1
RAPORT DE MEDIU
PENTRU
PLANUL JUDEȚEAN DE GESTIONARE A DEȘEURILOR IN JUDEȚUL COVASNA
MARTIE 2020
Autoritatea contractantă: Consiliul Județean Covasna Titlul contractului nr. 567 din 08.07.2019 Servicii de elaborarea Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor a județului Covasna Elaborator: AQUA TECH SERVICE SRL București Aprobat: DIRECTOR GENERAL Dr. ing . Alexei Atudorei
2
CUPRINS BORDEROU TABELE ............................................................................................................ 4 BORDEROU FIGURI .............................................................................................................. 6
PAGINA SEMNATURA .......................................................................................................... 7 LISTĂ DE ABREVIERI ........................................................................................................... 8
1. INTRODUCERE ............................................................................................................ 10 1.1 Planificarea în domeniul gestionarii deșeurilor. Contextul legislativ și instituțional
actual în România ....................................................................................................... 10 1.2 Procedura de evaluare strategică de mediu pentru PJGD Covasna ......................... 10
1.3 Etapele parcurse în elaborarea Raportului de Mediu ................................................. 12 1.4. Dificultăți întâmpinate în elaborarea Raportului de Mediu ....................................... 12
2. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PJGD COVASNA, PRECUM ȘI RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE .... 13
2.1. Aspecte cheie privind Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor în Județul Covasna ....................................................................................................................... 13
2.2 Obiectivele PJGD Covasna........................................................................................... 14 2.3 Relația cu alte planuri şi programe relevante ............................................................. 22 3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PNGD ........................................... 24 3.1. Situația actuală a stării mediului ................................................................................. 24
3.1.1. Caracteristici fizice și geografice ale județului Covasna ....................................... 24 3.1.2. Situația actuală – factorul de mediu Apă................................................................. 44
3.1.3. Situația actuală – factorul de mediu Aer ................................................................. 47 3.1.4. Situația actuală – Schimbări climatice .................................................................... 50
3.1.5. Situația actuală – Sol și Subsol ................................................................................ 51 3.1.6. Situația actuală – Biodiversitate și Arii naturale protejate..................................... 52
3.1.7. Situația actuală – Populație și Sănătatea umană .................................................... 52 3.1.8. Situația actuală – Conservarea resurselor naturale ............................................... 53
3.2. Situația actuală a gestionării deșeurilor ..................................................................... 54 3.2.1. Deșeuri municipale ................................................................................................... 54
3.2.2. Deșeuri de ambalaje .................................................................................................. 58 3.2.3. Deșeuri din Echipamente Electrice și Electronice ............................................... 59
3.2.4. Deșeuri din construcții și desființări ....................................................................... 59 3.2.5. Nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate orășenești ................................... 60
3.2.6. Uleiuri uzate alimentare ............................................................................................ 60 3.2.7. Eliminarea deșeurilor ................................................................................................ 62
3.3. Evoluția mediului în situația neimplementării PJGD ................................................. 63 3.3.1. Apele de suprafață și subterane .............................................................................. 63
3.3.2. Aerul ........................................................................................................................... 63 3.3.3. Schimbările climatice ................................................................................................ 64
3.3.4. Solul si subsolul ........................................................................................................ 64 3.3.5. Biodiversitate (fauna, flora) ...................................................................................... 64
3.3.6. Sănătatea oamenilor ................................................................................................. 65 3.3.7. Patrimoniu cultural și peisaj..................................................................................... 66
3.3.8. Resurse naturale ....................................................................................................... 66
3
4. CARACTERISTICILE DE MEDIU A ZONEI POSIBIL A FI AFECTATE .......................... 67 5. ORICE PROBLEMĂ DE MEDIU EXISTENTĂ, RELEVANTĂ PENTRU PJGD ................ 68
6. OBIECTIVELE DE PROTECȚIA MEDIULUI STABILITE LA NIVEL JUDEȚEAN CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PJGD ................................................................................... 70
6.1 Obiectivele şi ţintele stabilite în conformitate cu legislaţia românească, directivele Uniunii Europene şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor ........................... 70
6.2 Cuantificarea ţintelor pentru toate tipurile de deşeuri din judetul Covasna. ........... 70 6.3 Modalităţi de îndeplinire a obiectivelor specifice în judetul Covasna ...................... 79
6.4 Tendinţa factorilor relevanţi privind generarea deşeurilor municipale, a deşeurilor de ambalaje, a deşeurilor de construcţii şi demolări, a deşeurilor medicale şi a deşeurilor periculoase ................................................................................................ 83
6.5 Prognoza privind generarea deşeurilor municipale (deşeuri menajere şi asimilabile, deşeuri din grădini şi parcuri, deşeuri din pieţe, deşeuri stradale, deşeuri menajere generate şi necolectate) ............................................................................. 87
6.6 Prognoza privind generarea deşeurilor biodegradabile municipale ......................... 91 6.7 Prognoza privind generarea deşeurilor de constructii şi desfiintari ........................ 93
6.8 Prognoza privind generarea deşeurilor reciclabile .................................................... 94 6.9 Prognoza privind generarea deşeurilor periculoase municipale .............................. 95
7. POTENȚIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI...................................... 96 7.1. Metodologia utilizată pentru evaluarea potențialului impact asupra mediului
generat de implementare PJGD Covasna ................................................................. 96 7.2. Analiza compatibilității obiectivelor PJGD cu obiectivele de mediu ....................... 98
7.3. Evaluarea impactului potențial specific pentru factorii de mediu relevanți ca urmare a implementării măsurilor din PJGD .......................................................... 102
7.3.1. Impactul potențial asupra factorului de mediu Apă ............................................. 102 7.3.2. Impactul potențial asupra factorului de mediu Aer și Schimbări climatice........ 105
7.3.3. Impactul potențial asupra factorului de mediu Aer .............................................. 110 7.3.4. Impactul potențial asupra Biodiversității (conservare și protejare specii și
habitate) ..................................................................................................................... 114 7.3.5. Impactul potențial asupra Solului şi Subsolului ................................................... 116
7.3.6. Impactul potențial asupra Sănătății umane........................................................... 118 7.3.7. Impactul potențial asupra Patrimoniului cultural ................................................. 122
7.3.8. Impactul potențial asupra Resurselor naturale .................................................... 123 7.4. Evaluarea impactului cumulat asupra mediului ca urmare a implementării PJGD
.................................................................................................................................... 125 8. POSIBILELE EFECTE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER ....................................................................................... 128 9. MĂSURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI ........................................................................................... 129 10. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTEI ALESE ................................................................................................................................ 133 10.1. Criterii care au stat la baza definirii alternativelor ................................................. 133
10.2. Descrierea alternativelor ......................................................................................... 135 10.2.1. Alternativa „zero” .................................................................................................. 135
10.2.2. Alternativa 1 ........................................................................................................... 137 10.2.3. Alternativa 2 ........................................................................................................... 141
4
10.3. Criterii de selecție utilizate la alegerea alternativei optime .................................. 143 10.4. Evaluarea alternativelor din punct de vedere al impactului potențial asupra
mediului ..................................................................................................................... 144 10.4.1. Evaluarea alternativelor din punct de vedere al impactului potențial asupra
factorului de mediu Apă ........................................................................................... 144
10.4.2. Evaluarea alternativelor din punct de vedere al impactului potențial asupra Schimbărilor climatice .............................................................................................. 144
10.4.3. Evaluarea alternativelor din punct de vedere al impactului potențial asupra factorului de mediu Aer ............................................................................................ 145
10.4.4. Evaluarea alternativelor din punct de vedere al impactului potențial asupra factorului de mediu Sol/Subsol ................................................................................ 145
10.4.5. Evaluarea alternativelor din punct de vedere al impactului potențial asupra Biodiversității ............................................................................................................ 145
10.4.6. Evaluarea alternativelor din punct de vedere al impactului potențial asupra Sănătății umane ......................................................................................................... 145
10.4.7. Evaluarea alternativelor din punct de vedere al impactului potențial asupra Resurselor naturale .................................................................................................. 146
10.4.8. Reciclarea deșeurilor ............................................................................................ 146
10.4.9. Producerea de energie .......................................................................................... 146 10.4.10. Evaluarea alternativelor din punct de vedere al impactului potențial asupra
Patrimoniului cultural ............................................................................................... 147 10.4.11. Evaluarea alternativelor din punct de vedere al impactului potențial asupra
mediului generat de Riscul de piață ........................................................................ 147 10.5. Rezultatele analizei alternativelor ........................................................................... 147
10.6. Descrierea alternativei alese ................................................................................... 149 10.6.1. Colectare și transport/transfer ............................................................................. 149
10.6.2. Valorificare materială a deșeurilor reciclabile .................................................... 149 10.6.3. Valorificare materială a deșeurilor biodegradabile ............................................ 149
10.6.4. Valorificare energetică .......................................................................................... 150 10.6.5. Eliminarea deșeurilor ............................................................................................ 150
11. DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPEMENTARII PLANULUI .................................... 151
12. REZUMAT NON TEHNIC ............................................................................................. 154 13. BIBLIOGRAFIE............................................................................................................. 158
BORDEROU TABELE
Tabel 2.1 Obiective şi ținte privind gestionarea deșeurilor municipale în județul Covasna ................................... 14 Tabel 2.2 Planul de acțiune pentru gestionarea deșeurilor municipale ................................................................... 17 Tabel 2.3 Planul de acțiune pentru gestionarea deșeurilor de ambalaje ................................................................ 20 Tabel 2.4 Planul de acțiune pentru gestionarea Deşeurilor de Echipamente Electrice și Electronice .................. 21 Tabel 2.5 Planul de acțiune pentru gestionarea Deşeurilor din Construcții și Desființări ....................................... 21 Tabel 3.1 Numărul unităţilor adminitrativ teritoriale din judeţul Covasna în anul 2018........................................... 24 Tabel 3.2 Numărul populației în 2011 ........................................................................................................................ 25 Tabel 3.3 Evoluţia populaţiei rezidente în judeţul Covasna, 2014-2018 ................................................................. 25 Tabel 3.4 Rezervații naturale ...................................................................................................................................... 31
5
Tabel 3.5 Situri de importanță comunitară și a siturilor de protecție avifaunistică (SCI și SPA) din județul Covasna și limitrofe ..................................................................................................................................................... 32 Tabel 3.6 Lista rezervaţiilor puse sub protecţie provizorie-interes local .................................................................. 32 Tabel 3.7 Perioadele și descrierea sumară a cauzelor inundațiilor produse în anul 2018 și localitățile afectate în județul Covasna ........................................................................................................................................................... 35 Tabel 3.8 Categorii de folosință, 2010-2014 .............................................................................................................. 37 Tabel 3.9 Repartiţia terenurilor pe categorii de acoperire/utilizare în 2014............................................................ 37 Tabel 3.10 Structura fondului forestier ....................................................................................................................... 39 Tabel 3.11 Reţeaua de drumuri naţionale ................................................................................................................. 39 Tabel 3.12 Energia termică distribuită........................................................................................................................ 41 Tabel 3.13 Numărul localităților în care se distribuie gaze naturale pe medii de rezidență ................................... 41 Tabel 3.14 Lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor ......................................................................... 41 Tabel 3.15 Gaze naturale distribuite, după destinație .............................................................................................. 41 Tabel 3.16 Consumul intern brut de energie pe tipuri de combustibili, nivel național, mii tep ............................... 42 Tabel 3.17 Numărul localităților cu rețea de distribuție a apei, pe medii de rezidență ........................................... 42 Tabel 3.18 Capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile ........................................................................... 42 Tabel 3.19 Lungimea totala a rețelei simple de distribuție a apei potabile pe medii de rezidență ........................ 42 Tabel 3.20 Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor ............................................................................ 43 Tabel 3.21 Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare ............................................................................. 43 Tabel 3.22 Numărul localităților cu canalizare publică, pe medii de rezidență ....................................................... 43 Tabel 3.23 Centralizator rețea monitorizare ape subterane ..................................................................................... 45 Tabel 3.24 Volumul de ape uzate urbane epurate în anul 2018 .............................................................................. 46 Tabel 3.25 Încărcarea cu poluanţi evacuaţi în receptori naturali, anul 2018 ........................................................... 46 Tabel 3.26 Sinteza calității aerului în anul 2018 ........................................................................................................ 49 Tabel 3.27 Cantităţi de deşeuri municipale generate în perioada 2014-2019 ........................................................ 55 Tabel 3.28 Grad de acoperire cu servicii de salubrizare .......................................................................................... 56 Tabel 3.29 Cantități de deșeuri menajere generate în perioada 2014-2018 pe medii de rezidență ..................... 57 Tabel 3.30 Indici de generare a deșeurilor municipale și menajere calculați la număr de populație rezidentă... 58 Tabel 3.31 Cantități de deșeuri de ambalaje colectate de către alți colectori autorizați......................................... 58 Tabel 3.32 Date privind instalațiile de reciclare a deșeurilor de ambalaje, 2019 ................................................... 58 Tabel 3.33 Cantitatea de DEEE colectată pe județ ................................................................................................... 59 Tabel 3.34 Cantități de DCD colectate prin operatorii de salubritate ...................................................................... 59 Tabel 3.35 Cantități de DCD colectate prin alți operatori ......................................................................................... 59 Tabel 3.36 Cantitatea de DCD tratată ....................................................................................................................... 59 Tabel 3.37 Cantitatea de DCD valorificată, respectiv eliminată ............................................................................. 60 Tabel 3.38 Stații de epurare orășenești, mediu urban anul 2018 ........................................................................... 60 Tabel 3.39 Date generale ale operatorilor economici colectori de ulei uzat alimentar, 2019 ............................... 61 Tabel 3.40 Evoluția cantităților de uleiuri uzate alimentare colectate ..................................................................... 61 Tabel 3.41 Evoluția cantităților de uleiuri uzate alimentare valorificate (t/an) ........................................................ 61 Tabel 3.42 Depozite conforme 2019 .......................................................................................................................... 62 Tabel 3.43 Evoluția cantităților de deșeuri depozitate pe depozite conforme și neconforme ................................ 62 Tabel 3.44 Comparație privind îndeplinirea principalelor obiective și ținte (t/an).................................................... 66 Tabel 5.1 Factorii de mediu afectați de actualul sistem de gestionare a deșeurilor .............................................. 68 Tabel 5.2. Probleme de mediu relevante pentru PJGD ............................................................................................ 69 Tabel 6.1 Cuantificarea țintelor pentru metoda 1 și metoda 2 ................................................................................. 72 Tabel 6.2 Fluxurile de deșeuri în anul 2025 .............................................................................................................. 73 Tabel 6.3 Fluxuri de deșeuri în anul 2025 pentru atingerea țintei de reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale .................................................................................................................................................................... 74 Tabel 6.4 Cuantificarea țintelor aferente obiectivului de gestionare a deșeurilor din construcții și desființări ...... 78 Tabelul 6.5 Bilanțul masic pentru atingerea țintei din anul 2025 .............................................................................. 81 Tabelul 6.6 Bilanțul masic pentru Alternativa 1 ......................................................................................................... 82 Tabel 6.7 Evoluția preconizată a populației rezidente în județul Covasna în perioada 2019-2040 ....................... 85 Tabel 6.8 Creșterea PIB în perioada 2019-2022 (%)................................................................................................ 86 Tabel 6.9 Prognoza produsului intern brut şi câștigul brut la nivel național regional şi județul Covasna .............. 86 Tabel 6.10 Prognoza produsului intern brut pe locuitor–nivel naţional, regional şi local........................................ 86 Tabel 6.11 Prognoza de generare a deșeurilor municipale în perioada 2018 - 2040 ............................................ 90
6
Tabel 6.12 Compoziția medie a deșeurilor menajere și similare obținută prin analize în perioada 2018-2019 ... 91 Tabel 6.13 Cantități de deșeuri biodegradabile pe fluxuri pentru anul 2019 ........................................................... 92 Tabel 6.14 Proiecția de generare a deşeurilor voluminoase municipale ................................................................. 92 Tabel 6.15 Proiecția de generare a deşeurilor din construcții și desființări ............................................................. 93 Tabel 6.16 Prognoza compoziției deșeurilor reciclabile generate în județul Covasna (valori medii) în 2019-2040 (%) ................................................................................................................................................................................ 94 Tabel 6.17 Prognoza cantităților de deșeuri reciclabile generate în județul Covasna în perioada2019-2040 (t/an) ...................................................................................................................................................................................... 94 Tabel 6.18 Proiecția de generare a deşeurilor periculoase municipale ................................................................... 95 Tabel 6.19 Obiective de mediu relevante pentru PJGD Covasna ........................................................................... 95 Tabel 7.1. Sistem de notare pentru evaluarea potențialului impact asupra mediului generate de implementarea măsurilor din PJGD Impact ......................................................................................................................................... 97 Tabel 7.2 Rezultatele analizei..................................................................................................................................... 98 Tabel 7.3 Impactul potențial asupra factorului de mediu Apă ................................................................................ 104 Tabel 7.4. Tipuri de emisii şi gazele cu efect de seră asociate proceselor aferente diferitelor tipuri de unități de tratare deșeuri municipale, luate în considerare de metodologia Jaspers ............................................................ 107 Tabel 7.5. Emisii gaze cu efect de seră (toneCO2(e)/an) ...................................................................................... 109 Tabel 7.6 Impactul potențial relativ la emisiile de gaze cu efect de seră .............................................................. 109 Tabel 7.7 Tipuri de emisii asociate proceselor aferente diferitelor tipuri de unități de tratare/gestionare a deșeuri .................................................................................................................................................................................... 110 Tabel 7.8 Impactul potențial asupra factorului de mediu Aer ................................................................................. 112 Tabel 7.9 Impactul potențial asupra biodiversității .................................................................................................. 115 Tabel 7.10 Impactul potențial asupra factorului de mediu Sol/Subsol ................................................................... 117 Tabel 7.11 Impactul potențial asupra factorului de mediu Sănătate umană ......................................................... 120 Tabel 7.12 Impactul potențial asupra Patrimoniului național și universal .............................................................. 122 Tabel 7.13 Impactul potențial asupra Resurselor naturale ..................................................................................... 124 Tabel 7.14 Punctajele acordate pentru evaluarea impactului cumulat asupra mediului ca urmare a implementării PJGD .......................................................................................................................................................................... 125 Tabel 9.1. Măsuri pentru prevenirea/reducerea potențialului impact asupra mediului și sănătății ...................... 129 Tabel 10.1. Prezentarea alternativelor ..................................................................................................................... 134 Tabel 10.2. Bilanț masic pentru Alternativa ZERO.................................................................................................. 136 Tabel 10.3. Bilanț masic pentru Alternativa 1 .......................................................................................................... 139 Tabel 10.4. Bilanț masic pentru Alternativa 1 (modernizare/completare/extindere instalații) .............................. 140 Tabel 10.5. Bilanțul masic pentru Alternativa 2 (modernizare/completare/extindere instalații) ........................... 142 Tabel 11.1 Indicatori de monitorizare ....................................................................................................................... 151
BORDEROU FIGURI Figura 3.1 Numărul mediu de persoane pe o gospodărie ........................................................................................ 26 Figura 3.2 Harta de risc la inundații, nivelul 10% pentru zona județului Covasna .................................................. 34 Figura 3.3 Harta de risc la inundații, nivelul 0,1% pentru zona județului Covasna ................................................. 35
7
PAGINA SEMNATURI Întocmit: Dr. Ing. Valentin Rusu Elaborator specialitate atestat de Ministerul Mediului, înscris în Registrul Național al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului la poziția 677 Aprobat: Dr. ing . Alexei Atudorei DIRECTOR GENERAL
8
LISTĂ DE ABREVIERI ACB Analiza Cost Beneficiu
ADI Asociații de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Deșeurilor
AFM Administrația Fondului pentru Mediu
ANAR Administraţia Naţională ,,Apele Române”
ANPC Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor
ANPM Agenția Națională pentru Protecția Mediului
ANRSC Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice
APL Autorități Publice Locale
APM Agenții județene pentruProtecția Mediului
AT Asistență Tehnică
CAEN Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională
CAPEX Cheltuieli de capital/costuri de investiție
CE Comisia Europeană
CEE Comunitatea Economică Europeană
CJ Consilii Județene
CNP Comisia Națională de Prognoză
DCD Deșeuri din Construcții și Desființări
DEEE Deșeuri de Echipamente Electrice și Electronice
EEE Echipament Electric și Electronic
GNM Garda Naţională de Mediu
HG Hotărârea Guvernului
INSSE Institutul Naţional de Statistică
JASPERS Asistenţă comună pentru sprijinirea proiectelor în regiunile europene (Joint Assistance to Support Projects in European Regions), parteneriat între Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare
MM Ministerul Mediului
O&M Operare (exploatare/funcționare) și întreținere (mentenanță)
OG Ordonanța Guvernului
OM Ordinul Ministrului
OPEX Cheltuieli de operare și întreținere
OUG Ordonanță de Urgență a Guvernului PIB Produs Intern Brut
9
PJGD Planul Județean de Gestionarea Deșeurilor
PNGD Planul Național de Gestionare a Deșeurilor
PNPGD Planul Naţional de Prevenire a Generării Deşeurilor
POIM Program Operațional Infrastructură Mare
RDF Refuse-Derived fuel (combustibil derivat din deșeuri)
SEAU Stație de Epurare Ape Uzate
SM Stat Membru
SMID Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor
SNGD Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor
TMB Tratare Mecano-Biologică
TVA Taxa pe Valoarea Adăugată
UAT Unitate Administrativ-Teritorială
UE Uniunea Europeană
10
1. INTRODUCERE
1.1 Planificarea în domeniul gestionarii deșeurilor. Contextul legislativ și instituțional
actual în România
Ministerul Mediului este responsabil cu elaborarea și implementarea strategiilor și planurilor naționale privind gestionarea deșeurilor conform art. 7 din Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor. În acest context au fost elaborate si aprobate cu HG nr. 870/2013 Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor 2014-2020 și cu HG nr. 941/20.12.2017 Planul Național privind Gestionarea Deșeurilor, urmând a fi revizuite periodic în conformitate cu progresul tehnic și cerințele de protecție a mediului. Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor Covasna (PJGD Covasna) se elaborează realizează/revizuiește, de către Consiliul Județean Covasna, în colaborare cu APM Covasna în baza principiilor şi obiectivelor din PNGD. PJGD Covasna face de asemenea, obiectul unei evaluări strategice de mediu. Alte acte normative relevante la nivel național și ghiduri, care au fost luate în considerare la realizarea prezentului Raport de Mediu sunt: - OM 117/2006 pentru aprobarea manualului de implementare a HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe; - Ordinul MMAP nr. 777/2016 pentru abrogarea OM 995/2006 pentru aprobarea listei orientative de planuri şi programe care intră sub incidența HG 1076/2004; - Ghidul generic privind Evaluarea de mediu pentru planuri și programe elaborat de Ministerul mediului și Dezvoltării Durabile în cadrul Proiectul PHARE 2004/016772.03.03/02.01 „Întărirea capacității instituționale pentru implementarea și aplicarea Directivei SEA și a celei referitoare la raportare. 1.2 Procedura de evaluare strategică de mediu pentru PJGD Covasna
Procedura de evaluare strategică de mediu (SEA) pentru PJGD se desfășoară în conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe (HG 1076) care transpune Directiva 2001/42/CE (Directiva SEA). Prezentul document reprezintă Raportul de Mediu întocmit în cadrul procedurii SEA cu respectarea conținutului cadru prevăzut în Anexa 2 a HG 1076/2004, precum şi a recomandărilor din: - “Manualul privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe”, elaborat de MM şi ANPM, aprobat prin Ordinul nr. 117/2006; - “Ghidul generic privind Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe”, elaborat în cadrul proiectului EuropeAid/121491/D/SER/RO (PHARE 2004/016 – 772.03.03) “Întărirea capacității instituționale pentru implementarea şi punerea în aplicare a Directivei SEA şi a Directivei de Raportare”; - „Ghid privind Integrarea Schimbărilor Climatice şi Biodiversitatea în Evaluarea Strategică de Mediu”, elaborat de Comisia Europeana în anul 2013, - „Evaluarea de mediu pentru planurile de gestionare a deșeurilor”, ghid elaborat de ADEME, Franța.
11
Raportul de Mediu are ca obiective:
- Identificarea, descrierea si evaluarea efectelor asupra mediului ca urmare a implementării planului, precum și soluțiile de substituție rezonabile,
- Prezentarea măsurilor de prevenire, reducere şi compensare a efectelor semnificative asupra mediului,
- Prezentarea alternativelor considerate, a criteriilor de evaluare şi de selecție în principal din punct de vedere al protecției mediului a alternativei finale,
- Definirea indicatorilor pentru monitorizarea efectelor semnificative asupra mediului ale implementării PJGD.
Evaluarea de mediu (SEA) parcurge următoarele etape: - elaborarea Raportului de Mediu, - consultarea publicului și a autorităților publice interesate de efectele implementării
planurilor şi programelor, luarea în considerare a Raportului de Mediu și a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional și asigurarea informării asupra deciziei luate.
Principalii pași în evaluarea de mediu sunt:
- Pregătirea primei versiuni a planului/programului; - Notificarea autorităților competente de mediu și informarea publicului;
- Etapa de încadrare - Stabilirea domeniului și a nivelului de detaliere a informațiilor ce trebuie incluse ]n Raportul de Mediu;
- Etapa de definitivare a proiectului de plan/program și realizarea Raportului de Mediu;
- Consultarea autorităților competente și a publicului; - Etapa de analiză a Raportului de Mediu și luarea deciziei; - Consultarea autorităților competente și a publicului;
- Emiterea Avizului de Mediu de către autoritatea de mediu competentă. Conform HG 1076/2004, Raportul de Mediu trebuie să identifice, să descrie și să evalueze potențialele efecte semnificative asupra mediului ale implementării planului sau programului, precum și alternativele rezonabile ale acestuia, luând în considerare obiectivele și aria geografică ale planului sau programului. Scopul elaborării Raportului de Mediu este de a asigura un nivel înalt de protecție a mediului şi de a contribui la integrarea considerațiilor cu privire la mediu în pregătirea şi adoptarea Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor pentru Județul Covasna. Grupul de lucru constituit pentru definitivarea Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor a consultat autoritățile publice responsabile cu protecția mediului (Agenția de Protecție a Mediului Covasna), Consiliul Județean Covasna, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Covasna, și Direcția Județeană de Statistică Covasna cu privire la următoarele aspecte:
- Abordarea generală propusă; - Structura propusă și gradul de detaliere;
- Planuri și programe relevante; - Date primare; - Elemente de mediu specifice; - Opțiuni strategice și alternative ce urmează a fi luate în considerare; - Obiective de mediu propuse, indicatori și ținte.
12
Propunerile au fost consemnate in scris, în Procese verbale ale Grupului de lucru, anexate la capitolul Anexe. 1.3 Etapele parcurse în elaborarea Raportului de Mediu Elaborarea prezentului Raport de Mediu a presupus parcurgerea următoarelor etape: - Analiza documentelor de mediu strategice relevante; - Stabilirea situației actuale a mediului, în județul Covasna, pentru a putea înțelege tendințele anterioare și starea actuală a componentelor mediului, precum şi pentru a contura tendințele viitoare probabile ale aspectelor de mediu în lipsa implementării PJGD Covasna (alternativa „0”); - Evaluarea compatibilității dintre diferitele obiective ale PJGD Covasna, precum şi evaluarea compatibilității dintre obiectivele PJGD Covasna și obiectivele de mediu relevante; - Descrierea caracteristicilor de mediu ale zonelor posibil a fi afectate semnificativ, precum și identificarea problemelor de mediu relevante ce pot fi abordate prin intermediul PJGD Covasna; - Definirea și dezvoltarea alternativelor, evaluarea efectelor pe care le-ar avea implementarea fiecărei alternative asupra factorilor de mediu; - Evaluarea efectelor asupra mediului generate de implementarea PJGD, prin analizarea modului în care obiectivele PJGD contribuie la atingerea obiectivelor de mediu relevante. Evaluarea a fost extinsa și asupra alternativelor de realizare a PJGD; - Identificarea rezultatelor așteptate în urma implementării fiecăruia dintre diferitele elemente ale PJGD Covasna, precum și estimarea și descrierea efectelor lor potențiale asupra mediului (posibile evoluții viitoare ale stării mediului); - Elaborarea listei de indicatori și a programului de monitorizare a efectelor implementării PJGD Covasna asupra mediului; - Elaborarea unui set de recomandări privind prevenirea, reducerea şi compensarea oricărui potențial efect advers asupra mediului asociat implementării PJGD; - Pregătirea variantei finale a Raportului de Mediu şi înaintarea acestuia pentru a fi supus consultării de către autoritățile de mediu şi alte autorități identificate a fi relevante, precum și publicului. 1.4. Dificultăți întâmpinate în elaborarea Raportului de Mediu
Pe durata elaborării PJGD și a Raportului de Mediu nu au fost întâmpinate dificultăți.
13
2. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE
PJGD COVASNA, PRECUM ȘI RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI
PROGRAME RELEVANTE
2.1. Aspecte cheie privind Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor în Județul
Covasna
Titularul PJGD Consiliul Județean Covasna
Scop Scopul PJGD este de a dezvolta un cadru general propice gestionării deșeurilor la nivelul județului Covasna cu efecte negative minime asupra mediului
Deșeuri care fac obiectul PJGD
Deșeuri municipale; Fluxuri speciale de deșeuri: deșeuri de ambalaje, deșeuri alimentare, deșeuri periculoase municipale, uleiuri uzate alimentare, deșeuri din construcții și desființări, DEE, nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate orășenești;
Acoperirea geografică Teritoriul județului Covasna Perioada de planificare 2019 - 2025
Structura PJGD PJGD este structurat în următoarele capitole: - Capitolul 1. Introducere. Prezinta informații cu privire la baza legală, scopul și obiectivele PJGD, orizontul de timp, structura, acoperirea geografică, deșeuri care fac obiectul PJGD, metodologia PJGD, Evaluarea strategică de mediu - Capitolul 2. Cadrul general prezintă cadrul general al planificării, legislația națională și politica locală privind deșeurile - Capitolul 3. Descrierea județului Covasna – cuprinde date despre așezările umane, condițiile de mediu și resurse, date despre infrastructură și date socio-economice date privind generarea și gestionarea deșeurilor - Capitolul 4 Situația actuală privind gestionarea deșeurilor - Capitolul 5. Proiecții. Prezintă proiecții socio-economice, și de generare a deșeurilor municipale, a deșeurilor biodegradabile, a deșeurilor din construcții și demolări, a nămolurilor de la stațiile de epurare municipale - Capitolul 6. Obiective și ținte privind gestionarea deșeurilor, cuantificarea obiectivelor și țintelor, stabilirea unor rate minime de capturare - Capitolul 7. Analiza alternativelor/opțiunilor pentru fiecare activitate de gestionarea a deșeurilor municipale. Este prezentată metodologia pentru stabilirea alternativelor și metodologia pentru analiza alternativelor - Capitolul 8. Prezentarea alternativei selectate, amplasamentele și cerințele pentru noile instalații - Capitolul 9. Verificarea sustenabilității în care se estimează capacitatea de plată a populației și se compară costul mediu pe județ cu tariful/taxa maxim suportabilă de către utilizatorii sistemului - Capitolul 10. Analiza sensitivității și a riscului - Capitolul 11.
14
Planul de acțiune - Capitolul 12. Programul județean de prevenire a generării deșeurilor - Capitolul 13. Indicatori de monitorizare – sunt prezentați indicatori de monitorizare pentru planul de acțiune, pentru măsurile de guvernanță și pentru PJGD
2.2 Obiectivele PJGD Covasna
Obiectivele privind gestionarea deșeurilor pentru perioada de planificare 2019-2025 sunt prezentate distinct pentru fiecare categorie de deșeuri care face obiectul PJGD, fiind împărțite în 3 categorii:
- Obiective tehnice - Obiective instituționale şi de organizare - Obiective privind raportarea
Obiectivele și țintele prezentate în tabelele urmatoare, constituie baza minimă considerată necesară la momentul actual. Acestea trebuie să fie revizuite periodic și îmbunătățite pe măsura dezvoltării sistemului de gestionare a deșeurilor. Pentru fiecare obiectiv sunt prezentate ținte și termene de îndeplinire și, de asemenea, justificările referitoare la stabilirea acestora. Țintele exprimă fiecare obiectiv stabilit într-o formă cuantificabilă (cantitate şi timp).
Tabel 2.1 Obiective şi ținte privind gestionarea deșeurilor municipale în județul Covasna
Nr.crt. Obiectiv Ținta/Termen Justificare
Obiective tehnice
1 Toată populația județului, atât din mediul urban, cât și din mediul rural, este conectată la serviciul de salubrizare
Gradul de acoperire cu serviciul de salubrizare 100% Termen:2019
Pentru implementarea unui sistem eficient de gestionarea deșeurilor municipal este necesar ca toata populația să beneficieze de serviciul de salubrizare
2 Creșterea etapizată a gradului de pregătire pentru reutilizare și reciclare prin aplicarea ierarhiei de gestionare a deșeurilor
o Minim 50% din cantitatea totală de deșeuri reciclabile generată Termen:2020
o Minim 50% din cantitatea totală de deșeuri municipale generate Termen:2025
o Minim 55% din cantitatea totală de deșeuri municipale generate Termen:2030
o Minim 60% din cantitatea totală de deșeuri municipale generate
o Termen:2035
Ținta cu termen de îndeplinire anul 2020 este prevăzută în Legea nr.211/2011 privind regimul deșeurilor cu modificările și completările ulterioare, precum și în PNGD. Ținta cu termen de îndeplinire anul 2025 este prevăzută în PNGD aprobat. Țintele pentru 2030 și 2035 sunt stabilite în conformitate cu prevederile Directivei cadru a deșeurilor din Pachetul Economiei Circulare (Directiva 2008/98/EC).
15
3 Colectarea separată a biodeșeurilor
Biodeșeurile sunt fie separate și reciclate la sursă, fie colectate separate și nu se amestecă cu alte tipuri de deșeuri. Termen: 31 decembrie 2023
Acest obiectiv este prevăzut în Directiva cadru a deșeurilor din Pachetul Economiei Circulare (Directiva 2008/98/EC).
4 Reducerea cantității depozitate de deșeuri biodegradabile municipale
La 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995 Termen: 2023
Acest obiectiv este prevăzut în HG nr.349/2005 privind depozitarea deșeurilor și în PNGD. România a obținut derogare pentru îndeplinirea acestui obiectiv în anul 2020. Termenul este corelat cu intrarea în operarea instalaţiilor necesare.
5 Depozitarea în depozitele de pe teritoriul județului Covasna numai a deșeurilor supuse în prealabil unor operații de tratare
Depozitarea deșeurilor municipal este permisă numai dacă acestea sunt supuse în prealabil unor operaţii de tratare fezabile tehnic Termen: 2023
Acest obiectiv este prevăzut în HG nr.349/2005 privind depozitarea deșeurilor și în PNGD Termenul este corelat cu intrarea în operarea instalaţiilor necesare.
6 Creșterea gradului de valorificare energetică a deșeurilor municipale
Minim 15% din cantitatea totală de deșeuri municipale valorificată energetic Termen: 2023
Acest obiectiv este prevăzut în Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor și în PNGD pentru anul 2025. Termenul este corelat cu intrarea în operare a instalaţiilor necesare.
7 Depozitarea deșeurilor numai în depozite conforme
Termen: permanent Aceast obiectiv este prevăzut în HG nr.349/2005 privind depozitarea deșeurilor și în PNGD
8 Reducerea cantității de deșeuri municipal depozitate
o Maxim 25% din cantitatea totală de deșeuri municipal generată mai poate fi depozitată
o Termen: 2035 o Maxim 10% din cantitatea
totală de deșeuri municipale generată mai poate fi depozitată
o Termen: 2040
Acest obiectiv este stabilit în conformitate cu prevederile Directivei privind depozitele de deșeuri din Pachetul Economiei Circulare(Directiva 1999/31/EC).
9 Colectarea separată și tratarea corespunzătoare a deșeurilor periculoase menajere
Termen: permanent Acest obiectiv este prevăzut în Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor și în PNGD anul 2025.
10 Colectarea separată, pregătirea pentru reutilizare sau, după caz, tratarea corespunzătoare a deșeurilor voluminoase
Termen: permanent Acest obiectiv este prevăzut în Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor și în PNGD pentru anul 2025.
16
11 Încurajarea utilizării în agricultură a materialelor rezultate de la tratarea biodeșeurilor (compostare și digestie anaerobă)
Termen: permanent Creșterea capacităților de tratare a biodeșeurilor impune asigurarea utilizării în agricultură a materialului rezultat în urma tratării (compost, digestat).
12 Colectarea separată a deșeurilor textile de la populație
Termen: permanent Deficiență identificată în analiza situației actuale ca urmare a lipsei datelor cantitative privind colectarea deșeurilor textile.
13 Colectarea separată a medicamentelor expirate provenite de la populație
Termen: permanent Deficiență identificată în analiza situației actuale ca urmare a lipsei datelor cantitative privind colectarea medicamentelor expirate provenite de la populație.
Obiective instituționale și organizaționale
14 Creșterea capacității instituționale atât a autorităților de mediu,cât și a autorităților locale și ADI din domeniul deșeurilor
Termen: permanent Deficiență identificată în analiza situației actuale în cadrul PNGD.
15 Intensificarea controlului privind modul de desfășurare a activităților de gestionare a deșeurilor municipale atât din punct de vedere al respectării prevederilor legale, cât și din punct de vedere al respectării prevederilor din autorizația de mediu
Termen:permanent Acest obiectiv este prevăzut în Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor și în PNGD
16 Informarea și conștientizarea populației
Termen:permanent Acest obiectiv este prevăzut în Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor și în PNGD
Obiective privind raportarea
17 Determinarea principalilor indicatori privind deșeurile municipale (indici de generare și compoziție pentru fiecare tip de deșeuri municipale)
Termen:permanent Acest obiectiv este prevăzut în Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor și în PNGD .
2.2.1. Planul de acțiune pentru deșeurile municipale Planul de acțiune cuprinde măsurile propuse pentru atingerea obiectivelor, termenul de îndeplinire, responsabilii și sursa de finanțare pentru toate categoriile de deșeuri care fac obiectul PJGD, și anume:
Deșeurile municipale;
Deșeurile de ambalaje;
Deșeurile de echipamente electrice și electronice;
17
Deșeurile din construcții și desființări.
Tabel 2.2 Planul de acțiune pentru gestionarea deșeurilor municipale
Nr.crt.
Obiectiv/Măsură
Termen
Responsabil principal/ Alți responsabili
Sursă de finanțare
1
Toată populația județului, atât din mediul urban cât și din mediul rural, este conectată la serviciu de salubrizare
1.1 Încheierea de contracte cu operatori de salubrizare licențiați, astfel încât să se asigure un grad de acoperire cu servicii de salubrizare de 100%
Permanent APL/ADI Tarifele de salubrizare
2 Creșterea etapizată a gradului de pregătire pentru reutilizare și reciclare prin aplicarea ierarhiei de gestionare a deșeurilor
2.1 Crearea de cel puțin 1 centru pentru pregătirea pentru reutilizare a deșeurilor municipale
Permanent AD/IAPL Investitori
privați
AFM Fonduri private
POIM
2.2 Creșterea gradului de colectare separată a deșeurilor reciclabile astfel încât să se asigure o rată minimă de capturare de 75% în fiecare UAT
2025 ADI/APL Tarifele de salubrizare AFM
POIM
2.3 Implementarea/extinderea la nivelul întregului județ a sistemului de colectare a deșeurilor reciclabile din poartă în poartă, în special pentru deșeurile de hârtie și carton și plastic și metal în zona urbană, cu asigurarea unei rate minime de capturare a deșeurilor reciclabile de 75% înfiecare UAT
2025 APL/ADI Tarifele de salubrizare
AFM POIM
2.4 Creșterea eficienței de colectare separată a biodșeurilor menajere și similare astfel încât să se asigure rate minime de capturare de 50%
Începând cu 2023
Operatori de salubrizare APL/ADI
Taxele/tarifele de salubrizare
POIM
2.5 Extinderea la nivelul întregului județ a sistemului de colectare separată a deșeurilor verzi din parcuri și grădini publice astfelî ncât să se asigure o rată de capturare de minim 50%, care să ajungă la 100%
Începând cu 2020; 2023
Operatori de salubrizare și
agenții economici care gestionează
parcurile și grădinile publice
Bugete locale
2.6 Construirea și darea în operarea unei instalații care să asigure devierea de la depozitare a deșeurilor biodegradabile (biodeșeuri) și atingerea țintelor pentru anul 2020 și 2025.
2023 APL/ADI POIM AFM
Alte surse de finanțare
18
2.7 Implementarea compostării individuale 2025 APL/ADI POIM, AFM Alte surse de
finanțare; Bugete locale
3 Colectarea separată a biodeșeurilor
3.1 Realizarea unui proiect pilot privind Începând cu APL Tarifele
colectarea separată a biodeșeurilor care 31 ADI de salubrizare
să asigure colectarea a circa 20% din decembrie Operatori de POIM
cantitatea de biodeșeuri menajere și 2023 salubrizare
similare estimat a fi generată pe teritoriul
județului Covasna
4 Reducerea cantității depozitate de deșeuri biodegradabile municipale
(acest obiectiv este îndeplinit prin implementarea măsurilor aferente obiectivului 2)
5 Depozitarea numai a deșeurilor supuse în prealabil unor operații de tratare (la măsurile urmatoare se adaugă și măsurile aferente obiectivului 2)
5.1 Construirea și darea în operare a unei instalații care să asigure devierea de la depozitare a deșeurilor biodegradabile (biodeșeuri) și atingerea țintelor pentru anul 2025.
2023 APL,ADI POIMAFM Alte surse de
finanțare
5.2 Modificarea contractelor cu operatorii economici care asigură colectarea și gestionarea deșeurilor stradale astfel încât deșeurile din coșurile de gunoi stradale să fie predate spre tratare la instalații autorizate (ex.stații desortare)
Începând cu 2020
APL/ADI Operatori
economici care asigură
gestionarea deșeurilor stradale
și operatorii instalațiilor de
tratare
-
6 Creșterea gradului de valorificare energetică a deșeurilor municipale (acest obiectiv este îndeplinit, în principal, prin implementarea măsurilor 2.8,4.1 și 4.2)
6.1 Asigurarea coincinerării reziduurilor cu putere calorică corespunzătoare solicitărilor fabricilor de ciment sau/și centralelor termice
Începând cu anul 2020
APL/ADI Fabrici de ciment Centrale termice
Investiții ale operatorilor fabricilor de
ciment și centralelor
t e r m i c e pentru asigurarea
conformării cu prevederile Legii
nr. 278/2013
7 Depozitarea deșeurilor numai în depozite conforme
19
7.1 Asigurarea capacităţii de depozitarea întregii cantităţi de deșeuri care nu pot fi valorificate și închiderea celulelor pe măsura epuizării capacității și asigurarea monitorizării
Permanent APL Operatorii depozitelor
Fondul de închidere a depozitelor, constituit conform prevederilor legale
8 Reducerea cantității de deșeuri municipale depozitate
(acest obiectiv este îndeplinit, în principal, prin implementarea măsurilor anterioare)
9 Colectarea separată și tratarea corespunzătoare a deșeurilor periculoase menajere
9.1 Includerea în toate contractele de delegare a activității de colectare și transport a obligațiilor privind colectarea separată, stocarea temporară și asigurarea eliminării deșeurilor periculoase menajere
Începând cu anul 2020
ADIAPL Operatorii de colectare și transport
-
9.2 Construirea și operarea de centre de colectare pentru fluxurile speciale de deșeuri (deșeuri periculoase menajere, deșeuri voluminoase, deșeuri din construcții și desființări de la populație,deșeuri verzi etc.),cel puțin câte unul în fiecare oraș
Începând cu anul 2020
ADI/APL POIM,AFM Alte surse de
finanțare
10 Colectarea separată și tratarea corespunzătoare a deșeurilor voluminoase
10.1 Includerea în toate contractele de delegare a activității de colectare și transport a obligațiilor privind colectarea separată, stocarea temporară și asigurarea pregătirii pentru reutilizare și a valorificării deșeurilor voluminoase
Permanent
ADIAPL Operatorii de colectare și transport
-
11 Încurajarea utilizării în agricultură a materialelor rezultate de la tratarea biodeșeurilor
11.1 Realizarea de campanii de informare și conștientizare la nivel județean prin difuzarea de mesaje de interes public privind încurajarea utilizării în agricultură a compostului și digestatului (anual,cel puțin o campanie)
Începând cu 2020
ADI,APL,MADR Direcția agricolă
județeană
POIM,AFM Bugete locale/ Alte surse de
finanțare
12 Colectarea separată a deșeurilor textile de la populație
12.1 Construirea și operarea de centre de colectare pentru fluxurile speciale de deșeuri (deșeurile textile, deșeuri periculoase menajere, deșeuri voluminoase, deșeuri din construcții și desființări de la populație, deșeuri verzi etc.),cel puțin câte unul în fiecare oraș
Începând cu 2020
ADI,APL POIMAFM Alte surse de
finanțare
12.1 Derularea de campanii anuale pentru informarea populației privind colectarea deșeurilor textile
Începând cu 2020
UAT Operatorii de
salubrizare CJ
Bugete locale Operatorii de salubrizare
13 Colectarea separată a medicamentelor expirate provenite de la populație
20
13.1 Derularea de campanii de conștientizare anuale pentru informarea populației și personalului angajat al farmaciilor privind colectarea medicamentelor expirate provenite de la populație
Începând cu 2020
UAT,CJ Bugete locale
14 Creșterea capacității instituționale atât a autorităților de mediu, cât și a autorităților locale și ADI din domeniul deșeurilor
14.1 Participarea la cursuri/ seminarii de instruire privind gestionarea deșeurilor
Începând cu 2020
UAT,ADI,CJ APM
Comisariatul județean al GNM
POIM Bugete locale/ Alte surse de
finanțare
15 Intensificarea controlului privind modul de desfășurare a activităților de gestionare a deșeurilor municipale atât din punct de vedere al respectării prevederilor legale, cât și din punct de vedere al respectării prevederilor din autorizația de mediu
15.1 Introducerea în planul anual de control și intensificarea controlului privind modul de desfășurare a activităților de gestionare a deșeurilor municipale
Începând cu 2020
Comisariatul județean al GNM
-
16 Informarea și conștientizarea populației înlegătură cu gestionarea deșeurilor
16.1 Postare informări pe pagina web a APL asupra sistemului de gestionare a deşeurilor implementat
Începând cu 2020
APL Bugete locale
17 Determinarea prin analiza principalilor indicatori privind deșeurile municipale (indici de generare și compoziție pentru fiecare tip de deșeuri municipale)
17.1 Derularea de campanii anuale de determinare și măsurarea indicilor de generare și a compoziției pentru fiecare tip dedeșeuri municipale utilizând standardele în vigoare
Începând cu 2020
UAT Operatorii de salubrizare
CJ
Bugete locale Operatorii de salubrizare
Tabel 2.3 Planul de acțiune pentru gestionarea deșeurilor de ambalaje
Nr.crt.
