Raport de Evaluare

Universitatea din OradeaFacultatea de Ştiinţe EconomiceForma de învăţământ: ZiMasterat: Bănci – Asigurări

COORDONATORConf. Univ. Dr. Dorina Popa

MASTERAND: Andrioaia (Gall) Raluca- Dorina

Anul II, Zi, Specializarea Bănci – Asigurări

-ORADEA-2009

sesiunea de iarnă

REZUMATUL FAPTELOR ŞI A CONCLUZIILOR

2

CUPRINS

Pag.

CAPITOLUL 1. IDENTIFICAREA PROBLEMEI..........................................

1.1. Identificarea întreprinderii evaluate.................................................1.2. Prezentarea echipei de evaluatori şi colaboratori şi a contribuţiilor acestora........................................................................................................1.3. Scopul evaluării şi destinatarul raportului........................................1.4. Definirea valorii estimate....................................................................1.5. Data evaluării şi data raportului de evaluare....................................1.6. Ipoteze şi condiţii limitative................................................................

CAPITOLUL 2. DIAGNOSTICUL PENTRU EVALUAREA ÎNTREPRINDERII..................................................................................................

2.1. Diagosticul juridic....................................................................................2.2. Diagnosticul resurselor umane şi a managementului întreprinderii...

2.2.1. Diagnosticul resurselor umane...................................................2.2.2. Diagnosticul managementului întreprinderii............................

2.3. Diagnosticul potenţialului tehnic operaţional........................................2.4. Diagnosticul comercial..............................................................................

2.4.1. Analiza produselor şi a pieţei.....................................................2.4.2. Analiza clienţilor şi a furnizorilor............................................ 2.4.3. Analiza concurenţei...................................................................2.4.4. Promovarea şi distribuţia.........................................................

2.5. Diagnosticul financiar...........................................................................2.5.1. Construcţia bilanţului funcţional..............................................2.5.2. Indicatori ai situaţiei patrimoniale............................................2.5.3. Indicatori ai echilibrului financiar............................................2.5.4. Indicatori de activitate..............................................................2.5.5. Indicatori de gestiune................................................................2.5.6. Indicatori de rentabilitate sau profitabilitate.........................2.5.7. Indicatori sau metode de analiză a riscului.............................

2.5.7.1. Pragul de rentabilitate şi intervalul de siguranţă........

3

2.5.7.2. Analiza riscului de faliment prin metoda scorurilor (Metoda Altman)............................................................................

2.6. Sinteza diagnosticului de evaluare.............................................................

CAPITOLUL 3. ABORDAREA EVALUĂRII..........................................................

3.1. Abordarea pe bază de active.......................................................................3.2. Abordarea pe bază de venit........................................................................

CAPITOLUL 4. RECONCILIEREA VALORII ŞI ESTIMAREA VALORII FINALE............................................................................................................................

ANEXE.............................................................................................................................

4

CAPITOLUL 1IDENTIFICAREA PROBLEMEI

1.1. Identificarea întreprinderii evaluate

Obiectivul prezentei lucrări este evaluarea firmei FRAŢII OPREAN COM SRL. Firma analizată are ca şi obiect de activitate comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule.

Prezentarea generală a societăţii:Societatea FRAŢII OPREAN COM SRL si-a inceput activitatea in 1997,

având numărul de ordine la Registrul Comerţului J05/1219/1997 şi codul de identificare fiscală 9682653. Această societate funcţionează în baza legii nr. 31/1991 a societăţilor comerciale.

Sediul social al firmei este în localitatea Oradea, str. Stefan Szweig, nr. 15. În cadrul sediului social (clădirea având două etaje) la parter este şi magazinul firmei, în care se comercializează aceste piese şi accesorii pentru autovehicule. Piaţa tinţă a firmei o constituie nord-vestul României, întreprinderea comercializând piese şi accesorii pentru autovehicule precum Volkswagen, Audi, BMW, Ford. Gama de produse este formată din: huse, becuri, cauciucuri, preşuri pentru maşini, bujii, injectoare, rulmenţi, discuri de frână, plăcuţe de frână, ştergătoare de parbriz, faruri, curele de distribuţie, alternatoare, uleiuri, lichid de frână etc. Clienţii societăţii sunt atât persoane fizice cât şi persoane juridice. Prin politica de marketing practicată s-a încercat fidelizarea clienţilor, respectarea angajamentelor asumate prin contractele încheiate şi extinderea activităţii prin achiyiţionarea unor aparate şi instalaţii de control. Ca şi politică de management pe viitor se doreşte extinderea activităţii pe diverse pieţe din Romănia, atât din sudul, cât şi estul tării. În prezent societatea are accesorii de ultima oră, furnizori externi care respectă termenul fix de livrare a produselor.

În prezent, societatea are 27 de angajaţi cu contract individual de munca şi carnet de muncă. Firma a încheiat un contract de prestări servicii cu persoana fizică autorizată Amarandei Maria Ana pentru ţinerea contabilităţii, precum şi un contract încheiat cu societatea Netbase pentru realizarea unui site pe internet şi cu firma Expres Spedition SRL pentru livrarea produselor în ţară.

Societatea este organizată sub forma unei societăţi cu răspundere limitată având un capital social de 500 RON divizat în 50 de părţi sociale cu o valoare nominală de 10 RON pe parte socială. Capitalul social este deţinut de cei doi soţi Oprean Adriana şi Oprean Mircea în proporţie de 60%, respectiv 40%, care răspund numai până la concurenţa capitalului social subscris conform legii 31/1990 privind societăţile comerciale. Domnul Oprean Mircea îndeplineşte şi calitatea de administrator al societăţii.

5

În anul 2005 societatea a înregistrat o cifră de afaceri de 2.778.705 RON şi un profit net de 94.928 RON, iar în anul 2006 cifra de afaceri a crescut la 3.234.704 RON iar profitul la 132.220 RON.

Bazele lucrării de evaluare constau in: Bilanţul + anexe la 31.12.2005 şi bilanţul + anexe la 31.12.2006 Date şi informaţii economico-financiare, tehnice, strategice puse la dispoziţie de

către asociaţi Situaţia personalului Lucrări si acte normative de referinţă.

Documentele şi informaţiile referitoare la S.C. FRAŢII OPREAN COM S.R.L au fost puse la dispoziţia evaluatorului de către conducerea societăţii. Evaluatorii nu îşi asumă răspunderea pentru datele puse la dispoziţie de către societate şi nici de rezultatele obţinute în cazul în care acestea sunt viciate de date incomplete sau greşite.

1.2. Prezentarea echipei de evaluatori şi colaboratori şi a contribuţiilor acestora

Echipa care va realiza evaluarea societăţii FRAŢII OPREAN COM SRL este formată din trei evaluatori, un jurist, un economist şi un inginer. Evaluatorii sunt: Cosmin Tenţ, Aurora Vac şi Liviu Ionuţiu. Ceilalţi membri se numesc: domnul Vidican Cosmin în calitate de jurist, doamna Deac Iuliana în calitate de economist şi domnul Florea Ioan în calitate de inginer.

Doamna economist Deac Iuliana se va ocupa de realizarea diagnosticelor pentru evalurea întreprinderii. Domnul Vidican Cosmin va avea în vedere problemele juridice legate de activitatea societăţii. Domnul inginer Florea Ioan va contribui la oferirea tuturor informaţiilor necesare privind modul de funcţionare al aparatelor de măsură şi control a autovehiculelor.

Ceilalţi trei evaluatori se vor ocupa de abodarea evaluării pe baza datelor primite de la economişti, jurişti şi inginer, precum şi pe baza propriilor baze de date şi surse de informaţie.

1.3. Scopul evaluării şi destinatarul raportului

Scopul evaluării este estimarea valorii de piaţă a societăţii, conform Hotărârii AGA nr. 10/20.05.2007, aşa cum este definită în standardele internaţionale de evaluare, în vederea vânzării acesteia.

Beneficiarul raportului de evaluare este S.C. FRAŢII OPREAN COM SRL, reprezentată de cei doi asociaţi ai firmei doamna Oprean Adriana şi domnul Oprean Mircea, în calitate de client şi destinatar al raportului de evaluare. Astfel proprietarii sunt interesaţi de o valoare de piaţă cât mai mare.

6

Având în vedere statutul Anevar şi Codul Deontologic al profesiei de evaluator, evaluatorul nu-şi asumă răspunderea decât faţă de clientul şi destinatarul lucrării.

1.4. Definirea valorii estimate

Evaluarea realizată reprezintă o estimare a valorii de piaţă aşa cum este ea definită de standardul internaţional IVS1:

Valoarea de piaţă se desfineşte ca suma estimată pentru care o proprietate va fi schimbată, la data evaluării, între un cumpărător decis şi un vânzător hotărât, într-o tranzacţie cu preţul determinat obiectiv, după o activitate de marketing corespunzătoare, în care părţile implicate au acţionat în cunoştinţă de cauză, prudent şi fără constrângere.

Metodologia de evaluare aplicată include abordarea bazată pe active (metoda activului net contabil şi metoda activului net corectat) şi abordarea bazată pe venit (metoda actualizării fluxurilor de lichidităţi).

Abodarea bazată pe active – estimarea valorii unei întreprinderi şi/sau unei participaţii la capital utilizând metode bazate pe valoarea de piaţă a activelor individuale ale întreprinderii minus datoriile.

Abordarea bazată pe venit ia în considerare informaţiile referitoare la veniturile şi cheltuielile aferente proprietăţii evaluate şi estimează valoarea printr-un proces de capitalizare. Capitalizarea leagă venitul (de obicei, venitul net) de un anumit tip de valoare prin convertirea lui într-o estimare de valoare. Acest proces poate lua în considerare relaţionările directe (cunoscute ca rate de capitalizare), ratele de actualizare (care reflectă rentabilitatea investiţiei), sau ambele. În general, principiul substituţiei arată că fluxul de venit care produce cel mai mare profit, corespunzător unui anumit nivel de risc, conduce la cea mai probabilă mărime a valorii.

1.5. Data evaluării şi data raportului de evaluare

La baza efectuării evaluării au stat informaţiile privind nivelul preţurilor corespunzătoare lunii iulie 2008, dată la care se considera valabile ipotezele luate în calcul de către evaluator.

Evaluarea a fost realizată în luna noiembrie 2008.

