Raport de Practica de Producţie

Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Catedra „Contablitate şi Informatică Economică”

DARE DE SEAMĂ

privind efectuarea practicii de specialitate la

Î.M. „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” S.A.

Voico Irina

Gr. ET - 0603

Conducător ştiinţific:

Grabarovschi Ludmila

Chişinău, 2009

C u p r i n s

I n t r o d u c e r e………………………………………………………………….

Capitolul I. Caracteristica generală a structurii şi organizării activităţii

întreprinderii..

Capitolul II. Organizarea contabilităţii la întreprindere. Automatizarea sistemului de

informaţie contabilă...........................................................................................

Capitolul III. Contabilitatea întreprinderii:

3.1.Contabilitatea activelor nemateriale.......................................................

3.2.Contabilitatea activelor materiale pe termen lung...............................

3.3.Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen lung...........................

3.4.Contabilitatea materialelor şi obiectelor de mica valoare şi scurtă durată.....

3.5.Documentarea şi calculul şi contabilitatea salariului................................

3.6.Contabilitatea producţiei in curs de execuţie şi a produselor fabricate.........

3.7.Contabilitatea mărfurilor........................................................................

3.8.Contabilitatea creanţelor............................................................................

3.9.Contabilitatea mijloacelor băneşti şi a investiţiilor pe termen scurt...........

3.10.Contabilitatea capitalului propriu...........................................................

3.11.Contabilitatea datoriilor…………………………………………………..

3.12Contabilitatea consumurilor, cheltuielilor şi a veniturilor…………

3.13.Calculaţia costurilor de producţie…………………………………..

3.14.Structura şl modul de întocmire a rapoartelor financiare…………

C o n c l u z i e..........................................................................................................

B i b l i o g r a f i e………………………………………………………..

A n e x e ……………………………………………………………..

2

Introducere

Actualmente Republica Moldova depăşeşte o perioadă îndelungată de tranziţie

la economia de piaţă unde activitatea economică este concentrată în feriga de bază a

economiei, unde se creează bunurile materiale şi serviciile necesare societăţii. Pentru

a activa în orice ramură a economiei, conducătorul din cadrul acesteia trebuie să

dispună de o informaţie economică detailată şi veridică.

Informaţia necesară pentru desfăşurarea activităţii eficiente este oglindită în

evidenţa contabilă, care prin metodele sale ştiinţifice reflectă situaţia creată în

ansamblu, precum şi aspectele cele mai însemnate. Conducerea, pe de o parte, are

nevoie de informaţii depline şi la timp pentru a lua decizii, precum şi pentru

evaluarea rezultatelor lor. Pe de altă parte, întreprinderea trebuie să furnizeze datele

necesare persoanelor care au efectuat investiţii sau au de gînd să facă investiţii. În

afară de aceasta, întreprinderea este datoare să raporteze statului privind alocarea

impozitelor, taxelor etc. În condiţiile unei economii de piaţă, profitabilitatea şi

lichiditatea reprezintă două probleme principale ale managementului. Lichiditatea

unei întreprinderi în mare parte depinde de activele lichide curente (pe termen scurt)

care reprezintă activele financiare ce rezultă în urma operaţiilor băneşti, de investire

a banilor şi de creditare. Activele lichide curente au o utilitate mare datorită faptului

că sunt de obicei disponibile în termen scurt pentru achitarea datoriilor pe termen

scurt. Mijloacele băneşti reprezintă una din cele mai ingenioase creaţii ale omenirii.

Ele au mijlocit schimbul de mărfuri, au facilitat funcţionarea economiei şi au dat

impuls dezvoltării societăţii. În condiţiile actuale, managerii de toate rangurile

trebuie să cunoască tehnicile de utilizare a disponibilităţilor băneşti ale întreprinderii

pentru maximizarea profitului concomitent cu menţinerea lichidităţii întreprinderii.

În această lucrare sunt utilizate metode de analiză prin redarea esenţei lor într-o

formă accesibilă, începând cu terminologia economică, formulele de calcul, tabele

analitice, precum şi concluzii contextuale. Lucrarea de faţă cuprinde trei capitole în

care se generalizează informaţia economică privind caracteristica generală a

întreprinderii, baza juridică şi normativă de activitate a întreprinderii, modul de

3

contabilizare a patrimoniului şi datoriilor întreprinderii. Scopul oricărei întreprinderi

constă în utilizarea cît mai eficientă a activelor, în accelerarea rotaţiei acestora.

Formarea patrimoniului necesar pentru desfăşurarea activităţii economico-financiară

a întreprinderii se efectuează pe seama diferitelor surse de finanţare.

Diagnosticul financiar constă într-un ansamblu de instrumente şi metode care

permit aprecierea situaţiei financiare şi a performanţelor unei întreprinderi. Scopul

diagnosticului financiar este de a aprecia situaţia financiară a întreprinderii. Pe baza

acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii de menţinere şi dezvoltare în

mediul specific economiei locale. În sens general, finalitatea diagnosticului financiar

constă în oferirea de informaţii financiare atît celor din interiorul întreprinderii, cît şi

celor interesaţi din afara acesteia. Cînd problema diagnosticului este pusă din

interiorul întreprinderii (diagnostic financiar intern) utilizatorii pot fi conducătorii,

acţionarii actuali sau salariaţii. Obiectivul urmărit în acest caz este de a detecta

eventuale situaţii de dezechilibru financiar şi de a adopta noi decizii de gestionare a

întreprinderii. Aceste decizii se bazează pe identificarea originii şi cauzelor

dezechilibrelor, pe de o parte, iar pe de altă parte, pe stabilirea masurilor de

remediere a dezechilibrelor. Cînd problema este pusă din exteriorul întreprinderii

(diagnostic financiar extern) utilizatorii pot fi analiştii financiari, acţionarii

potenţiali, organisme bancare şi financiare sau chiar statul. Obiectivul urmărit este

capacitatea financiară a întreprinderii de a genera profit, capacitatea întreprinderii de

a-şi onora obligaţiile pe termen scurt sau lung (lichiditatea şi solvabilitatea

întreprinderii), precum si valoarea întreprinderii. De cele mai multe ori utilizatorii

externi au nevoie de un diagnostic financiar fie pentru acordarea de credite

întreprinderilor (în special băncile), fie pentru luarea deciziilor de pătrundere în

capitalul unei întreprinderi (acţionari potenţiali sau alte întreprinderi). Atît analiza pe

plan intern cît şi cea externă au ca obiectiv aprecierea performanţelor întreprinderii

şi a riscurilor la care aceasta este pusă şi urmăresc: analiza rentabilităţii; analiza

riscului şi analiza valorii întreprinderii. De obicei, diagnosticul este efectuat numai

în caz de grave dificultăţi sau când cineva cere o astfel de lucrare. Independent de

rezultatele înregistrate de întreprindere sau de desfăşurarea evenimentelor,

4

elaborarea unui diagnostic financiar trebuie să aibă loc periodic. Diagnosticul

financiar identifică factorii favorabili şi nefavorabili care vor afecta activitatea

viitoare a întreprinderii. De cele mai multe ori informaţiile diagnosticului financiar

trebuie completate cu informaţii referitoare la mediul extern al întreprinderii (starea

economiei, a sectorului de activitate), informaţii referitoare la potenţialul tehnic şi

uman, potenţial comercial şi juridic, managementul întreprinderii (informaţii

dependente de întreprinderi). Toate aceste elemente influenţează performanţele

financiare ale întreprinderii determinînd, în final, competitivitatea acesteia. Folosind

metode şi tehnici specifice, diagnosticul financiar permite aprecierea situaţiei

financiare trecută şi actuală, pe baza informaţiilor furnizate pentru luarea deciziilor

de către conducere acesta vizează viitorul. Informaţiile necesare pentru efectuarea

diagnosticului financiar sunt preluate din situaţiile financiare simplificate care

cuprind: bilanţul, contul de profit şi pierdere, anexa la bilanţ.

5

Capitolul I. Caracteristica generală a structurii şi organizării

activităţii întreprinderii

Întreprinderea este o societate pe acţiuni de tip deschis care activează în baza

legislaţiei Republicii Moldova cum ar fi: Legea cu privire la antreprenoriat şi

întreprindere , Legea cu privire la societăţile pe acţiuni Nr. 1134 – XIII din

02.04.1997, Politica de contabilitate (anexa 1) şi a altor acte normative şi

regulamente interne.

Scopul principal al societăţii îl constituie obţinerea profitului şi asigurarea

sursei stabile de venit pentru acţionarii săi.

Pentru aceasta întreprinderea desfăşoară următoarele tipuri principale de

activitate:

- Fabricarea, îmbutelierea, păstrarea şi comercializarea berii şi a altor băuturi

alcoolice .

- Fabricarea, îmbutelierea, păstrarea şi comercializarea băuturilor răcoritoare.

- Fabricarea, îmbutelierea, păstrarea şi comercializarea apei minerale.

- Activitatea de laborator şi folosirea utilajului modern şi a tehnologiilor noi de

fabricaţie a băuturilor.

- Desfacerea în condiţii exclusive şi neexclusive a produselor şi serviciilor

diferitor agenţi economici şi asigurarea infrastructurii pentru integrarea producţiei

acestora în compania republicii.

Capitalul statutar al societăţii pe acţiuni constituie 36198073, 00 lei. Acţiunile

întreprinderii sînt distribuite astfel:

- Efes Brewieries Internaţional Group – 96,504 %

- Persoane fizice – 3,496%

Capitalul social este divizat în 1447922 de acţiuni ordinare nominative

nematerializate. Toate acţiunile ordinare clasa întîi au aceeaşi valoare nominală de

25 lei.

Organele de conducere a societăţii sînt:

1. Adunarea generală

6

2. Consiliul societăţii

3. Comisia de Cenzori.

4. Organul executiv al Comitetului de Conducere.

La Întreprinderea Mixtă „ Efes Moldova Vitanta Brewery”, ţinerea evidenţei

contabile se face în baza Statutului , Politicii de contabilitate (anexa 1), bazîndu-se

pe prevederile SNC 1 „Politica de contabilitate”, în care se stabilesc principiile,

convenţiile, regulile şi procedeele de ţinere a contabilităţii şi a întocmirii rapoartelor

financiare.

Utilitatea informaţiei conţinută în politica de contabilitate, precum şi modul ei

de prezentare constă în aceea că ea are cel puţin două funcţii principale: (1) pentru

utilizatorii interni (lucrători contabili, acţionari) – principal ghid de efectuare a

calculelor şi sinapsă cu legislaţia contabilă şi fiscală; (2) pentru utilizatorii externi

(organe fiscale, alţi utilizatori) – imagine generală despre principiile şi metodele

alese din cele permise de lege. Deci este unul din punctele forte de plecare pentru o

contabilitate bine organizată.

Desigur se conduce de sistemul de reglementare normativă a contabilităţii a

Republica Moldova, principalele acte normative fiind:

- „Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi”

nr.845-XII din 3.01.1992;

- „Legea contabilităţii Republicii Moldova” nr.426-XIII, din 4.04.95;

- „Legea cu privire la societăţile pe acţiuni” nr.1134-XIII din 02.04.1997;

- Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova „Cu privire la reforma

contabilităţii” 24.12.1997;

- „Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare”;

- „Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a

întreprinderilor”;

- Legea Republicii Moldova „Privind investiţiile străine”, nr.998-XII din

01.04.98, cu modificările şi completările ulterioare;

- Standardele Naţionale de Contabilitate ale Republicii Moldova şi comentariile

la ele;

7

- Codul fiscal al Republicii Moldova nr.1163-XIII din 24.04.1997;

- Legea anuală a bugetului de stat şi a asigurărilor sociale de stat etc.

Î.M. „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” S.A. este o întreprindere de

producţie cu un sistem deschis, bine organizat, complex, dinamic, adaptiv şi

autorentabil folosind piaţa factorilor de producţie pentru a produce marfa pentru

piaţa bunurilor de consum.

Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. a fost înregistrată la Camera de

Înregistrări de Stat de pe lângă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova la 10

august 1995, cînd avea altă denumire Î.M. „Vitanta Intravest” S.A., denumirea

actuală a certificat-o la 30 mai 2003, capitalul social fiind de 36198073 lei (anexa 2).

Î.M. „Efes Vitanta-Moldova Brewery” S.A. este cea mai mare întreprindere

producătoare de bere, băuturi răcoritoare şi slab alcoolice şi unul dintre cei mai mari

producători de apă minerală din Republica Moldova. Istoria ei începe în îndepărtatul

1873, an în care a şi fost fondată industria producerii berii pe meleagurile noastre, de

către un om de afaceri german cu numele Raps. Cu toate că se cunoaşte că berea era

folosită în alimentaţie încă de faraoni în Egiptul Antic, de asemenea de romani, abia

în sec. al XIX-lea procesul de producere al ei cunoaşte o organizare economico-

juridică. Al II-lea Război Mondial şi-a avut impactul şi asupra acestei întreprinderi,

astfel că în 1945 a fost nevoie de o nouă proiectare a ei, ceea ce i-a mărit capacitatea

de la 10 mii la 25 de mii hectolitri.

Bazele actualei fabrici au fost puse în 1974, prin fuzionarea unităţii vechi vechi

de producţie cu cea nouă. Sfîrşitul anilor ‘80 – începutul ‘90 a fost o perioadă

favorabilă pentru industria berii în Republica Moldova, unităţile de producţie

funcţionînd la capacitate maximă. Consumul anual de bere pe cap de locuitor în

1990 a fost de 22 de litri. Schimbările majore din viaţa politică, economică şi socială

a ţării şi a străinătăţii apropiate au afectat şi ramura dată, venitul pe cap de locuitor

în raport cu inflaţia au marcat o scădere a consumului anual de bere pe cap de

locuitor, în anul 1995 el fiind de 8 litri. În 1995 întreprinderea a fost reorganizată în

Societate pe Acţiuni cu numele de „Vitanta-Intravest”, privatizată prin capitalul

investit de peste hotare, pachetul de cca. 85% din acţiuni aparţinea „Intravest

8

Finance and Investment Company Est” (Lihteinstein). Se petrec importante reutilări

tehnice şi optimizări ale managementului, rezultate apărând prin distingerea cu

locuri premiante la mai multe expoziţii şi tîrguri internaţionale.

O nouă etapă în istoria companiei a început în ianuarie 2003, cînd pachetul

majoritar de acţiuni a fost achiziţionat de către „EFES BREWERIES

INTERNATIONAL NV”, a şasea ca mărime companie de pe piaţa europeană a

berii. În prezent aceasta operează peste 25 de fabrici de bere, malţ şi băuturi

răcoritoare în 10 ţări, cu exporturi în peste 40 de ţări. Printre brandurile posedate

remarcăm: „Efes”, „Старый Мельник”, „Becks”, „Weifert”, „Weisteiner” ş.a.

Odată cu schimbarea proprietarului fabrica de bere din Chişinău şi-a schimbat

denumirea în cea pe care o are în prezent.

Începînd cu anul 2000 a început importul masiv al berii din partea marilor

producători ai Rusiei, României, Ucrainei. De aceea pentru majorarea calităţii şi

asigurarea creşterii volumului vînzărilor a fost luată decizia de schimbare rapidă a

utilajului şi tehnologiilor învechite cu altele noi.

Ultimii ani au fost o perioadă de investiţii majore în activitatea întreprinderii (7

mil. USD), ca modalitate din ieşirea din criza economică stabilită la nivel naţional.

În acest timp a fost procurată şi montată o nouă linie de îmbuteliere cu

productivitatea de 18000 sticle pe oră. Suplimentar a fost montată o linie germană

nouă de îmbuteliere a berii în keguri, filtrul vechi de bere a fost schimbat cu unul

nou. A fost procurată o instalaţie de pasteurizare a berii în flux cu productivitate

sporită. În mai 2002 a fost construită şi dată în exploatare o linie nouă de fierbere a

berii Steinecher cu productivitatea de 3000 hl/zi. În iulie 2003 a fost construită o

nouă secţie de multiplicare a drojdiilor şi fermentare a berii în tancuri cilindro-

conice. Toate procesele sunt dirijate automat. Conductele de aer au fost schimbate.

Acestea şi multe alte modernizări au făcut ca după toţi indicatorii calitatea berii să

fie comparabilă cu cea a celor mai buni producători din lume. O importanţă sporită

se acordă controlului calităţii, care se aplică la toate etapele procesului de producţie.

În 2004 întreprinderea a inaugurat un nou laborator, utilat cu echipamente de ultimă

oră. Pe 1 noiembrie compania a primit Certificatul ISO 9001, doar 55-65 de

9

producători din Republica Moldova au implementat pînă acum acest sistem

internaţional.

În următorii ani de asemenea se prevăd investiţii în scopul măririi volumului

producţiei fabricate. Un volum mare de producţie a stabilit formarea unui sistem de

aprovizionare eficient, cu termeni mici de la preluarea comenzii pînă la livrarea pe

teritoriul necesar.

