RAPORT DE MEDIU - arpmag.anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/67121_Comuna Stefan cel Mare.pdf · Planul...

RAPORT DE MEDIU

pentru PLANUL URBANISTIC GENERAL

al Comunei Ştefan cel Mare, judeţul Argeş

2012

RAPORT DE MEDIU

pentru PLANUL URBANISTIC GENERAL

al Comunei Ştefan cel Mare, judeţul Argeş

ELABORATOR: ing. Alexandru Daniel Popescu Elaborator de studii pentru protecţia mediului atestat de Ministerul Mediului Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului – poziţia 306

RAPORT de MEDIU PALN URBANISTIC GENERAL

Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş

1

CUPRINS

1. INTRODUCERE .................................................................................. 4 1.1. INFORMATII GENERALE ................................................................................. 5

1.2. CONTINUTUL RAPORTULUI DE MEDIU ..................................................... 6

CAPITOLUL 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE P.U.G ...................................... 9 2.1. SCOPUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE P.U.G.................................... 9

2.2. CONTINUTUL PLANULUI URBANISTIC GENERAL ............................... 10

2.2.1 Stadiul actual al dezvoltarii........................................................................ 10

2.2.2. Situaţia actuală .......................................................................................... 16

2.2.3. Disfunctionalitati privind situatia existenta............................................. 27

2.2.4. Propuneri de organizare urbanistica ......................................................... 28

2.3. OBIECTIVELE PUG ........................................................................................... 40

2.3.1. Reglementări privind păstrarea integrităţii mediului şi protejarea patrimoniului natural şi construit ...................................................................... 41 2.3.2. Reguli cu privire la siguranţa construcţiilor şi la apărarea interesului public ................................................................................................................... 44 2.3.3. Condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor ................................ 46 2.3.4. Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenului şi ale onstrucţiilor . 51 2.3.5. Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi împrejmuiri ... 53 2.3.6. Prescripţii specifice de construibilitate la nivelul zonelor şi subzonelor funcţionale ........................................................................................................... 54 2.3.7. Prescripţii la nivelul zonelor şi subzonelor funcţionale ............................ 55

2.4. LEGATURA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME ...................................... 56

CAPITOLUL 3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI .................................................................... 60 3.1. CADRUL NATURAL, MONUMENTE ALE NATURII SI ISTORICE, VALORI ALE PATRIMONIULUI CULTURAL, ISTORIC SI NATURAL ........ 60

3.1.1. Relieful si geomorfologia ............................................................................ 60 3.1.2. Geologia ..................................................................................................... 63 3.1.3. Riscuri naturale ......................................................................................... 65 3.1.4. Riscuri antropice ....................................................................................... 66 3.1.5. Clima ......................................................................................................... 66 3.1.6. Flora si fauna ............................................................................................. 69 3.1.7. Solul ........................................................................................................... 70 3.1.8. Hidrologia si hidrogeologia ........................................................................ 74 3.1.9. Monumente ale naturii si istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric si natural .................................................................................................. 79



2

3.2. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU, SITUATIA ECONOMICA SI SOCIALA IN SITUATIA ACTUALA ..................................................................... 84

3.2.1. Factor de mediu sol .................................................................................... 84 3.2.2. Factor de mediu apa .................................................................................. 84 3.2.3. Factor de mediu aer .................................................................................. 87

3.3. ASPECTELE RELEVANTE ALE EVOLUTIEI PROBABILE A MEDIULUI SI A SITUATIEI ECONOMICE SI SOCIALE IN CAZUL NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS ................................................................................................ 89

CAPITOLUL 4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV .................................. 93 4.1. INTRODUCERE .................................................................................................. 93

4.2. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PUG ........ 93

CAPITOLUL 5. OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PLAN ........................................................... 96 CAPITOLUL 6. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ........................................ 99 6.1. EVALUAREA EFECTELOR IMPLEMENTARII OBIECTIVELOR PUG ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU ................................................................... 101

6.2. EVALUAREA EFECTELOR CUMULATE ALE IMPLEMENTARII PUG ASUPRA OBIECTIVELOR DE MEDIU ................................................................ 107

6.3. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE TRANSFRONTIERA ........... 109

6.4. ANALIZA RISCURILOR ................................................................................. 110

CAPITOLUL 7. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI . 111 7.1. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA APELOR ........... 112

7.2. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA AERULUI ......... 113

7.3. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA SOLULUI SI SUBSOLULUI ........................................................................................................... 113

7.4. GESTIUNEA DESEURILOR ........................................................................... 114

7.5. POPULATIA ...................................................................................................... 115

7.6. RISCURI NATURALE ..................................................................................... 115

CAPITOLUL 8. EVALUAREA ALTERNATIVELOR .................. 116 8.1. ALTERNATIVA „ZERO” SAU „NICI O ACTIUNE” ................................. 116

8.2. ALTERNATIVE PRIVIND DEZVOLTAREA PLANULUI ......................... 117



3

CAPITOLUL 9. PROPUNERI PRIVIND MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI ........................................................................................... 119 CAPITOLUL 10. REZUMATUL FARA CARACTER TEHNIC . 121 CAPITOLUL 11. CONCLUZII .......................................................... 126



4

1. INTRODUCERE

Lucrarea de fata reprezinta Raportul de mediu pentru planul urbanistic general al comunei Ştefan cel Mare, judetul Arges.

Raportul de mediu a fost elaborat in conformitate cu cerintele H.G. nr.

1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a a evaluarii de mediu pentru planuri si programe si cu recomandarile cuprinse in Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, impreuna cu Agentia Nationala de Protectia Mediului.

In conformitate cu cerintele H.G. nr. 1076/08.07.2004, procedura de realizare

a evaluarii de mediu pentru PUG - Comuna Stefan cel Mare a cuprins urmatoarele etape:

• pregatirea primei versiuni a planului; • notificarea de catre titular a Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului

Pitesti si informarea publicului; • etapa de definitivare a planului si de realizare a raportului de mediu. Metodologia utilizata in evaluarea strategiei de mediu include si

recomandarea din Manualul privind aplicarea procesului de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodariei Apelor si Agentia Nationala de Protectie a Mediului, aprobat prin Ordinul 117/2006 si "Ghidul privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe de amenajare a teritoriului si urbanism" (MMDD, 2007).

Raportul de mediu a urmarit prezentarea aspectelor generale ale PUG,

teritoriul acoperit, precum si activitatile preconizate sa decurga din implementarea PUG, ca: stabilirea noilor folosinte ale terenului pentru dezvoltare si a regulilor privind dimensiunea dezvoltarii si conformarea cu legislatia in vigoare; amenajarea si utilizarea terenului; dezvoltarea infrastructurii rutiere si de utilitati; modificari ale activitatilor economice care pot interveni intr-o sfera mai larga.

In Raportul de mediu s-a facut prezentarea metodelor si tehnicilor utilizate in evaluarea de mediu, corelarea obiectivelor relevante pentru PUG, s-au determinat aspectele de mediu care trebuie evaluate din perspectiva elementelor cheie ale PUG si s-a facut identificarea obiectivelor de mediu relevante.

A interesat cu predilectie analiza efectelor semnificative ale planului in zona, datorita schimbarii folosintei unor terenuri, efecte asupra teritoriului administrativ a localitatilor adiacente, asupra componentelor mediului si in special asupra zonelor



5

protejate din arealul analizat. S-au urmarit problemele semnificative de mediu, inclusiv starea actuala a mediului si evolutia acestuia in absenta, precum si in cazul implementarii PUG. S-au stabilit masurile de reducere si/sau intarire a efectelor implementarii PUG asupra componentelor mediului, s-au facut recomandari in acest sens, si s-a propus un program de monitorizare.

Prin Raportul de Mediu s-au sintetizat toate rezultatele si concluziile evaluarii, insa s-au avut in vedere si consultarile publicului si a autoritatilor de reglementare interesate.

Planul urbanistic general al Comunei Stefan cel Mare a fost elaborat de S.C. SIPRO S.R.L. in conformitate cu prevederile legale (Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national, Sectiunea a IV-a - Reteaua de localitati cu modificarile si completarile ulterioare, Ordinul nr. 13 M/1999 pentru aprobarea reglementarii tehnice GP 038/1999 - Ghid privind metodologia de elaborare si continutul cadru al planului urbanistic general).

Pe baza analizei situatiei existente, a modificarilor survenite in folosinta

terenurilor din intravilan, a tendintelor constatate in inbunatatirea teritoriului cu bunuri publice de interes comun si bunuri de interes privat, a cererilor administratiei locale si a cetatenilor de modernizare si imbunatatire a conditiilor de locuire, Planul urbanistic general stabileste directiile evolutiei Comunei Stefan cel Mare in concordanta cu alte programe si planuri astfel incat sa atinga urmatoarele obiective:

- dezvoltare durabila a Comunei Stefan cel Mare; - cresterea nivelului de trai; - imbunatatirea starii de sanatate a populatiei; - cresterea gradului de educatie in ceea ce priveste protectia mediului prin

asigurarea cadrului organizatoric si de implementare al unor proiecte privind evacuarea apelor uzate, depozitarea deseurilor, protectia solului.

Planul urbanistic general impreuna cu RLU aferent devine dupa aprobare

"act de autoritate al administratiei publice locale" pe baza caruia se elibereaza certificate de urbanism si autorizatii de construire pe teritoriul localitatii.

1.1. INFORMATII GENERALE

Planul urbanistic general al comunei Stefan cel Mare este elaborat cu respectarea Ghidului privind metodologia de elaborare si continutul cadru al planului urbanistic general aprobat de ministerul de resort.

Planul preia date din toate documentele de urbanism elaborate la nivelul localitatii si le actualizeaza avand in vedere:

intravilanul localitatii sa cuprinda numai necesarul de teren pentru dezvoltare;



6

precizarea categoriilor de folosinta ale terenurilor in intravilan si extravilan si bilantul teritorial al categoriilor de folosinta;

nevoile de dezvoltare ale infrastructurii localitatii (apa, canal, energie, comunicatii, retele rutiere, etc.);

precizarea zonelor cu grad mare de risc natural;

cresterea calitatii vietii locuitorilor.

Denumire plan: PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA Ştefan cel Mare – Jud. Argeş

Titular plan: Primaria comunei Ştefan cel Mare - Jud. Argeş tel./fax: 0248 696 704, 0248 696 559

Proiectant general PUG: S.C. “ SIPRO” S.R.L. - Pitesti - jud. Arges

Autor Raport de mediu: ing. Alexandru Daniel Popescu Elaborator de studii pentru protecţia mediului atestat de Ministerul Mediului Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului – poziţia 306

Tel: 0723 16 80 04 E-mail: [email protected]

Unitatea administrativ teritoriala – comuna Stefan cel Mare - se caracterizeaza

prin: - Suprafata teritoriului administrativ: St = 3429 ha - Suprafata teritoriului intravilan: Si = 405 ha - Populatia actuala: 2484 locuitori (2009 Directia de Statistica);

1.2. CONTINUTUL RAPORTULUI DE MEDIU

In cele ce urmeaza sunt descrise succint aspectele care au fost abordate in fiecare capitol al Raportului de mediu pentru PUG Stefan cel Mare.

Continutul Raportului de mediu pentru PUG a fost stabilit in conformitate cu

cerintele Anexei nr. 2 la H.G. nr. 1076/2004, intregul proces de evaluare si de elaborare a Raportului de mediu fiind efectuat in acord cu cerintele H.G. nr. 1076/2004 si cu recomandarile cuprinse in Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, impreuna cu Agentia Nationala de Protectia Mediului.

Mai jos se prezinta, in sinteza, continuturile capitolelor 2 – 11 din cuprinsul

prezentului Raport de mediu.



7

Capitolul 2: Expunerea continutului si a obiectivelor principale ale planului In acest capitol sunt prezentate obiectivele principale ale PUG. De asemenea,

este prezentata o sinteza a continutului acestui PUG, inclusiv a propunerilor de dezvoltare si a regulamentului local de urbanism. De asemenea, sunt prezentate relatia PUG cu alte planuri, precum si aspectele legislative specifice.

Capitolul 3: Aspectele relevante ale starii actuale a mediului In acest capitol este prezentata starea actuala a mediului natural si construit

din zona avuta in vedere de PUG, pe factori de mediu. Au fost luati in considerare acei factori de mediu care pot fi influentati, pozitiv sau negativ, de prevederile PUG. De asemenea, este analizata evolutia probabila a mediului in cazul in care nu se vor implementa prevederile PUG.

Capitolul 4: Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectata

semnificativ In acest capitol au fost identificate caracteristicile de mediu ale zonei si

problemele de mediu relevante pentru zona PUG, pe baza datelor referitoare la starea actuala a mediului.

Capitolul 5: Obiectivele de protectia mediului relevante pentru plan In acest capitol sunt prezentate obiectivele de protectia mediului identificate

pentru diferiti factori de mediu, relevante pentru PUG, in acord cu legislatia si strategiile nationale si ale Uniunii Europene. S-au stabilit tintele pentru atingerea acestor obiective, precum si indicatorii care vor servi pentru monitorizarea si cuantificarea actiunilor pentru protectia mediului si ale efectelor planului asupra calitatii mediului.

Capitolul 6: Evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului In acest capitol sunt prezentate, pentru fiecare factor/aspect de mediu, formele

de impact potential al prevederilor planului. Se precizeaza ca rezultatele evaluarii efectelor semnificative asupra mediului ale prevederilor planului ce face obiectul PUG se refera la impactul rezidual, adica la acele efecte inca sesizabile dupa aplicarea masurilor de prevenire si de reducere a impactului. De asemenea, au fost evaluate efectele potentiale semnificative in context transfrontiera.

Capitolul 7. Masurile propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea

impactului In acest capitol sunt prezentate, pentru fiecare factor/aspect de mediu

masurile specifice pentru prevenirea si reducerea impactului. Capitolul 8: Evaluarea alternativelor In acest capitol sunt prezentate si evaluate, din punct de vedere al impactului

asupra mediului, alternativele pentru implementarea planului. S-au avut in vedere diferitele alternative. De asemenea, a fost analizata „alternativa zero”.



8

Capitolul 9: Propuneri privind monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului

In acest capitol sunt prezentate propunerile pentru programul de monitorizare a implementarii prevederilor PUG privind prevenirea, reducerea sau eliminarea poluarii mediului si de monitorizare a efectelor planului asupra mediului. Sunt stabilite seturi de indicatori necesari pentru programul de monitorizare.

Capitolul 10: Rezumat fara caracter tehnic In acest capitol este prezentata o sinteza a principalelor elemente ale

Raportului de mediu, sinteza care sa faciliteze publicului interesat cunoasterea celor mai importante aspecte propuse de plan, a masurilor prevazute de acesta pentru atingerea obiectivelor de mediu, precum si a rezultatelor evaluarii de mediu.

Capitolul 11: Concluzii In acest capitol sunt prezentate concluziile la evaluarea de mediu a PUG Stefan

cel Mare.



9

CAPITOLUL 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE P.U.G

2.1. SCOPUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE P.U.G

Scopul PUG consta in stabilirea prioritatilor de interventie, reglementarilor si

servitutilor de urbanism ce vor fi aplicate in utilizarea terenurilor si constructiilor din comuna Stefan cel Mare, judetul Arges.

In concordanta cu politica de dezvoltare urbana a administratiei locale este necesara rezolvarea urmatoarelor categorii de probleme:

analiza situatiei existente, evidentierea disfunctionalitatilor si determinarea prioritatilor de interventie in teritoriu si in cadrul localitatilor componente ale comunei;

zonificarea functionala a terenurilor si indicarea posibilitatilor de interventie prin reglementari corespunzatoare;

conditii si posibilitati de realizare a obiectivelor de utilitate publica

introducerea in intravilan a unor terenuri agricole destinate dezvoltarii sectorului de locuinte, precum si dezvoltarii economice si turistice a comunei, in acord cu politica de dezvoltare a Consiliului Local.

Obiectivele lucrarii constau in: • Relationarea localitatii cu teritoriul sau administrativ si relationarea suprateritoriala • Stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan • Delimitarea zonelor afectate de servituti publice, afectate de interdictii temporare si permanente de construire si a zonelor expuse la riscuri naturale • Modernizarea si dezvoltarea echiparii si a infrastructurii edilitare aferenta zonelor de extindere a intravilanului • Stabilirea zonelor protejate si de protectie a monumentelor istorice • Precizarea conditiilor de amplasare si conformare a volumelor construite si amenajate

Lucrarea isi propune stabilirea directiilor de dezvoltare a comunei Stefan cel Mare, in corelare cu prevederile de amenajare a teritoriului national (P.A.T.N.) si judetean (P.A.T.J.) si in conditiile respectarii dreptului de proprietate si a interesului public. Propunerile ce se avanseaza vor trebui sa coreleze potentialul economic si potentialul uman cu aspiratiile de ordin social si cultural ale populatiei.



10

Odata cu stabilirea directiilor de dezvoltare in perspectiva a comunei Stefan cel Mare, lucrarea va trebui sa dea raspunsuri si la problemele indirecte cu care se confrunta Consiliul Local, in special in determinarea categoriilor de interventii, permisiuni si restrictii, necesitati de prima etapa. Elaborat, avizat si aprobat, Planul Urbanistic General devine principalul instrument in dezvoltarea comunei, el putand fi utilizat la:

- promovarea unor investitii din fondurile publice, cu precadere in dezvoltarea infrastructurii si investitiilor publice. - emiterea certificatelor de urbanism si autorizatiilor de construire in toate domeniile. - respingerea unor solicitari de construire neconforme cu prevederile PUG. - rezolvarea unor litigii ce pot apare intre consiliul local si persoana fizice sau juridice, sau litigii intre persoane fizice

Planul Urbanistic General, are un caracter de direcţionare si coordonare a

dezvoltării comunei, pe termen de 10 ani. El reprezintă o faza premergătoare realizarii investiţiilor, conţinând prevederi strict necesare dezvoltării urbanistice si putând fi utilizat la:

- eliberarea certificatelor de urbanism si a autorizaţiilor de construire pentru obiective ce nu necesita studii aprofundate.

- respingerea unor solicitări de construire neconforme cu prevederile P.U.G.-ului aprobat.

- declanşarea unor P.U.Z.-uri (planuri urbanistice zonale), sau P.U.D-uri (planuri urbanistice de detaliu), necesare detalierii unor zone, sau a unor amplasamente.

- declanşarea procedurii de declarare a utilitatii publice, pentru realizarea unor obiective ce implica exproprieri.

- reglementările enuntate in cadrul PUG se detadiaza si se intaresc prin Regulamentul local de urbanism (RLU).

2.2. CONTINUTUL PLANULUI URBANISTIC GENERAL

2.2.1 Stadiul actual al dezvoltarii

Comuna Stefan cel Mare este situate in partea de sud-est a judetului Arges, la

o distanta de resedinta de judet si municipiul Pitesti de 55 km, între bazinele hidrografice ale râurilor Dâmbovnic, Glavacioc şi Teleorman, fiind cuprins între paralelele 44O24’29’’ şi 44O30’51’’ latitudine nordică şi meridianele 25O11’17’’ şi 25O16’46’’ longitudine estică.

Drumul care trece prin comuna Stefan Cel Mare, de interes judetean (DJ 659) traverseaza comuna dinspre Pitesti, spre Giurgiu. Mai traverseaza comuna DC nr. 96 spre comuna Selaru judetul Dambovita si DC 131 care face legatura intre comuna Selaru judetul Dambovita si comuna Negreni judetul Teleorman.



11

Cea mai apropiata statie de cale ferata se afla la 32 de km, in orasul Gaesti.

Comuna Stefan Cel Mare are doua sate si anume: - satul Stefan Cel Mare – resedinta comunei sat adunat cu strazi paralele si

perpendiculare, formand unghiuri de 90˚, unic in judetul Arges; - satul Glavacioc sat adunat situat pe valea raului Glavacioc in care

gospodariile sunt dispuse de-a lungul tentaculelor drumurilor comunale, nemodernizate. Distanta fata de resedinta comunei este de 4 km.



12

Comuna se invecineaza cu alte unitati administrative, dupa cum urmeaza: - la nord: comuna Slobozia, si comuna Selaru din judetul Dambovita; - la est: comuna Selaru judetul Dambovita; - la sud: comuna Negreni din judetul Teleorman; - la vest: comuna Slobozia.



13

Examinand cadrul geografic al comunei Stefan cel Mare, cat si imprejurimile

sale, se constata ca si pe aceste locuri au existat conditii favorabile ale dezvoltarii vietii omenesti, inca din vremuri vechi.

Sapaturile arheologice facute pe Valea Dirjovului din judetul Olt (circa 90 km) au scos in evidenta existenta oamenilor pe aceste meleaguri inca din paleoliticul inferior. In urma acestor sapaturi s-au gasit elemente de silex si cuart executate prin tehnicade cioplire. In vecinatatea comunei Stefan cel Mare, pe Valea Mozacului, in satul Lesiile, comuna Teiu, intre comunele Rociu si Negrasi, pe Valea raului Neajlov si in dreptul satului Ciupa din comuna Ratesti, s-au gasit urme lasate de inaintasii nostri, din epoca bronzului ( cultura “Tei”) in sec.al XIV lea.

Comuna Stefan cel Mare se află situată în partea de est a Câmpiei Găvanu – Burdea, zonă în care urmele vietii umane au vechi rădăcini în istoria tării noastre.



14

Cele două sate au datele de formare în momente cu totul diferite, unul fiind format în epoca medievală (satul Glavacioc), iar celălalt, care este si resedinta comunei este mult mai nou, datând din epoca modernă.

Satul Glavacioc a apărut pe lângă Mânăstirea Glavavacioc despre care se

aminteste pentru prima oară într-un act dat de domnitorul Vlad Dracu la 14 mai 1441, prin care acesta îi împroprietăreste pe fostii robi. Satul este amintit efectiv într-un act dat de Radu de la Afumati la 23 aprilie 1527. Asa cum arată descoperirile arheologice de pe raza acestui sat, aici există urme de asezări umane încă din epoca bronzului (cultura Tei).

In acest sat exista o manastire, construita pe un deal, asemeni unei cetati de aparare. Manastirea a fost refacuta, dar mai exista ziduri vechi pe care se pot observa urmele razboaielor. Se spune ca la acea manastire s-ar fi adapostit si Vlad Calugarul, fratele lui Vlad Dracu si unchiul lui Vlad Tepes. In unele din documentele manastirii sunt pomenite aceste lucruri.

Denumirea satului Glavacioc îsi are originea în două legende. Prima spune că ,, în vremurile grele din trecut, un ciocoi era fugărit de o ceată de turci, în final acesta fiind prins în mlastinile pârâului, unde i s-a tăiat glava”. De la cuvântul ,,glava” asezarea în cauză a primit numele de ,,Glavacioc”.

O a doua evidentiază faptul că mamelonul pe care este construită asezarea Glavacioc are o formă de cap, curioasă pentru formele de relief din jur. Se spune că este posibil să fi fost construit special acest mamelon. De la această formă de cap de om si-a tras si denumirea de ,, Glavacioc”.

Satul Stefan cel Mare dateaza din perioada reformei lui Cuza, fiind construit

în anul 1881 după un plan de rară conceptie al asezărilor de câmp, care a fost realizat de inginerul Gheorghe Florescu din Câmpulung, delegatul ministrului de domenii Vlădoianu si a geometrului Simion Georgescu din Bucuresti.

După cum se poate observa si după anul formării, satul Stefan cel Mare este unul nou, asa cum mai este numit si de locuitorii satelor vecine, fiind constituit pe mosia Mânăstirii Glavacioc cu ocazia împroprietăririlor realizate în anii 1880 – 1881.

Atunci, tăranilor veniti din diverse zone, mai ales din comunele limitrofe (Scurtu, Negreni, Fierbinti, judetul Vlasca), dar si ciobani si alte categorii venite de pe alte meleaguri mai îndepărtate (comunele Malu cu Flori si Rucăr, judetul Muscel), oameni tineri, care au primit câte 0,50 ha loc de casă în intravilan si 10 ha teren arabil.

Satul Stefan cel Mare are forma dreptunghiulara, cu o sosea principala ce strabate localitatea de la nord la sud, pe lungimea dreptunghiului (sosea ce face legatura cu capitala judetului, Pitesti si se continua spre Poieni- Teleorman) si ulite (11 ca numar) ce o intersecteaza perpendicular. Ulitele sunt numite de localnici linii (linia I-a, linia a II-a, etc), si la randul lor sunt stabatute de alte doua drumuri (pietruite), paralele cu soseaua, de o parte si de alta a acesteia, denumite linii mari. Ulita si linia mare se termina in izlazul comunal.

In comuna exista: primarie, biserica, sediul politiei comunitare, dispensar

medical, cec, camin cultural, o scoala moderna cu 8 clase, gradinita. Pe langa aceste



15

obiective exista o moara (pana in 1989 aceasta moara era a doua ca marime din judet), o sectie chimica (in prezent nu mai functioneaza , dar pana in 1989 aici se fabricau artificiile de pom de iarna -cele cu cutia albastra si o jumatate de brad cu globulete rosii, galbene si albastre-, albastru de rufe, negru de fum si spirt solid), un targ saptamanal (in fiecare joi), brutarie, magazine mixte, o miniferma pentru cresterea si ingrasarea taurasilor, presa de ulei, etc.

Populatia comunei se ridica la aproape 2500 de locuitori. Majoritatea lucreaza

in imprejurimi, in industria petroliera (schela Poieni) sau in agricultura. Pamantul agricol este bogat si intins, iar mare parte din proprietari inca il lucraza.

Pana in prezent nu cunosc sa se sarbatoreasca o zi ca fiind ziua comunei. Nu se mai fac hore in aer liber. Nu mai exista instrumentisti locali. Nu se mai fac spectacole la caminul cultural. Majoritatea tinerilor doresc sa plece spre oras in cautarea unui loc de munca mai bun si mai bine platit.

Specific etnocultural Arhitectura populara traditionala se incadreaza in zona de tranzitie de la “casa din lemn”, specifica zonei de deal si munte, si “casa din caramida”, specifica zonei de campie. Nu mai exista locuinte care sa “arate” cum se construiau casele in perioada interbelica. In cele doua sate ale comunei Stefan cel Mare gospodaria era alcatuita dintr-o curte perpendiculara pe drum, de regula cu fata spre sud. Odata cu sec.al XIX lea, locuitorii comunei si-au ridicat case din lemn si pamant, iar din sec.al XX lea au folosit si caramida ca material de constructie. Casa traditionala este casa asezata pe talpici de lemn ( in special de stejar) groase de circa 30 – 40 cm, cioplite cu barda, talpi ce formau o rama mare pe care se inalta casa. Scheletul casei pornea exact de pe talpi. Pentru acoperis, de regula in patru ape, se folosea sita de lemn batuta in cuie, asezata pe lati; cu trecerea timpului, din sec. al XX lea sita a fost inlocuita cu tabla. Casa propriu zisa avea fie o camera si un holisor ( tinda), fie doua incaperi si tinda la mijloc. Latura din fata casei avea o sala (prispa) cu talpisor din lemn cu ornamente.

Gospodaria taraneasca, desi cu tendinte moderne (oale de inox si farfurii din portelan), înca mai pastreaza traditiile. Iarna, copii se strang in cete, in seara de 23 decembrie si merg din casa in casa cu colidatul. În seara de Înviere, toata suflarea satului, chiar şi cei plecati la oraş, merg la biserica sa ia lumina, iar in ziua de Înviere, la 5 dimineaţa merg “sa ia paşte”. De Rusalii se împart pentru morţi (Mosii de vara), oale de lut care se pun cu gura in jos in ulucile de la gard. Femeile fac, duminica dimineata orez cu lapte sau pasat, in tuciuri mari si aduna copiii de pe ulita si ii spala pe picioare, pentru cei morti. Pe 25 martie, de Bunavestire (Blagovesteniile) este balci.



16

2.2.2. Situaţia actuală

Teritoriul administrativ al comunei cuprinde 3429 ha, din care 404 ha

intravilan.

Suprafata pe categorii de folosinta : - arabil : 2758 ha,

- pasuni : 375 ha, - vii : 25 ha, - livezi: 9 ha.

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

arabil pasuni vii livezi

procent agricol fata de situatia totala = 85, 56 ha % procent pasuni si fanete fata de suprafata totala = 10, 99 ha % procent arabil si livezi fata de suprafata totala = 74, 39 ha % procent paduri fata de suprafata totala = 5, 83 ha % Centralizatorul intravilanului existent

Nr. ct. Localitate Suprafata [ha]

1 Stefan cel Mare 270

2 Galvacioc 134

TOTAL 404

67%

33%



17

Numar de gospodarii: 923, din care: - 740 in satul Stefan cel Mare, - 183 in satul Glavacioc.

Populatia

Populatia comunei Stefan cel Mare a scazut in anii de dupa Revolutie, una din cauze reprezentand-o liberalizarea schimbarilor de domiciliu, sporul natural si soldul migratoriu negativ.

Se poate constata o redresare a ritmului de scadere a numarului populatiei, explicatie fiind iesirea la pensie inainte de termen a unei parti de forta de munca ocupata in mediul urban si reintoarcerea in mediul rural de origine, dar si evolutia economica dificila a unor intreprinderi urbane, situatie care a dus la disponibilizarea unei parti a fortei de munca, iar, in lipsa unor locuri de munca, aceasta a fost nevoita sa se reantoarca in zona rurala de resedinta, folosind si posibilitatile oferite de legea fondului funciar.

Pe termen mediu, o crestere a numarului de locuitori ai comunei se va realiza

numai in conditiile unei dezvoltari socio-economice reale a localitatii, dezvoltare care ar duce la echilibrarea sporului natural al populatiei si ar ridica gradul de ocupare al fortei de munca la nivelul comunei. In alte conditii, negative estimam ca populatia totala a localitatii va contina sa scada.

Structura pe grupe de varsta a populatiei comunei Stefan cel Mare dezvaluie

prezenta unui proces de imbatranire a populatiei, caracterizat prin pondera ridicata a populatiei varstnice si adulte.

Grupa de varsta Total

0 – 4 ani 143

5 – 9 ani 141

10 – 14 ani 210

15 – 19 ani 238

20 – 24 ani 168

25 – 29 ani 117

30 – 34 ani 109

35 – 39 ani 111

40 – 44 ani 187

45 – 49 ani 188

50 – 54 ani 210

55 – 59 ani 227

60 – 64 ani 197

65 ani si peste 434



18

Nivelul de instruire al populatiei reprezinta un factor important in perspectiva dezvoltarii socio-economice a localitarii. In localitate nivelul de instruire este mediu, fiind insa insuficient avand in vedere o dezvoltare a comunei. Ponderea populatiei cu pregatire superioara este foarte redusa, iar ponderea absolventilor de liceu sau scoala generala nu este o garantie pentru acoperire necesitatilor socio-economice ale comunei.

Analizand structura populatiei dupa sex rezulta ca ponderea o are populatia de sex femeiesc cu 51,2 %.

Infrastructura locala Invatamantul, ocrotirea sanatatii si cultura sunt cele trei componente esentiale

in dezvoltarea economico-sociala a comunei. Potentialul uman si material al acestor sectoare reprezinta o baza pentru o dezvoltare viitoare a comunei.

Invatamant In anul scolar 2005 – 2006 comuna dispunea de 2 gradinite cu 90 copii inscrisi

si 5 cadre didactice si 2 scoli invatamant primar si gimnazial cu 235 elevi inscrisi si 22 cadre didactice. S-a construit o scoala noua cu patru sali de clasa, un laborator modern de informatica, care a fost data in folosinta in anul 2004, s-au montat geamuri termopane la toate salile de clasa.

Ocrotirea sanatatii Localitatea dispune de un cabinet medical medicina de familie unde isi

desfasoara activitatea un medic si doua cadre medii sanitare.

Anul Nr. locuitori

1990 2911

1991 2885

1992 2750

1993 2703

1994 2667

1995 2638

1996 2609

1997 2564

1998 2491

1999 2485

2000 2466

2001 2464

2002 2547

2003 2537

2004 2535

2005 2526

2006 2497

2007 2488

2008 2494

2009 2484

2400

2500

2600

2700

2800

2900

3000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009



19

De asemenea, mai functioneaza un cabinet stomatologic cu un medic si un cadru mediu si un punct farmaceutic.

Cultura Comuna dispune de un camin cultural, care a fost modernizat din punct de

vedere al bazei materiale cat si a conditiilor tehnice, si doua biblioteci: una publica si alta scolara.

Cai de comunicatie si transport Conform OG nr. 43/1997, republicata cu modificarile ulterioare, drumurile de

interes local apartin proprietatii publice a unitatii administrative pe teritoriul careia se afla si cuprind:

a) drumurile comunale, care asigura legaturile: - între resedinta de comuna cu satele componente sau cu alte sate; - între orasul cu satele care îi apartin, precum si cu alte sate; - între sate;

b) drumurile vicinale sunt drumuri care deservesc mai multe proprietati, fiind situate la limitele acestora;

c) strazile sunt drumuri publice din interiorul localitatilor, indiferent de denumire: strada, bulevard, cale, chei, splai, sosea, alee, fundatura, ulita etc.

Strazile din localitatiie rurale se clasifica în: a) strazi principale; b) strazi secundare. Zona drumului public cuprinde: ampriza, zonele de siguranta si zonele de

protectie. Ampriza drumului este suprafata de teren ocupata de elementele constructive

ale drumului: parte carosabila, trotuare, piste pentru ciclisti, acostamente, santuri, rigole, taluzuri, santuri de garda, ziduri de sprijin si alte lucrari de arta.

Zonele de siguranta sunt suprafete de teren situate de o parte si de cealalta a amprizei drumului, destinate exclusiv pentru semnalizarea rutiera, pentru plantatie rutiera sau alte scopuri legate de întretinerea si exploatarea drumului, pentru siguranta circulatiei ori pentru protectia proprietatilor situate în vecinatatea drumului. Din zonele de siguranta fac parte si suprafetele de teren destinate asigurarii vizibilitatii în curbe si intersectii, precum si suprafetele ocupate de lucrarile de consolidari ale terenului drumului si alteie asemenea. În afara localitatilor, limitele minime ale zonelor de siguranta a drumurilor, în cale curenta si aliniament sunt prevazute în anexa nr. 1 la prezenta ordonanta.

Realizarea de culturi agricole sau forestiere pe zonele de siguranta este interzisa.

Principalul drum ce deserveste comuna Stefan cel Mare si asigura legatura acesteia cu comunele invecinate este drumul judetean 659. Acest drum se formeaza de la limita comunei Pitesti din DN 65, traverseaza comunele Bradu, Gliganu, Mozaceni , Slobozia si Stefan cel Mare.



