Date post: | 26-May-2017 |
Category: |
Documents |
Upload: | cristian-porubin |
View: | 288 times |
Download: | 10 times |
Universitatea de Stat din Republica Moldova
Catedra “Bănci şi Burse de Valori”
RaportPrivind practica
la BC “Moldova-Agroindbank” S.A.
a studentei gr.BBV
_________________________
(semnătura)
Coordonator de la Catedră
D-na _________________________
(semnătura)
Coordonator de la BC “Moldova-Agroindbank”
D-l ________________________
(semnătura)
Chişinău 2007
CUPRINS:
INTRODUCERE………………………………………………………………………………….…...3
1. Statutul, structura BC “MOLDOVA-AGROINDBANK” SA si functiile sectiilor sale…...……….4
2. Resursele bancii si activitatea privind atragerea lor. Gestiunea operatiunilor pasive ale bancii…..14
3. Organizarea operatiunilor de creditare si evidenta acestora……………………..……..……….…23
4. Organizarea si evidenta operatiunilor de decontare in cadrul BC “Moldova-Agroidnbank” SA….36
5. Organizarea si evidenta operatiunilor valutare ale bancii……………………………...……….….50
6. Organizarea si evidenta operatiunilor de factoring………………………………………………...63
7. Organizarea si evidenta operatiunilor cu Hirtii de Valoare………………………………………..66
8. Organizarea si evidenta operatiunilor de casa………………………....…………………………..69
9. Bilantul BC “Moldova-Agroindbank” SA si principiile alcatuirii lui…...………………………...76
10. Gestiunea lichiditatii bilantului bancii comerciale………………………....………………….…..83
CONCLUZIE………………………………………………………………………………………..89
2
INTORDUCEREINTORDUCERE
B.C. „Moldova-Agroindbank” S.A. a fost creată la 8 mai 1991, în baza băncii Republicane
„Banca Agroindustrială”, a fostei URSS. Pe parcursul de 11 ani de activitate banca a trecut printr-o
perioadă de adaptare la mediul economic şi social politic aflat în continua schimbare.
Capitalul acţionar al băncii, la momentul înfiinţării, reorganizării şi înregistrării băncii în
calitate de societate pe acţiuni, a constituit 170 mln. ruble (170 mii lei). În prezent acesta a atins cifra
de 350 mln. lei.
B.C. „Moldova-Agroindbank” S.A. dispune de autorizaţia BNM de tipul C, ceea ce permite
băncii să efectueze totalitatea operaţiunilor bancare, reglementate de legislaţia R.M., atât în valuta
naţională cât şi în VLC. Banca este membru al asociaţiei Internaţionale a Băncilor Comerciale din
Europa Centrală şi de Est, al Asociaţiei Băncilor din Moldova, este una din fondatorii Bursei Valutare
Interbancare din Moldova şi al Bursei de Valori din Moldova.
Reţeaua ramificată de 46 filiale şi peste 115 reprezentanţe amplasate pe teritoriul R.M. şi
relaţiile financiare întreţinute cu 90 de băncii din 21 de ţări facilitează accesul clienţilor la serviciile
prestate de bancă. Numărul clienţilor al B.C. „Moldova-Agroindbank” S.A în prezent se cifrează la
80 120 persoane.
B.C. „Moldova-Agroindbank” S.A participa la programele internaţionale de creditare a
economiei Moldovei, finanţate de Banca Mondială şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi
Dezvoltare. Activitatea băncii a fost supusă unui audit efectiv înfăptui de firma internaţională de audit
„ Price Waterhouse Cooper ”, ce a confirmat care a confirmat adecvat al capitalului şi indicii financiari
pozitivi. Banca sprijină activ programele de asistenţă tehnică a reformelor promovate de organizaţiile
internaţionale în RM (TACIS, USAID, VOCA, KNOW HOW), în diferite domenii prioritar fiind
businessul rural.
La moment BC “Moldova-Agroindbank” SA constituie una din cele mai importante banci
comerciale ce îşi desfasoara activitatea pe teriotiul RM. Ea detine cea mai mare cota parte din totalul
sistemului bancar existent in republica.Deci putem spune ca banca detine o pozitie solida si stabila pe
piata interna.
3
1. STATUTUL, STRUCTURA B.C. „MOLDOVA-AGROINDBANK” S.A. SI FUNCTIILE SALE
Banca este constituită conform legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova şi îşi desfăşoară
activitatea ca persoană juridică conform Statutului său, „ Legii cu privire la Banca Naţională ”,
„ Legii cu privire la Societăţile pe acţiuni ”, „ Legii privind instituţiile financiare ” şi altor legi şi acte
normative a Republicii Moldova.
Ea este constituită ca societate pe acţiuni de tip închis, se consideră persoană juridică de la data
înregistrării la Banca Naţională. Banca poate să deschidă in mod stabilit de legislaţie reprezentanţe,
filiale şi sucursale, atât pe teritoriul Republicii Moldova cât şi peste hotarele ei şi să le atribuie
împuternicirile în limitele prevederilor Statutare. Banca conform legislaţiei bancare îşi deschide un
cont la Banca Naţională şi la alte bănci comerciale din Republicii Moldova şi de peste hotare.
Banca este o instituţie financiară care atrage de la persoanele fizice şi juridice resursele
financiare libere şi utilizează aceste mijloace total sau parţial pentru acordarea creditelor sau
efectuarea diferitor investiţii pe propriul cont şi risc.
Banca este independentă juridic, operaţional, financiar şi administrativ faţă de orice persoană,
inclusiv de Banca Naţională a Moldovei, de Guvern, de alte autorităţi ale administraţiei publice. Ea îşi
desfăşoară activitatea în condiţiile de autogestiune şi autofinanţare totală, fiind posesoare a propriului
patrimoniu.
Banca poate face parte şi fi membră a unei uniuni, asociaţii şi societăţi în vederea coordonării
şi definirii intereselor sale, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Banca poartă răspundere totală pentru îndeplinirea obligaţiilor, inclusiv pentru depozitele
persoanelor fizice şi juridice, prin întregul patrimoniul său. Acţionarii Băncii poartă răspundere în
limita cotelor sale de participare exprimată prin acţiuni.
Mijloacele băneşti şi alt patrimoniu al persoanelor fizice şi juridice aflat în posesia băncii pot fi
sechestrate sau supuse urmării numai conform legislaţiei.
Banca activează pe o durată de timp nedeterminată, în limitele licenţei eliberate de către Banca
Naţională a Moldovei.
Capitalul băncii este valoare netă a fondurilor de care ea dispune banca, reprezentând diferenţa
dintre active şi pasive. Capitalul reglementat reprezintă fondurile proprii pe acre Banca trebuie să le
menţină în conformitate cu regulamentele Banca Naţională a Moldovei, în care sunt stabilite părţile
componente ale capitalului reglementat şi suma pe care trebuie s-o menţină în raport cu activele
ponderate la risc sau cu totalul activelor.
4
La majorarea capitalului social al Băncii o parte din acţiunile noi emise sunt rezervate la
dispoziţia Consiliului Băncii, care le utilizează în conformitate cu prevederile prezentului Statut.
Fondurile de rezervă al băncii se formează în baza defalcărilor din beneficiul în urma
impozitării, în mărimea stabilită de Adunarea Generală a Acţionarilor, până la atingerea de către el a
nivelului dublu al capitalului social al Băncii. Capitalul de rezervă este destinat pentru acoperirea
pierderilor Băncii, reflectate în bilanţ, pentru plata dividendelor acţionarilor ce deţin acţiuni
prevelegiate. Dacă în urma acoperirii cheltuielilor neprevăzute, soldul fondului de rezervă scade mai
jos de limitele stabilite de Statutul Băncii, defalcările în el se renovează până la atingerea nivelului
reglementat.
Fondul de risc al Băncii se constituie şi se utilizează conform legislaţiei în vigoare şi actelor
normative ale Banca Naţională a Moldovei.
Hirtii de valoare a BC “Moldova-Agroindbank” SA
Acţiunea emisă de Bancă este o hârtie de valoare ce atestă dreptul deţinătorului ei de a
participa la Adunarea Generală a Acţionarilor şi de a de a alege şi a fi ales, de a participa la
conducerea Băncii, de a primi dividende, de a beneficia de o parte din proprietate rămasă în urma
lichidării instituţiei.
Banca emite acţiuni nominative simple şi prevelegiate. Ea este în dreptul să emită acţiuni în
baza hotărârii Adunarea Generală a Acţionarilor. Subscrierea la acţiunile Băncii se efectuează prin
repartizarea acţiunilor între acţionari şi participanţii stabili conform listei de subscriere, aprobate de
către Consiliul Băncii. Acţiunile se vând în baza contractului de subscriere, încheiat între Bancă şi
persoanele ce subscriu un anumit nr. de acţiuni.
Costul nominal total al acţiunilor prevelegiate ale Băncii se stabileşte, de fiecare dată, de către
Adunarea Generală a Acţionarilor şi nu poate depăşi mărimea de 10 % din capitalul social al băncii.
Acţiunile prevelegiate, în comparaţie cu cele nominative, nu dau dreptul la vot posesorului lor.
Acţiunile pevelegiate se repartizează între lucrătorii Băncii şi deţinătorii de acţiuni simple. Posesorii
de acţiuni privilegiate au dreptul prioritar faţă de posesorii de acţiuni nominative simple la primirea
devedendelor şi repartizarea beneficiului şi a unor bunuri în cazul lichidării Băncii.
Acţiunile se înmânează viitorului deţinător numai după achitarea plăţii, în lei moldoveneşti sau
în natură. Dacă plat pentru acţiunile subscrise n-a fost efectuată în întregime în termenul stabilit,
Consiliul Băncii are dreptul de a le vinde conform proceduri stabilite în prezentul Statut. Acţionarii
obţin toate drepturile asupra acţiunilor numai după plata integrală şi înregistrarea acţiunilor în registrul
acţionarilor Băncii.
5
În cazul unei noi emisiuni de acţiuni, acţionarii Băncii beneficiază de cupon preferenţial la
subscrierea lor, cu excepţia acţiunilor rezervate la dispoziţia Consiliului Băncii.
Un acţionar poate fi posesor al unui pachet de acţiuni cu valoare nominală ce nu depăşeşte 10
la 100 din mărimea totală a capitalului social al Băncii.
Orice persoană fizică sau juridică, acţionar sau grup de persoane acţionând în comun, poate
deţine acţiuni de capitalul social al Băncii în mărime de:
- până la 5 la sută cu autorizarea în scris al Preşedintelui Consiliului Băncii.
- până la 10 la sută cu decizi Consiliului Băncii.
Banca eliberează acţionarului acţiuni sau un extras din registru acţionarilor, care atestă dreptul
de proprietate asupra acţiunilor.
În perioada de activitate a Băncii acţionarul nu este în drept să ceară restituirea cotelor sale
băneşti şi nebăneşti depuse în contul plăţii pentru acţiunile primite, însă e în drept să transfere acţiunile
sale, ce îi aparţin cu drept de proprietate, altei persoane fizice sau juridice cu acordul în scris al băncii
în modul stabilit de prezentul Statut.
Transferul de acţiuni devine obligatoriu pentru bancă şi terţi din momentul înregistrării în
Registrul acţionarilor Băncii. Înregistrarea acţiunilor se face de către registrator în baza unei dispoziţii
de transfer şi a altor documente stabilite de legislaţia în vigoare.
Dacă în urma unui transfer o persoană sau orice persoane ce activează în comun poate să
deţină direct sau indirect o cotă substanţială, de 10 la sută din capitalul social al Băncii, atunci
transferul prin tranzacţii a unei cote din capitalul Băncii se efectuează cu permisiunea în scris a BNM
şi a deciziei luate la Adunării Generale a Acţionarilor.
Banca este în drept să emită hârtii de valori (obligaţii, cambii, etc.) în conformitate cu legislaţia
ce reglementează activitatea bancară pe teritoriul R.M. Emiterea acestor hârtii de valoare nu are ca
scop majorarea capitalului social al Băncii şi de aceea posesorii lor nu au drept de vot, cu excepţia
acţiunilor.
Repartizarea beneficiului
Banca efectuează defalcările în buget în mod stabilit de legislaţia în vigoare. Beneficiul rămas
după impozitare se utilizează în modul stabilit de Adunarea Generală a Acţionarilor. O parte din
beneficiu impozitat al Băncii se rezervează la dispoziţia Consiliului Băncii în scopul cointeresării
materiale şi stimulării activităţii administratorilor, ce ocupă o poziţie-cheie în Bancă.
Preşedintele Consiliului Băncii beneficiază de o cotă-parte din beneficiul după impozitare
pentru procurarea acţiunilor. Mărimea acestei cote se negociază şi se determină de Sfatul acţionarelor
6
şi Consiliul Băncii. În cazul administrării nerentabile a Băncii de către Preşedintele Consiliului Băncii,
care duce pe curând la faliment, el este lipsit de toate acţiunile obţinute prin acest mod.
Activităţile financiare
Banca activează din numele propriu, în favoarea clienţilor şi acţionarilor săi, în Republica
Moldova şi peste hotarele ei şi exercită orice operaţiune bancară şi financiară stipulată prin legislaţia
bancară, precum şi orice alte acte normative ce reglementează activitatea instituţiilor financiare.
Banca efectuează următoarele activităţi financiare:
- acceptă de depozite cu sau fără dobândă;
- acordă credite (de consum, ipotecare, factoring cu sau fără drept de regres);
- împrumută fonduri, cumpără sau vinde, în cont propriu sau în contul clientului (cu excepţia
subscrierilor la hârtiile de valoare:
a) instrumente ale pieţei financiare (cereri, cambii, certificate de depozit, etc.),
b) futures şi opţioane financiare privind titlurile de valoare şi ratele dobânzii,
c) instrumentele privind rata de schimb şi rata dobânzii,
d) titlurile de valoare,
- acordă servicii de decontări şi încasări;
- emite şi administrează instrumentele de plată (cărţi de credit sau de plată, cecuri de voiaj,
cambii, etc.);
- cumpărarea şi vânzarea mijloacelor băneşti(valută străină);
- acordă servicii aferente creditului;
- acordă servicii ca agent sau consultant financiar;
- efectuează operaţiuni în valută străină, inclusiv contracte futures de vânzare a valutei
străine.
- acordă servicii fiduciare, se ocupă cu păstrarea şi administrarea hârtiilor de valoare şi a
altor valori ce se află în proprietatea altor persoane.
- acordă servii de gestionare a portofoliului de investiţii şi acordă consultaţii privind
efectuarea lor;
- subscrie şi plasează titluri de valoare şi acţiuni, efectuează operaţiuni cu ele;
- efectuează decontări în valută străină, prin toate formele utilizate în practica internaţională;
7
- efectuează operaţiuni de convertire a valutei străine, în numerar şi fără numerar;
- efectuează operaţiuni de vânzare-cumpărare a valutei străine pe piaţa internă şi
internaţională;
- acordă servicii de intermediere între agenţii economici şi băncile străine care fac investiţii
în economia Republicii Moldova.
- orice altă activitate permisă de către BNM.
Activitatea financiară a Băncii se efectuează în limitele autorizaţiei eliberate de BNM. Banca
este în drept să efectueze şi alte operaţiuni care nu contravin legislaţiei în vigoare. Creditele acordate
de Bancă unei instituţii financiare, care se află în relaţiile speciale cu ea, vor fi supuse unor condiţii şi
restricţii stabilite de către BNM. Se consideră instituţie financiară care se află în relaţii speciale cu
Banca:
- orice persoană sau grup de persoane acţionând în comun, având în mod direct sau indirect
un interes în acordarea de către Bancă a unui credit;
- orice unitate economică în care Banca are o cotă substanţială;
Relaţiile Băncii cu clienţii săi şi alte persoane fizice şi juridice se stabilesc şi se reglementează pe
baza contractuală. Banca are dreptul:
- să participe la formarea capitalului altor întreprinderi şi organizaţii utilizând, cu titlu de
contribuţie, fondurile interne conform prevederilor legislaţiei privind activitatea instituţiilor
financiare.
- să reprezinte interesele întreprinderilor şi organizaţiilor în asociaţii financiare şi economice,
prin procura de la primele;
- să devină membru al unor uniuni, asociaţii, consorţii şi altor societăţi pe teritoriul Republicii
Moldova şi în afara hotarelor ei;
- să stabilească relaţii de corespondenţă (deschiderea conturilor corespondente şi altor conturi),
să primească şi să acorde credite şi garanţii altor bănci, inclusiv străine, şi altor nerezidenţi în
ordinea prevăzută în prezentul Statut, actele normative interne ale Băncii şi legislaţia în
vigoare din Republica Moldova.
- să fixeze rata dobânzii pentru executarea operaţiunilor de debit şi credit, precum şi mărimea
comisioanelor pentru serviciile prestate.
8
În baza acestui statut şi legislaţiei ce reglementează activitatea bancară, toate filialele şi
reprezentanţele B.C. „Moldova-Agrooindbank ” S.A. sunt obligate să elaboreze regulamentele de
derijare a acestor instituţii financiare.
Regulamentul filialei „Direcţia Operaţiuni cu Clienţii la Centrala Băncii” a B.C. „Moldova-
Agrooindbank ” S.A.
Principii generale
Prezentul regulament este elaborat în baza art. nr. 3 din „Legea privire la societăţile pe
acţiuni”, art. 21 din „Legea privire la antreprenoriat şi întreprinderi”, p.2 art. 11 din Statutul băncii
comerciale „Moldova-Agrooindbank ” S.A. şi regulamentul model al filialele B.C. „Moldova-
Agrooindbank ” S.A.
Pentru efectuarea operaţiunilor de creditare, decontare a altor operaţiuni bancare, deservirea
clientului din oraşul Chişinău. Banca deschide o filiala în baza unei părţi a serviciului operaţiuni pe
adresa : republica Moldova or. Chişinău, str. Cosmonauţilor 9.
Filiala B.C. „Moldova-Agrooindbank ” S.A. „DOCCB” este investită cu mijloace fixe, din
contul patrimoniului Băncii Centrale „Moldova-Agrooindbank ” S.A.
Filiala nu este persoană juridică, ea îşi desfăşoară activitatea din numele Băncii în limitele
drepturilor şi împuternicirilor acordate ei. Filiala are ştampila, sigiliul şi formulare ce conţin
denumirea ei şi a Băncii Centrale. Bunurile distribuite filialei se contabilizează la o bilanţ aparte şi se
includ în bilanţul centralizator al Băncii Centrale.
Activitatea filialei este reglementată de legislaţia bancară, Statut, instrucţiunile şi documentele
metodice al Băncii, comitetului de conducere sau administrare al Băncii, regulamente ce
reglementează activitatea băncilor comerciale, elaborate de BNM şi Ministerul Finanţelor.
Filiala activează în baza principiului de autofinanţare şi răspundere totală pentru rezultatele
sale economice. În cazul ne rentabilităţii filialei, se admite întreţinerea ei de către Bancă, în cazul când
aceasta la rândul său răspunde unor interese strategice, de perspectivă a Băncii, având un program de
reîntoarcere la o activitate profitabilă, într-un termen nu mai mare de jumătate de an, aprobat de
Bancă.
Relaţiile între Filială şi clientelă poartă un caracter contractual. La încheierea contractelor,
paralel cu angajamentele economice se prevede enumerarea informaţiei pe care clientul trebuie s-o
prezinte Filialei în termenele stabilite.
9
Filiala este fondată în condiţiile economice egale cu celelalte filiale ale băncii pentru a
desfăşura activitatea comercială şi concurenţa bancară în baza normelor unice bazate pe autogestiune.
Filiala este obligată să respecte normativele economice stabilite de comitetul de conducere a Băncii.
Pe parcursul executării planurilor de credit şi cel financiar, comitetul de are dreptul să diminueze sau
să majoreze aceste normative cu respectarea lor în ansamblu pe Bancă.
Indicatorii de control, normativele şi plafoanele anuale, gestionar planificate Filialei sunt
determinate şi stabilite de Comitetul de conducere al Băncii în baza indicatorilor financiari aprobaţi de
Consiliul de Observatori a Băncii.
În vederea realizării împuternicirilor acordate, Filiala încheie contracte, obţine drepturi
patrimoniale şi nepatrimoniale, poartă răspunderea pentru contractele încheiate şi operaţiunile
efectuate.
Filiala nu poartă răspundere pentru angajamentele acţionarilor Băncii. Deschiderea şi închiderea
Filialei sunt exercitate de Bancă în modul stabilit de Statut.
Obiectul şi sarcinile de activitate a Filialei
Obiectul activităţii Filialei îl constituie primirea profitului, care se exercită prin atragere şi
plasarea efecienţă a mijloacelor băneşti, precum şi realizarea altor operaţiuni bancare ce corespund
legislaţiei bancare şi Statutului Băncii.
Sarcinile principale a Filialei sunt:
- deservirea complexă în operaţiunile de creditare, decontare şi casă, prestarea serviciilor
bancare;
- asigurarea lichidităţii bilanţului în corespundere cu cerinţele Băncii;
- promovarea politicii de creditare şi de depozitare a Băncii;
- dezvoltarea bazei materiale şi asigurarea socială a colectivului;
Operaţiunile bancare efectuate de filială
Pentru efectuarea operaţiunilor de decontare şi de păstrare a mijloacelor băneşti Filiala
deschide un subcont pe contul corespondent al Băncii în Centrul de Decontări la Banca Naţională a
Moldovei. Filiala în baza unui contract efectuează următoarele operaţiuni:
- atragerea şi amplasarea resurselor băneşti şi a creditelor;
10
- ţinerea evidenţei conturilor clienţilor şi a băncilor corespondente;
- realizarea decontărilor din însărcinarea clientului, corespondenţilor şi deservirea de casă a lor ;
- finanţarea investiţiilor capitale din însărcinarea titularului sau ordonatorilor de mijloace
investite;
- emiterea documentelor de plată şi a altor hârtiilor de valoare;
- procurarea, păstrarea şi vânzarea documentelor de plată, a hârtiilor de valoare;
- dobândirea dreptului de creanţă pentru livrarea mărfurilor, prestare serviciilor, acceptarea
riscurilor de executare a unor asemenea creanţe (factoring);
- operaţiuni fiduciare din însărcinare clienţilor (atragerea şi amplasarea mijloacelor, dirijează cu
hârtiile de valoare);
- prestarea serviciilor de consultant financiar;
- alte operaţiuni ce nu contravin legislaţiei în vigoare ce reglementează activitatea bancară în
Republica Moldova.
Operaţiunile în valută străină pot fi efectuate numai cu acordul Băncii Centrale. La eliberarea
permisiuni pentru efectuarea operaţiunilor cu valuta Banca Centră se bazează pe faptul pregătirii
profesioniste a Filialei şi utilitate economică.
Cotele procentuale atât la operaţiunile active cât şi cele pasive se stabilesc de Filială în baza
contractului cu clienţii.
Filiala pentru a asigura rambursarea creditului, are drept să ceară titlul de ipotecă ca garanţie,
cauţiune ca asigurarea riscului în cazul neachitării împrumutului şi alte forme de asigurare contra
riscurilor ce pot apărea la creditare.
Drepturile şi angajamentele filialei
În scopul exercitării funcţiilor sale, Filiala are dreptul:
- să efectueze verificarea banilor, înregistrărilor contabile, dărilor de seamă şi a altor materiale
operative, expediate Filialei de întreprinderi şi organizaţii. Filiala nu primeşte spre executare ordinele,
dispoziţiile clienţilor, precum şi cererile contragenţilor în cazurile când acestea contravin legislaţiei.
- să organizeze expertiza hotărârilor de proiect, privind construcţia, lărgirea, reconstrucţia şi
reutilare tehnică a obiectelor care sunt propuse de a fi efectuate cu participarea mijloacelor sau
creditului acordat de Filială.
11
- să execute controlul privind utilizarea creditului acordat de Filială.
- să suspende acordarea creditului, să perceapă înainte de termen creditele acordate dacă au fost
depistate încălcările a condiţiilor contractului de creditare.
- să suspende creditarea, deservirea de casă şi decontarea a clientului în caz de încălcare
sistematică, de către ultimul, a condiţiilor din contractul de deservire bancară.
Filiala este obligată să:
- prezinte dările de seamă Băncii în termenele stabilite;
- respecte normativele stabilite Băncii;
- rezerveze resursele atrase în volumele stabilite de BNM;
- asigure integritatea mijloacelor băneşti primite şi să restituie titularului în termenele stipulate în
contract;
Salariaţii Filialei sunt obligaţi să păstreze taina comercială privind operaţiunile efectuate la
locurile de muncă, pentru încălcarea ei conform Statutului băncii persoanele vinovate vor fi trase la
răspunderea materială.
Informaţii privind operaţiunile bancare pot fi dat numai titularului contului sau organelor
judecătoreşti şi de anchetă, precum şi organelor fiscale, la o înterpelare în scris cu acordul
preşedintelui comitetului de conducere a Băncii.