Procesului de distribuţie i s-a acordat atenţie prin faptul că a fost total

reorganizat, punîndu-se accent pe cerinţele unui consumator selectiv cu cerinţe

variate. Astăzi produsele şi mărfurile Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A.

sunt distribuite în peste 4 mii de puncte de vînzare din toată ţara, de la

supermarketuri pînă la mici prăvălii. În prezent Î.M. „Efes Vitanta Moldova

Brewery” S.A. îmbuteliază berea în sticle, recipiente de plastic de capacitate diferită

şi keguri pentru dozatoare. Astfel se satisface cererea elastică a consumatorilor cu

nivel redus de venituri. Cu întîrziere, dar fabrica în 2001 a procurat o linie modernă

de îmbuteliere cu productivitatea de 3000 sticle pe oră, în 2003 a fost procurată o

linie PET cu productivitatea de 6000 sticle pe oră.

Sortimentul producţiei fabricate la întreprindere este alcătuit din următoarele

produse:

BERE: care este de următoarele tipuri:

Bere blondă „Chişinău”

Bere tare „Chişinău”

Bere draft „Chişinău”

Bere blondă „Arc”

Bere „Vitanta Premium Blondă”

Bere „Chişinău Aurie”

Bere „Vitanta Premium Extra”

BĂUTURI RĂCORITOARE: ( 0,5 şi 1,5 PET, şi 0,5 sticlă)

1. Viva Limonadă

2. Viva Coacăză

3. Viva Orange

10

4. Viva Cola

5. Viva Grapefruit

6. Viva Lime

BĂUTURI SLAB ALCOOLICE:

Gin Tonic, Red Vodka, Cofee Amaretto.

APĂ MINIRALĂ:

Real (carbogazoasă şi necarbogazoasă).

La fel întreprinderea se ocupă cu distribuţia următoarelor băuturi:

Bere Efes Pilsener; Bere Stary Melnic;

În prezent întreprinderea asigură cca. 85% din berea de pe piaţa Republicii

Moldova, jumătate din cantitatea de băuturi răcoritoare, 14% din volumul de apă

minerală. Mărcile de bere prin care e prezentată pe piaţă sunt „Chişinău”, „Arc” şi

„Vitanta Premium”; cele de import pînă la 31 decembrie 2004 erau „Efes” şi

„Старый Мельник”. Marca comercială „VIVA” reprezintă gama de băuturi

răcoritoare carbogazoase cu arome diferite, produse în ţară. În segmentul de apă

minerală marca „Real” este una din cele mai bine vîndute, atît în varianta

carbogazoasă, cît şi în cea plată.

Condiţii favorabile de muncă şi trai li se oferă atît prezenţilor angajaţi ai

întreprinderii – 481-520 la număr, dintre care 180-200 constituie personal

administrativ, cît şi celor plecaţi la pensie, alocînduli-se o pensie suplimentară celei

primite de la stat.

Buna conducere la toate nivelele, o structură organizatorică chibzuită şi utilă

(anexa 2), precum şi relaţiile prodigioase cu mediul extern al întreprinderii în

combinaţie cu investiţii raţionale deschid perspectiva spre viitor.

11

Capitolul II. Organizarea contabilităţii la întreprindere.

Automatizarea sistemului de informaţie contabilă

Activitatea economică a Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. este foarte

complexă şi cu un flux mare de informaţie. Economia de piaţă pentru o întreprindere

atît de mare presupune folosirea permanentă a unei multitudini de relaţii: cu clienţii,

cu furnizorii, cu fondatorii, cu angajaţii, cu statul etc.; aceste relaţii fiind în primul

rînd cu caracter financiar-contabil.

Societatea ţine evidenţa contabilă în partidă dublă şi întocmeşte dări de seamă

financiare, statistice şi de specialitate în modul stabilit de legislaţie şi regulamentele

societăţii. Societatea ţine documentaţia respectivă a evidenţei contabile unde se

înscriu în volum deplin de date veridice care reflectă veniturile băneşti şi

cheltuielile, activele şi pasivele, profitul şi pierderile, operaţiile făcute în valută

străină, împrumuturile şi altă informaţie necesară pentru reflectarea activităţii ei

economico-financiare.

Responsabilitatea pentru tinerea documentaţiei, o poartă directorul financiar şi

contabilul – şef.

Î.M „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. fiind o întreprindere mare, pentru

organizarea şi ţinerea contabilităţii are nevoie de 15 contabili care la rîndul lor se

supun directorului financiar. Pentru a obţine rezultatele adecvate secţia contabilitate

îşi pune cîteva obiective principale:

1. furnizarea informaţiei privind patrimoniul întreprinderi,

2. ţinerea evidenţei sintetice şi analitice a tuturor activelor şi pasivelor precum

şi furnizarea datelor pentru luarea de deciziilor,

3. efectuarea decontărilor,

4. calculul costului de producţie,

5. calculează şi plăteşte impozitele,

6. întocmirea şi prezentarea la timp a dărilor de seamă şi a rapoartelor

financiare.

Secţia de contabilitate este formată din sectoare, cum ar fi:

12

a) Sectorul aprovizionare – materiale. Acest sector generalizează toată

informaţia privind intrarea materialelor, consumul lor şi a serviciilor primite.

b) Sectorul de calcul are drept scop ţinerea evidenţei şi calculului salariului şi

compensaţiilor de naştere şi incapacitate temporară de muncă. Cu ajutorul sistemului

automatizat, sectorul dat colectează mai uşor informaţia privind timpul lucrat şi

sarcina de lucru îndeplinită.

c) Sectorul mijloace fixe are ca sarcini de bază :

- Calculul valorii de intrare a mijloacelor fixe la întreprindere,

- Calculul uzurii mijloacelor fixe,

- Calculul reevaluării din reparaţii.

d) Sectorul casa, fiind o subdiviziune aparte, ea duce evidenţa operativă a

mijloacelor băneşti . Pentru ţinerea evidenţei corecte şi cît mai veridice, răspunzător

este contabilul-şef , care introduce datele în sistemul informaţional .

e) Sectorul de desfacere se ocupă cu evidenţa operaţiilor privind

comercializarea mărfurilor din Depozitul de producţie finită . Sectorul dat eliberează

facturi fiscale şi facturi de expediţie, cazul cînd contribuabilul nu este plătitor de

TVA. În obligaţia acestui sector este controlul aspra primirii mărfii şi verificarea

autenticităţii cu datele reale şi la ieşirea mărfurilor se verifică dacă banii pentru

marfă au sosit la contul de decontare, iar mai apoi se livrează marfa.

Toate sectoarele din Secţia de contabilitate au legătură între ele şi sînt

controlate de contabilul-şef, care este ajutat de vice-contabil-şef. Funcţiile

contabilului-şef la întreprinderea analizată sînt:

Planificarea lucrului contabilităţii.

Alcătuirea tabloului circuitelor documentelor .

Delegarea sarcinilor fiecărui contabil în parte.

Să indice termenele de prezentare a raportului de lucru a fiecărui contabil.

Să întocmească bilanţul contabil.

Să întocmească Declaraţia privind impozitul pe venit din activitatea de

antreprenoriat.

13

Sectoarele analizate mai sus sînt conectate la un sistem automatizat al evidenţei

contabile. La sfîrşitul lunii se efectuează controlul între contabili privitor la existenţa

a aceloraşi sume în diferite compartimente ale contabilităţii .

Toate rapoartele contabile sînt prezentate contabilului-şef nu mai tîrziu de data

de 8 a lunii următoare lunii gestionare.

Circulaţia documentelor are loc în dependenţă de necesitatea atît internă, cît şi

cea fiscală de a reflecta operaţiile aferente acestor documente. Adică, spre exemplu:

facturile expeditorilor zilnici de produse sunt prezentate cu aceeaşi frecvenţă şi în

contabilitate; dările de seamă ale gestionarilor de depozite – lunar, trimestrial şi

anual. Rezultatele din aceste surse se compară cu cele din sistemul de contabilitate.

Necesităţile permanente de schimb de informaţie şi dezvoltarea tehnologiilor

moderne a stabilit ca întreprinderea în evidenţa contabilă să folosească un sistem

automatizat (Scala ver.3.1). Paralel cu aceasta, nu s-a renunţat totalmente la sistemul

tradiţional de ţinere a contabilităţii, pe suport de hîrtie manuscript fiind întocmite

multe registre şi alte documente de evidenţă. Activitatea intensivă a întreprinderii

necesită o colaborare strînsă între toate subdiviziunile ei, astfel contabilitatea este

direct legată de: departamentul TI, secţia vînzări, aprovizionare ş.a.

Întreprinderea utilizează un sistem de codificare a conturilor sintetice şi

analitice din 6 cifre. Spre exemplu subcontul analitic 211141 semnifică Materii

prime şi materiale de bază la depozit, codul 41 fiind al depozitului central de

materiale.

Automatizarea sistemului de informaţie contabilă.

La „Efes Vitanta” aproape tot sistemul de ţinere a evidenţii contabile este

automatizat, fiecare contabil are la locul de muncă : computator de tipul Pentium IV,

printer cu laser şi acces liber la xerox.

Toate computatoarele sînt conectate la o reţea unică, care apoi se divizează în

microreţele, de exemplu fabrica de bere. Răspunderea pentru aceste reţele o poartă

„Secţia Tehnologii Informaţionale” avînd sarcina de asigurare a securităţii datelor şi

repararea maşinilor de calcul.

14

Dacă ne referim la programul folosit de întreprindere la ţinerea evidenţei

contabile, atunci aflăm că este un program procurat din străinătate şi se numeşte

„SAP”. Acest program performant din punct de vedere al prelucrării masive a

informaţiei , asigură o flexibilitate înaltă la introducerea noilor tipuri de documente

registre şi rapoarte. Contabilii introduc numai datele din documentele primare, apoi

sistemul automatizat prelucrează informaţia pînă la registre pe fiecare cont sintetic şi

analitic, rapoarte şi anexele lor. Fiecare contabil are codul său şi poate avea acces

numai la conturile pe care le gestionează, neavând posibilitatea de a se conecta la

alte conturi, astfel asigurînd securitatea informaţiei. Persoana care are acces la toată

reţeaua şi să intre în baza de date a întreprinderii este administratorul. La

întreprinderea analizată mai este permis accesul la internet.

La sfîrşitul zilei datele din sistem sunt colectate şi înscrise pe discul fix. Dările

de seamă financiară anuală a Societăţii trebuie să fie verificată şi confirmată prin

avizele Comisiei de Cenzori şi Organizaţiei de audit nu mai tîrziu de termenul

stabilit de legislaţie pentru prezentarea dărilor de seamă autorităţilor financiare

locale.

Controlul de audit al documentaţiei Societăţii se efectuează din contul ei de

către o firmă independentă de audit care la propunerea Consiliului Societăţi se

confirmă la adunarea generală a acţionarilor. Controlul de audit al documentaţiei şi

al rapoartelor financiare va fi exercitat în conformitate cu Standardele Internaţionale

de Contabilitate.

La decizia Consiliului Societăţii poate fi efectuat controlul repetat al activităţii

întreprinderii pe contul ei. Comitetul de conducere va asigura auditorilor acces liber

la documentaţia societăţi şi va asigura corectarea tuturor greşelilor depistate în

cadrul controalelor de audit. Controlului de audit, al cărui obiect este exerciţiu

economico-financiar, societatea este supusă la decizia adunării generale a

acţionarilor. Controlul de audit extraordinar al activităţii economico-financiară a

societăţii se efectuează în temeiul deciziei instanţei judecătoreşti competente sau la

cererea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare sau la cererea acţionarilor care

deţin cel puţin 10% din acţiunile cu drept de vot ale societăţi. Dacă acest control este

15

iniţiat de către instanţa judecătorească competentă, atunci plata serviciilor de audit se

efectuează de societate, iar în cazul cererii acţionarilor se plătesc de către aceşti

acţionari. Principalele prevederi ale actelor de control şi ale deciziilor organelor de

stat care au exercitat controlul asupra activităţii societăţii vor fi aduse la cunoştinţă

de către Consiliul Societăţii Adunării Generale a Acţionarilor.

Societatea şi persoanele cu funcţie de răspundere poartă răspunderea, în

conformitate cu legislaţia, pentru neglijenţa în ţinerea evidenţei contabile şi în

întocmirea dărilor de seamă financiare şi de alt ordin, pentru prezentarea cu

întîrziere a lor creditorilor, acţionarilor şi autorităţilor publice stabilite de legislaţie,

precum şi pentru publicarea informaţiei neveridice despre activitatea societăţii.

Comitetul de Conducere întocmeşte raportul anual privind activitatea societăţii şi îl

prezintă Adunării Generale a Acţionarilor Societăţii.

16

Capitolul III. Contabilitatea întreprinderii

3.1 Contabilitatea activelor nemateriale

Activele nemateriale reprezintă active nebăneşti identificate care nu îmbracă

forma materială, sînt controlate de către întreprindere pot fi utilizate o perioadă mai

mare de un an în activitatea de producţie, comerţ sau în alte tipuri de activităţi,

precum şi în scopuri administrative sau sînt destinate pentru a fi predate în folosinţă

persoanelor juridice sau fizice.

Activul nematerial se constată ca activ în cazul în care :

a) există o certitudine întemeiată că întreprinderea va obţine avantaj economic

ca urmare a utilizării activului.

b) valoarea activului poate fi estimată cu un grad înalt de certitudine.

Dacă aceste condiţii nu pot fi îndeplinite, consumurile aferente procurării

activului material se constată ca cheltuieli ale perioadei de gestiune .

La „Efes Vitanta Moldova Brewery” se găsesc următoarele active nemateriale :

Cheltuieli de constituire

Brevete pentru fiecare produs

Embleme comerciale

Licenţe de producţie a berii şi a băuturilor nealcoolice

Programe informatice.

Activele nemateriale constatate se estimează la valoare de intrare care este

egală în cazul cumpărării – cu valoarea de cumpărare plus impozitele, taxele

nerecuperabile prevăzute de legislaţie, cheltuielile directe privind dobîndirea

drepturilor patrimoniale la activele nemateriale şi pregătirea acestora pentru

utilizarea conform destinaţiei, protecţia juridică a activelor în vigoare, achitarea

serviciilor de evaluare a activelor nemateriale procurate. Rabaturile comerciale şi

scontul (înlesnirile) în acest caz se scad din valoarea de cumpărare a activelor.

Valoarea activului nematerial trebuie să fie repartizată sistematic de la data

constatării iniţiale a acestuia.

17

La întreprindere pentru evidenţa activelor nemateriale se utilizează contul 111

„Active nemateriale” – este un cont de activ, în debitul acestui cont se reflectă

valoarea de intrare sau valoare reevaluată a activelor nemateriale procurate de la

terţi, în credit se reflectă valoarea de bilanţ a activelor nemateriale ieşite şi casarea

amortizării calculate la ieşirea acestora. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă

valoarea activelor nemateriale la finele perioadei de gestiune.

În cadrul operaţiunilor contabile la Compania „Efes Vitanta” S.A. se întîlnesc

subconturile :

a) 1111 „Cheltuieli de constituire”

b) 1113 „Brevete”

c) 1114 „Embleme comerciale”

d) 1115 „Licenţe de producţie”

e) 1116 „Programe informatice”, cum ar fi Sap, Soft, Nocado.

f) 1117 „Casete video”, „Film de prezentare”

Evidenţa analitică a activelor nemateriale se ţine pe tipurile acestora. La „Efes

Vitanta Moldova Brewery” S.A. intrarea activelor nemateriale are loc doar prin

intermediul contului 112 „Active nemateriale în curs de execuţie”, în care

preliminar sunt adunate toate cheltuielile şi consumurile privind punerea lor în

funcţiune. Documentele primare pot fi documentele care atestă proprietate asupra

activelor nemateriale. Drept exemplu, putem lua instalarea programei de evidenta a

salariului, folosind ca baza actului de recepţie-predare nr.42 (anexa 3) în valoare de

202202,80 lei, cu o durată de funcţionare utilă de 5 ani. Deci în cazul dat se va

reflecta următoarea formulă contabilă (anexa 2.2):

Debit contul 111 „Active nemateriale”, subcontul 1116 „Programe

informatice” - 202202,80 lei

Credit contul 112 „Active nemateriale în curs de execuţie” – 202202,80 lei

Odată cu darea în exploatare a activului nematerial, în cadrul companiei se

calculează amortizarea activului începînd din luna ulterioară lunii primirii acestuia

în funcţiune .

18

Pentru reflectarea amortizării activelor nemateriale este destinat contul 113

„Amortizarea activelor nemateriale”. Contul dat este un cont de pasiv. În creditul

acestui cont se reflectă calcularea amortizării activelor nemateriale pe parcursul

duratei de funcţionare utilă a acestora, iar în debit – casarea amortizării acumulate

aferentă activelor nemateriale ieşite. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă

suma amortizării acumulate privind activele nemateriale la finele perioadei de

gestiune. Acest cont cuprinde aceleaşi subconturi ca şi la 111 „Active nemateriale”

La „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. pentru calculul amortizării activului

nematerial se foloseşte metoda casării liniare, conform căreia suma amortizării este

repartizată uniform pe parcursul duratei de funcţionare utilă. Deci, la întreprinderea

analizată amortizarea activului nematerial se calculă anual în mod automatizat

(anexa 4), de unde se vede însăşi calculul:

Calculul amortizării= =40440,56 lei anuala, iar lunară 3370,05

lei (40440,56 : 12) (anexa 5).