Obiectiv/Masură
Termen
Responsabil principal/ Alți responsabili
Sursă de finanțare
1 Creșterea gradului de valorificare/reciclare a deșeurilor de ambalaje
(acest obiective ste îndeplinit prin implementarea măsurilor aferente obiectivului 1 pentru deșeuri municipale concomitent și cu îndeplinirea măsurilor urmatoare)
2 Funcționarea eficientă a schemei de responsabilitate extinsă a producătorului
2.1 Încheierea de contracte, parteneriate sau alte forme de colaborare între organizațiile responsabile și UAT/ADI în conformitate cu prevederile legislației în vigoare
Începând cu 2019
ADI Organizațiile responsabile
ambalaje OIREP
21
2.2 Campanii anuale de informare și conștientizarea publicului derulate conform preverilor Legii nr.249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje și a OM1362/2018 privind aprobarea procedurii de autorizare, avizare anuală şi de retragere a dreptului de operare a organizaţiilor care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului
Începând cu 2019
ADI APL
Organizațiile responsabile
ambalaje Operatori
Organizațiile responsabile
ambalaje OIREP AFM
Tabel 2.4 Planul de acțiune pentru gestionarea Deşeurilor de Echipamente Electrice și Electronice
Nr.crt.
Obiectiv/Masură
Termen
Responsabil principal/
Alți responsabili
Sursă de finanțare
1 Creșterea ratei de colectare separată a DEEE
1.1 Amenajarea a cel puțin 2 puncte de colectare în mediul urban (care, pe lângă DEEE, să colecteze și alte categorii de deșeuri: periculoase menajere, voluminoase, verzi, anvelope uzate etc.)
2020 APL Producătorii de EEE
Organizații responsabile DEEE
Operatorii de salubrizare
APL Producătorii EEE
Organizații responsabile DEEE
Alte surse de finanțare
1.2 Derularea de campanii de colectare în mediul urban și rural cu o frecvență minimă trimestrială
Începând cu 2019
APL Producătorii de EEE
Organizații responsabile DEEE
Operatoridesalubrizare
Producătorii EEE Organizații
responsabile DEEE
1.3 Derularea campaniilor de informare și conştientizare a populaţiei privind importanța colectării separate a DEEE cu o frecvență minimă anuală
Începând cu 2020
Producătorii de EEE Organizații responsabile
DEEE APL Operatori de salubrizare
Producătorii EEE Organizații
responsabile DEEE
1.4 Includerea activității de colectare a DEEE la delegarea activității de colectare și transport a deșeurilor municipale
Începând cu 2020
UATADI Bugete locale
Tabel 2.5 Planul de acțiune pentru gestionarea Deşeurilor din Construcții și Desființări
Nr.crt.
Obiectiv/Masură
Termen
Responsabil principal/
Alți responsabili
Sursă de finanțare
1 Creșterea gradului de reutilizare și reciclarea deșeurilor din construcții și desființări
22
1.1 Intensificarea controlului din partea autorităților privind abandonarea DCD, minim o dată pe lună
Începând cu 2019
APL Comisariatul
județean al GNM
Nu este cazul
2 Asigurarea capacităților de eliminare pentru DCD care nu pot fi valorificate
1.2 Realizarea unui depozit pentru deșeuri inerte
2021 Operatori privați Investiții private Administrația
Fondului pentru Mediu
Alte surse de finanțare
3 Îmbunătățirea sistemului de raportare a datelor privind gestionarea DCD
3.1 Stabilirea și aprobarea la nivel județean a unei proceduri de raportare, verificare și validare a datelor privind gestionarea DCD corelat cu responsabilitățile stabilite prin legislația specifică
2021 CJ Buget local
2.3 Relația cu alte planuri şi programe relevante
Prevederile PJGD Covasna au fost analizate în raport cu o serie de documente de planificare existente la nivel județean şi național, respectiv: Documente planificare la nivel național: - Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, aprobat cu Hotărârea de Guvern nr. 942 din 20.12.2017 și publicată în Monitorul Oficial 11 din 02.01.2018. - Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor 2014 – 2020, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 870 din 06.11.2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 750 din 04.12.2013. Documente de planificare la nivel sectorial: - Schimbări climatice Strategia Națională privind Schimbările Climatice 2013-2020; Planul Național de Acțiune privind Schimbările Climatice 2016 – 2020. - Biodiversitate: Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității. - Managementul apelor: Planul Național de Protecție a Apelor subterane împotriva poluării și deteriorării; Planul Național de Amenajare a Bazinelor Hidrografice din România. - Turism / Cultura: Strategia Națională de Dezvoltare a Ecoturismului în România. Strategia Sectorială în domeniul culturii şi Patrimoniului Național.
23
Documente de planificare la nivel județean/local pentru dezvoltarea durabilă pe toate sectoarele inclusiv în managementul deșeurilor: Analizând toate documentele menționate mai sus și PJGD rezultă:
- Prevederile PJGD sunt în concordanță cu politicile de mediu definite la nivel național/regional şi reflectate în strategiile şi planurile elaborate pentru perioada viitoare,
- La elaborarea PJGD s-a ținut cont de direcțiile şi obiectivele trasate de documentele de planificare existente în sectorul gestionării deșeurilor. Conform prevederilor legale (art. 51 din Legea 211 privind regimul deșeurilor, republicată în 2014, Legea nr. 211/2011 republicată în 2014), din punct de vedere a succesiunii în timp, PJGD se elaborează după SNGD și PNGD având la baza principiile formulate de acestea,
- Prevederile PJGD sunt în concordanță cu strategiile şi planurile care vizează protecția mediului. Este însă necesară stabilirea unor măsuri specifice pentru factorii de mediu relevanți (apă, aer, schimbări climatice, biodiversitate, sol/subsol, sănătate umane, patrimoniul cultural şi resurse naturale) pentru a asigura evitarea şi diminuarea potențialului impact generat de instalațiile de tratare deșeuri propuse a se realiza.
24
3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE
EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PNGD
În vederea stabilirii efectelor potențiale asupra mediului ca urmare a implementării PJGD este necesară o prezentare a principalelor caracteristici fizico-geografice ale județului, o analiză preliminară a stării actuale a mediului, identificarea aspectelor de mediu relevante și receptorii sensibili, care pe de-o parte ar putea să nu mai facă față unor situații de stres adiționale și cumulative, iar pe de altă parte sunt afectați de sistemul actual de gestionare a deșeurilor fiind necesare măsuri de îmbunătățire. Având în vedere cele menționate mai sus, în acest capitol este prezentată:
Caracterizarea fizico-geografică a județului Covasna Situația actuală a stării mediului Situația actuală a gestionării deșeurilor Evoluția mediului în situația neimplementării PJGD.
3.1. Situația actuală a stării mediului
3.1.1. Caracteristici fizice și geografice ale județului Covasna
Aşezări umane Judeţul Covasna în anul elaborării PJGD este organizat în 2 municipii, 3 oraşe şi 40 comune. Oraşele au un număr mai mic de 12.000 locuitori. Cele două municipii au o populaţie de peste 20.000 locuitori.
Tabel 3.1 Numărul unităţilor adminitrativ teritoriale din judeţul Covasna în anul 2018
Judeţ
Oraşe şi municipii
Municipii Comune Sate Densitate populaţie
(număr) (loc/km2)
Covasna 5 2 40 122 61,4
Densitatea populaţiei la recensământ (2011): 56,7 loc/km2, se situează sub densitatea medie a României 84,4 loc/km2. Date demografice
Populaţia de 210.177 locuitori în anul 2011 (conform datelor recensământului), reprezintă 1,04 % din populaţia României.Se constată că în urma recesmământului, numărul populației arată o scădere semnificativă. Mediul urban – având o populaţie de 100.811 locuitori, conform recesământului din anul 2011, din care:
25
Tabel 3.2 Numărul populației în 2011
Municipiu/Oraş 2011
Sf. Gheorghe 56.006
Târgu Secuiesc 18.491
Covasna 10.114
Întorsura Buzăului 7.528
Baraolt 8.672
În municipii peste 60 % din populaţie locuieşte la blocuri prevăzute cu principalele instalaţii edilitare (apă curentă, canalizare, energie electrică, încălzire cu centrale termice de apartament, majoritatea funcţionând cu gaze naturale). În oraşe majoritatea populaţiei locuieşte la case, încălzirea apartamentelor de bloc se realizează ori în sistem centralizat, ori cu centrale de apartament. La case combustibilul majoritar utilizat pentru încălzire este lemnul. Mediul rural – având o populaţie de 109.366 locuitori în 40 comune, conform recesământului din anul 2011. Condiţiile de locuit ale populaţiei este mult sub nivelul celor din zona urbană. Din punct de vedere al gestionării deșeurilor, prezintă relevanță evoluția populației rezidente, aceasta fiind prezentată în tabelul 3.1.2 în perioada 2014-2018.
Tabel 3.3 Evoluţia populaţiei rezidente în judeţul Covasna, 2014-2018
Anul
2014 2015 2016 2017 2018
Total din care: 20.8603 207.596 206.322 204.958 203.534
În mediul urban
99.190 98.447 97.755 96.619 95.954
În mediul rural 109.413 109.149 108.567 108.339 107.580 Sursă: INS http://www.insse.ro/cms/ro/content/indicatori-de-dezvoltare-durabil%C4%83
26
Figura 3.1 Numărul mediu de persoane pe o gospodărie
Localităţi izolate Conform prevederilor Directivei europene 1999/31/EC şi a HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, ocalitatea izolată este definită ca o aşezare cu un număr de maximum 500 de locuitori şi cu maximum 5 locuitori/km2, aflată la o distanţă de cel puţin 50 km faţă de cea mai apropiată aglomerare urbană cu minimum 250 de locuitori/km2 sau având drumuri cu acces dificil până la cele mai apropiate aglomerări urbane, determinat de condiţii meteorologice aspre pe o perioadă semnificativă din cursul unui an. În judeţul Covasna nici o localitate nu se regăseşte pe lista localităţilor izolate, care pot depozita deşeurile municipale în depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor prevederi ale HG nr. 349/2005, lista aprobată prin Ordin al ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 775/28 iulie 2006. Condiții de mediu și resurse
Judeţul Covasna este situat în centrul României, la curbura Carpaţilor, în colţul SE al Transilvaniei, aşezat între
• 45 grade 31` latitudine N • 46 grade 17` latitudine N şi • 25 grade 27` longitudine E • 26 grade 27` longitudine E
Se învecinează cu judeţele Vrancea şi Bacău la Est, Harghita la Nord, Braşov la Est şi Sud-Vest şi Buzău la Sud-Est. Prin poziţia sa geografică judeţul Covasna face parte din Regiunea 7 Centru.
total gospodarii
rural0
1
2
3
2013 2014 2015 2016 2017
per
soan
e/go
spo
dăr
ie
2013 2014 2015 2016 2017
total gospodarii 2.857 2.667 2.658 2.648 2.627
urban 2.751 2.552 2.519 2.514 2.487
rural 2.996 2.815 2.842 2.821 2.811
Număr mediu de persoane pe locuință
27
Suprafaţa judeţului:
Suprafaţa judeţului Covasna este de 3.709,8 km2, reprezentând 10,88 % din teritoriul
Regiunii 7 Centru şi 1,55 % din suprafaţa României.
Clima
Poziţia geografică a judeţului şi particularităţile suprafeţei subiacente creează premisele unui topoclimat specific de depresiune intramontană, cu nuanţe excesive, caracterizat prin frecvente şi intense inversiuni termice, temperaturi minime foarte scăzute şi o circulaţie a
aerului diminuată. Temperatura medie anuală a aerului oscilează între 7,1o şi 7,6
oC.
În ceea ce priveşte regimul precipitaţiilor, în judeţul Covasna cantitatea precipitaţiilor, raportată la altitudinea medie este scăzută. În medie cad anual 500-580 mm pe fundul depresiunii şi 700-800 mm pe piemonturile înalte. În zona de munte precipitaţiile pot ajunge până la 1.000 de mm anual. Particularităţile geomorfologice locale ale judeţului influenţează mult şi circulaţia aerului. Astfel, în jumătatea sa estică sunt dominante direcţiile nord şi nord-est (Târgu Secuiesc peste 16% anual) – vântul denumit Nemere, iar în vest cele dinspre nord-est şi nord-vest
28
(16%, respectiv 14,4 %). Vânturile dominante bat şi cu cea mai mare viteză. Caracteristică este, de asemenea, frecvenţa ridicată a calmului (peste 30% anual), îndeosebi pe piemont. Relief Teritoriul judeţului Covasna se situează integral în zona sudică a Carpaţilor Orientali, mai precis în zona Carpaţilor Curburii. Aceasta este reprezentată, atât prin roci sedimentare, cât şi prin roci magmatice, intruzive şi efuzive. Din punct de vedere tectonic-structural, teritoriul judeţului Covasna aparţine următoarelor unităţi: zona cristalino-mezozoică, zona flişului cretacic-paleogen şi zona vulcanitelor neogene. Mişcările tectonice care au afectat arcul carpatic, intense în această arie, au avut ca efect o compartimentare geomorfologică inegală. Teritoriul judeţului cuprinde trei compartimente: unul extern, înalt, cu altitudini de peste 1.500 m în Munţii Harghita, Nemirei, Vrancei şi Buzăului, al doilea central, alcătuit din depresiunile Sfîntu Gheorghe, Târgu Secuiesc şi Baraolt – prelungirile nordice ale Depresiunii Braşovului, şi al treilea intern, cu rare vârfuri peste 1.100 m altitudine (în Munţii Baraolt şi Bodoc). Unitatea de relief cu cea mai mare pondere din judeţul Covasna este prelungirea Depresiunii Braşov,care ocupă 107.000 ha, adică 29% din suprafaţa totală a judeţului. Geologie și hidrologie Pedologia: Tipurile de soluri au o dispunere conformă cu treptele de relief, cu constituţia mineralogică a diferitelor depozite. Piemonturile înalte sunt ocupate de soluri brune argiloiluviale şi brune argiloiluviale luvice, care se dezvoltă în condiţiile unui climat umed (precipitaţii pete 750 mm anual), sub păduri de stejar şi fag în amestec cu răşinoase. Tot în partea înaltă a depresiunii, spre contactul cu muntele, se întâlnesc soluri brune, eumezobazice, cu pietriş la mică adâncime, asociate cu soluri brune argiloiluviale. Glacisurile şi piemonturile joase sunt acoperite în general de cernoziomuri cambice, caracterizate printr-un bogat orizont de humus care pătrunde în adâncime la peste 1 m, fiind dintre cele mai fertile soluri din judeţ. Aceste soluri au o răspândire largă în Depresiunea Râului Negru şi pe Câmpul Frumos din Depresiunea Sf.Gheorghe. Hidrologie 1. Râurile: Teritoriul judeţului este drenat de o reţea hidrografică bine organizată, cu debite ridicate în tot cursul anului, cu un caracter convergent. Densitatea reţelei hidrografice variază între 0,40-
0,70 km/km2.
Județul Covasna are o suprafata totala de 3.710 km2, din care 79,77% respectiv 2.959,39 km2 aparținînd bazinului hidrografic al râului Olt. Restul, puțin peste 20% din suprafață, aparținînd bazinului hidrografic al Siretului.
29
Teritoriul județului cuprinde în totalitate, subdepresiunea Tg.Secuiesc (a Râului Negru), subdepresiunea Sf.Gheorghe si subdepresiunea Baraolt. De asemenea cuprinde în totalitate și depresiunile intramontane mai înalte a Comandăului și a Întorsurii Buzăului. Vecinatatea în est a munților Vrancei și ai Bretcului-bariere în calea maselor de aer oceanice de pe Atlantic încărcate cu umezeală - pe ai caror cumpene ai apelor se întinde granița județului, determină în cea mai mare parte regimul de scurgere a râului Râul Negru. Astfel toți afluenții de stînga ai râului au un regim de scurgere puternic torențial cu o mare frecvență. Sunt foarte rari anii în care apele râului Râul Negru să nu depășească cotele de atenție datorită acestor afluenți. Pr. Cașin determină, deasemenea dese viituri pe R.Negru, dar de această dată din cauza mărimii și formei bazinului hidrografic al pârâului din depresiunea Plaieși. Munții Bodoc și Munții Baraolt cuprinși între granițele județului joacă de asemenea rolul de bariere în calea maselor de aer umede de circulație vestică, ceea ce determină viituri rapide pe afluenții de stînga ai Oltului de la intrarea în județ până la Sf.Gheorghe și de dreapta de la Araci până la ieșirea din județ. Localitățiile situate la contactul dintre zona montană și depresiunea cu aspect de câmpie sunt vulnerabile mai ales la scurgerile de pe versanți și faptului că majoritatea sunt mici piațete a formațiunilor torențiale. Localitățiile aflate în albia majoră a râului Râu Negru sunt vulnerabile, datorită posibilității de depășire a digurilor de aparare sau de erodarea lor la ape medii sau chiar mici. Pantele foarte mici din depresiune 0,4-2.0 m/km coroborate cu turbiditatea foarte mare la viituri, datorită rocilor friabile ale munțiilor înconjurători, determină colmatarea rapidă a albiilor minore și meandrarea puternică a râurilor. Lungimea totală a cursurilor de apă, cadastrate din județ este de 1.600 km, din care 1.326,5 km sunt în bazinul hidrografic al Oltului, iar 273,5 km aparțin bazinului hidrografic al Siretului (în nord afluenți ai Uzului, în est Oituzul și Basca Mare, iar în sud Buzăul cu afluenții lui). Aceste cursuri de apă au fost îndiguite pe o lungime totală de 482,67 km, din care 459,608 km sunt în administrarea SGA Covasna, 14,0 km ai E.M. Căpeni, 9,06 km ai SGA Buzau-SH Siriu la Comandău și Barcani. De asemenea 972,848 km de canale de desecare se află în administrarea ANIF Covasna. Digurile aflate în administrarea SGA Covasna au fost construite la asigurări de 10 % pentru terenuri agricole și 5% pentru localități. Digurile zona mun. Sf.Gheorghe și o parte din digul de pe pr. Dobârlău sunt construite la asigurarea de 1%. Zona de depresiune joacă rolul unui bazin colector care primeşte toate râurile din cadrul muntos mai apropiat sau mai îndepărtat, cum este cazul Oltului, colector hidrografic principal.
Debitul mediu anual al Oltului este de 7,85 m3/s la intrarea în judeţ (postul Micfalău) şi creşte
la 27 m3/s la ieşire (postul Araci).
Râul Negru, principalul afluent al Oltului, este artera colectoare a depresiunii cu acelaşi nume. Direcţia de curgere a Râului Negru este, în general, nord-est – sud-vest. Celelalte râuri, afluenţi ai Oltului sau Râului Negru, au o alimentare permanentă şi un regim de torenţialitate, primăvara şi vara, producând perturbaţii în arterele colectoare. În zona de
30
sud a judeţului, colectorul principal este râul Buzău, aparţinând bazinului hidrografic Buzău-Ialomiţa. 2. Lacurile: Lacurile naturale: Lacurile s-au format în general în zonele inundabile ale Oltului şi Râului Negru. Excesul de umiditate din luncile celor două râuri, creează condiţii optime dezvoltării mlaştinilor eutrofe. Printre cele mai reprezentative sunt mlaştinile de la Reci şi Chichiş. Lacurile de acumulare: Cele mai importante lacuri sunt lacul de la Pădureni şi lacurile de la Reci. Apele subterane: Varietatea formaţiunilor geologice care intră în alcătuirea teritoriului judeţului, permite acumularea unor cantităţi importante de ape subterane. Stratele acvifere din depozitele pliocene sau cuaternare de pe câmpurile Oltului, Râului Negru şi afluenţilor acestora, precum şi cele de la baza deluviilor, cu dezvoltare mare în prispa piemontană, sunt calitativ corespunzătoare folosirii, constituind o resursă importantă pentru alimentarea cu apă a regiunii. Apele subterane cantonate în stratele acvifere au debite până la 5-6 l/s. Izvoarele minerale: Izvoarele minerale reprezintă o caracteristică remarcabilă a regiunii. Concentrarea cea mai semnificativă a acestora se află în jurul oraşului Covasna (circa 1.000 de izvoare cu ape predominant carbogazoase, bicarbonatate, sodice). La contactul munţilor cu depresiunea, pe Valea Oltului şi în bazinul Râului Negru, izvoarele minerale au o compoziţie carbogazoasă, clorosodică, calcică. Ecologie și arii protejate Conform prevederilor legislaţiei în vigoare privind ariile naturale protejate, OUG 57/2007, cu modificările ulterioare, ariile naturale protejate se împart în următoarele categorii:
de interes naţional: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii,
rezervaţii naturale, parcuri naturale;
de interes internaţional: situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri,
zone umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei;
de interes comunitar sau situri "Natura 2000": situri de importanţă comunitară, arii
speciale de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică;
de interes judeţean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unităţilor
administrativ-teritoriale, după caz.
Administrarea ariilor naturale protejate şi a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural aflate în reţeaua naţională de arii naturale protejate se face, potrivit legislației în vigoare, prin Agenția Națională pentru Arii Naționale Protejate – ANANP.
31
Tabel 3.4 Rezervații naturale
Nr. Crt.
Denumire rezervaţie Suprafaţa
(ha)
Starea de conservare a ariei protejate
Administrator/ custode
1 Mestecănişul de la Reci –
Bălţile de la Ozun – Sîntionlunca
2.020 Stare de
conservare satisfăcătoare
Agenția Națională pentru Arii Naționale
Protejate – ANANP -
2 Dealul Ciocaş – Dealul
Viţelului 976,6
Stare de conservare bună
3 Turbăria Ruginosu 355,0 Stare de
conservare bună
4 Rezervaţia Naturală Cheile Vârghişului
830,1 (205,5 în jud.
Covasna)
Stare de conservare bună
Arii de interes comunitar – Reţeaua Natura 2000 Acte normative prin care au fost desemnate siturile Natura 2000 sunt:
H.G. Nr. 1.284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protecţie specială
avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România
ORDINUL MMDD Nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie
naturală protejată a siturilor de importanţă comunitara, ca parte integranta a reţelei
ecologice europene Natura 2000 în România
În urma observaţiilor din partea CE a fost necesar, extinderea ariilor cuprinse în
reţeaua ecologică. Aceste extinderi vizează îmbunătăţirea acoperirii tipurilor de
habitate de interes comunitar cu siturile Natura 2000, precum şi includerea ariilor
importante pentru păsări (IBA) în ariile de de protecţie specială avifaunistică. Procesul
de extindere a fost finalizată în anul 2011 prin emiterea următoarelor acte normative,
iar in 2016 a fost realizat o altă extindere a rețelei Natura 2000
HOTĂRÂRE Nr. 971 din 5 octombrie 2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii
Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică
ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România
ORDIN Nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului
mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie
naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei
ecologice europene Natura 2000 în România.
HOTĂRÂRE nr. 663 din 14 septembrie 2016 privind instituirea regimului de arie
naturală protejată și declararea ariilor de protecție avifaunistică ca parte integrantă a
rețelei ecologice europene Natura 2000 în România
Prin aceste acte normative se instituie regimul de arie naturală protejată şi se aprobă încadrarea în categoria de management ca arie de protecţie specială avifaunistică, respectiv ca situri de importanţă comunitară pentru siturile prezentate în tabelul următor:
32
Tabel 3.5 Situri de importanță comunitară și a siturilor de protecție avifaunistică (SCI și SPA) din
județul Covasna și limitrofe
Nr.crt Numele Sitului Suprafața totală (ha)
Suprafața în județul Covasna (ha)
1 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului 917 822
2 Ruginosu 350 350
3 Oituz - Ojdula 15319 15319
4 Ciomad - Balvanyos 5993 5993
5 Apa Lină Honcsok 7906 2461
6 Apa Roșie 66 66
7 Herculian 12881 12881
8 Mestecanișul Reci 2104 2104
9 Cheile Vârghișului 834 205
10 Oltul Superior 1508 746
11 Râul Negru 2315 2315
12 Buzăul Superior 213 196
Total SCI 50406 43458
13 Munții Bodoc Baraolt 56657 56429
14 Dealurile Homoroadelor 37093 10160
15 Dumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei 4536 210
16 Valea Râului Negru 2315 2315
17 Tinovul Apa Lină Honcsok 7906 2461
Total SPA 108507 71575
Total 158913 115033
Nr. Crt.
Alte situri limitrofe cu județul Covasna
Suprafața totală (ha)
Suprafața în județul Covasna (ha)
18 Siriu 6230 1
19 Putna-Vrancea 38213 56
20 Nemira Lapoș 9865 78
21 Creasta Nemirei 3509 1
Total 57817 136
Prin Hotărârea 39/2001, Consiliul Judeţean Covasna a pus sub protecţie provizorie un număr de 34 rezervaţii cu o suprafaţă de 35.983,59 ha.
Tabel 3.6 Lista rezervaţiilor puse sub protecţie provizorie-interes local
Nr. Rez.
Denumirea rezervaţiei
Localizarea rezervaţiei
Mărimea rezervaţiei
(ha)
Categorie de arie naturală protejată
recomandată
1. Rezervaţia geologică Bodvai
sat Herculian, comuna Băţan ii Mari
216 rezervaţie naturală
2. Rezervaţia paleontologică Galat
sat Aita Seacă, comuna Băţanii Mari
3,1 rezervaţie naturală
3. Rezervaţia ornitologică Doboşeni
sat Doboşeni, comuna Brăduţ
1,5 rezervaţie naturală
4. Conul calcaros sat Tălişoara, 0,15 rezervaţie naturală
33
Likaskő comuna Vârghiş
5. Rezervaţia botanică Kankóskert
sat Filia, comuna Brăduţ
3 rezervaţie naturală
6. Rezervaţia botanică balta de la Micloşoara
sat Micloşoara, oraş Baraolt
5 rezervaţie naturală
7. Rezervaţia botanică Kóp
sat Racoşul de Sus, oraş Baraolt
2,5 rezervaţie naturală
8. Cheile Vârghişului Vârghiş 2.970 rezervaţie naturală 9. Rezervaţia
Ciomad-Bálványos-Turia
Micfalău, Malnaş, Bixad, Turia
7.413 rezervaţie naturală
10. Rezervaţia Cheile Oltului
Micfalău 6.208 parc natural
11. Piatra Likaskő Bixad 0,5 monument al naturii
12. Piatra Sólyomkő Bixad 17 monument al naturii 13. Cetatea Vápa Bixad 4,8 monument al naturii
14. Cariera Malnaş Malnaş 7,5 rezervaţie naturală
15. Mlaştina eutrofă Ozunca Băi
Ozunca Băi, comuna Bixad
6 rezervaţie naturală
16. Rezervaţia complexă dealul Ciocaş-Viţelului
sat Ariuşd, comuna Vâlcele
1385 rezervaţie naturală
17. Rez. Botanică Benedekmező
Ilieni 16,6 rezervaţie naturală
18. Pădurea Milenară Őrkő
Sfântu Gheorghe 36,1 rezervaţie naturală
19. Valea Papkútja Sfântu Gheorghe 45 rezervaţie naturală
20. „Ochi de stepă” din valea Simeria
Sfântu Gheorghe 0,5 rezervaţie naturală
21. R.geol. din Valea Debren
Sfântu Gheorghe 0,2 rezervaţie naturală
22. Rezervaţia geologică Valea Crişului
Valea Crişului 2 rezervaţie naturală
23 Rez. Botanică Chichiş
Chichiş 84 rezervaţie naturală
24. Mestecănişul de la Reci –bălţile de la Ozun-Sântionlunca
Reci Ozun Sântionlunca
2020 arie specială de conservare
25. Rezervaţiile botanice Boroşneu Mare
Boroşneu Mare 210,64 rezervaţie naturală
26. Valea Hankó Covasna 4 rezervaţie ştiinţifică 27. Valea Horgász Covasna 8,6 rezervaţie naturală
28. Valea Zânelor Covasna 828 parc natural
29. Pokolsár (Balta Dracului)
Covasna 0,04 monument al naturii
34
30. Rezervaţiile botanice Comandău
Covasna Comandău Zagon
157 63 319
rezervaţie naturală
31. Rezerv. geol.Comandău
Comandău 1,7 rezervaţie naturală
32. Dealul Perkő Sânzieni 350 rezervaţie naturală 33. Munţii Nemira Poian, Lemnia, Breţcu,
Mereni 10.000 rezervaţie naturală
34. Rezervaţia Muntele Tătăruţ
sat Crasna, comuna Sita Buzăului
3.900 rezervaţie naturală
Riscuri naturale
Conform Directivei Inundații 2007/60/CE, la nivelul fiecărei administrații bazinale au fost întocmite hărți de risc la inundații, trasate pentru evenimente probabil să se întâmple la 10 ani (nivel 10%), la 100 de ani (nivel 1%) și la 1.000 ani (0,1 %). Din datele furnizate de către Administrația Națională Apele Române, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Covasna, se observă că, datorită amenajărilor hidrotehnice efectuate în ultimii 30-40 de ani, nu există localități urbane, și nici chiar rurale, care să fie afectate semnificativ de o posibilă inundație, zonele inundabile fiind dispuse în general în afara localităților.
Figura 3.2 Harta de risc la inundații, nivelul 10% pentru zona județului Covasna
Cu toate acestea sunt necesare lucrări de consolidarea digurilor, de apărare și consolidare a malurilor pentru prevenirea și înlăturarea efectelor calamităților naturale produse de inundații. La pâraiele Turia și Cașin, se vor efectua lucrări de apărare a malurilor și de refacere a digurilor. La afluenții din Băcel ale râului Negru, se va reface subtraversarea de dig, dar și o parte a digului.
35
La Ghelința, pe lângă lucrările de apărare și consolidare a malurilor pârâului Ghelința, se vor reface pragurile de fund. La pârâul Cașin, pe tronsonul Valea Seacă și Cătrușa, se vor efectua lucrări de apărare a malurilor și lucrări de reprofilare albie pentru ca drumul să nu mai fie luat de ape, dar și pentru apărarea suprafețelor agricole.
Figura 3.3 Harta de risc la inundații, nivelul 0,1% pentru zona județului Covasna
Tabel 3.7 Perioadele și descrierea sumară a cauzelor inundațiilor produse în anul 2018 și localitățile
afectate în județul Covasna
Nr. crt.
JUDEŢUL (localităţi afectate)
PERIOADA (fenomenul produs)
1.
COVASNA 54 Localităţi
Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Baraolt (Racoşu de Sus, Căpeni), Întorsura Buzăului (Brădet, Floroaia,
Scrădoasa), Băţani (Batanii Mari, Băţanii Mici, Herculian, Ozunca Băi), Barcani (Ladăuţi), Bodoc (Olteni, Zalan), Belin (Belin, Belin Vale), Bixad, Bodoc, Boroşneu Mare (Boroşneu Mic), Brăduţ (Filia), Breţcu (Mărtănuş), Brateş (Pachia, Telechia), Boroşneu
13-17.03.2018 -precipitaţii abundente, scurgeri de pe versanţi, topirea stratului de zăpadă -viitură r. Olt, r. Buzău, r. Negru, pr. Arcuş, pr. Nadaş, pr. Debren, pr. Cormoş, pr. Baraolt, pr. Caşin, pr. Ozunca, pr. Tecse, pr. Bărbat, pr. Ladauţi, pr. Valea Mare, pr. Covasna, pr. Târlung, pr. Dobârlău, pr. Tecse, pr. Malnaş, pr. Lisnău, pr. Crasna, pr. Zăbrătău, pr. Petriceni, pr. Turia, pr. Valea Crişului, pr. Câlnic, pr. Vâlcele -alunecare de teren
29.06-03.07.2018
-precipitaţii abundente, scurgeri de pe
36
Mare (Boroşneu Mic, Dobolii de Sus), Cătălina (Hătuica), Chichiş (Chichiş, Băcel), Comandău, Dobârlău (Dobârlău, Lunca Mărcuşului, Valea Dobârlăului), Ghelinţa, Haghig (Haghig, Iaraş), Ilieni (Sâncrai), Malnaş (Valea Zălanului), Mereni, Ozun (Lunca Ozunului, Lisnău, Sântionlunca, Măgheruş), Sânzieni (Sânzieni, Petriceni), Sita Buzăului ( Crasna, Zăbrătău), Turia, Valea Crişului (Câlnic), Valea Mare, Vâlcele (Vâlcele, Araci), Zagon, Zăbala (Peteni, Surcea)
versanţi -viitură pe : r. Olt, r. Buzău, r. Negru, pr. Arcuş, pr. Caşin, pr. Cormos, pr. Baraolt, pr. Breţcu, pr.Covasna, pr. Valea Mare, pr. Tărlung, pr. Bâsca Mare, pr. Dobârlău, pr. Mărcuş, pr. Ghelinţa, pr. Sâncrai , pr. Tecse, pr. Malnaş, pr. Zăbrătău, pr. Caşin, pr. Valea Mare, pr. Vâlcele, pr. Zăbala -revărsare: r.Olt în zonă neîndiguită, pr. Baraolt -alunecare teren -deversare dig şi breşă: r. Negru la Cătălina, pr. Tărlung la Băcel, r. Cormoş la Racoşu de Sus, pr. Dobârlău, r. Caşin la Sânzieni -deversare şi infiltraţii prin dig r. Negru la Ozun
07-08.07.2018
-viituri pe: pr. Haghig, pr Iaras, pr. Ghelinţa -scurgeri de pe versanţi -colmatarea canalelor de desecare din Amenajarea Hărman-Prejmer în comunele Chichiş şi Dobârlău
29-30.07.2018
-precipitaţii şi scurgeri de pe versanţi -revărsare pr. Ozunca, pr. Baraolt -viitură pe: pr. Belinu Mare, pr. Vasar, pr. Lemnia, pr. Turia, pr. Zagon, pr. Ferete -vijelie
Sursa. Raport anual starea mediului Covasna, 2018
Utlilizarea terenurilor
Suprafaţa totală a judeţului Covasna este de 370.980 ha, din care 185.938 ha o reprezintă terenurile agricole,165.161 ha o reprezintă pădurile. Tendinţa este pe cât posibil ca aceaste terenuri să rămână cu aceeaşi destinaţie. Restricţiile principale ale suprafeţelor din judeţ sunt zonele de protecţie sanitară aflate în jurul puţurilor de alimentare cu apa potabilă a oraşelor, cât şi a celorlalte localităţi din judeţ. Terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitară pot fi exploatate de către deţinătorii acestora pentru orice culturi agricole, însă este interzisă utilizarea îngrăşămintelor chimice, a substanţelor fitofarmaceutice, a irigării cu ape uzate şi a depozitării deşeurilor. Având în vedere cerinţele tot mai mari pe piaţa de produse alimentare ecologice, mulţi agricultori din zonă sunt interesaţi în obţinerea de produse agicole ecologice, în special legume şi fructe, ceee ce presupune o tehnologie agricolă specială, cu respectarea principiilor producţiei ecologice şi cu interzicerea utilizării de fertilizatori chimici şi a produselor fitosanitare. O altă categorie de soluri care sunt supuse unor anumite restricţii la utilizare sunt terenurile cu o pantă mare sau cele supuse procesului de eroziune, unde pentru stoparea acestui
37
fenomen trebuie să se facă împăduriri, să se reducă păşunatul intensiv şi să se sistematizeze drumurile de exploatare.
Tabel 3.8 Categorii de folosință, 2010-2014
Nr. Crt.
Categorii de
folosinţă 2010 2011 2012 2013 2014
1 Arabil (ha) 83.305 83.920 83.251 83.150 83.150
2 Păşuni (ha) 60.931 60.930 60.928 60.915 60.915
3 Fâneţe şi pajişti naturale (ha)
41.311 41.302 41.296 41.281 41.281
4 Vii (ha) 0 0 0 0 0
5 Livezi (ha) 592 592 592 592 592
TOTAL AGRICOL 186.139 186.114 186.067 185.938 185.938
- Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră: 1.697,24 km2
- Terenuri ocupate cu ape şi bălţi: 3,2 km2
Repartiția terenurilor pe categorii de acoperire/utilizare
Tabel 3.9 Repartiţia terenurilor pe categorii de acoperire/utilizare în 2014
Categoria de acoperire/utilizare Suprafaţa
ha %
Terenuri agricole, din care: 185.939 50,12
Teren arabil 83.151 22,41
Păşuni 60.915 16,42
Fâneţe 41.281 11,13 Vii şi pepiniere viticole 0 0
Livezi şi pepiniere pomicole 592 0,16
Terenuri neagricole, din care: 185.041 49,88
Păduri şi altă vegetaţie forestieră 165.161 44,52 Ape şi bălti 2.971 0,8
Construcţii 11.195 3
Căi de comunicaţii şi căi ferate 4.795 1,3
Terenuri degradate şi neproductive 919 0,25
TOTAL 370.980 100 Sursa: INS-ultimul an actualizat a fost 2014
38
Resurse Zăcăminte naturale a) Resurse minerale Principala resursă minerală din judeţ este cărbunele, mai precis lignitul. Bazinul carbonifer principal este bazinul Baraolt - este situat pe partea de nord-vest a judeţului Covasna şi în general coincide cu Depresiunea Baraolt. În extindere spre S îi aparţine şi ulucul Oltului pe aliniamentul Căpeni – Ariuşd. În prezent se mai exploatează cărbune în zona Racoș Sud. Se mai găsesc, de asemenea, zăcăminte de marne, gresii, calcare, argile, andezite, nisipuri, pietrişuri, diatomită şi argilă refractară. b) Zăcăminte de hidrocarburi Pe teritoriul judeţului Covasna până la data actuală nu au fost descoperite zăcăminte foarte importante de hidrocarburi. Lucrările geologice executate pentru petrol s-au oprit în faza de prospecţiune. Zăcămintele de țiței din Ghelința sunt în curs de exploatare. c) Rezerve hidrominerale Izvoarele de apă minerală şi emanaţiile uscate de gaze mofetice, reprezintă principala bogăţie naturală a judeţului Covasna. Acestea au fost folosite de localnici încă din timpurile străvechi în scopuri curative, sub formă de băi reci şi/sau calde, sau pur şi simplu, consumate ca atare. Această bogăţie naturală unică a plaiurilor covăsnene a constituit bazele unei activităţi balneare înfloritoare încă din secolul al XVIII-lea, când s-a început crearea unei întregi reţele de mici staţiuni balneare. Resurse naturale de suprafaţă
a) Terenuri agricole În anul 2014 fondul funciar agricol al judeţului este de 185.939 ha, reprezintă 1,27% din suprafaţa totală a țării. Destinaţiei este următoarea: - Pășuni: 60.915 ha - Fânețe: 41.281 ha - Arabil: 83.151 ha - Livezi: 592 ha
În microregiunile din jurul orașelor Sfîntu Gheorghe, Tîrgu Secuiesc şi Covasna sunt mai întinse terenurile de folosinţă arabilă, iar în microregiunile Baraolt şi Întorsura Buzăului predomină pajiştile. b) Fondul forestier Peste 90% din suprafaţa terenurilor neagricole (cca. 170 000 ha) a judeţului o reprezintă terenurile forestiere. Predominante sunt pădurile de foioase (cca. 60% din totalul pădurilor),
39
în special cele de fag, stejar și gorun. Suprafaţa totală a pădurilor în anul 2018, în judeţul Covasna este de 170.011 hectare. Lemnul, în special răşinoasele şi fagul, reprezintă una din principalele resurse naturale ale judeţului. Vegetaţia naturală este variată, prezentând o etajare altitudinală. Până la înălţimea de 700 -800 m domină pădurile de foioase, mai sus pădurile de răşinoase în special cele de molid. Peste altitudinea de 1.200 m predomină păşunile subalpine şi alpine cu vegetaţia specifică. Compoziţia fondului forestier în jud. Covasna în anul 2018: 38% răşinoase, 61% foioase.
Tabel 3.10 Structura fondului forestier
Structura fondului forestier 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Suprafața pădurilor (Mii hectare) 170 171,3 171,4 171,4 171,4 170
Rășinoase (Mii hectare) 67,5 68,5 65,1 65,1 66,8 64,6
Foioase (Mii hectare) 102 101,1 104,6 104,6 102,9 103,7
Alte terenuri (Mii hectare) 1,70 1,71 1,71 1,71 1,71 1,70
Infrastructura Transportul Reţeaua de drumuri În 2018 judeţul Covasna lungimea drumurilor publice este de 864 km, din care:
drumuri naţionale 304 km - reţea administrată de CNADN - D.R.D.P Braşov, dintre care sunt modernizate 294 km și pietruite 10 km;
drumuri judeţene și comunale 560 km - reţea administrată de Consiliul Județean și
Consiliile locale, dintre care: 258 km drumuri județene și 302 comunale. Drumuri naționale Reţeaua de drumuri naţionale care străbate judeţul este formată din 6 drumuri:
Tabel 3.11 Reţeaua de drumuri naţionale
DN 2D Limita jud.Vrancea – Ojdula(DN 11)
DN 10 Limita jud. Buzău - Întorsura Buzăului - Limita jud. Brașov
DN 11 Limita jud.Brașov – Chichiș - Ozun – Moacșa - Târgu Secuiesc - Lemnia - Bretcu - Limita jud.Bacau
DN 11B Târgu Secuiesc (DN 11) - Sânzieni - Limita jud.Harghita
DN 11C Târgu Secuiesc(DN 11C) - Turia - Balvanyos – Bixad(DN12)
DN 12 Chichiș (DN 11) - Sfântu Gheorghe - Bodoc - Micfalău - Bixad - Limita jud.Harghita
40
DN 13E Limita jud.Brașov-Haghig-Araci-Vâlcele-Sf.Gheorghe-int .DN11-Reci-Tufalău-Brateș-Pachia-Covasna-Chiuruș-Papăuți-Zagon-Barcani-Înorsura Buzăului(int.DN11)
Densitatea drumurilor publiceîn judeţul Covasna este de 23,6 km/100 km2, valoare sub media pe ţară (35,3 km/ 100 km2).
Reţeaua de căi ferate
Reţeaua de căi ferate a judeţului Covasna, însumează 116 km, dintre care o arteră principală, electrificată şi două linii secundare, din care una a fost privatizată. Densitatea de artere feroviare a judeţului Covasna este printre cele mai mici din ţară, fiind cu mult sub media naţională (67% din media naţională), având o tendinţă de menţinere a indicelui căilor ferate. Artera feroviară principală, urmăreşte valea Oltului pe o distanţă de cca. 40 km pe teritoriul judeţului şi asigură legătura cu Braşovul (spre sud), respectiv cu principalele localităţi din nordul Transilvaniei (spre nord). Transportul aerian
Judeţul Covasna nu are aeroport, cele mai apropiate sunt aeroporturile din Sibiu şi Târgu Mureş. Este în derulare construirea unui aeroport în municipiul Braşov, care va deservi în viitor şi judeţul Covasna. Telecomunicațiile
În județul Covasna sunt 70 de unități de poștă. Județul are acces la toate rețelele de telefonie și internet.