În cazul decesului titularului contului, conform Statutului succesori de proprietate a lui devin
persoanele indicate în dispoziţia testamentară. Dacă nu există dispoziţia testamentară atunci
mijloacele aflate pe acest cont se repartizează între moştenitori, conform legislaţiei în vigoare.
Conducerea Filialei
Conducerea Filialei este exercitată nemijlocit de director. El poartă răspundere personală pentru
rezultatele din activitatea Filialei, pentru respectarea Statutului Băncii şi regulilor de efectuare a
operaţiunilor bancare, precum respectarea normativilor şi limitelor stabilite.
Directorul Filialei, directorul adjunct şi contabilul şef sunt numiţi de comitetul de conducere a
băncii. Directorul Filialei poate intra în componenţa Comitetului de conducerii a Băncii. La numirea
directorului se ţine cont de opinia Consiliului de Observatori de pe lângă filială. Directorul Filialei are
urmatoarele responsabilitati:
- aprobă Statutul de funcţionare al Filialei în limitele normativelor şi plafoanelor, aprobate de
Comitetul de conducere Băncii;
12
- repartizează funcţiile între salariaţii Filialei, stabileşte gradul de răspundere pentru starea de
lucru la sectorul încredinţat;
- în numele Preşedintelui Comitetului de conducere al Băncii încheie contractele de muncă şi le
desface în conformitate cu legislaţia în vigoare şi regulile regimului intern de muncă al Băncii, cu
excepţia persoanelor numite de Comitetul de conducere al Băncii;
- încheie contracte cu clienţii privind problemele de creditare-decontare şi alte servicii bancare;
- încheie contracte economice pentru serviciile prestate şi procurarea valorilor materiale,
dirijează efectuarea lucrărilor de construcţie pe contul mijloacelor pentru cheltuieli administrative,
gospodăreşti şi contul mijloacelor fondurilor de acumulare, de consum, etc.
Revizia şi controlul activităţii Filialei
Revizia şi controlul activităţii Filialei se efectuează de subunităţile aparatului Băncii, din
însărcinarea conducătorului Băncii .
Încetarea activităţii Filialei
Activitatea filialei încetează în conformitate cu legislaţia în vigoare şi Statutul Băncii. Bunurile
ce se află la dispoziţia Filialei lichidate după decontările privind retribuirea salariaţilor şi îndeplinirea
angajamentelor faţă de deponenţi, buget, bancă şi alţi creditori, vor fi utilizate conform deciziei Băncii.
Informaţi privind la suspendarea activităţii Filialei se publică în presă.
13
2. RESURSELE BANCII SI ACTIVITATEA PRIVIND ATRAGEREA LOR. GESTIUNEA
OPERATIUNILOR PASIVE ALE BANCII
Activitatea băncii este orientată spre asigurarea atracţiei, păstrării mijloacelor financiare
temporar-disponibile (în temei diverse tipuri de depozite) în conturile persoanelor juridice şi fizice,
oferirea diverselor servicii financiare şi produse bancare (credite, efectuarea plăţilor, etc.) şi executarea
unei game largi de alte operaţii financiare la ordinul persoanelor juridice şi fizice, asigurând
lichiditatea şi profitabilitatea băncii. În tabelul de mai jos sunt definite noţiunile utilizate în operaţiile
de atragere şi plasare a resurselor băncii:
Resursele financiare ale
băncii
Soldul mijloacelor băneşti în conturile corespondente de la băncile
corespondente şi de la Banca Naţională, formate în rezultatul
efectuării operaţiilor pasive, în cadrul cărora mijloacele clienţilor din
conturile pasive sau active-pasive se sedimentează sub formă de
depăşire a pasivului faţă de activ, precum şi în rezultatul împrumutării
mijloacelor financiare de la BNM şi de la alte instituiţii financiare.
Operaţii de depozit
Operaţii efectuate de bancă în vederea atragerii mijloacelor
companiilor şi persoanelor particulare în conturi de depozit la termen
şi la vedere.
Resurse specialeResurse de credit, procurate de la BNM, cu destinaţie specială strictă
(cu excepţia simplei alimentări a contului corespondent).
Resurse procurate
Resurse, afectate filialei, care se confruntă cu deficitul mijloacelor
financiare în contul subcorespondent de la CD al BNM, formate în
limitele soldului total al resurselor disponibile ale băncii în ansamblu.
Resurse disponibile
Resurse, primite de la filialele băncii, care dispun de mijloace băneşti
disponibile în contul subcorespondent de la CD al BNM, pentru
redistribuirea de mai departe contra plată altor filiale ale băncii.
Rezerve obligatorii
Cerinţe stabilite de BNM privind menţinerea mijloacelor băneşti în
contul corespondent de la CD al BNM şi în casieriile băncii
(numerar).
Numerar Mijloace băneşti în valută naţională, care se în casieria băncii şi în
14
filialele sale.
Limită Plafonul cuantumului posibil de efectuare a diverselor operaţii active.
CotăDreptul (limita sumei), oferit unei persoane concrete, cu funcţii de
administrator, de a efectua operaţii bancare.
Cont subcorespondent
(al filialei la CD al BNM)
Cont, destinat evidenţei operaţiilor de decontări între filialele băncii şi
cu filialele altor bănci.
Surse de depozit
Mijloace băneşti, depuse la bancă de către clienţi-persoane particulare,
companii, stat şi care se păstrează în conturile de depozit de la bancă
(la termen şi la vedere).
Surse ce nu ţin de
depozite
Mijloace băneşti procurate de la BNM la licitaţiile de resurse de
credit, de la alte instituţii financiare, mijloacele în conturile „ Loro” de
la bancă, mijloacele redistribuite între filialele băncii (capitalul social,
profitul nedistribuit, etc.).
Resurse calculate
Diferenţa (suma) dintre soldul mijloacelor în contul subcorespondent
al filialei la CD al MAIB la sfârşitul zilei şi cumpărarea mijloacelor de
la o filială sau oferirea resurselor indiferent de sursă, confirmată de
trezorerie.
2.1. Componenţa resurselor financiare, planificarea şi utilizarea lor
2.1.1. Componenţa resurselor financiare ale băncii:
- Mijloace proprii;
- Mijloace atrase-depozite şi cele ce nu ţin de depozite
Mijloacele proprii includ:
a) Capitalul social (acţiuni privilegiate şi simple);
b) Fondurile băncii;
c) Profitul nedistribuit.
Componenţa resurselor financiare ale filialei în valută naţională se calculează zilnic conform datelor
din informaţia cu privire la existenţa, plasarea resurselor şi dinamica lor (formularul nr.2).
2.1.2. Planificarea
Pornind de la strategia de dezvoltare a băncii, de la indicii busines-planului aprobat al băncii şi de la
indicii proiectului Planului de atragere şi plasare a resurselor financiare, formaţi de filialele băncii,
15
Departamentul Trezorerie aduce la cunoştinţa filialelor băncii Planul anual de atragere şi plasare a
resurselor financiare, împărţit pe trimestre, în valută naţională şi valută străină (formularul nr.1).
Elaborarea indicilor Planului de atragere şi plasare a resurselor financiare e către filiale se efectuează
pornind de la necesitatea de echilibrare a activelor şi pasivelor, care, la filialele ce se confruntă cu
deficitul de resurse pentru acoperirea operaţiilor active, se obţine prin redistribuirea mijloacelor
temporar disponibile ale altor filiale.
În cazul afectării suplimentare a limitelor de creditare, de resurse procurate, etc., se modifică şi
Planul de atragere şi plasare a resurselor financiare sau unii indici din el. Decizia privind modificarea
Planului de atragere şi plasare a resurselor financiare sau a unor indici din el se aduce la cunoştinţa
filialei prin formularul nr.3.
2.1.3. Plasarea resurselor financiare
Resurse financiare, în limitele cărora filialele efectuează operaţii active, sunt soldurile
mijloacelor în contul subcorespondent al filialei de la CD al BNM (resursele calculate).valoarea
negativă a indicelui este considerată ca sold debitor cu toate consecinţele şi se numeşte deficit de
resurse al filialei.
Soldul zilnic calculat al mijloacelor în contul subcorespondent al filialei se determină în modul,
expus în anexa nr.1.În el se ţine cont de faptul, că resursele procurate (disponibile) şi resursele
procurate de la BNM şi de la alte instituţii financiare, fondul de risc, precum şi capitalul social, în
contul nou format din contul mijloacelor fixe ale filialei băncii (hotărârea Consiliului de observatori
nr.9 din 28.11.95) şi mijloacele pentru amortizarea, utilizate cu consimţământul Centralei, la finanţarea
construcţiei obiectelor proprii şi procurarea fondurilor fixe, nu se înregistrează în contul
subcorespondent al filialelor de la CD al MAIB şi nu se reflectă în bilanţul lor.
Este interzisă neexecutarea de către filiale a ordinelor de plată, a cecurilor şi altor dispoziţii ale
titularilor de conturi din cauza lipsei sau deficitului de mijloace în contul subcorespondent al filialei de
la CD al MAIB. În cazul formării deficitului de mijloace proprii sau apariţia unei asemenea
perspective, filiala este obligată să sisteze încheierea unor noi tranzacţii de creditare şi imediat să
procure în modul stabilit resursele necesare.
Pe parcurs, odată cu crearea şi valorificarea noilor produse programatice şi implementarea
modalităţilor respective de ţinere a evidenţei, Secţia de gestionare a fluxurilor băneşti va direcţiona
activitatea filialei băncii în conformitate cu situaţia contului subcorespondent la începutul zilei
operaţionale.
Filialele băncii sunt obligate să respecte întocmai indicii Planului de atragere şi plasare a
resurselor financiare referitor la :
16
- Limitele de creditare (datoria la scadenţă şi peste scadenţă la credite, exclusiv dobânzile
calculate, la începutul lunii nu trebuie să depăşească indicii de plan; pe parcursul lunii se
admite depăşirea indicilor de plan);
- Resursele procurate (disponibile) şi resursele procurate de la BNM şi de alte instituţii
financiare:
- Sporirea portofoliului de depozitare.
În cazul deficitului de mijloace în contul subcorespondent al filialei de la CD al MAIB (prin
calcul) şi lipsei perspectivei de a-l alimenta de pe teren, filiala băncii înaintează o cerere
Departamentului de Trezorerie (Secţia poziţie şi control) privind repartizarea suplimentară a resurselor
procurate . cererea se consideră satisfăcută după primirea avizului respectiv în scris . Dacă cererea
filialei privind repartizarea resurselor suplimentare nu se satisface, filialele sistează eliberarea
creditelor, efectuarea altor operaţii active, cu excepţia operaţiilor de decontări, până la lichidarea
deficitului de resurse.
În cazul insuficienţei limitei de creditare, filiala băncii expediază o cerere privind sporirea ei
Departamentului Trezorerie (Secţia poziţie şi control). Cererea se consideră satisfăcută după primirea
avizului în scris .
La eliberarea creditelor, filialele sunt obligate să menţină echilibrul resurselor şi plasărilor conform
termenelor pe întreaga perioadă de utilizare a creditului.
Pentru evaluarea stării resurselor, plasărilor şi posibilităţilor de investire, filialele controlează
zilnic fluxurile de numerar (cash flow) utilizând formularul nr.8.
Filialele băncii întocmesc prognoza fluxurilor de numerar pe anul, trimestrul, luna viitoare după
formularele nr.9, 10, 11, cu precizarea ulterioară în fiecare decadă după formularul nr.12.
Prognoza (formularele nr.9-12) se expediază în termenele stabilite Departamentului Trezorerie
(Secţia gestionare a fluxurilor băneşti) pentru utilizare la întocmirea prognozei sintetice a fluxurilor de
numerar pe an, trimestru, lună şi decadă în ansamblu pe bancă.
Vânzarea resurselor băncii filialelor sau altor bănci, sau procurarea lor de la filiala băncii se efectuează
de către Departamentul Trezorerie.
2.2. Resursele, procurate de la Banca Naţională şi de la alte instituţii financiare
În cazul necesităţii resurselor suplimentare, banca le procură în mod centralizat de la BNM sau
de la alte instituţii financiare. Condiţiile de oferire a unor asemene resurse se comunică filialelor băncii
de către Secţia poziţie şi control a Departamentului Trezorerie.
17
Resursele de credit şi limitele de creditare, în cazul direcţionării acestora la acordarea creditelor
cu destinaţie specială companiilor, se aduc la cunoştinţa filialelor prin poştă, printr-un aviz conform
formularului nr.13. Data perfectării avizului se consideră ziua începutului derulării creditului acordat
clientului băncii (dacă nu-i prevăzut altceva), din care filialele băncii efectuează plata pentru resursele
de credit.
Resursele de credit pot fi direcţionate la completarea mijloacelor din contul subcorespondent al
filialei de la CD al MAIB; în asemenea caz filialelor li se expediază un aviz conform formularului
nr.14. Resursele de credit procurate de la BNM sau de la alte instituţii financiare se ia în calcul la
determinarea soldului mijloacelor în contul subcorespondent al filialei băncii.
Filialele băncii efectuează controlul asupra rambursării în timp util a creditelor cu destinaţie
specială şi restituirii în termenele stabilite a resurselor de credit primite.
La sosirea termenului de restituire a resurselor de credit (direcţionate la acordarea creditelor cu
destinaţie specială sau completarea mijloacelor din contul subcorespondent) BNM şi altor instituţii
financiare, ele nu se iau în calcul de filialele băncii la determinarea soldului mijloacelor în contul
subcorespondent.
Totodată, în cazul nerambursării de către client în termenul stabilit a creditului cu destinaţie
specială, soldul datoriei neachitate se trece pe seama resurselor proprii ale filialei băncii.
În cazul rambursării parţiale sau anticipate a creditului cu destianţie specială de către client,
filialla băncii restituie către Centrală conform formularului nr.15. Utilizarea repetată a resurselor este
posibilă doar cu permisiunea Departamentului Trezorerie.
În cazul recepţionării de la filiale a mesajului până la ora 9-00, restituirea resurselor de credit
către BNM sau alte instituţii financiare se efectuează în aceeaşi zi.; la recepţionarea mesajului după
ora 9-00, restituirea resurselor de credit se efectuează a doua zi după recepţionarea mesajului cu
perceperea plăţii pentru resursele de credit pe ziua consumată.
2.3. Resursele procurate (disponibile) plătite conform planului financiar
Cuantumul resurselor procurate şi celor disponibile stabilit filialelor, cu plata conform planului
financiar, li se aduce la cunoştinţa prin Planul de atragere şi plasare a resurselor financiare pe
trimestrul respectiv, cu precizarea ulterioară, în cazul modificării unor indici ai Planului de atragere şi
plasare a resurselor financiare .
Vânzarea suplimentară către filialele băncii a resurselor temporar disponibile, peste cuantumul
prevăzut şi adus la cunoştinţă prin Planul de atragere şi plasare a resurselor financiare, se efectuiază în
următorul mod:
18
Avizul privind vânzarea resurselor disponibile se expediază (Secţiei poziţie şi control) ;
Resursele disponibile se primesc pentru a fi vândute, de regulă, pe un termen nu mai mic de
o lună;
Rata dobânzii se stabileşte de Consiliul băncii la propunerea Comitetului ALCO;
Despre plasarea resurselor disponibile Secţia poziţie şi control expediază un aviz (data
perfectării avizului este considerată ziua din care au fost primite resursele disponibile).
Vânzarea resurselor disponibile de către o filială a băncii şi cumpărarea lor de către alte filiale se
efectuează fără înregistrări contabile. Operaţiile respective se iu în calcul la determinarea soldului
mijloacelor în contul subcorespondent. Totodată, suma resurselor disponibile vândute se exclude, iar
celor cumpărate (resursele cumpărate) se adaugă la soldul mijloacelor în contul subcorespondent al
filialei de la CD al MAIB.
Filialele băncii pot restitui Departamentului Trezorerie (Secţia poziţie şi control) resursele
cumpărate, aduc la cunoştinţa lor prin Planul de atragere şi plasare a resurselor financiare, necesitatea
cărora a dispărut (pe un termen nu mai puţin de o lună). Primind avizul de la Departamentul Trezorerie
(Secţia poziţie şi control) privind plasarea resurselor cumpărate restituite, filiala exclude această sumă
la determinarea soldului mijloacelor în contul subcorespondent al filialei băncii.
2.4. Plata pentru resursele de credit
Plata pentru resursele de credit procurate de la BNM şi de la alte instituţii financiare se
efectuează de către filialele băncii în conformitate cu condiţiile comunicate la concret, stipulate în
contractele cu BNM sau alte instituţii financiare, fapt, despre care Secţia poziţie şi control anunţă
filialele băncii în fiecare caz aparte.
Totodată, plata pentru resursele de credit se calculează reieşind din numărul de 360 de zile ale
anului, luându-se în calcul datoria efectiv formată la credit şi rata dobânzii în vigoare pentru resursele
de credit. În cazul restituirii resurselor de credit de către filiala băncii până la ora 9-00, filiala nu
efectuează plata pentru această zi pentru resursele de credit. În cazul primirii avizului după ora 9-00,
filiala băncii ia în calcul şi această zi la calcularea plăţii pentru resursele de credit.
Transferarea plăţii cuvenite pentru resursele de credit se efectuează de către filialele băncii de
sine stătător până la data de 23 a fiecărei luni (dacă nu-i prevăzut altceva) la contul nr. 2904006 al
Centralei băncii.
Resursele cumpărate (disponibile) plătite conform planului financiar.
Plata pentru resursele cumpărate (obţinerea venitului de la vânzarea resurselor disponibile) se
efectuează de către filiale lunar, nu mai târziu de dat de 25, pentru 30 de zile calendaristice, reieşind
19
din cuantumul resurselor cumpărate (disponibile), adus la cunoştinţă prin Planul de atragere şi plasare
a resurselor financiare, la rata dobânzii pentru resursele cumpărate (disponibile), aplicată în perioada
respectivă. Totodată, filialele iau în calcul resursele primite suplimentar (cumpărate) sau resursele
vândute (confirmate de Departamentul Trezorerie, Secţia poziţie şi control).
Transferarea plăţii pentru resursele cumpărate (obţinerea venitului de la vânzarea resurselor
disponibile) se efectuează de către filialele băncii de sine stătător la contul nr. 1904706 al Centralei
băncii.
2.5. Modul formării şi evidenţei rezervei obligatorii
Banca, în conformitate cu legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei, formează şi menţine
rezerve obligatorii, în valută naţională şi străină, păstrate în conturile corespondente, deschise la CD al
BNM, şi în casieriile sale.
Pentru îndeplinirea cerinţelor respective, rezervele obligatorii se calculează de către fiecare
filială a băncii şi urmează să fie păstrate în conturile corespondente la CD al MAIB şi, sub formă de
numerar, în casierii.
Calcularea cuantumului mijloacelor, pasibile de rezervare, filialele băncii o efectuează zilnic în
mărime de 8% din suma mijloacelor atrase în lei moldoveneşti şi în VLC (echivalentul în lei), din care
nu mai puţin de 6% trebuie să fie menţinute în contul subcorespondent (stabilit prin calcul) de la CD al
MAIB şi nu mai mult de 2% se menţin prin cererea rezervelor de numerar în lei moldoveneşti în
casieriile băncii.
Filialele băncii trebuie să asigure zilnic (de la 1 până la 15 şi de la 16 până la ultima zi a lunii)
menţinerea mijloacelor în contul subcorespondent (stabilit prin calcul) în mărime nu mai mică de 6%
din valoarea mijloacelor atrase în lei moldoveneşti şi VLC. Nu mai mult de 2% din suma mijloacelor
atrase trebuie să se menţină zilnic în casieria filialei băncii. Totodată, în casieriile băncii se pot păstra
în medie şi mai puţin de 2% din suma mijloacelor atrase în perioada gestionară, ir restul rezervei de
până la 8% trebuie să fie recuperat prin sporirea soldului în contul subcorespondent al filialei de la CD
al MAIB (stabilit prin calcul).
Se admite ca filiala să efectueze pe parcursul zilei operaţii, care vor reduce rezervele ei
obligatorii (în contul subcorespondent sau în casieria băncii) faţă de norma de rezervare necesară,
asigurând totodată norma medie de rezervare pe parcursul perioadei gestionare, care constituie 8% de
la suma medie a mijloacelor atrase, pasibile de rezervare.
Soldul pasiv mediu al fiecărui cont bilanţier se calculează prin sumarea soldurilor pasive din
acest cont bilanţier din bilanţurile zilnice pe parcursul perioadei gestionare cu împărţirea ulterioară a
sumei obţinute la numărul de zile lucrătoare (respectiv – a bilanţurilor zilnice) din aceeaşi perioadă.
20
Soldul pasiv mediu în VLC al fiecărui cont bilanţier se calculează prin sumarea soldurilor pasive
în VLC la sfârşitul fiecărei zile de lucru pe parcursul perioadei gestionare cu împărţirea ulterioară a
sumei obţinute la numărul de zile lucrătoare (respectiv – a bilanţurilor zilnice) pentru aceeaşi perioadă.
Calcularea rezervelor obligatorii, stabilite de BNM, filialele o efectuează zilnic. Cerinţele de
rezervare se consideră îndeplinite de către filiala băncii, dacă în perioada gestionară din volumul
mediu al mijloacelor atrase în lei moldoveneşti şi VLC (recalculată în leu moldoveneşti pentru fiecare
zi a perioadei gestionare) au fost menţinute în medie 8%, din care în contul corespondent al filialei
băncii în lei moldoveneşti (prin calcul) de la CD al MAIB s-au menţinut nu mai puţin de 6%, iar
numerarul în lei moldoveneşti în casieria băncii n-a depăşit 2%.
Pentru neîndeplinirea cerinţelor menţionate, filiala băncii efectuează de sine stătător plăţi
suplimentare.
Filialele băncii de două ori pe lună, nu mai târziu de data de 18 şi de 3, expediază prin poştă
Secţiei gestionare a fluxurilor băneşti a Departamentului Trezorerie, un raport privind respectarea
cerinţelor de rezervare pe prima şi respectiv a doua jumătate a lunii.
2.6. Modul de evidenţă a fondului de risc
Departamentul pentru credite, reieşind din portofoliul de credite al filialei băncii, stabileşte
fondul calculat (necesar de risc). Fondul de risc se formează de către filialele băncii din contul
profitului obţinut. Fondul de risc format efectiv din contul profitului se aduce la cunoştinţa filialelor
băncii de către Secţia gestionare a fluxurilor băneşti în cadrul Planului de atragere şi plasare a
resurselor financiare şi se ia în calcul de către filialele băncii la determinarea soldului mijloacelor în
contul subcorespondent al filialei băncii la CD la MAIB.
2.7. Sancţiuni
Filialelor băncii li se aplică următoarele sancţiuni:
Pentru admiterea contului subcorespondent debitor la CD al MAIB (stabilit prin calcul) – în
mărimea ratei de refinanţare şi a marjei, cuantumul căreia se stabileşte de BNM şi se comunică de
către Departamentul Trezorerie odată cu modificarea ei.
Pentru nerespectarea cuantumului rezervelor obligatorii, stabilit de BNM, filiala băncii achită o
plată suplimentară cu indicarea motivului “încălcarea cerinţelor de menţinere a rezervelor
obligatorii”, mărimea ratei pentru resursele de credit cumpărate, în vigoare în ziua neîndeplinirii
cerinţelor de rezervare obligatorie şi o penalitate în mărime de 0,2% din suma deficitului pentru
fiecare zi de încălcare.
21
Sancţiunile menţionate se calculează şi suma lor se transferă de către filială de sine stătător în
contul 6904206 al Centralei băncii odată cu transferarea plăţii pentru resursele procurate (obţinerea
profitului de la resursele disponibile).
2.8. Controlul şi raportarea Pentru asigurarea efectuării continue a operaţiilor bancare de către filialele băncii şi menţinerea,
totodată, a lichidităţii băncii l nivelul planificat, filialele băncii controlează:
Respectarea indicilor Planului de atragere şi plasare a resurselor financiare;
Soldul mijloacelor în contul subcorespondent de la CD al MAIB (stabilit prin calcul),
neadmiţând formarea soldului debitor;
Respectarea cuantumului rezervelor obligatorii, stabilit de BNM, în contul subcorespondent
(stabilit prin calcul) şi în casieria băncii.
Filialele băncii trebuie să efectueze zilnic:
Calculul soldului mijloacelor în contul subcorespondent de la CD al MAIB;
Analiza datelor din informaţia cu privire al existenţa şi plasarea resurselor pentru stabilirea
componenţei resurselor filialei băncii ;
Controlul asupra fluxurilor băneşti .
Filialele expediază Centralei băncii:
Raportul privind respectarea cuantumului rezervelor obligatorii, stabilit de BNM;
Prognoza fluxurilor băneşti .
