.2"

Ct 217.3 "Mărfuri la depozit"

Ieşirea mărfurilor, prin vînzarea lor este contabilizată ca şi

orice altă vînzare a produselor sau serviciilor (anexa ):

-la costul efectiv:

Dt 711 "Costul vînzărilor"

Ct 217 "Mărfuri"

-la suma venitului: Dt 221

"Facturi de primit din ţară"

-21-

Ct 611 "Venitul din vînzări"

Ct 534.2"Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul"

Ct 534.3 "Datorii privind accizele "

Inventarierea mărfurilor la I.M.”Glass Container Company”S.A a avut loc la data de

30.12.2006. Rezultatele inventarierii, prezentate în lista de inventariere (anexa ), arătă

ca la depozitul de mărfuri nu s-au constatat nici lipsuri nici plusuri de mărfuri. Datele

generalizatoare sînt reflectate în jurnalul-order 217 şi Cartea Mare (anexa ).

4.8 Contabilitatea creanţelor——i ■«■'■îmi' ■! i ^—^—im—i— ........................................■■ i ^——■——

Creanţele costituie o parte a activelor care trebuie achitate întreprinderii de către alte

persoane fizice sau juridice la scadenţa stabilită prin condiţiile contractului sau altor acte

normative.

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa, formarea şi achitarea creanţelor cu

o durată mai mică de un an, aferente decontărilor cu cumpărătorii şi clienţii pentru

produsele sau mărfurile expediate şi serviciile prestate, este destinat contul de activ 221

"Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale".

La I.M.”Glass Container Company”S.A ,contul dat are două suconturi:

221.1 "Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale ale

rezidenţilor RJVI"

221.2 "Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale ale

nerezidenţilor RM"

Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt se ţine pe fiecare debitor. Livrarea

producţiei se efectuiază în baza unui contract de vînzare-cumpărare încheiat cu

cumpărătorul şi pe baza facturii fiscale.

Exemplu: I.M.”Glass Container Company”S.A ,în luna decembrie a vîndut în baza

facturii fiscale:

EK 0506125 (anexa ) SRL "Astra-K" produse, în valoare totală de

70174,99 lei şi a întocmit următoarea formulă contabilă:

-22-

Dt 221.1 "Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale" 70174,99

lei

Ct 611.1 "Venituri din vînzărea produselor" 44983,97 lei

Ct 534.3 "Datoriiprivind accizele" 13495,19 lei

Ct 534.2 "Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul" 11695,83 lei

EK 0506510 (anexa ) SA "Union Fenosa" servicii de producere a energiei electrice

pentru luna decembrie:

Dt 221.1 "Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale" 18789,89

lei

Ct 611.3 "Venituri din prestarea serviciilor" 15658,24 lei

Ct 534.2 "Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul" 3131,65

lei

EK 0506433 (anexa ) d-nului Cibotari Ion materiale, în valoare de 200 lei :

Dt 221.1 "Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale"

Ct 612.1 "Venituri din vînzărea materialelor"

Ct 534.2 "Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul" La data

scadenţei creanţei pot apărea diferite forme de achitare a creanţelor: Exemple:

> Achitarea în numerar, prin intermediul dispoziţiei de

încasare la data de 10.12.2006, în casa întreprinderii a fost încasată suma de 80 lei de la

d-nul Sirgii O., pentru serviciile auto primite, astfel documentul eliberat de către casier

este dispoziţia de încasare nr.489 (anexa ), în baza ei a fost întocmită formula

contabilă:

Dt 241.1 „Casa întreprinderii" 80 lei

Ct 221.1 "Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale" 80 lei

> Achitarea prin virament, are loc prin intermediul

dispoziţiei de plată electronică (anexa ), periodic banca eliberează agentului

economic extrasul de cont (anexa ) pentru verficarea operaţiunilor cu numerarul

într-o perioadă anumită de timp. Astfel, întreprinderea SRL "Astra-K", la data de

03.12.200 i-a virat I.M.”Glass Container Company”S.A pentru produsele procurate

anterior suma de 900001ei

(incl.TVA), în scopul stingerii creanţei, formula contabilă întocmită este:

Dt 242 „Cont de deconatre" 90000 lei

- 2 3

Ct 221.1 "Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale" 90000 lei

> Achitarea prin compensarea reciprocă a datoriei cu

creanţa,

I.M.”Glass Container Company”S.A prestează SA "Union Fenosa" servicii de energie

electrică, aceasta la rîndul său ne acordă dreptul de utilizare a mărcii sale comerciale a

sticlei "Me^Be^cta KpoBt", suma roialti calculată de I.M.”Glass Container

Company”S.A este compensată cu datoria pentru energia electrică livrată (anexa ),

operaţiunea este reflectată astfel:

Dt 521.1 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"

Ct 221.1 "Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale"

I.M.”Glass Container Company”S.A, ca subiect impozabil cu TVA ţine Registrul de

evidenţă a vînzărilor (anexa ) care este destinat pentru înregistrarea facturilor fiscale

eliberate de întreprindere, facturile se înregistrează în ordine cronologică

Diferenţele de curs valutar ce apar în legătură cu creanţele în valută străină sunt trecute la

venituri sau la cheltuieli ale perioadei.

Exemple:

> Diferenţa pozitivă de curs valutar este reflectată la veniturile

perioadei (anexa ):

Dt 221.2 "Facturi de primit din străinătate"

Ct 622.3 "Venituri dindiferenţe de curs valutar"

> Diferenţa negativă de curs valutar aferentă creanţelor este

trcută la cheltuielile perioadei (anexa ):

Dt 722.3 "Cheltuieli aferente diferenţelor de curs valutar"

Ct 221.2 "Facturi de primit din străinătate" .