Respectiv formula contabilă a calculului amortizării poate fi reflectată astfel :

Debit contul 712801 „Cheltuieli comerciale” – 40440,56 lei

Credit contul 113600 „Amortizarea programelor informatice” –40440,56 lei

Evidenţa analitică a amortizării activelor nemateriale la „Efes Vitanta Moldova

Brewery” S.A. se ţine în Borderoul de evidenţă a amortizării activelor nemateriale

(anexa 6), în care se înregistrează valoarea activului nematerial intrat, norma

amortizării şi amortizarea calculată începînd cu luna ulterioară de la data punerii în

funcţiune.

Activele nemateriale pot fi scoase din activitatea economico-financiară a

întreprinderii din diferite motive :

expirarea duratei de exploatare utilă-termenul de valabilitate contractual

rezilierea contractului de licenţă

casarea activului nematerial din motivul utilizării neeficiente

Ieşirea activelor nemateriale din circuitul economic al întreprinderii „Efes

Vitanta Moldova Brewery” S.A. poate fi din cauza expirării duratei de exploatare

19

utile, de exemplu la sfîrşitul lunii noiembrie 2007 a fost uzată 100% programa

informatică „1 C Contabilitate” şi deci poate fi reflectată următoarea formulă

contabilă:

Debit contul 113000 „Amortizarea programei informatice „1 C-Contabilitatea”

Credit contul 111000 „Programa informatică „1C-Contabilitate” - 3695 lei

În 2008 nu a fost scos din folosinţă nici un activ nematerial.

La finele perioadei de gestiune informaţia privind amortizarea activelor

nemateriale se cumulează pe toate conturile de conturile de consumuri şi cheltuieli

şi se reflectă în Bilanţul Contabil .

3.2 Contabilitatea activelor materiale pe termen lung.

Activele materiale pe termen lung reprezintă activele care pot fi utilizate in

cadru întreprinderii o perioadă mai mare de un an în activitatea economico-

financiară a ei pentru atingerea diferitor scopuri productive şi neproductive.

Evidenţa activelor, definiţia cărora a fost explicată mai sus se contabilizează în

conformitate cu S.N.C 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”. După

componenţa şi omogenitatea, activele materiale pe termen lung se subdivizează în

următoarele grupe :

Active materiale în curs de execuţie

Terenuri

Mijloace fixe

În cadrul activelor materiale în curs de execuţie se includ cheltuielile aferente

achiziţionării utilajului care necesită montaj, construirii clădirilor, edificiilor etc. La

„Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A în cadrul activelor materiale în curs de

execuţie se includ construcţiile în curs de execuţie şi utilajul destinat instalării.

Terenurile reprezintă un imobil limitat în spaţiu cu capacităţi de regenerare care

poate fi folosit pentru desfăşurarea activităţii la întreprinderi. Deci la întreprinderea

analizată se duc evidenţa la 7,44 ha terenuri cu construcţii .

20

Mijloacele fixe sunt active materiale a căror valoarea unitară depăşeşte plafonul

stabilit de legislaţie, planificate spre utilizare pe o perioadă mai mare de un an în

activitatea de producţie, comercială şi alte activităţi, executarea lucrărilor şi

prestarea serviciilor sau utilizarea lor în scopuri administrative. Întreprinderea S.A.

„Efes Vitanta Moldova Brewery” avînd un potenţial mare, dispune de o vastă

nomenclatură a mijloacelor fixe.

Pentru evidenţa mijloacelor fixe este destinat contul 123 „Mijloace fixe” care

este un cont de activ. În debit se reflectă valoarea de intrare a mijloacelor fixe date în

folosinţă, iar în credit — valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe ieşite. Soldul este

debitor şi arată valoarea de intrare la o anumită dată şi se reflectă în capitolul I al

bilanţului contabil.

În componenţa mijloacelor fixe care se află la această întreprindere fac parte

următoarele subgrupe:

123100 „Clădiri”

123200 „Construcţii speciale”.

123300 „Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie”

123400 „Mijloace de transport”

123600 „Alte mijloace fixe".

Evidenţa analitică se face pe fiecare tip de mijloc fix şi în acelaşi timp fiecare

mijloc fix are un cod nomenclator care este introdus în toate documentele primare

prin intermediul fişei de inventar, datele din aceste fişe fiind inserate în memoria

calculatorului.

Mijloacele fixe la întreprinderea analizată pot fi procurate contra plată de la

diferiţi furnizori. Momentul includerii în componenţa mijloacelor fixe se consideră

data punerii în funcţiune a obiectului. De la aceasta dată începe calculul uzurii

mijloacelor fixe. Mijloacele fixe la intrare se reflectă la valoarea de intrare care

cuprinde:

a. valoarea de cumpărare a mijloacelor fixe.

b. cheltuieli de transport-aprovizionare.

21

La S.A. „Efes Vitanta Moldova Brewery” s-au procurat 2 maşini de spălat sub

presiune cu accesoriile date, documentul ce atestă această procurare este Factura

fiscală Nr. SX2092077 (anexa 7) care este eliberată de furnizor unde este indicat

preţul, cantitatea, contul de decontare unde trebuie transferate mijloacele băneşti

pentru mijloacele fixe procurate.

Sosit la întreprindere acest mijloc de calcul necesită instalare şi deci pînă la

predarea în folosinţă se duce evidenţa lui în contul 1212 „Utilaj destinat instalării”,

fiind întocmită formula contabilă:

Debit contul l212 „Utilaj destinat instalării” – 48132,50 lei

Debit contul 5342 „Datorii privind TVA” – 9626,50 lei

Credit contul 5211 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale

achitate în ţară”– 57759,00 lei

După ce mijlocul de calcul este instalat el se trece din debitul contului 1212

„Utilaj destinat instalării” în creditul lui şi debitul contului 1233 „ Maşini, utilaje şi

instalaţii de transmisie”. Pentru darea în exploatare a maşinii de spălat s-a întocmit

Procesul verbal de primire – predare a mijloacelor fixe (anexa 8) în care se arată:

Data intrării.

Termenul de utilizare.

Caracteristica tehnică a obiectului.

Acest document se întocmeşte de către o comisie numită de conducătorul

întreprinderii, în momentul predării în folosinţă a mijlocului fix.

Procesul verbal de primire-predare a mijloacelor fixe este semnat de membrii

comisiei şi apoi se predă în contabilitate unde se ţine evidenţa analitică şi sintetică a

mijloacelor fixe, întocmindu-se formula contabilă:

Debit contul 123 .3 „Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie" 57759,00 lei

Credit contul 121.2 „Utilaj destinat instalării” 57759,00 lei

În procesul exploatării mijloacelor fixe, la rîndul său acestea treptat se uzează.

Uzura se calculează în dependenţă de:

- mărimea valorii uzurabile

- durata de utilizare.

22

Valoarea uzurabilă reprezintă diferenţa dintre valoarea de intrare şi valoarea

probabilă rămasă a mijloacelor fixe. Valoarea probabilă rămasă se stabileşte de

fiecare întreprindere pentru fiecare obiect şi reprezintă valoarea materială sau alte

bunuri care urmează să fie obţinute după exploatarea termenului de utilizare a

mijlocului fix.

Uzura se calculează pentru toate tipurile de mijloace fixe aflate în gestiunea

întreprinderii. Evidenţa analitică a uzurii mijloacelor fixe se ţine pe fiecare obiect în

parte.

Pentru evidenţa sintetică a uzurii este destinat contul de pasiv 124 „Uzura

mijloacelor fixe". În credit se reflectă calculul uzurii, iar în debit – casarea ei. Soldul

este creditor şi reprezintă suma uzurii calculate a mijloacelor fixe existente la

întreprindere la finele perioadei de gestiune.

La societatea „Efes Vitanta Moldova Brewery" se foloseşte metoda casării

liniare. Uzura se determină reieşind din termenii reali de funcţionare utilă şi valoarea

uzurabilă (anexa 1):

- clădiri – 20-65 de ani;

- construcţii – 5-40 de ani;

- inventarul gospodăresc şi de producţie – 2-10 ani;

Deci, în exemplul menţionat mai sus, calculul uzurii maşinii de spălat sub

presiune se face prin metoda casării liniare. La întreprinderea dată uzura se

calculează automat introducînd datele necesare calculului uzurii. Norma uzurii va fi

egală cu raportul dintre 100 şi numărul de ani ai duratei de funcţionare utilă, deci

pentru o maşină de spălat durata de funcţionare stabilită de către comisie este 4 ani,

atunci norma uzurii fiind de 25%. Maşinile de spălat au fost date în exploatare în

luna aprilie, deci uzura se va începe a se calcula începînd cu luna mai, ea constituind

1203,31 lei .Totodată uzura anuală 14439,75 lei este determinată în maşinograma-

registru de calcul a uzurii (1203,31*12). Evidenţa analitică a uzurii mijloacelor fixe

la „Efes Vitanta” S.A. se ţine în Borderoul de evidenţă a uzurii mijloacelor fixe

(anexa 9), în care se înregistrează valoarea mijlocului fix intrat, norma uzurii şi

uzurii calculate începînd cu luna ulterioară de la data punerii în funcţiune.

23

Astfel formulă contabilă pentru calculul uzurii lunare va fi următoarea:

Debit contul 7131 „Cheltuieli privind uzura, repararea şi întreţinerea

mijloacelor fixe cu destinaţie generală” – 1203,31 lei

Credit contul 1243 „Uzura maşinilor, utilajelor, instalaţiilor de transmisie” –

1203,31 lei.

La fel după metoda liniară mai poate fi calculat uzura următoarelor mijloace

fixe :

1. Calculul uzurii mijloacelor fixe aflate în secţia achiziţii se reflectă prin

formula contabilă:

Debit contul 7139 „Alte cheltuieli generale şi administrative” – 38490,79 lei

Credit contul 124 „Uzura mijloacelor fixe” – 38490,79 lei

2. Calculul uzurii mijloacelor fixe aflate în secţia de marketing se reflectă prin

formula contabilă :

Debit contul7128 „Alte cheltuieli comerciale” – 553126,31 lei


3. Calculul uzurii clădirii secţiei de fierbere, se reflectă prin formula contabilă:

Debit contul 8131 „Uzura, cheltuieli privind repararea şi întreţinerea

mijloacelor fixe utilizate în producţie” – 110867,88 lei


Documentele ce atestă ieşirea dau dreptul de a efectua modificări în fişa de

inventar la rubrica "ieşiri" şi dau dreptul la efectuarea operaţiilor de creditare a

contului 123.

La întreprinderea analizată în luna aprilie 2008 comisia a decis să caseze cîteva

mijloace fixe. Casarea frigiderelor-vitrina are loc în conformitate cu procesul-verbal

de casare Nr.61(anexa 10) şi formula contabilă:

Debit contul 124 „Uzura mijloacelor fixe” – 11736,12 lei

Credit contul 123 „Mijloace fixe” – 11736,12 lei

La fel în cadrul întreprinderii în perioada analizată s-a efectuat vînzarea unui

automobil în baza Actului de predare-preluare a automobilului (anexa 11), iar

24

pentru efectuarea vînzării s-a încheiat un Contract de vînzare – cumpărare

Nr.15/HR din 29.01.2008 (anexa 12).

Deci, se întocmeşte Ordinul cu privire la realizarea automobilului (anexa 13),

în care se prevede uzura fizică a automobilului şi scoaterea lui de la balanţa

întreprinderii, reflectînd următoarele formule contabile:

1. Decontarea uzurii acumulate pînă la vînzare (anexa 14)

Debit 1244 „Uzura mijloacelor de transport” – 30348,69lei

Credit 1234 „Mijloace de transport” – 30348,69 lei

2. Casarea valorii de bilanţ a mijlocului de transport:

Debit 7212 „Cheltuieli privind ieşirea activelor materiale pe termen lung”

Credit 1234 „Mijloace de transport” – 15955,62 lei

La realizarea mijlocului fix s-a îndeplinit Factura de expediţie Nr. 077619

(anexa 15) şi deci în urma acestei operaţiuni întreprinderea obţine venit din ieşirea

activului material pe termen lung reflectîndu-se formula contabilă :

Debit 241 „Casa” – 5000 lei

Credit 6212”Venit din ieşirea activelor materiale pe termen lung”– 4166,67 lei

Credit 5342 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată” – 833,33 lei

Spre sfîrşitul anului în luna octombrie la întreprinderea „Efes Vitanta Moldova

Brewery” se efectuează inventarierea şi rezultatele inventarierii sunt expuse într-un

Proces-verbal privind inventarierea şi ea se face analogic ca şi la materiale şi deci

voi menţiona procedura de inventariere în capitolul următor.

3.3 Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen lung.

În funcţie de termenul de deţinere, investiţiile pot fi:

– investiţii pe termen lung;

– investiţii pe termen scurt

Contabilitatea investiţiilor pe termen lung se ţine în conturile de activ:

131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”

132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate”

133 „Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung”

25

Procurarea directă şi imediată a lor se contabilizează prin formula:

Debit contul 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”

Credit contul 241 „Casa” sau 242 „Cont de decontare”

Pentru contabilizarea operaţiilor privind investiţiile pe termen scurt sunt

destinate conturile:

231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate”

232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate”

233 „Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt”

Ieşirea investiţiilor are loc prin: rambursarea titlurilor de valoare, vînzarea

investiţiilor, schimbul lor cu alte active. De exemplu în cazul vînzării investiţiilor pe

termen scurt, pe de o parte are loc înregistrarea cheltuielilor activităţii de investiţii la

valoarea lor de intrare, iar pe altă parte are loc constatarea veniturilor:

Debit contul 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”

Credit contul 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”

şi

Debit contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt” sau

Debit contul 241 „Casa” , 242 „Cont de decontare”

Credit contul 621 „Venituri de activitatea de investiţii”

De asemenea are loc reevaluarea anterioară a investiţiilor cedate, ceea ce se

reflectă astfel:

Debit contul 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”

Credit contul 621 „Venituri din activitatea de investiţii”

Aceeaşi sumă se reflectă ca modificare a investiţiei:

Debit contul 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”

Credit contul 133 „Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung”

În cazul obţinerii diferenţei nefavorabile, are loc înregistrarea cheltuielilor în

cadrul aceleiaşi activităţi de investiţii.

26

3.4 Contabilitatea materialelor şi obiectelor de mică

valoare şi scurtă durată.

Stocurile sunt cantităţi de materiale care se acumulează în depozitele unităţilor

economice într-un anumit volum şi o anumită structură, pe o perioadă de timp

determinată cu un anumit scop.

Valorile materiale cuprind acele valori care se află la dispoziţia întreprinderii şi

sunt destinate pentru a fi consumate la prima lor utilizare, pentru a fi înregistrate ca

producţie în curs de execuţie, pentru a fi vîndute în aceeaşi stare sau după

prelucrarea lor în procesul de producţie, pentru întreţinerea maşinilor, utilajelor şi

pentru alte scopuri.

La întreprinderea „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. „Stocurile de mărfuri

şi materiale” sunt divizate în următoarele categorii:

materiale;

obiecte de mică valoare şi scurtă durată;

producţia în curs de execuţie;

produse;

mărfuri.

În activitatea unităţii economice se folosesc în număr mare diverse materiale,

care se clasifică în dependenţă de două criterii.:

I. După destinaţia şi rolul lor în procesul de producţie

II. După calităţile fizice şi tehnice

I. O importanţă deosebită pentru organizarea corectă a evidenţei stocurilor de

materiale reprezintă clasificarea lor după destinaţia şi rolul lor în procesul de

producţie. Conform acestei clasificări valorile materiale se împart în următoarele:

a) 2111 „materia primă şi materia de bază”

b) 2112 „semifabricate cumpărate şi articole de completare”

c) 2113 „combustibil”

d) 2114 „ambalaj şi materiale pentru ambalaje”

27

e) 2115 „piese pentru schimb”

f) 2116 „alte materiale” etc.

II.În vederea organizării raţionale a contabilităţii şi exercitării controlului

asupra folosirii materialelor în producţie şi în legătură cu sortimentul lor mare,

întreprinderile de producţie folosesc o clasificare mai detaliată a materialelor din

punct de vedere al însuşirii lor tehnice şi fizice: clase, grupe, feluri, sortimente.

Pentru clasificarea materialelor după acest criteriu la întreprindere se întocmesc

nomenclatoare de materiale, în care se arată clasele, grupele, sortimentele folosite,

precum şi numărul de evidenţă a materialelor.

Fiecărui tip de materiale i se atribuie un număr care se numeşte nomenclatorul

materialelor. Acest număr se arată în orice document primar şi codul se atribuie

astfel încît să se poată depista uşor grupa materialului. Această codificare permite o

evidenţă analitică atît computerizată, cît şi manuală. Prin intermediul fişei de

magazie acest cod este introdus în toate documentele primare ce atestă mişcarea

acestui material.

