RAPORT DE BILANŢportal.just.ro/337/Documents/bilant/Judecatoria ZALAU... · 2015-02-13 · În ce...

JUDECĂTORIA ZALAU RAPORT DE BILANT 2014

1

RAPORT DE BILANŢ

asupra activităţii desfăşurate la Judecătoria Zalău în anul 2014

I N T R O D U C E R E

Scurte consideraţii privind situaţia instanţei în anul 2014

Judecătoria Zalău îşi are sediul în municipiul Zalău şi se

găseşte în circumscripţia Tribunalului Sălaj.

Localităţile din judeţ arondate acestei instanţe sunt în număr de

89, reprezentând municipiul Zalău, oraşul Cehu Silvaniei şi 22 de

comune.

Judecătoria Zalău are sediul în municipiul Zalău, str. Tudor

Vladimirescu nr. 10-11, în aceeaşi clădire funcţionând şi Tribunalul

Sălaj. Activitatea economică, financiară si administrativă a

Judecătoriei Zalău este asigurată de către departamentul economico

– financiar şi administrativ din cadrul Tribunalului Sălaj.

Clădirea este proprietatea Ministerului Justiţiei, a fost renovată

în cursul anilor 2002 – 2006 şi asigură condiţii acceptabile pentru

desfăşurarea activităţii judecătorilor şi personalului auxiliar.

Judecătoria este condusă de preşedinte, postul de

vicepreşedinte fiind desfiinţat în cursul anului 2008 şi transformat în

post de preşedinte al Judecătoriei Jibou nou – înfiinţate. Această

măsură a fost percepută ca neadecvată de către personalul instanţei,

ţinând cont de diferenţa enormă a volumului de activitate a celor

două instanţe. În contextul lipsei acute de personal, Judecătoria

Zalău s-a confruntat în ultimii ani cu supraîncărcarea cauzelor pe

judecător. În mod practic, atribuţiile vicepreşedintelui au continuat

să fie exercitate de un judecător, acest lucru fiind imperios necesar

pentru asigurarea bunei funcţionări a instanţei. Iată de ce,

considerăm oportună reanalizarea situaţiei şi reînfiinţarea grabnică a

postului de vicepreşedinte la Judecătoria Zalău.

Mai precizăm, în acelaşi context, că schema posturilor de

judecători a mai fost redusă cu un loc cu aceeaşi ocazie a deschiderii

Judecătoriei Jibou.


2

În cursul anului, urmare a solicitării forurilor superioare

formulate în cadrul acţiunii de reevaluare a schemelor de personal la

nivelul instanţelor judecătoreşti, am propus, pe lângă adoptarea unor

măsuri urgente pentru acoperirea efectivă cu personal a

organigramei existente, reînfiinţarea postului de vicepreşedinte şi

completarea schemei de personal cu cel puţin 6 posturi de judecător,

luând în considerare şi intrarea în vigoare a codurilor de procedură

civilă, respectiv penală, care modifică substanţial competenţa şi

atribuţiile judecătorilor în activitatea judiciară.

Alături de preşedinte, funcţionează colegiul de conducere, care

mai are în compunere 2 membri aleşi de Adunarea generală a

judecătorilor, având competenţa prevăzută de art. 22 si 25 din

Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

Judecătorii care şi-au desfăşurat activitatea la

Judecătoria Zalău în anul 2014

D-nul jud. Podar Claudiu Rareş – preşedinte

D-na jud. Puiu Dana Maria – membru în Colegiul de

conducere

D-na jud. Badea Cristina Maria – membru în Colegiul de

conducere

D-na jud. Ştef Maria Cristina / judecător în materie penală

D-na jud. Marian Dorina Elena / judecător în materie penală

D-na jud. Pop Anghel Marian /judecător în materie civilă

D-na jud. Neagoş Sorina Viorica/ judecător în materie civilă

D-na jud. Lar Maria Daniela / judecător în materie civilă

D-na jud. Cotîrlă Mirela Mihaela / judecător în materie civilă

D-nul jud. Chiş Dan Adrian / judecător stagiar

D-na jud. Trif Claudia Arabela / judecător stagiar

D-na jud. Moga Anamaria Mihaela / judecător în materie civilă

D-na jud. Paraschiv Laura /judecător stagiar

În anul 2014, Judecătoria Zalău a funcţionat în medie

cu un număr de 10 judecători efectiv. Organigrama prevede un

număr de 12 judecători, un judecător s-a aflat până la data de

15.09.2014 în concediu pentru creşterea copilului.


3

Prin urmare, în acest an s-a ajuns la o oarecare constanţă în

ocuparea schemei de personal. Totuşi, la fel ca în anii precedenţi, la

Judecătoria Zalău nu s-a putut vorbi de stabilitatea atât de necesară

aplicării principiului continuităţii în judecată, având în vedere că

instanţa se confruntă mereu cu aceeaşi problemă, fluctuaţia de

personal şi ocuparea incompletă a organigramei.

În cursul anului 2014, s-a constatat, într-adevăr, o reducere a

numărului de dosare pe şedinţa de judecată, datorată în primul rând

intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, precum şi a

Codului de procedură penală, dar considerăm că acest număr de

dosare mai trebuie să scadă, raportat la complexitatea dosarelor şi

timpul minim care trebuie acordat fiecărei cauze, în funcţie de

specificitatea ei, pentru a putea realiza o judecată eficientă.

Scăderea numărului de dosare pe şedinţă se datorează însă, în

primul rând, modului în care fiecare judecător îşi manageriază rolul

dosarelor, astfel încât să aloce un timp suficient şi rezonabil

studiului şi soluţionării fiecărei cauze în parte, în funcţie de natura

acesteia, fiindcă, altfel, numărul total al cauzelor aflate pe rolul

instanţei a crescut semnificativ faţă de anul precedent.

A fost pus în aplicare programul centralizat adoptat de

Consiliul Superior al Magistraturii pentru reglementarea volumului

optim de activitate la nivelul instanţelor judecătoreşti. Consecinţa

imediată a fost mărirea intervalului de timp necesar pentru

repartizarea dosarelor la primul termen de judecată, dar în acelaşi

timp, a crescut în mod vădit operativitatea rezolvării acestor dosare

şi s-a scurtat termenul de soluţionare a cauzei. Pe parcursul derulării

programului însă, pe măsura ocupării posturilor din schema de

personal, s-a observat reducerea intervalului de timp alocat primului

termen de judecată la un nivel rezonabil. Apreciem, de aceea, că

programul privind reglementarea volumului optim de activitate a

avut un impact deosebit de pozitiv asupra activităţii instanţei.

Pentru cauzele urgente, în privinţa cărora repartizarea conform

parametrilor volumului optim de activitate a creat grave neajunsuri,

până la eludarea scopului urmărit de lege, s-au creat, prin hotărâre a

colegiului de conducere, complete speciale de urgenţă care au

dublat completele iniţial stabilite, asigurându-se astfel soluţionarea

cu maximă celeritate a unor astfel de cauze şi respectarea legii. După

intrarea în vigoare a codurilor de procedură, s-a creat cadrul tehnic-


4

organizatoric necesar pentru repartizarea promptă şi judecarea cu

celeritate a unor astfel de cauze, cu respectarea condiţiilor impuse de

lege.

În concluzie, cu ajustările corespunzătoare, apreciem pozitivă

implementarea programului privind volumul optim de activitate.

Începând cu anul 2006, în cadrul instanţei funcţionează

complete specializate pentru familie şi minori, precum şi complete

specializate în contencios funciar. Există o specializare faptică pe

materii: două sau trei complete soluţionează cauzele penale, şase,

şapte sau opt cauzele civile, funcţie de numărul de judecători care

funcţionează efectiv la un moment dat.

Ca specific al naturii cauzelor, un număr foarte mare de litigii

reprezintă plângerile contravenţionale, alt număr important de cauze

este generat de raporturile juridice de familie si minori. A scăzut

semnificativ numărul litigiilor de fond funciar. În contextul crizei

economice globale, după ce s-a observat în anul 2010 o creştere

semnificativă a numărului cauzelor comerciale şi al celor care

privesc raporturile juridice de executare silită, în cursul anului 2011

ponderea acestor cauze s-a diminuat, în anul 2012 a rămas constantă,

în timp ce în anii 2013 şi 2014 s-a constatat din nou o creştere

considerabilă a numărului acestor cauze.

În ce priveşte personalul auxiliar de specialitate, schema de

posturi este acoperită aproape în întregime. Personalul este

repartizat în compartimentele registratură, grefă si arhivă. 75%

dintre grefieri au studii superioare juridice.

CAPITOLUL I

STAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2014

I.1.Activitatea instanţei în anul 2014

1.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe

secţii/complete specializate/materii

Volumul total de activitate al Judecătoriei Zalău în anul 2014

comparativ cu volumul total de activitate din anii anteriori


5

Volumul de activitate - TOTAL

Volumul de activitate - CIVIL

Judecătoria Anul

Stoc

anterior

Intrate

în cursul

anului

Total

de

soluţionat

Total de

soluţionat

fără

suspendate

Soluţionate

Stoc

la sfârşit

de an

Suspendate Operativitate

Zalău

2014 1552 6697 8219 8065 6798 1421 154 84,29

ECRIS Cu asociate

1957 6668 8625 8518 6998 1627 107 82,15

2013 1.453 6.621 8.074 7.879 6.552 1.522 195 83,16

2012 2.162 6.714 8.876 8.637 7.423 1.453 239 85,95

Volumul de activitate – PENAL

Judecătoria Anul

Stoc

anterior

Intrate

în cursul

anului

Total

de

soluţionat

Total de

soluţionat

fără

suspendate

Soluţionate

Stoc

la

sfârşit

de an

Suspendat

e

Operativitat

e

Zalău

2014 118 668 786 785 669 117 1 85,22

ECRIS Cu asociate

265 542 807 806 574 233 1 71,21

2013 150

715 865 865 747 118 - 86,36

2012 195

599 794 794 644 150 - 81,42

NOTĂ: În raportarea C.S.M. în materie penală nu au fost

incluse toate stadiile procesuale, motiv pentru care nu au fost

incluse la numărul de dosare intrate şi soluţionate un număr de

159 de dosare (toate dosarele soluţionate de judecătorul de

Judecătoria Anul

Stoc

anterior

Intrate

în

cursul

anului

Total

de

soluţionat

Total

de

soluţionat

fără

suspendate

Soluţionate

Stoc la

sfârşit

de an

Suspendate Operativitate

Zalău

2014 1640 7365 9005 8850 7467 1538 155 84,37

ECRIS

cu asociate

2222 7210 9432 9324 7572 1860 108 81,20

2013 1.603 7.336 8.939 8.744 7.299 1.640 195 83,48

2012 2.357 7.313 9.670 9.428 8.067 1.603 242 85,57


6

drepturi şi libertăţi). De asemenea, stocul restant de dosare din

2013 a fost modificat de la 118 dosare la 265 ceea ce a dus

semnificativ la scăderea operativităţii în materie penală, în

ECRIS.

Prin comparaţie cu anul 2013, s-a înregistrat o uşoară creştere

a numărului de cauze nou intrate (76 cauze mai multe decât în anul

precedent), pe fondul unui stoc mai mic, rezultând un volum total de

activitate în anul 2014 de 9005 dosare, cu 66 dosare mai mare decât

cel din anul precedent.

Remarcăm o creştere a operativităţii instanţei, cu 0,89

procente, de la 83,48 % în anul 2013 la 84,37%.

Se evidenţiază şi un stoc mai mic de dosare suspendate – 155

dosare, mai mic ca şi în anul precedent cu 40 dosare. Pentru anul

viitor, se impune a fi verificat şi a se găsi soluţiile legale pentru

reducerea în continuare a acestui stoc.

Volumul de activitate pe materii/complete specializate

(civil, penal, minori şi familie, contencios administrativ şi fiscal,

conflicte de muncă şi litigii de asigurări sociale, comercial)

Volumul total de activitate în anul 2014 comparativ cu anul 2013

ANUL MATERIA STOC DOSARE

LA 31.12.2013 DOSARE

INTRATE ÎN ANUL 2014

VOLUM TOTAL DE ACTIVITATE

2014

2014

PENAL inclusiv minori

118 668 786

CIVILĂ

din care:

1522 6697 8219

MINORI ŞI

FAMILIE

155 350 505

CONFLICTE DE MUNCĂ

- - -

LITIGII CU

PROFESIONIŞTII

415 1027 1442

FOND FUNCIAR 36 50 86


7

ANUL MATERIA STOC DOSARE

LA 31.12.2012 DOSARE

INTRATE ÎN ANUL 2013

VOLUM TOTAL DE ACTIVITATE

2013

2013

PENAL

inclusiv minori

150 715 865

CIVILĂ din care:

1453 6621 8074

MINORI ŞI FAMILIE

154 416 570

CONFLICTE DE

MUNCĂ

- - -

LITIGII CU PROFESIONIŞTII

439 1241 1680

FOND FUNCIAR 29 53 82

Volumul de activitate pe materii

MMAATTEERRIIAA AANNUULL VVOOLLUUMM

TTOOTTAALL DDEE

SSOOLLUUŢŢIIOONNAATT

VVOOLLUUMM

TTOOTTAALL DDEE

SSOOLLUUŢŢIIOONNAATT

((FFĂĂRRĂĂ

SSUUSSPPEENNDDAATTEE)) SSOO

LLUU

ŢŢII OO

NNAA

TTEE

SSTTOOCC

DDOOSSAARREE

CCIIVVIILLĂĂ

22001144

88221199 88006655 66779988 11442211

22001133 88007744 77887799 66555522 11552222

PPEENNAALLĂĂ

22001144

778866 778855 666699 111177

22001133 886655 886655 774477 111188

MMIINNOORRII ŞŞII

FFAAMMIILLIIEE

22001144

550055 449944 337744 113311

22001133 557700 555544 441155 115555

CCOONNFFLLIICCTTEE DDEE

MMUUNNCCĂĂ ŞŞII

AASSIIGGUURRĂĂRRII

SSOOCCIIAALLEE

22001144 -- -- -- --

22001133 -- -- -- --

LLIITTIIGGIIII CCUU

PPRROOFFEESSIIOONNIIŞŞTTIIII

22001144

11444422 11336622 11112200 332222

22001133 11668800 11557733 11226655 441155

FFOONNDD FFUUNNCCIIAARR

22001144

8866 8800 5566 3300

22001133 8822 7777 4466 3366

Pe principalele materii, distribuţia cauzelor se prezintă astfel:


8

În materie penală, Judecătoria Zalău, în anul 2014, a fost

confruntată cu 786 cauze penale, din care 668 cauze nou intrate, la

care se adaugă un stoc de 118 dosare din anul 2013 (în scădere cu

79 cauze), faţă de 865 total cauze în anul 2013.

În materie civilă, Judecătoria Zalău, în anul 2014, a fost

învestită cu 8.219 cauze, din care 1.522 cauze restante din anul 2013

şi 6.697 cauze nou intrate (în creştere faţă de 2013 cu 145 cauze),

faţă de 8.074 total cauze în anul 2013.

În materie de minori şi familie, la Judecătoria Zalău, în anul

2014, s-a înregistrat un volum de activitate de 505 cauze, cu 65

cauze mai puţin faţă de anul 2013, când au existat 570 cauze.

În materie de conflicte de muncă şi litigii de asigurări sociale, la

Judecătoria Zalău, în anul 2014, nu s-au înregistrat cauze, pe motiv de

necompetenţă materială.

În materie comercială sau „litigii cu profesionişti”, la

Judecătoria Zalău, în anul 2014, s-a înregistrat un volum de activitate de

1.442 cauze, cu 238 cauze mai puţin faţă de anul 2013, când au existat

1680 cauze.

Notă : Precizăm însă că, în această materie, statistica nu este

foarte exactă fiindcă, odată cu instituirea sistemului monist prin Noul

Cod civil, majoritatea cauzelor, chiar dacă figurau ca părţi profesionişti,

au fost înregistrate în sistemul ECRIS ca fiind de natură civilă.

În materie de fond funciar, la Judecătoria Zalău, în anul 2014, s-

a înregistrat un volum de activitate de 86 cauze, cu 4 cauze mai mult

faţă de anul 2013, când au existat 82 cauze.

Notă : Şi în această materie este de precizat că unele cauze, destul

de multe, nu sunt propriu-zis de fond funciar şi nu sunt supuse procedurii

speciale, ci se judecă conform procedurii de drept comun (de ex. anulare

titlu de proprietate), dar au fost înregistrate ca atare din temerea de a nu

eluda cerinţele de manipulare în sistemul ECRIS.

1.2. Încărcătura pe judecător

La Judecătoria Zalău, numărul de cauze ce a revenit spre

soluţionare unui judecător a fost de 901.


9

ÎNCĂRCĂTURA PE JUDECĂTOR PRIVIND VOLUMUL DE ACTIVITATE

INSTANŢA ÎNCĂRCĂTURA PE

SCHEMĂ - 12

ÎNCĂRCĂTURA PE

JUDECĂTOR - 10

Judecătoria ZALĂU 750 901

ECRIS 763 915

ÎNCĂRCĂTURA PE JUDECĂTOR PRIVIND DOSARELE SOLUŢIONATE

INSTANŢA ÎNCĂRCĂTURA PE

SCHEMĂ

ÎNCĂRCĂTURA PE

JUDECĂTOR

Judecătoria ZALĂU 622 747

ECRIS 608 729

Se observă o creştere a încărcăturii pe judecător faţă de anul

precedent, atât în raport de volumul de activitate, cât şi în raport de

cauzele soluţionate, cu 102 dosare, respectiv 65 dosare.

1.3. Operativitatea pe instanţă/secţii/complete specializate, în

diferitele materii şi pe judecător

Indicele general de operativitate al instanţei

Judecătoria Zalău a soluţionat, în anul 2014, un număr de 7467

cauze dintr-un total de judecat de 9005 cauze, realizând un coeficient

de rezolvare de 84,37 % , mai mare cu 0,89 procente decât cel de 83,48

% realizat în anul 2013.