22
3. ORGANIZAREA OPERATIUNILOR DE CREDITARE SI EVIDENTA ACESTORA
Politica de creditare e chemată să asigure îndeplinirea scopurilor strategice ale băncii, privind
lărgirea sferei de creditare prin acordarea creditelor comerciale şi de consum, acordarea creditelor
businessului mic din localităţile rurale.
Strategia băncii în domeniul :
- creditelor comerciale constă în păstrarea poziţiilor ocupate şi obţinerea de noi poziţii în
sectoarele economiei naţionale;
- creditelor businessului rural constă în atragerea mixtă a subiecţilor acestui tip de activitate, în
instruirea şi educarea clientului, crearea condiţiilor pentru creşterea garanţiilor businessului
rural şi trecerea lor în categoria clienţilor comerciali, acăpărarea nu mai puţin de 30 % din
segmentul dat.
Politica creditară presupune respectarea a cinci principii de creditare:
1. capacitatea de plată a debitorului;
2. utilizarea resurselor acordate după destinaţie;
3. rambursabilitatea;
4. asigurarea creditelor;
5. achitarea la termen.
Banca acordă credite întreprinderilor dintr-un spectru larg al de ramuri din economie (industria
prelucrătoare, comerţ, agricultură, transport şi telecomunicaţii, etc.). Ea prestează serviciile creditare
în corespundere cu structura resurselor proprii şi atrase, pe termenele de utilizare, preţul lor şi a
cererilor de asigurare. Creditele se acordă atât în lei moldoveneşti cât şi în valută străină.
Direcţiile prioritare de creditare al băncii sunt investiţiile în întreprinderile individuale, care se
face în baza programelor „Microcreditare ”şi „Fereastra deschisă” de susţinere şi dezvoltare a
businessului mic şi mijlociu, elaborate în baza liniei de creditare de la BERD. Principiile de acordare
a creditelor persoanelor juridice:
- primirea profitului (minim pe fiecare din ultimii doi, cu excepţia întreprinderilor noi);
- raportul capitalului propriu la total active ca 1 la 3, inclusiv creditul nou cerut;
- business-planul, care conţine prognoza bilanţului, fluxului de numerar, profitului şi pierderilor.
Întreprinderile cu capital acţionar mai mic de 100 000 lei în locul business-planului prezintă
prognoza bilanţului, fluxului de numerar, profitului şi pierderilor alocate.
- gajul, apreciat de experţii băncii minim în mărime de 130% de la valoarea creditului.
- pondera minimă a mijloacelor proprii în cheltuielile planificate, în jur de 25-30 % (inclusiv
cheltuielile de gaj existente).
- acţionarii noi nu trebuie să obţină un pachet de acţiuni mai mare de 20 % faţă de capitalul social al
întreprinderii.
23
Principiile de acordare a creditelor persoanelor fizice:
- trebuie să fie angajat în câmpul muncii şi au venit permanent;
- pot asigura cel puţin 30 % procente din cheltuielile prognosticate;
- existenţa unui gaj în valoare de 130 % de la suma creditului acordat;
Banca nu acordă creditele companiilor care:
- activează neeficient, au un bilanţ nelichid,
- au un nivel al rentabilităţii şi a fluxului mijloacelor băneşti insuficient pentru rambursare creditului;
- inexistenţa gajului;
- au datorii neachitate către alte bănci pentru creditele primite;
- au datorii a cărei valoare depăşeşte 20 % din capitalul total al băncii;
- funcţionează mai puţin de doi ani sau schimbă domeniul de activitate, etc.
Din cauza riscurilor sporite aferente creditării proiectelor ce ţin de investiţii capitale şi
construcţii, banca nu oferă credite pentru aceste scopuri în următoarele cazuri:
- suma totală a proiectului este mai mare de 7 milioane lei;
- ponderea cheltuielilor capitale în costul total al proiectului depăşeşte 50 %;
- ponderea mijloacelor proprii efectiv utilizate în implementarea proiectului este mai mică de
35% din costul total al proiectului;
- banca nu oferă credite privilegiate cooperativelor de construcţie pentru construcţia caselor, dacă
gradul de finisare a acestora nu este de 70 la 100.
Ponderea creditelor pentru un oarecare domeniu al industriei de prelucrare nu trebuie să
depăşească 30 % din valoarea totală a portofoliului de creditare, în agricultură ea nu trebuie să
depăşească 20 la 100, iar pentru persoanelor fizice 5 %. Datoria netă la creditele oferite unei persoane
sau unui grup comun de persoane nu trebuie să depăşească 30 la 100 din capitalul normativ total. Suma
creditelor mari nu trebuie să depăşească mai mult de 5 ori capitalul normativ total.
Datoria totală pe credite a unei persoane afiliate nu trebuie să depăşească 20 % din capitalul
normativ total. Aceeaşi cotă este stabilită pentru funcţionarii băncii. Banca acordă credite fără asigurare
cheltuielile aferente formării capitalului circulant, pe termen de 10 luni, pentru cheltuieli sezoniere de
producţie, aferente unei perioade producţie.
Creditele se acordă atât printr-o singură tranşă cât şi în rate, prin deschiderea liniilor de credit,
overdrafturi. Deasemenea rambursarea creditelor poate fi făcută printr-o singură tranşă cât sau în rate.
La creditele pe termen scurt, mediu şi lung rata dobânzii se stabileşte în funcţie de costul
resurselor creditare, cheltuielile de regie, venitul necesar, resursele de creditare, tipul operaţiunii
relaţiile cu clientul, etc.
Creditele acordate în lei pentru persoanele fizice:
24
- la creditele (inclusiv factoring, overdraft, acreditiv) la termen acordate din resursele MAIB şi
CNFA, rata dobânzii variază în funcţie de categoria împrumutătorului (A,B,C,D) şi termenul
de creditare (1-3 luni, 3-6 luni, 6-12 luni şi peste un an), de la 33-38 %.
- la acordarea creditelor întreprinderilor de comerţ până la 45 zile –31%;
- la creditele de consum numai puţin de 16 % anul;
În cazul nerambusării la termen a creditului acordat de către „MAIB”, banca aplica următoarele
cote a penalităţilor:
- pentru resursele „MAIB” la rata iniţială se mai adaugă 15 %;
- pentru resursele procurate de la BNM:
a) pentru creditul expirat de 10 zile plus se mai adaugă 5 % ;
b) de la 11- 20 zile plus 10 % la rata dobânzii iniţiale;
c) ceea ce depăşeşte 20 zile va fi penalizată cu 15 la 100.
- de asemenea debitorii ce nu rambursează sumele dobânzilor, pentru creditul obţinut, la
termenul stabilit în contract este penalizat cu 0,1 % pentru fiecare de întârziere, de la suma
totală a dobânzii ce trebuieşte rambursată pentru creditul primit.
La credit în valută străină pentru persoanele juridice:
din resursele BERD-lui şi BIRD-lui, rata dobânzii pentru creditele termen se stabileşte de comitetul
de creditare individual pentru fiecare client.
din contul resurselor BIRD-fereastra IMM, în funcţie de categoria împrumutului şi durata
creditului(9-12 luni, 1-3 ani, peste 3 ani), rata dobânzii variază de la 17-20%;
pentru creditele restante se plăteşte o penalitate în mărime de 0,25 % din datoria neachitată la
scadenţă pentru fiecare zi întârziere.
din resursele proprii ale băncii pentru finanţarea tranzacţiilor de import-export, prin liniile de
creditare ale băncilor străine, rata dobânzii constituie 18-21 %, care depinde de categoria
împrumutătorului şi termenul de creditare(1-3 luni, 3-6 luni, 6-12 şi peste 1 an).
La creditele interbancare se practică următoarele rate:
Tabelul nr.1 Rata dobânzilor la creditele interbancare
Termenul Rata dobânzii
1-7 zile mai mare sau egală cu RB a BNM
7-14 zile RB a BNM plus marja mai mare sau egală cu 2 puncte
14-30 zile RB a BNM plus marja mai mare sau egală cu 5 puncte
RB – rata de bază a BNM, egală cu 31 % anual.
25
Ordinea eliberării creditelor:
Pentru obţinerea unui credit de la „MAIB”, clientul, este supus următoarelor proceduri:
1.) În primul rând fiecare solicitant de credite este supus interviului primar. În urma lui se
stabileşte dacă clientul corespunde cerinţelor stipulate în politica creditară al băncii. În cazul
corespunderii clientului, banca îi prezintă lista documentelor ce-i trebuieşte pentru evaluarea cererii de
creditare şi blancul cererii pentru obţinerea creditului, încasând taxa administrativă.
2.) Clientul prezintă cererea de credit completată , care se înregistrează în registrul cererilor de
creditare. Apoi se verifică prezenţa a tuturor documentelor solicitate, corectitudinea şi deplinitudinea
completării acestora.
3.) După verificarea corespunderii datelor din cererea de credit cu cele din statut, se începe
analiza documentelor anexate la cerere. El se împart în 7 categorii:
1. Cereri,
2. Informaţia financiară,
3. Informaţia contabilă ,
4. Gajul
5. Corespondenţa,
6. Concluzia specialiştelor,
7. Documente creditare.
4.) În baza acestor documente pentru fiecare client în parte se întocmeşte un dosar de creditare.
Dosarul se înregistrează în registrul de înregistrare a dosarelor.
Tabelul nr.2 Registrul de înregistrare a dosarelor de creditare
Nr.
dosarului
Denumirea debitorului
Data deschideriidosarului
Transmiterea dosarului în altă subdiviziune a
băncii
Prelucrarea dosarului dinaltăsubdiviziune
Data
inchiderii
dosarului
creditar
DataTransmiteriiînarhivă
Data Denumirea
subdiviziuniiData
Denumirea
subdiviziunii
Pentru analiza şi aprecierea calitativă a situaţiei financiare a debitorului se efectuează
următoarele proceduri:
1. Analiza generală a bilanţului întreprinderii;
2. Analiza datoriei debitoare;
3. Analiza datoriilor creditoare;
4. Analiza raportului privind mişcarea capitalului propriu;
26
5. Analiza generală a raportului privind rezultatele financiare;
6. Analiza fluxurilor mijloacelor băneşti;
7. Analiza generală a solvabilităţii şi anexele la ele:
8. Lista debitorilor;
9. Lista creditorilor;
10. Prognoza financiară pe termen scurt;
11. Prognoza financiară pe termen lung;
12. Prognoza fluxului mijloacelor băneşti;
13. Analiza situaţiei financiare a debitorului;
14. Categoriile situaţiei financiare a clientului;
5.) Analiza datoriilor creditoare:
Inspectorul creditelor verifică corectitudinea calculelor efectuate în toate capitolele ale
bilanţului, corectitudinea reflectării datoriilor către bancă (r.660, r.780), corespuderea sumei
capitalului statutar indicat în bilanţ (r.480) cu statutul întreprinderii şi datele din raport privind mişcarea
capitalului propriu.
Deasemenea efectuează o analiză a structurii activilor şi pasivelor, sursele de formare a
activelor pe termen lung; ponderea capitalului propriu în total pasive, datoriile pe termen lung şi scurt
în activele pe termen lung şi scurt.
Calculează indicatorii lichidităţii:
a) Coeficientul de acoperirii (current ratio);
C.a. =
b) Coeficientul lichidităţii curante (liqidity ratio);
C.l.c. =
c) Coeficientul lichidităţii absolute;
C.l.1 =
d) Coeficientul lichidităţii de gradul 2;
C.l.2 =
Se calculează schimbarea acestor indicatori în dinamică:
- nr. de rotaţie:
27
- nr. de rotaţie al stocurilor de mărfuri şi materiale;
Nr. st. =
Se calculează indicatori solvabilităţii:
- coeficientul suficienţii capitalului;
- coeficientul Leverage;
C.l
- coeficientul stabilităţii financiare;
- coeficientul manevrării;
- coeficientul participării;
6.) Analiza dării de seamă despre rezultatele financiare:
Se verifică corectitudinea îndeplinirii formei nr.2. Se calculează indicatorii profitabilităţii:
- profit brut:
Pr.b. =
- coeficientul aprecierii procentelor:
C.a.p. =
- coeficientul deservirii datoriei:
C.d.d. =
- rentabilitatea capitalului:
R.c. =
După analiza efectuată se întocmesc concluzii şi se formulează propuneri privind analiză formei
nr. 2.
28
7.) Analiza fluxului mijloacelor băneşti se face cu scopul determinării existenţei suficiente a
mijloacelor băneşti, pentru deservirea datoriei şi rambursarea ei.
Prin metoda aritmetică se verifică corectitudinea îndeplinirii de către client a formei nr. 3
„ Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti ” şi corectitudinea transferului de date în prognoza
mişcării mijloacelor băneşti. Se determină ponderea în volumul total al fluxurilor nete de mijloace
băneşti a fluxurilor nete din activitatea operaţională, investiţională şi cea financiară.
În baza analizei efectuate experţii formează concluzii referitor la:
- capacitatea întreprinderii de a primi mijloace băneşti necesare pentru deservirea datoriei.
- necesitatea întreprinderii de a primi resursele externe pentru finanţarea activităţii operaţionale.
- suficienţa la întreprindere a mijloacelor băneşti, pentru plata anticipată a creditului.
8.) Analiza datoriei debitoare se efectuează cu scopul determinării sumelor datoriilor debitoare şi
evaluarea perspectivelor viitoare de rambursare ale lor. Datoriile debitoare se compun din: creanţe pe
termen scurt, creanţe pe termen scurt şi avansurile acordate.
De la client se cere prezentarea descifrării a datoriilor debitoare analiza structurală a debitorilor
în cadrul fiecărei grupe şi ponderea acestora în suma datoriei totale pe grupe. Inspectorul de creditare
trebuie să se convingă de existenţa, formarea şi utilizarea a la întreprindere a rezervei pentru datoriile
dubioase pe operaţiunile dubioase. Se stabileşte dacă la întreprindere există o tendinţă de micşorare a
datoriei debitoare, prin confruntare datelor perioadei dării de seamă cu cele din anii precidenţi.
Se formulează concluzii privind datoriile debitoare.
9.) Analiza datoriilor creditoare se face cu scopul stabilirii calităţii decontărilor întreprinderii cu
creditorii. Datoriile creditoare sunt compuse din: datoriile comerciale pe termen scurt şi lung calculate,
plus datoriile comerciale pe termen scurt.
De la client se primeşte descifrarea datoriei creditoare, care se efectuează cu scopul determinării
gradului de solvabilitate a debitorului şi vârstei creditelor existente. Se determină suma datoriilor
expirate pe grupe, procentul acestor datorii creditoare în suma totală a datoriilor şi se determină
evoluţia lor în dinamică. La sfârşitul analizei se efectuează concluzii.
10.) Analiza mijloacelor ce servesc în calitate de garanţie de asigurare a creditului se efectuează cu
scopul determinării valorii lor reale şi gradului de lichiditate. Formele de asigurare a rambursării
creditului pot fi:
1. gajul asupra averii,
2. asigurarea riscului la companiile de asigurare contra nerambursării creditului,
3. cesiunea mijloacelor băneşti în favoarea băncii,
4. hârtiile de valoare,
5. cesiunea dreptului de cerere,
6. depozite bancare,
29
7. sub asigurarea datoriei debitoare (factoring),
8. garanţii şi cauţiuni bancare.
De la client se prezintă băncii lista în acre se indică modalităţile de asigurare a rambursării
creditului prin asigurare, în cazurile dubioase. De regulă banca preferă ca gaj imobilul. Analiza
situaţiei financiare a debitorului se efectuează în baza următorului tabel:
Tabelul nr.3
A B C D E
1. Informaţia Prezentă în
întregime
Prezentă în
întregime
Prezentă în
întregime
Prezentă în
întregime
nu e prezentă
sau într-un
volum mic
2. Profitabilitatea creşte creştere/
stabilă
Nestabilă
Descreşte
nestabilă
descreşte
zero
3. Vânzări cresc stabile stabile descresc descresc
4. Coeficientul
acoperirii procentelor
peste 3 3 - 2 1 1 1
5. Dependenţa de
capitalul împrumutat
1 1 1-2 2-3 peste 3
6.Coeficientu
acoperirii
peste 1 1 mai mic
decât 0,75
mai mic
decât 0,5
mai mic
decât 0,5
7. Datorii debitoare scad/stabile scad/stabile cresc cresc /mult cresc /mult
8. Mijloace băneşti cresc/stabile cresc /stabile scad scad / mult scad / mult
9. Obligaţii scad/stabile scad/stabile cresc cresc /mult cresc /mult
După analiza situaţiei financiare, debitorul se studiază după apartenenţă la una din următoarele
categorii.
Tabelul nr.4 „Categoriile a situaţiei financiare a debitorului”
Indicatorii Mărimea optimală
a indicilor
Categoriile
I II III
30
Indicatorii lichidităţii
1.coeficientul acoperirii 1 - 2 1,5 - 2,5 1-1,5 Peste1
2. coeficientul lichidităţii
curente
0,7 - 1 peste 1 0,7 – 1 0,4 - 0,7
3. coeficientul lichidităţii
absolute
0,2 – 0,25 0,2 – 0,25 0,1 – 0,2 peste 0,1
4. coeficientul lichidităţii de
gradul 2
0,5 – 0,8 0,6 - 0,8 0,5 – 0,6 0,4 - 0,5
Indicatorii solvabilităţii
1. coeficientul suficienţei
capitalului
0,5 - 0,55 peste 0,55 0,5 – 0,55 0,5 – 0,3
2. coeficientul Leverage până la 1 0,7 0,7-1 1,0 - 1,5
3. coeficientul stabilităţii
financiare
0,05 - 0,2 peste 0,2 0,05- 0,2 0,05
4. coeficientul manevrării 0,1 – 0,35 peste 0,2 0,1 – 0,2 0,1
5. coeficientul participării 0,5 – 0,8 peste 0,6 0,4 – 0,6 0,4
Indicatorii profitabilităţii
1. coeficientul acoperirii
procentelor
4 – 5 peste 4 3 – 4 2 - 3
2. coeficientul deservirii datoriei 1,5 – 2,5 Peste 2,5 1,5 – 2,5 1 – 1,5
În baza analizei efectuate şi comparării cu datele din tabelele de mai sus experţii creditori iau
decizia cu privire la acordarea sau refuzul acordării creditului. Permisiunea de a acorda creditul o dă
economistul şef, şeful secţiei de creditare, vice-preşedinte filialei şi preşedintele filialei. Între client şi
bancă se semnează contractul de creditare şi contractul de gaj .
Evidenţa contabilă a contractului de creditare se ţine la contul 7101 „obligaţii sub forma
contractelor de credit”. La intrare în cont se trece suma contractului de credit, iar la rambursarea totală
a creditului se trece la ieşire suma creditului.
Evidenţa contractului de gaj se ţine la contul 7102 „ obligaţii sub forma de contracte de gaj la
credite”. La intrarea în cont se trece suma contractului, iar la ieşire din cont se trece la data încetării
dreptului de gaj.
Evidenţa scrisorilor de garanţie, cauţiunilor şi poliţelor de asigurare se ţine la contul
memorandum 7121. Obligaţiunile la credite se păstrează tezaurul filialei până la achitarea lor.
31
Şeful secţiei de creditare întocmeşte dispoziţie secţiei operaţiuni , în baza căreia se deschide
contul de credit. Evidenţa creditelor acordate clienţilor se ţine la conturile 1230 – 1490 „ credite
acordate clienţilor”. La acordarea creditului se întocmeşte următoarea formulă contabilă:
D. „ creditele la termen acordate clienţilor ”
C. „ conturi curente ale cliente” sau
C. 1001„numerar în casierie ”
Conform condiţiilor contractului de creditare se emit dispoziţii privind încasarea plăţilor
prevăzute (comision „Unic”, taxa administrativă, etc.). În baza dispoziţiei se întocmeşte următoarea
notă de contabilitate:
D. „conturile curente ale clienţilor ”
C. 4235 – 4498 „ comisioane pentru serviciile de creditare”
Rambursarea creditelor se face în baza dispoziţiei de plată sau foii de vărsământ în numerar sau
notei de contabilitate:
D. „ conturi curente ale clienţilor ”
1031 „contul nostro în BNM”
1032 „contul nostro în bănci”
1001 „ numerar în casă ”
C. „ creditele la termen acordate clienţilor ”
Sumele creditele neachitate în termenii stabiliţi, în baza dispoziţiei serviciului de creditare, se
transferă în categoria creditelor expirate şi se întocmesc următoarele formule contabile: D. 1234 -1494
C. „ credite la termen acordate clienţilor ”
Atât timp cât creditele se referă la categoria creditelor expirate, dobânzile se calculează şi se
sporesc până la data transferării lor în canturile 1237 – 1497 „ credite expirate fără dobândă acordate
clienţilor”.
Când plata dobânzilor şi a creditelor nu se efectuează la termenele stabilite conform
prevederilor „ordinii cu privire la creditele expirate şi fără dobândă”, sumele respective din conturile
„credite la termen acordate” şi „ credite acordate clienţilor, expirate ” se transferă în categoriile: 1236
– 1496 „ credite la termen fără dobândă ”, 1237 – 1497 „ credite expirate fără dobândă ”, pentru care
dobânda se calculează dar nu se sporeşte.
Creditele fără dobândă (în cazul neachitării ) se socot:
1. plata la care n-a fost achitată timp de 60 zile;
2. credite considerate ca „ compromise ” sau „ dubioase;
3. când în instanţa de judicată au fost prezentate documentele privind perceperea forţată a datoriilor;
32
Când la crediteledin grupa 1236 – 1496 şi 1237 – 1497 plăţile pentru credite şi sau dobânzile nu
au fost achitate, atunci aceste sume se transferă în grupa 1235 – 1495 „ credite fără dobândă acordate
clienţilor”, pentru care dobânzile nu se calculează şi nu se sporesc:
D. 1235 - 1495C. 1236 – 1496 şi 1237 – 1497
Creditele clasice ca „compromise” sau „dubioase” se trec la scăderi din contul reducerilor
pentru pierderile la credite:
D. 1501 „ provizioane pentru pierderi la credite”; C. 1235 – 1495 „ credite fără dobândă acordate clienţilor ”.
Concomitent sumele creditelor achitate în baza notelor de contabilitate se înregistrează la intrări
în contul: 7201 „credite acoperite din provizioane pentru pierderi la credite”. În cazul îmbunătăţirii
stării financiare a debitorului problematic sau la obţinerea de către bancă a dreptului de posesie asupra
bunurilor gajate şi /sau până la comercializarea lor, creditele se achită în mijloace băneşti:
D. „ conturi curente ale clienţilor”, sau 1031, 1032, 1001,sau
1809 „ active luate în posesie ” ,
1811 „ altă avere imobilă ”
C. 1501.
Concomitent se trece la ieşire suma de pe contul 7201.
11.) Evidenţa dobânzilor calculate la credite.
Calculul dobânzii se efectuează zilnic pentru toate contractele de credit şi se reflectă în
„Borderoul dobânzilor calculate”. Dobânda calculată pentru creditele fără dobândă se reflectă separat.
Sporirea dobânzilor se efectuează de 2 ori pe lună pe data de 25 şi 30 (31). Formula de calcul a
dobânzii este:
La sporirea dobânzii se fac înregistrările:
- pentru creditele la termen;
D. 1716 – 1743 „ Dobândă sporită de primit ”, C. 4234 – 4497 „ Venituri din dobânzi la credite acordate clienţilor ”.
- la creditele expirate;
D. 1775 „ Dobânda sporită la creditele expirate ”, C. 4234 – 4497 „ Venituri din dobânzi la credite acordate clienţilor, expirate”.
Încasarea dobânzilor sporite se face prin note de contabilitate sau prin dispoziţie de plată a clientului:
D. 1001, sau „ conturi curente”, 1030, C. 1716 – 1743 şi 1755
33
Conţinutul dosarului creditar al persoanelor fizice:
1. Cererea de primire a creditului,
2. Copia buletinului de identitate,
3. Certificatul despre salariu pe anul curent,
4. Certificatul privind utilizare creditului;
5. Sistemul de apreciere pe baluri a cererii de credit, nu 34 puncte;
6. Adeverinţa de înregistrare a gajului (la notar);
7. Încheiere privind posibilitatea acordări creditului;
8. Contractul de credit;
9. Contractul de gaj;
10. Dispoziţia secţiei operaţionale.
Conţinutul dosarului creditar pentru SA şi SRL:
1. Interviul preliminar;
2. Cerere de primire a creditului ;
3. Documente juridice :
a) copia statutului,
b) contractul de fondare,
c) procura,
d) copia certificatului înregistrării de stat.