Întreprinderea „Efes Vitanta Moldova Brewery” necesită aprovizionarea cu

bioxid de carbon de la S.A. „Franzeluţa”. Colaboratorul Pogreban I. este delegat la

S.A. „Franzeluţa” după materiale şi i se eliberează documentul numit Delegaţie

(anexa 16), care este de strictă evidenţă şi în el se introduc datele personale din

buletinul de identitate a delegatului, este pusă ştampila şi semnat de contabilul

responsabil de delegaţii, conducătorul secţiei aprovizionare şi însuşi delegatul.

Evidenţa analitică a acestor delegaţii se face în Registrul delegaţilor unde sunt

înscrise bunurile materiale care trebuie procurate şi firma unde este delegat. După 3

zile de la eliberarea delegaţiei, delegatul trebuie să dea darea de seamă pe fiecare

delegaţie eliberată lui şi drept documente justificative pentru aceste dări de seamă

sunt facturile fiscale şi de expediţie eliberate de către furnizor.

În cazul exemplului nostru de către S.A. „Franzeluţa” este eliberată spre plată

Factura fiscală Nr.XT0591218 (anexa 17), după care odată cu primirea materialului

la depozit se întocmeşte documentul Ordin de plata (anexa 18). Deci pentru

28

înregistrarea acestei operaţiuni la întreprinderea analizată se reflectă următoare

formulă contabilă:

Debit contul 2111 „Materia primă şi materia de bază” – 30732,00 lei


Credit contul 5211 „Datorii faţă de facturile comerciale de achitat în ţara–

36878,40 lei

Pentru S.A. „Efes Vitanta Moldova Brewery” o importanţă mare acordă calităţii

materiei prime solicitînd astfel de la furnizori Certificatul de calitate.

După ce materialele şi materia primă au intrat la depozit magazinerul introduce

la intrări în Fişa de magazie , care este un document centralizator ce arată starea de

facto a stocului de un anumit tip de materiale, el este întocmit de magaziner odată cu

producerea schimbărilor în stoc, intrări sau ieşiri de la depozit.

În fiecare 10 zile aceste fişe sunt controlate de contabilul responsabil de

evidenţa la acest depozit, să corespundă cu datele din sistemul automatizat de

contabilitate, după ce a verificat soldurile contabilul responsabil este prezent la

fiecare control şi pune data controlului. Fişa de magazie se deschide odată cu

intrarea unui nou tip de material şi ei i se pune un cod care corespunde cu codul

materialului. Ele se păstrează în cartotecă care este la fiecare magaziner, totodată ele

sunt întreţinute atît automatizat, cît şi manual.

Aceste fişe sunt păstrate timp de 3 ani după ce ele au fost scoase din uz.

Documentele ce atestă ieşiri şi dau dreptul de a efectua modificări în fişa de

magazie la rubrica ieşiri şi de asemenea ce dau dreptul la efectuarea operaţiilor de

creditare a contului 211 sunt următoarele:

Fişa limită de consum (anexa 19) care este un document prin care se face

eliberarea materiei prime şi materialelor din depozitul central spre secţiile de

producţie şi pe baza lor sunt calculate consumurile directe de materiale. Ea este

îndeplinită de către maistrul sau tehnologul şef şi în ea trebuie să fie semnăturile

şefului depozitului, şeful secţiei şi normator, în ea este pusă luna care nu trebuie

depăşită, de regulă, se îndeplineşte o fişă pe lună dar însemnările se fac zilnic, dacă

29

în secţia de producţie la sfîrşitul lunii sunt materiale care nu au fost utilizate ele sunt

trecute la sold în luna viitoare

În baza fişei limite de ridicare a valorilor materiale se observă mişcarea

materialelor în cadru întreprinderii şi se fac următoarele formule contabile:

Debit contul 211.6 „Materie primă şi materiale în producţie” - 246040lei

Credit contul 211.1 „Materie primă şi materiale la depozit” - 246040lei

La fel din depozit se eliberează în baza cererii materiale secţiei de marketing

efectuîndu-se formula contabilă:

Debit contul 712.1 „Cheltuieli privind operaţiile de marketing” - 470,34 lei

Credit 211.1 „Materie primă şi materiale la depozit” - 470,34 lei

Obiecte de mică valoare şi scurtă durată se consideră bunurile cu o valoare nu

mai mare decît limita stabilită pentru a fi considerate ca mijloace fixe (3000 de lei),

indiferent de durata lor de serviciu sau cu o durată de utilizare mai mică de un an,

indiferent de valoarea acestora, precum şi bunurile asimilate acestora (echipamentul

de protecţie, echipamente şi dispozitivele de uz general şi special, îmbrăcămintea de

protecţie şi alte obiecte similare). În componenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă

durată sunt incluse şi construcţiile speciale provizorii (neprevăzute în lista de titluri).

Obiectele de mică valoare şi scurtă durată se clasifică în dependenţă de mai

multe criterii:

1. După locul de găsire:

- obiecte în depozit

- obiecte în exploatare

2. După preţ :

- obiecte valoarea iniţială a căror nu depăşeşte 1/2 din limita stabilită (3000 lei);

- obiecte valoarea iniţială a cărora depăşeşte 1/2 din limita stabilită (3000 lei)

Evaluarea, ca la orice întreprindere, este un procedeu al metodei contabilităţii

care capătă valenţe deosebit de importante într-o economie de piaţă şi constă în

trecerea obiectelor de evidenţă din etalon natural în cel valoric.

30

Conform paragrafului 99 din Standardele Internaţionale de Contabilitate nr.2

„Contabilitatea stocurilor”, evaluarea reprezintă un proces de determinare a sumelor

băneşti la care elementele rapoartelor financiare trebuie să fie recunoscute şi incluse

în bilanţ şi în raport privind rezultatul financiar.

Evaluarea valorilor materiale vizează trei momente diferite:

1. La intrarea în patrimoniu este denumită valoarea iniţială;

2. La ieşire sau la darea în consum a materialelor este denumită evaluarea

curentă.

3. La întocmirea rapoartelor financiare – evaluarea de bilanţ.

Regula generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor este evaluarea la

valoarea de intrare care poate fi:

Pentru bunurile achiziţionate de la terţi – valoarea de cumpărare plus

cheltuielile privind achiziţionarea stocurilor de materiale, care la rîndul său cuprind

valoarea de cumpărare, taxele vamale, precum şi cheltuielile de transport legate

nemijlocit de achiziţionarea materialelor. Rabaturile comerciale, sumele returnării

materialelor şi sumele altor corecţii se scad la determinarea cheltuielilor de

achiziţionare.

Pentru bunurile obţinute din producţia proprie – costul efectiv al

consumurilor de producţie care cuprinde consumurile materiale directe, consumurile

directe de retribuirea muncii, precum şi consumurile indirecte de producţie.

La „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. evidenţa stocurilor de mărfuri şi

materiale se ţine la:

- stocurile de materiale şi materie primă după metoda FIFO;

- obiectele de mică valoare şi scurtă durată după metoda FIFO;

- produsele finite luînd în considerare consumurile directe materiale,

consumurile salariale şi consumurile indirecte de producţie.

- pentru mărfurile şi reţeaua comercială de distribuţie se aplică metoda vînzării

cu amănuntul.

În componenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă durată sunt incluse:

31

instrumente şi dispozitive cu destinaţie generală şi specială;

utilaj de schimb;

ambalaj tehnologic;

inventar de producţie şi uz casnic;

îmbrăcăminte specială şi dispozitive de producţie;

construcţii şi dispozitive provizorii;

aparate de măsură şi control;etc.

Pentru realizarea contabilităţii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se foloseşte

contul 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, care este destinat generalizării

informaţiei privind existenţa şi mişcarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată aflate în

stoc şi în folosinţă, precum şi a construcţiilor provizorii prevăzute în lista de titluri edificate

de întreprindere. Contul dat este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează

valoarea de intrare a obiectelor intrate şi a construcţiilor speciale, iar în credit – trecerea la

cheltuieli a valorii uzurabile şi valoarea bunurilor materiale uzurabile obţinute din

lichidarea obiectelor. Soldul este debitor şi reprezintă existenţa la întreprindere la finele

perioadei de gestiune a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată şi construcţiilor

provizorii.

La contul 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” pot fi deschise următoarele

subconturi:

a) 2131 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în stoc”

b) 2132 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în exploatare”

Procurarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se efectuează de obicei de

la furnizorii naţionali şi astfel se întocmesc formulele contabile:

1. Omvsd valoarea cărora este pînă la 1500 lei în baza Facturii fiscale

Nr.SU0137032 (anexa 20) efectuîndu-se procurarea a trei bucăţi de Furtun anti

incendiar.

Debit contul 2131 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în stoc” – 458,33

lei


32

Credit contul 5211 „Facturi de achitat în ţară” – 549,99 lei

La aceste obiecte nu se calculă uzura ele direct se trec la cheltuieli.

2. Omvsd valoarea cărora este peste 1500 lei în baza aceleiaşi Facturi fiscale

procurîndu-se Extinctor-50:

Debit contul 2131 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în stoc” – 1916,67

lei


Credit contul 5211 „Facturi de achitat în ţară” – 2300 lei

Odată cu ajungerea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată la depozit se

întocmeşte Ordinul de încasare Nr. 54 din 30 noiembrie 2007 (anexa 21).

3. Darea în folosinţă a OMVSD se reflectă prin:

Debit contul 2132 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în exploatare”

589,58 lei

Credit contul 2131„Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în stoc”

589,58 lei

Deci, cînd valoarea obiectului este mai mare de 1500 lei se calculă uzura

obiectului. Cont utilizat pentru evidenţa uzurii obiectelor este destinat contul 214

„Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată” — pentru obiectele care nu

sunt consumate la prima utilizare. Creditul acestui cont reflectă valoarea uzurabilă

inclusă în cheltuieli sau consumuri în momentul dării lor în folosinţă, iar în debit -

casarea uzurii calculate aferente acestui obiect. Uzura se calculează în dependenţă de

utilizarea omvsd fiind repartizată în consumuri şi cheltuielile întreprinderii:

- 712 – în scopuri comercială

- 713 – în scopuri administrative şi generale.

- 812 – în scopurile secţiilor auxiliare

- 813 – în activitatea de bază

Debit 812 „Activităţi auxiliare” – 14837,57 lei

Credit 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată” – 14837,57 lei

33

Evaluarea curentă şi documentele primare ce atestă intrarea omvsd sunt identice

cu intrarea materialelor, precum şi tipurile de aprovizionări sunt identice doar că

intrările la depozit sunt reflectate prin Dt 2131 „Omvsd în stoc”.

Ieşirile de omvsd se execută cu ajutorul Cererii de la depozit spre locul utilizării

lor. Toate operaţiunile de ieşire a omvsd sînt înregistrate în maşinograma-registru de

evidenţă a omvsd la depozit (anexa 22). La uzarea completă a omvsd-lor se

întocmeşte un Proces-verbal de scoatere din evidenţă a lor (anexa 23) şi se reflectă

formula contabilă:

Debit contul 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată” 609,20 lei

Credit contul 213.2 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în exploatare”

609,20 lei

Informaţia privind mişcarea stocurilor de materiale se generalizează lunar în

mod automatizat pe fiecare cont în parte. La sfîrşitul perioadei de gestiune, după

perfectarea documentului Cartea Mare datele se trec în bilanţul contabil în rîndul

190 „Materiale” şi „Omvsd”.

3.5 Documentarea şi calculul şi contabilitatea salariului.

Salariul reprezintă orice formă de recompensă sau venit calculat fiecărui angajat

în baza contractului individual de muncă de către patron şi depinde de sistemul de

salarizare.

În luna decembrie 2003 la „Efes Vitanta Moldova Brewery” efectivul

personalului constituia 813 muncitori, evidenţa cărora o duce Secţia cadre avînd

următoarele sarcini: calculul necesarului de salariaţi, reciclarea angajaţilor, evidenţa

pe fişe personale, întocmirea rapoartelor statistice l-M, 5-C şi altele care se referă la

muncă, calculul eficienţei factorului muncă, perfectarea forţei de muncă,

concedierea.

Angajarea la lucru şi concedierea persoanelor cu funcţii de răspundere şi a altor

lucrători ai societăţii sînt efectuate de Comitetul de Conducere. Toţi lucrătorii

Societăţii pe acţiuni „Efes Vitanta Moldova Brewery” se angajează în serviciu în

34

baza de Contract individual de muncă (anexa 25)pe termen stabilit, iar munca este

retribuită pe unitate de timp.

Modul de încheiere, modificare şi reziliere a contractelor de muncă pe termen

stabilit, conţinutul contractelor, chestiunile privind asigurarea realizării lor se

reglementează prin „Regulamentul privind sistemul de angajare a personalului prin

contract” aprobat de Consiliul Societăţii.

Salarizarea pe unitate de timp se calculă în funcţie de timpul lucrat (oră, zile),

fără ca să se precizeze cantitatea de muncă care trebuie să fie efectuată de către

angajat pe unitate de timp dată. Acest salariu se calculă prin formula:

Sb = Nh* Tarif* Prime, unde:

Nb — numărul de unităţi de timp lucrate la întreprindere, care este ora.

Tarif— compensarea monetară pentru unitatea de timp lucrată

Prime — toate adaosurle la salariul de bază.

La companie salariile se divizează în două părţi:

Salariu de bază – care reprezintă remunerarea personalului întreprinderii pe

timpul şi volumul efectiv lucrat, inclusiv plăţi suplimentare, diferite prime şi

adaosuri la salariu.

Salariu suplimentar – are în componenţa sa sumele plătite personalului pe

perioada nelucrată, dar asigurată de stat, cum este de exemplu plata pentru perioada

concediilor şi a altor salarii pe timpul nelucrat .

În caz de transferare la alt loc de lucru din secţie în secţie sau atribuirea altei

categorii sau calificări se face printr-un Ordin de transfer în baza cererii de transfer

a angajatului sau deciziei administrative.

La angajarea salariatului Tcaci Alexandru în cadrul activităţii întreprinderii

salariatul depune Cerere sau Foaia de angajare (anexa 24) către şeful secţiei cadre

şi directorul întreprinderii .

Toate drepturile şi obligaţiile sînt înscrise în Contractul individual de muncă

Nr. 453 (anexa 25), unde sînt reglementate toate relaţiile dintre întreprindere şi

angajat: statele de plată, timpul de muncă, controlul medical, remunerarea muncii

etc. Un alt document ce reglementează aceste relaţii este Codul Muncii.

35

După angajarea lui este deschisă Fişa Personală Nr.195 (anexa 26) sub

numărul matricol, cu care angajatul va apărea în toate documentele de evidenţă

primară a volumului şi timpului de muncă. La „Efes Vitanta Moldova Brewery”

fiind un număr foarte mare de angajaţi evidenţa Fişelor personale se duce

computerizat .

Ordinele şi dispoziţiile privind mişcarea personalului se întocmesc în două

exemplare: un exemplar – pentru secţia de evidenţă a personalului, iar al doilea

exemplar se transmite în contabilitate. Documentele primare pentru evidenţa muncii

şi salariilor pot fi diferite în dependenţă de structură, număr, în funcţie de ramură şi

activitatea economică desfăşurată de întreprindere.

În cadrul companiei se folosesc următoarele documente primare :

Tabel de evidenţă a folosirii timpului de muncă sau Tabel de pontaj

Lista de calcul a salariului

Borderou de calcul a salariului

Lista de plată

Jurnalul order

În cadrul întreprinderii „Efes Vitanta” salariile personalului se calculează în

baza Tabelului evidenţei zilelor lucrate (anexa 27), din care datele cu privire la zilele

lucrate sunt incluse în lista de calcul după care datele privind salariul de bază,

primele se includ în Fişa personală de unde se scad scutirile personale şi apoi din

venitul impozabil se calculează impozitul pe venit.

Pînă la începutul anului Bîrsa Vasile a prezentat o Cerere privind acordarea

scutirilor la impozitul pe venit reţinut din salariu (anexa 28). Pentru a analiza

calculul salariului în cadrul întreprinderii am luat ca exemplu pe Bîrsa Vasile, care

conform Tabelului de pontaj a frecventat toate zilele prevăzute pentru luna

decembrie (anexa 27). Angajatul sus nominalizat beneficiază de o scutire personală

în sumă de 525 de lei lunar sau 6300 lei anual (anul 2008).

Cu ajutorul Fişei Personale vom reflecta calculul impozitului pe venit, atunci

din venitul acumulat pe luna decembrie în sumă de 10320,32 lei se scade suma

36

scutirii acumulate în sumă de 6300 lei şi astfel se obţine venitul impozabil de

4020,32 lei .