41
Energia Sisteme de încălzire
Încălzirea locuinţelor (tip combustibil):
gaze, majoritatea cu centrale termice de apartament;
rumeguş în sistem centralizat (Întorsura Buzăului): aprox. 720 gospodării;
lemn, rumeguş. Datele statistice privind sistemele de încălzire din județul Covasna sunt redate în tabelele urmatoare:
Tabel 3.12 Energia termică distribuită
Destinația apei și gazelor naturale distribuite
Ani
1993 2013 2014 2015 2016 2017
UM: Gcal
Total 413.877 5.701 6.162 6.100 5.559 5.455
din care: pentru uz casnic
283.547 3.264 3.680 3.414 3.362 3.125
Sursă: INS http://www.insse.ro/cms/ro/content/indicatori-de-dezvoltare-durabil%C4%83
Tabel 3.13 Numărul localităților în care se distribuie gaze naturale pe medii de rezidență
Medii de rezidență
Ani
2013 2014 2015 2016 2017
Număr Număr Număr Număr Număr
Total 13 13 13 13 13
Urban 4 4 4 4 4
Rural 9 9 9 9 9 Sursă: INS http://www.insse.ro/cms/ro/content/indicatori-de-dezvoltare-durabil%C4%83
Tabel 3.14 Lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor
Ani
2013 2014 2015 2016 2017
Kilometri Kilometri Kilometri Kilometri Kilometri
230,7 231,6 231,9 235 233,1 . Sursă: INS http://www.insse.ro/cms/ro/content/indicatori-de-dezvoltare-durabil%C4%83
Tabel 3.15 Gaze naturale distribuite, după destinație
Destinația gazelor naturale distribuite
Ani
2013 2014 2015 2016 2017
Mii metri cubi
Mii metri cubi
Mii metri cubi
Mii metri cubi
Mii metri cubi
Total 53.368 49.920 50.433 51.453 53.187
42
din care: pentru uz casnic
27.045 24.800 25.265 25.277 28.012
Sursă: INS http://www.insse.ro/cms/ro/content/indicatori-de-dezvoltare-durabil%C4%83
Tabel 3.16 Consumul intern brut de energie pe tipuri de combustibili, nivel naț ional, mii tep
An 2014 2015 2016 2017
Total 31538 31844 31638 33391
Energie electrică 1719 1663 1888 1827
Cărbune (inclusiv cocs) 5719 5858 5272 5376
Ţiţei şi produse petroliere 7864 8599 8592 9532
Gaze naturale 1) 9459 9015 9099 9717 1) Exclusiv gazolina şi etanul din schelele de extracţie care sunt cuprinse la ţiţei
Sursă: INS http://www.insse.ro/cms/ro/content/indicatori-de-dezvoltare-durabil%C4%83
Alimentarea cu apă și canalizarea Alimentare cu apă Numărul localităților care dispun de rețea de distribuție a apei este prezentat în tabelul 3.17, iar capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile în tabelul 3.18.
Tabel 3.17 Numărul localităților cu rețea de distribuție a apei, pe medii de rezidență
Medii de rezidență
Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017
Număr Număr Număr Număr Număr
Județ Covasna 31 31 31 32 32
Urban 5 5 5 5 5
Rural 26 26 26 27 27 Sursă: INS http://www.insse.ro/cms/ro/content/indicatori-de-dezvoltare-durabil%C4%83 Procent racordare: 71,1% % din numărul total localități, din care 100 % urban și 67,5% rural reprezentând 63% din numărul total de locuitori
Tabel 3.18 Capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile
Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017
Metri cubi pe zi Metri cubi pe zi Metri cubi pe zi Metri cubi pe zi Metri cubi pe zi
84.751 82.617 41.651 34.088 33.611 Sursă: INS http://www.insse.ro/cms/ro/content/indicatori-de-dezvoltare-durabil%C4%83
Lungimea rețelei și cantitățile de apă potabilă distribuită în județul Covasna sunt redate în tabelele 3.3.9 și 3.3.10.
Tabel 3.19 Lungimea totala a rețelei simple de distribuție a apei potabile pe medii de rezidență
Medii de rezidență
Ani
2013 2014 2015 2016 2017
Kilometri Kilometri Kilometri Kilometri Kilometri
43
Total 671,5 659,6 667,1 722,8 732,7
Urban 273 254,8 260,8 284 293,7
Rural 398,5 404,8 406,3 438,8 439 Sursă: INS http://www.insse.ro/cms/ro/content/indicatori-de-dezvoltare-durabil%C4%83
Tabel 3.20 Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor
Destinația apei potabile
distribuite
Unități de măsura
Ani
2013 2014 2015 2016 2017
Total Mii metri cubi 7.435 7.276 7.762 7.380 7.327
din care: pentru uz casnic
Mii metri cubi 5.046 4.939 4.875 4.885 5.088
din care: consumatorilor cu apometre
Mii metri cubi 5.787 5.810 5.762 5.777 5.914
Sursă: INS http://www.insse.ro/cms/ro/content/indicatori-de-dezvoltare-durabil%C4%83 Reţeaua de canalizare
Datele statistice privind rețeaua de canalizare în județul Covasna sunt prezentate în tabelele Tabel 3.21 și Tabel 3.22.
Tabel 3.21 Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare
Ani
2013 2014 2015 2016 2017
Kilometri Kilometri Kilometri Kilometri Kilometri
406,2 424,9 451,1 487 504,2 Sursă: INS http://www.insse.ro/cms/ro/content/indicatori-de-dezvoltare-durabil%C4%83
Tabel 3.22 Numărul localităților cu canalizare publică, pe medii de rezidență
Medii de rezidență
Ani
2013 2014 2015 2016 2017
Număr Număr Număr Număr Număr
Total 25 25 26 28 29
Urban 5 5 5 5 5
Rural 20 20 21 23 24 Sursă: INS http://www.insse.ro/cms/ro/content/indicatori-de-dezvoltare-durabil%C4%83 Procent racordare: 64,4% din numărul total localități, din care 100 % urban și 60 % rural reprezentând 49 % din numărul total de locuitori.
44
3.1.2. Situația actuală – factorul de mediu Apă
Pe teritoriul judeţului Covasna s-au acumulat bogate straturi acvifere şi s-a creat o reţea hidrografică permanentă, bine organizată. Importantele resurse acvifere, alcătuite din depozitele aluvionare, au rezerve bogate. Teritoriul judeţului Covasna este foarte bogat în izvoare de ape minerale răspândite pe tot teritoriul său. Cele mai multe izvoare de ape minerale se înşiruie de-a lungul a două linii orientate pe direcţia nord-sud, prima, pe versantul vestic al Munţilor Bodoc (izvoarele de la Balvanyoş, Bixad, Micfalău, Malnaş-Băi, Bodoc, Arcuş, Băile Şugaş), toate având ape carbogazoase, cloruro-sodice, bicarbonate, potasice, calcice, magneziene etc.; a doua, paralelă cu prima, apare în bazinul Râului Negru, pe care se înşiruie izvoarele carbogazoase de la Poian şi Peteni. Majoritatea râurilor izvorăsc din masivele muntoase, de unde se îndreaptă către depresiunile Târgu Secuiesc şi Sfântu Gheorghe, fiind colectate de Râul Olt şi afluentul său principal, Râul Negru. Mai redusă este reţeaua Râului Buzău, al cărui curs superior, împreună cu afluenţii săi principali Bâsca Mare şi Bâsca Mică, traversează partea de sud şi sud-est a judeţului. Râul Olt este principala arteră hidrografică. Pe teritoriul judeţului Covasna el are o lungime de cca.150 km şi colectează apele majorităţii râurilor ce străbat radiar teritoriul judeţului. Râul Negru, afluentul cel mai important al Oltului, străbate partea estică a judeţului de la nord-est spre sud-vest, pe o lungime de cca 106,3 kmp. El îşi adună apele de pe versantul sudic al Munţilor Şandru Mare, de la o altitudine de 1280 m. Reţeaua hidrografică dezvoltată, bogăţia izvoarelor minerale şi diversitatea conţinutului lor în săruri fac ca teritoriul judeţului Covasna să dispună de un potenţial însemnat de resurse de apă. Resursele de apă ale bazinului hidrografic Olt, în judeţul Covasna se împart în: - resurse de apă subterane - resurse de apă de suprafaţă Resursele de apă de suprafață în anul 2018, pe baza calculelor Stației hidrologice, au fost: B.H. Olt – sector Micfalău – Sf. Gheorghe 362,7 mil. mc B.H. R. Negru la Reci 237,8 mil.mc B.H. pr. Caşin la Tg. Secuiesc 70,3 mil mc B.H. pr. Covasna la Boroşneu Mare 50,5 mil.mc B.H. pr. Cormoş la Brăduţ 53,9 mil.mc B.H. pr. Aita la Aita 21,1 mil.mc B.H. pr. Ozunca la Băţanii-Mari 16,3 mil.mc B.H. pr. Baraolt la Baraolt 45,1 mil.mc B.H. pr. Vârghiş la Vârghiş 84,5 mil. mc B.H. pr. Zagon la Zagon 12,4 mil.mc Apele subterane Forajele de pe teritoriul județului Covasna aparţin corpului de apă Depresiunea Braşov ROOT02. Aceste foraje sunt de tip freatic. În anul 2018 calitatea apelor subterane a fost urmărită prin 17 foraje, astfel:
Augustin-Căpeni: F2; Cernatu de Jos: F1;
45
Ghidfalău: F4; Ilieni – Ozun: F1; F2; F4; F5; F6; F7; Lemnia: F1; Mărtineni: F4, F5, F6, Reci: F1; Sânzieni: F2; Tg. Secuiesc: F4; Tălişoara: F1;
Adâncimea acestor foraje este de 10-12 m. În cursul anului 2018 s-au realizat de 2 ori recoltări de probe și au fost prelucraţi indicatorii de calitate cuprinşi în Ordinul 621 din 07.07.2014 şi H.G. 53 din 29.01.2009 şi anume: NH4, cloruri, sulfaţi, cadmiu, plumb, NO2, PO4, NO3. Valorile de prag sunt depăşite astfel:
- parametrul NO3 la 4 foraje: Mărtineni F6; Sînzieni F2; Ilieni-Ozun F7 și Tălișoara F1. - parametrul PO4 la 2 foraje și anume: Tălișoara F1 și la Mărtineni F6.
Conform analizelor corpul de apă subterană din judeţul Covasna se află în stare chimică SLABĂ pentru parametrul NO3 și BUNĂ pentru parametrul PO4. Prezentarea şi a altor indicatori care se monitorizează (şi care nu intră în evaluare):
La foraje au mai fost monitorizaţi următorii indicatori: pH, oxigen dizolvat, conductivitate, calciu, magneziu, sodiu, potasiu, bicarbonati, arsen, mercur, fier, mangan. Aceste foraje sunt de tip freatic, de medie adâncime şi sunt folosite la captări pentru alimentare cu apă potabilă a localităţilor. În cursul anului 2018 s-a realizat o singură dată recoltare de probe din forajul P12 Târgu Secuiesc și de două ori din forajul P39 Sfântu Gheorghe. Au fost prelucraţi indicatorii de calitate cuprinşi în Ordinul 621 din 07.07.2014 şi H.G. 53 din 29.01.2009 şi anume: NH4, cloruri, sulfaţi, cadmiu, plumb, NO2, PO4, NO3 pesticide totale. Valorile de prag nu sunt depăşite. Conform analizelor, corpul de apă subterană din judeţul Covasna se află în stare chimică BUNĂ. Aceste ape intră în staţiile de tratare pentru obţinerea apei potabile. Centralizator cu forajele din reţeaua de monitorizare a calităţii apelor subterane cu depăşiri ale valorii de prag la indicatorul AZOTAŢI și FOSFAȚI în anul 2018.
Tabel 3.23 Centralizator rețea monitorizare ape subterane
Nr.crt. Denumire corp de apă
subterană
Denumire foraj
NO3 (>50mg/l)
HG 53/2009
PO4 (>0.5 mg/L)
NH4+
(>1.6 mg/l) Ord.
621/2014
1. Depresiunea Braşov ROOT02
Mărtineni F6 88,717 0,552
Ilieni-Ozun F7 86,410
Sânzieni F2 92,075 -
Tălişoara F1 137,26 0,630
46
În anul 2018 în judeţul Covasna nu s-au produs poluări accidentale, care ar fi putut afecta calitatea apelor subterane freatice. Apele uzate Apele uzate menajere şi industriale exercită o presiune semnificativă asupra mediului acvatic, datorită încărcărilor cu materii organice, nutrienţi şi substanţe periculoase. Având în vedere procentul mare al populaţiei care locuieşte în aglomerări urbane, o parte semnificativă a apelor uzate este colectată prin intermediul sistemelor de canalizare şi transportate la staţiile de epurare. Nivelul de epurare, înainte de evacuare, şi gradul de sensibilitate al apelor receptoare determină intensitatea impactului asupra ecosistemelor acvatice. În Tabelul urmator este prezentat volumul total de ape uzate urbane epurate evacuate în receptorii naturali.
Tabel 3.24 Volumul de ape uzate urbane epurate în anul 2018
Volum ape uzate urbane epurate evacuate în receptori naturali (mii mc/an)
Anul 2018 Sf. Gheorghe Tg.Secuiesc Covasna Int. Buzăului
3136 720 1397 237
Total mediu urban
5490
Sursa: Date furnizate de Operatorul regional Gospodărie Comunală SA-Sf.Gheorghe
Calitatea apelor de suprafaţă este influenţată în mod direct de evacuările de ape uzate, neepurate sau insuficient epurate, provenite din surse punctiforme, urbane, industriale şi agricole. Impactul acestor surse de poluare asupra receptorilor naturali depinde de debitul apei şi de încărcarea acesteia cu substanţe poluante. Încărcarea cu poluanţi evacuaţi în receptori naturali de la staţii de epurare din Sf.Gheorghe, Tg. Secuiesc, Covasna şi Întorsura Buzăului este prezentată în tabelul urmator.
Tabel 3.25 Încărcarea cu poluanţi evacuaţi în receptori naturali, anul 2018
Poluant Cantitate de poluanţi (t/an)
Sf.Gheorghe Tg.Secuiesc Covasna Înt. Buzăului
CBO5 42 5,04 27,87 2,98
CCOCr 129 25,7 97,31 9,31
MTS 29 11,98 43,42 3,91 NH4
+ 0,9 0,49 0,95 0,06
Sursa: Date furnizate de Operatorul regional Gospodărie Comunală SA-Sf.Gheorghe
Activitatea de gestionare a deșeurilor nu implică un consum important de apă și prin urmare evaluarea situației existente se concentrează asupra calității apelor se suprafață și subterane și a presiunilor care afectează starea de calitate a acestora. Calitatea apelor de suprafață și subterană este afectată parțial de actualul sistem de gestionare a deșeurilor prin:
- eliminarea necontrolata a deșeurilor de către producători în locuri neamenajate, de cele mai multe ori neautorizate si amplasate pe cursuri de apa cu debit permanent sau
47
sezonier. Aceasta deoarece, in prezent, nu exista un sistem de salubrizare care sa acopere întreaga zonă rurală.
- gestionarea deficientă a nămolurilor de la stațiile de epurare orășenești. În cazul ALTERNATIVEI – fără proiect, lipsa facilitaţilor corespunzatoare standardelor şi
normelor europene pentru colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor muncipale va conduce la creşterea emisiilor în apele subterane şi de suprafaţă. Cauze posibile ale contaminarii apelor:
- operarea necorespunzătoare a zonelor de colectare prin aport voluntar (zone de blocuri cu 4 etaje), neridicarea la termen a deşeurilor menajere poate duce la depozitarea deşeurilor lângă containere și antrenarea prin apele pluviale de substanțe poluante în rețeaua de canalizare și apoi în apele de suprafață;
- depozitări ilegale în zonele apropiate apelor de suprafata, în zone de parcuri etc; - lipsa alternativelor pentru colectarea şi depozitarea corespunzatoare a deşeurilor va
conduce la apariția acestor practici ilegale; - administrarea incorectă a CMID existent (poluarea cu deşeuri uşoare antrenate de
vânt sau curenţi de aer); - colectarea în amestec cu deşeurile menajere a unor deşeuri periculoase (spre
eemplu, spitalicești) sau care conțin substanțe periculoase (de exemplu, deşeuri electrice și electronice).
3.1.3. Situația actuală – factorul de mediu Aer
Sursele de poluare a aerului se clasifică astfel:
surse fixe: sunt sursele industriale, de obicei concentrate pe mari platforme industriale, dar şi intercalate cu zone de locuit populate (cu dezvoltări preponderent pe verticală). Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată: pulberi organice şi anorganice care au şi conţinut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze şi vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2), solvenţi organici, funingine etc. În categoria surselor fixe intră şi centralele electrotermice, surse importante prin cantităţile de poluanţi emişi, dar care sunt însă favorizate de dispersia ce se realizează la înălţime mare.
surse mobile – în județul Covasna sursa cea mai importantă de poluare o constituie traficul auto. Sunt emise atât gaze anorganice (oxizi de azot, dioxid de sulf, oxid de carbon), cât şi compuşi organici volatili (benzen) sau pulberi PM10, PM2,5 cu conţinut de metale. Impactul cel mai mare apare în zonele construite şi cu artere de trafic aglomerate, unde dispersia poluanţilor este dificil de realizat. Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic străjuite de clădiri înalte sub formă compactă, care împiedică dispersia. La depărtare de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid şi este destul de rar semnalată în zonele suburbane sau rurale.
surse de suprafaţă: în categoria surselor de suprafaţă intră în special încălzirea rezidenţială, dar şi alte surse difuze de combustie care sunt lipsite de avantajul relativ al dispersiei prin coşuri înalte. O categorie specială o constituie şantierele de construcţii, surse care pot fi încadrate, în funcţie de obiectiv, atât la sursele fixe (pentru construcţii de clădiri), cât şi la sursele de suprafaţă (pentru reparaţiile,
48
modernizările arterelor rutiere). Aceste surse, dacă nu sunt organizate corespunzător, aduc o contribuţie majoră la poluarea cu pulberi.
Calitatea aerului
La nivelul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Covasna, supravegherea calităţii aerului pentru anul 2018, cu referire la poluanţii care intră sub incidenţa Legii nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, s-a realizat prin staţia de fond regional care face parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului. Staţia de fond regional este o staţie de referinţă pentru evaluarea calităţii aerului, cu raza ariei de reprezentativitate de 200-500 km. Poluanţii monitorizaţi la staţia automată - SO2, NO2/NOx, CO, C6H6, PM10 şi O3 sunt monitorizaţi şi evaluaţi în conformitate cu Legea nr.104/2011, privind calitatea aerului înconjurător. În cadrul staţiei automate de monitorizare calitate aer este asigurată şi înregistrarea de date meteorologice (de exemplu, direcţie şi viteză vînt, temperatură, presiune, radiaţie solară, umiditate relativă) în vederea corelării cu valorile poluanţilor monitorizaţi, pentru validarea datelor înregistrate la staţie. Datele înregistrate în cadrul staţiei sunt validate zilnic şi sunt transmise automat la panoul de informare a publicului (panoul exterior amplasat la sediul Agenţiei pentru Protectia Mediului Covasna). Informarea publicului privind calitatea aerului se mai realizează şi cu ajutorul unui buletin informativ care este postat zilnic pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Covasna şi site-ul www.calitateaer.ro . În perioada 01 Ianuarie – 31 Decembrie 2018, la staţia de fond regional din Sf.Gheorghe au fost efectuate măsurători zilnice (probe 24 de ore) pentru dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO, NO2, NOx), monoxid de carbon (CO), pulberi în suspensie (PM10) automat (prin nefelometrie ortogonală), ozon (O3) şi precursori organici ai ozonului (benzen, toluen, etilbenzen, o-xilen, m-xilen şi p-xilen). În anul 2018, captura de date de la analizoarele pentru NO2, SO2, CO, O3, PM10 grv, C6H6, care au fost validate, s-a situat la nivelul indicat în procente. Astfel, datele colectate peste nivelul de 75 % au fost suficiente pentru a respecta criteriile de calitate, conform Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.
49
Tabel 3.26 Sinteza calității aerului în anul 2018
Tendinţe privind concentraţiile medii anuale ale anumitor poluanţi atmosferici Dioxidul de sulf SO2
În anul 2018 captura de date valide pentru SO2 a fost de 78.99 %.În anii 2008, 2010, 2011, 2013, 2014, 2015 ,2016, 2017 s-a obţinut o captură de date mică, datele colectate, fiind insuficiente pentru a calcula mediile anuale şi pentru a respecta criteriile de calitate conform Legii 104/2011. Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită sau ale pragului de alertă la stația CV -1 FR în anul 2018. Valorile limită prevăzute în Legea 104/2011 pentru dioxid de sulf sunt: 350 μg/m3 pentru concentraţii medii orare, 125 μg/m3 pentru concentraţii medii zilnice. Pragul de alertă pentru SO2, conform Legii 104/2011 este de 500 μg/m3. Dioxidul de azot NO2
Față de anii 2008, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017 în anul 2018 s-a obţinut o captura de date relativ bună, datele colectate fiind suficiente pentru a respecta criteriile de calitate conform Legii 104/2011, de minimum 75% captură de date valide. Legea 104/2011 prevede pentru NO2 valori limită pentru timpi de mediere de 1 oră şi respectiv 1 an. Valorile măsurate în anul 2018 se situează peste valoarea limită, captura de date valide fiind peste 75%, respectiv 91,15%.
50
Monoxidul de carbon În anii 2008, 2010, 2011, 2013, 2015 s-a obţinut o captura de date mică, datele colectate fiind insuficiente pentru a calcula mediile anuale şi pentru a respecta criteriile de calitate, conform Legii 104/2011. Valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane a monoxidului de carbon este de 10 mg/mc (maxima zilnică a mediilor pe 8 ore). Pe parcursul anului 2018 nu s-au înregistrat depăşiri ale acestei valori limită, captura de date valide a fost peste 75%. Valoarea maximă a mediilor/8 ore (media glisantă) pentru anul 2018, a fost de 2,07mg/m3 și nu a depăşit valoarea limită. Particule în suspensie
Valorile concentraţiilor de pulberi în suspensie fractiunea PM10, monitorizate prin măsurători automate (metoda nefelometrică) în staţia de monitorizare sunt valori orientative, pentru informare rapidă. Metoda standardizată de măsurare gravimetrică pentru determinarea fracţiei PM10 este metoda de referinţă conform Legii 104 / 2011, Anexa nr. 7- Metode de referinţă. În conformitate cu Legea 104/2011, valoarea limită zilnică pentru PM10 este de 50 μg/m3 ( a nu se depăşi această valoare mai mult de 35 de zile într-un an calendaristic în fiecare staţie), iar valoarea limită anuală este de 40 μg/m3. Determinări de PM10, prin metoda gravimetrică s-au efectuat la staţia CV1 unde s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită zilnice în 15 zile. Pentru staţia CV1 datele colectate sunt suficiente pentru a respecta criteriile de calitate conform Legii 104/2011 (captură a datelor validate de minimum 75%) . Ozon
Conform Legii 104 /2011, pentru O3 pragul de informare =180 μg/m3, pragul de alertă = 240 μg/m3 (valori medii orare), iar valoarea ţintă pentru concentraţia maximă zilnică a mediilor pe 8 ore = 120 μg/m3. În anul 2018 nu s-au înregistrat depăşiri ale pragului de informare, pragului de alertă şi s-au înregistrat 7 depăşiri a valorii ţintă pentru concentraţia maximă zilnică a mediilor pe 8 ore. Pentru staţia CV1 datele colectate sunt suficiente pentru a respecta criteriile de calitate conform Legii 104/2011 (captură a datelor validate de minimum 75%) , Astfel, la staţia CV1 captura datelor validate a fost de 92,5% pentru ozon. Metale grele – plumb, nichel, cadmiu, arseniu
În conformitate cu prevederile Legii 104/2011, pentru evaluarea poluanţilor Arseniu, Cadmiu, Mercur, Nichel şi Plumb în aerul înconjurator,valoarea ţintă prevăzută ca medie anuală ce trebuie atinsă este 5 ng/mc pentru Cd, 6 ng/mc pentru As, 20 ng/mc pentru Ni şi 0,5 μg/mc pentru plumb. Laboratorul APM Covasna nu determină concentraţia metalelor Plumb, Cadmiu, Nichel, Arseniu.
3.1.4. Situația actuală – Schimbări climatice
Schimbările climatice afectează starea de sănătate a populației ca urmare a creșterii temperaturii aerului şi apei oceanelor, riscului crescut de inundații, secetă, diminuarea rezervelor de apă potabilă, riscului crescut de incendii şi reducerea resurselor naturale
51
vegetale şi animale, modificări şi degradări ale ecosistemelor şi degradarea resurselor naturale, crescând riscul de îmbolnăvire a populației. Având în vedere faptul că in județul Covasna, ca de altfel în toata România, cea mai mare parte a deșeurilor generate sunt eliminate prin depozitare, sectorul ”deșeuri” contribuind la totalul de emisii de gaze cu efecte de sera prin emisiile de CO2 și CH4, in principal. 3.1.5. Situația actuală – Sol și Subsol
Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât fertilitatea solului, cât şi modul de manifestare a celorlalţi factori de mediu faţă de plante. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupează în 5 clase de calitate, diferenţiate după nota de bonitare medie, pe ţară (clasa I – 81-100 puncte – clasa a V-a – 1-20 puncte). Clasele de calitate ale terenurilor dau pretabilitatea acestora pentru folosinţele agricole. Numărul de puncte de bonitare se obţine printr-o operaţiune complexă de cunoaştere aprofundată a unui teren, exprimând favorabilitatea acestuia pentru cerinţele de existenţă ale unor plante de cultură date, în condiţii climatice normale şi în cadrul folosirii raţionale. În figurile urmatoare sunt reprezentate ponderea terenurilor agricole pe clase de calitate pentru anii 2016 şi 2018, precum şi ponderea tipurilor de folosinţe din totalul agricol la nivelul aceloraşi ani.
Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V
Arabil 1669 6676 41724 25035 8345
Păşuni+fâneţe 7182 15388 41036 25648 13337
Livezi 0 0 203 237 237
05000
1000015000200002500030000350004000045000
Ponderea terenurilor agricole pe clase de calitate în anul 2016
52
Contaminarea solului are aceleași cauze posibile ca și apele de suprafață sau cele subterane. Levigatul generat de depozite se poate scurge la suprafața solului (în cazul operarii incorecte), iar restul se infiltreaza în subsol (funcție de stratigrafia amplasamentului). Poluarea solului si subsolului se poate datora:
- -lipsei unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale care să asigure colectarea, transportul, reciclarea, sortarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor la nivelul întregului județ și va duce la creşterea suprafeţelor afectate de gestionarea necorespunzatoare a acestor deşeuri;
- lipsa măsurilor privind reducerea cantitaţilor de deşeuri biodegradabile depozitate, precum şi a valorificării materialelor reciclabile va contribui direct la menţinerea unor suprafeţe mari de teren necesare colectării și depozitării deşeurilor.
3.1.6. Situația actuală – Biodiversitate și Arii naturale protejate
Efectele asupra ariilor protejate sunt în cazul transportului deşeurilor și traversarea ariilor protejate cu vehicule de transport învechite, precum și de depozitări ilegale de deșeuri în aceste arii. 3.1.7. Situația actuală – Populație și Sănătatea umană
Poluarea aerului, a apei şi a solului datorită gestionării necorespunzatoare a deşeurilor menajare poate afecta pe termen lung sănătatea populaţiei mai ales în zonele dens populate. Emisiile în apă, aer și sol a principalilor poluanți au impact pe termen lung asupra populației din zonă, dar pot influența pe termen scurt sănatatea operatorilor care gestionează direct aceste deşeuri. Un alt factor de risc pentru sănatatea oamenilor este reprezentat și de posibilitatea proliferării rozătoarelor în zona terenurilor pe care se depoziteaza deşeuri. Problema cuantificarii acestor efecte este veche, dar până în prezent nu au putut fi identificate resurse materiale care să permită efectuarea unui studiu sistematic privind impactual actualului sistem de gestionare a deşeurilor asupra sănătății populației.
Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V
Arabil 1669 6676 41724 25035 8345
Păşuni+fâneţe 7182 15388 41036 25648 13337
Livezi 0 0 203 237 237
05000
1000015000200002500030000350004000045000
Ponderea terenurilor agricole pe clase de calitate în anul 2018
53
Lipsa unui sistem adecvat de transport pentru colectarea deşeurilor, atât în ceea ce priveşte numarul utilajelor auto utilizate, traseele de colectare ineficient organizate, cât şi vechimea acestor vehicule îngreuneaza traficul rutier cu efecte asupra sanatatii oamenilor. 3.1.8. Situația actuală – Conservarea resurselor naturale
Inițiativa „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” din cadrul Strategiei Europa 2020 are ca scop să sprijine trecerea la o economie care să fie eficientă prin modul de utilizare a tuturor resurselor, să separe în mod absolut creșterea economică de consumul de resurse și energie și de impactul asupra mediului, să reducă emisiile gazelor cu efect de sera, să crească competitivitatea prin eficiență și inovare și să promoveze o mai mare securitate energetică. Creșterea economică durabilă este legată nemijlocit de protejarea mediului în toate componentele sale: aer, apă, sol, subsol și utilizarea eficientă a resurselor. Și în România apar probleme critice precum inundațiile, seceta, eroziunea solului, alunecări de teren, ş.a. cauzate în principal de gestionarea necorespunzătoare a factorilor de mediu şi a resurselor. La rândul lor, consumurile energetice datorate unor tehnologii învechite în industrie mențin la cote ridicate emisiile de gaze cu efect de seră. În România situația gestionării deșeurilor menajere și industriale reprezintă un obiectiv major pentru fiecare autoritate publică locală. În județul Covasna, implementarea programului de management integrat al deșeurilor este un prim pas pozitiv, dar care trebuie completat printr-o infrastructură adecvată extinsă a colectării separate și valorificării economice a deșeurilor refolosibile. Oportunitățile de finanțare încurajează proiectele pe termen lung care contribuie la un mediu sănătos şi la utilizarea eficientă a resurselor. Măsuri propuse: • Amenajarea, extinderea și modernizarea infrastructurii de mediu • Protejarea și conservarea mediului și a biodiversității • Reducerea vulnerabilității la riscuri și adaptarea la schimbări climatice • Eficientizarea consumului de energie și promovarea utilizării resurselor regenerabile. 3.1.9. Situația actuală – Patrimoniul cultural și peisajul
Monumentele istorice care aparțin categoriilor monument, ansamblu și sit, clasate prin Lista monumentelor istorice, imobilele aflate în zonele de protecție a acestora, zonele construite protejate, alte imobile cu valoare culturală, stabilite prin documentații de urbanism și siturile arheologice trecute în Repertoriul Arheologic Național, constituie bunuri imobile semnificative pentru istoria, cultura şi civilizația națională şi universală și fac parte integrantă din patrimoniul cultural județean și național. Toate aceste imobile necesită protecție din punct de vedere al aspectelor de mediu. Infrastructura de management a deșeurilor poate avea un impact direct asupra patrimoniului cultural național și universal și asupra peisajului. Intervențiile umane cu impact negativ asupra imobilelor care fac parte din patrimoniul cultural național si peisajului, în funcție de gravitate, sunt următoarele: • Distrugere: acestea sunt cauzate în principal de dezvoltări urbanistice intensive inadecvate mediului şi arhitecturii locale, schimbarea funcțiunii terenurilor, defrișări,
54
transformarea radicală a așezărilor tradiționale (îndesire, demolări, schimbări de funcțiuni) fără avizul Ministerului Culturii și Identității Naționale sau a serviciilor publice deconcentrate ale acestora; • Degradare: pierderi culturale datorate planificării activităților de gestiune a deșeurilor fără corelarea cu planurile de urbanism si fără respectarea măsurilor de protecție a patrimoniului cultural si al peisajului. In plus, poluarea cauzată de depozitarea necontrolata a deșeurilor; • Agresiuni: cauzate de activitățile economice şi turistice, depozitarea deșeurilor, dezechilibre ale ecosistemelor, lipsa de continuitate în politicile de amenajare a teritoriului, fără avizul Ministerului Culturii și Identității Naționale sau a serviciilor publice deconcentrate ale acestora. Impactul gestionării actuale a deșeurilor asupra factorului valori materiale se apreciază a fi moderat. Efectele asupra peisajului sunt de natura vizuală Ineficiența unui serviciu de salubrizare care sa asigure colectarea şi transportul deşeurilor ceea ce înseamna implicit continuarea practicilor necorespunzatoare de depozitare necontrolata a deşeurilor în spaţii neamenajate este unul din factorii importanți care duc la degradarea mediului, a peisajelor naturale şi a zonelor locuite. Afectarea peisajului ca urmare a unui sistem necorespunzator de gestionare a deşeurilor poate duce la scaderea potenţialul turistic din municipiu ceea ce implica piederi economice semnificative. Aspectul dezagreabil poate conduce la pierderi economice importante (legate de valoarea de tranzacționare a terenurilor în primul rand), dacă aspectele menționate se regăsesc, spre exemplu, în zone rezidențiale sau de agrement. 3.2. Situația actuală a gestionării deșeurilor
3.2.1. Deșeuri municipale
Deşeurile municipale generate cuprind atât deşeurile generate și colectate (în amestec și separat), cât și deşeurile generate și necolectate. Deşeurile generate și necolectate sunt reprezentate în cea mai mare parte de deşeurile menajere din zonele în care populaţia nu este deservită de servicii de salubritate. Indicatorii de generare deşeuri menajere în mediul urban și rural utilizaţi sunt specifici judeţului și sunt obţinuţi din măsurători (pentru perioada când nu există măsurători, se consideră indicii de generare: 0,65 kg/loc.zi în mediul urban si 0,3 kg/loc.zi în mediul rural). Cantităţile de deşeuri municipale generate la nivel judeţean, sunt prezentate pentru o perioadă de 5 ani, anterioară anului de referinţă (pentru PJGD din 2019, anul de referinţă este 2018 şi este notat cu x), și sunt comparate cu cele la nivel regional pentru anul de referinţă. În cantităţile de deşeuri municipale sunt incluse și deşeurile de ambalaje rezultate de la populaţie, comerţ și instituţii.
55
În tabelul urmator sunt prezentate cantitățile de deșeuri municipale generate în județul Covasna în perioada 2014-2019, atât cantitățile totale, cât și cantitățile pe fiecare categorie în parte.
Tabel 3.27 Cantităţi de deşeuri municipale generate în perioada 2014-2019
Tipuri de deşeuri
Cantitate de deşeuri (t)
2014 2015 2016 2017 2018 (X) 2019
Deşeuri menajere şi similare colectate în amestec, din care:
35.923,09 36.244,34 48.703,45 47.119,66 40.141,27 39.095,87
Deşeuri menajere colectate în amestec
24.609,00 25.606,99 31.596,7 36.530,03 32.265,90 29.321,90
Deşeuri similare colectate în amestec
11.314,09 10.637,35 17.106,75 10.589,63 7.875,37 9.773,97
Deşeuri menajere şi similare colectate separat
2.178,587 2.614,03 2.997,67 3.665,44 9.576,08 14.175,79
Deşeuri menajere colectate separat
1.890,747 2.267,28 2.432,79 3.023,65 6.524,06 10.631,84
Deşeuri similare colectate separat
287,84 346,75 564,88 641,79 3.052,01 3.543,95
Deşeuri din grădini şi parcuri
160,90 155,40 117,1 156,42 0 0
Deşeuri din pieţe
123,10 143,70 110,8 146,50 0 0
Deşeuri stradale
2.255,90 2.437,55 1.104,9 2.577,95 353,40 409,73
Deşeuri menajere
generate şi necolectate*
- - - - - -
TOTAL 40.641.58 41.595,02 53.033,92 53.665,97 50.070,75 53.681,39 Sursa: APM Covasna, Ancheta statistică anuală, (AS-GD-MUN)
56
Notă: 1*)Determinarea cantităților de „deşeuri menajere generate și necolectate” nu este relevantă pentru județul Covasna, deoarece toate localitățile urbane și rurale beneficiază de servicii de salubrizare licențiate ANRSC și autorizate din punct de vedere al protecției mediului. 2*) Cantitățile de deșeuri colectate în amestec și separat sunt cele furnizate de cei 4 operatori economici de salubrizare, care acoperă cu servicii de salubrizare întregul județ. 3*) Cantitățile de deșeuri colectate în amestec și separat pentru 2019 sunt informative, se pe bazează pe raportările preliminare (lunare) ale operatorilor de salubrizare și a celor de la ADI.
Pentru anul 2014 datele privind cantităţile de deşeuri generate şi colectate la nivelul judeţului Covasna din raportările statistice prezintă un grad de încredere foarte scăzut, bazându-se exclusiv pe estimările realizate de operatorii de salubrizare, depozitarea deșeurilor în acest an făcându-se pe depozitele neconforme existente, în funcțiune la aceea dată, respectiv depozitele de deșeuri neconforme din Sf. Gheorghe și Tg. Secuiesc. Sisteme de cântărire existau doar pentru deşeurile colectate separat de către operatorii de salubrizare și operatorii economici autorizați pentru colectarea deșurilor reciclabile. Datele de raportare aferente anului 2015 se bazează pe cântărire pentru a doua jumătate a anului, când după închiderea ultimului depozit neconform (Sf. Gheorghe), deșeurile municipale din județ au fost transportate spre depozitare la depozitul conform din Brașov (Fineco SA). Datele de raportare aferente anului 2016 și 2017 se bazează pe cântărire, în anul 2016 întreaga cantitate de deșeuri menajere şi similare colectate în amestec a fost trasportată spre depozitare la depozitul conform din Brașov, iar în 2017 anul a fost împărțit între depozitul conform din Brașov și depozitul conform din cadrul CMID Covasna (Leț), care a intrat în funcțiune în octombrie 2017. Anul 2018 este primul an întreg de funcționare a CMID Covasna. Populația conectată la serviciile de salubrizare
Tabel 3.28 Grad de acoperire cu servicii de salubrizare
Grad de acoperire cu servicii de salubritate (%)
2014 2015 2016 2017 2018 2019
Total 95,58 95,92 96,51 96.46 96,69 96,69
Mediul urban 94,60 95,06 95,39 92,76 93,36 93,36
Mediul rural 96,46 96,69 97,53 99,75 99,67 99,67
Începând cu anul 2009 odată cu închiderea zonelor de depozitare neconforme din mediul rural s-a trecut la acoperirea cu servicii de salubrizare autorizate/licenţiate a întregului judeţ, astfel practic toate localităţile din judeţ beneficiează de servicii de salubrizare autorizate. Raportarea gradului de acoperire la numărul de locuitori deserviţi aşa cum este expirmat în raporările rezultate din anchetele statistice nu reflectă în totalitate realitatea, deoarece operatorii de salubrizare încheie contracte individuale cu populaţia pe numărul de persoane care locuiesc efectiv în gospodărie, unii aplicând bonificaţii în cazul gospodăriilor de peste 4 persoane.
57
Indici de generare a deșeurilor municipale
Indicatorii de generare a deşeurilor colectate, exprimaţi in kg/locuitor x an, reprezintă un parametru important atât de verificare a plauzabilităţii datelor, cât şi pentru calculul prognozei de generare si se calculează in baza datelor prezentate în tabel. Indicatorii de generare se calculează atât pentru deşeurile municipale, cat si pentru deşeurile menajere pe baza cantităţii generate si a populaţiei si vor fi comparaţi cu indicii obţinuţi la nivel național.
Tabel 3.29 Cantități de deșeuri menajere generate în perioada 2014-2018 pe medii de rezidență
Categorii de deșeuri
Cantitate de deşeuri (t/an)
2014 2015 2016 2017 2018 2019
Deşeuri menajere colectate în amestec, în mediu urban
16.551,12 17.809,36 21.103,3 17.634,67 14.771,17 17.324,83
Deşeuri menajere colectate separat în mediu urban
1.478,47 1.935,74 1.940,39 2.417,53 6.788,38 8.056,77
Total urban 18.029,59 19.745,1 23.043,7 20.052,2 21.560,08 25.381,6
Deşeuri menajere colectate în amestec, în mediu rural
7.770,04 7.450,95 9.9285,2 18.253,28 14.793,41 11.997,07
Deşeuri menajere colectate separat în mediu rural
700,12 795,45 1.057,28 1.247,92 2.436,47 2.575,08
Total rural 8.470,16 8.246,4 10.985,8 19.501,2 17.229,88 14.572,15
TOTAL 26.499,75 27.991,5 34.029,5 39.553,7 38.789,96 39.953,75
Cantitățile de deșeuri colectate separat de către operatorii de salubrizare sunt prezentate în tabelul 4-16 din PJGD
Cantitățile de deșeuri colectate separat de către operatorii de salubrizare sunt prezentate în tabelul 4-16 din PJGD
Cantitățile de deșeuri colectate separat de către operatorii de salubrizare sunt prezentate în tabelul 4-16 din PJGD
Cantitățile de deșeuri colectate separat de către operatorii de salubrizare sunt prezentate în tabelul 4-16 din PJGD
Cantitățile de deșeuri colectate separat de către operatorii de salubrizare sunt prezentate în tabelul 4-16 din PJGD
Cantitățile de deșeuri colectate separat de către operatorii de salubrizare sunt prezentate în tabelul 4-16 din PJGD
58
Tabel 3.30 Indici de generare a deșeurilor municipale și menajere calculați la număr de populație
rezidentă
Indice generare
deșeuri
Indici de generare (kg/locuitor x an)
2014 2015 2016 2017 2018 2019
Municipal 201 200 257 262 246 267
Menajer urban 182 201 236 208 225 264
Menajer rural 77 76 101 180 160 112
3.2.2. Deșeuri de ambalaje
Cantitățile de colectate separat de către operatorii de salubrizare sunt prezentate în tabelul următor.
Tabel 3.31 Cantități de deșeuri de ambalaje colectate de către alți colectori autorizați
Categorie deşeu Cantitate colectată (tone)
2014 2015 2016 2017 2018
Deșeuri de hârtie/carton
1.586,469 1.243,208 1.429,801 2.331,087 2.263,55
Deşeuri de plastic 272,364 267,263 315,416 640,229 2.167,404
Deșeuri de lemn 174,26 225,072 240,03 267,467 301,002
Deșeuri de metal 23,948 118,409 35,157 61,686 152,05
Deşeuri de sticlă 25,86 4,99 84,06 267,492 71,15
TOTAL 2.082,901 1.858,942 2.104,464 3.567,961 4.955,156 Sursa: Baza de date ambalaje, SD, Chestionar COL/TRAT, APM Covasna
Tabel 3.32 Date privind instalațiile de reciclare a deșeurilor de ambalaje, 2019
Instalație/localizare Autorizație de Mediu
Capacitate (t/an)
Deșeuri acceptate (cod)
Producție Tehno Star SRL, Sf. Gheorghe
AM 118/26.04.2011 1000 deșeuri polietilenă (PE), cod deșeu: 15 01 02
Opal Transilvania SRL, Valea Crișului
AM 75/30.07.2014, revizuită
06.05.2019 1820
deșeuri polietilenă și polipropilenă(PE, PP), cod deșeu: 15 01 02
R-Plastind ROCN SRL, Sf. Gheorghe
AM 80/05.08.2019 4500 deșeuri polietilenă (PE), cod deșeu: 15 01 02
SC EPALEK SRL
AM 7/03.04.2018 500 deșeu polistiren (PS) cod deșeu: 15 01 02
Sursa:APM Covasna
59
3.2.3. Deșeuri din Echipamente Electrice și Electronice
Cantitate DEEE colectată pe județ
Tabel 3.33 Cantitatea de DEEE colectată pe județ
Categorie de DEEE Cantitate colectată (t)
2014 2015 2016 2017 2018
Aparate de uz casnic de mari dimensiuni 20,26 37,30 40,82 47,80 410,54
Aparate de uz casnic de mici dimensiuni 2,80 5,09 9,10 10,10 21,5
Echipamente informatice șu echipamente pentru comunicații electronice
12,45 34,88 34,35 32,16 38,82
Aparate electrice de consum și panouri fotovoltaice
31,40 59,17 78,11 97,43 78,14
Echipamente de iluminat 0,38 0,42 0,64 0,42 0
Unelte electrice și electronice, cu excepția uneltelor industrial fixe de mari dimensiuni
0 0 0,08 0 0
Jucării, echipamente pentru petrecerea timpului liber și echipament sportiv
0 0 0 0 0
Dispozitive medicale, cu excepția tuturor produselor implantate și infectat
0 0,07 0,06 0 0
Instrumente de monitorizare și control 0,97 0,03 0,04 0,33 2,64
Distribuitoare automate 0,02 0 0 0 0
TOTAL județ 68,28 136,96 163,2 188,24 551,64 Sursa:APM Covasna
3.2.4. Deșeuri din construcții și desființări
Tabel 3.34 Cantități de DCD colectate prin operatorii de salubritate
Deșeuri din construcții și desființări
Cantitate colectată (t/an)
2014 2015 2016 2017 2018
DCD nepericuloase
DCD periculoase 0 0 0 0 0 Total 4.762 2.989,5 620,5 84,22 2.317,96
Sursa: APM Covasna
Tabel 3.35 Cantități de DCD colectate prin alți operatori
Deșeuri din construcții și desființări
Cantitate colectată (t/an)
2014 2015 2016 2017 2018
DCD nepericuloase - 5.811,32 7.593,55 20.560,6 90,9
DCD periculoase 0 0 0 0 0
Total - 5.811,32 7.593,55 20.560,6 90,9
Tabel 3.36 Cantitatea de DCD tratată
Deșeuri din construcții și desființări
Cantitate tratată (t/an)
2014 2015 2016 2017 2018
DCD nepericuloase - 5.811,32 7.521,95 20.486,68 59,38
60
DCD periculoase 0 0 0 0 0
Total Sursa: APM Covasna
Tabel 3.37 Cantitatea de DCD valorificată, respectiv eliminată
Deșeuri din construcții și desființări
Cantitate valorificată(t/an) Cantitate eliminată (t/an)
2014 2015 2016 2017 2018 2014 2015 2016 2017 2018
DCD nepericuloase
- 5.811,32 7.521,95
20.486,68 59,38 - 0 0 20 0
DCD periculoase
0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total județ - 5.811,32 7.521,95
20.486,68 59,38 - 0 0 20 0
Sursa: APM Covasna
3.2.5. Nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate orășenești
Tabel 3.38 Stații de epurare orășenești, mediu urban anul 2018
Denumire stației de epurare
Număr locuitori deserviți
Echivalent locuitor Cantitate de nămol rezultată
(t/an subst. uscată**)
Operator Regional SC GOSPODĂRIE
COMUNALĂ SA SE Sf.Gheorghe
56.006 55.404 2.225,97
Operator Regional SC GOSPODĂRIE
COMUNALĂ SA SE Tg.Secuiesc
18.491 6.070 755,55
Operator Regional SC GOSPODĂRIE
COMUNALĂ SA SE Covasna
10.114 11.394 216,86
Operator Regional SC GOSPODĂRIE
COMUNALĂ SA SE Întorsura Buzăului
7.528 988,96 63,35
SE Baraolt 8.672 - - *Conform HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor
uzate, cu modificările şi completările ulterioare, un echivalent locuitor (e.l.) reprezintă: încărcarea organică biodegradabilă având un consum biochimic de oxigen la 5 zile - CBO5 - de 60 g O2/zi;
** Conform SR 12.702/1997 Nămoluri rezultate de la tratarea apelor de suprafaţă şi epurarea apelor uzate, „substanţa uscată (solide totale)” reprezintă „substanţa rezultată din nămol prin uscarea acestuia la 1050C”.
