Raport de cercetare privind contextualizarea...

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor

Umane 2007-2013 Investeşte în oameni!

AXA PRIORITARĂ 2 „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii” DOMENIUL MAJOR DE INTERVENŢIE 2.2. „Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii” Titlul proiectului: „Corelarea Invatarii pentru Viata cu Integrarea Socio-educativa – CIVIS”

Numărul de identificare al contractului: POSDRU/162/2.2/S/140293

1

Raport de cercetare privind contextualizarea programului

”A doua șansă” în județele Brașov și Galați

2015

Autori: Mădălina Muscă

Sebastian Țoc





2

Cuprins ....................................................................................................................................... 2

Context ....................................................................................................................................... 4

Metodologie ............................................................................................................................. 10

Rezultatele cercetării ................................................................................................................ 12 I. Rezultate cercetare cantitativă .......................................................................................... 12

Perspectiva beneficiarilor privind desfășurarea programului A doua șansă ........................ 12 1. Gradul de informare al beneficiarilor cu privire la program .................................. 12 2. Atitudini și opinii cu privire la program ................................................................ 13

3. Motivația înscrierii și continuării în cadrul programului ....................................... 15 4. Percepții privind modalitatea de desfășurare a programului în general ................ 16

5. Modalitatea de desfășurare a cursurilor în cadrul programului ADS ................... 19 6. Percepții privind accesibilitatea și utilitatea programului ADS ............................. 21

7. Informații generale privind beneficiarii ADS ........................................................ 24

Perspectiva profesorilor privind desfășurarea programului A doua șansă ........................... 25

1. Nivelul de informare al profesorilor cu privire la program ................................... 25 2. Gradul de satisfacție al profesorilor cu privire la desfășurarea programului ......... 26

3. Atitudini și opinii cu privire la programul ADS .................................................... 30 4. Dificultăți în implemenarea programului ............................................................... 32 5. Forme de sprijin pentru cursanți ............................................................................ 33

6. Recomandări ale profesorilor pentru îmbunătățirea programului .......................... 36 7. Participarea la cursuri de formare legate de programul ADS ................................ 37

8. Atitudini și percepții asupra abandonului școlar .................................................... 39 9. Informații generale despre profesori și despre școlile în care aceștia predau ........ 40

II. Rezultate cercetare calitativă ............................................................................................... 47

Profilului cursantului ADS ................................................................................................... 47

Motivațiile implicării în program și utilitatea ADS ............................................................. 49 Imaginea programului ADS din perspectiva beneficiarilor ................................................. 55 Strategiile de predare în programul ADS ............................................................................. 57

Utilitatea cursurilor de formare privind programul ADS ..................................................... 59 Absenteismul și participarea la cursurile programului ......................................................... 60 Problema abandonului în programul ADS .......................................................................... 62 Probleme generale ale programului ADS............................................................................. 64 Activități ”modele de bună practică” realizate în cadrul programului ................................. 67

Activități considerate nereușite în procesul de predare din program ................................... 68 Concluzii și recomandări .......................................................................................................... 69 Anexa 1- Rata de părăsire timpurie a școlii în Europa ............................................................. 74

Anexa 2 – Informații statistice cu privire la centrele de asistență socio-educativă ................ 75

Anexa 3. Chestionar beneficiari ADS ........................................................................................ 77

Cuprins





3

Anexa 4. Chestionar profesori ADS .......................................................................................... 81

Anexa 5. Grilă de interviu absolvenți ADS ................................................................................ 87

Anexa 6. Grilă de interviu profesori ADS .................................................................................. 88

Anexa 7. Grilă focus grup profesori ADS .................................................................................. 91

Anexa 8. Fișa Centru de asistență socio-educativă .................................................................. 93

Referințe ................................................................................................................................... 96





4

Reducerea abandonului școlar este o prioritate la nivelul UE din cauza implicațiilor

fenomenului, a costurilor sociale și economice majore. Conform datelor Institutului Național

de Statistică, în anul 2012 existau în România aproximativ 222.000 de persoane cu vârsta

între 10 și 17 ani necuprinși în sistemul de educație (Salvați Copiii, 2014). Aceaste date ne

vorbesc despre o realitate întâlnită în multe dintre școlile și comunitățile din România, dar mai

ales in cele defavorizate: existența unui număr semnificativ de persoane care au depășit vârsta

legală de școlarizare fără să fi reușit să absolve învățământul obligatoriu. Unul dintre

răspunsurile la această problemă a fost constituirea în 2005 a programului ”A doua

șansă”(ADS) prin programul PHARE „Acces la educaţie al grupurilor dezavantajate”, în

raport cu politica UE în domeniul educației și tineretului de a îmbunătăți sistemul de

învățământ făcându-l accesibil tuturor doritorilor.

Pentru a ajunge însă la forma pe care o putem vedea implementată astăzi în școli, ADS

a trecut prin mai multe etape de maturizare. O primă inițiativă similară a existat între anii

1999 și 2000 când Ministerul Educației Naționale (Ministerul Educației și Cercetării

Științifice-MECS astăzi) în parteneriat cu Centrul Educația 2000+ a derulat programul

experimental: Programul de combatere a marginalizării şi excluderii sociale şi profesionale a

tinerilor care au abandonat învăţământul obligatoriu şi nu au dobândit competenţele minime

necesare ocupării unui loc de muncă- aprobat prin Ordinul M.E.N. nr.4231/18.08.1999.

Acesta a fost implementat în 12 școli pilot (225 de elevi), dedicat tinerilor cu vârste intre 14 și

25 de ani. Acesta presupunea cursuri serale săptămânale atât teoretice cât și practice. Apoi, în

anul școlar 2003-2004 prin finanțare PHARE, programul se desfășoară iarăși experimental de

data aceasta cu focus pe comunitățile de rromi, în 7 județe pilot (Dâmboviţa, Arad, Cluj,

Buzău, Galaţi, Călăraşi, Hunedoara) din care sunt selectate 19 școli, cu un total de 517

beneficiari ai programului. Începând cu anul școlar 2005-2006 prin același program Phare:

Acces la educație pentru grupurile dezavantajate, implementat tot de MECS, cu sprijin

financiar din partea Uniunii Europene, programul primește numele ”A doua șansă”, și își

propune dezvoltarea celor două proiecte derulate anterior în câteva județe pilot dar cu o nouă

structură (similară celei de astăzi: bazată pe curriculum modular). În această etapă de

Context





5

dezvoltare a proiectului este introdus pentru prima dată ciclul primar al ADS. Începând cu

anul 2006 se pun bazele extinderii la nivel național. Din 2011 funcționează de asemenea în

anumite școli și forme ale învăţământului preuniversitar obligatoriu cu frecvenţă redusă,

conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, ca formă alternativă la programul ADS.

Metodologiile propuse de MECS prevăd segmentarea ADS în învățământ primar și

secundar inferior. In prezent, metodologia de desfășurare a programului ADS la nivel național

este reglementată Ordinul 5248 pe 2011 privind aplicarea Programului „A doua şansă”, ordin

publicat în numărul 721 din 13.10.2011 al Monitorului Oficial (ordin care îl abrogă pe cel

precedent, din 2007).

Învăţământul primar este deschis tuturor celor care nu au finalizat acest nivel de studii

și care au depăşit cu cel puţin 4 ani vârsta de şcolarizare corespunzătoare clasei. În cadrul

programului, acest ciclu poate fi parcurs în doi ani. Învăţământ secundar inferior are drept

scop sprijinirea persoanelor cu vârsta de peste 14 ani care nu au finalizat învăţământul

gimnazial, astfel încât acestea să îşi poată completa şi definitiva educaţia de bază din cadrul

învăţământului obligatoriu, precum şi pregătirea pentru obţinerea unei calificări profesionale

într-un anumit domeniu. Durata standard a acestuia este de 4 ani, echivalenti claselor V-VIII

si IX-X. Absolvenții programului „A doua sansa“ pentru invatamantul secundar inferior au

dreptul la continuarea studiilor in invatamantul secundar superior (liceu), conform legii.

De asemenea, unul dintre avanajele programului este faptul că nu există limită

superioară de vârstă pentru cei care doresc să se înscrie în program. Apoi, programul are o

durată flexibilă, durata medie de şcolarizare putând fi redusă în funcţie de competenţele

dovedite şi de progresul individual în învăţare, atât în domeniul educaţiei de bază, cât şi în

domeniul pregătirii profesionale. Dată fiind organizarea în module orarul poate fi adaptat în

funcţie de nevoile cursanţilor. De asemenea, forma de organizare a cursurilor poate să fie în

regim de zi, seral, intensiv (la sfârșit de săptămână), comasat (în perioada vacanțelor școlare).

O grupă de cursanți poate cuprinde minimul 8 şi maxim 15 elevi.

Asigurarea calității instituțiilor de învățământ unde se desfășoară cursuri ale

programului ADS se realizează prin necesitatea autorizației și aprobării de către minister a

grupelor dar și prin monitorizarea și evaluarea acestora de către inspectoratele școlare.

Curriculumul programului ADS cuprinde programe școlare, ghiduri ale cursantului și ghiduri

pentru cadrele didactice. Evaluarea curentă se face folosind calificative, respectiv credite.





6

Programul ADS este în strânsă legătură cu fenomenul abandonului școlar care este

considerat de Ministerul Educației încă din 2010 o problemă majoră ce necesită măsuri și

politici educaționale care să îl reducă (MEC 2010). Așa cum am menționat anterior

beneficiarii programului sunt persoanele care nu au reușit să absolve ciclurile școlare ale

învăţământului obligatoriu sau reprezintă cazuri de abandon școlar. Un procent infim însă

dintre persoanele din afara sistemului educațional nu a participat niciodată la o formă

instituționalizată de educație, grupul țintă al ADS fiind mai degrabă cei care au abandonat

școala.

Potrivit Eurostat fenomenul de părăsire timpurie a școlii este ridicat comparativ cu

standardul calculat, iar într-o ierarhie a abandonului școlar, România se situează printre

ultimele locuri în Europa. Eurostat calculează rata de părăsire timpurie a școlii prin procentul

de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au finalizat maximum 10 clase și nu

urmează un alt ciclu de învățământ (a se vedea Anexa 1). Un număr din ce în ce mai mare de

studii analizează factorii care pot determina abandonul școlar care este, în ciuda atenției

sporite din partea statelor, o problemă încă stringentă. Fenomenul este unul complex și este

rezultatul joncțiunii mai multor factori care pot ține atât de școală, de familie și comunitatea

de proveniență cât și de structuri mai mari, care au mai degrabă o legătură de cauzalitate

indirectă. Statutul socio-economic este considerat în general cel mai puternic predictor pentru

succesul școlar, măsurat inclusiv prin momentul părăsirii timpurii a școlii. De asemenea,

dintre factorii școlari, climatul școlii și relația dintre școală și familie pot determina abandonul

al elevilor (Christle et al. 2007). Implicațiile sunt mari dar mai puțin evidente, persoanele care

abandonează liceul având o probabilitate mai mare să nu fie angajațe, să câștige mai puțin

decât cei care au absolvit studiile, să beneficieze de ajutoare sociale și chiar să ajungă la

închisoare (ibid.).

Programe de tip A doua șansă pot fi incadrate in categoria acțiunilor afirmative cu

scopul reducerii excluziunii sociale la nivel general și al dezvoltării personale și profesionale

a unei categorii de populație. De asemenea, ADS poate fi văzut și ca un program in fapt

compensatoriu pentru ineficiența sistemului educațional, a statului de a asigura caracterul

gratuit și obligatoriu al primilor zece ani de școală. Una din explicațiile pentru care

majoritatea statelor europene au o rata mai mică de abandon școlar ar putea fi tocmai faptul că

pârghiile legale în asigurarea obligativității școlii sunt mult mai bine prevăzute și





7

implementate. Există de asemenea în UE programe de reintegrare a celor care au părăsit

timpuriu școala însă acestea sunt mult mai centrate pe latura vocanțională (vezi programe de

tipul Youthreach sau cursurile FÁS, dar nu numai). Tocmai pentru că programele de acest gen

sunt dezvoltate de fiecare stat în parte sau organizații adiacente, numărul de studii care

compară, măsoară, evaluează eficacitatea acestora este foarte mic. În România, Salvați Copiii

a desfășurat o cercetare în anul 2014 care își propune să evalueze implementarea programului

ADS la nivel național, studiu care vizează doar cadrele didactice implicate.

Prezentul studiu s-a desfășurat în cadrul proiectului Corelarea Învățării pentru Viață

cu Integrarea Socio-educativă - CIVIS, finanțat de Fondul Social European prin Programul

Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane. Beneficiarul proiectului este Inspectoratul Școlar

Județean Brașov în parteneriat cu Inspectoratul Județean Galați și Concept Electronics SRL.

Obiectivele generale al proiectului CIVIS sunt: să reintegreze în sistemul de

învățământ copii și tineri care au abandonat școala din județele Brașov și Galați și să susțină

preșcolarii și elevii proveniți din comunități dezavantajate, din cele două județe, prin acțiuni

integrate de reducere a abandonului școlar și a riscului de părăsire timpurie a școlii. Acestea

vizează trei dimensiuni:

creșterea numărului de copii/ tineri reintegrați în sistemul de învățământ și care

finalizează cel puțin ciclul primar de școlaritate;

susținerea preșcolarilor și elevilor proveniți din comunități dezavantajate din județele

Brașov și Galați, prin operațiuni integrate de reducere a abandonului școlar și a

riscului de părăsire timpurie a școlii;

generarea unor beneficii imediate și pe termen lung atât pentru membrii grupului țintă,

cât și pentru elevi, tineri, cadre didactice, părinți, reprezentanți ai comunităților locale

și decidenți la nivel inter-regional și național.

Proiectul și-a propus facilitarea participării la programul ”A doua șansă” a 360 de

participanți din cele 2 județe, accesul a 200 de elevi beneficiari și 100 de preșcolari la

programe de prevenție a abandonului școlar, instruirea a 120 de specialiști din rândul

persoanelor implicate în dezvoltarea programului ADS sau a altor programe de prevenție a

părăsirii școlii, dar și oferirea de asistență socio-educativă pentru 100 de părinți. CIVIS a fost

implementat pe parcursul a 18 luni în perioada aprilie 2014-septembrie 2015, în 16 școli din

cele două județe.





8

Specific proiectului este faptul că au fost avute în vedere două tipuri de componente:

una de tip program ADS dar și o componentă de consiliere, de maximizare a rezultatelor

programului și îmbunătățire a celui deja existent. Astfel, pe lângă organizarea și desfășurarea

activităților conforme programei prevăzute de MECS la nivelul fiecărui județ, au fost

constituite câte 2 Centre de Asistență Socio-Educativă (CASE), fiecare având in componență

câte 4 școli, cu câte un tutor alocat, pentru a asigura o relație activă între școală și comunitate.

Cele 16 școli participante la proiect aparțin de 4 CASE astfel:

Brașov:

-CASE Măieruș: Sc. gimnaziala Maierus, Sc. gimnaziala Apața, Sc. gimnaziala Augustin, Sc.

gimnaziala Homorod

-CASE Codlea: Sc. gimnaziala nr 2 Codlea, Sc. gimnaziala Ovid Densusianu Fagaras, Sc.

gimnaziala Harseni, Sc. gimnaziala Vulcan

Galați:

-CASE Liceul Teh. de Marină Galați: Școala Gimnazială ”Elena Cuza”- Galați, Școala

Gimnazială ”Victor Ion Popa”- Ivești, Liceul Teh. ”Eremia Grigorescu”- Tg. Bujor, Școala

Gimnazială nr. 18- Galați

-CASE Liceul Tehnologic ”Elena Caragiani” Tecuci: Școala Gimnazială ”Nicolae Bălcescu”-

Tecuci, Școala Gimnazială ”Ion Petrovici”- Tecuci, Școala Gimnazială nr. 1-Brăhășești,

Școala Gimnazială ”Natalia Negru”- Buciumeni

(Pentru mai multe informații privind numărul de profesori și beneficiari din fiecare CASE

vezi Anexa 2)

Fiecare CASE a beneficiat de suport de personal dar și logistic pentru a se asigura

resursa necesara unui program flexibil de servicii integrate de asistenta socio-educativa,

adaptat nevoilor beneficiarilor. CASE au beneficiat de asemenea de dotări cu infrastructură IT

(kit teleprezență, touchscreen, laptopturi, echipament audio, conexiune internet, etc), resursă

umană specifică (expert educațional, admnistrator suport, expert consiliere, tutori pentru

fiecare școală) dar și alte resurse specifice activității de la clasă: materiale didactice și

rechizite, o platformă educațională online de interacțiune între școli și județe.

De asemenea proiectul a presupus și un alt gen de motivare pentru cursanți decât

programul ADS obișnuit, oferind la sfârșitul fiecărui semestru o bursă. Un alt element specific

proiectului, care și-a propus creșterea gradului de conștientizare a populației privind





9

fenomenul de părăsire timpurie a școlii, precum și a importanței educației în viața comunității

a fost ”Caravana CIVIS”. Această activitate a proiectului a facilitat întâlnirea cadrelor

didactice cu tinerii, părinții acestora, reprezentanții comunității locale și mass-media. Direct

corelat de această activitate și kit-urile de teleprezență este portalul de e-learning, care a

mediat interacțiunea profesorilor și beneficiarilor din mai multe școli.

Astfel, având in vedere noile coordonate propuse de CIVIS dar și de nevoia de a

contextualiza și măsura efectele acestui gen de proiecte, prezentul studiu de își propune pe de

o parte identificarea necesitatilor, oportunitatilor si dificultatilor potentiale in implementarea

programelor de interventie remedial corectiva la nivelul judetelor iar pe de o alta parte

evaluarea implementarii progamului ADS in general, cu accent pentru anumite dimensiuni

asupra proiectului CIVIS, așa cum este subliniat mai jos in obiectivele generale și specifice

ale studiului.

Obiectivele generale al studiului:

Cartografierea percepțiilor privind modalitatea de implementare a programului „A

doua șansă” - ADS, program de prevenire și corecție a abandonului școlar în județele

Brașov și Galați.

Explorarea potențialului de dezvoltare a programului ADS din perspectiva actualilor

beneficiari și a personalului didactic implicat.

Obiectivele specifice al studiului:

Evaluarea programului ADS din perspectiva beneficiarilor si personalului didactic.

Analiza percepțiilor și atitudinilor beneficiarilor despre calitatea procesului

didactic din programul ADS.

Evaluarea gradului de cunoaștere si vizibilitate ale programului ADS de către

beneficiari și de către personalul didactic direct implicat.

Analiza așteptărilor pe care beneficiarii le au de la program.

Evaluarea gradului de utilitate a programului pentru beneficiarii acestuia.

Evaluarea gradului de implicare și motivație ale personalului didactic implicat in

programul ADS.





10

Identificarea principalelor bariere întâmpinate de beneficiarii ADS în

frecventarea/finalizarea programului ADS.

Analiza cauzelor abandonului școlar plecând de la situații concrete din fiecare unitate

școlară

Prin utilizarea unui design care presupune simultan metode mixte (concurrent mixed

methods design) (Creswell, Plano Clark, Gutmann, & Hanson 2003), cercetarea și-a propus să

analizeze cum a fost implementat programul ADS în școlile care au fost incluse în proiectul

CIVIS în județele Brașov și Galați. Astfel au fost utilizate in paralel instrumente de cercetare

cantiative si calitative. De asemenea, in interpretarea rezultatelor ambele tipuri de metode au

avut prioritate egală.

Cercetarea cantitativă a inclus colectarea de date prin utilizarea chestionarului ca

instrument de culegere a datelor. Acestea au fost aplicate beneficiarilor ADS din anul școlar

20142015 și profesorilor care au predat în cadrul programului în același an. Au fost aplicate

chestionare la 387 de beneficiari și la 145 de profesori. De asemenea, au fost colectate date

statistice despre programul ADS din judetele Galați si Brașov de la inspectoratele școlare. Nu

in ultimul rând, au fost colectate date de la centrele de asistență socioeducativa (CASE).

Metoda de aplicare a chestionarelor a fost de tipul față în față aplicat de operatori de interviu

în cazul beneficiarilor ADS. Locul în care a fost aplicat a fost în incinta școlii sau la

domiciliul beneficiarilor. Chestionarele dedicate profesorilor au fost auto-aplicate,

respondenții fiind instruiți în prealabil privind regulile standard de completare de către

operatori. În ambele tipuri de chestionare întâlnim scale de tip Likert, scale nominale și

întrebări deschise (vezi Anexa 3 și Anexa 4).

Cercetarea calitativă a inclus interviuri semi-structurate cu beneficiarii ADS și cu

profesorii direct implicați în program, eșantionarea fiind una specifică cercetării calitative,

orientată către scopul urmărit (purposeful sampling). Grilele de interviu au urmărit

dimensiunile mari ale cercetării, prezentate mai jos (vezi Anexa 5 și 6 pentru grilele de

interviu). Au fost realizate un număr de 24 de interviuri cu beneficiarii proiectului și 23 cu

profesori.

Metodologie





11

De asemenea, au fost realizate focus-grupuri cu profesorii din școlile în care a fost

implementat proiectul CIVIS cu scopul de a înțelege dificultățile întâlnite de profesori în

implementarea programului, dar și motivația acestora de a se implica în continuare în program

și relația dintre aceștia și beneficiari. În cadrul acestora au participat câte 6 profesori din

școlile arondate CASE (vezi Anexa 7 pentru grila de întrebări pentru focus grup). Baza

suportului logistic pentru această componentă a cercetării a reprezentat-o kit-ul de

teleprezență al CASE, datorită căruia a fost posibilă inregistrarea interviurilor și a focus

grupurilor. De asemenea, în pregătirea anchetei de teren suportul logistic IT al CASE ne-a

facilitat accesul și contactul simultan cu mai multe școli și mai mulți profesori din eșantion

sau implicați în organizare.

Nu în ultimul rând au fost colectate date cantitative și calitative de la centrele de

asistență socio-educativă prin completarea a 4 fise cu informații despre fiecare școală din

centre (vezi anexa 8 pentru structura fișei CASE). Fișele CASE au fost completate de

operatori prin colectarea de informații de la experții educaționali din Codlea, Măieruș, Galați

și Tecuci. În Anexa 2 se regăsesc informații cu privire la fiecare CASE din proiect.

Dimensiunile de cercetare au urmărit aspecte precum: gradul de informare al

profesorilor și beneficiarilor cu privire la programul ADS, atitudini și opinii cu privire la

aspecte particulare ale programului ADS, participarea în cadrul programului, percepția

privind utilitatea programului ADS, evaluarea implementării programului ADS din

perspectiva beneficiarilor și profesorilor implicați, experiența profesorilor în programul ADS,

perspective privind dezvoltarea programului, realizarea profilului cursantului ADS,

continuitatea programului ADS, avantaje și dezavantaje ale programului ADS.