Asupra venitului impozabil se aplică cotele impozitului pe venit şi anume :

- 7% pentru suma venitului anual ce nu depăşeşte 25200 lei

- 18% pentru suma venitului anual impozabil ce depăşeşte 25200 lei

deci , 21000* 7% =1470 lei

deci suma impozitului pe venit acumulat este de 1470lei

Din salariul de bază se reţin 1% cotizaţii sindicale şi 3% fondul de pensii

Suma datorată angajatului este egală cu suma venitului calculat minus suma

reţinerilor. Dacă angajaţii beneficiază în cursul lunii de un avans atunci acest avans

se include la total reţineri şi astfel la sfîrşitul lunii se scad sumele aferente reţinerilor

după care se obţine suma datorată angajatului.

Pentru evidenţa contabilă a salariilor este destinat contul de pasiv 531 „Datorii

faţă de personal privind retribuirea muncii”. În credit se calculează salariile, iar în

debit — plata lor sau reţinerile din salariu. La „Efes Vitanta Moldova Brewery”

evidenţa analitică se duce pe secţii şi pe personal.

Calcularea salariului Departamentului vînzări se face în baza Listei de calcul

(anexa 30) în care se reflectă salariu de bază pe secţia dată, plata concediilor,

buletinele medicale. În baza Listei de calcul se întocmeşte în mod automat

Borderoul de calcul al salariului (anexa 31) şi se întocmesc formulele contabile :

1. Reflectarea calculului buletinelor medicale (anexa 32):

Debit contul 5331 „Datorii Fondului Social” - lei ?

Credit contul 5311 „Datorii privind retribuirea muncii” - 1011,42 lei

2. Reflectarea calculului salariului:

Debit contul 812 „Activităţi auxiliare” 16872,06 lei

Credit contul 5311 „Datorii privind retribuirea muncii” 16872,06 lei

3. Reflectarea asigurării sociale din salariu (25%)

Debit contul 812 „Activităţi auxiliare” - 4218 lei

Credit 5331 „Datorii Fondului Social” - 4218 lei

37

La fel mai este dusă evidenţa pe fiecare salariat efectuîndu-se în mod automat

Lista de calcul detaliată pe salariaţii Departamentului vînzări (anexa 33).

La compania „Efes Vitanta” achitarea salariului se face prin intermediul

cardurilor, adică se transferă în bancă suma aferentă salariilor după care fiecare

salariat îşi ridică suma necesară cu ajutorul cardului, însă această modalitate nu se

practică de către toţi salariaţii, de exemplu unii salariaţi nu accepta această

modalitate din motive proprii şi deci ei îşi ridică remunerarea pentru munca prestată

din casierie, la fel din casierie sînt remuneraţi şi salariaţii angajaţi temporar la

muncă. Precum compania în baza Dispoziţiei de plată se efectuează formula

contabilă:

Debit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” - 1075,6

lei

Credit contul 241 „Casa” - 1075,6 lei

La generalizarea Borderourilor de calcul al salariului pe fiecare secţie se

întocmeşte conform programei informatice Borderoul de calcul al salariului general

pe întreprindere, în care salariul se repartizează în dependenţă de secţia în care este

calculat.

Alte plăţi efectuate către salariaţi este concediul de odihnă conform Codului

Muncii, fiecare lucrător avînd dreptul la odihnă 24 zile lucrătoare în anul

calendaristic. Deci, pentru calculul concedialelor salariatului avem nevoie de sumele

salariilor pe ultimele 3 luni acestea le putem lua din fişele de achitare (anexa 34).

Deci luna 9 – 2035lei, luna 10 – 1922 lei, luna 11– 2363 lei, astfel salariul total

pe trei luni va fi : (2035+1922+2363)=6320 lei la care se va aduna premia

trimestrială de 300 lei (1200:4=300) şi se va împărţi la numărul de zile a trimestrului

de 91 zile, iar rezultatul obţinut se va înmulţi cu numărul de zile de concediu deci cu

28 zile:

{(2035+1922+2363)+300 }: 91 zile=72,75 lei

72,75 *28 zile=2036.92 lei

şi astfel suma concedialelor calculată poate fi reflectată prin următoarea

formulă contabilă:

38

Debit contul 812 „Activitatea auxiliară” - 2036,92 lei

Credit contul 531 „Datorii privind retribuirea muncii” - 2036,92 lei

Toată informaţia referitoare la contul 531 şi 533 este generalizată în jurnalul

order Nr.8 (anexa 35) pe baza căruia se întocmeşte Cartea Mare (anexa 36) pe

contul respectiv.

3.6 Contabilitatea producţiei în curs de execuţie şi a producţiei finite.

De obicei antreprenorii se străduie să finalizeze anul fără a avea produse în curs

de execuţie. Însă în cadrul industriei berii, la Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery”

S.A. acest lucru nu poate fi condiţionat fie prin factorul uman, fie prin accelerarea

procesului de producţie, deoarece doar fermentarea berii are loc timp de 18 zile. În

cazul băuturilor slab alcoolice şi a băuturilor nealcoolice e posibil în decursul unei

zile de a finaliza un ciclu de producţie.

Produsele în curs de execuţie existente la finele lunii precedente, se trec în

costul producţiei lunii curente:

Debit contul 811 „Producţia de bază”

Credit contul 215 „Producţie în curs de execuţie”

Calculaţia costului de producţie se face prin metoda fazelor. Valoarea

producţiei în curs de execuţie se determină prin metoda mixtă, adică datele din

contabilitate se verifică prin compararea cu datele din inventarierea secţiei la sfîrşitul

lunii. În cadrul Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. producţie în curs de

execuţie poate fi doar în secţia de fermentare şi fermentare secundară. Astfel, pe

obiecte de calculaţie, adică pe sortimente de bere, se determină stocul la sfîrşitul

lunii în secţia dată. Articolele de calculaţie sumate sunt: materii prime, materiale

auxiliare, energie termică, electrică ,frigorifică în scopuri tehnologice, salariul

muncitorilor şi contribuţii la asigurări sociale, precum şi cheltuieli pe secţie.

Secţia precedentă secţie de fermentare este secţia fierbere. Evidenţa stocurilor

de must se ţine pe tipuri de bere. Utilajul din secţia fermentare e înzestrată cu aparate

de măsură, astfel în baza lui se determină stocul de must în fiecare unitate de stocare

(cisterne). Toate datele privind mişcarea semifabricatului se generalizează la sfîrşitul

lunii de către şeful de secţie în Raportul de producţie (anexa 37), care se prezintă

39

contabilului. Astfel în el putem observa, de exemplu că cantitatea de must “Vitanta-

Premium” la sfîrşitul lunii decembrie este de 48575 dal. Cunoscîndu-se costul de

articole de calculaţie pe fiecare tip de bere şi cantitatea de bere putem calcula

valoarea producţiei în curs de execuţie, lucru care se face într-un tabel (anexa 38).

De exemplu, costul de materie primă pentru un dal de must “Vitanta-Premium”

este de 11,3 lei. Înmulţind cu 48575dal, obţinem 548897 lei ş.a.m.d.

Suma din toate trei tipuri de bere de 7032641 reprezintă valoarea producţiei în

curs de execuţie la sfîrşitul lunii decembrie, respectiv şi a anului 2008. Trecînd prin

Cartea mare, această sumă e înregistrată în Bilanţul contabil al anului 2008:

Debit contul 2151 „Produse în curs de execuţie”

Credit contul 811 „Producţia de bază”

Produsele finite sunt acele materiale care au parcurs în întregime fazele

procesului de fabricaţie şi nu mai necesită prelucrări ulterioare în cadrul unităţii

economice, fiind considerate corespunzătoare din punct de vedere calitativ. Acestea

pot fi depozitate în vederea realizării ulterioare sau pot fi predate direct clienţilor.

Reflectarea în contabilitate a produselor finite se realizează cu ajutorul contului

2161 „Produse finite”, care asigură evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de

produse finite. Este un cont de active circulante materiale, cu funcţie contabilă de

activ, în debitul căruia se evidenţiază valoarea produselor finite intrate în gestiune,

valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite aduse de la terţi precum şi

plusurile de inventar. În creditul contului se evidenţiază valoarea produselor finite

vîndute, precum valoarea produselor finite livrate prin magazinele proprii de

desfacere şi lipsurile de inventar. Soldul debitor reprezintă valoarea la preţ de

înregistrare a produselor finite existente în stoc.

În cadrul Î.M. „Efes Vitanta” evidenţa stocurilor de producţie finită, produselor

în curs de execuţie, precum şi a semifabricatelor se efectuează prin metoda costului

normativ, întrucît această metodă reflectă obiectiv cheltuielile suportate de

întreprindere pentru a produce produsul dat – costul de producţie.

Costul efectiv de producţie este format din consumuri:

40

Consumuri de materiale;

Consumuri privind retribuirea muncii;

Consumuri indirecte de producţie.

Operaţiunile economice specifice mişcării şi gestiunii produselor sunt obţinerea

produselor şi semifabricatelor din secţiile de producţie şi predarea lor la depozit,

efectuarea controlului calităţii şi identificare produselor rebutate sau

necorespunzătoare sub aspect calitativ, prestarea serviciilor şi executarea lucrărilor

pentru alte întreprinderi, vînzarea produselor către clienţi, eliberarea produselor şi

semifabricatelor pentru consum intern. La rîndul său, operaţiunile specificate se

înregistrează în bonul de predare, bonul de consum, sau în alte documente primare

interne care justifică mişcarea produselor între secţii, magazii şi depozite. În cazul

constatării rebutului se întocmeşte actul de rebut în care se consemnează produsele

sau semifabricatele rebutate definitiv sau constatate ca produse reziduale. Eliberarea

produselor şi semifabricatelor din depozite pentru vînzare se consemnează în factura

fiscală .

Evaluarea şi înregistrare în contabilitate a stocurilor de produse se realizează la

costuri de producţie efectiv sau la preţuri prestabilite (standard sau normat).

Produsele se consideră finite dacă ele au fost predate la depozit nu mai tîrziu de ora

24 a ultimei zile a perioadei de gestiune respective.

Produsele şi articolele, care n-au trecut pînă la acest timp toate fazele de

prelucrare şi n-au fost primite de către comisia tehnică, se include în componenţa

producţiei neterminate şi se reflectă prin formula contabilă:

Debit contul 215 „Producţia în curs de execuţie”

Credit contul 811 „Producţia de bază”

De regulă, toată producţia fabricată este predată la depozit sub răspunderea

gestionarului, în urma întocmirii documentelor necesare de primire-predare a

produselor persoanei cu răspundere materială. Producţia fabricată este destinată în

general pentru vânzarea ei în afara întreprinderii, însă o parte din ea poate fi folosită

în interiorul întreprinderii.

Inventarierea stocurilor de produse finite.

41

În scopul asigurării utilizării raţionale a stocurilor de mărfuri în procesul

activităţii întreprinderii o mare însemnătate o are controlul asupra existenţei şi

păstrării lor.

Una din metodele cele mai efective pentru efectuarea controlului este

inventarierea. În conformitate cu legea despre contabilitate inventarierea stocurilor

de mărfuri trebuie efectuată nu mai rar de o dată pe an (inventarierea totală).

Inventarierea parţială trebuie efectuată sistematic în cursul anului. Efectuarea

inventarieri este obligatoare la schimbarea proprietarului întreprinderii sau

înregistrarea lui, lichidarea întreprinderii, la stabilirea unor furturi, deteriorării

produselor de la depozit, în caz de incendiu sau calamităţi naturale.

Scopul principal al inventarierii constă în reflectarea existenţei efective a

produselor finite în mărimi naturale şi valorice la locul lor de păstrare.

Toate datele privind inventarierea comisia le reflectă în Sechestru de

inventariere a produselor care este semnat de toţi membrii comisiei şi de către

magaziner care confirmă prin aceasta că toate bunurile au fost verificate în prezenţa

dumnealui şi că el este de acord cu rezultatele inventarierii valorilor în mărfuri şi

materiale .Dacă magazinerul nu este de acord cu rezultatele inventarierii el trebuie

totuşi să semneze menţionînd că cu datele inventarierii nu este de acord. Pentru

fiecare caz de abateri gestionarii responsabili dau lămurire în scris, iar comisia de

inventariere stabileşte cauzele abaterilor şi vinovaţii, caracterul lor, modul de

regularizare a diferenţelor şi restituirea pierderilor potrivit procesului verbal al

şedinţei comisiei de inventariere.

3.7 Contabilitatea mărfurilor.

Mărfurile cuprind bunurile achiziţionate în vederea revânzării în aceeaşi stare.

Contabilitatea mărfurilor se ţine pe contul 217 „Mărfuri”. Contul este destinat pentru

evidenţa existenţei şi mişcării mărfurilor la bazele angro şi magazinele sau

depozitele întreprinderii. În debit se reflecta valoarea de intrare a mărfurilor

procurate de la furnizor, iar în credit – ieşirea lor. Soldul final este debitor şi

reprezintă existenţa mărfurilor la finele perioadei de gestiune în depozite, magazine

42

şi baze angro. Evidenta sintetica se ţine pe contul 217 în Jurnalul Order, evidenţa

analitică – pe fiecare fel de mărfuri şi pe fiecare depozit în parte în Borderoul

soldurilor.

Produsele la Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. sunt vîndute în general

prin două modalităţi: unităţilor comerciale şi de consum de diferite tipuri; cu ridicata

prin magazin de firmă propriu.

În cazul al doilea ele se consideră mărfuri:

Debit contul 2171 „Mărfuri din producţia proprie”

Credit contul 2161 „Produse finite proprii”

Încasarea mijloacelor băneşti are loc prin formula:

Debit contul 2411 „Casa”(lei)

Credit contul 824 „Magazin de firmă”

Această sumă conţine şi alte componente: TVA, accize, ambalaj.

Contul 824 se închide prin formula:

Debit contul 824 „Magazin de firmă”

Credit contul 611 „Venit din vînzări”

Rulajul debitor al contului 2171 „Mărfuri” se înregistrează în Darea de seama,

unde sunt indicate toate sursele de formare ale sale.

3.8 Contabilitatea creanţelor.

În cadrul Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. ca în oricare altă

întreprindere există o multitudine de relaţii economice şi juridice cu cumpărătorii de

produse finite, cu bugetul de stat privind plata impozitelor şi taxelor, cu personalul

întreprinderii şi cu alte persoane juridice şi fizice.

Creanţele constituie o parte a activelor care sunt achitate întreprinderii de către

alte persoane fizice şi juridice la scadenţă stabilită prin condiţiile contractului.

În interiorul întreprinderii analizate creanţele au următoarea componenţă :

a) În funcţie de termenul de achitare se deosebesc :

1. Creanţe pe termen lung

43

2. Creanţe pe termen scurt

b) În funcţie de conţinutul economic se deosebeşte :

1. Creanţe aferente facturilor comerciale

2. Creanţe aferente decontărilor cu bugetul

3. Creanţe ale personalului

4. Creanţe aferente veniturilor calculate

5. Alte creanţe

Creanţe aferente facturilor comerciale. Relaţiile cu clienţii şi cumpărătorii

ocupă un loc central în activitatea întreprinderii. Ele ţin de livrarea de produse, şi

îmbracă forma unor drepturi de creanţă faţă de client.

Decontările clienţilor şi cumpărătorilor rareori au loc concomitent cu

expedierea produselor, mărfurilor. În aceste condiţii furnizorul are dreptul unei

creanţe asupra cumpărătorului. Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa,

formarea şi achitarea creanţelor cu o durată nu mai mare de un an, aferente

decontărilor cu cumpărătorii şi clienţii pentru produsele (mărfurile) expediate şi

serviciile prestate, este destinat contul de activ 221 „Creanţe pe termen scurt privind

facturile comerciale”. În debitul lui se reflectă formarea creanţelor pe termen scurt

aferente facturilor comerciale, iar în credit – achitarea lor. Soldul este debitor şi

reprezintă sumele datorate de cumpărători şi clienţi la finele perioadei de gestiune.

La contul dat pot fi deschise următoarele subconturi:

2211 „Facturi de primit din ţară”

2212 „Facturi de primit din străinătate”

Livrarea produselor finite în urma cărora apar creanţele comerciale se

efectuează în baza facturii fiscale, unde o deosebită atenţie calcului corect a sumei

TVA aferentă produselor livrate, suma totală fără TVA, valoarea totală a livrării şi

informaţiile legate de conturile de decontare.

Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale se

ţine pe fiecare debitor (anexa 38.1) pe termenul de formare şi de achitare a acestora.

44

Creanţele pe termen scurt privind decontările cu bugetul. Creanţele

bugetului faţă de întreprindere apar ca urmare a impozitelor stabilite transferate la

buget în avans a sumelor plătite în plus în buget, a diferenţelor TVA.

La Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. creanţele privind decontările

cu bugetul apar sub forma accizelor aferente procurărilor pentru trecerea ulterioară

în cont, impozitului pe venit achitat în avans în decursul anului reţinut la sursa de

plată, TVA pentru trecerea în cont calculată de la avansurile primite şi altor impozite

şi taxe republicane şi locale achitate în avans sau plătite în plus.