Contabilitatea creanţelor comerciale dubioase presupune utilizarea a două metode: •

casării directe a creanţelor dubioase pe seama cheltuielilor perioadei;

- 2 4 -

• casării creanţelor dubioase pe seama rezervei privind datoriile dubioase

anteriorcreate;

La I.M. „Glass Container Company” cele mai des întîlnite creanţe sunt ale

personalului, care pot apărea în urma efectuării operaţiilor ce se referă la:

• acordarea avansurilor spre decontare în contul salariului;

• recuperarea daunei materiale;

• alte operaţii cum ar fi plata pensiilor alimentare etc.

Creanţele pe termen scurt ale personalului se reflectă în contul de activ 227 "Creanţe pe

termen scurt ale personalului".

Exemplu: D-nei Ploscaru Maria., angajata secţiei de ambalare, i-a fost acordat un avans în

mărime de 400 lei, în baza cererii în contul salariului (anexa ):

Dt 227.1 "Creanţepe termen scurt ale salariaţilor" Ci 241.1 "Casa întreprinderii"

La sfârşitul lunii are loc calcularea salariului efectiv al persoanei date, de exemplu in

valoare de 1500 lei:

Dt 712 "Cheltuieli comerciale "1500 lei

Ct 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii" 1500 lei După

calcularea salariului are loc compensarea avansurilor acordate salariaţilor în limitele

retribuţiilor calculate:

Dt 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii" 400 lei

Ct227 "Creanţe pe termen scurt ale personalului"400 lei. Evidenţa sintetică a createlor

este dusă în Jurnalele-ordere respective 221 (anexa ).

4.9 Contabilitatea mijloacelor băneşti si a investiţiilor pe termen scurt

Mijloacele băneşti - reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii şi se

clasifică:

-25-

a) în dependenţă de valuta în care sunt exprimate:

- mijloace băneşti în valută naţională (lei);

- mijloace băneşti în valută străină;

b) după forma de existenţă a mijloacelor băneşti:

- mijloace băneşti în numerar;

- conturi bancare.

Sume relativ mici de mijloace băneşti în numerar se află în casieria întreprinderii şi

se folosesc pentru decontările cu salariaţii în vederea remunerării muncii, cu titularii de

avans, pentru unele necesităţi gospodăreşti.

Evidenţa operaţiilor privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în casierie se

organizează în contul 241 "Casa", documentul centralizator în care se înregistrează

operaţiunile de casă este Registrul de casă (anexa ), în care se înregistrează zilnic

mişcările care au avut loc. Exemple:

încasarea banilor din casieria magazinelor, ospătăriei (anexa ):

Dt 241.4 "Casa magazinelor"

Ct 611 "Venituri din vînzări"

acordarea avansului salariaţilor în contul salariului, în baza

cererii (anexa ):

Dt 227.1 "Creanţepe termen scurt ale salariaţilor

Ct 241.1 "Casa întreprinderii"

virarea mijloacelor băneşti în contul de decontare a altei bănci

pentru transferul lor în banca întreprinderii (anexa ):

Dt 245 "Transferuri băneşti în expediţie

Ct 241.1 "Casa întreprinderii"

la suma încasărilor băneşti în vederea achitării creanţelor pe termen scurt

privind facturile comerciale are loc în baza dispoziţie de încasare :

Dt 241 "Casa"

Ct 221 "Creanţe petermen scurt aferente facturilor comerciale"

la restituirea sumelor spre decontare neutilizate de titularii de

-26 -

avans:

Dt 241 "Casa"

Ct 227" Creanţe pe termen scurt ale personalului"

decontarea unei sume din casierie considerată ca ajutor material,

care se distribuie conform listei (anexa ):

Dt 713.5 "Cheltuieli în scopuri de binefacere şi sponsorizare "

Ct 241.1 "Casa întreprinderii"

achitarea salariului din casierie care loc în baza dispoziţiei de plată

şi listei de plată (anexa ):

Dt 531 "Datorii faţă de personal privind remunerarea muncii"

Ct 241.1 "Casa întreprinderii" .

Pentru păstrarea mijloacelor băneşti disponibile şi efectuarea decontărilor fără numerar

fiecare întreprindere are deschis la bancă contul său de decontare.

Decontările între întreprinderi se efectuează de regulă prin virament, prin

intermediul băncilor. înregistrarea mijloacelor băneşti în contul beneficiarului se

efectuează numai după trecerea la scăderi a acestor mijloace din contul plătitorului.

Trecerea la scăderi a mijloacelor băneşti se efectuează în baza dispoziţiei titularului cu

excepţia cazurilor virării incontestabile a mijloacelor băneşti.