ANUL 2013 Civil/

Penal

Stoc

dosare la

31.12.2012

Dosare

intrate în

anul 2013

Volum

total de

activitate

în anul

2013

Soluţionate

în anul

2013

Suspendate

la sfârşitul

anului 2013

Operativitatea

în anul 2013

Civil

+Penal

1603 7336 8939 7299 195 83,48%


10

ANUL 2014 Civil/

Penal

Stoc

dosare la

31.12.2013

Dosare

intrate în

anul 2014

Volum

total de

activitate

în anul

2014

Soluţionate

în anul

2014

Suspendate

la sfârşitul

anului 2014

Operativitatea

în anul 2014

Civil

+Penal

1640 7365 9005 7467 155 84,37%

Operativitatea pe materii

- Judecătoria Zalău, în materie penală, dintr-un număr de 786

dosare penale pe rol a judecat 669 cauze, ceea ce reprezintă 85,22 %,

procentul de operativitate scăzând cu 1,14 procente faţă de cel din

2013 când a fost de 86,36 %.

- În materie civilă, Judecătoria Zalău a soluţionat un număr de

6798 dosare din totalul cauzelor aflate pe rol 8.219, reprezentând un

coeficient de 84,29 %, plasând instanţa peste procentul din anul trecut

de 83,16 %, cu un procent de 1,13 %.

- În materie de minori şi familie, Judecătoria Zalău, în anul

2014, a avut de soluţionat 505 dosare, din care a judecat 374 dosare,

înregistrându-se o operativitate de 75,70 % din totalul cauzelor deduse

judecăţii, în creştere faţă de anul 2013 cu 0,70 procente, când acest

procent de operativitate a fost de 75,00 %.

- În materie de litigii de muncă şi asigurări sociale, Judecătoria

Zalău, în anul 2014, nu a soluţionat niciun dosar, având în vedere

regulile de competenţă.

- În materie comercială, Judecătoria Zalău, în anul 2014, a avut

de soluţionat 1.442 dosare, din care a judecat 1220 dosare,

înregistrându-se o operativitate de 82,23 % din totalul litigiilor deduse

judecăţii, în creştere faţă de anul 2013 cu 1,82 procente, când acest

procent de operativitate a fost de 80,41 %.

*A se vedea nota de la pagina 8.

- În materie de fond funciar, Judecătoria Zalău a avut de

soluţionat 86 dosare, din care a judecat 56 dosare, înregistrându-se o

operativitate de 70,00 % din totalul litigiilor deduse judecăţii, în

creştere faţă de anul 2013 cu 10,00 procente, când acest procent de

operativitate a fost de 60,00 %.

*A se vedea nota de la pagina 8


11

Comparaţie între operativităţile pe materii 2013/2014

2014 MATERIA Stoc

dosare la

31.12.2013

Dosare

intrate

2014

Volum

total de

activitate

2014

Soluţionate

2014

Suspendate

la sfârşitul

anului

2014

Operativitatea

2014

Civil 1522 6697 8219 6798 154 84,29

Penal 118 668 786 669 1 85,22

Minori şi

familie

155 350 505 374 11 75,70

Conflicte

de muncă

0 0 0 0 0 0

Comercial 415 1027 1442 1120 80 82,23

Fond

funciar

36 50 86 56 6 70,00

2013 MATERIA Stoc

dosare la

31.12.2012

Dosare

intrate

2013

Volum

total de

activitate

2013

Soluţionate

2013

Suspendate

la sfârşitul

anului

2013

Operativitatea

2013

Civil 1453 6621 8074 6552 195 83,16

Penal 150 715 865 747 2 86,36

Minori şi

familie

154 416 570 415 16 75,00

Conflicte

de muncă

- - - - - -

Comercial 439 1241 1680 1265 107 80,41

Fond

funciar

29 53 82 46 5 60,00


12

OPERATIVITATEA PE JUDECĂTOR

NR.

CRT.

NUMELE ŞI

PRENUMELE

JUDECĂTORULUI

NUMĂR

DOSARE

RULATE

HOTĂRÂRI

PRONUNŢATE

%

Operativitate

statistică instanţă

dosare rulate

%

Operativitate

statistică

ECRIS

1. PODAR CLAUDIU

RAREŞ 1068 611 57,20 84 %

2. LAR DANIELA MARIA 2625 1020 38,85 81 %

3. COTÎRLĂ MIRELA

MIHAELA 2380 1044 43,86 91 %

4. CHIŞ DAN ADRIAN 826 581 70,33 93 %

5. PUIU DANA MARIA 586 220 37,54 81 %

6. ŞTEF MARIA

CRISTINA 245 87 35,51 83 %

7. MARIAN DORINA

ELENA 538 222 41,26 89 %

8. BADEA CRISTINA

MARIA 1037 536 51,68 83%

9. POP ANGHEL MARIAN 1896 950 50,10 90 %

10. TRIF CLAUDIA

ARABELA 938 529 56,39 107%

11. NEAGOŞ SORINA

VIORICA 1740 1005 57,75 92 %

12. PARASCHIV LAURA 526 395 75,09 87 %

13. MOGA ANAMARIA

MIHAELA 685 267 38,97 74 %

TOTAL

15.090 7.467 49,48 87,30%


13

ANUL 2013

NR.

CRT.

NUMELE ŞI

PRENUMELE

NUMĂRUL DE

DOSARE

RULATE

HOTĂRÂRI

PRONUNŢATE

OPERATIVITATE

PE JUDECĂTOR

%

1. PODAR CLAUDIU-RAREŞ 1234

700

56,72

2. HODIŞ IOANA DIANA 224 97 43,30

3. URSUŢA- DĂRĂBAN

ELENA ROXANA

2459 1049 42,65

4. RISTEA RAMONA IOANA 2263 1048 46,31

5. CIOLPAN CARMEN

RAMONA

1864 1000 53,64

6. LAR MARIA DANIELA

2154 957 44,42

7. ŞTEF MARIA CRISTINA

658 280 42,55

8. MARIAN DORINA ELENA

661 293 44,32

9. BARBURA TURCU

GEORGE

262 117 44,65

10. PUIU DANA MARIA

1103 537 48,68

11. CHIŞ DAN ADRIAN 553 449 81,19

12. TRIF ARABELA 585 425 72,64

13. COTÎRLĂ MIRELA

MIHAELA

784 347 44,26

TOTAL 14.801 7299 49,31

ACTIVITATEA GREFIERILOR

ANUL 2014

Nr.

crt.

NUMELE ŞI PRENUMELE

GREFIERULUI

NUMĂR

ŞEDINŢE

DE

JUDECAT

Ă

NUMĂR

DOSAR

E

RULAT

E

NUMĂR

ÎNCHEIERI

AMÂNATE

NUMĂR

PĂRŢI INTRODUCTIV

E ÎNTOCMITE

1. BOLFĂ ORANIA IULIANA 16 759 386 373

2. GAIDOŞ ANCA IOANA 24 949 423 526

3. GOIA CORNELIA 11 992 260 732

4. HODOROGA MARIA 19 788 116 672

5. HOSSU TEODORA DIANA 30 1427 832 595

6. JULA CORNELIA - 4 - 4

7. KRISAN IOANA DANIELA 13 526 94 432

8. FĂRCAŞ LAURA FLORICA 17 899 638 261

9. LAZĂR CORINA MONICA 23 912 498 414

10. MUREŞAN DANIELA I. - - - -

11. NEGRUI MAGDOLNA 28 1148 464 684

12. PAPIŢA IOANA 20 556 350 206

13. PORUMB GEANINA R. 2 82 70 12

14. RACOLŢA SANDA 2 36 26 10


14

15. SABOU LAURA LIA 2 75 10 65

16. SAVA JULIETA GABRIELA 28 1331 790 541

17. SILAGHI GAROFIŢA 7 761 244 517

18. TOPAN ADRIANA-CECILIA 6 135 84 51

19. FLONTA LAURA ANCUŢA 20 963 613 350

20. FECHETE LIGIA SIMONA - - - -

21. BĂBĂNAŞ VALERIA M. 7 282 219 63

22. OLAR ANDREEA 11 323 195 128

23 MAXIM ALEXANDRU B. 8 307 110 197

24 PUŞCAŞ RAMONA IOANA 28 1619 1137 482

25 KADAR ANDREEA 5 216 64 152

TOTAL 327 15.090 7623 7467

ANUL 2013

Nr.

crt. NUME GREFIER

NUMĂR

ŞEDINŢE

NUMĂR

DOSARE

RULATE

NUMĂR

ÎNCHEIERI

REDACTATE

NUMĂR

PRACTICALE

ÎNTOCMITE

1. BOLFĂ ORANIA

IULIANA

20 1215 456 759

2. GAIDOŞ IOANA 13 597 180 417

3. GOIA CORNELIA 23 1180 657 523

4 HODOROGA MARIA 13 873 353 520

5 HOSSU TEODORA

22 679 381 298

6 JULA CORNELIA

- 23 - 23

7 KRISAN IOANA

6 529 137 392

8 FĂRCAŞ LAURA

31 1939 1010 829

9 LAZĂR CORINA

4 137 74 63

MUREŞAN DANIELA

ILEANA

- - - -

11 NEGRUI MAGDOLNA

26 1165 500 665

12 PAPIŢA IOANA

19 477 303 174

13 PORUMB GEANINA

31 1191 639 552

14 RACOLŢA SANDA

2 36 21 15

15 SABOU LAURA LIA

3 149 82 67


15

16 SAVA GABRIELA

JULIETA

33 1884 1163 721

17 SILAGHI GAROFIŢA 28 1464 903 561

18 TOPAN ADRIANA

CECILIA

18 498 301 197

19 VINCZE EVA 11 527 210 317

20 FECHETE LIGIA

SIMONA

- 11 1 10

21 BABANAŞ VALERIA

MARIA

- 52 8 44

22 HANGA MIHAI 4 275 123 152

TOTAL 307 14801 7502 7299

1.4 Managementul resurselor umane

Judecători

Judecătoria Zalău are în organigrama sa un număr de 12

judecători. În cursul anului 2014, Judecătoria Zalău a funcţionat

efectiv cu un număr de 10 judecători, unul dintre judecători,

respectiv d-na judecător Moga Anamaria Mihaela aflându-se în

concediu pentru îngrijirea copilului până la data de 15.09.2014.

Începând cu data de 01.07.2014, d-na judecător Ştef Maria

Cristina care era şi membru al Colegiului de conducere, în urma

susţinerii examenului de promovare în funcţie de execuţie, a promovat

la Tribunalul Sălaj.

Începând cu data de 15.07.2014, d-na jud. Paraschiv Laura a fost

repartizată judecător stagiar în cadrul Judecătoriei Zalău, iar începând

cu data de 01.07.2014, ceilalţi doi judecători stagiari care funcţionau în

cadrul instanţei, d-l jud. Chiş Dan Adrian şi d-na jud. Trif Claudia

Arabela, s-au aflat în concediu de odihnă, respectiv concediu de studii

în vederea pregătirii pentru susţinerea examenului de capacitate.

De la începutul anului 2015, după susţinerea examenului de

capacitate şi repartiţiile aferente pe posturi, instanţa va funcţiona cu un

număr de 12 judecători, din care unul este stagiar, schema de posturi

fiind ocupată în întregime.

Situaţia este ameliorată faţă de perioada 2007-2010. S-a ajuns în

acea perioadă la o “încărcătură” medie de 80-90 de dosare pe şedinţa

de judecată, o dată pe săptămână, ceea ce era enorm raportat la

complexitatea dosarelor şi timpul minim care trebuie alocat fiecărei


16

cauze, în funcţie de specificitatea ei, pentru a putea realiza o judecată

eficientă.

În anul 2014 Judecătoria Zalău a funcţionat cu 6 complete în

materie civilă, 3 complete de stagiar şi 3 complete care au judecat în

materie penală.

S-au înfiinţat complete ori s-au desemnat judecători pentru

soluţionarea tuturor cauzelor în privinţa cărora legea prevede o

procedură specială.

Personalul auxiliar de specialitate

În ce priveşte personalul auxiliar de specialitate, schema de

posturi este acoperită aproape în întregime. Personalul este repartizat in

compartimentele registratura, grefa si arhiva. Există 26 de posturi, din

care : 21 posturi de grefier (20 cu studii superioare, 1 cu studii medii),

5 posturi de arhivar/registrator.

Un grefier este detaşat la Judecătoria Zalău de la Judecătoria

Şimleu Silvaniei.

La data de 31.12.2014, la Judecătoria Zalău existau 26 de posturi

de grefier, toate fiind ocupate.

Trei dintre grefieri s-au aflat în cursul anului 2014 în concediu

de maternitate, iar ulterior în concediu pentru îngrijirea copilului,

respectiv d-nele grefier Porumb Geanina Raveica, Fărcaş Laura Florica

şi Bolfă Orania Iuliana. Pe aceste posturi au fost încadrate pe durată

determinată d-nele grefier Olar Andreea, Kadar Andreea Julia şi

grefier Maxim Alexandru Bogdan.

Din cei 26 de grefieri, 20 grefieri au studii superioare juridice.

Repartizarea actuală pe funcţii şi sarcini a grefierilor este

următoarea: 1 – grefier şef, 14-grefieri de şedinţă, 1- executări penale,

1- executări civile, 1-taxe judiciare, 1-repartizare aleatorie, 1-

corespondenţă, 1 – grefier responsabil cu scanarea dosarelor, 4 –

grefieri arhivari, 1 –grefier registrator.

Mai funcţionează în cadrul instanţei un aprod si un agent

procedural.

Din momentul în care i-a fost repartizat dosarul şi până la

pronunţarea hotărârii, un judecător conlucrează cu 1-2 grefieri, ca

regulă, ceea ce este un fapt pozitiv. Ceea ce este un fapt performant

este că, în majoritatea lor, judecătorii îşi redactează soluţiile şi


17

motivările în format electronic, fiind apoi preluate din reţeaua

informatică internă de către grefieri, ceea ce conduce la eficientizarea

activităţii, reducând substanţial timpul dedicat lucrărilor pe dosar.

Folosirea adecvată a resurselor umane

Se impune, aşa cum s-a mai arătat, degrevarea judecătorilor de

sarcini administrative, cu excepţia celor prevăzute expres de

dispoziţiile legale.

În ce priveşte activitatea jurisdicţională, există specializări în

materie penală şi civilă. Acest fapt impune efectuarea unor programări

separate în funcţie de specializarea judecătorilor, respectiv: pentru

penal - programări de serviciu la arestări preventive şi percheziţii,

programarea pe permanenţă; pentru civil - programări de serviciu la

registratură, programarea pe permanenţă, programări pentru

evenimente speciale (de exemplu, contencios electoral).

La realizarea programărilor trebuie să se aibă în vedere

repartizarea echitabilă a muncii, volumul de activitate al judecătorilor,

celelalte sarcini administrative ale judecătorilor.

Repartizarea aleatorie a dosarelor se realizează la Judecătoria

Zalău în baza unui sistem informatizat, care a fost perfecţionat de-a

lungul ultimilor ani (ECRIS-4). După introducerea acestui sistem şi

odată cu specializarea completelor, nu a existat nici o plângere din

partea justiţiabililor cu privire la părtinirea judecătorilor cauzată de

repartizarea preferenţială a dosarului şi s-au redus nemulţumirile

judecătorilor cu privire la distribuirea inegală a volumului de muncă.

Este important ca preşedintele să cunoască modul de funcţionare a

sistemului de repartizare a dosarelor, din punct de vedere tehnic, pentru

a se asigura că nicio persoană nu poate manipula sistemul in alt interes

decât acela al repartizării cu adevărat aleatorii a cauzelor.

Repartizarea personalului auxiliar de specialitate pe sarcini şi

atribuţii se face astfel încât volumul de muncă să fie echilibrat. Sunt

avute în vedere drept criterii de repartizare abilităţile şi calităţile

personale, nu sunt neglijate aspectele referitoare la vârstă şi starea de

sănătate.

Circulaţia informaţiilor trebuie să fie caracterizată de fluiditate şi

în ceea ce priveşte colaborarea dintre grefierul-şef şi preşedintele


18

instanţei. Grefierul-şef al judecătoriei îndeplineşte funcţiile

manageriale în privinţa personalului auxiliar de specialitate.

Apreciem că se impune:

- ocuparea posturilor vacante de judecători, asigurarea

raportului optim magistrat/personal auxiliar;

- mărirea schemei de personal atât cu judecători, cât şi

cu grefieri, pentru asigurarea desfăşurării în condiţii optime a

activităţii de judecată având în vedere intrarea în vigoare a noilor

coduri de procedură;

- identificarea sarcinilor administrative ( nejudiciare ) ce

pot fi preluate de personalul auxiliar;

- înfiinţarea unui post de grefier statistician la nivelul

instanţei, a unui post de agent procedural şi a unui post de psiholog,

având în vedere importanţa domeniului protecţiei drepturilor

copilului şi necesitatea consultării profesioniştilor în acest domeniu;

- instruirea corespunzătoare a agenţilor procedurali.

Comunicarea şi motivarea personalului

Înţelegerea comportamentului indivizilor în instituţie şi utilizarea

stilului managerial adecvat fiecărei persoane constituie premisele

obţinerii celor mai bune rezultate din partea personalului instanţei.

Atenţia acordată personalului are la bază următoarele principii ale

resurselor umane:

resursele umane reprezintă organizaţia, indiferent de

domeniul în care aceasta activează;

resursele umane sunt unice în ceea ce priveşte potenţialul de

creştere şi dezvoltare, precum şi capacitatea lor de a-şi

cunoaşte şi învinge propriile limite, pentru a face faţă noilor

provocări sau exigenţelor actuale şi de perspectivă;

resursele umane sunt singurele capabile să producă şi să

reproducă toate celelalte resurse ale organizaţiei;

resursele umane sunt singurele resurse inepuizabile de

creativitate, de idei, soluţii noi;

resursele umane constituie un potenţial factor care trebuie

înţeles, motivat, antrenat în vederea implicării reale în

atingerea obiectivelor propuse.


19

La temelia cunoaşterii personalului urmează a situa în primul

rând procesul de comunicare şi evaluarea muncii acestuia, nu numai

informaţiile indirecte, furnizate de managerii de rang inferior.