1.6. Ipoteze şi condiţii limitative

Principalele ipoteze şi condiţii limitative de care s-a ţinut cont în realizarea acestui raport de evaluare sunt următoarele:

7

Ipoteze: aspectele juridice se bazează exclusiv pe informaţiile şi documentele

furnizate de reprezentanţii SC FRAŢII OPREAN COM SRL prin personalul specializat şi au fost prezentate fără a întreprinde verificări suplimentare;

informaţiile furnizate de terţe părţi sunt considerate de încredere, dar nu li se acordă garanţii pentru acurateţe;

situaţia actuală a întreprinderii şi scopul evaluării au stat la baza selectării metodelor de evaluare utilizate;

din informaţiile deţinute de evaluator şi din discuţiile purtate cu conducerea SC FRAŢII OPREAN COM SRL nu există nici un indiciu privind existenţa unor contaminări naturale sau chimice la data evaluării care afectează valoarea proprietăţilor analizate sau proprietăţilor vecine;

valoarea de piaţă estimată este valabilă la data evaluării. Întrucât piaţa, condiţiile de piaţă se pot schimba, valoarea estimată poate fi incorectă sau necorespunzătoare la un alt moment;

s-a presupus că legislaţia în vigoare se menţine şi nu s-au luat în calcul eventualele modificări care ar putea apărea în perioada următoare;

evaluatorul a utilizat în estimarea valorii numai informaţiile pe care le-a avut la dispoziţie existând posibilitatea existenţei şi a altor informaţii de care evaluatorul nu a avut cunoştinţă.

Condiţii limitative: nu am făcut verificări suplimentare privind certificatele constatatoare; nu am verificat toate amplasamentele firmei; nu am verificat veridicitatea indicatorilor; orice valori estimate se aplică întregii proprietăţi; raportul de evaluare este valabil în condiţiile economice, fiscale, juridice şi

politice la data întocmirii sale.

8

CAPITOLUL 2DIAGNOSTICUL PENTRU EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

2.1. Diagnosticul juridic

Diagnosticul juridic are ca scop verificarea aspectelor legale privind activitatea întreprinderii, în general, şi a capitalului sau activului ce urmează a fi evaluat, în special, urmărind relaţiile întreprinderii cu proprietarii, salariaţii şi terţii sub aspectul conformităţii cu actele legislative. Pentru realizarea acestuia s-au analizat următoarele elemente specifice:

legea societăţilor comerciale prin:- actele de constituire, respective contract de societate şi statut- funcţionare societăţii prin verificarea autorizaţiilor de funcţionare

Firma FRAŢII OPREAN COM SRL are sediul în Oradea, str. Ştefan Zweig, nr.15, fiind înregistrată la Registrul Comerţului cu numărul J05/1219/1997 şi având codul fiscal 9682653. Firma s-a înfiinţat în anul 1997, pe baza Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale, fiind o firmă de comerţ.

Capitalul societăţii este de 500 RON respectând limita capitalului social impusă societăţilor cu răspundere limitată.

Societatea are doi asociaţi soţ şi soţie Oprean Adriana şi Oprean Mircea care deţin 60%, respectiv 40% din capitalul social. Domnul Oprean Mircea îndeplineşte şi calitatea de administrator al societăţii.

dreptul comercial respectiv drepturile şi obligaţiile izvorâte din raporturile cu partenerii comerciali prin verificarea:

- contractelor încheiate cu partenerii de afaceri- contractul de credit pentru creditul pe termen mediu contractat de la

Banca Transilvania şi a garanţiilor constituiteFirma are contracte ferme cu furnizorii, precum şi cu cei mai importanti

clienţi. Din analiza datelor se observa că firma are o piaţă de desfacere în nord vestul României.

Principalii furnizori sunt: SC Scorpion SRL, SC Quality Consult SRL, Castrol, ATE, Bosch, Fuchs etc. Majoritatea furnizorilor sunt agenţi economici privaţi interni şi externi. Furnizorii sunt în număr destul de mare astfel incat renuntarea la unul dintre ei sa nu afecteze societatea.

Firma a contractat în 2003 un credit pe o perioadă de 3 ani, în sumă de 70.000 RON de la Banca Transilvania pentru achiziţia mijloacelor de transport garantat cu ipotecă asupra clădirii. Aportul firmei a fost de 60% din totalul costului instalaţiei, iar banca a contribuit cu 40%. Relaţia de colaborare cu banca este bună în

9

continuare, neînregistrându-se întârzieri la plata ratelor şi a dobânzilor la credit. Creditul contractat a fost rambursat fără probleme. În prezent firma a contractat de la BT scrisori de garanţie bancară pentru participare la licitaţii.

Societatea este interesată să îşi extindă activitatea, dorind să se bazeze mai mult pe autofinanţare.

În 2006 societatea a achiziţionat un Peugeot Boxer în sistem leasing pe o perioadă de 5 ani.

dreptul civil prin verificarea:- actelor privind dreptul de proprietate asupra bunurilor întreprinderii- situaţia juridică a imobilizărilor necorporale de natura brevetelor,

licenţelor, mărcilor înregistrate- situaţia imobilizărilor financiare- situaţia asigurării societăţii prin efectul legii (imobiliară şi de

răspundere civilă) şi în temeiul unor contracte de asigurare, situaţia achitării primelor de asigurare etc.

Societatea comercială deţine dreptul de proprietate asupra imobilului în care îşi desfăşoară activitatea.Suprafaţa desfăşurată a clădirii este de 500 mp.

În patrimoniul firmei se regăsesc mijloace de transport (Dacia Pick Up, Peugeot Boxer) utilizate pentru aprovizionare şi desfacere şi aparate şi instalaţii de maşini, control necesare activităţii desfăşurate şi alte imobilizări corporale, asupra tuturor firma având drept de proprietate.

Pentru imobilizarile corporale aflate în dotare - clădire şi instalaţia pentru control maşini firma a încheiat contracte de asigurare ca urmare a contractării creditului de la BT. În schimb pentru mijloacele de transport (mai putin Peugeot Boxer achiziţionat în leasing) nu are încheiate poliţă de asigurare casco ci numai asigurarea obligatorie.

dreptul fiscal prin verificarea:- înregistrarea întreprinderii la organele abilitate de administraţie

financiară şi respectarea reglementărilor fiscale- situaţia obligaţiilor legale şi a plăţilor restante, în raport cu termenele

exigibile- documentele ultimului control fiscal şi rezultatele sale.

Firma FRAŢII OPREAN COM SRL are sediul în Oradea, str. Ştefan Zweig, nr.15, fiind înregistrată la Registrul Comerţului cu numărul J05/1219/1997 şi având codul fiscal 9682653. Firma s-a înfiinţat în anul 1997, pe baza Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale, fiind o firmă de comerţ. Societatea este înregistrată la administraţia financiară, depune în fiecare an bilanţul contabil şi anexele aferente acestuia, şi respectă reglementările fiscale.

Având în vedere legislaţia, firma se obligă la înregistrarea şi plata tuturor decontărilor legate de asigurările sociale şi protecţie socială – impozitul pe salarii,

10

contribuţiile la fondul de sănătate, la fondul de şomaj, la pensia suplimentară, la fondul de solidaritate socială. Societatea nu înregistrează obligaţii fiscale restante.

dreptul muncii prin verificarea:- existenţa contractelor colective şi individuale de muncă, a

regulamentului de ordine interioară- actele privind protecţia muncii- evidenţele privind personalul- plata salariilor şi contribuţiilor aferente- existenţa unor conflicte de muncă şi a unor revendicări ale salariaţilor

sau sindicatelor- datele ultimului control al organismelor de asigurare şi protecţie socială- implicaţiile vânzării asupra forţei de muncă aferentă întreprinderii ce

urmează a fi vândută.Societatea a incheiat contracte colective de muncă şi contracte individuale

de muncă cu cei 27 de angajaţi permanenti şi trei contracte de prestări servicii cu PFA Amarandei Maria Ana, cu firma Netbase pentru site-ul pe internet şi cu SC Expres Spedition SRL pentru distribuţia mărfii.

Stilul de conducere adoptat este de comunicare între toate nivelele, având loc în fiecare lună o sedinţă la care participă toţi salariaţii, unde se discută toate problemele căutându-se soluţii viabile.

S-a observat o atitudine de mulţumire în rândul personalului, în ceea ce priveşte atât salariul obţinut cât şi condiţiile de muncă. Nu s-au înregistrat întârzieri privind plata salariilor şi a contribuţiilor aferente personalului, precum şi la plata tichetelor de masă.

De asemenea, firma are grijă ca abonamentele de transport să fie decontate la timp în fiecare lună.

dreptul mediului analizându-se:- existenţa autorizaţiilor de mediu- eventuale litigii pe probleme de mediu cu alte întreprinderi sau cu

autoritatea statală- existenţa unor daune interese de plată sau a unor cheltuieli viitoare de

depoluare.În ceea ce priveşte mediul înconjurător, firma are în dotare maşini de

transport poluante şi este în curs de obţinere a unei autorizaţii de mediu pentru acestea.

Concluziile diagnosticului juridic pot fi:Ca puncte forte ale diagnosticului juridic pot fi exemplificate următoarele:

- contract şi statut corespunzător mărimii întreprinderii- relaţii contractuale cu terţii corecte şi de lungă durată

11

- seriozitate în respectarea angajamentelor asumate faţă de clienţi şi furnizori- absenţa litigiilor contractuale şi a litigiilor de muncă- absenţa amenzilor şi penalităţilor.- inexistenţa unor împrumuturi sau datorii fiscale restante

Puncte slabe:- lipsa contractelor de asigurare casco pentru mijloacele de transport.- inexistenţa autorizaţiei de mediu – problemă în curs de soluţionare.

2.2. Diagnosticul resurselor umane şi al managementul întreprinderii

2.2.1. Diagnosticul resurselor umane

Diagnosticul resurselor umane ale unei întreprinderi în vederea evaluării presupune folosirea unui sistem de indicatori privind dimensiunea, structura şi comportamentul, precum şi eficienţa folosirii lor.

Societatea are 27 de angajati cu contract individual de muncă şi carnet de muncă şi 3 colaboratori. Dintre cei cu carte de muncă, 18 salariati sunt vânzători şi gestionari ai magazinelor în care vând, care au studii medii de specializare.

Vârsta medie a personalului este de 28 de ani, aceasta medie oferă flexibilitate în ceea ce priveşte acumularea de noi metode şi tehnici de lucru. Se observă ca organigrama este adecvată cu necesităţile reale ale firmei analizate, având:

- 1 administrator care îndeplineşte funcţia de director general care se ocupă cu aprovizionarea şi cu relaţiile cu clienţii;

- 1 inspector resurse umane care se ocupă cu angajarea muncitorilor;- 1 persoană angajată cu protecţia muncii, psi şi securitate în muncă;- 1 persoană care se ocupă de salarizare- 2 mecanici care folosesc instalaţia pentru verificarea maşinilor,

schimbarea cauciucurilor etc.- 2 şoferi- 1 director de vânzări care se ocupă de activitatea de marketing- 18 vânzători care lucrează 8h pe zi.Stilul de conducere adoptat este de comunicare între toate nivelele, având

loc în fiecare lună o sedinţă la care participă toţi salariaţii unde se discută toate problemele, căutându-se soluţii viabile.