Sursa: Ancheta statistică 2018, APM Covasna
3.2.6. Uleiuri uzate alimentare
O categorie specială a deșeurilor alimentare este reprezentată de uleiurile uzate alimentare, respectiv uleiuri și grăsimi comestibile (20 01 25).
61
în județul Covasna uleiul uzat alimentar este colectat atât prin intermediul operatorilor de salubrizare prin puncte de colectare ulei uzat (în piața centrală din Sf. Gheorghe, curte de colectare Tega SA), cât și de către operatori economici colectori de astfel de deșeuri.
Tabel 3.39 Date generale ale operatorilor economici colectori de ulei uzat alimentar, 2019
Denumire operator
economic
Capacitate de colectare
(t/an)
Autorizație de Mediu
Tipuri de deșeuri colectate*
Codul operațiunii de valorificare**
Gastrofilter SRL
240 41/10.11.2017 exclusiv ulei uzat alimentar
Cod deșeu: 20 01 25
R12
Geb-Ricicla SRL
50 29/10.07.2017 diferite categorii de deșeuri printre care și ulei uzat alimentar
(20 01 25)
R12
Natura Geb SRL
50 82/06.08.2019 diferite categorii de deșeuri printre care și ulei uzat alimentar
(20 01 25)
R12
Sursa: APM Covasna
Cantitățile de ulei uzat alimentar generate și gestionate în perioada de analiză sunt prezentate în tabelul urmator.
Tabel 3.40 Evoluția cantităților de uleiuri uzate alimentare colectate
Operator economic colector
Cantităților de uleiuri uzate alimentare colectate (t/an)
2014 2015 2016 2017 2018
TEGA SA-salubrizare
- - - 1,45 2,1
Gastrofilter SRL-colector autorizat ulei uzat alimentar
- - - 17,696 144,921
SC NETWORK & DESIGN SRL colector autorizat ulei uzat alimentar
25,533 43,559 67,732 97,42 -
Geb-Ricicla SRL - - - 0 0,155
TOTAL 25,533 43,559 67,732 116,566 147,175
Tabel 3.41 Evoluția cantităților de uleiuri uzate alimentare valorificate (t/an)
Cantități de uleiuri uzate alimentare valorificate
(t/an) 2014 2015 2016 2017 2018
62
Sursa: APM,
Notă: valorificate în instalații din Austria, Ungaria.
3.2.7. Eliminarea deșeurilor
Toate depozitele de deșeuri neconforme urbane din județ au fost închise și ecologizate în termenul prevăzut de HG 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, fiind în perioadă de monitorizare timp de 30 de ani. Până la data de 16 iulie 2009 în judeţul Covasna depozitarea deşeurilor municipale s-a realizat exclusiv pe cele 5 depozite de deşeuri neconforme existente în mediu urban şi pe cele 45 de spaţii de depozitare din mediu rural. În conformitate cu calendarul de închidere prevăzut în HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, în 16 iulie 2009 a fost sistată depozitarea deşeurilor pe 3 din depozitele de deşeuri neconforme din mediu urban (Covasna, Baraolt şi Întorsura Buzăului) şi au fost închise şi ecologizate toate spaţiile de depozitere din mediul rural. După sistarea activităţii depozitelor neconforme menţionate, deşeurile municipale generate în judeţ au fost preluate de rampele municipale aflate în operare la data respectivă, care puteau funcţiona până la 16 iulie 2017 conform calendarului de închidere stabilit în HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (Tg. Secuiesc și Sf.Gheorghe). Până la sfârşitul anului 2016 au fost închise și aceste depozite, urmând ca în anul elaborării PJGD toate deșeurile municipale generate în județ să fie depozitate pe depozitul conform din Moacşa-Leţ . Închiderea depozitelor de deșeuri neconforme în zona urbană s-a realizat după cum este prezentat în tabelul 4.35.
Tabel 3.42 Depozite conforme 2019
Depozit conform
/localitate
Autorizație de mediu
Capacitate proiectată
(m3)
Capacitate construită
(m3)
Capacitate disponibilă
(m3)
Codul operațiunii de valorificare**
CMID-Boroșneu
Mare
1/06.10.2017 980.000
400.806 prima celulă construită
350.274,81 prima celulă
D5
Tabel 3.43 Evoluția cantităților de deșeuri depozitate pe depozite conforme și neconforme
Depozit (ne)conform/localitate
Cantități de deșeuri depozitate (t/an)
2014 2015 2016 2017 2018 2019
CMID- Boroșneu Mare - depozit conform
- - - 10.198,75 44.726,46 44.488,88
Fineco SA Brașov-depozit conform
- 19.650,93 50.656,25 39.886 1.835,91
Depozit neconform Sf.
45.855,91 22.319,56 - - -
49,992 38,798 64,333 135,747 124,742
63
Gheorghe
Depozit neconform Tg. Secuiesc
883,51 - - - -
TOTAL depozitat 46.739,42 41.970,49 50.656,25 50.084,75 46.562,37 44.488,88
3.3. Evoluția mediului în situația neimplementării PJGD
Analiza stării mediului în condițiile neimplementării PJGD reprezintă o cerința atât a Directivei SEA - Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European și a Consiliului din 27 Iunie 2001 asupra evaluării efectelor unor planuri și programe asupra mediului (art. 5 și anexa I-b), cât și a Hotărârii de Guvern nr. 1076/2004 pentru stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe (art.15). În situația neîndeplinirii PJGD, în cazul deșeurilor municipale, se presupune că doar investițiile existente și cele finalizate prin proiectele SMID vor fi operaționale. În PJGD această situație este analizată în Alternativa „zero”. În cazul neimplementării PJGD Covasna se asumă că:
- sistemul de colectare separată a fracțiilor reciclabile să funcționeze la capacitatea prognozată în SMID;
- stația de sortare să funcționeze la capacitatea proiectată și randamentele proiectate; - să funcționeze colectarea deșeului verde ce se va trata în stația de compostare care
să funcționeze la capacitatea proiectată și randamentele proiectate; - cantitatea de deșeuri depozitată să scadă la cca. 30% față de situația actuală.
Detalii privind gestionarea deșeurilor în cazul Alternativei 1, a cantităților aferente sunt prezentate în Capitolul 10 Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantei alese în cazul neimplementării PJGD (Alternativa zero). 3.3.1. Apele de suprafață și subterane
În prezent principală sursă de poluare a apelor o reprezintă depozitarea deșeurilor și abandonarea ilegală a deșeurilor. Evoluția factorului de mediu apă se va îmbunătăți ca urmare a implementării proiectului SMID, dar îmbunătățirea în comparație cu situația implementării PJGD, nu este semnificativă având în vedere că instalațiile existente nu pot asigura reducerea de la depozitare a deșeurilor biodegradabile și emisiile de gaze cu efect de seră vor fi aceleași. Extinderea și modernizarea instalațiilor existente cu echipamente pentru tratarea deșeurilor biodegradabile va avea un efect pozitiv asupra calității apelor de suprafață ți subterane. 3.3.2. Aerul
Deșeurile municipale poluează aerul într-un mod complex, principalele cauze și mecanisme de poluare fiind:
- degajarea gazului de depozit, gaz ce conține, pe lângă componentele principale (CH4 si CO2) și cantități mici de compuși organici volatili (COV), substanțe volatile cu miros
64
dezagreabil, hidrogen sulfurat, dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac, funcție de compoziția deșeurilor;
- transportul de către vânt si dispersia în atmosferă a pulberilor prezente în deșeurile municipale.
Depozitele de deșeuri menajere pot fi considerate surse fixe și difuze de poluare pentru componenta de mediu aer. Principalele emisii poluante pentru aer sunt: pulberile spontane, “mirosurile” și biogazul. În cazul neimplementării PJGD emisiile nete atmosferice vor fi mai mari în comparație cu aplicarea măsurile prevăzute prin PJGD, având în vedere următoarele:
- cantitățile mari de deșeuri depozitate în Alternativa 0 în raport cu cele depozitate în cazul implementării PJGD. Se prognozează ca în anul 2025 se va depozita cca. 35% din cantitatea prognozata în Alternativa 0.
- deșeurile biodegradabile se colectează în amestec față de PJGD, unde se vor colecta separat și se vor composta în instalație centralizată prevăzută cu biofiltru.
La nivel de scenariu creșterile sunt parțial compensate prin emisiile evitate prin reciclarea materialelor. 3.3.3. Schimbările climatice
Conform datelor prezentate în cap. 7 Analiza alternativelor, emisiile totale anuale nete de gaze cu efect de seră (GES) generate în cazul Alternativei zero se vor reduce cu 2025 față de situația actuală, dar sunt mai mari față de implementarea PJGD ( Alternativa 2) . Prin urmare în cazul neimplementării PJGD impactul negativ va fi mai mare. 3.3.4. Solul si subsolul
Cantitatea depozitată va scade, ceea ce va extinde durata de viață a celulei 1 și construirea mai târziu a celulei 2. 3.3.5. Biodiversitate (fauna, flora)
Actualul sistem de management al deșeurilor acționează asupra ecosistemelor si a biosferei atât prin poluanții gazoși degajați ca urmare a proceselor fermentative ce se desfășoară la nivelul masei de deșeuri, dar și prin contactul direct al plantelor și animalelor cu deșeurile menajere (în cazul abandonării ilegale a deșeurilor). Valorificarea redusă a deșeurilor menține presiunea de exploatare a resurselor naturale cu efecte directe negative asupra habitatelor naturale și speciilor de interes comunitar. Emisiile gazoase ale deșeurilor menajere sunt reprezentate de biogaz, alcătuit in medie din: 15 – 84 % CH4 (procente volumetrice), 15 % CO2, mici cantități de CO, O2, H2S, mercaptani, vapori de apa, praf, N2, oxizi de azot etc. Acesta acționează atât asupra faunei folositoare (reprezentate, de exemplu, de insectele polenizatoare sau pasările insectivore), dar mai ales, asupra calității și stării fiziologice a plantelor. Substanțele volatile (urât mirositoare), se impregnează pe suprafața foliară, introducându-se apoi prin intermediul stomatelor în interiorul organismului vegetal. Totodată, prin sistemul
65
radicular, substanțele odorante pătrund in organism conferindu-i acestuia o parte din însușirile lor. Oxizii de azot au o acțiune nocivă atât asupra plantelor, cât și a viețuitoarelor. Astfel, la concentrațiile existente în atmosferă, oxidul de azot nu este iritant și nu este considerat un toxic puternic. În schimb, la concentrații ridicate NO2 are un puternic efect toxic atât asupra organismelor vegetale, cât și animale. Monoxidul de carbon (CO) face parte din clasa poluanților asfixianți (alături de CO2, H2S, cianuri) al căror efect patogen predominant, asupra viețuitoarelor cu sânge cald, îl reprezintă hipoxia și anoxia constând în blocarea aportului, transportului sau utilizării oxigenului în procesele metabolice. Modul cel mai frecvent și poate cel mai periculos de acțiune asupra ecosistemelor îl constituie faptul că, atât sistemele de precolectare a deșeurilor dar în special depozitele de deșeuri menajere, constituie surse de hrană pentru rozătoare, câini, pisici etc. Astfel, agenții patogeni din deșeurile menajere sunt transportați fizic sau își găsesc gazda în organismul acestor animale, fiind răspândiți apoi pe o arie mult mai largă decât spațiul de depozitare, afectând grav calitatea ecosistemelor respective. Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deșeuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care în termenii conceptului de “dezvoltare durabila”, se întinde pe durata a cel puțin doua generații dacă se însumează perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologica si postmonitorizare (30 ani). În termeni de biodiversitate, un depozit de deșeuri înseamnă eliminarea de pe suprafața afectata acestei folosințe a unui număr de 30-300 specii/ha, fără a considera și populația microbiologica a solului. În plus, biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică în sensul că:
- în asociațiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate; - unele mamifere, păsări, insecte părăsesc zona, în avantajul celor care își găsesc
hrana în gunoaie (șobolani, ciori). Deși efectele asupra florei și faunei sunt teoretic limitate în timp la durata exploatării unui depozit, reconstrucția ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic inițial, evoluția biosistemului fiind ireversibil modificată 3.3.6. Sănătatea oamenilor
Principalele surse de poluare ca urmare a gestionării actuale a deșeurilor cu potențial impact asupra sănătății umane sunt emisiile în aer generate de instalațiile de tratare a deșeurilor (operația de tratare predominantă fiind depozitarea, sursă majoră de emisii GES) şi emisiile în apă, ca urmare a depozitării necontrolate a deșeurilor. În cazul neimplementării PJGD, este de așteptat ca emisiile totale de GES și alți poluanți în aer să scadă în comparație cu situația existentă, însă să fie mai mari comparativ cu situația implementării PJGD. Astfel, evoluția sănătății umane este de așteptat să se îmbunătățească în cazul alternativei 0 însă într-o mai mică măsură în comparație cu situația implementării PJGD.
66
3.3.7. Patrimoniu cultural și peisaj
Efectele asupra peisajului și patrimoniului cultural sunt de natură vizuala, deșeurile neridicate, împrăștiate de vânt, în stare avansată de fermentare, depozitate în zone neamenajate, creează dezagremente uneori majore (exemplu: când sunt vizibile din tren, de pe șosele europene sau naționale, în zone comerciale, în zone dens populate sau turistice). Peisajul și aspectul ambiental este afectat de starea recipientelor de colectare, gradul lor de uzură, forma și gradul de curățenie a spațiilor de colectare, starea mijloacelor de transport, forma, mărimea și modul de gestionare a depozitelor de deșeuri. Aspectul dezagreabil poate conduce la pierderi economice importante, dacă aspectele menționate se regăsesc spre exemplu în zone turistice sau de agrement. Prin implementarea actualului sistem de management integrat al deșeurilor (alternativa 0) este de așteptat să se reducă influența negativă asupra peisajului și patrimoniului cultural 3.3.8. Resurse naturale
Alternativa 0 asigură îndeplinirea principalelor obiective și ținte privind gestionarea deșeurilor municipale, dar nu toate. Astfel în 2025 se estimează obținerea rezultatelor prezentate în tabelul următor.
Tabel 3.44 Comparație privind îndeplinirea principalelor obiective și ținte (t/an)
Alternativa 0 Alternativa 2
Materiale reciclabile valorificat
5.490.53 5.765,53
Biodeșeuri și deșeuri verzi colectate separat și
compostate
6.650 6.650
Biodeșeuri tratate/compostate la locul de generare, care reduc
rata de generare
- 3.780
Prin urmare în cazul neimplementării PJGD, valorificarea mai redusă a deșeurilor contribuie la menținerea presiunii de exploatare a resurselor naturale.
67
4. CARACTERISTICILE DE MEDIU A ZONEI POSIBIL A FI AFECTATE
Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor are ca arie de acoperire exclusiv județul Covasna. Analiza obiectivelor și a măsurilor propuse, conform Capitolului 1. Obiectivele principale ale PJGD, respectiv Capitolului 9. Măsuri propuse pentru a preveni, reduce și compensa orice efecte adverse asupra mediului al implementării PJGD Covasna, nu a dus la identificarea unor situații care ar putea avea efecte negative semnificative asupra factorilor de mediu. Proiectele ce se vor realiza în baza prevederilor PJGD vor urma procedurile de reglementare, inclusiv în ceea ce privește evaluarea adecvată a impactului asupra biodiversității, după caz. În schimb, prin sistarea depozitării și ecologizarea depozitelor neconforme și a depozitelor ilegale, factorii de mediu (apă, aer, sol, subsol, biodiversitate) din arealele respective vor fi afectați în mod semnificativ, prin îmbunătățirea calității lor. Similar se poate aprecia că prin modernizarea parcului auto al serviciilor de salubrizare, calitatea aerului va fi afectata pozitiv. Amenajarea unor puncte de colectare conforme contribuie la îmbunătățirea semnificativa a aspectului urbanistic, precum și la diminuarea sau chiar eliminarea pericolelor potențiale privind sănătatea oamenilor. Măsurile principale prevăzute în PJGD (Alternativa 2) cuprind:
Aplicarea măsurilor de prevenire a generării deșeurilor prevăzute în PJPGD;
Dezvoltarea sistemului de colectare separată a deșeurilor reciclabile;
Asigurarea capacităților de sortare pentru cantităţile de deșeuri reciclabile colectate
separat;
Implementarea sistemului de colectare separată a biodeșeurilor din deșeuri
menajere, similare și din piețe și extinderea sistemului de colectare separată a
biodeșeurilor din parcuri și grădini;
Dezvoltarea unei scheme de colectare separată a deșeurilor textile provenite de la
populație;
Asigurarea implementării colectării separate a medicamentelor expirate provenite de
la populație;
- Tratarea unei cantități de deșeuri municipale de 10.500 t/an. Tratarea se va realiza
prin extinderea și modernizarea/completarea instalațiilor existente la CMID Boroșneu
Mare pentru a se mări capacitatea de tratare a biodeșeurilor;
- Asigurarea de capacități suplimentare de depozitare după umplerea celulei 1.
Având în vedere că măsurile principale prevăzute în PJGD cuprind: - creșterea gradului de colectare separată a deșeurilor în vederea valorificării reducerea
semnificativă a deșeurilor depozitate; - criterii minime de selecție a amplasamentelor viitoarelor instalații de deșeuri inclusiv
condiția ca aceasta să nu fie situate în situri Natura 2000, potențialul impact negativ generat de PJGD asupra siturilor naturale protejate scade semnificativ.
68
5. ORICE PROBLEMĂ DE MEDIU EXISTENTĂ, RELEVANTĂ PENTRU
PJGD
În capitolul 3 Aspecte relevante ale stării actuale a mediului în județul Covasna, subcapitolul 3.2. a fost analizată situația existentă a factorilor de mediu relevanți și identificate sensibilitățile acestora în raport cu sistemul actual de gestionare a deșeurilor. În continuare, sunt evidențiate problemele de mediu cu scopul de a furniza informații asupra modului în care acestea pot afecta PJGD, precum şi a posibilității ca PJGD de a le agrava, reduce sau afecta. Problemele semnificative corespund factorilor de mediu cei mai sensibili şi pentru care implementarea măsurilor din PJGD este posibil să genereze un impact moderat şi mare. Sensibilitatea factorilor de mediu este apreciată folosind următorul sistem de evaluare: major; moderat; redus; fără impact/impact neglijabil.
Tabel 5.1 Factorii de mediu afectați de actualul sistem de gestionare a deșeurilor Apă Aer Climă Sol/Subsol Biodiversitate Sănătate
Deșeuri municipale Deșeuri alimentare
Scurgeri levigat de la depozite neautorizate, deșeuri abandonate IMPACT MAJOR
Emisii aer de la depozitarea deşeurilor municipale IMPACT MODERAT
Emisii GES Depozite deșeuri muncipale IMPACT MAJOR
Infiltrare levigat/deşeuri abandonate Ocupare sol (amplasamente instalaţii tratare /eliminare) IMPACT MODERAT
Infiltrare levigat/deșeuri abandonate/ depozite neautorizate in interiorul ariilor naturale protejate IMPACT MODERAT
Expunere la apa, aer, sol contaminat Zgomot generat de trafic IMPACT MODERAT
Deșeuri de ambalaje
Deșeuri abandonate IMPACT MODERAT
Emisii aer de la depozitarea ambalajelor IMPACT REDUS
Emisii GES deşeuri de amablaje biodegradabile depozitate (hartie, lemn) IMPACT REDUS
Deşeuri abandonate Ocupare sol (amplasamente instalaţii tratare /eliminare) IMPACT MODERAT
Deşeuri abandonate in interiorul ariilor naturale protejate IMPACT REDUS
Expunere la apa, aer, sol contaminat Zgomot generat de trafic IMPACT REDUS
DEEE Scurgere şi infiltrare substante periculoase în cazul DEEE depozitate necorespunză tor IMPACT MODERAT
IMPACT NEGLIJABIL
IMPACT NEGLIJABIL
Depozitare necontrolată Ocupare sol (amplasamente instalaţii tratare /eliminare) IMPACT REDUS
IMPACT NEGLIJABIL
Expunere la apa si sol contaminat IMPACT MODERAT
DCD Infiltrații substanţe periculoase in cazul DCD stocate si depozitate
IMPACT NEGLIJABIL
IMPACT NEGLIJABIL
Depozitare necontrolată Ocupare sol IMPACT MODERAT
IMPACT NEGLIJABIL
IMPACT NEGLIJABIL
69
necorespunzător IMPACT MODERAT
Din matrice se poate observa că principalele surse de poluare majoră generată de gestionarea actuală a deșeurilor sunt reprezentate pe de o parte de colectarea în amestec a deșeurilor şi pe de alta de depozitarea preponderentă a acestora. Depozitarea ilegală a deșeurilor este un factor important de poluare. Principalii factori de mediu afectați sunt apa, schimbări climatice și sol/subsol.
Tabel 5.2. Probleme de mediu relevante pentru PJGD
Factori de mediu Probleme de mediu relevante pentru PJGD
Apă Ponderea presiunilor potențial semnificative difuze reprezintă aproximativ 60% din totalul presiunilor asupra calității apelor de suprafață. Una din sursele importante de poluare o reprezintă abandonarea deșeurilor. n cazul instalațiilor propuse a se realiza prin PJGD, un impact potențial asupra factorului de mediu nu se poate produce decât prin scurgeri sau infiltrări accidentale.
Schimbări climatice Prin implementarea PJGD, în toate alternativele studiate, cantitatea de deșeuri depozitate va scădea semnificativ. Însă noile instalații pentru tratarea deșeurilor reciclabile, a biodeşeurilor şi a deșeurilor reziduale generează de asemenea gaze cu efect de seră, dar în proporție mai mică. De asemenea, PJGD prevede criterii minime pentru alegerea amplasamentelor viitoarelor instalații de tratare a deșeurilor inclusiv un criteriu relativ la schimbări climatice prin care se precizează ca amplasamentele s
Sol/Subsol Una din sursele de poluarea a solurilor este reprezentată de depozitarea deșeurilor municipale. Chiar dacă prin implementarea PJGD cantitatea depozitată este estimată a scădea semnificativ, totuși depozitarea rămâne ultima verigă pentru eliminarea deșeurilor. Suprafața afectată prin implementarea PJGD de se poate extinde prin construirea unor noi instalații de tratare a deșeurilor
70
6. OBIECTIVELE DE PROTECȚIA MEDIULUI STABILITE LA NIVEL
JUDEȚEAN CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PJGD
Obiectivele privind gestionarea deșeurilor pentru perioada de planificare 2019-2025 și relevante la nivelul județului Covasna sunt stabilite pe baza obiectivelor și țintelor prevăzute în PNGD, pentru fiecare categorie de deșeuri ce face obiectul planificării. În plus, în vederea estimării capacităților investițiilor noi pentru gestionarea deșeurilor municipale, au fost luate în considerare și obiectivele privind pregătirea pentru reutilizare și reciclare, precum si obiectivul de reducere a cantității de deșeuri depozitate din cadrul pachetului economiei circulare aprobat în iunie 2018. Pentru fiecare obiectiv în parte sunt prezentate ținte și termene de îndeplinire și, de asemenea, justificările referitoare la stabilirea acestora.
6.1 Obiectivele şi ţintele stabilite în conformitate cu legislaţia românească,
directivele Uniunii Europene şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor
Obiectivele privind gestionarea deșeurilor municipale în judeţul Covasna pentru perioada de planificare sunt stabilite pe baza: • prevederilor Planului Naţional de Gestionare a Deșeurilor 2018-2025; • prevederilor legislative europene și naționale în vigoare; • prevederilor Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor 2014-2020; • prevederilor principalelor directive de deșeuri, incluse în Pachetul Economiei Circulare,
aprobat și publicat în Jurnalul Oficial al U.E. la data de 14.06.2018; • comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și
Social European și Comitetul Regiunilor, Rolul valorificării energetice a deșeurilor în economia circulară, 26.01.2017;
• principalelor probleme identificate în gestionarea actuală a deșeurilor municipale în judeţul Covasna.
Deși perioada de planificare se termină în 2025, la stabilirea măsurilor și la estimarea noilor capacități de investiții pentru gestionarea deșeurilor municipale, trebuie să se țină seama de toate obiectivele și țintele naționale și europene până în anul 2040. În conformitate cu cerințele pachetului economiei circulare aprobat în iunie 2018, țintele de pregătire pentru reutilizare și reciclare cresc până în anul 2035, iar în anul 2040 România trebuie să îndeplinească ținta de reducere a deșeurilor municipale depozitate la 10% din cantitatea generată. Astfel devine evident faptul că, pentru a evita supracapacitarea instalațiilor noi, trebuie sa țină seama de toate aceste obiective și ținte. 6.2 Cuantificarea ţintelor pentru toate tipurile de deşeuri din judetul Covasna
Obiective şi ţinte privind gestionarea deşeurilor pentru judetul Covasna
71
Cuantificarea țintelor se realizează doar pentru deșeurile municipale, deșeurile biodegradabile și pentru deșeurile din construcţii și desființări. Deșeurile de ambalaje și deșeurile de echipamente electrice și electronice au ținte doar la nivel național, a căror transpunere la nivel județean nu este relevantă (bazele de date sunt la nivel național, nu se cunosc și nici nu sunt relevante cantitățile generate la nivel județean). Obiectivul privind creşterea etapizată a gradului de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor cu modificările şi completările ulterioare prevede la art.17 alin.(1) că „autoritățile administrației publice locale au obligația să atingă, până la 31 decembrie 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală generată, cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere sau, după caz, din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din gospodării”.Legea nr. 211/2011 nu cuprinde prevederi referitoare la modul de calcul al acestui obiectiv. Anterior modificărilor introduse prin aprobarea Pachetului Economiei Circulare, Directiva cadru privind deşeurile 53 (transpusă în România prin Legea nr. 211/2011) nu menționa nici ea modalitatea de calcul al obiectivului de 50%, însă prevedea că acest aspect va fi reglementat printr-o decizie ulterioară. Astfel, a fost adoptată Decizia Comisiei 2011/753/UE de stabilire a normelor şi a metodelor de calcul pentru verificarea respectării obiectivelor fixate la articolul 11 alineatul (2) din Directiva2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (Decizia 2011/753/UE), care prevedea patru metode de calcul a obiectivului de reutilizare şi reciclare a deșeurilor municipale, şi anume:
Metoda 1 - Pregătirea pentru reutilizare şi reciclarea deșeurilor menajere de hârtie,
metal, plastic sau sticlă – se calculează prin raportarea cantităţii reciclate de deșeuri menajere de hârtie, metal, plastic sau sticlă la cantitatea totală generată de deșeuri menajere de hârtie, metal, plastic sau sticlă;
Metoda 2 - Pregătirea pentru reutilizare şi reciclarea deșeurilor menajere din hârtie,
metal, plastic sau sticlă, precum şi a altor tipuri specifice de deșeuri menajere sau deșeuri similare – se calculează prin raportarea cantităţii reciclate de deșeuri de hârtie, metal, plastic sau sticlă şi de alte fluxuri specifice de deșeuri provenite de la gospodării sau deșeuri similare la cantitatea totală generată de deșeuri de hârtie, metal, plastic sau sticlă şi de alte fluxuri specifice de deșeuri provenite din gospodării sau de deșeuri similare;
Metoda 3 - Pregătirea pentru reutilizarea şi reciclarea deșeurilor menajere – se
calculează prin raportarea cantităţii de deșeuri menajere reciclate la cantitatea totală de deșeuri menajere exclusiv anumite categorii de deșeuri;
Metoda 4 - Pregătirea pentru reutilizare şi reciclarea deșeurilor municipale – se
calculează prin raportarea cantităţii de deșeuri municipale reciclate la cantitatea totală de deșeuri municipale generate.
72
Decizia 2011/753/UE precizează la art. 3(3) că statele membre aplică una din cele patru metode, care corespunde opțiunii alese de către statul membru. Metoda de calcul cea mai des utilizată la nivelul statelor membre era Metoda 2 (care se raportează la cantitatea de deșeuri reciclabile din deșeurile menajere şi similare), care este evident mai ușor de îndeplinit decât Metoda 4 (care se raportează la întreaga cantitate de deșeuri municipale generată). În conformitate cu prevederile PNGD, România utilizează Metoda 2 pentru calculul țintei din anul 2020, prevăzută în legislație. Pentru anul 2025 este propusă utilizarea Metodei 4 (ținta de 50% reciclare raportat la întreaga cantitate de deșeuri municipale generate. Directiva cadru în forma actuală (după modificările intervenite în urma aprobării Pachetului Economiei Circulare) stabileşte ca modalitate de calcul al obiectivelor privind pregătirea pentru reutilizare și reciclare a deşeurilor, raportarea la cantitatea totală de deșeuri municipale generată. În concluzie, pentru judeţul Covasna obiectivul “creșterea etapizată a gradului de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale” va avea următoarele ţinte:
50% din cantitatea totală de deșeuri reciclabile generată (Metoda 2, conform Deciziei 2011/753/UE) cu termen 2020. Ţintă este calculată prin luarea în considerare a deșeurilor de hârtie şi carton, plastic, metal şi lemn şi va asigura conformarea cu prevederile legale în vigoare;
50% din cantitatea totală de deșeuri municipale generate în anul 2025 (în conformitate și cu prevederile PNGD), 55% din cantitatea totală de deșeuri municipale generate în anul 2030 şi 60% din cantitatea totală de deșeuri municipale generate în anul 2035. Țintele se calculează prin raportare la întreaga cantitate de deșeuri municipale şi sunt în conformitate cu prevederile Directivei cadru a deșeurilor din Pachetul Economiei Circulare.
Prin luarea în considerare a acestor ţinte la proiectarea sistemului de management integrat al deșeurilor se asigura inputul instalaţiilor de tratare a deșeurilor reziduale pe întreaga perioadă de viaţă, eliminându-se riscul supradimensionării capacităților. În tabelul de mai jos este prezentată cuantificarea pentru judeţul Covasna a celor patru ținte aferente obiectivului de pregătire pentru reutilizare şi reciclare.
Tabel 6.1 Cuantificarea țintelor pentru metoda 1 și metoda 2
Anul 2020 2025
Cantitatea de deșeuri reciclabile generată (t/an)
8.557,52 -
Ținta de reducere (50%) în t/an
4.278,76 -
Cantitatea de deșeuri municipale generată (t/an)
45.953,43
73
Ținta de reducere (50%) în t/an
22.976,72
Ținta pentru anul 2020 se va atinge cu instalațiile existente în prezent. Pentru anul 2025 situația fluxurilor de deșeuri este prezentată mai jos, conform datelor din
tabelul următor.
Tabel 6.2 Fluxurile de deșeuri în anul 2025
Nr.crt. Flux Cantitatea anuală (t)
1 Deșeuri reciclabile 8.134,12
2 Deșeuri biodegradabile
22.310,29
3 Altele (reziduale) 11.156,62
Total 1 41.601,03
4 Deșeuri periculoase 967,20
5 Deșeuri voluminoase 3.385,20
Total 2 4.352,4
Total general 45.953,43
Ținte de atins, conform PNGD
1. Creșterea etapizată a gradului de pregătire pentru reutilizare și reciclare prin aplicarea ierarhiei de gestionare a deșeurilor minim 50% din cantitatea totală de deșeuri reciclabile generate – Termen 2020 – cantitatea – 4.278,76 t/an
2. Creșterea gradului de colectare separată a deșeurilor reciclabile, astfel încât să se
asigure o rată minimă de capturare de 75% în fiecare UAT – Termen 2025
3. Implementarea compostării individuale în zonele rurale – Termen 2025 – cantitatea - 5.967,39 t/an
4. Creșterea gradului de valorificare energetică a deșeurilor municipale – minim 15%
din cantitatea totală de deșeuri municipale valorificată energetic – Termen 2023
5. Reducerea cantității de deșeuri menajere și similare generate pe locuitor în anul 2025 cu cel puțin 10%, raportat la anul 2017 (respectiv, reducerea indicelui de generare a deșeurilor municipale de la 228 kg/locuitor/an în 2017 la 204 kg/locuitor/an în 2025) – Termen 2025 – cantitatea - 4.595.343 t/an
6. Creșterea etapizată a gradului de pregătire pentru reutilizare și reciclare prin
aplicarea ierarhiei de gestionare a deșeurilor – minim 50% din cantitatea totală de deșeuri municipale generate – Termen 2025 – cantitatea – 22.976,72 t/an
7. Reducerea cantității depozitate de deșeuri biodegradabile municipale – la 35% din
cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995 – Termen 2023 – cantitatea maximă – 17.292 t/an
74
8. Implementarea sistemului de colectare separată a biodeșeurilor din deșeuri
menajere, similare și din piețe – Colectarea separată a biodeșeurilor, trebuie să asigure rate de capturare minime de: biodeșeuri menajere, similare și din pieţe 50% în 2023, 60% în 2025, 70% în 2030 și 75% în 2035.
Tabel 6.3 Fluxuri de deșeuri în anul 2025 pentru atingerea țintei de reutilizare și reciclare a deșeurilor
municipale
Nr.crt.
Flux Cantitatea anuală
(t)
Tratări (t/an)
Reciclabile/compost (t/an)
Reziduuri la
depozitare (t/an)
1 Deșeuri reciclabile
8.134,12 Sortare 8.134,12
5.490,53 Rată de colectare 90% și eficiență la sortare 75%
2.643,59
2 Deșeuri biodegradabile din care
22.310,29 Maxim la depozitare 17.292
Deșeuri verzi Stația de compostare 7.000
6.650 350
Deșeuri biodegradabile din rural
5.967,39 Compostare individuală
-
3 Altele (reziduale) din care
11.156,62 - - 11.156,62
Textile 5,15% din total 2.366,6
Rata de capturare și reciclare 50% 1.183,30
1.183,30
Combustibile neclasate
4,8% din total 1.985,19
Se trimit la valorificare energetică la fabricile de ciment
1.985,19
Reducerea cu minim 10% a deșeurilor municiple generate până în 2025
4.595,34
Total 1 41.601,03
75
Din care 12.140,53
29.217,56
4 Deșeuri periculoase
967,20 967.20 la un depozit de deșeuri periculoase
5 Deșeuri voluminoase
3385.20 20% la reciclare (lemn și metale de la mobilier)
677 3.385,20
Total 2 4.352,4 4.352,4
Total general 45.953,43
GENERAT ÎN 2025
41.358,09
Fără compostarea individuală (5.967,39 t/an) rezultă 45.953,43 ȚINTA -20.679,04 t/an
ȚINTA FINALĂ
20.679.04
Obiectivul privind creșterea gradului de valorificare energetică a deșeurilor municipale Ținta aferentă acestui obiectiv este valorificarea energetică a minim 15% din cantitatea totală de deșeuri municipale începând cu anul 2023, adică minim 56.875 tone/an.Valorificarea energetică a deșeurilor municipale se poate realiza în principal prin co-incinerarea RDF și/sau SRF și prin incinerare cu valorificare energetică. Datorită specificului socio-economic al județului Covasna nu se poate atinge ținta de 15%, valoarea maximă este de 6,3%. Obiectivul privind reducerea cantității depozitate de deșeuri biodegradabile municipale
În conformitate cu prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor şi a derogărilor obţinute de la Comisia Europeană obiectivul privind reducerea cantităţii depozitate de deșeuri biodegradabile municipale are următoarele ţinte:
în anul 2010 cantitatea de deșeuri biodegradabile municipale depozitate trebuia redusă la 75% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995;
76
în anul 2013 cantitatea de deșeuri biodegradabile municipale depozitate trebuia redusă la 50% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995;
în anul 2020 cantitatea de deșeuri biodegradabile municipale depozitate trebuie redusă la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995.
Obiectivul privind reducerea cantității depozitate de deșeuri biodegradabile municipale este obiectiv naţional, în legislaţie neexistând prevederi specifice privind îndeplinirea acestuia la nivelul unităților administrativ-teritoriale. Cantitatea de deșeuri biodegradabile municipale generată în anul 1995 la nivel naţional a fost de 4,8 milioane tone. Dacă considerăm aceeași pondere pentru deșeurile biodegradabile municipale generate în judeţul Covasna rezultă o cantitate maximă de deșeuri biodegradabile care poate fi depozitată de 17.292 t/an din anul 2020. Obiectivul privind depozitarea numai a deșeurilor supuse în prealabil unor operații de tratare
HG nr. 349/2005 prevede la art. 7(5) că depozitarea deșeurilor este permisă numai dacă deșeurile sunt supuse în prealabil unor operaţii de tratare fezabil tehnic şi care contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite în această hotărâre. Hotărârea Curții Europene de Justiție în cazul C-323/13 (Malagrotta), clarifică cerințele art. 6 (a) al Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri astfel: toate deșeurile care pot fi pre-tratate, trebuie să fie pre-tratate înaintea depozitării.e xcepții sunt permise numai pentru deșeurile inerte, dacă pre-tratarea nu este fezabilă tehnic, şi pentru alte deșeuri, dacă pre-tratarea nu ar contribui la protecţia sănătăţii umane sau a mediului prin reducerea cantităţii de deșeuri sau a caracterului periculos al acestora; Nu orice operație de tratare trebuie implementată, ci aceea care este cea mai potrivită pentru reducerea pe cât posibil a impacturilor negative asupra mediului şi sănătăţii populației, iar pre-tratarea trebuie sa pună in aplicare ierarhia de gestionare a deșeurilor și să aibă cel mai bun rezultat privind mediul; să includă cel puțin o selectare adecvata a diferitelor fluxuri de deșeuri;și să includă cel puțin stabilizarea fracției organice din deșeuri. Comisia Europeană a elaborat în anul 2017 “Studiul privind evaluarea implementării de către statele membre EU a anumitor prevederi ale Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri”. Studiul prezintă faptul că, doar câteva State Membre respectă în prezent toate concluziile Hotărârii Malagrotta. În cazul județului Covasna, conform datelor şi informațiilor privind situaţia actuală, în anul 2018 au fost pre-tratate înaintea depozitării circa 12.000 tone de deșeuri, ceea ce reprezintă aproape 25 % din cantitatea totală de deșeuri generată.
77
Obiectivul stabilit pentru sistemul de management integrat al deșeurilor pentru judeţul Covasna privind depozitarea numai a deșeurilor supuse în prealabil unor operații de tratare împreună cu celelalte obiective stabilite, asigură respectarea tuturor concluziilor Hotărârii Curții Europene de Justiție Malagrotta. Dat fiind faptul că pentru îndeplinirea acestor obiective este necesară construirea de instalaţii noi a căror realizare necesită timp, termenul este 2023, anul în care este asumat că vor fi în operare noile instalaţii de deșeuri. Până la construirea noilor instalații, care vor asigura tratarea fracțiunii biodegradabile din deșeuri înaintea depozitării, în termen de 6 luni de la aprobarea PJGD, depozitarea deșeurilor municipale este permisă numai dacă acestea sunt supuse în prealabil unor operaţii de tratare mecanică (sortare, selectare). Acest obiectiv poate fi îndeplinit numai cu asigurarea infrastructurii de colectare necesare de către operatorii de salubrizare sau, după caz, de către unitățile administrativ teritoriale. La nivelul județului există suficiente instalații care să asigure sortarea, tratarea mecanică a deșeurilor reciclabile colectate separat, respectiv în amestec. Obiectivul privind reducerea cantităţii de deşeuri municipale depozitate
Conform prevederilor Directivei 199/31/CE privind depozitele de deșeuri, așa cum a fost modificată în urma aprobării Pachetului Economiei Circulare, statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că, până în anul 2035, „totalul deșeurilor municipale eliminate prin depozitare este redus la10% sau mai puțin din totalul deșeurilor municipale generate (în greutate)”. Un stat membru poate amâna cu până la 5 ani termenul stabilit, dacă a eliminat prin depozitare peste 60% din deșeurile sale municipale generate în anul 2013 și cu condiția ca cel târziu cu 24 de luni înainte de expirarea termenului, informează CE cu privire la amânarea termenului și prezintă un plan de punere în aplicare. Având în vedere situația actuală a gestionării deșeurilor la nivel național (conform PNGD, în anul 2013 cantitatea de deșeuri municipale depozitată a reprezentat 70% raportat la cantitatea de deșeuri generată), la stabilirea termenului pentru îndeplinirea acestui obiectiv s-a pornit de la ipoteza că România va solicita amânarea până în anul 2040. În situația amânării termenului stabilit, statul membru trebuia să ia măsurile necesare pentru ca până în 2035, totalul deșeurilor municipale eliminate prin depozitare să fie redus la 25% sau mai puțin. Conform prevederilor directivei, la calculul cantității de deșeuri depozitate se iau în considerare următoarele categorii de deșeuri:
78
deșeurile rezultate din operațiuni de tratare înainte de reciclare sau alte forme de valorificare a deșeurilor municipale, cum ar fi sortarea sau tratarea mecano-biologică, care sunt apoi eliminate în depozite de deșeuri;
deșeurile municipale care fac obiectul operațiunilor de eliminare prin incinerare și deșeurile produse în cadrul operațiunilor de stabilizare a fracției biodegradabile a deșeurilor municipale pentru a fi ulterior eliminate în depozite de deșeuri.
Nu se iau în considerare la calculul cantității de deșeuri depozitate, deșeurile produse în cadrul reciclării sau al altor operațiuni de valorificare a deșeurilor municipale, care sunt ulterior eliminate prin depozitare. Ținta aferentă acestui obiectiv este depozitarea (conform celor menţionate anterior) a maxim 25% începând cu anul 2025, respectiv 10% începând cu anul 2040, raportat la cantitatea totală de deșeuri municipale generate. Rezultă că, începând cu anul 2035, doar 11488.36 tone de deşeuri municipale rezultate de pe teritoriul județului Covasna vor mai putea fi depozitate, cantitatea scăzând la 3981.46 tone începând cu anul 2040. Cuantificarea țintelor privind gestionarea deșeurilor din construcții și desființări Titularii pe numele cărora au fost emise autorizații de construire şi/sau desființări conform Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, au obligația să gestioneze deşeurile din construcţii şi desființări, astfel încât să atingă progresiv, până la data de 31 decembrie 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operațiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de construcție şi desființări, cu excepţia materialelor geologice natural definite la categoria 17 05 04 din anexa la Decizia Comisiei 2014/955/UE. Ținta intermediară este de 55%, aferentă anului 2019. Obligațiile anuale se calculează pe baza cantităţilor de deşeuri generate în anul respectiv.
Tabel 6.4 Cuantificarea țintelor aferente obiectivului de gestionare a deșeurilor din construcții și
desființări
Anul Cantitatea generată (t/an)
Ținta de reutilizare, reciclare etc.
(%)
Ținta de reutilizare, reciclare etc.