20

Elementele profilului transversal masurate pe teren au urmatoarel caracteristici:

1. Partea carosabila cu doua benzi de circulatie cu latimea de 3 m fiecare 2. Acostamentele au latimea de 1,00 m, blalastate 3. Santuri din pamant cu sectiune trapezoidala variata. In zona centrala a satului de resedinta Stefan cel mare exista un trotuar

executat din dale prefabricate 50 x 50 x 10, cu latimea de 1 m. Satul Stefan cel Mare este sistematizat.

Perpendicular pe DJ 659 vin 11 drumuri laterale de o parte si de cealalta. Proprietatile sunt amplasate lateral pe aceste drumuri locale si DJ 659. Singurul drum cu imbracaminte moderna care deserveste comuna este DJ 659. Drumurile locale care deservesc satul Stefan cel Mare sunt impietruite.

Drumurile de interes local apartin proprietatii publice a unitatiii administrative pe teritoriul careia se afla si cuprind drumurile locale care asigura legaturia intre resedinta de comuna cu satele componente precum si cu alte sate. Unul dintre drumurile comunale ce dervesc satul de resedinta Stefan cel Mare cu Izvoru este DC 128. Acest drum comunal se formeaza din DJ 504 care traverseza comuna Izvoru - Stefan cel Mare si se termina cu DJ 659.

La traversarea satului Stefan cel Mare, elementele transversal masurate pe teren au urmatoarele caranteristici:

1. Partea carosabila cu doua benzi de circulatie cu imbracaminte provizorie 2. Acostamente cu latimea de 0,75 m balastate 3. Santuri de pamant neprofilate 4. Zone verzi cu latimi variabile cuprinse intre 1,00 – 2,40 m. Legatura satului cu resedinta Stefan cel Mare cu satul de resedinta se face cu

ajutorul DJ 659 si DC 131. Drumul DC131 se formeaza din DJ 659, deserveste o parte a satului Glavacioc

si asigura legatura cu judetul Telorman. Acest drum are o lungime de 5,2 km, iar elementele profilului transversal masurate pe teren au urmatoarele caracteristici:

1. Partea carosabila cu doua benzi de circulatie, cu imbracaminte provizorie 2. Acostamente impietruite cu latimea de 0,75 m 3. Santuri de pamant cu sectiunea trapezoidala variabila 4. Zone verzi cu latimi variablile cuprinse intre 1,00 – 2,40 m. Un alt drum ce deserveste satul Glavacioc este DC 130. Acest drum se

formeaza din DC 131 si se termina la Manastirea Glavacioc, care este daclarata monument istoric. Lungimea DC 130 este 1,00 km si are o singura banda de circulatie cu latimea de 4,00 m. Acostamentele au latimea de 0, 75 m si sunt impietruite.

Zonele verzi au latimi variabile cuprinse intre 1,40 – 2,70 m. Dezvoltarea economica In localitatea Stefan cel Mare nu se poate vorbi despre zona industrializata.

Nu a fost nici in trecut dezvoltata o industrie propriu – zisa. Profilul economic al comunei Stefan cel Mare este dominant agricol, 85,56%, cea mai mare parter a populatiei ocupate avand locul de munca in exploatarile agricole particulare caracterizate printr-o putere economica redusa.



21

In aceasta zona este cunoscuta activitatea de extractie a titeiului, care, in

prezent este executata de OMV PETROM. Majoritatea salariatilor din acest domeniu au fost disponibilizati, investitorul avand ca prioritara activitatea de modernizare si automatizarea procesului de productie.

Sondele petroliere se află situate mai ales în partea de vest a localitătii, dar 5 dintre ele se găsesc chiar în interiorul vetrei satului Stefan cel Mare. Zăcămintele petroliere se găsesc situate de-a lungul unui aliniament orientat de la est la vest, pe un anticlinal cu o usoară înclinare.

Adâncimea atinsă în foraje variază între 1200 si 2000 m, pe alocuri chiar depăsind această valoare. Zăcămintele de petrol sunt cantonate în depozite sarmatiene. Numărul sondelor este de peste 130, producând peste 400 t /h. Titeiul brut este dirijat către două parcuri existente pe raza localitătii prin intermediul a numeroase retele de oleoducte, iar de aici, mai departe, este pompat spre Rafinăria Brazi, de lângă Ploiesti.

In perioada de dupa anii 1990 s-a dezvoltat activitatea comerciala, au aparut

numeroase societati comerciale, AF sau PF, majoritatea avand ca obiect comertul si prestari servicii catre populatie in domeniul bunurilor de consum .

In acest sens este dezvoltata activitatea de morarit, fabricatie paine si produse de patiserie.

De asemenea in localitate exista o baza de prelucrare a cerealelor. Aceasta detine si spatii de depozitare, si se afla in proprietate privata. Baza de receptie cereale este una modernă ce poate înmagazina aproximativ 2500 t de cereale, aduse atât de pe raza localitătii, cât si din comunele învecinate.

In ultima perioada a inceput sa se contureze activitatea de crestere a

animalelor de catre o societate straina in spatiile apartinand fostului CAP, activitate ce se bazeaza pe cresterea porcinelor si taurinelor. Acestia doresc modernizarea si extinderea acestei activitati, avand in vedere prelucrarea materieie prime si obtinerea produsului finit.

Activitatea de baza a locuitorilor este agricultura. In urma aplicarii Legilor Fondului Funciar, terenurile au trecut in proprietatea privata a locuitorilor. In prezent nu exista o forma asociativa de lucrare a terenului. Proprietarii lucreaza aceste terenuri individual, fapt ce are destule dezavantaje.

In localitate sunt in jur de 1500 de proprietari care detin suprafete de 1 – 2 ha. In gospodatrii se cresc animale pentru necesitatile fiecarei familii.

Singurele resurse naturale din localitate ar putea fi: - zacaminte de gaze naturale si petrol - terenurile amenajate ca pasune aflate in proprietatea privata a localitatii - forta de munca neutilizata dar mai putin calificata. Productia vegetala si animala constituie ramurile cu o dezvoltare importanta

in cadrul economiei teritoriului comunei.



22

Cresterea animalelor reprezintă un sector de activitate cu traditie în comuna Stefan cel Mare, având o pondere foarte importantă în economia acesteia. Se cresc vaci pentru lapte si carne, tineret bovin, porci, oi pentru lapte, lână si carne, păsări, etc. Pe lângă acestea, mai există si apicultura, cresterea iepurilor de casă si altele, care întregesc tabloul cresterii animalelor din localitate.

Zootehnia, conform datelor statistice, nu cunoaste evolutii spectaculoase. -bovine: 1180 buc, din care matca 800 buc - ovine : 300 buc, din care matca 200 buc - porcine: 977 buc, din care matca 100 buc - pasari : 13300 buc - cabaline : 221 buc - caprine : 130 buc.

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

bovine

ovine

porcin

e

pasar

i

cabal

ine

capri

ne

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

Productia animala realizata se situeaza la nivele relativ ridicate, problema

principala constituind-o disfunctionalitatile legate de valorificarea principalelor produse.

Agricultura Terenurile agricole arabile detin aproximativ 75,64 % din suprafata localitătii

si 86,16% din cea agricolă. În cadrul suprafetei arabile se cultivă : cereale (grâu, porumb, orz, ovăz, etc),

plante tehnice (floarea – soarelui, tutun), plante furajere, etc. Majoritatea terenurilor agricole cultivate cu cereale se găsesc pe laturile estică si vestică ale localitătii.

Suprafata ocupată cu păsuni si vegetatie ierboasă este reprezentată de fânete si islazuri si este suficientă pentru animalele localitătii.



23

Suprafete culturi : - grau : 950 ha - triticole : 25 ha - orz : 65 ha - orzoaica : 28 ha - porumb : 923 ha - fasole : 1 ha - floarea soarelui : 330 ha - legume : 46 ha - plante nutret : 199 ha

0 200 400 600 800 1000

grau

orz

porumb

floarea soarelui

plante nutret

Fondul forestier este foarte redus, localitatea neavând decât 78,91ha de pădure

în partea de SE, care poartă numele de Braniste. Ea face obiectul unor valorificări economice multiple, fiind de un real folos sătenilor si altor activităti economice.

Terenurile degradate ocupă mici portiuni de-a lungul râului Dâmbovnic, râu ce se găseste situat pe latura de est a localitătii si în locurile mlăstinoase situate pe vechiul curs al acestuia, cea mai mare parte fiind incluse în suprafetele pentru păsunat.

Fiecare dintre proprietarii de pământ încearcă să realizeze productii cât mai bune, atât din punct de vedere cantitativ, dar mai ales calitativ. Munca lor este sprijinită din plin de existenta unor tractoare si masini agricole, care depăsesc acum numărul de 5204 (462 de tractoare si 58 combine), iar numărul lor este într-o continuă crestere.

In cadrul productiei vegetale sunt reprezentative suprafetele cultivate cu cereale, in special grau, orz si orzoaica.

In legatura cu activitatea de turism aceasta nu dispune de un potential local datorita si asezarii geografice a localitati.

In satul Galvacioc exista Manastirea Glavacioc monument istoric intrat in circuitul de valori istorice, dar in prezent aceasta se afla intr-un proces de reconstructie si modernizare.



24

Comuna Stefan Cel Mare are un potential economic mixt, atat industrial cat si agricol.

a) Industria - Partea industriala aducatoare de venituri este extractia petrolului prin

sondele amplasate pe teritoriul comunei Stefan Cel Mare. - Moara cu capacitatea corespunzatoare pentru prelucrarea cerealelor intregii

zone. - Comcereal. b) Agricultura - Exista o asociatie cooperatista pentru agricultura, in afara intravilanului.

Fostele constructii ale CAP au fost instrainate legal lui SC SANCA. Formatiunea de protectia plantelor se ocupa cu distribuirea de pesticide.

c) Constructii pentru lucrari tehnico – edilitare. - In afara posturilor trafo mai sunt amplasate in afara intravilanului statiile

RENEL ale liniilor de 110-20 kw care alimenteaza comuna cu energia electrica. - Este necesara alimentarea cu gaze naturale a comunei Stefan Cel Mare. d) Spatiile verzi In centrul civic al comunei Stefan Cel Mare se afla un teren de sport ce trebuie

amenajat cu cabine si apa curenta si W.C. Se impune imprejmuirea acestuia. Resursa naturala de baza care constituie suportul economic al comunei o

constitue fondul funciar agricol. Echiparea tehnico – edilitara Alimentare cu apa Alimentarea cu apă a comunei Ştefan cel Mare asigură necesarul de apă

pentru 980 locuitori branşaţi prin cişmele amplasate în curţi, 2 mori, o brutărie, o şcoală, o grădiniţă şi a fost pusă în funcţiune în 1973.

Sursa de alimentare cu apă o constituie subteranul de adâncime exploatat prin intermediul a două foraje. Cele două foraje sunt situate în zona central-vestică a satului Ştefan cel Mare, forajul F1 în incinta împrejmuită a castelului de apă, la cca. 20 m de aceasta, iar forajului F2 la cca. 200 m nord-vest faţă de castelul de apă.

Debitul necesar de 8,79 l/s pentru locuitorii satelor Glavacioc si Stefan del

Mare se asigura prin intermediul a 2 foraje sapate la adancimea de 90 m, respectiv 102 m.

Forajele sunt prevazute cu cabine subterane de 1,6 x 1,8 m, h = 2,8 m si sunt echipate cu 4 electropompe submersibile cu Q = 18 m3/h, H = 40 m. Contorizarea apei se face cu apometre avand Q = 15 m3/h.

Pentru protectia surselor de alimentare sunt prevazute cate o zona de

protectie sanitara cu regim sever avand dimensiunile: 50 m amonte si 2 m aval si lateral fata de put, pe directia de curgere a stratului freatic.



25

Caracteristicile tehnice ale celor 2 foraje sunt: F1 F2

Adancime foraj (m) 102 90

Diametru coloana (mm) 268 268

Nivel hidrostatic (m) 9,5 7,6

Nivel hidrodinamic (m) 16,7 15,6

Debit exploatabil (l/s) 6,55 4,44

Valorile coordonatelor STEREO 70 ale celor 2 foraje sunt:

Foraj Coordonate STEREO 70

X Y

F2 332001 519860

F2 332167 519784

Zone de protecţie sanitară cu regim sever:

- zona de protecţie sanitară cu regim sever din jurul castelului de apă şi a forajului F1 în suprafaţa de 1500 mp este împrejmuită cu gard din plasă de sârmă,

- zona de protecţie sanitară din jurul forajului F2 în suprafaţa de 25 mp este împrejmuită cu gard din plasă de sârmă. Aducţiunea apei:

- de la forajul F1 la castelul de apă se realizează prin pompare directă, printr-o conductă OL (Dn = 150 mm, L = 20 m),

- de la forajul F2 la castelul de apă se realizează prin pompare directă, printr-o conductă OL (Dn = 150 mm, L = 20 m). Înmagazinarea apei se realizează într-un castel de apă din beton armat,

cilindric (V= 200 mc) situat în aceeaşi incintă cu forajul F1. înălţimea la acoperiş a castelului este de 29,4 m, iar la baza cuvei este de 20,0 m. Dimensionarea castelului de apă s-a realizat ţinând cont de rezerva intangibilă de incendiu (V= 70 mc) şi de volumul de compensare orară corespunzător unei alimentări continue timp de 16 ore.

Distribuţia apei se realizează gravitaţional prin intermediul unei reţele de

distribuţie (L = 7500 m) executată din conductă de azbociment şi OI (Dn = 100-150 mm) care a fost dimensionată pentru un Q orar max. = 8,2 l/s.

Reţeaua de distribuţie urmăreşte traseul drumului judeţean DJ 659 Piteşti-

Videle, asigurând apa pentru cca. 340 familii racordate prin cişmele amplasate în curte. Pe traseul reţelei sunt montaţi doi hidranţi de incendiu amplasat la distanţa de 550 m unul faţă de celălalt. Traseul reţelei de distribuţie nu intersectează nici un curs de apă.

Debite şi volumul cerinţei de apă sunt: Timpul de funcţionare al folosinţei de apă este permanent, 24 h/zi, 365

zile/an.



26

- Q max. zi = 158 mc/zi (1,83 l/s), - V max. anual = 57,7 mii mc, - Q med. zi = 130 mc/zi (1,5 l/s), - V med. anual = 47,45 mii mc.

Actele de reglementare emise anterior sunt următoarele:

- acord de gospodărirea apelor nr. 359/513/1967 privind „Alimentarea cu apă a localităţilor riverane pr. Dâmbovnic, jud. Argeş" emise de C.N.A. Bucureşti.

- autorizaţia de gospodărirea apelor nr. 38/20.06.1989 privind „Sistem de alimentare cu apă în comuna Ştefan cel Mare, jud. Argeş" emisă de O.G.A. Argeş.

- notificarea pentru punerea în funcţiune nr. 91/17.12.2004 privind „Sistem public de alimentare cu apă a satului Ştefan cel Mare, comuna Ştefan cel Mare, jud. Argeş", emisă de D.A.A.V. - Piteşti. Canalizarea apelor uzate Reteaua de canalizare este scurtă, pe numai o lungime de 1 km (canalizare

bloc - 6 apartamente, sediu Politie, etc.).

Gospodarie comunala Pe teritoriul comunei Ştefan cel Mare nu există definitivat sistemul de

colectare şi transport a deşeurilor. Comuna a înfiinţat serviciul de salubritate dotat cu tractor pentru transportul

deşeurilor. De mentionat faptul ca in marea majoritate deseurile generate pe teritoriul

comunei, sunt reprezentate de gunoi de grajd. Comuna dispune de un cimitir care asigura in totalitate zona de protectie

sanitara de 50 m.

Alimentarea cu energie electrica Reţeaua electrică este extinsă în ambele sate ce alcătuiesc localitatea,

aparţinând societăţii Electrica. Telecomunicatii Reţeaua de telefonie fixă este Romtelecom şi are un nr. de abonaţi de 540.

Cablu tv aparţine firmei SC West Line, având acoperire în ambele sate aparţinătoare comunei Ştefan cel Mare.

Alimentare cu energie termica si gaze naturale

Incalzirea locuintelor si a dotarilor complementare, precum si a obiectivelor de utilitate publica se realizeaza in cea mai mare parte cu sobe cu combustibil solid (in principal lemne, deoarece carbunii se procura greu si au un pret de cost mai mare).

Pentru prepararea hranei se utilizeaza masini tip aragaz cu butelii cu gaze combustibile lichefiate sau plite cu combustibil solid (lemne).

Comuna Stefan cel Mare este racordata la sistemul national de distributie a gazelor naturale. Reţeaua de gaze naturale, pe numai o lungime de 1 km.



27

2.2.3. Disfunctionalitati privind situatia existenta

In intravilanul localitatii, zonele functionale sunt bine determinate existand

insa subzone ale unitatilor industriale si a gospodariei comunale in cadrul zonei rezidentiale.

Retelele de utilitati slab dezvoltate creeaza disconfort si probleme privind protectia factorilor de mediu.

Fondul construit si utilizarea terenurilor • Slaba dezvoltare a institutiilor si serviciilor publice, serviciilor generale si

comertului in cadrul localitatilor componente • Slaba deservire cu servicii medicale (policlinica, dispensar) • Starea precara a dotarilor culturale de pe teritoriul comunei, acestea necesitand

reabilitare • Slaba dezvoltare a structurilor turistice (capacitati de cazare, unitati de

alimentatie publica si structuri de agrement)

Spatii plantate, agrement si sport • Lipsa unor spatii pentru sport si agrement • Starea precara a spatiilor verzi existente

Cai de comunicatie si transport

• Retea stradala nemodernizata

Echipare edilitara • Dimensiunea redusa a sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila • Dimensiunea redusa a retelei de canalizare • Dimensiunea redusa a retelei de distributie a gazelor naturale • Lipsa statiei de epurare a apelor uzate • Izolarea termica necorespunzatoare a cladirilor de locuit • Retea electrica nemodernizata • Iluminat public deficitar

Protejarea zonelor cu valoare de patrimoniu • Slaba protectie si intretinere a monumentelor istorice

Probleme de mediu • Depozitare necontrolata a deseurilor menajere

Pentru viitor se propune conservarea si imbunatatirea calitatii mediului,

tinandu-se seama de problemele specifice ale obiectivelor economice din zona, existente sau viitoare.



28

2.2.4. Propuneri de organizare urbanistica

Propunerile privind organizarea viitoare social-economica si urbanistica a

comunei Stefan cel Mare au tinut seama de necesitatile si optiunile populatiei in contextul situarii acesteia intr-o zona cu potential ridicat agricol. Au fost consultate autoritatilor locale si analizate propunerile pentru dezvoltarea de unitati economice si creare noi locuri de munca, precum si alte sugestii facute pe parcursul consultarilor din perioada elaborarii Planului Urbanistic General.

Evolutie posibila. Prioritati Existenta unei baze materiale valoroase pentru practicarea activitatilor

agricole, precum si a activitatilor din domeniul zootehnic, a elemntelor valoroase de patrimoniu natural ce pot fi valorificate in scop turistic pe plan local, nu ofera suficiente resurse de dezvoltare, fara canalizarea eforturilor locale catre asigurarea infrastructurii necesare dezvoltarii (crestere accesibilitate, cresterea performantelor sistemului educationale precum si diversificarea ofertei locale privind cu precadere echipamentele publice si serviciile existente).

De asemenea, accentul trebuie pus pe protejarea factorilor de mediu, cu referire la ecologizarea zonelor de depozitare neconforme existente pe teritoriul comunei, dar si asigurarea elementelor necesare pentru o dezvoltare armonioasa a domeniului agricol (sustinerea microfermelor si fermelor prin programe specifice adresate mediului rural, protectia solurilor si sistemelor de imbunatatiri funciare, limitarea extinderii necontrolate a intravilanelor localitatilor precum si evitarea fragmentarii terenurilor agricole si incurajarea asocierii proprietarilor).

Din aceasta perspectiva, accentul se opune la nivel local, pe langa masurile economcie si sociale ce se impun a fi luate in vederea unei dezvoltari durabile a comunei, si pe asigurarea cadrului spatial necesar unei astfel de dezvoltari (reabilitare retea de comunicatii, dotare edilitara a localitatilor, asigurarea unui management durabil al deseurilor, asigurarea premizelor de dezvoltare spatiala a activitatilor).

Concomitent oportunitatilor de dezvoltare, au fost luate in considerarea asigurarea cadrului necesar (terenuri urbane, zonare functionala, cai de comunicatie si echipare edilitara) a activitatilor economice.

Necesitatea de a rezolva cererea de spatii pentru dezvoltarea unor activitati economice, precum si crearea unor noi locuri de munca in primar, secundar si tertiar, si cererea de dezvoltare a unor noi zone rezidentiale si echipamente rezidentiale, au condus la extinderea pentru perspectiva a intravilanului de la 404 la 439 ha.

In continuare sunt prezentate principalele masuri corelate cu obiectivele de

dezvoltare a Consiliului Local al comunei Stefan cel Mare.

Fondul construit si utilizarea terenurilor - Realizarea de lucrari in baza studiilor geotehnice



29

- Dezvoltarea prioritara (pe baza de PUZ) a terenurilor neconstruite existente in intravilan (inclusiv echiparea edilitara a acestora)

- Asigurarea cadrului necesar pentru dezvoltarea acvtivitatilor comerciale, serviciilor

- Reabilitarea si modernizarea echipamentelor publice existente

Cai de comunicatie si transport - Modernizarea strazilor existente - Realizare de noi trasee de strazi in zonele de extindere a intravilanului - Amenajarea intersectiilor

Echipare edilitara - Dezvoltarea retelei de alimentare cu apa - Dezvoltarea retelei de canalizare - Dezvoltarea retelei de distributie a gazelor naturale - Modernizarea sistemului de iluminat public

Protejarea zonelor cu valoare de patrimoniu - Protejarea si reabilitarea monumentelor istorice, de arhitectura, etc.

Probleme de mediu - Extinderea retelelor de alimentare cu apa si canalizare; - Construirea unei statii de epurare; - Infiintarea serviciului public de salubritate.

Dezvoltare economica - Promovarea unor structuri viabile de dezvoltare care sa puna in

valoare potentialul comunei - Incurajarea dezvoltarii agroturismului

Relansarea economica a comunei va fi axata pe o valorificare optima a

reurselor, a capacitatilor existente precum si a fortei de munca din teritoriu, fiind necesare pentru aceasta determinarea unor surse importante de investitii in zona.

Evolutia potentialului economic este influentata de o serie de factori care pot fi grupati in urmatoarele categorii principale: dezvoltarea turismului, stimularea dezvoltarii activitatilor comerciale si agrozootehnice din interiorul comunei Stefan cel Mare.

In scopul eliminarii disfunctionalitatilor si dezvoltarii activitatilor economice trebuie avute in vedere aspecte precum atragerea in circuitul economic a resurselor naturale identificate pe teritoriul comunei si sustinerea activitatilor productive.

Avand in vedere ca localitatea dispune de un areal natural agricol, dezvoltarea activitatilor agrozootehnice ca o solutie economica reprezinta o premisa pentru cresterea economica a comunei. Astfel, este necesar ca autoritatile locale sa se implice activ in sustinerea acestui tip de activitate printr-o strategie de marketing si sa sustina pe localnici pentru imbunatatirea calitatii serviciilor oferite investitorilor.



30

Dezvoltarea serviciilor comerciale trebuie privita ca un factor de sustinere activitatii productive. Acest obiectiv trebuie atins in special prin crearea de unitati economice noi si stimularea dezvoltarii celor existente, prin adaptarea la noile nevoi. Este de preferat sa se stimuleze initiativa particulara a investitorilor care dispun de capital.

Evolutia in dinamica a productiilor totale la ha este fluctuanta de la an la an, aceasta fiind influentata de marimea suprafetelor cultivate si de conditiile climatice specifice fiecarui an.

Ca atare este de preferat sa se sporeasca suprafetele cultivate in special cu soiuri si culturi care dau rezultate economice situate cel putin in jurul mediei pe judet.

Evolutie demografica - Masuri de incurajare a cresterii natalitatii (facilitati privind locuirea

acordate tinerelor familii, stimularea incadrarii in munca a tinerilor, cresterea cantitativa si calitativa a serviciilor oferite familiilor tinere)

- Masuri de reducere a somajului - Cresterea si dezvoltarea pietei muncii, asigurarea formarii si pregatirii

fortei de munca (inclusiv conversie profesionala)

Optimizarea relatiilor in teritoriu

Avand in vedere ca DJ 659 este singura artera care asigura accesul in localitate se impune amenajarea acesteia cu trotuare si eventual pista pentru biciclisti in vederea decongestionarii traficului si limitarii cauzelor de accidente.

Zonificarea, intravilanul propus si bilantul teritorial

In cadrul Planului Urbanistic General s-au stabilit suprafetele de teren care alaturi de cele existente vor forma noul intravilan. Extinderile propuse au fost facute de comun acord cu autoritatile locale ca urmare a cererii de terenuri pentru dezvoltarea sectorului de locuinte, gospodarie comunala (suprafata totala a extinderilor este de 34 ha).

Suprafata trupurilor componente ale intravilanului comunei Stefan cel Mare

este prezentata in tabelele urmatoare.: BILANT TRUPURI INTRAVILAN

Trup Suprafata intravilan

existent Suprafata intravilan

propus

Sat Stefan cel Mare 270 303

Sat Glavacioc 135 136

Total 405 439



31

Zone functionale

Existent Propus

Suprafata (ha)

% din total intravilan

Suprafata (ha)


Locuinte si functiuni complementare

152 37,53 182 41,46

Unitati industriale si depozite 3 0,74 3 0,68

Unitati agro-zootehnice 6 1,48 6 1,37

Institutii si servicii de interes public

8 1,98 9 2,05

Cai de comunicatie si transport 40 9,88 41 9,34

Spatii verzi, sport, agrement, protectie

6 1,48 11 2,51

Constructii tehnico-edilitare 4 0,99 6 1,37

Gospodarie comunala, cimitire 4 0,99 6 1,37

Destinatie speciala - - - -

Terenuri libere 179 44,20 172 39,18

Ape 3 0,74 3 0,68

Paduri - - - -

Terenuri neproductive - - - -

Total intravilan 405 100 439 100

BILANT TERITORIAL SAT STEFAN CEL MARE

Zone functionale

Existent Propus

Suprafata (ha)


Suprafata (ha)



122 45,19 151 49,84




6 2,22 6 1,98



4 1,48 7 2,31





Ape 1 0,38 1 0,33

Paduri - - - -





32

BILANT TERITORIAL SAT GLAVACIOC

Zone functionale

Existent Propus

Suprafata (ha)


Suprafata (ha)



30 22,22 31 22,80

Unitati industriale si depozite - - - -

Unitati agro-zootehnice - - - -


2 1,48 3 2,20



2 1,48 4 2,94


Gospodarie comunala, cimitire - - - -



Ape 2 1,48 2 1,47

Paduri - - - -



Zona de locuinte si functiuni complementare va reprezenta 41,46 % din

teritoriul intravilan. Zona destinata locuintelor si functiunilor complementare este extinsa in conformitate cu cerintele de dezvoltare a acestui sector. Pentru conformarea urbanistica a acestor zone se propune detalierea ulterioara prin planuri urbanistice zonale- parcelare/ reparcelare, urmarind asigurarea accesului carosabil direct dintr-o circulatie publica si asigurarea conditiilor de echipare edilitara.

Zona institutiilor publice si serviciilor, cuprinde atat institutiile si serviciile

publice existente, cat si activitati comerciale, locuire, mica productie manufacturiera nepoluanta. Zona va reprezenta 2,05 % din teritoriul intravilan propus, aceasta fiind extinsa, prin propunerile de dezvoltare a zonelor mixte si a zonelor de turism si recreere. Propunerile spatiale de dezvoltare a zonelor mixte (locuinte si servicii) urmaresc conturarea unor nuclee de servicii relationat unor obiective importante existente pe teritoriul localitatilor componente a comunei Stefan cel Mare.

In cadrul organizarii viitoare a localitatilor sunt mentinute toate dotarile existente si au fost create conditiile extinderii acestora, in functie de conditiile de marketing urban promovate de comuna.

Propunerile sunt destinate gospodariei comunale si cresterii coeficientului de spatii plantate.

La delimitarea zonei centrale, s-au luat in considerare urmatoarele criterii: • Functional (gradul de concentrare in teritoriu a institutiilor publice si

serviciilor, existenta spatii comunitare, servicii comerciale si financiar bancare, dotari de interes public, etc.)

• Conformare spatiala si volumetrica



33

Zona activitati productive si de depozitare va reprezenta 0,68 % din totalul

intravilanului, aceasta fiind extinsa in conformitatea cu cererile de dezvoltare a unor activitati productive nepoluante si serviciilor conexe.

Zona spatii verzi, sport, agrement si protectie va fi imbogatita cu noi spatii

verzi. Aceasta va reprezinta 2,51 % din teritoriul intravilan. Caile de comunicatie vor reprezenta 9,34 % din teritoriul intravilan. Zona de gospodarie comunala va reprezenta 1,37 % din teritoriul intravilan. Zona aferenta lucrarilor edilitare reprezinta 1,37 % din teritoriul intravilan,

fiind propuse fronturi de captare, statie de epurare si gospodarire a apelor, in raport cu necesitatile rezultate din extinderea intravilanului.

Protectia mediului In urma analizei problemelor de mediu s-au conturat propunerile si masurile

de interventie ce se impun pentru protectia mediului: - masuri la nivelul agentilor economici, potentiale surse de poluare prin

reglementari in utilizarea terenului, respectarea distantelor normate de protectie si evitarea amplasarii unor functiuni ce pot genera sau generatoare de poluare.

- extinderea retelelor edilitare - delimitarea, instituirea si respectarea zonelor de protectie a monumetelor

istorice si arheologice si a zonelor protejate naturale si construite. - respectarea distantelor de protectie sanitara fata de sursele de poluare sau

disconfort (unitati economice, cimitire, statii de epurare si trasee tehnico-edilitare)

Extinderea retele de alimentare cu apa Aductiunea apei de la cele 2 foraje seva realiza prin 2 conducte PEHD cu De =

75 mm in lungime totala de 304 m. Inmagazinarea apei se va face intr-un bazin metalic, suprateran, termoizolat

cu o capacitate de 480 m3. Statia de pompare este compusa din 3 electropompe (una de rezerva) cu Q =

22 m3/h, H = 40 m, o electropompa pentru incendiu cu Q = 18 m3/h, H = 40 m, si un recipient hidrofor cu V = 500 l si Pn = 6 bar.

Distributia apei se va realiza printr-o retea de conducte PEHD (De = 225 – 63 mm) cu o lungime totala de 28294 m (20712 m in satul Stefan cel Mare si 7582 m in satul Glavacioc). Sunt prevazute 45 cismele stradale si 6 hidranti pentru incendiu.

Extinderea retele de canalizare Sistemul de canalizare este proiectat astfel incat sa poata prelua intreaga

cantitate de apa menajera prin intermediul racordurilor de la fiecare locuinta, institutie publica, societate comerciala si sa o dirijeze spre statia de epurare.



34

Reteaua de canale colectoare este dimensionata pentru Qu orar max= 3,74 l/s, are lungimea totala de 7800 m, diametrul de 250 mm si este executata din teava de PVC SN4.

Reteaua de canalizare este amplasata de-a lungul drumului DJ659 si a strazilor din interiorul comunei Stefan cel Mare, dupa cum urmeaza:

- DJ 659, L = 2303 m; - Strada Carol I, L = 736 m; - Strada Marin Preda, L = 430 m; - Strada Nicolae Balcescu, L = 200 m; - Strada Spiru Haret, L = 1068 m; - Strada Grigore Moisil, L = 728 m; - Strada Ionel Bratianu, L = 455 m; - Strada George Calinescu, L = 739 m; - Strada Tudor Vladimirescu, L = 841 m; - Strada Balabanu, L = 300 m. La sistemul centralizat de apa se va racorda un numar de 180 gospodarii si 26

agenti economici.

Construirea unei statii de epurare Statia de epurare mecano – biologica a apelor uzate este amplasata la 100 m

de malul stang al Vaii Balabanu si este dimensionata pentru un debit Qu zi max= 130 m3/zi. Aceasta ocupa o suprafata de 480 m2, teren ce se gaseste pe tarlaua 10, parcela 197.

Statia de epurare cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice: - retele tehnologice; - camine de canalizare; - treapta de epurare mecanica primara; - bazin de egalizare, omogenizare si pompare apa menajera; - treapta de epurare mecanica finala; - trepta de epurare biologica; - unitate de dezinfectie cu ultaviolete; - unitatea de stocare si dozare coagulant; - bazin colectare si pompare sediment; - unitate de deshidratare sediment; - platforma de depozitare containere de deseuri.

Descrierea fluxurilor tehnologice si a componentelor schemei de epurare a) Linia apei consta din: - retinerea materiilor grosiere in gratarul manual; - retinerea nisipului si grasimilor in denisipator/separator grasimi; - egalizarea debitelor si omogenizarea compozitiei apelor uzate in bazinul

de egalizare, omogenizare si pompare; - alimentarea in mod continuu si cu o plaja de debite corespunzatoare

unitatii de epurare compacta containerizata, supraterana;



35

- reducerea substantelor organice prin epurare biologica in blocurile de tancuri aferente unitatii de epurare compacta, instalatie ce poate realiza si nitrificarea – denitrificarea apelor uzate prin secvebte de exploatare corespunzatoare, daca se constata cresteri ale concentratiilor compusilor pe baza de azot;

- dezinfectia apelor uzate epurate cu raze ultraviolete, ce se realizeaza intr-o instalatie atasata unitatii;

- controlul calitatii apelor uzate si dezinfectate prin intermediul caminelor de prelevare probe.

b) Linia namolului consta din: - evacuarea namolului din tancurile de sedimentare primara aferenta

unitatii de epurare compacta, intr-un bazin de colectare si pompare; - deshidratarea sedimentului in Unitatea de deshidratare cu saci filtru si

evacuarea gravitationala a apei rezultate inapoi in bazinul de colectare si pompare a sedimentului, iar a namolului deshidratat in saci cu ajutorul caruciorului pe platforma de depozitare pentru scurgere.

c) Linia nisipului si grasimilor consta din: - evacuarea nisipului colectat in desnisipator/separator grasimi prin

pompare in bazinul de spalare si scurgere nisip; - spalarea si scurgerea nisipului si evacuarea gravitationala a apei de spalare

inapoi in desnisipator/separator de grasimi, iar a nisipului in saci cu ajutorul caruciorului pe platforma de depozitare pentru scurgere;

- colectarea gravitationala a grasimilor in bazinul de colectare grasimi; - evacuarea grasimilor colectate prin vidanjare.

Treapta de epurare mecanica Gratarul manual asigura un debit de pana la 500 m3/zi si este amplasat intr-

un camin cu dametrul de 1,5 m si adancimea de 2,17 m. Curatirea gratarului se face periodic, la intervale de timp stabilite, manual, cu ajutorul unei greble. Retinerile sunt spalate, tratate cu biopreparate stabilizatoare, incarcate in saci/container, evacuate si depozitate pe platforma de depozitare.