12

a) Dimensiunea potentialului uman : numărul mediu de salariaţi (cu contract de muncă):

NUMĂR MEDIU DE SALARIAŢI 2005 2006Ns 25 27

numărul mediu de personal (cu contract de muncă şi cu contract de

prestări servicii)

NUMĂR MEDIU DE PERSONAL 2005 2006NUMĂR DE SALARIAŢI 25 27

NUMĂR DE COLABORATORI 2 3Np = Ns + Nc 27 30

numărul maxim de personal – se calculeaza după formula:

Nmax = (CA/Productia anuala prevazută)*100

NUMAR MAXIM DE PERSONAL 2005 2006CA 2.778.705 3.234.704

PRODUCTIA ANUALA PREVAZUTA 4.763.567 5.345.678Nmax 58 61

b) Structura resurselor umane :

după principalele categorii de angajaţi:

CATEGORII DE PERSONAL2005 2006

NR % NR %SALARIATI DIRECT PRODUCTIVI 16 64 18 67

SALARIATI INDIRECT PRODUCTIVI 4 16 4 15PERSONAL TESA SI DE CONDUCERE 5 20 5 18

TOTAL 25 100 27 100

după vechimea în întreprindere:

VECHIME 2005 2006

NR % NR %PANA 1 AN 12 48 9 33

1AN 3 ANI 10 40 12 444ANI 5 ANI 3 12 6 23

13

TOTAL 25 100 27 100

după vârstă:

VÂRSTA2005 2006

NR % NR %PANA IN 25 ANI 9 36 9 3326 ANI 35 ANI 10 40 12 4436 ANI 45 ANI 5 20 5 19PESTE 46 ANI 1 4 1 4

TOTAL 25 100 27 100

după nivelele de pregătire profesională:

PREGATIRE PROFESIONALĂ2006

NR %STUDII SUPERIOARE 7 26

STUDII MEDII 16 59ALTE STUDII (PROFESIONALE) 4 15

TOTAL 27 100

c) Comportamentul personalului :

Comportamentul personalului se analizează prin intermediul următorilor indicatori:

gradul de utilizare a timpului maxim disponibil (Gu) :Gu = (Timp efectiv lucrat/Timp maxim disponibil)*100

2005: Gu = (5800 – 150)/5800 = 97 %2006: Gu = (6156 – 243)/6156 = 96 % indicatori care evidenţiază circulaţia forţei de muncă:

Coeficientul intrărilor = Intrări/Număr mediu angajaţi2005: Coeficientul intrarilor = 4/25 = 0,162006: Coeficientul intrarilor = 2/27 = 0,074

Coeficientul ieşirilor = Ieşiri/Număr mediu angajaţi2005: Coeficientul iesirilor = 2/25 = 0,082006: Coeficientul iesirilor = 1/27 = 0,037

Coeficientul mişcării totale = (Intrări + Ieşiri)/Număr mediu angajaţi

14

2005: Coeficientul miscarii totale = 6/25 = 0,242006: Coeficientul miscarii totale = 3/27 = 0,11 rata generala a absenteismului (Rabs) :

Rabs = Zile absenţă/Timp maxim disponibil(zile)2005: Rabs = 6/232 = 0,0262006: Rabs = 9/228 = 0,039

Datorită faptului că societatea nu s-a confruntat cu greve nu se vor clacula indicatorii de conflictualitate.

d) Eficienţa utilizării resurselor umane se realizează cu ajutorul indicatorilor de reflectare a productivităţii muncii, utilizându-se în principal indicatorii valorici, construiţi ca raport efect/efort.

Indicatori Formulă de calcul

2005 2006

Cifra de afaceri CA 2.778.705 3.234.704Număr de salariaţi

N 25 27

Productivitatea medie anuală

111.148,2 119.803,85

Număr mediu de zile

nz 226 219

Număr de ore pe zi (o valoare între 7,5 şi 8)

nh 7,5 7,9

Productivitatea media zilnică

491,8062 547,04954

Productivitatea medie orară

65,57416 69,24678

unde zc= zile calendaristicezs,d=zile de sambata duminicazsl= zile cu sărbători legalezco=zile de concediuzn=zile nelucrate

Concluziile diagnosticului resurselor umane pot fi:Puncte forte:

- personal existent la nivelul necesarului sub aspectul numărului, structurii, calificării;

15

- cei cu rezultate deosebite au fost stimulaţi prin oferirea de prime- creşterea stabilităţii personalului;- nivel ridicat al productivităţii muncii cu tendinţă de creştere;- absenţa grevelor;- protecţia muncii corespunzătoare, reflectată prin reducerea accidentelor de

muncă.Puncte slabe:

- necesitatea introducerii unor cursuri de calificare suplimentare, ca urmare a creşterii complexităţii muncii realizate

2.2.2. Diagnosticul managementului întreprinderii

Conducerea firmei formează echipa managerială. Ea se constituie din administratorul societăţii care îndeplineşte funcţia de director general, inspectorul de resurse umane şi directorul de vânzări.

Stilul de conducere adoptat este de comunicare între toate nivelele, având loc în fiecare lună o sedinţă la care participă toţi salariaţii unde se discută toate problemele, căutându-se soluţii viabile.



Astfel se vor calcula următorii indicatori:Indicatori Formulă de calcul 2005 2006

Rata profitului 4,088 4,88

Perioada de recuperare a creanţelor

19,94 zile 25,65 zile

Perioada de rambursare a obligaţiilor pe termen scurt

117,2 zile 86,72 zile

Rotaţia stocurilor

3,53 3,56

Concluzii:

16

Puncte forte:- echipă managerială dinamică, cu bune rezultate în ultimii ani;- realizarea criteriilor de performanţă negociate şi anume creşterea profitului şi a

cifrei de afaceri, un decalaj favorabil între durata de încasare a creanţelor şi durata de plată a furnizorilor etc.;

- îmbunătăţirea poziţiei întreprinderii pe piaţă.Puncte slabe:

- rata profitului destul de redusă;- creşte perioada de recuperare a creanţelor, dar totuşi se menţine în limita unor

decontări normale de până la 30 de zile;- scade perioada de rambursare a datoriilor pe termen scurt, dar ea se mentine

destul de ridicată datorită faptului că soldului furnizorilor şi a creditării firmei de către asociaţi, soldul contului 455.

2.3. Diagnosticul potenţialului tehnic operaţional

Diagnosticul potenţialului tehnic are ca obiectiv aprecierea măsurii în care mijloacele de producţie răspund nevoilor actuale sau viitoare ale întreprinderii, urmărindu-se în principal aprecierea mijloacelor fixe şi a procesului de exploatare.

Activele fixe ale firmei se pot împărţi în mai multe categorii. Astfel, o prima categorie poate fi reprezentata de activele în exploatare şi care generează venituri. Societatea deţine aparate şi instalaţii de maşini control, a cărui stare de funcţionare este forte bună. Totodată firma are în dotare şi diferite mijloace de transport precum: Dacia Pick Up, Peugeot Boxer şi Peugoet Partner, ultimele două fiind achiziţionate în sistem de leasing. Starea acestora este bună.

O altă categorie a activelor fixe o constituie activele în afara exploatării care nu generează venituri. În această categorie intră şi mobilierul şi aparatura de birotică, obiectele de inventar precum calculatoare, casă de marcat ce se află în proprietatea întreprinderii.

Indicatorii utilizaţi pentru aprecierea eficienţei utilizării activelor (mijoacelor) fixe se calculează ca raport între producţia fabricată, valoarea adăugată, cifra de afaceri, rezultatul exploatării sau profitul brut şi numărul de mijloace fixe, valoarea mijloacelor fixe sau timpul de funcţionare a acestora.

Astfel pentru calcularea eficienţei se va raporta cifra de afaceri la valoarea mijloacelor fixe.


2005 2006

Cifra de afaceri CA 2.778.705 3.234.704Valoarea mijloacelor fixe

Af 142.238,45 188.737,19

Eficienţa 19,5355 17,1387

17

Având în vedere implicarea tot mai semnificativă a tehnicii de calcul în majoritatea compartimentelor funcţionale ale întreprinderilor se analizează gradul de informatizare, activităţile principale derulate cu asistenţa calculatorului, perspective, programe utilizate etc.


2005 2006

Cifra de afaceri CA 2.778.705 3.234.704Valoarea calculatoarelor

Co 23.936,98 31.247,50

Eficienţa 116,084 103,5188

Concluziile diagnosticului tehnic pot fi: puncte forte:

- echipamentele întreprinderii se situează la un nivel ridicat de performanţă;- întreţinere preventivă a mijloacelor de transport şi aparatelor de măsură şi

control. puncte slabe:

- metoda de amortizare liniară

2.4. Diagnosticul comercial

2.4.1. Analiza produselor şi a pieţei

În cadrul diagnosticului sunt prezentate elementele care influenţează activitatea comercială a societăţii, elemente care reprezintă factori de influenţă asupra pieţei şi a poziţiei pe piaţă a întreprinderii: produse, clienţi, furnizori, concurenţă, reţele de distribuţie.

Gama de produse comercializate este formată din: huse, becuri, cauciucuri, preşuri pentru maşini, bujii, injectoare, rulmenţi de import şi indigeni, discuri de frână, plăcuţe de frână, ştergătoare de parbriz, faruri, curele de distribuţie, alternatoare, uleiuri, lichid de frână, lubrifianţi Fuchs, organe de asamblare etc.

În ceea ce priveşte calitatea produselor societatea deţine certificat de calitate SR EN ISO 9001:2001 (ISO 9001:2000).

Piaţa principală de desfacere este formată preponderent din societăţi de dimensiuni mici şi mijlocii, reprezentând o clientela relativ sigură şi din persoane fizice. Riscul ca dispariţia unui client să genereze disfunctionalităţi este foarte mic. Din analiza datelor se observa că firma îşi distribuie produsele în partea de nord vest a României, în marile oraşe precum: Oradea, Arad, Satu-Mare, Cluj, Baia Mare, Zalău. Ca şi politică de marketing societatea doreşte să îşi extindă activitatea, astfel încât să ajungă distribuitor pe toată România.

18

În anul 2007 firma şi-a deschis magazine şi în Braşov, Alba-Iulia, Deva. Activitatea de marketing se realizează şi prin colaborarea cu o societatea de informatică din Oradea Netbase pentru realizarea unui site al firmei prin care aceasta să îşi expună produsele şi să le poată comercializa şi prin intermediul internetului.

2.4.2. Analiza clienţilor şi a furnizorilor

Cei mai importanţi clienţi sunt persoane fizice, şi societăţi comerciale de mici dimensiuni, mai ales atelierele de mecanică auto, cât şi alte magazine de piese de schimb.

Principalii furnizori sunt: SC Scorpion SRL, SC Quality Consult SRL, Castrol, ATE, Bosch etc. Majoritatea furnizorilor sunt agenţi economici privaţi interni şi externi. Furnizorii sunt în număr destul de mare astfel incat renuntarea la unul dintre ei sa nu afecteze societatea.