I.M.”Glass Container Company”S.A. are deschis la banca „Moldova-

Agroinbanc” S.A cont de decontare cu nr. 1002600028650/0400082

în dependenţă de sursa de intrare a mijloacelor băneşti în contul de decontare au fost

înregistrate următoarele formule contabile:

Exemple:

la sumele mijloacelor băneşti afernte achitării creanţelor privind

facturile comerciale (anexa ):

Dt242 "Cont de decontare"

Ct221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale "

la achitarea sumei TVA privind operaţiunea dată (anexa):

Dt 534.2 "Datoriiprivind taxa pe valoarea adăugată"

Ct 242 "Cont de decontare"

-27-

achiatrea datoriei pentru paletele procurate de la SRL "Topograf" în

baza dispoziţiei de plată (anexa ) a avut loc înregistrarea contabilă:

Dt 521.1 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale "

Ct242 "Cont de decontare"

depunerea în contul de decontare a mijloacelor băneşti încasate în

urma realizării mărfurilor (anexa ):

Dt 242 "Cont de decontare "

Ct 245 "Transferuri băneşti în expediţie"

Această formulă contabilă mai este întocmită şi la vînzarea de valuta în baza cererii

clientului, operaţiunea documentul primar fiind nota de transfer în valută străină (anexa

).

achitarea asigurării personale a muncitorilor (anexa ):

Dt 533.4 "Datoriiprivind asigurarea personală"

achitarea taxei de judecată:

Dt 714.3 "Cheltuieliprivind amenzile, penalităţile, despăgubirile"

achitarea 5% impozit pe venit reţinut la sursa de plată:

Dt 534.8 "Datoriiprivind alte impozite şi taxe"

restituirea avansului anterior primit de la "GB&CO" SRL:

Dt 523 "Avansuri pe termen scurt primite"

achitarea salariului, transferul lui pe cârd electronic, pentru luna

noiembrie:

Dt 531 "Datorii faţă de personal privind remunerarea muncii"

achitarea impozitului pe venit reţinut din salariu:

Dt 534.7 "Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor fizice"

achitarea procentului bancar pentru creditul bancar:

Dt 714.5"Chetuieli privind dobînzile pentru credite şi împrumuturi"

în total pentru luna decmbrie din contul de decontare au ieşit mijloace băneşti pentru

scopuri diferite inclusiv cele menţionate mai sus în sumă de (anexa )

-28-

Ct 242 "Cont de decontare"

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în

valută străină în conturile valutare din băncile RM şi din străinătate, este destinat contul

de activ 243 "Cont valutar".

In luna decmbrie cu acest cont au fost efectuate următoarele operaţiuni şi anume s-au

înregistrat intrări de valută (anexa ):

Exemple:

Dt243 "Cont valutar"

achitarea cumpărătorilor străini:

Ct 221.2 "Facturi de primit de peste hotare"

reflectarea venitului obţinut în urma diferenţei favorabile de curs

valutar:

Ct 622.3 "Venituri din diferenţe de curs valutar "

Pe parcursul lunii au avut loc ieşiri de valută din cont (anexa ):

Exemple:

reflectarea serviciilor bancare:

Dt 713.9.9 "Alte cheltuieli generale şi administrative" Ct 243

"Cont valutar"

• reflectarea cheltuielilor aferente diferenţei negative de curs valutar:

Dt 722.3 "Cheltuieli afernte diferenţei de curs valutar "

Ct 243 "Cont valutar" Valoarea totală a ieşirilor constituie (anexa ). Pentru transferul

mijloacelor băneşti din casă în contul de decontare, sau transferul leilor moldoveneşti în

contul de decontare obţinuţi în urma vînzării valutei străine din contul valutar este utilizat

contul de activ 245 "Transferuri băneşti în expediţie" .

Pe parcursul lunii decembrie, la I.M.”Glass Container Company”S.A. au avut loc

următoarele operaţiuni cu utilizarea contului dat: Exemple:

eliberarea numerarului din casă:

- 2 9 -

Dt 245 "Transferuri băneşti în expediţie"

Ct 241.1 "Casa întreprinderii"

depunerea numerarului în contul de decontare:

Dt 242 "Cont de decontare"

Ct 245 "Transferuri băneşti în expediţie"

vînzarea valutei străine :

Dt 245 "Transferuri băneşti în expediţie"

Ct 243 "Cont valutar" Operaţiunile privind mişcările în conturile

241”Casa”

242"Cont de decontare",

243 "Cont valutar" sînt reflectate în registrele sintetice şi anume în Jurnalele-ordere

242,243 (anexa ).

4.10 Contabilitatea capitalului propriu

Capitalul propriu - o totalitate de surse proprii de finanţare a activităţii economico-

financiare a întreprinderii.

El este format din:

1. Capital statutar (social) - valoarea aporturilor proprietarilor întreprinderii

(acţionarilor) la patrimoniul acesteia depuse în contul achitării acţiunilor pentru

asigurarea activităţii întreprinderii.

1. Capitalul statutar este distribuit in 550 actiuni nominative cu pretul

nominal de 100 lei/acţ şi deci, constituie 55 000 lei moldovenesti,care la

recalcularea in dolari SUA conform cursului de schimb valutar al Bancii

Nationale a Republicii Moldova la data semnarii contractului de constituire

corespunde sumei de 12 500 SUA .

Capitatul statutar se contabilizează la contul 311 cu aceiaşi denumire. Este un cont

de pasiv.

La formarea capitalului statutar prin aportul de mijloace băneşti se întocmeşte

formula contabila:

Dt 242 „ Cont de decontare"

Ct 311 „Capital statutar", la suma aportului.