Populația studiată este formată din beneficiarii ADS înscriși în program în anul școlar

2014-2015, indiferent dacă au absolvit sau nu și din personalul didactic implicat în

implementarea programului ADS (profesori, psihologi, mediatori școlari, directori, tutori

CASE) din școlile în care a fost implementat proiectul CIVIS. Așa cum am descris și mai jos

la detaliile socio-demografice pentru fiecare grup(beneficiari/profesori) caracteristicile

populației participante la etapa cantitativă a studiului sunt: beneficiarii participanți la studiu

au fost in proporție de 58% femei și 42% bărbați, cu vârsta medie de 32 de ani. Profesorii

participanți: majoritatea de gen feminin ( 82%), cu studii superioare (76,6%), titulari (72%),

cu o vechime medie de 16 ani în învățământ.





12

Perspectiva beneficiarilor privind desfășurarea programului A doua

șansă

1. Gradul de informare al beneficiarilor cu privire la program

Cunoștințele de bază despre program reprezintă o condiție necesară pentru înțelegerea

scopului acestui program. Figura 1 prezintă gradul de informare cu privire la programul ADS

în general, cu privire la condițiile de înscriere în program, la scopul și la condițiile de

finalizare ale acestuia . Având în vedere răspunsurile pe care le-am cuantificat pentru toate

aceste dimensiuni de analiză, putem spune că, cel puțin la nivel declarativ, există un nivel

ridicat al cunoașterii cu privire la programul ADS. Diferențele sunt mai degrabă de nuanță:

mulți dintre beneficiarii programului se consideră foarte informați și destul de informații în

diferite proporții.

Figura 1 – Gradul de informare cu privire la programul ADȘ

Rezultatele cercetării

I. Rezultate cercetare cantitativă

38.0%

42.4% 44.7%

53.0% 54.8% 53.2% 49.6%

44.4%

7.0% 4.1% 5.4%

2.3% 0.3% 0.3% 0.3% 0.3%

Programul A doua șansă

(ADS) în general

Condițiile de înscriere în

program

Scopul programului ADS Ce trebuIe să faci pentru a

finaliza programul ADS

În ce măsură te simți informat cu privire la:

Foarte informat Destul de informat Nu prea informat Deloc informat





13

Aproape în unanimitate beneficiarii ADS au declarat că știu ce trebuie să facă pentru a

finaliza cursurile ADS, lucru care poate să ateste pe de o parte transparența programului sau o

bună comunicare cu profesorii. De asemenea, aceștia declară în proporție de aproximativ 95%

că se simt foarte sau destul de informați cu privire la condițiile de înscriere în program și la

scopul programului ADS. Gradul cel mai scăzut de informare se regăsește în cazul

cunoștințelor despre programul ADS în general, unde un procent de aproximativ 7% dintre

respondenți nu se consideră foarte informați, iar comparativ cu celelalte întrebări, numai 38%

dintre respondenți declară că se simt foarte informați cu privire la programul ADS în general.

2. Atitudini și opinii cu privire la program

Perspectiva grupului țintă al programelor de tipul ADS cu privire la diverse aspecte ce

țin de modalitatea de implementare a acestuia este extrem de importantă în vederea

identificării atât a disfuncționalităților, cât și a elementelor pozitive legate de program.

Potrivit rezultatelor prezentate în Figura 2 putem vorbi despre o atitudine general pozitivă a

cursanților cu privire la programul ADS. Aproximativ 63% dintre respondenți consideră în

foarte mare măsură și aproximativ 34% în mare măsură că programul este un lucru bun în

general. Pentru fiecare dintre aspectele evaluate, de altfel, balanța a fost una spre pozitiv

pentru respondenți. Astfel, cursanții se simt atât susținuți să participe la cursuri dar și stimulați

să participe frecvent la ore. În aceeași măsură, beneficiarii ADS consideră că programul este

bine organizat (97%).În ceea ce privește utilitatea programului, aproximativ 68% consideră în

foarte mare măsură că programul îi ajută să se descurce în societate în foarte mare măsură, la

care se adaugă aproximativ 29% care au răspuns în mare măsură. Aproximativ 70% dintre

respondenți consideră în foarte mare măsură, iar 27% în mare măsură că programul ADS este

folositor pentru cei care îl finalizează.

Pe de altă parte, un procent de aproximativ 12% sunt reticenți în a crede că programul

îi va ajuta să-ți găsească un loc de muncă (cea mai mare rată de neîcredere în acest calup de

întrebări) cu toate că dintre ei consideră 57% în foarte mare măsură și 30% în mare măsură că

programul ar fi util în acest sens.Faptul că o parte dintre respondenți, chiar dacă un procent

mic (12%) consideră în mică sau foarte mică măsură că ADS i-ar putea ajuta în găsirea unui

loc de muncă este un bun indicator pentru a semnaliza una dintre problemele despre care vom

discuta și în partea calitativă a studiului. Programul, în ciuda faptului că spre ciclul secundar





14

inferior are și o latura aplicată, pune accentul destul de puțin pe latura vocațională, așa cum au

subliniat mulți dintre profesori și beneficiari.

62,5%

62,8%

67,2%

70,5%

70,0%

68,2%

56,8%

33,6%

35,1%

30,2%

26,9%

26,9%

29,2%

30,0%

3,4%

1,3%

2,3%

1,3%

2,8%

2,1%

10,1%

0,3%

0,5%

0,3%

0,3%

1,6%

0,3%

0,3%

0,3%

1,0%

0,3%

0,3%

1,6%

Reprezintă un lucru bun în general

Sprijină persoanele înscrise în program

Este bine organizat

Este folositor pentru cei care îl finalizează

Stimulează participanții să participe frecvent la

ore

Te ajută să te descurci în societate

Te ajută să îți găsești un loc de muncă

În ce măsură consideri că programul ADS...

Foarte mare măsură Mare măsură Mică măsură

Figura 2 – Atitudini și opinii cu privire la programul ADȘ





15

3. Motivația înscrierii și continuării în cadrul programului

Motivele pentru care beneficiarii se înscriu în program sunt în general destul de

diverse și prioritizate valoric diferit de la un beneficiar la altul, de aceeale-am oferit

posibilitatea de a opta pentru mai multe răspunsuri. Astfel, le-am dat o serie de afirmații care

nu sunt neapărat mutual exclusive, cât mai degrabă menite să inventarieze o paletă largă de

atitudini față de școală, educație, școală, familie, migrație. Din răspunsurile beneficiarilor

putem observa că cel mai important factor pentru care aceștia au ales să se înscrie în acest

program a fost regretul că au abandonat școala. Ceea ce poate să confirme o imagine bună

asupra școlii în general și conștientizarea necesității/utilității acesteia. În Figura 3 se observă

frecvențele cu care au fost menționați acești factori. Un număr de 247 din 387 de respondenți

au declarat că le-a părut rău că au părăsit școala și prin urmare au decis să se reînscrie. Al

doilea factor este legat de faptul că beneficiarii ADS asociază educația cu reușita în viață în

sensul în care un nivel ridicat de școlaritate poate să determine reușita în viață definită

subiectiv.

Figura 3 – Motivația înscrierii în programul ADS

218

275

140

347

204

334

195

169

112

247

40

183

53

192

M-au încurajat familia și prietenii

Este o modalitate ușoară să finalizezi studiile

Mi-a părut rău că am părăsit școala și am decis să mă reînscriu

Am fost plecat/ă în străinătate și nu am putut finaliza școala la timp

Mă va ajuta să-mi găsesc un loc de muncă

Directorul școlii/profesorii de la școală m-au rugat să mă înscriu

Educația este importantă pentru a reuși în viață

Nemenționat Menționt

Care sunt principalele motive pentru care ai ales să te înscrii în programul ADS?





16

De altfel, al treilea motiv este legat de reușita financiară, beneficiarii declarând că au

ales să se înscrie în program pentru că aceștia consideră că îi va ajuta să își găsească un loc de

muncă. Al patrulea motiv în ordinea importanței este faptul că au fost încurajați de prieteni și

familie. Factorii mai puțini importanți deconstruiesc miturile conform cărora directorii și

profesorii au mers în comunitate și au rugat beneficiarii să se înscrie în program, sau faptul că

oferă o șansă celor care au abandonat școala din cauză că au ales să plece la muncă în

străinătate. Sigur, acest lucru nu înseamnă că aceste fenomene nu au avut loc, dar sunt factori

mai puțin importanți în percepția beneficiarilor, comparativ cu ceilalți.

4. Percepții privind modalitatea de desfășurare a programului în general

Pentru ca gradul de cuprindere și implicare al persoanelor din program să fie unul

ridicat este necesară atât înțelegerea cât și luarea în calcul a așteptărilor și sugestiilor

beneficiarilor direct implicați cu privire la programul ADS. În acest sens am încercat să

cuantificăm în ce măsură beneficiarii consideră anumite aspecte problematice cum ar fi

absenteismul la ore, volumul temelor, frecvența la cursuri, accesul la materiale didactice.

Astfel, rezultatele prezentate în Figura 4 evidențiază două aspecte importante:

aproximativ 24% dintre respondenți consideră în foarte mare și în mare măsură că cei din

programul ADS ar trebui să vină mai rar la școală. Acest procent este unul mic având în

vedere că profesorii din program consideră că programa este mult prea încărcată și că este

dificil de parcurs în timpul alocat. În privința temelor pentru acasă, procentul de persoane care

consideră că beneficiarii ADS nu ar trebui să primească teme pentru acasă este unul ridicat, de

aproximativ 42% (foarte mare și mare măsură). Sigur că dacă comparăm cu nemulțumirea

elevilor din învățământ în general privind numărul mare de teme pentru acasă, procentul de

42% poate să nu fie considerat unul extrem de ridicat. Acest procent poate fi explicat dacă ne

uităm însă la profilul beneficiarului, care ne arată că în foarte puține cazuri ar exista timp real,

în afara școlii pentru a se ocupa de rezolvarea temelor.

Dincolo de aspectele dezirabile din perspectiva beneficiarilor cu privire la programul

ADS, sunt importante și aspectele practice cu privire la activitatea la clasă. De exemplu,

există percepția, aproape unanimă (foarte mare și mare măsură) că în școlile în care se

implementează programul ADS materialele didactice (cărți, rechizite, manuale) sunt





17

suficiente. Acest aspect este în contradicție cu discursul profesorilor cu privire la lipsa

materialelor, manualelor și instrumentelor didactice. Acest lucru poate fi explicat fie prin

prisma unei percepții relaxate asupra lipsei de materialelor, nefiind o problemă pentru

beneficiari, fie prin faptul că școala/profesorii au elaborat și furnizat ei înșiși materiale

didactice.

Încurajator, feedback-ul din nou aproape unanim din partea beneficiarilor a fost

pozitiv în privința lucrurilor pe care aceștia le-au învățat din momentul în care s-au înscris în

program, sugerând un acord clar privind utilitatea acestuia.





18

12.1%

23.3%

64.1%

50.1%

9.6%

11.6%

18.6%

31.5%

44.7%

19.9%

34.9%

26.9%

2.3%

2.8%

32.3%

39.8%

30.2%

2.1%

1.8%

34.9%

1.6%

1.0%

0.5%

3.4%

Cei din programul ADS ar trebui să vină mai rar

la școală

Cei din programul ADS ar trebui să nu

primească teme pentru acasă

Am învățat foarte multe lucruri noi de când m-

am înscris în program

În școala noastră avem suficiente materiale

didactice (cărți, rechizite, manuale etc)

În școala noastră, în cadrul programului ADS,

absenteismul este o problemă

În ce măsură ești de acord cu următoarele afirmații?

Foarte mare măsură Mare măsură Mică măsură Foarte mică măsură Nu știu/nu răspund

Figura 4 – Modalitatea de desfășurarea programului ADS

În ceea ce privește percepția privind problema absenteismului, aproximativ 30% dintre

respondenți o consideră o problemă în școala în care au învățat. Din nou, putem vorbi despre

un procent relativ mic, având în vedere că este una dintre problemele principale menționate

atât în studii anterioare (Salvați Copiii 2014), cât și în la nivelul discursului multora dintre

profesori. De altfel, rezultatele prezentate în Figura 5 confirmă faptul că participarea școlară

în cadrul programului este una destul de ridicată: 45% dintre beneficiari au declarat că au





19

mers la cursuri zilnic, 37% au spus că participă de 3-4 ori pe săptămână, 15% de 1-2 ori pe

săptămână și numai 1% au declarat că merg rareori la școală. Posibilele explicații în acest

sens ar fi pe de o parte faptul că bursa oferită beneficiarilor în cadrul proiectului i-a stimulat

pe aceștia să vină mai des la școală. De asemenea, în discuțiile cu profesorii au fost

menționate anumite moduri de a flexibiliza programul pentru cei cu un loc de muncă sau care

muncesc ca zilieri în diverse perioade ale anului dar și așa-numitele „învoiri” pentru

persoanele care aveau de rezolvat anumite probleme sau desfășurarea programului comasat în

weekend-uri. De asemenea percepția unui grad ridicat de absenteism din partea profesorilor

este motivată și de condiția prezenței zilnice, pentru ca activitatea didactică să progreseze

conform programei și planificărilor și existe o anumită continuitate în învățare.

Figura 5 – Participarea școlară în programul ADS

5. Modalitatea de desfășurare a cursurilor în cadrul programului ADS

Înțelegerea unor aspecte cu privire la modalitatea de desfășurare a cursurilor la nivelul

clasei de elevi poate oferi o imagine de ansamblu cu privire la problemele didactice și

pedagogice existente în cadrul programului în urma cărora pot fi formulate direcții de

dezvoltare a ADS, din acest punct de vedere. Urmărind datele din Figura 7 putem observa că

aproape în fiecare școală profesorii dau sarcini ce presupun lucrul în echipă. Una dintre

explicații este diferența inerentă de nivel între cursanți care determină profesorii a apela la

lucrul pe grupe. De asemenea, în proporție de peste 90% respondenții au declarat că s-au

simțit liberi să își exprime opinia în clasă. Ambele aspecte sunt interesante și importante

întrucât vorbim despre cursuri care s-au desfășurat în a doua parte a zilei sau în weekend, cu

un program destul de lung, care dacă nu e gestionat corect pot apărea probleme ce țin de lipsa

de concentrare, de atenție și chiar plictiseală. Existența pe de-o parte libertate de exprimare a





20

ideilor și faptul că se oferă sarcini ce țin de lucrul în echipă, pe de altă parte, pot reprezenta

motivele pentru care atitudinea beneficiarilor față de programul ADS în general este una

pozitivă.

În privința promovării competiției între elevi de către profesori, distribuția

răspunsurilor este una mai echilibrată, însă alungită spre dreapta. Aproximativ 33% dintre

respondenți declară că deseori este promovat competiția, iar 41% declară că numai uneori este

promovat un spririt de competiție. Așadar, din perspectiva beneficiarilor, pe de o parte

profesorii promovează un spirit de competiție între elevi, dar în același timp realizează

activități ce presupun munca în echipă care presupune mai degrabă cooperare și colaborare (a

se vedea Figura 7). De altfel, Figura 6 indică faptul că mai mult de jumătate dintre beneficiari

au o părere foarte bună despre colegii lor, la care se adaugă 38% care au declarat că au o

părere destul de bună și 7% care nu au nici o părere bună nici o părere proastă. Acest lucru

este important în măsura în care se dorește crearea unui climat școlar plăcut în care atât

profesorii cât și beneficiarii programului să se simtă bine, să colaboreze și să accepte și

competiția.

Figura 6 – Atitudinea față de colegii din programul ADS

În privința aspectelor care pot fi considerate mai degrabă negative din punctul de

vedere al desfășurării cursurilor, fenomene precum statul degeaba la ore, trimiterea elevilor

acasă de către profesori, sau faptul că aceștia se enervează atunci când predau sunt destul de

rare, beneficiarii opinând că nu se întâmplă astfel de fenomene în general. Acest lucru este

deosebit de important deoarece, pe lângă creșterea utilității și a satisfacției pentru școală și

învățare, se crează o imagine pozitivă la nivelul comunităților despre școală.

53.0%

37.7%

7.2% 0.5% 0.3% 1.3%

Foarte bună Destul de bună Nici bună niciproastă

Destul de proastă Foarte proastă Nu știu/nu răspund

În general vorbind, ce părere ai despre colegii tăi?





21

O bună parte din beneficiari au copii care merg la aceeași școală, alții pur și simplu pot

discuta despre mediul instituțional și modul în care au fost primiți, crescând astfel capitalul

social față de una din instituțiile importante ale statului. Prin urmare sunt importante aspecte

ce țin de seriozitatea și implicarea profesorilor care crează imaginea școlii în comunitate.

Figura 7 – Desfășurarea cursurilor în programul ADS

6. Percepții privind accesibilitatea și utilitatea programului ADS

Utilitatea programului ADS poate fi percepută, evident diferit de către fiecare cursant,

în funcție de motivația principală pe care au avut-o în momentul înscrierii sau a redefinirilor

ulterioare. Însă în cazul programului ADS vorbim mai degrabă despre o dimensiune

3.4%

3.9%

10.6%

70.8%

79.6%

89.4%

6.5%

4.4%

12.9%

18.1%

16.0%

6.7%

37.5%

23.5%

41.3%

6.2%

2.3%

1.8%

52.2%

68.0%

33.3%

2.6%

0.3%

0.5%

0.3%

1.8%

2.3%

1.8%

2.1%

În timpul orelor, profesorii ne dau sarcini ce presupun

lucrul în echipă

Elevii se simt liberi să-şi exprime opiniile în clasă

Profesorii promovează un spirit de competiţie între elevi

Profesorii se enervează în timpul cursurilor

Uneori suntem prea puțini elevi în clasă și suntem trimiși

acasă

Uneori stăm degeaba la ore

Cât de des se întâmplă următoarele în școala în care înveţi?

Niciodată Rar Uneori Deseori Nu știu/nu răspund/nu e cazul





22

pragmatică a finalității procesului educațional, atât ceea ce se întâmplă în program cât și

obținerea unei diplome la final sunt în general obiective mai conștientizate și asumate de către

beneficiari decât în sistemul obișnuit de educație. De exemplu conform datelor din Figura 8

putem vorbi despre faptul că beneficiarii apreciază că ceea ce au învățat este folositor și după

ce pleacă de la școală. În proporție aproape unanimă beneficiarii ADS consideră utile

cunoștințele dobândite pentru a rezolva probleme care apar zilnic. Acest lucru este justificat în

condițiile în care o bună parte dintre aceștia au beneficiat practic de cursuri de alfabetizare.

Așadar au învățat să citească și să completeze un formular, să se semneze, ba chiar să citească

la televizor și să utilizeze computerul, lucruri extrem de importante în societatea actuală. De

asemenea, așa cum vom sublinia în partea calitativă, profesorii încearcă să apropie cât mai

mult conținuturile de învățare la nevoile cotidiene ale cursanților.

1.0% 2.8%

32.8%

60.5%

2.1%

Foarte Puțin Puțin Mult Foarte mult Nu știu/nu pot aprecia

Consideri că ceea ce inveti/ai invatat la scoala in programul ADS te ajută pentru a rezolva problemele

care apar zilnic?

Figura 8 – Utilitatea cunoștințelor acumulate programul ADS pentru viața cotidiană

Privind beneficiile pe termen lung este importantă și aprecierea cu privire la

posibilitatea de a finaliza programul. Una dintre condițiile participării, implicării și implicit a

dobândirii de competențe este legată și de aprecierea dificultății acestui program. Dacă

beneficiarii apreciază că vor putea finaliza programul, înseamnă că îl consideră în același timp

accesibil și util pentru a merita efortul investit în timpul cursurilor.





23

Figura 9 – Aprecierea finalității programului ADS

Un procent foarte mic dintre respondenți consideră că nu vor putea urma până la final

cursurile ADS (1,5 %) , lucru care poate fi principalul predictor pentru finalizarea reală a

programului. Dacă mergem și mai departe, putem observa că aproape două treimi dintre

respondenți vor să continue în sistemul de învățământ, raportat la numai un sfert dintre

respondenți care au declarat că nu intenționează să se reînscrie în sistemul de învățământ și

11% care nu știu. Acest lucru poate fi interpretat de asemenea din perspectiva utilității,

programul fiind util pentru beneficiarii care doresc să-și continue studiile în sistemul de masă.

65%

24%

11%

Intenționezi să te reînscrii în sistemul de învățământ după finalizarea programului?

Da

Nu

Nu știu/nu răspund

Figura 10 – Intenția de a continua în sistemul de învățământ după finalizarea programului

64.08%

34.37%

0.26% 1.29%

Foarte mare măsură Mare măsură Mică măsură Nu știu/nu răspund

În ce măsură crezi că vei reuși să termini acest program?





24

7. Informații generale privind beneficiarii ADS

Așa cum am menționat în secțiunea metodologie, în partea cantitativă a studiului au

participat 387 de beneficiari. Dintre aceștia, 58% sunt femei și 42% bărbați. Vârsta medie este

de 32 ani, iar mediana 30. Cea mai des întâlnită vârstă este 28 de ani și 36 ani. În general,

numărul de elevi dintr-o clasă variază, însă în cele mai multe cazuri 15 elevi într-o clasă

(valoarea modală), iar media este de 13 elevi în fiecare clasă.

Figura 11 – Genul respondenților

Tabelul 1 – Vârsta respondenților în ani împliniți

Medie 32

Mediana 30

Valoare bimodală 28 și 36

42%

58%

Genul

Masculin Feminin





25

Perspectiva profesorilor privind desfășurarea programului A doua

șansă

1. Nivelul de informare al profesorilor cu privire la program

Având în vedere că cei mai mulți profesori au declarat că programul ADS a început de

un singur an-deci odată cu proiectul CIVIS (a se vedea Figura 13-) se pune problema măsurii

în care aceștia consideră că au suficiente cunoștințe generale privind acest program. Întrucât

50% dintre respondenți declară că se simt foarte informați cu privire la programul ADS, iar

44% se consideră destul de informați, putem spune că nivelul de informare este unul

satisfăcător, cel puțin la nivel declarativ. Nu în ultimul rând, faptul că în multe dintre școli

proiectul CIVIS a fost prima interacțiune cu programul ADS, prin urmare, nivelul de

cunoaștere poate fi influențat și de nivelul de cunoaștere al modalității de implementare a

programului prin proiect.

Figura 12 – Gradul de informare cu privire la programul ADȘ

Figura 13 – Anul începerii ADS în școli

50,3%44,1%

3,4% 2,1%

Foarte informat/ă Destul de informat/ă Nu prea informat/ă Nu știu/nu răspund

Cât de informat/ă vă simțiți cu privire la programul ADS?

10 3 5 2 19 12

3 7 5 4

65

10

2000 2001 2004 2005 2006 2007 2008 2010 2012 2013 2014 Nu

știu/nu

răspund

Din ce an se desfășoară programul ADS in școala dvs?