Apreciem că procesul de comunicare trebuie să fie unul deschis, direct,

bazat pe încredere şi sinceritate, iar pentru aceasta managerul va

renunţa la poziţia sa dominantă, încercând o abordare cât mai naturală,

firească, umană. Astfel, fiecărei persoane urmează a i se crea

sentimentul (ceea ce trebuie să fie o realitate) că preşedintele instanţei

acţionează şi urmăreşte:

binele angajatului la locul de muncă;

obţinerea unor rezultate cât mai bune cu eforturi cât mai

scăzute sau moderate;

că nu urmăreşte depistarea greşelilor şi erorilor în scopul

sancţionării angajatului, ci pentru a putea fi remediate şi a

înlătura cauzele acestora.

Stabilirea unei relaţii de încredere între preşedinte şi personalul

instanţei nu se poate realiza decât în urma dovedirii de către manager a

calităţilor şi bunei sale pregătiri profesionale, prin găsirea soluţiilor la

problemele cu care se confruntă şi pe care le sesizează angajatul, sau

cel puţin a abordării potrivite pentru identificarea rezolvării unei

situaţii. Cu alte cuvinte, personalul trebuie să aibă convingerea că

dacă epuizează scara ierarhică (managerii de rang inferior) la

preşedintele instanţei găseşte soluţiile sau îndrumările adecvate.

Desigur, suntem conştienţi că această abordare ar putea conduce la un

flux al personalului către preşedinte indiferent de complexitatea

situaţiei, ceea ce poate supraaglomera conducerea instanţei cu

probleme care şi-ar putea găsi rezolvarea la nivel inferior; iar pe de altă

parte, creează pericolul ca angajaţii să decline orice iniţiativă sau

asumare a răspunderii pe ideea că mai bine le rezolvă direct conducerea

instanţei. De aceea, preşedintele instanţei trebuie să inoculeze de la

început ideea de ierarhie a competenţelor şi responsabilităţilor,

respectiv că se sesizează iniţial managerul de rang inferior (grefier de

şedinţă → judecător de complet, grefier de sector → judecător delegat,

personal auxiliar → grefier-şef, etc.), precum şi să depisteze

persoanele care au un grad redus de implicare.

Pe de altă parte, se impune o mare atenţie a preşedintelui instanţei

în alegerea metodei de abordare a problemelor create şi în atitudinea sa,

tocmai pentru a nu aduce atingere ierarhiilor create şi raporturilor de


20

bună colaborare existente. Totodată, ne propunem o abordare care să

conducă la implicarea şi ambiţionarea personalului în cazul situaţiilor a

căror rezolvare putea fi găsită chiar de persoana care sesizează

conducerea instanţei şi are competenţa soluţionării unei probleme.

Astfel, urmează ca paşii raţionamentului să fie descoperiţi împreună şi

cu ajutorul angajatului, acesta învăţând maniera de gândire pentru

viitor.

Pentru a recurge la delegare, este important să se aibă în vedere :

- calităţile persoanei ; sunt importante mai ales calităţile

extrinseci profesiei, persoana căpătând o motivaţie în plus

prin punerea în valoare a unor calităţi neevidenţiate până

atunci

- importanţa lucrării ; lucrarea nu trebuie să fie dintre cele

mai importante, care rămân sub competenţă personală

exclusivă

- relaţia cu persoana delegată, încredere

- timpul alocat lucrării şi verificarea strictă a acestuia

- procedura de lucru trebuie explicată

- feed-back, asigurarea că persoana a înţeles procedura de

lucru şi scopul urmărit

Performanţele individuale depind de dorinţa personalului de a

depune efortul necesar în muncă, de nivelul de instruire şi

perfecţionare, precum şi de capacitatea de a executa ceea ce i se cere.

De aceea, preşedintele instanţei are obligaţia de a găsi metodele

potrivite de motivare/stimulare a personalului instanţei.

În condiţiile în care nu există posibilitatea stimulării financiare,

motivarea judecătorilor este mai dificil de realizat decât cea a

personalului auxiliar. Abstractizând, judecătorii se caracterizează prin

expresia « Noi suntem », pe când grefierii « Ei vor ». În Piramida lui

Maslow, nevoile judecătorilor se situează cu o treaptă mai sus decât ale

grefierilor, făcând diferenţa între stima de sine şi apartenenţa la grup.

În cazul personalului auxiliar există posibilitatea acordării

salariului de merit şi stabilirea coeficientului de încadrare se realizează

pe baza calificativelor acordate activităţii desfăşurate în timpul anului.

Cu toate acestea, în situaţia grefierilor care obţin în fiecare an

calificativul şi încadrarea maximă, precum şi salariul de merit, trebuie

găsite alte modalităţi de stimulare pentru a fi preocupaţi de

îmbunătăţirea continuă a activităţii lor şi pentru a nu se plafona. În


21

acest scop vor fi evidenţiate în cadrul colectivului iniţiativele,

implicarea, disponibilitatea la sarcini, iar personalul auxiliar trebuie să

fie conştient că fiecare are posibilitatea de a obţine recompensele

financiare dacă activitatea desfăşurată este una dintre cele mai bune.

Desigur că pe lângă stimularea pozitivă, există şi cazuri în care se

impune stimularea negativă, bazată pe reducerea satisfacţiilor

personalului. Apreciem că stimularea negativă, ca şi sancţiunile, trebuie

să fie ultimele alternative alese; pentru început să i se mai acorde

posibilitatea reabilitării, astfel încât persoana în cauză să fie conştientă

că a beneficiat de încrederea conducerii şi să încerce să dovedească

faptul că a meritat acest tratament.

După cum am arătat, în cazul judecătorilor nu există posibilitatea

recompensării materiale, astfel că se impune o motivare de ordin

profesional, psihic. În contextul în care în general în societate domină

competiţia, iar oamenii sunt apreciaţi prin comparare, trebuie creată

satisfacţia dată de faptul că munca bine făcută a fost remarcată, iar la

polul opus că activitatea neperformantă nu trece neobservată. Astfel, în

cadrul şedinţelor adunării generale a judecătorilor vor fi evidenţiate

iniţiativele, preocuparea unora dintre judecători pentru studiul

profesional şi calitatea hotărârilor, evidenţierea casărilor şi a volumului

de activitate pe judecători.

1.5. Probleme de management al instanţei

Pentru echipa de conducere, activitatea managerială s-a fondat,

principial, pe conştientizarea faptului că echilibrul intern al oricărei

organizaţii depinde într-o esenţială măsură de asigurarea unei

conduceri transparente şi implicate, care să transmită fiecărui angajat

în parte că valoarea organizaţională pretinsă şi promovată este,

întotdeauna, performanţa profesională în ambele ei componente: cea

tehnică şi cea etică.

De asemenea, s-a conştientizat faptul că mijlocul cel mai sigur

pentru atingerea performanţei, pe fondul resurselor umane şi

materiale nu întotdeauna suficiente, este o comunicare eficientă şi de

bună-credinţă.

La nivelul Judecătoriei Zalău, majoritatea deciziilor

preşedintelui au fost luate prin consultarea colegiului de conducere

şi, în conformitate cu Regulamentul de ordine interioară a instanţelor


22

judecătoreşti, cu avizul acestuia. De asemenea, s-a încercat angajarea

şi cooptarea tuturor judecătorilor la luarea deciziilor strategice în

cadrul instanţei.

A constituit o preocupare permanentă atât a conducerii

instanţei, cât şi a judecătorilor care funcţionează la aceasta,

soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi reducerea duratei

procedurilor judiciare.

S-a urmărit permanent optimizarea modului de alocare a

resurselor umane şi, oridecâteori a fost cazul, s-au luat măsuri de

reorganizare internă a activităţilor, prin hotărâri ale colegiului.

La începutul anului 2014 s-au constituit complete de

judecată fixe, iar modificările intervenite în structura acestora,

determinate de motive obiective (transferul judecătorilor, concedii

pentru creşterea copiilor sau pentru studii, creşterea volumului de

activitate sau reducerea acestuia în materiile respective) au fost

realizate cu avizul colegiului de conducere, conform Regulamentului

de ordine interioară.

S-a acordat o importanţă deosebită respectării principiului

repartizării aleatorii, asigurării continuităţii completului de

judecată, respectării planificării de permanenţă, toate măsurile

determinate de modificările intervenite fiind luate prin hotărâri ale

colegiului de conducere. În sensul arătat, pentru asigurarea acestor

principii, au fost instruiţi atât judecătorii, cât şi personalul auxiliar de

specialitate.

Colegiul de conducere al Judecătoriei Zalău a fost compus pe

parcursul anului 2014 din următorii membri:

d-l jud. Claudiu Rareş Podar – preşedinte

d-na jud. Puiu Dana Maria – membru ales de A.G.J.

d-na jud. Ştef Maria Cristina – membru ales de A.G.J

Începând cu data de 01.07.2014, d-na judecător Ştef Maria

Cristina, în urma susţinerii examenului de promovare în funcţii de

execuţie, a fost promovată la Tribunalul Sălaj. Astfel, în baza

Hotărârii nr. 2 a Adunării generale a judecătorilor din data de

23.09.2014, a fost ales un nou membru al Colegiului de conducere în

persoana d-nei judecător Badea Cristina Maria.

Funcţia de grefier-şef este ocupată de d-na gref. Cornelia Jula.

În cursul anului 2014, Colegiul de conducere al Judecătoriei

Zalău a dat un număr de 14 hotărâri, ceea ce este sugestiv sub


23

aspectul implicării acestuia în actul de decizie, chiar dacă numărul

este mai mic decât în anii precedenţi, datorită faptului că activitatea

instanţei a căpătat un caracter de stabilitate şi previzibilitate.

Preşedintele Judecătoriei Zalău a emis 32 de decizii, în

vederea organizării eficiente a activităţii instanţei, precum şi în

exercitarea atribuţiilor de administrare a acesteia.

În Raportul inspecţiei judiciare nr. 1263/IJ/963/SIJ/2010 se

arată următoarele : „Această instanţă, din anul 2008 nu mai este

prevăzută cu postul de vicepreşedinte. În anul 2008 postul de

vicepreşedinte a fost desfiinţat, fiind transformat în post de preşedinte

al Judecătoriei Jibou, iar la nivelul instanţei, această măsură a fost

percepută ca neadecvată şi se aşteaptă o reanalizare a situaţiei la

nivelul Consiliului Superior al Magistraturii în vederea reînfiinţării

postului, ţinând cont de volumul de activitate şi efortul deosebit

depus judecătorii acestei instanţe pe parcursul ultimilor ani.”

S-a întrunit cu o frecvenţă aproximativ lunară Adunarea

generală a judecătorilor, deşi s-au adoptat mai puţine hotărâri scrise.

O măsură importantă care s-a luat pentru degrevarea

judecătorilor de sarcini auxiliare şi care este permisă de

Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti se referă

la numirea unui grefier cu studii superioare care are ca şi atribuţii

verificarea şi stabilirea taxei judiciare de timbru.

A existat o bună colaborare între conducerea instanţei şi cele

ale Tribunalului Sălaj şi Curţii de Apel Cluj, abordarea onestă şi

directă a problemelor favorizând identificarea de soluţii care, în

raport de circumstanţele existente, să răspundă în cât mai mare

măsură nevoilor instanţei.

La Judecătoria Zalău funcţionează sistemul informatizat de

distribuire aleatorie a cauzelor. Din luna septembrie 2006, la instanţă

este funcţional sistemul de repartizare ECRIS.

Colegiul de conducere a hotărât modificarea parametrilor de

repartizare aleatorie, pentru crearea unui sistem eficient, echilibrat şi

unitar, conform noilor prevederi şi îndrumări în materie, conţinute în:

Nota nr. 2104/IJ/1708/SIJ/2007 însuşită de CSM prin hotărâre în

şedinţa din 08.11.2007, reluată în Raportul Inspecţiei judiciare nr.

2208/IJ/1867/SIJ/2009, coroborat cu „Programul pentru stabilirea

volumului optim de muncă şi asigurarea calităţii activităţii în

instanţe”.


24

S-a decis înfiinţarea a 3 categorii de termene alocate fiecărui

obiect în parte: urgent / mediu / normal.

În prealabil, au fost stabilite:

1) completele de judecată

2) datele la care fiecare complet are planificate şedinţe de judecată

3) tipul de cauze-obiecte repartizate fiecărui complet spre judecată.

De asemenea, s-au adoptat prin hotărârea colegiului:

a) gradele de complexitate stabilite la nivel naţional

b) încărcătura maximă care poate fi repartizată unui complet,

dedusă de asemenea din programul adoptat la nivel naţional.

S-a hotărât de asemenea modul de a proceda în diferite situaţii

speciale potrivit îndrumărilor conţinute în nota de control.

După intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă şi a

Codului de procedură penală, activitatea de înregistrare şi

repartizare a dosarelor a fost adaptată noilor condiţii procedurale,

ajungându-se treptat ca alocarea dosarelor pe complete, urmărirea

procedurii scrise prealabile, înregistrarea cauzelor asociate,

soluţionarea altor incidente procedurale, fixarea termenelor de

judecată să se desfăşoare fără disfuncţionalităţi majore.

Precizăm în acest loc că termenul de recomandare alocat de

sistemul ECRIS pentru declanşarea procedurii este de cele mai

multe ori decalat de judecători, care şi-au fixat, de regulă, o dată pe

săptămână, un termen pentru a lua măsuri în cadrul procedurii scrise

prealabile, pentru toate dosarele aflate în această procedură,

indiferent de termenul de recomandare, care este mult mai lung.

Acest fapt a condus la o mai rapidă punere pe rol a dosarelor pentru

primul termen de judecată şi, implicit, la creşterea celerităţii

judecării cauzelor.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute de art.26 lit. k) din

Regulament activitatea de repartizare aleatorie a cauzelor în anul

2014 s-a desfăşurat sub coordonarea doamnei judecător Marian

Dorina Elena, desemnată prin Decizia nr.2/11.02.2014 a preşedintelui

instanţei, avizată prin Hotărârea Colegiului de Conducere

nr.2/11.02.2014, pentru ca, ulterior, prin Decizia nr.24 /30.06.2014,

ca urmare a transferării d-nei judecător Ştef Maria Cristina –

judecător desemnat cu atribuţii de îndrumare şi control la

compartimentul executări penale, acest compartiment să fie preluat de

d-na judecător Marian Dorina Elena, iar pentru repartizarea aleatorie


25

a fost desemnat tot prin aceeaşi decizie d-na judecător Cotîrlă Mirela

Mihaela.

De asemenea, tot prin Decizia nr.24/30.06.2014 a

preşedintelui instanţei, ca urmare a promovării d-nei judecător Ştef

Maria Cristina la Tribunalul Sălaj, d-na judecător Puiu Dana Maria a

fost desemnată judecătorul care îl înlocuieşte pe preşedintele instanţei

atunci când acesta lipseşte de la instanţă şi în toate situaţiile de

imposibilitate temporară de exercitare a funcţiei.

În aceeaşi modalitate, prin ordin de serviciu, precum şi prin

fişa postului, atribuţiile concrete de înregistrare şi de repartizare

aleatorie a cauzelor, în sistem informatic, au fost stabilite în sarcina

doamnei grefier Băbănaş Valeria Maria, pentru anul 2014.

Stabilirea completelor de judecată s-a realizat la începutul

anului 2014, în materie penală prin hotărârea Colegiului de

conducere nr.1/03.02.2014 iar în materie civilă prin Hotărârea

Colegiului de conducere nr.2/11.02.2014.

De asemenea, prin aceeaşi hotărâre s-a stabilit tipurile de

termen şi obiectele alocate acestora. Detalierea obiectelor pentru

fiecare tip de termen s-a realizat de personalul cu atribuţii la

repartizarea aleatorie şi a fost supus aprobării colegiului,

implementându-se soluţia tehnică, de către personalul din

compartimentul informatică, pentru generarea automată a termenului

odată cu setarea obiectului, fără intervenţia grefierului desemnat la

repartizarea aleatorie.

Prin Hotărârea nr. 1 din data de 05.01.2010, s-a stabilit că,

începând cu data de 5.01.2010, se adoptă la nivelul Judecătoriei Zalău

gradele de complexitate unice naţionale a obiectelor, stabilite prin

Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.830A din 28

noiembrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Începând cu data de 5.01.2012, s-a stabilit numărul maxim de

puncte de încărcare anuală, respectiv săptămânală – 5060 puncte/

judecător/ an, respectiv 115 puncte/ judecător/ săptămână, potrivit

„Programului pentru stabilirea volumului optim de muncă şi

asigurarea calităţii activităţii în instanţă”.

Prin hotărâre a colegiului de conducere s-a stabilit:

- modificarea parametrilor este precedată întotdeauna de o

operaţiune eşuată de repartizare aleatorie, dovedită prin listarea

paginii cuprinzând rezultatul repartizării.


26

- modificarea parametrilor de repartizare aleatorie se face prin

mărirea încărcăturii tuturor completelor şi/sau tipului de termen

alocat obiectului, din modulul de administrare, creându-se, astfel,

pentru toate dosarele condiţii egale de repartizare aleatorie.

- cu privire la operaţiunea de modificare a parametrilor şi

justificarea acesteia se încheie de fiecare dată un proces-verbal

semnat de persoanele cu atribuţii în procesul de repartizare aleatorie,

judecător şi grefier.

Pentru aplicarea măsurilor dispuse, s-a stabilit că în cazul

repartizării cauzelor după operaţiune eşuată, modificarea parametrilor

va fi efectuată de administratorul aplicaţiei astfel încât intervalul nou

alocat sa cuprindă toate completele din materia respectiva in mod

aleatoriu. Spre exemplu, în cazul eşuării repartizării pentru dosarele

cu termen URGENT, interval 3-10 zile, intervalul nou alocat va fi de

7 zile, respectiv 3-17 zile, astfel încât să existe posibilitatea

repartizării aleatorii pentru toate completele din materia respectivă.

Dacă are loc o nouă eşuare a operaţiunii de repartizare se va proceda

din nou la majorarea termenului cu 7 zile, ajungându-se astfel la

intervalul 3-24 zile, iar în continuare procedându-se în mod similar

până la repartizarea aleatorie cu succes.

Prin Hotărârea de Colegiu nr.2/11.02.2014, cu acordul

Colegiului de conducere, s-a dispus menţinerea numărului maxim de

puncte alocat şedinţelor de judecată în materie civilă, complexitate

stabilită anterior prin Hotărârea Colegiului de conducere al

Judecătoriei Zalău nr.2/18.02.2013, astfel: începând cu data de

18.11.2013, numărul maxim anual de puncte alocat tuturor

completelor de judecată în materie civilă va fi de 5100 puncte pe an,

exceptând completul preşedintelui instanţei, căruia i se va aloca un

număr de 2550 puncte pe an.