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa, înregistrarea şi achitarea

creanţelor privind decontările cu bugetul cuvenite întreprinderii din buget, conform

legislaţiei în vigoare, este destinat contul de activ 225 „Creanţe pe termen scurt

privind decontările cu bugetul”. În debitul acestui cont se înregistrează avansurile

vărsate la buget potrivit impozitelor stabilite de legislaţie (cu excepţia TVA), precum

şi sumele plătite în plus la buget şi diferenţele între sumele TVA plătită şi primită,

iar în credit – sumele trecute în cont pentru stingerea datoriilor aferente decontărilor

cu bugetul, realizate în perioadele de gestiune curente sau ulterioare, precum şi

plăţile în plus recuperate de buget. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă

datoriile bugetului faţă de întreprindere la finele perioadei de gestiune.

În componenţa contului 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu

bugetul” pot fi deschise următoarele subconturi:

2251 „Creanţe pe termen scurt privind impozitul pe venit”

2252 „Creanţe pe termen scurt privind TVA”

2253 „Creanţe pe termen scurt privind accizele”.

La suma diferenţei dintre taxa pe valoare adăugată plătită şi cea primită se

reflectă:

Debit contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”

Credit contul 5342 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată”

Evidenţa sintetică şi analitică a creanţelor bugetului se ţine în registrul pe

contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontărilor cu bugetul” care este

întocmit în mod automatizat.

45

Contul 226 „Creanţe preliminare” este destinat generalizării informaţiei

privind sumele taxei pe valoarea adăugata de recuperat, aferenta valorilor în mărfuri

si materiale si serviciilor procurate (primite) de întreprindere. Acest cont este un

cont de activ, în debitul acestui cont se reflectă sumele TVA, aferente facturilor de

plată pentru stocurile de mărfuri şi materiale, serviciile prestate, care urmează a fi

trecute la decontările cu bugetul, iar în credit – sumele TVA, compensate pentru

achitarea datoriilor fata de buget, realizate în perioadele de gestiune sau ulterioare.

Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă suma TVA care va fi supusă

decontărilor cu bugetul.

Contabilitatea creanţelor pe termen scurt ale personalului, inclusiv ale

titularilor de avans. Creanţele personalului sînt datoriile angajaţilor faţă de

întreprindere pot apărea în urma acordării avansurilor spre decontare, comercializării

mărfurilor angajaţilor cu achitarea în rate, recuperării daunei materiale şi altor

operaţii, cum ar fi plata pensiilor alimentare şi altor titluri executorii.

Creanţele pe termen scurt ale personalului se reflectă în contul de activ 227

„Creanţe pe termen scurt ale personalului”. În debitul acestui cont se reflectă

înregistrarea creanţelor pe termen scurt ale personalului faţă de întreprindere, iar în

credit – achitarea creanţelor pe termen scurt ale personalului. Soldul este debitor şi

reprezintă datoriile personalului faţă de întreprindere la finele perioadei de gestiune.

Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt ale personalului se ţine pe

fiecare debitor, pe feluri de creanţe, pe termen de apariţie şi achitare a acestora.

Creanţele personalului privind retribuirea muncii apar în cazul acordării avansurilor

contra remuneraţiilor. La acordarea avansului, casierul întocmeşte o Dispoziţie de

plată, în care se indică suma, această dispoziţie trebuie să fie semnată de către

conducător şi contabilul-şef.

Pentru executarea unor sarcini de serviciu, persoanelor numite titulari de avans,

li se eliberează avansuri spre decontare. Aceste avansuri sunt destinate, în special,

acoperirii cheltuielilor de deplasare care includ cheltuieli de călătorie (costul

biletelor de călătorie tur-retur), cheltuieli privind cazarea, diurna.

46

Componenţa şi modul de determinare a cheltuielilor de deplasare este

reglementat de Regulamentul privind modul de delegare a lucrătorilor

întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor din RM. Delegatului i se plătesc

cheltuielile de transport conform documentelor justificative prezentate. În caz de

neprezentare a documentelor privind utilizarea transportului pe teritoriul RM,

cheltuielile de transport se achită conform tarifelor minimale. Delegatului i se

compensează cheltuielile efective privind cazarea.

La 3 martie 2008, a fost înaintată o cerere pentru delegare de către directorul

general Guner Alpercem pentru plecarea pe 3 zile in Turcia, Istambul (anexa 39 ).La

4 martie i s-a eliberat ordinul de delegare (anexa 40).Astfel prin dispoziţia de

încasare Nr.11 a fost primit din banca 130$ (anexa 41). Pentru deplasare a fost

eliberat avans prin Dispoziţia de plată Nr.13 (anexa 42)

Debit contul 2411„Casa în valută naţională”-130 $=1446,41 lei

Credit contul 2432,,Conturi valutare în străinătate”- 130 $=1446,41 lei

Debit contul 227202„Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans”–

130 $=1445,41 lei

Credit contul 2411 „Casa în valută naţională” – 130 $=1446,41 lei

La sosirea din deplasare în baza documentelor justificative anexate a fost

întocmit decontul de avans Nr.27 (anexa 43)

Debit contul 7138 „Cheltuieli de deplasare” – 129$=1435,28 lei

Credit contul 5322 „Datorii fata de personal privind alte operaţii” –

129$=1435,28 lei

Titularul de avans nu a folosit toata suma avansului acordat sau a efectuat

cheltuieli din contul avansului,dar care nu sînt confirmate în modul stabilit, la suma

respectiva se întocmeşte formula contabila.:

Debit 5311,,Datorii privind retribuirea muncii”-1$=11,1262 lei

Credit 5322 ,, „Datorii fata de personal privind alte operaţii”- 1$=11,1262 lei

Informaţiile totalizatoare privind contul analizat sînt reflectate în registrul de

evidenţă sintetică a contului dat, mai apoi sînt reflectate în Cartea Mare.

47

La categoria Alte creanţe se referă şi datoriile debitoare privind reclamaţiile.

Reflectarea sumei reclamaţiei în debitul contului 229 „Alte creanţe pe termen

scurt”, se efectuează doar dacă pretenţiile au fost înaintate şi recunoscute de

reclamant. Evidenţa analitică este efectuată pe fiecare reclamant.

3.9 Contabilitatea mijloacelor băneşti şi a investiţiilor pe termen scurt.

În procesul desfăşurării activităţii economico – financiare Î.M. „Efes Vitanta

Moldova Brewery” S.A. întreţine diverse relaţii cu membrii colectivului, cu alte

întreprinderi şi cu persoane fizice. Totodată la întreprindere apar datorii faţă de

furnizori pentru bunurile materiale procurate, faţă de personal privind munca

prestată, faţă de bugetul de stat şi locale privind vărsarea impozitelor şi taxelor etc.

Decontările în cadrul relaţiilor sus-numite necesită existenţa la întreprindere a

mijloacelor băneşti.

Mijloacele băneşti sînt activele cu cel mai înalt grad de lichiditate ale

întreprinderii şi ele pot fi clasificate după diferite criterii:

I. În funcţie de locul păstrării şi formele de existenţă:

1. mijloace băneşti în numerar

2. mijloace băneşti în conturi bancare

3. alte mijloace băneşti

II În funcţie de valută în care sînt exprimate:

1. mijloace băneşti în valută naţională

2. mijloace băneşti în valută străină

Pentru păstrarea numerarului, precum şi pentru efectuarea decontărilor în

numerar la întreprindere, este destinată casieria. Contabilitatea mijloacelor băneşti

din casieria ÎM „Efes Vitanta Moldova Brewery” este organizată în conformitate cu

„Regulile privind ţinerea operaţiilor de casă în economia naţională a Republicii

Moldova”, aprobate prin Hotărârea Guvernului R.M. din 25 noiembrie 1992.

Operaţiile de casă sunt ţinute de către casier, care poartă răspundere materială

deplină în conformitate cu legislaţia în vigoare pentru integritatea tuturor valorilor şi

pentru orice prejudiciu organizat întreprinderii. În casierie se permite păstrarea

48

mijloacelor băneşti pentru scopuri gospodăreşti, delegarea salariaţilor în scopuri de

serviciu etc. în limita stabilită de către băncile comerciale la care întreprinderea are

deschise conturi de decontare .

Toate operaţiile de casă trebuie să fie documentate. Astfel, primirea

numerarului de către casieria întreprinderii se efectuează prin Dispoziţia de încasare

semnată de către contabilul-şef. Primirea banilor este confirmată printr-o chitanţă

semnată de contabilul-şef şi de casier, certificată de ştampila casierului.

Eliberarea numerarului din casierie se efectuează prin Dispoziţia de plată, etc.

La fel semnate de conducătorul şi contabilul-şef al întreprinderii..

Evidenţa operaţiilor privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti din

casieria întreprinderii se ţine în contul de activ 241 „Casa”, care cuprinde

următoarele subconturi:

2411 „Casa în valută naţională”,

2412 „Casa în valută străină”.

În debitul acestor subconturi se reflectă toate încasările de mijloace băneşti în

casă, iar în creditul lui – plăţile în numerar. Soldul este debitor şi reprezintă

numerarul existent în casieria întreprinderii la finele perioadei de gestiune.

La începutul fiecărei luni în cadrul companiei „Efes Vitanta” se efectuează

inventarierea numerarului existent în casierie, la fel s-a procedat şi în luna

decembrie, întocmindu-se un Proces verbal de inventariere , care este semnat de

contabilul – casier şi comisia de inventariere (anexa 44).

La data de 30.11.07 au fost încasate mijloace băneşti din următoarele tipuri de

operaţii contabile:

1. S-au încasat mijloace băneşti în casierie în urma achitării avansului de către

Gonciariuc I. pentru bere, conform Dispoziţiei de încasare Nr.3470 (anexa 45),

reflectîndu-se următoarea formulă contabilă:

Debit contul 2411 „Casa în valută naţională” – 480 lei

Credit contul 5232 „Avansuri primite din străinătate” – 480 lei

49

2. Pe parcursul lunii noiembrie au fost primiţi bani în casierie de bancă şi care

se reflectă în Dispoziţia de încasare Nr.121 (anexa 45.1), astfel întocmindu-se



Credit contul 2421 „Mijloace băneşti nelegate” – 39000 lei

Ieşirea numerarului din casieria companiei se efectuează în baza Dispoziţiilor

de plată. Respectiv se întocmesc următoarele formule contabile:

1. S-a acordat avans pentru plata deplasării efectuate de către Onescu N. în baza

Dispoziţiei de plată Nr. 424 (anexa 45.2):

Debit contul 2272 „Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans” – 8975,55

lei

Credit contul 2411 „Casa în valută naţională” – 8975,55 lei

2. La fel din casieria companiei se plătesc dividende, spre exemplu la 28.11.07

lui Cercasov V. i s-a plătit dividendul de 2666,07 lei în baza Listei de plată Nr.417

(anexa 46) prin formula contabilă:

Debit contul 537 „Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi” – 2666,07 lei

Credit contul 2411 „Casa în valută naţională” – 2666,07 lei

3. Din casierie s-au depus mijloacele băneşti în contul de decontare în valută

naţională în baza Dispoziţiei de plată Nr.423 (anexa 47):

Debit contul 2421 „Mijloace băneşti nelegate” – 39000 lei

Credit contul 2411 "Casa în valută naţională” – 39000 lei

4. S-a eliberat numerarul conform Dispoziţiei de plată Nr.421 (anexa 47.1) dlui

Ursache N. pentru deplasarea în Hmelniţc:

Debit contul 7138 „Cheltuieli de deplasare” – 3662,61 lei

Credit contul 2411 "Casa în valută naţională” – 3662,61 lei

Achitarea datoriilor fată de personal se execută prin lista de plată care este

înmînată maistrului, operaţiile contabile sunt executate după ce a fost primită lista de

plată cu semnăturile salariaţilor care au încasat salariile.

50

Astfel, la sfârşitul zilei de muncă datele documentelor de încasare şi de plată

sunt înscrise de către casier în Registrul de casă (anexa 48). Controlul asupra ţinerii

corecte a Registrului de casă e în răspunderea contabilului-şef al unităţii economice.

Ca oricare altă întreprindere S.A. „Efes Vitanta Moldova Brewery”este obligată

să păstreze mijloacele băneşti temporar libere în instituţiile bancare .

Pentru efectuarea plăţilor şi încasărilor, întreprinderea deschide conturi de

decontare la bănci, prin care sunt efectuate operaţiunile de decontare. Astfel,

compania „Efes Vitanta” dispune de conturi de decontare în valută naţională în BC

"Moldova Agroindbanc” şi în BC " Banca Socială”. Modul de deschidere,

administrare a conturilor bancare este reglementat de Regulamentul

privind deschiderea conturilor la băncile din Republica Moldova ,

aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Administraţie al B.N.M nr.

415din 30.12.1999. Pentru a perfecta deschiderea conturilor de decontare,

SA „ Efes Vitanta Moldova Brewery” se prezintă instituţiei bancare următoarele

documente:

- cererea de deschidere a contului;

- adeverinţa privind înregistrarea de stat în organele teritoriale ale Camerei de

stat de înregistrare de pe lângă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova;

- decizia (dispoziţia, hotărârea, ordinul) privind constituirea, reorganizarea şi

lichidarea acelui organ care dispune de un asemenea drept;

- copia statutului (regulamentului) aprobat în modul cuvenit sau înregistrat

- copia acordului de fondare;

- cartela cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei.

Toate operaţiile decontare, de încasare şi de plată la întreprindere sunt efectuate

conform Regulamentului 25/11-02 din 12/07/96 privind decontările prin virament în

Republica Moldova şi suplimentului nr.165 din 25/12/97. S.A „Efes Vitanta”

utilizează următoarele documente bancare: dispoziţia de plată, dispoziţie de plată

trezorerială şi cec. Prin intermediul acestor documente primare are loc evidenţa

mijloacelor băneşti în contul de decontare.

51

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor

băneşti în valută naţională, înregistrate în contul de decontare al întreprinderii la

bancă, este destinat contul de activ 242 „Cont de decontare”, în debitul lui se

reflectă încasarea mijloacelor băneşti în valută naţională, în credit – utilizarea

mijloacelor băneşti. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă suma mijloacelor

băneşti în contul de decontare la finele perioadei de gestiune. La Î.M. „Efes Vitanta

Moldova Brewery” S.A. evidenţa analitică este ţinută pe fiecare cont de decontare la

fiecare bancă:

2421 „ Cont decontare lei Banca Socială”

2425 „Cont de decontare Moldova Agroindbank”

2423 „ Convertirea Valutei”

Încasarea mijloacelor băneşti în contul curent din casieria întreprinderii poate fi

reflectată prin următoarea formulă contabilă (anexa 45.1):

Debit contul 2421 „Mijloace băneşti nelegate” – 39000 lei

Credit contul 2411 „Casa în valută naţională” – 39000 lei

Ieşirea mijloacelor băneşti din contul de decontare are loc prin intermediul

formelor de decontare menţionate mai sus. Dispoziţia de plată este un ordin dat de

către plătitor băncii sale pentru stingerea obligaţiunilor băneşti .

1. De exemplu au fost livraţi bani pentru stingerea datorii pentru geanta

„Mesh C4” faţă de S.R.L „Riscom Computers” conform Dispoziţiei de plată

Nr.3297 (anexa 49) şi facturii Nr.1008603 (anexa 49.2), fiind reflectată formula

contabilă :

Debit contul 2241 „Avansuri pe termen scurt acordate în ţară” – 815 lei

Credit contul 2421 „Conturi curente în valută naţională” – 815 lei

2. „Efes Vitanta” a acordat avansuri şi pentru serviciile prestate în secţia de

fierbere faţă de S.A. „Piramida-V” în baza Dispoziţiei de plată Nr.3684 (anexa

49.3) şi Facturii fiscale Nr.0110696 (anexa 49.4), întocmindu-se astfel formula

contabilă :

Debit contul 2241 „Avansuri pe termen scurt în ţară” – 308000 lei

Credit contul 242 „Conturi curente în valută naţională” – 308000 lei

52

3. La eliberarea numerarului din contul de decontare este perfectat Cecul

(anexa 50) care este un document de strictă evidentă, fiind un ordin al băncii

plătitoare de a elibera numerar, întocmindu-se formula contabilă:


Credit contul 2421 „Mijloace băneşti nelegate” – 50000 lei

Achitarea datoriilor faţă de fondul social se reflecta la întreprinderea analizată

prin Dispoziţia de plată nr. 155136 (anexa 51), astfel făcîndu-se formula contabilă:

Debit contul 5331 „Datorii faţă de fondul social” 3170 lei

Credit contul 2421 „Cont de decontare lei” 3170 lei

La fel se reflectă stingerea datorie faţă de buget privind impozitul pe venit din

salariu conform Dispoziţiei de plată trezorerială Nr. 100041 (anexa 52), reflectînd


Debit contul 5347 "Datorii privind impozitul pe venitul persoanelor fizice "

1300lei

Credit contul 2421 "Cont de decontare lei" 1300 lei

La momentul de faţă s-a majorat numărul întreprinderilor care desfăşoară o

activitate economică externă şi astfel înregistrează operaţiuni în valută străină.