4. Informaţia financiară :
a) aprecierea reputaţiei debitorului,
b) aprecierea situaţiei financiare,
c) lista debitorilor,
d) lista creditorilor structura creditului,
e) structura creditului,
f) Dinamica indicatorilor situaţiei financiare,
5. Informaţia contabilă:
a) bilanţul întreprinderii, anexa la bilanţ,
b) forma nr. 2,
c) forma nr. 3,
d) forma nr. 4,
6. Act de verificare a existenţei gajului,
7. Contractele de vânzare-cumpărare a mărfurilor,
8. Contractul de credit, contractul de gaj, adeverinţa de înregistrare a gajului,
9. Dispoziţia secţiei operaţionale ,
34
10. Documente de plăţi,
11. Fişa verificării îndeplinirii de către debitor a condiţiilor contractului de credit.
Dările de seamă ale secţiei creditoare sunt:
1. Se întocmesc zilnic:
a) forma nr.100 „ Raportul privind datoriile la credite şi dobânzile sporite, ce urmează să
fie primite ”,
b) forma nr.101 „ Raportul privind datoriile la credite şi dobânzile neîncasate şi plasate în
conturile memorandum”.
2. Dare de seamă lunară;
a) informaţia privind calitatea portofoliului de credite,
b) calculul defalcărilor în fondul de risc.
4. ORGANIZAREA SI EVIDENTA OPERATIUNILOR DE DECONTARE
35
Efectuarea operaţiunilor de decontare în băncile comerciale se face în sala operaţională. În
filiala băncii ”Moldova-Agroindbank” ea se divizează în două secţii. În prima banca acordă servicii
persoanelor juridice, iar în cealaltă persoanelor fizice. În prima sala se duce evidenţa conturilor
sintetice şi analitice a agenţilor economici. Conform legislaţiei în vigoare pe teritoriul Republicii
Moldova decontările între agenţii economici se efectuează prin virament în baza contului curent
deschis la bancă de client.
Deschiderea conturilor se face în baza contractului încheiat între instituţia financiară şi client,
bancă şi persoana juridică. Forma de bază a contractului cu condiţiile de deschidere, obligaţiile şi
drepturile părţilor se prezintă de către bancă. Clientul la rândul său, după studiul contractului poate
accepta sau refuza unele subiecte ale lui, propunând soluţionarea bilaterală a lor. Pentru deschiderea
unui cont la bancă persoana juridică este obligată să prezinte următoarele documente pentru :
S.R.L. şi S.A. - Cererea clientului, copia statutului certificată notarial, contractul de constituire,
codul fiscal, certificatul de înregistrare de la Palatul de Înregistrare de Stat, cartela cu specimene de
semnături şi amprenta ştampilei certificată notarial, certificatul
eliberat de la Inspectoratul de Stat ce atestă dreptul de deschidere a contului, ordinul de numire în
funcţie a directorului şi a contabilului şef.
Sindicatele - se prezintă cererea organului superior sindical ,codul fiscal ,cartela cu specimene de
semnături.
Persoanele juridice nerezidente - toate documentele menţionate la SRL şi SA inclusiv Adeverinţa
de Înregistrare la Ministerul Finanţelor Republicii Moldova.
Întreprinderile individuale – în locul statutului se prezintă decizia de fondare a întreprinderii şi
restul documentelor menţionate în punctul aferent SRL şi S.A.
Instituţiile publice – documentaţia prezentată de SRL şi SA , inclusiv autorizaţia eliberată de
Ministerul Finanţelor.
Instituţiile şi organizaţiile culturale şi religioase - prezintă Adeverinţa de înregistrare la Ministerul
Culturii plus documentaţia de mai sus.
Gospodăriile ţărăneşti – în afară documentaţiei menţionate mai sus prezintă copia actului privind
dreptul de proprietate asupra pământului sau copia acordului de arendă a pământului.
Perfectarea şi închiderea conturilor
Perfectarea conturilor are loc la reorganizarea întreprinderii( fuziune, alipire, divizare şi
desprindere):
36
La modificarea denumirii ce nu a fost provocată de reorganizare;
La modificarea subordonării;
La modificarea esenţei activităţii şi la alte modificări.
Concomitent titularul de cont în termen de 15 zile face în documentele de fondare modificările şi
completările necesare şi le prezintă organului teritorial al Camerei de Stat de înregistrare pentru
reînregistrare. Conturile clienţilor deschise în instituţiile financiare se închid:
în baza hotărârii instituţiei de judecată;
în bata deciziei patronului, proprietarilor al patrimoniului întreprinderii;
conform prevederilor documentelor de fondare a întreprinderii;
în alte cazuri prevăzute de legislaţia RM şi actele normative ale BN a Moldovei;
Banca are dreptul să ridice problema privind închiderea contului clientului în bancă dacă în
termen de o lună după deschiderea acestui cont clientul nu a constitui o casă pentru decontări în
numerar şi nu au fost întreprinse măsuri pentru amenajarea casei pentru asigurarea primirii eliberării şi
păstrării provizorii a banilor, precum şi pentru asigurarea securităţii banilor în încăperea casei.
Din structura secţiei operaţionale fac parte grupurile de evidenţă formate din executori
responsabili. Toate conturile deschise la bancă sunt repartizate între ei. În funcţiile lor întră
recepţionarea şi controlul documentelor de plată, prelucrarea, înregistrarea şi transmiterea lor în
centrul de calcul.
Instrumentele de plată utilizate în decontările prin virament sunt următoarele:
Dispoziţia de plată este o dispoziţie dată de către plătitor Băncii care îl deserveşte de a transfera
beneficiarului o anumită sumă de bani. În baza dispoziţiei pot fi efectuate decontări pentru mărfurile
livrate sau serviciile prestate , precum şi alte plăţi. Dispoziţia se primeşte la Banca plătitoare spre
îndeplinire în decurs de 1 zile de la data emiterii. Ziua emiterii nu se ia în calcul, iar la sfârşitul
următoarei zile operaţionale ea devine nevalabilă.
La filiala “DOCCB” virarea mijloacelor băneşti de către bancă la Centru Decontări are loc prin
poşta electronică, în acest caz dispoziţia se perfectează de către plătitor în două exemplare. Primul
exemplar serveşte ca bază pentru trecerea la scăderi a mijloacelor băneşti din contul plătitorului şi se
coase în mapa Băncii plătitoare cu documentele zilei. Al 2-lea exemplar împreună cu extrasul din cont
se înmânează plătitorului. În banca plătitorului operaţiunea de plată este înregistrată prin înregistrarea
contabilă:
D. 2251 „ conturi curente ale persoanelor juridice”- al plătitorului
37
C. 1861 „decontări între sediul central al băncii şi filialele locale”
În banca beneficiarului operaţiunea de încasare a mijloacelor transferate de bancă plătitorului
este înregistrată astfel:
D. 1861 „ decontări între sediul central al băncii şi filialele locale”
C. . 2251 „ conturi curente ale persoanelor juridice”- al beneficiarului.
Dacă plătitorul şi beneficiarul sunt deserviţi la aceeaşi bancă se prezintă trei exemplare a
dispoziţiei de plata. Operaţiunea de plată prin Dispoziţie de plată în evidenţa contabilă este
înregistrată prin formula contabila:
D. 2251 contul curent al plătitorului,
C. 2251 contul curent al beneficiarului.
Dispoziţia se primeşte la Banca plătitoare spre executare numai în cazul disponibilului suficient
de mijloace băneşti în contul plătitorului pentru trecerea la scăderi a acesteia în sumă deplină.
Independent de disponibilul mijloacelor băneşti în contul întreprinderii Banca plătitoare primeşte
dispoziţia de plată pentru vărsăminte la buget şi în Fondul Social al Republicii Moldova. În cazul
disponibilului insuficient sau lipsei de mijloace băneşti în contul plătitorului, dispoziţia se plasează în
fişierul nr.2 şi se ţine la evidenţă în contul extrabilanţier ”Documente de decontare neachitate la
termen”. La plata parţială a dispoziţiei din fişierul nr.2. Banca îndeplineşte o notă de contabilitate
indicând toată informaţia din dispoziţia dată şi suma care poate fi plătită. La virarea mijloacelor
băneşti de către bancă la Centru Decontări prin poşta electronică nota de contabilitate se perfectează de
funcţionarul Băncii în două exemplare. Primul exemplar serveşte ca bază pentru trecerea la scăderi a
mijloacelor băneşti din contul plătitorului şi se coase în mapa Băncii plătitoare cu documentele zilei,
iar al 2-lea exemplar împreună cu extrasul din cont se înmânează plătitorului. După întocmirea notei
de contabilitate funcţionarul Băncii notează în formularul “înregistrarea plăţilor parţiale” , suma notei
de contabilitate şi aplică semnătura sa. Formularul “înregistrarea plăţilor parţiale” se anexează la
dispoziţie.
Cererea-dispoziţie de plată este cererea beneficiarului către plătitor de a plăti, în baza
documentelor de expediere, remise lui în afara băncii, privind valoarea producţiei livrate, serviciilor
prestate şi alte plăţi conform contractului. Cererea-dispoziţia de plată este prezentată de client pe
formulare tip . Cererea dispoziţie de plată se întocmeşte de către beneficiar pe formularul tip în patru
exemplare şi se remite împreună cu documentele prevăzute în contract nemijlocit plătitorului pentru
accept şi plată. Plătitorul perfectează acceptul prin aplicarea pe primul şi al doilea exemplare ale
cererii dispoziţiei de plată a semnăturilor persoanelor autorizate să gestioneze contul şi amprenta
38
ştampilei. la rubrica "Suma acceptată " plătitorul trebuie să îndice în cifre şi în litere suma expusă
trecerii la scăderi.
Cererea dispoziţie de plată se primeşte de către banca plătitoare spre plată numai în cazul
mijloacelor disponibile suficiente în contul plătitorului. Bancă plătitoare, verificând corectitudinea
perfectării cererii dispoziţiei de plată conform prevederilor, trece la scăderi mijloacele din contul
plătitorului şi coase primul exemplar al cererii dispoziţiei de plată în mapa băncii cu documentele
zilei. înregistrările contabile în banca plătitorului:
dacă plătitorul şi furnizorul sunt deserviţi la aceeaşi bancă:
D. 2251 cont curent al plătitorului;
C. 2251 cont curent al beneficiarului.
dacă în bănci diferite:
D. 2251 „ conturi curente ale persoanelor juridice”- al plătitorului
C. 1861 „decontări între sediul central al băncii şi filialele locale”
În banca beneficiarului:
D. 1861 „ decontări între sediul central al băncii şi filialele locale”
C. 2251 „ conturi curente ale persoanelor juridice”- al beneficiarului.
Exemplarele al doilea şi al treilea se remit prin intermediul Centrului Decontări a băncii
beneficiare, unde exemplarul al doilea serveşte drept baza pentru înregistrarea în contul beneficiarului
şi se coase în mapa băncii beneficiare cu documentele zilei. Exemplarul al treilea împreună cu
extrasul de cont se înmânează beneficiarului. Exemplarul al patrulea împreună cu extrasul de cont se
înmânează plătitorului.
La virarea mijloacelor băneşti de către bancă la Centrul de Decontări prin reţeaua de legătură
telefonică sau pe suport magnetic crearea dispoziţie de plată se perfectează de plătitor în două
exemplare.
Primul exemplar serveşte drept bază pentru trecerea la scăderi din contul plătitorului a sumei
cererii dispoziţiei de plată şi se coase în mapa băncii plătitoare cu documentele zilei. Al doilea
exemplar împreună cu extrasul de cont se înmânează plătitorului.
Termenul pe parcursul căruia plătitorul este obligat să prezinte la bancă cererea dispoziţie de
plată, e stabilit de către părţi în contract şi nu se controlează de către bancă. La refuzul de a plăti
integral sau parţial cererea dispoziţie de plată, plătitorul înştiinţează beneficiarul în modul stabilit în
contract fără participarea băncii.
39
Dispoziţie trezorerială - se foloseşte la decontările privind acumularea veniturilor bugetare.
Începând cu 1.01.98 prin ea se are loc achitarea impozitelor şi taxelor în bugetul republican. Se
întocmeşte şi se prezintă ca şi dispoziţia de plată.
Acreditivul. Acreditivul documentar în valuta naţională la B.C. „Moldova-Agroindbank” S.A.
filiala „DOCCB” nu se practică. Acreditivul documentar în valuta străina se utilizează de bancă şi este
descris şi analizat în secţia valutară.
Dispoziţia incasso - este dispoziţia beneficiarului privind virarea incontestabilă a unei anumite
sume de mijloace băneşti din contul plătitorului fără consimţământul lui, în baza documentelor
executorii sau a altor acte legislative, care prevăd dreptul virării incontestabile.
Documentele executorii şi documentele echivalente acestora, în baza cărora se efectuează
virarea incontestabilă a mijloacelor sunt:
- ordinele Arbitrajului;
- titlurile executorii eliberate de instanţele judecătoreşti;
- inscripţiile executorii ale notarului;
- deciziile organelor de a căror competenţă ţine examinarea cauzelor privind contravenţiile
administrative şi aplicarea sancţiunilor financiare.
Virarea mijloacelor băneşti în mod incontestabil se efectuează în baza dispoziţiilor incaso .
Termenul primirii de către bancă spre executare este de 10 zile. La virarea mijloacelor de către bancă
la Centrul de Decontări prin canalele de legătură telefonică sau pe suport magnetic dispoziţia incaso se
perfectează în 2 exemplare. Al 2-lea exemplar împreună cu extrasul din cont se înmânează
plătitorului. În lipsa mijloacelor băneşti în contul plătitorului dispoziţia incaso se plasează în fişierul
nr.2 la contul extrabilanţier “Documentele de decontare neachitate la termen” şi se achită în ordinea
calendaristică. Plata parţială a dispoziţiei incaso se efectuează de către bancă ca şi în cazul decontărilor
în baza dispoziţiei de plată.
40
Cecul - un document de decontare prin care emiţătorul de cec dă ordin băncii plătitoare de a
plăti o anumită sumă de bani la prezentarea unui cec de beneficiarul cecului. Cecul se utilizează de
către persoanele juridice şi fizice la decontările pentru mărfurile livrate, serviciile prestate, sau pentru
alte plăti. La Banca comercială “Moldova-Agroindbank” S.A. se utilizează carnetul de cecuri cu limită
de sumă, eliberat numai persoanelor juridice. Pentru a primi carnetul de cecuri persoana juridica
prezintă Băncii plătitoare o cerere. Ea se îndeplineşte într-un exemplar cu semnăturile persoanelor cu
dreptul de a semna documentele de decontare şi cu amprenta ştampilei.
După primirea cererii executorul responsabil o transmite în casieria băncii unde se lasă cererea
şi primeşte în loc un carnet cu limită de sumă. Banca încasează 5 lei ca comision pentru eliberarea
carnetului de cecuri. Evidenţa carnetelor de cecuri cu limită de sumă se ţine la contul memorandum
7611 „ formulare de evidenţă strictă ”. La eliberarea carnetului se întocmeşte formula contabilă: -
Ieşiri 7611
La întocmirea carnetului de cecuri, funcţionarul verifică prezenţa tuturor cecurilor în carnet de
cecuri. Pe verso pe coperta indică termenul de valabilitate a carnetului de cecuri, prezenţa cecurilor de
la nr. ... până la nr. ..., denumirea emiţătorului de cec, numărul contului personal, data emiterii
carnetului. În carnetul de asemenea se indică suma limită, această sumă se trece din contul de
decontare pe contul 2227 „cecuri de decontare” prin formula contabilă:
D. 2251
C. 2227
Carnetul de cecuri cu limită de sumă, se legalizează cu semnătura contabilului-şef şi cu
amprenta Băncii plătitoare. Pe fiecare cec se pune ştampila Băncii plătitoare, denumirea emiţătorului
de cec şi numărul contului de pe care se va plăti cecul.
Cecul completat se înmânează beneficiarului care la rândul său îl prezintă băncii împreună cu
borderoul cecurilor completat în cinci exemplare. Banca beneficiarului îl ia la evidenţă la contul
memorandum 7302 „borderoul de cecuri din carnet de cecuri cu limită de sumă în aşteptarea plăţii”
prin formula contabilă: - Intrarea 7302.
Însăşi cecul se remite băncii plătitorului. Ea trece la scăderi suma cecului prin formula
contabilă:
D. 2227
C. 1861
Banca beneficiarului trece în cont mijloacele băneşti prin formula contabilă:
41
D. 1861
C. 2251 - contul curent al beneficiarului
şi în baza borderoului de cecuri ex. nr. 1 trece la ieşire din contul 7302.
Evidenţa operaţiilor cu aceste documente se duce în conformitate cu nomenclatura planului nou
de conturi care cuprinde:
1.1 Planul nou de conturi este compus din 7 clase, ce include :
1.2 Clasa 1 “active” ;
- mijloace băneşti în numerar, a cărei evidenţă se duce pe conturile ce se încep cu 1000;
- totalitatea creditelor acordate diferitor tipuri de împrumutători 1230 – 1490
- mijloacele fixe 1600, amortizarea acumulată 1680
- dobânda sporită 1700
- alte active 1800
- decontări între filiale şi sediul central 1860
1.3 Clasa 2 “ obligaţii ” include:
2220 – Depozite la vedere fără dobândă
2250 – Depozite la vedere cu dobândă
2310 – Depozite la economii
2307 – Depozite la termen primite de la clienţi
2700 – Dobânda sporită ce urmează să fie plătită
2800 – Alte pasive (decontările cu bugetul, salariaţii, etc.)
2840 – Împrumuturi de la centrală şi alte filiale
1.4 Clasa 3 capitalul, acţionar şi rezerve :
3000 – Capitalul acţionar al băncii
3500 – Fondul de rezerve, fondul de reevaluare a mijloacelor fixe, profitul nedistribuit.
1.5 Clasa 4 capitolul, “ venitul ” :
- veniturile aferente dobânzilor la creditele acordate diferitor subiecte ai economiei
naţionale 4206, 4290, 4410, 4470;
42
- veniturile aferente operaţiunilor de comercializare a valutei străine, hârtiilor de valoare
4650;
- veniturile aferente comisioanelor 4670;
- veniturile aferente dobânzilor în sediul central al băncii şi filiale 4840;
- alte venituri necomerciale 4900;
1.6 Clasa 5 “cheltuieli ” :
5250 – Cheltuieli aferente dobânzilor la depozitele la vedere primite de la clienţi,
5310 – Cheltuieli aferente dobânzilor la depozitele de economii,
5370 – Cheltuieli aferente dobânzilor la depozite clienţilor,
5680 – Cheltuieli de amortizare,
5710 – Cheltuieli aferente remunerării muncii,
5730 – Cheltuieli aferente imobilului,
5780 – Impozite şi alte taxe,
5900 –Alte cheltuieli operaţionale,
1.7 Conturi clasei 6 “condiţionale” :
6100 – Obligaţii de procurare a valutei străine,
6200 – Obligaţii de premie şi procurare a creditelor,
6400 – Obligaţii de realizare a valutei străine,
6500 – Acreditive,
6700 – Garanţii eliberate,
6800 – Alte,
1.8 Clasa 7 “ conturi memorandum” :
7100 – Obligaţiile la creditele acordate,
7200 – Creditele şi dobânzile sporite neachitate,
7300 – Documentele privind operaţiile de decontare,
7400 – Hârtiile de valoare,
7500 – Diferite valori şi documente,
43
7600 – Formulare,
7800 – Acţiuni,
În “ bilanţul contabil “ se reflectă pe toate 3 clase de conturi. În raportul “ profit şi pierderi “ se
reflectă pe clasele 4 şi 5 de conturi. Conturile de clasa 1 şi 5 sunt conturi de activ, iar conturile claselor
3,2 şi 4 de pasiv.
1.9 Conturile din clasele 1- 5 sunt conturi bilanţiere a cărui principiu de evidenţă constă în faptul că la
înscrierea sumei în documentul de plată, ea se reflectă în acelaşi timp atât în debitul cît şi creditul
contului.
Conturile din clasele 6 - 7 sunt conturi extrabilanţiere a cărui principiul de evidenţa constă în
faptul că încasarea şi cheltuielile în aceste conturi se reflectă în conformitate cu nota de contabilitate
extrabilanţieră.
Conturile clasei 6 sunt conturi condiţionale, principiul dublei înregistrări nu se aplică. Evidenţa lor
se duce în felul următor:
- înscrierea operaţiunilor are loc la debitul sau creditul contului
- trecerea la scădere prin formula inversă
Conturile clasei 7 sunt conturile memorandum, evidenţa cărora se duce în felul următor : Întrări
– Ieşiri – Sold
Conturile bancare sunt multivalutare.
2.1 În contabilitatea bancară ca şi-n cea financiară evidenţa se duce atât pe conturile sintetice cât
şi pe cele analitice.
Contul sintetic reprezintă standardul structurii generale a conturilor analitice deschise în cadrul unui
cont bilanţier. Contul analitic reprezintă standardul structurii concrete a numerelor pentru fiecare cont
analitic în parte deschis în cadrul unui cont bilanţier.
Contul sintetic este compus numai din cifre care nu poate conţine mai mult de 4 semne, iar cele
analitice sunt compuse din 13, maximum 15 simboluri.
Conturile sintetice în conformitate cu planul de conuri reprezintă un standard comun pentru toate
instituţiile bancare, pe când cele analitice se formează la nivelul filialei în baza unor norme comune
având un specific propriu numai acestei bănci în vederea conţinutului informaţional.
Conturile analitice se divizează după criteriul structural în două grupe:
a) Structura conturilor clienţilor
44
b) Structura conturilor interne
Contul clienţilor conţine :
- numărul contului bilanţier 4 simboluri
- cifra de control 1 simboluri
- numărul filialei 2 simboluri
- numărul de ordine a subcontului deschis în cadrul unui cont bilanţier 2 simboluri
- numărul de înregistrare a clientului în cadrul unei filiale 6 simboluri
Contul analitic intern conţine :
bbbb k ff aa gg ssss / vvv
aa – numărul de ordine a articolului
gg – numărul de ordine a subcontului
ssss –alţi indici necesari
2.2 Toate conturile sunt divizate în 3 tipuri de conturi :
Conturi de activ. Soldul acestor conturi este debitor.
Conturi de pasiv. Soldul acestor conturi este creditor.
Conturi de activ-pasiv. Soldul acestor conturi este debitor sau creditor.
Deasemenea acestor conturi îi este specific factorul teritorial, adică locul utilizării al lor la
diferite filiale, reprezentanţe, în diferite secţii ale băncii, etc.
2.3 Conturile de credit :
Ele fac parte din clasa 1 de conturi şi cuprind următoarele conturi( 1230, 1260, 1290, 1320,1350,
1410, 1440,1470,1490).
Structura contului analitic:
- numărul contului 4
- cifra de control 1
- nr. de înregistrare 2
- nr. de ordine a subcontului deschis în cadru unui cont bilanţier 2
- nr. de înregistrare a clientului în cadrul unei filiale 6
- contul valutei se înregistrează după bară 3
45
bbbb k ff ii nnnnnn / vvv
În creditul contului se reflectă sumele creditului achitat, iar în debitul se reflectă suma creditului
acordat de bancă.
2.4 Conturile curente sunt incluse în clasa 2 “ obligaţii ” şi includ următoarele grupuri de
conturi 2220, 2250. Structural conturile curente sunt identice cu cele ce se întocmesc la creditare. În
debitul acestui cont se reflectă mijloacele băneşti eliberate din cont, iar în creditul contului mijloacele
băneşti încasate. Soldul contului reprezintă suma mijloacele băneşti în conturile curente ale clienţilor.
2.5 Conturile de depozit de asemenea fac parte din clasa 2 “ obligaţii ” a nomenclaturii
planului de conturi în care se includ următoarele conturi 2250, 2370, 2310.
Structura contului analitic de depozit, contului curent şi celui de creditare sunt identice. În
debitul acestui cont se reflectă rambursarea sumei depozitului la expirarea termenului de plasare, iar
în creditul contului se reflectă suma încasată la deschiderea depozitului. Soldul contului reprezintă
suma mijloacele băneşti în conturile curente ale clienţilor, amplasate pe un termen concret.
2.6 “ Contra - cont ” este un cont de legătură reciprocă între conturile de activ cu cele de pasiv.
Pentru conturile de credit din activ ( 1230,1260,1290,1410,1440), drept contr-cont serveşte contul din
pasiv 1501.
2.7 Pentru evidenţa dobânzilor primite anticipat se folosesc conturile din clasa 2 şi grupa 2760.
Acest cont analitic este compus din contul bilanţier, cifra de control, simbolul filialei, numărul
articolului şi subarticolului.
2.8 Pentru evidenţa dobânzilor sporite de primit se folosesc conturile din grupa de conturi 1700,
clasa 1 active inclusiv 1716, 1722, 1734, 1755. Structura contului include:
- numărul contului bilanţier
- cifra de control
- numărul filialei
- numărul de ordine a subcontului deschis în cadrul unui cont şi numărul de înregistrare a
clientului în cadrul filialei.
Conturile din grupa 1700 sunt destinate pentru evidenţa dobânzilor calculate şi sporite şi
respectiv soldul dobânzilor sporite de primit.