Prin Hotărârea de Colegiu nr. 1/03.02.2014, în baza art.103

ind.7 şi 103 ind.8 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor

judecătoreşti, ca urmare a intrării în vigoare a Noului Cod Penal şi a

Noului Cod de Procedură Penală, s-au înfiinţat completele de

judecător de drepturi şi libertăţi, obiectele care vor fi alocate acestor

complete şi intervalul de repartizare, precum şi modul de soluţionare

a acestor cauze în regim de permanenţă. S-au redenumit completele

Penal 1A, Penal 2A şi Penal 3A în completele: P1-titular Puiu Dana

Maria, P2- titular Ştef Maria Cristina şi P3-titular Marian Dorina


27

Elena urmând ca acestea să funcţioneze ca şi complete de judecători

de cameră preliminară şi pentru judecata în primă instanţă, care vor

judeca în materie penală, inclusiv cauzele cu inculpaţi minori, cu

inculpaţi arestaţi precum şi cele care au ca obiect infracţiuni de

corupţie, excluzând cauzele care intră în competenţa judecătorului de

drepturi şi libertăţi.

Termenele dosarelor alocate în sistem nealeatoriu (manual) se

fixează după consultarea preşedintelui de complet căruia îi revine

cauza spre judecare.

Pentru repartizarea cauzelor de „îndreptare a erorilor

materiale, completare sau lămurire a dispozitivului hotărârii”, se

urmează procedura prevăzută de art. 99 alin. 5 din Regulamentul de

ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, cu excepţia dosarelor în

cazul cărora nu poate fi stabilit completul iniţial investit, de regulă

dosarele mai vechi, pentru care repartizarea se va efectua în mod

aleatoriu.

Prin Hotărârea Colegiului de conducere nr. 6 din data de

03.06.2014 , s-a stabilit compunerea completelor pe perioada

vacanţei judecătoreşti.

Planificarea de permanenţă se întocmeşte semestrial, cu

avizul colegiului de conducere, stabilindu-se judecătorii care urmează

să îi înlocuiască pe fiecare din membrii completelor având şedinţă de

judecată în ziua respectivă.

Planificările de permanenţă, deşi sunt aprobate de Colegiul de

conducere nu sunt introduse în ECRIS, sistemul neavând configurată

această operaţie.

Pentru fiecare înlocuire a completului de judecată s-a întocmit

câte un proces-verbal, semnat de persoanele cu atribuţii privind

repartizarea aleatorie.

I.2 Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei

Logistica

Procesele publice se ţin în 2 săli de judecată. În cea mai mare

dintre ele au loc procesele penale. Aceasta este dotată cu boxă pentru

persoanele arestate, care este legată de camera de arest, situată la

subsolul clădirii, printr-un hol şi scări dispuse în 2 rânduri, pe o


28

distanţă de aprox. 20 m. Traseul persoanelor arestate spre boxă nu

este întrutotul izolat de accesul personalului instanţei.

Mobilierul din săli este amplasat corespunzător, respectându-se

regulile minimale impuse prin Regulamentul de ordine interioară.

Sălile sunt dotate cu sisteme de înregistrare audio a şedinţelor.

Există câte un calculator în fiecare sală, folosit de regulă pentru

tehnoredactarea declaraţiilor luate în timpul şedinţelor. Sălile sunt

dotate cu staţii de amplificare. Mai există un sistem audio-video care

se foloseşte în cauzele penale pentru administrarea unor probe după o

procedură specifică.

Judecătoria Zalău nu are în dotare spaţii special amenajate

ca săli de consiliu. Şedinţele camerelor de consiliu, mai rare după

actuala procedură, dar care se preconizează că vor deveni regula în

materie de procedură civilă, se desfăşoară în sălile de şedinţă publică,

după ce acestea se eliberează, în birourile judecătorilor sau în spaţii

improvizate.

După intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, a

devenit o problemă stringentă lipsa sălilor de judecată, tribunalul,

care a devenit instanţa competentă de drept comun, fără însă a se

preconiza o mărire a timpului alocat şedinţelor de judecată, ocupând

una din sălile de judecată care, până la sfârşitul anului 2013, era

alocată judecătoriei. Va fi nevoie, prin urmare, de programarea unor

şedinţe de judecată după-amiaza, fapt care va conduce la îngreunarea

actului de justiţie.

Activitatea curentă a personalului se desfăşoară în : 1 birou

pentru preşedinte, 1 birou pentru vicepreşedinte, 4 birouri de

judecători (cu câte 2 sau 3 judecători), 1 birou pentru grefierul-şef, 6

birouri pentru grefieri (câte 3 grefieri pe birou), 1 birou pentru

serviciul de executări penale, 2 birouri pentru serviciul de registratura

si arhiva. Biroul care a aparţinut vicepreşedintelui se

foloseşte în prezent ca birou pentru relaţii publice.

Grefierii de şedinţă îşi desfăşoară activitatea la mansarda

clădirii. Birourile judecătorilor sunt situate la etajul I. Între cele două

niveluri se află etajul aparţinând tribunalului. Liftul clădirii nu a

funcţionat niciodată. Pe de altă parte, deşi birourile sunt dotate cu

aparate de aer condiţionat, folosirea acestora este restricţionată. Pe

timpul verii, temperatura aerului este foarte ridicată la mansardă,

ajungând de nesuportat.


29

Judecătorii şi grefierii au la dispoziţie calculatoare, acces la

programul de legislaţie şi internet. Birourile judecătorilor şi ale

grefierilor sunt dotate cu logistica necesară pentru desfăşurarea

activităţii şi utilizarea programului informatic ECRIS, fiind asigurat

totodată şi accesul acestora la portalul de legislaţie „Legis Studio”,

actualizat periodic, precum şi la alte site-uri utile unei informări

rapide şi facile.

Totuşi, s-ar impune înlocuirea corpului de computere şi

imprimante, ţinând cont că perioada optimă de utilizare a expirat şi

aparatele sunt uzate.

Accesul publicului către birourile judecătorilor este

restricţionat, paza instanţei realizându-se de Jandarmeria Română.

Arhiva este comună tuturor birourilor de judecători. Arhiva

curentă este ţinută într-o sală situată la etajul I, unde se desfăşoară

majoritatea activităţilor judecătoriei. Depozitul se află situat la

subsol, în condiţii improprii, de umezeală. Ambele spaţii sunt

insuficiente.

Referitor la spaţiul alocat compartimentului arhivă -

registratură, trebuie menţionat faptul că suprafaţa biroului este

suficientă pentru a se asigura desfăşurarea în condiţii optime a

activităţii, care presupune şi relaţii curente cu publicul.

Este însă insuficient spaţiul de depozitare a dosarelor, atât în

arhiva curentă, cât şi în arhiva depozit, cu toate că se fac demersuri

periodice pentru selecţionarea şi predarea către Direcţia Judeţeană

Sălaj a Arhivelor Naţionale a dosarelor al căror termen de păstrare

a expirat.

Biblioteca nu are un spaţiu determinat. Cărţile şi obiectele de

bibliotecă sunt păstrate în spaţii cu altă destinaţie, în special birourile

judecătorilor.

Judecătoria Zalău este deficitară şi din punctul de vedere al

dotării cu dulapuri metalice securizate.

Notă : În chestionarul privind starea justiţiei în anul

2014 adresat instanţelor judecătoreşti de către Consiliul

Superior al Magistraturii, am subliniat necesitatea realizării

unui sediu propriu al Judecătoriei Zalău, separat de cel al

Tribunalului Sălaj, în scopul acoperirii nevoilor logistice şi

de infrastructură, care, chiar şi la ora actuală, sunt presante,


30

precum şi pentru o mai bună administrare, la acest

moment neexistând o reală separare de folosinţă a clădirii

între judecătorie şi tribunal.

Folosirea adecvată a resurselor materiale

Preşedintele face o evaluare obiectivă a necesităţilor,

stabileşte ordinea de priorităţi, participă la elaborarea şi aprobă notele

de fundamentare a nevoilor materiale ale instanţei.

Transmiterea de informaţii între grefierul-şef şi preşedinte se

va manifesta şi în ceea ce priveşte buna desfăşurare a activităţii

gospodăreşti şi aprovizionarea instanţei cu materialele necesare.

Conform dispoziţiilor art. 53 din Regulamentul de ordine

interioară al instanţelor judecătoreşti, grefierul-şef „ţine evidenţa şi

gestionează bunurile instanţei", „se îngrijeşte de buna desfăşurare a

activităţilor gospodăreşti şi de aprovizionarea instanţei cu materialele

necesare", motiv pentru care personalul va ridica problemele şi va

adresa cererile în acest domeniu direct grefierului-şef şi numai în

măsura în care nu pot fi rezolvate sau există anumite dificultăţi în

soluţionarea lor este necesar implicarea directă a preşedintelui.

I.3. Calitatea actului de justiţie

Accesul la justiţie

Principiul liberului acces la justiţie, consacrat în art. 21 din

Constituţia României, presupune ca orice persoană să se poată adresa

justiţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor sale

legitime, nicio lege neputând îngrădi exercitarea acestui drept.

Acest principiu este reluat în art. 6 din Legea 304/2004

privind organizarea judiciară, care prevede că orice persoană se poate

adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor

sale legitime, în exercitarea dreptului său la un proces echitabil, iar

accesul la justiţie nu poate fi îngrădit.

Asistenţa judiciară este unul dintre elementele fundamentale

care garantează un acces egal la justiţie pentru toate persoanele, aşa

cum este el prevăzut în art. 6 prgf. 3 din Convenţia Europeană pentru

apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.


31

Taxele judiciare majorându-se în privinţa unor acţiuni

importante precum succesiunile şi pronunţarea unei hotărâri care să

ţină loc de act autentic, s-a menţinut tendinţa începută în cursul

anului 2009 de creştere a numărului cererilor pentru acordarea de

ajutor public judiciar, pe temeiul O.G. nr. 51/2008, justiţiabilii

plângându-se că le este îngrădit accesul liber la justiţie.

Prin Legea 276/2009, iar apoi O.U.G. 80/2013, s-au majorat

substanţial taxele judiciare de timbru în special în privinţa cererilor în

materie de moştenire şi partaj. Efectul imediat sesizabil a fost

reducerea numărului unor astfel de acţiuni înregistrate. În aceste

condiţii, capătă o importanţă majoră atenţia acordată cererilor pentru

ajutor public judiciar formulate în baza O.U.G. 51/2008 şi crearea

unei practici unitare în acest domeniu, scopul fiind garantarea

accesului efectiv la justiţie, pentru fiecare caz în parte – CEDO

“Weissman şi alţii împotriva României” – limitarea de natură

financiară a accesului la o instanţă este posibilă, dar trebuie să

urmărească un scop legitim şi să existe un raport rezonabil de

proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmărit.

Pe rolul Judecătoriei Zalău, au fost înregistrate în cursul anului

2014 un număr de 83 cereri de ajutor public judiciar. Dintre acestea,

luând în considerare inclusiv soluţia pronunţată în cererea de

reexaminare, unde a fost cazul, au fost admise 68 de cereri şi au fost

respinse 15 cereri.

Soluţiile de admitere au constat în:

- scutire taxă judiciară de timbru - 17

- eşalonare taxă judiciară de timbru - 37

- reducere taxă judiciară de timbru - 4

- reducere şi eşalonare taxă judiciară - 6

- reducere taxă judiciară de timbru şi cauţiune -1

- scutire taxă judiciară şi cauţiune -1

- acordare asistenţă juridică prin avocat - 1

- eşalonare onorariu provizoriu expertiză,reducere şi

eşalonare taxă expertiză - 1

În scopul asigurării protecţiei victimelor infracţiunilor, Legea

nr. 211/2004 reglementează unele măsuri de informare a victimelor

infracţiunilor cu privire la drepturile acestora, precum şi de consiliere

psihologică, asistenţă juridică gratuită şi compensare financiară de

către stat pentru victimele unor infracţiuni.


32

Pe rolul Judecătoriei Zalău nu s-a înregistrat în anul 2013, în

conformitate cu dispoziţiile Legii nr.211/2004, nicio cerere pentru

asistenţa juridică a victimelor. Însă, cu respectarea cadrului procesual

legal şi a dispoziţiilor de procedură penală, judecătorii au adus la

cunoştinţa victimelor infracţiunilor drepturile care le revin şi au

asigurat exercitarea acestor drepturi, fiind informaţi şi îndrumaţi în

acest sens de conducerea instanţei.

Dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului,

părţilor le-a fost recunoscut şi asigurat dreptul de a fi reprezentate

sau, după caz, asistate de un apărător, ales sau numit din oficiu,

potrivit legii.

Prin măsurile luate de conducerea instanţei şi eforturile

depuse de fiecare judecător în parte, s-a încercat şi s-a reuşit în cea

mai mare măsură a se da curs efectiv principiului soluţionării

cauzelor în termene rezonabile.

Cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale le-a fost

asigurat dreptul de a se exprima în limba maternă în faţa instanţelor

de judecată. În toate cazurile în care un justiţiabil a solicitat a i se

acorda dreptul să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată a

asigurat, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducător

autorizat. Nu a existat nicio reclamaţie cu privire la încălcarea acestor

drepturi.

Medierea – modalitate alternativă de soluţionare a

litigiilor

Recomandarea medierii este utilă instanţelor judecătoreşti, în scopul

evitării supraîncărcării rolului. Justiţiabilii pot fi informaţi despre

avantajele medierii printr-un text inserat în citaţie sau pe un alt

suport, ca în exemplul care urmează:

„În temeiul art. 6 din Legea nr.192/2006, vă aducem la cunoştinţă că

aveţi posibilitatea de a vă soluţiona conflictul în mod amiabil, în

condiţii de confidenţialitate, cu un consum financiar, de timp şi de

energie mult mai redus decât în procesul obişnuit desfăşurat în faţa

judecătorului prin intermediul medierii. Medierea este posibilă în

cauzele civile, comerciale, de dreptul familiei, de dreptul muncii.

De asemenea, este posibilă în procesele penale având ca obiect

infracţiuni urmăribile la plângerea prealabilă a persoanei vătămate,

iar pentru celelalte infracţiuni numai cu privire la pretenţiile civile

împotriva inculpatului. Cu precădere în cauzele care implică


33

minori, medierea are un efect benefic asupra acestora şi asupra

relaţiei lor cu părinţii. Pentru identificarea unui mediator, accesaţi

site-ul www.cmediere.ro”

Informările privind medierea pot fi făcute pe cheltuiala

asociaţiei de mediatori, pe baza unui protocol încheiat cu instanţa.

Pentru justiţiabil, procedura este gratuită !

1.3.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor

pronunţate. Indicele de desfiinţare.

Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate

Judecătoria Zalău a pronunţat în cursul anului 2014 un număr

de 7.467 hotărâri, iar împotriva a 947 hotărâri s-au exercitat căi de

atac, rezultând o pondere a atacabilităţii de 12,68 %, mai mic faţă de

anul 2013 cu 3,04 %, când această pondere a fost de 15,72 % .

Anul Nr. hotărâri

pronunţate

Nr. hotărâri

atacate

Ponderea

hot. atacate

2014 7467 947 12,68 %

2013 7299 1148 15,72%

Indicele de desfiinţare

Judecătoria Zalău a pronunţat în cursul anului 2014 un număr

de 7.467 hotărâri, din care au fost atacate 947 (12,68 %), din care au

fost desfiinţate 219 hotărâri, rezultând un indice de casare de 2,93,%,

mai mare cu 2,09 % faţă de anul 2013, când acest indice a fost de

0,84 %.

2014

Instanţa Nr. hotărâri

pronunţate în

anul 2014

Nr.hotărâri

atacate în

anul 2014

Ponderea

atacabilităţii

%

Nr. hotărâri

desfiinţate sau

modificate în căile de

atac în anul 2014

Indice

de casare

%

Judecătoria

Zalău 7467 947 12, 68 % 219 2,93 %


34

2013 Instanţa Nr. hotărâri

pronunţate în

anul 2013

Nr.hotărâri

atacate în

anul 2013

Ponderea

atacabilităţii

%

Nr. hotărâri

desfiinţate sau

modificate în

căile de atac în

anul 2013

Indice

de

casare

%

Judecătoria

Zalău 7.299 1148 15,72 % 61 0,84 %

1.3.2. Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii)

La Judecătoria Zalău, în anul 2013, durata medie de soluţionare

a cauzelor în principalele materii este următoarea:

-în materie civilă această durată este 0-6 luni;

-în materie penală durata este 0-6 luni;

-fond funciar durata este 6-12 luni;

-minori şi familie durata este 0-3 luni;

-comercial durata este 0-3 luni.

La sfârşitul anului 2014, în materie civilă, există un număr de

67 dosare nesoluţionate mai vechi de un an, mai puţin cu 14 dosare

comparativ cu anul 2013, când au fost restante pentru aceeaşi

perioadă 78 dosare mai vechi de 1 an.

În materie penală, există 3 cauze nesoluţionate cu o vechime

mai mare de un an, comparativ cu anul 2013, când au rămas restante

peste un an 4 dosare. Aşadar, mai puţin cu 1 dosar.

Per total, numărul dosarelor mai vechi de 1 an a scăzut cu 15

dosare, de la 82 dosare în anul 2013 la 67 dosare, de remarcat fiind

faptul că pe rolul instanţei sunt 63 dosare între 1-3 ani, 3 dosare între

3-5 ani, doar un singur dosar între 5-10 ani (se preconizează a fi

soluţionat în perioada imediat următoare, expertiza tehnică fiind

finalizată) şi nu există cauze cu o vechime mai mare de 10 ani. De

asemenea, nu mai există pe rolul instanţei dosare de mare corupţie,

cele două dosare existente pe rol la începutul anului fiind soluţionate

în primul semestru al anului 2014.

Reducerea numărului de dosare cu o vechime mai mare de 1

an s-a aflat permanent în atenţia conducerii instanţei şi a fost

principala prioritate a acesteia pentru anul care a trecut.