26

2. Gradul de satisfacție al profesorilor cu privire la desfășurarea programului

Gradul de mulțumire al profesorilor față de programul ADS reprezintă un indicator

important pentru buna desfășurăre a cursurilor dar și în ceea ce privește continuitatea și

sustenabilitatea programului. Având în vedere că majoritatea profesorilor predau și în

sistemul de zi obișnuit, este important ca aceștia să fie implicați și motivați, iar acest lucru

implică necesitatea satisfacției față de orarul și programul presupus de activitatea în ADS. În

acest sens, conform opiniilor profesorilor, în Figura 14 distribuția răspunsurilor este alungită

spre dreapta, prin urmare putem vorbi mai degrabă despre o mulțumire a acestora. Mai mult,

dacă însumăm procentele din primele 3 puncte ale scalei, observăm că foarte puține cadre

didactice se declară foarte nemulțumite și nemulțumite: 90% dintre ei au răspuns că sunt

mulțumiți, cei mai mulți dintre aceștia afirmă că sunt foarte mulțumiți. Acest lucru este

explicabil prin faptul că stabilirea orarului și a programului este o acțiune descentralizată, la

decizia școlii deci implicit a profesorilor. De asemenea, așa cum au subliniat și în partea

calitativă a cercetării, cadrele didactice consideră programul ADS unul flexibil din punct de

vedere al orarului și desfășurării cursurilor.

În privința gradului de mulțumire față de aspecte specifice ce țin de implementarea

progamului ADS, profesorii tind să fie mai degrabă mulțumiți decât nemulțumiți. Diferențele

între cei care au răspuns că sunt mulțumiți în foarte mare măsură și cei care au răspuns în

mare măsură sunt de nuanță în acest caz. Figura 15 prezintă distribuția răspunsurilor pe

fiecare dimensiune analizată.

Unul dintre aspectele de care profesorii s-au declarat foarte mulțumiți este implicarea

directorului școlii în cadrul programului ADS. Aproape 77% dintre profesori s-au declarat

foarte mulțumiți de implicarea directorilor în program, la care se adaugă 17 procente care

declară că sunt în mare măsură mulțumiți. Un alt aspect foarte mulțumitor pentru profesori

este modalitatea de desfășurare a cursurilor. Un număr destul de mare, 60% dintre respondenți

se declară în foarte mare măsură mulțumiți de modalitatea de desfășurare a cursurilor, la care

se adaugă încă 35% care sunt mulțumiți în mare măsură.





27

Figura 14 – Mulțumirea generală față de desfășurarea programului ADS

În ceea ce privește intervalul orar în care se desfășoară cursurile din cadrul

programului ADS, profesorii sunt foarte mulțumiți în proporție de 56% și în mare măsură

mulțumiți în proporție de 37%. Acest lucru este previzibil, având în vedere cele menționate

mai sus privind negocierea în cadrul școlii cu ceilalți profesori dar și cu beneficiarii a

intervalului orar în care se desfășoară cursurile. Pe de altă parte, procentul poate fi considerat

și surprinzător având în vedere că aproape jumătate dintre profesori sunt navetiști, fiind dificil

astfel să sincronizeze cele două tipuri de activități, fără a se supraîncărca(a se vedea Figura

28). Un alt aspect considerat mulțumitor de către profesorii din program este modalitatea de

organizare a programului ADS. Aproximativ 47% dintre respondenți se declară în foarte mare

măsură mulțumiți, alături de alți 51% care se consideră în mare măsură mulțumiți. Acest

aspect este important, în condițiile în care în multe dintre școli programul s-a implementat

pentru prima dată și așadar aceștia nu au avut experiență anterioară. Mai mult, unele dintre

problemele majore menționate în studii anterioare, absenteismul cursanților și numărul mic de

persoane înscrise într-o grupă (Salvați Copiii 2014) care influențează organizarea orelor în

cadrul ADS. Pe de altă parte, este important de menționat că în cadrul proiectului CIVIS,

bursa obținută de cursanți a atenuat această problemă a absenteismului și a lipsei de motivație

din partea beneficiarilor.

Un grad ridicat de mulțumire al profesorilor este și față de finalitatea programului

ADS. Aproximativ 45% dintre respondenți se declară în foarte măsură mulțumiți de finalitatea

programului ADS, la care se adaugă alți 45% care se declară în mare măsură mulțumiți.

Aceste procente necesită o discuție legată de faptul că este dificil de estimat impactul pe care

finalizarea programului îl va avea asupra respondenților în ceea ce privește anumite aspecte

0,7% 1,4% 0,7% 3,4%11,0%

31,7%

45,5%

5,5%

Foarte nemulțumit

2 3 4 5 6 Foarte mulțumit

Nu știu/nu răspund

Cat de mulțumit/ă sunteți de modul în care se desfășoară programul ADS în școala dvs? O sa

vă rog sa dați note pe o scala de la 1 la 7 unde 1 inseamna ”foarte nemulțumit” și 7 ”foarte

mulțumit





28

mai degrabă practice precum găsirea unui loc de muncă, îmbunătățirea calității vieții

persoanelor care au beneficiat de acest program, sau îmbunătățirea imaginii școlii în

comunități care se confruntă cu problematica abandonului școlar.

Nu în ultimul rând, există un nivel ridicat de mulțumire legat de proiectele europene în

cadrul cărora se implementează programul ADS. La fel ca și în cazul beneficiarilor,

implicarea în programul ADS a reprezentat ăn cazul respondenților noștri și implicarea în

proiecte europene.. Astfel programul devine o sursă suplimentară de venit pentru profesori,

dar și o experiență acumulată în organizarea unor lecții cu persoane adulte prin activitatea de

la clasă și participarea la cursuri de formare.

Există de asemenea și câteva aspecte de care profesorii sunt în mai mică măsură

mulțumiți. Printre acestea se numără gradul de implicare al familiilor beneficiarilor. Având în

vedere că în sistemul de învățământ este recomandată stabilirea unei colaborări între

profesori, părinți și comunitatea de proveniență a elevilor pentru a îmbunătăți participarea

școlară și performanțele obținute de elevi, acest aspect este unul important. Aproximativ 22%

dintre respondenți au declarat că sunt în mică măsură mulțumiți de relația cu familiile

beneficiarilor, la care se adaugă 10% care au declarat că sunt în foarte mică măsură mulțumiți.

Procentul nu este extrem de mare având în vedere că marea parte a persoanelor înscrise în

ADS sunt adulte, iar comunicarea cu familia poate fi din acestă perspectivă mai puțin

importantă precum în cazul copiilor. Pe de altă parte, comparativ cu mulțumirea față de alte

aspecte ale programului ADS, acest procent este unul ridicat.

O altă problemă menționată de un număr mai mare de profesori este legată de

recompensele financiare obținute din implicarea în programul ADS. Aproximativ 21% dintre

respondenți nu au fost foarte mulțumiți de această componentă. Acest lucru poate să fi legat

de unele disfuncționalități în gestionarea proiectelor europene implementate în cadrul linei de

finanțare POSDRU, disfuncționalități care de cele mai multe ori sunt de natură birocratică dar

care afectează, după cum ne indică și procentul nemulțumiților din Figura 15 satisfacția

profesorilor și deci activitatea didactică a acestora. Un alt factor explicativ pentru acest

procent ar putea fi faptul că profesorii s-au raportat la plata presupusă de programul finanțat

de către MECS, care este într-adevăr așa cum au subliniat cadrele didactice în etapa calitativă,

un venit în plus, dar suma subvenționată pentru un beneficiar ADS este mai mică și decât cea

pentru un preșcolar.





29

Figura 15 – Mulțumirea generală față de diverse aspecte ale programului ADS





30

3. Atitudini și opinii cu privire la programul ADS

Asemănător cazului beneficiarilor ADS, se poate vorbi despre o atitudine în general

pozitivă a profesorilor care predau în programul ADS, așa cum putem observa în Figura 16.

Respondenții consideră aproape în unanimitate că programul reprezintă un lucru bun în

general. Aproximativ 68% dintre profesorii participanți la studiu sunt de părere că programul

este un lucru bun în general în foarte mare măsură, la care se adaugă 30% care au răspuns în

mare măsură. Acest lucru este important în măsura în care definirea pozitivă de către profesori

poate avea efecte benefice atât în procesul de predare-învățare, cât și în relaționarea cu

beneficiarii programului. Mai mult, un procent aproape la fel de mare consideră că programul

este folositor pentru că oferă o diplomă (59% au răspuns că sunt de acord în foarte mare

măsură, iar 37 au răspuns în mare măsură). Așadar, profesorii consideră că diploma obținută

de beneficiari este importantă pentru ei și îi va ajuta în viață. De asemenea, profesorii

consideră în foarte mare și mare măsură că programul sprijină persoanele înscrise în program

și îi ajută pe beneficiari să se descurce în societate. Lucru direct legat de utilitatea

programului, iar din acest punct de vedere profesorii consideră că absolvirea ADS ajută

oamenii în viața lor cotidiană și nu este un program care oferă numai o diplomă.

Un număr neașteptat de mare de profesori au răspuns că sunt în foarte mare măsură de

acord (în proporție de 51%) și în mare măsură de acord (în proporție de 42%) că programul îi

ajută pe beneficiari să își găsească un loc de muncă mai ușor. Așadar putem considera că o

dimensiune importantă a programului, cel puțin din perspectiva profesorilor, este de a ajuta

persoanele care urmează cursurile în cadrul programului să se integreze profesional prin

punerea accentului pe aspecte care pot fi considerate practice.

Într-o proporție mai mică, dar în continuare destul de mare, profesorii din program

consideră că modalitatea în care este conceput programul stimulează beneficiarii să participe

frecvent la ore. Procentul mare de respondenți care au opinat astfel, de peste 90% (48% foarte

mare măsură și 46% mare măsură) poate fi explicat și de bursa pe care beneficiarii din cadrul

proiectului au primit-o, aspect important ținând cont de numărul de persoane care au

abandonat învățământul din cauza problemelor financiare.

Nu în ultimul rând este important de menționat faptul că profesorii consideră că

existența programului ajută la scăderea abandonului școlar. Efectul este unul mai degrabă

indirect prin faptul că beneficiarii ajung să aibă o imagine mai bună despre școală, așadar este





31

important să îmbunătățească imaginea școlii în comunități și a educației în cazul familiilor

care au un nivel scăzut de școlaritate.

53.1%

57.9%

47.6%

58.6%

51.0%

55.9%

53.1%

68.3%

43.4%

40.0%

45.5%

37.2%

45.5%

42.1%

34.5%

30.3%

2.8%

0.7%

4.8%

2.8%

1.4%

0.7%

10.3%

0.7%

0.7%

0.7%

0.7%

1.4%

1.4%

1.4%

1.4%

0.7%

0.7%

1.4%

0.7%

0.7%

Este bine organizat

Sprijină persoanele înscrise în program

Stimulează participanții să participe frecvent la

ore

Este folositor pentru că oferă o diplomă

Îi ajută pe beneficiari să își găsească mai ușor un

loc de muncă

Transmite cunoștințele care îi ajută pe beneficiari

să se descurce în societate

Ajută la combaterea abandonului școlar

Reprezintă un lucru bun în general

În ce măsură considerati că programul ADS...

În foarte mare măsură În mare măsură În mică măsură

În foarte mică măsură Nu știu/nu răspund

Figura 16 – Atitudini și opinii cu privire la programul ADS





32

4. Dificultăți în implemenarea programului

De departe cea mai menționată problemă care are efect direct negativ asupra

implementării programului ADS este lipsa manualelor auxiliare. Această problemă a este una

dintre cele frecvent întâlnite în învățământul din România, însă în învățământul de acest tip ar

trebui să existe manuale speciale pentru adulți dar și pentru a facilita profesorilor modalitatea

de gestionare a orelor de curs. Mai mult de jumătate dintre respondenți au menționat această

problemă, fiind cea mai des întâlnită (a se vedea Figura 17). Cea de-a doua problemă

menționată se referă la cazurile de migrație a beneficiarilor sau familiilor acestora care

cauzează dificultăți de implementare a programului. Aproximativ 41% dintre respondenți

consideră că aceasta este una dintre probleme.

Figura 17 – Dificultăți cu privire la implemenarea programului ADS

Care sunt principalele dificultati pe care le-ati intampinat in implementarea programului?

57,9%

96,6%

93,1%

74,5%

41,4%

68,3%

87,6%

41,4%

3,4%

6,9%

25,5%

58,6%

31,7%

12,4%

Migratia (cursanților/familiilor acestora în alte țări)

Lipsa finanțării programului

Dificultățile economice ale școlii

Programa școlară dificil de pus în practică

Lipsa manualelor auxiliare

Absenteismul cursanților

Abandonul cursanților

Nemenționat Menționat





33

A treia dificultate în implementarea programului care se plasează pe locul 2 ierarhie

este absenteismul cursanților. Aproximativ 32% dintre profesori consideră că aceasta este una

dintre dificultățile de implementare a programului ADS. Abia a patra în această ordine se

referă la programa școlară dificil de pus în practică, 25,5% dintre profesori opinând că ar fi o

problemă în desfășurarea ADS. Cu toate acestea în cadrul focus-grupurilor printre cele mai

des menționate probleme a fost cea a programei extrem de încărcate și dificil de adaptat la

specificul clasei sau la nevoile individuale ale beneficiarilor.

Dintre aspectele care nu sunt aproape deloc considerate a fi o dificultate pentru implementarea

ADS sunt în ordine: lipsa finanțării programului, dificultățile economice ale școlii și

abandonul cursanților.

5. Forme de sprijin pentru cursanți

Participarea în cadrul unui astfel de program este în general condiționată de implicarea

directă a beneficiarilor. O bună parte dintre aceștia sunt adulți, unii au familie și copii, prin

urmare fără acordarea unor stimulente pentru participare mulți dintre aceștia ar fi nevoiți să

caute modalități de a câștiga un venit în loc să aleagă să vină la școală. În majoritatea școlilor,

beneficiarii ADS primesc burse sau subvenții și rechizite gratuite. De asemenea, în 20% dintre

școli profesorii au declarat că se implementează în cadrul programului ADS programe de tip

„cornul și laptele” prin care li se oferă produse alimentare în zilele de curs.

84.8%

82.8%

20.7%

11.7%

12.4%

65.5%

3.5%

4.8%

13.8%

Burse/subventii

Rechizite gratuite

Programe de tip ”cornul si laptele”

Da Nu Nu știu/nu răspund

Figura 18 – Facilități oferite prin programul ADS

În școala dvs. cursanții ADS beneficiază de urmatoarele facilități pentru participarea

la cursuri?





34

De asemenea, în jumătate dintre școli cursanții ADS beneficiază de sprijinul

suplimentar al profesorilor pentru a putea face față sarcinilor primite în timpul programului și

pentru a discuta probleme specifice cu aceștia.

Figura 18 – Facilități oferite prin programul ADS

Din punctul de vedere al dezirabilității oferirii de beneficii sociale cursanților ADS, 9

din 10 profesori consideră că este esențială acordarea de acestora pentru a putea continua cu

succes implementarea programului ADS.

Dintre instituțiile care ar trebui să se implice în acordarea de beneficii sociale

cursanților ADS, cele mai menționate de profesori sunt: Consiliul local sau Primăria

menționate de 73% dintre respondenți, ONG-urile menționate de 58% dintre respondenți și

Inspectoratul Județean menționat de 55% dintre respondenți. Profesorii percep în măsură mai

mică că instituții precum Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului,

menționată de 31%, ar trebui să se implice în oferierea de servicii sociale beneficiarilor ADS.

De asemenea, 28% consideră că și Biserica ar trebui să aibă un rol important.

50%40%

10%

Cursantii ADS beneficiaza de ore suplimentare de suport

Da Nu Nu știu/nu răspund





35

Figura 19 – Percepția profesorilor privind acordarea de beneficii sociale cursanților ADS

Figura 20 – Percepția profesorilor privind instituțiile care ar trebui să ofere beneficii sociale crusanților ADS

Ce instituții ar trebui să ofere sprijin în oferirea de beneficii sociale cursanților ADS?





36

6. Recomandări ale profesorilor pentru îmbunătățirea programului

Dintre aspectele care ar trebui îmbunătățite din perspectiva profesorilor cel mai

important este legat de finanțarea suplimentară. 74% dintre profesori consideră că

îmbunătățirea programului se poate face prin alocarea unei finanțări mai mari pentru

programul ADS. De asemenea, printre cele mai importante aspecte ce merită să fie revizuite

din perspectiva cadrelor didactice este metodologia programului, menționată de aproape 4 din

10 profesori. Nu în ultimul rând, organizarea mai multor cursuri de formare pentru cadrele

didactice reprezintă un lucru dezirabil pentru 37% dintre profesori în vederea îmbunătățirii

modalității în care se desfășoară programul ADS. Printre aspectele mai puțin menționate se

numără organizarea de clase separate pe criteriul vârstei, dar și organizarea unor grupe cu

număr mai mic de cursanți.

Figura 21 – Percepția privind modalitatea de îmbunătățire a programului ADS

Ce aspecte considerați că ar trebui imbunătățite în modul în care se desfășoară programul

ADS?





37

7. Participarea la cursuri de formare legate de programul ADS

Dintre profesorii care predau în programul ADS două treimi au declarat că au

participat la cursuri de formare. Acest lucru este important în condițiile în care în foarte multe

dintre școli programul se desfășoară de puțin timp. În acest sens, proiectul CIVIS a presupus

formarea personalului didactic implicat, lucru care se pare că este apreciat și dezirabil pentru

profesori, așa cum observam în graficul anterior. Figura 23 prezintă gradul de mulțumire al

profesorilor care au participat la cursuri de formare cu privire la diferite aspecte ale acestora.

Se observă că profesorii sunt mulțumiți în general, cele mai multe răspunsuri fiind de 6 și 7 pe

o scală de la 1 la 7, unde 1 înseamnă foarte nemulțumit și 7 foarte mulțumit. Se constată însă

și un număr ridicat de non-răspunsuri comparativ cu celelalte întrebări, profesorii evitând să

dea foarte multe informații. Toate aspectele referitoare la cursurile de formare au fost evaluate

pozitiv. Aproximativ 60% dintre profesori s-au declarat mulțumiți răspunzând 6 sau 7 la itemi

precum: informațiile obținute despre programul ADS, competențele didactice obținute,

competențele cu privire la gestionarea problemelor specifice ale beneficiarilor ADS,

aplicabilitatea informațiilor obținute și utilitatea cursurilor în general.

Figura 22 – Participarea la cursuri de formare cu privire la programul ADS





38

Figura 23 – Gradul de mulțumire față de cursurile de formare pe problematica ADS





39

8. Atitudini și percepții asupra abandonului școlar

Una dintre principalele probleme cu care se confruntau comunitățile în care a fost

implementat proiectul CIVIS reprezintă abandonul școlar. Astfel, acest fenomen reprezintă

încă o problemă pentru aproximativ 42% dintre școli, în opinia profesorilor. Aceste procente

însă subliniază că mai puțin de jumătate dintre profesorii intervievați mai văd fenomentul ca o

problemă gravă a școlii, ceea ce poate arăta impactul pozitiv pe care programele de tip ADS il

au in școli. Acest lucru ar putea sugera că programul ADS nu va mai fi la fel de necesar în

viitor în comunitate. Una dintre explicații a fost oferită de profesori care au declarat că unul

dintre scopurile ADS pe termen lung este și îmbunătățirea școlii și a educației

instituționalizate în rândul comunității. Faptul că persoanele care nu au finalizat învățământul

primar sau gimnazial au o șansă să finalizeze programul chiar la o vârstă înaintată face ca în

urma interacțiunii dintre cursanți și școală, primii să își schimbe imaginea pe care o aveau

despre școală atunci când au decis să abandoneze. Așa cum vom arăta și în partea calitativă a

studiului, ADS este o modalitate bună de îmbunătățire a relației școală-familie și a

percepției/încrederii comunității asupra școlii și profesorilor.

Figura 34 – Confruntarea școlii cu problematica abandonului școlar

Profesorii au fost de asemenea rugați să răspundă deschis ce măsuri ar lua dacă ar avea

putere de decizie pentru a reduce fenomenul abandonului școlar. Cel mai des menționat





40

răspuns a fost: acordarea de sprijin material cursanților (subvenții/alocații/burse)în acest sens

o bursă lunară fiind în viziunea respondeților mai eficientă. În aceeași categorie se încadrează

și aspecte precum oferirea unor mese calde, rechizite, haine sau decont al transportului. De

asemenea, un aspect foarte des menționat a fost colaborare/consiliere mai eficientă cu familia.

Acest lucru sugerează pe de o parte că la acest capitol se mai poate lucra, activitatea

mediatorului (a cărui implicare mai mare este considerată importantă de asemenea de către o

parte a profesorilor pentru reducerea abandonuli școlar) fiind una foarte utilă dar insuficientă.

Un alt aspect important în ordinea descrescătoare a importanței a fost extinderea proiectelor

cu clase de tip ADS și popularizarea lor, precum și realizarea proiecte educaționale de

prevenire a abandonului școlarlor de tip after-school de exemplu. Alte aspecte menționate de

un număr mai mic de profesori au fost: simplificarea programelor școlare, implicarea

instituțiilor din comunitate/autorităților locale și sprijinirea elevilor defavorizați, finanțarea

suplimentară a cadrelor didactice, o mai mare toleranță în procesul de evaluare al elevilor.

9. Informații generale despre profesori și despre școlile în care aceștia predau

Din punct de vedere socio-demografic, cele mai multe cadre didactice participante la

studiu care predau în programul ADS sunt de gen feminin (82% dintre participanții la studiul

cantitativ). Acest lucru este justificat având în vedere că profesia de profesor este genizată: la

nivelele inferioare precum învățământul primar sau gimnazial, la nivel statistic întâlnind mai

degrabă femei la catedră, iar bărbații fiind apropiați ca proporție sau majoritari mai degrabă în

învățământul superior.





41

18%

82%

Gen

Masculin Feminin

Figura 24 – Genul profesorilor

Deși una dintre problemele cele mai des menționate cu privire la învățământul

românesc este lipsa cadrelor didactice titulare în special în mediul rural, 72% dintre profesorii

care predau în programul ADS sunt titulari și numai 23% suplinitori.

72%

23%

5%

Sunteți profesor titular sau suplinitor?

Profesor titular

Profesor suplinitor

Nu răspund

Figura 25 – Statutul profesional al profesorilor





42

Mai mult, peste o treime dintre respondenți au gradul 1 didactic (35,9%), 23% au

gradul 2 didactic, 22% au definitivat si 2% sunt încă profesori debutanți. De asemenea,

aproape 9 din 10 profesori au finalizat cel puțin studiile universitare.

Figura 26 – Nivelul de pregătire al profesorilor

Figura 27 – Gradul didactic în rândul profesorilor ADS





43

În ceea ce privește fenomenul navetismului în rândul profesorilor, jumătate dintre

respondenții au declarat că fac naveta pentru a ajunge la școală. Acest lucru este important în

condițiile în care colaborarea dintre școală și comunitate se realizează cel mai bine prin

intermediul profesorilor, însă uneori aceștia nu au foarte mult timp pentru vizite la domiciliul

elevilor, de exemplu, sau activități extrașcolare, având în vedere faptul că trebuie să-și

desfășoare atât activitatea la cursurile de zi cât și în programul ADS. Timpul mediu de navetă

al profesorilor este de 32 de minute.