Durata de încasare a clienţilor şi durata de plată a furnizor se prezintă astfel:

Indicatori Formulă de calcul 2005 2006Durata de încasare a clienţilor

19,65 zile 25,29 zile

Durata de plată a furnizorilor

66,28 zile 68,88 zile

Din analiza celor două rate comparativ rezultă că firma îşi încasează mai repede clienţii decât îşi plăteşte furnizorii, deci are un credit furnizor. Ţinând cont de faptul că unii furnizori sunt externi, termenul de plată de peste 60 de zile, între 60şi 90 de zile este unul contractual. Se constată o creştere a ambilor indicatori, dar aceasta nu este semnificativă.

Raportul dintre cele două durate este favorabil pentru firmă şi ne arată faptul că societatea îşi achită furnizorii într-o perioadă de timp mai lungă decât îşi încasează creanţele, lucru care ar duce la apariţia unei TN>0 adică existenţa de disponibilităţi băneşti, dar TN în cazul nostru e negativă datorită creditelor pe termen scurt contractate.

2.4.3. Analiza concurenţei

Principalii concurenţi ai firmei sunt firmele mari – reprezentanţele precum D&C Oradea, Ford, Audi, însă firma se diferenţiază de concurenţă prin seriozitate şi preţuri de vânzare mici. Alte societăţi concurente sunt magazinele de piese auto din zonă, însă prin calitatea serviciilor realizate societatea a reuşit să îşi fidelizeze clienţii.

19

Garanţia pe care o oferă societatea pentru produsele vândute şi serviciile prestate în comparaţie cu altele este mult mai mare.

Prin serviciile pe care le oferă firma doreşte să întâmpine nevoile clientilor noştri din România astfel încât sa devenim un partener de încredere în colaborările viitoare.

Puterea pe piaţă a firmei este exprimată de rata marjei nete determinată ca raport între profitul net şi cifra de afaceri fiind exprimat procentual. Astfel în 2005 societatea înregistra o marjă comercială de 3,41% iar în 2006 de 4,08%. Această valoare nu demosntrează o putere pe piaţă mare, dar indicatorul este în creştere.

2.4.4. Promovarea şi distribuţia

Promovarea produselor se realizează prin apelul la mass-media, adică presă, televiziune, prin internet, prin calitatea serviciilor şi seriozitate etc.

În cursul anului 2006-2008 s-au efectuat cercetări de piaţă pentru intrarea pe noile segmente de piaţă în România.

În ceea ce priveşte reţeaua de distribuţie se poate afirma că societatea are o proprie reţea de distribuţie a pieselor şi accesoriilor auto în diferite oraşe ale ţării. Se folosesc atât mijloace de transport proprii cât şi închiriate.

Concluziile diagnosticului comercial pot fi: puncte forte:

- produse de calitate oferite, cu raport performanţă-preţ corespunzător;- clienţi stabili, tradiţionali;- reţea de distribuţie bine pusă la punct, asigurând o livrare rapidă a produselor;- se oferă garanţii de calitate, iar serviciile post-vânzare sunt prompte;- activitate de marketing de bună calitate- existenţa unui credit furnizor, adică societatea îşi încasează mai repede clienţii

decât îşi plăteşte furnizorii- termene de plată relaxate

puncte slabe:- poziţie modestă a întreprinderii pe piaţă, cu perspective de îmbunătăţire;- cota de piaţă a societăţii este redusă- putere de piaţă scăzută

2.5. Diagnosticul financiar

Scopul diagnosticului financiar elaborat în cadrul raportului de evaluare este:

cunoaşterea cât mai amănunţită a societăţii comerciale de evaluat, având în vedere ca activitatea acesteia din punct de vedere juridic, comercial, operaţional, organizaţional (resurse umane şi management) a fost analizată în cadrul

20

diagnosticului general, şi confirmarea prin performanţele financiare a concluziilor acestuia;

stabilirea principalelor premise privind activitatea viitoare a societăţii comerciale supuse evaluării, de care se va ţine seama la aplicarea metodelor financiare de evaluare.

Altfel spus, scopul diagnosticului financiar este analiza prezentă a unor situaţii financiare înregistrate în trecut şi extragerea tendinţelor de evoluţie în viitor.

În conformitate cu standardele internaţionale de evaluare, principalele scopuri ale diagnosticului financiar (denumit şi diagnostic special) sunt:

determinarea gradului de încredere în sistemul de evidenţă contabilă a firmei prin auditul acestui sistem;

înţelegerea relaţiilor existente în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere, inclusiv tendinţele care s-au manifestat de-a lungul timpului, pentru stabilirea riscurilor inerente în activităţile firmei, precum şi perspectivele de performanţă în viitor;

compararea cu firme similare pentru a stabili parametri de risc şi parametri de valoare;

ajustarea situaţiilor financiare istorice pentru a estima abilităţile firmei precum şi perspectivele acesteia.

2.5.1. Construcţia bilanţului funcţional

Bilant contabil Reprelucrari Bilant functional

AACTIVE

IMOBILIZATE(1 + 2 + 3)

GUTILIZARI STABILE

(1 + 2 + 3 + 4)

1 Imobilizari necorporale (valori nete) 1 + Amortizare 1 Imoblizari necorporale

(valori brute)2 Imobilizari corporale

(valori nete)23

+ Amortizare+ Imoblizari luate in chirie sau leasing (valori brute)

2 Imoblizari corporale (valori brute)

3 Imobilizari financiare 3 Imobilizari financiare

4 + Cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii 4 + Cheltuieli de repartizat

pe mai multe exercitii

BACTIVE CURENTE

(4 + 5 + 6 + 7 + 8) HUTILIZARI DE

EXPLOATARE (5 + 6+ 7 + 8 + 9)

4 Stocuri (valori nete) 5 + Ajustari pentru depreciere 6 Stocuri (valori brute)

5 Creante clienti (valori nete) 6 + Ajustari pentru

depreciere 6 Creante clienti (valori brute)

6 Alte creante 7 - Decontari cu asociatii privind capitalul 7 Alte creante de exploatare

8 + Cheltuieli inregistrate in avans apartinand exploatarii

8 Cheltuieli inregistrate in avans apartinand exploatarii

21

9 + Efecte scontate si nescadente 9 Efecte scontate si

nescadente

IUTILIZARI IN AFARA

EXPLOATARII(10 + 11)

10 Creante in afara exploatarii

10 + Cheltuieli inregistrate in avans in afara exploatarii 11 Cheltuieli inregistrate in

avans in afara exploatarii

7 Disponibilitati banesti J TREZORERIE ACTIVA (12 + 13)

12 Disponibilitati banesti

8 Investitii financiare pe termen scurt (valori nete) 11 + Ajustari pentru

depreciere 13 Investitii financiare pe termen scurt (valori brute)

C CHELTUIELI IN AVANS

9 Cheltuieli in avans 16 - Cheltuieli in avans

10 Cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii 17 - Cheltuieli de repartizat

pe mai multe exercitii

D

TOTAL ACTIV BILANT

CONTABIL (A + B + C)

F

TOTAL REPRELUCRARI (1+2+3+4-5+6-7+8-

9+10+11-12-13)

K

TOTAL ACTIVBILANT

FUNCTIONAL(G + H + I + J)

D + F = KBilant contabil Reprelucrari Bilant functional

A CAPITALURI PROPRII (1)

G

a

RESURSE STABILE(a + b)

RESURSE PROPRII(1 + 2 + 3 +4)

1 Capitaluri proprii

1 Capitaluri proprii1 + Amortizare (inclusiv

pentru imobilizari in leasing)

2 Amortizare imobilizari

2 +Provizioane pt depreciere 3 Ajustari pentru depreciere

3 + Subventii pentru investitii 4 Subventii pentru investitii

4 - Decontari cu asociatii privind capitalul (creante)

B PROVIZIOANE PT RISC SI CHELT (2)

2 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

5

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli considerate capitaluri proprii (nete de impozit)

BDATORII PE TERMEN

MEDIU SI LUNG (6+7+8+9)

6 Provizioane pentru riscuri considerate datorii

C DATORII (3 + 4 + 5)3 Datorii financiare pe termen

mediu si lung7 Datorii financiare pe

termen mediu si lung

22

(valoare nominala)

5

+ Impozit amanat la plata pentru provizioanele considerate capitaluri proprii

8

Impozit amanat la plata pentru provizioanele considerate capitaluri proprii

6 +Datorii aferente imobilizarilor luate cu chirie sau in leasing

9Datorii aferente imobilizarilor luate cu chirie sau in leasing

4 Datorii nefinanciare pe termen scurt

HRESURSE DE EXPLOAT

(10 + 11)

10 Datorii nefinanciare pe termen scurt de exploatare

7 + Venituri inregistrate in avans de exploatare 11 Venituri inregistrate in

avans de exploatare

I RESURSE IN AFARA EXPLOAT (12 + 13)

12Datorii nefinanciare pe termen scurt in afara exploatarii

8 + Venituri inregistrate in avans in afara exploatarii 13 Venituri inregistrate in

avans in afara exploatarii

J TREZORERIE PASIVA (14 + 15)

5 Datorii financiare pe termen scurt

14 Datorii financiare pe termen scurt

9+ Datorii aferente efectelor scontate si nescadente

15Datorii aferente efectelor scontate si nescadente

D VENITURI IN AVANS (6 + 7)

6 Venituri in avans 10 - Venituri inreg in avans

7 Subventii pt. investitii 11 - Subventii pentru investitii

E

TOTAL PASIV BILANT CONTABIL

(A + B + C + D) F

TOTAL REPRELUCRARI

(1+2+3-4+5+6+7+8+9-10-11)

E+ F = K

K

TOTAL PASIV BILANT FUNCTIONAL(G + H + I + J)

Astfel în cazul nostru se obţine:

BILANŢ FUNCŢIONAL PE 2005Bilant contabil Reprelucrari Bilant functional

A

ACTIVE IMOBILIZATE

(1 + 2 + 3)331.742

G

UTILIZARI STABILE (1+2+3+4)

431.6211 3 1 +2363 1 2.3662 329.539 2 +97.516 2 427.055

23

33 2.200 3 2.200

4 0 4 0

B

ACTIVE CURENTE(4 + 5 + 6 + 7 + 8)