(t/an)
2019 14.973
55 8.235,15
2020 15.296,95 70 10.707,87
Stabilirea unor rate minime de capturare în vederea colectării separate a cantităților de deșeuri necesare atingerii țintelor
79
În urma cuantificării obiectivelor și țintelor de gestionare a deșeurilor, rezultă cantitățile de deșeuri ce trebuie tratate în vederea asigurării atingerii acestora. Pentru asigurarea acestora, este necesară stabilirea unor rate minime de capturare, pentru fiecare categorie în parte. Rata de capturare reprezintă, conform PNGD, ponderea cantității de deșeuri colectate separat, exclusiv impurități, din cantitatea totală generată. Biodeșeuri Rata minimă de capturare este cea prevăzută în PNGD: 45% începând cu anul 2020. Deșeurile reciclabile Ratele minime de colectare, ca procentaj din cantitatea totală generată de deșeuri reciclabile și acceptată într-un an calendaristic de către stațiile de sortare, reprezintă indicatorii minimi de performanță prevăzuți în Anexa nr. 7 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor și anume:
40% pentru anul 2019;
50% pentru anul 2020;
60% pentru anul 2021;
70% începând cu anul 2022. Conform PNGD, ratele minime de capturare stabilite pentru deșeurile reciclabile sunt:
52% pentru anul 2020
75% pentru anul 2025 Ratele minime de capturare se ajustează anual corespunzător, astfel încât să se asigure colectarea separată a unor cantități suficiente de deșeuri în vederea atingerii țintelor. La stabilirea ratelor minime de capturare trebuie luate, pentru fiecare categorie de deșeuri în parte, următoarele grade maxime de reciclabilitate (se aplică numai deșeurilor de ambalaje):
deșeuri de hârtie/carton – 95%;
deșeuri de plastic – 60%;
deșeuri de metal – 98%;
deșeuri de sticlă – 95%;
deșeuri de lemn – 70% 6.3 Modalităţi de îndeplinire a obiectivelor specifice în judetul Covasna
Sistemul de management integrat al deșeurilor în judeţul Covasna în cazul Alternativei 1 va include: Aplicarea măsurilor de prevenire a generării deșeurilor prevăzute în PJPGD; Dezvoltarea sistemului de colectare separată a deșeurilor reciclabile, inclusiv a textilelor; Asigurarea capacităților de sortare pentru cantităţile de deșeuri reciclabile colectate
separat; Implementarea sistemului de colectare separată a biodeșeurilor din deșeuri menajere,
similare și din piețe și extinderea sistemului de colectare separată a biodeșeurilor din
80
parcuri și grădini; Dezvoltarea unei scheme de colectare separată a deșeurilor textile provenite de la
populație; Asigurarea implementării unui sistem de colectare separată a medicamentelor expirate
provenite de la populație, cu ajutorul producătorilor și distribuitorilor de medicamente; Tratarea unei cantități de deșeuri municipale de 10.500 t/an, într-o instalație de tratare
cu două linii de tratare, linia 1 pentru deșeurile biodegradabile colectate separate și linia 2 pentru deșeuri mixte (biodegradabile și reziduale);
Asigurarea de capacități suplimentare de depozitare după umplerea celulei 1; Extinderea sistemului de colectare separată a deșeurilor reciclabile din deșeurile menajere, similare și din piețe Conform ipotezelor luate în considerare la realizarea PJGD, rata de capturare totală a deșeurilor reciclabile, care va trebuia sigurată, atât prin colectarea separată în recipientele puse la dispoziție de către operatorii de salubrizare,cât și de alți operatori autorizați în condițiile legii trebuie să fie de minim:
50% în anul 2020;
55% în anul 2022;
60% înanul 2023;
65%înanul 2024;
75% a deșeurilor reciclabile în 2035. Asigurarea capacităților de sortare pentru cantitățile de deșeuri reciclabile colectate separat Capacitatea stației de sortare existente la CMID este suficientă pentru asigurarea sortării deșeurilor reciclabile generate în perioada 2020-2040, acesta putând fi îmbunătățită pentru asigurarea eficienței și a creșterii funcționalității, în cazul ambelor alternative Implementarea sistemului de colectare separată a biodeșeurilor din deșeuri menajere, similare și din piețe În vederea atingerii țintelor de reciclare raportate la întreaga cantitate de deșeuri municipale generate (țintele aferente anilor 2025, 2030 și 2035) se impune și implementarea sistemului de colectare separată a biodeșeurilor din deșeuri menajere, deșeuri similare și deşeuri dinpiețe. Rata de capturare totală a biodeșeurilor din deșeuri menajere (mai puţin deşeurile verzi), similare și piețe, care va trebui asigurată prin colectarea separată în recipientele puse la dispoziție de către operatorii de salubrizare, trebuie să fie de minim: 50% în 2023; 60% în 2025; 70% începând cu 2030; 75% începând cu 2035. Rata de capturare a deşeurilor verzi menajere trebuie să fie de minim 50% începând cu 2023, 60% în 2025 și crescând la 70% în 2030 și la 75% începând cu 2035. Extinderea sistemului de colectare separată a biodeșeurilor din parcuri și grădini
81
În ceea ce privește deșeurile verzi din parcuri și grădini,este necesară creșterea ratei de capturare la 50% începând cu anul 2020 și 100% începând cu anul 2023. Capacitatea stației de compostare existent la CMID este suficientă. Însă, în cazul ambelor alternative, în viitor sistemul de compostare poate fi dezvoltat ținând cont de condițiile climatice care prelungesc durata procesului de compostare. De asemenea având în vedere posibilele modificări ale cadrului legslativ este probabil să se stabilească noi condiții privind derularea acestei activități . Bilanțul prezentat mai jos este similar pentru Alternativa 1 și Alternativa 2.
Tabelul 6.5 Bilanțul masic pentru atingerea țintei din anul 2025
t/an Rec/Val
(t/an)
Cantitatea generată 45.953,43 Ținta
20.679,04
Cantitatea redusă prin minimizare 10% 4.595,34 Cantitatea compostată individual în
rural 5.967,39 Cantitatea colectată și transportată, din
care: 35.390 Deșeuri reciclabile 8.134,12 5.490,53
Deșeuri verzi 7.000 6.650
Deșeuri biodegradabile 16.342,9 Altele, din care: 11.156,62
Textile 2.366,6 1.183,3 (50%)
Combustibile neclasate 1.985,19 1.895,19
Deșeuri voluminoase 3.385,2 677 (20%)
Total
15.896,02
Diferența până la atingerea țintei
4.783,02
Pentru atingerea țintei se pot trata biodeșeurile și alte categorii de deșeuri într-o instalație care să asigure o cantitate minimă de deșeuri reciclabile/valorificabile de 4.783,02 t/an. Aceasta se poate realiza printr-o instalație de tratare mecano-biologică. Asigurarea capacităților de reciclare și valorificarea biodeșeurilor prin tratare Cea mai mare parte din biodeșeurile colectate separat vor fi tratate în instalațiile noi construite. Pentru atingerea țintelor de reciclare este necesară construirea și darea în operare a acestei instalaţii cel mait ârziu în anul 2023. Ținta de 20.679,04 t/an se poate atinge prin instalațiile existente și o noua instalație care să asigure o cantitate minima de 4.783,02 t/an materiale reciclabile și valorificabile.
82
Introducerea colectării separate a deșeurilor biodegradabile de la bucătării și alimentare (biodeșeuri) din zonele urbane. Se poate composta și obține compost de calitate. Cantitatea generată de biodeșeuri în 2025 va fi de 11.082,29 t/an. Ținta de colectare separată este de 60% în 2025, respectiv de 5.541,15 t/an. Din această cantitate 5.500 t vor fi compostate și se va obține o cantitate de 3.465 t/an de compost. Diferența este de 1.238,02 t/an și nu se poate obține decât din alte deșeuri (reziduale). Conform datelor preluate de la TMB Hunedoara și TMB Prahova cantitatea minimă de deșeuri reciclabile din deșeurile reziduale este 25%. Din deșeurile reziduale nu se poate obține un compost de calitate. Ca urmare, pentru obținerea unei cantități de 1.238,02 t/an este necesară tratarea unei cantități minime de 4.952,08 t/an din care să se obțină materiale reciclabile și unele valorificabile energetic în fabricile de ciment. Materialele reciclabile/valorificabile din deșeurile reziduale nu pot fi acceptate, dacă nu sunt inertizate. Procedeul este de introducere la “compostare” o perioadă de minim 7 zile. Capacitatea minimă a instalației de tratare este de 10.500 t/an. Linia 1 va trata deșeuri biodegradabile colectate separat din zonele urbane (biodeșeuri) – 5.000 t/an. Linia 2 va trata deșeuri reziduale din zonele urbane – 5.500 t/an. Bilanțul masic pentru Alternativa 1 este prezentat în tabelul următor.
Tabelul 6.6 Bilanțul masic pentru Alternativa 1
Linia Intrări (t/an)
Reciclabile/valorificabile (t/an)
CLO/Reziduuri la depozitare
Linia 1 5.500 275 – reciclabile 3.465 - compost
275 - reziduuri
Linia 2 5.000 1.250 – reciclabile/valorificabile
(25%)
1.800 – similar CLO
825 - reziduuri
TOTAL 10.500 4.990 2.900
Asigurarea capacităților de depozitare În ceea ce privește depozitarea deșeurilor la cantitatea anuală de 16.634.72 t/an după anul 2023, celula 1 va epuiza capacitatea în anul 2030.Pentru asigurarea volumului de depozitare necesar, celula 2 va trebui să fie operațională în anul 2030 și va fi funcționa pe o durată de minim 10 ani (anul 2040).
83
Verificarea modului de îndeplinire a obiectivelor Atingerea țintelor din Obiectivul 1 – obiectivul de pregătire pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale, prima țintă de 50%, calculată prin raportare la cantitatea de deșeuri reciclabile menajere și similare se poate atinge în anul 2020, dar și a doua țintă pentru anul 2025 se va atinge. Atingerea țintei din Obiectivul 2 – obiectivului privind reducerea la depozitare a cantității de deșeuri biodegradabile municipale se va atinge din anul 2020. În concluzie, alternativa 1 asigură îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru sistemul de management integrat al deșeurilor în judeţul Covasna. 6.4 Tendinţa factorilor relevanţi privind generarea deşeurilor municipale, a deşeurilor
de ambalaje, a deşeurilor de construcţii şi demolări, a deşeurilor medicale şi a
deşeurilor periculoase
Prognoza cantitati de deşeuri este necesara pentru aprecierea cat mai corecta a evolutiei cantitatii totale de deşeuri, a diferitelor fluxuri de deşeuri (ex. deşeuri menajere, deşeuri biodegradabile) cat si a compozitiei deşeurilor.
Pentru prognoza cantitatilor de deşeuri se vor urmari urmatorii pasi :
1. Identificarea principalilor factori care influenteaza gestionarea deşeurilor (evolutia populatiei, aria de acoperire cu servicii de salubrizare, dezvoltarea economica reflectata in veniturile populatiei si cresterea economica)
2. Cuantificarea factorilor identificati (pe baza analizei evolutiei factorilor sus mentionati in ultimii 5- 10 ani se vor stabili tendintele acestora, iar in cazul in care date referitoare la anii trecuti nu sunt disponibile se vor face presupuneri rezonabile si documentate)
3. Prognoza cantitatilor de deşeuri luand in considerare factorii relevanti alesi
Factori care influenteaza gestionarea deşeurilor
Factori generali: - dezvoltarea demografica (evolutia populatiei) - dezvoltare economica (dezvoltarea industriei si a sectorului economic, evolutia venitului populatiei, evolutia ratei somajului, evolutia PIB-ului) - dezvoltare infrastructura (gradul de acoperire cu infrastructura de transport - rutier, feroviar etc., gradul de acoperire cu sisteme de alimentare cu apa si canalizare, gradul de acoperire cu sisteme centralizate de incalzire) - utilizarea terenului (zone rezidentiale, zone industriale, zone turistice, etc) - caracteristice fizice (relief) - caracteristici climatice (regimul precipitatiilor, temperatura) - zone cu regim special (zone strategice militare, arii protejate, zone de protectie a resurselor de apa etc.).
84
Factori specifici pentru sistemul de gestionare a deşeurilor: - aria de acoperire cu servicii de salubritate - cantități de deşeuri provenind de la populație, precum și cantități de deşeuri asimilabile provenind din industrie, sectorul economic, cantități de deşeuri din grădini, piețe, cantități de deşeuri stradale, cantități de nămol de la stațiile de epurare, cantități de deşeuri din construcții și demolări, - cantități de deşeuri colectate separat; - compoziția deşeurilor;
În urma evaluării și prioritizării factorilor de mai sus pe baza relevanței în domeniul gestionării deşeurilor pentru regiune, cei mai importanți factori au fost identificați după cum urmează: - dezvoltare demografică – evoluția populației; - dezvoltare economică – numai în ceea ce privește dezvoltarea industriei și a sectorului economic și evoluția venitului populației; - toți factorii mentionați la „Factori specifici pentru sistemul de gestionare a deşeurilor”; - aria de acoperire cu servicii de salubritate; - cantitatea de deşeuri colectate de la populație și de la agenți economici, cantitate de deşeuri din grădini, piețe, cantitate de deşeuri stradale, cantitate de nămol de la stațiile de epurare, cantitate de deşeuri din construcții și demolări. Populaţia Perioada proiecţiilor socio-economice este 2015-2025, anul 2014 fiind anul de bază pentru acestea. Pentru proiecţiile privind populaţia rezidentă au fost utilizate datele furnizate de către Comisia Naţională de Prognoză la elaborarea Planului Național de Gestionare a Deșeurior. Acestea cuprind o estimare a evoluţiei populaţiei rezidente, pe regiuni de dezvoltare şi judeţe, până în anul 2018, inclusiv. La nivel naţional, pentru anul 2020 au fost considerate cifrele EUROSTAT(19.686.804 persoane), iar anul 2019 a fost completat în consecinţă. Pentru completarea perioadei 2021 – 2025 au fost considerate cifrele EUROSTAT pentru 2030 şi o evoluţie relativ constantă în perioada 2020 - 2030. Pentru distribuţia pe medii de rezidenţă s-a ţinut cont de tendinţa de migraţie urban-rural din perioada anterioară,ponderea urbanului rămânând forte apropiată de cea actuală. Similar s-a procedat şi pentru determinare a ponderii urban-rural la nivel de regiune de dezvoltare şi la nivel judeţean. Se pornește de la populația rezidentă la data de 01.07.2018, de 203.534 locuitori (95.954 locuitori în zona urbană și 107.560 locuitori în zona rurală) și se stabilește un număr de locuitori de 184.703 în anul 2030 și respectiv, un număr de locuitori de 146.191 în anul 2060.
85
Pentru perioada 2019-2025 procentul este constant așa cum se prezintă în PNGD. În perioda 2025-2030 populația județului scade la 184.703 locuitori, iar în perioada 2030-2060 la 146.191 locuitori. În tabelul următor se prezintă evoluția populației rezidente din județul Covasna pentru perioada 2019-2040.
Tabel 6.7 Evoluția preconizată a populației rezidente în județul Covasna în perioada 2019-2040
Populația rezidentă
U.M. 2018 2019 2020 2021 2022
Total Pers. 203.534 201.965 200.396 198.826 197.257
Urban Pers. 95.661 94.923 94.186 93.448 92.711
Rural Pers. 107.873 107.041 106.210 105.378 104.546
Populația rezidentă
U.M. 2023 2024 2025 2026 2027
Total Pers. 195.688 194.119 192.549 190.980 189.411
Urban Pers. 91.973 91.236 90.498 89.761 89.023
Rural Pers. 103.715 102.883 102.051 101.219 100.388 Populația rezidentă
U.M. 2028 2029 2030 2031 2032
Total Pers. 187.842 186.272 184.703 183.419 182.135
Urban Pers. 88.285 87.548 86.810 86.207 85.604
Rural Pers. 99.556 98.724 97.893 97.212 96.532 Populația rezidentă
U.M. 2033 2034 2035 2036 2037
Total Pers. 180.852 179.568 178.284 177.000 175.717
Urban Pers. 85.000 84.397 83.793 83.190 82.587
Rural Pers. 95.851 95.171 94.491 93.810 93.130
Populația rezidentă
U.M. 2038 2039 2040
Total Pers. 174.433 173.150 171.866
Urban Pers. 81.984 81.380 80.777
Rural Pers. 92.450 91.769 91.089
Evoluția PIB
Comisia Naţională de Prognoză a emis în luna iunie 2019 un document (Proiecţia principalilor indicatori economico – social în profil teritorial până în 2022) în care sunt prognozaţi anumiți indicatori ce reflect dezvoltarea economică a României în perioda următoare, precum şi care va fi evoluția acestor indicatori la nivel regional şi local. Astfel, este prognozată o creştere economică de peste 5% în următorii 4 ani la nivel național, valoare care este atinsă și la nivel regional şi local, cu mici diferențe. La nivel județean însă procentul este mai ridicat pe termen scurt,ca urmare a recentei dezvoltări a zonei. Acest lucru va contribui la diminuarea decalajului înregistrat față de media națională.
86
Tabel 6.8 Creșterea PIB în perioada 2019-2022 (%)
Creşterea PIB 2019 2020 2021 2022
Nivel naţional 5,5 5,7 5,0 5,0
Regiunea Centru 5,8 6,0 5,3 5,4
Covasna 6,3 6,6 5,8 5,9
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, “Prognoza în profil teritorial, iunie 2019 Conform informațiilor disponibile mai jos, PIB la nivel naţional va spori în 2019 cu 7,7% la nivel naţional, procent care se păstrează și la nivel județean. Această creştere se transpune proporţional în câștigul brut la nivel naţional şi local, astfel încât acest indicator sporește cu 5,3-6,0% la nivel regional și cu 5,8-6,6% la nivel județean.
Tabel 6.9 Prognoza produsului intern brut şi câștigul brut la nivel național regional şi județul Covasna
PIB şi câștigul mediu brut Unitate de măsură
2019 2020 2021 2022
PIB naţional-prețuri curente Mil.lei 1.031.038 1.110.243 1.188.458 127.2015
PIB regional-prețuri curente Mil.lei 118.473 128.039 137.525 147.797
PIB local-prețuri curente Mil.lei 7.513 8.161 8.805 9.506
Câștig brut la nivel naţional Lei/sal 3.085 3.316 3.558 3.811
Câștig brut la nivelul regiunii CENTRU
Lei/sal 2.921 3.143 3.399 3.670
Câștig brut la nivelul județului Lei/sal 2.645 2.815 2.996 3.183
Pondere câștig local raportat la național (%)
Lei/sal 85,74 84,89 84,20 83,52
Sursa:ComisiaNaţionalădePrognoză,“Prognoza în profil teritorial, iunie 2019
Ponderea PIB pe locuitor la nivelul județului Covasna în valoarea prognozată la nivel naţional va crește continuu în prioada 2018–2021, atingând pragul de cca. 10,322 mii EUR/locuitor în anul 2022, comparativ cu cca. 13,4 mii EUR/locuitor la nivelul ţării.
Tabel 6.10 Prognoza produsului intern brut pe locuitor–nivel naţional, regional şi local
PIB pe locuitor 2019 2020 2021 2022
Nivel naţional EUR/loc 10.435 11.374 12.372 13.383
Regiunea Centru EUR/loc 10.813 11.805 12.783 13.836
Județul Covasna EUR/loc 7.859 8.659 9.456 10.322
Pondere PIB local raportat la PIB naţional % 75,31 76,13 76,43 77,13
Spor anual – nivel local % 8,7 10,1 9,2 9,5
87
6.5 Prognoza privind generarea deşeurilor municipale (deşeuri menajere şi
asimilabile, deşeuri din grădini şi parcuri, deşeuri din pieţe, deşeuri stradale,
deşeuri menajere generate şi necolectate)
Categoriile de deşeuri pentru care se realizează proiecția de generare sunt: deşeurile municipal (inclusiv deşeurile biodegradabile, deşeurile periculoase și deşeurile voluminoase municipale) și deşeurile din construcţii și desființări. Deși fac obiectul PJGD, nu este necesară realizarea proiecției de generare pentru deşeurile de ambalaje și deşeurile de echipamente electrice și electronice. Cantitățile generate la nivel județean nu au relevanță, cu atât mai mult cu cât, țintele privind gestionarea acestor categorii de deşeuri sunt exclusiv în sarcina operatorilor economici producători. Prognoza privind generarea deşeurilor menajere Prognoza de generare a deşeurilor menajere colectate se realizeaza pe baza urmatorilor indicatori: • Evolutia populatiei; • Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubritate; • Evolutia indicatorului de generare a deşeurilor menajere.
Dat fiind faptul că PJGD a fost elaborat în perioada 2019, iar ultimul an pentru care există date disponibile privind cantitățile de deșeuri municipale generate este anul 2018, acesta este considerat anul de referință în procesul de planificare. Conform PNGD, perioada de planificare se întinde până în anul 2025, începând cu primul an după anul de referință (respective cu 2018). Dat fiind faptul că după elaborarea PNGD a fost aprobat pachetul economiei circulare care stabilește ținte de reciclare a deșeurilor până în anul 2035, respectiv ținte privind depozitarea deșeurilor municipal până în anul 2040, pentru a stabili în mod corect capacitatea instalațiilor de tartare a deșeurilor este necesară realizarea proiecției până în anul 2040. Proiecția de generare a deșeurilor municipale cuprinde trei părți principale, şi anume:
proiecția cantităţilor de deșeuri municipale generate în perioada de planificare;
proiecția compoziției principalelor categorii de deșeuri municipale;
proiecția fluxurilor speciale din deșeurile municipale, respectiv: deşeuri biodegradabile municipale, deșeuri periculoase municipale şi deșeuri voluminoase.
Proiecția cantităţilor de deșeuri municipale generate necesită stabilirea de ipoteze în ceea ce priveşte proiecția de generare a deșeurilor menajere, deșeurilor similare, deșeurilor din parcuri şi grădini, deșeurilor din pieţe şi deșeurilor stradale. Proiecția de generare a deșeurilor menajere depinde în principal de următorii parametri:
proiecția demografică;
variația indicilor de generare;
gradul de conectare a populației la serviciile de salubrizare.
88
În ceea ce priveşte celelalte categorii de deșeuri municipale, la calculul proiecției de generare sunt utilizate următoarele ipoteze:
ponderea deșeurilor similare din deşeurile menajere rămâne constantă pe întreaga perioadă de planificare, fiind 25% din deșeurile menajere și fiind repartizată la 70% în mediul urban, respectiv 30% în mediul rural;
cantităţile generate de deșeuri din parcuri şi grădini, pieţe şi deșeuri stradale rămân constante pe întreaga perioadă de planificare.
Proiecția compoziției deșeurilor municipale este realizată separat pentru:
deșeurile menajere şi similare celor menajere;
deșeurile din parcuri şi grădini;
deșeurile din pieţe;
deșeurile stradale.
Dezvoltarea economică Cantitatea de deşeuri menajere si similare din comert, industrie, etc. este influentata nu numai de evolutia populatiei, dar si de dezvoltarea economica si veniturile populatiei. Cantitatea de deşeuri menajere si similare din comert, industrie, etc. este determinata de aria de acoperire cu servicii de salubritate.
Pentru toate cele trei categorii de deșeuri municipale prezentate în tabelele de mai sus, la calculul proiecției compoziției sunt utilizate ca date de intrare, rezultatele campaniilor de caracterizare a deșeurilor realizate în perioada 2018-2019. Pentru deşeurile menajere şi similare celor menajere pe parcursul perioadei de planificare au loc modificări ale compoziției. Pentru celelalte două categorii de deșeuri se asumă că pe parcursul perioadei de planificare compoziţia rămâne constantă. În prezentul PJGD se asumă că deșeurile stradale sunt doar deșeurile rezultate de la măturatul şi spălatul căilor publice (deșeurile din coșurile stradale şi deșeurile abandonate fiind deșeuri municipale amestecate, incluse în deșeurile similare). Proiecția fluxurilor speciale din deșeurile municipale este realizată pe baza proiecției cantităţilor de deșeuri municipale generate şi a proiecției compoziției principalelor categorii de deșeuri municipale. În secțiunile de mai jos sunt prezentate rezultatele calculului proiecției pentru următorii ani de referinţă:
2018–primul an de calcul al proiecției;
2020, 2025, 2030, 2035–ani în care trebuie îndeplinite obiectivele;
2023–anul asumat pentru darea în operare a instalaţiilor noi de gestionare a deșeurilor;
2040–sfârşitul perioadei de planificare.
89
Proiecția privind generarea deşeurilor municipale s-a realizat de falcat pe tipuri de deşeuri în funcţie de proveniență, şi anume:
deşeuri menajere –mediul urban şi mediul rural;
deşeuri similare din comerţ, industrie, instituţii;
deşeuri din grădini şi parcuri;
deşeuri din pieţe;
deşeuri stradale. Proiecția deșeurilor menajere se realizează pe medii (urban şi rural) şi pe baza următorilor indicatori:
evoluția populaţiei la nivelul județului pe medii de rezidență (prezentată în secțiunea anterioară);
evoluția gradului de acoperire cu servicii de salubrizare– este de 100% pe întreaga perioadă de planificare);
evoluția indicelui de generare a deşeurilor menajere-este de așteptat ca indicii de generare să scadă, începând cu anul 2020 când se așteaptă să apară primele efecte ale implementării programului de prevenire a generării deșeurilor la nivel județean).
Proiecția de generare a deşeurilor similare din comerţ, industrie, instituţii s-a calculat raportat la deșeurile menajere, ca pondere de 25% din cantitatea de deșeuri menajere generată. Astfel, s-a considerat că în mediul urban deșeurile similare reprezintă 17,5% raportat la deșeurile menajere, iar în mediul rural ponderea este de 7,5%. Proiecția de generare a deşeurilor din grădini şi parcuri, din pieţe şi a deşeurilor stradale s-a calculat pornind de la cantitățile de deşeuri generate în anul de referinţă, care au fost păstrate constante pe întreaga perioadă de planificare. Cantitățile de DEEE și deșeurile periculoase au fost păstrate constante pe întreaga perioadă de planificare. Cantitatea totală de deşeuri municipale generate se calculează ca sumă a cantităţilor prognozate de deşeuri menajere colectate, deşeuri menajere generate şi necolectate, deşeuri similare din comerţ, industrie, instituţii, deşeuri din grădini şi parcuri, deşeuri din pieţe şi deşeuri stradale. În tabelele de mai jos sunt prezentate rezultate obținute, atât cantitățile totale la nivel județean, cât și cantitățile de deșeuri pe medii de rezidență, pentru anii de referință. Proiecția cantităților de deșeuri municipale pentru fiecare an al perioadei de planificare în parte este prezentată în tabelul următor.
90
Tabel 6.11 Prognoza de generare a deșeurilor municipale în perioada 2018 - 2040
2018 2019 2020 2023 2025 2030 2035 2040
Deșeuri menajere (t/an)
34.548,9 34.482,33 33.376,01 32.707,02 31.573,48 28.653,85 27.658,25 26.662,43
Deșeuri similare (t/an)
8.629,73 8.620,58 8.440,75 8.176,76 7.893,37 7.163,46 6.914,56 6.665,61
Deșeuri din parcuri și grădini (t/an)
690,86 690,86 690,86 690,86 690,86 690,86 690,86 690,86
Deșeuri din piețe (t/an)
967,2 967,2 967,2 967,2 967,2 967,2 967,2 967,2
Deșeuri stradale (t/an)
3.385,2 3.385,2 3.385,2 3.385,2 3.385,2 3.385,2 3.385,2 3.385,2
Total 1 48.221,89 48.146,17 46.860,02 45.927,04 44.510,11 40.860,57 39.616,07 38.371,3
Deșeuri periculoase (t/an)
407,03 407,03
407,03
407,03
407,03
407,03
407,03
407,03
Deșeuri voluminoase (t/an)
1.036,29 1.036,29
1.036,29
1.036,29
1.036,29
1.036,29
1.036,29
1.036,29
Total 2
49.665,21
49.589,49
47.370,36
47.370,36
45.953,43
42.303,89
41.059,39
39.814,62
Notă: Indicii de generare sunt cei din PNGD
Proiecția compoziției deșeurilor
Proiecția privind compoziția deșeurilor menajere și similare pentru perioada 2018–2025, pentru mediul urban și mediul rural, s-a realizat aplicând la datele de compoziție actuale, ca valori medii stabilite prin măsurători în perioda 2018-2019 și ipotezele de variație a compoziției din PNGD. Se asumă că în perioada 2026–2040 compoziția deșeurilorva rămâne constantă. Astfel:
procentul de deșeuri de hârtie/carton vaprezenta o creștere etapizată cu 1,5% ca urmare a creșterii consumului ambalajelor de hârtie;
procentul deșeurilor de plastic va prezenta o scădere cu 1,5% ca urmare a reducerii consumului de pungi de plastic și ambalaje de plastic, care treptat vor fi înlocuite cu
91
ambalaje de sticlă și hârtie;
procentul de deșeuri de metal va prezenta o creștere etapizată cu 0,7%;
procentul deșeurilor de sticlă va prezenta o scădere cu, 5% ca urmare a introducerii sistemului depozit pentru ambalajele reutilizabile;
procentul de deșeuri de lemn va prezenta o creștere etapizată cu 0,2%;
procentul de deșeuri textile se va menține la o valoare constantă de 6,9%. În tabelul următor se prezintă compoziția deșeurilor obținută prin analize (valori medii).
Tabel 6.12 Compoziția medie a deșeurilor menajere și similare obținută prin analize în perioada
2018-2019
Tip deșeu Procent mediu
Hârtie 5,13
Sticlă 1,74
Metale 1,29
Plastic 8,6
Lemn 3,45
Total reciclabile 20,21
Biodegradabile 52,59
Altele 22,21
TOTAL 100
Compoziţia deşeurilor prezintă o importanţă deosebită, definind potenţialul pentru valorificarea deşeurilor şi ajută la stabilirea sistemelor de colectare. Estimarea reprezintă un proces de prognoză utilizat pentru a previziona costurile, duratele şi resursele necesare pentru finalizarea unui proiect. Procesul este utilizat în mod tipic pentru a stabili elementele de bază ale proiectului, precum bugetul şi durata. Este utilizat şi în alte scopuri, după cum urmează:
estimarea costurilor de investiţii, incluzând pe cele de supervizare, proiectare, asistenţă tehnică, cheltuieli financiare şi tehnice neprevăzute, impozite, taxe şi alte articole neincluse în costul lucrărilor;
distribuirea costurilor în timp şi distribuirea costurilor estimate de amortizare, operare, întreţinere şi administrative.
6.6 Prognoza privind generarea deşeurilor biodegradabile municipale
Proiecția privind generarea deșeurilor biodegradabile municipale este deosebit de importantă în proiectarea sistemului de management integrat al deșeurilor atât din punct de vedere al stabilirii măsurilor privind reciclarea deșeurilor municipale, cât şi în ceea ce priveşte obiectivul privind reducerea la depozitare a deșeurilor biodegradabile municipale.
92
Cantităţile de deşeuri biodegradabile municipale s-au calculat pe baza prognozei de generare a deşeurilor municipale din PNGD şi ţinând seama de ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale (conform datelor de compoziție). Conform PNGD prognoza de generare a deșeurilor biodegradabile este:
deșeuri menajere și similare – o scădere de 3% pentru perioada 2015-2025, după care se menține la nivelul anului 2025;
deșeuri din parcuri și grădini – se menține procentul din anul 2015;
deșeuri din piețe - se menține procentul din anul 2015;
deșeuri stradale - se menține procentul din anul 2015. Deoarece în județul Covasna au fost efecuate campanii de caracterizare a deșeurilor în perioada 2018-2019, se vor folosi procentele stabilite prin analize, corelate cu cantitățile prognozate a se genera în perioada 2019-2040. Conform rezultatelor campaniilor de caracterizare a deșeurilor efectuate în perioada 2018-2019, procentul de deșeuri biodegradabile este prezentat în tabelul următor.
Tabel 6.13 Cantități de deșeuri biodegradabile pe fluxuri pentru anul 2019
Nr.crt. Flux deșeuri % Cantități (t/an)
1 Deșeuri menajare zona urbană 48,29 12.008,75
2 Deșeuri menajere zona rurală 26,00 6.466,25
3 Deșeuri similare 18,63 4.632,2
4 Deșeuri din parcuri și grădini 2,78 690,86
5 Deșeuri din piețe 3,89 967,2
6 Deșeuri stradale 0,42 103,63
TOTAL 100,00 24.868,89
Proiecția privind generarea deșeurilor voluminoase municipale Proiecția privind generarea deșeurilor voluminoase municipale s-a realizat pornind de la cantitățile de deșeuri menajere și similare generate în mediul urban, respectiv în mediul rural și procentul de deșeuri voluminoase (datele de compoziție).
Tabel 6.14 Proiecția de generare a deşeurilor voluminoase municipale
Deșeuri voluminoase municipale
Cantitate (t/an) 2018 2019 2020 2025 2030 2035 2040
Total deșeuri voluminoase municipale
1.036,29 1.036,29 1.036,29 1.036,29 1.036,29 1.036,29 1.036,29
Grad colectare separată 30% 30% 30% 60% 80% 80% 80%
93
Cantitate estimată a se colecta
310,89 310,89 310,89 621,77 829,03 829,03 829,03 Sursă: estimare elaborator PJGD
Se presupune că gradul de colectare separată a deșeurilor voluminoase municipale va crește de-a lungul perioadei de planificare. 6.7 Prognoza privind generarea deşeurilor de construcții şi desfiintari
Metodologia utilizată Proiecția cantităţii anuale de deșeuri din construcţii și demolări generată este realizată pe baza proiecției populaţiei și a indicilor de generare a acestora, care au următoarele valori estimate:
100 kg/locuitor x an pentru mediul urban;
50 kg/locuitor x an pentru mediul rural. Indicii de generare corespund unor cantități totale estimat a fi generate în urma desfășurării tuturor activităților din spațiul public (activități desfășurate de populație în propria gospodărie dar și activitățile desfășurate de municipalitate în teritoriul administrat). Se au în vedere toate proiectele de infrastructură desfășurate în intravilanul localităților (sociale, culturale, edilitare). Nu sunt incluse în această evaluare proiectele mari de infrastructură (parcurie oliene,dezafectări de sonde, căi rutiere noi, înființări de rețele regionale de apă canal, reabilitări de căi ferate) sau investițiile economice semnificative din sectorul privat (unități mari de producție). Proiecție deșeuri din construcții și desființări Aplicând metodologia descrisă anterior se calculează cantitatea de DCD, estimată a fi generată în mediul urban și mediul rural și cantitatea totală estimată a fi generată în județ. Tabel 6.15 Proiecția de generare a deşeurilor din construcții și desființări
Deșeuri din construcții și desființări
Cantitate (t/an)
2018 2019 2020 2025 2030 2035 2040
Mediul urban - 9.595 9.786,90 9.982,64 10.182,29 10.385,94 10.593,66
Mediul rural - 5.378 5.510,05 5.620,26 5.732,66 5.847,31 5.964,26
Total DCD
- 14.973
15.296,95
15.602,89
15.914,95
16.233,25
16.557,92
Sursă: estimare elaborator PJGD
94
6.8 Prognoza privind generarea deşeurilor reciclabile
Prognoza cantităților generate de deşeuri reciclabile se realizează pe baza cantității generate în prezent și ținând seama de:
structura deşeurilor reciclabile;
ponderea deşeurilor reciclabile în funcție de sursa de generare (de la populație sau de la industrie, comerț, instituții);
creșterea anuală a cantității generate de deşeuri reciclabile. Pentru a putea prognoza cantitățile generate de deşeuri reciclabile trebuie mai întâi determinată cantitatea de deşeuri generată în prezent.
Proiecția privind generarea deșeurilor reciclabile
În tabelul următor se prezintă prognoza compoziției deșeurilor municipale generate în județul Covasna în perioada 2019-2040.
Tabel 6.16 Prognoza compoziției deșeurilor reciclabile generate în județul Covasna (valori medii) în
2019-2040 (%)
Tip deșeu
2019 2020 2023 2025 2030 2035 2040
Hârtie 5,13 5,38 6,13 6,63 6,63 6,63 6,63
Sticlă 1,74 1,66 1,41 1,24 1,24 1,24 1,24
Metale 1,29 1,41 1,76 1,99 1,99 1,99 1,99
Plastic 8,6 8,35 7,6 7,1 7,1 7,1 7,1
Lemn 3,45 3,48 3,58 3,65 3,65 3,65 3,65
Total 20,21 20,28 20,48 20,61 20,61 20,61 20,61
În tabelul următor se prezintă prognoza cantităților de deșeuri reciclabile generate în județul Covasna în perioada 2019-2040 (t/an).
Tabel 6.17 Prognoza cantităților de deșeuri reciclabile generate în județul Covasna în perioada2019-
2040 (t/an)
Tip deșeu
2019 2020 2023 2025 2030 2035 2040
Hârtie 2.211,65 2.270,56 2.506,18 2.616,65 2.374,69 2.292,18 2.209,65
Sticlă 750,15 699,18 575,10 489,39 444,13 428,70 413,27
Metale 556,15 593,67 718,19 785,39 712,76 688,00 663,23
Plastic 3.707,64 3.524,01 3.107,17 2.802,15 2.543,03 2.454,67 2.366,29
Lemn 1.487,37 1.470,10 1.465,00 1.440,54 1.307,33 1.261,91 1.216,47
Total 8.712,95 8.557,52 8.371,64 8.134,12 7.381,95 7.125,46 6.868,91
95
6.9 Prognoza privind generarea deşeurilor periculoase municipale
Proiecția privind generarea deșeurilor periculoase municipale
Proiecția privind generarea deșeurilor periculoase municipale s-a realizat pornind de la cantitățile de deșeuri menajere și similare generate în mediul urban, respectiv în mediul rural și procentul de deșeuri periculoase (datele de compoziție).
Tabel 6.18 Proiecția de generare a deşeurilor periculoase municipale
Deșeuri periculoase municipale
Cantitate(t/an)
2018 2019 2020 2025 2030 2035 2040
Total deșeuri periculoase municipale
407,03 407,03 407,03 407,03 407,03 407,03 407,03
Grad colectare separată 20% 20% 20% 50% 80% 80% 80%
Cantitate estimată a se colecta
81,41 81,41 81,41 203,52 325,62 325,62 325,62 Sursă:estimare elaborator PJGD
Se presupune că gradul de colectare separată a deșeurilor periculoase municipale va crește de-a lungul perioadei de planificare. Obiectivele de mediu relevante pentru PJGD au fost stabilite considerând obiectivele existente la nivel național, comunitar sau internațional. Ele sunt prezentate în tabelul urmator. Impactul implementării PJGD asupra mediului şi sănătății umane este evaluat în secțiunea următoare în raport cu aceste obiective, evidențiind pentru fiecare componentă a sistemului de gestionare a deșeurilor punctele slabe şi punctele forte.
Tabel 6.19 Obiective de mediu relevante pentru PJGD Covasna
Domenii Nr. Obiective de mediu în raport cu care este evaluat impactul implementării PJGD asupra mediului
Apă O.1 Conservarea și protecția împotriva oricărei forme de poluare și de modificare a caracteristicilor resurselor de apă
O.2 Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și subterane
Aer O.3 Menținerea calității aerului în zonele şi aglomerările care se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate şi îmbunătățirea calității aerului în zonele şi aglomerările în care nu se încadrează în valorile limită prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate
Schimbări climatice O.4 Prevenirea și reducerea emisiilor de gaze cu efect
96
de seră
Biodiversitate O.5 Conservarea şi protejarea habitatelor naturale, a speciilor florei și faunei sălbatice şi evitarea activităților care ar putea afecta semnificativ (în mod direct și indirect) ariile naturale protejate
Sol/Subsol O.6 Îmbunătățirea calității solului şi subsolului şi reconstrucția ecologica si utilizarea durabilă a terenurilor
O.7 Limitarea impactului asupra solului şi menținerea capacității productive a acestuia
Sănătatea populației O.8 Diminuarea factorilor de risc şi îmbunătățirea calității vieții celor care locuiesc în zona de impact a instalațiilor de gestionare a deșeurilor
Patrimoniu cultural național şi universal
O.9 Protecția şi conservarea patrimoniului cultural național şi universal
Resurse naturale O.10 Prezervarea si protecția resurselor naturale şi promovarea utilizării surselor regenerabile (deșeuri folosite ca si materii prime secundare in alte activități economice
7. POTENȚIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
7.1. Metodologia utilizată pentru evaluarea potențialului impact asupra mediului
generat de implementare PJGD Covasna
Scopul evaluării este de a identifica și estima complexitatea impactului potențial asupra factorilor de mediu şi sănătății umane pe baza unor criterii definite și de a propune și descrie măsurile ce vor fi luate pentru a evita sau reduce la minimum orice efecte adverse potențiale. În acest scop, în acest capitol s-au analizat:
- Compatibilitatea obiectivelor stabilite în PJGD (descrise în secțiunea 2.1) şi obiectivele de mediu propuse în cadrul procedurii de evaluare strategică de mediu (prezentate în capitolul 1). Scopul acestei evaluări este de a identifica sinergiile dintre cele două tipuri de obiective, precum şi eventualele incompatibilități între acestea. Evaluarea s-a realizat în conformitate cu prevederile Ghidurilor privind Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe, elaborate în cadrul proiectului EuropeAid/121491/D/SER/RO (PHARE 2004/016 – 772.03.03) „Întărirea capacității instituționale pentru implementarea şi punerea în aplicare a Directivei SEA şi a Directivei de Raportare”, luând în considerare și prevederile din Ordinul nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar
- Evaluarea potențialului impact asupra factorilor de mediu relevanți, ca urmare a implementării măsurilor prevăzute a se realiza prin PJGD. Evaluarea s-a realizat cu respectarea criteriilor pentru determinarea efectelor semnificative potențiale asupra mediului, definite în Anexa 1 a HG 1076 cu modificările şi completările ulterioare.
97
- Evaluarea impactului cumulat asupra tuturor factorilor de mediu, considerând pe lângă instalațiile de tratare a deșeurilor propuse a se realiza prin PJGD şi instalațiile de tratare existente, precum și alte proiecte/planuri.
PJGD stabilește și analizează trei alternative de gestionare a deșeurilor numai pentru deșeurile municipale. Alternativa 0 reprezintă evoluția gestionării deșeurilor municipale în situația în care nu se fac investiții noi față de cele deja existente inclusiv SMID. În Alternativa 1 și 2 se propun investiții noi pentru îndeplinirea prevederilor legale în ceea ce privește gestionarea deșeurilor. Ambele alternative prevăd: - investițiile necesare pentru atingerea ratelor de colectare a deșeurilor rerciclabile de 50% în anul 2020; 55% în anul 2022; 60% în anul 2023; 65% în anul 2024; 75% în 2035. - investitii pentru colectarea separată a deșeurilor biodegradabile (biodeșeuri) de 50% în 2023; 60% în 2025; 70% începând cu 2030; 75% începând cu 2035; - investiții pentru colectarea separată a deșeurilor verzi de minim 50% începând cu 2023, 60% în 2025 și crescând la 70% în 2030 și la 75% începând cu 2035; - investiții pentru colectarea separată a biodeșeurilor din parcuri și grădini la 50% începând cu anul 2020 și 100% începând cu anul 2023; - investiții pentru colectarea separată a deșeurilor de textile a deșeurilor voluminoase, și din construcții și desfiintări; - investiții pentru compostarea individuală a unei cantități de 5.967,39 t/an deșeuri biodegradabile generate în zonele rurale; - investiții pentru extinderea/modernizarea/completarea construcțiilor și instalațiilor existente la CMID Boroșneu Mare pentru a se asigura tratarea biodeșeurilor, dar în Alternativa 1 se prevăd 2 linii de tratare (1 de 5.500 t/an și 1 de 5.000 t/an) și în Alternativa 2 o linie de tratare de 10.500 t/an; - investiții pentru închiderea celulei 1 și construirea celulei 2 ce trebuie să fie operațională în anul 2030. În această secțiune este analizat potențialul impact asupra mediului generat de Alternativa 2, alternativă identificată în PJGD ca fiind cea favorabilă. Impactul asupra factorilor de mediu în cazul Alternativei 0 este descris în capitolul 3.3 Evoluția mediului în cazul neimplementării PJGD. Compararea impactului generat de Alternativele 1 şi 2 se regăsește în secțiunea 10 Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantei alese. În cazul potențialului impact generat de implementarea măsurilor din PJGD, evaluarea s-a realizat raportat la categoriile de activități de gestionare a deșeurilor (prevenire generare, colectare și transport, reciclare, valorificare energetică şi eliminare) pentru toate categoriile de deșeuri care fac obiectul planului. Impactul s-a estimat folosind sistemul de notare prezentat în tabelul următor.
Tabel 7.1. Sistem de notare pentru evaluarea potențialului impact asupra mediului generate de
implementarea măsurilor din PJGD Impact
Impact pozitiv direct semnificativ (emisii evitate respectiv emisii care nu se vor mai genera ca urmare a implementării masurilor din plan)
+3
Impact pozitiv direct asupra obiectivului de mediu relevant +2
Impact pozitiv indirect asupra obiectivului de mediu relevant +1
98
Impact neglijabil/ Impactul nu poate fi evaluat 0
Impact negativ indirect/redus asupra obiectivului de mediu relevant
-1
Impact negativ direct asupra obiectivului de mediu relevant -2
Impact negativ direct semnificativ cumulat asupra obiectivului de mediu relevant
-3
Evaluarea cantitativă şi/calitativă a potențialului impact
Având în vedere aspectul general în ceea ce privește măsurile propuse pentru anumite categorii de deșeuri, în această secțiune, potențialul impact asupra mediului este analizat din punct de vedere calitativ. În cazul deșeurilor municipale, pentru care în PJGD sunt prezentate informații detaliate privind compoziția, capacitatea şi tipul instalațiilor s-a realizat o evaluare cantitativă a emisiilor atmosferice generate, și a a emisiilor de gaze de efect de seră. Ipotezele utilizate pentru evaluarea potențialului impact asupra mediului şi sănătății:
- Evaluarea de impact ia în calcul impactul rezidual în condițiile în care instalațiile de gestionare a deșeurilor funcționează la standardele impuse de legislație,
- Riscul și efectele potențiale în cazul în care standardele legale nu sunt atinse nu sunt evaluate, acestea având un caracter temporar,
- Impactul asupra sănătății populației este evaluat din perspectiva locuitorilor situați în zona de impact a instalațiilor de tratare a deșeurilor şi nu a personalului angajat pentru operarea instalațiilor, pentru aceștia din urmă existând proceduri specifice privind sănătatea muncii,
- În cazul instalațiilor de tratare a deșeurilor, potențialul impact asupra mediului, cu caracter permanent şi ireversibil poate fi semnificativ în faza de operare a acestora şi mai puțin în faza de execuție sau închidere/post-închidere.