1.3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare


35

În anul 2014, la nivelul instanţei, s-a constatat existenţa unei

practici neunitare numai în mod izolat. În situaţiile respective, cu

ocazia discuţiilor profesionale lunare s-au luat măsuri pentru

armonizarea practicii judiciare la nivelul instanţei.

Cel mai important, s-a constatat în practică, este sesizarea la

timp a cauzelor susceptibile de practică neunitară, spre a fi luate într-

un timp util în dezbaterea şedinţelor profesionale. Acest lucru se

poate realiza numai prin efortul comun al judecătorilor care

funcţionează în cadrul instanţei, sub coordonarea judecătorului

delegat pentru probleme de practică neunitară. Astfel, în cursul anului

2014, au fost sesizate situaţii în care pe rolul judecătoriei s-a

înregistrat un număr relativ mare de cauze care derivă din raporturi

juridice asemănătoare şi pronunţarea unor soluţii contradictorii

trebuia evitată. Cele mai importante astfel de situaţii au vizat:

- sesizări ale autorităţii de protecţie a consumatorilor cu

privire la modificarea sau anularea unor clauze contractuale

cuprinse în contractele de credit bancar, în baza Legii nr. 193/2000;

- cauze contravenţionale care decurg din aplicarea O.U.G. nr.

50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori;

- contestaţii la executarea silită a unor obligaţii de reîncadrare

în funcţie sau grad profesional;

- plângerile împotriva proceselor-verbale prin care s-a dispus

măsura tehnico-administrativă a ridicării sau imobilizării unui vehicul;

- partajarea sau pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de

act autentic cu privire la spaţiile de folosinţă comună situate într-un

condominiu;

- plângeri contravenţionale cu privire la tariful de utilizare a

drumurilor (rovinieta).

- sesizări privind înlocuirea sancţiunii amenzii cu sancţiunea

prestării unei activităţii în folosul comunităţii

- sesizări privind înlocuirea sancţiunii prestării unei activităţii

în folosul comunităţii cu sancţiunea amenzii;

- prescripţia penală în materia mandatului european de

arestare şi extrădării;

- plângeri contravenţionale cu privire la regimul autorizării

construcţiilor;

- modalităţile de executare silită.


36

Aceste cazuri au fost supuse dezbaterii în Adunarea generală

a judecătorilor. Chiar dacă au existat opinii divergente, s-a încercat

mereu evidenţierea punctelor de vedere comune ori asupra cărora

discuţiile nu îşi găsesc locul, precum şi găsirea unei linii coerente a

soluţiilor de pronunţat, astfel încât, cel puţin cu privire la aspectele

esenţiale de fond, să se evidenţieze o practică unitară.

Măsurile de unificare a practicii judiciare se termină acolo

unde începe independenţa judecătorului. Cu excepţia deciziilor

pronunţate în recursurile în interesul legii, care au caracter

obligatoriu, orice interpretare a dispoziţiilor legale este lăsată la

latitudinea, conştiinţa şi înţelepciunea judecătorului. Acestuia, nu i se

poate impune o anumită interpretare, dar nici nu poate să persiste

într-o logică eronată, cu riscul ca hotărârile pronunţate să-i fie

desfiinţate de instanţele de control judiciar.

Pe de altă parte, independenţa judecătorului nu este o

prerogativă sau un privilegiu în propriul său interes, ci în interesul

statului de drept şi al celor care caută şi doresc înfăptuirea justiţiei.

De aceea, în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional, sunt

dezbătute situaţiile care au generat practică neunitară, cu prezentarea

argumentelor şi raţionamentului care au condus la o anumită soluţie,

astfel ca fiecare judecător să aibă la dispoziţie informaţiile necesare

pentru a împărtăşi dintre mai multe opinii pe aceea despre care are

convingerea că este conformă cu legea. Acest tip de dezbateri trebuie

să vizeze şi speţe unde nu s-a creat încă o practică, dar este posibil să

apară interpretări diferite ale textelor legale.

Potrivit dispoziţiilor art. 29 din Regulamentul de ordine

interioară al instanţelor judecătoreşti, preşedinţii instanţelor

desemnează judecători cu atribuţii privind analiza practicii instanţelor

de control judiciar, care au obligaţia de a întocmi lunar un referat

privind problemele de drept relevante ivite în soluţionarea cauzelor,

evidenţiind practica neunitară atât a propriei instanţe, cât şi a instanţei

ierarhic superioare, dacă este cazul.

Pentru anul 2014, la început de an, prin Hotărârea de Colegiu

nr.2/11.02.2014 preşedintele instanţei, cu avizul Colegiului de

conducere, a desemnat judecător cu atribuţii privind organizarea

studiului profesional şi unificarea practicii, culegerea hotărârilor în

vederea publicării pe portal şi analiza practicii instanţelor de control

judiciar pe d-na jud. Badea Cristina Maria, beneficiind de


37

colaborarea şi ajutorul d-lui judecător Pop Anghel Marian în ceea ce

priveşte practica de casare şi publicarea pe portal, iar ulterior prin

Decizia nr.24/30.06.2014 a preşedintelui instanţei să fie desemnat cu

aceste atribuţii d-l judecător Pop Anghel Marian.

Cunoaşterea practicii instanţelor de control judiciar este o

premisă a reducerii numărului de cauze casate sau desfiinţate în căile

de atac, conducând şi la reducerea duratei procedurilor judiciare.

Principalele motive de casare/desfiinţare a hotărârilor au fost:

a) în materie civilă – aprecierea greşită a probelor, aprecierea

eronată a stării de fapt, neverificarea legitimării procesuale a

părţilor, aplicarea greşită ori interpretarea necorespunzătoare a

unor norme şi instituţii de drept material şi procesual, aplicarea

greşită sau necorespunzătoare a dispoziţiilor legale,

neobservarea prevederilor legale referitoare la competenţă şi

calificarea greşită a naturii litigiului;

b) în materie penală – încălcarea normelor de procedură care

reglementează desfăşurarea procesului sancţionate cu nulitatea

absolută, încadrarea juridică greşită a faptelor, aplicarea unor

pedepse în afara limitelor legale, greşita individualizare a

pedepsei.

De asemenea, organizarea învăţământului profesional va trebui

orientată spre o informare permanentă a judecătorilor cu privire la

opiniile exprimate în doctrina judiciară, prin prezentarea periodică a

celor mai importante articole şi studii publicate în literatura de

specialitate, sau cu privire la schimbările intervenite în jurisprudenţă,

prin referire punctuală la jurisprudenţa instanţelor de control judiciar

şi, respectiv, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Toate măsurile obiective de unificare a practicii nu îşi găsesc

finalitatea dacă nu sunt dublate de studiul individual al judecătorului.

Menţionăm ca aspect pozitiv dotarea bibliotecii instanţei, în

perioada recentă, cu unele culegeri legislative şi tratate doctrinare

foarte utile şi la zi, fapt întâlnit mai rar în ultimii ani. Iniţiativa şi

meritul aparţin Curţii de Apel Cluj.

Fiecare judecător are acces la internet. La dispoziţia fiecărui

judecător există lista actelor normative publicate în Monitorul

Oficial, care se actualizează permanent.

Implementarea programului informatic de legislaţie la nivelul

tuturor instanţelor a avut un efect benefic deosebit pentru munca


38

judecătorilor. Stăruim, de aceea, pe lângă forurile competente pentru

continuarea demersului, în sensul aplicării softului de legislaţie şi

jurisprudenţă comunitară europeană, fiindcă, fără acest mijloc la

dispoziţie, activitatea judecătorului dintr-un stat membru al Uniunii

Europene este greu de conceput.

Unificarea practicii judiciare se poate realiza şi prin participarea

judecătorilor de la instanţele ierarhic superioare la şedinţele de

învăţământ profesional ale judecătoriei, în principal la cele în care se

dezbat probleme de drept care au condus la soluţii diferite.

Considerăm că o practică unitară se poate realiza cu mai mare

uşurinţă în materia normelor procedurale, care sunt mai puţin

interpretabile şi sunt susceptibile chiar de unele rezolvări cu caracter

administrativ. Găsirea soluţiilor optime în această privinţă poate fi

realizată şi prin consultarea adunării generale a judecătorilor şi

adoptarea unor hotărâri care să conducă la aceeaşi aplicare a

normelor procedurale.

De asemenea, organizarea învăţământului profesional trebuie

orientată înspre o informare permanentă a judecătorilor cu privire la

opiniile exprimate în doctrina judiciară - prin prezentarea periodică a

celor mai importante articole şi studii publicate în literatura de

specialitate sau cu privire la schimbările intervenite în jurisprudenţă -

prin referire punctuală la jurisprudenţa instanţelor de control judiciar

şi, respectiv, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În mod practic, demersul de învăţământ profesional şi unificare

a practicii judiciare la nivelul Judecătoriei Zalău se realizează după

următoarea procedură :

a) Culegerea speţelor - profitând de modificarea

Regulamentului de ordine interioară, art. 26¹ alin.2, la nivelul

instanţei noastre se procedează astfel: fiecare judecător din cadrul

instanţei prezintă până cel târziu în ultima zi de luni din fiecare lună

cel puţin un caz de practică divergentă întâlnit în activitatea sa de

peste lună; judecătorul redă în scris, pe scurt, problema de drept,

opiniile divergente exprimate şi în final, opinia proprie ;

b) Analiza practicii de casare - judecătorul delegat cu această

atribuţie prezintă registrul practicii de casare şi sintetizează

problemele de esenţă descoperite ;


39

c) Întocmirea referatului - pe baza speţelor adunate şi a practicii

de casare, judecătorul delegat formează ansamblul şi îi dă forma

prevăzută de lege ;

d) Şedinţa profesională - se organizează în prima zi de joi a

fiecărei luni în cadrul Adunării generale a judecătorilor ;

e) Expunerea referatului şi dezbateri

Referatul şi procesul-verbal conţinând concluziile dezbaterilor se

înaintează instanţei superioare spre a fi folosit la întocmirea studiului

de practică neunitară pentru acest nivel.

Participanţii din partea instanţei noastre la întâlnirile

profesionale ţinute la nivelurile superioare expun opiniile care au fost

exprimate şi concluziile desprinse în cadrul Adunării generale a

judecătorilor de la Judecătoria Zalău.

Factorii negativi care s-au repercutat asupra unităţii

jurisprudenţei au constat în abundenţa actelor normative, frecventele

modificări legislative, transpunerea neadecvată a acquis-ului

comunitar. Aceste vulnerabilităţi ale sistemului judiciar au fost

subliniate în practica CEDO în cauze precum “Beian contra

României”, “Driha contra României” sau “Tudor Tudor contra

României”.

1.3.4. Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor

şi personalului auxiliar

A. Formarea profesională a judecătorilor

Îmbunătăţirea calităţii hotărârilor judecătoreşti este un obiectiv

ce poate fi atins prin intensificarea pregătirii profesionale a

magistraţilor, precum şi orientarea acestei pregătiri spre materiile şi

problemele de drept cel mai frecvent disputate în practică.

Caracteristicile comune ale formării continue pentru

judecătorii europeni sunt:

judecătorii au datoria etică, dar şi statutară de a se

forma, precum şi dreptul la formare profesională;

statul are datoria de a furniza mijloacele pentru

organizarea formării judiciare şi de a acoperi

costurile aferente;


40

formarea judiciară ar trebui să conţină o varietate de

subiecte, menite nu doar să îmbogăţească

cunoştinţele privind legea, ci şi abilităţile juridice,

precum şi cele cu privire la contextul social

autoritatea responsabilă cu supravegherea calităţii

formării ar trebui să fie independentă faţă de executiv

şi legislativ, iar sistemul judiciar ar trebui să joace un

rol important şi responsabil în organizarea şi

supravegherea cursurilor de formare

Ridicarea gradului de pregătire profesională a judecătorilor şi

grefierilor este însoţită întotdeauna de creşterea încrederii în sine şi în

forţele proprii. Se impune, de aceea, facilitarea accesului la

manifestările ştiinţifice, profesionale, preferabil cu respectarea

principiului specializării. Metode: căutarea informaţiilor privitoare la

astfel de manifestări, distribuirea informaţiilor găsite persoanelor

interesate, stimularea participării, organizarea proprie a unor întruniri

zonale pe teme profesionale cu participarea profesioniştilor de la

instanţele de acelaşi nivel.

Vicepreşedintele de instanţă şi-ar fi putut asuma o astfel de

strategie, ba chiar intra in responsabilitatea sa, potrivit art.17 din

Regulamentul de ordine interioara a instanţelor judecătoreşti,

degrevând rolul preşedintelui.

Creşterea gradului de competenţă profesională si a

determinării permite apoi delegarea eficientă a sarcinilor si

responsabilităţilor.

În scopul asigurării specializării judecătorilor pe anumite

materii, se impune organizarea învăţământului profesional nu numai

cu întregul colectiv, dar şi separat cu judecătorii care fac parte din

compunerea completelor specializate sau care sunt delegaţi la

sectoarele auxiliare ale instanţei (ex. registratură, executări civile,

arhivă), pentru realizarea unei practici unitare.

Manifestare/data Organizator Tema Participanţi Loc

Întâlnire

trimestrială 17.01.2014

Curtea DE

Apel Cluj

Executarea

silită.Reglementare şi aplicaţii

practice.

Jud. Lar Maria

Daniela Jud.Cotîrlă

Mirela

Mihaela

Cluj Napoca


41

Formare continuă

14-15.01.2014

I.N.M. Măsurile preventive şi alte

măsuri procesuale;

Controlul judiciar;

Controlul judiciar

pe cauţiune; Arestul la

domicliu;

Arestarea

preventivă.

Jud. Maria Cristina Ştef

Bucureşti

Formare

continuă

21-22.01 2014

I.N.M. Urmărirea penală

Suspendarea

urmăririi penale

Clasarea şi

renunţarea la urmărirea penală

Acordul de

recunoaştere a

vinovăţiei

Avocatul asistenţa juridică şi

reprezentarea.

Jud.Dorina

Elena Marian

Bucureşti

Sesiune de

instruire

17-19.03.2014

Ministerul

Justiţiei

Îmbunătăţirea

cooperării dintre

judecători şi

notarii publici în

materie civilă cu caracter

transfrontalier.

Jud.Pop

Anghel Marian

Cluj Napoca

Formare

continuă

10-11.04.2014

Curtea De

Apel Cluj

Noul Cod de

procedură penală

Jud.Puiu Dana

Maria

Jud. Marian

Dorina Elena Jud.Chiş Dan

Adrian

Cluj Napoca

Dezbateri

privind

evaluarea

practicilor de implementare a

celor două

coduri.

23-24.05.2014

I.N.M.

Judecătoria

Cluj

Curtea de Apel Cluj

Bune practici

administrative

Judecător –

Claudiu Rareş

Podar-

Preşdinte instanţă.

Cluj Napoca

Formare

continuă

26-27.07.2014

I.N.M Aplicarea directă a

Convenţiei CEDO

de către instanţele judecătoreşti

naţionale.

Judecător Pop

Anghel Marian

Giroc-

Timişoara

Formare

continuă

19-20.06.2014

Curtea de

Apel Cluj

NoulCod

civil.Aspecte de

dreptul familiei

Judecător-

Mirela

Mihaela

Cotîrlă Judecător

Maria Daniela

Lar

Cluj Napoca

Întâlnire

trimestrială

26.06.2014

Curtea de

Apel Cluj

Probleme de drept

civil, procesual

civil, al familiei, al

municii şi

Judecător-

Maria Daniela

Lar

Cluj Napoca


42

asigurărilor sociale.

Formare

continuă

29-30.09.2014

Curtea de

Apel Cluj

Noul Cod penal Judecător –

Dana Maria

Puiu

Cluj Napoca

Conferinţă

23-24.10.2014

C.S.M.şi

I.N.M.

Îmbunătăţirea

înţelegerii

reciproce cu scopul consolidării

încrederii între

autorităţile

judiciare din

statele membre ale

U.E.

Judecător –

Badea Maria

Cristina

Bucureşti

Formare continuă

30-31.10.2014

Curtea de Apel Cluj

Noul Cod de procedură civilă

Judecător-Moga

Anamaria

Mihaela

Cluj Napoca

Întâlnirea

conducerilor

administrative ale judecătoriilor

Judecătoria

Rm.Vălcea şi

C.S.M

Chestiuni legate de

activitatea

administrativă judiciară curentă a

instanţelor de la

baza sistemului

judiciar, inclusiv

aspecte referitoare

la comunicare şi interacţiune

profesională atât

în interiorul

sistemului cât şi

în afara sa.

Preşedinte

instanţă-

Judecător Claudiu Rareş

Podar

Rm.Vâlcea

Formare continuă

26-27.11.2014

I.N.M. Drept civil Judecător- Laura

Paraschiv

Bucureşti

Apreciem că impactul asupra actului de justiţie adus prin

specializarea judecătorilor este unul pozitiv, actualul cadru legislativ

creând în acest sens premisele îmbunătăţirii activităţii judecătorilor.

Soluţionarea cauzelor de către judecători specializaţi şi instruiţi în

anumite domenii permite eficientizarea şi responsabilizarea muncii

lor.

Formarea continuă a judecătorilor se realizează atât la nivel

centralizat, în special INM, cât şi prin programele de formare

profesională desfăşurate la nivelul instanţei.

În anul 2014, judecătorii instanţei au participat la programe

de formare specializată a judecătorilor organizate de INM,

respectându-se întocmai programul întocmit la fiecare început de an.

Prin urmare, conform programării, s-a asigurat de fiecare dată

prezenţa judecătorilor la seminarele şi cursurile pentru care s-au

înscris şi le-a fost acceptată participarea.


43

De asemenea, la pregătirea profesională organizată descentralizat,

la nivelul Curţii de Apel Cluj, Judecătoria Zalău a asigurat cu fiecare

ocazie participarea judecătorilor, prin rotaţie şi potrivit specializării

fiecăruia.

S-a participat, de asemenea, şi la toate seminarele şi întâlnirile

profesionale periodice organizate de secţiile specializate ale Curţii de

Apel Cluj sau Tribunalului Sălaj.

Cea mai mare importanţă se acordă problemelor de practică

neunitară, aspectelor rezolvate neunitar în practica instanţelor

judecătoreşti din raza Curţii de Apel Cluj şi a altor instanţe. De

asemenea, aplicării directe a dispoziţiilor CEDO de către instituţiile

naţionale.