Din caminul gratarului manual, dupa retinerea materiilor grosiere, apa uzata ajunge in separatorul de grasimi/desnisipator unde are loc separarea particulelor solide/grasimilor.

Desnisipatorul/separatorul de grasimi consta intr-un bazin cilindric cu Di = 2

m, H = 4 m si un volum util de 4 m3, de tip vertical, permite retinerea substantelor plutitoare prin flotatie gravitationala si separarea nisipului cu dimensiuni mai mari de 0,2 mm.

Evacuarea grasimilor retinute se face gravitational, pe masura acumularii acestora, intr-un Bazin de colectare grasimi cilindirc cu Di = 1,5 m, H = 4 m si cu volumul util de 3 m3. In acest bazin, se introduc biopreparate pentru descompunerea substantelor organice. Dupa umplerea bazinului, grasimile sunt evacuate prin



36

vidanjare o data la circa 12 luni. Grasimile stabilizate cu biopreparate pot fi folosite ca hrana pentru animale (caini si pisici).

Evacuarea nisipului decantat se face prin intermediul unei electropompe de nisip, intr-un bazin de stocare, splare si scurgere nisip, cilindric semiingropat cu Di = 1,5 m, H = 2,2 m si cu volumul util de 2 m3, prevazut cu radier drenant cu barbacane si strat geotextil ce permite filtrarea si scurgerea apei inapoi in desnisipator. Nisipul este spalat si tratat cu biopreparate in scopul stabilizarii acestuia, iar apa rezultata din spalare se scurge inapoi in desnisipator.

Nisipul spalat, tratat se incarca manual in saci/containere si se depoziteaza pe platforma de depozitare in vederea utilizarii pentru lucrari de constructii.

Bazinul de egalizare, omogenizare si pompare are o tripla functionalitate:

- omogenizeaza compozitia apelor uzate prin capacitatea de inmagazinare a bazinului si prin mixare;

- preia varfurile de debit, in special debitele mici din timpul noptii prin inmagazinarea unui volum de apa uzata care sa asigure functionarea continua a unitatii de epurare biologica;

- asigura pomparea debitului maxim orar de apa menajera in unitatea de epurare compacta containerizata. Pompele sunt prevazute cu convertizoare de frecventa care asigura

alimentarea continua a unitatilor de epurare, functie de debitul afluent in bazin. Volumul util al celor doua bazine cilindrice inseriate este de 32 m3, (Di = 3 m,

H = 6,5 m si Di = 2 m, H = 7,0 m) asigurand acumularea debitului de apa menajera si rezerva de apa in perioadele cu debite afluente mici.

Primul bazin este dotat cu un mixer submersibil iar al doilea este dotat cu 1 + 1 pompe submersibile pentru ape uzate.

Pe linia de pompare, inainte de blocul de epurare mecanica finala aferent unitatii de epurare compacte este montat un debitmetru electromagnetic.

Treapta de epurare mecanica finala consta dintr-un bloc de epurare mecanica.

Gunoiul retinut de gratarul mecanic este colectat in saci si transportat pe platforma de depozitare.

Treapta de epurare biologica consta intr-un bloc de tancuri de epurare

biologica. Aceasta instalatie realizeaza o epurare mecano – biologica foarte eficienta,

procesul tehnologic fiind automatizat si controlat permanent. Blocul de tancuri este alcatuit din urmatoarele componente: - tanc de sedimentare primara; - camera de coagulare; - tanc de hidroliza – fermentare; - tanc de nitri-denitrificare heterofoba cu sistem de aerare cu bule fine si

dispozitive de sustinere a masei organice tip biofilm fix; - tanc de nitrificare autotrofa.



37

De la gratarul mecanic apa ajunge in camera de coagulare. In aceasta camera are loc dozarea de polielectrolit, flocularea si sedimentarea compusilor pe baza de fosfor, eliminandu-se astfel necesitatea unui decantor secundar. Dozarea polielectrolitului se face prin intermediul unei unitati de stocare si dozare. Materia sedimentata trece gravitational in tancul de sedimentare primara, dotat cu decantor cu blocuri lamelare, care realizeaza retinerea materiilor in suspensie.

Evacuarea sedimentului primar se realizeaza prin intermediul unei electropompe de proces care asigura atat evacuarea acestui sediment catre bazinul de colectare si pompare sediment primat cat si recircularea partiala a cestuia pentru sustinerea procesului biologic. Cantitatea de fosfor ramasa in apa este necesara asigurarii unei concentratii confrom NTPA 001, dar care asigura in acelasi timp, fosforul necesar proceselor biochimice care au loc in treapta de epurare bilogica.

In vederea mineralizarii substantelor organice continute de sedimentul primar se introduce un biopreparat, care realizeaza fermentarea in profunzime a materialului decantat.

Apa astfel limpezita trece in compartimentul de aerare unde se realizeaza epurarea biologica.

Compartimetul biologic este compus din: Tanc de fermentare si hidroliza in care se realizeaza urmatoarele procese: - absorbtia substantelor solide pe suprafata mediului plutitor (in flotatie); - reducerea substantelor organice pe baza de carbon (CBO5); - reducerea materiilor in suspensie; - fermentarea produsilor de hidroliza. In acest compartiment se dezvolta bacterii de tip SAPROFIT (nivelul I al

lantului trofic) care adera la mediul plutitor si reduc materia organica in proportie de 40%. Bacteriile, in aceasta prima etapa elimina de 20 – 30 de ori mi multe enzime decat pot sa consume. Datorita acestui fapt, acest tanc se poate numi fermentator (incubator de enzime).

Din cauza eliberarii in apa a unei cantitati mari de enzime procesele biochimice de eliminare a substantei organice se desfasoara accelerat.

Tanc de nitri-denitrificare heteretrofa, cu formarea nivelului II din lantul trofic, bacterivore. In acest bazin se realizeaza:

- oxidarea intracelulara a produsilor de hidroliza; - nitrificarea heterotrofa prin care se descompune amoniacul sau ionii de

amoniu in azotiti, respectiv azotati. Exista bacterii heterotrofe care realizeaza nitrificarea, proces care se desfasoara

in prezenta oxigenului insuflat in masa de apa si bacteii specializate autotrofe care realizeaza denitrificarea, obtinand oxigenul necesar metabolismului din compusii organici si cei pe baza de azot. Bacteriile autotrofe pot convietui in acelasi mediu cu bacteriile heterotrofe.

Reducerea substantelor organice se realizeaza in proportie de 80%. Denitrificaree permite reducerea azotitilor la azot gazos, care se degaja in

atmosfera. Tanc de nitri-denitrificare hetero-autotrofa – nivelul III (se dezvolta o

bacterie superioara a lantului trofic carnivora care continua procesele incepute in



38

zona nivelului II). In plus, se realizeaza mineralizarea trofica, proces consumator de oxigen.

Tanc de nitrificare autotrofa – nivelul IV – zona in care se dezvolta cele mai evoluate microorganisme (carnivore avansate si detrivore – nivelul IV al lantului trofic – bacterii care consuma reziduuri de substanta organica, metaboliti, celule moarte) care practic curata sistemul.

Procesele de oxidare intracelulara a produsilor de hidroliza si mineralizare trofica sunt continuate si in plus apar procese de nitrificare autotrofa.

Aportul de oxigen este justificat prin necesitatea producerii proceselor de mineralizare trofica si oxidare intracelulara a produsilor de hidroliza.

Tehnologia permite eliminarea succesiva a substantelor organice in diferite stadii ale alntului trofic, transformandu-le in substanta anorganica.

In tehnologiile conventionale rezulta namol activat, care este compus din masa celulara. In tehnologia de fata aceasta masa celulara se regaseste pe mediul plutitor cu aderenta ridicata la culturile bacteriene, iar substanta organica care intra in sistem este consumata si transformata in materialul celulelor vii, iar in ultima etapa, in nivelul IV, regasim celulele si microorganismele detrivore care se hranesc cu celulele moarte si care sunt aderente la suportul plutitor.

Tehnologia de epurare a apelor uzate este bazata pe mineralizarea completa a materiilor organice datorita relatiilor trofice avansate ale microorganismelor aflate pe filmul fix in procesele de epurare, nu se formeaza namol in exces.

Din bazinul de stocare sediment primar, sedimentul primar decantat se pompeaza catre instalatia de deshidratare namol in saci prevazuta cu sistem de dozare polielectrolit pentru imbunatatirea gradului de deshidratare, sau inapoi in unitatea de epurare biologica.

Unitatea de dezinfectie cu ultraviolete realizeaza dezinfectia apelor uzate

epurate cu raze ultraviolete care penetreaza masa de lichid producand moartea microorganismelor patogene. Eficienta dezinfectiei este de 95 – 99%.

Efluentul epurat si dezinfectat, ce respecta conditiile de calitate impuse, este evacuat in emisar.

Bazin de colectare si pompare sediment primar asigura: - colectarea sedimentului primar provenit de la unitatea e epurare biologica; - decantarea sedimentului primar; - omogenizarea namolului in vederea pomparii; - pomparea namolului la unitatea de deshidratare cu saci filtru; - pomparea namolului inapoi in tancurile de coagulare. Acesta este un bazin cilindric cu Di = 3 m, H = 4 m si volumul util de 16 m3. Bazinul este dotat cu mixer si pompa de namol. Unitatea de deshidratare namol asigura pana la 24 kg SU/zi. Sedimentul primar din bazinul de colectare si pompare trece printr-un ejector,

unde se amesteca cu floculant, printr-un mixer static si apoi prin intermediul unui distribuitor ajunge in sacii filtranti. Apa se scurge in colectorul lada e la partea



39

inferioara, iar sedimentul deshidratat este retinut in sacii cu carucior. Sedimentul rezultat nu mai prezinta pericol pentru sanatatea oamenilor. Dupa umplerea sacilor filtranti cu sediment si dupa deshidratare, acestia vor fi depozitati pe platforma de containere pentru scurgere, prevazuta cu gratar de scurgere la partea inferioara.

Platforma containere are o suprafata de 24 m2 si serveste pentru depozitarea

temporara a containerelor cu materii solide provenite de la gratarul manual, gratarul mecanic, denisipator si a sacilor filtranti.

Platforma este prevazuta cu gratr de pardoseala pentru colectarea apei de ploaie de pe platforma si a apei scurse din containere si saci.

Evacuarea apelor epurate se va face in paraul Valea Balaban printr-o conducta de PVC (L = 100 m, Dn = 250 mm). Debite de apa evacuata:

- Q zi max = 130 mc/zi (1,5 l/s); - Q zi med = 99,31 mc/zi (1,15 l/s); - Q orar max = 13,45 mc/zi (3,74 l/s) - V an med = 36,258 mii mc.

Salubritate – generalităţi Atât în scopul protecţiei mediului natural şi antropic, cât şi în scopul apărării interesului public, se pune tot mai acut problema îmbunătăţirii serviciului de salubritate. Pentru colectarea deşeurilor menajere şi stradale, se va organiza serviciul de salubritate, eventual cu investitori particulari. De altfel, Consiliul Local are ca soluţie de perspectivă, încheierea unui contract cu o societate de salubrizare, care să ridice gunoiul. La organizarea serviciului de salubritate la nivelul localităţilor comunei, se va consulta şi respecta Ordinul 536/1997 al Ministerului Sănătăţii pentru aprobarea normelor de igienă şi recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei. Adăposturile pentru creşterea animalelor în gospodăriile individuale (grajduri de cel mult 5 capete porcine şi 5 capete bovine), se vor amplasa la cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi se vor exploata astfel încât să nu producă poluarea mediului sau disconfort vecinilor. Primăriile, agenţii economici şi cetăţenii au obligaţia să asigure colectarea, îndepărtarea şi neutralizarea deşeurilor solide prin serviciul de salubritate. Se va ţine cont de zonele puternic producătoare de deşeuri menajere şi industriale, pentru care se vor poziţiona şi dimensiona puncte de colectare. Se vor evita depozitările întâmplătoare ale gunoaielor, mai ales în zonele rezidenţiale, zonele verzi plantate, zonele protejate, în albiile apelor etc. Se propun 3 platforme de colectare selectiva a deseurilor, betonate si imprejmuite cu plasa de sarma (2 in satul Stefan cel Mare si una in satul Glavacioc). Periodic, aceste deseuri vor fi transportate la depozitul judetea de deseuri menajere de la Albota.



40

Pentru colectarea si depozitarea temporara a cadavrelor de animale, in incinta statiei de epurare se va realiza un centru de colectare si depozitare dotat cu camere frigorifice, pana vor fi ridicate de societati autorizate.

Obiective de utilitate publica Pentru asigurarea conditiilor realizarii obiectivelor pentru utilitate publica,

Consiliul Local al comunei Stefan cel Mare trebuie sa aiba in vedere crearea rezervei de teren necesara.

Obiective de utilitate publica sunt: • modernizarea cailor de comunicatie rutiera, amenajarea intersectiilor,

modificarea traseelor unor circulatii, realizarea de noi circulatii in zonele de dezvoltare si realizarea de parcaje publice;

• lucrarile de infrastructura legate de imbunatatirea si dezvoltarea retelelor tehnico – edilitare

• amenajarea de spatii plantate cu rol de protectie si agrement. • dezvoltarea zonei de gospodariei comunale si echipare hidroedilitara

2.3. OBIECTIVELE PUG

Dezvoltarea zonei nu se poate face decat in relatie contextuala suprateritoriala.

Propunerile de dezvoltare sunt corelate cu elemente din Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean (PATJ Arges).

Planul urbanistic general Comuna Stefan cel Mare are la baza urmatoarele

documentatii:

Elemente preluate din Planul de Amenajare a Teritoriului National;

Planul de dezvoltare al judetului Arges 2007-2013;

Suport topografic;

Legislatia de urbanism si cea complementara acesteia; Obiectiv strategic Prezentul PUG urmareste ca, pe perioada 2011 - 2021 sa asigure cadrul optim

de dezvoltare armonioasa a comunei Stefan cel Mare din punct de vedere urbanistic, economic si social prin stabilirea directiilor, prioritatilor si reglementarilor de dezvoltare, si sa asigure integrarea orasului in planurile de amenajare teritoriala la nivelul judetului si al tarii.

Obiective specifice Planul Urbanistic General al unei localitati are, conform HG 525/1996

republicata - Legea 242/2009, un caracter de directionare si coordonare in amenajarea teritoriului pe termen mediu si lung si cuprinde prevederile necesare realizarii acestor actiuni.

P.U.G. al comunei Stefan cel Mare este astfel elaborat incat sa conduca la atingerea urmatoarelor obiective specifice:



41

- Optimizarea relatiilor in teritoriu; - Realizarea unei infrastructuri corespunzatoare nevoilor comunitatii si la un

standard tehnic comparabil cu Uniunea Europeana; - Delimitarea si zonificarea teritoriului intravilan astfel incat sa corespunda

cerintelor de dezvoltare armonioasa a tuturor laturilor vietii economice si sociale; - Asigurarea infrastructurilor specifice invatamantului, cultelor, culturii,

sanatatii, distractiei la un nivel corespunzator; - Reglementarea clara a autorizarii construirii pe tot teritoriul orasului, in

vederea utilizarii rationale a terenurilor; - Clarificarea regimului juridic al terenurilor; - Stabilirea obiectivelor de utilitate publica; - Valorificarea patrimoniului natural, uman, economic, cultural si istoric; - Influentarea dezvoltarii spirituale a colectivitatii umane ce traieste in o

comuna Stefan cel Mare. - Crearea unui climat turistic si investitional mai atractiv; - Imbunătătirea calitătii vietii si crearea de noi locuri de muncă pentru

locuitorii din comuna Stefan cel Mare; - Protectia si îmbunătătirea calitătii mediului si a locuirii.

2.3.1. Reglementări privind păstrarea integrităţii mediului şi protejarea patrimoniului natural şi construit

Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor pe terenurile agricole din extravilan este posibilă respectând prevederile art.3 din Regulamentul general de urbanism (RGU). Terenurile agricole din extravilan s-au delimitat conform planşei ÎNCADRAREA ÎN TERITORIUL ADMINISTRATIV (1T’) al localităţilor comunei STEFAN CEL MARE şi se supun prevederilor art.3 din RGU. Comuna Stefan cel Mare are o suprafaţă totală de 3429 ha. Utilizarea pentru construcţii a terenurilor din extravilan, în limitele teritoriului administrativ al comunei Stafan cel Mare, se poate face numai cu respectarea prevederilor Legii 50/1991 (republicată si cu toate modificarile ulterioare) – art.4 – alineatele a) şi d), precum şi a Legii nr.18/1991, republicată în 1996, ianuarie 1998 art. 91 alineatele 2) şi 3). Conform art. 92 (alineatul 1) din Legea fondului funciar menţionată mai sus, amplasarea construcţiilor de orice fel pe terenuri agricole din extravilan de clasa a-I-a şi a-II-a de calitate, pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, precum şi pe cele plantate cu vii şi livezi este interzisă. La autorizarea oricărui fel de construcţie în extravilan, se vor avea în vedere prevederile ordinului nr. 34/N/M30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MApN, MI, SRI, referitor la „Precizările privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului.



42

Autorizarea executării construcţiilor pe terenurile agricole din intravilan

precum şi schimbarea destinaţiei acestora se realizează în condiţiile respectării art.4 din RGU. Terenurile agricole din intravilan îşi schimbă funcţiunea conform planşei Reglementări; la autorizarea construcţiilor pe aceste terenuri se vor respecta normele stabilite de consiliile locale pentru ocuparea raţională a terenurilor şi cu păstrarea specificului zonei. Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor pe terenurile cu

destinaţie forestieră este interzisă în afara cazurilor excepţionale, când se poate face conform art. 5 din RGU. Pentru orice construcţie care prin funcţionare poate aduce prejudicii pădurii (obiective industriale sau de altă natură) şi care este amplasată la o distanţă mai mică de 1 km de liziera pădurii şi pentru care se solicită autorizaţie de construire, se va obţine avizul de la „ROMSILVA RA” – Filiala Silvică Piteşti. Reducerea suprafeţei fondului forestier proprietate publică sau privată, este interzisă cu excepţia utilizărilor permise de Codul Silvic. Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor în zone cu resurse

identificate ale subsolului va respecta prevederile art. 6 – RGU. Autorizarea executării construcţiilor de orice fel în albiile minore ale cursurilor de apă şi ale cuvetelor lacurilor este interzisă, cu excepţia lucrărilor de poduri, drumuri de traversare a albiilor cursurilor de apă, precum şi lucrări de gospodărire a apelor conform art. 7 – RGU. Amplasarea în zona inundabilă a albiei majore a râurilor a unor obiective economice şi sociale inclusiv de noi locuinţe, ca şi amplasarea unor obiective ca platforme de gunoi sunt permise numai în baza unui AVIZ DE AMPLASAMENT, conform ORDINULUI nr. 279/11.04.1997 al ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului (în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996). Conform art. 4 din Ord. 279/1997, avizul de amplasament se emite de către RA „Apele Române”- pentru amplasarea în zona inundabilă a obiectivelor economice şi sociale încadrate în clasele I şi II de importanţă. Pentru amplasarea altor obiective economice şi sociale în afara celor din clasele I şi II de importanţă, cât şi amplasarea în zonele dig-mal şi în zonele de protecţie instituite conform legii în lungul cursurilor de apă, etc, avizul de amplasament se emite de către filialele bazinale ale RA „Apele Române”. Autorizarea executării construcţiilor în apropierea apelor de suprafaţă şi subterane folosite ca surse de alimentare cu apă potabilă pentru populaţie, industrie şi agricultură, va ţine cont de prevederile HG nr. 101/1997 referitoare la condiţiile ce trebuie respectate pentru protecţia surselor de alimentare cu apă de suprafaţă şi subterane, precum şi la măsurile pentru instituirea zonelor de protecţie sanitară şi hidrologică în scopul prevenirii alterării calităţii apelor (în temeiul Legii Apelor nr. 107/1996).



43

Conform HG 101/1997 se instituie zone de protecţie sanitare cu regim sever în jurul surselor de apă din acviferele subterane (folosite pentru alimentarea centralizată cu apă potabilă a populaţiei, a agenţilor economici din industria alimentară şi farmaceutică), în jurul lucrărilor de captare, a construcţiilor de înmagazinare, a staţiilor de pompare, pentru aducţiunile şi reţelele de distribuţie a apei potabile; cât şi pentru instalaţiile de tratare a apei. Zona de protecţie sanitară cu regim sever a surselor subterane va fi de minimum 50 m în amonte şi 20 m în aval de captare. Zona de protecţie sanitară cu regim sever, (cu excepţia celei instituite pentru aducţiuni şi reţele de distribuţie), se va împrejmui pentru oprirea accesului necontrolat al populaţiei, animalelor şi utilajelor de orice fel. Zona de protecţie sanitară cu regim sever pentru staţiile de pompare, va fi de 10 m de la zidurile exterioare ale clădirilor; pentru instalaţiile de tratare a apei, va fi de 20 m de la zidurile exterioare ale clădirilor; pentru conductele de aducţiune, va fi de 30 m faţă de orice sursă potenţială de contaminare; iar pentru reţelele de distribuţie apă – va fi de 3 m. Autorizarea executării construcţiilor şi a amenajărilor în zone cu valoare

peisagistică sau zone naturale protejate, se va face conform art. 8 RGU. Construcţiile şi amenajările care, prin amplasament, funcţiune, volumetrie şi aspect arhitectural – depreciază valoarea peisajului sunt interzise. Autorizarea executării construcţiilor în zonele care cuprind valori de

patrimoniu cultural construit, de interes naţional, se va face conform art. 9 – RGU (cu avizul Ministerului Culturii şi al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturi şi Locuinţe (MLPTL). Autorizarea executării construcţiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, de interes local, se va face cu avizul serviciilor publice descentralizate din judeţ (Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Argeş). Se va avea în vedere ca în zona protejată a monumentelor istorice, construcţiile noi să nu afecteze valoarea monumentului prin amplasarea lor, natura, dimensiunile şi aspectul lor. Pentru siturile arheologice se propune delimitarea zonelor, conservarea şi protejarea lor. Pentru tot ce se execută în zona protejată a monumentelor istorice sau a siturilor arheologice, se va obţine avizul de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Argeş. Salubritate – generalităţi Atât în scopul protecţiei mediului natural şi antropic, cât şi în scopul apărării interesului public, se pune tot mai acut problema îmbunătăţirii serviciului de salubritate. Pentru colectarea deşeurilor menajere şi stradale, se va organiza serviciul de salubritate, eventual cu investitori particulari. De altfel, Consiliul Local are ca



44

soluţie de perspectivă, încheierea unui contract cu o societate de salubrizare, care să ridice gunoiul. La organizarea serviciului de salubritate la nivelul localităţilor comunei, se va consulta şi respecta Ordinul 536/1997 al Ministerului Sănătăţii pentru aprobarea normelor de igienă şi recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei. Adăposturile pentru creşterea animalelor în gospodăriile individuale (grajduri de cel mult 5 capete porcine şi 5 capete bovine), se vor amplasa la cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi se vor exploata astfel încât să nu producă poluarea mediului sau disconfort vecinilor. Primăriile, agenţii economici şi cetăţenii au obligaţia să asigure colectarea, îndepărtarea şi neutralizarea deşeurilor solide prin serviciul de salubritate. Se va ţine cont de zonele puternic producătoare de deşeuri menajere şi industriale, pentru care se vor poziţiona şi dimensiona puncte de colectare. Se vor evita depozitările întâmplătoare ale gunoaielor, mai ales în zonele rezidenţiale, zonele verzi plantate, zonele protejate, în albiile apelor etc.

2.3.2. Reguli cu privire la siguranţa construcţiilor şi la apărarea interesului public

Expunerea la riscuri naturale Zonele expuse riscurilor naturale (cu prioritate: alunecări de teren, inundaţii prin revărsări din cursuri de apă şi scurgeri de torenţi),cât şi zonele neconstruibile sau construibile cu amenajări sunt puse în evidenţă în planşa cu Reglementări a PUG, fiind preluate din studiile de fundamentare pentru PUG şi anume Studiul geo + inundabilitate (care propun şi unele măsuri pentru prevenirea şi atenuarea efectelor dezastrelor şi după caz, restricţionări a autorizării construcţiilor). Autorizarea executării construcţiilor sau amenajărilor în zonele expuse la riscuri naturale, cu excepţia acelora care au drept scop limitarea efectelor acestora este interzisă, conform art. 10 – RGU. Alte categorii de construcţii pot fi autorizate doar după eliminarea factorilor naturali de risc şi cu respectarea prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii. Autorizarea executării construcţiilor în zonele expuse la riscuri tehnologice, precum şi în zonele de servitute şi de protecţie ale sistemelor de alimentare cu energie electrică, conductelor de gaze, apă, canalizare, căilor de comunicaţie şi altor asemenea lucrări de infrastructură, este interzisă. Fac excepţie construcţiile şi amenajările care au drept scop prevenirea riscurilor tehnologice sau limitarea efectelor acestora, conform art. 11-RGU. Delimitarea acestor zone se va face ţinând seama şi de condiţiile de protecţie a reţelelor tehnico-edilitare şi servituţiile impuse se către acestea vecinătăţilor, prezentate la fiecare UTR în parte.



45

Autorizarea executării construcţiilor generatoare de riscuri tehnologice, se va face în baza prevederilor art.12 – RGU şi anume, pe baza unui Studiu de impact elaborat şi aprobat conform prevederilor legale. Prin Studiul de impact, se analizează şi se identifică efectele pe care un obiectiv sau o activitate umană le are asupra mediului înconjurător prin natura, dimensionarea sau amplasarea sa, precum şi măsurile de protecţie a mediului. Prin Acordul de mediu sunt stabilite condiţiile de realizare a unui proiect sau a unei activităţi, din punct de vedere al impactului asupra mediului. Autorizaţia de mediu este actul tehnico-juridic prin care sunt stabilite condiţiile de funcţionare sau activităţile existente şi pentru cele noi, pe baza acordului de mediu. Unităţile de mică industrie, comerciale şi de prestări servicii, care pot crea riscuri pentru populaţie prin producerea de zgomot, vibraţii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice, sau iritante, se amplasează în clădiri separate la o distanţă de minimum 15 m, măsurată între ferestrele locuinţelor şi perimetrele unităţilor (conform Ordinului MS nr. 536/1997). Materialele explozive pot fi depozitate numai în spaţii special construite şi amenajate, pe baza documentaţiilor avizate de inspectoratele de stat teritoriale pentru protecţia muncii. Este interzisă autorizarea producerii, preparării, experimentării, deţinerii sau depozitării materialelor explozive în clădiri cu locuinţe. Terenul aferent depozitelor de suprafaţă sau subterane de materii explozive, trebuie împrejmuit (conform Legii 196/1995). Asigurarea echipării tehnico-edilitare, se va face conform art. 13 – RGU. Extinderea reţelelor edilitare existente, sau a capacităţii acestora, care nu poate fi finanţată din bugetele locale, se va putea realiza prin finanţarea totală sau parţială a acestor lucrări de către investitorii interesaţi. Autorizarea executării construcţiilor care presupun cheltuieli ce depăşesc posibilităţile financiare ale administraţiei publice locale ori ale investitorilor interesaţi, sau care nu beneficiază de fonduri de la bugetul de stat, este interzisă. Autorizarea executării construcţiilor se face cu condiţia asigurării

compatibilităţii dintre destinaţia construcţiei şi funcţiunea dominantă a zonei, conform art. 14 – RGU. Amplasarea unităţilor industriale sau agro-zootehnice care pot polua atmosfera, sau care produc zgomot ori vibraţii în zonele rezidenţiale, de odihnă şi agrement este interzisă. Autorizarea executării construcţiilor se face cu condiţia respectării indicilor maximi admisibili POT şi CUT, stabiliţi prin documentaţiile de urbanism şi precizaţi în Certificatul de Urbanism (conform art. 15 – şi Anexa nr. 2- RGU. Practic POT, (procentul de ocupare al terenului), arată cât din suprafaţa terenului se ocupă cu construcţii şi cât reprezintă spaţii libere şi plantate. Prin



46

utilizarea judicioasă a POT se poate menţine sau corecta situaţia sub aspectul spaţiilor libere şi plantate. CUT (coeficientul de utilizare a terenului) este raportul dintre totalul ariei construite desfăşurate şi suprafaţa terenului considerat şi se stabileşte în mod diferenţiat în funcţie de parcelar, POT, regim de înălţime, echipare tehnico-edilitară etc. Valorile CUT menţionate în documentaţiile de urbanism sunt maxime. Prin asocierea POT-CUT rezultă şi se poate controla densitatea în diviziunea teritorială respectivă, exprimată în locuitori, apartamente, etc. Valorile CUT pot fi modificate sau depăşite în funcţie de condiţiile locale şi cu avizul compartimentului de specialitate din cadrul Consiliului Local. Lucrările de utilitate publică s-au prevăzut în conformitate cu planşa din PUG – „Situaţia juridică a terenurilor + Obiective de utilitate publică”, în care sunt indicate zonele în care urmează sa se amplaseze obiectivele propuse. Parcelele ce vor fi ocupate de aceste obiective şi asupra cărora se instituie servitute de utilitate publică precum şi suprafeţele necesare sau disponibile, se vor stabili prin Planuri urbanistice zonale sau de detaliu, sau studii de specialitate. Autorizarea executării lucrărilor de utilitate publică şi a construcţiilor de orice fel pe terenurile pe care s-a instituit servitute de utilitate publică (protecţia sanitară a surselor de alimentare cu apă, a reţelelor, staţia de epurare, cimitire, etc) se face cu respectarea prevederilor art. 16 – RGU.

2.3.3. Condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor

Reglementări privind amplasarea şi retragerile minime obligatorii Autorizarea executării construcţiilor se face cu respectarea condiţiilor şi a recomandărilor de orientare faţă de punctele cardinale. (conform art. 17 şi Anexa 3 – RGU). Autorizarea executării construcţiilor şi a altor tipuri de lucrări (infrastructură, staţii PECO, parcaje, garaje, etc) se va face conform art. 18- RGU şi anume în zona drumului public. Zona drumului public cuprinde: ampriza, zonele de siguranţă şi zonele de protecţie. Ampriza drumului cuprinde: partea carosabilă, trotuare, piste pentru ciclişti, acostamente, şanţuri, rigole, taluzuri, şanţuri de gardă, ziduri de sprijin şi alte lucrări de artă. Zonele de siguranţă sunt suprafeţe de teren situate de o parte şi de alta a amprizei drumului, destinate exclusiv pentru semnalizarea rutieră sau alte scopuri legate de întreţinerea şi exploatarea drumului sau pentru protecţia proprietăţilor situate în vecinătatea drumului. Zonele de protecţie sunt suprafeţe de teren situate de o parte şi de alta a zonelor de siguranţă până la marginea zonei drumului, fiind necesare protecţiei şi dezvoltării viitoare a drumului.



47

În afara localităţilor, distanţa de la axul drumului până la marginea exterioară a zonei drumului este de 50 m în cazul autostrăzilor, 22 m în cazul drumurilor naţionale, 20 m în cazul drumurilor judeţene şi până la 18 m în cazul drumurilor comunale. Conform OG 43/1997 – art.19, alineatele 2) şi 3) zonele de siguranţă şi de protecţie în intravilan se stabilesc prin Studii de circulaţie şi prin documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului. Pentru dezvoltarea capacităţii de circulaţie a drumurilor publice în traversarea localităţilor rurale, distanţa dintre gardurile sau construcţiile situate de o parte şi de alta a drumurilor va fi de:

- 24 m pentru DJ; - 20 m pentru DC.

Pentru lucrările din zonele de protecţie a drumurilor, se va obţine avizul organelor specializate ale administraţiei publice. În zonele de siguranţă şi protecţie a drumurilor sunt interzise orice construcţii care prin amplasare, configuraţie sau exploatare impietează asupra bunei desfăşurări, organizări şi dirijări a traficului de pe drumurile publice, sau prezintă riscuri de accidente. Amplasarea construcţiilor şi autorizarea acestora în zona de protecţie a infrastructurilor feroviare, se poate face conform art. 20 – RGU. Construcţiile care se amplasează în zona de protecţie a infrastructurii feroviare situată în intravilan, se autorizează cu avizul regiei autonome SNCFR – filiala Craiova şi al Ministerului Transporturilor. Prin zona de protecţie a infrastructurii feroviare se înţelege fâşia de teren, indiferent de proprietar, cu lăţimea de 100 m, măsurată de la limita zonei cadastrale CFR, situată de o parte şi de alta a căii ferate. Zona de siguranţă a infrastructurii feroviare cuprinde fâşiile de teren în limită de 20 m fiecare, situate de o parte şi de alta a axei căii ferate, necesare pentru amplasarea instalaţiilor de semnalizare şi de siguranţă a circulaţiei şi a celorlalte instalaţii de conducere operativă a circulaţiei trenurilor, precum şi a instalaţiilor şi lucrărilor de protecţie a mediului. În zona de protecţie a infrastructurii feroviare publice se interzice amplasarea oricăror construcţii, fie şi cu caracter temporar, sau depozitarea de materiale, sau înfiinţarea de plantaţii care împiedică vizibilitatea liniei sau a semnalelor feroviare, efectuarea oricăror lucrări care prin natura lor ar putea provoca alunecări de teren, surpări sau afectarea stabilităţii solului (inclusiv prin tăierea copacilor sau arbuştilor sau extragerea de materiale de construcţii), sau modificarea echilibrului freatic, precum şi depozitarea necorespunzătoare de materiale, substanţe sau deşeuri care contravin normelor de protecţia mediului sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii feroviare (OUG nr. 12/1998). Amplasarea faţă de aliniament Autorizarea executării construcţiilor se face în condiţiile respectării regimului de aliniere prevăzut de documentaţiile urbanistice şi stabilit prin certificatul de urbanism conform art. 23 – RGU.