Figura 28 – Navetismul în rândul profesorilor

Și din punctul de vedere al vechimii în școală și în învățământ se poate constata faptul

că o bună parte dintre profesori au experiență ridicată. Media de vechime în învățământ este

de 16 ani, iar în școala de care aparțin în prezent este de 10 ani. Figurile 29 și 30 detaliază

numărul de ani petrecuți în învățământ de fiecare profesor.

Vechimea în școală

Figura 29 – Vechimea profesorilor în cadrul școlii

48%

52%

Sunteți navetist/ă?

Da

Nu





44

Vechimea în învățământ

Figura 20 – Vechimea profesorilor în învățămât

Cei mai mulți dintre profesorii implicați în programul ADS predau în ciclul secundar

inferior. Aproximativ 60% dintre profesori predau numai în învățământul secundar, 20%

numai în învățământul primar, iar 12% predau în ambele cicluri.

Figura 31 – Treapta de învățământ în care predau

În ceea ce privește avantajele personale direct legate de implicarea în programul ADS,

85% dintre profesori consideră că a fost foarte benefică implicarea în programul ADS. Cei

mai mulți dintre respondenți au menționat „acumularea de experiență” atunci când au fost

întrebați deschis care sunt principalele beneficii personale din implicare în ADS. De

asemenea, o parte dintre profesori au declarat că avantajele materiale au reprezentat

Tabelul 2 – Vechimea medie în școală și în învățământ (ani)

Care este vechimea dvs in această școală? 10

Care este vechimea dvs in invățământ? 16

20.7%

58.6%

12.4% 8.3%

Primar Secundar inferior Ambele Nu răspund

În ce treaptă de învățământ a programului ADS predați?





45

principalele aspecte pozitive ce au rezultat din implicarea lor în program. Au mai fost

menționate aspecte precum: contribuție la combaterea abandonului școlar și la inserția

cursanților pe piața muncii, flexibilitatea programului, respect din partea comunității, precum

și îmbunătățirea relațiilor dintre școală și comunitate. Această întrebare trebuie înțeleasă prin

prisma faptului că a fost primul lucru menționat de către respondenți, variantele de răspuns nu

sunt mutual exclusive, este foarte posibil să fie valabile mai multe beneficii în același timp

pentru fiecare profesor.

Figura 32 – Beneficiile personale rezultate din implicarea în programul ADS

Figura 33 – Beneficiile personale rezultate din implicarea în programul ADS

84.8%

4.8% 7.6% 2.8%

Este mai degrabă benefică Este puțin benefică Nu pot aprecia Nu știu/nu răspund

Considerati că pentru dvs. personal este benefică implicarea in programul ADS?





46

Un aspect important cu privire la actuala formă a programului ADS, profesorii

consideră unanim că aceasta este formula potrivită pentru ca implementarea programului să

reprezinte un succes și în viitor. Cu alte cuvinte, finanțarea din proiecte europene este

dezirabilă din perspectiva profesorilor.

Figura 28 – Percepția privind sustenabilitatea programului în forma actuală





47

Profilului cursantului ADS

Am încercat să conturăm în primul rând în cadrul cercetării calitative un portret schițat

al beneficiarului din cadrul programului ADS, ceea ce ne-a ajutat să observăm pe de o parte

percepțiile profesorilor cu privire la cursanți dar pe de altă parte să și nuanțăm rezultatele din

etapa cantitativă a cercetării.

Cursanții ADS au ca mediu de proveniență în general, așa cum subliniază profesorii

dar și statisticile legate de abandonul școlar medii defavorizate. Aceștia sunt, așa cum descriu

profesorii, mai degrabă persoane cu o situație socio-economică precară, care în multe cazuri

provin din familii monoparentale („familii destrămate”), sau separate din cauza migrației,

uneori persoane crescute de bunici, dar putem vorbi și de cursanți cu familii numeroase, cu

părinți cu un nivel scăzut de educație, fără loc de muncă, sau loc de muncă temporar, în

special muncă necalificată. De multe ori membrii tineri ai familiei abandonează școala din

considerente legate de subzistență,fiind obligați să muncească pentru a-și ajuta familia.

Desigur, această caracterizare nu înseamnă că toți beneficiarii programului ADS sunt la fel și

au aceleași probleme, însă acestea la nivelul percepției generale a profesorilor sunt cele mai

predominante.

”Sunt persoane care provin din familii care nu si-au dat interesul ca elevul să urmeze

cursurile şcolii, au fost trimişi de mici la munca, unii dintre ei sunt oameni cu puțină

educație si puține perspective pentru viitor.”Prof 2, GL

”In primul rand vin din familii foarte sărace. Și noi am avut cursanti cu mare potenţial,

inteligenti dar care din cauza situaţiei lor din familie, parinti alcoolici, abandonaţi, din

cauza asta nu au putut să îşi finalizeze studiile.”Tutore CASE, GL

Vârsta este de asemenea un element important în funcție de care profesorii se

raportează la cursanții ADS. Faptul că în program sunt foarte mulți adulți reprezintă una

dintre particularitățile importante prin care ADS se diferențiază de programul școlar obișnuit

din învățământul primar sau gimnazial. Procentul de adulți din cadrul unei școli din

programul ADS variază însă de la o comunitate la alta destul de mult. Profesorii au declarat că

II. Rezultate cercetare calitativă





48

vârsta este un factor care influențează fundamental modalitatea în care trebuie concepută o

lecție și de aici un grad mai mare de dificultate în organizarea activității didactice..

”Eu personal nu mi-am imaginat ca adulţi de 40- 50 de ani nu pot sa facă litera a mic

de mână, şi am purtat mâna adultului.”Prof 6, GL

”Este foarte greu să lucrez cu ei. Când vin la început în acest program,pentru că au

vârste destul de mari este greu sa lucrezi cu ei. Cu totii stim ca, cu cât vârsta este mai

mică acumuleaza si asimileaza mai repede cunoştinţele.Lor le este mai greu să înveţe şi

să spuna lucrul ăsta la şcoala.”Prof 4, GL

”Când se formează deprinderile de a ține un stilou în mână e mai greu. Pentru că nu

acordă timp de studiu acasă. Nu există așa ceva. Omul are copii acasă, are de treabă.

Nu stă să studieze suplimentar. Dacă ne referim la 80% dintre cursanți.”Prof 1, Tecuci-

GL

In mare parte dintre școlile participante în proiect, procentul cursanților de etnie rromă

din programul ADS din fiecare școală este unul însemnat. Acest lucru afectează în unele

comunități modul în care se defășoară activitatea, însă la nivel discursiv profesorii evită să

evidențieze acest fapt direct pentru a nu fi suspectați de discriminare. Câțiva profesori au

menționat că uneori le este dificilă comunicarea cu persoanele de etnie rromă, existând

diferențe culturale semnificative între ceea ce este considerat dezirabil in școală și ce este

dezirabil in comunitatea din care aceștia fac parte.

„Avem o comunitate de romi cu care reusim destul de greu sa comunicam. Noi ne

straduim, sunt multi dintre ei foarte reticenti. Avem un consilier scolar care incearca sa

faca aceasta legatura, dar conceptiile, traditiile tind sa-i indeparteze de scoala si sa nu

puna accentul pe scoala” Prof 1, BV

„Au la inceput o reticenta, ei stiu ca sunt romi si au o teama. Dar vazand ca tu esti

deschis cu ei incep sa-si dea drumul si sa depaseasca aceasta bariera.” Prof 2, BV

”Scoala noastra are probleme în primul rând datorită faptului ca populaţia şcolară este

formată din 85% rromi.Problemele principale ale şcolii sunt abandonul şcolar, pentru

că romii nu prea se preocupa de educaţia lor, părinţii nu sprijina deloc copii rromi sa-

si termine studiile, dimpotrivă, ii împiedică. Chiar daca copiii isi doresc sa mearga la

scoala, ei au copii mai mici si parintii ii obliga sa aiba grija de ei.Si nu reusesc sa isi

termine studiile la timp.” Prof 7, GL

De asemenea, pentru unele comunități unde beneficiarii se mai deplasează sezonier pentru

munca în alte părți din țară sau străinătate, acest lucru implică absența lor de la școală:

”Avem probleme cu imigrația.Ei pleacă atât în străinătate, în Anglia, cât și prin

țară. Pentru că nu pleacă la început de an școlar. Și se intorc în martie și vor să





49

finalizeze. Este foarte dificil să-l faci să înțeleagă că sunt niște termene care trebuie

respectate. Că nu poți atunci cînd vrea el.”Prof 1, Buciumeni-GL

”Principalele probleme cu care se confrunta scoala noastra pornesc de la faptul ca

în proporţie de 99% dintre elevii noştri sunt de etnie rroma si in consecinta este vorba

despre prezenta abandonului şcolar.”Prof 3, GL

Rromii ajung să fie văzuți însă în unele comunități și școli ca resursă:

”Experiența ne-a arătat că au avut foarte multe benificii rromii de pe urma acestor

finanțări. O comună întreagă care și-a schimbat fața datorită fondurilor pentru rromi.

Au beneficiat de multe programe.” Prof 1, Foltești-GL

Motivațiile implicării în program și utilitatea ADS

Pentru a înțelege cum privesc atât profesorii cât și beneficiarii utilitatea programului

ADS e important să discutăm mai întâi despre motivațiile pe care fiecare dintre aceste 2

categorii le are în momentul implicării sau înscrierii în cadrul acestora.

Astfel atunci când vorbim despre cadrele didactice, așa cum am observat deja în

rezultatele cantitative principalele motivații sunt legate de experiența profesională (percepută

subiectiv diferit) dar și avantajele pecuniare. Atunci când vorbim de motivația financiară,

aceasta nu exclude și dedicarea și implicarea în programul ADS, insă testimonialele

profesorilor vorbesc despre subfinanțarea sistemului de învățământ și proasta finanțare a

programului ADS mai ales (suma de bani alocată pe un beneficiar al cursurilor ADS este mai

mică decât suma alocată pentru un copil de grădiniță). În acest sens, proiectele europene de

tipul CIVIS vin ca o rezolvare temporară a acestei probleme.

”In sistemul de invatamant lucrez de 14 ani, la programul a doua şansă doar de 2 ani,

îmi place foarte mult meseria pe care o am pentru ca pot lucra cu copiii.In programul a

doua şansă, în plus, pot sa-i ajut pe cei care nu au avut şansa la timpul lor sa-si

termine studiile astfel încât să poată să obţină diploma la momentul potrivit.”-Prof 10,

GL

”ADS este o premiere pentru profesorii care muncest la școală. Toată lumea vrea ore

suplimentare la Șansa a doua, mai ales profesorii care nu sunt titulari cu normă

întreagă în școală. Vin predau două-trei ore să-și completeze catedra, iar comisiile

școlii și toată activitatea școlii o duc câțiva oameni. Care sunt mereu acolo. Și atunci

apreciezi, fiindcă nu poți plăti suplimentar pe nimeni. Este o modalitate de a

recompensa munca suplimentară a omului, dându-i de fapt să muncească. Nici măcar

nu este un premiu. Îl mai pui un pic la muncă.”Prof 1,Tecuci-GL





50

”Și intr-un fel o faci și de plăcere, o faci și de nevoie.”-Prof 1, Buciumeni, GL

Au existat însă tot felul de întârzieri asociate fondurilor europene care au generat

nemulțumiri și probleme în buna desfășurare a cursurilor atât pentru profesori cât și pentru

beneficiari:

”I-am promis o sumă de bani. Nedându-i-o el vocifereză în comunitate, își imaginează

că eu am cheltuit banii și nu vreau să i-i dau. Am mai trecut o dată prin faza aceasta.

Când primăria nu a acordat bursele sociale elevilor. Iar părinții au făcut un meeting în

curtea școlii. Omul de pe stradă aude și rămâne cu vorba. Eu nu am nevoie de circul

ăsta. Eu pot să mă trezesc în comunitate că omul zice că doamna a plecat cu banii la

mare. De asta nici nu am plecat nicăieri în concediu.”-Prof 2, GL

”Chiar și colegii, când o să mai vină un proiect din ăsta și o să zic cine vrea, or să zică

pas. Din moment ce noi suntem în luna a 7a și noi n-am luat din decembrie și suntem

profesori cu salariile pe care le avem...”-Prof 3, GL

În ceea ce privește motivația beneficiarilor programului ADS printre cele mai des

menționate aspecte este bursa oferită beneficiarilor în cadrul proiectului CIVIS. Profesorii

consideră aproape în unanimitate că aceasta este o condiție în primul rând pentru participarea

în cadrul programului (o bună parte dintre indivizi se înscriu în program cel puțin inițial

datorită bursei, alte persoane nu ar fi dat timpul în care ar fi putut câștiga niște bani din

prestarea anumitor munci pentru a veni la școală fără a fi remunerați), iar în al doilea rând

pentru participarea (activă) a acestora la orele de curs.

„Chiar avem multi adulti care, pe de-o parte, s-au inscris si pentru subventie, ca sa-si

intretina familia. Copiii da, veneau si inainte sa li se ofere subventia, veneau si inainte

la scoala. Dar adultii au fost stimulati si de aceasta subventie.” Prof 1, BV

„Cred ca cel mai mare factor care motiveaza sunt banii. Cei care au venit de la inceput,

la inceput au venit pentru acei bani care li s-au oferit” Prof 11, BV

”Vin la cursuri şi ştiu că primesc o sumă de bani, vin la curs si stiu ca se da ceva, sunt

cuvinte la ordinea zilei pe care le auzim de la dânşii.” Prof 8, GL

”Principalul atu este cel financiar, subvenţia… si daca le spui ca daca nu vin la şcoală

nu mai primesc subventie… mai veneau. Cred că asta ar fi principalul motiv cu care am

reusit cat de cat să ii aducem la şcoală.” Prof 5, GL

Motivația beneficiarilor provine și din faptul că finalizarea celor două cicluri ADS este

instrumentală pentru accesul la obținerea carnetului de conducere, înscrierea la cursuri de

calificare sau de formare, precum și, din perspectiva anumitor profesori, pentru continuarea în





51

învățământul profesional sau liceal. Obiectivul final al cursanților este de a-și găsi un loc de

muncă. O bună parte din cursanți au fost motivați de faptul că este greu să se descurce în

societate fără să știe să scrie, să citescă, să utilizeze un computer, sau chiar să vorbească o

limbă străină. Nu în ultimul rând, motivația anumitor cursante a provenit din faptul că sunt

mame și că își doresc să își ajute copiii să facă temele de la grădiniță sau de la școală, sau

măcar să poată discuta cu ei despre ce fac la școală.

„Baiatul voia sa devina sofer, neavand cele 8 clase nu putea. Doamna este croitoreasa

dar lucreaza acasa pentru ea, ii place foarte mult si si-ar dori sa lucreze ca angajata in

acest domeniu. Neavand cele 8 clase… Deci majoritatea doresc sa-si faca un viitor, sa-

si obtina o meserie. Foarte multi doresc sa-si cumpere masina, nu au carnet, nu-l pot

obtine decat avand cele 8 clase” Prof 1, BV

Alte aspecte care au determinat motivarea și implicarea cursanților ADS a fost relația

cu profesorii. Relația între aceștia în școlile din cadrul proiectului CIVIS a fost foarte

apropiată, unii profesori chiar au declarat că au legat relații de prietenie cu cursanții, iar aceste

aspecte au fost foarte importante în vederea construirii încrederii. Programa a fost de

asemenea adaptată în sensul în care școala a reprezentat un spațiu în care la începutul unei zile

mulți dintre beneficiari au inițiat discuții cu privire la problemele lor cotidiene și abia după se

intra în materia propriu-zisă.

„Pentru ca eu avand o legatura foarte stransa cu ei am incercat sa fiu si o prietena nu

doar doamna care le transmite niste informatii. Am lucrat mai mult pe partea aceasta

de integrare a lor, de incredere. Si atunci ei vin la scoala, povestesc ce au mai patit, ce

s-a mai intamplat, imi cer un sfat in alte probleme care nu au legatura cu scoala si abia

apoi incepem efectiv sa ne desfasuram activitatea.” Prof 2, BV

„Ne intalnim, la început fiecare isi spune ce a mai facut de cand nu ne-am vazut, iar

dupa aceea incet, incet, treptat, intram in materie, in lectie. Incerc sa ii invat cat mai

multe lucruri practice si utile care sa-I ajute pe mai departe. Este o zi relaxanta. Eu

cand ma duc la ei uit de toate grijile si toate problemele pentru ca vezi pe chipul lor

dorinta de a invata.” Prof 10, BV

”Ei vin și ne spun toate problemele lor, cum s-ar duce la preot să se spovedească. Și

încercă să le găsim noi o rezolvare la problemele lor. Și dacă încercăm să-i cunoaștem

mai bine, atunci îi și atragem. Organizând diverse activități extracurriculare prin care

să-i implicăm, să-i atragem.”Prof 2, Augustin-BV

Astfel, din cercetarea calitativă, atât în interviuri cât și focus grupuri, a reieșit

importanța implicării școlii în viața comunității și a legăturii strânse între familie și mediul

educațional formal. Acest aspect este cu atât mai evident atunci când vorbim de abandonul





52

școlar. Astfel, mulți dintre profesori consideră că lipsa de conștientizare a familiei a

importanței educație formale a copiilor, lipsa de încredere în școală/profesori sau pur și

simplu dezinteresul față de educația copilului sunt factori care stau la rădăcina problemei

abandonului școlar.

Perspectiva beneficiarilor este asemănătoare, aceștia având în general o atitudine

pozitivă față de profesori. Mai mult, o parte dintre beneficiari au declarat chiar că au fost

mai mult decât profesori fiind foarte apropiați și discutând despre multe probleme, inclusiv

care nu erau în programă. Cursanții i-au caracterizat ca fiind răbdători, buni profesioniști,

buni pedagogi (știu să explice), imparțiali și foarte implicați.

„Vai de mine, dar n-am cuvinte. Si vorbesc la modul foarte serios, n-am cuvinte. Am

numai cuvinte de lauda de toti profesorii.” Beneficiară Brașov, 36 ani

„Foarte draguti, comunicativi, rabdatori, nu erau enervanti, zic ceva si nu vrea sa-ti

explice… nu. Chiar te asteptau cu bratele deschise. Si sufletisti. Mi s-a parut ok.”

Beneficiară Brașov, 24 ani

Pe lângă avantajele generale ale implementării programului ADS, școlile din proiectul

CIVIS au urmărit pe lângă aspectele directe, pragmatice și îmbunătățirea relației dintre școală

și comunitate („creșterea respectului față de școală/profesori”) care are un efect direct asupra

motivației elevilor (unii dintre ei copii ai cursanților ADS) să participe și să continue în

școală. Așadar, una dintre consecințele unui astfel de program, cu condiția să fie bine

implementat și să îi mulțumească pe cei care s-au înscris, este conștientizarea importanței

școlii dar și a mediului în care se desfășoara cursurile care în viziunea profesorilor va rezulta

în evitarea abandonului școlar.

”Majoritatea dintre ei fiind părinți, simt pulsul școlii altfel și de multe ori ne înțeleg

mult mai bine relația noastră cu proprii lor copii. Și ce implică activitatea de cadru. E

o relație mai strânsă familie școală.” Prof 2, Foltești-GL

”Se realizează o conexiune între școală și familie. S-a schimbat viziunea față de școală.

Ii ajută pe părinți să susțină trimiterea copiilor la școală.” Prof 2, Augustin-BV

Relația de tip adult-adult determinată de vârsta mai degrabă ridicată a cursanților il

transformă pe profesor intr-un tip de consilier pentru cursant. Așa cum am menționat anterior

profesorii încearcă să dedice timp inclusiv pentru discuții mai personale despre problemele

fiecărei persoane, despre aspecte ce țin de realiatea cotidiană, iar exemplele din timpul





53

predării sunt personalizate și includ experiențele cursanților. Nu toți profesorii au însă o

relație foarte strânsă cu beneficiarii ADS. Aceștia fie consideră că nu este sarcina lor să se

implice în problemele cursanților, fie nu au suficient timp (din cauza programei încărcate, și

mai ales a navetei). Astfel, mediatorul școlar a fost adesea menționat ca persoana care are un

rol foarte important în intermedierea relației școală-familie (acesta fost de cele mai multe ori

cel care a înscris cursanții în program, acesta merge în comunitate pentru a-i convinge pe

elevi să meargă la școală când lipsesc.

„Ne desfasuram programul dupa-amiaza si eu ca si cadru didactic in cadrul ADS vreau

sa va spun ca ii astept pe cursanti in fata scolii, mergem in clasa, in pauze iesim

impreuna, inclusiv la toaleta mergem impreuna. (...)Am fost foarte apropiati fata de ei

si cred ca acest lucru le-a starnit si interesul si placerea de a veni in continuare la

scoala. I-a motivat mai mult sa vina pentru ca au vazut ca noi suntem foarte apropiati

fata de ei.” Prof 1, BV

„Le-am predat consiliere si orientare, a fost foarte interesant, foarte atractiv, am

incercat sa ii fac sa se cunoasca pe ei insisi, sa-si cunoasca dorintele, calitatile,

defectele, ca sa stie ce au de facut in viitor si ce meserie li se potriveste si ce anume pot

realiza.” Prof 1, BV

”Ei vin și ne spun toate problemele lor, cum s-ar duce la preot să se spovedească. Și

încercă să le găsim noi o rezolvare la problemele lor. Și dacă încercăm să-i cunoaștem

mai bine, atunci îi și atragem. Organizând diverse activități extracurriculare prin care

să-i implicăm, să-i atragem.” Prof 1, Augustin-BV

Programul ADS este de asemenea considerat util pe termen scurt pentru că ajută

cursanții și familiile acestora prin oferirea de burse, și pe termen lung deoarece ajută la

integrarea socio-profesională a cursanților. Cu toate acestea nu este foarte clar nici pentru

profesori ce pot face absolvenții de ADS pentru a se integra pe piața muncii pentru că

programul nu este foarte clar definit. Acest lucru se întâmplă pentru că ADS nu are un

echivalent foarte clar în învățământul de masă. De exemplu a fost relatate cazuri în care

reprezentanți ai unor instituții care se ocupă cu integrarea profesională a indivizilor nu știau

foarte clar unde să încadreze finalizarea unui program de tip ADS. De asemenea, profesorii au

declarat că există stereotipuri negative ale angajatorilor cu privire la ADS și acest lucru

îngreunează integrarea cursanților pe piața muncii.