Adunarea generala a actionarilor poate lua decizia despre marirea Capitalului

statutar prin eliberarea actiunilor suplimentare (anexa ).Actiunile suplimentare sunt

procurate de catre actionari in mod proportional cu depunerile initiale si in conformitate

cu legislatia in vigoare in care a fost întocmită înregistrarea

-30-

următoare:

Dt 537 „Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi"

Ct311 Capital statutar"

2. Capital de rezervă, ele se grupează în 3 categorii:

• contul 321 „Rezerve prevăzute de legislaţie"

• contul 322 „Rezerve prevăzute de statut"

• contul 323 „Alte rezerve"

Crearea rezervei are loc prin debitarea contului sursei rezervei şi

creditarea contului respectiv al rezervei. La întreprinderea dată, rezerva se formează din

profitul nerepartizat ai anilor precedenţi (anexa ):

Dt 332 „Profit nerepartizat ai anilor precedenţi"

Ct 322 „Rezerveprevăzute de statut"

din rezerva prevăzută de statut sînt remuneraţi membrii

consiliului (anexa ):

Dt 322.3 "Rezerve prevăzute de statut"

Ct 531.7 "Datorii faţă de personal privind remunerarea muncii "

Ct533.1"Datorii faţă de fondul social"

La sfîrşitul anului, întreprinderile sînt obligate să închidă conturile de venituri şi de

cheltuieli, pentru determinarea rezultatului financiar total. Pentru această procedură este

destinat contul 351 "Rezultat financiar total", în debitul lui se includ rulajele debitoare ale

conturilor de cheltuieli, iar în creditul contului rulajele creditoare ale clasei "Venituri".

Din suma totală a veniturilor se scad cheltuielile totale şi se află rezultatul

- 3 1 -

perioadei (profit sau pierdere), pînă la impozitare,din suma rezultată se scade suma

impozitului pe venit şi se află rezultatul net al perioadei, care este reflectat în formula

contabilă:

Dt 351 "Rezultatfinanciar total"

Ct 333 "Profitul net al perioadei de gestiune" (anexa ).

4.11 Contabilitatea datoriilor

Datoriile reprezintă surse străine de finanţare, puse la dispoziţia întreprinderii de o

instituţie financiară, de furnizori, de personal şi alţi creditori. După conţinutul economic

se deosebesc:

• datorii financiare;

• datorii comerciale;

• datorii calculate.

Datoriile financiare includ datoriile care apar în legătură cu

procurarea capitalului atras şi cuprind credite bancare şi împrumuturile.

Pentru evidenţa împrumuturilor pe termen scurt şi lung sunt destinate respectiv

conturile 513 "împrumuturi pe termen scurt", 413 "împrumuturi pe termen scurt".

Pentru evidenţa creditelor bancare pe termen scurt este destinat contul 511

"Credite bancare pe termen scurt".

Decizia cu privire la primirea creditului se ia la Adunarea Consiliului Societăţii, în

baza deciziei se înaintează o cerere de credit (anexa ) după acceptul căreia se încheie un

contract cu banca (anexa ) în care se stipulează condiţiile contractului, drepturile şi

obligaţiile părţilor.

Primirea creditului (anexa ):

Dt 242 "Cont de decontare"

Ct 511 "Credite bancare pe termen scurt" Rambursarea

creditelor (anexa):

-32-

Dt 511 "Credite bancare pe termen scurt"

Ct 242 "Cont de decontare"

> Datoriile comerciale reprezintă datorii care apar în urma operaţiilor

comerciale ale întreprinderii. Acestea includ datorii faţă de furnizori şi antreprenori

privind materiile prime, mărfurile, imobilizările primite, precum şi pentru prestările de

servicii.

La I.M.”Glass Container Company” S.A. evidenţa sintetică a datoriilor comerciale se ţine

la contul 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale", ele se înregistrează

în baza facturilor fiscale emise de furnizor.Datele centralizatoare (anexa):

Exemple:

La valoarea mijloacelor fixe ce necesită montaj procurate:

Dt 121.2 "Active materiale în curs de execuţie" (anexa )

La valoarea materiale de bază procurate :

Dt 211.1 "Materii prime şi materiale de bază" (anexa )

La valoarea OMVSD procurate :

Dt 213.1 "OMVSD" (anexa )

La valoarea TVA aferentă procurărilor de mai sus:

Dt 534.2 "Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul"

Ct 521 "Datorii privind facturile comerciale" .La achitarea datoriilor comerciale se

întocmeşte formula contabilă (anexa ):

Dt 521.1 "Datorii privind facturile comerciale"

Ct 242 „Cont de decontare"

Contabilitatea avansurilor pe termen scurt permite se ţine la contul 523

"Avansuri pe termen scurt primite", este destinat generalizării informaţiei privind

-33-

avansurile primite de la cumpărători şi clienţi în contul livrării valorilor în mărfuri şi

materiale.

Exemple: Restituirea avansului primit anterior (anexa

):

Dt 523 „Avansuri pe termen scurt primite"

Ct 242 „Cont de decontare"

Compensarea creanţei anterior formate cu avansul primit (anexa ):

Dt 523 „Avansuri pe termen scurt primite"

Ct 221 „Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale"

> Datorii calculate cuprind angajamentele de plată ale întreprinderii faţă de

personal, organele de asigurări sociale, buget, fondatori ş.a.

Datoriile faţă de personal cuprind angajamentele privind retribuirea muncii,

evidenţa analitică a acestora se ţine pe fiecare lucrător în parte, forme de retribuire a

muncii şi tipuri de reţineri din salariu, evidenţa sintetică a datoriilor faţă de personal se

ţine pe contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii".

Pentru evidenţa sintetică a asigurărilor este destinat pe contul 533 „Datorii privind

asigurările". Evidenţa analitică privind asigurările se ţine pe titlurile de asigurare şi

termene de achitare.

Calcularea contribuţiilor la asigurările sociale se înregistrează concomitent cu

calcularea salariilor. Mai detaliat despre aceste tipuri de datorii vezi Cap. 4.5.