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor

băneşti în valută străină în conturile valutare din băncile de pe teritoriul Republicii

Moldova şi din străinătate, este destinat contul de activ 243 „Cont valutar”. În

debitul acestui cont se reflectă încasarea mijloacelor băneşti în valută străină, iar în

credit – utilizarea acestora. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă existenţa

mijloacelor băneşti în valută străină la finele perioadei de gestiune.

Evidenţa analitică la contul valutar se ţine pe fiecare valută în parte, deci la

„Efes Vitanta Moldova Brewery” contul valutar are următoarele subconturi:

2432 „ Cont valutar în dolari”

2434 „Cont valutar în ruble ruseşti”

2435 „Cont valutar în grivne”

2437 „Cont valutar în euro”

53

De exemplu la întreprinderea analizată se efectuează transferul pentru importul

de bere beneficiarului ZAO Pivovarnea Moscova Efes conform Dispoziţiei de plată

Nr. 210044 (anexa 53) şi Cartelei de plată Nr. 4800 (anexa 54) ,deci poate fi

efectuată formula contabilă:

Debit contul 2242 „Avansuri pe termen scurt acordate în străinătate”

26084$ (26084 $ *13,2122)= 344627,02 lei

Credit contul 2432 „Cont valutar în dolari” 26084$

Pentru efectuarea acestui transfer întreprinderea suportă cîteva comisioane

pentru serviciile acordate de către bancă , printre care este şi comisionul pentru

transferul prin intermediul sistemului interbancar SWIFT, astfel întocmindu-se

formula contabilă:

Debit contul 243 „Avansuri pe termen scurt pentru servicii” 58,17$

(58,17 $*13.2122=768,55 lei)

Credit contul 2432 „Cont valutar în dolari” 58,17$

În procesul de achitare inevitabil apare o perioadă de timp între momentul

expedierii produselor, prestării serviciilor, executării lucrărilor şi momentul achitării

lor. În acest timp cursul valutei naţionale câtre valuta străină se modifică, adică

apare diferenţa de curs. Diferenţa de curs este diferenţa care apare în rezultatul

reflectării în evidenţa contabilă la aceeaşi dată a operaţiei în valută străină raportată

la valuta naţională de diferite cursuri de schimb valutar.

Diferenţa de curs poate fi pozitivă şi negativă. Diferenţa de curs pozitivă de

reflectă în contul 622 „Venituri din activitatea financiară”, iar diferenţa de curs

negativă - la contul 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare”.

Compania „Vitanta” în urma exemplului menţionat mai sus n-a înregistrat

diferenţă de curs valutar.

3.10 Contabilitatea capitalului propriu.

54

Capitalul propriu constituie sursa proprie de finanţare permanentă a activităţii

întreprinderii de către proprietari, adică mărimea rămasă în activele întreprinderii

după scăderea datoriilor, în componenţa căruia sunt incluse:

1 . Capitalul statutar.

2. Capitalul suplimentar.

3. Rezervele.

4. Profitul nerepartizat.

La determinarea capitalului propriu din mărimea acestuia se scad:

- capitalul nevărsat.

- capitalul retras.

- pierderea neacoperită.

Reflectarea corectă în evidenţa contabilă a tuturor elementelor componente ale

capitalului propriu, precum şi modificărilor acestora, este o condiţie extrem de

importantă atît pentru aprecierea adecvată a situaţiei financiare întreprinderii, la un

moment dat, cît şi pentru gestionarea ulterioară a acesteia. În componenţa capitalului

propriu o pondere importantă ocupă capitalul statutar.

Capitalul statutar reprezintă valoarea aporturilor proprietarilor întreprinderii

(acţionarilor, fondatorilor) la patrimoniul acesteia, depuse în contul achitării

acţiunilor (cotelor) pentru asigurarea activităţii statutare a întreprinderii. Prin alte

cuvinte, capitalul statutar poate fi numit capital de start, necesar întreprinderii pentru

desfăşurarea activităţii economico-financiare, care este constituit la înfiinţarea

societăţii fiind o condiţie a existenţei şi funcţionării acesteia şi determină valoarea

minimă a activelor sale nete care asigură interesele patrimoniale ale creditorilor şi

acţionarilor.

Capitalul social al societăţii pe acţiuni „Efes Vitanta Moldova Brewery” este

stabilit în statut (anexa 2.1 ) şi constituie 36198073 lei .

Capitalul social este divizat în 1447922 de acţiuni ordinare nominative

nematerializate. Toate acţiunile ordinare clasa întîi au aceeaşi valoare nominală de

25 lei. Acţiunile întreprinderii sînt distribuite astfel:

55

- Efes Brewieries Internaţional Group – 96,504 %

- Persoane fizice – 3,496%

Conform planului de conturi contabile pentru generalizarea informaţiei privind

situaţia şi mişcarea capitalului statutar este destinat contul de pasiv 311 „Capital

propriu”. În credit se reflectă mărimea capitalului anunţat în documentele de

constituire, iar în debit – micşorarea lui. Soldul este creditor şi reflectă mărimea

capitalului statutar la finele perioadei de gestiune.

La fondarea societăţii pe acţiuni „Efes Vitanta Moldova Brewery” înregistrările

în contul 311 „Capital statutar” s-au făcut după înregistrarea de stat a întreprinderii

în modul stabilit de legislaţie. La suma mijloacelor băneşti depuse în contul achitării

capitalului statutar s-a întocmit formula contabilă:

Debit contul 242 ”Cont de decontare” – 36198073 lei

Credit contul 311 „Capital statutar” – 36198073 lei

Evidenţa analitică a capitalului statutar se ţine pe fondatori (acţionari, asociaţi).

Din operaţiile de creştere a capitalului statutar rezultă capitalul suplimentar,

care reprezintă diferenţa dintre preţul de emisiune al acţiunilor (preţul de piaţă) şi

valoarea nominală a acestora. În practică se întîlneşte rar situaţia, în care valoarea de

emisiune a noilor acţiuni corespunde valorii nominale.

E necesar de menţionat, că deoarece compania este o întreprindere mixtă, deci

la fondarea ei au fost utilizate aporturi în valută străină, în aşa fel apare cursul de

schimb a valutei străine în raport cu leul moldovenesc în direcţia creşterii sau

scăderii.

În primul caz apar diferenţe de curs pozitive, care se referă la majorarea

capitalului suplimentar şi se reflectă în creditul contului 312 „Capital suplimentar”,

în cel de al doilea caz – diferenţe de curs negative, care se referă la micşorarea

capitalului suplimentar şi se reflectă în debitul aceluiaşi cont. La S.A. „Efes Vitanta

Moldova Brewery” capitalul suplimentar constituie 554331 lei.

O formă de manifestare a capitalului propriu se consideră rezervele pe motiv că

satisfac necesităţi de finanţare şi reprezintă beneficii capitalizate. Rezervele sunt

apreciate ca măsuri de precauţie raţională de asigurare a desfăşurării continue şi

56

normale a activităţii economico-financiare şi, astfel, constituie o realizare a

principiului prudenţei în contabilitate.

Spre deosebire de capital statutar, rezervele nu sunt generatoare de dividende.

După modul de constituire şi utilizare în cadrul întreprinderii analizate

rezervele se structurează astfel:

Rezerve statutare se constituie anual din profitul net conform prevederilor

din statutul societăţii în valoare de 15% din capitalul ei social şi se formează prin

prelevări anuale din profitul net pînă la atingerea mărimii date. Mărimea prelevărilor

anuale se stabileşte de 5% din venitul net al societăţii.

Alte rezerve pot fi constituite facultativ pe seama profitului net, potrivit

deciziei adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor.

Capitalul de rezervă se plasează în active cu lichiditate înaltă, fapt care asigură

folosirea lui în orice moment şi se foloseşte numai în cazul insuficienţei profitului şi

a mijloacelor fondurilor speciale ale societăţii. Mijloacele capitalului de rezervă se

folosesc pentru achitarea dividendelor, fondul de stimulare materială, acordarea

premiilor şi ajutoarelor materiale personalului.

Contabilitatea sintetică a rezervei se ţine cu ajutorul conturilor clasei 32

„Rezerve”. Sunt conturi de pasiv, în credit – formarea rezervelor, în debit —

utilizarea lor.

Rezervele SA „Efes Vitanta „ se grupează în 2 categorii fiind destinate

conturile:

322 „Rezerve prevăzute de statut”.

323 „ Alte rezerve ".

Formarea rezervei se reflectă conform statutului:

Debit contul 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”

- 66107744 lei

Credit contul 322„Rezerve prevăzute de statut” – 66107744 lei

Profitul nerepartizat reprezintă o parte din capitalul propriu care nu a fost

utilizat sau repartizat între proprietarii întreprinderii sub formă de dividende sau

venituri din participaţii .

57

3.11 Contabilitatea datoriilor.

Multitudinea de relaţii cu mediul extern al întreprinderii generează situaţii cînd

ea are anumite angajamente de ordin financiar, numite datorii. Contabilitatea

datoriilor se face prin intermediul a două clase de conturi 4 şi 5, în dependenţă de

termen.

În cazul apelării unui credit în valută, întreprindere îşi generează datorii

financiare. Faptul că este valutar, cauzează apariţia unor diferenţe de curs valutar,

informaţia lunară despre care este expediată de bancă întreprinderii după fiecare lună

în forma unui Extras bancar (anexa). Aceste diferenţe se înregistrează în jurnalul

order pe contul 4116, fie la venituri, fie la cheltuieli financiare, după cum urmează:

Debit contul 4116 „Credit bancar pe termen lung EUR” – diferenţa favorabilă

Credit contul 6223 „Venituri din diferenţe de curs valutar”

şi

Debit contul 7223 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”- diferenţa

nefavorabilă

Credit contul 4116 „Credit bancar pe termen lung EUR”

Similar se înregistrează soldul lunar de pe conturile datoriilor financiare pe

termen scurt.

Alte datorii pe termen lung sunt acelea calculate. Ele pot apărea şi în cazul

diferenţelor temporare impozabile. De exemplu, după efectuarea corecţiilor privind

venitul impozabil, suma datoriilor amînate privind impozitul pe venit, formula va fi

astfel:

Debit contul 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”

Credit contul 425 „Datorii amînate privind impozitul pe venit”

La folosirea scutirilor pe impozit pe venit se alcătuieşte formula:

Debit contul 5341 „Datorii privind impozitul pe venit”

Credit contul 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială”

58

Cel mai des, în activitatea operaţională, întreprinderea în cadrul cu clienţii şi

furnizorii capătă datorii comerciale, care constau din datorii şi avansuri. Deosebirea

constă în esenţa lor, datoriile avînd un caracter pur material, avansurile fiind cu

caracter nemijlocit monetar. Orice procurare de mărfuri şi materiale la Î.M. ”Efes

Vitanta Moldova Brewery” S.A. se înregistrează prin contul 521 „Datorii pe termen

scurt privind facturile comerciale”, care are subconturile:

5211 „Facturi de achitat în ţară”

5212 „Facturi de achitat peste hotare”

5213 „Datorii privind servicii aferente”

De exemplu, la procurarea materialelor, în baza facturii fiscale (anexa 17)

se înregistrează:

Debit contul 211100 „Materii prime şi materiale de bază la depozit”

30732,00lei

Debit contul 5342 „Datorii privind TVA” 6146,40lei

Credit contul 5211 „Facturi de achitat în ţară” 36878,40lei

Observăm că procurarea duce imediat la micşorarea datoriei faţă de buget

privind taxa pe valoarea adăugată. Evidenţa procurărilor se duce în Registrul lunar

al procurărilor, avînd şi denumirea de Jurnal pe debitul contului 5342. Într-un

compartiment aparte în fiecare lună se înregistrează cumpărăturile efectuate prin

import.

O altă componentă a datoriilor comerciale sunt avansurile primite, care se

înregistrează prin intermediul contului 523 „Avansuri pe termen scurt primite” şi are

aceleaşi subconturi ca şi contul 521. Ele apar în cadrul operaţiunilor de vînzare cu

plată preliminară, după cum urmează:

Debit contul 2421 „Cont de decontare (lei)”

Credit contul 5231 „Avansuri pe termen scurt primite (lei)”

La 1/6 din suma primită formează formula contabilă, pentru a reflecta TVA

aferentă:

59

Debit contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”

Credit contul 5342 „Datorii bugetului privind TVA”

Utilizarea avansului se debitează cu creanţa apărută în momentul constatării

veniturilor. Evidenţa se duce pe fiecare debitor/creditor.

Debit contul 5231 „Avansuri pe termen scurt primite (lei)”

Credit contul 2211 „Creanţe pe termen scurt în ţară”

Pînă a achita salariul, întreprinderea se consideră datoare angajaţilor. Calcularea

salariului se face în creditul contului 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea

muncii”. Datoriile privind asigurările sociale se calculează în creditul contului 533.

Ca contribuabil a diferitor impozite şi taxe, întreprinderea poate avea datorii

faţă de buget. Subcontul 5341 „Datorii privind impozitul pe venit” se foloseşte în

operaţiile de calculare şi achitare a impozitului pe venit al persoanelor juridice. Cu

ajutorul lui se debitează contul 731.

Generalizarea informaţiei privind subcontul 5342 „Datorii privind TVA”, se

face folosind Jurnalul pe debitul contului 5342 şi Jurnalul pe creditul contului 5342.

Confruntarea sumelor lunare din aceste două jurnale, relevă informaţia privind

situaţia decontărilor cu bugetul. Lunar întreprinderea prezintă Declaraţia privind

TVA (anexa 57). De asemenea lunar se prezintă şi Declaraţia privind accizele

(anexa 57.1), calculată în baza datelor privind producţia accizabilă vîndută.

Un alt impozit la nivel de stat, impozitul pe bunurile imobiliare, are ca subcont

de evidenţă 5345 „Datorii privind impozitul pe bunurile imobiliare”. Spre exemplu

impozitul calculat în Forma BIJ (anexa 57.1) constituie 7532 lei. În jurnalului

automatizat derivă următoarea formulă:

Debit contul 7134 „Impozite, taxe şi alte plăţi, cu excepţia impozitului pe venit”

Credit contul 5345 „Datorii privind impozitul pe bunurile imobiliare” 7532 lei

Achitarea impozitului e înregistrată prin formula:

Debit contul 5345 „Datorii privind impozitul pe bunurile imobiliare”

Credit contul 2421 „Cont de decontare lei” 7532 lei

60

3.12 Contabilitatea consumurilor, cheltuielilor şi a veniturilor

Conform politicii de contabilitate, veniturile se constată odată cu trecerea

dreptului de proprietate la cumpărător sau client pentru realizarea produselor finite şi

a mărfurilor – în ziua descărcării, iar pentru efectuarea lucrărilor şi/sau prestarea

serviciilor – în ziua finisării lor şi predării lor clientului.

Expeditorului, la încărcarea mărfii i se înmînează factură fiscală (anexa 58),

exemplarul I rămîne la întreprindere. Observăm următoarea formulă contabilă

compusă aferentă acestei operaţiuni:

Debit contul 2211 „Creanţe pe termen scurt în ţară” 25603,44 lei

Credit contul 6111 „Venit din vînzări producţie” 12728,21 lei

Credit contul 5343 „Datorii privind accizele” 2208 lei

Credit contul 5342 „Datorii privind TVA” 2987,24 lei

Credit contul 21140 „Ambalaj în secţia produse finite” 7680 lei

La Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. rezultatele privind consumurile

şi cheltuielile se generalizează în Dările de seamă 100 (anexa) şi 101 (anexa), iar

privind veniturile – în Darea de seamă 11. Pentru veniturile aferente altor activităţi

decît celei operaţionale se înregistrează în jurnale separate. De exemplu, din

activitatea de investiţii:

Debit contul 7212 „Cheltuieli privind ieşirea activelor materiale pe termen

lung”

Credit contul 1234 „Mijloace de transport”

Constatarea veniturilor, la lăsarea primului exemplar al facturii fiscale la

întreprindere şi înmînarea al II-lea exemplar cumpărătorului are loc prin formula:

Debit contul 229300 „Alte creanţe pe termen scurt privind realizarea fondurilor

fixe”

Credit contul 621200 „Venituri din realizarea fondurilor fixe”

Astfel această sumă se înregistrată şi în registrul pe contul 6212 „Venituri din

realizarea fondurilor fixe”.

61

Evidenţa analitică pe clienţi (cumpărători) a veniturilor se duce într-un registru

în mediu informatic (anexa 37.1), în care se înregistrează soldul iniţial, modificările

pe debit şi pe credit şi soldul final al decontărilor cu un client anumit.

Evident că preţul de vînzare este mai mare decît costul produselor finite, pentru

a aduce o recompensă antreprenorială şi pentru a dezvolta în continuare procesul de

producţie. Consumurile şi cheltuielile la Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A.

se clasifică după articole de calculaţie, ceea ce permite de a cunoaşte mărimea lor

pentru fiecare tip de produs şi fiecare obiect de evidenţă (anexa 59): materie primă şi

materiale de bază, semifabricate, deşeuri, combustibil, apă, energie, salariile

muncitorilor, contribuţii pentru asigurări sociale, consumuri indirecte de producţie

(anexa 37). Constatarea lor are loc în baza documentelor primare fişa-limită de

consum (anexa 19), foaia de parcurs (anexa ), actul de finisare a lucrărilor.