2.8 Pentru evidenţa dobânzii sporite de plătit se folosesc conturile din grupa 2700 inclusiv
2719, 2722, 2728. Structura contului analitic include: numărului contului bilanţier, cifra de control,
numărul filiale, numărul de ordine al subcontului deschis în cadrul unui cont şi numărul de înregistrare
46
a clientului deschis în cadrul filialei. Conturile din grupa 2700 sunt destinate pentru evidenţa
dobânzilor calculate şi sporite ce urmează a fi plătite.
Primirea depozitelor de la persoanele juridice se perfectează în felul următor:
D. 2251 – contul curent al deponentului
C. 2312 „depozite de economii al persoanelor juridice”, 2371, 2372, 2373
Calculul dobânzii se reflectă prin formula contabilă:
D. 5311 „cheltuieli aferente dobânzilor la depozite de economii ale persoanelor juridice”,
5371, 5372, 5373.
C. 2722 „ dobânda sporită la depozite de economii ”,
C. 2728 „dobânda sporită la depozite la termen primite de la clienţi”
Plata dobânzii :
D. 2722, 2728
C. 2251 „contul curent al deponentului”
Unele bănci practică capitalizarea dobânzii:
D.2722, 2728
C. – contul de depozit
În comparaţie cu persoanele juridice cele fizice deschid conturi la bancă cu scopul păstrării şi
multiplicării a mijloacelor sale băneşti, libere. De asemenea persoanele fizice beneficiază de o
procedură mai simplă de deschidere a unui cont şi de nu nr. mai mic de documente ce trebuieşte
perfectat.
La deschiderea unui cont de depozit şi depunere a mijloacelor băneşti se înregistrează prin
formula contabilă:
D.1001 „ numerar în casierie ”,
C. 2311 „depozite de economii ale persoanelor fizice ”, 2374, 2375, 2376
Închiderea contului se perfectează prin formula contabilă inversă. Calculul dobânzii se reflectă prin
formula contabilă:
D. 5311 „cheltuieli aferente dobânzilor la depozite de economii ale persoanelor fizice”, 5374,
5375, 5376.
C. 2722 „ dobânda sporită la depozite de economii ”,
47
C. 2728 „dobânda sporită la depozite la termen primite de la clienţi”
Plata dobânzii :
D. 2722, 2728
C. 1001
Tipurile de depozite deschise clienţilor „MAIB”:
“FULGER”, cu rata dobânzii fixată şi cu durata păstrării de 30 de zile calendaristice. El se
recepţionează în numerar sau prin virament de la orice persoană fizică pe o perioadă de păstrare de 30
de zile calendaristice în sumă nu mai mică de 1000 de lei, în baza cererii în scris. Dobânda la depozit
se stabileşte în funcţie de suma lui:
- Până la 5000 lei .
- Peste 5001 lei.
Dobânzile se plătesc titularului la expirarea termenului de păstrare concomitent cu restituirea
depozitului. La solicitarea depozitului mai devreme de 30 zile din ziua constituirii lui dobânda nu se
plăteşte. Dacă titularul n-a solicitat restituirea depozitului, atunci depozitul (soldul iniţial) se
reperfectează în mod automat pe un nou termen de păstrare – 30 de zile calendaristice în aceleaşi
condiţii, cu excepţia ratei dobânzii.
Depunerea “LIDER” se constituie în temeiul cererii în scris a unei persoane fizice pe un termen
de păstrare de 120 de zile calendaristice în sumă nu mai mică de 500 lei în numerar.
Vărsăminte suplimentare şi restituiri parţiale din depunerea “LIDER” ne se efectuează. Rata
dobânzii în vigoare la ziua constituirii depunerii este valabilă pentru întreaga perioadă de păstrare a
depunerii.
Rata dobânzii rămâne stabilă pentru întreaga perioadă de păstrare a depozitului calculându-se
pe o fişă suplimentară a contului şi se plăteşte titularului contului în avans în ziua constituirii
depunerii. În carnetul de economii se face o notă ce reflectă dobânzile calculate şi plătite.
La solicitarea restituirii depunerii înainte de expirarea termenului de păstrare, însă nu mai
devreme de o lună (30 zile calendaristice) de la constituirea , se efectuează recalcularea dobânzii
pentru timpul efectiv de păstrare, luându-se ca bază rata dobânzii pentru depunerile la vedere.
Pentru timpul de păstrare a depunerii după expirarea termenului stabilit, dobânzi nu se
calculează şi nu se plătesc.
Depunerile pe termen la purtător cu parolă cu durata păstrării de 1 an se primesc de la persoane
fizice în temeiul foii de depunere în numerar completate de client, în sumă nu mai mică de 5000 de lei.
48
În foaia de depunere în numerar, la rubrica “Semnătura depunătorului”, titularul notează textul
parolei (nu mai mult de două cuvinte). Depunătorului i se eliberează un libret de economii, unde în
locul numelui şi prenumelui titularului se notează “La purtător cu parolă”. Depuneri suplimentare şi
restituiri parţiale din depunerile pe termen la purtător cu parolă (cu excepţia plătirii dobânzilor) nu se
efectuează. Dobânzile se calculează şi se plătesc lunar.
În cazul solicitării restituirii depunerii până la expirarea termenului stabilit, se efectuează
recalcularea dobânzii pentru timpul efectiv de păstrare a depunerii reieşind din rata dobânzii la
depunerile la vedere. Plătirea dobânzilor la depunere, precum şi restituirea sumei de bază a depunerii
după expirarea termenului de păstrare sau anticipat, se efectuează oricărei persoane, care prezintă
libretul de economii şi indică la completarea ordinului de casă parola notată de persoana care a făcut
depunerea.
Depozitul cu durata păstrării de 3 luni în sumă nu mai mică de 500 de lei.
Depunerile suplimentare şi restituiri parţiale din depozit(cu excepţia plătirii dobânzilor) nu se
efectuează. Dobânzile la depozit se calculează şi se plătesc depunătorilor lunar. Rata dobânzii stabilită
la momentul primirii depunerii nu se modifică pe parcursul perioadei, pe care a fost primită depunerea.
În cazul solicitării restituirii depunerii până la expirarea termenului stabilit de păstrare a ei, se
efectuează recalcularea dobânzii pentru timpul efectiv de păstrare a depunerii reieşind din rata
dobânzii la depunerile la vedere. Totodată, dacă suma dobânzilor deja plătite titularului va depăşi
suma dobânzilor cuvenite, suma plătită în plus a dobânzilor se reţine de către bancă din soldul
depunerii.
Pentru timpul de păstrare a depunerii după expirarea termenului de păstrare, precum şi în cazul
solicitării restituirii ei mai devreme de o lună din ziua deschiderii contului, dobânzi nu se calculează şi
nu se plătesc.
La expirarea termenului stabilit de păstrare, depunerea se restituie titularului, sau, la dorinţa lui,
se reperfectează în altă categorie de depuneri în vigoare la momentul închiderii contului.
49
5. ORGANIZAREA SI EVIDENTA OPERATIUNILOR VALUTARE
Secţia valutara este o subdiviziune din cadrul BC ”Moldova-Agroindbank” filiala Direcţia
Operaţiuni cu Clienţii la Centrala Băncii, care are următoarea structura organizatorica:
1.) Contabil-şef adjunct:
- controlează activitatea secţiei operaţiuni valutare;
- poarta răspundere personala de toate problemele ce ţin de activitatea secţiei. Este subordonata
contabilului-şef.
2.) Contabil superior este subordonat contabilului şef adjunct. Domeniul de activitate:
- operaţiuni valutare în conturile persoanelor juridice;
- evidenta cartelelor de plata de la import de mărfuri;
- conturile 2251, 2805.
- evidenta şi controlul asupra declaraţiilor de repatriere 2794,
- evidenta şi gestionarea conturilor persoanelor fizice; conturile 2252.
Drepturile: sa prezinte contabilului şef adjunct propuneri referitor la îmbunătăţirea calităţii
deservirii agenţilor economici.
Responsabilităţile: poarta răspundere personala pentru respectarea disciplinei de munca şi a
obligaţiunilor de serviciu în întregime conform legislaţiei în vigoare.
Banca comerciala pentru a efectua operaţiuni în valuta străină trebuie sa deţină autorizaţie de
categoria B sau C pe care le primeşte de la BNM. BC ”Moldova-Agroindbank” SA deţine autorizaţia
de categoria C şi efectuează următoarele operaţiuni în valuta străină:
- Operaţiuni de decontare-în baza documentelor clientului la operaţiuni de import-export.
La operaţiile de decontare se utilizează forme de decontări internaţionale cum ar fi: acreditive,
transferul bancar.
- Operaţiuni de cumpărare-vânzare a valutei străine la cererea clientului băncii (operaţiuni
FOREX).
50
- Operaţiuni de vânzare-cumpărare în numerar de la persoane fizice.
- Operaţiuni de convertire a valutei (dintr-o valuta în alta) la cererea clientului.
- Operaţiuni de creditare în valuta străină.
- Primirea depozitelor în valuta străină.
În evidenta analitica se deschid conturi personale pentru fiecare tip de valuta, iar conturile
curente se deschid şi pentru fiecare client (persoane fizice şi juridice). În numărul contului personal se
indica codul valutei. BC ”MAIB”SA utilizează codurile internaţionale, spre exemplu:$-840….
Mijloacele valutare se ţin la evidenta la cursul oficial. Cursul oficial se considera cursul mediu
stabilit la bursa valutara din ziua respectiva. Evidenta sintetica a operaţiunilor în valuta străină se tine
în lei moldoveneşti conform cursului oficial. Evidenta analitica se tine în valuta străină şi echivalentul
în lei moldoveneşti.
Operaţiunile de decontare şi plata în valuta străină.
Decontările prin virament în valuta străină ale persoanelor juridice în cadrul BC”MAIB”SA se
efectuează conform “Ordinii privind transferurile prin virament în valuta străină ale persoanelor
juridice în cadrul BC ”MAIB” SA.
Derularea transferurilor se efectuează prin conturile corespondente ale băncii în condiţii şi
termene stabilite de acordurile de corespondenta cu băncile respective.
Plăţile în valuta străină se efectuează în limita mijloacelor băneşti la contul valutar al clientului
la prezentarea de către acesta a ordinului de plata în 4 exemplare:
primul exemplar al ordinului de plata va fi cusut la documentele zilei;
al doilea exemplar al ordinului de plata va fi utilizat în dependenta de modul de transmitere a
lui către Centrala, Secţia plăti şi tranzacţii documentare.
În cazul transmiterii prin teletaip, în baza exemplarului 2 al ordinului de plata se întocmeşte o
telegrama testata . La transmiterea prin sistemul informatic de plăţi, în baza exemplarului 2 al
ordinului de plata se întocmeşte documentul electronic în conformitate cu prevederile ordinii de
efectuare a plăţilor prin documente electronice de plata în vigoare.
Filialele ce nu dispun de mijloacele de transmitere menţionate mai sus, vor transmite
exemplarul 2 al ordinului de plata prin intermediul poştei, curierului sau altei modalităţi aprobate cu
înscriere în registrul ordinelor de plata.
al treilea exemplar se va coase în dosarul clientului.
51
al patrulea exemplar se va reînturna plătitorului cu însemnările lucratorului responsabil al
filialei, ce vor atesta ca ordinul de plata respectiv a fost primit spre execuţie.
Împreuna cu ordinul de plata se prezintă originalele şi copiile documentelor aferente necesare
(contractul comercial, actul de recepţie, etc. - în dependenta de caracterul plaţii şi în conformitate cu
prevederile regulamentelor şi instrucţiunilor în vigoare ,la fel şi cartelele de plata în doua exemplare în
cazul plaţii pentru importul de mărfuri, servicii .
Completarea ordinelor de plata se face în limba de stat sau engleza (fără traducerea denumirii
firmelor şi /sau a băncii străine).Pentru plăţile cu beneficiarii statelor CSI se accepta completarea
ordinului de plata în limba rusa. Ordinul de plata prezentat se accepta în cazul când:
- soldul clientului permite efectuarea transferului şi plata comisioanelor aferente;
- ordinul de plata e semnat şi stampilat în conformitate cu specimenele de semnaturi şi a
ştampilei ce se afla în posesia filialei;
- în ordinul de plata sunt prezente toate elementele de plata obligatorii: codul fiscal al
plătitorului, suma, valuta, ordonator, beneficiar, nr. contului beneficiarului, banca
beneficiarului;
- datele din ordinul de plata corespund cu prevederile documentelor justificative (contract de
import, facturi, etc.).
În cazul când în ordinul de plata prezentat de client nu este specificat pe seama cui vor fi
atribuite comisioanele şi spezele băncilor străine, ele vor fi atribuite pe seama beneficiarului.
Comisioanele şi spezele bancare ale BC”MAIB”SA vor fi suportate de către ordonator (plătitor).
Când ordinul de plată prezentat este corect îndeplinit, se efectuează înregistrările contabile
respective şi în aceeaşi zi se transmite Centralei Băncii Secţiei plăţi şi tranzacţii documentare spre
prelucrare ulterioara şi se întocmeşte formula contabilă:
E. 2251
C. 1861 - clientul se achita din contul sau.
D. 1861
C. 2251 - se primesc bani în contul clientului.
Transmiterea ordinelor de plata de la filiale la Centrala băncii se efectuează în modul stabilit:
prin poştă (al doilea exemplar semnat şi stampilat de ordonator), prin teletaip (telegrama testata) sau
prin sistemul informatic de plăţi electronice aprobat de conducerea băncii. Ordinele de plata transmise
52
spre procesare Centralei băncii (atât originalele, cât şi telegramele) trebuie sa fie autorizate de către
şeful filialei şi contabilul-şef sau de persoanele împuternicite prin ordin de către şeful filialei.
Evidenta ordinelor de plata se duce atât la filiale cit şi în Centrala, făcându-se înregistrări în
“Registru ordinelor de plata în valuta străină”. Ordinele de plata primite de către Secţia plăţi şi
tranzacţii documentare până la ora 15.00 vor fi executate în aceeaşi zi bancară, cele primite după ora
15.00 - în următoarea zi bancara, cu data valutarii cel mult 2 zile bancare. Modificarea sau investigarea
asupra unui ordin de plata deja efectuat se va face doar în baza dispoziţiilor în scris ale plătitorului, ce
vor fi transmise Centralei cu confirmarea autenticităţii de către persoanele responsabile din filiala.
Comisioanele şi spezele încasate de către băncile străine vor fi debitate din contul clienţilor respectivi
prin contul corespondent al filialei în Centrala.
Încasările în valuta străină primite de peste hotare.
Ordinele de plata valutare în favoarea clienţilor băncii sau avizele de creditare a contului
corespondent sunt primite prin SWIFT /telex testat de către secţia „Plăti şi tranzacţii documentare”.
Când beneficiarul sumei nu poate fi clar determinat sau nu este clientul băncii, suma se considera ca
„ suma cu destinaţia neidentificată ” şi se fac investigările de determinare a beneficiarului.
Transferurile valutare primite de către „Secţia Plăti şi tranzacţii documentare” până la orele
15.00, ce nu vor fi determinate ca “sume cu destinaţie neidentificată” vor fi transmise Secţiei evidenta
contabila spre înregistrare contabila în aceeaşi zi bancară. Sumele primite mai târziu de 15.00 vor fi
transmise Secţiei evidenta contabila în următoarea zi bancara. În cazul când în transferurile valutare
primite este indicata data valutei mai târziu decât data primirii, sumele respective vor fi transmise
Secţiei evidenta contabila la data valutei.
Pentru orice transfer valutar, filiala în care se deserveşte beneficiarul primeşte un aviz de
încasare în care se indica toate elementele bancare ale transferului în cauza. Avizele se autorizează de
către şeful Secţiei Plaţi şi tranzacţii documentare sau şeful Serviciului decontări şi transmise filialelor
în modul stabilit (poşta, teletaip, poşta electronica) . Contabilul-şef al filialei Centru descifrează textul
telegramei (Aviz de încasare în valuta străină). Contabil executor verifica datele din Avizul de plata cu
datele clientului filialei: denumirea, contul care este deschis în filiala, şi întocmeşte nota de
contabilitate-creditarea contului valutar al clientului băncii:
D. 1861, 1031 “Contul Nostro” pentru decontări cu bănci străine
C. “Conturile curente a persoanelor juridice şi fizice” .
Nota contabila se întocmeşte în 2 exemplare:
primul exemplar se coase în documentele zilei cu avizul de plata.
53
al doilea exemplar se anexează la extrasul din contul clientului.
Daca beneficiarul sumei nu este client al filialei, suma respectiva se încasează pe contul „Până
la clarificare” şi se înştiinţează respectiv Direcţia Operaţiuni de Trezorerie:
D. - „Contul Nostro ”
C. - 2793 “Sume cu caracter neidentificat ”
Operaţiunile de încasare pentru persoanele fizice se parcurg toate etapele descrise mai sus şi se
întocmeşte de către contabil-executor nota de contabilitate la încasare a comisionului pentru încasări în
favoarea clientului în 2 exemplare:
- Primul exemplar se coase în documentele zilei;
- Al doilea exemplar se anexează la extrasul din contul clientului.
D. „Conturi curente a persoanelor fizice”
C. 4677 “Plăti, cecuri şi alte categorii de decontări”.
După întocmirea notelor de contabilitate, contabilul informează clientul-beneficiar despre suma
încasata şi introduce notele de contabilitate în bilanţul zilei operaţionale bancare, iar a doua zi
clientului i se eliberează extrasul din cont.
Cumpărarea-vânzarea valutei străine prin Casa de schimb valutar.
Operaţiunile de cumpărare-vânzare a valutei străine în numerar de la persoane fizice se
efectuează de subdiviziunea filialei BC ”Moldova-Agroindbank” S.A. DOCCB - casa de schimb
valutar. Pentru aceasta casierul casei de schimb valutar primeşte şi verifica numerarul la începutul zilei
operaţionale bancare (valuta naţională şi străină) de la casa de operaţiuni a filialei, conform ordinului
de plata în valuta străină şi dispoziţiei de plata în valuta naţionala .
După acesta casierul primeşte şi înregistrează cursul comercial (cursul stabilit de sine stătător
de cumpărare şi vânzare a valutei străine pentru persoane fizice ) în registrul special. Pentru începerea
lucrului cu calculatorul personal casierul introduce parola executorului şi data curenta, cursurile
valutelor străine a BNM la data curenta şi cursurile comerciale a valutelor străine. La fel se introduc
sumele avansurilor primite în valuta străină şi valuta naţionala la începutul zilei şi se verifica sumele
introduse.
Pe parcursul zilei casierul verifica autenticitatea bancnotelor străine sau naţionale, prezentate
de persoanele fizice pentru efectuarea operaţiunilor de cumpărare-vânzare. În cazul depistării
bancnotei false sau dubioase, casierul le depozitează în safeu fără a le restituie clientului. Pentru
54
bancnotele dubioase se completează o adeverinţă. În trei exemplare, care confirma reţinerea bancnotei
în cauza.
- primul exemplar al adeverinţei, semnat de casier şi se pune ştampilata personala a lui, acre se
eliberează clientului;
- al doilea-se coasă în documentele de casa din aceasta zi;
- al treilea-la sfârşitul zilei de operaţiuni concomitent cu bancnota respectiva se prezintă şefului
casei „ Operaţiuni pentru expedierea în Direcţia operaţiuni a BNM”.
Filialele băncii ,care au primit la expertiza bancnote false, avizează despre aceasta organele
teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne. Pentru bancnotele false se completează un proces-verbal
în trei exemplare:
- primul exemplar, împreuna cu bancnotele false se va prezenta organelor de Politie locala;
- al doilea, se va expedia către Direcţia Tezaur şi Casierie a BNM;
- al treilea, se coase în documentele de casa din aceasta zi.
La efectuarea operaţiei de vânzare-cumpărare a valutei străine în numerar , casierul tipăreşte la
calculatorul personal buletinul de schimb valutar şi îl certifica. După aceasta se tipăreşte la calculator
cecul la operaţiunea respectiva care se lipeşte la buletinul de schimb valutar. Casierul eliberează
buletinul de schimb valutar şi cecul împreuna cu valuta cumpărata sau vândută, echivalentul în lei
moldoveneşti pentru valuta vândută.
În caz daca pe parcursul zilei casa de schimb valutar mai are nevoie de mijloace băneşti în
valuta străină sau naţională sau are excedent, casierul poate primi avansuri suplimentare sau transmite
o parte din mijloace băneşti la casa operaţională a filialei pe parcursul zilei.
La sfârşitul zilei casierul efectuează renumărarea numerarului, ambalarea lui în ordinea
stabilita, verificarea cu datele documentelor de înregistrare a operaţiunilor efectuate pe parcursul zilei.
În calculator se introduc date despre sumele în valuta străină şi lei moldoveneşti, ce trebuiesc
transmise la sfârşitul zilei la casa operaţională a filialei. Casierul executa comanda „ închiderea casei ”.
După aceasta se întocmesc dările de seama privind operaţiunile efectuate la zi:
În baza registrului valutei vândute şi registrul valutei cumpărate se întocmeşte:
- Registrul casierului-operaţionist ;
- Registrul operaţiunilor de casa ;
- Darea de seama privind operaţiunile efectuate ;
- Darea de seama privind veniturile şi cheltuielile ;
55
- Darea de seama privind operaţiunile efectuate ;
- Darea de seama privind operaţiunile efectuate cumulativ;
- Darea de seama privind veniturile şi cheltuielile cumulativ;
- Darea de seama privind operaţiunile efectuate cumulativ;
- Tabelul valutelor de lucru;
- Lista notelor de contabilitate;
Aceste rapoarte se imprimă în doua exemplare şi după verificare exemplarul al doilea se coase
în documentele de casa a zilei operaţionale împreună cu maşinograma de control, care se semnează de
casier. După acesta casierul verifica datele rapoartelor corespunzătoare cu datele documentelor de
înregistrare a operaţiunilor efectuate şi a maşinogramei. Casierul semnează rapoartele privind
operaţiunile efectuate şi transmite la casa operaţionala a filialei soldul de numerar în valuta străină şi
valuta naţionala, ramase în casa de schimb valutar la sfârşitul zilei şi transmite primul exemplar a
dărilor de seama în contabilitate pentru verificare şi evidenta.
Actualmente agenţii economici din Republica Moldova utilizează din ce în ce mai des
acreditivul documentar ca modalitate de plată în tranzacţiile comerciale cu exteriorul. Derularea
operaţiunilor cu acreditivul documentar este reglementată de către Regulile şi Uzanţele Uniforme
(R.U.U.) privind creditul documentar, elaborate de către camera internaţională de comerţ din Paris.
Aceste reguli au fost prima dată publicate la Lisabona în 1951 şi revizuite de mai multe ori. De la 1
ianuarie 1994 a intrat în vigoare Publicaţia nr.500. În RM decontările în baza acreditivelor sunt
reglementate de Regulamentul nr.25/11-02 privind decontările fără numerar în republica Moldova,
aprobat prin Hotărârea Consiliului de Administraţie al BNM din 12 iulie1996.
Acreditivul documentar este o modalitate de plată utilizată în comerţul internaţional, care constă
în angajamentul ferm asumat de o bancă în numele cumpărătorului de a plăti vânzătorului o sumă de
bani, pe parcursul unei perioade de timp specificate la momentul expedierii mărfii la locul prevăzut de
contractul de acreditiv. În derularea unui acreditiv sunt implicate patru parţi:
Ordonatorul (importatorul), cel care solicită băncii sale deschiderea acreditivului AD;
Banca emitenta (banca importatorului),cea care la solicitarea importatorului îşi asumă
angajamentul de plată;
Beneficiarul acreditivului(expeditorul), cel în favoarea căruia a fost deschis acreditivul şi care
prezintă setul de documente la bancă în vederea încasării contravalorii mărfurilor livrate;
Banca exportatorului(banca avizatoare /notificatoare /plătitoare / negociatoare), cea care îl
deserveşte pe beneficiarul acreditivului.
56
Fiecărui acreditiv i se atribuie numărul contului analitic din jurnalul acreditivelor de import
emise sau din jurnalul acreditivelor de export, primite, care se ţin pe ţări şi în cadrul ţărilor pe bănci.
Baza normativă la derularea operaţiunii de acreditiv.
1. Reguli şi Uzanţe Uniforme privind Acreditivele Documentare.
2. Regulamentul privind reglementarea valutară pe teritoriul RM.
3. Ordinea temporară de efectuare a decontărilor internaţionale prin acreditiv în cadrul BC
”Moldova–Agroindbank” S.A.
4. Procedura evidenţei contabile a operaţiunilor cu acreditiv în cadrul BC “Moldova-Agroindbank”.
5. Glosar de termeni şi definiţii referitoare acreditivelor documentare.
Procedura de deschidere a acreditivului
Primirea de la clientul băncii a cererii de deschidere de acreditiv (3 exemplare) împreună cu
contractul comercial sau de prestare a serviciilor.