54

„Un efect pozitiv ar fi calificarea, obtinerea diplomei pentru care o sa-i ajute in viata

de fapt si un efect sa zicem… deci un efect benefic. Asta este. Putem sa spunem ca ADS

este o solutie pentru a-i integra in societate.” Prof 3, BV

„Foarte mulți se înscriu și pentru subvenția asta, să nu ne ascundem, majoritatea, 90%

pot spune că vin pentru acei bănuți, să primească un ghiozdănel, o subvenție... cei

adulți... în momentul în care le spui la finalul ciclului vei primi o subvenție de 600 lei, l-

ai stimulat” Prof 2, Vulcan

„Eu am avut o altă problemă... la noi la școală programul ADS poate fi finalizat, anul 4

secundar inferior. Bun, l-a terminat dar ce fac mai departe? Sunt cursanți care s-au

înscris la școala profesională la un liceu tehnologic lângă noi, puțini la număr, au

încercat și la liceu, puțini l-au finalizat, dar au fost și care s-au dus la oficiul forțelor de

muncă și la șomaj. Și nu au înțeles doamnele de acolo ce înseamnă ADS, dar câte clase,

eu nu pot să scriu acolo câte clase, ADS înseamnă finalizarea învățământului

obligatoriu dar nu au înțeles. Eu cred că nici cei de mai sus nu înțeleg ceva, ceva nu se

leagă și devin din nou asistați social.” Prof 2 Codlea

„Ar trebui un parteneriat cu statul care să stimuleze angajatorii să angajeze absolvenți

ADS. Că normal că angajatorul când aude programul ADS se gândește bă ăsta e

analfabet, nici nu vrea să discute, dacă îmi sparge ceva, dacă...” Prof 2, Vulcan

Din perspectiva beneficiarilor participarea în program a fost una pozitivă și

respondenții la interviuri au declarat că ar încuraja și alte persoane să urmeze programul în

anii viitori. Aceștia sunt mulțumiți față de program în general, iar prin comparație cu

programul normal pe care l-au urmat când au abandonat ADS a fost considerat mai plăcut și

mai util.

„O mare bucurie. Un entuziasm. Voi invata lucruri noi, voi invata si pe copiii mei, voi

experimenta multe lucruri frumoase. Am desenat, am scris, am invatat engleza, am

invatat germana, cat de cat, romana. Am fost chiar multumiti.” Beneficiară, 24 ani, BV

O parte dintre beneficiari au reuşit să îşi găsească un loc de muncă în domeniul în

care au realizat practica de specialitate. Mulţi nu ar fi putut să lucreze fără echivalentul

unei diplome de 8 clase, iar acest lucru a fost factorul definitoriu pentru integrarea lor

ocupaţională. Alţi cursanţi ADS au declarat că acest program a fost foarte util în cazul lor

de persoane care nu ştiau anterior să scrie, să citească şi să socotească. Utilitatea

programului pentru obţinerea permisului de conducere a fost menţionată în special de

cursanţii de gen masculin.

„Pai am putut sa… deci cum sa va spun. Inainte nu stiam nici sa citesc, dar acum am

invatat si e chiar super ok. Nu stiam mai nimic, sa zicem asa” Beneficiară, 16 ani, BV





55

„Am putut sa termin cele 8 clase. Am putut sa ma inscriu sa fac permis.” Beneficiar, 24

ani, BV

”Mă lupt să învăț că să îmi învăț copiii mai departe, că asta contează. În plus, să-i ajut

la școală. Problema este că nu te poți angaja absolut nicăieri fără o diplomă de studii.

Măcar 8 clase. Am încercat și nu te angajează nimeni.”Beneficiară, 25 ani, GL

”Vreau să mă calific, îmi trebuie 8 clase să mă calific.”Beneficiar, 50 ani, GL

”E o șansa să poți să îți găsești un serviciu, să ai o clasă terminată și să ai o

diplomă.”Beneficiară, 47 ani, GL

Există și un discurs al profesorilor privind rolul programului ADS pentru integrarea

cursanților. Profesorii s-au referit la faptul că beneficiarii ADS nu cunoșteau normele școlii și

au încercat să îi facă să le asimileze.

„Noi am încercat prin acest proiect CIVIS să îi integrăm, chiar am făcut anumite

activități „școala ne împrietenește”, am încercat să îi punem să danseze la dansuri

populare pe copiii de la ADS și elevii școlii. Am încercat să îi integrăm pentru că ei

sunt mai deosebiți, ei de exemplu vin cu telefoane, ascultă manele, majoritatea pentru

că provin din această etnie romă ascultă foarte mult manele și vin foarte mulți cu

telefoanele.” Prof. 2 Vulcan

„Am încercat să îi integrăm, învățătoarea îi prelua din fața unității școlare, îi însoțea

până la toaletă le explica ce îneamnă o toaletă, ce înseamnă o sală de clasă, cum

trebuie să se comporte. Am avut un opțional „codul bunelor maniere”, practic să îi

învățăm să aibă și cei 7 ani de acasă. La început ne-a fost greu dar apoi am evoluat

încet, sigur și foarte bine”. Prof. 1 Vulcan

Imaginea programului ADS din perspectiva beneficiarilor

După cum am putut observa și in etapa cantitativă a cercetării, cursanții ADS au în

general o imagine bună asupra programului, iar gradul de satisfacție al acestora fiind unul

crescut. Și partea calitativă persoanele intervievate au declarat aproape în unanimitate că sunt

foarte mulțumite de programul ADS și de activitățile desfășurate. Mai mult, cei mai mulți

dintre respondenți au afirmat că ar recomanda și altor persoane să urmeze acest program dacă

nu au finalizat învățământul. Reacțiile au fost pozitive mai ales că această oportunitate a fost

ceva neașteptat pentru ei, aceștia neputându-și imagina că se mai pot reîntoarce la școală în

condițiile în care au o vârstă ridicată.

„Si m-am inscris si pot sa zic ca-s foarte multumita de tot ce s-a intamplat. E o sansa

unica pot sa va spun, nu credeam ca o sa ajung iar la scoala la varsta care o am, am o





56

varsta de 40 de ani si chiar ma bucur. A fost o experienta placuta, foarte placuta.”

Beneficiară, BV

”Față de cum eram, știu să îmi scriu numele, la socotela cu banii, dar mi-am deschis

capul puțin. Eu vreau să-mi continui școala, dacă nu au avut părinții

posibilități.”Beneficiară, 27 ani, GL

Mai mult, atitudinile pozitive față de program au fost reliefate și din modalitatea în

care absolvenții ar încerca să convigă alte persoane să se înscrie. Persoanele intervievate au

caracterizat programul drept o șansă de a învăța lucruri noi, de a învăța o limbă străină, de a

obține un loc de muncă. De asemenea, s-a putut observa în cazul beneficiarilor ADS existența

unei atitudini pozitive față de rolul școlii în dezvoltarea personală și față de procesul de

învățare.

„Da, l-as indruma cu mare drag, cu mare placere, i-as explica ca uite, acolo am invatat

lucruri noi. Acolo e super bine, ai o sansa, poti sa-ti gasesti un loc de munca mai bun

sau poti sa inveti o limba străină.” Beneficiară BV, 26 ani

„Sa urmeze ca dupa cat am mers la scoala nu mi-a parut rau de nimica, mi-a placut

foarte mult tot ce am invatat si tot ce ne-au predat profesorii. Si i-as invata pe parintii

care nu si-au lasat copiii la scoala sa-i sprijine, sa-i sfatuie sa mearga, sa vina, ca n-o

sa le para rau.” Beneficiară BV, 27 ani

Imaginea despre progamul ADS nu este una care denotă un proiect educațional foarte

diferit de învățământul de masă obișnuit. Dacă profesorii au preferat să prezinte mai degrabă

activitățile non-formale pe care le-au realizat în cadrul proiectului, activitățile ADS din

perspectiva beneficiarilor sunt cele obișnuite: o zi în care se fac mai multe ore, se scrie uneori

prea mult, se lucra pe fișe, se discutau aspecte din materie dar și aspecte legate de viața de zi

cu zi.

„O zi ca la scoala. O ora romana, o ora fizica, o ora matematica, pauza, exact ca…

cand eram mici la scoala. O zi normala.” Beneficiară, 24 ani, BV

„Veneam la scoala, povesteam cu profesorii, citeam, raspundeam, scriam. O zi foarte

buna, foarte placuta.” Beneficiară, 36 ani, BV

„Scriam mult. Aveam minim vreo 4-5 pagini, cel putin la domnul profesor Popescu,

aveam prelucrarea lemnului, engleza, am facut si engleza, am facut si germana, stiinte,

aveam si stiinte, istorie am avut... Deci aveam la 4-5 ore.” Beneficiară, 40 ani, BV





57

Strategiile de predare în programul ADS

În ceea ce privește strategiile didactice, în cadrul programului ADS se evidențiază

destul de multe diferențe între profesori. O mare parte dintre aceștia mizează pe predarea

individualizată și interactivă pentru că există niveluri diferite în aceeași clasă din perspectiva

profesorilor. Principala cauză este legată de faptul că nu există o testare inițială atunci când

cursanții sunt repartizați în clase și astfel chiar dacă au finalizat același număr de ani de școală

nivelul este foarte diferit. De exemplu, mulți profesori au declarat că au făcut activități de

alfabetizare inclusiv în ciclul secundar.

„Lucrez diferentiat cu fiecare cursant. Pentru ca eu chiar daca ii inscriu la nivelul doi,

unul e de nivelul unu, unul e de trei... si atunci eu nu pot sa... si incerc sa le dau o

evaluare initiala, vad care e nivelul si fiecare lucreaza conform nivelului lui si anumite

lucruri le facem impreuna.” Prof 2, BV

Se socotește că au făcut 1, 2, 3, 6 clase înainte de a intra în ciclul secundar inferior.

Dar cum le-au făcut se întreabă cineva? Că nu au abandonat școala degeaba. Sunt

copii, adulți, care nu știu să își scrie numele cu majuscule iar eu trebuie să le vorbesc la

nivel de liceu. E o programă stufoasă, au serviciu, nu vin permanent la școală, nu au

continuitate și atunci este o situație foarte foarte greu de gestionat și din care ne

străduim să ieșim. Ce facem învățăm copilul, în ghilimele copilul ăla, să scrie și să

citească sau să argumenteze apartenența la specia romanului în condițiile în care acel

copil nu a citit niciun roman” Prof. 1 Codlea

În ceea ce privește diferența dintre predarea în programul obișnuit și în ADS o bună

parte dintre profesori consideră că în ADS activitatea didactică este mult mai dificilă. Există și

profesori care au declarat că în afară de diferențele de vârstă, de relaționare și uneori de nivel

(mai scăzut la ADS) e aproape la fel, mai ales că programa nu este semnificativ diferită.

„Este mult mai greu. Copiii pot fi modelati mai usor, sunt mult mai receptivi. Adultii

sunt putin defensivi. Au deja ideile lor, parerile lor si este mult mai greu sa incerci sa le

schimbi aceste pareri, sa le spui ca ceea ce gandesc ei poate nu este corect si ar fi mai

bine altfel” Prof 1, BV

„Principala diferenta este ca lucram cu o alta grupa de varsta si practic dialogul este

altul. Am cautat sa avem o relatie mai apropiata cu cursantii ca sa putem discuta cu

ei… sa predam, impropriu spus… sa le actualizam cunostintele, sa ii atragem putin, sa

ramana cu ceva dupa ce termina scoala. Pe cand la zi apare clar o distanta intre

profesor si elev. Elevii sunt mult mai rezervati, mult mai timizi decat cei de la ADS.

Astia sunt mai trecuti prin viata.” Prof 7, BV





58

Discuțiile libere și utilizarea pe cât posibil a dialogului sunt de asemenea foarte des

întâlnite în sălile de curs în programul ADS, de aceea lecția predată este construită împreună

cu elevii. Profesorii au declarat că în funcție de starea de spirit a cursanților, în funcție de ceea

ce spuneau că și-ar dori să facă alegeau ce urmează să facă în continuare. Este foarte

important ca beneficiarii ADS să se simtă încurajați și să nu le fie teamă să se implice și să

discute în timpul lecțiilor de aceea profesorii au căutat strategii pentru a putea crea mediul

potrivit interacțiunii în clasă.

„Deci tot timpul atentie la adresare, la incurajare, atentie la sprijinire. De multe ori ma

asez langa ei, in banca, cum fac si cu copiii de altfel si am scris pe caietul lor sau i-am

indrumat pe fiacare in parte ce trebuie, cum trebuie. Bine, ei ies cam greu la tabla

pentru ca le e jena cumva, dar asta la inceput, dupa aceea se destind asa. Sigur, fiind si

adulti tre sa mai faci o gluma, mai legi ceva de viata reala. Si ei sunt mai indrazneti

decat copiii, deja… este o scoala a adultilor interesanta, interesanta.” Prof 8, BV

„Daca discuti cu ei liber, poate astazi nu au chef de completat o fisa, de vorbit despre

razboi, pot viziona un fil si au obtinut mult mai multa informatie prin aceasta activitate

care este mai nonformala decat daca ii transmiti tu informatia.” Prof 9, BV

Materialele didactice sunt foarte importante pentru buna desfășurare a programului

ADS. Pe lângă faptul că sunt adaptate predării în cadrul acestui program, profesorii au

declarat că lucrul cu fișe este foarte util în condițiile încercării de predare individualizată și

mai ales în condițiile în care o bună parte dintre profesori predau la mai multe clase simultan.

Nu în ultimul rând, a avea un computer, un proiector, flipchart și markere, uneori chiar hârtie

A4, sunt considerate elemente deosebit de importante pentru buna desfășurare a cursurilor.

Chiar dacă la prima vedere pare că aceste resurse se regăsesc în orice școală din România,

profesorii au menționat că îi ajută foarte mult în adoptarea strategiilor didactice.

„Eu vin pregatita cu fise de lucru pentru fiecare materie, pentru ca am lucrat mai mult

pe fise, necerandu-le sa vina cu ghiozdanul. Si eu, cunoscandu-le deja nivelul, ii

pregatesc si fiecare are foaia lui si lucrez cu fiecare. Ii explic ce are de facut, el face cat

stie, unde nu, ma cheama si asa trec pe la fiecare si asa lucrez.” Prof 2, BV

„In primul rand daca ai materiale de lucru, cu ce sa lucrezi si suport material pot sa-ti

faci tot felul de strategii. Poti sa adopti tot felul de metode, tot felul de mijloace si

atuncea lucrezi mult mai usor si mult mai eficient. De exemplu noi duceam lipsa de

hartie Xerox. Si am primit hartie Xerox si asa le putem scoate tot felul de fise. Folosim

foarte des calculatorul. Sunt foarte fascinati, ei neavand acasa, sunt foarte fascinati si

isi doresc. Si-au dat seama ca in ziua de astazi calculatorul ii ajuta la foarte multe

lucruri in viata”. Prof 10, BV





59

Predarea la mai multe clase simultan care este o practică destul de întâlnită în

programul ADS este considerată de asemenea fie un element care îngreunează procesul

educațional de unii profesori, fie o problemă mai degrabă minoră care se regăsește în

învățământ de către alți profesori. Contează foarte mult și tipul de lecție între cele două

niveluri, cu cât sunt mai diferite cu atât e mai dificil de captat atenția și de a comunica cu

elevii. În general predara se face cu fișe de lucru individualizate iar profesorul este mai mult

un facilitator pentru fiecare dintre ei.

„Da. Se desfasoara destul de greu. Practic e o ora moarta. Timpul trece, mare lucru nu

faci, pentru ca trebuie sa fii cand la o clasa, cand la alta, notiunile sunt destul de

diferite, nu poti sa captezi atentia, pana ai captat atentia trebuie sa predai la cealalta

clasa, deci e foarte dificil.” Prof 6, BV

„Am predate simultan la 4 clase. Prima data cand intram facem prezenta, dupa aceea

le dau cate-o fisa din ce-am facut cu o ora anterior, dupa aceea incep sa explic la o

grupa, ii dau de lucru grupei respective, ma mut la cealalta grupa, ii grupez pe mese, pe

clase, pe nivel de studiu si tot asa, prin rotatie. Lucrez cu o grupa, intre timp ii dau

celeilalte grupe sa lucreze altceva si tot asa. Cand citesc cu o grupa, ceilalti scriu. Deci

nu e greu, e un pic mai complicat, dar nu e nimic imposibil daca-ti doresti cu

adevarat.” Prof 10, BV

O parte importantă a profesorilor care au avut în componența grupelor și adulți și

adolescenți consideră că predarea în clase mixte adulți-copii este una dintre dificultățile

majore în procesul didactic. Adulții au mai multă experiență de viață, pun mai multe întrebări,

sunt mai curioși, pe când tinerii sunt mai gălăgioși și mai puțin răbdători.

„O problemă ar mai fi să nu amestecăm copiii cu adulții. Copiii sunt mai gălăgioși,

femeile mai interveneau taci mă din gură, mă tu nu auzi că te spun lui mama-ta. Și

atunci copilul zice, a păi eu nu mai vin toată ziua se ia de mine.” Prof 3 Vulcan

Utilitatea cursurilor de formare privind programul ADS

Strategiile de predare au fost influențate și de participarea la un curs de formare

specific pe problematica ADS. O parte dintre profesorii din proiectul CIVIS au participat la

un curs intensiv de formare profesională pe problematica ADS, timp de 5 zile în orașul

Tulcea. Profesorii care nu au putut participa au fost instruiți ulterior de colegii care au fost

prezenți. Chiar dacă profesorilor li s-a părut obositor și destul de dificil, opiniile au fost mai

degrabă pozitive, în special pentru că acest curs a fost foarte orientat pe profilul cursanților și





60

pe metodele prin care pot fi rezolvate eventuale probleme care pot apărea la clasă. Profesorii

au putut să își facă o imagine cu privire la strategiile didactice pe care ar trebui să le urmeze în

programul ADS comparativ cu învățământul obișnuit. În plus, faptul că mai mulți profesori

care predau în ADS au fost prezenți în același loc în sine a fost un plus pentru că au discutat

experiențe variate de predare, iar persoanele fără experiență în ADS au interacționat cu

persoane care au avut experiență anterioară. Au existat și caracterizări mai degrabă amuzante

a cursului de formare, ceea ce sugerează că metodele non-formale nu funcționează la toate

persoanele din învățământ.

„Au fost foarte atractive si foarte folositoare. Am lucrat exact pentru programul ADS:

activitati pe care sa le desfasuram cu acesti cursanti si ne-au explicat foarte multe

lucruri: cum ar trebui sa ne purtam cu ei, ce ar trebui sa aprofundam mai mult pe

anumite discipline, lucruri foarte interesante care chiar le-am aplicat la clasa.” Prof 1,

BV

„A fost benefic pentru noi, a fost concret pe ADS, am avut parte de 2 formatori

excepționali și ne-au învățat lucruri noi chiar și după o experiență de 18 ani.” Prof

Vulcan 2”

„Nu mai zic nimic. Multe din cea am facut acolo le-am vazut pe National Geografic.”

Prof 12 Bv

Absenteismul și participarea la cursurile programului

Deși în componenta cantitativă numai 30% dintre profesori au declarat că reprezintă

una dintre problemele școlii în care predau, în discuțiile din interviurile și din focus-grupuri

profesorii au amintit această problemă. În unanimitate, aceștia au considerat că bursa pe care

beneficiarii ADS o primesc este folositoare. Chiar dacă o parte a profesorilor consideră că

beneficiarii ar fi venit și fără bursă la școală, faptul că primirea banilor este condiționată de

frecvența la ore, acest lucru îi stimulează pe beneficiari să participe.

„Chiar avem multi adulti care, pe de-o parte, s-au inscris si pentru subventie, ca

sa-si intretina familia. Copiii da, veneau si inainte sa li se ofere subventia, veneau si

inainte la scoala. Dar adultii au fost stimulati si de aceasta subventie.” Prof 1, BV

Un alt aspect care determină absenteismul este legat de programul foarte încărcat.

Fiind program de 5, 6 ore pe zi și în a doua parte a zilei este dificil pentru persoanele care au

copii în grijă, care lucrează, care au grijă de gospodărie, de animale etc. În plus, o bună parte





61

dintre profesori au declarat că le este destul de greu să își păstreze atenția asupra școlii o

perioadă atât de îndelungată.

„Programul era cam multisor. Si mai ziceam sa mai facem si noi cate-o pauza si ne mai

lasa cate-o pauza, 10 minute sa ne mai miscam, la toaleta... ca orice elev. Sau mai

aveam un mar, mai mancam un mar sau mai primeam un laptic, un corn…” Beneficiară

Brașov, 40 ani

„De era mai scurt un pic programul ca na, fiind oameni in toata firea, cu copii, cu

familie… Veneam si stateam pana pe la 5-6 la scoala, veneau sotii de la munca, trebuia

mancare la copii, la soti, treaba.” Beneficiară, 36 ani, BV

„Cred ca o problema pe care ar trebui sa o ridic ar fi programul foarte lung. Multi fug

de chestia asta pentru ca ei isi doresc sa vina la scoala dar sa nu stea foarte mult timp.

Au copii acasa, au lucruri de rezolvat si asta ii indeamna sa absenteze. Si cred ca ar

trebui sa lucram la partea aceasta. Asta zic eu ca ar fi o prima cale sa reducem

absenteismul.” Prof 1, BV

Anumiți profesori au fost chiar mai radicali declarând că ar propune transformarea

programului ADS într-unul cu frecvență redusă invocând aceleași responsabilități pe care le

au în viața de zi cu zi: serviciu, îngrijitul copiilor, întreținerea gospodăriei, prepararea

mâncării etc. Pe de altă parte practica „învoirii” a funcționat, profesorii fiind înțelegători cu

cursanții care aveau de rezolvat anumite treburi și nu putea participa la ore, motivându-le

acestora absențele.

„Cred ca ar trebui să fie un învățământ cu frecvență redusă, sunt adulți, au

responsabilități, se ocupă de creșterea copiilor și mai trebuie să vină și la școală zi de

zi.” Prof 2 Codlea

”La șansa a doua o iei tot timpul de la capăt. Dacă ție ți-au venit astăzi 5, mâine vin tot

5 dar alții, poimâine vin 5 dar 2 care au venit luni și 2 care au venit marți, continuu o

iei de la capăt. Ești ca o morișcă.”- Prof 1, Buciumeni-GL

„Mergeam, le explicam ca astazi nu pot sa vin sau poate n-aveam timp sa-i anunt ca

astazi nu pot sa vin, dar erau de inteles. Si profesorii, si directorul…” Beneficiară

Brașov, 27 ani

O altă problemă care a generat absenteism/participare școlară este legată de problema

zilei duble de muncă pentru femei, care odată cu intrarea în program s-a transformat chiar în

tripla zi de muncă: muncile în gospodărie (curățenie gătit), serviciu și școală. Aceste persoane

au lipsit mai mult însă motivat, ele au făcut tot posibilul să recupereze. De asemenea





62

persoanele cu copii (mai ales mici) veneau adesea cu copilul la școală. Pe de altă parte,

bărbații lipseau pentru că aveau nevoie să lucreze și să aducă bani în gospodărie.

„De foarte multe ori m-am invoit de la munca ca sa pot sa ajung. Dar au fost zile cand

n-am putut sa ajung. Pentru ca aveam serviciu, am copii, am responsabilitate.”