Datoriile privind decontările cu bugetul includ angajamentele întreprinderii privind

impozitele şi taxele. Pentru generalizarea informaţiei privind decontările cu bugetul este

destinat contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul"

Exemple: La calculului sumei TVA aferentă produselor şi mărfurilor vîndute precum

şi serviciilor prestate (anexa ):

Dt 221 „Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale"

Ct 534.2 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată"

-34-

Pentru procurările efecute de I.M.”Glass Container Company” S.A. (anexa ):

Dt 534.2 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată"

Ct 521 „Datorii privind facturile comerciale"

In baza Declaraţiei privind taxa pe valoare adăugată (anexa ), putem observa că

I.M.”Glass Container Company” S.A. dispune de TVA care trebuie de trecut în cont în

perioada viitoare în valoare de 3018274 lei. La această sumă vom înregistra formula

contabilă :

Dt 534.2 „Datoriiprivind taxa pe valoarea adăugată" 3018274 lei

Ct 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul" 3018274 lei

I.M.”Glass Container Company” S.A. mai prezintă la IFS şi alte dări de seamă cum

ar fi :

- Declaraţia privind accizele (anexa ), conform ei suma

accizului de achitat la buget este de

- Darea de seamă privind suma venitului achitat şi impozitul pe

venit reţinut din acesta (anexa ), care constituie respectivi

- Informaţia despre suma impozitului pe venit reţinut la sursa de

plată (5%) (anexa ), acesta constiutuie

4.12 Contabilitatea consumurilor, cheltuielilor şi veniturilor

Venitul reprezintă afluxul global de avantaje economice obţinute de

întreprindere în cursul perioadei de gestiune, sub formă de majorare activelor sau

micşorare a datoriilor, care conduc la creşterea capitalului propriu, cu excepţia sporilor pe

seama aporturilor proprietarilor întreprinderii.

în componenţa veniturilor sînt incluse:

a) venituri din activitatea operaţională

b) venituri din activitatea neoperaţională.

Venituri din activitatea operaţională, curind:

• venituri din vînzări, cuprind încasările din comercializarea

produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor.Evidenţa sintetică se ţine în contul 611-35-

"Venituri din vânzări" datele generalizatoare sînt reflectate în Jurnalul-order 611 (anexa

).

Exemple:

Reflectarea venitului din vînzarea produselor (anexa ):

Dt 221.1 "Facturi de primit din ţară"

Ct 611.1 " Venituri din vânzarea produselor"

Venituri din vânzarea mărfurilor (la magazinul de firmă), (anexa ):

Dt 824 "Volumul vînzărilor"

Ct 611.2 " Venituri din vânzarea mărfurilor"

Venituri din serviciile prestate (anexa ) :

Dt 221.1 "Facturi de primit din ţară"

Ct 611.3 " Venituri din servicii prestate "

Reflectarea produselor la epoziţie în scopuri de reclamă (degustare),

(anexa ):

■ Venitul din ieşirea produselor:

Dt 221.1 "Facturi de primit din ţară "

Ct 611.1 " Venituri din vânzarea produselor"

■ Trecerea creanţei, TVA, accizului la cheltuielile

pentru reclamă:

Dt 712.4 "Cheltuielipentru reclamă"

Ct 221.1 "Facturi de primit din ţară"

Ct 534.2 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată"

Ct 534.3 "Datoriiprivind accizele"

• Alte venituri operaţionale conţin sumele aferente ieşirii activelor

curente în afară de cele menţionate mai sus, arenda operaţională, recuperăride daune-36 -

materiale, plăţi sub formă de amenzi, penalităţi ş.a. Contul sintetic de evidenţă a acestor

venituri este 612 "Alte venituri operaţionale", evidenţa sintetică este dusă în Jurnalul-

oreder 612 (anexa ) şi Cartea Mare (anexa ).

Exemplu: Reflectarea venitului din realizarea materialelor (anexa ):

Dt 221.1 "Facturi de primit din ţară"

Ct 612.1 "Alte venituri operaţionale"

Venituri din activitatea neoperaţională, cuprind :

• Venituri din activitatea de investiţii - veniturile obţinute din ieşirea

activelor materiale pe termen lung, dividendele calculate, suma dobînzilor ş.a. Pentru

evidenţa sintetică este destinat contul 621 "Venituri din activitatea de investiţii" şi

documentele centralizatoare fiind Jurnalul-order621 (anexa ) şi Cartea Mare (anexa ).

• Venituri din activitatea financiară reflectă valoarea activelor

intrate cu titlu gratuit, veniturile sub formă de diferenţe favorabile de curs valutar, ş.a.

Contul la care sînt contabilizate veniturile respective este 622 "Venituri din

activitatea financiară", documentele sintetice fiind Jurnalul-order622(anexa ) şi Cartea

Mare (anexa ).

Exemple: Reflectarea venitului din diferenţele de curs valutar aferente modificării

soldului facturilor de primit din străinătate, avansurilor pe termen scurt primate din

străinătate, a contului valutar şi a datoriilor pe termen scurt aferente facturilor comerciale

din străinătate (anexa ):

Dt 221.2 "Facturi de primit din străinătate"

Dt 224.2 "Avansuripe termen scurt acordate nerezidenţilor RM"

Dt 521.2 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale din străinătate"

Dt 243 "Cont valutar"

Ct 622.3 "Venituri dindiferenţe de curs valutar"

-37-

• Venituri excepţionale sînt veniturile rezultate în urma schimbării

legislaţiei, sumele primate de la companiile de asigurări, de la alţi agenţi economici sub

formă de recuperarea pierderilor în urma calamităţilor naturale. Contul sintetic este 623

"Venituri excepţionale".