48

Aliniamentul este limita dintre domeniul public şi domeniul privat. Aliniamentul poate fi materializat, după caz de împrejmuirea terenului. Regimul de aliniere este linia construcţiilor care urmăreşte fronturile construite ale clădirilor. Amplasarea construcţiilor noi se face, de regulă, cu respectarea configuraţiei arhitecturale existente. În zonele de protecţie a monumentelor istorice de importanţă naţională sau locală, amplasarea construcţiilor noi faţă de aliniament se va face cu respectarea configuraţiei existente specifice. În aceste cazuri (pentru zonele protejate) se recomandă ca prin certificatul de urbanism să se solicite explicitarea modului de înscriere a faţadei în frontul construit existent, prin prezentarea unei desfăşurări care să cuprindă cel puţin trei construcţii stânga-dreapta. În zonele propuse pentru parcelare (libere de construcţii sau parţial construite), stabilirea regimului de aliniere se va face pe baza documentaţiilor de urbanism aprobate conform legii (PUZ sau PUD). Retragerea construcţiilor faţă de aliniament se poate face din raţiuni funcţionale, estetice sau ecologice (protecţie contra zgomotelor sau nocivităţilor). La stabilirea regimului de aliniere, se va ţine seama ca înălţimea maximă a construcţiilor propuse să nu depăşească distanţa dintre acestea şi frontul construit de pe aliniamentul opus (pentru respectarea normelor de igienă: însorire, protecţie împotriva zgomotului sau nocivităţilor datorate circulaţiei şi transporturilor) cât şi normelor de securitate a construcţiilor. Pentru orice alte situaţii care nu se pot încadra în aceste prevederi, este necesară elaborarea şi aprobarea unui PUZ. Amplasarea în interiorul parcelei. Distanţe minime obligatorii faţă de limitele laterale şi limita posterioară a parcelei şi distanţe minime necesare intervenţiilor în caz de incendiu. Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă se respectă distanţele minime obligatorii faţă de limitele laterale posterioare ale parcelei, conform Codului civil (1,90m;H/2), precum şi asigurarea distanţelor minime necesare intervenţiilor în caz de incendiu, stabilite pe baza avizului unităţii teritoriale de pompieri (conform art. 24 – RGU). Către drumurile publice construcţiile pot fi amplasate la aliniament (pe limita dintre domeniul public şi cel privat) sau retras de pe aliniament, în conformitate cu regulile urbanistice sau păstrând tradiţia zonei. În relaţie cu limitele laterale ale parcelei, construcţiile pot fi amplasate astfel:

- în regim închis (înşiruite), cuplate pe ambele laturi la calcan cu construcţiile de pe parcelele învecinate;

- în regim cuplat (alipite la calcan pe una din laturile laterale ale parcelei); - în regim izolat (cu retrageri faţă de vecinătăţi);

Este obligatoriu a se respecta servitutea de vedere şi anume de a păstra o distanţă de minimum 1,90 m între faţadele cu ferestre sau balcoane ale clădirilor şi limita proprietăţii învecinate (art. 612 din Codul civil). Aceste retrageri au caracter minimal şi se impune mărirea lor, după caz, pentru asigurarea confortului urban şi anume:



49

- asigurarea normelor de însorire şi iluminat natural; - asigurarea protecţiei contra zgomotului şi nocivităţilor în cazul în care

parcela se învecinează cu surse de poluare (construcţii industriale, amenajări comerciale);

- obţinerea unei anumite grupări a construcţiilor pentru care se urmăreşte o dezvoltare coerentă a ţesutului urban.

Pentru asigurarea respectării normelor de istorie şi de prevenire a incendiilor, între faţadele cu ferestre ale construcţiilor amplasate pe aceeaşi parcelă este recomandabilă o distanţă minimă egală cu jumătate din înălţimea clădirii celei mai înalte, dar nu mai mică de 3 m. Este necesar a se respecta condiţiile generale de protecţie contra incendiilor prin asigurarea accesului vehiculelor sau formaţiilor mobile de pompieri, după caz. Distanţele necesare intervenţiei în caz de incendiu sunt stabilite prin avizul unităţii teritoriale de pompieri militari, recomandându-se să se asigure accesul uşor al mijloacelor şi forţelor de intervenţie la cel puţin o faţadă vitrată (şi la două pentru clădiri înalte sau cu săli aglomerate) precum şi accesul la virările existente spre drumul public. Când este necesară intervenţia şi la a doua faţadă să se asigure obligatoriu treceri pietonale cu lăţimea minimă de 1,5 m pentru personalul de intervenţie – dacă alte amenajări nu sunt posibile. Accesele şi pasajele carosabile se vor păstra libere, fără a fi obstrucţionate de amplasarea de semnalizări, împrejmuiri, mobilier urban. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există posibilitatea de acces la drumurile publice direct sau prin servitute, conform destinaţiei construcţiilor şi cu permiterea accederii mijloacelor de stingere a incendiilor. (conform art. 25 şi Anexa 4 – RGU). Accesul direct reprezintă posibilitatea de intrare-ieşire fără efectuarea altor funcţiuni sau proprietăţi. Servitutea de trecere reprezintă o dispoziţie juridică reglementată de codul civil, conform căreia proprietarul al cărui teren este înfundat (fără nici o ieşire la drumul public), poate cere să i se permită trecerea pe proprietatea vecinului, în scopul exploatării fondului său, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul cu pagubele produse. Servitutea de trecere către drumul public poate fi constituită atât pe terenurile proprietate privată, cât şi pe terenurile aparţinând domeniului public şi se înregistrează în evidenţele cadastrale. Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor de orice fel, se va face numai dacă se asigură accese pietonale corespunzătoare importanţei şi destinaţiei construcţiei, conform art. 26 – RGU. Conform art. 616 din Codul civil, proprietarul al cărui teren este înfundat, care nu are nici o ieşire la calea publică, poate solicita o trecere pe locul vecinului său, pentru exploatarea fondului său, cu obligaţia de a-l despăgubi proporţional cu paguba ce s-ar putea crea. Trecerea trebuie folosită regulat pe acea parte care ar scurta calea proprietarului fondului închis ca să iasă la drum. Trebuie ţinut cont ca



50

trecerea să fie aleasă prin locul ce ar pricinui o pagubă cât mai mică aceluia pe al cărui loc urmează a fi deschisă. Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitară Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor de orice fel este permisă numai dacă există posibilitatea racordării de noi consumatori la reţelele existente de apă, la instalaţiile de canalizare şi energie electrică, conform art. 27 – RGU. Când reţelele edilitare publice existente nu au capacităţi şi grad de acoperire a teritoriului localităţii, suficiente pentru racordarea de noi consumatori, se admite construirea de noi locuinţe individuale cu soluţii de echipare în sistem individual, cu respectarea normelor sanitare şi de protecţia mediului, precum şi prevederilor Codului civil (art. 610 ). De asemenea, când localitatea pe teritoriul căreia urmează a fi amplasate construcţiile (indiferent de destinaţie), nu dispune de reţele publice de energie electrică, apă şi canalizare, autorizarea construcţiilor se face cu realizarea de soluţii de echipare în sistem individual, care să respecte normele sanitare şi de protecţia mediului, precum şi prevederile Codului civil (art. 610); Fântâna reprezintă o instalaţie locală de aprovizionare cu apă individuală sau publică. În situaţia în care protecţia fântânii nu asigură protecţia apei, iar adâncimea acviferului folosit este mai mică de 10 m amplasarea fântânii trebuie să se facă la cel puţin 10 m de orice sursă posibilă de poluare. Îndepărtarea apelor uzate menajere, în cazul locuinţelor neracordate la un sistem de canalizare, se poate face prin fose septice vidanjabile, proiectate şi executate conform normelor în vigoare şi amplasate la cel puţin 10 m faţă de cea mai apropiată locuinţă (Ordinul M.S. nr. 536/ 1997, art. 27 şi art. 34 ). Lucrările de îmbunătăţire, extindere sau mărire de capacitate a reţelelor edilitare se vor realiza conform art. 28 – RGU. Conform legislaţiei în vigoare, reţelele edilitare publice aparţin domeniului public (naţional sau local – după caz). Lucrările de extindere sau de mărire a capacităţii reţelelor edilitare publice se pot finanţa şi de către un investitor sau beneficiar interesat, parţial sau în întregime, după caz, în condiţiile contractelor încheiate cu consiliile locale; lucrările edilitare astfel realizate aparţin domeniului public şi se administrează potrivit legii. Cheltuielile pentru lucrările de racordare şi branşare la reţeaua edilitară publică, se suportă în întregime de investitor sau beneficiar. Indiferent de forma de finanţare şi de executare a reţelelor edilitare, realizarea acestora se va face cu respectarea prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii precum şi a normativelor tehnice referitoare la categoriile de lucrări specifice. Realizarea extinderilor sau a măririlor de capacitate ale reţelelor edilitare publice se autorizează după obţinerea de către investitor sau beneficiar a avizelor autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate şi a serviciilor publice descentralizate din judeţ, precum şi de către regiile de specialitate subordonate



51

consiliilor locale (în funcţie de importanţa lucrărilor şi de condiţiile de realizare sub aspect juridic şi financiar). Proprietatea asupra reţelelor tehnico-edilitare este stabilită ca fiind publică a statului, dacă legea nu dispune altfel, conform art. 29 – RGU. În zonele de extindere a intravilanului, acolo unde există reţele electrice, lucrări de îmbunătăţiri funciare se va avea în vedere obţinerea avizelor necesare. În zonele de extindere a intravilanului, acolo unde există reţele tehnico-edilitare, autorizarea realizării construcţiilor se va face numai în urma executării unui sistem centralizat de alimentare cu apă şi realizării de fose septice individuale sau de grup. Se va consulta şi HG nr. 101/1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară (în temeiul Legii Apelor nr. 107/1996).

2.3.4. Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenului şi ale onstrucţiilor

Autorizarea executării parcelărilor este permisă în condiţiile respectării prevederilor art. 30 – RGU. Pentru a fi construibile, terenurile dintr-o zonă parcelată trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- asigurarea accesului la un drum public (direct sau prin servitute); - asigurarea echipării tehnico-edilitare necesare; - forme şi dimensiuni ale loturilor care să permită amplasarea unor

construcţii pe suprafaţa lor, cu respectarea regulilor de amplasare şi conformare (cap. III ale prezentului Regulament).

Pentru îndeplinirea acestor condiţii, prezentul Regulament prevede pentru parcelările noi – suprafeţe de minimum 150 mp şi front la stradă de minimum 8 m, pentru fiecare lot, în cazul în care vor fi realizate construcţii în regim închis (înşiruite) şi respectiv o suprafaţă de minimum 200 mp cu front la stradă de min. 12 m, în cazul în care se vor realiza construcţii izolate sau cuplate. Pentru obţinerea unui ţesut urban coerent şi a asigurării confortului de locuire, adâncimea parcelei trebuie să fie mai mare sau cel puţin egală cu lăţimea sa. Este recomandabil ca locuinţele înşiruite să constituie un front construit, alcătuit din max. 12 loturi. În cazul în care în zonele cu parcelări propuse nu există reţele de apă şi canalizare, este obligatorie adoptarea unor soluţii locale (pentru alimentarea cu apă şi fose septice pentru preluarea apelor uzate etc), cu caracter temporar până la realizarea reţelelor edilitare publice. Parcelările cu un număr egal sau mai mare de 12 loturi vor fi autorizate numai cu condiţia adoptării unor soluţii de echipare colectivă. Se vor menţine parcelele existente, în special în zonele unde dimensiunile parcelelor şi trama stradală determină caracterul specific al zonei.



52

În caz de parcelare, parcelele propuse vor fi astfel dimensionate, încât să permită amplasarea clădirilor în bune condiţiuni (orientare, însorire, vânturi dominante, etc) şi cu respectarea prevederilor legale din Codul civil. Pentru cazul clădirilor izolate, la reparcelare lăţimea parcelelor nu va fi mai mică de 12 m, dar nici mai mare de 20 m, întrucât lăţimi prea mari determină o folosire ineficientă a reţelelor tehnico-edilitare. În cazul parcelelor de colţ situate la intersecţia a două străzi, lăţimea minimă a frontului la stradă trebuie să fie de 12,0 m (în cazul locuinţelor cuplate la calcan), respectiv 15,0 m (pentru locuinţele izolate, cu patru faţade). Condiţiile de mai sus se aplică, atât parcelelor cu forme geometrice regulate. În cazul concesionării se vor respecta suprafeţele stipulate în Legea nr. 50/1991 (republicată). Autorizarea executării construcţiilor se face cu respectarea regimului de înălţime prevăzut în documentaţiile urbanistice. Autorizarea executării construcţiilor se face cu respectarea înălţimii medii a clădirilor învecinate şi a caracterului zonei, fără ca diferenţa de înălţime să depăşească cu mai mult de două niveluri clădirile imediat învecinate. În situaţii excepţionale, în funcţie de destinaţie şi zona care le include, construcţiile pot avea şi înălţimi mai mari, cu condiţia ca soluţiile adoptate să fie justificabile din punct de vedere funcţional, compoziţional – urbanistic etc. Înălţimea construcţiilor se stabileşte şi pe baza criteriilor de funcţionalitate, silueta localităţii, închiderea câmpului vizual prin capete de perspectivă, necesitatea unor dominante compoziţionale etc. Regimul de înălţime se stabileşte prin documentaţiile urbanistice PUG şi /sau PUZ. Limitarea regimului de înălţime se poate datora unităţilor tehnologice sau productive (unităţi industriale, agro-zootehnice, depozite, gospodărie comunală etc) sau în zona de protecţie a acestora, lucrări tehnico-edilitare şi în cadrul zonei unităţilor cu destinaţie specială. În zonele protejate ale monumentelor istorice, păstrarea şi ameliorarea cadrului arhitectural şi urbanistic al acestora, se face prin supravegherea şi avizarea tuturor schimbărilor care intervin în configuraţia construcţiilor din zona respectivă, inclusiv înălţimea acestora, de către autorităţile administraţiei publice specializate. Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul exterior nu distonează cu aspectul general al zonei (art. 32 – RGU). Autorizarea executării construcţiilor şi a amenajărilor care prin aspect arhitectural, conformare şi amplasare a golurilor (ferestre, uşi, etc) materiale utilizate, învelitoare, paletă cromatică etc. depreciază valoarea peisajului, este interzisă. Se va urmări armonizarea clădirilor noi cu cele învecinate (finisaje, ritmări plin-gol, registre, regim de înălţime, detalii de arhitectură, tipul acoperirii şi al învelitorii, etc), îmbunătăţirea aspectului compoziţional şi arhitectural al clădirilor prin folosirea de materiale noi şi moderne, ridicarea nivelului calitativ al imaginii, corelarea funcţională între clădiri şi amenajările exterioare cu caracter public.



53

Pentru monumentele istorice sau de arhitectură, se instituie o zonă de protecţie pe o rază de 200 m la comune şi 100 m la oraşe şi 50 m la cele din afara localităţilor, măsurată de la limita exterioară a monumentului (conform art. 59 din legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice), în care prescripţiile vor fi în consecinţă şi prevăzute în documentaţiile urbanistice ce vor fi supuse avizărilor şi aprobărilor Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural – Argeş.

2.3.5. Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi împrejmuiri

Parcajele aferente oricăror funcţiuni se vor asigura în afara domeniului public, în conformitate cu Normativul departamental pentru proiectarea parcajelor în localităţi urbane P132/1993 şi cu respectarea prevederilor art.33 şi Anexa nr.5 – RGU. Autorizarea executării construcţiilor va dispune obligativitatea menţinerii sau creării de spaţii verzi şi plantate, în funcţie de destinaţia şi capacitatea construcţiei conform art. 34 şi Anexa nr. 6 - RGU. Valorile prevăzute în Anexa nr. 6 a RGU privind suprafaţa spaţiilor verzi vor fi considerate minimale şi orientative. Acestea vor fi corelate cu specificul zonei şi localităţii prin documentaţiile de urbanism. În vederea respectării principiilor dezvoltării durabile în localităţi, se recomandă optimizarea densităţii de locuire, corelată cu menţinerea, întreţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori şi a perdelelor de protecţie stradală (Legea 137/1995). Pentru realizarea împrejmuirilor, se vor respecta de regulă, prevederile art. 35 – RGU. Se recomandă a se respecta câteva reguli:

- în cazul clădirilor retrase faţă de aliniament, se recomandă garduri cu partea inferioară plină de 0,60 m, iar cea superioară de 1,80 m dublate spre interior cu gard viu (sau numai gard viu). Nu se recomandă construirea la aliniament a împrejmuirilor opace, mai înalte de 2 m, decât în cazuri justificate de separarea unor servicii funcţionale sau de tradiţia zonei geografice;

- gardurile dintre proprietăţi pot şi realizate pe o înălţime de 2,20 – 2,60 m din materiale corespunzătoare sau elemente de vegetaţie, în funcţie de opţiunile proprietarilor;

- se pot adopta acolo unde este cazul, soluţii de împrejmuire prin folosirea elementelor de mobilier urban: jardiniere, băncuţe, panouri publicitare, etc (în special în cazul instituţiilor publice şi a serviciilor); de asemenea, pentru punerea în valoare a construcţiilor publice, se recomandă realizarea împrejmuirilor transparente sau de gard viu;

- în vederea conservării caracterului zonelor şi ansamblurilor urbanistice, se recomandă împrejmuirile tradiţionale, în acord cu arhitectura clădirilor; porţile se vor deschide spre incintă;



54

- aspectul exterior al împrejmuirilor, ca şi cel al clădirilor, pe care le protejează, nu trebuie să intre în contradicţie cu aspectul general al zonei, depreciind valorile acceptate ale arhitecturii urbanismului.

2.3.6. Prescripţii specifice de construibilitate la nivelul zonelor şi subzonelor funcţionale

Destinaţia terenurilor şi construcţiilor Conform art. 37 – RGU prin destinaţia unui teren sau a unei construcţii se înţelege modul de utilizare a acestora, conform funcţiunii prevăzute în reglementările cuprinse în planurile de urbanism. Zonificarea funcţională zone şi subzone funcţionale Pentru o mai bună înţelegere a documentaţiilor urbanistice şi a operativităţii în ceea ce priveşte aplicarea reglementărilor în teritoriul intravilan şi acordării Autorizaţiei de construire, a rezultat zonificarea funcţională pusă în evidenţă în planşa cu Reglementări a PUG-ului şi în planşele cuprinzând UTR-urile (unităţile teritoriale de referinţă). Delimitarea zonelor funcţionale în cadrul documentaţiei are rol hotărâtor în amplasarea construcţiilor, în funcţie de destinaţia acestora, în cadrul localităţii, cu respectarea Anexei nr.1 – RGU. Fiecare zonă funcţională este reprezentată printr-o culoare atât în planşa cu Reglementări cât şi în cele cu UTR-uri. În cazul localităţilor comunei Stefan cel Mare au fost identificate următoarele zone funcţionale: L – zona de locuinţe IS – zona instituţii şi servicii publice I - zona unităţilor industriale A - zona unităţilor agro-zootehnice P - zona de parc, sport, turism, recreere, protecţie Gc – zona gospodărie comunală TE – zona construcţiilor aferente echipării tehnico-edilitare Cc – zona căilor de comunicaţie şi construcţii aferente TA – zona terenurilor aflate permanent sub ape Pentru o şi mai eficientă stabilire a reglementărilor s-a analizat în detaliu fiecare zonă funcţională, rezultând subzone funcţionale, ca subdivizii cu funcţiuni specializate. Se disting astfel:

în cadrul zonei de locuinţe L: Lm(a+b) – subzonă cu locuinţe existente, cu posibilităţi de îndesire, cu regim mic de înălţime (P; P+M; D+P+M); Lm(a+b)(PI) – subzone cu locuinţe existente cu posibilităţi de îndesire, cu regim mic de înălţime (P; P+M; D+P+M;), în cadrul zonei protejate cu valoare istorică



55

Lm(a+b)g – subzonă cu locuinţe existente, cu posibilităţi de îndesire cu regim mic de înălţime, în terenuri construibile cu amenajări pentru care este necesar Studiul geo;

Lm(a+b)(itIn) – subzonă cu locuinţe existente cu posibilităţi de îndesire, cu regim mic de înălţime, cu interdicţie temporară de locuinţe noi, până la executarea unor măsuri de combatere a inundabilităţii sau până la obţinerea avizului de la SC. Electrica SA.

Lmb(itIn) – subzonă cu locuinţe propuse, cu regim mic de înălţime, cu interdicţie temporară de locuinţe noi, până la elaborarea şi aprobarea de PUZ sau PUD;

LMb – subzonă cu locuinţe individuale sau colective propuse, cu regim mediu de înălţime (P+1, P+1+M, maxim P+2);

Zonă pentru instituţii publice şi servicii: ISa – subzonă cu instituţii publice şi servicii existente ISb – subzonă cu instituţii publice şi servicii propuse

zona de parcuri, sport, recreere, protecţie (P) – are următoarele subzone: Psp(a) – subzonă cu spaţii verzi şi sport existente Pb - subzonă cu spaţii verzi, parcuri propuse Ppd(a) – subzonă cu spaţii verzi, pădure existentă AP - subzonă teren agricol în intravilan cu rol de spaţiu verde

în cadrul zonei de gospodărie comunală (Gc), se disting: Gca – subzonă gospodărie comunală existentă (cimitire, surse alimentare cu apă, bazine cu apă) Gcb – subzonă gospodărie comunală propusă (extindere cimitir, staţie epurare, rezervor înmagazinare apă, platformă ecologică depozitare gunoi, etc)

în cadrul zonei căilor de comunicaţie şi construcţii aferente sunt: Ccr(a) – căi de comunicaţie rutieră existente Ccr(b) – căi de comunicaţie rutieră propuse (supralărgiri şi modernizări drumuri, amenajări intersecţii, poduri sau podeţe noi propuse); CcF(a) - căi de comunicaţie feroviară existentă

în cadrul zonei industriale I sunt: Ia – subzonă cu unităţi de mică industrie sau prestări servicii existente

în cadrul zonei cu unităţi agricole sunt: Aa – subzona unităţi agricole existente Aa+Ab – subzona unităţi agricole existente şi propuse

2.3.7. Prescripţii la nivelul zonelor şi subzonelor funcţionale

Pentru fiecare zonă şi subzonă funcţională, regulamentul cuprinde reglementări specifice grupate în trei subcapitole şi anume:

1. Generalităţi 2. Utilizare funcţională 3. Condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor

La capitolul 1. – Generalităţi – se detaliază:



56

- tipuri de subzone funcţionale - funcţiune dominantă a zonei - funcţiuni complementare

La capitolul 2. – Utilizare funcţională a terenurilor din cadrul zonei şi subzonelor, se pun în evidenţă:

- utilizări permise - utilizări permise cu condiţii - interdicţii temporare - interdicţii definitive

La capitolul 3. – Condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor – se specifică acele zone şi subzone funcţionale, în care prevederile Regulamentului Local de Urbanism detaliază şi completează prevederile Regulamentului General de Urbanism privind:

- amplasare şi retragerile minime obligatorii; - echipare tehnico-edilitară; - forma şi dimensiunile terenului şi construcţiilor; - parcaje, spaţii verzi, împrejmuiri.

Autorizarea realizării construcţiilor se va face de regulă cu respectarea zonificării funcţionale şi a intravilanului propus, precum şi a prescripţiilor conţinute în Regulamentul General de Urbanism şi în Regulamentul Local de Urbanism Local aferent documentaţiilor urbanistice. Construcţiile şi amenajările cu alte destinaţii incluse într-o zonă cu funcţiune dominantă trebuie să se compatibilizeze cu aceasta, evitându-se incomodările şi disfuncţionalităţile, urmărindu-se integrarea în structura stabilită prin PUG. De asemenea, se interzice realizarea construcţiilor şi a amenajărilor cu destinaţie incompatibilă cu zona care le include. Documentaţia PUG stabileşte direcţiile de dezvoltare a localităţii în care armonizarea propunerilor cu zonificarea existentă ocupă un loc primordial; de aceea respectarea acesteia devine imperioasă. La stabilirea reglementărilor, în cadrul fiecărei zone funcţionale se fac referiri doar la subzonele aparţinând diferitelor UTR-uri în care construcţiile nu se supun integral regulilor de ocupare a terenurilor stabilite de Regulamentul General de Urbanism.

2.4. LEGATURA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME

Obiectivele PUG Stefan cel Mare vor fi in deplina concordanta cu

urmatoarele Planuri si Programe nationale:

Planul de Amenajare a Teritoriului judetului Arges - PATJ

POS Mediu - Planul Operational Sectorial de MEDIU - care dezvolta prioritatea 3 a Planului National de Dezvoltarea 2007-2013” Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului”. Obiectivele POS sunt:

- Imbunatatirea accesului la infrastructura de apa, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor



57

urbane pana in 2015; - Ameliorarea calitatii solului, prin imbunatatirea managementului

deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimim 30 de judete pana in 2015;

- Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi in cele mai poluante localitati pana in 2015;

- Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea implemantarii retelei Natura 2000;

- Reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015.

- Strategia nationala de management al riscului la inundatii - Planul de actiune pentru protectia impotriva inundatiilor

Planului National de Dezvoltare 2007 – 2013. In vederea atingerii obiectivului global si a obiectivelor specifice pentru perioada 2007-2013, masurile si actiunile avute in vedere sunt grupate in cadrul a sase prioritati nationale de dezvoltare:

- Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere

- Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport - Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului - Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si a incluziunii

sociale si intarirea capacitatii administrative - Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul

agricol - Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii.

PRAM - Planul Regional de Actiune pentru Mediu - al ARPM Pitesti.

Prevederile Planului Judetean (Regional) de Gestiune a Deseurilor ca instrument de implementare la nivel judetean a Strategiei Nationale de Gestiune a Deseurilor

Proiectul ISPA “Managementul integrat al deseurilor solide în judetul

Arges”;

Prevederile legislatiei de transpunere a Directivei 91/271/CEE privind

epurarea apelor uzate urbane;

Prevederile legislatiei privind monumentele istorice reprezentative

pentru patrimoniul cultural local;

Planul Local de Actiune pentru Mediu al judetului Arges cu prevederile strategice pe termen scurt, mediu si lung pentru solutionarea problemelor de mediu prin abordarea principiilor dezvoltarii durabile in concordanta cu Planul National de Actiune pentru Mediu; PLAM pentru judetul Arges este complementar celorlalte activitati de planificare ale autoritatilor judetene si reflecta opinia publicului in ceea ce priveste problemele prioritare de mediu;



58

Propunerile de dezvoltare economica si sociala asigura satisfacerea nevoilor si se bazeaza, in principal, pe resursele financiare care ar putea fi atrase din surse europene si guvernamentale. Capabilitatea administratiei locale de a atrage fonduri europene a fost demonstrata prin numarul mare de proiecte de finantare in diverse domenii ale infrastructurii. Strategia de dezvoltare a localitatii pentru perioada urmatoare, fixeaza un obiectiv strategic de formare la cerintele epocii actuale si fixeaza liniile directoare principale de actiune:

- Reabilitarea infrastructurii edilitare existente (in special drumuri/ strazi, retea de apa si de canalizare);

- Punerea in valoare a specificului arhitectural si a monumentelor istorice. De asemenea, Primaria dispune de o serie de proiecte tehnice care

fundamenteaza investitiile in domeniile deficitare: - Canalizare ape uzate menajere; - Alimentare cu apa potabila; - Cai de acces si circulatie; - Gestionarea deseurilor; Primaria Stefan cel Mare are constituite compartimentele functionale necesare

implementarii masurilor preconizate in strategia de dezvoltare, iar actualul Plan Urbanistic General este corelat cu aceasta strategie si, in acelasi timp, asigura suportul si instrumentele necesare atingerii obiectivului strategic propus. Strategia de dezvoltare are nevoie, pentru amplasarea infrastructurilor specifice, de cadrul legal din punct de vedere urbanistic, iar acest cadru este stabilit prin PUG-ul propus, care furnizeaza instrument si reguli privind:

- respectarea cerintelor de ocupare a terenurilor (din punct de vedere juridic, tehnic, natural); - conformarea tuturor constructiilor la specificul arhitectural local si la cerintele de functionalitate moderna; - alocarea unor functiuni dominante zonelor functionale si respectarea acestora.

Strategia locala existenta nu prefigureaza doar investitii; actiunile sociale,

culturale, de cult, de invatamant, de distractie adresate intregii populatii sau adresate pe componente ale acesteia (de varsta, de sex, de nationalitate, de religie, de studii etc.), au nevoie de infrastructura si reguli clare pentru a se manifesta eficient, in interesul intregii colectivitati; prioritatile si suportul in domeniul cererii infrastructurilor, regulile de desfasurare, stabilirea responsabilitatilor sunt prezentate in PUG, constituindu-se intr-un instrument de baza in punerea in aplicare strategiei de dezvoltare comunitara.

In tabelul de mai jos se face corelarea dintre obiectivele specifice ale PUG si principalele planuri relevante:



59

Obiective specifice PUG PATJ Arges

Plan dezvoltare jud. Arges

PJGD Directiva

Apa

Optimizarea relatiilor in teritoriu + + + +

Realizarea unei infrastructuri rurale corespunzatoare nevoilor comunitatii si la un standard tehnic comparabil cu Uniunea Europeana

+ + + +

Delimitarea si zonificarea noului teritoriu intravilan astfel incat sa corespunda cerintelor de dezvoltare armonioasa a tuturor laturilor vietii economice si sociale

+ + + +

Asigurarea infrastructurilor specifice invatamantului, cultelor, culturii, sanatatii, distractiei la un nivel corespunzator

+ + 0 0

Reglementarea clara a autorizarii construirii pe tot teritoriul orasului, in vederea utilizarii rationale a terenurilor

+ + + +

Clarificarea regimului juridic al terenurilor + + 0 0

Stabilirea obiectivelor de utilitate publica + + + +

Valorificarea patrimoniului natural, uman, economic, cultural si istoric

+ + 0 ?

Influentarea dezvoltarii spirituale a colectivitatii umane ce traieste in comuna Stefan cel Mare

0 + 0 0

Semnificatie simbol: ,,+” obiectiv compatibil cu obiectivele principale ale planului/strategiei/directivei ,,0” relatie neutra de compatibilitate ,,-“ obiectiv incompatibil cu obiectivele principale ale planului/strategiei/directivei ,,?” compatibilitatea depinde de anumite prezumptii



60

CAPITOLUL 3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI

3.1. CADRUL NATURAL, MONUMENTE ALE NATURII SI ISTORICE, VALORI ALE PATRIMONIULUI CULTURAL, ISTORIC SI NATURAL

3.1.1. Relieful si geomorfologia

Formele de relief ale judetului Arges cuprind toate unitătile geologice

carpato-transdanubiene, alcătuite din straturi diferite ca natură si vârstă si cu o arhitectură deosebită fată de unitătile înconjurătoare. Partea nordică a judetului este ocupată de unitătile muntoase cristaline cu exceptia zonei nord-estice alcătuită din formatiuni jurasice (calcare, dolomite) si cretacice (calcare, conglomerate, gresii). În subcarpati apar formatiuni tertiare (calcare, conglomerate, gresii, marne, nisipuri, pietrisuri). În Piemontul Getic si Câmpia Română, apar formatiuni levantine si mai ales cuaternare-pleistocene pe interfluvii (pietrisuri de Cândesti) si holocene în lungul văilor si în câmpie (pietrisuri, loess).

Asemănător unui amfiteatru natural, relieful judeţului Argeş e variat şi repartizat proporţional coborând în trepte de la nord la sud, cuprinzând toate unităţile geomorfologice carpato - transdanubiene.Treapta înaltă a reliefului este constituită de culmile munţilor Făgăraş, Iezer-Păpuşa, Piatra-Craiului, şi Leaota.

Zona centrală a judeţului este ocupată de dealuri subcarpatice, faţă de care munţii se înalţă abrupt spre nord cu 400-500 m, iar spre sud, dealurile scad in înălţime, pierzându-se treptat în câmpie, mai ales la vest de Argeş.

La contactul dintre munţi si dealuri, de-a lungul râurilor, apare şirul depresiunilor subcarpatice Câmpulung (pe Râul Târgului), Nucşoara (pe râul Doamnei), Brădet (pe Vâlsan), Arefu-Căpăţâneni (pe Argeş) şi Sălătruc (pe Topolog), între ele întâlnindu-se dealurile subcarpatice care trec adesea de 1000 m altitudine: Măţău, Plătica, Chicerea, Tămaş. Piemontul Getic, reprezentând a treia treaptă morfologică a reliefului judeţului, se suprapune pe un areal mult mai extins decât cele precedente, mai ales în comparaţie cu Subcarpaţii.

Pe teritoriul judeţului Argeş se află parţial Piemonturile Cândeşti şi Cotmeana şi în totalitate Piemontul Argeşului (sau Dealurile Argeşului).

Câmpia Româna constituie treapta cea mai coborâtă a reliefului judeţului Argeş (scade de la 350 la 150 m). În cadrul judeţului se află două subunităţi ale Câmpiei Române: Câmpia Înaltă a Piteştilor (în totalitate) si Câmpia Găvanu-Burdea (parţial).



61

Poziţia geografică a judeţului Argeş între creasta principală a Făgăraşului, cu caracter alpin, şi Câmpia Româna determină cuprinderea tuturor unităţilor geologice Carpato-Transdanubiene, alcătuite din straturi diferite, ca natură si vârstă, si cu o arhitectură deosebită faţă de celelalte unităţi înconjurătoare.

Relieful comunei Stefan cel Mare constituie baza conditiilor naturale si

suprafata directa asupra careia actioneaza tot complexul de factori interni si externi, inclusiv activitatea omului.

Din punct de vedere generic, teritoriul administrativ al comunei Stefan cel Mare este rezultanta directa a fortelor endo – exogene care au actionat asupra reliefului Campiei Romane in general, prezentand forme netede usor ondulate si inclinate, cu energie redusa si altitudini care foarte rar depasesc 160 m.

Din analiza curbelor hipsometrice se pot desprinde si o serie de elemente care ne ajuta la intelegerea genezei acestui sector in stransa legatura cu generatiile de vai.

Energia reliefului sau adancimea vailor in raport cu suprafata initiala a interfluviilor este in general mai mare la raurile principale – Glavacioc si Dambovnic – unde campurile interfluviale raman suspendate la 15 – 20 m deasupra vailor.Formarea vailor in urma adancirii retelei hidrografice, a dus la separarea interfluviilor ca resturi ale suprafetei initiale fluvio – lacustre si piemontasne.

Functia actuala a vailor ca element morfo – hidrologic este asigurarea drenajului de suprafata si subteran al apelor. In partea Nordica si vestica se invecineaza cu comuna Slobozia, limita urmarind o linie ce porneste din interfluviul “vaii lui Mos Stoica” pe directia sud sud-vest-nord nord-est pana la intersectia cu DC 129 Slobozia Izvoru, de unde isi schimba directia initiala prin sud-estul satului Nigrisoara si, intersectand DJ 659, se continua pana in albia minora a raului Dambovnic.

In partea sud-vestica se afla teitoriul administrativ al judetului Telorman, limita pornind din aceeasi interfluviu al “vaii lui MOs Stoica” pana la confluenta vaii Clatina cu valea Butina, iar de aici traverseaza, pe directia sud-vest-nord est interfluviul dintre Clatina si Virosi, prin cota Comana 155,2 m pana la valea Virosi. Din valea Virosi limita urmareste pe directia nord nord-vest-sud sud est cumpana de ape dintre acesta si valea Puscasului, pana in vestul padurii Gusia Mare – cota Gusia Mare 148,5 m.