Beneficiară Brașov, 35 ani

„Mergeai cu mare drag, doar că eram si gravida, apoi am si nascut, a trebuit sa stau o

perioada acasa dar dupa aia am mers. Am reluat si teme, si tot.” Beneficiară Brașov,

24 ani

„Baietii voiau si ei sa mearga la lucru si aveau… cu ziua. Cand puteau, veneau, cand

nu…” Beneficiară Brașov, 28 ani)

Relația cu colegii a fost de asemenea foarte importantă pentru a crește rata de

participare. Cursanții s-au motivat reciproc, mergeau împreună la școală sau se sunau reciproc

pentru a discuta despre școală.

„Eram foarte uniti si ne sunam acasa. Si cumnata, tot mereu haide, vii? Suna si pe

Mihaela, suna si pe Ana. Ne sunam intre noi ca sa fim uniti.” Beneficiară Brașov, 24

ani

Problema abandonului în programul ADS

Motivele pentru care beneficiarii ADS ajung să abandoneze învățământul sunt

complexe. Nu putem spune că există factori singulari care afectează care determină părăsirea

programului fiind vorba despre cauze multiple (de ordin personal, familial dar și structural),

însă cei mai importanți pot fi încadrați în factorii exteriori școlilor. Am putea cataloga acești

factori care duc la absenteism in cateva categorii de tipul: factori sociali- condiția socio-

economică precară a familiei, grad scăzut de educație a membrilor familiei și de aici lipsa de

suport pentru absolvirea școlii, factori psihopedagogici- legați de modulîn care se desfășoară

activitatea didactică în școală, factori psihologici- trăsăturile de personalitate ale

beneficiarulul. Însă o taxonomie de acest tip tinde sa ignore faptul că acești factori sunt foarte

bine interconectați și că există mecanisme de perpetuare a unor inegalități de acces la resurse

care depășesc simplele categorii.

Una dintre situațiile cauzele care duc la abandon și care exemplifică multitudinea de

factori implicați din taxonomia de mai sus este plecarea cursanților să lucreze temporar în

străinătate sau în alte zone din țară (migrație sezonieră mai ales în unele comunități de rromi),





63

în special în cazul celor din mediul rural. Fiind adulți și provenind în mare măsură din familii

dezavantajate aleg să plece dacă întrevăd oportunități de a câștiga mai mulți bani. De

asemenea, alte cauze de abandon sunt determinate de situații în care femeile rămân

însărcinate, de cazurile în care există familii numeroase care trebuie întreținute.

Dacă sărăcia poate fi considerat un factor structural important care afectează

probabilitatea unui individ de a abandona programul ADS, există și probleme concrete

precum distanța mare dintre școală și casă/comunitate și lipsa unor mijloace de transport care

să le asigure deplasarea la școală.

Pe lângă acești factori profesorii apreciază că și factori ce țin mai degrabă de lipsa

motivației în cazul cursanților, sau de faptul că în familie școala nu este valorizată, ori de

faptul că se simt discriminați ca romi și din acest motiv abandonează.

„Daca parintii nu au avut parte de scoala, nu au cum sa-i invete sa frecventeze o

scoala. Deci merg pe principiul ca pentru ce iti trebuie o scoala? Ei nu inteleg. Sau

poate nu stiu. Asa stiu ei ca asa se castiga traiul, sa nu mergi la scoala.” Prof 3, BV

„Probabil asta ar fi si una din alte probleme care a dus la abandonul scolar. Venind

dintr-o alta etnie, ei se simt discriminati. Si atunci probabil ca si asta ar fi una din

cauze.” Prof 3, BV

„Ei o tin pe-a lor, una si buna: la ce-mi trebuie scoala? Si ma enerveaza foarte mult si

parintii care le spun: lasa, atata scoala, la ce-ti mai trebuie atata scoala? Si de multe

ori aud lucrul asta. Lasa, atata scoala, nu te faci doctor. Le-am spus, nici nu are nimeni

pretentia sa te faci doctor. Sau spun parintii: eu n-am invatat si uite, ca tot ma descurc.

Cred ca ar trebui lucrat si cu parintii dintr-un anumit punct de vedere.” Prof 5, BV

Explicațiile oferite în citatele de mai sus privind cauzele abandonului la programul ADS

prezintă o realitate simplificată Este evidentă o poziționare valorică diferită a profesorilor față

de persoanele aflate in situații de abandon școlar. Dacă valorile promovate în familie sunt în

opoziție cu cele transmise la școală nu înseamnă că primele sunt greșite. Sigur că profesorii

sunt bine intenționați, dar greșesc când judecă indivizii care nu valorizează școala pentru că

nu e o alegere individuală ci în cele mai multe cazuri o necesitate. Mai mult, aprecierea că

elevii abandonează pentru că sunt romi și se simt discriminați e o negare a discriminării etnice

cu care elevii romi încă se confruntă chiar dacă mai subtil comparativ cu perioada ultimilor 25

ani.





64

Probleme generale ale programului ADS

Una dintre problemele întâlnite în ADS este lipsa de continuitate de la ciclul primar la

cel secundar. O parte dintre școli organizează numai învățământ primar, dar nu și secundar,

fapt care nu le permite cursanților care finalizează ADS primar să continue decât dacă fac

naveta în cea mai apropiată localitate în care se organziează. Acest lucru descurajează cea mai

mare parte a cursanților să absolve toate clasele învățământului obligatoriu.

Programa școlară prea încărcată și neadaptată nevoilor beneficiarilor este de asemenea

una dintre problemele menționate de către cadrele didactice care predau în ADS. Printre cei

mai nemulțumiți au fost profesorii din învățământul ADS secundar inferior care au trebuit în

multe cazuri să lucreze cu unele grupe pentru alfabetizare. De asemenea, o parte dintre

profesori și învățători au declarat că cel puțin la nivelul ciclului primar cursanții ADS au alt

profil și au nevoie mai degrabă de competențe de bază legate de citire/alfabetizare și calcul

elementar, deprinderi care se consolidează mult mai greu la o vârsta înaintată și nu de

cunoștințe complexe de istorie/geografie. În acest sens, timpul foarte scurt în care trebuie să

fie acoperită aceeași programă din învățământul primar de masă (practic la jumătate) este un

impediment în urmărirea programei și planificărilor de către profesori/învățători. De

asemenea încadrarea după ultima clasă absolvită și nu după o evaluare preliminară, determină

de multe ori prezența în grupe de secundar inferior a unor persoane care nu știu să scrie sau să

citească.

Direct legat de programă este și programul zilnic al cursanților ADS. Pe de-o parte una

dintre dezirabilități este dobândirea a unui număr cât mai mare de competențe de bază de către

cursanți, însă pe de altă parte acest lucru trebuie realizat prin simplificarea programei și mai

ales a programului. În acest sens, putem vorbi despre o situație foarte obtuză mai ales pentru

profesori: pe de o parte programa și conținuturile încarcate trebuie acoperite în timp mai scurt,

pe de altă parte profilul cursanților face în așa fel încât aceștia nu pot aloca nici măcar timpul

prevăzut pentru a participa la cursuri.

„Principalul impediment este acea programa foarte stufoasa si numarul mare de ore pe

care ei trebuie sa stea zilnic la scoala.” Prof 9, BV

”Este prea puțin toată programa în jumătate de an. Ținând cont că au niște lipsuri

destul de mari ar trebui să dureze mai mult nicidecum la jumătate. Unii care habar n-

au să citească, trebuie să învețe alfabetul și scrierea alfabetului de mână și să citească





65

în 16 săptămâni.Și când copiii sunt mici, reușesc să absoarbă informația mai bine. Cu

cât crește vârsta, cu atât se absoarbe informația mai greu. ”- Prof 2, GL

”ADS-ul e program de alfabetizare in primul rând. Cultura generală nu ar trebui să

existe acolo. Dar pe ei istoria nu-i interesează, geografia nici atât. La primar ar trebui

să meargă doar pe alfabetizare. Nu-i interesează nici subiectul, nici predicatul, nici

adjectivul. În primul rând ei trebuie să invețe să citească așa cum trebuie, să scrie, să

socotească.”Prof 1, GL

Pe lângă competențele de bază, atât profesorii cât și cursanții consideră importantă

oferirea mai multor cursuri cu o componentă practică, de calificare sau specializare. De

exemplu, una dintre școlile din Brașov a încheiat un parteneriat cu un liceu tehnologic pentru

cursuri de „turism și alimentație” în vederea efectuării unor stagii de practică. Cursanții

puteau chiar continua practica dincolo de orele obligatorii din programul ADS, iar după 720

ore de practică ar fi obținut un certificat.

„Nu stiu… poate as face mai multe activitati. Sau sa mergem undeva la vreun atelier, la

vreun ceva, sa inveti o meserie sau ceva de genul. Sa fie ceva practic care sa te poata

ajuta in viata.” (Beneficiară ADS Brașov 6, 24 ani)

Un alt punct important subliniat de profesori în toate discuțiile de grup este faptul că

beneficiarii programului ADS sunt înscriși intr-o anumită grupă sau alta în funcție de ultima

clasă absolvită. Ori de cele mai multe ori ultima clasă absolvită nu este un indicator pentru

nivelul de cunoștințe pe care îl are persoana care vine să se înscrie în program. Ceea ce

îngrunează și mai mult activitatea cadrelor didactice care consideră necesară o evaluare

inițială a acestor cursanți, înainte de a fi înscriși intr-o grupă sau alta.

”Ar trebui să existe niște clase de nivel, după nivelul lor de cunoștințe, nu după

diplomă. Pe niște grupe care să corespundă cu echivalentul învățămantului de

masă.”Prof 1, Măieruș

”Noi facem cursuri de alfabetizare până la clasa a VIIIa. Asta e realitatea. Dacă vin in

clasa a Va fără să scrie și să citească, cum pot eu să îi cer la științe să facă un eseu pe

nu știu ce temă? El e la clasa I întâi chiar daca a terminat clasa a Iva. Acei analafabeți

funcționali.”Prof 1, Măieruș

O problemă considerată de profesori destul de importantă a fost birocrația specifică

finanțărilor POSDRU. Aceștia au fost nemulțumiți de faptul că pe de-o parte cei care au

manageriat proiectul nu au comunicat suficient de bine cu ei, pe de altă parte de birocrația de

proiect care e considerată mai mare decât munca în sine de profesor și facilitator al





66

beneficiarilor ADS. Sincronizarea muncii in sistemul de educație de masă, muncii în

programul ADS și cu birocrația in POSDRU reprezintă insă o problemă destul de mare pentru

profesorii participanți in CIVIS. La aceasta se adaugă și lipsa de experiență în proiecte

structurale și chiar lipsa de experiență în lucrul cu calculatorul.

„Practic i-am înnebunit pe colegi cu hârtiile, toate activitățile, fie că vorbim de

activități nonformale, au fost făcute procese verbale, poze, pe lângă activitatea în sine”

Prof Codlea 2

„Cei de sus nu înțeleg de ce pe mama o cheamă într-un fel și pe tata altfel și pe copil alt

nume. -Vrem același nume-. -Păi cum să-ți dau același nume dacă nu îl cheamă așa?-

Deci ne lovim de lucruri banale” Prof 3 Vulcan

„Ca să mă pui să schimb raportările și pontajele de la lună la lună, timp care nu e

afectat nicăieri în alea 40 de ore. Eu trebuie să justific cum am prestat 40 de ore, dar

tehnoredactarea, dar raportea nu este inclusă in alea 40 de ore. Deci eu mai stau încă

15 ore în plus ca să pun pe hârtie ce, cum.” Prof 1, Tecuci-GL

„A fost un proiect foarte dens și noi avem și jobul de bază. CIVIS a fost de fapt un alt

job și foarte mulți profesori nu au înțeles asta. Putea oricine altcineva să îl aibă în locul

lor. Și a fost dificil, multă muncă cu administrativul, cu directorii, dar e bine pentru

școală a trecut și acum ne pregătim de alt proiect” Prof Codlea 2

O altă problemă legată de proiectul CIVIS, dar mai degrabă de modul de gestionare a

resurselor intra-instituțional decât de proiect în sine, a fost întârzierea materialelor didactice

achiziționate special pentru implementarea programului ADS. Aceste materiale sunt

considerate interesante și utile de către profesori însă comunicarea instituțională și procesele

greoaie au determinat întârzieri ale acestora.

„Materialele din proiect au venit târziu, au lucrat cu materiale aduse de noi. Sunt

profesori care au salariu de 800 și nu își pot permite să le cumpere materiale.” Prof. 2

Vulcan

O problemă majoră semnalată de profesori este și lipsa de continuitate a proiectelor

europene. Deși au fost exprimate nemulțumiri față de anumite aspecte ce țin de

implementarea proiectului, impactul general al acestuia a fost pozitiv: de la venitul

suplimentar obținut de beneficiari și profesori, până la experiența acumulată de profesori și

competențele obținute de absolvenții ADS. Cu toate acestea nu există continuitate în toate

școlile. Un număr foarte mic dintre acestea continuă ca partener într-un nou proiect iar

grupele formate pentru CIVIS nu au fost aprobate de către minister. Acest lucru are un impact

negativ în comunitate întrucât instituția programului ADS devenise un element care ar fi putut





67

îmbunătăți pe termen lung relația dintre școală, familie și comunitate și poate mai mult sprijin

pentru copiii din sistemul de învățământ de la proprii părinți.

Activități ”modele de bună practică” realizate în cadrul programului

Printre activitățile cel mai des menționate atât în întrebările deschise din chestionar cât

și în interviuri sau focus grupuri au fost cele care pot fi încadrate mai degrabă în categoria

activităților non-formale. Printre exemplele menționate de profesori se numără: activitati

culturale/sportive, cea mai mare parte dintre ele au avut loc in cadrul activitatilor din centrele

de asistență socio-educativă prilejuite de derularea proiectului CIVIS: „Portia de informatie”,

„Internetul pentru toti”, ”Cum ne asumăm responsabilitatea rolurilor în viață?”, emisiunile

televizate prilejuite de ”Caravana CIVIS”, ateliere tematice, targuri de Craciun, Paste și alte

sărbători, activități gastronomice, vizionări de filme si alte celebrari, activități de promovare a

culturii civice, norme de protecția muncii, excursii, organizarea unor competiții sportive,

vizite la instituții (agenți economici, dispensare/spitale, bibliotecă), vizionare de spectacole,

activități de prevenție a abandonului școlar, activități de dezvoltare și consiliere profesională.

De asemenea, activitățile obișnuite de predare precum: prezentarea unei lecții cu suport power

point, utilizarea jocurilor de rol, învățarea cursanților cum să elaborezi un proiect plecând de

la exemplul realizării unui plan de afaceri, discuții despre fenomene istorice în urma vizionării

unui film (de exemplu despre Holocaust) au fost amintite de profesori atunci când au fost

rugați să povestească care sunt cele mai interesante activități pe care le-au realizat.

„Le-am pus un film despre Holocaust si au fost foarte incantati si au si cerut informatii.

Deci au inteles despre ce este vorba pentru ca aici sunt de etnie roma si au stiut ca si

tiganii au avut de suferit in timpul Holocaustului.” Prof 9, BV

„Am avut o lectie cu starile de agregare, am predate stiinte si am zis hai sa facem ceva

mai interesant. Si am facut o prezentare PPT cu lectia respectiva. Si asa am reusit sa-i

captivez incat o ora n-a ajuns. Ei de obicei asteapta pauza, ca asta este, nu mai sunt

obisnuiti cu ritmul scolar. Si ora a trecut pe nesimtite si au mai cerut sa continuam si in

pauza discutii despre starile de agregare. Deci ei le vedeau in viata de zi cu zi dar nu

stiau sa explice fenomenul fizic.” Prof 6, BV

”Am confencționat cu ei de Crăciun obiecte decorative care s-au vândut și de banii

strânși am făcut excursii. Am făcut Ziua Europei, Ziua Mondială a Sănătății, de 1

decembrie au venit din mai multe școli. Am organizat concursuri sportive. Sunt tot felul

de activități atractive pentru ei.”-Prof 1, Măieruș





68

Activități considerate nereușite în procesul de predare din program

Deși o bună parte dintre profesori au declarat că nu au avut parte de „eșecuri” în

implementarea anumitor activitiăți, este evident că au existat și momente mai dificile în

procesul de predare/învățare din programul ADS. Profesorii au menționat faptul că au încercat

să păstreze un nivel de dificultate scăzut și să realizeze activități care să îi atragă la școală pe

cursanți prin activități mai degrabă non-formale sau mai orientate spre realitatea de zi cu zi a

cursanților (de exemplu cursuri de educație rutieră).

Nu au existat neapărat activtități care au nu au funcționat ci mai degrabă perioade mai

dificile: cele în care frecvența era destul de redusă iar ceea ce se întâmpla în clasă era

definitoriu pentru a atrage cursanții la ore, perioadele de evaluare în care trebuiau să facă

multe recapitulări și lucrări, în care trebuiau să învețe și acasă. De asemenea, lecțiile care nu

erau considerate utile nu erau cele mai plăcute de cursanți, de exemplu fracțiile de la

matematică nu erau percepute ca utile mai ales că pot folosi calculatorul pentru a calcula mult

mai ușor.

„A fost o perioada in care li se parea foarte greu sa vina zilnic la scoala si a trebuit sa

gasim activitati cat mai atractive ca sa-i atragem. Nu a fost o activitate in sine care sa

mearga rau, cat a existat o perioada in care ni s-a parut ca nu mai au atat de mult

interes.” Prof 1, BV

„Dificultati avem de obicei inainte de evaluari, cand trebuie sa ne adunam un pic si sa

facem o recapitulare. Asta nu prea le place, cu lucrari si cu evaluari prea multe de

module...” Prof 5, BV

În ceea ce privește activitățile din proiectul CIVIS au existat oarecare dificultăți atunci

când s-au organizat evenimentele care aveau ca scop mediatizarea programului. Beneficiarii și

chiar profesorii au fost reticenți să vorbească în fața camerelor de filmat la un program de știri

în care era prezentat programul ADS. Beneficiarilor le era rușine să nu greșească în fața

televizorului și astfel să se facă de râs în comunitate, în fața vecinilor, a copiilor etc.





69

Programul ADS este perceput de către profesori şi beneficiari ca fiind util și relevant

nevoilor comunităților din care fac parte, acesta fiind evaluat pozitiv pe mai toate

dimensiunile analizate în cadrul studiului. Pentru beneficiari ADS, reprezintă o oportunitate

importantă de a-şi finaliza studiile, a obține o diplomă sau o calificare. Profesorii din program

sunt în mare parte implicaţi şi motivaţi, în special în şcolile care au implementat pentru prima

dată ADS, prin proiectul CIVIS, în mare parte datorită facilităților conferite de proiect

comparativ cu programul implementat de minister.

Înainte de a trece la prezentarea principalelor concluzii și recomadări, este important

de menționat distincția, in ceea ce privește școlile ADS, intre rural și urban. In unul dintre

capitolele studiului am conturat un profil sumar al beneficiarului ADS, explicând că există

diferențe semnificative intre comunități. Însă unul dintre elementele comune pentru

majoritatea școlilor este faptul că beneficiarii ADS provin în general din comunităţi

dezavantajate, din familii numeroase cu venituri scăzute şi mai degrabă fără o ocupaţie

permanentă. Pentru cei din mediul urban insă accesul la locuri de muncă şi oportunităţi este

mai mare comparativ cu cei din mediul rural. De asemenea, relația comunitate-școală este una

mult mai importantă în activitatea didactică decât în urban, unde capătă mai multă greutate

relația profesor-cursant.

Mai jos vom sumariza câteva dintre cele mai importante concluzii ale studiului,

insoțite de recomandări privind posibile direcții viitoare de acțiune rezultate in urma

cercetării:

În general beneficiarii programului sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de

program însă un procent de 12% dintre respondenții la studiu consideră că programul nu ii va

ajuta în obținerea unui loc de muncă. Procentul este unul relativ mic, însă având în vedere că

printre cele mai importante trei motive de înscriere in program este obținere unui loc de

muncă, este evidentă nevoia și dezirabilitatea unei mai mari orientări a programului spre

latura vocanțională și o diversificare a ofertei privind calificările profesionale deja oferite.

Chiar dacă programul în sine inseamnă sporirea șanselor de angajare și în proiectul CIVIS au

Concluzii și recomandări





70

fost prezentate și modele de succes prin intermediul Caravanei (in mass media sau în școli), o

orientare mai accentuată spre latura vocațională poate reprezenta un stimulent important

pentru mulți dintre persoanele necuprinse in sistemul educațional pentru a finaliza studiile

minime.

Gradul de cunoaştere al programului ADS de către cursanţi şi profesori este,

cel puţin la nivel declarativ, unul ridicat. Cu toate acestea profesorii au apreciat cu utile și

foarte utile sau ca ”o experiență de neuitat” cursurile de formare, care au avut un rol important

în ceea ce priveşte transmiterea de informaţii relevante atât cu privire la metodologia ADS,

dar mai ales cu privire la strategiile didactice pe care profesorii ar trebui să le adopte în cadrul

programului ADS.

Susținerea familiei este pilonul pe care beneficiarii au afirmat că își construiesc

motivația înscrierii in programul ADS. Una dintre nemulțumirile cadrelor didactice este insă

tocmai relația familiei cursanților cu școala: 22% dintre cadrele didactice sunt nemulțumite de

gradul de implicare al familiei respondenților. În acest sens, proiectul CIVIS reprezintă un

plus la programul de bază finanțat de către MECS și a adus inovații pe una dintre

dimensiunile mai puțin vizibile dar extrem de importante în ceea ce înseamnă prevenția

abandonului școlar și atragerea elevilor-beneficiarilor la școală: consilidarea relației școală-

comunitate. Unul din factorii importanți in acest sens în derularea proiectului CIVIS au fost

centrele CASE care au reunit specialiști pe problematica ADS, tutori, experți educaționali,

consilieri centru, specialiști prevenție abandon școlar cu un rel important în dezvoltarea și

implementarea programului. De asemenea, echipamentele TIC, kit-ul de teleprezență și

platforma educațională online au facilitat interacțiunea între membrii centrelor de asistență

socio-educativă, a personalului didactic și a beneficiarilor dar și întâlniri, dezbateri, discuții

între beneficiari ADS, personal didactic ADS, experții din proiect. Campania de informare

derulată prin intermediul Caravanei CIVIS a fost un alt factor favorizant îmbunătățirii relației

comunitate-școală datorită activităților nonformale interactive presupuse și a vizibilității

acesteia in mass media locală. Cu toate acestea o parte dintre profesori (22%) consideră, așa

cum am menționat, că relația dintre școală și familia cursanților ar putea fi îmbunătățită. Ceea

ce subliniază necesitatea continuării implicării mai mari a programului și a proiectelor de

acest gen in acest tip de acțiuni.





71

Incă unul dintre modele de buna practică din cadrul proiectului ar fi echipa de

experți educaționali formată în jurul CASE. Astfel, profesorii vorbesc despre implicarea

mediatorilor şcolari și a experților (care în programul prevăzut de minister nu există) ca având

un rol esenţial pentru atragerea, participarea, implicarea şi păstrarea legăturii cu beneficiarii

ADS.