1. Se verificarea corectitudinea completării cererii de deschidere de acreditiv (prezenţa
elementelor obligatorii: suma, valuta, ordonator, beneficiar, banca beneficiară, termen de valabilitate,
termen de livrare, condiţii de livrare, descrierea mărfii, lista documentelor).
2. Controlul corespunderii datelor din cerere cu prevederile contractului.
3. Verificarea semnăturilor autorizate ale clientului cu specimenele din dosar.
Înregistrarea cererii de deschidere a acreditivului şi atribuirea numărului de înregistrare. Dacă
emiterea acreditivelor se face pe baza contractului de creditare, pe cerere se indică numărul şi data
contractului de creditare. Şeful filialei, contabilul-şef semnează cererea respectivă. Prin intermediul
Serviciului expediţie cererea de deschidere de acreditiv împreună cu o copie a contractului comercial
se transmit Secţiei Plăţi şi Tranzacţii Documentare.
Acreditivul documentar se foloseşte pe teritoriul Republicii Moldova în cazul când creanţierul şi
beneficiarul au convenit la utilizarea acestuia şi ea a fost stipulată în contractul de vânzare-cumpărare.
Pe teritoriul Republicii Moldova se utilizează numai acreditivul acoperit şi irevocabil.
Acreditiv acoperit se caracterizează prin faptul că valoarea acreditivului se depozitează la un
cont special 2807 „creditori privind decontări documentare”, caracterul irevocabil al căruia se
manifestă prin faptul că poate fi anulat numai la acordul bilateral al părţilor.
Acreditivul irevocabil confirmat se caracterizează prin faptul că, în cazul neonorării
obligaţiunilor de plată de către banca plătitorului banca beneficiarului va fi obligată să achite plata.
57
Aceasta modalitate de plata a început sa fie utilizata din 1993 pentru transferul banilor se
utilizează “Swift”. Pentru verificarea documentelor specialiştii în domeniu folosesc o săptămână.
Documentele sunt transferate prin posta. Procentul persoanelor juridice care utilizează acreditivul este
foarte mic, cauza o constituie neinformarea persoanelor juridice despre aceasta modalitate de plata
destul de sigura. Principala cauza care îi respinge pe clienţi este durata îndelungata de derulare a
acreditivului. Derularea acreditivului are loc în 30 de zile. Banca utilizează mai des acreditivul de
import. Ţara parteneră în aceasta modalitate de plata este mai des întâlnită în Germania.
Evidenţa analitică a acreditivului se duce într-un dosar , unde se efectuează înregistrarea
operaţiunilor efectuate, rulajele, soldurile, comisioane şi cheltuieli.
Acreditivul de import emise, pot fi derulate:
din contul disponibilităţilor ordonatorului;
din contul disponibilităţilor băncii;
din contul limitelor de credit ;
Acreditivul de import se emite în baza cererii de deschidere de acreditivului , copia
contractului de import şi contractul de credit. La prezentarea documentelor date se verifică
corectitudinea îndeplinirii datelor, ştampilei şi semnăturilor pe cerere. Evidenţa contabilă a
acreditivelor se ţine în contul 2807 ”Creditul pe decontări documentare” unde se înregistrează:
1. acreditivul de import de diferite tipuri şi surse de acoperiri şi compensare;
2. acreditive de export cu acoperirea plăţilor;
3. acreditive de tranzit efectuate în baza dispoziţiilor băncilor străine;
În creditul contului se reflectă sumele acreditivelor prezentate spre plată. În debitul contului se
reflectă sumele acreditivelor utilizate. Evidenţa analitică se ţine la fiecare acreditiv în parte. În scopul
controlului achitării complete şi la timp, evidenţa sumelor la documentele acreditivelor de export
remise se ţin la Centrală în contul memorandum 7311 „documente de decontare la corespondenţi
străini”. După acceptarea cererii de deschidere a acreditivului mijloacele băneşti de pe contul curent al
plătitorului se rezervă pe contul 2807, prin formula contabilă: D. 2251 C. 2807; concomitent se
încasează comisionul pentru deschiderea acreditivului: D. 2251 C. 4677 „comisioane de la acreditive
în valută străină”.
Acreditivele deschise se înregistrează în registrul evidenţei acreditivelor documentare. Banca
cumpărătorului emite acreditivul şi roagă o altă bancă de a aviza beneficiarul referitor la emiterea
acreditivului. Banca avizatoare, care este deasemenea şi banca confirmătoare informează vânzătorul
58
referitor la deschiderea acreditivului prin transmiterea scrisorii de avizare . Virarea mijloacelor băneşti
de la banca plătitorului la cea a beneficiarului se înregistrează prin formula:
D. 2807
C. 1861
După primirea avizării exportatorul livrează marfa, perfectează documentele în strictă
conformitate cu condiţiile acreditivului şi le prezintă la banca sa. Banca la rândul său verifică
documentele prezentate şi le remite băncii emitente întocmind documentul , creditând contul curent al
beneficiarului. Iar banca plătitorului transmite documentele plătitorului anunţând utilizarea completă
sau parţială a creditorului.
Deschiderea conturilor curente în valuta străină de către persoanele fizice şi juridice
La deschidere conturilor în valută străină persoanele juridice prezintă acelaşi set de documente
ca şi în cazul deschiderii conturilor în valuta naţională. Unica deosebire fiind formularul cererii de
deschidere a conturilor curente în valuta liber convertibilă şi în valuta străină neconvertibilă . Pentru
deschiderea contului banca percepe comisionul de 10 dolari.
Persoanelor fizice la filialei „Centru” li se deschid conturile în valută străină de tip „A” şi
„B”. Conturile de tip „A” necesită justificarea provenienţei mijloacelor băneşti, pe când deschiderea
conturilor de tipul „B” nu necesită acest procedeu. Pentru a deschide un cont în valuta străină persoana
fizică perfectează o cerere de deschidere a contului , prezentând buletinul de identitate .
WESTERN UNION
Reprezintă un sistem computerizat de efectuare a transferurilor internaţionale pentru
persoanele fizice. Filiala a introdus acest sistem de pe data de 14 ianuarie 2000. Primirea şi eliberarea
transferurilor băneşti se efectuează în $ SUA numerar prin casele valutare ale filialelor de la 900-1500
în zilele lucrătoare Comisioanele sunt stabilite de către WU, comisioanele suplimentare ale băncii nu
se aplică. Filialele în care sunt amplasate WU sunt obligate să păstreze blanchetele întocmite de
clienţi timp de 5 ani. Banca care eliberează sumele date primeşte 15 % de la WU tarifele sunt stabilite
de WU. Pentru deschiderea de către bancă a punctului WU , banca plăteşte o taxă de 1000$
Tarifele pentru trimiterea banilor peste hotare ($SUA)
Suma transferată Plata(comision)50.00<50.01-100.00100.01-200.00200.01-300.00300.01-400.00400.01-500.00500.01-750.00
13.0015.0022.0029.0134.0040.0045.00
59
750.01-1000.001000.01-1500.001500.01-1570.001750.01-2000.002000.01-2500.002500.01-3000.01
50.0075.0080.0090.00110.00120.00
Dacă suma transferată este mai mare de 3000 $ la fiecare interval următor de 500 $ la plată
se adaugă 20 $ .Se percep taxe adăugătoare pentru livrarea cecului la domiciliul, avizul telefonic sau
înştiinţarea(3$-13$). La sfârşitul fiecărei zile de lucru, soldul contului 1791/3 deschis în filială se
transferă la contul 1791/03 din centralele băncii prin intermediul conturilor corespondente dintre
centrală şi filiale. Comisioanele băncii (15% din comisionul WU) se reflectă la contul 4679/21
(“Servicii WU”).
Limitele pentru derularea operaţiunilor valutare prin sistemul WU.
Limita plăţiiLimita zilnică de eliberare a numerarului
Limitele pierderilor maxime (admisibile) A unui transfer Total pe zi
6000 2100 1000 3000
Informaţia zilnică privind operaţiunile efectuate se înscriu în registrul operaţional. Registrul
se perfectează la sfârşitul zilei în forma standard a sistemului WU. Termenul raportării de către WU-
ziua următoare perioadei de raportare până la ora 12.00 ( ora Moscovei). Pentru derularea corectă a
operaţiunilor respective sunt numite următoarele persoane:
a) la centrul băncii:
- lucrător responsabil de respectare prevederilor contractului WU şi de coordonarea
activităţii punctelor de deservire WU din filialele băncii.
- lucrător responsabil de achitări reciproce cu firma WU.
b) în filiala băncii:
lucrători responsabili de funcţionarea punctelor de deservire WU, de primirea şi eliberarea
transferurilor băneşti.
Regulamentul privind ordinea de efectuare a operaţiunilor de cumpărare / vânzare a valutei
străine în filialele MAIB determină regulile de realizare a cererilor de procurare sau vânzare a valutei
străine dispuse de clienţii băncii în filialele MAIB .
Pentru efectuarea operaţiunilor de cumpărare / vânzare a valutei, filialele încasează comisioane
în conformitate cu tarifele în vigoare. Veniturile obţinute de la operaţiunile de cumpărare sau de
vânzare a valutei efectuate de către filială . Informarea privind volumul operaţiunilor de vânzare /
60
cumpărare a valutei străine se include în rapoarte lunare , transmise centralei băncii în formă de
termenii stabiliţi.
Lucrătorul filialei responsabil de gestionarea contului valutar al agentului economic primeşte de
la clientul respectiv cerere de cumpărare sau de vânzare a valutei străine. Cererea trebuie să fie
întocmită în 2 exemplare şi trebuie să conţină următoarele date obligatorii:
nr. de ordine a cererii, data emiterii
suma, codul valutei
nr. contului valutar al clientului
nr. contului de decontări (în val. naţ. )
semnăturile autoritare şi amprenta ştampilei agentului economic.
Suplimentar la datele obligatorii în cerere se poate indica cursul de schimb solicitat de client şi
termenul valabilităţii acestei clauze. Cererea primită spre executare se va înregistrând într-un registru
special în care se vor include date complete privind procesarea tranzacţiei respective. Cererile
clienţilor de cumpărare-vânzare a valutei străine contra lei moldoveneşti pot fi satisfăcute complet sau
la licitaţiile interioare din filiale:
a) dacă în filială există concomitent cereri de vânzare şi cereri de cumpărare a valutei străine;
b) în limita poziţiei valutare deschise în filialei pentru valuta către respectivă
Tranzacţiile de cumpărare sau vânzare a valutei străine se efectuează de filială la cursul stabilit
de către BNM, cu condiţia respectării limitei poziţiei valutare deschise stabilite. Operaţiunile de
cumpărare a valutei străine din mijloacele proprii constau din următoarele acţiuni:
a) primirea şi înregistrarea cererii de vânzare a valutei străine;
b) decontarea din contul valutar al clientului, indicat în cererea respectivă, a sumei expuse vânzării;
c) înregistrarea în contul clientului a sumei echivalentului în lei moldoveneşti pentru valuta străină,
calculat la cursul BNM la data efectuării operaţiunii minus suma comisioanelor aferente
d) Înregistrarea comisioanelor la contul respectiv de venituri al filialei;
e) Înregistrarea comisioanelor la contul respectiv de venituri al filialei;
f) Tranzacţia de vânzare a valutei străine implică următoarele proceduri:
- Primirea şi înregistrarea cererii de cumpărarea a valutei străine;
- Decontarea din contul în lei al clientului cu suma echivalentului în lei la cursul BNM a
valutei solicitate în cerere plus comisioanele aferente;
61
Înregistrarea în contul valutar curent al clientului a sumei în valuta solicitată;
a) Operaţiunile se efectuează prin întocmirea notelor de contabilitate în conformitate cu normele
evidenţei contabile în vigoare;
b) Notele de contabilitate împreună cu primul exemplar al cererii de vânzare sau cumpărare se coase
la documentele zilei. Al doilea exemplar al cererii cu atributele filialei se remit clientului împreună
cu extrasul de cont al contului valutar ce reflectă operaţiunea în cauză.
c) Se fac însemnările de rigoare în registrul cererilor de vânzare –cumpărare a valutei străine
d) La sfârşitul zilei de lucru contabilul-şef este obligat să specifica corectitudinea evidenţii şi
înregistrării cererilor în registru. Rezultatul controlului se specifică prin dată şi semnătură
e) Cererile de vânzare – cumpărare a valutei, care nu pot fi realizate în filială se transmit Direcţiei
Operaţiuni de Trezorerie. Transmiterea cererilor se face prin teletaip, poşta electronică sau curier
pentru fiecare client în parte în forma stabilită. În aceiaşi ordine vor fi transmise ei cererile de
cumpărare sau vânzare a valutei străine din mijloacele proprii ale filialei.
62
6. ORGANIZAREA SI EVIDENTA OPERATIUNILOR DE FACTORING
În operaţiunile de factoring băncile comerciale participa ca intermediar dintre furnizorul şi
cumpărătorul mărfurilor. Instituţiilor bancare în baza contractului li se permite sa efectueze
operaţiuni de factoring. Acestea se fac în scopul accelerării plăţilor dintre furnizor şi cumpărător.
Întreprinderile şi organizaţiile furnizoare cedează dreptul de a primi plata conform cererii de
plata pentru mărfurile furnizate (lucrări executate, servicii prestate) băncilor intermediare. La
efectuarea acestei operaţiuni banca compensează furnizorilor o parte din suma plătii conform cererii
de plata. Transferarea plăţilor ramase pentru mărfurile furnizate se efectuează de banca după
transferul mijloacelor de către plătitor (cumpărător).
Insa de contract pot fi prevăzute şi aţa momente ca compensarea urgenta a sumei complete
furnizorului, indicate în cererea de plata. Pentru efectuarea operaţiunilor de factoring băncile percep de
la furnizor o plata. Relaţiile dintre banca şi furnizor sunt reglementate de contractul de factoring.
În contract sunt prevăzute condiţiile efectuării operaţiunii, inclusiv rechizitele documentelor
de plata, suma care trebuie plătita de banca, ordinea efectuării operaţiunii, mărimea plătii pentru
efectuarea operaţiunii de către banca şi altele.
Operaţiunile de factoring sunt efectuate de banca din contul mijloacelor proprii (fondurilor şi
beneficiului băncii) şi-n limitele cotelor de creditare stabilite de banca. Ţinând cont de faptul ca
aceasta operaţiune are un risc oarecare, banca încheind contractul de factoring cu furnizorul, tine cont
de cerinţele fata de lichiditatea bilanţului, precum şi solvabilitatea debitorului (plătitorului). La
solicitarea băncii intermediar, banca plătitorului trebuie sa furnizeze date privind starea financiara a
plătitorului.
Operaţiunea de factoring nu poate fi efectuata în baza cererii prezentate organizaţiei bugetare,
întreprinderilor cu o rentabilitate mica şi falimentare, precum şi conturilor de finanţare a investiţiilor
capitale. La efectuarea operaţiunilor de factoring, cedarea dreptului de încasare a plăţilor băncii
comerciale conform cererii de plata acceptate de plătitor, se efectuează după primirea de la banca
plătitorului a avizului despre lipsa mijloacelor la plătitor şi plasarea cererii de plata în fişierul nr. 2. În
acest caz furnizorul prezintă următoarele documente:
copia cererilor de plata, prezentate cumpărătorului;
avizul băncii plătitorului despre neachitarea cererii de plata;
63
telegrama pentru banca care-l deserveşte pe plătitor, care conţine informaţia privind
efectuarea operaţiunii de factoring şi indicaţii de a schimba în cererea de plata denumirea
băncii şi numărul contului furnizorului cu rechizitele băncii intermediar.
Banca plătitorului la primirea de la banca intermediar a telegramei despre efectuarea
operaţiunii de factoring, în cererea de plata care se afla în fişierul nr. 2 schimba denumirea băncii
furnizorului şi numărul contului lui cu denumirea şi numărul contului băncii intermediar. În acest caz
cererea de plata cu rechizitele modificate este plătita în ordinea stabilita. Telegrama băncii
intermediar este ataşata la primul exemplar al cererii de plata şi se păstrează în documentele zilei în
banca plătitorului.
După înţelegerea parţilor pot fi efectuate operaţiuni de factoring şi-n cazurile când cererile de
plata întreprinderilor cumpărători se eliberează de furnizorul mărfurilor din numele sau, dar cu
indicarea în ele a rechizitelor celui care primeşte mijloacele, adică a băncii intermediar şi sunt
prezentate în banca intermediar în ordinea stabilita.
Operaţiunile de factoring sunt perfectate de băncile intermediare în ordine memoriale în doua
exemplare. Primul exemplar după efectuarea operaţiunilor contabile pe conturi se plasează în
documentele zilei, al doilea exemplar - în ordinea stabilita se transmite furnizorului. Pentru reflectare
în evidenta a operaţiunilor de factoring este destinat contul 1494 „ Factoring".
În debit se înscriu sumele cererilor de plata, transferate de băncile intermediare pentru
operaţiunile de factoring în conturile furnizorului. În credit sunt reflectate sumele cererilor de plata,
achitate de plătitor. Soldul debitor al contului nu trebuie sa depăşească mărimea mijloacelor proprii ale
băncii.
Daca de condiţiile contractului de factoring este prevăzuta o compensare de către banca
intermediar furnizorului, mai mica decât suma reala din cererea de plata, suma restanta se achita nu
mai târziu de ziua următoare după înscrierea mijloacelor în contul 7303 “Decontările băncii privind
operaţiunile de factoring”. În evidenta analitica în acest cont sunt deschise conturi personale pentru
fiecare furnizor.
Pentru evidenta sumelor de plata de către banca intermediar este deschis contul extrabilanţier
7303 "Documente de decontare pe operaţiunile de factoring". La venituri pe acest cont sunt înscrise
sumele totale ale documentelor de plata ce urmează sa fie plătite furnizorilor, iar la cheltuieli este
decontata suma, achitata complet de plătitor, conform cererilor de plata.
În evidenta analitica sunt deschise fişiere ale documentelor de decontare şi conturi personale
pentru fiecare plătitor. Plata încasata de către banca intermediara pentru operaţiunile efectuate,
64
precum şi penalităţile şi amenzile care sunt plătite, sunt reflectate în contul cu articolul "Plata pentru
servicii, acordate întreprinderilor şi organizaţilor".
Banca intermediar nu poarta răspundere pentru nerespectarea obligaţiunilor contractuale
dintre furnizor şi cumpărător. BCA “Moldova-Agroindbank” S.A. nu efectuează operaţiuni de
factoring şi în viitor nici nu se prevede.
65
7. ORGANIZAREA SI EVIDENTA OPERATIUNILOR CU HIRTII DE VALOARE
Tot mai des băncile, ce au obţinut autorizaţia corespunzătoare, intervin pe PHV pentru
studierea acestui segment al pieţei financiare. Acesta se face atât cu scopul de participare la
repartizarea capitalului, cât şi obţinerii unui cerc nou de clienţi prin acordarea diferitor servicii de
brocher şi consalting. B.C. “Moldova-Agroindbank” S.A. activ lucrează cu Hârtiile de Valoare de Stat
(HVS):
bonurile de Trezorerie;
bonurile de administrare decalajului de casă;
obligaţiuni de Stat.
Ea participă ca la licitaţie în calitate de dealer pe piaţa primară la procurarea HVS şi este
întotdeauna disponibil pentru persoane fizice şi juridice pentru procurarea şi vânzarea HVS pe piaţa
primară şi secundară. Banca oferă aceste servicii în toată RM prin reţeaua de filiale şi reprezentanţe ale
sale.
De către emisiunea HVS se ocupă Ministerul de Finanţe. HVS se emit în formă nematerializată
prin înscrierea pe conturi. Distribuirea HVS se efectuează prin licitaţiile efectuate de BNM. Bonurile
de Trezorerie reprezintă hârtiile de valoare de stat emise cu discont şi scontare la costul lor nominal,
cu perioada de circulaţie 28, 91, 182, sau 364 zile. Bonurile de administrare a decalajului de casă
reprezintă hârtiile de valoare de stat emise cu discont şi scontate la costul lor nominal, cu perioada de
circulaţie de la 1 până la 364 zile. Durata de circulaţie este anunţată în Comunicatul oficial de
emisiune a HVS.
Profitabilitatea Bonurilor de Trezorerie şi Bonurilor de administrare a decalajului de casă
depinde de mărimea discontului şi se calculează după următoarea formulă:
Rp = (Pr – Pc) / Pc * 365 / T * 100
Unde : Pr – preţul rambursării HVS.
Pc – preţul cumpărării HVS.
T – perioada de circulaţie a HVS.
Obligaţiuni de stat reprezintă hârtiile de valoare de stat emise pe termen de 365 zile şi mai mult
cu dobânda stabilită care se plăteşte periodic. Obligaţiuni de Stat se rambursează în valoarea lor
66
nominală. Obligaţiuni de Stat se vând cu preţul mai mic decât costul nominal, adică cu discont, şi la
preţ ce întrece valoarea nominală, adică cu premiu.
Rata anuala a profitului la obligatiuni de stat depinde de pretul de cumparare si
arta dobinzii stabilita in Comunicatul oficial de lansare a HVS si se calculeaza dupa
formula:
(Vn * (Rd / 100) + 1) / Pc – 1 * 1 / T * 100
Unde:
Vn – valoarea nominala
Pc – pretul de cumparare
Rd – rata dobinzii
T – perioada de circulatie
Procurarea HVS se poate efectua cum în portofoliul Băncii atât şi în portofoliul investitorului
(clientului ). Clientul înaintează băncii “Cerere de participare la licitaţie de cumpărare a HVS” , care
se înregistrează la bancă cu eliberarea recipisei. Cererile pot fi de două feluri:
a) Cereri competitive;
b) Cereri necompetitive.
Deosebirea dintre aceste cereri constă în aceea că în cererile competitive este indicat preţul
propus al volumului total, iar în cererile necompetitive aceste elemente lipsesc. Pentru participarea la
licitaţie la cererea clientului banca percepe un comision, volumul căruia depinde de valoarea
tranzacţiei.
Valoarea tranzacţiei Comision
Până la 50 000 lei 0.1%
50 000 – 200 000 lei 0.09%
200 000 – 500 000 lei 0.08%
500 000 – 1 000 000 lei 0.07%
1 000 000 – 2 000 000 lei 0.06%
Mai mult de 2 000 000 lei 0.05%
67
Comisionul este perceput la momentul plasării mijloacelor pentru procurarea HVS. În cazul
când cererea la licitaţie este nesatisfăcătoare sau parţial satisfăcătoare comisionul este rambursat total
sau parţial, în dependenţă de volumul tranzacţiei.
MAIB mai acordă servicii legate de operaţiunile cu hârtiilor de valoare corporative, care
constau în:
Tarif, comision Note1. Servicii de depozitareDeschiderea conturilor analitice ale hârtiilor de valoare de portofoliu ale companiei pe emitenţi
20 lei + TVA (pentru un cont) _
Ţinerea conturilor analitice ale hârtiilor de valoare (cotelor de participare) de portofoliu ale companiei pe emitenţi
10 lei + TVA (pentru un cont pe lună) _
Înregistrarea apariţiei, transmiterii şi încetării dreptului de proprietate al companiei asupra HV de portofoliu
1+0,1% din volumul tranzacţiei, minimum 15 lei + TVA (pentru o tranzacţie)
_
Eliberarea extraselor din contul personal al companiei, precum şi extraselor din registrul de înregistrare a operaţiunilor 2 lei + TVA (pentru un extras) _
Darea de seamă privind prestarea serviciilor de depozitare 5 lei (pentru o pagină) _
Darea de seamă privind valoarea totală şi structura investiţiilor companiei 5 lei (pentru o pagină) _
2. Servicii de brokerTaxa pentru serviciile de broker De la 0,1 până la 5% din suma
tranzacţiei (pentru o tranzacţie) _
Consultarea în pregătirea blanchetelor simple, bilanţurilor financiare şi altele 15 lei _
68
8. ORGANIZAREA SI EVIDENTA OPERATIUNILOR DE CASA
Pentru efectuarea operaţiunilor cu numerar în valuta naţională şi străină în cadrul B.C.
„Moldova-Agroindbank” filiala Centru este organizată Direcţia operaţiunilor de casă în valută
naţională şi străină. Din cadrul acestei direcţii fac parte:
1. Casa de venituri
2. Casa de cheltuieli
3. Casa de recalculare numerarului
4. Casa operaţiunilor valutare
5. Casa serală: - la „Moldova-Agroindbank" casa serală nu este organizată.
Operaţiunile de încasare şi de plată a valutei naţionale se efectuează în conformitate cu
Instrucţiunea privind organizarea operaţiunilor de casă.