952.346 H

UTILIZARI DE EXPLOATARE (5 + 6

+ 7 + 8 + 9)957.780

4 786.856 5 +19.091 6 805.9475 151.731 6 0 6 151.731

6 102

7 0 7 1028 0 8 09 0 9 0

I

UTILIZARI IN AFARA EXPLOATARII

(10 + 11)19.803

10 010 +19.803 11 19.803

7 13.657 JTREZORERIE ACTIVA

(12 + 13)13.657

12 13.657

8 0 11 0 13 0


9 19.803 16 -19.80310 0 17 0

D

TOTAL ACTIV BILANT

CONTABIL (A + B + C)1.303.891

F

TOTAL REPRELUCRARI (1+2+3+4-5+6-7+8-9+10+11-

12-13)118.970

K

TOTAL ACTIVBILANT


1.422.861D + F = K


A

CAPITALURI PROPRII

(1)411.634

G

A



465.155

1 411.634

1 411.6341 53.521 2 53.5212 0 33 0 44 0


02 0 5 0

24

B

DATORII PE TERMEN MEDIU SI LUNG

(6+7+8+9)65.449

6 0C DATORII (3 + 4 + 5)

892.257

3 0 7 05 0 8 06 65.449 9 65.449

4 745.981

H

RESURSE DE EXPLOATARE

(10 + 11)745.981

10 745.9817 0 11 0

I

RESURSE IN AFARA EXPLOAT ARII (12 + 13)0

12 08 0 13 0

JTREZORERIE PASIVA

(14 + 15)146.276

5 146.276 14 146.2769 0 15 0


6 0 07 0 0

E


(A + B + C + D)1.303.891

F

TOTAL REPRELUCRARI (1+2+3-4+5+6+7+8+9-10-11)

118.970E+ F = K

K


1.422.861

BILANŢ FUNCŢIONAL PE 2006Bilant contabil Reprelucrari Bilant functional

A

ACTIVE IMOBILIZATE

(1 + 2 + 3)332.533

G

UTILIZARI STABILE (1+2+3+4)

486.6071 0 1 +2.366 1 2.3662 329.157 2

3+151.708 2 480.865

3 3.376 3 3.3764 0 4 0

B ACTIVE CURENTE(4 + 5 + 6 + 7 + 8)

1.144.089

H UTILIZARI DE EXPLOATARE (5 + 6

+ 7 + 8 + 9)

25

1.155.9604 909.567 5 +19.091 6 928.6585 227.300 6 0 6 227.300

6 2

7 0 7 28 0 8 09 0 9 0

I

UTILIZARI IN AFARA EXPLOATARII

(10 + 11)19.689

10 010 +19.689 11 19.689

7 7.220 JTREZORERIE ACTIVA

(12 + 13)7.220

12 7.220

8 0 11 0 13 0


9 19.689 16 -19.68910 0 17 0

D

TOTAL ACTIV BILANT

CONTABIL (A + B + C)1.496.311

F

TOTAL REPRELUCRARI (1+2+3+4-5+6-7+8-9+10+11-

12-13)173.165

K

TOTAL ACTIVBILANT


1.669.476D + F = K


A

CAPITALURI PROPRII

(1)543.854

G

A



629.926

1 543.854

1 543.8541 86.072 2 86.0722 0 33 0 44 0


0

2 0

5 0

B

DATORII PE TERMEN MEDIU SI LUNG

(6+7+8+9)271.018

6 0C DATORII (3 + 4 + 5)

952.457

3 183.925 7 0

26

5 0 8 06 87.093 9 271.018

4 671.700

H

RESURSE DE EXPLOATARE

(10 + 11)671.700

10 671.7007 0 11 0

I

RESURSE IN AFARA EXPLOAT ARII (12 + 13)0

12 08 0 13 0

JTREZORERIE PASIVA

(14 + 15)96.832

5 96.832 14 96.8329 0 15 0


6 0 07 0 0

E


(A + B + C + D)1.496.311

F

TOTAL REPRELUCRARI (1+2+3-4+5+6+7+8+9-10-11)

173.165E+ F = K

K


1.669.476

2.5.2. Indicatori ai situaţiei patrimoniale

Nr. crt.

Denumirea indicatorului

Relaţia de calcul Semnificaţie (valori)

Valoarea in 2005

Valoarea in 2006

1. Rata activelor imobilizate

reflectă gradul de investire a capitalului, o valoare peste 50% fiind considerată normală

30,33 29,14

2. Rata activelor circulante

arată ponderea pe care o deţin utilizările cu caracter ciclic

69,66 70,85

3. Rata stabilităţii financiare

se consideră o valoare normală a acestei rate în jur de 66%.

37,29 53,97

27

4. Rata autonomiei financiare

rafg>33% se consideră o valoare satisfăcătoare pentru echilibrul financiar

32,69 37,73

5. Rata de îndatorare

Această rată trebuie să fie subunitară (<66%)

67,30 62,26

Rata activelor imobilizate=In/AT măsoară gradul de investire a capitalului fix. În perioada analizată se manifestă o tendinţă de reducere a acestei rate de la 30,33% la 29,14%, dar scaderea nu e semnificativă. Nivelul acestei rate este influenţat nefavorabil de înregistrarea lunară a cheltuielilor cu amortizarea care diminuează valoarea rămasă a activelor imobilizate.

Rata activelor circulante=Ac/AT exprimă ponderea capitalului circulant în totalul activului. În perioada analizată se constată o creştere semnificativă a acestei rate de la 69,66% la 70,85% ca urmare a creşterii stocurilor şi creanţelor.

reflectă o creştere a surselor de finanţare suplimentare.

Rata stabilităţii financiare reflectă legătura dintre capitalul permanent de care dispune unitatea în mod stabil şi patrimoniul total. Nivelul acestei rate în perioada analizată înregistrează o tendinţă de creştere ca urmare a creşterii capitalului propriu şi a datoriilor pe termen lung, datorită leasingurilor contractate. Se menţine în 2006 sub 66%.

Rata autonomiei financiare reflectă gradul de independenţă financiară a societăţii. Se consideră că existenţa unui capital propriu de cel puţin 1/3 din pasivul total constituie o premisă esenţială pentru autonomia financiară a firmei. La noi capitalul propriu este în anul 2005 mai puţin de 1/3 din pasivul total ceea ce reflectă

28

o autonomie financiară redusă a societăţii, neputându-şi finanţa nevoile decât prin contractare de împrumuturi fie pe termen lung, fie pe termen scurt. În anul 2006 capitalul propriu este de peste 1/3 din pasivul total, dar are o tendinţă de creştere, ceea ce e benefic pentru societate deoarece va creşte şi autonomia financiară. În 2006 rata autonomiei financiare devine de 37,73%, peste 1/3 din pasivul total.

Rata de îndatorare globală reflectă ponderea datoriilor totale în pasivul societăţii. Se poate constata că în perioada analizată această rată înregistrează o tendinţă de scădere, ca urmare a reducerii datoriilor curente. În 2006 această rată înregistrează o valoare de 62,26% fiind sub 66%.

reflectă o creştere a surselor de finanţare suplimentare.

2.5.3. Indicatori ai echilibrului financiar1

Nr. crt.


Relaţia de calcul Valori (semnificaţie)

Valoarea in 2005

Valoarea in 2006

1. Situaţia netă SN=Active totale –datorii totale

Reflectă totalul resurselor deţinute de societate, adică capitalul propriu.

465.155 629.926

2. Fondul de rulment

FR = Resurse stabile – Utilizări stabileFr = Capitaluri permanente – Active imobilizate

Reflectă partea din resursele durabile afectată finanţării ciclului de exploatare

98.983 414.337

3. Nevoia de fond de rulment

NFR = Utilizări temporare – Resurse temporare NFR = (Stocuri + Creanţe) – Dat pe termen scurt nefinanciare

Reprezintă partea din activele circulante care trebuie finanţată din fondul de rulment.

231.602 503.949

1 Se vor lua în considerare elementele de activ şi de pasiv din bilanţul funcţional

29

4. Trezoreria netă

TN = FR –NFR reflectă imaginea disponibilităţilor monetare pe termen scurt

-132.619 -89.612

5. Solvabilitatea generală

reflectă capacitatea întreprinderii de a face faţă tuturor datoriilor sale

1,486 1,606

6. Lichiditatea curentă

Lichiditatea generală se apreciază favorabilă când rata are o mărime supraunitară, în jurul valorii 2, valoarea minimă acceptabilă fiind 1,2

1,1109 1,5391

7. Lichiditatea rapidă sau restrânsă

Mărimea optimă a lichidităţii rapide este considerată a fi între 0,8 şi 1 sau chiar între 0,65 şi 1

0,2077 0,3308

8. Lichiditatea imediată

se consideră că lichiditatea imediată trebuie să fie mai mare de 0,3

0,0933 0,0745

Situaţia netă(SN) reflectă totalul surselor proprii deţinute de societate, adică capitalul propriu. În perioada analizată situaţia netă este pozitivă şi crescătoare, reflectând creşterea valorii patrimoniale a societăţii, adică a activului net degrevat de datorii. Situaţia netă pozitivă e rezultatul profitului obţinut de societate din activitatea desfăşurată ca urmare a unei gestiuni economice sănătoase. Situaţia netă are o evoluţie crescătoare cu 164.771 RON datorită faptului că profitul au crescut în perioada curentă fată de perioada anterioară.

30

Fondul de rulment(FR) este partea din capitalul permanent care depăşeşte valoarea imobilizărilor nete şi este destinată finanţării activelor circulante. În perioada analizată fondul de rulment este pozitiv şi înregistrează o creştere cu 315.354 ron, adică cu 319%, fapt ce reflectă un echilibru pe termen lung, adică faptul ca societatea şi-a achiziţionat activele fixe atât din surse proprii cât şi din surse împrumutate pe termen lung. Se respectă principiul conform căruia la necesităţi permanente se alocă surse permanente.

Nevoia de fond de rulment(NFR) reprezintă parte din activele circulante ce trebuie finanţate din surse stabile permanente. NFR este pozitivă în ambele perioade ceea ce semnifică un rezultat favorabil pentru societate, adică un surplus de surse temporare în raport cu nevoile temporare de capital circulant. Ea poate fi interpretată ca o situaţie normală dacă este rezultatul accelerării rotaţiei activelor circulante şi al angajării de datorii cu scadenţe mai relaxate (se plătesc furnizorii mai târziu decât se încasează creanţele de la clienţi), sau dacă e consecinţa unei politici de investiţii privind creşterea stocurilor. NFR înregistrează o creştere de la 231.602 ron la 503.949 ron datorită creşterii stocurilor şi a creanţelor într-o măsură mai mare decât datoriile de exploatare.

Trezoreria netă(TN) este negativă în ambele perioade reflectând un dezechilibru financiar pe termen scurt, disponibilităţile băneşti fiind mult mai mici decât creditele bancare pe termen scurt contractate de societate. Situaţia în anul 2006 se îmbunătăţeşte TN fiind în creştere ca urmare a faptului că societatea şi-a rambursat o parte din creditele bancare pe termen scurt.

Rata solvabilităţii globale reflectă ponderea activelor totale în datoriile totale. Pentru o situaţie favorabilă această rată trebuie să fie egală cu trei. În cazul nostru se poate observa că nivelul ratei este în creştere de la 1,486 la 1,606 pe parcursul perioadei analizate pentru că datoriile totale sunt în creştere dar nu în acceaşi măsură în care cresc activele totale.