Prin urmare, în acest studiu este evidențiat în principal impactul în faza de operare a instalațiilor. 7.2. Analiza compatibilității obiectivelor PJGD cu obiectivele de mediu
În scopul acestei evaluări au fost analizate numai obiectivele tehnice din PJGD, acestea având un potențial impact asupra factorilor de mediu. Rezultatele analizei sunt evidențiate în tabelul următor, utilizând următorul sistem de evaluare.
Tabel 7.2 Rezultatele analizei
Simbol Semnificație
Obiectivele sunt compatibile
Obiectivele sunt incompatibile
Nu există o legătură între obiective
? Legătura dintre obiective nu se poate aprecia
99
OBIECTIVE PJGD
O1 C
on
serv
are
și
pro
tecți
e
AP
A
O2
Îmb
un
ătă
țire
a
cali
tate
AP
A
O3 M
en
țin
ere
cali
tate
AE
R
O4 P
reven
ire ș
i re
du
cere
GE
S
O5 C
on
serv
are
si
pro
teja
rea
sp
ecii
lor
și
hab
itate
lor
O6
Îmb
un
ătă
țire
cali
tate
SO
L
O7 L
imit
are
im
pact
SO
L
O8 S
ăn
ăta
tea
po
pu
lați
ei
O9 P
rote
cți
e
patr
imo
niu
cu
ltu
al
O10 P
rote
cți
e
resu
rse
natu
rale
A. DEȘEURI MUNICIPALE (NEPERICULOASE ȘI PERICULOASE
1. Toată populația județului, atât din mediul urban cât și din mediul rural, este conectată la serviciul de salubrizare (grad de acoperire cu serviciu de salubrizare la nivel județean de 100% )
2. Reducerea cantității de deșeuri menajere și similare generate pe locuitor
3. Colectarea separată a fracțiilor reciclabile din deșeurilor menajere
4. Colectarea separată sau reciclarea la sursă a bio-deșeurilor
5. Creșterea etapizată a gradului de pregătire pentru reutilizare și reciclare prin aplicarea ierarhiei de gestionare a deșeurilor
6. Încurajarea utilizării în agricultură a materialelor rezultate de la tratarea biodeșeurilor (compostare și digestie anaerobă)
7. Creșterea gradului de valorificare energetică a deșeurilor municipale
100
8. Reducerea cantității de deșeuri municipale depozitate
9. Reducerea cantității de deșeuri biodegradabile municipale depozitate (la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în 1995)
10. Interzicerea la depozitare a deșeurilor municipale colectate separat
11. Interzicerea, la depozitare, a deșeurilor care pot fi reciclate sau valorificate în alt fel, în special atunci când este vorba de deșeuri municipale, cu excepția deșeurilor pentru care eliminarea prin depozitare produce cel mai bun rezultat în privința mediului, în conformitate cu articolul 4 din Directiva 2008/98/CE
12. Depozitarea numai a deșeurilor supuse în prealabil unor operații de tratare 13. Depozitarea deșeurilor numai în depozite conforme
14. Asigurarea capacității de depozitare a întregii cantități de deșeuri care nu pot fi valorificat
15. Colectarea separată și tratarea corespunzătoare a deșeurilor periculoase menajere
101
16. Colectarea separată (atât de la populație cât și de la operatorii economici) și valorificarea corespunzătoare a uleiurilor uzate
? ?
17. Colectarea separată, pregătirea pentru reutilizare sau, după caz, tratarea corespunzătoare deșeurilor voluminoase
B. DEȘEURI DE AMBALAJE
1. Pregătire pentru reutilizare și reciclare
2. Creșterea gradului de valorificare/ reciclare a deșeurilor de ambalaje
C. DEȘEURI DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ȘI ELECTRONICE
1. Creșterea ratei de colectare separată a DEEE
2. Creșterea gradului de valorificare a DEEE
D. DEȘEURI DIN CONSTRUCȚII ȘI DESFIINȚĂRI
1. Colectarea separată și tratarea corespunzătoare a deșeurilor provenite din activități de construcție și desființări
2. Asigurarea capacităților de eliminare pentru DCD care nu pot fi valorificate
E. NĂMOLURI DE LA STAȚII DE EPURARE
1. Planificarea gestionării nămolurilor rezultate de la stațiile de epurare orășenești
? ?
? ?
?
102
2. Gestiunea durabilă a nămolurilor rezultate de la stațiile de epurare orășenești
?
? ?
?
Comentarii - 40,4% din măsurile tehnice din PJGD sunt compatibile în totalitate cu obiectivele de
mediu stabilite prin SEA. Măsurile tehnice pentru deșeuri municipale (periculoase și nepericuloase) sunt compatibile în totalitate cu obiectivele de mediu stabilite prin SEA în proporție de 48%.
- 52,4% din măsurile tehnice din PJGD sunt compatibile cu o parte din obiectivele de mediu. Măsurile stabilite pentru deșeurile municipale (periculoase și nepericuloase) sunt compatibile cu o parte din obiectivele de mediu în proporție de 48% în timp ce măsurile pentru celelalte fluxuri de deșeuri sunt compatibile cu o parte din obiectivele de mediu în proporție de 63%.
- 2,8% din măsuri nu sunt compatibile cu obiectivele de mediu. Aceste măsuri se referă la depozitarea deșeurilor şi sunt incompatibile cu obiectivele privind limitarea poluării solului şi limitarea emisiilor GES. Chiar dacă măsurile propuse in PJGD prevăd în primul rând prevenirea, pregătirea pentru reutilizare şi reciclarea şi valorificarea deșeurilor (conform principiului privind ierarhia deșeurilor), deșeurile reziduale, pre-tratate, vor fi depozitate. Însă, depozitarea din punct de vedere a mediului şi sănătății umane este activitatea cu cel mai mare potențial impact negativ.
În ceea ce privește obiectivele de mediu O3 Menținerea calității aerului și O4 Prevenirea reducerea GES nu s-a identificat nici o relație cu obiectivele tehnice pentru nămolurile de la stațiile de epurare și respectiv cu cele pentru colectarea separată și valorificarea corespunzătoare a uleiurilor uzate alimentare. De asemenea, nu s-au identificat relații nici între alte obiective de mediu și măsurile tehnice propuse pentru nămolurile de la stațiile de epurare (de exemplu, limitarea impactului – SOL). - 2,8% din măsurile tehnice nu sunt compatibile cu obiectivele de mediu stabilite prin
SEA. În această categorie intră măsurile referitoare la valorificarea energetică a deșeurilor și cele referitoare la depozitare atât pentru deșeurile municipale, cât și cele pentru deșeuri din construcții și desființări.
7.3. Evaluarea impactului potențial specific pentru factorii de mediu relevanți ca
urmare a implementării măsurilor din PJGD
7.3.1. Impactul potențial asupra factorului de mediu Apă
7.3.1.1. Surse potențiale de poluare cu potențial impact asupra factorului de mediu Apă
Evaluarea impactului măsurilor stabilite prin PJGD asupra receptorului apă se realizează având în vedere obiectivele de mediu stabilite pentru plan respectiv:
- Conservarea și protecția împotriva oricărei forme de poluare și de modificare a caracteristicilor resurselor de apă
- Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și subterane.
103
Potențiale surse de poluare a apei Principalele surse de poluare în cazul instalațiilor de deșeuri sunt:
- Infiltrarea în sol şi în apele subterane a levigatului rezultat de la tratarea şi eliminarea deșeurilor,
- Tratarea necorespunzătoare a apelor pluviale infestate şi a apelor tehnologice rezultate de la instalațiile de gestionare a deșeurilor şi evacuarea acestora în receptori naturali sau în rețele publice de canalizare.
Poluarea apei în cazul depozitelor de deșeuri conforme poate fi cauzată de deversarea/infiltrarea accidentală a levigatului în apele de suprafață şi subterane. Levigatul conține elemente generatoare de eutrofizare (N, P, K) sau poluanți chimici cum ar fi urme de metale grele sau alți compuși chimici cu potențial poluator. Însă, în condițiile unei operări corespunzătoare a depozitelor de deșeuri (proiectate conform prevederilor legale şi echipate deci cu sistem de colectare şi tratare a levigatului) un potențial impact negativ asupra factorului de mediu apă este apreciat a se produce accidental, pe termen scurt până la remedierea problemelor. Pe termen lung impactul este apreciat a fi nesemnificativ. Mai mult, în PJGD sunt prevăzute măsuri pentru prevenirea generării deșeurilor, tratarea deșeurilor biodegradabile la locul de generare (în gospodăriile din mediul rural și în cele cu case din mediul urban), colectarea separată și tratarea prin compostare a biodeșeurilor din mediul urban cu blocuri, precum şi tratarea deșeurilor reziduale într-o instalație specifică în vederea obținerii de SRF/RDF, ceea ce va duce la reducerea semnificativă a cantității de levigat generată de depozitarea deșeurilor şi implicit la reducerea riscului de poluare a apelor. Tratarea deșeurilor în instalațiile de deșeuri, altele decât depozitarea (compostare, tratare mecano-biologică) nu implică generarea unor cantități mari de levigat sau ape reziduale. Poluarea apelor poate apărea în cazul unei operări necorespunzătoare a instalațiilor de colectare, tratare sau scurgeri accidentale. Potențialul impactul este apreciat a se produce pe termen scurt până la remedierea problemelor. În cazul deșeurilor cu conținut periculos, cum ar fi deșeurile de echipamente electrice şi electronice, uleiuri uzate menajere, deșeuri din construcții și desființări cu conținut de azbest, acestea pot constitui o sursă de poluare a apelor în cazul abandonării/gestionării necorespunzătoare a acestora sau depozitării pe depozite de deșeuri nepericuloase (de exemplu, prin colectarea în amestec a deșeurilor). Prin PJGD sunt prevăzute măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor de creștere a gradului de colectare a fluxurilor speciale de deșeuri şi de valorificare. Aceste măsuri este de așteptat să ducă la stoparea depozitării necontrolate, a diminuării cantității depozitate şi implicit creșterea procentului de valorificare (acolo unde cazul).
7.3.1.2. Evaluarea impactului măsurilor PJGD asupra factorului de mediu Apă
Pe baza sistemului de notare detaliat în secțiunea 7.1 precum şi a potențialelor surse de poluare descrise mai sus, în tabelul următor este evidențiată evaluarea impactului asupra factorului de mediu apă.
104
Tabel 7.3 Impactul potențial asupra factorului de mediu Apă
Măsuri tehnice prevăzute in PJGD
Impact Justificare
PREVENIREA GENERĂRII DEȘEURILOR
Măsuri de prevenire generare deșeuri
+3 Impact pozitiv direct semnificativ ca urmare a evitării unei poluări potențiale ale corpurilor de apă (cantitate mai mică de deșeuri gestionate)
COLECTARE ȘI TRANSFER
Modernizarea sistemului de colectare prin montarea de CIP-uri pe recipientele de colectare, cântare și GPS pe mașini
+1 Impactul pozitiv este indirect Prin modernizarea echipamentelor de colectare/transport și transfer scad semnificativ emisiile atmosferice şi deci depunerea acestora pe apele de suprafață situate în proximitate, datorită eficientizării programului de transport
Procurarea de dotări și echipamente pentru extinderea sistemului de colectare separată a reciclabilelor din poartă în poartă în mediul rural și în zona cu case din mediul urban
+2 Impactul este direct pozitiv Prin procurarea de dotări suplimentare (containere pentru colectare separată) crește gradul de colectare de la populație și scade cantitatea de deșeuri depozitată necontrolat, care poluează în special apa de suprafață, dar pe termen lung și apa subterană.
VALORIFICARE MATERIALĂ DEŞEURI RECICLABILE
Completarea și modernizarea instalațiilor existente de sortare
0 Impact neglijabil cantitatea de ape reziduale rezultată în urma procesului de sortare a deșeurilor este nesemnificativă, rezultată în principal de la activitățile de spălare a suprafețelor tehnologice. În condiții normale de operare, impactul direct asupra factorului de mediu apă se apreciază a fi neglijabil
VALORIFICARE MATERIALĂ A BIODEȘEURILOR
Procurarea de compostoare individuale suplimentare pentru zone rurale
0 Impact neglijabil -se poate datora gestionării necorespunzătoare a unităților de compostare individuală. În urma compostării rezultă levigat în cantități foarte mici și în puncte dispersate. Având in vedere cantitățile mici de biodeșeuri compostate în gospodărie, impactul eventualelor scurgeri de levigat generat în timpul procesului este apreciat a fi neglijabil
Procurarea de recipiente pentru colectare separată a biodeșeurilor din punctele de
+3 Impact direct semnificativ - prin extinderea colectării și transportului biodeșeurilor generate de operatori
105
colectare zona cu blocuri din mediul urban și operatori economici
economici, numărul de vehicule/curse de transport rămâne aproximativ același ceea ce nu va influența semnificativ cantitatea de emisii atmosferice şi deci depunerea acestora pe apele de suprafață situate în proximitate - prin tratarea biodeșeurilor colectate separat în instalații de compostare, se reduce semnificativ riscul poluării apelor freatice si/sau de suprafaț
VALORIFICAREA ENERGETICĂ
Realizare linie producere SRF/RDF - combustibili din deșeuri
+3 Impact pozitiv direct semnificativ -tratarea deșeurilor, are ca rezultat reducerea cantității depozitate și, prin urmare, reducerea semnificativă a cantității de levigat de la depozitare, principala sursă potențială de poluare a resurselor de apă - evitare emisii apa ca urmare a reciclării deșeurilor în faza de tratare mecanică aTMB şi obținere de combustibil solid (SRF) care va fi valorificat energetic
ELIMINAREA DEȘEURILOR
Depozitare în depozit conform existent
-2 Impact negativ direct: - infiltrarea levigatului ca urmare a unei operări necorespunzătoare şi/sau scurgeri accidentale. Având in vedere cantitatea mare de levigat generat comparativ cu restul instalațiilor de tratare deșeuri, impactul este apreciat a fi mediu
Închidere depozite conforme care au sistat depozitarea – celula 1
+3 Impact semnificativ pozitiv direct - diminuarea treptată a cantității de levigat generat cu impact direct asupra calității apelor de suprafață și subterane
7.3.2. Impactul potențial asupra factorului de mediu Aer și Schimbări climatice
7.3.2.1. Surse potențiale de poluare cu potențial impact asupra factorului de mediu Aer și Schimbări climatice Evaluarea impactului măsurilor stabilite prin PJGD asupra receptorului aer și schimbările climatice se realizează având în vedere obiectivele de mediu stabilite pentru plan respectiv:
- Menținerea calității aerului în zonele şi aglomerările care se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate şi îmbunătățirea calității aerului în zonele şi aglomerările în care nu se încadrează în valorile limită prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate;
- Prevenirea și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Principalele surse de poluare în cazul instalațiilor de deșeuri sunt:
- emisiile de CO2, CH4, NO2 ;
106
- tratarea necorespunzătoare a aerului rezultat din instalațiile de gestionare a deșeurilor şi evacuarea acestora în mediu.
Poluarea aerului în cazul depozitelor de deșeuri conforme este cauzată de emisiile de gaze de depozit de pe suprafețele active de depozitare. Însă, în condițiile unei operări corespunzătoare a depozitelor de deșeuri (proiectate conform prevederilor legale şi echipate deci cu sistem de colectare şi tratare a aerului) un potențial impact negativ asupra factorului de mediu aer este redus prin colectarea și tratarea/arderea în instalații speciale. Pe termen lung impactul direct este apreciat a fi negativ și semnificativ.
Tratarea biodeșeurilor într-o instalație care va completa instalațiile existente nu implică generarea unor cantități mari de aer poluat. Aerul poluat generat în asemenea instalații se colectează cu sisteme speciale și se tratează în biofiltre sau cu alte sisteme certificate. Poluarea aerului poate apărea în cazul unei operări necorespunzătoare a instalațiilor de colectare, tratare sau evacuări accidentale. Potențialul impact este apreciat a se produce pe termen scurt până la remedierea problemelor. În cazul deșeurilor cu conținut periculos, cum ar fi deșeurile de echipamente electrice şi electronice, uleiuri uzate menajere, deșeuri din construcții și desființări cu conținut de azbest, acestea pot constitui o sursă de poluare a aerului în cazul abandonării/gestionării necorespunzătoare a acestora sau depozitării pe depozite de deșeuri nepericuloase (de exemplu, prin colectarea în amestec a deșeurilor). Prin PJGD sunt prevăzute măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor de creștere a gradului de colectare a fluxurilor speciale de deșeuri şi de valorificare. Aceste măsuri este de așteptat să ducă la stoparea depozitării necontrolate, a diminuării cantității depozitate şi implicit creșterea procentului de valorificare (acolo unde cazul). Pentru analizarea impactului implementării PJGD în ceea ce privește schimbările climatice, sunt estimate emisiile de gaze cu efect de seră (GES) asociate diferitelor activități de gestionare a deșeurilor. Pentru fiecare componentă sunt analizate două categorii de emisii:
- directe - cele generate chiar de procese şi surse fizice aferente activităților de gestionare a deșeurilor şi au loc pe amplasamentele unde se desfășoară aceste activități,
- indirecte - cele generate de activități care nu aparțin planului şi care se pot desfășura în locuri aflate la distanțe mari de amplasamentele proiectului sau planului (precum producerea de energie electrică prin arderea combustibililor fosili în centrale care nu aparțin sistemelor de gestionare a deșeurilor, dar care sisteme consumă energie electrică din rețeaua națională în diferite operații de tratare a deșeurilor).
De asemenea, în analiza sunt considerate şi emisiile "evitate" prin implementarea măsurilor prevăzute prin PJGD. Emisiile de gaze cu efect de seră considerate cele mai relevante pentru gestionarea deșeurilor sunt: dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4) și protoxidul de azot (N2O). Tipurile de procese pentru care sunt estimate, separat, emisii, tipul emisiilor şi gazele cu efect de seră asociate şi tipurile de unități de tratare cărora le sunt asociate sunt prezentate în tabelul urmator.
107
Tabel 7.4. Tipuri de emisii şi gazele cu efect de seră asociate proceselor aferente diferitelor tipuri de
unități de tratare deșeuri municipale, luate în considerare de metodologia Jaspers
Tip unitate de tratare deșeuri
Tip proces căruia îi sunt asociate emisii de gaze cu efect de
seră
Tip emisii asociate Gaze cu efect de seră pentru care sunt estimate emisii
Stație de sortare Arderea carburanților la colectarea şi transportul deșeurilor la şi de la unitate Consumul de energie electrică din rețea - se generează emisii la locul de generare a energiei
Generate, Directe/ Indirecte
CO2
Stație de tratare a biodeșeurior
Arderea carburanților la colectarea şi transportul deșeurilor la şi de la unitate Procesul propriu-zis de tratare a biodeșeurilor a deșeurilor (tratare aerobă) Recuperarea de materiale, care se reciclează (de la pre-tratarea mecanică) Consumul de energie electrică din rețea – se generează emisii la locul de generare a energiei
Generate, Directe/ Indirecte
CO2, N2O
Depozite de deșeuri municipale colectate în amestec și/sau depozite de deșeuri municipale conforme care au sistat depozitarea
Arderea carburanților la colectarea şi transportul deșeurilor la şi de la unitate Procesul de descompunere biologică a deșeurilor Arderea carburanților în motoarele utilajelor şi vehiculelor care operează pe amplasament Consumul de energie electrică din rețea - se generează emisii la
Generate, Directe/ Indirecte
CH4 (din fracțiile de gaz de depozit necolectată, respectiv nearsă de la faclă) CO2
108
locul de generare a energiei
7.3.2.2. Metodologia folosită pentru estimarea cantitativă a emisiilor Pentru estimarea impactului implementării PJGD în ceea ce privește schimbările climatice, au fost estimate emisiile de gaze cu efect de seră asociate diferitelor alternative ale planului, prin utilizarea metodologiei descrise mai jos, dezvoltată de către JASPERS. Această metodologie a fost dezvoltată de către JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European Regions), având la bază un studiu publicat în 2001, realizat de către AEA Technology, intitulat "Waste Management Options and Climate Change". Prin aplicarea metodologiei au fost estimate emisiile de gaze cu efect de seră asociate proiectelor de gestionare a deșeurilor. Emisiile totale generate de către un proiect (sau un grup de proiecte sau plan) sunt determinate printr-o abordare de tip "amprentă de carbon"; astfel, se consideră că unei entități (proiect, plan etc.) îi sunt asociate două categorii de emisii direct şi indirecte. De asemenea, prin aplicarea metodologiei sunt estimate şi emisii "evitate" prin implementarea proiectelor sau planurilor de gestionare a deșeurilor. Acestea reprezintă emisii care ar fi generate de alte activități în situația în care nu ar fi implementate proiectele de gestionare a deșeurilor. Un exemplu din această categorie îl constituie emisiile care ar fi generate pentru producerea cantităților de materiale care sunt reciclate prin sistemele de management al deșeurilor, emisii care sunt evitate/eliminate prin implementarea acestor sisteme de management. Emisiile totale nete asociate proiectelor sunt calculate ca diferență între emisiile generate (atât direct, cât şi indirect) şi cele evitate, care poate avea valoare pozitivă (în cazul în care emisiile generate sunt mai mari decât cele evitate) sau negativă (în cazul în care emisiile evitate sunt mai mari decât cele generate). Emisiile totale ale acestor gaze sunt exprimate în unități de echivalent CO2 (CO2 eq) şi calculate în funcție de potențialul de încălzire globală al fiecărui gaz:
- pentru CO2: 1; - pentru CH4: 21; - pentru N2O: 310.
Pentru fiecare tip de proces, de la fiecare tip de unitate de tratare/gestionare a deșeurilor, metodologia utilizează factori de emisie specifici, din literatură. Factorii de emisie provin din Metodologie JASPERS de estimare a GES pentru proiectele de deșeuri, 2013. 7.3.2.3. Estimarea cantitativă a emisiilor de GES În tabelul urmator se prezintă nivelele de emisii pentru cele 3 alternative. După cum se observă Alternativa 2 asigură cea mai mare reducere.
109
Tabel 7.5. Emisii gaze cu efect de seră (toneCO2(e)/an) Impact asupra mediului
Emisii gaze cu efect de seră(tone CO2(e)/an)
-32.484 -182.768 -204.238
Ținând cont de cele de mai sus în continuare este descrisă evaluarea calitativă a impactului implementării PJGD Covasna în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră.
Tabel 7.6 Impactul potențial relativ la emisiile de gaze cu efect de seră
Măsuri tehnice prevăzute in PJGD
Impact Justificare
PREVENIREA GENERĂRII DEȘEURILOR
Măsuri de prevenire generare deșeuri
+3 Impact pozitiv direct semnificativ: emisii evitate
COLECTARE ȘI TRANSFER
Modernizarea sistemului de colectare prin montarea de CIPuri pe recipientele de colectare, cântare și GPS pe mașini
-2 Impact negativ direct: emisii CO2 generate de la arderea carburanților la colectarea, transportul/ transferul deșeurilor la instalațiile de deșeuri şi centrele de colectare
Procurarea de dotări și echipamente pentru extinderea sistemului de colectare separată a reciclabilelor din poartă în poartă în mediul rural și în zona cu case din mediul urban
0 Impact nesemnificativ Aceste activități nu generează gaze cu efect de seră (GES)
VALORIFICARE MATERIALĂ DEŞEURI RECICLABILE
Completarea și modernizarea instalațiilor existente de sortare
3 Impact pozitiv direct Emisii CO2 evitate datorită recuperării materiale a deșeurilor reciclabile
VALORIFICARE MATERIALĂ A BIODEȘEURILOR
Procurarea de compostoare individuale suplimentare pentru zone rurale
+3 Impact pozitiv direct Eliminarea emisiilor de CO2 generate la colectate și transport
Procurarea de recipiente pentru colectare separată a biodeșeurilor din punctele de colectare zona cu blocuri din mediul urban și operatori economici
+3 Impact pozitiv direct Eliminarea emisiilor de CO2 generate la colectate și transport
VALORIFICAREA ENERGETICĂ
Realizare linie producere SRF/RDF - combustibili din deșeuri
-2 Impact negativ direct Emisii CO2 de la arderea carburanților la colectarea şi transportul deșeurilor şi N2O (compostare)
ELIMINAREA DEȘEURILOR
110
Depozitare în depozit conform existent
-1 Impact negativ direct CO2 de la arderea carburanților la colectarea şi transportul deșeurilor si de la motoarele utilajelor şi vehiculelor care operează pe amplasament; CH4 (din fracțiile de gaz de depozit necolectată, respectiv nearsă de la faclă)
Închidere depozite conforme care au sistat depozitarea – celula 1
+3 Impact direct pozitiv diminuarea treptată a cantității de biogaz eliminat în aer
7.3.3. Impactul potențial asupra factorului de mediu Aer
7.3.3.1. Surse potențiale de poluare cu potențial impact asupra factorului de mediu Aer
Pentru analizarea impactului implementării PJGD în ceea ce privește poluanții atmosferici, sunt estimate emisiile asociate diferitelor activități de gestionare a deșeurilor. Pentru fiecare componentă sunt analizate două categorii de emisii, similar emisiilor de gaze cu efect de seră: emisii directe şi evitate. De asemenea, în analiza sunt considerate şi emisiile "evitate" prin implementarea măsurilor prevăzute prin PJGD. Emisii atmosferice considerate relevante pentru gestionarea deșeurilor sunt:
- gaze cu efect acidifiant (NOx, SO2 etc.), - particule (TSP, PM10, PM2,5); - metale grele (Cd, Pb, As, N, etc.); - compuși organici persistenți (compuși aromatici policiclici, benzo(a)piren, dioxine şi
furani etc.).
Tabel 7.7 Tipuri de emisii asociate proceselor aferente diferitelor tipuri de unități de tratare/gestionare
a deșeuri
Tip unitate de tratare /gestionare deșeuri
Tip proces căruia îi sunt asociate emisii
de poluanți atmosferici
Tip emisii asociat Emisii generate
Colectare/transfer şi transport deșeuri
Arderea carburanților la colectarea, transportul/ transferul deșeurilor la instalațiile de deșeuri
Generate, Directe/ Indirecte
Polunți specifici proceselor de ardere
Stație de tratare biologică a deșeurilor colectate separat (prin compostare )
Procesul propriu-zis de tratare biologică a deșeurilor (compostare)
Generate, Directe Poluanți specifici proceselor de ardere - emiși din motoarele utilajelor; Particule din manevrări; NH3 şi COVnm din compostare
Stație de tratare a Procesul propriu-zis de Generate, Directe Poluanți specifici
111
biodeșeurilor tratare biologică a deșeurilor (compostare sau digestie anaerobă) Recuperarea de materiale, care se reciclează (de la pre-tratarea mecanică)
Evitate proceselor de ardere - emiși din motoarele utilajelor; Particule din manevrări; NH3 şi COVnm din compostare, NH3 de la digestie anaerobă Particule din manevrări
Depozit de deșeuri Eroziunea eoliană Generate, Directe Particule
Procesul de descompunere aerobă a deșeurilor depozitate
Generate, Directe CH4, NO2, HS
Utilizarea utilajelor şi vehiculelor care operează pe amplasament
Generate, Directe Poluanți specifici proceselor de ardere - emiși din motoarele utilajelor; Particule din manevrări
Consumul de energie electrică din rețea
Generate, Directe Poluanți specifici proceselor de ardere
Închidere definitivă depozite de deșeuri care au sistat sau urmează să sisteze depozitare
Eroziunea eoliană Generate, Directe Particule
Procesul de descompunere aerobă a deșeurilor depozitate
Generate, Directe CH4, NO2, HS
Utilizarea utilajelor şi vehiculelor care operează pe amplasament
Generate, Directe Poluanți specifici proceselor de ardere - emiși din motoarele utilajelor; Particule din manevrări
Consumul de energie electrică din rețea
Generate, Directe Poluanți specifici proceselor de ardere
7.3.3.2. Estimare cantitativă a emisiilor în Aer Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelele urmatoare. Tabelul conține emisiile totale nete ale fiecărui poluant, iar tabelele care urmează prezintă emisiile pe tipuri de operații sau procese, respectiv pe tipuri de stații de tratare/depozitare, într-un mod similar celui în care au fost prezentate emisiile de gaze cu efect de seră. Aceste tabele suplimentare au fost realizate doar pentru poluanții relevanți din fiecare categorie, şi anume cei care au cele mai mari emisii şi/sau, în general, cel mai mare efect advers (din punct de vedere cantitativ) asupra mediului. Au fost utilizate aceleași categorii de calcul ca pentru emisiile de gaze cu efect de seră. Nu au fost cuantificate emisiile nete pentru eroziunea eoliana/particule și pentru consumul de energie electrica din rețea (Poluanți specifici proceselor de ardere), deoarece din punct de vedere cantitativ nu sunt relevante, având în vedere capacitățile de tratare ale instalațiilor analizate
112
7.3.3.3. Evaluarea impactului măsurilor PJGD asupra factorului de mediu Aer
Din analiza datelor prezentate anterior, se observă următoarele: Emisiile totale nete arată o scădere importantă de la situația existentă în anul 2017, la cea din anul 2025 pentru majoritatea poluanților atmosferici, ajungându-se la un efect pozitiv asupra mediului (emisii nete negative), - Stațiilor de sortare le corespund emisii nete negative, datorită procentelor mari de recuperare a materialelor, - Emisiile de la stația de compostare sunt pozitive în atât în varianta 0, cât și în varianta aleasă, față de situația existentă (2018), datorită faptului că în ambele variante stația de compostare va trata aceleași cantități de deșeuri verzi. - Emisiile nete asociate instalației modernizate/completate/extinse cresc progresiv, de la 0 în situația existentă la valori pozitive în situația planificată. Astfel în varianta aleasă valorile sunt mai mari față de varianta 0, datorită recuperării de materiale de la pretratarea mecanică, iar pe de altă parte scad datorită operațiilor de manevrare a unor cantități mai mici de deșeuri care intră la instalație. - Emisiile datorate depozitării se reduc substanțial de la situația existentă – anul 2018 - la Alternativele 1 sau 2 la sfârșitul perioadei de programare (anul 2025), datorită, în principal, reducerii cantităților de deșeuri municipale depozitate direct.
Tabel 7.8 Impactul potențial asupra factorului de mediu Aer
Măsuri tehnice prevăzute in PJGD
Impact Justificare
PREVENIREA GENERĂRII DEȘEURILOR
Măsuri de prevenire generare deșeuri
+3 Impact pozitiv Ca urmare a evitării poluarii
COLECTARE ȘI TRANSFER
Modernizarea sistemului de colectare prin montarea de CIP-uri pe recipientele de colectare, cântare și GPS pe mașini
-2 Impact negativ direct: emisii CO2 generate de la arderea carburanților la colectarea, transportul/ transferul deșeurilor la instalațiile de deșeuri şi centrele de colectare
Procurarea de dotări și echipamente pentru extinderea sistemului de colectare separată a reciclabilelor din poartă în poartă în mediul rural și în zona cu case din mediul urban
0 Impact nesemnificativ Aceste activități nu generează gaze cu efect de seră (GES)
VALORIFICARE MATERIALĂ DEŞEURI RECICLABILE
Completarea și modernizarea instalațiilor existente de sortare
-1 Impact neglijabil - particule rezultate de la manevrarea deșeurilor şi poluanți specifici proceselor de ardere - emiși din motoarele utilajelor. În general sortarea propriu zisă a deșeurilor se realizează în incinte închise prevăzute cu sistem de ventilație, prin
113
urmare impactul pozitiv
2 Impact pozitiv semnificativ - emisii evitate, respectiv poluanți specifici proceselor de ardere ca urmare a reciclării deșeurilor
-1 Emisii negative indirecte - poluanți specifici proceselor de ardere asociați consumului de energie electrică din rețea
VALORIFICARE MATERIALĂ A BIODEȘEURILOR
Procurarea de compostoare individuale suplimentare pentru zone rurale
+3 Impact pozitiv direct Eliminarea emisiilor de CO2 generate la colectate și transport
Procurarea de recipiente pentru colectare separată a biodeșeurilor din punctele de colectare zona cu blocuri din mediul urban și operatori economici
-2 Impact negativ direct - emisii particule şi poluanți specifici proceselor de ardere - emiși din motoarele utilajelor; Particule din manevrări; NH3 şi COVnm din compostare, NH3 de la digestie anaerobă
VALORIFICAREA ENERGETICĂ
Realizare linie producere SRF/RDF - combustibili din deșeuri
-2 Impact negativ direct: - particule şi poluanți specifici proceselor de ardere - emiși din motoarele utilajelor; Particule din manevrări; NH3 şi COVnm de la tratare biologică
-1 Impact negativ indirect: - rezultate de la valorificarea energetică a SRF: poluanți specifici proceselor de ardere şi poluanți specifici gazelor de ardere de la consumul de energie electrică din rețea
3 Impact pozitiv direct semnificativ: emisii evitate: - de la reciclarea deșeurilor (în faza de pretratare mecanică) - poluanți specifici proceselor de ardere prin recuperarea de energie (electrică sau/şi termică) din energia produsă prin incinerare
ELIMINAREA DEȘEURILOR
Depozitare în depozit conform existent
-2 Impact negativ direct - particule rezultate de la manevrarea deșeurilor - poluanți specifici proceselor de fermentare - poluanți specifici emiți de motoarele utilajelor
Închidere depozite conforme care au sistat depozitarea – celula 1
+2 Impact direct pozitiv - Reducerea treptată a emisiilor de gaze de depozit (CH4, CO2, NO2, HS)
114
7.3.4. Impactul potențial asupra Biodiversității (conservare și protejare specii și
habitate)
7.3.4.1. Surse potențiale de poluare cu potențial impact asupra Biodiversității Evaluarea impactului măsurilor stabilite prin PJGD asupra biodiversității s-a realizat având în vedere obiectivul de mediu stabilit în raport cu biodiversitatea:
- Conservarea şi protejarea habitatelor naturale, a speciilor florei și faunei sălbatice şi evitarea activităților care ar putea afecta semnificativ (în mod direct și/sau indirect) ariile naturale protejate.
În acest sens, deși nu se cunoaște locația exactă a viitoarele investiții s-a făcut o analiză preliminară, generală, a modului în care acestea vor relaționa în viitor cu rețeaua de arii naturale protejate, luând în considerare faptul că acestea vor fi amplasate în afara siturilor Natura 2000 și a celorlalte categorii de interes național/internațional. Ținând cont de faptul că evaluarea impactului trebuie să ia în considerare și impactul generat în afara acestora, dar care poate afecta starea de conservare a speciilor și habitatelor naturale ce constituie obiectivele de conservare ale ariilor naturale protejate, se impune evaluarea următoarelor efecte negative:
- poluarea solurilor şi a apelor subterane prin infiltrarea levigatului rezultat de la tratarea şi eliminarea deșeurilor, cu efecte directe asupra habitatelor și speciilor de floră și faună,
- acesta producând atât eutrofizarea, cât și posibila contaminare cu metale grele sau alți compuși chimici cu potențial toxic;
- poluarea habitatelor acvatice ca urmare a tratării necorespunzătoare a apelor pluviale infestate şi a apelor tehnologice rezultate de la instalațiile de gestionare a deșeurilor şi evacuarea acestora în receptori naturali; - acidifierea solurilor prin depunerea emisiilor atmosferice are efect negativ direct asupra habitatelor naturale și speciilor de floră.
Implementarea măsurilor prevăzute prin PJGD vor genera de asemenea şi efecte pozitive, cele cu impact semnificativ fiind:
- îmbunătățirea sistemului de colectare a deșeurilor atât menajere, cât şi a fluxurilor speciale cum ar fi deșeuri din construcții şi desființări, DEEE, uleiuri uzate alimentare va duce la ameliorarea și evitarea unor poluări viitoare în primul rând prin reducerea fenomenului de abandonare ilegală şi direcționarea deșeurilor în instalațiile de deșeuri corespunzătoare fiecărui tip de deșeuri (periculoase/nepericuloase);
- tratarea deșeurilor înainte de depozitare va duce la diminuarea semnificativă a levigatului generat şi implicit reducerea riscului de scurgere/infiltrare a acestuia;
- promovarea utilizării compostului în agricultură, cu respectarea normelor în vigoare, duce la creșterea conținutului organic al solului dintr-o sursa naturală înlocuind astfel fertilizatorii sintetici.
7.3.4.2. Evaluarea impactului măsurilor PNGD asupra Biodiversității
Pe baza sistemului de notare detaliat în secțiunea 7.1, precum şi a potențialelor surse de poluare descrise mai sus, în tabelul următor este evidențiată evaluarea impactului asupra biodiversității.
115
Tabel 7.9 Impactul potențial asupra biodiversității
Măsuri tehnice prevăzute in PJGD
Impact Justificare
PREVENIREA GENERĂRII DEȘEURILOR
Măsuri de prevenire generare deșeuri
+3 Impact pozitiv Ca urmare a evitării poluarii
COLECTARE ȘI TRANSFER
Modernizarea sistemului de colectare prin montarea de CIPuri pe recipientele de colectare, cântare și GPS pe mașini
-1 Impact negativ direct: Transportul deșeurilor poate afecta starea de conservare a habitatelor naturale și a speciilor de plante de interes comunitare din cauza apariției fenomenului de acidifiere cauzat de depunerea emisiilor atmosferice în sol sau apă şi zgomotului. Însă raportat la emisiile generate de transportul rutier general, impactul se apreciază a fi redus.
Procurarea de dotări și echipamente pentru extinderea sistemului de colectare separată a reciclabilelor din poartă în poartă în mediul rural și în zona cu case din mediul urban
0 Impact nesemnificativ Aceste activități nu generează gaze cu efect de seră (GES)
VALORIFICARE MATERIALĂ DEŞEURI RECICLABILE
Completarea și modernizarea instalațiilor existente de sortare
-1 Impact direct semnificativ pozitiv
2 Impact pozitiv semnificativ - emisii evitate, respectiv poluanți specifici proceselor de ardere ca urmare a reciclării deșeurilor
-1 Emisii negative indirecte - poluanți specifici proceselor de ardere asociați consumului de energie electrică din rețea
VALORIFICARE MATERIALĂ A BIODEȘEURILOR
Procurarea de compostoare individuale suplimentare pentru zone rurale
0 Impact pozitiv direct Instalațiile din vecinătatea siturilor Natura 2000 pot avea un impact negativ asupra habitatelor naturale și a speciilor de plante de interes comunitare doar temporar, în situațiile scurgerilor accidentale de levigat. Eliminarea emisiilor de CO2 generate la colectate și transport
Procurarea de recipiente pentru colectare separată a biodeșeurilor din punctele de colectare zona cu blocuri din mediul urban și operatori
3 Impact pozitiv semnificativ direct: Utilizarea compostului în agricultură duce la creșterea conținutului organic al solului dintr-o sursa naturală înlocuind astfel fertilizatorii sintetici
116
economici
VALORIFICAREA ENERGETICĂ
Realizare linie producere SRF/RDF - combustibili din deșeuri
0 Fără impact. Instalația nu este amplasată în NATURA 2000
-1 Impact indirect negativ: Apariție fenomen acidificare prin depunerea pe sol a emisiilor atmosferice (incinerare si co-incinerare)
3 Impact direct pozitiv: Reducerea cantității depozitate duce la reducerea semnificativă a cantității de levigat de la depozitare şi a suprafețele de teren afectate - poluanți specifici proceselor de ardere prin recuperarea de energie (electrică sau / şi termică) din energia produsă prin incinerare
ELIMINAREA DEȘEURILOR
Depozitare în depozit conform existent
-3 Impact direct potențial negativ: Depozitele din vecinătatea siturilor Natura 2000 pot avea un impact negativ asupra habitatelor naturale și a speciilor de plante de interes comunitar în situațiile scurgerilor accidentale de levigat având in vedere cantitatea mare de levigat comparativ cu restul instalațiilor de tratare deșeuri (in cazul în care extinderea capacităților de depozitare se va face in alte locații decât cele actuale)
Închidere depozite conforme care au sistat depozitarea – celula 1
+2 Impact direct pozitiv Scăderea treptată a generării levigatului şi ecologizarea suprafețelor afectate
7.3.5. Impactul potențial asupra Solului şi Subsolului
7.3.5.1. Surse potențiale de poluare a Solului şi Subsolului
Impactul asupra solului ca urmare a activităților de gestionare a deșeurilor rezultate din măsurile propuse a se implementate prin PNGD sunt atât negative cât şi pozitive. Impactul negativ asupra calității solului este generat în principal de:
- ocuparea definitivă a terenurilor unde se vor construi viitoarele instalații de tratare a deșeurilor ceea ce implică reducerea potențialului de stocare a apei din sol,
- scurgeri accidentale şi infiltrarea în sol şi subsol a levigatului rezultat de la tratarea deșeurilor (creșterea capacității de depozitare existentă, instalație de compostare şi completarea instalației de tratare mecano-biologică cu treaptă de biouscare),
117
- poluarea în cazul unei gestionări necorespunzătoare a instalațiilor de gestionare a deșeurilor (scurgeri levigat, substanțe chimice etc),
- depunere emisiilor rezultate de la activitățile de transport/transfer, co-procesarea deșeurilor ceea ce poate favoriza apariția fenomenului de acidificare.
Implementarea măsurilor prevăzute prin PJGD vor genera de asemenea şi efecte pozitive asupra calității solului, dintre care cele cu impact semnificativ sunt:
- îmbunătățirea sistemului de colectare a deșeurilor atât menajere, cât şi a fluxurilor speciale cum ar fi deșeuri din construcții şi desființări, DEEE, uleiuri uzate alimentare, va duce la ameliorarea și evitarea unor poluări viitoare a solului în primul rând prin reducerea fenomenului de abandonare ilegală şi direcționarea deșeurilor în instalațiile de deșeuri corespunzătoare fiecărui tip de deșeu,
- depozitarea exclusiv a unor refuzuri din tratarea deșeurilor, va duce la diminuarea semnificativă a levigatului generat şi implicit reducerea riscului de scurgere/infiltrare a acestuia în sol,
- promovarea utilizării compostului în agricultură, cu respectarea normelor în vigoare, duce la creșterea conținutului organic al solului dintr-o sursa naturală înlocuind astfel fertilizatorii sintetici.
7.3.5.2. Evaluarea impactului măsurilor PNGD asupra Solului
Pe baza setului de notare detaliat în capitolul 7.1, precum şi a potențialelor surse de poluare descrise mai sus, în tabelul urmator este evidențiată evaluarea impactului asupra solului şi subsolului.
Tabel 7.10 Impactul potențial asupra factorului de mediu Sol/Subsol
Măsuri tehnice prevăzute in PJGD
Impact Justificare
PREVENIREA GENERĂRII DEȘEURILOR
Măsuri de prevenire generare deșeuri
+3 Impact pozitiv Ca urmare a evitării poluarii
COLECTARE ȘI TRANSFER
Modernizarea sistemului de colectare prin montarea de CIPuri pe recipientele de colectare, cântare și GPS pe mașini
-1 Impact potențial negativ indirect: - Posibila apariție a fenomenului de acidificare prin depunerea pe sol a emisiilor atmosferice rezultate de la autovehiculele de transport deșeuri - Risc poluări accidentale substanțe periculoase (uleiuri, combustibil de la autovehicule de transport).
Procurarea de dotări și echipamente pentru extinderea sistemului de colectare separată a reciclabilelor din poartă în poartă în mediul rural și în zona cu case din mediul urban
2 Impact pozitiv direct: Creșterea gradului de colectare implică reducerea fenomenului de abandonare a deșeurilor, sursă semnificativă de poluare a solului
VALORIFICARE MATERIALĂ DEŞEURI RECICLABILE
118
Completarea și modernizarea instalațiilor existente de sortare
3 Impact direct negativ: - reducerea cantităților depozitate. - prelungirea duratei de viață a depozitelor şi deci reducerea suprafețelor afectate de depozite - reducerea presiunii de exploatare a resurselor naturale contribuie la menținerea solului într-o stare de conservare favorabilă.