Casa de venituri (de încasări)- efectuează operaţiunile de încasare a numerarului de la clienţi
şi din operaţiunile interne ale băncii . Depunerea numerarului de la clienţi ser efectuează pe baza foii
de vărsământ cu chitanţa şi borderou, completată de depunător. Executorul responsabil verifică
corectitudinea completării acesteia şi le transmite casierului casei de încasări. După numărarea banelor
casierul compară suma de pe foaia de vărsământ cu suma real primită, le semnează, aplică ştampila pe
chitanţă, eliberând-o depunătorului. În cazurile depunerii numerarului din operaţiunile interne ale
băncii (restituirea avansului neutilizat, depunerea salariului neplătit ) se utilizează dispoziţia de
încasare. Casierul verifică suma, aplică ştampila, semnează şi eliberează colaboratorului băncii copia
dispoziţiei. De asemenea dispoziţia de încasare se foloseşte şi la primirea dobânzii la creditele
eliberate.
În cazul depistării unor divergenţe între numerarul şi suma arătată în document, de asemenea a
banilor falşi şi ne plătibili, depunătorul întocmeşte un alt document, cel iniţial fiind anulat. Primirea
mijloacelor băneşti se reflectă prin formula contabilă:
D. 1001 „ Numerar în casierie ”
C. 2251 „ Contul curent al clientului ”
La sfârşitul zilei operaţionale casierul totalizează sume încasate, după care totalul se trece în
situaţia încasărilor , pe care o semnează şi confruntă cu jurnalul de casă. Soldul de numerar şi
69
documentele de plată împreună cu situaţia se predă contra recipisă în jurnalul de evidenţă a
numerarului manipulat şefului casieriei. Casierul şef verifică situaţia şi o expediază în documentele
de zi ale băncii. Soldul de avans se pune în sac, gura se coase şi se leagă cu o sfoară fără noduri. Sacul
se păstrează în safeu şi se află sub răspunderea casierului şef până în dimineaţa a zilei următoare de
lucru.
Numerarul încasat poate fi transmis şefului casieriei în decursul zilei de câteva ori. În aceste
cazuri, până la transmiterea numerarului, casierul trebuie să se convingă de corespunderea efectivă a
sumei prezente cu suma totală a documentelor de încasare pe care a fost primit. Tot numerarul încasat
în decursul zilei operaţionale trebuie trecut la veniturile în casa circulantă şi înregistrat în conturile
respective la bilanţul în aceeaşi zi lucrătoare.
La „Moldova-Agroindbank” filiala Centru nu se percep plăţile impozitelor, taxelor în buget de
la persoanele fizice. Eliberarea numerarului se efectuează prin intermediul casei de plăţi( de
cheltuieli). Pentru efectuarea operaţiunilor de plată şeful casieriei eliberează casierului plătitor un
avans de numerar contra recipisă în registrul de evidenţă al numerarului manipulat .
Unităţilor economice numerarul se eliberează pe cecurile băneşti de o formă stabilită, care pot fi
de 10, 25, 50 foi. Cecurile se eliberează la completarea unei cereri de către client. Persoanele
responsabile ale unităţii economice prezintă cecurile de numerar completate executorului responsabil,
care după verificarea semnăturilor referenţilor responsabili autorizaţi să permită eliberarea de numerar
şi caracterul identic a acestor semnături cu specimenele, a sumei arătate în document în litere şi-n
cifre, prezenţa datelor din paşaport, eliberează către persoana beneficiară marca de control, iar pe baza
cecului trece la scăderi suma de la contul curent al clientului. Executor responsabil prezintă cecul
casierului casei de plăţi. Casierul verifică cecul, ia de la client marca de control, verifică ca nr. mărcii
de control să corespundă cu nr. cecului, alipind marca de control pe acesta. Clientul semnează
primirea banilor şi numai după aceia casierul eliberează banii clientului. Numerarul este eliberat în
pachete complete şi pacheţele conform sumelor înscrise pe cartonaşele de protecţie şi pe banderole
fără a le număra foaie cu foaie, cu condiţia de a păstra ambalajul fără defecte. Bancnotele din
pachetele ne complete, precum şi cele cu ambalaj defectat se eliberează bucată cu bucată. Verificarea
şi numărarea banilor se face la ghişeele băncii. Banca nu răspunde pentru reclamaţiile făcute ulterior.
Eliberarea numerarului pentru operaţiunile interne ale băncii, cum sunt avansul pentru salariul,
cheltuieli interne ale băncii, precum şi plata valori cenţilor convertiţi în lei se efectuează pe baza
dispoziţiei de plată Eliberarea numerarului se reflectă:
D. 2251 „ Contul curent al clientului ”
C. 1001 „ Numerarul în casierie ”
70
La sfârşitul zilei de lucru casierul casei de plăţi întocmeşte situaţia casierului plătitor în bază
documentelor primare, pe care o semnează şi confruntă cu totalul jurnalului de casă. Soldul de
numerar şi documentele de plată împreună cu situaţia se predau contra recipisă în jurnalul de
evidenţă a numerarului manipulat şefului casieriei. Casierul – şef verifică situaţia şi o expediază în
documentele de zi ale băncii. Soldul de avans se predă de asemenea casierului – şef.
Banca în cauză prestează serviciile de încasare a numerarului în mod centralizat de către brigada
de încasatori. Astfel se formează grupe sau brigăzi care nemijlocit se prezintă la locul de reşedinţă a
clientului şi încasează numerarul. În componenţa brigăzii întră încasator, şeful brigăzii şi şoferul.
Încasator se prezintă la unitatea cu procură şi fişă de reprezentare. În prealabil lui se eliberează
genţile pentru încasarea numerarului. La bancă se duce evidenţa privitor la genţile pentru încasarea
numerarului, fiecare geantă are numărul său de inventar şi se înregistrează într-un registru de evidenţă
a genţilor cu bani şi a genţilor goale. Eliberarea genţilor are loc în baza recipisei în acest registru.
Reprezentantul unităţii economice în prezenţa încasatorului pune numerarul în geantă şi îndeplineşte
borderoul însoţitor în trei exemplare. Primul se pune în geantă, al 2 se înmânează încasatorului.
Casa de recalculare a numerarului – numărarea biletelor de bancă se efectuează de către casierii
brigăzilor de numărare. Fiecare brigadă având în frunte un controlor, funcţiile de controlor al brigăzii
se pun în sarcina unui lucrător experimentat al casei sau a unui contabil. Controlorul , care stă în
fruntea casei de recalculare, primeşte de la încasator genţile cu numerar şi goale cu borderourile
însoţitoare ex.2 contra recipisă în situaţia privind primirea genţilor cu numerar şi goale. Primire
agenţilor se efectuează pe registru de evidenţă a genţilor cu numerar şi a genţilor goale. Controlorul
brigăzii păstrează genţile cu numerar primite în decursul zilei de lucru într-un dulap metalic, cărucior
sau sertarul unei mese speciale. Evidenţa genţilor şi a rezultatelor numărării se ţine de către
controlorul brigăzii în situaţia de control.
Controlorul brigăzii eliberează casierului pentru numărare câte o geantă, înscriind în prealabil
nr. ei în situaţia de control. Casierul supravegheat de controlor deschide geanta tăind sfoara dintr-o
parte, scoate din ea numerarul, transmite geanta controlorului lăsând plomba la sine. Controlorul
verifică dacă tot numerarul este scos din geantă, scoate borderoul însoţitor ex. 1, lăsând acest
document la sine pentru control până la finele numărării. Plomba cu sfoară de la deschiderea genţii se
păstrează la casier până la sfârşitul numărării. În cazul depistări minusurilor sau plusurilor de
numerar, plomba împreună cu sfoara şi proces-verbal întocmit de către şeful casei de numărare, se
prezintă remitentului de numerar. Ca o confirmare a minusurilor sau plusurilor se întocmeşte un
proces verbal pe faţa borderoului însoţitor de către casierul-controlor. Despre lipsa de numerar
controlorul înştiinţează şeful casieriei, iar în cazul lipsei unei sume mai mare de 100 lei şi pe
conducătorul băncii.
71
Pentru bancnote şi monedă ne plătibilă şi falsă depistate la numărare se întocmeşte de
asemenea un proces-verbal pe borderoul însoţitor ex. 2. Aceste bancnote şi monedă împreună cu
procesul-verbal se transmite casierului care stă în fruntea casei de numărare. Ultimul întocmeşte un
proces-verbal pentru bancnote suspecte de a fi false, indicând în acesta denumirea unităţii economice,
valoarea şi nr. bancnotelor sau suma monedei. Aceste bancnote false se expediază la BNM.
Casierii sunt obligaţi să trieze bancnotele şi moneda în casă pe valori, apoi biletele de bancă
pe utile şi uzate. Bancnotele triate pe valori, bune şi uzate se formează şi se împachetează de casier
aparte. Pentru bancnotele uzate se întocmeşte un proces-verbal privind expertiză bancnotelor şi a
monedei deteriorate.
Bancnotele sunt împachetate în felul următor: - fiecare 100 foi de bancnotă de aceeaşi valoare
se formează în pachete şi se introduc în banderole cruciform standardizat. Pe banderolă se scrie
suma, data, semnătura şi ştampila nominală a casierului, ştampila cu denumirea instituţiei şi codul
băncii. Din zece pachete a câte 100 bancnote se formează un pachet a câte 1000 foi de aceeaşi valoare,
care se asigură cu cartonaşe de protecţie standardizate pe părţile din faţă şi din dos. Pachetul se leagă
cu o sfoară fără noduri şi rupturi cruciform cu patru noduri strânse. În partea de sus a cartonaşului de
protecţie se pune denumirea instituţiei bancare, codul ei, valoarea, suma, data ambalării, semnătura şi
ştampila nominală a casierului, care a numărat şi a format bancnote în pachete. Pe cartonaşul de
protecţie de pe pachetul cu bancnote uzate se mai aplică şi ştampila „uzate”. Pe cartonaşele de
protecţie din dosul pachetului la capetele sforii, lângă nod acest casier aplică plomba.
Bancnotele ramase la casier din care nu se formează pachete şi pacheţele, se transmit pentru
unificare şi ambalare casierului care conduce casa de numărare contra recipisă în titlul de control.
Monedă bună se împachetează pe valori. Plicurile cu monedă de aceeaşi valoare se împachetează în
saci standardizate fără cusuturi exterioare. Gura sacului se coase împreună cu o etichetă din carton.
După deschiderea tuturor genţilor şi numărarea bancnotelor controlorul brigăzii verifică suma
anunţată de casier cu suma din situaţie, preia numerarul de la casier contra recipisă în titlul de
control. Apoi controlorul brigăzii verifică sumele încasate scrise în situaţia de control, întocmită pentru
fiecare casier în parte cu totalurile titlurilor de control. După această verificare casierul controlor
transmite documentele de numărare şefului casei. Titlurile de control se restituie casierului controlor şi
se păstrează timp de 10 zile lucrătoare.
Casa operaţiunilor în valutele străine. Ea îndeplineşte trei funcţii de bază :
1. Western Union – transferurile de mijloace băneşti peste hotare
72
2. Eliberarea avansului în valută străină casei de schimb valutare pentru efectuarea
operaţiunilor de cumpărare-vânzare la începutul zilei operaţionale şi primirea de la CSV
soldului restant la sfârşitul zilei.
3. Expedierea valutei străine altor filiale ale băncii, precum şi primirea valutei expediate de
aceste filiale.
Western Union este destinat transferurilor mijloacelor băneşti în valută străină peste hotare la
comanda clientului. Pentru aceasta clientul se prezintă la bancă cu buletinul de identitate şi certificat
de la BNM ce atestă provenienţa valutei, completează
partea stângă a formularului, atribuind transferului său un nr. de control-parolă. La rândul său, casierul
la încasarea valutei străine întocmeşte „ordinul de încasare în valută străină ”, întocmind formula
contabilă:
D. 1001- „numerar în casierie ”
C. 1791- „ sume de tranzit şi cliring ”
În cazurile eliberării valutei străine destinatarului, casierul verifică dacă parola indicată în
formularul, completat de client, este veridică. Apoi întocmeşte dispoziţie de plată în valută străină şi
eliberează banii clientului, întocmind formula :
D. 1791- „ sume de tranzit şi cliring ”
C. 1001- „numerar în casierie ”
Eliberarea avansului CSV se efectuează în bază ordinului de plată în valută străină, completat
pentru fiecare valută în parte, prin formula contabilă:
D.1003- „ numerar în casa de schimb valutar”
C.1001- „numerar în casierie ”
La primirea soldului rămas la sfârşitul zilei de lucru în CSV se întocmeşte ordinul de încasare
în valută străină, unic pentru toate valutele, întocmind formula inversă.
Expedierea valutei străine altor filiale este efectuată la dispoziţia de eliberare a numerarului,
întocmind lista de expediere a valutei străine, cerând confirmarea şi trecerea în conturile bilanţiere
corespunzătoare a valutei. La expedierea valutei se întocmeşte formula contabilă:
D. 1002 – „numerar în drum ”
C. 1001- „numerar în casierie ”
Primire valutei străine de la alte filiale se efectuează la dispoziţia de încasare a numerarului,
întocmind confirmarea de primire a valorilor şi formula contabil
73
D. 1001- „numerar în casierie ”
C. 1002 – „numerar în drum ”
După aceasta mijloacele valutare se trec la contul corespondent sau alt cont corespunzător:
D. 1002
C. 2251- „contul curent al clientului ”
Eliberarea şi primirea valutei străine se înregistrează în registrul de evidenţă a numerarului
manipulat.
Păstrarea bancnotelor şi a altor valori. Păstrarea valorilor şi numerarului are loc în tezaurul
băncii. De integritatea şi modul de păstrare a lor poartă răspunderea şeful băncii casierul şef şi
contabil şef. Numerarul se păstrează în safeuri sau pe stelaje. Pentru fiecare stelaj sau safeu se
întocmeşte o listă a valorilor depuse. Numerarul în valuta naţională şi străină se păstrează aparte, sacii
cu moneda pot fi păstrate pe podea. Evidenţa numerarului în valuta naţională şi străină, precum şi a
formularelor de strictă evidenţă (cecurile de numerar, cecurile de plată, carnet de muncă, cărticelele de
depozit, cont-factura pe TVA delegaţie), se ţine în Cartea principală a băncii.
Pentru toate blanchetele de evidenţă strictă aflate în tezaur se ţine evidenţa pe tipurile de
formulare într-un registrul de evidenţă soldurilor formularelor de strictă evidenţă.
Indiferent dacă în ziua respectivă au avut loc operaţiunile cu numerarul persoanele
responsabile de integritatea lor sunt obligaţi să deschidă şi să verifice prezenţa valorilor şi a
numerarului. Tezaurul se deschide cu trei chei, prima se păstrează la contabil şef, a doua la şeful
băncii, a treia la casierul şef, duplicatele cheilor se păstrează la sediul central al BC „Moldova-
Agroindbank”. Uşa tezaurului se sigilează cu amprenta ştampilei acestor trei persoane. Seara după ce
casierul şef încasează de la casierul casei de încasări numerarul şi alte valori, valorile şi numerarul
din tezaur se verifică şi tezaurul se închide şi se predă pazei contra recipisă în registrul de control a
persoanelor având acces la deschiderea, închiderea şi sigilarea tezaurului. În următoarea zi de lucru
deţinătorii de chei iau în primire de la pază tezaurul şi îl deschid în acelaşi mod.
Revizia a valorii şi a numerarului
Pentru verificarea integrităţii valorilor şi a numerarului se efectuează revizia valorilor şi a
numerarului. Revizia se petrece printr-un ordin scris a conducătorului băncii nu mai rar decât odată în
trimestru şi la data de 01.01 a fiecărui an, în casa valutară nu mai rar de o dată pe săptămână; la
schimbarea conducătorului, contabilului şef sau şefului casieriei, la substituirea temporară a acestor
persoane; la dispoziţia conducătorului băncii ierarhic superior, cât şi a Băncii Naţionale, controlul de
audit.
74
Revizia se efectuează de persoanele competente, menţionate în ordin, care nu sunt legaţi de
efectuarea operaţiunilor cu valori. Astfel se formează o comisie şi unul dintre membrii se desemnează
ca preşedinte. Responsabilitatea pentru organizarea corectă a reviziei şi respectarea a normelor
stabilite o poartă conducătorul băncii. Revizia are un caracter inopinat şi se efectuează în prezenţa
deţinătorilor de chei.
Începând revizia preşedintele comisiei sigilează cu o ştampilă de ceară tezaurul, prea controlul
întregului numerar şi altor valori ale casei circulante, valorile şi genţile cu numerar şi numai după
aceasta se începe revizia. Până la revizia deplină accesul deţinătorilor de chei în tezaur este autorizat
numai în prezenţa preşedintelui comisiei. Asupra rezultatelor reviziei se întocmeşte un proces-verbal
semnat de participanţii la revizie şi deţinătorii de chei. În cazul stabilirii unor plusuri de bancnote şi
valori, divergenţele în evidenţă sau insuficienţă în asigurarea integrităţii valorilor, copia procesului se
expediază la banca centrală. În procesul-verbal se indică natura insuficienţilor, numele salariaţilor
care le-au comis, motivele apariţiei şi măsurile luate în vederea înlăturării lor. Conducătorii băncii
sunt obligaţi în termen de 5 zile să examineze rezultatele reviziei şi să înlăture urgent insuficienţele
depistate. Plusurile de numerar se înregistrează la veniturile băncii prin formula contabilă:
D. 1001 „ Numerar în casierie ” ,
D. 1003 „ Numerar în casa de schimb valutar”
C. 4941 „ Alte venituri neaferente activităţii operaţionale ”
Toate lipsurile de numerar indiferent de suma lor se trec la creditul conturilor 1001, 1003 şi se
înscriu la contul personal al persoanei vinovate în cadrul contului sintetic 1804 „ Decontări cu
salariaţii băncii ”, care se reflectă prin formula:
D. 1804
C. 1001, 1003
Achitarea datoriei se efectuează prin încasarea mijloacelor băneşti în numerar sau prin
reţinerea din salariul persoanei vinovate şi se înregistrează prin următoarea formulă
D. 1001
C. 2804 „Alte reţineri din salariul”
C. 1804 „Decontări cu salariaţii băncii”
75
9. BILANTUL BC “MAIB” SA SI PRINCIPIILE ALCATUIRII LUI
Bilantul bancar este un bilant contabil. In bilant se reflecta suma soldurilor conturilor personale
a evidentei analitice, gmpete în conturile evidentei smtetice, articole ale bilanturilor la o data anumita.
Iata de ce nomenclatura articolelor a bilantului este totodata planul de conturi a evidentei contabile
sintetice, iar bilantul bancar este im document de baza a evidentei contabile sintetice. Bilantul reflecta
starea mijloacelor proprii şi atrase şi plasarea acesrora în diferite operatiuni active: acordarea de
credite, investitii în hirtii de valoare etc. Dupa datele bilantului se efectuiaza controlul formarii şi
plasarii resurselor banesti, starii diferitor operatiuni, respectarii normativelor economice, reflectarii
corecte a operatiunilor în evidenta contabila. Bilantul este alcatuit în baza urmatoarelor principii:
principiului planului de conturi imic
principiul gmparii partiale a conturilor, mtr-un capitol al planului pot fi atât conturi
active, cit şi pasive
pincipiul reflectarii complete a operatiunilor bancare în conturi.
Sectia contabilitate alcatuieste şi prezinta subdiviziunilor sale bilanturile zilnice,trimestriale,
apoi le prezinta la CD la BNM.
Anual la data de 1 ianuarie banca trebuie sa alcatuiasca şi sa dee derea de seama despre
activitatea sa. Bilantul zilnic in fiecare zi se alcatuieste în baza conturilor şi a operatiunilor efectuate
de toete subdiviziunile bancare. casa, sectia de decontari cu agentii economici, cu populatia, sectia
creditara, valutara. Toata mformatia di aceste sectii se gmpeaza în calculator şi se extrage bilantul.
In afara de bilant, fîecarui sector din banca li se repartizeaza cite un barderou al mlajelor şi
soldurilor zilnic, pe baza carora se verifica operatiunile trecute in bilant şi se intocmesc blancuri
privind Documentele zilei unde se inscrie nr. conturilor, nr. documentelor şi rulajele pe debit şi credit.
Bilantele lunare se prezinta BNM
In afara de operatiunile specificate mai sus Banca, ca persoana juridica, mdeplineste o
cantitate mare de operatiuni mtrabancare privind mtretinerea cladirilor, masinilor, utilajelor,
procurarea pentm necesitati personale,a valorilor materiale, a obiectelor de mica valoare şi scurta
durata, transmiterea lor în exploatare, calculul salariului functionarilor sai şi plata lui, decontari cu
bugetul şi alte fonduri. Ea este obligata sa-şi formeze fondurile proprii, sa petreaca lucrari de reparatie,
76
de pregatire a cadrelor etc. O astfel de activitate are un caracter individual, mtem şi necesita a fi
oglindit în evidenta contabila în conturi corespunzatoare. Fiecare document privind operatiile sus
numite se perfecteaza cu o nota de contabilitate unde se indica conturile corespondente şi suma.
Evidenţa mjloacelor fixe. Prin mijloace fixe se subintelege cladirea băncii, mijloace de
transport, tehnica de calcul, mijloace de telecomunicatii etc, valoarea carora este mai mare de 300 lei
şi termenul de exploatare mai mare de 1 an. Fiecare mijloc fix are o anumita rata de amortizare, care
permite trecerea mijlocului fix la cheltuieli treptat pina la expirarea termenului de amortizare. Evidenta
analitica se organizeaza pe fiecare obiect aparte în cartele de mventar sau registm de inventariere. Ele
se intocmesc de contabilitatea băncii pe baza actelor de primire-predare a mijloacelor fixe.
Pe parcursul perioadei de exploatare a mijloacelor fixe, banca lunar calculeaza suma de
amortizare şi o atribuie cheltuielilor băncii. Astfel, pe tot parcursul perioadei de exploatare banca isi
restituie suma de cheltuieli mitiala pentru procurarea lor. Evidenta amortizarii se duce pe contul
N1680 " Amortizarea mijloacelor ftxe " - pasiv , soldul indica suma cheltuielilor recuperate la o data
de darea de seama , rulaj pe debit - casarea uzurii la momentul transmiterii, lichidarii sau realizarii
mijloacelor fixe , rulaj pe credit - calculul uzurii la data darii de seama . Calculul amortizarii inceteaza
la momentul cind marimea sa va fi egala cu valoarea initiala a mijloacelor fixe .
Evidenta primirii mijloacelor fixe. Intrarea mijloacelor fixe poate avea loc in rezultatul
procurarii , transmiterii gratuite sau depimeri ale fondatorilor. Daca mijloace fixe au fost procurate
contra plata atunci se face urmatoarea mscriere contabila:
1. au fost transferate furnizorului suma, conform contractului : D. 1803 “Debitori şi creditori de
investitii capitale” C. 1001" Cont corespondent”
2. la intrarea obiectelor de la fumizor ( confom facturii) D. 1600 ”Investitii capitale”1803
3. la primirea în exploatare ( pe baza actului de primire -predare a obiectului in exploatare) D.
1604,1605,1609 “Inventar gosodaresc”, C. 1600 “Investitii capitale”- la suma platii şi
cheltuielilor suplementare de instalare şi montare a obiectelor.
Iesirea mijloacelor fixe: La iesirea mijloacelor fixe din cauza uzurii fizice , calculate in suma
valorii mitiale , obiectele se caseaza prin fbrmula D. 1680, C. 1604,1605,1609 -la suma valorii
mitiale .
Daca uzura n-a fost complect calculata la momentul lichidarii, are loc complectarea ei din contul
rezultatelor financiare D. 980 “Benefîciul sau pierderi”, C. 1680 “la valoarea reziduala”, iar apoi
are loc casarea obiectului:
Dt 1680
77
Ct. (1604,1605,1609)
La realizarea mijloacelor fixe amortizarea incomplect, în afara de operatiile numite , are loc
incasarea mijloacelor de la realizarea : D. 1000 C. 5923
La transmiterea gratuita a mijloacelor fixe , suma valorii reziduale se atrbuie la contul fondurilor
se stimulare economica : D. 016 C. 1680 - compectarea uzurii apoi obiectul se caseaza : D. 1680 C.
1604,1605,1609
Evidenţa activelor nemateriale. Activele nemateriale ale băncii constau în cheltuielile pentru
procurarea dreptului de folosire a pamintului , proprietatea intelectuala , asigurarea de program , locul
de brocher şi altele . La fel se atrbuie suma cheltuielilor organizatorice legate de perfectarea statutului
băncii , a contractului de constituire , fabricarea stantelor , stampilei . Termenul de utilizarea a acestora
active - 12 luni , deaceea banca isi recupereaza cheltuielile respective prin calculul uzurii . suma uzurii
depinde de termenul de folosire a obiectelor activelor nemateriale , care se stabilesc de banca de
sinestatator .