Lichiditatea curentă în perioada analizată este supraunitară şi în creştere ceea ce reflectă că pe termen scurt societatea are capacitatea de a-şi achita datoriile exigibile din activele circulante deţinute. Pentru o situaţie favorabilă această rată ar trebuie să fie mai mare ca 1,2. În cazul nostru rata lichidităţii curente înregistrează în 2006 o valoare de 1,5391.

31

Lichiditatea rapidă este aproximativ sub valoarea de 0,65, situaţie nefavorabilă şi reflectă o problemă de încasare a creanţelor, deoarece acestea sunt în creştere, disponibilităţile şi creditele pe termen scurt sunt în scădere. Poate fi şi situaţia în care societatea îşi încasează la timp clienţii, conform duratei de rotaţie, dar banii să fie folosiţi pentru investiţii. Totuşi lichiditatea rapidă înregistreză o tendinţă de creştere.

Lichiditatea imediată este mai mică ca 0,3 ceea ce reflectă un dezechilibru, adică societatea nu îşi poate plăti datoriile pe termen scurt din disponibilităţile băneşti deţinute. De la o perioadă la alta situaţia se înrăutăţeşte datorită faptului că disponibilităţile băneşti scad într-o măsură mai mare decât datoriilor pe termen scurt.

Graficul acestor rate se prezintă astfel:

2.5.4. Indicatori de activitate

Nr. crt.

Denumirea indicatorulu

i


Valori în 2005

Valori în 2006

1. Marja comercială

MC=Venituri din

vânzarea mărfurilor-

cheltuieli privind

mărfurile

adaosul comercial în sumă absolută

704.640 901.015

2. Cota de adaos comercial

MC/venituri din

vânzarea mărfurilor

adaosul comercial exprimat procentual

25% 28%

3. Producţia exerciţiului

Qe = Producţia

vândută + Variaţia

stocurilor +

Producţia imobilizată

reflectă volumul total al activităţii industriale desfăşurate într-o întreprindere

125 103

32

4. Valoarea adăugată

VA = (Producţia

exerciţiului + Marja

comercială) -

Consumuri

intermediare

exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producţie, îndeosebi muncă şi capital

382.989 507.789

5. Cifra de afaceri

CA = Producţia vândută + Ven din vânz. mărfurilor+ Subvenţii din exploat af.CA

evidenţiază volumul total al afacerilor întreprinderii, evaluate la preţul pieţei

2.778.705 3.234.704

6. Excedent brut de exploatare

EBE =

Valoarea adăugată +

Subvenţii de

exploatare – Impozite,

taxe şi asimilate –

Cheltuieli cu

personalul

exprimă resursa de acumulare brută rezultată din activitatea de exploatare a întreprinderii

149.563 200.032

7. Rezultatul din exploatare

RE= EBE+reluările asupra provizioanelor+alte venituri din expl-alte chelt din expl-chelt cu amotizarea

măsoară în mărimi absolute rentabilitatea procesului de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor de exploatare plătite şi calculate din veniturile exploatării.

120.372 144.863

8. Rezultatul brut

RB= RE+venituri financiare-chelt financiare+venituri

este determinat de rezultatul activităţii de

113.600 157.925

33

extraord-chelt extraord exploatare, activităţii financiare şi activităţii extraordinare

9. Rezultatul net

RN=RB-Impozit pe profit

Exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare cu care vor fi remuneraţi acţionarii pentru capitalurile subscrise.

94.928 132.220

10. Capacitatea de autofinanţare

CAF = EBE + (Alte venituri încasabile fără venituri din cesiuni) – Alte cheltuieli plătibile

reflectă potenţialul financiar degajat de activitatea rentabilă a întreprinderii

121.949 188.363

1) Marja comercială(MC) reprezintă adaosul comercial în sumă absolută şi înregistrează în perioada analizată o tendinţă de creştere cu 28% ca urmare a creşterii veniturilor din vânzarea mărfurilor într-o măsură mai mare decât creşterea cheltuielilor din vânzarea mărfurilor.

2) Producţia exerciţiului(Qex) este formată din producţia vândută şi producţia stocată având o valoare nesemnificativă, activitatea firmei fiind comerţ cu piese şi accesorii auto.

3) Valoarea adăugată(VA) exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producţie, îndeosebi a factorului muncă şi capital, peste valoarea materialelor şi serviciilor cumpărate de întreprindere de la terţi. Valoarea adăugată asigură remunerarea participanţilor direcţi si indirecţi la activitatea economică a firmei:

Personalul, prin salarii, indemnizaţii şi alte cheltuieli;Statul prin impozite şi taxe;Acţionarii prin dividende;Creditorii prin dobânzi şi comisioane bancare;Întreprinderea prin capacitatea de autofinanţare.

În perioada analizată societatea a înregistrat o valoare adăugată în creştere cu 124.800 ron, adică cu 33% datorită în special creşterii marjei comerciale.

34

4) Excedentul brut de exploatare(EBE) măsoară capacitatea potenţială de autofinanţare din amortizări, profit, provizioane a investiţiilor. Acest indicator reflectă acumularea brută din activitatea de exploatare admiţând că amortizările şi provizioanele sunt doar cheltuieli calculate, nu şi plătite. În perioada analizată EBE a înregistrat valori pozitive şi prezintă o tendinţă favorabilă de creştere cu 50.469 ron, adică cu 34%, datorită creşterii valorii adăugate într-o măsură mai mare decât creşterea celorlalte cheltuieli.

5) Rezultatul exploatării(RE) măsoară în mărimi absolute rentabilitatea procesului de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor de exploatare plătite şi calculate din veniturile exploatării. În perioada analizată societatea a înregistrat profit din exploatare datorită faptului că EBE a depăşit cheltuielile cu amortizarea şi provizioanele de exploatare. Se remarcă o tendinţă favorabilă de creştere a profitului din exploatare datorită faptului că EBE şi veniturile din exploatare cresc într-o măsură mai mare decât cheltuielile de exploatare.

6) Rezultatul brut (RB) este determinat de rezultatul exploatării, cel al activităţii financiare şi extraordinare. Este profit în perioada analizată şi este egal cu RC ca urmare a faptului că rezultatul extraordinar este 0 în ambele perioade. În perioada analizată firma încheie exerciţiile financiare cu profit datorită faptului că rezultatul din exploatare este profit şi în creştere, societatea înregistrează pierdere financiară în 2005 şi profit financiar în 2006.

7) Rezultatul net(RN) este profit şi exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare cu care vor fi remuneraţi acţionarii pentru capitalurile subscrise. Profitul net se va distribui sub formă de dividende sau se va reinvesti în firmă conform deciziei AGA. În perioada analizată profitul net are o tendinţă favorabilă de creştere datorită în special creşterii profitului brut.

8) Capacitatea de autofinanţare(CAF) reprezintă potenţialul financiar de creştere economică al firmei, sursa internă de finanţare generată de activitatea comercială a societăţii, după deducerea tuturor cheltuielilor plătibile la o anumită scadenţă. CAF e pozitivă în ambele perioade, în creştere şi reflectă un surplus generat de activitatea rentabilă a întreprinderii dar nu este efectivă pentru că nu e susţinută de o trezorerie netă(TN) pozitivă şi disponibilă.

Graficul acestor indicatori este urmâtorul:

35

2.5.5.Indicatori de gestiune

Nr. crt.



Valoare în 2005

Valoare în 2006

1. Durata de rotaţie a stocurilor

Exprimă numărul de zile necesar parcurgerii unui ciclu aprovizionare – fabricaţie – vânzare

104,42 zile 103,35 zile

2. Durata de încasare a clienţilor

arată în câte zile întreprinderea îşi încasează contravaloarea bunurilor de la clienţi

19,65 zile 25,29 zile

3. Durata de achitare a furnizorilor

arată în câte zile întreprinderea îşi achită obligaţiile faţă de furnizori

66,28 zile 68,88 zile

4. Durata de imobilizare a creanţelor

exprimă numărul mediu de zile în care întreprinderea îşi încasează contravaloarea

19,67 zile 25,29 zile

36

prestaţiilor efectuate

5. Durata de folosire a surselor atrase

exprimă numărul mediu de zile în care întreprinderea îşi achită obligaţiile către terţi

96,65 zile 74,76 zile

Din analiza celor două rate comparativ rezultă că firma îşi încasează mai repede clienţii decât îşi plăteşte furnizorii, deci are un credit furnizor. Ţinând cont de faptul că unii furnizori sunt externi, termenul de plată de peste 60 de zile, între 60şi 90 de zile este unul contractual. Se constată o creştere a ambilor indicatori, dar aceasta nu este semnificativă.

Raportul dintre cele două durate este favorabil pentru firmă şi ne arată faptul că societatea îşi achită furnizorii într-o perioadă de timp mai lungă decât îşi încasează creanţele, lucru care ar duce la apariţia unei TN>0 adică existenţa de disponibilităţi băneşti, dar TN în cazul nostru e negativă datorită creditelor pe termen scurt contractate.

Durata de rotaţie a stocurilor se menţine constantă la 103 zile, dar este destul de ridicată. Acest lucru se explică ca urmare a achizilor de stocuri înainte de sărbători, datorită cererii ridicate. Aceste stocuri nu au fost încă vândute.

Durata de folosire a surselor atrase este în scădere, aspect benefic, iar durata de imobilizare a creanţelor înregistrează valori normale, sub 30 de zile.

2.5.6. Indicatori de rentabilitate sau profitabilitate

Nr. crt.



Valori în 2005

Valori în 2006

1. Profitul Analiza factorială 113.600

157.925

2. Rentabilitatea economică

Caracterizează eficienţa

7,98 9,45

37

S-a folosit totalul activelor din bilanţul funcţional şi profitul brut

elementelor patrimoniale angajate în activitatea întreprinderii

3. Rentabilitatea financiară

S-au folosit capitalurile proprii din bilanţul funcţional

exprimă capacitatea întreprinderii de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate în desfăşurarea activităţii

20,41 20,99

4. Rentabilitatea veniturilor / vânzărilor

S-a împărţit la CA

reflectă eficienţa întregii activităţi a întreprinderii, exprimând profitul brut ce revine veniturilor totale

4,088 4,882

5. Rentabilitatea resurselor consumate

arată profitul care revine pe unitatea de cheltuieli, caracterizând eficienţa costurilor

4,519 4,686

În continuare se va efectua analiza factorială a profitului brut. Modelul de analiză folosit este următorul:

Se foloseşte capitalul permanent din bilanţul funcţional.

Indicatori 2005 2006Capital permanent 530.604 900.944Cifra de afaceri 2.778.705 3.234.704Profit brut 113.600 157.925Viteza de rotaţie a capitalului permanent

5,2368 3,5903

Rentabilitatea vanzărilor

0,0408 0,0488

38

Influenţa factorilor

Interpretare

În perioada analizată profitul brut creşte, aspect pozitiv din punct de vedere economic.