In partea sud – estica si estica se afla teritoriul administratv al judetului Dambovicioara, limita pornind din cota Gusia Mare 148,5 m pe directia sud sud-est-nord nord - est intersectand vaile Puscasului si Maracinet pe la marginea padurii pana la Bortoaica, iar de aici pe directia sud - nord prin vestul padurii Braniste si al padurii Lunca pana in valea raului Glavacioc. In continuare limita ajunge la intersectia DJ 659 cu DC 98, iar de aici urmareste acest drum communal pana in Dealul Butii 153,99 m. Din acest punct se continua, pe directia sud sud – est - nord nord – vest, pe valea Nigrisoara pana in cota Nigrisoara 158,0 m pe DC 128, iar de aici urmareste drumul comunal pana la intersectia cu raul Dambovnic si in continuare cursul acestuia pe directia sud sud - est – nord nord – vest.

Intre aceste limite teritoriul comunei Stefan cel Mare este 34 kmp. Principalele vai care dreneaza teritoriul administrativ al comunei Stefan cel Mare



62

sunt in partea estica Dambovnicul cu afluentul Nigrisoara si Glavaciocul cu valea Balaban. Partea sudica este drenata de valea Stufului – Puscasului, valea Virosi si Clanita cu afluentul valea Butina.

Important pentru comuna Stefan cel Mare este Glavaciocul, o vale evoluata, pe alocuri larga si adanca, cu terase.

Versantii vailor reprezinta suprafetele din cadrul comunei cu cea mai accentuata inclinare si fac legatura intre suprafetele netede orizontale cu cele joase. Evolutia versantilor se desfasoara destul de repede, mai ales cand eroziunea fluviatila este mai accentuata, iar pe versanti apare panza freatica sub forma de izvoare.

In cadrul vailor minore de tipul vagaunilor seci, versantii au forma de vale – deluviala – stabilizata, neafectata de procesele de modelare actuale in profil longitudinal sau transversal.

Zona de care ne ocupam nu poate fi tratata singular, ea face parte din unitatea geomorfologica a Campiei Romane, respectiv a subunitatii Campiei Gavanu Burdea, o campie aluvio – pluviala, situata in continuarea conurilor de dejectie din nord, formate de raul Arges. Aceasta subunitate face trecerea intre zona piemontana din nord si cea tubulara din sud.

Sub raport hipsometric, relieful teritoriului comunei Stefan cel Mare este destul de simplu. Curbele hipsometrice de 150 m si 160 m cuprind cea mai mare parte a teritoriului administrativ al comunei.

Valori mai mari de 160 m apar numai in partea de nord si vest a comunei, iar cele mai mici de 150 m se intalnesc mai ales in estul si pe vaile raurilor si paralelelor ce dreneaza teritoriul comunei, cea mai caracteristica fiind curba hipsometrica de 155 m, Morfologic, relieful se caracterizeaza prin pante reduse, iar fragmentarea orizontala si mai accentuata a reliefului se remarca in partea de est a comunei, unde vaile sunt mai numeroase si, in consecinta, interfluviile sunt mai inguste.

Drenajul este asigurat de reteaua hidrografica in lungul vailor de diferite dimensiuni, cu orientare nord nord – vest sud sud – est.

Interfluviile sunt simetrice sau asimetrice, datorita actiunii fluviatile. Geneza teritoriului este strans legata de cea a Campiei Romane, al carui

fundament cristalin este constituit din formatiuni paleozoice, mezozoice si neazoice. Pe verticala, Campia Romana prezinta trei etaje morfologice – doua de

eroziune, care apartin peneplenei fosile valahe, si unul de acumulare la zi. Primul etaj de eroziune prezinta un relief destul de accidentat, dezvoltat pe

formatiuni de varsta Ordovician – Carbonifer. Al doilea etaj de eroziune, este reprezentat prin peneplema moesica fosilizata,

formata, incepand din Cretacic si pana in Levantin, printr-o actiune complexa de eroziune, abraziune si carstica.

Al treilea etaj este de acumulare, reprezentat prin cuvertura sedimentara neogena si cuaternala.

Cuvertura neogena este alcatuita din depozite sarmatiene, meotine, pontiene, daciene si levantine.



63

Depiozitele cuaternare constituie partea superioara a cuverturii sedimentare din Campia Romana. De aceste depozite este legata configuratia actuala a sectorului comunei Stefan cel Mare. Ele au rezultat din vasta actiune morfogenetica a fortelor externe ce s-au suprapus pe fondul general al suprafetei initiale fluvio- lacustre pliocene. Procesele principale care guverneaza morfodinamica actuala a zonei sunt sufoziunea, procesele legate de activitatea fluviatila de eroziune si acumulare in lungul albiilor, precum si eroziunea torentiala pe versanti abrupti.

3.1.2. Geologia

Cercetările pedologice au pus în evidentă existenta pe teritoriul judetului

Arges a unei mari varietăti de soluri, începând de la solurile pajistilor alpine pana la cele slab dezvoltate si de luncă.

În partea nordică a judetului au o largă răspândire solurile montane, acestea fiind soluri brun acide, soluri brune-podzolice feriiluviale, regosoluri, rendzine.

A doua categorie de soluri o constituie cele din etajul pădurilor de răsinoase si de amestec, care sunt soluri brun acide montane de pădure cu diferite grade de podzolire si soluri podzolice montane.

Dealurile piemontane si subcarpatice ale Argesului reprezintă domeniul de dezvoltare a solurilor silvestre podzolice brune si brune-gălbui, iar podisurile piemontane Cotmeana si Cândesti au soluri podzolice pseudogeice si brune-gălbui, cu aciditate ridicată.

În sud, inclusiv în câmpie, apar soluri pseudogleizate, iar în lungul văilor apar soluri brun roscate, si brun-roscate podzolice, specifice unui climat mai cald.

Teritoriul comunei Stefan cel Mare face parte, ca si Campia Romana, din cele

mai noi unitati geologice ale tarii. Trecutul acestei campii este destul de indepartat prin fundamentul cristalin, mai vechi decat cel al unei parti din Carpati.

Evolutia Campiei Romane incepe prin blocul rigid al fundamentului ce se afla la adancimi foarte mari si se contureaza treptat prin diferite alte etape sau faze de eroziune si de acumulare a sedimentelor marine, lacustre si continentale, ce s-au suprapus in etaje diferite, pana a ajuns la nivelul cel mai extins de varsta cuaternara pe care ne aflam astazi.

Campia Romana are aspectul unei mari si complexe depresiuni de scufundare – Depresiunea Valaha – ale carei etape de evolutie sunt destul de complexe si incep cu timpurile preordoviciene, cand pe findul unor geosinclinale s-au acumulat diverse sedimente si s-au produs importante procese de metamorfism, generare de orogenezele baicaliana si careliana.

Etapa paleozoica a constat din acoperirea fundamentului cristalin peneplenizat si deformat rectonic cu sedimente variate ca faciesuri, detritice si pelitice acumulate in fazele cambriana, ordoviciana, siluriana, devoniana, carbonifera si incheiata cu ciclul carbonatat – evaporitic si calcaros, dupa care a urmat faza tectonica de ridicare asturica si de peneplenizare paleozoica, prepermiana.



64

Etapa permian – triasic s-a desfasurat prin mai multe faze de sedimentare, ultima fiind faza rosie si s-a incheiat cu a treia faza de peneplenizare mai scurta.

Etapa jurasic – cretacica si postcretacic (eocen) corespunde unui timp mai indelungat de sedimentare marina, incepand din dogger sau din toarcian in care au predominat diferite serii detritice si apoi calcare cu care s-a incheiat sedimentarea senoniana, dupa care in urma miscarilor laramice intreaga platforma moesica a fost exondata si supusa penepleizarii in tot timpul paleogenului si pana in miocen (tortonian – sarmatian).

Incepand cu neogenul, evolutia Depresiunii Valahe a intrat intr-o noua etapa, datorita miscarilor neotectonice, cand in lungul acestei unitati, inclusiv in zona pe care o studiem, s-a format un mare sinclinal, cu caracter subsident, in care s-au acumulat depozite tortoniene, sarmatiene, pliocene si cuaternare destul de complexe.

Formarea sinclinalului neogen situat in zona de contact dintre platforma moesica si orogenul carpatic, a reprezenat un element tectonic foarte important in evolutia Campiei Romane.

Din punct de vedere litologic, depozitele sarmatiene si pliocene sunt foarte variate, predominante fiind cele detritice, de umplutura a depresiunii (nisipuri, pietrisuri, argile nisipoase, marne nisipoase, argile, marne), cu stratificatie torentiala, lenticulara si orizintala, care reflecta mediul e transport si sedimentare.

Cuaternarul reprezinta o etapa mult mai complexa si in acelasi timp mai importanta pentru intreg complexul de conditii naturale, atat sub raport tectonic, cat mai ales stratigrafic si climatic.

Conturarea Campiei Romane se realizeaza in cepand cu neogenul si in special din pliocen, cand Depresiunea Valaha a fost umpluta treptat cu depozite detritice cu grosimi destul de mari.

Aceasta umplutura detritica s-a completat cu depozitele fluvio – lacustre de Candesti, respectiv Fratesti, umplutura care a fost generata de actiunea viguroasa a retelei hidrografice carpatice in urma importantelor miscari de ridicare din Carpati, concomitente cu cele de subsidenta din fosa pericarpatica.

Depozitele de Candesti reprezinta formatiunea generata in special de raul Arges, iar depozitele de Fratesti sunt legate genetic de actiunea predominanta a Dunarii.

Intreaga suprafata a acestei subunitati a Campiei Romane este o succesiune de depozite aluvio – proluvio – deltaice in care alterneaza pietrisurile, nisipurile, argilele si marnele, atat la nivelul etajului de acumulare pliocena, cat mai ales cuaternar, prin actiunea complexa a retelei hidrografice actuale in faza pelistocena.

Cuvertura sedimentara situata chiar la suprafata uneori si care ajunge la adancimi de 100 - 200 m apartine sub raport genetic depozitelor piemontane aluvio – proluviale si fluvio – lacustre, caracterizate prin stratificatii torentiale si deltaice, lenticulare.

Configuratia actuala a reliefului este rezultatul unei indelungate evolutii, rezultatul coroziunii accelerate si diferntiale, care a dus la individualizarea unor unitati monostructurale in cadrul principalelor trepte de relief.



65

3.1.3. Riscuri naturale

Cutermerele Cutremurele de pamant, cunosc in tara noastra o frecventa deosebita (intre

1901 si 2000 au fost peste 600 cutremure) si chiar de intensitate mare (1940 –magnitudine - 7,7; 1977 – magnitudine - 7,2; 1986 – magnitudine -7,0; 1990 magnitudine - 6,7). Acestea au focarul in zona Vrancea, la Curbura Carpatilor, la adancimi cuprinse intre 100 si 200 km (focare intermediare) pe asa-numitul plan Benioff. Zona corespunde unei parti din regiunea in care se produce subductia microplacii Marea Neagra in astenosfera proces insotit de acumularea lenta de energie seismica si de descărcări bruşte, violente, la intervale de 30-50 ani.

Conform Normativ PI 00-1/2006 pentru protectia antiseismica a construcţiilor,din punct de vedere seismic zona se caracterizeaza prin urmatoarele elementele :

Perioada de colt a spectrului de rasuns "Tc=1,0" Coeficient "ag"=0,20. Conform macrozonarii seismice dupa codul de

proiectare seismic privind zonarea de varf a acceleraţiei terenului pentru cutremure avand IMR (perioada medie a intervaluilui de revenire de 100 ani").

Alunecarile de teren Conform Legii nr. 575/2001 pentru aprobarea Planului de amenajarea

teritoriului national (PATN) – sectiunea V – Zone de risc natural, comuna Stefan cel Mare este incadrata la un risc foarte scazut.

Caracteristicile litologiei formaţiunilor geologice care afloreaza pe teritoriul

administrativ al comunei Stefan cel Mare, la care se adaugă cele de ordin geomorfologic si particularităţile climatice - in principal, regimul precipitaţiilor - include, in cazul unor areale cu dimensiuni variate, valori ridicate ale probabilitatii de alunecare, ceea ce conduce la încadrarea lor in grupa zonelor expuse hazardului la alunecari de teren.

Zonarea s-a bazat pe urmatoarele acte legislative in vigoare:

GT006 - 97: Ghid privind identificarea si monitorizarea alunecărilor de teren;

GT019 - 98. Ghid de redactare a harţilor de risc la alunecare a versanţilor pentru asigurarea stabilităţii consrrucţiilor;

Ordinul Guvernului nr. 288/1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale;

Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -Secţiunea a V-a - zone de risc natural;

Hotararea Guvernului nr. 382/2003 privind exigente minime de confmut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism pentru zonele de riscuri naturale;



66

Hotararea Guvernului nr. 447/2003 privind modul de elaborare si conţinutul harţilor de rise natural la alunecari de teren.

Risc de inundabilitate Conform Legii nr. 575/2001 pentru aprobarea Planului de amenajarea

teritoriului national (PATN) – sectiunea V – Zone de risc natural, comuna Stefan cel Mare este incadrata ca avand un risc de inundatii datorita unui curs de apa. Cantitatea maxima de precipitatii cazute este sub 100 mm/24 ore.

Apele raului Glavacioc si a paraielor provin din ploi, zapezi si din apele subterane freatice.

Scurgerea maxima se inregistreaza in general primavara – vara si provine mai ales din topirea zapezilor, determinate in principal de ridicarea temperaturii aerului la valori pozitive si adeseori intensificata de caderea precipitatiilor lichide, sau in timpul ploilor torentiale.

Albiile raului Glavacioc si a vailor componente de pe teritoriul comunei Stefan

cel Mare sunt intr-o evolutie continua sub actiunea curentului de apa din timpul viiturilor.

Curentul de apa, caracterizat printr-un anumit regim de curgere, isi croieste singur albia ca traseu, forma si dimensiune.

În caz de accident la barajele Mozaceni, zidurile sau Negraşi, pot fi afectate

comunele Mozăceni, Slobozia şi Ştefan cel Mare, situate în aval.

3.1.4. Riscuri antropice

Teritoriul comunei este traversat de o serie de reţele astfel: Este reţele de utilitati astfel:

- cablu telefonic

- linii de curent electric de joasa si inalta tensiune. - conducte apa - conducte de gaze Aceste reţele prezintă un risc in situatia avarierii lor si de aceea la amplasarea

construcţiilor se va avea in vedere distanta impusa de reglementările in vigoare iar la autorizarea proiectelor de constructie se va solicita avizul de la institutiile competente (Apele Române, Electrica S.A, etc.).

3.1.5. Clima

Dispunerea în trepte a reliefului conduce la aparitia următoarelor tipuri de

climă: climatul de munte, climatul de deal, climatul de câmpie. Climatul de munte se caracterizează prin temperaturi scăzute (media

multianuala 00C), precipitatii bogate (1200-1400 mm) si vânturi puternice ce bat tot timpul anului cu predominanta din nord-vest si est. Zonalitatea pe verticală impune



67

separarea în două subtipuri: subtipul climatului alpin, la peste 1900m, si subtipul climatului muntilor mijlocii.

Climatul de deal este influentat de pozitia de mijloc în cadrul reliefului judetului, caracterizându-se prin temperaturi medii anuale mai ridicate (7 – 10 0C) si precipitatii mai scăzute decât în zona montana (700 - 1000 mm).

Climatul de câmpie se caracterizează prin temperaturi ridicate si precipitatii reduse, mai ales în ultimii ani când fenomenul de seceta tinde sa se acutizeze, influentând vital buna dezvoltare a culturilor agricole.

Date necesare Detalii necesare U.M. medie anuală

Temperatură

- munte - deal - câmpie

0 (0C) 7-10 (0C) >10 (0C))

-minimă -1.0

-maximă 20.8

-media 10.3

Precipitatii

- munte - deal

> 1200 mm 700-1000 mm

- câmpie 400-500 mm

- cantitate anuală 1151.9 l/mp

Vânt Est Nord-Vest Sud

Vânturile puternice bat tot timpul anului, dominante fiind cele de nord-vest si est. Zonalitatea verticală pregnantă impune

separarea a două tipuri : subtipul climatului alpin, corespunzător înăltimilor de peste 1900 m

si subclimatul muntilor mijlocii. Viteza vant – medie anuala 2.3 m/s

Datorita pozitiei pe care o are in sudul judetului, altitudinii in general sub 160 m si a cadrului inconjurator cu deschidere larga catre sud si est comuna Stefan cel Mare face parte din provincia cu clima continental excesiva.

In conditiile lipsei unor informatii climatologice directe in mod deosebit din din zona, analiza elementelor climatice ale comunei Stefan cel Mare le vom determina prin interpolarea datelor meteo de la statiile meteorologice Pitesti, Titu, Videle.

Clima perimetrului cercetat este continetal excesiva si se caracterizeaza prin

amplitudini termice mari, determinate de racirea puternica din timpul iernii ca urmare a patrunderii maselor de aer arctic si de incalzirile excesive din timpul verii ce au loc in cazul invaziilor de aer tropical, avand urmatoarele caracteristici:

temperatura medie anuala: + 10 grade celsius temperatura minima absoluta: - 34 grade celsius temperatura maxima obisnuita : + 39,5 grade celsius .

In privinta temperaturilor extreme – minime, se observa ca acestea au o amplitudine termica destul de ridicata.



68

Din analiza temperaturilor minime, reiese ca in zona primul inghet se produce in perioada 1 – 11 noiembrie, iar ultima zi cu inghet este in perioada 11 – 15 aprilie.

Temperatura aerului Media lunara si anuala (C)

Statii meteo

Luna An.

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Pitesti -1.9 -0.3 4.1 10.1 15.2 18.6 20.3 19.6 15.9 10.1 4.9 0.3 9.7

Titu -2.8 -0.3 4.8 11.4 16.8 20.3 22.4 21.7 17.7 11.3 5.0 -0.1 10.7

Videle -2.8 -0.4 4.7 11.3 16.8 20.4 22.3 21.5 17.1 11.1 5.1 0.0 10.6

Stefan cel Mare

-2.6 -0.6 4.2 10.7 16.0 19.4 21.3 20.7 16.6 10.4 4.7 -0.2 10.1

Adancimea maxima de inghet este de 0,80 m iar frecventa medie a zilelor de

inghet este de 105 zile/an. Valorile anuale ale nebulozitatii indica un numar de 120 zile senine si 130 zile

acoperite. Precipitatiile atmosferice constituie elementul metorologic cu cea mai

neuniforma repetitie, atat in spatiu cat si in timp. Anual se inregistreaza in medie 600 mm, repartizati neuniform in cursul

anului. Succesiunea cantitatilor medii lunare multianuale de precipitatii in cursul

anului este caracterizata in general, printr-o crestere semnificativa la sfarsitul primaverii si inceputul verii si o a doua crestere, mult mai atenuata la sfarsitul toamnei.

Cea mai mare cantitate de precipitatii cade in luna iunie-iulie, datorita convectiei termice directe, in felul acesta cantitati maxime anuale ating valori mari in anii ploiosi.

Valorile cele mai scazute se inregistreaza in ianuarie- februarie, iar in anii secetosi cantitatile anuale scad simtitor, inregistrandu-se valori mici ca urmare a instalarii si persistentei unui regim anticiclonic stabil.

In timpul verii, ploile fiind foarte rapide si abundente, prezinta un pronuntat caracter torential, cu puternice efecte distructive.

In lunile calde ale anului pot cadea cantitati mari de apa, care depasesc media lunii respective, asemenea particularitati evidentiind pregnant caracterul capricios si variabilitatea pronuntata a regimului pluviometric al zonei comunei Stefan cel Mare (max. 136 mm/24 ore in 07.06.1919).

Repartitia precipitatiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel: - iarna: 110 mm; - primavara: 155 mm; - vara: 207 mm; - toamna: 117 mm.



69

Precipitatii atmosferice

Cantitatea medie lunara si anuala (mm)

Statii meteo

Luna An

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Pitesti 37.5 39.6 37.0 54.9 79.8 94.5 81.8 56.9 46.4 39.9 50.9 50.1 669.3

Titu 35.6 34.1 36.0 41.7 58.3 66.5 54.7 47.7 32.9 27.8 43.9 40.3 519.3

Videle 38.0 31.3 31.9 44.4 57.9 71.9 58.9 55.3 37.7 27.0 44.8 36.8 535.9

Stefan cel Mare

34.1 36.6 34.9 48.8 71.4 72.6 78.6 55.7 38.9 35.4 42.6 39.7 589.5

3.1.6. Flora si fauna

Marea varietate a formelor de relief a determinat o evidentă zonalitate pe

verticală a vegetatiei sălbatice si chiar a plantelor cultivate. Astfel de la nord la sud, in judetul Arges, se disting următoarele etaje de vegetatie: etajul alpin, etajul pădurilor de răsinoase, etajul pădurilor de foioase, etajul de stepă. De subliniat este faptul că circa 40% din suprafata judetului este acoperită cu păduri situate în principal în zona de deal si de munte. Acestea contin circa 60 specii de arbori, 38 specii arbustive, 286 specii erbacee si subarbustive (dintre aceste sunt ocrotite 120 specii). Astfel, de exemplu, din cele 16 specii de plante cărora li s-a atribuit, prin lege, calitatea de monument al naturii (Decretul nr.237/1950 al Consiliului de Ministrii), 9 vegetează în Piatra Craiului: floarea de colt (Leontopodium alpinum), sângele voinicului (Nigritella rubra), smirdarul (Rhododrendon kotschyi), bulbucii de munte (Trolius europaeus), iedera albă (Daphne blagayata), tulchina (Daphne cneorum), tisa (Taxus baccata), ghintura galbenă (Gentiana lutea), garofita Pietrei Craiului (Dianthus calizonius).

Fauna este tot atât de bogată si variată, în concordantă cu conditiile oferite de cadrul natural.

Formatiile vegetale pe care le intalnim apartin zonei de silvostepa care ocupa marea majoritate a teritoriului comunei Stefan cel Mare, unde padurea a fost defrisata pe suprafete intinse pentru a fi inlocuita cu folosinte agricole.

Vegetatia spontana relativ bine pastrata intr-un tinut de campie, isi pierde in mare masura caracterul spontan, se ruderalizeaza. pe unele portiuni de teren aparand modificari ireversibile, determinate de schimbarile petrecute in mediul fizic de activitatea umana sau de conditiile intens create de insasi comunitatea de plante.

In vegetatia naturala de silvostepa predomina unele grupari cu Poa bulbosa (firuta cu bulbi), Bothriochloa ischaemum (barboasa), Artemisia austriaca (pelinita de stepa), Cynodon dactylon (pir gros), Bromus squarrosus (obsiga), Festuca valesiaca (paius), Agropyrum cristatum (pir crestat) si Stipa capillata (negara).

In cadrul silvostepei, vegetatia lemnoasa este reprezentata prin Quercus pedunculiflora (stejarul brumariu), Quercus pubescens (stejar pufos), Quercus robur (stejarul pedunculat), alaluri de care se mai intalnesc si alte specii - Tilia tomentosa



70

(teiul alb), Acer campestre (jugastrul), Fraxinus excelsior (frasinul), Carpinus belulus (carpenul) si Corylus avellana (alunul).

In lunca vegetatia lemnoasa insoteste ca niste fasii azonale fundul vailor si este reprezentata prin specii higrofile, de rnlastina (salcia, arinul, salcamul si plopul) , care a fost si ea supusa unei intense modificari antropice prin extinderea agriculturii fiind inlocuita cu plante de cultura.

Vegetatia ierboasa din lunca e diferentiata in functie de regimul de umiditate al solului pe care creste.

Privita cronologic, vegetatia de pe teritoriul comunei Stefan cel Mare a suferit mari schimbari sub actiunea omului, care a redus treptat padurile pentru extinderea terenurilor agricole.

Dintr-un invelis aproape continuu padurile au fost taiate si reduse numai la cateva palcuri rare si inegal raspandite.

Procesul acesta de stepizare antropica se poate urmari prin compararea diferitelor harti cu caracter istoric si isi face simtita influenta mai ales in timpul anilor secetosi- cand extinderea irigatiilor devine o necesitate de prim ordin.

Fauna salbatica a zonei studiate este reprezentata de elemente tipice adaptate agrobiocenozelor din zonele de stepa si silvostepa ca: iepurele de camp, ariciul, nevastuica, soarecele de camp, vulpea, dihorul, iar in ape : vidra si numerosi pesti din specii precum crapul si carasul.

Dintre pasari amintim prepelita, potarnichia, fazanul, uliul, barza, starcul si rata salbatica ce cuibaresc primavara prin lanurile de grau aflate in apropierea apelor.

Fauna padurilor de campie este alcatuita din exemplare de caprior, cerb, jder de copac, mistret, viezure, veverite, cainele enot sau mangutul (Nyctereutes procynoides ussuriensis Matschie), ciocanitoare, bufnite, porumbel gulerat, sticleti, fazani, melci.

Fauna luncilor si lacurilor este reprezentata de vidra (lutra lutra), vulpe (Vulpes vulpes), becatina comuna, lisita, rata salbatica, melci, acvila, soimul, lebada.

3.1.7. Solul

Tipurile de soluri întâlnite pe teritoriul judeţului Argeş sunt redate în tabelul

următor:

Nr. crt. Tip de sol Suprafaţa (ha) %

1. Litosol-LS 14353,1 4,4 2. Regosol-RS 23256,6 7,2 3. Aluviosol-AS 33213,9 10,3 4. Entriantrosoluri-ET 186,1 0,1 5. Faeozimuri-FZ 5702,1 1,8 6. Rendyină-RZ 1992,1 0,6 7. Nigrosoluri-NS 776,9 0,2 8. Humosiosoluri -HS 3388,2 1,0 9. Eutricambosoluri-EC 46983,7 14,5 10. Districambosoluri-DC 9663,4 3,1



71

Nr. crt. Tip de sol Suprafaţa (ha) %

11. Preluvosoluri –EL 34059,4 10,6 12. Luvosoluri-LV 74386,4 22,9 13. Planosoluri-PL 15189,3 4,7 14. Prepodzoluri-EP 8262,6 2,1 15. Podzoluri -PD 3012,8 0,8 16. Pelosoluri-PE 286,3 0,2 17. Vertosoluri-VS 31990,7 9,8 18. Gleiosoluri-GS 614,6 0,2 19. Stagnosoluri-SG 4826,3 1,5 20. Histosoluri-TB 4,6 0,1 21. Erodosolui-ER 10913,3 3,5 22. Antrosoluri-AT 1055,6 0,3

Invelisul de sol reprezinta partea cea mai subtire si mai noua a litosferei formata in holocen si a carui grosime nu depaseste doi-trei metri cand aceasta nu se asociaza cu alte soluri mai vechi (fosile).

Solurile determina productia agricola si starea padurilor, conditioneaza invelisul vegetal si calitatea apei, in special a raurilor si a apelor subterane, regleaza scurgerea lichida si solida in bazinele hidrografice si serveste ca o geomembrana pentru diminuarea poluarii aerului si apei prin retinerea, reciclarea si neutralizarea poluantilor, cum sunt substantele chimice folosite in agricultura, deseurile si resturile organice.

Formarea solurilor este un proces complex, dupa cum complexe sunt constitutia si functiile lor si care reflecta efectul factorilor pedogenetici, atat naturali, cat si antropici.

In cadrul zonei de care ne ocupam acest invelis este grupat in doua mari complexe, care reprezinta in acelasi timp si importante unitati agropedologice: complexul solurilor cernoziomice si complexul solurilor argilo-iluviale, la care trebuie adaugate solurile negre, solurile brune argiloase compacte slab humifere si apoi solurile de lunca, care ocupa intinderile de pe fundul vailor.

Invelisul de sol din cadrul teritoriului comunei Stefan cel Mare este reprezentat de urmatoarele tipuri de sol:

1.clasa argilovisolurilor sol brun roscat erodat sol brun roscat luvice sol brun roscat luvice planice vertice sol brun luvice pseoudogleice.

2. clasa cambisoluri- sol brun acid 3. clasa vertisoluri

vertisoluri tipice vertisoluri erodate vertisoluri pseudogleizate.

Clasa argiluvisolurilor cuprinde soluri caracterizate printr-un orizont mineral (B argiloiluvial), imbogatit in argila situat sub orizontul de la suprafata solului sau



72

mai adanc. Acest orizont a rezultat prin alterarea materialului parental, imbogatit sau nu in argila prin procesul de iluviere. Orizontul poate fi imbogatit sau nu si in compusi de aluminiu sau fier, chiar in materie organica ca urmare a proceselor de iluviere si/sau acumulare reziduala.

Solurile brun roscate tipice, erodate, luvice, planice, au culoarea roscata a orizontului argiloiluvial si sunt formate intr-o zona cu precipitatii anuale de circa 600mm. Aceste soluri, desi argiloase, sunt mai putin afectate de exces de umiditate (numai in perioadele mai ploioase), insa sunt mai intens afectate de deficit de umiditate.

Din punct de vedere fizic sunt degradate textural, accentuat compacte, au

porozitate de aeratie scazuta, permeabilitate redusa si structura partial distrusa. Indicii agrochimici ai acestor soluri nu reclama in toate cazurile corectarea reactiei acide, insa impun utilizarea unui sortiment de ingrasaminte adecvat care sa compenseze deficitul de elemente nutritive necesar plantelor cultivate si sa previna acidifierea solului.

Compactarea, porozitatea scazuta si permeabilitatea redusa, impun lucrari de tip afanare adanca, prin care sa se realizeze o capacitate ridicata de inmagazinare a apei in sol, diminuarea efectului de stagnare a apei pe perioadele cu exces de umiditate.

Aceasta conduce la zvantarea mai rapida a solului, la marirea perioadei de efectuare a lucrarilor solului si a celor de intretinere a culturilor.

Totodata, culturile agricole aflate in vegetatie sufera mai putin de pe urma excesului de umiditate si beneficiaza de rezerva de apa creata in sol, in perioade cu deficit de umiditate pe parcursul vegetatiei.

Clasa cambisoluri cupride solurile care au caracteristic un orizont rezultat din alterarea materialului parental (B cambic), exprimata morfologic printr-o schimbare a culorii si/sau structurii materialului rezultat. Nu contin saruri usor solubile sau carbonati, acestea fiind spalate in totalitate. Au fertilitatea naturala buna.

Clasa vertisoluri - caracterul diagnostic al acestei clase il reprezinta orizontul vertic “y”, orizont cu continut de minim 30% (fregvent peste 50%) argila < 0,002 mm, gonflata si alte caractere: fete de alunecare oblice, elemente structurale mari, cu muchii si unghiuri ascutite, crapaturi largi de peste 1cm si adanci de peste 50cm.

Prin umezire are loc gonflarea, fragmentele de sol se preseaza, se imping unele peste altele, formeaza fete lustruite, se rastoarna (verto - intoarcere, rasturnare) chiar unele peste altele.

Insusirea negativa a acestor soluri o constituie argilozitatea ridicata inca de la suprafata, completata de fenomenul de vertisolaj (gonflare - contractare), care influenteaza negativ regimul de apa al solului.

Evaporarea rapida chiar si in profunzime datorita crapaturilor largi si adanci, agraveaza regimul de umiditate al plantelor.

Fertilitatea naturala a vertisolurilor este scazuta, datorita proprietatilor fizice



73

nefavorabile. Cu adoptarea unui program de masuri ameliorative (lucrarea energica si adanca a solului, executarea de araturi in spinari, drenaje, efectuarea lucrarilor in perioada optima de umiditate, fertilizare organica si minerala) prin care sa se imbunatateasca regimul aerohidric, asigurarea plantelor cu substante nutritive, activitatea microbiologica s.a., vertisolurile se pot folosi pentru culturi diverse : grau, porumb, floarea soarelui, ovaz, pasuni, etc.. Sunt contraindicate pentru pomi, vita de vie si legume.

Factorii antropici au modificat si modifica sensibil si rapid calitatea solurilor. Solurile din sudul judetului Arges sunt caracteristice zonelor de stepa si de

silvostepa, in care predominante sunt cernoziomurile si cernoziomurile levigate, care au o larga raspandire (Cn, Ck, CC, CI, C, CC). Ambele tipuri sunt din categoria molisolurilor, bogate in humus de mare fertilitate. In mai mica masura sunt prezente soluri argiloiluviale brun – roscate, inclusiv slab podzolite (BR), soluri cenusii, inchise, si cernoziomuri argiloiluviale (Cni), soloneturi (SN).

In zona de lunca sunt prezente soluri aluviale (SA), soluri aluviale emerse (gleice relicte, lacuri sau mlastini care au fost drenate Sae), lacovisti (soluri hidromorfe) si semilacovisti (L), aluviuni (nisipuri). Aceste tipuri intra in categoria de soluri slab productive.

Nivelul calitativ al solului Poluarea solului inseamna orice actiune care produce dereglarea functionarii

normale a acestuia ca suport si mediu de viata in cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om, dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica sau biologica.

Pe baza bonitării şi a notelor de bonitare obţinute prin cuantificare limitărilor

unor caracteristici ale sistemului sol-teren asupra capacitaţii agroproductive, terenurile agricole din judeţul Argeş se încadrează în una din cele 5 clase de calitate (câte 20 puncte de bonitare pentru fiecare clasă redate în tabelul următor). Din datele furnizate de OSPA Arges, solurile judeţului Argeş sunt încadrate după cum urmează:

Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri în judeţul Argeş

Folosinţă

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V Total

Foarte slabe slabe moderate severe Foarte severe

ha % ha % ha % ha % ha % ha

Agricol 4802 1,39 17444 5,06 172246 49,94 100854 29,24 29677 8,60 344879

Arabil 352 0,20 7371 4,28 124566 72,29 32756 19,01 1232 0,71 172295

Păşuni şi faneţe 4278 2,88 8215 5,53 39354 26,51 56094 37,78 26713 17,99 148472

Livezi si vii 172 0,71 1858 7,71 8326 34,53 12004 49,78 1732 7,18 24112



74

Repartiţia solurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Argeş

Categoria de folosinţă

Suprafaţa (ha) Clasa de calitate

totală cartată I II III IV V medie

Agricol 344879 325023 4802 17444 172246 100854 29677 III

Arabil 172295 166277 352 7371 124566 32756 1232 III

Păşuni si fâneţe

148472 134654 4278 8215 39354 56094 26713 IV

Livezi 22857 22837 155 1721 7782 11514 1665 IV

Vii 1255 1255 17 137 544 490 67 III

3.1.8. Hidrologia si hidrogeologia

Hidrologia

Din punct de vedere hidrografic regiunea studiata apartine bazinului hidrografic al Argesului.

Apele curgătoare de pe teritoriul judetului Arges, apartin bazinelor hidrografice Arges, Vedea si Olt, lungimea totală a principalelor cursuri de apă fiind de circa 1000 km, la care se adaugă încă 1500 km ape secundare.