Pentru evidenta activelor nemateriale este destinat contul N1631 “Activele nemateriale” – contul
acriv ; sold debitor indica - valoarea reziduala a acestor active , mlaj debitor - valoarea mitialla a
obiectelor procurate , rulaj creditor - calculul amortizarii ; cuincluderea ei la cheltuieli . in evidenta
analitica se duce registrul evidentei activele de folosinta , suma amortizarii lunara şi valoarea
reziduala.
Evidenta activelor nemateriale procurate.
• prin varsamint: D. 1631 C.1031
• prin casa: D.1631 C.1001
La primirea obiectelor pina la achitarea D. 1631 C. 1805 Evidenta uzurii calculate şi atribuite la
cheltuieli: D. (cheltuieli clasa 5) C. 1631
Evidenta activelor nemateriale ieşite :
• realizarea lor D. 1805 C. 1631 - casarea valorii reziduale
• transmiterea gratuita D. 016 C. 1631 - la valoarea reziduala.
Evidenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă durată
Obiecte de mica valoare si scurta durata (OMVSD) se considera obiectele cu o valoare mai mica
de 300 de lei şi termenul de exploatare mai mic de un an . La momentul intrării obiecte se calculează
uzura lor in mărimea de 50 % , iar restul se calculează la ieşirea lor.
78
Evidenta OMVSD se duce in contul nr.1661 - activ , soldul debitor indica oglindirea valorii
initiala a OMVSD , care se afla in exploatare , mlajul pe debit - valoarea obiectelor procurate în
periaoda darii de seama , depuse de fondatori sau primite gratuit, rulaj credit - valoarea mitiala a
obiectelor iesite dm exploatare.
La intrarea OMVSD se intocmesc formulele:
• procurarea prin virament D. 1661 C. 1001
• din contul sumelor D. 1661 C. 1805
• depuneri in fond statutar D. 1661 C. 3000
• primite gratuit D. 1661 C. 016
La iesirea OMVSD din exploatare pe baza actului de lichidarea D. 012 C. 1661. La realizarea
OMVSD se mai indica şi mcasarea sumelor de la realizare D. 1000 C. 4923. Toate operatiunile cu
OMVSD se perfecteaza cu note de contabilitate , evidenta analitica se duce in cartele de evidenta.
Evidenta materialelor. Materialele ocupa un loc important în componenta patrimomului baiicii
La ele se refera : hirtia , piese de rezerva pentm automobile ; materiale pentm lucrari de reparatie s.a.
Pentm evidenta lor este destmat contul 1663 " Materiale " Este un cont activ :
soldul debitor indica valoarea efectiva a materilelor ramase in depozitul băncii, rulajul debitor -
mtrari de materiale in perioada darii de seama rulaj creditor -
cheltuieli de materiale la valoare efectiva . Pe baza actelor de intrare şi eisire a materialelor se
intocmeste nota de contabilitate.
Nomenclatura materialelor şi cantitatea lor se fixeaza in cartea materialelor ramase la depozit de
catre contabil , iar pastrarea şi raspunderea pentm mtegritatea materialelor o poarta persoana material-
responsabil numita de conducatorul băncii . La depozit periodic au loc inventarierea . Evidenta
contabila privmd materialele mtrate :
procurarea prin numeral D. 1663 C. 1001 primite dupa achitarea D. 1663 C. 1805 procurarea prin
sume de avans D. 1663 C. 1805
depuneri in fond statutar D. 1663 C. 3000
La iesirea materialelor de la depozit:
casarea mijloacelor folosite pentru necesitatile băncii:
(cheltuili clasa 5) C. 1663
realizarea materialelor ( suplimentare) D. 1000 C. 1805
79
Evidenta contabila a rezultatelor inventarierii
surplus de materiale : D. 1805 C. (cheltueili clasa 5)
lipsuri:
a) din contul persoanei vinovate : C. 1805 D. 1663
b) din contul rezultatelor financiare , daca nu este constatata persoana vinovata
Dt 5923
C11663
EVIDENTA MUNCII SI A SALARIULUI
Numaml lucratorilor , specializarea lor se stabileste reisind dm structura băncii , volumul de
lucm şi asigurarea tehnica a procesului de acumularea şi gmparea informatiei de catre conducatoml
băncii . Primirea la lucm se efectuiaza pe baza contractului de munca şi ordinul conducatorului despre
primirea la postul dat cu salariul. Pe fiecare functionar , sectia de cadre deschide o cartela personala cu
indicarea datelor despre functionaml primit la lucm . Contabilitatea băncii descliide pe fiecare lucrator
un cont personal mide lunar se mregistreaza sumelor salariului calculat , sumele retinute şi plata .
Drept baza pentm calculul salariului serveste tabela de evidenta a timpului de munca cu mdicarea
orelor lucrate , a perioadei de concediu , de baza , de mdeplmire a obligatiunilor obstesti.
In evidenta contabila salariul se include in suma cheltuielilor pentur mtretinerea personalului
administrativ de conducere nr. 5710 “Cheltuieli pentru intretinerea PAC”. Premii pot fi acordate atât
din contul 5710, cit şi din fondul 016 , percum şi ajutorul material.Retmeri din salariul pot fi impozite ,
sumele datonilor privind salariul, lipsuri, credite eliberate , defalcari în fondul de pensii şi altele .
Odata cu calculul fondului de salarii, se calculeaza şi defalcari in alte fonduri de stat . Fond
social-32% s.a. Calculul şi plata salariului se mregistreaza prin formula contabila: D. 5710 C. 1805
“Diferiti Debitori şi Creditori”.
La fel pe contul 904 , care are foarte multe subconturi se duce evidenta a sumelor calculate in
Fondul social:
D. 5710
C. 1805 " Diferiti Debitori şi Creditori "
Plata salariului are loc in baza borderoului de calcul-plata a salariului . Toate decontarile şi
operatiimile privind salariul se oformeaza prin nota de conatbiliate
80
Evidenta veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor financiare ale bancii. Scopul suprem al
fiecami agent economic este obtinerea vemtului . In sens larg profitul inseamna prevalarea veniturilor
obtinute asupra cheltuielilor . Veniturile băncii de obicei se impart în 3 parti:
I. din activitatea operationala:
a) dobinda calculata şi prima
b) comisioanele primite din servicii şi conturi corespondente
c) venituri dm operatiuni valutare şi diferenta de curs
II. din operatiuni nebancare :
a) venituri, primite din participarea în activitatea intreprinderilor, organizatulor bancilor
b) plata pentm servicii acordate cu caracter neoperationale
III alte venituri
a) dobinzi şi comisioanele dm anii precedenti
b) alte
Evidenta sumelor veniturilor obtinute se duce pe contul Nr 4900, 4940, "venituri operationale şi
alte ". Este un cont pasiv , soldul creditar mdica suma de venituri primite la data darii de seama , rulaj
debitar casarea sumei totale de venituri pe contul " Beneficiilor şi pierderilor " , rulaj creditar - suma
veniturilor obtinute în perioada darii de seama . La includerea contului se face D. (venituri clasa 4) C.
980(5923). Cheltuielile băncii -sint cheltuielile , legate de efectuarea peratiunilor , care asigura
fimctionarea activitatii sale . Ele se impart in 3 tipuri :
1 Cheltuielile opeartionale:
• dobmda platita
• comisioanele achitate
• cheltuielile din operatiuni valutare şi diferenta de curs
II . Cheltuielile pentru asigurarea desfasurarii normale a activitatii băncii
• salariul fimctionarilor băncii
• plata de arenda
• cheltuieli gospodaresti
• defalcari de amortizare, uzura OMVSD
• plata serviciilor
81
III Alte cheltuili ale băncii
dobinda şi comisioanele din anii precedenti
amenzi platite
alte cheltuieli care nu sint numite in celelalte grupe (sumele impozitate calculate).
Pentru evidenta cheltuielilor mentionate se folosesc doua conturi de ordmul doi: (cheltueili din
clasa 5), 5710. Ambele conturi sint active: sold debitar indica suma cheltuielilor efectuate în perioada
de darea de seama ; rulaj debitar - cheltuielile dm perioada darii de seama ; rulaj creditar - casarea
cheltuielilor pe contul 980 “Beneficiu si cheltuieli perioadei de dare de seama”. Cheltuielile pe
articolul se repartizeaza în felul urmator :
1. Datoria de credit a clientilor
2. Pierderi ale activitatii gospodaresti
3. Lipsuri dm operatiile de casa
4. Bilete banesti falsificate
5. Pierderile constmctiei capitale
6. Sumele platite conform plingerilor clientilor s.a.
Dupa calculul beneficiului de bilant dm el se exlud impozitul pe beneficiul, şi ramine beneficiul
curat ramas la dispozitia băncii. Din beneficiul se efectuiaza defalcari în fondul de rezerva, fondul de
stimulare economica s.a. conform hotaririi fondatorilor. Toate defalcarile dm beneficiul se evidentiaza
în contul 950 " Mijloace defalcate din contul beneficiului”. Repartizarea beneficiului:
D. 950 C. 904 “Decontari cu bugetul”
D. 950 C. 011 “Defalcari infondul de rezerva”
D. 950 C. 016 "Defalcari in FSE "
82
10. GESTIUNEA LICHIDITATII BILANTULUI BANCII COMERCIALE
In economia de piata autoritatea ,starea financiara a bancii depinde de lichiditatea si
solvabilitatea lor. Lichiditatea in mod direct inseamna posibilitatea transformarii rapide a mijloacelor
bancare m forma baneasca . Cu cit e mai mare ponderea mijloacelor lichide m totalul mijloacelor
proprii ale bancii cu atit este mai mare si lichiditatea bancii. Mijloacele lichide , de fapt, sint
neomogene si includ doua clase
• mijloacele lichide de prim ordin (m forma imediata)
• mijloace Uchide de ordin doi
In prima clasa mtra mijloace din casieria bancii de primul ordin , cambii si alte hirtii de
valoare de acest fel. In a doua clasa intra active lichide ale bancii in termen de executare de 30 de zile
(hirtii de valoarea realizate conventional). Factorii principali care influienteaza asupra lichiditatii
bancii smt:
1. corespimderea mtre termenii si sumele mijloacelor acumulate si a celor amplasate
2. structura pasivelor bancii cu cit e mai mare ponderea depozitelor la termen cu atit e mai inaltra
si lichiditatea bancii.
3. stmctura activeloor bancii-cu cit e mai mare ponderea activvelor riscanta cu atit mai joasa e
lichiditatea bancii
4. stabiliatea fînanciara a altor banci si mstitutii creditare care au prezentat credite sau depozite in
alte banci.
Pentru asigurarea situatiei financiar-monetare stabile a bancii si protectiei interesilor
creditorilor bancari si a depunatorilor, bancile comerciale din Republica Moldova smt obligate sa
respecte normativele economice obligatorii prevind activitatea bancara stabilite de BNM :
1. angajamentele bancii
2. marimea maximala a creditelor acordate unor debitor
83
3. indicatorii lichiditatii curente si de durata medie a lichiditatii bilantului contabil
4. rezerve obligatorii
In procesul analizei lichiditatii bilantului scopul principal este determmarea lichiditatii
reale,corespunderea ei normativelor stabilite ,stabilirea factorilor care pot cauza abaterea coeficientilor
de lichditate de la norma. Pentru dirijarea lichiditatii bilantului sau,banca calculeaza urmatorii
coeficmti pe care-i prezmta sistematic m darile de seama catre Banca Nationala:
1. Pentru a determina corelatia dintre mijloacele proprii ale bancilor si angajamente se utilizeaza
coeficientul K1:
Kl = Mp / A
Unde:
Mp – mijloacele proprii ale bancii
A – angajamentele ei.
Acest coeficient nu trebuie sa fîe mai mic de 0.05(5%),adica mijloacele proprii ale bancii trebuie
sa reprezinte minimum 5% dm angajamente.
2. Factorii cantitativi de baza ce determina lichiditatea sint tipurile depozitelor atrase,sursele si
stabilitatea lor. Aici apare necesitatea calcularii coefîcientului K2:
K2 = D / Mp
Unde:
D – depunerile cetatenilor
Mp – mijloacele proprii ale bancii.
Acest coeficient arata corelatia dmtre sumele depunerilor cetatenilor si mijloacelor proprii ale
bancii.Acest coeficient nu trebuie sa depaseasca 1.
3. Datoria maxima a unui debitor este reglementata de coefecientul K3:
K3 = K / Mp
Unde:
84
K – datoria totala aunui debitor plus 50% din suma angajamentelor extrabilantiere oferite unui
debitor.Acest coeficient nu trebuie sa fie mai mare de 0.3(30%),ceea ce inseanma ca nici un
credit acordat nu trebuie sa depaseasca 30% din mijloacele proprii ale bancilor pentm a
mentine echilibrul financiar.
Datoria totala a unui debitor plus 50% din suma angajamentelor oferite, care depasesc 10% din
mijloacele proprii ale bancii se califica drept un credit mare.Eliberarea aunui astfel de credit se
efectuiaza numai la hotarirea Consiliului Bancii.
4. In procesul dirijarii lichiditatii bilantului bancar este necesar de determinat indicile lichiditatii
curente -K4:
K4 = Al / A
Unde:
Al – active lichide ale bancii (mijloace banesti m casa, soldurile conturilor legate de alte
institutii creditare, obligatiimi statale care apartm Bancii, credite si alte plati pina la
rambursarea carora n~a mai ramas mai mult de o luna).
Acest indice trebuie sa fie mai mare de 0.3, adica el presupune acoperirea datoriilor curente ale
bancii cu nu mai putin active curente decit 30% din valoarea acestor datorii.
5. Coiefîcientul lichiditatii K5,caracterizeaza activele medii ale bancii cu termenul de amortizare
mai mare de 1 an:
K5 = CA / (Mp + At)
Unde:
CA – activele bancii cu termen de rambursare mai mare de lan.
At – angajamentele cu termen de amortizare mai mare de lan.
Acest coeficient trebuie sa fîe mai mic sau egal cu l.Acest coieficient se calculeza lunar la
prezentarea bilantului si se compara atit cu normele stabilite de Banca Nationala cit si în dinamica,
coieficientii sînt calculati de Banca Municipala "Chisinau"S.A. Informatii privind lichiditatea bancii
Municipale "Chisinau"S.A putem vedea in tabela de mai jos.
1 .Evaluarea principiului 1
1.1 Active(A), se reflecta toate activele bancii cu termenul ramas pina la rambursare 2 ani si mai
mult.
85
1.1.1 Credite si plati cu avansuri acordate clientilor cu termenul ramas pa la rambursare 2 ani si
mai mult. Se reflecta suma tuturor creditelor si platilor cu avans acordate clientilor cu termenul ramas
pina la rambursare 2 ani si mai mult.
Partial conturile:
1232 "Credite acordate pe termen mediu agriculturii/industriei"
1233 "Credite pe termen lung acordate agriculturii/industriei"
1262 "Credite pe termen mediu acordate pentm constmctii "
1263 "Credite pe termen lung acordate pentm constmctii "
1292 "Credite de consum pe termen mediu"
1293 "Credite de consum pe termen lung (mai mult de 5 ani).
1322 "Credite pe termen mediu acordate industriei energetice"
1323 "Credite pe termen lung acordate industriei energetice"
1412 "Credite pe termen mediu acordate mdustriei/comertului".
1413 "Credite pe termen lung acordate mdustriei/comertului".
1442 "Credite pe termen mediu acordate pentm procurarea imobilului".
1443 "Credite pe termen lung acordate pentru procurarea imobilului".
1472 "Credite pe tennen mediu acordate pentm constmctia drumurilor".
1473"Credite pe termen lung acordate pentm constmctia drumurilor".
1496 "Alte credite acordate clientilor".
1.1.2 Mijloace fixe.Se reflecta suma tuturor mijloacelor fixe (teren, edificii, utilaj etc.). Contul
1600 "Mijloace fixe".
1.1.3 Minus reduceri pentm perderi la credit amortizarea mijloacelor fixe, rezervele pentm
reevaluarea a activelor mentionate m rindurile 1.1.1-1.1.2. Se reflecta suma mijloacelor acumulate
pentru pierderi la credite (fondul de risc), amortizarea mijloacelor fixe, rezervele pentm reevaluarea
numai la activele mentionate mai sus.Trebuie de mentionat ca m acest rind se reflecta suma rezervei
pentru pierderi la credite efectiv formate numai la creditele cu termenul ramas pma la rambursare 2 ani
si mai mult.
Conturile:
86
1680 Amortizarea acumulata (in afara de 1691 "Amortizarea acumulata pe active
nemateriale si 1692 "Amortizarea acumulata pe OMVSD").
3503 Fondul de reevaluare a mijloacelor fixe; rezervele efectiv formate pentm perderi
numai la credite cu termenul ramas pma la rambursare 2 ani si mai mult.
1.1.99 Total active. Suma acestui rmd este egala cu suma rmdurilor 1.1.1-1.1.2 minus suma
rindului 1.1.3
1.2 Pasive (P) se reflecta suma tuturor resurselor financiare cu termenul ramas pina la rambursare
mai mult de 2 ani si o parte a resurselor financiare cu termen ramas pina la rambursare pina la 2 ani.
1.2.1. Capitalul normativ total se reflecta suma capitalului normativ total, determinat in
conformitate cu datele reflectate in datele tabela de mai jos.
Partial conturile:
2131 Depozite cu dobinda ale persoanelorjuridice pentm care a fost eliberate certificate.
2312 Conturi de economii ale persoanelorjuridice.
2372 Depozite pe termen mediu primite de la persoanele juridice.
2373 Depozite pe termen lung primite de la persoanelejuridice.
2375 Depozite pe termen mediu primite de la persoanele fizice.
2376 Depozite pe termen lung primite de la persoanele fizice.
1.2.2. Suma acestui rind se obtine de la depozitele persoanelor fizice si juridice cu termen ramas
pina la rambursare de la 1 an pina la 2 ani estimata in valoare de 50%.Nu se reflecta depozitele de
economii ale persoanelor fîzice.
Conturile:
2220 Depozite la vederea fara dobinda primita de la clienti (in afara de 2231'Tonduri
feduciare-mijloacele pastrate in asteptarea mvestitiilor).
2250 Depozite la vederea cu dobinda primita de la clienti.
2312 Conturi de economii a persoanelorjuridice.
1.2.3 Se reflecta numai suma depozitelor de economii ale persoanelor fizice cu termenul ramas
pina la rambursare 2 ani si mai mult.
Partial conturile:
2132 Depozite cu dobinda persoanelor fizice pentru care au fost eliberate certificate.
87
2311 Conturi de economii ale persoanei fizice.
1.2.4 Suma acestui rind se obtine prin inmultirea sumei depozitelor de economii a persoanelor
fizice la vedere si termenul ramas pina la rambursare de pina la 1 an cu 30%.
1.2.99 Total pasive-sumarea rmdunlor 1.2.1-1.2.4.
1.3. Surplus/Deficit-suma acestui rind se obtme prin diferenta rindurilor 1.2.99 si 1.1.99.Daca suma
primita este pozitiva rezulta ca banca are surplus de resurse financiare,daca este negativa ,rezulta ca
banca are deficit de resurse financiare si administratia bancii trebuie sa mtreprmda masuri pentm
majorarea lor.
1.4. Kpl=A/P,rezultatul acestui rind se obtine prin impartirea sumei rmdului 1.1.99 la suma rmdului
1.2.99.
2. Evaluarea principiului II
2.1.0 Active lichide(AL)-se reflecta toate activele sub forma lichida asa ca: numerar, metale
pretioase,mijloace real disponibile la contul subcorespondent.Rezultatul acestui rind se obtine prm
adunarea rmdurilor 2.1.1 si2.1.3.
2.1.1 Se reflecta soldul numerarurului aflat m casierie,in tranzit m case de schimb valutar m
agentiile bancii,m bancomate precum si aur,argmt etc m lingouri si monede. Contul 1000
Mijloace banesti m numerar si metale pretioase monetare.
2.1.2 Se reflecta mijloacele real disponibile la contul subcorespondent cu exceptia rezervelor
obligatorii plasate la Banca Nationala dm Moldova.
2.2.0 Total active(A) se reflecta suma activelor totale dm bilantul bancii minus reducerile pentm
pierderile la credite.
2.3.0 Kp2=AL/A-rezultatul acestui rmd se obtme prin impartirea sumei rmdului 2.1.0 la suma
rmdului 2.2.0.
Informatia privmd lichiditatea bancii se prezinta lunar pma la data de 5 a lunii urmatoare celei
raportate.
Dirijarea lichiditatii bilantului bancar este o problema de o mare importanta.Ea trebuie sa fie
orientata spre ridicarea nivelului de lichiditate, de rezolvatrea acestei probleme este legata
prosperitatea mtregului sistem de economie, deoarece falimentul unei banci poate atrage dupa sine
insolvabilitatea multor clienti.
88
CONCLUZIE
Pe parcursul anului 2002 situatia economica si mediul de afaceri din Republica Moldova au fost
supuse unor turbulente . Crizele valutare din alte tari s-au reflectat parţial si asupra tarii noastre printr-
o depreciere , cu consecinte grave pentru intreprinzatori, si in special pentru cei care au activat pe piete
externe.
Politica Moldova-Agroindbank de mentinere a normelor de prudenta in conformitate cu cerintele
BNM, referitor la administrarea activelor si pasivelor, inclusiv in valuta straina, a demonstrat ca a fost
justa, ea diminuind-si impactul direct al crizei. Totusi, clientela bancii a suportat toate consecintele
crizei de piata locala si internationala, ceea ce a dat nastere la o considerabila nesiguranta privind
capacitatea lor de a-si deservi datoriile.
Desi profitul pina la impozitare si cel pina la constituirea rezervelor a insumat 121 milioane lei,
profitul pina la impozitare a fost de 73 mln lei, scazind usor fata de anul 2001 (77 mln lei).
Din cauza problemelor cu care s-au confruntat clientii bancii, a fost necesar ca banca sa-si
mareasca fondurile de risc pina la 48 mln lei, ceea ce ii va permite in viitor, in eventualitate unei
situatii de criza, sa suporte mai usor impactul ei. Banca va incerca sa incaseze creditele si dobinda
aferenta de la clientela, folosind mijloacele legale care stau la dispozitia bancii. De asemenea, banca
isi va sustine clientii in redresarea pozitiilor lor financiare si incercarile de a exploata oportunitatile
pietii.
Venitul net de la dobinzi a fost de 132,79 mln lei, inregistrind o crestere de 18% fata de perioada
anterioara si reflecta o marja constanta de 18% obtinuta in anii precedenti.Veniturile de la comisioane
au constituit 47,8 mln. lei .
Veniturile de la activitatea investitionala in 2002 au crescut la 26,6 mln lei si reflecta
disponibilitatea bancii de a gasi companiilor locale parteneri din strainatate care au tehnologiile
necesare si experienta de marketing. Lucrind cu acesti parteneri, banca intentioneaza sporirea
capacitatii sale de participarea la dezvoltarea resurselor nationale si de cucerirea pozitiilor importante
pe piata locala si externa. Moldova-Agroindbank s-a implicat in sustinerea proiectelor investitonale
viabile atit direct, ca parteneri, cit si prin rolul sau de creditor.
89
Toate sursele de finantare obtinute prin acordul cu Banca Mondiala si Banca Europeana de
Reconstructie si Dezvoltare au fost canalizate de MAIB catre diverse proiecte de dezvoltare. Banca se
straduie sa-si dezvolte in permanenta relatiile cu aceste institutii care ii incredinteaza capital utilizat de
catre banca la proiecte de creditare reusite.
In vederea dezvoltarii organizationale, in 2002 banca a efectuat unele schimbari in structura sa in
scopul concentrarii fortelor si devenirii mai receptive la cerintele pietei. La fel banca continue sa
dezvolte evidenta contabila, activitatea de creditare, trezoreria si functiile managementului
informational, astfel incit sa fie capoabila sa controleze mai bine activitatea.
Cele mai esentiale sarcini ale strategiei bancii pe viitor sunt:
- pastrarea statutului de banca universala, independenta, privata si lider a sistemului bancar al tarii;
- extinderea si consolidarea bazei de clienti;
- sporirea profitabilitii prin utilizarea rationala a resurselor si cautarea a noi surse de venituri.
In concluzie, pot sa spun ca am ramas satiafacut de cunostintele acumulate la Banca Comerciala
“Moldova-Agroindbank” S.A fil. DOCCB, precum si de personalul care a fost destul de amabil, caci
dupa cum am observat, una din principalele reguli din aceasta banca in lucrul cu clientii este
amabilitatea , inteleptiunea si competenta.
Prin activitatea desfasurata pe piata creditara a Moldova, BC “Moldova-Agroindbank” S.A a
contribuit si ea, partial, la accelerarea tranzitiei la economia de piata, la faptul ca, anume sistemul
bancar a devenit una din primele sfere ale economiei unde real se efectueaza demonopolizarea si in
care fost facut primul pas spre formarea pietei monetare din republica.
90