Sub influenţa capitalului permanent, profitul brut creşte, influenţă pozitivă, a crescut şi capitalul permanent de la o perioadă la alta. Cauze: creşterea capitalurilor proprii şi a datoriilor pe termen lung.

Sub influenţa vitezei de rotaţie a capitalului ermanent profitul brut scade, influenţă negativă, a scăzut şi viteza de rotaţie a capitalului permanent. Cauze: existenţa unei structuri necorespunzătoare a capitalului permanent, ca urmare a creşterii datoriilor pe termen lung.

Sub influenţa rentabilităţii vanzărilor profitul brut creşte, influenţă pozitivă a crescut şi rentabilitatea vanzărilor de la o perioadă la alta ca urmare a creşterii cifrei de afaceri şi a profitului brut. Cauze: reducerea costurilor, creşterea ponderii produselor care au rentabilitatea unitară mai mare decât nivelul mediu a rentabilităţii întreprinderii.

Măsuri propuse pentru creşterea profitului brut: Creşterea cifrei de afaceri prin o activitate de marketing eficientă şi

creşterea producţiei prin asigurarea cu factori de producţie la timp şi de calitate şi o bună organizare a producţiei.

Creşterea vitezei de rotaţie a capitalului permanent prin asigurarea unei structuri corespunzătoare a elementelor care contribuie la realizarea cifrei de afaceri.

Creşterea rentabilităţii vânzărilor prin creşterea preţurilor prin îmbunătăţirea calităţii, reducerea costurilor creşterea productivităţii

39

muncii, raţionalizarea consumurilor de materiale, găsirea celor mai avantajoşi furnizori, corelarea salariilor cu productivitatea muncii, raţionalizarea altor elemente de cost, creşterea ponderii vanzărilor la sortimentele cu profit unitar mai mare decat media.

Rata inflaţiei pe 2005 a fost de 8,6%, iar în 2006 de 6,9%.

Rentabilitatea veniturilor măsoară eficienţa valorificării produselor oferite de unitate. Indicatorul înregistrează o tendinţă favorabilă de creştere.

Rentabilitatea veniturilor reală va fi:

Valorile negative înregistrate de rentabilitatea veniturilor reală înseamnă o ineficienţă a valorificării produselor.

Rentabilitatea costurilor măsoară eficienţă consumului de resurse umane şi materiale. Se situează la un nivel ridicat înregistrând o tendinţă favorabilă de creştere.

Rentabilitatea costurilor reală va fi:

Valorile negative înregistrate de rentabilitatea costurilor reală înseamnă o ineficienţă a valorificării resurselor.

Rentabilitatea economică eficienţa mijloacelor materiale şi financiare alocate întregii activităţi a întreprinderii. Rata rentabilităţii nominale (cea calculată de noi) trebuie să fie mai mare decât rata inflaţiei pentru ca întreprinderea să-şi păstreze substanţa sa economică, deci să avem o creştere reală din activitatea de

40

exploatare. Rentabilitatea economică înregistrează o tendinţă favorabilă de creştere, deci o utilizare mai eficientă a resurselor.

Rentabilitatea economică reală va fi:

Rentabilitatea economică trebuie să permită întreprinderii reînnoirea şi creşterea activelor într-o perioadă cât mai scurtă. Se consideră corespunzător un raport între EBE şi active fixe brute >25%. La noi acest raport e în anul 2005 35% iar în anul 2006 de 41%. Rentabilitatea economică reală trebuie să fie superioară ratei dobânzii pe piaţa interbancară pentru a putea remunera corespunzător pe cei care au investit în firmă. În cazul nostru acest lucru se întâmplă în 2006, deci avem o creştere reală din exploatare.

Rentabilitatea financiară e mai puţin relevantă ca şi rentabilitatea economică pentru că ţine cont de modalitatea de procurare a capitalurilor şi de aceea e sensibilă la structura financiară. Ea măsoară randamentul capitalurilor proprii, adică al plasamentului financiar pe care acţionarii l-au făcut prin cumpărarea acţiunilor societăţii. Ea remunerează proprietarii întreprinderii prin acordarea de dividende şi prin creşterea rezervelor. Rata rentabilităţii financiare trebuie să fie mai mare decât rata dobânzii pe piaţa interbancară pentru a face atractive acţiunile întreprinderii şi pentru a creşte cursul lor bursier. Rentabilitatea financiară de menţine constantă. Rentabilitatea economică este mai mică decât rentabilitatea financiară rezultând un efect de levier.

Rentabilitatea financiară reală va fi:

În perioada analizată societatea a înregistrat o rentabilitate financiară foarte ridicată şi cu mult peste rata medie a dobânzii pe piaţa interbancară.

2.5.7. Indicatori sau metode de analiză a riscului

41

2.5.7.1. Pragul de rentabilitate şi intervalul de siguranţă

(se recomandă un nivel minim de 20 – 30%).

Riscul de exploatare evaluează capacitatea societăţii de a se adapta la timp şi cu cel mai mic cost la schimbările care au loc în mediul în care îşi desfăşoară activitatea. Aprecierea riscului de exploatare se face cu ajutorul pragului de rentabilitate, care mai este denumit şi punct mort sau punct critic.

Pragul de rentabilitate e nivelul de activitate sau venituri din exploatare care absorb în totalitate cheltuielile din exploatare făcând ca rezultatul să fie nul. El evidenţiază un nivel minim de activitate la care trebuie să se situeze întreprinderea pentru a nu lucra în pierdere. Depăşind acest nivel întreprinderea devine rentabilă. Riscul din exploatare va fi cu atât mai mic cu cât nivelul punctului mort va fi mai redus vis a vis de veniturile din exploatare efectiv realizate. El depinde de nivelul cheltuielilor fixe, acelaşi nivel al cheltuielilor fixe fiind mai bine absorbit de o cifră de afaceri mai mare. Pe termen scurt putem vorbi de o delimitare a cheltuielilor fixe şi a cheltuielilor variabile însă pe termen lung toate cheltuielile sunt variabile.

Cheltuieli fixe:

CF= 5% *(cheltuieli cu materiile prime, materialele consumabile+ alte cheltuieli materiale+cheltuieli cu energia şi apa+cheltuieli privind mărfurile)+20%*cheltuieli cu personalul+100%*cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele+100%*cheltuieli cu prestaţiile externe

Cheltuielile variabile:

CV=95%*(cheltuieli cu materiile prime, materialele consumabile+ alte cheltuieli materiale+cheltuieli cu energia şi apa+cheltuieli privind mărfurile)+80%* cheltuieli cu personalul+100%*cheltuieli cu alte impozite şi taxe+100%*cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active cedate

42

Pragul de rentabilitate al exploatării este redat în tabelul de mai jos.

Prag de rantabilitate

Nr.crt Indicator Simbol 2005 20061 Cifra de afaceri CA 2.778.705 3.234.7042. Cheltuieli variabile totale CV 2.277.064 2.589.7293. Cheltuieli fixe CF 386.853 501.8714. Marja asupra costurilor

variabile= Venituri din exploatare realizate-cheltuieli variabile

MCV=CA-CV 501.641 644.975

5. Marja asupra costurilor variabile în procente

18,05% 19,94%

6. Punctul critic=cheltuieli fixe împărţite la marja procentuală asupra costurilor variabile

2.143.230 2.516.906

7. Rata de risc de exploatare=Punct critic împărţit la venituri din exploatare

77,13% 77,80%

8. Indicele de securitate 22,87% 22,19%

9. Poziţia absolută 635.475 717.79810. Poziţia relativă 0,2965 0,2852

43

În perioada analizată punctul critic e inferior cifrei de afaceri, ceea ce înseamnă că societatea are profit şi este de preferat ca punctul mort să fie cât mai mic.

Rata riscului de exploatare în cursul anului 2005 era de 77,13% sub 80% ceea ce înseamnă o situaţie relativ stabilă pentru întreprindere, iar situaţia nu se schimbă nici pe parcursul anului 2006 când atinge o valoare de 77,8%.

Indicele de securitate este cu atât mai mare cu cât rata riscului din exploatare este mai mică. În cazul nostru putem afirma că în cursul anului 2005 firma a înregistrat un indice bun de securitate de 22,87%, iar situaţia nu se schimbă nici în 2006, valoare indicelui de securitate fiind de 22,19%.

Poziţia absolută evidenţiază capacitatea întreprinderii de a-şi adapta producţia la cerinţele pieţei. Este de dorit ca acest indice să fie cât mai mare pentru a evidenţia o flexibilitate ridicată, respectiv un risc de exploatare cât mai redus. În cazul nostru se observă o tendinţa favorabilă de creştere a poziţiei absolute, o adaptare a firmei la cerinţele pieţei, fapt ce contribuie la reducerea riscului de exploatare.

Poziţia relativă înregistrează valori mai mari când riscul e minim. Studiile realizate în economiile occidentale apreciază situaţia firmei în raport cu pragul de rentabilitate ca fiind:

Instabilă dacă cifra de afaceri realizată este cu mai puţin de 10% deasupra pragului de rentabilitate (Is<10%).Relativ stabilă dacă veniturile din exploatare realizate sunt cu 20% mai mari decât punctul critic (10%≤Is≤20%). Confortabilă dacă veniturile din exploatare depăşesc cu mai mult de 20% punctul critic (Is>20%). Societatea analizată se încadrează în acest caz.

2.5.7.2. Analiza riscului de faliment prin metoda scorurilor

Modelul Altman - are la bază următoarea funcţie:

44

unde 2:; ;

Nr.crt

Indicator 2005 2006

1. 113.600/1.422.861=0,0798 157.925/1.669.476=0,0946

2. 2.778.705/1.422.861=1,95 3.234.704/1.669.476=1,94

3. 530.604/957.706=0,554 900.944/1.039.550=0,8667

4.

5.

Din conţinutul informaţional al indicatorilor, rezultă că nivelurile lor sunt cu atât mai bune cu cât înregistrează o valoare absolută mai mare. De aceea, scorul “Z” este înregistrat astfel:

când Z este mai mic sau egal cu 1,8 starea de faliment este iminentă; când Z aste mai mare decât 2,9 situaţia financiară este bună,

întreprinderea este solvabilă; când Z este cuprins între 1,8 şi 2,9 situaţia financiară este dificilă, cu

performanţe vizibil diminuate şi apropiate de pragul stării de faliment. Societatea analizată se regăseşte în categoria întreprinderilor solvabile.