VALORIFICARE MATERIALĂ A BIODEȘEURILOR
Procurarea de compostoare individuale suplimentare pentru zone rurale
0 Impact indirect pozitiv: Se elimină ocuparea definitivă a terenurilor Colectarea separata şi tratarea deșeurilor biodegradabile inclusiv în gospodărie, are ca rezultat reducerea cantității de levigat rezultat de la depozitarea deșeurilor, sursa potențială de poluare a solulu
Procurarea de recipiente pentru colectare separată a biodeșeurilor din punctele de colectare zona cu blocuri din mediul urban și operatori economici
1 Impact indirect pozitiv: Colectarea separata şi tratarea deșeurilor biodegradabile are ca rezultat reducerea cantității de levigat rezultat de la depozitarea deșeurilor, sursa potențială de poluare a solului
VALORIFICAREA ENERGETICĂ
Realizare linie producere SRF/RDF - combustibili din deșeuri
0 Fără impact Se ocupă teren suplimentar în incinta CMID prin completarea instalațiilor existente
ELIMINAREA DEȘEURILOR
Depozitare în depozit conform existent
-3 Impact direct negativ: - ocupare definitiva sol - risc potențial infiltrare levigat
Închidere depozite conforme care au sistat depozitarea – celula 1
+2 Impact direct pozitiv Scăderea treptată a generării levigatului şi ecologizarea suprafețelor afectate
7.3.6. Impactul potențial asupra Sănătății umane
7.3.6.1. Surse potențiale de poluare cu potențial impact asupra Sănătății umane
Activitățile de gestionare a deșeurilor (colectare, transport, tratare în vederea valorificării, depozitare, tratare termică) pot genera un impact potențial negativ asupra populației în principal, ca urmare a expunerii la emisiile generate în atmosferă şi la zgomot. Efecte potențiale negative mai pot apărea ca urmare a gestionării necorespunzătoare a apelor uzate, în special a levigatului. Evaluarea impactului asupra sănătății în general se analizează din două perspective:
119
- impactul asupra sănătății personalului responsabil de operarea instalațiilor de deșeuri şi impactul asupra riveranilor, respectiv
- asupra gospodăriilor situate în proximitatea instalațiilor şi în zona de impact a instalațiilor de tratare a deșeurilor. Relevant pentru acest studiu este evaluarea impactului asupra riveranilor.
Conform studiilor de specialitate, nivelurile de risc la care este susceptibila de a fi expusă populația sunt foarte variabile şi depind de numeroși parametrii, printre care:
- tipul deșeurilor tratare (deșeuri inerte/neinerte, biodegradabile, lichide/solide etc), - metoda de tratare şi substanțele emise, - performanța tehnică a instalațiilor de deșeuri, - amplasamentul instalațiilor (folosința terenurilor, distanța față de gospodării etc) - vulnerabilitatea populației expuse, - căile de expunere (inhalare, contact dermic, ingestie) şi - timpul de expunere.
Astfel, pentru a evidenția efectele implementării PJGD asupra sănătății populației s-a realizat o evaluare distinct pentru fiecare componentă a sistemului de gestionare a deșeurilor. Transportul deșeurilor Extinderea sistemului de colectare a biodeșeurilor va genera creșterea numărului de mașini şi de curse pentru colectarea şi transportul acestora, ceea ce va conduce la creșterea emisiilor generate de vehiculele de transport precum şi la creșterea nivelului de zgomot. Inhalarea şi ingestia în special a particulelor fine afectează în mod direct sănătatea umană. Însă ținând cont că:
- autogunoierele vor circula pe drumuri publice unde există deja un trafic mai mult sau mai puțin intens în funcție de zonă, creșterea traficului raportat la situația existentă se estimează a fi redusă,
- creștere a traficului se va resimți în proximitatea instalațiilor de tratare a deșeurilor, - prin măsurile propuse pentru diminuarea impactului, descrise în capitolul 9, impactul
activității de colectare şi transport a deșeurilor asupra sănătății populației se estimează a fi redus comparativ cu situația actuală.
Sortarea deșeurilor reciclabile colectate separat, compostarea şi tratarea mecanobiologică a deșeurilor Impactul generat de efectuarea operațiilor de tratare mecanică şi compostare este unul local. În afara limitei amplasamentelor, principalele efecte asupra sănătății populației sunt creșterea nivelului de zgomot şi mirosurile neplăcute generate în etapa de tratare biologică a deșeurilor în funcție de proces şi de modul de operare al instalațiilor. Respectarea condițiilor de operare a instalațiilor reduce considerabil emisiile generate şi deci riscul potențial. Co-procesarea deșeurilor Principalul impact asupra populației şi sănătății umane ca urmare a co-procesării deșeurilor în fabrici de ciment o reprezintă emisiile eliberate de acestea în atmosferă. Aceste substanțe chimice includ dioxinele, bifenilii policlorurați (PCB), hidrocarburile poliaromatice (PAH), compuși organici volatili (COV) și metalele grele, inclusiv plumb, cadmiu, crom VI, nichel, arsenic și mercur. Multe dintre aceste substanțe chimice sunt
120
cunoscute a fi persistente (foarte rezistente la degradarea în mediu), bioacumulative (acumulate în țesuturile organismelor vii) și toxice. Unele dintre substanțele chimice emise din coșul incineratoarelor, inclusiv cadmiu, HAP și dioxinele (TCDD), au fost clasificate ca agenți cancerigeni umani sau ca posibili agenți cancerigeni umani de către Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului (McGregor et al., 1998, vezi Elliot și colab. 1996). Altele, cum ar fi dioxidul de sulf (SO2) și dioxidul de azot (NO2), precum și particulele fine au fost asociate cu efecte adverse asupra sănătății respiratorii. Dioxinele și furanii au jucat un rol principal în dezbaterea privind incinerarea deșeurilor de mulți ani. Producția și eliberarea lor nu sunt specifice numai incinerării deșeurilor, ci apar în toate procesele termice în anumite condiții ale procesului. Populația potențial expusă la substanțele chimice generate de procesul de ardere sau tehnologii similare sunt angajații şi rezidenții care locuiesc în proximitatea fabricilor de ciment. Căile de expunere sunt prin inhalarea aerului contaminat, ingestia produselor agricole contaminate din zona unde este amplasată fabrica de ciment şi prin contact dermic cu solul contaminat. În conformitate cu prevederile BAT, în instalațiile de co-procesare proiectate şi operate corespunzător, bilanțul material demonstrează ca prin co-procesare dioxinele sunt eliminate din mediu. Pentru o instalație de co-procesare ale cărei emisii îndeplinesc valorile limită maxime legale, riscul de cancer potențial pentru populația cea mai expusă este sub pragul de acceptabilitate recomandat de Organizația Mondială a Sănătății (10-6, respectiv un caz de cancer la un milion de persoane). Raporturile de pericol pentru substanțele non-cancerigene, nu depășesc 50% din doza de referință utilizată (Cd, Hg, Pb și dioxine). Depozitarea deșeurilor Efectele sunt legate de substanțele chimice sau micro-organisme care pot ajunge în apă, aer, sol. Nivelul riscului pentru riverani depinde de natura deșeurilor depozitate și de modul de operare a depozitelor. Astfel, dacă normele de proiectare și modul de operare sunt conforme cu reglementările în vigoare nivelul de risc se estimează a fi redus. În plus, luând în considerare măsurile propuse prin plan de a asigura tratarea întregii cantități de deșeuri municipale reziduale înaintea depozitării cu scopul stabilizării din punct de vedere biologic a deșeurilor, emisiile generate în atmosferă vor fi semnificativ mai reduse comparativ cu situația existentă. 7.3.6.2. Evaluarea impactului măsurilor PJGD asupra Sănătății umane Pe baza sistemului de notare detaliat în secțiunea 7.1, precum şi a potențialelor surse de poluare descrise mai sus, în tabelul urmator este evidențiată evaluarea impactului asupra sănătății umane.
Tabel 7.11 Impactul potențial asupra factorului de mediu Sănătate umană
Măsuri tehnice prevăzute in PJGD
Impact Justificare
PREVENIREA GENERĂRII DEȘEURILOR
121
Măsuri de prevenire generare deșeuri
+3 Impact pozitiv Ca urmare a evitării poluarii
COLECTARE ȘI TRANSFER
Modernizarea sistemului de colectare prin montarea de CIPuri pe recipientele de colectare, cântare și GPS pe mașini
-1 Impact potențial negativ indirect: creștere emisii atmosferice şi nivel de zgomot cu potențial impact negativ asupra sănătății
Procurarea de dotări și echipamente pentru extinderea sistemului de colectare separată a reciclabilelor din poartă în poartă în mediul rural și în zona cu case din mediul urban
3 Impact pozitiv direct: emisii evitate datorită eliminării depozitării necontrolate şi deci îmbunătățirea mediului de viață a populație
VALORIFICARE MATERIALĂ DEŞEURI RECICLABILE
Completarea și modernizarea instalațiilor existente de sortare
3 Impact direct negativ: - evitare generare emisii atmosferice..
VALORIFICARE MATERIALĂ A BIODEȘEURILOR
Procurarea de compostoare individuale suplimentare pentru zone rurale
-2 Impact direct negativ: - emisii atmosferice (a se vedea emisiile evaluate aferente factorului de mediu aer - zgomot generat de la instalațiile de deșeuri şi de vehiculele de transport
Procurarea de recipiente pentru colectare separată a biodeșeurilor din punctele de colectare zona cu blocuri din mediul urban și operatori economici
3 Impact indirect pozitiv: Colectarea separata şi tratarea deșeurilor biodegradabile are ca rezultat reducerea cantității de levigat rezultat de la depozitarea deșeurilor, sursa potențială de poluare a solului
VALORIFICAREA ENERGETICĂ
Realizare linie producere SRF/RDF - combustibili din deșeuri
-2 Impact direct negativ: - emisii atmosferice (a se vedea emisiile evaluate aferente factorului de mediu aer zgomot generat de la instalațiile de deșeuri şi de vehiculele de transport
ELIMINAREA DEȘEURILOR
Depozitare în depozit conform existent
-3 Impact direct negativ: - emisii GES - emisii levigat - emisii zgomot
Închidere depozite conforme care au sistat depozitarea – celula 1
+2 Impact direct pozitiv Scăderea treptată a generării levigatului şi ecologizarea suprafețelor afectate
122
7.3.7. Impactul potențial asupra Patrimoniului cultural
7.3.7.1. Surse potențiale de poluare cu potențial impact asupra Patrimoniului cultural Natura și amploarea impactului planului asupra imobilelor ce fac parte din patrimoniului cultural național și universal poate fi analizat în corelație cu amplasamentele totalității viitoarelor instalații de colectare, transfer, sortare, compostare, depozitare deșeuri.. Conform art. 23 al Legii 422/2001, republicată cu modificările și completările ulterioare, una dintre condiții pentru viitoarele instalații de tratare a deșeurilor sau a oricărui tip de intervenții este ca amplasamentele sa nu se situeze în perimetrul monumentelor istorice sau în zonele de protecție a monumentelor istorice care fac parte din patrimoniul cultural național și universal. Acolo unde din motive care nu țin de alte domenii, sănătate, mediu distanțele la care este necesară amplasarea unor anumite tipuri de dispozitive sau construcții care țin de gestionarea deșeurilor la distanțe mai mici, cu frecvențe mai mari și nu va fi posibilă evitarea amplasării acestora în cadrul suprafețelor clasate ca monumente istorice din categoria ansamblu și sit, amplasarea va fi posibilă numai cu avizul Ministerului Culturii și Identității Naționale sau a serviciilor publice deconcentrate ale acestuia. În general instalațiile de deșeuri sunt situate în extravilanul unităților teritorial administrative în afara imobilelor clasate ca monumentele istorice de tip monument, ansamblu și sit, incluse în Lista monumentelor istorice precum și imobilele aflate în zonele de protecție a acestora și vecinătatea siturilor arheologice trecute în Repertoriul Arheologic Național. Acestea pot fi afectate și de vibrațiile produse de transportul deșeurilor de la generator la instalațiile de tratare a deșeurilor, sau pot avea impact, vizual sau olfactiv neplăcut, sau pot produce poluare chimică în special anvelopantelor clădirilor de patrimoniu, sau prin infiltrații ale apelor poluate prin sol. 7.3.7.2. Evaluarea impactului măsurilor PNGD asupra Patrimoniului cultural național şi universal Pe baza sistemului de notare detaliat în secțiunea 7.1, precum şi a potențialelor surse de poluare descrise mai sus, în tabelul urmator este evidențiată evaluarea impactului asupra patrimoniului cultural.
Tabel 7.12 Impactul potențial asupra Patrimoniului național și universal
Măsuri tehnice prevăzute in PJGD
Impact Justificare
PREVENIREA GENERĂRII DEȘEURILOR
Măsuri de prevenire generare deșeuri
+3 Impact pozitiv Ca urmare a evitării poluarii
COLECTARE ȘI TRANSFER
Modernizarea sistemului de colectare prin montarea de CIPuri pe recipientele de colectare, cântare și GPS pe mașini
0 Impact potențial negativ indirect: Ca urmare a efectului vibrațiilor produse de mașinile de transport deșeuri. Raportat însă la traficul existent impactul se apreciază a fi neglijabil
123
Procurarea de dotări și echipamente pentru extinderea sistemului de colectare separată a reciclabilelor din poartă în poartă în mediul rural și în zona cu case din mediul urban
0 Impact pozitiv direct: emisii evitate datorită eliminării depozitării necontrolate şi deci îmbunătățirea mediului de viață a populație
VALORIFICARE MATERIALĂ DEŞEURI RECICLABILE
Completarea și modernizarea instalațiilor existente de sortare
0 Impact neglijabil: - NU există un impact negativ decât în situația în care amplasamentul instalației de tratare va fi situată în aproprierea zonelor de patrimoniu cultural.
VALORIFICARE MATERIALĂ A BIODEȘEURILOR
Procurarea de compostoare individuale suplimentare pentru zone rurale
0 Impact neglijabil
Procurarea de recipiente pentru colectare separată a biodeșeurilor din punctele de colectare zona cu blocuri din mediul urban și operatori economici
0 Impact neglijabil: NU există un impact negativ decât în situația în care amplasamentul recipientelor pentru colectarea separată a biodeșeurilor va fi situat în aproprierea zonelor de patrimoniu cultural.
VALORIFICAREA ENERGETICĂ
Realizare linie producere SRF/RDF - combustibili din deșeuri
-2 Fără impact Instalațiile care urmează a fi modernizate/completate/extinse sunt amplasate în cadrul CMID
ELIMINAREA DEȘEURILOR
Depozitare în depozit conform existent
0 Impact neglijabil: - NU există un impact negativ decât în situația în care amplasamentul pentru construirea de capacități noi de depozitare va fi situat în aproprierea zonelor de patrimoniu cultural
Închidere depozite conforme care au sistat depozitarea – celula 1
0 Nu este cazul
7.3.8. Impactul potențial asupra Resurselor naturale
7.3.8.1. Surse potențiale de poluare cu potențial impact asupra Resurselor naturale
Implementarea măsurilor prevăzute prin PJGD au un impact pozitiv asupra resurselor naturale prin promovarea cu prioritate a prevenirii şi a valorificării materiale a deșeurilor. De asemenea, noile instalații de tratare a deșeurilor propuse, eficientizarea/modernizarea
124
instalațiilor existente la CMID în vederea obținerii de combustibil solid (SRF) care va fi valorificat energetic, în principal, în fabricile de ciment şi instalația de tratare termică (doar în condițiile în care se identifică surse de finanțare nerambursabilă pentru această investiție), vor asigura valorificarea energetică a deșeurilor respectiv generarea de energie electrică/termică. Prevederile PJGD sunt în sinergie cu principiile economiei circulare, conform cărora valoarea produselor, a materialelor și a resurselor este menținută în economie, cât mai mult timp posibil iar generarea deșeurilor este redusă la minim. Transformarea deșeurilor în resurse este unul din elementele principale care stau la baza economiei circulare. 7.3.8.2. Evaluarea impactului măsurilor PJGD asupra Resurselor naturale
Pe baza sistemului de notare detaliat în secțiunea 7.1, precum şi a potențialelor surse de poluare descrise mai sus, în tabelul urmator este evidențiată evaluarea impactului asupra resurselor naturale.
Tabel 7.13 Impactul potențial asupra Resurselor naturale
Măsuri tehnice prevăzute in PJGD
Impact Justificare
PREVENIREA GENERĂRII DEȘEURILOR
Măsuri de prevenire generare deșeuri
+3 Impact pozitiv Ca urmare a conservării resurselor
COLECTARE ȘI TRANSFER
Modernizarea sistemului de colectare prin montarea de CIPuri pe recipientele de colectare, cântare și GPS pe mașini
0 Impact neglijabil
Procurarea de dotări și echipamente pentru extinderea sistemului de colectare separată a reciclabilelor din poartă în poartă în mediul rural și în zona cu case din mediul urban
0 Impact neglijabil
VALORIFICARE MATERIALĂ DEŞEURI RECICLABILE
Completarea și modernizarea instalațiilor existente de sortare
+3 Impact pozitiv direct semnificativ: Consum evitat de materii prime prin reutilizarea şi reciclarea deșeurilor
VALORIFICARE MATERIALĂ A BIODEȘEURILOR
Procurarea de compostoare individuale suplimentare pentru zone rurale Procurarea de recipiente pentru colectare separată a biodeșeurilor din punctele de colectare zona cu blocuri din mediul urban și operatori
+3 Impact pozitiv direct semnificativ: evitarea utilizării îngrășămintelor chimice ca urmare a utilizării compostului in agricultur
125
economici
VALORIFICAREA ENERGETICĂ
Realizare linie producere SRF/RDF - combustibili din deșeuri
-1 Impact pozitiv direct nesemnificativ: reducerea consumului de resurse naturale pentru producerea energiei electrice/termic
ELIMINAREA DEȘEURILOR
Depozitare în depozit conform existent
-1 Impact negativ direct nesemnificativ: consum de resurse naturale pentru execuție capacități noi
Închidere depozite conforme care au sistat depozitarea – celula 1
-1 Impact negativ direct nesemnificativ: consum de resurse naturale pentru închiderea definitivă
7.4. Evaluarea impactului cumulat asupra mediului ca urmare a implementării PJGD
Evaluarea impactului cumulat asupra mediului ca urmare a implementării măsurilor prevăzute în PJGD s-a realizat prin însumarea punctelor acordate la estimarea impactului pozitiv şi negativ pentru fiecare factor de mediu descris în secțiunile anterioare. Atât impactul pozitiv cât şi cel negativ includ emisiile directe, indirecte şi evitate. În tabelul următor sunt centralizate punctajele acordate.
Tabel 7.14 Punctajele acordate pentru evaluarea impactului cumulat asupra mediului ca urmare a
implementării PJGD
Măsuri tehnice prevăzute in PJGD Impact TOTAL IMPACT POZITIV
TOTAL IMPACT NEGATIV
PREVENIREA GENERĂRII DEȘEURILOR
Măsuri de prevenire generare deșeuri pozitiv 24
negativ 0
COLECTARE ȘI TRANSPORT
Modernizarea sistemului de colectare prin montarea de CIPuri pe recipientele de colectare, cântare și GPS pe mașini Procurarea de dotări și echipamente pentru extinderea sistemului de colectare separată a reciclabilelor din poartă în poartă în mediul rural și în zona cu case din mediul urban
pozitiv 20
negativ -9
VALORIFICARE MATERIALĂ DEŞEURI RECICLABILE
Completarea și modernizarea instalațiilor existente de sortare
pozitiv 20
negativ -8
VALORIFICARE MATERIALĂ A BIODEȘEURILOR
126
Procurarea de compostoare individuale suplimentare pentru zone rurale Procurarea de recipiente pentru colectare separată a biodeșeurilor din punctele de colectare zona cu blocuri din mediul urban și operatori economici
pozitiv 22
negativ -4
VALORIFICAREA ENERGETICĂ
Realizare linie producere SRF/RDF - combustibili din deșeuri
pozitiv 19
negativ -15
ELIMINAREA DEȘEURILOR
Depozitare în depozit conform existent Închidere depozite conforme care au sistat depozitarea – celula 1
pozitiv 3
negativ -4
Din analiza globală a impactului se pot trage următoarele concluzii:
Implementarea măsurilor din PJGD generează un impact pozitiv semnificativ, comparat cu situația actuală.
- măsurile de prevenire a generării deșeurilor conduc la evitarea emisiilor cu impact direct pozitiv semnificativ;
- măsurile privind valorificarea materială a deșeurilor reciclabile și a biodeșeurilor, precum și măsurile privind valorificarea energetică a deșeurilor conduc pe de o parte la reducerea semnificativă a deșeurilor depozitate cu impact pozitiv asupra tuturor factorilor de mediu și sănătății, cât și la conservarea resurselor naturale;
- măsurile privind închiderea depozitelor conforme care au sistat sau urmează să sisteze depozitarea generează un impact pozitiv pentru toți factorii de mediu analizați și pentru sănătatea populației
Implementarea măsurilor din PJGD generează și un potențial impact negativ, respectiv:
- în general depozitarea deșeurilor generează cel mai mare impact negativ asupra factorilor de mediu. Impactul este atât local, ca urmare a emisiilor directe generate în zona de proximitate a unui depozit, cât şi global ca urmare a emisiilor indirecte cumulate. Măsurile prevăzute prin PJGD prevăd cu prioritate prevenirea, reutilizarea, reciclarea și valorificarea deșeurilor, cantitatea de deșeuri reziduale depozitată fiind redusă semnificativ. Astfel la depozitare vor fi transportate, exclusiv fracția grea rezultată din tratarea mecanică în TMB, un refuz din tratarea mecanică după biostabilizare și refuzul din compostare. Conținutul în fracție biodegradabilă a acestor refuzuri este mic, ca urmare și impactul generat este foarte mic.
- altă activitate cu impact negativ asupra mediului este reprezentată de valorificarea energetică a deșeurilor (co-procesare). Spre deosebire de depozitare, în cazul acestor instalații se manifestă doar la nivel local, în special din cauza emisiilor atmosferice. La nivel global însă, considerând emisiile directe şi indirecte, impactul este unul pozitiv, bilanțul emisiilor fiind negativ.
127
- în ceea ce privește sănătatea populației un potențial impact local negativ poate rezulta de la operarea depozitelor de deșeuri (emisii atmosferice directe, zgomot, mirosuri), de la instalațiile de valorificare energetică (emisii atmosferice directe) şi de la activitatea de transport a deșeurilor (emisii atmosferice directe, zgomot).
Impact cumulat instalații noi și existente În PJGD sunt analizate toate activitățile de gestionare a deșeurilor care vor fi întreprinse la nivel județean pentru a promova reducerea și reutilizarea deșeurilor, reciclarea, valorificarea și pentru tratarea deșeurilor reziduale, însă se presupune că cea mai mare probabilitate de impact cumulativ, apare din co-localizarea instalațiilor de tratare a deșeurilor în imediata vecinătate. Efectele cumulative estimate a apărea sunt:
- Zgomot/vibrații – produse din zona operațională; - Trafic – suplimentar rezultat de la instalațiilor situate în apropriere. Acest aspect poate
fi pozitiv, deoarece în ansamblu se vor utiliza mai puține vehicule; - Praf şi miros – impactul depinde de tipul instalațiilor (spre exemplu, depozitarea şi
compostarea în aer liber în comparație cu instalațiile de tratare a deșeurilor închise); - Emisii - ar trebui să existe mai multe instalații situate în aceeași zonă. Emisiile
cumulate ar fi mai mari comparativ cu o singură instalație.
128
8. POSIBILELE EFECTE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA
SĂNĂTĂŢII ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER
Din analiza globală a impactului de mediu, rezultă că implementarea măsurilor propuse în PJGD au în principal un impact pozitiv comparativ cu situația actuală și cu situația evoluției gestionării deșeurilor în cazul neimplementării acestui plan. Cu toate acestea, au fost identificate și o serie de măsuri ce pot genera și un impact potențial negativ, acestea manifestându-se preponderent la nivelul amplasamentelor sau în imediata vecinătate a depozitului de deșeuri și/sau a instalației de tratare mecano-biologică cu biouscare. Detalii privind analiza de impact se regăsesc în secțiunile anterioare. Județul Covasna nu este un județ de graniță prin urmare, nu se identifică un impact transfrontalier nici în domeniul sănătății umane și nici al biodiversității.
129
9. MĂSURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA
ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI
La nivel global, după cum este evidențiat și în secțiunile anterioare, implementarea măsurilor stabilite prin PJGD va conduce la ameliorarea factorilor de mediu comparativ cu situația actuală, astfel:
- Măsuri prevăzute pentru prevenirea deșeurilor vor conduce pe de o parte la scăderea cantităților de deșeuri generate, iar pe de altă parte la reducerea consumului de resurse naturale deci, implicit, la reducerea impactului generat de cele două activități.
- Măsuri privind colectarea separată a biodeșeurilor şi tratarea acestora cumulat cu tratarea deșeurilor reziduale prin tratare mecano-biologică și co-procesare Vor duce la diminuarea semnificativă a emisiilor nete de gaze cu efect de seră şi a emisiilor de levigat generate în prezent de la depozitarea preponderentă deșeurilor.
- Măsuri privind colectarea separată a deșeurilor reciclabile și valorificarea materială a acestora conduc la reducerea consumului de resurse naturale și implicit reducerea impactului generat de această activitate.
- Măsuri privind valorificarea energetică a deșeurilor tratate prin co-procesare. Ținând cont de obiectivele de mediu stabilite în capitolul 6 și de potențialul impact asupra factorilor de mediu şi a sănătății umane ca urmare a implementării acțiunilor stabilite prin PJGD, în tabelul urmator sunt descrise măsurile propuse pentru a preveni şi reduce efectele negative semnificative.
Tabel 9.1. Măsuri pentru prevenirea/reducerea potențialului impact asupra mediului și sănătății
MĂSURA RESPONSABILITATEA
APĂ
O1 Conservarea și protecția împotriva oricărei forme de poluare și de modificare a caracteristicilor resurselor de apă
M.1 Reducerea cantităților de levigat generate de instalațiile de deșeuri municipale prin aplicarea măsurilor privind prevenirea, colectarea separată şi tratarea deșeurilor reziduale prevăzute prin PJGD
Generatori deșeuri şi Operatori de salubrizare
M.2 Reducerea cantităților de levigat generate de instalațiile de deșeuri prin aplicarea activităților specifice de prevenire în operarea acestora
Operatorii instalațiilor de deșeuri
M.3 Respectarea condițiilor privind gestionarea apelor uzate stabilite prin legislația în vigoare şi prin actele de reglementar
Operatorii instalațiilor de deșeuri
O2 Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și subterane
M.4 Închiderea depozitelor de deșeuri conforme care au sistat depozitarea
Proprietarii depozitelor de deșeuri
AER
O3 Menținerea calității aerului în zonele şi aglomerările care se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate şi îmbunătățirea calității aerului în zonele şi aglomerările în care nu se încadrează în valorile limită prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate
130
M.5 Respectarea limitelor maxime admisibile stabilite prin legislație şi prin actele de reglementare în ceea ce privește emisiile atmosferice rezultate de la tratarea deșeurilor
Operatorii instalațiilor de deșeuri
M.6 Evitarea zonelor sensibile din punct de vedere a calității aerului înconjurător la amplasarea instalațiilor de deșeuri care generează emisii în atmosferă (instalație tratare anaerobă şi depozite)
Inițiatorii de proiecte
M.7 Favorizarea reînnoirii parcului de vehicule cu motorizare alternativă
Operatori salubrizare
M.8 Utilizarea de autovehicule şi de utilaje dotate cu motoare având tehnologii performante privind consumurile și emisiile de poluanți, precum şi întreținerea corespunzătoare a motoarelor, în vederea reducerii emisiilor de poluanți generați de acestea
Operatori salubrizare
SCHIMBĂRI CLIMATICE
O4 Prevenirea și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
M.9 Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate prin aplicarea măsurilor privind prevenirea, colectarea separată şi tratarea deșeurilor reziduale prevăzute prin PJGD
Generatori deșeuri Operatori de salubrizar
M.10 Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de depozitele de deșeuri prin aplicarea activităților specifice de prevenire în operarea acestora în special în ceea ce privește depozitarea (ex. limitarea suprafețelor exploatate, acoperirea periodică și captarea biogazului de la începerea exploatării)
Operatorii instalațiilor de deșeuri
M.11 Viitoarele amplasamente ale instalaților de deșeuri nu vor fi situate în zone expuse la efectele schimbărilor climatice respectiv inundații, alunecări de teren, eroziuni.
Inițiatorii de proiecte
M.12 Analiza în faza de proiectare a potențialelor efecte cauzate de schimbărilor climatice actuale şi viitoare asupra proiectului şi integrarea măsurilor de prevenire şi adaptare
Inițiatorii de proiecte
BIODIVERSITATE
O5 Conservarea şi protejarea habitatelor naturale, a speciilor florei și faunei sălbatice şi evitarea activităților care ar putea afecta semnificativ (în mod direct și indirect) ariile naturale protejat
M.13 Viitoarelor instalații de deșeuri se vor amplasa în afara ariilor naturale protejate, la o distanță care să elimine riscul poluării cu levigat sau depuneri ale emisiilor atmosferice ce pot afecta negativ starea de conservare a habitatelor naturale și a speciilor ce constituie obiectul desemnării acestora
Inițiatorii de proiecte
M.14 Evitarea extinderii capacităților de depozitare Inițiatorii de proiecte
131
sau tratare DCD în zonele ce reprezintă habitate sau se intersectează cu habitatele carnivorelor mari
M.15 Interzicerea amenajării de puncte de colectare a deșeurilor menajere în zone greu accesibile din care ridicarea nu se poate face într-un mod facil
Inițiatorii de proiecte
SOL
O6 Îmbunătățirea calității solului şi subsolului şi reconstrucția ecologica si utilizarea durabilă a terenurilor
M.16 Închiderea definitivă a depozitelor conforme de deșeuri municipale care au sistat depozitarea
Proprietarii depozitelor conforme
O7 Limitarea impactului asupra solului şi menținerea capacității productive a acestuia
M.17 Favorizarea reabilitării vechilor situri industriale în vederea amenajării viitoarelor instalații de tratare deșeuri
Operatorii instalațiilor de deșeuri
M.18 Utilizarea compostului rezultat în urma tratării biodeșeurilor și în consecință îmbunătățirea calității solului, cu condiția respectării prevederilor legale
Operatorii instalațiilor de deșeuri
SĂNĂTATEA POPULAȚIEI UMANE
O8 Diminuarea factorilor de risc şi îmbunătățirea calității vieții celor care locuiesc în zona de impact a instalațiilor de gestionare a deșeurilor
M.19 Respectarea prevederilor legale în ceea ce privește nivelul de zgomot și a normelor sanitare.
Operatorii instalațiilor de deșeuri
M.20 Viitoarele instalații de deșeuri se vor amplasa la distanțele prevăzute de legislația în vigoare față de așezările umane
Inițiatorii de proiecte
M.21 Campanii naționale de informare a populației privind impactul deșeurilor asupra mediului, resurselor, sănătății şi a importanței unei atitudini eco-responsabile în ceea ce privește prevenirea generării şi a colectării separate
ADI, APM, Operatori salubrizare
PATRIMONIUL CULTURAL
O9 Protecția şi conservarea patrimoniului cultural național şi universal
M.22 Orice intervenții impuse de gestionarea deșeurilor se pot realiza în zonele protejate din punctul de vedere al patrimoniul cultural național numai cu avizul Ministerului Culturii și Identității Naționale sau al serviciilor publice deconcentrate ale acestuia, și este recomandată evitarea amplasării oricăror intervenții privind gestionarea deșeurilor în aceste zone. Noile instalații de tratare a deșeurilor nu vor fi situate în imobile clasate ca monumentele istorice din categoriile monument, ansamblu și sit, incluse în Lista monumentelor istorice
Inițiatorii de proiecte
132
precum și în zonele de protecție a acestora și suprapuse sau în vecinătatea siturilor arheologice trecute în Repertoriul Arheologic Național.
RESURSE NATURALE
O10 Prezervarea si protecția resurselor naturale şi promovarea utilizării surselor regenerabile (deșeuri folosite ca si materii prime secundare in alte activități economice
M.23 Integrarea posibilităților locale de utilizare a energiei (în special valorificarea sub formă de căldură)
UAT, Furnizori curent electric si căldura, Inițiatori proiecte
M.24 Implementarea măsurilor de prevenire a generării deșeurilor şi de reciclare stabilite prin PJGD
ADI, APM , AP
133
10. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA
VARIANTEI ALESE
10.1. Criterii care au stat la baza definirii alternativelor
PJGD stabilește și analizează alternative de gestionare a deșeurilor, numai pentru deșeurile municipale, fiind singurul flux de deșeuri pentru care au fost stabilite instalații de tratare. Celelalte fluxuri de deșeuri intră sub incidența responsabilității extinse a producătorilor sau sunt în responsabilitatea generatorilor de deșeuri. Pentru acestea este stabilit planul de acțiune pornind de la problemele identificate la analiza situației existente și de la obiectivele viitoare și modalitățile de realizare. În cadrul Raportului de Mediu a fost evaluat impactul potențial asupra mediului a gestionării tuturor categoriilor de deșeuri care fac obiectul PJGD (deșeuri municipale, fluxuri speciale). Obiectivele și țintele privind gestionarea deșeurilor municipale sunt prezentate în Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor. Dintre acestea, unele obiective și ținte au reprezentat criterii pentru stabilirea alternativelor de gestionare a deșeurilor municipale, și anume:
- Gradul de acoperire cu serviciul de salubrizare 100% - termen 2020; - Reducerea cantității de deșeuri menajere și similare generate pe locuitor în anul 2025
cu cel puțin 10% raportat la anul 2017; - Colectarea separată a fracțiilor reciclabile din deșeurilor menajere – permanent,
începând cu 2016; - Colectarea separată sau reciclarea la sursă a bio-deșeurilor – termen 2023; - Creșterea gradului de pregătire pentru reutilizare și reciclare etapizat:
la 50% din masa totală generată, cel puțin pentru deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă provenind din deșeurile menajere și similare - termen 2020;
la 50% din cantitatea totală de deșeuri municipale generată - termen 2025; - Creșterea gradului de valorificare energetică a deșeurilor municipale la 15% din
cantitatea totală de deșeuri municipale valorificată energetic - termen 2025; - Reducerea cantității de deșeuri municipale depozitate – termen 2018; - Reducerea cantității depozitate de deșeuri biodegradabile municipale la 35% din
cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995 - termen 2020; - Interzicerea, la depozitare, a deșeurilor care pot fi reciclate sau valorificate în alt fel, în
special atunci când este vorba de deșeuri municipale, cu excepția deșeurilor pentru care eliminarea prin depozitare produce cel mai bun rezultat în privința mediului, în conformitate cu articolul 4 din Directiva 2008/98/CE – termen 2035;
- Depozitarea deșeurilor este permisă numai dacă deșeurile sunt supuse în prealabil unor operații de tratare fezabile tehnic - termen 2025;
- Depozitarea deșeurilor numai în depozite conforme – permanent; - Asigurarea capacității de depozitare a întregii cantități de deșeuri care nu pot fi
valorificate – permanent; - Colectarea separată și tratarea corespunzătoare a deșeurilor periculoase menajere –
permanent; - Colectarea separată (atât de la populație, cât și de la operatorii economici) și
valorificarea corespunzătoare a uleiurilor uzate alimentare– permanent;
134
- Colectarea separată, pregătirea pentru reutilizare sau, după caz, tratarea corespunzătoare a deșeurilor voluminoase – permanent;
- Colectarea separată și tratarea corespunzătoare a deșeurilor provenite din activități de construcție și desființări – termen 2019.
În vederea determinării investițiilor necesare pentru atingerea obiectivelor și țintelor sunt definite și analizate trei alternative:
- Alternativa „zero” – care presupune doar investițiile existente și finalizate prin proiectul SMID;
- Alternativa 1 și Alternativa 2 – care să asigure prin propunerea de noi investiții îndeplinirea obiectivelor și țintelor de mai sus.
În tabelul urmator sunt prezentate, în rezumat, cele 3 alternative propuse spre analiză.
Tabel 10.1. Prezentarea alternativelor
Alternativa Descriere
Alternativa“zero” (Alternativa fără proiect)
Modul actual de gestionare a deșeurilor municipale. Instalațiile existente în prezent.
Alternativa 1 La sistemul actual de gestionare a deșeurilor (alternativa “zero”) se adăugă următoarele: Aplicarea măsurilor de prevenire a generării deșeurilor prevăzute
în PJPGD; Dezvoltarea sistemului de colectare separată a deșeurilor
reciclabile; Asigurarea capacităților de sortare pentru cantităţile de deșeuri
reciclabile colectate separat; Implementarea sistemului de colectare separată a biodeșeurilor
din deșeuri menajere, similare și din piețe și extinderea sistemului de colectare separată a biodeșeurilor din parcuri și grădini;
Dezvoltarea unei scheme de colectare separată a deșeurilor textile provenite de la populație;
Asigurarea implementării colectării separate a medicamentelor expirate provenite de la populație;
Tratarea unei cantități de deșeuri municipale de 10.500 t/an, într-o instalație cu două linii de tratare – una pentru deșeurile biodegradabile colectate separate și alta pentru deșeuri mixte (bio și reziduale);
Asigurarea de capacități suplimentare de depozitare, după umplerea celulei 1;
Alternativa 2 La sistemul actual de gestionare a deșeurilor (alternativa “zero”) se adăuga următoarele:
Aplicarea măsurilor de prevenire a generării deșeurilor prevăzute în PJPGD;
Dezvoltarea sistemului de colectare separată a deșeurilor reciclabile;
Asigurarea capacităților de sortare pentru cantităţile de deșeuri reciclabile colectate separat;
135
Implementarea sistemului de colectare separată a biodeșeurilor din deșeuri menajere, similare și din piețe și extinderea sistemului de colectare separată a biodeșeurilor din parcuri și grădini;
Dezvoltarea unei scheme de colectare separată a deșeurilor textile provenite de la populație;
Asigurarea implementării colectării separate a medicamentelor expirate provenite de la populație;
- Tratarea unei cantități de deșeuri municipale de 10.500 t/an, într-o instalație cu o singură linie de tratare;
- Asigurarea de capacități suplimentare de depozitare, după umplerea celulei 1;
10.2. Descrierea alternativelor
10.2.1. Alternativa „zero”
În prezent există următoarele capacități de tratate, care in cazul alternativei “zero” sunt menținute pe întreaga perioadă de planificare:
1 stație de sortare cu capacitatea de 11.000 t/an;
1 stație de compostare cu capacitatea de 12.000 t/an (pentru deșeurile verzi);
1 depozit conform a cărui primă celulă are o capacitate de depozitare de 0,93 milioane mc.
Conform studiului de fezabilitate, capacitatea totală de stocare a depozitului Boroșneul Mare este de 0,98 milioane m³, iar perioada de viață este estimată la 21 ani (cantitatea anuală depozitată de 50.000 t pe an). Depozitul va avea 3 celule. Prima celula are aproximativ 4,4 ha și poate asigura depozitarea unei cantități de 400.806 m3
(400.806 tone), iar costurile sunt parte din proiect. Celelalte două celule, care nu sunt incluse în investiția pentru acest proiect, vor avea aproximativ 4,4 ha împreună (suficiente pentru 6,3 ani, respectiv 5,3 ani) și sunt planificate pentru 2020 și respectiv 2026. Pentru perioada de planificare, 2019-2040 sunt asumate următoarele ipoteze în cazul alternativei “zero”:
Rata de capturare pentru deșeurile reciclabile din deșeuri menajere, similare și din piețe va fi de 40% în anul 2019, crescând la 50% în anul 2020, respectiv la 60% începând cu anul 2022;
Nu va fi implementat un sistem de colectare a biodeșeurilor din deșeuri menajere și similare;
Cantitatea de deșeuri reciclate din alte fluxuri va reprezenta, pe întreaga perioadă de planificare, circa 0,5% din cantitatea totală de deșeuri reciclabile generate.
În ceea ce privește depozitarea deșeurilor la cantitatea anuală de cca. 43.000 t/an celula 1 iși va epuiza capacitatea în 9 ani, respectiv în anul 2026.
136
Pentru asigurarea volumul de depozitare necesar celula 2 va trebui să fie operațională în anul 2032 și celula 3 în anul 2038. Bilanțul masic pentru Alternativa “zero” este prezentat în tabelul următor.
Tabel 10.2. Bilanț masic pentru Alternativa ZERO
Nr.crt. Flux Cantitate anuală
(t)
Tratări (t/an)
Reciclabile/compost
(t/an)
Reziduuri la
depozitare (t/an)
1 Deșeuri reciclabile
8.134,12 8.134,12
5.490,53 Rată de
colectare 90% și
eficiență la sortare 75%
2.643,59
2 Deșeuri biodegradabile
22.310,29 Deșeuri verzi 7.000
6.650 350 15.310,20
3 Altele (reziduale)
11.156,62 - - 11.156,62
Total 1 41.601,03
Din care 12.140,53
29.217,56
4 Deșeuri periculoase
967,20 967,20 la un
depozit de deșeuri
periculoase
5 Deșeuri voluminoase
3.385,20 3.385,20
Total 2 4.352,4 3.385,20
Total general fără minimizare 45.953,43
32.845,7
Verificarea modului de îndeplinirea obiectivelor
Atingerea țintelor din Obiectivul 1 – obiectivul de pregătire pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale, prima țintă de 50%, calculată prin raportare la cantitatea de deșeuri reciclabile menajere și similare se poate atinge în anul 2020, dar a doua țintă pentru anul 2025 nu se va atinge. Atingerea țintei din Obiectivul 2 – obiectivului privind reducerea la depozitare a cantității de deșeuri biodegradabile municipale se va atinge. Cantitatea de deșeuri biodegradabile depozitată va fi de 16.786,25 t/an sub 17.292 t/an.
137
În concluzie, alternativa “zero”, care presupune menținerea sistemului actual de gestionare a deșeurilor, nu asigură îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru sistemul de management integrat al deșeurilor în judeţul Covasna. FLUXUL DEȘEURILOR ÎN ALTERNATIVA ZERO
10.2.2. Alternativa 1
Sistemul de management integrat al deșeurilor în judeţul Covasna în cazul Alternativei 1 va include:
Aplicarea măsurilor de prevenire a generării deșeurilor prevăzute în PJPGD;
Dezvoltarea sistemului de colectare separată a deșeurilor reciclabile, inclusiv a textilelor;
Asigurarea capacităților de sortare pentru cantităţile de deșeuri reciclabile colectate separat;
Implementarea sistemului de colectare separată a biodeșeurilor din deșeuri menajere, similare și din piețe și extinderea sistemului de colectare separată a biodeșeurilor din parcuri și grădini;
Dezvoltarea unei scheme de colectare separată a deșeurilor textile provenite de la populație;
Asigurarea implementării unui sistem de colectare separată a medicamentelor expirate provenite de la populație, cu ajutorul producătorilor și distribuitorilor de
CANTITATEA
GENERATĂ
45953.43 t/an
Deșeuri
reciclabile
8134.12
t/an la
stația de
sortare
Deșeuri
verzi
7000 t/an
la stația
de
compost
are
Biodeșeuri
15310.29 t/an
Deșeuri
stradale
690.86
t/an
Deșeuri
periculoase
967.2 t/an
Deșeuri
voluminoas
e 3385.2
t/an
Deșeuri
reziduale
10465.76
t/an
la
reciclatori
5490.53
t/an
la depozitare
2643.59 t/an
la
valorificare
6650 t/an
la
depozitare
350 t/an
la depozitare
15310.29 t/an
la
depozitar
e 690.86
t/an
la eliminare
967.2 t/an
la
depozitare
3385.2 t/an
la
depozitare
10465.76
t/an
DEPOZIT
32845.7 t/an
fară
deșeurile
biodegradabi
le din zonele
rurale
26878.31 t/an
138
medicamente;
Tratarea unei cantități de deșeuri municipale de 10.500 t/an, într-o instalație de tratare cu două linii de tratare, linia 1 pentru deșeurile biodegradabile colectate separate și linia 2 pentru deșeuri mixte (biodegradabile și reziduale);
Asigurarea de capacități suplimentare de depozitare după umplerea celulei 1; Extinderea sistemului de colectare separată a deșeurilor reciclabile din deșeurile menajere, similare și din piețe Conform ipotezelor luate în considerare la realizarea PJGD, rata de capturare totală a deșeurilor reciclabile, care va trebuia sigurată, atât prin colectarea separată în recipientele puse la dispoziție de către operatorii de salubrizare,cât și de alți operatori autorizați în condițiile legii trebuie să fie de minim:
50% în anul 2020;
55% în anul 2022;
60% înanul 2023;
65%înanul 2024;
75% a deșeurilor reciclabile în 2035. Asigurarea capacităților de sortare pentru cantitățile de deșeuri reciclabile colectate separat Capacitatea stației de sortare existente la CMID este suficientă pentru asigurarea sortării deșeurilor reciclabile generate în perioada 2020-2040, acesta putând fi îmbunătățită pentru asigurarea eficienței și a creșterii funcționalității, în cazul ambelor alternative Implementarea sistemului de colectare separată a biodeșeurilor din deșeuri menajere, similare și din piețe În vederea atingerii țintelor de reciclare raportate la întreaga cantitate de deșeuri municipale generate (țintele aferente anilor 2025, 2030 și 2035) se impune și implementarea sistemului de colectare separată a biodeșeurilor din deșeuri menajere, deșeuri similare și deşeuri dinpiețe. Rata de capturare totală a biodeșeurilor din deșeuri menajere (mai puţin deşeurile verzi), similare și piețe, care va trebui asigurată prin colectarea separată în recipientele puse la dispoziție de către operatorii de salubrizare, trebuie să fie de minim: 50% în 2023; 60% în 2025; 70% începând cu 2030; 75% începând cu 2035. Rata de capturare a deşeurilor verzi menajere trebuie să fie de minim 50% începând cu 2023, 60% în 2025 și crescând la 70% în 2030 și la 75% începând cu 2035. Extinderea sistemului de colectare separată a biodeșeurilor din parcuri și grădini În ceea ce privește deșeurile verzi din parcuri și grădini,este necesară creșterea ratei de capturare la 50% începând cu anul 2020 și 100% începând cu anul 2023. Capacitatea stației de compostare existent la CMID este suficientă. Însă, în cazul ambelor alternative, în viitor sistemul de compostare poate fi dezvoltat ținând cont de condițiile
139
climatice care prelungesc durata procesului de compostare. De asemenea având în vedere posibilele modificări ale cadrului legslativ este probabil să se stabilească noi condiții privind derularea acestei activități . Bilanțul prezentat mai jos este similar pentru Alternativa 1 și Alternativa 2.