Potrivit Hotărârii nr. 2/2014, doamna judecător Badea Cristina

Maria a fost delegată cu organizarea studiului profesional şi

unificarea practicii, culegerea hotărârilor în vederea publicării pe

portal şi analiza practicii instanţelor de control iar ulterior a fost

delegat d-l judecător Pop Anghel Marian.

La nivelul instanţei, lunar, în cadrul învăţământului

profesional au fost dezbătute teme de actualitate, urmare a

modificărilor legislative intervenite în materie civilă şi penală. Şi aici,

cea mai mare importanţă s-a acordat practicii neunitare.

În anul 2014, printre temele prezentate în cadrul şedinţelor lunare,

exemplificăm : Retragerea plângerii prealabile şi împăcarea, Întoarcerea executării silite, Restabilirea situaţiei anterioare.

B. Formarea profesională a grefierilor

În ce priveşte pregătirea continuă a personalului auxiliar,

aceasta trebuie să conducă la formarea grefierilor astfel încât să fie

apţi pentru preluarea unor sarcini administrative, care, în prezent,

sunt în competenţa judecătorilor. În acest sens, învăţământul

profesional se axează pe următoarele domenii: tehnici de redactare a

documentelor procedurale, deontologie şi etică profesională,

tehnoredactarea documentelor, drepturile omului, drept comunitar,

organizarea instanţei, informatică.

Pregătirea profesională a personalului auxiliar nu se reduce la

realizarea unor dezbateri teoretice, ci sunt prevăzute şedinţe cu


44

caracter practic (spre exemplu: în materia sesizărilor privind luarea

măsurii arestării preventive sau a percheziţiilor, redactarea adreselor

către diferite instituţii). Domeniile vulnerabile ale personalului

auxiliar sunt depistate nu numai din analiza activităţii grefierilor, ci şi

prin testări periodice şi chiar interviuri.

Trebuie menţionat ca o caracteristică a personalului auxiliar al

Judecătoriei Zalău că o mare parte dintre grefierii instanţei sunt

absolvenţi ai facultăţii de drept sau sunt înscrişi la asemenea instituţii,

ceea ce evidenţiază dorinţa acestora de a evolua şi de a-şi îmbunătăţi

activitatea, astfel că testările făcute de conducerea instanţei vor fi

uşor acceptate câtă vreme le sunt utile şi în afara instanţei, iar acestea

nu au scopul de a conduce la măsuri sancţionatorii, ci de a-i ajuta.

Pentru captarea atenţiei şi stimularea implicării în şedinţele de

pregătire profesională sunt utilizate şi tehnici moderne, ca aceea a

proceselor simulate sau organizare a grupurilor de lucru/dezbatere.

Pe de altă parte, toţi grefierii sunt sau vor fi pregătiţi pentru a

prelua sarcina motivării unor hotărâri judecătoreşti simple, ca

exemplu: perimările, învestirile cu formulă executorie, divorţurile

prin acordul părţilor, încetarea procesului penal prin împăcare sau

retragerea plângerii prealabile, realizându-se modele care să fie

utilizate de aceştia, astfel încât judecătorul să aloce timp numai

pentru verificarea şi eventuala completare.

Formarea profesională a grefierilor la nivel centralizat

Participanţi Tema Seminar Grefier arhivar - FARCAŞ

NICOLETA GABRIELA

-Arhivare şi registratură

Sovata- 12-14.03.2014

Grefier –

PAPIŢA IOANA ANGELA

Grefier – LAZĂR CORINA

Drept procesual

penal

Curtea de Apel

Cluj 29-30.05.2014

Grefier arhivar – MAGHEAR MARCELA

Comunicare şi deontologie

Sovata 05.07.2014

Grefier- TOPAN ADRIANA

CECILIA

Executări penale Sovata 07.09.2014

Grefier-

SAVA GABRIELA

Drept procesual

civil

Curtea de Apel

Cluj


45

JULIETA 10.06.2014

Grefier- NEGRUI

MAGDOLNA

Drept procesual civil

Curtea de Apel Cluj

11.06.2014

Grefier-

OLAR ANDREEA

Drept procesual

penal. Noul Cod de procedură penală

Sovata

16-18.06.2014

Grefier- FLONTA LAURA

ANCUŢA

Drept procesual civil.Drept

procesual penal. Cominicare şi deontologie.

Vatra Dornei 01-08.09.2014

Grefier şef- JULA CORNELIA

Informaţii clasificate

Curtea de Apel Cluj

26.09.2014

Grefier şef-

JULA CORNELIA

Statistică şi Ecris Curtea de Apel

Cluj 02.10.2014

Referitor la perfecţionarea profesională a personalului auxiliar,

este de menţionat că la nivelul instanţei au fost organizate întâlniri

lunare, pentru care au fost întocmite de către grefierii anume

desemnaţi referate cu temele stabilite la începutul anului, materiale

care, pentru o mai bună cunoaştere şi aprofundare, au fost discutate

împreună cu ceilalţi grefieri.

Spre exemplificare în cadrul programului de perfecţionare

profesională a personalului auxiliar din anul 2014 au fost prezentate

următoarele teme: Actele de procedură potrivit Noului Cod de

procedură civilă; Procedura în Camera preliminară potrivit Noului

Cod de procedură penală; Măsurile preventive şi alte măsuri

procesuale prevăzute de Noul Cod de procedură penală; Înaintarea

dosarelor în căile de atac; Judecata-excepţiile procesuale;Actele de

procedură potrivit Noului Cod de procedură civilă; Procedura în faţa

primei instanţe-sesizarea instanţei de judecată;Activitatea ulterioară

încheierii dezbaterilor potrivit R.O.I..

CAPITOLUL II

PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE CU IMPACT ASUPRA

ACTIVITĂŢII SISTEMULUI JUDICIAR ÎN ANUL 2014

Anul 2014 a fost anul în care a continuat conturarea efectelor

aplicării Noului Cod civil şi Noului Cod de procedură civilă.


46

Dispoziţiile legii au fost dezbătute şi analizate amănunţit în

şedinţele profesionale organizate atât la nivelul corpului de

judecători, cât şi al grefierilor.

Preconizarea făcută în rapoartele anterioare de bilanţ s-a

adeverit în mare măsură. Efectele au fost preponderent benefice

pentru actul de justiţie. Desfăşurarea proceselor a fost accelerată

considerabil. Fixarea primului termen de judecată, în funcţie de

natura şi complexitatea cauzei, nu depăşeşte o durată rezonabilă. La

primul termen, sau la termene foarte scurte, judecătorii au avut la

îndemână pârghii juridice eficiente pentru fixarea cadrului procesual,

citarea şi comunicarea actelor de procedură, finalizarea judecăţii prin

implicarea acţiunii cooperante a părţilor, prognozarea lucrărilor de

expertiză şi alte asemenea.

Dintre prevederile care au contribuit semnificativ la

facilitarea activităţii de judecată sau la scurtarea duratei procesului, în

ansamblul fazelor sale, amintim: regulile de stabilire a competenţei şi

de invocare a excepţiilor procesuale; dreptul de acces direct al

instanţei la bazele electronice de date deţinute de alte autorităţi şi

instituţii publice; obligativitatea îndeplinirii unei anume proceduri

prealabile notariale înainte de sesizarea instanţei cu dezbaterea

procedurii succesorale; efectuarea procedurii prin alte mijloace de

comunicare; luarea termenului în cunoştinţă; preschimbarea

termenului de judecată fără citare; restrângerea cazurilor de casare cu

trimitere spre rejudecare; simplificarea condiţiilor divorţului prin

acord şi împărţirea competenţei cu alte autorităţi.

La data de 1 octombrie 2011 a intrat în vigoare Legea nr.

287/2009 privind Codul civil. Punerea în aplicare a Noului Cod civil

este reglementată prin Legea nr. 71/2011. S-a evidenţiat primul

impact deosebit al noii reglementări, în special în materia relaţiilor de

familie şi ocrotirea persoanelor, precum şi a litigiilor între

profesionişti. În anul 2014, ponderea aplicabilităţii dispoziţiilor

Noului Cod civil a crescut considerabil.

Deocamdată, impactul acestei fundamentale schimbări

legislative nu este total, căci, potrivit art. 223 din Legea de punere în

aplicare a Codului civil nr. 71/2011, procesele şi cererile în materie

civilă sau comercială în curs de soluţionare la data intrării în vigoare

a Codului civil se soluţionează de către instanţele legal învestite, în


47

conformitate cu dispoziţiile legale, materiale şi procedurale în vigoare

la data când acestea au fost pornite.

De asemenea, conform principiilor stabilite în art. 3, art. 4 şi

art. 5 din acelaşi act normativ:

„Actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau

produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera

alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data

încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor.

La data intrării în vigoare a Codului civil, actele juridice nule,

anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate, prevăzute de

Codul civil din 1864, precum şi de alte acte normative, rămân supuse

dispoziţiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, după

caz, eficace potrivit Codului civil sau dispoziţiilor prezentei legi.

Dispoziţiile Codului civil se aplică tuturor actelor şi faptelor

încheiate sau, după caz, produse ori săvârşite după intrarea sa în

vigoare, precum şi situaţiilor juridice născute după intrarea sa în

vigoare.

Dispoziţiile Codului civil sunt aplicabile şi efectelor viitoare ale

situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia,

derivate din starea şi capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiaţie,

adopţie şi obligaţia legală de întreţinere, din raporturile de

proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, şi din raporturile de

vecinătate, dacă aceste situaţii juridice subzistă după intrarea în

vigoare a Codului civil.”

Impactul Noului Cod civil s-a observat, în primul rând, în

materia dreptului familiei şi a organizării instanţei de tutelă. Sunt tot

mai numeroase cauzele civile în această materie, nou-înregistrate, în

care se dă eficienţă noilor reglementări, în special în privinţa efectelor

divorţului cu privire la raporturile personale şi materiale dintre

părinţii divorţaţi şi copiii lor minori.

În ceea ce priveşte organizarea, funcţionarea şi atribuţiile

instanţei de tutelă, au existat unele dificultăţi, în special de natură

procedurală, sesizate în practică în legătură cu preluarea unor atribuţii

care au aparţinut autorităţii tutelare în vechea reglementare.

Legiuitorul a intervenit prin Legea nr. 60/2012 şi alte acte

normative ulterioare care au adus modificări dispoziţiilor Legii nr.

71/2011. Astfel, în ceea ce priveşte instanţa de tutelă, până la intrarea

în vigoare a actului normativ special privind organizarea acesteia,


48

unele atribuţii ale acesteia prevăzute în Codul civil continuă să fie

exercitate de autoritatea tutelară. Este vorba despre atribuţiile

instanţei de tutelă referitoare la exercitarea tutelei cu privire la

bunurile minorului sau, după caz, cu privire la supravegherea

modului în care tutorele administrează bunurile minorului sau

numirea curatorului special care îl asistă sau îl reprezintă pe minor la

încheierea actelor de dispoziţie sau la dezbaterea procedurii

succesorale.

S-au înmulţit substanţial cauzele privind ocrotirea persoanei

fizice, respectiv a minorului, a interzisului judecătoresc sau a altor

persoane aflate în situaţii speciale, prin instituirea şi exercitarea

tutelei sau curatelei.

S-au evidenţiat, aşadar, unele dificultăţi în ceea ce priveşte

împărţirea competenţelor în materie de tutelă între instanţa de tutelă

şi autoritatea tutelară, şi procedurile de urmat. S-au luat însă măsuri

de comunicare/colaborare cu celelalte instituţii implicate pentru

armonizarea practicii.

Considerăm că se impune modificarea Legii nr. 71/2011 pentru

punerea în aplicare a Noului Cod civil în sensul precizării atribuţiilor

rămase în sarcina instanţei de tutelă, respectiv a autorităţii tutelare,

până la adoptarea legii privind organizarea şi funcţionarea instanţelor

de tutelă.

Am semnalat şi utilitatea modificării Regulamentului de ordine

interioară care a fost operată prin Hotărârea C.S.M. nr. 749 din 18

octombrie 2011, publicată în M. Of. nr. 836/25.11.2011. Actul

prevede înfiinţarea la judecătorii a registrului privind persoanele

ocrotite şi procedura de înregistrare şi repartizare a cauzelor privind

aceste persoane.

S-a observat schimbarea situaţiei juridice a hotărârilor

pronunţate în litigiile dintre profesionişti şi neprofesionişti, în special

în relaţiile contractuale de prestare a serviciilor de utilitate publică.

De pildă, aceste hotărâri nu mai sunt executorii de drept.

Per ansamblu, considerăm că Noul cod civil preia majoritatea

dispoziţiilor Codului civil de la 1864 care şi-au dovedit eficienţa de-a

lungul timpului şi lămureşte unele aspecte care s-au dovedit

controversate în practică şi doctrină, pe de-o parte, iar pe de altă

parte, aduce la un loc reglementările de bază ale ramurilor dreptului

privat care au cunoscut o dezvoltare separată şi creează unele


49

instituţii juridice noi, ca de exemplu fiducia sau adaptarea

contractului prin intervenţia instanţei în caz de impreviziune.

Asemenea noi instituţii juridice nu au făcut încă obiectul judecăţii pe

rolul Judecătoriei Zalău.

Provocarea cea mai recentă pentru sistemul judiciar a fost

determinată de intrarea în vigoare a noilor coduri de procedură.

Schimbările procedurii de judecată sunt radicale şi implică o

reaşezare a practicilor administrative ale instanţelor, pe un

fundament cu totul nou. Instanţele de la baza sistemului judiciar sunt

primele afectate de schimbare şi trebuie să fie primele pregătite de a

face faţă noului.

Desigur, planul de măsuri luate pe plan local se angrenează în

strategia naţională adoptată pentru întâmpinarea acestor modificări

legislative fundamentale. Două măsuri esenţiale sunt aşteptate de

toate instanţele din ţară din partea factorilor de decizie de la nivel

naţional, raportat la noua realitate legislativă care aşteaptă să intre în

vigoare : redimensionarea schemelor de personal şi dotarea

materială corespunzătoare, în special prin alocarea de spaţii

adecvate.

Primul pas care trebuie realizat pe plan local este cunoaşterea

aprofundată de către întreg corpul de magistraţi şi grefieri a noului

ansamblu procedural şi a normelor de punere în aplicare. Personalul

trebuie întâi antrenat teoretic pentru a putea ajunge la rezultatul

scontat. Acest lucru se poate realiza prin studiu individual, în primul

rând şi prin participarea la cursurile, seminarele, simpozioanele sau

conferinţele organizate în acest scop de Institutul Naţional al

Magistraturii, Curtea de Apel Cluj sau asociaţiile profesionale ale

magistraţilor. Şedinţele profesionale vor aborda problematica noilor

norme procedurale ca principală temă pe întreaga perioadă următoare.

Acest prim stadiu a fost în mare măsură străbătut, cu accent pe Codul

de procedură civilă, mai puţin în privinţa Codului de procedură

penală, care a intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014.

Al doilea pas constă în stabilirea principalelor direcţii de

acţiune pentru aplicarea în cele mai bune condiţiuni a prevederilor

legale, gruparea activităţilor pe categorii, repartizarea lor pe

compartimentele instanţei, atribuirea de sarcini şi stabilirea

persoanelor care poartă răspunderea pentru fiecare set de acţiuni.


50

Urmează efectuarea unor lucrări şi procese experimentale.

Spre exemplu, se urmăreşte în mod aplicat (materialmente) mersul

unui dosar de la înregistrare, pe toate traseele procedurale şi prin

toate compartimentele instanţei, până la punerea în executare şi

executarea efectivă a hotărârii judecătoreşti pronunţate în dosarul

experimental respectiv.

Pregătirea trebuie să vizeze şi situaţiile de disfuncţionalitate

obiectivă care se pot ivi. Astfel, în cazul în care instanţa nu va fi

dotată cu spaţii adecvate pentru desfăşurarea şedinţelor camerelor de

consiliu, se va recurge la folosirea sălilor de judecată existente. În

acest scop însă, trebuie stabilite noi reguli de utilizare a sălilor,

programări orare şi citaţii adecvate pentru participanţii la proces.

Pentru cazuri excepţionale, care trebuie prevăzute, pot fi folosite şi

alte spaţii, precum anumite birouri, care oferă minime condiţii pentru

ţinerea unei şedinţe de judecată nepublice.

Principala direcţie de acţiune a conducerii instanţei în

perioada respectivă este urmărirea şi coordonarea întregului proces

de punere în aplicare a codurilor de procedură, pe baza unei

comunicări eficiente cu omologii şi subordonaţii. Se va pune accentul

pe urmărirea procesului de asimilare a noilor instituţii juridice,

instituţii care nu au mai fost practicate până în prezent.

În fine, se va proceda la verificarea şi reverificarea rezultatelor

obţinute, se vor depista abaterile şi se va trece la corectarea lor.

Măsurarea rezultatelor se va face pe baza unor indici cât mai

obiectivi, precum soluţiile date de instanţele de control judiciar,

practica acceptată a altor instanţe, studiile de doctrină larg

împărtăşite, semnalele venite din rândul celorlalţi profesionişti de

drept şi chiar din rândul publicului larg.

În ceea ce priveşte Noul Cod de procedură civilă, dificultăţile de

acomodare legate de implementarea procedurii scrise prealabile

cercetării procesului şi-au găsit rezolvarea în practică, de-a lungul

acestui an. S-au realizat, în cea mai mare parte, aplicaţiile informatice

necesare pentru a pune în concordanţă programul informatic de

repartizare aleatorie a dosarelor cu normele procedurale şi

regulamentare.

Reamintim că, după intrarea în vigoare a Codului de procedură

civilă, activitatea de înregistrare şi repartizare a dosarelor a fost

adaptată noilor condiţii procedurale, ajungându-se treptat ca alocarea


51

dosarelor pe complete, urmărirea procedurii scrise prealabile,

înregistrarea cauzelor asociate, soluţionarea altor incidente

procedurale, fixarea termenelor de judecată să se desfăşoare fără

disfuncţionalităţi majore.