De asemenea, continuitatea programelor POSDRU sau echivalente ale acestora

ar fi necesară pentru a putea vorbi despre un impact pe termen lung al programului asupra

reducerii abandonului şcolar şi chiar a îmbunătăţirii imaginii şcolii. Continuitatea acestor

programe este utilă şi în vederea instituţionalizării unor parteneriate între şcoală şi instituţii

din comunitatea locală, familii şi organizaţii non-guvernamentale; această colaborare este încă

în stare incipientă. Participanții la studiu au semnalat o lipsă de colaborare între instituțiile

relevante pentru reducerea abandonului școlar și pentru asigurarea unei strategii sustenabile

pentru acest program.

Profesorii, asemenea beneficiarilor, au manifestat un grad ridicat de satisfacție

privind programul ADS în general și proiectul CIVIS. Exisă insă câteva aspecte importante de

menționat, legate de modul în care este proiectat și organizat programul care pot fi ameliorate.

Peste jumătate dintre cadrele didactice (58%) au menționat manualele (lipsa lor), a

materialelor auxiliare și a ghidurilor ca o problemă a programului ADS in general. Astfel, așa

cum am putut observa în etapa calitativă a studiului, mulți dintre profesori acuză lipsa

adaptării ghidurilor la realitatea profilului cursantului ADS (deci inutilitatea lor) dar și lipsa

manualelor și a unui suport direct privind materialele educaționale. Disponibilitatea

materialelor didactice specifice pentru programul ADS este esențială pentru buna desfășurare

a cursurilor. Având în vedere diferențele importante între elevi atât în ceea ce privește vârsta,

genul, nivelul de studiu, experiențele individuale, materialele didactice pot reprezenta acele

instrumente cu ajutorul cărora profesorii să profite de aceste diferențe și să le valorizeze în

mod egal. Acest gen de materiale nu este prevăzut în programul finanțat de către Ministerul

Educației și Cercetării Științifice iar experiența proiectului CIVIS unde pe de o parte suportul

logistic pentru școală cu tehnologie și materiale didactice dar și cel material pentru beneficiari

(rechizitele) au reprezentat un punct forte subliniat atât de către cadrele didactice cât și de

către beneficiari.





72

Direct legată de conținuturile educaționale și lipsa materialelor este programa

încărcată. O pătrime dintre profesori (25,5%) consideră modul în care este proiectată

programa pentru programul ADS inadecvată activității curente pe care o desfășoară. În acest

sens, chiar dacă programul permite flexibilizarea orarului în funcție de nevoile participanților,

programa încărcată nu permite și realizarea acestui lucru. Soluţiile propuse de profesori s-au

concentrat în reducerea numărului de ore pe care beneficiarii ADS trebuie să îl petreacă în

şcoală şi a simplificării programei şcolare. O bună parte dintre profesorii din ADS participanţi

la cercetare ar fi de acord să colaboreze cu specialişti în curriculum în vederea îmbunătăţirii

programei şcolare şi a adaptării acesteia la realităţile din clasa de elevi. Alte au avut în vedere

realizarea unei testări iniţiale şi repartizarea cursanţilor în grupe pe mai multe nivele în funcţie

de rezultatele testării. Această soluţie a survenit şi prin prisma discuţiilor despre

imposibilitatea aplicării programei foarte încărcate mai ales în clasele unde nivelul cursanţilor

este foarte diferit

Un alt aspect important menționat atât de către beneficiari cât și de profesori

este lipsa de continuitate intre treptele de învățământ (primar-secundar inferior) din cauza

faptului că programul nu este de cele mai multe ori organizat pe ambele nivele în școlile în

care este implementat. Pentru a asigura continuitatea între cele două cicluri ADS, o soluție ar

fi, la modul ideal, organizarea atât a ADS primar cât și secundar în aceeași școală, sau măcar

realizarea de parteneriate cu școli din proximitatea geografică.

Nu in ultimul rând acest gen de proiecte, așa cum am putut determina în studiu,

este dezirabil și datorită susținerii financiare oferite profesorilor dar mai ales beneficiarilor

(care semnalează incă o dată subfinanarea sistemului educațional) dar și a susținerii logistice

față de școală. 9 din 10 profesori consideră că ar trebui acordate beneficii sociale cursanților

pentru a se continua cu succes. Fie că ele consistă în diverse forme de burse de ajutor social,

rechizite şcolare, produse lactate şi de panificaţie, sau în asistență medicală sau transport

gratuit, servicii de care beneficiază orice elev din ciclurile obligatorii de învățământ atât

cursanții cât și profesorii au subliniat importanța acestui gen de stimulente. Bineînțeles au

existat și nemulțumiri sau probleme inerente asociate proiectelor mari. De exemplu hibele

sistemului birocratic asociat fondurilor de tip POSDRU sau dificultatea comunicării și

procedurilor inter-istituționale care au tins să influențeze negativ atât gradul de satisfacție al





73

profesorilor și beneficiarilor cât și disponibilitatea unora dintre aceștia de a se mai implica în

proiecte de acest gen.





74

Anexa 1- Rata de părăsire timpurie a școlii în Europa





75

Anexa 2 – Informații statistice cu privire la centrele de asistență socio-educativă

Centrul de asistență socio-educativă (CASE) - Școala gimnazială Măieruș

Numărul de profesori/învățători ADS în anul școlar 2013-2014

Ciclul primar: 8

Ciclul secundar:41


Ciclul primar: 3

Ciclul secundar: 40

Numărul de cursanți ADS în anul școlar 2013-2014

Ciclul primar: 87

Ciclul secundar:146


Ciclul primar: 42

Ciclul secundar: 77

Școli care aparțin de CASE Măieruș: Sc. gimnaziala Maierus, Sc. gimnaziala Apața, Sc. gimnaziala Augustin, Sc. gimnaziala Homorod

Centrul de asistență socio-educativă (CASE)- Școala gimnazială nr. 2 Codlea


Ciclul primar: 6

Ciclul secundar: 22


Ciclul primar: 6

Ciclul secundar: 34


Ciclul primar: 33

Ciclul secundar: 31


Ciclul primar: 28

Ciclul secundar: 68

Școli care aparțin de CASE Codlea: Sc. gimnaziala nr 2 Codlea, Sc. gimnaziala Ov. Densusianu Fagaras, Sc. gimnaziala Harseni, Sc. gimnaziala Vulcan





76

Centrul de asistență socio-educativă (CASE): Liceul Tehnologic de Marină Galați


Ciclul primar: 21

Ciclul secundar: 40


Ciclul primar: 245

Ciclul secundar: 216

Școli care aparțin de CASE Liceul Teh. de Marină Galați: Școala Gimnazială ”Elena Cuza”- Galați, Școala Gimnazială ”Victor Ion Popa”- Ivești, Liceul Teh. ”Eremia Grigorescu”- Tg. Bujor, Școala Gimnazială nr. 18- Galați

Centrul de asistență socio-educativă (CASE): Liceul Tehnologic ”Elena Caragiani” Tecuci


Ciclul primar: 8

Ciclul secundar:31


Ciclul primar: 10

Ciclul secundar:35


Ciclul primar: 104

Ciclul secundar:152


Ciclul primar: 142

Ciclul secundar:191

Școli care aparțin de CASE Liceul Teh. ”Elena Caragiani” Tecuci: Școala Gimnazială ”Nicolae Bălcescu”- Tecuci, Școala Gimnazială ”Ion Petrovici”- Tecuci, Școala Gimnazială nr. 1-Brăhășești, Școala Gimnazială ”Natalia Negru”Buciumeni





77

Anexa 3. Chestionar beneficiari ADS

Bună ziua, numele meu este ___________. În cadrul proiectului CIVIS efectuăm un sondaj de opinie

cu privire la implementarea programului A doua șansă. Aș dori să îmi acorzi 10-15 minute pentru a-mi

răspunde la un scurt chestionar cu întrebări despre școală. Răspunsurile vor fi anonime, deci nu va

trebui să îți scrii numele, iar răspunsurile nu vor fi comunicate profesorilor sau colegilor. Nu există

răspunsuri corecte sau greșite, te rugăm să răspunzi sincer la fiecare întrebare.

Q1. În general vorbind, crezi că programul ADS este mai degrabă...

1. Un lucru bun 2. Un lucru greșit 3. Nici bun, nici greșit 9. NS/NR

Q2. Care sunt principalele motive pentru care ai ales să te înscrii în programul ADS? (răspuns

multiplu)

1. M-au încurajat familia și prietenii 5. Mă va ajuta să-mi găsesc un loc de muncă

2. Este o modalitate ușoară să finalizezi studiile 6. Directorul școlii/profesori de la școală m-au rugat să mă înscriu

3. Mi-a părut rău că am părăsit școala și am decis să mă reînscriu

7. Educația este importantă pentru a reuși în viață

4. Am fost plecat/ă în străinătate și nu am putut finaliza școala la timp

8. Pentru a mă reînscrie în învățământ după finalizarea programului

Q3. În ce măsură consideri că programul ADS...

Foarte mare măsură

Mare măsură

Mică măsură

Foarte mică măsură

NS/NR

Q3_1 Te ajută să îți găsești un loc de muncă 1 2 3 4 9

Q3_2 Stimulează participanții să participe frecvent la ore

1 2 3 4 9

Q3_3 Este bine organizat 1 2 3 4 9

Q3_4 Este folositor pentru cei care îl finalizează

1 2 3 4 9

Q3_5 Te ajută să te descurci în societate 1 2 3 4 9

Q3_6 Sprijină persoanele înscrise în program

1 2 3 4 9

Q4. În ce măsură crezi că vei reuși să termini acest program?

1. Foarte mare măsură 2. Mare măsură 9. NS/NR

3. Mică măsură 4. Foarte mică măsură

Q5. Intenționezi să te reînscrii în sistemul de învățământ după finalizarea programului?

1. Da 2. Nu 9. NS/NR

Q6. În ce măsură te consideri informat cu privire la:

Foarte informat

Destul de informat

Nu prea informat

Deloc informat

NS/NR

Q6_1 Programul A doua șansă (ADS) în general 1 2 3 4 9

Q6_2 Condițiile de înscriere în program 1 2 3 4 9

Q6_3 Scopul programului ADS 1 2 3 4 9

Q6_4 Ce trebue să faci pentru a finaliza programul ADS

1 2 3 4 9

Q7. În ce măsură ți-ar plăcea să se Foarte mare Mare Mică Foarte mică NS/NR/

Cod chestionar:_______ Data: _______

Localitatea:_______________ Județul:_____





78

întâmple următoarele lucruri în cadrul programului ADS?

măsură măsură măsură măsură NC

Q7_1 Elevii să fie separați pe vârste 1 2 3 4 9

Q7_2 Să fie grupe cu un număr mai mic de elevi

1 2 3 4 9

Q7_3 Să primesc rechizite gratuit 1 2 3 4 9

Q7_4 Să primesc mâncare după ore 1 2 3 4 9

Q7_5 Persoanele care au copii să poată să ii aducă la școală

1 2 3 4 9

Q7_6 Să facem exerciții practice 1 2 3 4 9

Q7_7 Să avem mai mulți invitați în timpul orelor

1 2 3 4 9

Q8. Cât de des participi la cursuri?

1. În fiecare zi 2. De 3-4 ori pe săptămâmă 8. Am abandonat școala

3. De 1-2 ori pe săptămână 4. Rareori, de câteva ori pe lună 9. NS/NR

Q9. În ce măsură te gândești să renunți la acest program?

1. Foarte mare măsură 2. Mare măsură 9. NS/NR

3. Mică măsură 4. Foarte mică măsură

Q10. Care sunt principalele motive pentru care intenționezi să abandonezi programul?

Q11. În ce măsură ești de acord cu următoarele afirmații?


Mare măsură

Mică măsură


NS/NR/NC

Q11_1 Cei din programul ADS ar trebui să vină mai rar la școală

1 2 3 4 9

Q11_2 Cei din programul ADS ar trebui să nu primească teme pentru acasă

1 2 3 4 9

Q11_3 Am învățat foarte multe lucruri noi de când m-am înscris în program

1 2 3 4 9

Q11_4 În școala noastră avem suficiente materiale didactice (cărți, rechizite, manuale etc)

1 2 3 4 9

Q11_5 În școala noastră, în cadrul programului ADS, absenteismul este o problemă

1 2 3 4 9

Q12. Cât de des se întâmplă următoarele în școala în care înveţi?

Niciodată Rar Uneori Deseori NS/NR/

NC

Q12_1 În timpul orelor, profesorii ne dau sarcini ce presupun lucrul în echipă

1 2 3 4 9

Q12_2 Elevii se simt liberi să-şi exprime opiniile în clasă

1 2 3 4 9

Q12_3 Uneori stăm degeaba la ore 1 2 3 4 9

Q12_4 Profesorii promovează un spirit de competiţie între elevi

1 2 3 4 9

Q12_5 Profesorii se enervează în timpul cursurilor

1 2 3 4 9

Q12_6 Uneori suntem prea puțini elevi în 1 2 3 4 9





79

clasă și suntem trimiși acasă

Q13. Gândindu-te la profesorii pe care îi ai în ce măsură ești de acord cu următoarele aspecte?


Mare măsură

Mică măsură


NS/NR/NC

Q13_1 Sunt bine pregatiti 1 2 3 4 9

Q13_2 Sunt buni pedagogi (stiu sa predea și să explice)

1 2 3 4 9

Q13_3 Păstrează o relație bună cu mine și în afara școlii

1 2 3 4 9

Q13_4 Fac deseori activități în afara școlii 1 2 3 4 9

Q13_5 Defavorizează uneori pe unii elevi 1 2 3 4 9

Q13_6 Comunică cu elevii despre probleme personale

1 2 3 4 9

Q13_7 Sunt destul de nepăsători cu privire la elevi

1 2 3 4 9

Q14. Ai fi de acord să petreci mai multe ore în școală cu profesori sau persoane din afara școlii

pentru a învăța diverse lucruri practice?

1. Da 2. Nu 9. NS/NR

Q15. Crezi că implicarea activă a comunității din jurul școlii în programul ADS este mai

degrabă...

1. Un lucru bun 2. Un lucru greșit 3. Nici bun, nici greșit 9. NS/NR

Q16. Ce crezi că s-ar putea face pentru a se înscrie mai multe persoane din comunitate în acest

program?

Q17. Care sunt lucrurile care îți plac cel mai mult la programul ADS?

Q18. Care sunt lucrurile care îți displac cel mai mult la programul ADS?

Q19. Lecțiile predate la școală sunt pe înțelesul tău?

1. Foarte puțin 2. Puțin 8. Nu pot aprecia

3. Mult 4. Foarte mult 9. NS/NR

Q20. Consideri că informațiile transmise la lecții te ajută pentru a rezolva problemele care apar

zilnic?

1. Foarte puțin 2. Puțin 8. Nu pot aprecia

3. Mult 4. Foarte mult 9. NS/NR

Q21. Ce faci cel mai des la lecții?

1. Asculți explicațiile învățătorului/învățătoarei/profesorului/profesoarei

2. Discuți cu ceilalți colegi și cu învățătorul/învățătoarea/profesorul/profesoara





80

3. Rezolvi probleme și exerciții

Q22. Care este vârsta ta? _____ ani

Q23. Sex: 1. Masculin 2. Feminin

Q24. Ce studii au părinții tăi?

Q24_1 Tata Q24_2 Mama

1. Fără școală 1. Fără școală

2. Școala primară 2. Școala primară

3. Școala gimnazială 3. Școala gimnazială

4. Școala profesională 4. Școala profesională

5. Liceu 5. Liceu

6. Studii superioare (facultate/masterat/doctorat) 6. Studii superioare (facultate/masterat/doctorat)

OPERATOR completează cu majuscule în casetă:

Data realizării interviului ________________

Orele între care s-a realizat interviul _________________

Telefon subiect ________________________

Observații cu privire la desfășurarea interviului





81

Anexa 4. Chestionar profesori ADS

Buna ziua, numele meu este _____________ si am fost delegat in cadrul proiectului/studiului_____ pentru a realiza cateva chestionare in localitatea dvs. Urmeaza sa va adresez cateva intrebari legate de modul in care ati interactionat dvs cu programul ADS si opinia dvs despre acesta. As dori sa-mi acordati 15-20 de min din timpul dvs pentru a-mi raspunde la acest chestionar. Răspunsurile dvs vor fi anonime. Criteriul dupa care ati fost ales pentru participarea la acesta este implicarea dvs in cadrul programului ADS in scoala in care lucrati. Nu există răspunsuri corecte sau greșite, asa ca va rugam sa raspundeti cat se poate de sincer la aceste intrebari. Pentru fiecare dintre întrebările de mai jos trebuie încercuită varianta care vi se potrivește cel mai bine.

Q1. Sexul: 1. Masculin 2. Feminin Q2. Care este vârsta dvs? _______ ani Q3. Ce specializare aveți? (ex: profesor limba romana, invatator, etc.) ____________________ Q4. Care este vechimea dvs in această școală? _______ ani Q5. Care este vechimea dvs in invățământ? _______ ani Q6. Sunteți profesor titular sau suplinitor? 1. Profesor titular 2. Profesor suplinitor (Mergi la Q8)

Q7. Ce grad didactic aveți? _________________

Q8. Care este ultima școală pe care ați absolvit-o? 1. Liceu 3. Facultate sau master 2. Colegiu pedagogic 4. Studii post-universitare (doctorat)

Q9. Care este venitul dvs. lunar? ______________________ lei Q10. În ce măsură unitatea școlară în care predați se confruntă cu problema abandonului școlar? 1. Foarte mare măsură 2. Mare măsură 9. NS/NR 3. Mică măsură 4. Foarte mică măsură

Q11. Ati beneficiat până în prezent de cursuri de formare direct direct legate de programul ADS? 1. Da 2. Nu 9. NS/NR

Q12. Gândindu-vă al cursurile de formare legate de programul ADS pe care le-ați urmat, cât de mulțumit/ă sunteți de următoarele aspecte pe o scală de la 1 la 7, unde 1=foarte nemulțumit și 7 foarte mulțumit:

1 2 3 4 5 6 7 NS/NR/N

C

Q12_1 Informațiile obținute despre programul ADS 1 2 3 4 5 6 7 9

Q12_2 Competențele didactice obținute 1 2 3 4 5 6 7 9

Q12_3 Competențele cu privire la gestionarea problemelor specifice ale beneficiarilor ADS

1 2 3 4 5 6 7 9

Q12_4 Aplicabilitatea informațiilor primite 1 2 3 4 5 6 7 9

Q12_5. Utilitatea cursurilor în general 1 2 3 4 5 6 7 9

Q13. Sunteți navetist/ă? 1. Da 2. Nu (mergi la Q14) 9. NS/NR

Q14. Cât timp faceți de acasă până la școală? _________ min Q15. Care sunt principalele probleme cu care se confruntă școala dvs?

Cod chestionar:_______ Data: _______ Localitatea:__________ Județul:_____





82

Q17. Cum apreciați urmatoarele aspecte legate de infrastuctura din scoala dvs?

Foarte bună

Bună Proastă Foarte proastă

NS/NR/NC

Q17_1 Starea clădirii 1 2 3 4 9

Q17_2 Starea sălilor de clasă 1 2 3 4 9

Q17_3 Starea mobilierului 1 2 3 4 9

Q17_4 Dotarea laboratoarelor cu materiale didactice

1 2 3 4 9

Q17_5 Starea bibliotecii 1 2 3 4 9

Q17_6 Disponibilitatea manualelor 1 2 3 4 9

Q18. Din ce an se desfășoară programul ADS in școala dvs? _______ 9. NS/NR Q19. In aceasta perioadă a avut intreruperi? 1. Da 2. Nu (Mergi la Q21) 9. NS/NR

Q20. Care au fost motivele pentru intreruperea programului în școala dvs?

1. Lipsa finanțării pentru program

2. Lipsa elevilor pentru a fi inscriși in program

3. Lipsa cadrelor didactice care să se implice

4. Altul (Care?) _________________________

Q21. Ce surse de finanțare are programul ADS în școala dumneavoastră? (Răspuns multiplu) 1. Publice 2. Private 3. Proiecte europene 4. NS/NR

Q22. Cand ați aflat prima dată de programul ADS?

1. Inainte de a fi implementat in școala noastră

2. In momentul in care a fost implementat in scoală

3. In momentul in care mi s-a propus sa mă implic in program

9. Nu îmi mai amintesc

Q23. Cât de informat/ă vă simțiți cu privire la programul ADS?

1. Foarte informat/ă 2. Destul de informat/ă

3. Nu prea informat/ă 4. Deloc informat/ă 9.NS/NR

Q24. Cat de multumit/ă sunteti de modul in care se desfasoara programul ADS in scoala dvs? O sa va rog sa-mi dati note pe o scala de la 1 la 7 unde 1 inseamna ”foarte nemultumit” si 7 ”foarte multumit”

Foarte nemultumit Foarte multumit

1 2 3 4 5 6 7

Q25. În ce treaptă de învățământ a programului ADS predați?

1. Primar 2. Secundar inferior 3. Ambele

Q26. În ce măsură sunteți mulţumit/ă de următoarele aspecte...

În foarte mare

măsură

În mare măsură

În mică măsură

În foarte mică

măsură

NS/NR/NC

Q26_1 Intervalul orar în care se desfășoară programul ADS

1 2 3 4 9

Q26_2 Modalitatea de organizare a programului ADS

1 2 3 4 9

Q26_3 Recompensele financiare obținute din implicarea în programul ADS

1 2 3 4 9

Q26_4 Implicarea directorului școlii în cadrul programului ADS

1 2 3 4 9

Q26_5 Implicarea mediatorului școlar în cadrul programului ADS

1 2 3 4 9





83

Q26_6 Implicarea psihologului/consilierului educațional al școlii în cadrul programului ADS

1 2 3 4 9

Q26_7 Disponibilitatea materialelor didactice pentru acest program

1 2 3 4 9

Q26_8 Modalitatea de desfășurare a cursurilor

1 2 3 4 9

Q26_9 Gradul de implicare al beneficiarilor 1 2 3 4 9

Q26_10 Gradul de implicare al familiilor beneficiarilor

1 2 3 4 9

Q26_11 Finalitatea programului ADS 1 2 3 4 9

Q27_12 Programele europene implementate în cadrul ADS

1 2 3 4 9

Q27. În ce măsură considerati că programul ADS...