3.13 Calculaţia costului de producţie.

Calculaţia costului de producţie este un procedeu dificil, mai ales prin faptul că

reuneşte date ale tuturor subdiviziunilor întreprinderii, grupîndu-le după diferite

criterii necesare. Anume necesitatea de afla mărimea consumurilor pe obiecte de

evidenţă (secţii) şi obiecte de calculaţie (sortimente) a impus Î.M. ”Efes Vitanta

Moldova Brewery” S.A. de a clasifica consumurile pe articole de calculaţie. Metoda

de calculaţie a costului producţiei este pe faze (cu semifabricate), consumurile fiind

normate.

Procesul de calculaţie a costului începe prin determinarea rulajului materiilor

prime şi a materialelor. În baza informaţiei de pe subconturile 211 (anexa 61) se

determină aceste rulaje pe destinaţii – 811, 813, 712 etc. Pentru a determina

consumul de materiale şi circulaţia producţiei în curs de execuţie dintr-o secţie în

alta, la sfîrşitul fiecărei luni contabilului i se prezintă de către şefii de secţie

Rapoarte de producţie (anexa 37), ceea ce totodată permite de a verificate

consumurile efective cu datele din contabilitate. Eliberarea materiei prime de la

depozit în secţia fierbere are loc în baza Fişelor-limită (anexa 19). În cadrul

procesului fierbere doar o parte din substanţa materiei prime, de exemplu malţ, se

regăseşte în produsul de mai departe (anexa 62). Se menţionează şi procentul

62

deşeurilor. Şeful de laborator totodată emite un Certificat privind consumul total al

materiei prime în secţia fierbere, ce confirmă calitatea întregului lot de materie

primă prelucrată. Mişcarea materiei prime în secţia dată se înregistrează într-un tabel

(anexa 63), stocul final fiind verificat printr-un proces înregistrat în Sechestrul de

inventariere a valorilor materiale (anexa 64).

Consumul de malţ în secţia fierbere:

Debit contul 2116 „Materie primă şi materiale în producţie” 2646608,3 lei

Credit contul 2111 „Materie primă şi materiale la depozit”

În costul de producţie va fi luată în calcul altă sumă, efectiv consumată:

Debit contul 811010secţia_fierbere „Producţia de bază” 2624302,5 lei

Credit contul 2116 „Materie primă şi materiale în producţie”

Total consumuri de materie primă şi materiale auxiliare constituie:

Debit contul 811010secţia_fierbere „Producţia de bază”

3065341,17 lei

Debit contul 811030secţia_fierbere „Producţia de bază (materiale auxiliare direct)”

31313,41 lei

Credit contul 2116 „Materie primă şi materiale în producţie” 3096654,58 lei

Deşeurile de malţ de la fierbere se scad din consumuri directe (anexa 65):

Debit contul 211200 „Deşeuri” 687,42 lei

Credit contul 811010secţia_fierbere „Producţia de bază”

La realizarea deşeurilor:

Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale” 687,42 lei (constatarea

costului)

Credit contul 2112 „Deşeuri”

şi

Debit contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt” 687 lei (constatarea

veniturilor)

Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale” (anexa 59)

63

Sumate toate consumurile de materii prime de bază şi auxiliare, se transpune

această valoare secţiei de fermentare şi fermentare suplimentară, prin cantitatea de

must predată, de exemplu marca Chişinău 288120 dal la suma de 2343217,78 lei, iar

total 365560 dal, suma de 3096654,58 lei. În baza Raportului de producţie al secţiei

fermentare şi fermentare suplimentară (anexa 37) se determină stocul de producţie

în curs de execuţie, care poate fi numai în secţia dată (anexa ).

Următoarea treaptă în procesul de producţie este filtrarea berii, unde se

consumă materiale auxiliare. Cantitatea totală de bere filtrată de 396770 dal se

înscrie în Consumuri directe de materiale auxiliare (anexa 66). Verificarea soldului

final din darea de seamă privind mişcarea materialelor auxiliare (anexa 66.1) se

perfectează într-un Sechestru de inventariere a materialelor auxiliare (anexa 66.2).

La îmbutelierea berii, nu au loc consumuri directe de materie primă, ci doar de

materiale auxiliare. Evidenţa lor se ţine în darea de seamă privind Mişcarea

materialelor auxiliare în secţia îmbuteliere (anexa 67). Consumurile de aceste

materiale se înregistrează tot la producţia de bază:

Debit contul 811 „Producţia de bază” 709291,93 lei

Credit contul 2116 „Materie primă şi materiale în producţie”

În cadrul acestei secţii este normat rebutul de ambalaj (sticle), şi masa de vase

stricate se vinde la reciclare. Însă masa normată a unei sticle stricate e determinată

pe fiecare tip. În Darea de seamă privind circulaţia buteliilor rebutate e scrisă masa

totală (85 kg).

Următoarele articole de calculaţie sunt energia electrică, termică, frigorifică, aer

comprimat, apa consumată. Evidenţa lor se duce în baza aparatelor de măsură şi

control instalate în secţii pe grupe de utilaje, fiind normat consumul pe tipuri de

produse. Rapoartele privind consumuri (anexa 68) pe tipuri de energie sunt

prezentate de şefii secţiilor date.

Salariul de bază al muncitorilor se generalizează în Borderoul de calcul al

salariului la nivel de întreprindere (anexa 31) pe subconturi, inclusiv pe secţii.

Calculaţia costului produselor din activităţile auxiliare se determină în funcţie

de materialele consumate, retribuirea muncitorilor şi a cheltuielilor aferente.

64

Consumurile indirecte, formate preponderent de uzura mijloacelor fixe se

reflectă în baza datelor privind mijloacele fixe.

Pe tipuri de produse, articolele de calculaţie se repartizează în dependenţă de

volumul de producţie anumită. Rezultatele se determină prin Calcularea costului

producţiei (anexa 59)

3.14 Structura şi modul de întocmire a rapoartelor financiare.

Întocmirea rapoartelor financiare constituie principala etapă de finalizare a

procesului contabil. Rapoartele financiare constituie un sistem de indicatori

interdependenţi, care caracterizează activitatea economică a întreprinderilor

desfăşurată în cursul perioadei de gestiune. Rapoartele financiare se întocmesc

conform formularelor-tip aprobate de Ministerul Finanţelor, se prezintă în termenele

prevăzute de legislaţia Republicii Moldova şi cuprind:

Bilanţul contabil (formularul nr. 1)

Raportul privind rezultatele financiare (formularul nr.2)

Raportul privind fluxul capitalului propriu (formularul nr.3)

Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti (formularul nr.4)

Nota explicativă şi anexele respective.

Rapoartele financiare, cu excepţia Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti,

se întocmeşte după metoda specializării exerciţiilor, potrivit căreia în contabilitate se

determină activele, datoriile şi capitalul propriu. Veniturile şi cheltuielile se constată

în acea perioadă de gestiune, în care s-au înregistrat.

Pentru întocmirea unor rapoarte financiare veridice din punct de vedere

economic, la întreprindere se desfăşoară o activitate amplă de pregătire, care constă

în reflectarea oportună, integrală şi obiectivă a datelor incluse în rapoartele

financiare. În aceste scopuri se determină succesiunea îndeplinirii procedurii

contabile finale, care cuprinde următoarele etape:

I. Analiza operaţiunilor economice şi reflectarea acestora in registrele

contabile.

65

II. Inventarierea totală a patrimoniului şi datoriilor.

III. Completarea Cărţii mari şi întocmirea balanţei de verificare.

IV. Închiderea conturilor la finele perioadei de gestiune.

V. Întocmirea rapoartelor financiare.

Deoarece SA „Efes Vitanta Moldova Brewery” contabilitatea se ţine în mod

automat, Cartea Mare se îndeplineşte atît manual cît şi automat, dar la finele

fiecărui trimestru se întocmeşte balanţa de verificare. Balanţa de verificare în primul

rând are ca rol să verifice corelaţia existentă între elementele conturilor sintetice şi

analitice, în conformitate cu principiul dublei înregistrări, iar , în al doilea rând,

realizează legătura dintre acestea şi rapoartele financiare.

Bilanţul contabil (anexa 69.1) reprezintă un raport financiar în care se reflectă

patrimoniul şi situaţia economico-financiară a întreprinderii la un moment dat.

Raportul privind rezultatele financiare (anexa 69.2) generalizează operaţiunile

economice efectuate într-un interval de timp concret, numit perioadă de gestiune. În

prezent Raportul privind rezultatele financiare se întocmeşte trimestrial cu total

cumulativ de la începutul anului de gestiune.

Tehnica de întocmire a Raportul privind rezultatele financiare constă în

completarea fiecărui rând în baza rulajelor aferente conturilor de venituri şi

cheltuieli din clasele 6 şi 7 ale Planului de conturi contabile. În procesul completării

raportului nominalizat, rezultatele financiare pozitive (profiturile) se înregistrează cu

cifre obişnuite, fără paranteze, iar cele negative (pierderile) - în paranteze.

Inventarierea totală a patrimoniului şi a datoriilor la Î.M. ”Efes Vitanta

Moldova Brewery” S.A. se efectuează odată pe an, de obicei la începutul lunii

noiembrie, în baza unui ordin emis de conducătorul întreprinderii.

Cartea mare conţine soldurile şi rulajul de bază al fiecărui cont la sfîrşitul

fiecărei luni. (anexa 70)

Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti (anexa 69.3) este unul dintre

formularele principale ale rapoartelor financiare, în care se reflect toate modificările

intervenite în resursele financiare ale întreprinderii, din punctul de vedere al încasării

şi plăţii mijloacelor băneşti, în cursul perioadei de gestiune respective. Necesitatea

66

întocmirii Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti este generată de utilizarea

principiului specializării exerciţiului în baza căruia se întocmesc alte rapoarte.

Conform acestui principiu, veniturile se contabilizează în momentul efectuării

operaţiunilor care conduc la obţinerea acestora (livrarea produselor, prestarea

serviciilor), indiferent de momentul plăţii. Cheltuielile cuprind valoarea

consumurilor şi cheltuielilor efective ale perioadei, fără a lua în consideraţie faptul

cînd au fost achitate. Astfel profitul realizat în cursul perioadei determinate nu este

legat direct de fluxul mijloacelor băneşti.

Informaţia conţinută în acest raport permite a aprecia capacitatea întreprinderii,

de a atrage şi a utiliza mijloace băneşti în cursul unei perioade determinate.

Modul de întocmire a Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti este

reglementat de prevederile S.N.C. 5 „Prezentarea rapoartelor financiare” şi S.N.C.7

„Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti”.

Conform cerinţelor S.N.C. 7, toţi agenţii economici din Republica Moldova

întocmesc Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti prin metode directă, care

permite generalizarea în raport a tuturor încasărilor şi plăţilor reale ale mijloacelor

băneşti în baza registrelor contabile şi documentelor primare cu total cumulativ de la

începutul perioadei de gestiune.

Raportul privind fluxul capitalului propriu (anexa 69.4)constituie o parte

componentă a rapoartelor financiare obligatorii. Evidenţierea indicatorilor privind

fluxul capitalului propriu într-un formular separat este legat de importanţa acestei

informaţii pentru diferiţi utilizatori, în special, pentru proprietarii întreprinderii.

Conform prevederilor SNC 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”

întreprinderile întocmesc anexele la raportul financiar anual:

Anexa la Bilanţul Contabil (formularul nr. 5)

Anexa la Raportul privind rezultatele financiare (formularul nr. 6)

Anexa la bilanţul contabil (anexa 69.5) fiind o parte componentă a Raportului

financiar se întocmeşte potrivit unui formular unic stabilit de Ministerul Finanţelor,

în care se sistematizează informaţiile dezvăluite din Bilanţ , grupîndu-se în cinci

capitole şi doua note informative :

67

date generale

existenţa şi mişcarea activelor pe termen lung

existenţa şi mişcarea activelor curente

starea datoriilor pe termen scurt

notă informativă privind valorile şi datoriile contabilizate în conturi

extrabilanţiere

notă informativă privind avansurile şi investiţiile acordate şi primite ,

decontările cu clienţii externi.

Drept baza pentru întocmirea Anexei servesc datele conturilor sintetice şi

subconturilor a activelor şi pasivelor .

Anexa la Raportul privind rezultatele financiare (anexa 69.6) are ca

obiectiv prezentarea detaliată a competenţei veniturilor şi cheltuielilor pe tipuri de

activităţi ale întreprinderii reflectate în Raportul privind rezultatele financiare.

68

Concluzie

În urma efectuării practicii la Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. se

creează impresia unui mecanism bine chibzuit. O istorie mai mare de un secol a

acestei întreprinderi a format un colectiv atent şi productiv. În cadrul întregii

întreprinderi funcţionează un robust mecanism de delegări de drepturi şi obligaţii,

care e vital necesar în condiţiile cînd numărul mediu scriptic al muncitorilor

depăşeşte 481 de oameni şi teritoriul de 7 ha. Ca rezultat financiar principal

menţionăm investiţiile majore şi rezultatul pozitiv obţinut.

În ceea ce priveşte subdiviziunea Contabilitate, observăm o repartizare atît

teritorială, cît şi pur şi simplu a cîmpului de activitate în sistemul contabil al

întreprinderii.

Ca puncte forte menţionăm:

1. Informatizarea contabilităţii, inclusiv la nivele aproape iniţiale (secţii);

2. Planificare fiscală eficientă, cu caracter extensiv (majorarea plasărilor în

mijloace de producţie, în retribuirea muncii, în scopul căpătării înlesnirilor prevăzute

de legislaţia în vigoare);

3. Întocmirea documentelor generalizatoare şi pe suport de hîrtie (manuscris),

acesta poate fi şi un punct slab.

4. Încheierea unui contract de furnizare a documentelor de strictă evidenţă cu

întreprindere poligrafică.

69

5. Efectuarea lunară a inventarierii în secţii.

6. Organizarea eficientă a lucrărilor de arhivă, conform legislaţiei.

7. Evitarea constituirii rezervelor pentru plăţi preliminare la contul 538, astfel

că venitul impozabil se micşorează.

8. Gruparea reciprocă a datelor despre datorii debitoare şi creditoare.

În ceea ce priveşte stimularea angajaţilor, se iau în consideraţie interesele atît a

întregii întreprinderii, cît şi a fiecărui angajat în particular, prin organizarea unei

microstructuri favorabile firii umane muncitoare.

Ca puncte slabe ale contabilităţii putem menţiona:

1. Folosirea doar a două metode de calcul a uzurii mijloacelor fixe.

2. Folosirea unui cont intermediar 2243 la stingerea datoriilor (însă în

condiţiile evidenţei automatizate acesta poate fi şi un avantaj).

3. Evidenţa atît automatizată, cît şi în mod manuscris implică o manoperă mai

mare, respectiv şi cheltuieli privind salariile mai mari.

Din punct de vedere al respectării legislaţiei contabile şi fiscale putem evidenţia

sistemul contabil al Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. ca fiind unul cu

posibilităţi de a fi de reper pentru noii specialişti.

70

Bibliografie

I. Acte legislative şi normative

1.1Legea contabilităţii nr.426-XIII din 4 aprilie 1995 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.28 din 25.05.1995, cu modificările şi completările ulterioare.1.2Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845-XII din 3.01.19921.3. Legea Republicii Moldova Privind investiţiile străine, nr.998-XII din 01.04.98, cu modificările şi completările ulterioare.1.4. Legea cu privire la societăţile pe acţiuni nr.1134-XIII din 02.04.19975. Standardele Naţionale de Contabilitate ale Republicii Moldova.6. Regulamentul cu privire la modul de evidenţă şi calculare a uzurii mijloacelor

fixe in scopul impozitării din 29.01.2001.7. Codul fiscal al Republicii Moldova, nr. 1167 din 24.04.97.1.8. Regulamentul cu privire la detaşarea angajaţilor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor din Republica Moldova, Hot. Guv. nr.836 din 24.06.2002.1.9. Regulamentul privind decontările fără numerar în Republica Moldova nr.25/11-02 din 12.07.1996

II.Manuale, monografii, cărţi, broşuri

2.1. Corespondenţa conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. şi Codului Fiscal / Alexandru Nederiţa. - Chişinău: Contabilitate şi audit, 2007. - 640 p.

2.2. Nederiţă, Bucur V., Cărăuş M. şi co-autori “Contabilitate financiară” ediţia I şi ediţia II, Chişinău 1999, 2003.2.3. Nederiţă, Bucur V. , colectiv de autori “Noul sistem contabil”, Chişinău 1998.2.4. Zlatin Natalia “Contabilitatea constituirii şi lichidării unităţilor economice”, teză-autoreferat, Chişinău 2001.

III. Articole din presa periodică

3.1. Ţurcanu V. Implicaţiile principiului prudenţei asupra provizioanelor // Economica, 2006, nr. 4, p.53-62.

71

Anexe

72

Date post:	22-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	alinagritco
View:	52 times
Download:	10 times

Raport de Practica de Producţie

Documents