Cel mai mare colector este râul Arges care preia apele din partea de nord si nord-vest a judetului pe care îl străbate pe directia nord-vest – sud-est, pe o lungime de 142 km.

Principalii afluenti ai râului Arges sunt: râul Doamnei (107km), râul Vâlsan (79 km), râul Dâmbovita (se varsă în Arges la Budesti judetul Ilfov). Din suprafata totală a bazinului (2579 km2), circa o treime (650 km2) se află în limitele judetului Arges. O caracteristică a râului Arges în judet, este dată de numeroasele lacuri de acumulare care sunt: Vidraru, Cerbureni, Stefan cel Mare, Zigoneni, Vâlcele, Budeasa, Bascov, Prundu, Golesti. Pe afluenti lacurile de acumulare sunt: Râusor (râul Târgului), Pecineagu (râul Dâmbovita), Mărăcineni (de rezerva – Râul Doamnei), Baciu (râul Doamnei), Vâlsan.

Lacurile naturale glaciare sunt cantonate mai ales în Muntii Făgăras, unde glaciatiunea a avut o mare extindere în pleistocenul superior. Dintre cele 18 lacuri glaciare dispuse pe versantul sudic, în judetul Arges, 12 sunt ocrotite în conformitate cu Legea 5/2000.

În partea de nord-vest a judetului se afla cursul superior al râului Topolog, afluent al Oltului, cu obârsia în căldările glaciare de sub Negoiu.

Partea de sud a judetului este drenată de sistemul hidrografic al râului Vedea (15 km), cu obârsia în Podisul Cotmenei, care are o serie de afluenti ce-si aduna apele din zona de podis (râurile Vedita si Cotmeana) sau care izvorăsc din Câmpia piemontană a Vedei (Burdea, Valea Câinelui, Teleormanul).

În judetul Arges, apele freatice se găsesc în general la mari adâncimi (peste

100m), datorită atât ponderii reliefului, cât si structurii sale. În partea de nord-vest a



75

bazinului hidrografic Arges, în podisul Cotmeana si Vedea, ca si la sud de Pitesti, se remarcă o zonă lipsită de straturi acvifere permanente si de debite permanente, alimentările cu apă putându-se face local din puturi săpate la adâncimi de 50-200 m, cu debite reduse ce variază intre 0,5-1,0 l/s.

În lunca Argesului ca si în luncile râurilor din sud, apa freatică se găseste la 10-20 m adâncime.

Aspectul actual al retelei hidrografice de teritoriul comunei Stefan cel Mare,

este rezultatul unui proces genetic indelungat, a carui desfasurare s-a produs atat in decursul Cuaternarului, cat si la sfarsitul Tertiarului.

Evolutia Glavaciocului si a afluentilor sai precum si Dambovnicului, au dus la formarea aspectului actual al reliefului, care nu constituie un proces definitivat si care se continua si astazi, insa se desfasoara diferential in functie de caracterele reliefului si de elementele fizico – geografice de pe teritoriul bazinului hidrografic.

De interes pentru comuna Stefan cel Mare este raul Glavacioc si afluentul

acestuia valea Balaban si poate, intr-o mica, masura valea Nigrisoara, afluent al raului Dambovnic.

Râul Glavacioc este principalul colector al apelor de suprafata din zona

comunei Stefan cel Mare, facand parte din bazinul hidrografic al raului Neajlov. Raul Galvacioc izvoraste la aproximativ 12 km est de satul Stefan cel Mare si se varsa langa localitatea Ghimpati (judetul Giurgiu) in râul Câlniştea.

Bazinul de receptie in zona studiata al Glavanciocului este de 45 kmp, acesta fiind cadastrat cu indicativul X.1.23.11.8. si are un curs permanent.

Toate paraiele din zona au curs semipermanent, cu caracter torrential. Raul Glavacioc este afluent de stanga a raului Calnistea, are un bazin

hidrografic ce totalizeaza 682 km² si o lungime a cursului de apa de 120 km, orientat nord nord – est sud sud – est, mai dezvoltat in partea superioara, si constituie unul dintre cel mai importanti afluenti al Calnistriei. Panta medie este de 1 ‰

Izvoraste de pe extremitatea sudica a Campiei Piemontane a Pitestiului si ia nastere prin unirea a doua paraie: valea Gavana si valea Buta.

Dupa ce patrunde pe teritoriul comunei Stefan cel Mare, primeste, pe partea stanga valea Fataceni, iar, in cadrul satului Glavacioc, primeste, tot pe partea stanga, valea Baltilor si valea Balaban.

In extremitatea estica a comunei, teritoriul este drenat pe directia nord vest – sud est de catre valea Nigrisoara afluent pe partea dreapta a Dambovnicului.

Datorita pantelor foarte redus si a vitezelor de scurgere mici, albiile raurilor si paraielor din zona comunei Stefan cel Mare, au un aspect meandrat, cu tendinte continui de divagare, despletire si eroziune laterala.

Capacitatile de scurgere foarte reduse ale albiilor minore explica existenta unor albii majore intinse, acoperite cu apa chiar la debite maxime relative reduse.

Cantitatile de aluviuni si puterea mai redusa de transport a acestora, explica aluvionarea si supra-inaltarea treptata a fundurilor raurilor si a paralelor si deci micsorarea progresiva a capacitatii de transport a albiilor minore.



76

Fenomenul poate fi ilustrat in sectiunile din intravilanul localitatii Stefan cel Mare si arata variatiile suprafetelor albiilor minore in timp.

O cauza a reducerii capcitatilor de scurgere o constituie si cresterea unei vegetatii mai bogate, atat in albia minora, dar mai ales in albiile majore, care reduc viteza de scurgere provocand deseori datorita ingramadirii de corpuri plutitoare, suprainaltari de niveluri si producerea de inundatii pe zone mult mai intinse decat in ipoteza existentei unor alibi regularizate si curate.

Desnitatea mica a retelei hidrografice face ca in timpul apelor mari evacuarea apei sa aiba loc intre-un timp mai indelungat, dand nastere in acest fel la suprafete intinse cu baltiri si exces de umiditate.

O preocupare deosebita pentru combaterea inundatiilor in viitor trebuie sa formeze zonele de convergenta si de confluenta a paralelor de aceeasi ordin de marime, unde pot avea loc revarsari frecvente, in special in cazul existentei unei simultaneitati de ape mari provenite din topirea zapezilor sau viiturilor din ploi torentiale.

Densitatea retelei hidrografice prezinta valori de 0,5 – 0,7 km/kmp. Scurgerea apei Scurgerea raurilor si a afluentilor ce compun bazinul hidrografic din zona,

difera de la an la an, datorita factorilor climatici, conditionata de independenta unui sir de factori variabili in timp.

Regimul scurgerii este determinat de modul complex de combinare a surselor de alimentare cu regimul factorilor climatici in diferite intervale de timp, indeosebi de distributia precipitatiilor, structura geologica si de capacitatea de drenare a panzei freatice de catre paraie.

Scurgerea cea mai bogata se inregistreaza primavara, prin faptul ca se compun doua unde de viiitura, complet sau partial, suprapuse, si, a caror geneza poate fi simpla sau mixta.

Valoarea maxima a debitului in aceasta perioada, depinde de mai multi factori dintre care amintim: rezerva de apa din stratul de zapada din bazinul superior al raului Glavacioc, de intensitatea topirii zapezii, de gradul de inghetarea solului inainte de topirea zapezii, de cantitatea si intensificarea precipitatiilor de primavara.

Factorii meteorologici sunt variabili de la un an la altul. In general, variatia scurgerii lunare urmareste variatia scurgerii zilnice. Repartitia in timp a volumelor scurse in lunile anului, arata ca lunile in care

apar cel mai frecvent debite medii lunare, cele mai mari din an, sunt in aprilie-mai uneori iunie si octombrie.

Scurgerea medie lichida are valori ce se incadreaza intre 2 – 5 l/s/km, iar analiza pe anotimpuri, scurgerea medie prezinta valori mai mari primavara – peste 50 %, iar toamna valorile cele mai scazute.

Surse de alimentare Apele raului Glavacioc si a paraielor provin din ploi, zapezi si din apele

subterane freatice.



77

In general, reteaua hidrografica are o alimentare complexa, dar numai una sau doua dintre sursele de alimentare sunt cele mai importante.

Scurgerea maxima se inregistreaza in general primavara – vara si provine mai ales din topirea zapezilor, determinate in principal de ridicarea temperaturii aerului la valori pozitive si adeseori intensificata de caderea precipitatiilor lichide, sau in timpul ploilor torentiale.

Elementul climatic reprezentat prin precipitatiile cazute, este unul din factorii cei mai importanti.

In ordinea importantei, trebuie mentionati factorii morfometrici si in primul rand suprafata, relieful solul si gradul lui de umezire, vegetatia si structura geologica.

Scurgerea minima este determinata de legea epuizarii rezervelor subterane, rolul principal in determinarea debitelor minime ii revine modului in care reteaua hidrografica a Glavaciocului dreneaza rezervele de ape subterane, conditionat de starea si caracteristicile acestor rezerve.

Gradul de interceptare a acestor rezerve de ape subterane si adancimea albiei fata de versanti, sunt factori azonali, dependenti direct de factorii geologici si de evolutia albiilor in legatura cu dezvoltarea proceselor erozionale de pe versanti si albie.

Acesti factori determina drenuri complete ale rezervoarelor de ape subterane, precu, si incetarea drenarii la un anumit grad de epuizare a rezervelor de ape subterane.

Albiile raului Glavacioc si a vailor componente de pe teritoriul comunei Stefan

cel Mare sunt intr-o evolutie continua sub actiunea curentului de apa din timpul viiturilor.

Curentul de apa, caracterizat printr-un anumit regim de curgere, isi croieste singur albia ca traseu, forma si dimensiune.

La randul ei, abia, prin geometria sa, actioneaza asupra curentului corespunzator formei pe care o are la momentul respectiv.

In sectiunile analizate, actiunea curentului de erodare a patului albiei se manifesta diferit, datorita vitezei medii pe care o are.

Lucrări hidrotehnice Pe raza comunei Ştefan cel Mare, nu există acumulări de apă care ar putea

produce pagube materiale şi pierderi de vieţi omeneşti. Prin revărsarea apelor curgătoare de pe raza comunei, pagubele previzibile pot fi relativ mari.

În schimb, riscul de inundaţii este determinat de acumulările din amonte de comuna Ştefan cel Mare, prin ruperea barajelor: Mozăceni, Zidurile şi Negrişoara, amplasate pe teritoriul administrativ al comunei Mozăceni (primele două) şi a comunei Negraşi (ultimul baraj). Caracteristicile tehnice ale celor 3 (trei acumulări), precum şi obiectivele inundabile în urma unei eventuale ruperi a acestor baraje se prezintă în continuare.



78

Lacul de acumulare Mozăceni: amplasat pe pârâul Mozacu în satul Ziduri, Comuna Mozăceni, este în administrarea Primăriei Mozăceni, având următoarele date caracteristice: - H = 6 m,

- Lungime = 300 m, - Volum = 2.36 mii mc, - Suprafaţa = 30 ha, - PIF = 1967.

In caz de accident la barajul Mozăceni, pot fi afectate comunele Slobozia şi Ştefan cel Mare, situate în aval.

Lacul de acumulare Zidurile: amplasat pe pârâul Negrişoara în satul Mozăceni, Comuna Mozăceni, este în administrarea Primăriei Mozăceni, având următoarele date caracteristice: - H = 6 m,

- Lungime = 200 m, - Volum = 0.511 mii mc, - Suprafaţa = 14 ha, - PIF = 19669.

In caz de accident la barajul Zidurile, pot fi afectate comunele Slobozia şi Ştefan cel Mare, situate în aval.

Lacul de acumulare Negraşi: amplasat pe pârâul Negrişoara în Comuna Negraşi, este în administrarea CL Negraşi, având următoarele date caracteristice:

- H = 6 m, - Lungime = 200 m, - Volum = 0.824 mii mc, - Suprafaţa = 12 ha, - PIF = 1970.

În caz de accident la barajul Negraşi, pot fi afectate comunele Mozăceni, Slobozia şi Ştefan cel Mare, situate în aval. Hidrogeologia

Depozitele cuaternare reprezinta cuvertura cea mai importanta pentru apele freatice din care orizonturile psamo – psifitice sau numai psamitice reprezinta rocile magazin cele mai importante in care se acumuleaza rezervele de apa subterana, dupa cum cele pelitice constituie patul lor impermeabil.

De numarul, grosimea, modeul de extindere a acestor orizonturi permeabile si impermeabile, depind structurile acvifere si potentialul lor hidrogeologic.

Structurile freatice se caracterizeaza printr-o legatura mai stransa cu clima si morfologia reliafului, iar structurile de adancime reflecta o corelatie mai larga cu litologia si tectonica.

Litologia si stratificatia au un rol foarte important in dinamica structurilor acvifere.

In raport cu acesti factori se pot separa structuri fluviatile (de terase si lunci) si piemontane (aluvio – proluviale), cu caracter de suprafata sau de adancime.

Structurile acvifere ale zonei se impart in doua categorii: de suprafata (freatice) si de adancime.



79

Materialele analizate din arhivele IF si IFLGS Bucuresti, Universitatii Bucuresti si INMH Bucuresti in urma prelucrarii rezultatelor forajelor executate in zona (Teiu, Gliganu, Negrasi, Slobozia si Glavacioc), precum si a cercetarilor de pe teren, au pus in evidenta urmatoarele surse de apa subterana:

a. orizontul freatic continut in depozitele permeabile de la baza loessului si care constituie sursa de alimentare cu apa a unui mic numar de gospodarii individuale. Debitele reduse si scaderea nivelului ape in perioadele secetoase fac ca acest orizont sa nu prezinte interes din punct de vedere al exploatarii lui prin captare. Nivelul hidrostatic se afla cuprins intre 10 – 26 m adancime. Calitatea apei nu este corespunzatoare in buna parte.

b. Stratele acvifere sub presiune cuprinse in complexul Fratesti, cu caracter liber si ascensional pana la artezian, constutuie formatiunea acvifera interceptata ed forajele executate in prezent in zona. Litologic, sunt orizonturi reprezentand formatiuni de origine mixta, fluvio – lacustra si sunt alcatuite din pietrisuri marunte in masa de nisipuri medii si grosiere. Grosimea lor totala in cadrul complexului variaza intre 7 – 18 m. caracteristicile hidrogeologice bune si calitatea buna a apei permite ca apa din aceste straturi sa fie folosita pentru alimentarea cu apa a coletivitatilor umane.

c. Stratele acvifere sub presiune cuprinse in complexul Candesti au fost interceptate de forajele executate in zona. Litologic, orizonturile permeabile sunt constutuite din nisipuri fine, uneori chiar slab argilose. Complexul interceptat de aceste foraje este cuprin intre adancimile de 143 – 249 m sii este constituit din 4 – 6 strate permeabile. Caracteristicile hidrogeologice ale forajelor care au captat orizonturile permeabile cantonate in stratele Candesti variaza intre limitele de -13 m pana la -39,6 m nivelul hidrostatic.

In general, directia de curgere a apelor subterane urmeaza pantele vailor si interfluviilor, iar nivelul hidrostatic a stratelor freatice, urmareste in general relieful.

Directia de scurgere a apei din stratul freatic este orientata NNV – SSE in functie de pozitia din cadrul bazinului hidrografic, panta de curgere in zona are valori cuprinse intre 2 – 4%, cu un drenaj mai accentuat in zona raului Glavacioc.

3.1.9. Monumente ale naturii si istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric si natural

Monumente naturale Pe teritoriul comunei Stefan cel Mare nu exista zone declarate arii pentru

protectie speciala avifaunistica.

Monumente istorice Manastirea Glavacioc este singurul monument istoric inscris in Lista

Monumentelor Istorice (L.M.I.) aprobata prin Ordinul nr. 2314/2004 al Ministrului Culturii si Cultelor si care fac parte din Planului de Amenajare a Teritoriului



80

National – Sectiunea a III-a, Zone Protejate (P.A.T.N./III), ca valoare de patrimoniu cultural de interes national.

La o distanţă de 64 (şaizeci şi patru) kilometri sud est de Piteşti, pe o colină din apropierea comunei Ştefan cel Mare este amplasată mânăstirea Glavacioc, citată documentar în anul 1441 (o mie patru sute patruzeci şi unu).

Profilul mănăstirii Confesiune : ortodoxă Hram : Buna Vestire, Izvorul Tămăduirii Ctitor : Vlad al IV-lea Călugărul Tip : călugări

Datele mănăstirii

Datare : 1483 Localizare : Glavacioc, judeţul Argeş Coordonate : 44°28′16″N, 25°15′27″E

Biserica de mir a mânăstirii Glavacioc şi chiliile construite în secolul al XVI – lea (şaisprezecelea) păstrează elemente arhitecturale specifice epocii brâncoveneşti. Interiorul mânăstirii Glavacioc, împodobit cu fresce murale, adăposteşte icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului şi numeroase piese sculptate în lemn şi piatră, între care lespedea de mormânt a voievodului Vlad Călugărul. Data construirii acestei stravechi ctitorii domnesti nu se stie cu exactitate, insa prima mentiune documentara despre manastire este datata 14 mai 1441 si ne parvine din documentele aflate in Arhivele Statului, Bucuresti. Din aceste documente reiese ca multi domnitori i-au purtat de grija acestui asezamant monastic. Piatra de temelie a primei manastiri, astazi disparuta, se pare ca a fost pus ape timpul domnitorului Mircea cel Batran. Conform pisaniei, domnitorul Vlad Voda Calugarul este cel care a inceput recladirea bisericii in anul 1483, el fiind considerat acum cel dintai ctitor al manastirii. Profesorul Constantin C. Giurescu identifica Mănăstirea Glavacioc cu Mănăstirea Strugalea, menţionată într-un document din 11 mai 1409, scris în cetatea Giurgiului. Prin acest document voievodul Mircea cel Bătrân scuteşte de slujbe şi dăjdii un sat ce se chema Pulcouti, dăruit respectivei mănăstiri. Dintr-un hrisov domnesc al lui Radu cel Mare, datat la 20 iulie 1507, aflăm că Mircea cel Bătrân ar fi dăruit în vremea sa Mănăstirii Glavacioc satul Călugăreni de pe Neajlov şi un alt sat cu acelaşi nume, aflat pe râul Teleorman.

Nepotul lui Mircea cel Bătrân, Vlad al IV-lea Călugărul a rectitorit mănăstirea distrusă, probabil, odată cu invazia otomană din anul 1462. El ridică din temelie o biserică din zid în locul celei din lemn, înzestrează mănăstirea cu multe venituri şi moşii şi foloseşte Glavaciocul ca reşedinţă domnească. Este înmormântat aici în septembrie 1495. Fiul sau, Radu cel Mare, a isprăvit biserica şi a întărit proprietăţile. Hamza, banul Craiovei, şi Marga cea tânără (fiica lui Matei - banul din Caracal) sunt alţi binefăcători ai manastirii. Alexandru al II-lea Mircea întăreşte o parte din satul



81

Obislav, dăruit de fiica lui Hamza pentru sufletele celor patru fii ai săi ucişi în septembrie 1568 şi înmormântaţi în această mănăstire. Dovezi de vechimea mănăstirii sunt şi în hrisoavele şi actele domneşti ale lui Neagoe Basarab - 30 iulie 1512, Mihnea al II-lea Turcitul - 8 ianuarie 1580, ale lui Matei Basarab - 14 aprilie 1643 şi 27 octombrie 1645.

Cea dintâi refacere aparţine lui Mihnea al II-lea Turcitul, care a construit şi chiliile precum şi clopotniţa din piatră.

Paul de Alep, care a însoţit pe patriarhul Macarie de Antiohia în ţările române, scrie în notele lui în anul 1657: "Biserica este mare şi cu o arhitectură frumoasă, având două turle, una deasupra navei, cealaltă deasupra corului. Pe cele patru coloane sunt patru arcuri pe care este rezemată turla. (...) Chiliile mănăstirii toate sunt din piatră".

Asemănând-o cu "biserica Adda din ţinutul Tripoli", Paul de Alep menţionează că nu a mai "văzut în această ţară nici o altă biserică care să poată fi asemănată acesteia". Între 1701-1704, când domn era Constantin Brâncoveanu, s-a făcut a doua renovare fiind egumen Ştefan. Constantin Brâncoveanu reface casa domnească şi pivniţa mănăstirii. În anul 1802, în urma unui cutremur, biserica se dărâmă. Este refăcută din temelii de Eforia Şcoalelor prin boierul paharnic Costache Faca între anii 1840-1843. În 1858 biserica este închisă din cauza degradării. Egumenul mănăstirii, arhimandritul Misail, scria ministrului Instrucţiunii: "Sosind timpul în care nu mai poate fi locuit într-o casă căreia îi lipseşte uşi, ferestre, duşumele şi parte din învelitoare, iar mai cu seamă bisericii după ce că-i lipseşte ferestrele fiind căzute, apoi ameninţă şi pericol, precum din ordinul sfintei Mitropolii, s-a dat voie a se închide. E trist, Domnule Ministru, a ne uita la zidurile bisericii şi să nu putem merge într-însa spre slujbă. Suntem aici ca să suferim lipsa ei, căci glasul ce am ridicat strigând să ni se



82

repare mânăstirea ni s-a răguşit; nu mai avem nici unde trăi, căci au căzut uşi, ferestre, tavanul, pericol ce ar face să se pună la cale reparaţia mănăstirii". Mănăstirea a avut un rol de prim ordin în reţeaua aşezămintelor sfinte din Vlaşca, devenind, la un moment dat, chiar reşedinţă a judeţului. În perioada comunistă, mănăstirea a fost transformată în biserică de mir. O nouă reparaţie a ansamblului s-a făcut în anii 1974-1976, când s-a refăcut şi clădirea chiliilor, care a fost acoperită cu tablă. În 1991, prin purtarea de grijă a PS Episcop Calinic al Argeşului şi Muscelului, mănăstirea este redeschisă, având ca stareţ pe ieromonahul Creţu Claudiu Casian. Procesul de restaurare a mănăstirii continuă şi astăzi. Biserica era dispusa in plan treflat si se incheia cu un pridvor simplu, deschis. Zidaria formata din caramida subtire (0,24 x 0,18 x 0,04m), lespezi de piatra si bolovani de rau inecati in mortar de var gras si nisip aspru, avea o grosime de circa 0,80m. Pe aceste ziduri si pe cei patru stalpi interiori (de sectiune patrata cu dimensiuni de circa 0,80 x 0,80m) se inaltau doua cupole prismatice : una pe naos si alta pe pronaos. Construita pe veche temelie a bisericii de la 1483 – 1495, biserica zidita intre anii 1841 – 1843 va avea tot un plan treflat si va pastra turla pe naos. Exactitatea informatiilor ne este data de reprezentarea de ansamblu existent ape sigiliul manastirii dina nul 1872, dar si de insemnarile vremii. O deosebire intre cele doua biserici o constitue eliminarea zidului despartitor dintre naos si pronaos si pridvorul existent sub forma unui foisor din lemn, inchis cu patru stalpi de lemn canelati si acoperiti in doua ape cu sindrila.

Ansamblul de la Glavacioc, asa cum apare consemnat azi in Lista Monumentelor Istorice, este format din :

- biserica, amplasata intr-o curte interioara sub forma de hemiciclu pe latura de est. - punctul central pe aceasta latura il formeaza un corp cu etaj ce adapostea casa domneasca ; aceasta, prevazuta cu foisoare, este dispusa intr-un hexagon pe vechile temelii si este alcatuita din 8 incaperi. - 10 chilii cu galerie ce flancheaza in hemiciclu casa domneasca. - fosta bucatarie si scoala de gramatici incheie ansamblu spre sud. - staretia cu arhondaricul incheie pe latura de nord. - in axul central al zidului de incinta, partea de vest, se afla turnul clopotnita prin care se face accesul in manastire.

Imagini din arhiva staretului manastirii arata ca in anul 1999 toate cladirile anexe erau in stadiul de ruina.



83

Cod LMI 2004 Denumire Localitate / Adresă Datare

AG-II-a-A-13695 Mănăstirea Glavacioc Sat Glavacioc; comuna Ştefan cel Mare sec. XIV - XV, sec. XVII - XVIII, ref. 1841 - 1844

AG-II-m-A-13695.01 Biserica ,,Buna Vestire” Sat Glavacioc; comuna Ştefan cel Mare sec. XIV - XV, sec. XVII – XVIII, ref. 1841 - 1844

AG-II-m-A-13695.02 Casa Domnească Sat Glavacioc; comuna Ştefan cel Mare sec. XVII – XVIII, ref. 1841 - 1844

AG-II-m-A-13695.03 Chilii Sat Glavacioc; comuna Ştefan cel Mare mijl. sec. XVI

AG-II-m-A-13695.04 Chilii dispuse în hemiciclu Sat Glavacioc; comuna Ştefan cel Mare, pe latura de est a incintei

sec. XVII – XVIII, ref. 1841 - 1844

AG-II-m-A-13695.05 Clădiri monastice Sat Glavacioc; comuna Ştefan cel Mare, pe laturile nord şi sud ale incintei

1841 - 1844

AG-II-m-A-13695.06 Turn clopotniţă Sat Glavacioc; comuna Ştefan cel Mare mijl. sec. XVI, ref. 1829

AG-II-m-A-13695.07 Zid de incintă Sat Glavacioc; comuna Ştefan cel Mare sec. XIV - XV, sec. XIX



84

3.2. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU, SITUATIA ECONOMICA SI SOCIALA IN SITUATIA ACTUALA

3.2.1. Factor de mediu sol

Printre cauzele potentiale de poluare a solului din arealul studiat mentionam: - fertilizarea solului timp indelungat cu produse chimice cu continut de:

compusi azotici – NH4+, NO2, NO3; fosfati; - combaterea daunatorilor cu produse chimice aplicate in toate etapele

vegetative; pesticide; - manipularea si depozitarea defectuoasa a substantelor chimice; - manipularea si depozitarea defectuoasa a combustibililor lichizi, lubrifianti,

folositi la alimentarea utilajelor agricole (tractoare, combine, etc.); - depozitarea defectuoasa a deseurilor menajere rezultate

Conform Raportului privind starea factorilor de mediu in judetul Arges,

elaborat de APM Arges, ca urmare a activitatii de extractie a petrolului de catre SC PETROM SA, in comuna Stefan cel Mare exista 5 zone poluate cu petrol si apa sarata, in suprafata totala de 7 ha.

3.2.2. Factor de mediu apa

Apa de suprafata In sectiunile relevante pentu zona studiata, ce au fost monitorizate de SGA

Arges, s-au inregistrat urmatorii indicatori de calitate a apelor in anul 2010:



85

Cursul de apa Sectiunea Tip progr.

monitoring

STAREA ECOLOGICA

Incadrarea din punct de vedere FIZICO-CHIMIC

RTA RO NUTR SALIN PTSON AICR Incadrare chimica

Incadrare finala

Neajlov DJ 611 (Gaesti -Selaru) -

pod sat Brosteni S I I II I I - II II

Neajlov Vadu Lat S,O(SO,N) I II II II - - II II

Neajlov Iepuresti S,O(N) I II II II - - II II

Calnistea Amonte Bujoreni S,O(SO,N) I IV I II - - IV IV

Calnistea Calugareni S,O(SO,N) I II II II - - II II

Glavacioc Baciu S,O(SO,N) I II II II - - II II

Glavacioc Ghimpati S,O(SO,N) I II II III - - III III



86

Starea chimica a apelor se stabileste, asa cum prevede Ordinul nr. 161/2006, pe

baza concentratiilor substantelor prioritare/ prioritar periculoase care se determina cu frecventa de 12/an cele prioritare si 6/an cele neprioritare (substante periculoase din lista I si II a HG 351/2005,cu exceptia celor prioritare). In trim. IV 2010 s-au monitorizat metale grele: crom, cupru, zinc, arsen, beriliu, bor, titan, vanadiu, cobalt, seleniu, molibden, argint, staniu, stibiu, telur, bariu, taliu, uraniu, plumb, cadmiu, mercur, nichel si micropoluanti organici:

a.Grupa Compusilor organici semivolatili clorurati : clorbenzeni : 1,2,4-triclorbenzen, 1,2,3-triclorbenzen, pentaclorbenzen si

hexaclorbenzen ; solventi si solventi organici clorurati : 1.1.2 triclor etan ; 1,1,2,2

tetracloretan ; 1,2 dicloretan ; diclormetan, cloroform,t ricloretilena, tetraclorura de carbon, percloretilena,

pesticide organofosforice: clorfenvinfos, clorpirifos, diclorvos, mevinfos ; pesticide organoclorurate : lindan (gama-HCH), alfa HCH, beta HCH,

Alaclor, p,p’-DDT, Aldrin, Dieldrin, Isodrin si Endrin, endosulfan (alfa), endosulfan (alfa+beta);

policlorbifenili : PCB 28, PCB 52, PCB 101, PCB 138, PCB 153 si PCB 180. b. Hidrocarburi aromatice mononucleare : benzen, toluen, etilbenzen,o-xilen, m-

xilen, p-xilen c. Grupa Compusilor organici semivolatili aromatici (hidrocarburi policiclice

aromatice) -14 componenti: naftalina, antracen, fenantren, fluorantren, benz-(a)- antracen , benz-(b)- fluorantren, benz-(k)- fluorantren, benz-(a)- piren, benz-(ghi)- perilen si indeno-(1,2,3 cd)-piren, ( HAP normate in HG 351/2005 si Ord.161/2006 );

d. Grupa erbicidelor si fungicidelor: atrazin, simazin si trifluralin. Situatia inregistrata o prezentam in tabelul de mai jos:

Cursul de apa Sectiunea Stare chimica

Substante prioritare/prioritar

periculoase ce au depasit standardele

NEAJLOV DJ 611(Gaesti -Selaru)-

pod sat Brosteni Buna -

GLAVACIOC Baciu Proasta Cu

Monitoringul pentru programul IH (ihtiofauna) care se refera la zonele

salmonicole si ciprinicole identificate unde se monitorizeaza indicatorii fizico-chimici din HG563/2006 pentru modificarea si completarea HG 202/2002-Directiva 78/659/EEC. In cazul ABA Arges Vedea se efectueaza analize la indicatorii fizico-chimici, specificati in hotararea de guvern mai sus amintita, pentru 70 de sectiuni . Situatia conformarii cu prevederile HG 563/2006, stabilita pe baza analizelor efectuate in trim. IV 2010, este redata in tabelul urmator :



87

Cursul de apa Sectiunea

Indicatori fizico-chimici ce au depasit limitele impuse prin

HG 563/2006 pt. modificarea si completarea HG 202/2002

NEAJLOV Vadu Lat NH4,P-PO4

NEAJLOV Iepuresti P-PO4, MTS,NH4

CALNISTEA Calugareni MTS,NH4,NO2,P-PO4

GLAVACIOC Ghimpati NO2,MTS,NH4,P-PO4

Apa subterana

În judeţul Argeş, apele freatice se găsesc în general la mari adâncimi ( peste 100 m), datorită atât ponderii reliefului, cât şi structurii sale. În partea de nord-vest a bazinului hidrografic Argeş, în Podişul Cotmeana şi Vedea, ca şi la sud de Piteşti, se remarcă o regiune lipsitş de straturi acvifere permanente şi de debite permanente, alimentările cu apă putându-se face local din puţuri săpate la adâncimi de 50-200 m, cu debite reduse ce variază între 0,5-1,0 l/s. În Lunca Argeşului, ca şi în luncile râurilor din sud, apa freatică se gaseşte la 10-20 m adâncime.

In localitatea Stefan cel Mare au fost executate un numar de 2 foraje pentru alimentareacu apa a populatiei, cu adancimi de 102 m si 90 m.

3.2.3. Factor de mediu aer

In zona Comunei Stefan cel Mare poluantii specifici sunt monoxid de carbon

(CO), dioxid de carbon (CO2), pulberi in suspensie, praf, substante organice volatile, pulberi organice si anorganice. Surse de poluare zonala:

- Procese de combustie - Circulatia rutiera - Activitati agrozootehnice - Activitati cu profil variat - Emisii rezultate de pe platforme deseuri (mirosuri, autoaprinderi)

Procese de combustie Sursele specifice proceselor de combustie sunt fixe (sistem incalzire) sau mobile (trafic rutier).

Surse fixe: - sisteme de incalzire: procese de ardere combustibil solid (lemn, carbune) si lichid (motorina);

- poluanti de interes: monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi in suspensie.

Sursele de poluare se caracterizeaza prin functionare zilnica intermitenta, indeosebi in sezonul rece. Evacuarea poluantilor in atmosfera se face dirijat prin cosuri de inaltime variabila. O sursa de poluare intermitenta cu pulberi organice, gaze nocive, fum, mirosuri dezagreabile, o reprezinta combustia neautorizata, in aer liber a unor deseuri din



88

perimetrul localitatii, neintretinerea salubritatii domeniului public, depozitarea necontrolata a deseurilor menajere.

Surse mobile: circulatia pe DJ 659 si pe drumurile locale (autovehicule de

diferite tipuri si tonaje, utilaje agricole, transport in comun)

Din procesele de ardere a carburantilor (benzine, motorine) si a combustibililor rezulta emisii de: monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, aldehide, substante organice volatile, pulberi, plumb, hidrocarburi.

Activitati agrozootehnice Activitatile agrozootehnice desfasurate pe tertoriul Comunei Stefan cel Mare in

ferme sau in gospodariile individuale reprezinta surse locale de poluare cu metan si amoniac.

Aceste activitati nu prezinta riscuri de poluare a zonelor de locuinte, riscul de poluare olfactiva fiind minim datorita distantelor existente intre amplasamentele fermelor si zonele cu funtiunea de locuire.

Activitati cu profil variat Activitatea industriala in comuna Stefan cel Mare este reprezentată de unităti

economice de importantă natională (sonde de petrol si gaze de sondă) si de unităti economice de importantă locală (baza de receptie cereale, mori, fabrici de pâine, magazine, minifabrică de ulei, fabrică de ulei, atelier de prelucrarea lemnului, etc.)

Pe lângă toate acestea există si numeroase unităti economice cu profil comercial, prestări servicii, unităti ale cooperatiei mestesugăresti (frizerie, croitorie), etc. Numărul acestora depăseste 50, iar ca formă de organizare sunt asociatii familiale si societăti comerciale cu răspundere limitată în principal.

In urma activitatilor tehnologice specifice societatilor amintite exista posibilitatea evacuarii in atmosfera a pulberilor organice sau anorganice, compusi organici volatili, monoxid de carbon, dioxid de sulf, dioxid de azot, iar din activitatile de crestere animale – amoniac, hidrogen sulfurat, pulberi in suspensie, etc.

Datorita aplicarii unor tehnologii adecvate si masurilor de protectie a mediului, nivelul imisiilor nu afecteaza zona propusa pt functiunea de locuire.