Observăm că atît venituri din activitatea de investiţii cît şi venituri excepţionale la

SA "Aroma", nu s-au înregistrat în perioada analizată.

Cheltuielele - diminuările de avantaje economice care apar în procesul desfăşurării

activităţii economico-financiare a întreprinderii. Ele nu se includ în costul producţiei

fabricate dar se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare (anexa ) şi se scad din

venituri, pentru determinarea profitului sau pierderii nete al perioadei de gestiune.

I.M.„Glass Container Company”SA contabilizează cheltuielile în conformitate cu

SNC 3 "Componenţa consumurilor şi cheltuielilor".

Evidenţa cheltuielilor se ţine în raportul statistic 5-c "Consumurile şi cheltuielile

întreprinderii" (anexa ).

Pentru contabilizarea cheltuielilor este destinată clasa VII - a "Cheltuieli",

conturile conţinute în ea fiind conturi de activ. Clasificarea cheltuielilor are loc în funcţie

de direcţiile efectuării, şi anume după acest principiu ele se divizează în:

a) cheltuieli ale activităţii operaţionale

b) cheltuieli ale activităţii neoperaţionale

c) cheltuieli privind impozitul pe venit

Cheltuieli ale activităţii operaţionale - cheltuieli ocazionate de procesul

desfăşurării activităţii de bază. Ele la rîndul său cuprind:

• costul vînzărilor - este o informaţie generalizată ce ţine de costul efectiv

a produselor fabricate sau valoarea de bilanţ a mărfurilor realizate, sau serviciilor

prestate, se contabilizează la contul 711 "Costul vînzărilor". Toată informaţia privind

contul 711 este înregistrată în jurnalul order 711 (anexa ), unde se indică pe subconturi

ale produselor fabricate şi ale mărfurilor vîndute operaţiunile efectuate: Exemplu:

Casarea valorii de bilanţ pentru produsele fabricate vîndute:

Dt 711.1 "Costul efectiv a produselor"

-38-

Ct216 "Produse"

Reflectarea valorii de bilanţ pentru mărfurile vîndute:

Dt 711.2 "Costul mărfurilor vîndute"

Ct216 "Mărfuri"

• cheltuieli comerciale - contul 712 "Cheltuieli comerciale", sunt cheltuielile

aferente desfacerii produselor, mărfurilor şi anume: cheltuieli de reclamă, asigurarea

încărcăturii de calcul a salariului specialiştilor din sfera de comerţ ş.a. ca şi în cazul

precedent, informaţia generalizatoare este reflectată în jurnalul order 712 (anexa ).

Exemple:

Reflectarea cheltuielilor privind asigurarea încărcăturii (anexa ):

Dt 712.8 "Cheltuieli comerciale"

Ct 521.1 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale pentru rezidenţi

ale RM".

Reflectarea cheltuielilor pentru transport a mărfurilor (anexa ):

Dt 712.8 "Cheltuieli comerciale"

Ct 521.1 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale pentru rezidenţi

ale RM"

Repartizarea consumurilor de motorină din secţia auxiliară (anexa ):

Dt 712.3 "Servicii auto marketing"

Ct 812.1 "Secţia auxiliară"

• cheltuieli generale şi administrative - contul 713 "Cheltuieli generale şi

administrative" - sunt cheltuielile legate de procesul de conducere şi deservirea

întreprinderii. Informaţia sentitezată e reflectată în jurnalul order 713 (anexa ).

Exemple :

Reflectarea cheltuielilor de sponsorizare (anexa)

Dt 713.5 "Cheltuieli de sponsorizare"

Ct 221.1 "Facturi de primit din ţară"

Cheltuieli aferente pazei cu controlori (anexa )

Dt 713.9 "Alte cheltuieli generale"

Ct 521.1 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale pentru rezidenţi

ale RM"

• Alte cheltuieli operaţionale - contul 714, sunt cheltuieli legate de arenda

operaţională, lipsurile şi pierderile de deteriorarea valorilor, lipsurile în limita normelor

de perisabilitate naturală, dobînzele aferente creditilor şi împrumuturilor ş.a. Centralizator

datele se înscriu în jurnalul order 714 (anexa ). Exemple:

Reflectarea pierderilor în limita normei de perisabilitate

naturală la îmbutelierea vinului (anexa ):

Dt 714.7.1 "Cheltuieli în limita normei de perisabilitate"

Ct211 "Materiale"

Reflectarea rebutului, (anexa ):

Dt 714.8 "Cheltuieli aferente producţiei rebutate"

Ct 811.1 "Producţie rebudată"

Achitatea procentului pentru creditul bancar :

Dt 714.5 "Cheltuielipentru credite şi împrumuturi"

Ct 242.1 "Cont de decontare în valută naţională"

Cheltuieli ale activităţii neoperaţionale, care nu sînt legate de procesul de producţie a

întreprinderii şi cuprind:

• cheltuielile activităţii de investiţii sînt cheltuielile aferente ieşirii

activelor pe termen lung, reducerea valorii activelor pe termen lung ieşite. Ele se

contabilizează la contul 721 "Cheltuieli ale activităţii de investiţii" (anexa ).