Precizăm din nou că termenul de recomandare alocat de

sistemul ECRIS pentru declanşarea procedurii este de cele mai multe

ori decalat de judecători, care şi-au fixat, de regulă, o dată pe

săptămână, un termen pentru a lua măsuri în cadrul procedurii scrise

prealabile, pentru toate dosarele aflate în această procedură,

indiferent de termenul de recomandare, care este mult mai lung.

Acest fapt a condus la o mai rapidă punere pe rol a dosarelor pentru

primul termen de judecată şi, implicit, la creşterea celerităţii

judecării cauzelor.

Nu au ieşit în evidenţă dificultăţi majore cu privire la aplicarea

în timp a noii legi, cu excepţia notabilă a normelor privind

soluţionarea contestaţiilor la executare şi a altor incidente

procedurale, în cazul în care executarea silită a început sub imperiul

legii vechi.

S-a încercat o aplicare cât mai atentă a noilor norme care

stabilesc competenţa instanţelor, tribunalul devenind instanţa

competentă de drept comun. În unele cazuri s-a constatat conflict de

competenţă şi s-a declanşat procedura regulatorului de competenţă,

aşteptându-se soluţia instanţei în drept să hotărască, în vederea creării

unei practici unitare.

De asemenea, s-a acordat o atenţie sporită normelor care

reglementează excepţiile procesuale şi modul lor de invocare, regimul

juridic al acestora suferind modificări majore.

Citarea şi comunicarea actelor de procedură au fost în mare

măsură revizuite, instanţa adaptându-se noilor reguli procedurale, un

rol important în această privinţă revenind personalului auxiliar.

Semnalam anterior o creştere deosebită a cererilor de

încuviinţare a executării silite, în judeţul Sălaj majoritatea absolută a

executorilor judecătoreşti avându-şi sediul în municipiul reşedinţă de

judeţ. Am apreciat în raportul de bilanţ anterior că se impune

modificarea cât mai grabnică a legii procedurale în sensul de a

(re)stabili competenţa instanţei de executare în funcţie de locul

situării domiciliului sau sediului debitorului, iar nu în funcţie de

sediul executorului judecătoresc.


52

Tot în materie de executare silită, s-a sesizat în practică o

necorelare legislativă între normele care reglementează diferite tipuri

de executare silită (generală sau asupra tuturor bunurilor, urmărire

imobiliară, poprire ş.a.).

Observând şi decizia Curţii Constituţionale prin care s-a

declarat neconstituţional articolul privind stabilirea instanţei de

executare în raport de sediul executorului judecătoresc, legiuitorul a

intervenit prin Legea nr. 138/2014, publicată în Monitorul Oficial

nr. 753 din 16.10.2014.

Principalele modificări aduse de acest act normativ privesc:

- verificarea competenţei de către completul căruia i s-a

repartizat aleatoriu cauza şi soluţiile de adoptat

- notele de şedinţă şi înregistrarea şedinţei

- eliminarea instituţiei încuviinţării executării silite de

către instanţă (revine în competenţa executorului

judecătoresc) şi reintroducerea învestirii cu formulă

executorie

- regulile de stabilire a instanţei de executare

- regulile privind judecarea contestaţiilor la executare

(inaplicabilitatea art. 200 Cod procedură civilă)

- contestaţiile în materia urmăririi silite imobiliare

Noul Cod penal – Legea nr. 286/2009 şi Legea nr. 187/2012

pentru punerea în aplicare a Codului penal au intrat în vigoare la

data de 1 februarie 2014.

Prin adoptarea noului cod au fost introduse instituţii noi şi s-a

adus o serie de modificări substanţiale instituţiilor de drept penal

existente.

Astfel, a fost înlăturată trăsătura esenţială a pericolului social

prevăzută de fostul articol 18¹ Cod penal.

Au fost reformate cauzele de înlăturare a caracterului penal al

faptei.

S-a realizat extinderea pedepsei amenzii penale.

Au fost introduse noi pedepse complementare.

S-au introdus modalităţi alternative la executarea pedepsei.

S-a agravat regimul sancţionator al concursului de infracţiuni

şi al recidivei.

S-a reformat sistemul sancţionator al minorilor.


53

În general, regimul sancţionator a suferit modificări substanţiale

şi a fost redimensionat rolul serviciilor de probaţiune.

Codul penal a integrat o serie de infracţiuni care erau prevăzute

de legi speciale şi a realizat noi incriminări: împiedicarea ajutorului,

violarea secretului vieţii private, abuzul de încredere prin fraudarea

creditorilor, obstrucţionarea justiţiei, influenţarea declaraţiilor,

compromiterea intereselor justiţiei,, sfidarea instanţei, asistenţa şi

reprezentarea neloială, uzurparea funcţiei ş.a.

Legea nr. 135/2010 – Noul Cod de procedură penală şi Legea

nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Codului de procedură

penală au intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014.

Schimbările care au avut cel mai important impact asupra

activităţii instanţei:

- procedura de cameră preliminară;

- introducerea instituţiei judecătorului de drepturi şi libertăţi;

- reconfigurarea competenţei şi a căilor de atac în materie

penală;

- regulile privind compunerea instanţei în anumite cauze penale;

- restituirea sau trimiterea pe cale administrativă organului

competent a sesizărilor greşit îndreptate;

- procedura de judecată în cazul recunoaşterii vinovăţiei;

- simplificarea procedurii pentru constatarea admisibilităţii în

principiu a cererilor de revizuire penală.

S-a constatat în practică o insuficientă reglementare a unor

instituţii de drept penal. De altfel, Curtea Constituţională a sesizat o

serie de elemente de neconstituţionalitate mai ales în ceea ce priveşte

procedura de cameră preliminară, impunându-se intervenţia urgentă

a legiuitorului pentru punerea în acord a dispoziţiilor procedurale cu

deciziile pronunţate de Curte.

Considerăm că se impune o reformare a Regulamentului de

ordine interioară a instanţelor, astfel încât reglementarea să nu mai

fie atât de stufoasă, să devină mai suplă şi uşor de aplicat, cu

dispoziţii mai clare şi corelate între ele.

Au avut însemnătate pentru activitatea desfăşurată în cadrul

Judecătoriei Zalău acele modificări ale Regulamentului de ordine

interioară care au normat operaţiunea tehnică de repartizare aleatorie

a dosarelor, înregistrarea dosarelor, formarea dosarelor asociate şi


54

versionate. Credem că, la stadiul actual, activitatea judecătoriei în

aceste sectoare este unitară.

CAPITOLULIII

RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR ŞI PERSONALULUI

AUXILIAR

Activitatea instanţelor judecătoreşti este reglementată şi trebuie

să respecte dispoziţiile cuprinse în legi şi regulamentele aprobate de

Consiliul Superior al Magistraturii.

Pe lângă acestea, situaţiile practice care nu pot fi încadrate în

ipotezele cuprinse de acte normative sunt preîntâmpinate şi

soluţionate, de regulă, prin hotărâri ale colegiului de conducere al

instanţei sau decizii/ordine ale preşedintelui instanţei. De aceea,

putem afirma că preocuparea conducerii instanţei constă în a se

asigura că activitatea instanţei funcţionează în condiţii normale din

punct de vedere administrativ, în a elimina incertitudinile (a detecta

din timp posibile blocaje, deficienţe, dificultăţi), în a căuta permanent

metodele cele mai eficiente pentru îmbunătăţirea activităţii.

Depistarea cazurilor de nerespectare a dispoziţiilor legale, a

deficienţelor/disfuncţionalităţilor, inclusiv dobândirea datelor

privind activitatea personalului instanţei pot fi obţinute prin

intermediul activităţii de control.

Pe de altă parte, considerăm că nu este suficientă luarea unei

decizii, ci este necesar a se verifica modul în care aceasta a fost pusă

în practică, respectiv: dacă personalul a înţeles metoda de lucru şi s-a

conformat acesteia, dacă a respectat termenul de executare, dacă s-a

obţinut efectul scontat, ceea ce se poate constata tot în urma efectuării

controlului (feed-back).

Articolul 46 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea

judecătorească prevede că: „preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor

judecătoreşti iau măsuri pentru organizarea şi buna funcţionare a

instanţelor pe care le conduc (...) şi verifică respectarea obligaţiilor

statutare şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar

de specialitate"; „verificările efectuate personal de preşedinţi sau

vicepreşedinţi ori prin judecători anume desemnaţi trebuie să respecte

principiile independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii,

precum şi autoritatea de lucru judecat". Prin urmare, actul de control


55

poate fi exercitat direct de către preşedintele instanţei, dar şi indirect,

prin intermediul altor persoane.

În raport cu volumul de activitate al Judecătoriei Zalău şi cu

numărul personalului care funcţionează în cadrul acestei instanţei,

considerăm că preşedintele, chiar şi ajutat de vicepreşedinte, nu

poate realiza singur un control eficient, astfel că vor fi implicaţi şi

membrii colegiului de conducere. După cum am arătat, dispoziţiile

legale permit efectuarea controlului activităţii şi de alţi judecători,

anume desemnaţi de preşedintele instanţei. Cu toate acestea,

apreciem că cei mai potriviţi în a primi anumite atribuţii de control

sunt membrii colegiului de conducere pentru că aceştia se bucură de o

anumită recunoaştere, autoritate şi încrederea colectivului, fiind aleşi

de adunarea generală a judecătorilor să-i reprezinte.

În cadrul instanţelor judecătoreşti, actul de control priveşte în

principal activitatea sectoarelor auxiliare; circuitul dosarelor în

instanţă; activitatea personalului auxiliar; respectarea dispoziţiilor

Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti;

codurilor deontologice ale magistratului şi personalului auxiliar.

Activitatea jurisdicţională, sub aspectul soluţiilor sau dreptului de a

dispune asupra cererilor formulate în cauze, excede controlului

conducerii instanţei, acesta putând fi orientat numai asupra

respectării termenelor de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu,

termenului de redactare a hotărârilor judecătoreşti, obligaţiei de a se

abţine în caz de incompatibilitate. Stabilirea calităţii unei soluţii

constituie doar atributul instanţelor de control judiciar, preşedintele

judecătoriei neputând decât să obţină din deciziile acestora,

informaţiile privind lacunele în pregătirea profesională, în studiul

dosarelor, seriozitatea personalului în activitatea depusă.

Experienţa din statele Uniunii Europene a relevat necesitatea

consultării colegiale şi chiar a existenţei unei metode de evaluare a

omologilor. Aceeaşi experienţă a instanţelor occidentale arată că

supravegherea omologilor nu demarează dacă instituirea sistemului

nu este stimulată foarte mult de conducere.

O atenţie deosebită a verificărilor trebuie acordată următorilor

indicatori:

a) procentul cererilor de recuzare reuşite - fiecare recuzare

reuşită transmite conducerii un semnal privind standardul de

imparţialitate si integritate


56

b) procedura de alocare a dosarelor să fie publică, respectată,

testată sistematic şi periodic, evidenţiata într-un raport anual

c) procentul de apeluri şi recursuri în comparaţie cu numărul

total de hotărâri pronunţate

Sesizările cu privire la desfăşurarea necorespunzătoare a

activităţii magistraţilor, dacă au fost greşit îndreptate instanţei, se

înaintează Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 5 zile,

conform legii.

Utilizarea controlului efectuat prin intermediul altor persoane

nu înseamnă că preşedintele instanţei nu trebuie să se implice activ în

actul de control. Astfel, pe lângă stabilirea aspectelor ce trebuie

verificate/urmărite de cei care fac controlul prin delegarea atribuţiei,

preşedintele trebuie ca periodic să efectueze personal controale la

diferitele sectoare ale instanţei sau pe tematici. În acest mod, va

verifica atât activitatea compartimentului respectiv, cât şi calitatea

controalelor anterioare.

După cum am mai arătat, scopul controlului constă nu numai în

a depista eventuale deficienţe, dar şi în a constata efectele unei

decizii, modul cum a fost adusă la îndeplinire. De aceea, raportul

întocmit în urma controlului va fi adus la cunoştinţă tuturor

membrilor colegiului de conducere al judecătoriei, pentru a se putea

lua hotărâri în vederea unor eventuale remedieri sau ajustări.

III.1.Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului

auxiliar

În cursul anului 2013, niciun judecător nu a fost sancţionat

disciplinar.

Personalul auxiliar al instanţei nu a comis abateri disciplinare şi

nu au fost aplicate sancţiuni disciplinare.

Într-un singur caz, inspecţia judiciară s-a sesizat din oficiu cu

privire la o situaţie în care a încetat de drept măsura arestării

preventive. S-a constatat însă lipsa oricărei vinovăţii din partea

vreunei persoane care funcţionează în cadrul Judecătoriei Zalău şi

cazul a fost clasat.

Au mai existat unele disfuncţionalităţi în cursul normal al

dosarelor (ex. întârzierea reluării procedurii scrise prealabile după

soluţionarea favorabilă a cererii de reexaminare). Faptul a fost cauzat


57

însă de o simplă eroare umană, nu din rea-credinţă sau gravă

neglijenţă. A existat o comunicare de bună-credinţă din partea

personalului instanţei, chiar informală, cu persoana care s-a

considerat prejudiciată şi s-au luat imediat măsurile necesare pentru

remedierea grabnică a situaţiei. Persoanele responsabile au fost

avertizate de către conducerea instanţei, pentru a trata pe viitor cu

mai mare atenţie astfel de situaţii şi a evita apariţia unor noi

disfunţionalităţi de acest gen.

Sub aspectul evaluării profesionale, anul 2014 este integrat noului

ciclu de evaluare 2014-2017. Toţi judecătorii din cadrul instanţei care

îndeplinesc condiţiile de participare la evaluare sunt supuşi procedurii

de evaluare anuală, întocmindu-se proces-verbal, conform

Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a

judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr.

676/2007.

De asemenea, potrivit art.47 din Statutul personalului auxiliar

de specialitate al instanţelor judecătoreşti, a fost evaluat personalul

auxiliar al instanţei.

III.2.Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului

auxiliar

Nicio persoană care funcţionează în cadrul Judecătoriei Zalău

nu a fost supusă unei proceduri specifice tragerii la răspundere

penală, precum începerea urmăririi, punerea în mişcare a acţiunii

penale, trimiterea în judecată sau condamnarea.

Integritatea judecătorilor se apreciază în funcţie de următorii

indicatori:

a) respectarea standardelor de conduită conforme cu onoarea şi

demnitatea profesiei, stabilite de Codul deontologic

b) sancţiuni disciplinare rămase irevocabile în perioada supusă

evaluării

c) imparţialitatea

CAPITOLUL IV

ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI

EUROPEAN ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ


58

Judecătoria Zalău contribuie cu toate eforturile la apărarea şi

consacrarea practică a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

omului. În această privinţă, cel mai puternic instrument juridic oferit

judecătorilor este articolul 20 din Constituţia României, care prevede:

„Tratatele internaţionale privind drepturile omului”

Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile

cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu

Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu

celelalte tratate la care România este parte.

Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare

la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi

legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia

cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai

favorabile.

În articolul imediat următor, este consacrat constituţional

accesul liber la justiţie. “Orice persoană se poate adresa justiţiei

pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.

Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. Părţile au

dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un

termen rezonabil. Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative

şi gratuite.”

De cealaltă parte a balanţei, trebuie avut în vedere că, prin

Legea 276/2009 şi O.U.G. 80/2013, s-au majorat substanţial taxele

judiciare de timbru în special în privinţa cererilor în materie de

moştenire şi partaj. Efectul imediat sesizabil a fost reducerea

numărului unor astfel de acţiuni înregistrate. În aceste condiţii, capătă

o importanţă majoră atenţia acordată cererilor pentru ajutor public

judiciar formulate în baza O.U.G. 51/2008 şi crearea unei practici

unitare în acest domeniu, scopul fiind garantarea accesului efectiv la

justiţie, pentru fiecare caz în parte – CEDO “Weissman şi alţii

împotriva României” – limitarea de natură financiară a accesului la o

instanţă este posibilă, dar trebuie să urmărească un scop legitim şi să

existe un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele

utilizate şi scopul urmărit.

Jurisprudenţa unitară şi previzibilă constituie o garanţie a

dreptului părţilor la un proces echitabil. Factorii negativi care s-au

repercutat asupra unităţii jurisprudenţei au constat în abundenţa


59

actelor normative, frecventele modificări legislative, transpunerea

neadecvată a acquis-ului comunitar. Aceste vulnerabilităţi ale

sistemului judiciar au fost subliniate în practica CEDO în cauze

precum “Beian contra României”, “Driha contra României” sau

“Tudor Tudor contra României”.

Cu privire la aplicarea Convenţiei Europene a Drepturilor

Omului, am amintit cauza Weissmann c/a României în materia

îngrădirii liberului acces la justiţie prin stabilirea unei taxe de timbru

disproporţionate faţă de posibilităţile concrete de plată ale părţii.

S-a aplicat apoi frecvent în practica instanţei cauza Anghel c.

României în materia contravenţională, sarcinii probei şi prezumţiei de

nevinovăţie. S-au impus însă limite raţionale, deduse din hotărârea

Curţii, cazurilor de aplicare a speţei sus-menţionate. În acest sens, s-

a avut în vedere cauza Ioan Pop c. României.

Au mai existat cazuri de aplicabilitate a CEDO în materia

proprietăţii, termenului rezonabil de executare a unei hotărâri

judecătoreşti precum şi în materie penală.

În cauza Sporrong şi Lönnroth contra Suediei, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a subliniat necesitatea unui echilibru just între

cerinţele interesului general al comunităţii şi imperativele apărării

drepturilor fundamentale ale individului. Cauza a fost citată într-un

dosar având ca obiect plângere contravenţională în domeniul

autorizării şi desfiinţării lucrărilor de construcţie.

Dreptul la un proces echitabil garantat de articolul 6 din

Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu acoperă procedura

numai până la pronunţarea hotărârii, ci până la executarea deplină a

acesteia, iar Statul, şi administraţia publică deci, are obligaţia de a se

conforma unei hotărâri judecătoreşti pronunţate contra lor - Hotărârea

Curţii Europene a Drepturilor Omului din 19 martie 1997 pronunţată

în cauza Hornsby contra Greciei. Această cauză a fost aplicată în

motivarea unei hotărâri judecătoreşti privitoare la neexecutarea de

către comisia de fond funciar a unei obligaţii impuse prin hotărârea

instanţei.