Mare măsură

Mică măsură

Foarte mică

măsură

NS/NR

Q27_1 Reprezintă un lucru bun în general 1 2 3 4 9

Q27_2 Sprijină persoanele înscrise în program 1 2 3 4 9

Q27_3 Este bine organizat 1 2 3 4 9

Q27_4 Este folositor pentru că oferă o diplomă 1 2 3 4 9

Q27_5 Stimulează participanții să participe frecvent la ore

1 2 3 4 9

Q27_6 Transmite cunoștințele care îi ajută pe beneficiari să se descurce în societate

1 2 3 4 9

Q27_7 Îi ajută pe beneficiari să își găsească mai ușor un loc de muncă

1 2 3 4 9

Q27_8 Face mai ușoară integrarea beneficiarilor în societate

1 2 3 4 9

Q27_9 Ajută la combaterea abandonului școlar

1 2 3 4 9

Q28. Considerati că pentru dvs. personal este benefică implicarea in programul ADS? 1. Este mai degrabă benefică 3. Nu pot aprecia 2. Este puțin benefică 9. NS/NR

Q29. Care sunt principalele motive de nemulțumire ale dvs personal privind programul ADS?

Q30. Care sunt principalele aspecte pozitive pentru dvs personal legate de implicarea in programul ADS?

Q31. Care sunt principalele dificultati pe care le-ati intampinat in implementarea programului? (Răspuns multiplu)

1. Migratia (cursantilor/familiilor acestora in alte tari)

5. Lipsa manualelor auxiliare

2. Lipsa finanțării programului 6. Absenteismul cursantilor

3. Dificultățile economice ale școlii 7. Abandonul cursantilor

4. Programa școlară dificil de pus în practică 8. Altele (care?) ________________________

Q32. Care este numarul aproximativ de cursanti pe care ii aveti intr-o grupa de ADS? ___________ numar de copii





84

Q33. Care este proporția de copii (persoane sub 18 ani) vs. adulti in grupele dvs?

Q33_1 Adulti..................(procent aproximativ) Q33_2 Copii.....................(procent aproximativ)

Q34. Câți dintre cursanți renunță la cursuri, in medie anual?

Q34_1 Adulti..................(procent aproximativ) Q34_2 Copii.....................(procent aproximativ)

Pentru profesorii care predau în ciclul secundar: Q35. Care e rata de promovabilitate la examenele naționale/bacalaureat pentru cursanții ADS?

Q34. În ce măsură părinţii cursantilor ADS cu varsta sub 18 ani...

Foarte mică

măsură

Mică măsură

Măsură medie

Mare măsură

Foarte mare

măsură

Q34_1 Vin cu regularitate atunci când sunt solicitaţi

1 2 3 4 5

Q34_2 Vin cu regularitate să-şi ofere serviciile şcolii

1 2 3 4 5

Q34_3 Fac propuneri constructive privind îmbunătăţirea vieţii şcolare

1 2 3 4 5

Q34_4 Reclamă şi se plâng de diferite aspecte ale activităţii şcolii

1 2 3 4 5

Q35. Cursantii ADS beneficiaza de ore suplimentare de suport educational in scoala dvs? 1. Da (Întreabă Q36) 2. Nu (Mergi la Q37) 9. NS/NR

Q36. Ce tipuri de activități extrașcolare desfășoară beneficiarii ADS?

Q37. Credeti ca ar trebui sa beneficieze? 1. Da 2. Nu 9. NS/NR

Q38. In scoala dvs cursantii ADS beneficiaza de urmatoarele facilitati financiare pentru participarea la cursuri?

DA NU NS/NR

Q38_1 Burse de ajutor social 1 2 9

Q38_2 Rechizite gratuite 1 2 9

Q38_3 Programul de tip ”cornul si laptele” 1 2 9

Q38_4 Consiliere psihologică 1 2 9

Q38_5 Consiliere educațională 1 2 9

Q38_6 Activități extrașcolare 1 2 9

Q38_7 Cursuri de formare/calificare 1 2 9

Q39. Considerati ca este nevoie de acordarea de beneficii sociale cursantilor pentru integrarea si mentinerea cursantilor in programul ADS? 1. Da 2. Nu 9. NS/NR

Q40. Ce institutii ar trebui sa ofere sprijin in oferirea de benificii sociale cursantilor? 1 Biserica 2 ONG-urile 3 Consiliul local/Primăria 4 Inspectoratul județean 5 DGASPC (Directia Generala de Asistententa Sociala si Protectia Copilului





85

6 Altele (Care?) _________________________________________ Q41. Beneficiati de un numar suficient de ghiduri tiparite pentru cursanti? 1. Da 2. Nu 9. NS/NR

Q42. Cum apreciati calitatea ghidurilor? 1. Foarte proasta 2. Oarecum proasta 3. Nici buna, nici proasta

4. Oarecum buna

5. Foarte buna

8. Nu pot aprecia

Q43. Ce aspecte considerati ca ar trebui imbunatatite in modul in care se defasoara programul ADS?

1 Revizuire metodologie programului 2 Finantarea suplimentara 3 (mai multe) cursuri de formare cadre didactice 4 Grupe cu numar mai mic de cursanti 5 Clase separate pe grupe de varsta: copii vs adulti 6 Altele (Care?) ________________________

Q44. Considerați că implementarea programului ADS în formula actuală va reprezenta un succes în viitor? 1. Da 2. Nu 9. NS/NR

Q45. În ce măsură considerați că următoarele categorii de persoane sunt responsabile de combaterea fenomenul abandonului școlar?

Foarte mare

măsură

Mare măsură

Mică măsură

Foarte mică

măsură NS/NR

Q45_1 Părinții elevilor 1 2 3 4 9

Q45_2 Elevii 1 2 3 4 9

Q45_3 Profesorii 1 2 3 4 9

Q45_4 Conducerea școlii 1 2 3 4 9

Q45_5 Mediatorii școlari 1 2 3 4 9

Q45_6 Primăria 1 2 3 4 9

Q45_7 Biserica 1 2 3 4 9

Q45_8 Situația economică a elevilor 1 2 3 4 9

Q46. Au existat programe de prevenire a abandonului școlar în localitate? 1. Da 2. Nu 9. NS/NR

Q47. Ce măsuri au fost luate la nivelul școlii pentru reducerea abandonului școlar?

Q48. Considerați că unitățile școlare ar trebui să își asume responsabilitatea pentru cazurile de abandon școlar? 1. Da 2. Nu 9. NS/NR

Q49. Ce măsuri credeți că s-ar pute alua pentru a reduce abandonul școlar?

Q50. Considerați că implicarea membrilor comunității în programul ADS este mai degrabă... 1. Un lucru bun 2. Un lucru greșit 3. Nici bun, nici greșit 9. NS/NR

Q51. Cum ați implica membrii comunității în procesul educațional?





86

Q52. Ce masuri credeti că s-ar putea lua pentru a se înscrie mai multe persoane în acest program?

Acestea au fost întrebările, vă mulțumim pentru timpul acordat!

OPERATOR completează cu majuscule în casetă: Data realizării interviului ________________ Orele între care s-a realizat interviul _________________ Adresa școală ___________________________________________________________________ Telefon subiect ________________________________________________________________

Observații cu privire la desfășurarea interviului





87

Anexa 5. Grilă de interviu absolvenți ADS

Această discuție are ca principal obiectiv înțelegerea perpectivei persoanelor care au participat

în programul A doua șansă, in ceea ce privește programul și modul în care funcționează el.

Suntem interesați de problemele legate de implementarea acestuia și de experiența pe care ați

avut-o atunci când ați fost înscris/ă. Tot ceea ce discutăm este protejat de regulile

confidențialității, nimic nu va fi identificat în funcție de numele dumneavoastră. Doresc însă

să înregistrez pentru a putea asculta atent/ă ulterior. E important de menționat că nu există

răspunsuri corecte sau greșite, mă interesează părerea și experiențele dumneavoastră din

sistemul de învățământ din România în general și cele din programul ADS în particular.

Cum ați ajuns să vă înscrieți în programul ADS? La ce școală ați fost înscris/a?

Pentru început aș dori să îmi spuneți cum a fost pentru dumneavoastră atunci când ați

fost în programul ADS... Ce ciclu ADS ați absolvit: primar, secundar inferior,

secundar superior?

Ce vârstă aveți? Cu ce vă ocupați în prezent? Sunteți căsătorit/ă? Aveți copii?

Care sunt principalele avantaje pe care le aveți acum pentru că ați finalizat programul

ADS? Dar principalele dezavantaje?

Imaginați-vă că trebuie să povestiți cuiva care nu știe ce este acest program. Cum i-ați

explica ce este?

Cum se desfășura o zi obișnuită în școală în momentul în care erați înscris/ă în

program? Ce vă plăcea, ce nu vă plăcea?

Lipseați mult de la școală? Dacă da, din ce motive? Dacă nu, ceilalți colegi lipseau

mult? Dacă da, care erau principalele motive?

Ce credeți că ar fi putut face profesorul/școala pentru a motiva persoanele care

absentau mult, să frecventeze programul?

În continuare mi-ar plăcea să știu cum erau profesorii pe care i-ați avut în grupa dvs?

Ați menținut legătura cu profesorii/mediatorii școlari și în afara orelor de la școală?

Ce ați schimba la programul ADS? Ce ați păstra? Cum ar trebui să fie programul ADS

ca să îți facă plăcere să mergi la ore?

Ce sfat/uri ați da persoanelor care se gândesc să abandoneze învățământul obligatoriu?

Dar celor care au părăsit deja sistemul de învățământ obligatoriu?





88

Care credeți că sunt principalele motive pentru care cineva abandonează școala?

V-ați gândit să plecați în străinătate? (Unde? Cum? Ce să faceți?, Singur/ă cu familia?)

În general vorbind, ce părere aveți despre sistemul de învățământ din România?

Acestea au fost întrebările, vă mulțumim pentru amabilitate și pentru răspunsurile

orferite!

Anexa 6. Grilă de interviu profesori ADS

Prin acest interviu ne dorim să vedem perspectiva profesorilor cu privire la programul A doua

șansă, accentul fiind pus pe problemele legate de implementarea programului cu care aceștia

se confruntă și pe strategiile didactice pe care le adoptă. Tot ceea ce discutăm este

confidențial, nimic nu va fi identificat în funcție de numele școlii sau profesorului. Voi

inregistra totuși discuția noastră pentru a putea asculta atent/ă ulterior. Trebuie să știți că nu

există răspunsuri corecte sau greșite, mă interesează părerea și experiențele dumneavoastră

din sistemul de învățământ.

1. Aș dori mai întâi să îmi spuneți câteva lucruri despre dumneavoastră... a) Care sunt

motivele pentru care ați ales să profesați în sistemul de învățământ? b) Cât de mult vă place

această profesie, sau altfel spus, ce vă place, ce nu vă place... c) De cât timp activați în această

instituție școlară?

2. Dacă ar fi să vă gândiți la principalele probleme cu care se confruntă şcoala dumneavoastră,

care ar fi cele mai importante? Cum credeți că pot fi rezolvate acestea? Cum ar trebui definită

o școală bună din perspectiva dumneavoastră? În funcție de ce criterii definiți performanța

școlară?

3. Având în vedere experiența dvs de până acum, care credeți că sunt motivele pentru care

unii elevi ajung să abandoneze școala? Care sunt efectele pe care abandonul scolar le are





89

asupra dezvoltarii elevilor? Cum sunt ele vizibile pentru cursantii pe care ii aveti acum in

ADS? In școala dvs vă confruntați cu această problemă? Dacă da, cum credeți că poate fi

abordat și confrunatat acest subiect în cazul specific al școlii dvs.? Care are fi soluțiile de

scurtă și lungă durată?

4. Care a fost parcursul dvs in programul ADS: de cât timp predați în program? Cum ați ajuns

să predați în grupe ADS? Au fost întreruperi ale programului in școala dvs? Care au fost

motivele? In ce ciclu ADS predați?

4. Care este calendarul de desfășurare al programului ADS? Care sunt problemele legate de

implementarea ADS cel mai des întâlnite la dvs. în școală? Care e procesul de inscriere a unui

potential beneficiar in cadrul programului?

5. Dumneavoastră ați urmat cursuri de formare pentru programul ADS? Despre ce? Cum vi s-

au părut?

6. Cum arată o zi obișnuită la școala pentru ADS? Care credeți că a fost cea mai interesantă

activitate reușită pe care ați avut-o până acum cu cei din programul ADS? Dar cea mai

nereușită (dacă nu poate identifica una, să ne povestească un moment dificil din toată

activitatea de profesor ADS). Care credeți că au fost lucrurile care au contribuit la ambele

tipuri de activități?

7. Daca ar fi să realizați un profil al cursantului ADS si al mediului din care provin acestia

cum ar arăta acesta? (dacă vă este mai ușor îl puteți compara cu un elev dintr-o clasă de

învățământ obligatoriu)? Este motivat? Iși face teme? Este interesat de cursuri?

8. Care este diferența între a preda în cadrul programului ADS comparativ cu învățământul

obligatoriu? Care sunt elementele cele mai asemănătoare? Dar diferențele?

9. Ați fost in situația de a preda simultan pentru două clase diferite din programul ADS? Dacă

da, vă rugăm să ne povestiți cum se desfăsoară o astfel de oră.

10. Aveți o anumită strategie de predare în programul ADS? Care este aceasta? Este diferită

de cea pe care o folosiți la programul normal? Care sunt metodele care credeți că funcționează

cel mai bine în acest program?

11. Obișnuitți să țineți legătura cu elevii din clasele din învățământul obligatoriu în afara

orelor de curs? Dar cu cei înscriși in programul ADS? Dacă da, în ce constă relația dvs cu

aceștia? Dacă nu, care sunt principalele impedimente (atât in relația cu elevii din ciclul

obligatoriu dar și cu cei din ADS)?





90

12. Aveți cursuri opționale in cadrul programului ADS? Dacă da, care sunt cele mai reușite?

[Intrebare pentru cei care predau in ciclul secundar inferior] – Ce cursuri se desfasoara, ce

abilitati dobandesc si cum le folosesc?

13. În general, în cadrul programului ADS, unele dintre problemele principale sunt

absenteismul și abandonul. Cum încercați să rezolvați această problemă în cadrul grupelor

ADS la care predați dvs?

14. Ce se intâmplă de obicei cu acei cursanți care nu finalizează un ciclu scolar ADS?

15. Ce credeți că i-ar motiva pe cursanți să nu abandanoze programul? Ce credeți că ar

stimula înscrierea mai multor participanți în cadrul programului ADS? Cum adaptati

programul ADS in functie de programul beneficiarilor (ce fac daca lucreaza, daca pleaca in

strainate, daca au absente mai multe etc)?

16. Dacă ați fi directorul școlii/inspector/metodist/MEN ce ați face pentru a îmbunătăți

programul ADS? Care ar fi primele măsuri? Ce altceva ar mai putea fi făcut?

17. V-ati gandit să renunțați la a preda in programul ADS? Daca da, care sunt principalele

motive? Dacă nu, ce vă determină să vă continuați activitatea în cadrul acestuia?

18. Există diferențe intre a preda la zi, seral, comasat? Care sunt acestea? (daca nu preda decat

la zi sa raspunda din experienta colegilor, dacă este cazul)

Va multumim pentru raspunsurile oferite!





91

Anexa 7. Grilă focus grup profesori ADS

Va multumesc ca ati acceptat sa participati la aceasta discutie de grup privind programul

ADS. Numele meu este ……………… si impreuna cu colegul/a meu/mea ne ocupam de o

cercetare socială cu privire la implementarea ADS in judetul dvs. Colegul/colega mea/meu ma

va ajuta cu partea tehnica si v-as ruga sa nu fiti atent la el/ea sau la camera de luat vederi.Vom

filma aceasta discutie pentru ca nu vreau sa pierdem din vedere niciunul din lucrurile pe care

le spuneti. Va asigur ca discutia este confidentiala. Datele rezultate in urma cercetarii vor fi

sub regula anonimatului si nu vor fi asociate cu numele dvs.

As vrea sa va spun inca de la inceput ca : NU EXISTA RASPUNSURI CORECTE SAU

GRESITE. Ma astept ca punctele dvs de vedere sa fie diferite. As vrea sa le prezentati in mod

deschis, chiar daca nu coincid cu lucrurile spuse de ceilalti. Apoi, ma intereseaza ce are de

spus fiecare persoana. Asa ca as vrea sa respectati dreptul la opinie al celuilalt si sa nu il

intrerupeti in timp ce vorbeste. Atunci cand vreti sa faceti o observatie, un comentariu, o

completare la ce au spus ceilalti sau ati spus voi mi-ar placea sa asteptati ca celalalt sa termine

si apoi sa ridicati mana pentru a putea fi numit sa vorbiti.

Ne intereseaza sa vedem cum functioneaza in prezent programul ADS si care sunt pistele

posibile de dezvoltare/imbunatatire a programului.

1. Pentru început aș dori să vă prezentați fiecare, să-mi spuneți de cat timp sunteti in

invatamant, ce grad didactic aveți și de ce școală aparțineți?

2. Cum ati ajuns să profesați în școala de care aparțineți? Care sunt problemele cu care se

confrunta scoala dvs, pe care le-ati observat de cand predati aici?

3. Vă rog să îmi povestiți traseul dvs. în programul ADS de când ați început activitatea în

cadrul acestuia și până în prezent. a) De cat timp sunteti implicata in acest program? b)





92

Cum ati ajuns sa fiti implicat/a in programul ADS? c) De la cine ati aflat despre

acesta?

(notează pe flipchart traseul de la intrarea în școală până la ADS)

4. Ce dificultati ati intampinat de-a lungul timpului in activitatile specifice programului

ADS? (de scris pe flipchart)

5. RELATIA CU COPIII: a. Daca ar fi sa faceti un profil pentru mediul din care provin

în general cursanții pe care îi intalniți in grupe dvs, cum ar arăta acesta?

b. Cum arata acest profil al lor referitor la cursuri? Sunt motivati sa invete?

Frecventează cursurile? Vin interesati de activitati? Participa la discutii? Isi fac

temele? (după răspunsuri lista de comun acord care sunt principalele caracteristici ale

unui cursant ADS)

6. Acum as vrea sa lucrati in echipe de cate 2 persoane la o lista de elemente, sa le

spunem puncte tari si puncte slabe ale programului ADS, din experienta dvs de pana

acum. Apoi vom discuta in comun fiecare dintre aceste elemente.

(LISTA CU PUNCTELE TARI SI PUNCTELE SLABE NOTATA PE FLIPCHART)

7. Pornind de la punctele slabe pe care le-am indentificat impreuna, sa ne imaginam

acum ca ati fi directorul acestei scoli. Care ar fi primele masuri pe care le-ati lua

pentru a imbunatati programul ADS? Care ar fi primul dintre punctele slabe cu care ati

incepe? Cu care ati continua?

8. Exista bariere institutionale pe care le intalniti in activitatea dvs curenta in program?

9. În general, în cadrul programului ADS, unele dintre problemele principale sunt

absenteismul și abandonul. Sunt valabile și în cazul școlilor în care profesați? Cum

încercați să rezolvați acastă problemă în școala dumneavoastră? Cum credeti ca ar

putea fi motivati cursantii pentru a ramane in program?

10. POSDRU (facultativ): As vrea sa ne povestiti acum un pic despre finantarea cu

fonduri europene. Care sunt principalele elemente pe care le-a schimbat aceasta

finantare, fata de desfasurarea anterioara a programului? Ce ar fi de imbunatatit in

modul in care functioneaza acest gen de proiecte, legat de programul ADS?





93

Anexa 8. Fișa Centru de asistență socio-educativă

Numele centrului CASE:

Numărul de profesori/invatatori ADS in anul scolar...

-2013-2104:- ciclul primar:.........................99. NC

- ciclul secundar:........................99. NC

-2014-2015:- ciclul primar:..........................99. NC


Numărul total de cursanti ADS in anul scolar...

-2013-2014:- ciclul primar:.........................99. NC


-2014-2015: :- ciclul primar:........................99. NC


Principalele obiective ale CASE și o scurtă descriere a modalității de implementare a

acestora:

Ultimele 2 activități desfășurate în CASE și o scurtă descriere a acestora:





94

Colaborarea cu comunitatea locală (relația cu autoritățile locale, comitetul de părinți,

biserica)-scurtă descriere a implicării acestora în cadrul CASE:

Principalele probleme cu care se confruntă în general centrul CASE:

Exemple de activități ”modele de bună practică” din cadrul CASE:

Detalii pentru fiecare școală din cadrul CASE:

Scoala:





95

Numărul de profesori/invatatori ADS in anul

scolar 2013-2014:

Ciclul primar:............99. NC

Ciclul secundar:.........99. NC

Numărul de profesori/invatatori ADS in anul

scolar 2014-2015:



Numărul de cursanti ADS in anul scolar 2013-

2014



Numărul de cursanti ADS in anul scolar 2014-

2015



Procentul (estimativ) de absolvenți ai

cursurilor ADS intr-o generație



Principalele probleme cu care se confruntă

școala

Profilul socio demografic al persoanelor

inscrise în programul ADS Religie:

Etnie:

Venit (estimativ sau o descriere a situației

economice a acestora):

Colaborarea cu comunitatea locală (relația cu

autoritățile locale, comitetul de părinți,

biserica)-scurtă descriere a implicării

comunității în școală și/sau programul ADS

Activitati desfășurate in cadrul programului

ADS, pe langă cursuri





96

Incidența abandonului școlar (numărul de

persoane care au abandonat școala) Anul școlar 2012-2013:..........................

Anul școlar 2013-2014:.........................

Programe/ măsuri de combatere a abandonului

școlar (scurtă descriere a lor în cazul în care

există în școală)

Exemple de activități ”modele de bună

practică” din cadrul școlii

(acest tabel se repetă pentru fiecare școală din centrul CASE)

Referințe

1. Christle, C.; Jolivette, K.; Nelson, M.. 2007. “School Characteristics Related to High

School Dropout Rates”. Remedial and Special Education 28 (6), 325-339.

Creswell, J. W., Plano Clark, V. L., Gutmann, M. L., & Hanson, W. E. (2003). Advanced

mixed methods research designs. In A. Tashakkori & C. Teddlie (Eds.), Handbook of mixed

methods in social and behavioral research (pp. 209–240). Thousand Oaks, CA: Sage.

MEC 2010. Raport asupra starii sistemului national de invatamant (National Report on

Education). Ministry of Education and Research Romania.

Salvați Copiii. 2014. Cercetare privind implementarea programului A doua șansă. Disponibil

la: http://salvaticopiii.ro/upload/p0001000100010003_Raport%20A%20Doua%20Sansa.pdf

MECTS, 2011, Metodologia privind organizarea procesului de învăţământ în cadrul

Programului „A doua şansă” pentru învăţământul secundar inferior- Anexa 3 la Ordinul

Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5248/31.08.2011

MECTS, 2011, Metodologia privind organizarea programului „A doua şansă”- învăţământ

primar- Anexa 3 la Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr.

5248/31.08.2011

MECTS, 2011, Metodologia de organizare şi funcţionare a claselor cu frecvenţă redusă în

învăţământul preuniversitar obligatoriu din 06.10.2011

http://salvaticopiii.ro/upload/p0001000100010003_Raport%20A%20Doua%20Sansa.pdf

Date post:	03-Sep-2018
Category:	Documents
Upload:	hoangtu
View:	231 times
Download:	0 times

Raport de cercetare privind contextualizarea...

Documents