Exemple:

Reflectarea ieşirii mijlocului fix (anexa )

Dt 721.2 "Cheltuieli aferente ieşirii mijloacelor fixe "

Ct 123 "Mijloace fixe"

Reflectarea cheltuielilor pentru reclamă (sacoşe):

Dt 721 "Cheltuieli ale activităţii de investiţii"

Ct211.6 "Ambalaje"- tu -

Casarea valorii de bilanţ a porgramului informatic "Universal Accouting”

(anexa

Dt 721.1 "Cheltuieliprivind ieşirea activelor nemateriale"

Ct 111.6"Programe informatice"

• cheltuielile activităţii financiare . cuprind cheltuielile privind

operaţiunele aferente plăţii redevenţelor, arendei finanţate a activelor materiale pe

termen lung, diferenţe nefavorabile de curs valutar, ş.a. Contul pentru cheltuielile date

este contul 722 "Cheltuieli ale acivităţii de investiţii".

Exemple:

reflectarea diferenţei nefavorabile de curs valutar aferentă

soldului avansurilor pe termen scurt acordate nerezidenţilor RM (anexa):

Dt 722.3 "Cheltuieli aferente diferenţelor de curs valutar"

Ct 224.2 "Avansuri pe termen scurt acordate nerezidenţilor RM"

calcularea sumei aferente redevenţelor (anexa )

Dt 722.1 "Cheltuieliprivind achitarea royalty"

Ct 521.1"Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale pentru

rezidenţi ai RM"

Cheltuielile aferente impozitului pe venit, cuprind suma totală a cheltuielilor

aferente impozitului pe venit luată în considerare la calcularea profitului net al perioadei

de gestiune.

Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul 731 "Cheltuieli (economii)

ale impozitului pe venit". în cursul perioadei de gestiune, în debitul acestui cont se

reflectă sumele avansurilor aferente impozitului pe venit în buget, calculate în

conformitate cu legislaţia în vigoare, iar la sfîrşitul anului - cheltuielile efective curente

şi amînate aferente impozitului pe venit, calculate, ţinîndu-se cont de diferenţele

temporare apărute dintre venitul contabil şi impozabil. Toate calculele privind impozitul

pe venit se fac în baza Declaraţiei privind impozitul pe venit (anexa )

Calcularea impozitului pe venit pentru 2006 (anexa )

Dt 731 " Cheltuieli aferente impozitului pe venit "

- 4 1 -

Ct 534.1 "Datoriiprivind impozitul pe venit al persoanelor juridice" Anularea datoriei

amînate aferentă diferenţei cotelor impozitului ş.a. (anexa )

Dt 425 "Datorii amînate privind impozitul pe venit"

Dt425 "Datorii amînate privind impozitul pe venit"

Dt 425 "Datorii amînate privind impozitul pe venit"

Ct 731 " Cheltuieli aferente impozitului pe venit " (anexa )4893 =

(rd.0206+rd.03011+rd.03012+rd.03020)* 20%.

In urma ajustărilor efectuate la întocmirea Declaraţie fiscale, impozitul pe venit ce

trebuie de achitat la buget constituie 1532128 lei, (vezi rd.190 )

Datele centralizatoare ale contului 731,vezi (anexa),Cartea Mare pe contul 731.

La sfîrşitul perioadei de gestiune,conturile de venituri şi cheltuieli se închid prin

intermediul contului 351 "Rezultatul financiar total". în debitul contului se înregistrează

conturile clasei "Cheltuieli", iar în creditul lui conturile clasei "Venituri", soldul debitor

indică pierderea perioadei de gestiune, iar cel creditor profitul întreprinderii (anexa):

> Pentru venituri:

Dt 611 "Venituri din vânzări"

Dt 612 "Alte venituri operaţionale"

Dt 621 "Venituri din activitatea de investiţii"

Dt 622 "Venituri din activitatea financiară"

Ct 351 "Rezultatul financiar total"

> Pentru cheltuieli:

Dt 351 "Rezultatul financiar total"

Ct 711 "Costul vânzărilor"

Ct 712 "Cheltuieli comerciale"

Ct 713 "Cheltuieli generale şi administrative"

Ct 714 "Alte cheltuieli operaţionale"

-42-

Ct 721 "Cheltuieli ale activităţii de investiţii "

Ci 722 "Cheltuieli ale activităţii financiare"

> închiderea contului 731:

Dt351 "Rezultatul financiar total"

Ct 731 "Cheltuieli privind impozitul pe venit" Rezultatul

financiar pînă la impozitare:

137506392,17-126929772,46=10576619 lei

Impozitul pe venit - 3988037 lei

Profit net: 10576619-3988037=6588582 lei

Consumurile reprezintă resursele utilizate pentru fabricare produselor şi prestare

serviciilor în scopul obţinerii venitului. Acestea sunt legate nemijlocit de procesul de

producţie.

Contabilitatea consumurilor se ţine în conturile sintetice:

> 811 "Producţia de bază" ;

> 812 "Activităţi auxiliare";

> 813" Consumuri indirecte de producţie".

In componenţa consumurilor directe la I.M.”Glass Container Company” SA se

include:

Exemple (anexa) :

acumularea consumurilor directe de materiale:

Dt 811.1 "Consumuri directe de materiale"

Ct 211 "Materiale"

acumularea consumurilor directe salariale:

Dt 811.2 "Consumuri directe privind remunerarea muncii"

Ct 531 "Datorii pe termen scurt privind remunerarea muncii"

Ct 533.1 "Datorii faţă de fondul social"

- 4 3 -

repartizarea CIP , care se vor include în costul produselor:

Dt 811 "Producţia de bază"

Ct 813 "Consumuri indirecte de producţie"

Consumurile activităţii auxiliare: conţin totalitatea consumurilor secţiei auxiliare,

ele se acumulează la contul extrabilanţier 812 "Activitatea auxiliară" (anexa).