Tabel 10.3. Bilanț masic pentru Alternativa 1
t/an Rec/Val
(t/an)
Cantitatea generată 45.953,43 Ținta
20.679,04
Cantitatea redusă prin minimizare 10% 4.595,34 Cantitatea compostată individual în
rural 5.967,39 Cantitatea colectată și transportată, din
care: 35.390 Deșeuri reciclabile 8.134,12 5.490,53
Deșeuri verzi 7.000 6.650
Deșeuri biodegradabile 16.342,9 Altele, din care: 11.156,62
Textile 2.366,6 1.183,3 (50%)
Combustibile neclasate 1.985,19 1.895,19
Deșeuri voluminoase 3.385,2 677 (20%)
Total
15.896,02
Diferența până la atingerea țintei 4.783,02
Pentru atingerea țintei se pot trata biodeșeurile și alte categorii de deșeuri într-o instalație care să asigure o cantitate minimă de deșeuri reciclabile/valorificabile de 4.783,02 t/an.
Aceasta se poate realiza printr-o instalație de tratare mecano-biologică. Asigurarea capacităților de reciclare și valorificarea biodeșeurilor prin tratare Cea mai mare parte din biodeșeurile colectate separat vor fi tratate în instalațiile noi construite. Pentru atingerea țintelor de reciclare este necesară construirea și darea în operare a acestei instalaţii cel mait ârziu în anul 2023. Ținta de 20.679,04 t/an se poate atinge prin instalațiile existente și o noua instalație care să asigure o cantitate minima de 4.783,02 t/an materiale reciclabile și valorificabile.
Introducerea colectării separate a deșeurilor biodegradabile de la bucătării și alimentare (biodeșeuri) din zonele urbane. Se poate composta și obține compost de calitate. Cantitatea generată de biodeșeuri în 2025 va fi de 11.082,29 t/an. Ținta de colectare separată este de 60% în 2025, respectiv de 5.541,15 t/an.
140
Din această cantitate 5.500 t vor fi compostate și se va obține o cantitate de 3.465 t/an de compost. Diferența este de 1.238,02 t/an și nu se poate obține decât din alte deșeuri (reziduale). Conform datelor preluate de la TMB Hunedoara și TMB Prahova cantitatea minimă de deșeuri reciclabile din deșeurile reziduale este 25%. Din deșeurile reziduale nu se poate obține un compost de calitate. Ca urmare, pentru obținerea unei cantități de 1.238,02 t/an este necesară tratarea unei cantități minime de 4.952,08 t/an din care să se obțină materiale reciclabile și unele valorificabile energetic în fabricile de ciment. Materialele reciclabile/valorificabile din deșeurile reziduale nu pot fi acceptate, dacă nu sunt inertizate. Procedeul este de introducere la “compostare” o perioadă de minim 7 zile. Capacitatea minimă a instalației de tratare este de 10.500 t/an. Linia 1 va trata deșeuri biodegradabile colectate separat din zonele urbane (biodeșeuri) – 5.000 t/an. Linia 2 va trata deșeuri reziduale din zonele urbane – 5.500 t/an. Bilanțul masic pentru Alternativa 1 este prezentat în tabelul următor.
Tabel 10.4. Bilanț masic pentru Alternativa 1 (modernizare/completare/extindere instalații)
Linia Intrări
(t/an) Reciclabile/valorificabile
(t/an) CLO/Reziduuri la depozitare
Linia 1 5.500 275 – reciclabile 3.465 - compost
275 - reziduuri
Linia 2 5.000 1.250 – reciclabile/valorificabile
(25%)
1.800 – similar CLO
825 - reziduuri
TOTAL 10.500 4.990 2.900
Asigurarea capacităților de depozitare
În ceea ce privește depozitarea deșeurilor la cantitatea anuală de 16.634.72 t/an după anul 2023, celula 1 va epuiza capacitatea în anul 2030. Pentru asigurarea volumului de depozitare necesar, celula 2 va trebui să fie operațională în anul 2030 și va fi funcțională pe o durată de minim 10 ani (anul 2040). Verificarea modului de îndeplinire a obiectivelor Atingerea țintelor din Obiectivul 1 – obiectivul de pregătire pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale, prima țintă de 50%, calculată prin raportare la cantitatea de deșeuri reciclabile menajere și similare se poate atinge în anul 2020, dar și a doua țintă pentru anul 2025 se va atinge.
141
Atingerea țintei din Obiectivul 2 – obiectivului privind reducerea la depozitare a cantității de deșeuri biodegradabile municipale se va atinge din anul 2020. În concluzie, Alternativa 1 asigură îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru sistemul de management integrat al deșeurilor în judeţul Covasna. FLUXUL DEȘEURILOR ÎN ALTERNATIVA 1
10.2.3. Alternativa 2
La sistemul actual de gestionare a deșeurilor (alternativa“zero”) se adăugă următoarele:
Aplicarea măsurilor de prevenire a generării deșeurilor prevăzute în PJPGD;
Dezvoltarea sistemului de colectare separată a deșeurilor reciclabile, inclusiv textile;
Asigurarea capacităților de sortare pentru cantităţile de deșeuri reciclabile colectate separat;
Implementarea sistemului de colectare separată a biodeșeurilor din deșeuri menajere, similare și din piețe și extinderea sistemului de colectare separată a biodeșeurilor din parcuri și grădini;
Dezvoltarea unei scheme de colectare separată a deșeurilor textile provenite de la populație;
Asigurarea implementării colectării separate a medicamentelor expirate provenite de la populație, cu ajutorul producătorilor și distribuitorilor de medicamente;
- Tratarea unei cantități de deșeuri municipale de 10.500 t/an, într-o instalație de tratare eventual cu biouscare cu o singură linie de tratare;
CANTITATEA
GENERATĂ
41358.09 t/an
Cantitatea
compostată
individual -
5967.39
t/an
41358.09 5967.39 35390.7
CANTITATEA
COLECTATĂ ȘI
TRANSPORTAT
Ă 35390.7 t/an
Deșeuri
reciclabil
e 8134.12
t/an la
stația de
sortare
Deșeuri
verzi
7000 t/an
la stația
de
compost
are
Biodeșeuri
9342.9 t/an
5000 la TMB
Linia 1
3842.9
t/an la
depozitar
e
Deșeuri
stradale
690.86 t/an
Deșeuri
periculoa
se 967.2
t/an
Deșeuri
volumino
ase
3385.2
t/an
Deșeuri
reziduale
si bio
10465.76
t/an
5465.76
t/n la
depozitar
e
la
reciclator
i 5490.53
t/an
la
depozitar
e 2643.59
t/an
la
valorificar
e 6650 t/an
la
depozitar
e 350
t/an
TMB Linia 1
5500 t/an
la
depozitare
690.86 t/an
la
eliminar
e 967.2
t/an
la
depozitar
e 3385.2
t/an
TMB linia
2
5000 t/an
la
reciclatori
275 t/an,
compost
3465 t/an
la
depozitare275
t/an
la
reciclare
/valorifi
care
1250
t/an
la
depozitar
e 1800
t/an CLO
reziduuri
825 t/an
DEPOZIT
16634.72 t/an
142
- Asigurarea de capacități suplimentare de depozitare după umplerea celulei 1; Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în judeţul Covasna în cazul Alternativei 2 este similar cu cel implementat în cazul Alternativei 1. Singura diferență fiind aceea că, tratarea deșeurilor reziduale și biodegradabile se propune a se realiza într-o instalație cu o singură linie, unde se vor trata deșeuri biodegradabile și reziduale colectate în amestec din zonele urbane. În această alternativă toată cantitatea de deșeuri biodegradabile și reziduale se introduce într-o singură instalație. Bilanțul masic pentru Alternativa 2 este prezentat în tabelul următor.
Tabel 10.5. Bilanțul masic pentru Alternativa 2 (modernizare/completare/extindere instalații)
Intrări (t/an)
Reciclabile/valorificabile (t/an)
Compost/Reziduuri la depozitare
(t/an)
10.500 Materiale reciclabile – 275 t/an Reciclabile/valorificabile la fabricie de ciment (25%) – 2.625
Compost – 3.780 Reziduuri – 1.732,5
Pentru asigurarea volumului de depozitare necesar, celula 2 va trebui să fie operațională în anul 2030 și va funcționa pe o durată de minim 10 ani (anul 2040) cu 18.101,18 t/an. Verificarea modului de îndeplinire a obiectivelor pentru Alternativa 2 Atingerea țintelor din Obiectivul 1 – obiectivul de pregătire pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale, prima țintă de 50%, calculată prin raportare la cantitatea de deșeuri reciclabile menajere și similare se poate atinge în anul 2020, dar și a doua țintă pentru anul 2025 se va atinge. Atingerea țintei din Obiectivul 2 – obiectivului privind reducerea la depozitare a cantității de deșeuri biodegradabile municipale se va atinge din anul 2020. În concluzie, Alternativa 2 asigură îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în judeţul Covasna.
143
FLUXUL DEȘEURILOR ÎN ALTERNATIVA 2
10.3. Criterii de selecție utilizate la alegerea alternativei optime
Selecția alternativei propusă spre implementare este realizată în urma comparării impactului potențial a celor 3 alternative asupra mediului, pentru a identifica alternativa cu impactul cel mai redus. Este evident faptul că implementarea Alternativei 0 – situația neimplementării PJGD, are impactul cel mai mare asupra mediului. În plus, Alternativa 0 nu asigură îndeplinirea obiectivelor și țintelor PNGD. Criteriul aplicat la evaluarea alternativelor este impactul implementării acestora asupra factorilor de mediu, în vederea identificării alternativei cu impactul potențial cel mai redus. Astfel, cele 2 alternative au fost comparate pe baza evaluării impactului potențial, evaluare prezentată în Capitolul 7 Potențiale efecte semnificative asupra mediului. Factorii/aspectele de mediu care au fost luați în considerare la compararea celor 2 alternative, reprezentând astfel criterii de selecție, sunt următorii:
- Factorii de mediu: apă, aer (alte emisii), sol/subsol, resurse naturale; - Aspecte de mediu: schimbări climatice (gaze cu efect de seră), biodiversitate; - Sănătatea umană, patrimoniul cultural, riscul de piață.
CANTITATEA
GENERATĂ
41358.09 t/an
CANTITATEA
COMPOSTATĂ
INDIVIDUAL
5967.39 t/an
CANTITATEA
COLECTATĂ ȘI
TRANSPORTATĂ
35390.7 t/an
Deșeuri
reciclabil
e 8134.12
t/an la
stația de
sortare
Deșeuri
verzi
7000 t/an
la stația
de
compost
are
Biodeșeuri
9308.66 t/an
Deșeuri
stradale
690.86 t/an
Deșeuri
periculoa
se 967.2
t/an
Deșeuri
volumino
ase
3385.2
t/an
Deșeuri
reziduale și
biodeșeuri în
amestec
10500 t/an
la
reciclatori
5490.53
t/an
la
depozitar
e 2643.59
t/an
la
valorifica
re 6650
t/an
la
depozitar
e 350
t/an
la depozitare
9308.66 t/an
la depozitare
690.86 t/an
la
eliminar
e 967.2
t/an
la
depozitar
e 3385.2
t/an
TMB cu
biouscare
10500 t/n
la
reciclare
275 t/an
valorifica
re
2625 t/an
CLO/compost
de calitate
inferioară
3780 t/an
la depozitare
reziduuri
1723.5 t/an
DEPOZIT
18101.81 t/an
Dacă compostul
nu va fi vandabil
21881.81 t/an
144
10.4. Evaluarea alternativelor din punct de vedere al impactului potențial asupra
mediului
În această secțiune, pentru fiecare criteriu de selecție în parte, este prezentată evaluarea celor 3 alternative propuse de PJGD pentru gestionarea deșeurilor municipale. 10.4.1. Evaluarea alternativelor din punct de vedere al impactului potențial asupra
factorului de mediu Apă
Principalele surse de poluare a apei în cazul instalațiilor de tratare a deșeurilor sunt:
- infiltrarea în sol şi în apele subterane a levigatului rezultat de la tratarea deșeurilor; - evacuarea apelor pluviale infestate şi a apelor tehnologice rezultate de la instalațiile
de gestionare a deșeurilor netratate corespunzător în receptori naturali sau în rețele publice de canalizare.
În condițiile unei operări corespunzătoare a instalațiilor de tratare a deșeurilor municipale (proiectate și operate conform prevederilor legale) un potențial impact negativ asupra factorului de mediu apă este apreciat a se produce accidental și pe termen scurt, până la remedierea problemelor apărute. Pe termen lung impactul este apreciat a fi nesemnificativ în toate alternativele. În condiții de funcționare neconformă, impactul potențial al Alternativei 2, comparativ cu impactul potențial generat de implementarea Alternativei 1, poate fi sensibil mai mare în cazul în care s-ar opta pentru co-procesarea în această instalație și a unor cantități de nămoluri provenite de la stațiile de epurare municipale. Impactul potențial asupra factorului de mediu apă în acest caz ar fi mai mare din cauza potențialelor emisii de apa cu încărcătură poluantă rezultată din transportul și depozitarea temporară a nămolului de la stațiile de epurare la instalația de tratare anaerobă. În cazul implementării Alternativei „zero” impactul potențial asupra factorului de mediu apă (prezentat în Capitolul 3.3 Evoluția mediului în situația neimplementării PJGD) este mai mare comparativ cu impactul potențial al implementării Alternativei 1, respectiv al Alternativei 2 (cantitatea de deșeuri depozitată este mai mare). 10.4.2. Evaluarea alternativelor din punct de vedere al impactului potențial asupra
Schimbărilor climatice
Alternativa 1 are emisii mai mari de gaze cu efect de seră, comparativ cu Alternativa 2. Valorile de emisii sunt:
Alternativa „zero”: - 32.484 tone; Alternativa 1: - 182.768 tone; Alternativa 2: - 204.283 tone.
Alternativa 2 este cea recomandată pentru implementare.
145
10.4.3. Evaluarea alternativelor din punct de vedere al impactului potențial asupra
factorului de mediu Aer
Din punct de vedere al emisiilor de poluanți atmosferici, Alternativele 1 şi 2 nu pot fi comparate din cauză că valorile estimate ale poluanților (gaze cu efect acidifiant, particule, metale grele, compuși organici persistenți, de exemplu, dioxine, furani) prezentate în Capitolul 7.3.2 Impactul potențial asupra factorului de mediu aer reprezintă doar emisiile din transportul RDF şi SRF la instalațiile de co-procesare. Emisiile directe rezultate de la co-procesare, precum şi emisiile evitate, asociate utilizării energiei termice produse prin co-procesare, nu au putut fi estimate pentru acești poluanți, deoarece, spre deosebire de gazele cu efect de seră, nu au caracter proporțional cumulativ (depind mult de tehnologia şi condițiile procesului de ardere) şi nu sunt disponibili factori de emisie specifici în literatura de specialitate pentru co-procesarea acestor fracții. Dar prin operare Alternativa 2, asigură emisii mai reduse de gaze cu efect de seră și este alternativa recomandată. 10.4.4. Evaluarea alternativelor din punct de vedere al impactului potențial asupra
factorului de mediu Sol/Subsol
Principala formă de impact negativ asupra solului este generat în principal de ocuparea definitivă a terenurilor unde se vor construi viitoarele instalații de deșeuri. Din punct de vedere al instalațiilor ce vor fi construite, diferența dintre Alternativa 1 ș i Alternativa 2, constă în faptul că Alternativa 1 are 2 linii de procesare și va ocupa o suprafață mai mare. 10.4.5. Evaluarea alternativelor din punct de vedere al impactului potențial asupra
Biodiversității
În condiții de funcționare conformă a instalațiilor construite, impactul potențial asupra biodiversității este similar pentru cele 2 alternative analizate. 10.4.6. Evaluarea alternativelor din punct de vedere al impactului potențial asupra
Sănătății umane
Activitățile de gestionare a deșeurilor (colectare, transport, tratare în vederea valorificării, depozitare) pot genera un impact potențial negativ asupra populației în principal ca urmare a expunerii la emisiile generate în atmosferă şi la zgomot. Efecte potențiale negative mai pot apărea ca urmare a gestionării necorespunzătoare a apelor uzate, în special a levigatului. În ceea ce privește aspectul care face diferența dintre cele 2 alternative din punct de vedere al posibilului impact asupra sănătății umane, acesta este emisiile de poluanți în atmosferă. Din păcate, așa cum s-a precizat și în Capitolul 10.4.3 Evaluarea alternativelor din punct de vedere al impactului potențial asupra factorului de mediu aer, nu există suficiente date (factori de emisie) pentru estimarea emisiilor de poluanți de la procesele de coprocesare a deșeurilor în fabricile de ciment.
146
Astfel, devine imposibilă compararea alternativelor din punct de vedere al impactului potențial asupra sănătății umane, ca urmare a expunerii la emisiile generate în atmosferă. În cazul implementării Alternativei „zero” impactul potențial asupra sănătății umane (prezentat în Capitolul 3.3 Evoluția mediului în situația neimplementării PJGD) este mai mare comparativ cu impactul potențial al implementării Alternativei 1, respectiv a Alternativei 2 (cantitățile depozitate sunt mai mari, iar acestea sunt sursă majoră de emisii GES). Deoarece Alternativa 2 asigură o mai mare reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră aceasta este alternativa recomandată. 10.4.7. Evaluarea alternativelor din punct de vedere al impactului potențial asupra
Resurselor naturale
Implementarea măsurilor prevăzute prin PJGD au un impact pozitiv asupra resurselor naturale prin promovarea cu prioritate a prevenirii şi a valorificării materiale a deșeurilor reciclabile și a biodeșeurilor sub formă de compost. De asemenea, modernizarea/completare/extinderea instalațiilor vor asigura valorificarea energetică a deșeurilor, respectiv generarea de energie electrică/termică în cazul instalației de tratare prin producerea de RDF/SRF. Prevederile PJGD sunt în sinergie cu principiile economiei circulare, conform cărora valoarea produselor, a materialelor și a resurselor este menținută în economie, cât mai mult timp posibil iar generarea deșeurilor este redusă la minim. Transformarea deșeurilor în resurse este unul din elementele principale care stau la baza economiei circulare. 10.4.8. Reciclarea deșeurilor
Oricare ar fi alternativa implementată (1 sau 2), cantitatea de deșeuri reciclabile (hârtie/carton, plastic, metal, sticlă și lemn) reciclată, respectiv cantitatea de biodeșeuri tratată din care se obține compost/digestat valorificat în agricultură este similară. Pe cale de consecință, cele 2 alternative asigură conservarea aceleași cantități de resurse naturale utilizate pentru producerea acestor materiale. În cazul implementării Alternativei „zero” cantitatea de deșeuri reciclată este mai redusă, presiunea asupra utilizării resurselor naturale fiind mai mare. 10.4.9. Producerea de energie
Pentru a stabili care dintre cele 2 alternative utilizează cel mai eficient potențialul energetic al deșeurilor, asigurând astfel aplicarea ierarhiei deșeurilor și prezervarea resurselor naturale, s-a realizat o comparație între energia produsă de instalațiile de gestionare a deșeurilor din cadrul fiecărei alternative. Alternativa 2 asigură producerea de RDF, 2.625 t/an, și ca urmare este alternativa recomandată.
147
10.4.10. Evaluarea alternativelor din punct de vedere al impactului potențial asupra
Patrimoniului cultural
Impactul asupra patrimoniului cultural național și universal și a peisajului național din care fac parte monumentele istorice de tip monument, ansamblu și sit, clasate prin Lista monumentelor istorice precum și imobilele aflate în zonele de protecție a acestora și siturile arheologice Ptrecute în Repertoriul Arheologic Național și sunt protejate prin lege, iar impactul asupra acestora a fostevaluat doar în termeni generali. Întrucât prin PJGD nu sunt definite amplasamentele pentru construirea instalațiilor de tratare a deșeurilor sau a oricărui tip de intervenții conform art. 23 și 24 al Legii 422/2001, republicată, cu modificările ș i completările ulterioare, amplasamentele viitoarelor instalații de management al deșeurilor și alte intervenții se pot realiza în zonele protejate din punctul de vedere al patrimoniul cultural național numai cu avizul Ministerului Culturii și Identității Naționale sau al serviciilor publice deconcentrate ale acestuia, și este recomandată evitarea amplasării oricăror intervenții privind gestionarea deșeurilor în zonele protejate juridic din punct de vedere al patrimoniului cultural național și universal. Impactul potențial evaluat este același în cazul ambelor alternative analizate în PJGD, impactul potențial negativ apărut în urma amplasării instalațiilor de tratare a deșeurilor în zonele de protecție a monumentelor istorice nedepinzând de tipul instalației. 10.4.11. Evaluarea alternativelor din punct de vedere al impactului potențial asupra
mediului generat de Riscul de piață
Impactul potențial al riscului de piață este analizat din perspectiva garantării preluării materialului rezultat în urma tratării deșeurilor. În cazul Alternativei 2, preluarea SRF/RDF rezultat se realizează în principal de către fabricile de ciment. Pot apărea situații în care fabricile de ciment nu mai pot asigura preluarea SRF/RDF (de exemplu din cauza scăderii semnificative a cererii de materiale de construcții generată de o eventuală criză economice, din cauza creșterii costului de preluare a SRF/RDF generat de creșterea costurilor de producție etc.). În această situație SRF/RDF ar trebui depozitat, aceasta generând un dublu impact asupra mediului – în primul rând prin ocuparea capacității de depozitare (ocuparea unor noi suprafețe de teren) și, nu în ultimul rând, prin scăderea cantității de deșeuri municipale valorificate. 10.5. Rezultatele analizei alternativelor
În tabelul urmator sunt prezentate rezultatele analizei celor 3 alternative (Alternativa „zero”, Alternativa 1 și Alternativa 2), după aplicarea celor 9 criterii de mediu. Pentru ușurința expunerii, punctajul acordat este de la 1 la 3, 3 puncte pentru alternativa cea mai bună, 2 puncte pentru alternativa mai puțin bună și 1 punct pentru alternativa cea mai defavorabilă (cu impactul potențial asupra mediului cel mai ridicat). În cazul în care, din diferite motive, evaluarea, respectiv compararea nu au putut fi realizate, alternativele nu au fost punctate.
148
Tabel 10.5. Rezultatele analizei alternativelor
Criteriu Alternativa “zero”
Alternativa 1 Alternativa 2
Costuri investiție
Costuri investiție totale (Euro) - 5.514.821 5.357.137,4
Construcții și instalații tratare (Euro) - 4.184.043,4 3.909.043,4
Depozitare – celula 2 (Euro) 1.330.778 1.448.094
Punctaj (1-3) 0 2 3
Costuri O&M nete
Costuri operare (mil. Euro) -* 22,2 22,0
Punctaj (1-3) 0 3 3
Valoare Actualizată Netă Totală
Valoare Actualizată Netă Totală (mil. Euro)
-* 428,4 398,6
Punctaj (1-3) 0 2 3
Cost Unitar Dinamic (CUD)
Cost unitar dinamic (Euro/tonă) - 159,60 160
Punctaj (1-3) 0 2 3
Impact asupra mediului
Emisii gaze cu efect de seră (tone CO2(e)/an)
-32.484 -182.768 -204.238
Punctaj (1-3) 1 2 3
Gradul de valorificare energetică a deșeurilor
Procentul de deșeuri valorificate energetic (%) 1 3 6.3
Criterii Financiare
Investiții estimate 0 5.514.821 4.682.137
Punctaj (1-3) 1 2 3
Riscul de piață
Gradul de dependență de funcționare a instalațiilor existente
1 2 3
Punctaj (1-3)
Conformitatea cu principiile economiei circulare
Cantitatea de deșeuri valorificată material și energetic (tone), anul 2025
700 1.250 2.625
Punctaj (1-3) 1 2 3
Evaluare generală (total punctaj) 4,0 11,0 24,0
Sursa:estimare elaborator PJGD
*în cazul Alternativei“zero” nu s-au aplicat criteriile financiare, deoarece aceasta nu necesită noi investiții.
Alternativa care a obținut cel mai mare punctaj este Alternativa 2, care propune tratarea deșeurilor biodegradabile și reziduale într-o instalație cu capacitate de 10.500 t/an.
149
Instalația va fi construită prin modernizarea/completarea/extinderea instalațiilor existente la CMID și va trata deșeuri reziduale și biodeșeuri din deșeurile menajere, similare și din piețe. 10.6. Descrierea alternativei alese
Alternativa aleasă pentru gestionarea deșeurilor municipale, care urmează a fi implementată în perioada de planificare 2019-2025, cuprinde pe lângă infrastructura existentă următoarele investiții noi, grupate pe activități. 10.6.1. Colectare și transport/transfer
- Modernizarea sistemului de colectare prin montarea de CIP-uri pe recipientele de colectare, cântare și GPS pe mașini
- Procurarea de dotări și echipamente pentru extinderea sistemului de colectare separată a reciclabilelor din poartă în poartă în mediul rural și în zona cu case din mediul urban
- Înființarea unor puncte de colectare a fracțiilor reciclabile din deșeuri menajere prin aport voluntar,
Prin implementarea măsurilor din PJGD, rata de capturare va continua să crească și va ajunge la ratele de capurare stabilite prin PNGD. 10.6.2. Valorificare materială a deșeurilor reciclabile
Prin implementarea PJGD se asigură creșterea gradului de pregătire pentru reutilizare și reciclare:
- la cca. 57% față de 50% (conform Ținte) din cantitatea de deșeuri din hârtie, metal, plastic, sticlă și lemn din deșeurile menajere și deșeurile similare, inclusiv din servicii publice – termen 2020; - la 50% din cantitatea totală de deșeuri municipale generate – termen 2025;
- la 75% din cantitatea totală de deșeuri trimise la reciclare ca procentaj din cantitatea totală de deșeuri acceptate la stațiile de sortare – începând cu 2020.
10.6.3. Valorificare materială a deșeurilor biodegradabile
Prin PJGD se propune:
- procurarea de compostoare individuale pentru zonele rurale care să asigure tratarea a minim 5.967,39 t/an;
- producerea de compost 3.780 t/an. Prin implementarea PJGD se prognozează că se va reduce cantitatea:
- de deșeuri menajere și similare generate pe locuitor în anul 2025 cu cel puțin 10% raportat la anul 2017;
- de deșeuri biodegradabile municipale depozitată la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995 - termen 2020.
150
10.6.4. Valorificare energetică
Alternativa 2 asigură producerea unei cantități de RDF de 2,625 t/an. Cantitățile generate și colectate în anul 2025, cât și compoziția deșeurilor nu permite atingerea unui grad de valorificare energetică a deșeurilor de minim 15% înanul 2025. Cantitatea minimă ce trebuie valorificată energetic în anul 2025 este de 7.105,5 t/an, dar condițiile specifice județului Covasna nu permit decât valorificarea energetică a maxim 2.625 t/an (6,3%). Se va asigura scăderea cantității de deșeuri depozitate, ceea ce are ca impact direct menținerea în operare a actualei capacități de depozitare, respectiv creșterea duratei de viață a depozitului conform. 10.6.5. Eliminarea deșeurilor
Prin implementarea PJGD se asigură depozitarea exclusiv a deșeurilor supuse în prealabil unor operații de tratare. Pentru asigurarea volumului de depozitare necesar, celula 2 va trebui să fie operațională în anul 2030 și va funcționa pe o durată de minim 10 ani (anul 2040) cu 18.101,18 t/an, cantitate care este sub cantitatea maximă admisibilă. În concluzie Alternativa 2, care prevede tratarea biodeșeurilor și a deșeurilor reziduale prin modernizarea/completarea/extinderea construcțiilor și instalațiilor existente la CMID Boroșneu Mare, asigură atingerea țintelor pentru anuul 2025 și un nivel de impact mai redus decât Alternativa 0 și Alternativa 1.
151
11. DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU
MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPEMENTARII
PLANULUI
În acest capitol sunt descrise măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării PJGD asupra mediului, precum şi efectele adverse neprevăzute, în scopul de a întreprinde acțiunile de remediere corespunzătoare. În conformitate cu art. 27 a HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, îndeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului PJGD, respectiv a Consiliului Județean Covasna. În tabelul urmator sunt prezentați indicatorii propuși a fi monitorizați, distinct pentru fiecare factor de mediu pentru care s-a evaluat impactul, precum şi o descriere a modului de evaluarea a indicatorilor şi a responsabililor.
Tabel 11.1 Indicatori de monitorizare
Factor monitorizat şi măsurile aferente
Indicator monitorizare
Ținta Evaluarea îndeplinirii
indicatorului – surse de informații
necesare evaluării
Apă M1 M2 M3
Rata de colectare separată biodeșeuri și deșeuri reciclabile din deșeurile municipale
Reducerea cu 10% a ratei de generare deșeuri municipale - 45% rata colectare biodeșeuri în anul 2020 - 52% rata de captare reciclabile în anul 2020 şi 75% în 2025
Raportările anuale privind gestionarea deșeurilor elaborate de APM
M5 M6 M9 M15 M16 M13
Calitatea apelor de suprafață şi subterane
Limitele maxime admisibile de încărcări cu poluanți ale apelor uzate (permeat) evacuate în receptori naturali, prevăzute în legislație şi în actele de reglementare în domeniul gospodăririi apelor, pentru instalațiile de deșeuri. Monitorizarea influenței depozitelor de deșeuri asupra apelor subterane (foraje de observație), conform legislației specifice şi
Raport anual privind starea mediului întocmit de APM Administrațiile Bazinale de apă
152
actelor de reglementare.
Aer M3 M4 M5 M7 M13 M15
Reducerea emisiilor poluanților atmosferici generați din desfășurarea activităților de gestionare a deșeurilor raportat la cantitățile de poluanți emiși în anul 2016
Limitele maxime admisibile de emisii prevăzute prin legislație şi prin actele de reglementare
Raport anual privind starea mediului întocmit de APM
Schimbări climatice
M7 M8 M9 M12 M1
Reducerea emisiilor GES generate din desfășurarea activităților de gestionare a deșeurilor raportat la cantitățile de poluanți emiși în anul 2016
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
Raport anual privind starea mediului întocmit de APM
M5 M7 M13 M15 M1
Numărul de fenomene meteorologice extreme cu impact asupra activităților de gestionare a deșeurilor (ex. amplasamente inundate, afectate de alunecări de teren etc)
0 amplasamente afectate de efectele schimbărilor climatice
Raport anual privind starea mediului întocmit de APM
Biodiversitate M13 Număr de cazuri de conflicte omcarnivore cauzate de prezența depozitelor în zonele ce reprezintă habitate sau se intersectează cu habitatele carnivorelor mari
0 Gestionarii fondurilor de vânătoare, autoritățile administrației publice locale
M1 M3 M4
Număr de puncte de colectare a deșeurilor menajere în zone greu accesibile din care ridicarea nu se poate face într-un mod facil
0 Autoritățile administrației publice locale
Sol M13 Nr. depozite conforme închise definitiv Suprafețele de terenuri afectate de gestionarea deșeurilor reabilitate şi ecologizate
1 depozit conform cu celula 1 epuizată în anul 2030
APM
M5 M13
Suprafața terenurilor cu destinație agricolă
Minimizarea suprafețelor cu
APM
153
M15 M16 M1
afectată de amplasamentele viitoarelor instalații de deșeuri prevăzute a se realiza prin PJGD
destinație agricolă utilizate pentru realizarea instalațiilor de tratare a deșeurilor
M6 Cantitatea de compost utilizată ca îngrășământ agrico
Întreaga cantitate de compost generată trebuie valorificată ca îngrășământ agricol în agricultură, silvicultură, întreținere spații verzi etc
APM
Sănătate M1 M3 M4 M14 M1
Nivelul de zgomot Număr de reclamații privind depășirea limitelor maxime admisibile stabilite prin legislație
Raportările Gărzii Naționale de Mediu
M5 M13 M15 M1
Distanța de la limita amplasamentelor instalațiilor de deșeuri la așezările umane
Distanțele minime stabilite prin legislație
Actele de reglementare a noilor investiții eliberate de APM, DSP
M5 M13 M17
Număr de campanii județene, locale de informare a populației privind impactul deșeurilor asupra mediului
Minim 2 anual Raport anual APM
Patrimoniu cultural național şi universal
M5 M13 M17
Numărul de situri/zone de patrimoniu cultural afectate ca urmare a implementării măsurilor propuse prin PJGD
0 situri afectate Direcția Județeană pentru Cultură
Resurse naturale
M7 Cantitatea de energie generată de instalațiile de deșeuri integrată în rețelele locale/naționale de curent electric şi energie termică
Întreaga energie produsă de instalațiile de deșeuri trebuie valorificată
Companiile Județene de Energie
M3 M4 M6
Rata de colectare separată biodeșeuri și deșeuri reciclabile din deșeurile municipale
Reducerea cu 10% a ratei de generare deșeuri municipale 45% rata colectare biodeșeuri în anul 2020 52% rata de captare reciclabile în anul 2020 şi 75% în 2025
Raportările anuale privind gestionarea deșeurilor elaborate de APM
154
12. REZUMAT NON TEHNIC
Scopul Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor Scopul realizări Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor este de a dezvolta un cadru general propice gestionării deșeurilor la nivelul județului Covasna cu efecte negative minime asupra mediului. Principalele obiective al procesului de planificare sunt caracterizarea situației actuale în domeniu (cantități de deșeuri generate și gestionate, instalații existente), identificarea problemelor care cauzează un management ineficient a deșeurilor și a soluțiilor aplicabile, precum și identificarea necesităților investiționale în acest sector. Tipurile de deșeuri care obiectul PJGD:
- Deșeuri municipale; - Fluxuri speciale de deșeuri: deșeuri de ambalaje, deșeuri alimentare, deșeuri de
echipamente electrice și electronice, uleiuri uzate alimentare, deșeuri din construcții și desființări, nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate orășenești.
Obiectivele PJGD Obiectivele privind gestionarea deșeurilor pentru perioada de planificare 2019-2025 sunt prezentate distinct pentru fiecare categorie de deșeuri care face obiectul PJGD și se referă la:
- Prevenirea generării deșeurilor - Creșterea gradului de colectare separată - Creșterea gradului de reutilizare și reciclare a deșeurilor - Creșterea gradului de valorificare energetică a deșeurilor - Tratarea deșeurilor reziduale (care nu mai pot fi valorificate) în vederea minimizării
impactului generat de depozitarea deșeurilor - Închiderea depozitelor de deșeuri conforme care au sistat sau urmează să sisteze
depozitarea - Gestionarea rațională și durabilă a deșeurilor
Aceste obiective tehnice sunt completate de măsuri legislative, de reglementare, instituționale și de reglementare. Măsurile prevăzute prin PJGD Pentru îndeplinirea obiectivelor, PJGD prevede realizarea unui set de măsuri, pentru fiecare din categoriile de deșeuri care fac obiectul planului, inclusiv termenele de realizare şi responsabilii pentru îndeplinirea acestora. La sistemul actual de gestionare a deșeurilor (alternativa“zero”) se adăugă următoarele:
Aplicarea măsurilor de prevenire a generării deșeurilor prevăzute în PJPGD;
Dezvoltarea sistemului de colectare separată a deșeurilor reciclabile, inclusiv textile;
Asigurarea capacităților de sortare pentru cantităţile de deșeuri reciclabile colectate separat;
Implementarea sistemului de colectare separată a biodeșeurilor din deșeuri menajere,
155
similare și din piețe și extinderea sistemului de colectare separată a biodeșeurilor din parcuri și grădini;
Dezvoltarea unei scheme de colectare separată a deșeurilor textile provenite de la populație;
Asigurarea implementării colectării separate a medicamentelor expirate provenite de la populație, cu ajutorul producătorilor și distribuitorilor de medicamente;
- Tratarea unei cantități de deșeuri municipale de 10.500 t/an, într-o instalație de tratare eventual cu biouscare cu o singură linie de tratare;
- Asigurarea de capacități suplimentare de depozitare după umplerea celulei 1; Analiza alternativelor PJGD stabilește și analizează alternative de gestionare a deșeurilor numai pentru deșeurile municipale. Pentru celelalte fluxuri de deșeuri este stabilit Planul de acțiune pornind de la problemele identificate la analiza situației existente și de la obiectivele viitoare și modalitățile de realizare PJGD stabilește și analizează alternative. Alternativa „zero” – care presupune doar investițiile existente și finalizate prin proiectul SMID, inclusiv proiectele realizate prin alte surse de finanțare spre exemplu, PHARE sau private. În Alternativa 1 și 2 se propun investiții noi pentru îndeplinirea prevederilor legale în ceea ce privește gestionarea deșeurilor. Ambele alternative prevăd:
- investițiile necesare pentru atingerea ratelor de colectare a deșeurilor rerciclabile de 50% în anul 2020; 55% în anul 2022; 60% în anul 2023; 65% în anul 2024; 75% în 2035.
- investitii pentru colectarea separată a deșeurilor biodegradabile (biodeșeuri) de 50% în 2023; 60% în 2025; 70% începând cu 2030; 75% începând cu 2035;
- investiții pentru colectarea separată a deșeurilor verzi de minim 50% începând cu 2023, 60% în 2025 și crescând la 70% în 2030 și la 75% începând cu 2035;
- investiții pentru colectarea separată a biodeșeurilor din parcuri și grădini la 50% începând cu anul 2020 și 100% începând cu anul 2023;
- investiții pentru colectarea separată a deșeurilor de textile a deșeurilor voluminoase, și din construcții și desfiintări;
- investitii pentru compostarea individuală a unei cantități de 5967.39 t/an deșeuri biodegradabile generate în zonele rurale;
- investiții pentru extinderea/modernizarea/completarea construcțiilor și instalațiilor existente la CMID Boroșneu Mare pentru a se asigura tratarea biodeșeurilor dar în Alternativa 1 se prevăd 2 linii de tratare (1 de 5.500 t/an și 1 de 5.000 t/an) și în alternativa 2 o linie de tratare de 10.500 t/an;
- investiții pentru închiderea celulei 1 și construirea celulei 2 care trebuie să fie operațională în anul 2030.
Cele trei alternative au fost analizate considerând impactul acestora asupra factorilor de mediu. În urma evaluării a rezultat Alternativa 2 ca fiind cea favorabilă.
156
Impactul potențial asupra mediului ca urmare a implementării PJGD Din analiza globală a impactului se pot trage următoarele concluzii:
- Implementarea măsurilor din PJGD generează un impact pozitiv semnificativ, comparat atât cu situația actuală, cât și cu situația evoluției gestionării deșeurilor în cazul neimplementării PJGD (Alternativa 0).
Măsurile de prevenire a generării deșeurilor conduc la evitarea generării emisiilor generând un impact direct pozitiv semnificativ Măsurile privind valorificarea materială a deșeurilor reciclabile și a biodeșeurilor, precum și măsurile privind valorificarea energetică a deșeurilor conduc pe de o parte la reducerea semnificativă a deșeurilor depozite cu impact pozitiv asupra tuturor factorilor de mediu și sănătății, cât și la conservarea resurselor naturale Măsurile privind închiderea depozitelor conforme care au sistat sau urmează să sisteze depozitarea generează un impact pozitiv semnificativ pentru toți factorii de mediu analizați și pentru sănătatea populației.
- Implementarea măsurilor din PJGD generează și un potențial impact negativ, respectiv:
Depozitarea deșeurilor generează cel mai mare impact negativ asupra factorilor de mediu. Impactul este atât local ca urmare a emisiilor directe generate în zona de impact a unui depozit, cât şi global ca urmare a emisiilor indirecte cumulate. Cu toate că măsurile prevăzute prin PJGD prevăd cu prioritate prevenirea, reutilizarea, reciclarea și valorificarea deșeurilor, o cantitate de deșeuri reziduale (redusă semnificativ în comparație cu varianta în care PJGD nu s-ar implementa) este prevăzută a se depozita. Colectarea și transportul deșeurilor generează de asemenea un potențial impact negativ. Acest lucru este cauzat în principal de emisiile în atmosferă rezultate de la mașinile de transport deșeuri, altă activitate cu impact negativ asupra mediului este reprezentată de valorificarea energetică a deșeurilor (tratare termică şi/sau co-procesare). Spre deosebire de depozitare, în cazul acestor instalații se manifestă doar la nivel local, în special din cauza emisiilor atmosferice. La nivel global însă, considerând emisiile directe şi indirecte, impactul este unul pozitiv, bilanțul emisiilor fiind negativ. În ceea ce privește sănătatea populației un potențial impact local negativ poate rezultat de la operarea depozitelor de deșeuri (emisii atmosferice directe, zgomot, mirosuri), de la instalațiile de valorificare energetică (emisii atmosferice directe) şi de la activitatea de transport a deșeurilor (emisii atmosferice directe, zgomot). Măsuri de prevenire a impactului
În Raportul de Mediu sunt incluse măsuri și condiții pentru a asigura diminuarea potențialului impact asupra mediului ca urmare a implementării PJGD:
- Reducerea cantităților de levigat generate de instalațiile de deșeuri municipale; - Respectarea condițiilor privind gestionarea apelor uzate stabilite prin legislația în
vigoare şi prin actele de reglementare; - Respectarea limitelor maxime admisibile stabilite prin legislație şi prin actele de
reglementare în ceea ce privește emisiile atmosferice rezultate de la tratarea deșeurilor;
157
- Evitarea zonelor sensibile din punct de vedere a calității aerului înconjurător la amplasarea instalațiilor de deșeuri care generează emisii în atmosferă (instalații de tratare termică);
- Favorizarea reînnoirii parcului de vehicule cu motorizare alternativă; - Utilizarea de autovehicule şi de utilaje dotate cu motoare având tehnologii
performante privind consumurile și emisiile de poluanți, precum şi întreținerea corespunzătoare a motoarelor, în vederea reducerii emisiilor de poluanți generați de acestea;
- Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate; - Viitoarele amplasamente ale instalaților de deșeuri nu vor fi situate în zone expuse la
efectele schimbărilor climatice respectiv inundații, alunecări de teren, eroziuni; - Analiza în faza de proiectare a potențialelor efecte cauzate de schimbărilor climat ice
actuale şi viitoare asupra proiectului şi integrarea măsurilor de prevenire şi adaptare; - Viitoarele instalații de deșeuri se vor amplasa în afara ariilor naturale protejate, la o
distanță care să elimine riscul poluării cu levigat sau depuneri ale emisiilor atmosferice ce pot afecta negativ starea de conservare a habitatelor naturale și a speciilor ce constituie obiectul desemnării acestora;
- Evitarea amplasării depozitelor în zonele ce reprezintă habitate sau se intersectează cu habitatele carnivorelor mari;
- Interzicerea amenajării de puncte de colectare a deșeurilor menajere în zone greu accesibile din care ridicarea nu se poate face într-un mod facil;
- Favorizarea reabilitării vechilor situri industriale în vederea amenajării viitoarelor instalații de tratare deșeuri;
- Utilizarea compostului rezultat în urma tratării biodeșeurilor și în consecință îmbunătățirea calității solului, cu condiția respectării prevederilor legale;
- Respectarea prevederilor legale în ceea ce privește nivelul de zgomot și a normelor sanitare;
- Viitoarele instalații de deșeuri se vor amplasa la distanțele prevăzute de legislația în vigoare față de așezările umane;
- Campanii naționale de informare a populației privind impactul deșeurilor asupra mediului, resurselor, sănătății şi a importanței unei atitudini eco-responsabile în ceea ce privește prevenirea generării şi a colectării separate;
- Viitoarele instalații de deșeuri nu se vor amplasa în imediata vecinătate a siturilor de patrimoniu cultural;
- Integrarea posibilităților locale de utilizare a energiei; - Implementarea măsurilor de prevenire a generării deșeurilor şi de reciclare stabilite
prin PJGD.
158
13. BIBLIOGRAFIE
1. “Manualul privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe”, elaborat de MM şi ANPM, aprobat prin Ordinul nr. 117/2006; 2. “Ghidul generic privind Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe” elaborat în cadrul proiectului Europe Aid/121491/D/SER/RO (PHARE 2004/016 – 772.03.03) “Întărirea capacităţii instituționale pentru implementarea şi punerea în aplicare a Directivei SEA şi a Directivei de Raportare”; 4. „Evaluarea de mediu pentru planurile de gestionare a deșeurilor”, ghid elaborat de ADEME, Franța; 5. Raport anual privind Starea mediului pentru anul 2018, elaborat de Agenția Județeană pentru Protecția Mediului; 7. Planurile de management al riscului la inundații, elaborat de Administrația Națională „Apele Române” şi Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (http:: /www.inhga.ro/planurile-de-management-al riscului-la-inundații); 8. Strategia Națională şi Planul National pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România; 9. Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2014-2020; 10. JASPERS Working Papers – Methodology for GHG Emission Calculation of Waste Management Projects, March 2013.