In afara acestor activitati zona este dominata de terenuri agricole.

Poluantii de interes reprezentati prin:

Pulberi in suspensie;

Oxizii de azot (exprimati in NO2);

Oxizii de sulf (exprimati in SO2), sunt caracteristici atat arealelor cu densitate mare a locuintelor cat si celor din lungul principalelor artere de circulatie (DJ 659).



89

In conformitate cu prevederile Ordinului nr. 348/2007 privind aprobarea incadrarii localitatilor din cadrul Regiunii 3 in liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor si protectiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Ramania, comuna Stefan cel Mare este incadrata astfel:

Lista 2. – Zonele unde nivelul concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt intre valoarea limita si valoarea limita plus marja de toleranta, pentru pulberi in suspensie (PM10);

Sublista 3.2. – Zonele unde nivelul concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decat valoarea limita, dar se situeaza intre pragul superior de evaluare si pragul inferior de evaluare pentru dioxid de sulf

(SO2); Sublista 3.3. - Zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor

poluanti sunt mai mici decat valoarea limita, dar nu depasesc pragul inferior de evaluare pentru dioxid de azot si oxizi de azot (NO2/NOX), plumb (Pb), monoxid de carbon (CO), benzen (C6H6).

Astfel, prin modelarea matematica a dispersiei poluantilor atmosferici,

concentratiile poluantilor amosferici in zona comunei Stefan cel Mare sunt:

SO2 NO2 NOX PM10 Pb CO C6H6

Maxima orara μg/m3

70 – 140 50 – 100

Maxima zilnica μg/m3

50 – 60 50 - 67

Medie anuala μg/m3

7 – 8 12 – 26 13 – 19,5 30 – 35 0,016 – 0,018

0,30 – 0,48

Maxima zilnica a mediilor pe 8 ore

mg/m3 1,4 – 1,6

Distributia spatiala a concentratiilor de poluanti este variabila fiind in stransa

corelare cu tipul surselor, amplasarea acestora, nivelul emisiilor si conditiile topoclimatice.

Se apreciaza ca starea factorului de mediu aer in zona comunei Stefan cel Mare nu este afectata de activitatile existente.

3.3. ASPECTELE RELEVANTE ALE EVOLUTIEI PROBABILE A MEDIULUI SI A SITUATIEI ECONOMICE SI SOCIALE IN CAZUL NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS

Neimplementarea programului propus va conduce la o dezvoltare necontrolata, haotica a celor 2 sate componente ale comunei Stefan cel Mare: sat Stefan cel Mare, sat Glavacioc, relevand o serie de efecte negative:



90

- ocuparea dezordonata a spatiilor libere neconstruite pentru construire de imobile cu functiune de locuinte;

- construirea de locuinte punctuale fara legatura asigurata la infrastructura hidro-edilitara;

- existenta unor suprafete insuficiente pentru amplasarea unor obiective cu specific de gospodarie comunala;

- proiectarea unor zone cu retele greu racordabile la retelele centralizate propuse; - nerespectarea zonelor de protectie pentru obiectivele de tip gospodarie

comunala si amplasarea acestora in imediata apropiere a zonei locuite; - neutilizarea la capacitate maxima a cailor de circulatie majore pentru amplasarea

functiunilor urbanistice potentate de circulatii si care la randul lor potenteaza circulatiile, respectiv activitatile de comert, servicii de tranzit, industrie si depozitari;

- neutilizarea spatiilor adiacente apelor de suprafata si a terenurilor degradate de tipul zone verzi de protectie, agrement, sport, parcuri;

- mentinerea disfunctionalitatilor privind dezvoltarea durabila, interrelationate pe cele 4 mari categorii de factori:

cauzate de factori de natura fizico-geografica; cauzate de facrori de natura spatial-ecologica; cauzate de facrori de natura spatial-functionala; cauzate de facrori de natura socio-spatiala.

Disfunctionalitatile cauzate de factorii de natura fizico – geografica relationeaza

situatia cadrului construit si amenajat cu cel geografic de la niveluri care se situeaza la o scara teritoriala mai ampla decat cea a teritoriului administrativ; de asemenea relationeaza situatia cadrului construit si amenajat cu cadrul geografic din insumarea efectelor negative ale unor interventii anterioare care au ignorat necesitatile protejarii mediului cat si din directia riscurilor naturale.

Dintre disfunctionalitatile intercorelate care apartin acestei categorii mentionam:

disproportii intre diferitele tipuri de utilizari a terenului urban si potentialul cadrului natural;

autorizarea ridicata a ecosistemelor naturale si cresterea gradului de fragilitate a zonelor sensibile;

lipsa de continuitate dintre masivele plantate in exterior si exclavele de spatii publice plantate in intravilan si a celor de pe malurile lacurilor;

ocultarea valorilor reliefului, a cursurilor de apa sau a oglinzilor de apa a raurilor si a padurilor.

Disfunctionalitatile cauzate de factori de natura spatial – ecologica rezulta din scaderi

in capacitatea de interventie a societatii de la zonele naturale pana la cele construite. Disfunctionalitatile se exprima prin starile de dezechilibru care se instaleaza la diferite niveluri:

un nivel care se situeaza la o scara teritoriala mai ampla decat a teritoriului administrativ;



91

la nivelul competitiei dintre functiuni in ocuparea si utilizarea terenului; la nivelul ritmurilor de realizare a investitiilor.

Printre disfuntionalitatile intercorelate care apartin acestei categorii mentionam:

dezechilibre in dezvoltarea teritoriala la scara regionala; dezechilibre cauzate de atitudinea fata de potentialul industrial natural si

fata de potentialul industrial construit si amenajat; conflicte intre interesul public si cel privat, cu sub-evaluarea celui public si

a rolului acestuia in cresterea valorii fiecarei proprietati si a bugetului local;

dezechilibre prin defazari in realizarea infrastructurii tehnice; absenta unor programe importante de investitii din fonduri publice; dezvoltari limitate ale extinderii/modernizarii infrastructurii tehnice.

Disfunctionalitatile cauzate de factori de natura spatial – functionala apartin sferei

urbanismului si amenajarii teritoriului si provin dintr-o evolutie urbanistica divergenta fata de necesitatile actuale.

Adecvarea la aceste necesitati se realizeaza cu intarzieri, defazari si lipsa de precautie.

Dintre disfunctionalitatile intercorelate mentionam:

absenta infrastructurilor organizatorice adecvate pentru zona; absenta sau insuficienta unor forme complexe de servicii purtatoare de

dezvoltare; perturbari in utilizarea terenului agricol; disfunctionalitatile privind circulatiile; disfunctionalitatile privind alimentarea cu apa si canalizarea; disfunctionalitatile privind gospodarirea apelor; insuficienta diversificare a zonelor de productie pentru bunuri si servicii; agresarea spatiilor plantate publice si reducerea spatiilor plantate private.

Disfunctionalitatile cauzate de factori de natura socio – spatiala constituie o rezultanta

a unei evolutii in context istoric cat si un factor de conditionare a ritmului unei dezvoltari viitoare.

Dintre disfunctionalitatile intercorelate mentionam:

un nivel deficitar de asigurare cu infrastructura si servicii publice; conturarea modesta a centrelor populate in absenta activitatilor specifice; situatie nefavorabila a fenomenelor demografice cu tendinte de agravare

in viitor; nivel scazut al veniturilor.



92

Calculul riscului neimplementarii Planului urbanistic al comunei Stefan cel

Mare Aplicand valori pentru efectul pe care il reprezinta neimplementarea masurilor

din PUG asupra factorilor de mediu rezulta riscul la care sunt expusi (nesemnificativ = 0, minor = 1, major = 2, catastrofal = 3).

Aspect de mediu Efectul neimplementarii PUG

nesemnificativ minor major catastrofal

Apa X

Aer X

Sol X

Sanatate X

Riscuri naturale X

Schimbari climatice

X

Conservarea resurselor

X

Patrimoniu cultural si istoric

X

Zonarea teritoriala

X

Constientizarea populatiei

X

Avand in vedere consecinţele pe care le are neimplementarea masurilor (alternativa "0") asupra factorilor de mediu se poate aprecia ca riscul degradarii acestora este foarte mare. Pentru sol si apa de suprafata se apreciaza ca efectul este catastrofal daca nu se executa, in regim de urgenta, extinderea retelei de canalizare si construirea statiei de epurare a apelor uzate menajere.

De asemena, neimplementarea masurilor pentru canalizarea si epurarea apelor uzate creeaza focare de infectie in zonele de evacuare.

Din aceasta incadrare rezulta ca implementarea masurilor prevazute in PUG este imperios necesara.



93

CAPITOLUL 4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV

4.1. INTRODUCERE

UTR propuse în proiectul PUG ţin cont de tendinţa actuală de dezvoltare a comunei Stefan cel Mare, încercând o sistematizare şi o armonizare generală împiedicând, în acelaşi timp, dezvoltările haotice. Proiectul PUG ţine cont de pricipiile dezvoltării durabile, atât din punct de vedere urbanistic, dar şi social, industrial, economic şi din punct de vedere al protecţiei mediului.

Vom enumera principiile care au stat la baza dezvoltării acestui proiect PUG, dar şi posibilele zone care pot fi supuse unui impact semnificativ negativ, din punct de vedere al protecţiei mediului.

Principiile şi obiectivele de dezvoltare au constat în:

Modernizarea şi eficientizarea reţelelor edilitare ;

Reducerea emisiilor şi a factorilor de poluare, precum şi prevenirea riscurilor alunecărilor de teren şi al inundaţiilor ;

Protecţia şi conservarea zonelor naturale în sensul menţinerii biodiversităţii şl valorificării durabile a resurselor naturale.

Valorificarea, conservarea şi protejarea peisajului cultural ca factor al dezvoltării şi al identităţii teritoriale;

Asigurarea necesarului de suprafeţe pentru locuinţe noi.

4.2. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PUG

Calitatea globala a factorilor de mediu din comuna Stefan cel Mare, este apreciata ca fiind buna, pe teritoriul comunei nu exista surse majore de poluare a factorilor de mediu.

In perimetrul luat in discutie cat si in cel limitrof nu sunt delimitate zone care sa prezinte o importanta speciala, cum ar fi ariile de protectie avifaunistica sau ariile speciale de conservare reglementate conform Legii nr. 462/2001 – privind regimul ariilor naturale protejete, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

Pe teritoriul comunei exista exploatari petroliere care pot sa polueze solul si apele cu produse petroliere. In subteranul imediat si mediu nu exista zacaminte de saruri solubile care sub actiunea precipitatiilor sa dea deformatii nedorite la suprafata terenului.

Apele subterane din teritoriul cercetat sunt prezente de regula la adancimi ce variaza intre 4-6 m si rar 10-12 m astfel incat nu pot pune probleme constructiilor.

Comuna nu dispune in prezent de rampa de gunoi. Depozitarea deseurilor rezultate din gospodariile localnicilor se efectueaza in zone improprii care pot genera



94

focare de infectii. Problemele majore in domeniul protectiei mediului in comuna Stefan cel Mare se

prezinta astfel: Numai o parte din cetateni au acces la alimentarea cu apa in sistem

centralizat. Reteaua de canalizare si distributie apa este imbatranita. Neacoperirea cu retele de colectare a apelor uzate pe intreg teritoriul intravilan.

In prezent comuna Stefan cel Mare nu dispune de o statie de epurare; Depozitarea deseurilor menajere intr-un depozit neconform, in unele locuri pe

maluri sau chiar in albia raurilor. Exista terenuri in intravilan cu alunecari de teren si zone cu risc de inundatie

la ploi insemnate cantitativ sau topirea brusca a zapezii.

Autoritatile locale au facut demersuri majore in domeniul protectiei mediului reusind sa deruleze proiecte care exercita un efect benefic asupra mediului:

Extinderea infrastructurii de apa si canalizare; Construirea unei statii de epurare a apelor uzate menajere; Proiectului ISPA “Managementul integrat al deseurilor solide în judetul

Arges”.

Pe baza situatiei existente descrisa in capitolele planului si in Raportul de mediu s-au reliefat problemele de mediu relevante pentru PUG, astfel:

Aspect de mediu Probleme de mediu relevante pentru PUG

Apa Numai o parte din cetateni au acces la alimentarea cu apa in sistem centralizat. Reteaua de distributie apa si canalizare este imbatranita. Neacoperirea cu retele de colectare a apelor uzate pe intreg teritoriul intravilan. Lipsa statiei de epurare.

Aer Calitatea aerului este buna; activitatile economice existente nu constituie surse majore de poluare.

Sol Nu s-a identificat zona cu sol deteriorat din punct de vedere calitativ in intravilanul localitatii; Pentru deseuri sunt spatii insuficiente de precolectare pentru toate categoriile de deseuri; Insuficienta spatiilor pentru depozitare sub aspect cantitativ si depozitare deficitara sub aspect tehnico-calitativ.

Riscuri naturale Terenuri in intravilan cu alunecari de teren. Zone cu risc de inundatie la ploi insemnate cantitativ sau topirea brusca a zapezii.

Conservarea resurselor naturale

Incalzirea se face cu gaze naturale si lemn. Reteaua de alimentare cu gaze naturale nu asigura racordarea tuturor consumatorilor.

Prepararea hranei sau incalzirea locuintelor din gospodariile individuale ale populatiei se face prin ardere de combustibil solid - lemn. Se utilizeaza echipamente neperformante cu randamente scazute. Se construieste cu materiale cu coeficient de transfer termic mare ceea ce duce la consum suplimentar de combustibil.



95

Aspect de mediu Probleme de mediu relevante pentru PUG

Patrimoniu cultural

Exista monumente istorice de interes national.

Zonarea teritoriala Teritoriul administrativ este diferentiat in functie de destinatia principala a terenurilor si in conformitate cu necesitatile populatiei; zonarea propusa asigura un acces mai bun la infrastructura de servicii a localitatii.

Constientizarea publicului asupra problemelor de mediu

Implementarea legislatiei de mediu europene face necesara o vasta campanie de informare a populatiei, a tuturor categoriilor de varsta sau pregatire, privind obligatiile administratiei publice locale, a persoanelor fizice si juridice de a mentine un mediu curat, nepoluat. Populatia trebuie implicata in actiuni de protectie a mediului.



96

CAPITOLUL 5. OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PLAN

Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii de mediu prezentati in Capitolul 4 si stabiliti in conformitate cu prevederile H.G. nr. 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE.

Obiectivele de mediu iau in considerare si reflecta politicile de mediu nationale si ale UE. De asemenea, acestea iau in considerare obiectivele de mediu la nivel local si regional, stabilite prin Planul Local de Actiune pentru Mediu al judetului Arges si, respectiv, prin Planul Regional de Actiune pentru Mediu al Regiunii 3 Sud.

Obiectivele sunt focalizate pe factorii/aspectele de mediu asupra carora PUG poate avea un impact semnificativ. Obiective relevante pentru PUG

Aspect de mediu

Obiectiv stabilit la nivel national, comunitar, international

Obiectivul relevant pentru plan Modul in care s-a avut in vedere in

PUG

Aer Calitatea aerului trebuie sa corespunda legislatiei nationale care transpune Directivele 96/62/CE si 1999/30/CE privind valorile limita pentru SO2, NO2, NO, particule in suspensie si plumb. Strategia nationala privind protectia atmosferei urmareste stabilirea unui echilibru intre dezvoltarea economico - sociala si calitatea aerului (HG nr. 1856/2005 privind plafoanele nationale pentru anumiti poluanti atmosferici). In legislatie se prevede intretinerea si modernizarea infrastructurii de transport rurtier (drumuri, mijloace de transport nepoluante).

Mentinerea si imbunatatirea calitatii aerului. Reducerea la minim a impactului transportului asupra aerului.

Nu sunt prevazute actiuni sau activitati economice care sa duca la alterarea calitatii aerului. Modernizarea infrastructurii rutiere



97

Aspect de mediu



PUG

Apa Calitatea apei trebuie sa corespunda legislatiei in vigoare care transpune prevederile Directivei Cadru privind apa nr. 2000/60/CE impreuna cu directivele fiice. Epurarea apelor uzate trebuie sa fie conforma cu legislatia nationala care transpune prevederile Directivei 91/271/CEE. Romania trebuie sa se alinieze normelor europene pana la 31 decembrie 2015 pentru aglomerarile mai mari de 10 mii locuitori echivalenti si pana la 31 decembrie 2020 pentru aglomerarile cuprinse intre 2 mii si 10 mii locuitori echivalenti.

Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subteran prin limitarea poluarii din surse punctiforme sau difuze.

Este prevazuta reabilitarea si extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apa a populatiei. Se prevede construirea unei statii de epurare conform normelor legislative in vigoare. Modernizarea si extinderea retelei de canalizare.

Sol Teritoriul Romaniei este declarat ca zona sensibila la nitrati. Calitatea solului trebuie refacuta si imbunatatita. Este necesara refacerea ecosistemelor terestre, executia de lucrari pentru combaterea eroziunii solului si apararea impotriva inundatiilor.

Protectia calitatii solului si reducerea suprafetelor afectate de depozitarile neconforme de deseuri.

Asocierea Primariei Stefan cel Mare la proiectul ISPA ,,Managementul intrgrat al deseurilor in judetul Arges”. Organizarea si functionarea platformelor de depozitare a deseurilor animaliere atat in fermele de crestere de profil, cat si in gospodariile individuale.

Sanatatea umana

Legislatia romaneasca este aliniata la legislatia europeana in cea ce priveste sanatatea populatiei prin asigurarea conditiilor de igiena (apa curenta, canalizare, depozitarea controlata a deseurilor).

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului, evitarea imbolnavirilor epidemiologice.

Exista prevederi in PUG pentru:

- extinderea retelei centralizate de alimentare cu apa potabila;

- extinderea canalizarii si construirea statiei de epurare a apelor uzate menajere;

- colectarea si depozitarea temporara controlata a deseurilor

Riscuri naturale

Legislatia nationala are prevederi in ceea ce priveste cresterea protectiei populatiei fata de riscurile naturale care se pot preveni (alunecari de teren si inundatii) prin luarea unor masuri anticipate aparitiei fenomenelor sau pentru eliminarea efectelor acestora.

Protectia populatiei prin diminuarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor.

Lucrari pentru stabilizarea terenului si de combatere a inundatiilor. Instituirea interdictiei de construire in zonele cu riscuri naturale.



98

Aspect de mediu



PUG

Zonarea teritoriala

Legislatia prevede corelarea intravilanului existent cu evidenta OCOTA in vederea asigurarii unei bune administrari a terenurilor si a unei dezvoltari edilitare judicioase.

Protejarea populatiei si a zonelor de locuit prin separarea de terenurile cu activitati economice si servicii.

Pune de acord nevoile populatiei (zona curti constructii si functiuni complementare) cu dezvoltarea urbanistica a localitatii. Alocarea de terenuri pentru dezvoltare economica.

Constientizarea publicului

Legislatia nationala, in concordanta cu cea europeana prevede accesul liber al cetatenilor la informatia de mediu (HG nr. 1115/2002) implementarea obligatiilor rezultate din Conventia privind accesul publicului la luarea deciziilor in probleme de mediu semnata la Aarhus la 25 iunie 1998 si ratificata prin Legea nr. 86/2000 privind stabilirea cadrului de participare a publicului la elaborarea anumitor planuri si programe in legatura cu mediul.

Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu

PUG-ul contine propuneri rezultate in urma consultarii populatiei privind directiile de dezvoltare a localitatii. Primaria aduce la cunostinta publicului tematica si continutul hotararilor adoptate de consiliul local. Regulamentul local de urbanism impune procedurile pentru aprobarea obiectivelor de investitii cu respectarea protectiei mediului. PUG stabileste zonele de protectie.


Municipiul Curtea de Argeş, judeţul Argeş

99

CAPITOLUL 6. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

Conform cerintelor HG 1076/2004, in cazul analizei PUG, trebuie evidentiate efectele semnificative asupra mediului determinate de implementarea acestuia. Scopul acestor prevederi consta in identificarea, predictia si evaluarea formelor de impact generate de implementarea obiectivelor PUG.

In vederea evaluarii sintetice a impactului potential asupra mediului, in termeni cat mai relevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa permita evidentierea efectelor potential semnificative asupra mediului generate de implementarea planului.

Evaluarea din cadrul Raportului de Mediu pentru PUG Stefan cel Mare, necesita identificarea impactului semnificativ asupra aspectelor de mediu, impact asociat punerii in practica a prevederilor planului avut in vedere.

Principalele obiective ale PUG vizeaza: - Optimizarea relatiilor in teritoriu; - Realizarea unei infrastructuri corespunzatoare nevoilor comunitatii si la un


cerintelor de dezvoltare armonioasa a tuturor laturilor vietii economice si sociale; - Asigurarea infrastructurilor specifice invatamantului, cultelor, culturii, sanatatii,

distractiei la un nivel corespunzator; - Reglementarea clara a autorizarii construirii pe tot teritoriul comunei, in vederea

utilizarii rationale a terenurilor; - Clarificarea regimului juridic al terenurilor; - Stabilirea obiectivelor de utilitate publica; - Valorificarea patrimoniului natural, uman, economic, cultural si istoric; - Influentarea dezvoltarii spirituale a colectivitatii umane ce traieste in comuna

Stefan cel Mare. Evaluarea PUG extins pe masurile considerate relevante ca avnd un potential

efect asupra aspectelor de mediu, si anume: - Reabilitarea si extinderea retelelor de alimentare cu apa; - Reabilitarea si extinderea retelei de canalizare - Construirea unei statii de epurare a apelor uzate menajere; - Modernizarea si extinderea infrastructurii rutiere; - Delimitarea si zonificarea noului teritoriu intravilan; - Reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inundatii si alunecari de teren); - Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu.



100

Conform cerintelor HG nr. 1076/2004, efectele potentiale semnificative asupra aspectelor de mediu trebuie sa includa efectele: secundare, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative.

Impactul semnificativ este definit ca fiind "impactul care, prin natura, magnitudinea, durata sau intensitatea sa altereaza un factor sensibil de mediu".

Scara de cuantificare a impactului geenrat de obiectivele PUZ asupra

aspectelor relevante de mediu este prezentata in tabelul urmator.

Valoarea impactului

Detaliere

+2 Impact pozitiv semnificativ asupra aspectelor de mediu relevante

+1 Impact pozitiv nesemnificativ asupra aspectelor de mediu relevante

0 Impact neutru

-1 Impact negativ nesemnificativ asupra aspectelor de mediu relevante

-2 Impact negativ semnificativ asupra aspectelor de mediu relevante

Principiul de baza luat in considerare in determinarea impactului a constat in

evaluarea propunerilor PUG in raport cu aspectele si obiectivele de mediu prezentate in capitolul anterior.

Pentru obiectivele esentiale PUG, s-a realizat evaluarea impactului asupra aspectelor/ obiectivelor relevante de mediu.



101

6.1. EVALUAREA EFECTELOR IMPLEMENTARII OBIECTIVELOR PUG ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU

Masura : Reabilitarea si extinderea retelelor de alimentare cu apa

Aspect de mediu Obiectiv relevant pentru PUG Nivel

impact Justificarea incadrarii

Aer Mentinerea si imbunatatirea calitatii aerului.

0 Temporar, pe perioada executarii lucrarilor pot sa apara emisii de praf si gaze de esapament. Efectele sunt negative, directe, temporare si reversibile. Dupa implementare, nu are impact asupra calitatii aerului.

Apa Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane prin limitarea poluarii din surse punctiforme sau difuze.

+ 2 Temporar, pe perioada implementarii pot aparea fenomene de poluare generate de deversari accidentale, spalarea materialelor, avand ca rezultat afectarea calitatii si in principal, cresterea turbiditatii apei. Efectul este temporar, reversibil. Dupa implementare, impactul asupra calitatii apei de suprafata sau subterane se reduce.

Sol Protectia calitatii solului si reducerea suprafetelor afectate de depozitarile neconforme de deseuri.

+ 2 Temporar, pe perioada executarii lucrarilor pot sa apara deversari accidentale si alterarea structurii si functiei solului. De asemenea, pot aparea depozitari neconforme. Efectele sunt negative, directe, temporare si reversibile. Dupa implementare, impactul asupra calitatii solului se reduce.

Sanatatea umana


+ 1 In timpul implementarii pot aparea efecte negative indirecte legate de emisii de zgomote, vibratii, emisii de pulberi si gaze de esapament. Efectele sunt temporare si acceptabile in situatia aplicarii masurilor de diminuare. Dupa implementare, asigurarea apei curente contribuie la imbunatatirea confortului si a igienei

Riscuri naturale Protectia populatiei prin diminuarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor.

0 In timpul implementarii este necesara stabilizare si urmarirea terenurilor in cazul in care traseele de conducte intersecteaza zone cu alunecari de teren. Pot aparea efecte semnificative, dar care prim masuri de combatere pot fi aduse la un nivel acceptabil. Dupa implementare, nu are impact asupra zonelor cu alunecari sau inundabile.

Zonarea teritoriala


+1 Dupa implementare, impact pozitiv indirect, permanent; permite dezvoltarea urbana, a economiei si serviciilor.



+1 Implicarea populatiei in pastrarea calitatii surselor de apa (respectarea zonelor de protectie a surselor de apa).



102

Masura: Reabilitarea, extinderea retelei de canalizare si construirea statiei de epurare a apelor uzate menajere

Aspect de mediu

Obiectiv relevant pentru PUG Nivel


Aer Mentinerea si imbunatatirea calitatii aerului. Reducerea la minim a impactului transportului asupra aerului.

0 Temporar, pe perioada executarii lucrarilor pot sa apara emisii de praf si gaze de esapament. Efectele sunt negative, directe, temporare si reversibile. Dupa implementare, nu are impact asupra calitatii aerului.


+2 Temporar, pe perioada implementarii pot aparea fenomene de poluare generate de deversari accidentale, spalarea materialelor, avand ca rezultat afectarea calitatii si in principal, cresterea turbiditatii apei. Efectul este temporar, reversibil. Evacuarea de ape uzate corect epurate contribuie la mentinerea calitatii bune a apelor de suprafata si elimina poluarea panzei freatice.


+2 Temporar, pe perioada executarii lucrarilor pot sa apara deversari accidentale si alterarea structurii si functiei solului. De asemenea, pot aparea depozitari neconforme. Efectele sunt negative, directe, temporare si reversibile. Dupa implementare se elimina contaminarea solului prin deversari necontrolate de ape menajere uzate.

Sanatatea umana


+1 In timpul implementarii pot aparea efecte negative indirecte legate de emisii de zgomote, vibratii, emisii de pulberi si gaze de esapament. Efectele sunt temporare si acceptabile in situatia aplicarii masurilor de diminuare. Dupa implementare, contribuie la imbunatatirea confortului si a igienei.


0 In timpul implementarii este necesara stabilizare si urmarirea terenurilor in cazul in care traseele de conducte intersecteaza zone cu alunecari de teren. Pot aparea efecte semnificative, dar care prim masuri de combatere pot fi aduse la un nivel acceptabil. Dupa implementare, nu are impact asupra zonelor cu alunecari sau inundabile.

Zonarea teritoriala


+1 Dupa implementare, impact pozitiv indirect, permanent; permite dezvoltarea urbana, a economiei si serviciilor.



+1 Implicarea populatiei in managementul apelor uzate.



103

Masura : Modernizarea si extinderea infrastructurii rutiere

Aspect de mediu

Obiectiv relevant pentru PUG Nivel impact Justificarea incadrarii


+2 Temporar, pe perioada executarii lucrarilor pot sa apara emisii de praf si gaze de esapament. Efectele sunt negative, directe, temporare si reversibile. Dupa implementare, fluidizeaza traficul; se reduc emisiile de gaze prin reducerea consumului de carburant.


0 Temporar, pe perioada implementarii pot aparea fenomene de poluare generate de deversari accidentale, spalarea materialelor, avand ca rezultat afectarea calitatii si in principal, cresterea turbiditatii apei. Efectul este temporar, reversibil. Dupa implementare, nu are impact.


0 Temporar, pe perioada executarii lucrarilor pot sa apara deversari accidentale si alterarea structurii si functiei solului. De asemenea, pot aparea depozitari neconforme. Efectele sunt negative, directe, temporare si reversibile. Dupa implementare, nu are impact.

Sanatatea umana


+1 In timpul implementarii pot aparea efecte negative indirecte legate de emisii de zgomote, vibratii, emisii de pulberi si gaze de esapament. Efectele sunt temporare si acceptabile in situatia aplicarii masurilor de diminuare. Dupa implementare, creste siguranta in trafic, confortul deplasarilor si calitatea aerului.


+1 In timpul implementarii este necesara stabilizare si urmarirea terenurilor in cazul in care traseele de conducte intersecteaza zone cu alunecari de teren. Pot aparea efecte semnificative, dar care prim masuri de combatere pot fi aduse la un nivel acceptabil. Dupa implementare, are impact pozitiv permanent prin lucrarile de protectie a drumurilor prevazute.

Zonarea teritoriala


+1 Impact pozitiv; se asigura suprafetele necesare dezvoltarii functiunilor si infrastructurii.



+1 Creste grija fata de integritatea infrastructurii rutiere.



104

Masura : Delimitarea si zonificarea teritoriului intravilan




+1 Separarea functiunilor in intravilan protejeaza zonele de locuit de activitatile economice la care se pot genera emisii de gaze si pulberi.


0 Nu afecteaza calitatea apei.


+1 Asigura utilizarea rationala a terenurilor din intravilan.

Sanatatea umana Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului, evitarea imbolnavirilor epidemiologice.

+1 Asigura confort si protectie prin stabilirea activitatilor ce pot fi dezvoltate intr-o unitate teritoriala. Separa activitatile economice de zonele de locuit si sfera serviciilor publice (educatie, sanatate, cultura, agrement, etc.)


+1 Creste siguranta locuirii si a constructiilor prin instituirea de interdictii permenente sau temporare de construire.

Zonarea teritoriala Protejarea populatiei si a zonelor de locuit prin separarea de terenurile cu activitati economice si servicii.

- Obiectivul de mediu corespunde cu masura PUG.



+1 Constientizeaza populatia asupra valorii terenurilor si o implica in utilizarea lor optima.



105

Masura : Reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inundatii si alunecari de teren)




0 Temporar, pe perioada executarii lucrarilor pot sa apara emisii de praf si gaze de esapament. Efectele sunt negative, directe, temporare si reversibile. Dupa executia lucrarilor, nu are impact.


0 Temporar, pe perioada implementarii pot aparea fenomene de poluare generate de deversari accidentale, spalarea materialelor, avand ca rezultat afectarea calitatii si in principal, cresterea turbiditatii apei. Efectul este temporar, reversibil. Dupa implementare, nu are impact.


+2 Temporar, pe perioada executarii lucrarilor pot sa apara deversari accidentale si alterarea structurii si functiei solului. De asemenea, pot aparea depozitari neconforme. Efectele sunt negative, directe, temporare si reversibile. Dupa implementare, se elimina degradarea solului. Se instituie masuri pentru protectia vietii si a bunurilor populatiei.

Sanatatea umana


+1 In timpul implementarii pot aparea efecte negative indirecte legate de emisii de zgomote, vibratii, emisii de pulberi si gaze de esapament. Efectele sunt temporare si acceptabile in situatia aplicarii masurilor de diminuare. Dupa implementare, creste gradul de siguranta al populatiei la riscurile naturale.


+2 Protectia vietii si a bunurilor populatiei.

Zonarea teritoriala


0 Nu are relevanta.



+1 Creste responsabilitate publicului fata de integritatea lucrarilor de amenajare hidrotehnica si a consolidarilor impotriva alunecarilor de teren.



106

Masura : Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu




+1 Implicare constienta in economia de resurse energetice si energie. Renuntarea la arderea deseurilor si a altor resturi vegetale.


+1 Respectarea zonelor de protectie a surselor de apa. Respectarea regimului deseurilor (interdictia de a mai depozita dezorganizat pe malurile cursurilor de apa).


+1 Implementarea sistemului de management al deseurilor.

Sanatatea umana Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului, evitarea imbolnavirilor epidemiologice.

+1 Respectare normelor igienico-sanitare.


+1 Participarea voluntara a populatiei la implementarea masurilor de prevenire a efectelor inundatiilor si alunecarilor de teren.

Zonarea teritoriala Protejarea populatiei si a zonelor de locuit prin separarea de terenurile cu activitati economice si servicii.

+1 Cresterea responsabilitatii administratiei si a populatiei in respectarea destinatiei terenurilor si a regimului de construire.



- Obiectivul de mediu corespunde cu masura PUG.



107

6.2. EVALUAREA EFECTELOR CUMULATE ALE IMPLEMENTARII PUG ASUPRA OBIECTIVELOR DE MEDIU

Evaluarea efectului cumulativ al implemtarii PUG s-a realizat pe baza insumarii punctajului acordat pentru fiecare impact asupra obiectivelor de mediu.

Obiectivul de mediu relevant pentru PUG

Reabilitarea si extinderea retelelor de

alimentare cu apa

Reabilitarea si extinderea retelei de canalizare si

construirea statiei de epurare

a apelor uzate menajere

Modernizarea si extinderea

infrastructurii rutiere

Delimitarea si zonificarea

noului teritoriu intravilan

Reducerea/ eliminarea riscurilor naturale

Cresterea gradului de constientizare

asupra problemelor de

mediu


0 0 +2 +1 0 +1

Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane prin limitarea poluarii din surse punctiforme sau difuze.

+2 +2 0 0 0 +1


+2 +2 0 +1 +2 +1

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului, evitarea imbolnavirilor epidemiologice

+1 +1 +1 +1 +1 +1


0 0 +1 +1 +2 +1



108

Obiectivul de mediu relevant pentru PUG

Reabilitarea si extinderea retelelor de

alimentare cu apa

Reabilitarea si extinderea retelei de canalizare si

construirea statiei de epurare

a apelor uzate menajere

Modernizarea si extinderea

infrastructurii rutiere

Delimitarea si zonificarea

noului teritoriu intravilan

Reducerea/ eliminarea riscurilor naturale

Cresterea gradului de constientizare

asupra problemelor de

mediu


+1 +1 +1 - 0 +1


+1 +1 +1 +1 +1 -

TOTAL +7 +7 +6 +5 +6 +6

Prin urmare, masurile de reabilitare si extindere a retelelor de alimentare cu apa si canalizare si construirea statiei de epurare, trebuie abordate cu prioritate, urmate de modernizarea si extinderea infrastructurii rutiere, reducerea riscurilor naturale si constientizarea populatiei asupra problemelor de mediu.



109

Pe baza evaluarii efectelor cumulative ale implementarii masurilor din PUG s-a analizat daca obiectivele de mediu se pot atinge sau exista riscul incalcarii standardelor de mediu.

Obiectiv de mediu Evaluare cumulativa Exista premisele

atingerii obiectivului?