Contul 813 "Consumuri indirecte de producţie" este destinat contabilizării

cheltuielilor aferente deservirii şi gestiunii subdiviziunilor de producţie ale întreprinderii,

(anexa)

La sfîrşitul perioadei contul se închide cu contul 811 prin repartizarea consumurilor

indirecte în costul producţiei şi cu contul 714 la valoarea nerepartizată a consumurilor

indirecte de producţie.

4.13 Calculatia costului de producţie

Calculaţia costului este un moment important în desfăşurarea lucrului contabil. în

cadrul I.M.”Glass Container Company”S.A. se efectuiază la sfîrşitul fiecaărei luni pentru

toate tipurile de produse.

Calcularea costului se începe cu repartizarea consumurilor activităţii auxiliare,

acumulate anterior, în luna noiembrie ele constituind 739933,34 lei.Suma dată se

repartizează între secţiile care au beneficiat de serviciile secţiei auxiliare. Această

repartizare are loc în baza volumului serviciilor prestate (anexa):

Exemplu:

Dt 811 "Producţia de bază"

Ct 812 "Activitatea auxiliară"

apoi are loc repartizarea consumurilor indirecte de producţie pe tipuri de produse, la

fel ca şi la contul 812, (anexa):

Exemplu:

-44-

Dt 811 "Producţia de bază"

Ct 813 "Consumuri indirecte de producţie"

Consumurile directe acumulate se repartizează şi ele la rîndul său între costul

produselor şi pierderile de produse.

Costul efectiv al produselor fabricate se calculă în modul următor: din rulajul

debitor al contului 811, 12605947,46 lei (ceea ce presupune totalitatea consumurilor

acumulate pe parcursul perioadei pentru fabricarea unui anumit lot de produse, inclusiv şi

consumurile auxiliare şi cele indirecte repartizate) scădem valoarea deşeurilor 2545,44

lei, valoarea producţiei în curs de execuţie la sfîrşitul perioadei 1556490,401ei şi suma

pierderilor din procesul de producţie 1590,10 lei.

12605947,46-2545,44-1556490,40-1590,10-11045321,52 lei-costul total (anexa)

Exemplu: închiderea contului 811 la sfîrşitul perioadei (anexa ):

Dt216 "Produse"

Dt211 "Materiale"

Dt 215 "Producţie în curs de execuţie"

Dt 714 "Alte cheltuieli operaţionale"

Ct 811 "Producţia de bază"

Datele ce ţin de calculul costului pe tipuri de produse, sînt calculate în mod

automatizat şi sînt reflectate într-un tabel special (anexa ).

4.14 Structura si modul de întocmire a rapoartelor financiare

întocmirea rapoartelor financiare constituie principala etapă de finalizare a procesului

contabil.

Rapoartele financiare constituie un sistem de indicatori interdependenţi, care

caracterizează activitatea economică a întreprinderilor desfăşurată în cursul perioadei de

gestiune.

- 4 5 -

Rapoartele financiare se întocmesc conform formularelor-tip aprobate de

Ministerul Finanţelor, se prezintă în termenele prevăzute de legislaţia RJVI şi cuprind:

> Bilanţul contabil (forma nr. 1)

> Raportul privind rezultatele financiare (forma nr. 2)

> Raportul privind fluxul capitalului propriu (forma nr. 3)

> Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti (forma nr. 4)

> Nota explicativă şi anexele respective

I.M.”Glass Container Company" ceea ce se referă la formulare de caracter statistic se

întocmeşte forma 5-c, 1-m şi 1-p.

Pentru întocmirea unor rapoarte veridice din punct de vedere economic, la

întreprindere se desfăşoară o activitate amplă de pregătire,care constă în reflectarea

oportună, integrală şi obiectivă a datelor incluse în rapoartele financiare. în acest scopuri

se determină succesiunea îndeplinirii procedurii contabile finale, care cuprinde etapele:

iniţial se verifică corectitudinea reflectării în bilanţul contabil a tuturor operaţiunilor

economice şi corespondenţei conturilor conform datelor din documentele primare, în

continuare sumele din conturile corespondente se reflectă în registrele corespunzătoare a

contabilităţii analitice şi sintetice. Totodată se verifică concordanţa datelor din

contabilitatea analitică cu rulajele şi soldurile conturilor sintetice, apoi datele din

registrele contabile se trec în Cartea Mare, în care se calculează rulajele şi soldul final la

fiecare cont. După determinarea soldurilor conturilor, acestea se compară cu datele

contabilităţii analitice şi se întocmeşte balanţa de verificare, deoarece la SA "Aroma"

contabilitatea se ţine în mod automatizat,atît Cartea Mare cît şi balanţa de verificare se

întocmesc automat.

Urmează efectuarea inventarierii integrale a patrimoniului, decontărilor şi datoriilor

reflectând rezultatele primite în conturile contabile. Operaţiile date sunt urmate de

închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli ceea ce se face la sfârşitul anului. Pe

parcursul anului la întocmirea rapoartelor financiare trimestriale conturile de venituri şi

cheltuieli nu se închid. Rezultatul financiar se determină prin calcul, fără întocmirea

formulelor contabile.

Raportul financiar anual al întreprinderii (anexa ), cuprinde Raportul privind

-46 -

fluxul mijloacelor băneşti care este unul din formularele principale ale rapoartului

financiar, în care se indică toate modificările intervenite în resursele financiare ale

întreprinderii, din punct de vedere a încasării şi plăţii mijloacelor băneşti, pe parcursul

perioadei de gestiune respective.

Tot procesul de întocmire a raportului financiar se finalizează cu prezentarea acestuia

la Direcţia Generală pentru Statistică.

-47-