Concluziilor diagnosticului financiar pentru analiza SWOT sunt următoarele:

Puncte forte:- cifra de afaceri în creştere;- rata autonomiei financiare în creştere ajungând în 2006 la o valoare de peste

33%;2 Activele totale, capitalul permanent, activele circulante şi datoriile totale se vor lua din bilanţul funcţional

45

- rata de îndatorare în scădere ajungând sub 66% în 2006;- rata stabilităţii financiare este în creştere;- fondul de rulment este pozitiv şi în creştere reflectând un echilibru financiar pe

termen lung, adică la nevoi permanente se alocă surse permanente;- nevoia de fond de rulment echilibrată, cu o perioadă de reînnoire optimă;- lichiditatea curentă este supraunitară şi în creştere, adică firma îşi poate achita

datoriile curente din activele circulante deţinute;- solvabilitate în creştere;- indicatorii de activitate înregistrează o tendinţă favorabilă de creştere;- raport favorabil întreprinderii între durata medie de încasare a creanţelor şi

durata medie de achitare a obligaţiilor;- rentabilitate economică în creştere şi ridicată;- rentabilitate financiară satisfăcătoare;- din analiza pragului de rentabilitate rezultă un interval de siguranţă mai mare

de 20%;- din analiza riscului de faliment prin metoda Altman rezultă că întreprinderea

este solvabilă. Puncte slabe:

- trezoreria netă este negativă reflectând un dezechilibru financiar pe termen scurt;

- fond de rulment insuficient pentru acoperirea nevoii de fond de rulment;- durata de rotaţie a stocurilor foarte ridicată;- durata de achitare a furnizorilor este în creştere şi destul de ridicată.

2.6. Sinteza diagnosticului de evaluare

Diagnosticul juridic

Nr.Crt.

Domenii ale diagnosticului

juridicSituatii

Coeficient de

importanta (ci)

Nota (ni)

Punctaj (Po)

1Documente privind dreptul de proprietate

-litigii economice -existenta titlurilor de proprietate-terenurile sunt in proprietatea intreprinderii-registrele intreprinderii

10 10 100

2 Litigii fiscale-existenta litigiilor fiscale-achitare la termen a obligatiilor la buget

9 10 90

46

3 Dreptul muncii

-exista contract de management-exista contracte de munca pe peritada determinata si nedeterminata-exista contract colectiv de munca-respectarea clauzelor contractuale

8 10 80

4 Drept comercial

-existenta contractelor incheiate cu partenerii economici-respectarea clauzelor contractuale

7 8 56

5 Dreptul civil -litigii civile 6 10 60

6 Asigurarea patimoniului

-existenta contractelor de asigurare a patrimoniului-contracte impotriva calamitatilor naturale

5 6 30

7 Protectia mediului

-intreprinderea are aviz de mediu-problema poluarii

4 4 16

8 Litigii comerciale

-litigii cu clientii-litigii cu furnizorii-litigii cu chiriasii

3 10 30

9Documente privind modul de exploatare

-existenta sectiilor de productie (atelierelor) inchiriate-existenta sectiilor de productie (atelierelor) in locatie de gestiune

2 10 20

10 Litigii de munca -revendicari sindicale-litigii de munca 1 10 10

Total punctaj diagnostic juridic 492

Diagnosticul resurselor umane

Nr.Crt.


Situatii Coeficient de

Nota (ni) Punctaj (Po)

47

resurselor umane importanta (ci)

1 Calitatea personalului

-pregatire scolara-calificare medie-stabilitate (loialitate)-indeplinirea obligatiilor-tineretea personalului (varsta medie)

10 10 100

2 Numarul de personal

-asigurarea cu personal (integrala, partiala)-corelarea numarului cu cifra de afaceri, cu productivitatea

9 10 90

3Folosirea intensive a personalului

-productivitatea muncii, evolutie-corelatie productivitate-salariu-pozitia fata de media pe ramura (sector)

8 8 64

4 Folosirea extensiva

-programul de lucru saptamanal-programul zilnic-absente nemotivate (ore, zile)

7 8 56

5 Mobilitatea personalului

-circulatia personalului, evolutie-stabilitatea personalului, evolutie-fluctuatia personalului, evolutie

6 7 42

Total punctaj diagnostic resurse umane 352

Diagnosticul managementului

Nr.Crt.


managementuluiSituatii

Coeficient de

importanta (ci)

Nota (ni) Punctaj (Po)

1 Componenta managementului

-manageri-directori executivi

10 10 100

48

-presedinte director general-pregatirea si competenta echipei manageriale-experienta echipei manageriale

2 Calitatea echipei manageriale

-coeziune-viziune de perspectiva-colaborarea echipei si competenta membrilor ei-corelarea si imbinarea responsabilitatilor pe domenii

9 10 90

3 Structura organizatorica

-flexibila-adaptata la specificul intreprinderii-delimitarea atributiilor competentelor pe nivele organizatorice

8 9 72

4 Rezultate obtinute

-evolutia vanzarilor.-evolutia rentabilitatii (procentuale si absolute)-evolutia exportului

7 8 56

5 Sistemul informational

-dotarea cu echipamente informatice-personal de specialitate in informatica-extinderea informatizarii in sectii de productie (ateliere)

6 8 48

Total punctaj diagnosticul management 366

Diagnosticul tehnic

Nr.Crt.



Nota (ni)

Punctaj (Po)

49

tehnic importanta (ci)

1 Productia fizica-trendul productiei-productia de stoc-productia in curs

10 9 90

2

Valoarea si structura imobilizarilor corparale

-imobilizarile corporale sunt procurate din resurse proprii-structura pe grupe a imobilizarilor corporale

9 9 81

3Starea imobilizarilor corporale

-gradul de uzura-gradul de reinnoire si modernizare

8 10 80

4

Modul de utilizare a imobilizarilor corporale

-utilizarea intensiva-utilizarea extensiva 7 10 70

5Asigurarea cu echipamente si utilaje

-la nivelul cerintelor-excedent de capacitate-parc de utilaje in rezerva

6 10 60

6Organizarea controlului de calitate

-organizarea controlului pe flux-organizarea controlului final-asigurarea calitatii materiilor prime si materialelor

5 6 30

7 Organizarea productiei

-organizarea productiei pe sectii-activitatea de productie se desfasoara pe mai multe amplasamente-urmarirea productiei-urmarirea incadrarii in normle de consum

4 6 24

8 Fluxul de productie

-tehnologii folosite-gradul de instalare a capacitatii de productie-metode de fabricatie

3 10 30

9 Investitii -existenta planului de investitii

2 10 20

50

-graficul de executie a obiectivelor de investitii-modul de finantare al investitiilor

10

Organizarea activitatii de intretinere si reparatii

-reparatii curente-revizii periodice-calitatea reparatiilor si reviziilor-programul de reparatii si revizii

1 10 10

Total punctaj diagnostic tehnic 495

Diagnosticul comercial

Nr.Crt.


comercialSituatii

Coeficient de

importanta (ci)

Nota (ni)

Punctaj (Po)

1 Produsele(serviciile) intreprinderii

-competitivitate-calitatea produselor-gradul de diversificare-garantii de calitate-complementaritate-ambalaje corespunzatoare

10 7 70

2 Activitate de export

-competitivitatea exportului-exportul depaseste importul-export restrictiv

9 5 45

3 Structura productiei -structura fabricatiei este corelata cu cererea 8 7 56

4 Piata de desfacere

-calitatea relatiilor cu clientii-pozitia pe piata si evolutia acesteia-tipul de marketing practicat (incisiv, moderat)-clauze de exclusivitate

7 9 63

5 Piata de -gama diversificata a 6 10 60

51

aprovizionare

materialelor si materiilor prime aprovizionate-restrictii de aprovizionare

6 Concurenta

-concurenta nu creeaza probleme intreprinderii-nivelul concurentei (ridicat, scazut)

5 7 35

7 Organizarea desfacerii

-retea proprie de distributie-livrarea se face din depozitele intreprinderii-discount pentru facturi achitate inainte de termen, pentru comenzi suplimentare-contracte ferme cu clientii

4 10 40

8 Promovarea produselor

-publicitate-targuri, expozitii (interne, externe)

3 8 24

9

Importul -calitatea marfurilor importate-eficienta importului-importul depaseste exportul

2 8 16

10Perspectivele activitatii comerciale

-evolutia veniturilor viitoare (crestere, scadere)-evolutia cererii produselor (crestere, scadere)-evolutia veniturilor clientilor

1 10 10

Total punctaj diagnostic comercial 419

Diagnosticul financiar

Nr.Crt.


financiar


important

Nota (ni)

Punctaj (Po)

52

a (ci)

1 Riscul intreprinderii

-riscul de exploatare, evolutie-riscul financiar-riscul de faliment (diminuarea capacitatii de autofinantare)

10 10 100

2 Datoria intreprinderii

-respectarea graficului de rambursare a creditelor-autonomie financiara buna

9 10 90

3 Fluxuri financiare

-fond de rulment pozitiv-cash-flow pozitiv-ritmul cresterii veniturilor depaseste pe cel al cheltuielilor

8 8 64

4 Indicatori de rentabilitate

-rata profitului, evolutie-rata rentabilitatii vanzarilor, evolutie-rata rentabilitatii economice, evolutie-rata rentabilitatii financiare, evolutie

7 7 49

5 Finantarea intreprinderii

-capitalul propriu, evolutie-folosirea liniilor de credit-credite curente si pe termen lung-raportul dintre active circulante si imobilizari in totalul activului

6 8 48

6 Echilibre financiare

-trezorerie (pozitiva, negativa)-finantarea din fonduri proprii

5 4 20

7 Bonitatea intreprinderii

-lichiditatea intreprinderii-solvabilitatea intreprinderii-capacitatea de plata-capacitatea de autofinantare

4 8 32

8 Indicatorii de gestiune

-viteza de rotatie a activelor-viteza de rotatie a stocurilor

3 5 15

53

-viteza de rotatie credit client-viteza de rotatie credit furnizor

9

Structura bilantului

-echilibrata-raportul capitaluri proprii-datorii-raportul active circulante-imobilizari

2 7 14

10 Situatiile financiare

-intocmite conform legislatiei economice si fiscale-corelate cu balantele de verificare-au la baza datele din evidentele intreprinderii

1 10 10

Total punctaj diagnostic financiar 442

Sinteza diagnosticului intreprinderii

Tip de diagnostic

Punctaj4 5-6 7-8 9-10

Juridic 220 275-330 385-440 495-560Resurse umane 160 200-240 280-320 360-400Management 160 200-240 280-320 360-400Tehnic 220 275-330 385-440 495-560Comercial 220 275-330 385-440 495-560Financiar 220 275-330 385-440 495-560

TOTAL 1200 1500-1800 2100-2400 2700-3040

Totalul diagnosticului obţinut în cazul societăţii analizate este de 2.566 puncte, rezultat favorabil din punctul nostru de vedere.

54

CAPITOLUL 3 ABORDAREA EVALUĂRII

55

Date post:	12-May-2017
Category:	Documents
Upload:	selia-popovici
View:	254 times
Download:	0 times

Raport de Evaluare

Documents