Obiectivele prevazute in PUG au influenta pozitiva asupra calitatii aerului

DA pe termen lung


Obiectivele prevazute in PUG au influenta pozitiva asupra calitatii apelor de suprafata si subterane

DA pe termen lung


Obiectivele prevazute in PUG au influenta pozitiva asupra solului

DA pe termen lung


Obiectivele prevazute in PUG au influenta pozitiva asupra calitatii vietii

DA pe termen lung


Obiectivele prevazute in PUG au influenta pozitiva asupra protectiei populatiei

DA pe termen lung


Obiectivele prevazute in PUG au influenta pozitiva asupra zonarii teritoriului

DA pe termen lung


Educarea, informarea si participarea populatiei la luarea deciziilor privind mediu

DA pe termen lung

Din evaluarea cumulativa a implementarii masurilor PUG rezulta ca pe

termen lung se creaza premisele atingerii obiectivelor relevante de mediu.

6.3. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE TRANSFRONTIERA

Avand in vedere amplasarea localitatii, activitatile economice prezente si viitoare, precum si faptul ca aplicarea masurilor din PUG au un impact pozitiv asupra aspectelor de mediu si a starii de sanatate a populatiei, se poate aprecia ca nu vor exista efecte semnificative asupra mediului si sanatatii in context transfrontiera.



110

6.4. ANALIZA RISCURILOR

Din analiza obiectivelor prevazute in Planul Urbanistic General al comunei Stefan cel Mare se poate aprecia ca toate propunerile sunt in corelare cu prevederile legislatiei sectoriale (sanatate, transport etc.) si cu prevederile legislatiei in domeniul protectiei mediului si nu duc la atingere acestuia.

Stabilirea functiunilor principale a terenurilor prin zonarea teritoriala creeaza posibilitatea imbinarii activitatilor economice cu masuri de protectia mediului si a populatiei.

Totusi, deoarece Planul Urbanistic General creaza numai cadrul organizatoric al zonarii teritoriale nu se poate aprecia impactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltari de activitati economice.

Prin amplasarea noilor obiective economice in zonele acceptate prin PUG ca avind aceasta destinatie se vor impune conditiile pe care trebuie sa le respecte investitorul pentru a nu prejudicia starea de sanatate a populatiei si confortul locuirii.

Aplicarea masurilor prevazute in PUG limiteaza fenomenele de poluare si asigura baza dezvoltarii durabile a localitatii.

Se are in vedere ca in fazele urmatoare de proiectare si intocmire a documentatiei de mediu sa se aprofundeze aceste aspecte.

Masurile de preintampinare a unor efecte nedorite se vor lua inca din faza de proiectare.



111

CAPITOLUL 7. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Conform masurilor propuse de PUG, o parte din acestea pot avea o influenta negativa asupra factorilor de mediu in etapa de implementare.

Prevenirea si reducerea efectelor adverse asupra mediului se poate face numai prin considerarea evaluarii de mediu in toate etapele de pregatire si implementare a planurilor. In cazul concret, al implementarii prevederilor din PUG pentru comuna Stefan cel Mare se recomanda urmatoarele masuri de compensare a efectelor aplicarii proiectului:

In cazul zonarii teritoriale este necesar ca destinatia terenurilor sa fie respectata, asa cum a fost indicat in plan si cu functiunile stabilite.

Planurile urbanistice zonale propuse in viitor vor avea caracter de reglementare detaliata, pentru fiecare zona in parte, corelat cu propunerile prezentului PUG. In functie de situatia existenta, PUZ-ul aferent fiecarei zone va rezolva urmatoarele probleme: - organizarea retelei stradale; - zonificarea functionala a terenurilor; - organizarea urbanistic arhitecturala; - dezvoltarea infrastructurii edilitare; - mentionarea obiectivelor de utilitate publica; - stabilirea modului de protectie a mediului; - reglementari specifice detaliate (permisiuni si restrictii); - regimul juridic al terenurilor; - identificarea zonelor de riscuri naturale.

Conform prevederilor legale in vigoare, Primaria Stefan cel Mare va urmari

respectarea urmatoarelor etape: - initierea si aprobarea Consiliul Local privind elaborarea PUZ-urilor dupa

necesitati; - informarea populatiei; - desemnarea elaboratorului si comanda de elaborare; - elaborarea temei program si a listei studiilor de fundamentare; - consultari pe parcursul elaborarii documentatiilor; - consultarea populatiei; - introducerea in documentatie a propunerilor; - obtinerea avizelor si acordurilor; - elaborarea PUZ-ului definitivat; - aprobarea PUZ -ului;



112

- asigurarea accesului populatiei la propunerile P.U.Z.-ului. Toate proiectele viitoare cu impact potential asupra mediului vor fi supuse

procedurii de evaluare a impactului conform prevederilor legislative.

7.1. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA APELOR

In scopul asigurarii protectiei albilor, malurilor, constructiilor hidrotehnice

si imbunatatirii regimului de curgere a apelor, conform Legii 107/1996, se instituie zone de protectie pentru albia minora a cursurilor de a cursurilor de apa, respectiv pentru cursurile de apa cu latimea intre 51-500 m, o zona cu latimea de 30 m, incepand de la limita albiei minore.

Extinderea sistemelor de alimentare cu apa potabila, de canalizare a apelor pluviale si a apelor uzate menajere;

Construirea statiei de epurare, din care sa se deverse efluentul tratat, la parametrii ceruti prin normativele in vigoare, in emisarul natural paraul Valea Balaban.

Prin lucrarile existente, dar mai ales prin cele propuse spre realizare, se

urmareste atingerea obiectivelor propuse de Administraţia Naţionala „Apele Romane" si imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si a panzei freatice, astfel:

- statiile de tratare si alimentare cu apa ale localitatilor corecteaza potabilitatea apei si asigura un consum uniform si contorizat, iar canalizarile si statia de epurare contribuie la protectia calitatii apelor;

- respectarea regimului deseurilor conduce la imbunatatirea calitatii apelor, prin desfiintarea depozitelor haotice si evitarea infiltratiilor;

- se asigura calitatea apei tratate la cerintele standardelor existente pentru apa potabila (Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile);

- se asigura igiena, sanatatea populatiei si protectia mediului, in general, si a apelor, in special;

- racordarea tuturor gospodariilor la sistemul centralizat de canalizare a apelor uzate;

- evitarea deversarilor accidentale, in cursurile de apa. Prin PUG se mai propune: - reabilitarea si extinderea retelei de distributie apa potabila in vederea

asigurarii parametrilor hidraulici optimi la consumatori si pentru limitarea la maxim a pierderilor de apa din retea;

- reabilitarea si extinderea retelei de canalizare; asigurarea colectarii apei menajere in sistem separativ de la toti locuitorii;

- construirea statiei de epurare, capabila sa asigure caracteristicile efluentilor epurati in emisar conform NTPA 001/2005.



113

Pentru faza PAC se vor respecta urmatoarele: - se vor supune avizarii proiectele tehnice privind alimentarea cu apa si

canalizarea; - se vor intocmi toate studiile necesare de fundamentare pentru faza PAC; - toate lucrarile de instalatii hidro-edilitare se vor realiza in baza unor

proiecte tehnice de specialitate care vor fi supuse avizarii; - se va elabora Planul de Prevenire si Combatere a Poluarilor Accidentale si

Regulamentul de Exploatare pentru toate instalatiile hidroedilitare; - se vor face periodic lucrari de revizii/intretinere pentru retelele

hidroedilitare, conform planificarilor din Planul de Prevenire si Combatere a Poluarilor Accidentale;

- se va monitoriza calitatea receptorului natural in situatia evacuarii apelor epurate;

- se va monitoriza periodic calitatea efluentilor epurati si evacuati in receptorul natural.

7.2. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA AERULUI

Pentru evitarea situatiilor de crestere a concentratiilor de poluanti atmosferici se pot propune o serie de solutii tehnice pentru imisiile rezultate din procesele de ardere combustibili pentru incalzire si autovehicule.

Printre acestea mentionam: - schimbarea solutiei tehnice adoptate pentru incalzire; - schimbarea combustibilului pentru incalzire; - crearea de perdele de protectie in jurul surselor cu potential de emisie

(statie de epurare); - cresterea suprafetelor ocupate cu spatii verzi in jurul locuintelor

individuale.

7.3. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA SOLULUI SI SUBSOLULUI

Autoritatile locale - administratia publica locala - vor lua masuri ca, impreuna cu Centrul Judetean pentru Consultanta Agricola (apartinand de A.N.C.A.), sa organizeze cursuri pentru instruire agricultorilor si crescatorilor de animale, deci pentru pregatirea viitorilor fermieri, in cadrul programelor initiate de catre aceasta institutie, asigurandu-le spatiile si sprijinul necesar, in felul acesta contribuindu-se la practicarea unei agriculturi ecologice, conform normelor europene (evitarea chimizarii excesive a agriculturii, executarea lucrarilor agrotehnice corect pentru protectia solului, gospodarirea corecta a deseurilor provenite din activitatile zootehnice etc.);



114

in conformitate cu prevederile H.G. nr. 156/2004 de aprobare a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 348/2003 (Legea pomiculturii), se va avea in vedere, permanent, ca detinatorii de plantatii pomicole sa respecte normele juridice in privinta defrisarilor plantatiilor pomicole, respectiv aceste operatiuni sa se execute, cand este cazul, cu autorizatii emise de Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Judeteana; in aceeasi ordine de idei, detinatorii de plantatii pomicole sunt obligati sa asigure protectia solurilor si amenajarilor hidroameliorative, a drumurilor de acces si de exploatare;

pentru solul contaminat in jurul surselor, ca de exemplu zonele de depozitare deseuri, se propun masuri de inchidere si ecologizare a arealului contaminat si redarea in circuitul agricol.

pentru zonele care raman in circuitul agricol se impune respectarea tehnologiilor de utilizare si tratare a terenurilor cu ingrasaminte chimice si organice.

se va pune accent pe organizarea de dezbateri publice, actiuni de informare si educare a cetatenilor comunei referitoare la problematica din domeniul protectiei mediului, in privinta diferitelor programe care se vor derula la nivelul unitatii teritorial-administrative;

cresterea suprafetelor spatiilor plantate.

7.4. GESTIUNEA DESEURILOR

Asigurarea necesarului de spatii necesare pentru colectarea deseurilor;

Modernizarea sistemului de ecologizare;

Colectarea selectiva a deseurilor;

Asigurarea frecventei de colectare si depozitare a deseurilor menajere.

Organizarea si functionarea platformelor de depozitare a deseurilor animaliere atat in fermele de crestere de profil, cat si in gospodariile;

Deseurile medicale, periculoase din eventuale unitati de productie, deseuri metalice, uleiuri uzate, baterii si acumulatori, ambalaje, electrocasnice, anvelope uzate, etc. se vor colecta separat si se vor elimina respectand legislatia specifica pentru fiecare categorie in parte, prin contractarea unor agenti specializati, autorizati in acest sens;

Deseurile provenite din exploatarea statiei de epurare se vor elimina numai in conditiile legale in vigoare, in baza unor contracte ferme ale cu agenti specializati.

Autoritatea Publica Locala va lua masuri pentru constientizarea populatiei privind colectarea selectiva a deseurilor menajere astfel incat sa fie indeplinite obiectivele din cadrul proiectului ISPA ,,Managementul integrat al deseurilor din judetul Arges”.



115

7.5. POPULATIA

Organizarea spatial urbanistica sub aspect functional, estetic si

compozitional;

Respectarea tipologiei traditionale de locuire a localitatii;

Respectarea gradului de ocupare (POT, CUT);

Protejarea constructiilor si a ansamblului cu valoare de patrimoniu;

Repartizarea uniforma a spatiilor verzi in unitatile teritoriale de referinta;

Exploatarea ecologica corespunzatoare a spatiilor verzi;

Valorificarea compozitional-estetic al ambientului natural;

Plantarea perdelelor de protectie;

Asigurarea retelelor tehnico-edilitare independente de consumul urban;

Studii prospective pentru activitatile economice urbane corelat cu resursele de munca;

Extinderea retelei de alimentare cu gaz metan.

7.6. RISCURI NATURALE

Pe terenurile predispuse alunecarilor, se interzice defrisarea plantatiilor silvice, amplasarea de constructii si depozite grele, trasarea de cai de comunicatie, efectuarea de sapaturi la piciorul unor versanti amenintati de alunecare;

Pentru consolidarea terenurilor instabile se vor aplica urmatoarele masuri: - nivelarea alunecarilor; - impadurirea rapelor de desprindere; - plantarea sau inierbarea naturala a corpurilor de alunecare; - drenarea surselor de apa din zona alunecata; - reconstructia zidurilor de sprijin de la baza versantilor.



116

CAPITOLUL 8. EVALUAREA ALTERNATIVELOR

8.1. ALTERNATIVA „ZERO” SAU „NICI O ACTIUNE”

Alternativa „zero” a fost luata in considerare ca element de referinta fata de care se compara celelalte alternative pentru diferitele elemente ale PUG Stefan cel Mare.

Efectele neimplementarii acestui plan au fost analizate in sectiunea 3.3. Principalele forme de impact asociate adoptarii alternativei „zero” sunt:

Se va deteriora calitatea apelor de suprafata si a apei potabile aprovizionate.

Relatiile de comunicare dintre localitati se vor restrange.

Consumul de combustibil va creste si implicit emisiile de gaze cu efect de sera.

Nemultumirea populatiei si cresterea fenomenului migrator.

Degradarea solului si a panzei freatice din zona.

Depozitare necontrolata de deseuri in special pe cursuri de apa, terenuri in intravilan sau extravilan, cu pericolul degradarii solului, afectarea calitatii apei din panza freatica sau de suprafata, aspect dezagreabil.

Confort al locuitorilor scazut; Conditii igenico-sanitare precare; Aparitia unor focare de infectii. Stagnare economica si sociala. Scaderea numarului locuitorilor prin migrare spre urban

Deseurile se vor arunca arbitrar pe cursuri de apa, terenuri in intravilan sau extravilan cu pericolul degradarii solului, afectarea calitatii apei din panza freatica sau de suprafata

Drumuri degradate sau intrerupte. Pierderi materiale in gospodariile populatiei .

Marirea suprafetelor degradate.

Mentinerea si chiar cresterea emisiilor de gaze de ardere in perioada de timp friguros.

Asigurarea combustibililor pentru prepararea hranei si incalzire prin taieri de vegetatie forestiera.

Pericol de degradare fizica a monumentelor istorice.

Schimbarea aspectului traditional, arhitectural, cu piederea valorii monumentelor.

Degradarea factorilor de mediu. Regres economic si social.



117

8.2. ALTERNATIVE PRIVIND DEZVOLTAREA PLANULUI

Factor de mediu Aspect identificat Propunerea finala PUG Criteriile care au condus la

alegerea variantei prezentate

Apa Numai o parte din cetateni au acces la alimentarea cu apa in sistem centralizat. Reteaua de distributie apa in Stefan cel Mareeste deteriorata. Neacoperirea cu retele de colectare a apelor uzate pe intreg teritoriul intravilan. Lipsa statiei de epurare.

Este prevazuta reabilitarea si extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apa a populatiei. Se prevede construirea statiei de epurare conform normelor legislative in vigoare. Reabilitarea si extinderea retelei de canalizare.

Se asigura accesul populatiei la o apa „sigura" de calitate. Se respecta indicatorii de calitate la evacuarea apei in receptori naturali. Se asigura fundamentul pentru o dezvoltare socio - economica durabila.

Aer Calitatea aerului este buna; activitatile economice existente nu constituie surse majore de poluare.

Modernizarea infrastructurii rutiere. Alternativa este sustenabila pentru a acoperi nevoile de deplasare ale populatiei si a respecta propunerea de dezvoltare teritoriala. Se asigura fundamentul pentru o dezvoltare socio-economica durabila.

Sol Nu s-a identificat zona cu sol deteriorat din punct de vedere calitativ in intravilanul localitatii; Pentru deseuri sunt spatii insuficiente de precolectare pentru toate categoriile de deseuri; Insuficienta spatiilor pentru depozitare sub aspect cantitativ si depozitare deficitara sub aspect tehnico- calitativ.

Implementarea masurilor din proiectul ISPA ,,Managementul integrat al deseurilor in judetul Arges”. Organizarea si functionarea platformelor de depozitare a deseurilor animaliere atat in fermele de crestere de profil, cat si in gospodariile individuale.

Respectarea legislatiei privind gestiunea deseurilor. Se asigura fundamentul pentru o dezvoltare socio-economica durabila.

Riscuri naturale Terenuri in intravilan cu alunecari de teren. Zone cu risc de inundatie la ploi insemnate cantitativ sau topirea brusca a zapezii.

Lucrari pentru stabilizarea terenului si de combatere a inundatiilor. Instituirea interdictiei de construire in zonele cu riscuri naturale.

Alternativa este in concordanta cu legislatia nationala privind protejarea populatiei, a bunurilor si a solului, ca bun de interes national.



118

Factor de mediu Aspect identificat Propunerea finala PUG Criteriile care au condus la

alegerea variantei prezentate

Zonarea teritoriala

Teritoriul administrativ este diferentiat in functie de destinatia principala a terenurilor si in conformitate cu necesitatile populatiei; zonarea propusa asigura un acces mai bun la infrastructura de servicii a localitatii.

Pune de acord nevoile populatiei (zona curti constructii si functiuni complementare) cu dezvoltarea urbanistica a localitatii. Aloca terenuri pentru dezvoltare economica.

Prin zonare se permite dezvoltarea durabila a localitatii prin stabilirea functiunilor, separarea zonelor de locuit de celelalte activitati.

Constientizarea publicului asupra problemelor de mediu

Implementarea legislatiei de mediu europene face necesara o vasta campanie de informare a populatiei, a tuturor categoriilor de varsta sau pregatire, privind obligatiile administratiei publice locale, a persoanelor fizice si juridice de a mentine un mediu curat, nepoluat. Populatia trebuie implicata in actiuni de protectie a mediului.

PUG-ul contine propuneri rezultate in urma consultarii populatiei privind directiile de dezvoltare a localitatii. Primaria aduce la cunostinta publicului tematica si continutul hotararilor adoptate de consiliul local. Regulamentul local de urbanism impune procedurile pentru aprobarea obiectivelor de investitii cu respectarea protectiei mediului. PUG stabileste zonele de protectie.

Se respecta directivele europene si legislatia nationala privind consultarea publicului si se creste gradul de educare al populatiei prin accesul la informatia de interes public.



119

CAPITOLUL 9. PROPUNERI PRIVIND MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI

Nr. crt.

Obiectivul relevant pentru mediu

Indicator Frecventa Surse de informare Responsabilitate

1 Mentinerea si imbunatatirea calitatii aerului. Reducerea la minim a impactului transportului asupra aerului.

- km drum modernizat - km drum nou construit

anual Colectarea informatiilor existente la nivelul documentatiilor pentru "Autorizatii de construire". P.V. la terminarea lucrarilor.

Primaria Stefan cel Mare

2 Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

- parametri de calitate ai apelor uzate evacuate -clasa de calitate a raului Glavacioc, amonte si aval de comuna Stefan cel Mare

Se va face monitorizarea regulata conform autorizatiei de gospodarire a apelor

Rezultatele analizelor de laborator prin comparatie cu prevederile din HG 352/2005 pentru apa epurata evacuata.

Primaria Stefan cel Mare, Operatorul de servicii de gospodarie comunala, ABA Arges - Vedea

3 Protectia calitatii solului si reducerea suprafetelor afectate de depozitarile neconforme de deseuri.

- cantitatea de deseuri colectate si predate -numarul sanctiunilor contraventionale aplicate, legate de depozitarea neconforma a deseurilor

lunar anual Evidenta gestiunii deseurilor la nivel localitate Evidenta zonelor sensibile sub aspectul depozitarilor ilegale de deseuri

Primaria Stefan cel Mare, Operatorul de salubritate

4 Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului, evitarea imbolnavirilor epidemiologice.

- parametri de calitate ai apei potabile -numar/frecventa boli epidemiologice generate din consumul de apa

Conform legislatiei in domeniul sanitar se va face o monitorizare regulata

Se vor compara rezultatele cu prevederile HG nr. 974/2004 Cabinete medicale din Stefan cel Mare,

Primaria Stefan cel Mare, Operatorul de servicii de gospodarie comunala



120

Nr. crt.

Obiectivul relevant pentru mediu

Indicator Frecventa Surse de informare Responsabilitate

5 Protectia populatiei prin diminuarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor.

- suprafata terenului neproductiv

- datorita proceselor geomorfologice de alunecare si inundatii

- suprafata de teren stabilizat;

- lungimea lucrari lor de protectie a malurilor

anual P.V. la terminarea lucrarilor Evidente OSPA

Primaria Stefan cel Mare

6 Protejarea populatiei si a zonelor de locuit prin separarea de terenurile cu activitati economice si servicii.

-numar sesizari primite legate de functiuni incompatibile in teritoriul administrativ

anual Registru Primarie Primaria Stefan cel Mare

7 Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu

- numar de beneficiari ai programelor de instruire pe probleme de mediu; - cheltuieli materiale informative; - numar de panouri de informare -numar de dezbateri publice organizate in cadrul procedurilor de reglementare de mediu si numarul participantilor

anual Calendarrul evenimentelor; Evidente contabile; Registru de hotarari ale consiliului local; Evidente serviciul de urbanism; Procese verbala ale dezbaterilor publice.

Primaria Stefan cel Mare, ARPM Pitesti, Unitati scolare, Organizatii neguvernamentale



121

CAPITOLUL 10. REZUMATUL FARA CARACTER TEHNIC

Introducere

Planul urbanistic general al comunei Stefan cel Marea fost elaborat de S.C. SIPRO S.R.L. in conformitate cu prevederile legale (Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului cu modificarile si completarile ulterioare; Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national, Sectiunea a IV-a - Reteaua de localitati cu modificarile si completarile ulterioare; Ordinul nr. 13 M/1999 pentru aprobarea reglementarii tehnice GP 038/1999 - Ghid privind metodologia de elaborare si continutul cadru al planului urbanistic general).

Pe baza analizei situatiei existente, a modificarilor survenite in folosinta terenurilor din intravilan, a tendintelor constatate in inbunatatirea teritoriului cu bunuri publice de interes comun si bunuri de interes privat, a cererilor administratiei locale si a cetatenilor de modernizare si imbunatatire a conditiilor de locuire, Planul urbanistic general stabileste directiile evolutiei comunei Stefan cel Marein concordanta cu alte programe si planuri astfel incat sa atinga urmatoarele obiective:

- dezvoltare durabila a Comunei Stefan cel Mare; - cresterea nivelului de trai; - imbunatatirea starii de sanatate a populatiei; - cresterea gradului de educatie in ceea ce priveste protectia mediului prin

asigurarea cadrului organizatoric si de implementare al unor proiecte privind evacuarea apelor uzate, depozitarea deseurilor, protectia solului.

Raportul de mediu s-a realizat in baza cerintelor Directivei SEA (Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri si programe asupra mediului transpusa in legislatia romaneasca de Hotararea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.

Continutul Raportului de mediu respecta prevederile HG 1076/2004, anexa nr. 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Metodologia utilizata in evaluarea strategiei de mediu include si recomandarea din Manualul privind aplicarea procesului de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodariei Apelor si Agentia Nationala de Protectie a Mediului, aprobat prin Ordinul 117/2006 si "Ghidul privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe de amenajare a teritoriului si urbanism" (MMDD, 2007).

Raportul de mediu a urmarit prezentarea aspectelor generale ale PUG, teritoriul acoperit, precum si activitatile preconizate sa decurga din implementarea PUG, ca:



122

stabilirea noilor folosinte ale terenului pentru dezvoltare si a regulilor privind dimensiunea dezvoltarii si conformarea cu legislatia in vigoare;

amenajarea si utilizarea terenului; dezvoltarea infrastructurii rutiere si de utilitati; modificari ale activitatilor economice care pot interveni intr-o sfera mai

larga.

Continutul si obiectivele PUG Denumirea planului: Plan Urbanistic General Comuna Stefan cel Mare Titularul planului: Primaria comunei Ştefan cel Mare - Jud. Argeş Suprafata teritoriului administrativ: St = 3429 ha

Suprafata teritoriului intravilan propus: Si = 439 ha Durata de valabilitate a planului: 10 ani (2011 - 2021)

Principalele obiective ale PUG: Obiectiv strategic: Prezentul PUG urmareste ca, pe perioada 2011 - 2021 sa asigure cadrul optim de

dezvoltare armonioasa a comunei Stefan cel Maredin punct de vedere urbanistic, economic si social prin stabilirea directiilor, prioritatilor si reglementarilor de dezvoltare, si sa asigure integrarea orasului in planurile de amenajare teritoriala la nivelul judetului si al tarii.

Aplicarea Planului Urbanistic General va asigura punerea in valoare a caracteristicilor care fac din comuna Stefan cel Mare un oras cu totul special in judetul Arges si chiar in Romania.

Obiective specifice: - Optimizarea relatiilor in teritoriu; - Realizarea unei infrastructuri corespunzatoare nevoilor comunitatii si la un


cerintelor de dezvoltare armonioasa a tuturor laturilor vietii economice si sociale; - Asigurarea infrastructurilor specifice invatamantului, cultelor, culturii,

sanatatii, distractiei la un nivel corespunzator; - Reglementarea clara a autorizarii construirii pe tot teritoriul orasului, in

vederea utilizarii rationale a terenurilor; - Clarificarea regimului juridic al terenurilor; - Stabilirea obiectivelor de utilitate publica; - Valorificarea patrimoniului natural, uman, economic, cultural si istoric; - Influentarea dezvoltarii spirituale a colectivitatii umane ce traieste in o

comuna Stefan cel Mare. - Crearea unui climat turistic si investitional mai atractiv; - Imbunătătirea calitătii vietii si crearea de noi locuri de muncă pentru locuitorii

din comuna Stefan cel Mare; - Protectia si îmbunătătirea calitătii mediului si a locuirii.



123

Propuneri: Organizarea circulatiei - Modernizarea imbracamintilor strazilor, marcarea si semnalizarea corespunzatoare, realizarea lucrarilor auxiliare complementare: santuri, rigole, va asigura cresterea confortului in trafic si protejarea mediului inconjurator;

- Reabilitarea infrastructurii urbane si îmbunătătirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban (infrastructura publică urbană);

- Crearea si modernizarea spatiilor publice urbane: străzi, trotuare, poduri, etc.

Intravilan propus, bilant teritorial si zonificare functionala propusa Zonele functionale traditionale s-au conturat deja, iar o schimbare fundamentala

a zonificarii functionale nu este posibila. Bilantul teritorial al suprafetelor cuprinse in intravilan, pe zone functionale, este

prezentat in tabelul urmator:

Zone functionale

Existent Propus

Suprafata (ha)


Suprafata (ha)



152 37,53 182 41,46




8 1,98 9 2,05



6 1,48 11 2,51





Ape 3 0,74 3 0,68

Paduri - - - -



Dezvoltarea echiparii edilitare Alimentarea cu apa potabila: Reteaua de distributie a localitatii este cu durata de exploatare depasita, ce

necesita reabilitare in vederea asigurarii parametrilor hidraulici optimi la consumatori si pentru limitarea la maxim a pierderilor de apa din retea.

Extinderea retelei de distributie a apei se va analiza in cadrul Planurilor Urbanistice Zonale ale zonelor functionale propuse pentru introducere in intravilan.

Canalizarea apelor uzate: Disfunctionalitatea de baza in canalizarea apelor uzate consta in degradarea fizica

si morala a sistemului de canalizare.



124

In aceste conditii se impune luarea de masuri pentru extinderea colectarii apei menajere la toti locuitorii si epurarea acesteia intr-o statie de epurare eficienta.

Extinderea retelei de colectare si epurare a apelor uzate menajere, precum si colectarea apelor pluviale se va analiza in cadrul Planurilor Urbanistice Zonale ale zonelor functionale propuse pentru introducere in intravilan.

Alimentarea cu energie electrica: Extinderea pe toate zonele functionale consumatoare de energie electrica propuse

pentru introducerea in intravilan. Extinderea retelei de medie tensiune si a posturilor de transformare se va analiza

in cadrul Planurilor Urbanistice Zonale ale zonelor functionale propuse pentru introducere in intravilan.

Telefonie si Alimentarea cu gaze naturale: In cadrul Planurilor Urbanistice Zonale ale zonelor functionale propuse pentru

extindere, se va face o analiza a modului de asigurare cu gaze naturale a acestora luandu-se toate masurile pentru evitarea suprasolicitarii instalatiilor existente.

Epurarea apelor Se intentioneaza construirea unei statii de epurare cu doua trepte (mecanica si

biologica).

Eliminarea deseurilor Primaria comunei Stefan cel Mare este asociata în derularea proiectului ISPA

“Managementul integrat al deseurilor solide în judetul Arges”. Organizarea si functionarea platformelor de depozitare a deseurilor atat pe

amplasmentele unitatilor economice, cat si in gospodariile individuale vor tine seama de legislatia specifica din domeniu (mediu, sanatate, agricultura), urmarindu-se pastrarea unui nivel acceptabil atat al impactului asupra mediului (impermeabilizari de bazine de stocare, platforme etc.), cat si asupra sanatatii umane (respectarea distantelor minime fata de locuinte si zone protejate, impiedicarea infiltrarii in puturile de alimentare cu apa etc.).

Referitor la deseurile medicale, periculoase, deseuri metalice, uleiuri uzate, baterii si acumulatori, ambalaje, anvelope, electrocasnice, se vor colecta separat si se vor elimina respectand legislatia specifica pentru fiecare categorie in parte, prin contractarea unor agenti specializati, autorizati in acest sens.

Recuperarea terenurilor degradate Pentru consolidarea terenurilor instabile se vor aplica urmatoarele masuri: - nivelarea alunecarilor; - impadurirea rapelor de desprindere; - plantarea sau inierbarea naturala a corpurilor de alunecare; - drenarea surselor de apa din zona alunecata; - reconstructia zidurilor de sprijin de la baza versantilor.



125

Analiza impactului Pe baza evaluarii efectelor cumulative ale implementarii masurilor din PUG s-a

analizat daca obiectivele de mediu se pot atinge sau exista riscul incalcarii standardelor de mediu.

Obiectiv de mediu Evaluare cumulativa Exista premisele

atingerii obiectivului?


Obiectivele prevazute in PUG au influenta pozitiva asupra calitatii aerului

DA pe termen lung


Obiectivele prevazute in PUG au influenta pozitiva asupra calitatii apelor de suprafata si subterane

DA pe termen lung


Obiectivele prevazute in PUG au influenta pozitiva asupra solului

DA pe termen lung


Obiectivele prevazute in PUG au influenta pozitiva asupra calitatii vietii

DA pe termen lung


Obiectivele prevazute in PUG au influenta pozitiva asupra protectiei populatiei

DA pe termen lung


Obiectivele prevazute in PUG au influenta pozitiva asupra zonarii teritoriului

DA pe termen lung


Educarea, informarea si participarea populatiei la luarea deciziilor privind mediu

DA pe termen lung

Din evaluarea cumulativa a implementarii masurilor PUG rezulta ca pe termen

lung se creaza premisele atingerii obiectivelor relevante de mediu.



126

CAPITOLUL 11. CONCLUZII

Concluziile care se desprind ca urmare a celor prezentate in acest Raport de mediu, se pot structura astfel:

1. Planul Urbanistic General, are un caracter de direcţionare si coordonare a dezvoltării comunei pe termen de 10 - 12 ani. El reprezintă o faza premergătoare realizarii investiţiilor, conţinând prevederi strict necesare dezvoltării urbanistice. 2. Suprafata totala a teritoriului administrativ al comunei Stefan cel Mare este de

3429 ha, din care suprafata totala a intravilanului va creste cu 34 ha, la 439 ha. 3. Comuna Stefan cel Mare este situate in partea de sud-est a judetului Arges, la o distanta de resedinta de judet si municipiul Pitesti de 55 km, între bazinele hidrografice ale râurilor Dâmbovnic, Glavacioc şi Teleorman.

4. Activitatile economice se desfasoara in principal in urmatoarele domenii: cultivarea plantelor, cresterea animalelor, extractia titeiului, comert, morarit.

5. Comuna Stefan cel Mare are rezolvate parţial pentru etapa actuala, alimentarea cu energie electrica, telefonie, apa si canalizare. Aceate lucrări, necesita continuare si dezvoltare.

6. Toată infrastructura din comuna are ca punct comun nevoia de reabilitare. În ceea ce priveste străzile, această nevoie de reabilitare se justifică prin starea actuală a străzilor, drumurile asfaltate si betonate reprezentând un procent foarte redus, restul având îmbrăcăminte de pământ, balast.

7. Sistemul existent de alimentare cu apă si canalizare se caracterizează prin uzură morală si fizică.

8. Problemele majore in domeniul mediului in comuna Stefan cel Mare se prezinta astfel:

Numai o parte din cetateni au acces la alimentarea cu apa in sistem centralizat. Reteaua de canalizare si distributie apa in Stefan cel Mare este imbatranita. Neacoperirea cu retele de colectare a apelor uzate pe intreg teritoriul intravilan.

In prezent comuna Stefan cel Mare nu dispune de o statie de epurare; Depozitarea deseurilor menajere intr-un depozit neconform, in unele

locuri pe maluri sau chiar in albia raurilor.



127

Exista terenuri in intravilan cu alunecari de teren si zone cu risc de inundatie la ploi insemnate cantitativ sau topirea brusca a zapezii.

9. Sunt prevazute masuri pentru rezolvarea problemelor de mediu majore:

Extinderea si modernizarea retelelor de alimentare cu apa si canalizare; Construirea unei statii de epurare a apelor uzate menajere; Implementarea serviciului comunal de salubritate pentru colectarea,

depozitarea temporara si eliminarea de seurilor menajere la depozitul conform Albota;

Infiintarea unui punct de colectare a cadavrelor de animale. 10. Din evaluarea cumulativa a implementarii masurilor PUG rezulta ca pe termen lung se creaza premisele atingerii obiectivelor relevante de mediu. 11. Sunt prevazute masuri pentru prevenirea si reducerea impactului asupra mediului ale PUG. 12. Sunt prezentate propueri privind monitorizarea efectelor implementarii PUG.

Bibliografie

1. Planul de Amenajare a Teritoriului judetului Arges (PATJ); 2. PUG si Regulament de urbanism, elaborat de SC SIPRS SRL Pitesti; 3. Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor; 4. Proiectul ISPA ,,Managementul integrat al deseurilor solide în judetul

Arges”; 5. Planul Local de Actiune pentru Mediu al judetului Arges; 6. Raport privind starea mediului in judetul Arges, 2006 – 2010; 7. Anuarul statistic al judetului Arges 1990 - 2009.

Date post:	13-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	12 times
Download:	0 times

RAPORT DE MEDIU - arpmag.anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/67121_Comuna Stefan cel Mare.pdf · Planul...

Documents