Numeroase aplicări ale prevederilor CEDO au avut loc în

materie penală, în special în domeniul măsurilor preventive şi

pedepselor accesorii – Letellier contra Franţei, Chraidi contra

Germaniei, Patsouria contra Georgiei, Chichcov contra Bulgariei,


60

Musuc contra Moldovei, Calmanovic contra României, Sabou şi

Pârcălab contra României, Hîrst contra Marii Britanii.

Unele hotărâri judecătoreşti şi-au găsit temeiul în norme

internaţionale de protecţie a drepturilor copilului conţinute în pacte

sau tratate la care România este parte: art. 37 lit. b) din Convenţia

Internaţională cu privire la Drepturile Copilului, adoptată la

20.11.1989 la New York şi ratificată de România prin Legea nr.

18/1990, art. 8 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cu privire

la respectarea vieţii private şi de familie.

În cursul anului 2014, numărul hotărârilor judecătoreşti care

au ţinut cont de soluţii şi argumente ale CEDO au crescut, aceasta

fiind o tendinţă care se va consolida în perioada următoare.

Înţelegerea jurisprudenţei acestei curţi trebuie să reprezinte un reper

important în activitatea de judecată a instanţei.

Pregătirea continuă trebuie să fie orientată spre noutăţile

legislative, spre cunoaşterea jurisprudenţei CEDO şi a practicii Înaltei

Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi pe necesitatea de specializare a

judecătorilor şi personalului auxiliar.

Aplicarea dreptului Uniunii Europene la nivelul instanţei s-a

materializat în principal prin acte de colaborare în materie de

probaţiune şi comunicare a actelor procedurale cu alte autorităţi

judiciare din statele membre.

S-a făcut referire în mai multe hotărâri pronunţate în materia

dreptului consumatorilor în relaţiile cu instituţiile de credit la cauza

C.J.U.E. Oceano Grup Editorial.

De asemenea, în cauze penale privind infracţiuni de

contrabandă s-a făcut aplicarea Codului Vamal European.

De asemenea, s-a luat act de una dintre cele mai importante

prevederi procedurale ale Tratatului de la Lisabona, privind

necesitatea sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

oridecâteori este necesară interpretarea normelor de drept european

aplicabile în speţa naţională, indiferent dacă instanţa în faţa căreia

apare întrebarea preliminară este de primă sau de ultimă instanţă.

În anul 2014, a existat un număr relativ mare de dosare în

care a fost nevoie de efectuarea unei comisii rogatorii europene

pentru obţinerea de probe, atât în materie penală, dar mai ales în

materie civilă, şi în special pentru efectuarea anchetelor sociale în


61

cauze privind copii minori. Procedura s-a desfăşurat cu succes în

majoritatea cazurilor.

Judecătoria Zalău a emis 19 certificate dintre cele prevăzute

de art. 39 Anexa 1 din Regulamentul Consiliului Europei (CE) nr.

2201/2003 privind hotărârile în materie matrimonială.

De asemenea, s-au efectuat 10 notificări/comunicări de acte

în baza Regulamentului Consiliului Europei (CE) nr. 1393/2007 şi în

baza legii nr.302/2004, privind notificările sau comunicările în statele

membre ale actelor judiciare sau extrajudiciare în materie

civilă,comercială, respectiv penală.

În materie penală, s-au emis şi trimis spre executare 10

mandate europene de arestare şi 10 cereri de urmărire

internaţională.

CAPITOLUL V

RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI CELELALTE

INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU

SOCIETATEA CIVILĂ

Opinia societăţii despre modul de funcţionare al justiţiei

depinde în mare măsură de imaginea pe care instanţa o transmite în

exterior, nu numai de calitatea activităţii. Un rol important în această

privinţă îl are biroul de informare şi relaţii cu publicul, pe lângă

conduita pe care o are, în general, tot personalul instanţei.

De multe ori, completele de judecată se confruntă cu lipsa

cunoştinţelor juridice ale părţilor, care nu înţeleg cursul proceselor.

Pentru a se diminua numărul aceste situaţii, intenţionăm crearea unor

ghiduri pentru justiţiabili în care să se prezinte principalele etape ale

procesului civil/penal, rolul instanţei, al avocatului, procurorului,

obligaţiile părţilor în proces şi elementele pe care trebuie să le

cuprindă o cerere de chemare în judecată. Ghidurile vor fi puse la

dispoziţia publicului la biroul de relaţii cu publicul şi la registratura

instanţei.

Tot în scopul realizării unei practici unitare, este foarte utilă

iniţierea unor demersuri de comunicare interinstituţională pentru

înlăturarea unor efecte negative care privesc funcţionarea ambelor

instituţii. Se folosesc ca mijloace de realizare întâlnirile de lucru sau

corespondenţa. Spre exemplu, rolul instanţei este încărcat nejustificat


62

cu acţiuni de constatare care, în esenţă, nu urmăresc stabilirea unui

drept potrivnic faţă de adversar, ci identificarea dreptului propriu cu

date de carte funciară, în vederea întabulării. Persoanele implicate

evită in mod sistematic rezolvarea pe cale necontencioasă, la biroul

de carte funciară, deşi această rezolvare este de multe ori posibilă. În

această situaţie, un schimb de puncte de vedere între instituţii cu

privire la contextul aplicării anumitor dispoziţii legale este necesar si

util.

Situaţii asemănătoare există la nivelul colaborării cu autorităţile

de fond funciar sau cu notarii.

S-a sesizat, de asemenea, o necoordonare a activităţilor

desfăşurate de judecătorie şi organul fiscal local în privinţa

înregistrării asociaţiilor de proprietari, problemă care, pe parcursul

anului 2014, a fost abordată între conducătorii instituţiilor şi şi-a găsit

rezolvarea.

De asemenea, a existat o bună informare şi colaborare între

instanţă şi autoritatea administraţiei publice din municipiul Zalău cu

atribuţii de autoritate tutelară, în vederea aplicării noilor reglementări

civile privind atribuţiile instanţei de tutelă.

Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii

Raporturile Judecătoriei Zalău cu Consiliul Superior al

Magistraturii s-au desfăşurat în condiţii normale în anul 2014,

instanţa răspunzând în termen la toate solicitările consiliului.

O colaborare superioară are în vedere sprijinirea instanţei pentru

ocuparea posturilor vacante de judecător prin scoaterea acestora la

toate concursurile organizate pentru intrarea în sistem, precum şi

pentru stoparea fluctuaţiei majore de personal.

Conducerea Judecătoriei Zalău apreciază faptul că forul

superior a înţeles şi a dat curs solicitării de amânare a datei

transferurilor unor judecători, solicitare formulată de instanţă cu

scopul de a nu i se perturba grav activitatea.

Pe de altă parte, atragem atenţia Consiliului asupra unor situaţii

care pot apărea frecvent în activitatea instanţelor şi sunt de natură să-

i afecteze negativ activitatea. Astfel, de la Judecătoria Zalău au plecat

concomitant 3 (trei) judecători la începutul anului, unul prin transfer,

doi prin promovare în funcţii de conducere la alte instanţe. Numai în


63

mod întâmplător, locurile au fost ocupate de alte 3 persoane, care au

optat pentru Judecătoria Zalău la repartiţia din 10 ianuarie 2014 a

judecătorilor care au promovat examenul de capacitate. Oricum,

activitatea instanţei a fost serios perturbată fiindcă au rămas la

instanţă doar 3 judecători civilişti şi 2 judecători stagiari, fiind nevoie

a se desfiinţa completele celor plecaţi.

Se impune, în opinia noastră, modificarea regulamentelor în

sensul prelungirii termenului de numire în noul post, pentru astfel de

situaţii speciale, până la asigurarea numărului de judecători la

instanţa de plaecare astfel încât funcţionalitatea acestei instanţe să nu

fie afectată.

În al doilea rand, considerăm ineficientă practica de a nu se

aproba transferurile prin schimb de judecători între două instanţe,

transferuri care ar fi deosebit de convenabile ambelor instanţe

implicate, precum şi judecătorilor în cauză (Judecătoria Zalău s-a

lovit recent de o asemenea situaţie, în legătură cu Judecătoria

Timişoara: un judecător zălăuan care activa în cadrul acestei din urmă

judecătorii dorea transferul la Zalău şi viceversa).

Raporturile dintre instanţă şi parchet

Raporturile cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău şi cel de

pe lângă Tribunalul Sălaj sunt bune, exemplul fiind exprimarea

promptă a punctului de vedere al instanţei asupra problemelor de

drept, în cazurile de promovare a recursului în interesul legii, la

solicitarea acestor instituţii.

Există o colaborare eficientă şi cu Direcţia de Investigare a

Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul

Teritorial Sălaj din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie.

În vederea stabilirii raporturilor dintre instanţă şi parchete

conform relaţiei impuse de rolul judecătorului şi procurorului în

procesul penal se impune crearea unei săli de studiu pentru procurorii

de şedinţă. Relaţia cu Ministerul Public nu trebuie să lase loc

suspiciunilor in legătură cu imparţialitatea judecătorilor. Chiar şi

cadrul material in care se desfăşoară această relaţie poate contribui la

crearea unei imagini pozitive, in sensul că acuzarea şi apărarea se

bucură de egalitate de tratament. In acest context, se impun a fi găsite


64

soluţiile pentru ca procurorii sa aibă aceleaşi condiţii pentru

consultarea dosarelor, după înregistrarea la instanţă, ca acelea pe care

le au celelalte părţi din proces, iar prezenţa acestora in birourile

judecătoriei înainte de şedinţă sau chiar pe timpul deliberării să fie

absolut evitată.

Raporturile cu baroul de avocaţi, colegiile consilierilor juridici,

mediatori, executori judecătoreşti, precum şi cu experţii

judiciari

Raporturile cu barourile de avocaţi au fost bune în cursul anului

2014. S-au organizat întâlniri de lucru, precum şi întâlniri informale

pentru o mai bună cunoaştere reciprocă şi discutarea chestiunilor de

colaborare pe plan organizatoric şi profesional.

Factori de natură să contribuie la îmbunătăţirea relaţiei

instituţionale cu baroul de avocaţi din raza teritorială:

- pregătirea profesională continuă a avocaţilor, pe criterii

similare celei a magistraţilor, în scopul uniformizării

aplicării legii

- reglementarea accesului foştilor judecători, ieşiţi din

sistem din motive neimputabile, în barourile de avocaţi

Experţii au fost amendaţi în cazuri destul de rare, judecătorii având

în vedere că aceştia sunt suprasolicitaţi din cauza numărului lor redus

şi a numărului mare de dosare în care s-a ordonat efectuarea de

expertize. S-a remarcat, totuşi, o creştere a numărului experţilor

topografi şi, corelativ, scurtarea timpului alocat efectuării unei

expertize.

De asemenea, o colaborare bună a existat în relaţia cu colegiile

consilierilor juridici.

Cu reprezentanţii mediatorilor s-a demarat colaborarea în

vederea aplicării corecte şi eficiente a dispoziţiilor de procedură.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute de art. 16 lit. k din

Regulamentul de ordine interioară, intenţionăm organizarea în

continuare de întâlniri cu reprezentanţii baroului, executorilor

judecătoreşti şi experţilor pentru a se comunica reciproc problemele

şi dificultăţile constatate în practică, în vederea luării unor măsuri de

remediere. Un subiect actual de discuţie ar fi acela că, în sala de

judecată, avocaţii sunt obligaţi prin statut sa aibă ţinuta vestimentară


65

corespunzătoare, la toate nivelurile instanţelor, nerespectarea acestei

obligaţii constituind o încălcare a normelor privind solemnitatea

şedinţelor.

Raporturile cu mass-media

Raporturile cu mass-media au fost în cursul anului 2014

satisfăcătoare, deoarece, în multe situaţii, cauzele aflate pe rolul

instanţei au fost prezentate în mod subiectiv, fără a fi expuse motivele

de fapt şi de drept care au condus la pronunţarea unei anumite

hotărâri. În unele cazuri, constatând informarea defectuoasă făcută de

mass-media, de natură chiar a prejudicia drepturile civile ale unor

cetăţeni, instanţa a uzat de dreptul la replică şi lămuriri.

S-au oferit în mod prompt, de fiecare dată, informaţiile de

interes public solicitate, în conformitate cu legea. Solicitările au vizat,

mai ales, cauzele cu impact major în rândul publicului.

Se impune organizarea unor întâlniri periodice pentru

îmbunătăţirea relaţiei cu mass-media şi aprecierea imaginii justiţiei.

Raporturile cu justiţiabilii

Relaţiile cu justiţiabili sunt strâns legate de activitatea de judecată

şi se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile din Regulamentul de

ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. Pe de altă parte, atât

serviciul de registratură cât şi cel de arhivă funcţionează zilnic între

orele 9,00-13,00, servicii unde sunt oferite informaţiile solicitate şi

unde dosarele sunt puse la dispoziţia justiţiabililor.

Raporturile cu asociaţiile profesionale, societatea civilă şi

instituţiile şi organismele internaţionale

Au existat manifestări de colaborare cu unele asociaţii

nonguvernamentale cum ar fi unele asociaţii pentru protecţia

drepturilor copilului, protecţia animalelor sau protecţia victimelor

accidentelor de circulaţie. Aceste manifestări s-au realizat prin

participarea unor magistraţi la seminarii şi conferinţe.


66

De asemenea, a existat o colaborare între instanţă şi asociaţii

ori membri ai comunităţii locale pentru promovarea instituţiilor de

drept, a unor cunoştinţe elementare de drept şi legislaţie.

Procentul intervenţiilor formulate de organizaţiile non-

guvernamentale în totalul cauzelor înregistrate pe rolul instanţei în

anul 2014 a fost redus. Aceste intervenţii nu au contribuit întocmai la

o mai bună soluţionare a cauzelor, principalul motiv constând în

insuficienta pregătire juridică a reprezentanţilor acestor asociaţii, mai

ales sub aspect procedural.

Judecători din cadrul instanţei au participat activ la întâlniri

profesionale, inclusiv internaţionale, organizate de asociaţiile

profesionale, în special Uniunea Naţională a Judecătorilor din

România şi Asociaţia Magistraţilor din România.

Aspecte privind asigurarea transparenţei activităţii instanţei

Introducerea aplicaţiei ECRIS 4.0 şi generalizarea numărului unic

de dosar au contribuit la accesul justiţiabililor la toate informaţiile de

interes public, datele din acest sistem putând fi accesate pe portalul

instanţei, aspect care a contribuit în mod deosebit la creşterea eficienţei

şi transparenţei activităţii de judecată şi eliminarea suspiciunilor.

În vederea garantării transparenţei activităţii judiciare desfăşurate

în cadrul Judecătoriei Zalău, pe site-ul instanţei şi la afişier sunt

publicate programul de lucru al biroului de informare şi relaţii publice

(conform art. 78 alin. 3 din Regulamentul de ordine interioară al

instanţelor), locaţia biroului, numele judecătorului şi al grefierului

delegat, precum şi e-mail-ul judecătorului delegat.

Întrucât evidenţele sunt întocmite şi în sistem informatizat, cea

mai mare parte a informaţiilor solicitate de către justiţiabili sunt

accesibile, în format electronic, pe portalul instanţei şi prin intermediul

info-chioşcurilor amplasate în incinta instanţei.

În data de 25 octombrie 2014, cu ocazia Zilei Europene a

Justiţiei Civile s-a organizat la Judecătoria Zalău „Ziua Porţilor

Deschise”. Acest eveniment a fost făcut cunoscut prin afişare la poarta

de acces a clădirii şi în presă şi s-a adresat tuturor persoanelor care au

fost interesate de modul în care funcţionează sistemul judiciar. Pentru

acest eveniment s-a asigurat accesul în încăperile aparţinând


67

judecătoriei, îndrumarea persoanelor interesate fiind asigurată de

judecători şi grefierul-şef al instanţei.

De cele mai multe ori, manifestările de deschidere spre public

au fost organizate în beneficiul grupurilor de tineri, în special elevi,

care şi-au exprimat interesul cu privire la mersul activităţii în cadrul

unei instanţe de judecată.

De asemenea, au fost puse la dispoziţia justiţiabililor ghidurile

de orientare pentru justiţiabili.

Activitatea de relaţii publice este organizată şi se desfăşoară în

conformitate cu prevederile din Regulamentul de ordine interioară al

instanţelor judecătoreşti, dispoziţiile Legii nr. 544/2001 privind liberul

acces la informaţiile de interes public, coroborate cu prevederile H.G

nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes

public şi cele ale O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de

soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 233/2002.

Cererile de furnizare a informaţiilor publice şi petiţiile adresate

instanţei sunt primite şi înregistrate în registrele speciale, de către

grefierul delegat în cadrul compartimentului, d-na Topan Adriana

Cecilia, desemnată prin Decizia nr.3/12.02.2014. Prin Decizia nr. 23

din 19.05.2014, d-na grefier Topan, care a fost delegată la biroul de

executări penale, a fost înlocuită de d-na gref. Negrui Magdolna.

Judecător delegat la Biroul de informare şi relaţii publice, în

anul 2014, a fost desemnată prin Decizia nr.2/11.02.2014, aprobată

prin Hotărârea nr. 2/11.02.2014 a Colegiului de conducere, d-na

judecător Puiu Dana Maria, care a îndeplinit şi rolul de purtător de

cuvânt al instanţei.

Activitatea Biroului de Informaţii şi Relaţii Publice s-a

amplificat. S-a cunoscut o creştere a interesului opiniei publice faţă de

activitatea instituţiei, luând în considerare numărul cererilor şi

solicitărilor adresate instanţei atât în scris, cât şi verbal sau telefonic,

numeric acestea fiind mult mai numeroase decât în anii precedenţi.

S-a actualizat permanent la sediul instanţei lista cu informaţii de

interes public a Judecătoriei Zalău prevăzute de art. 5 din Legea nr.

544/2001 care, potrivit legii, trebuie comunicate din oficiu.

În anul 2014, au fost înregistrate 21 cereri formulate în baza Legii

nr.544/2001(din care 18 de către persoane fizice şi 3 de către persoane

juridice) şi 2 petiţii.


68

Cereri formulate în baza Legii 544/2001

în cursul anului 2014

Nr.crt.

1. Numărul total de solicitări de informaţii de interes public 21

2. Numărul total de solicitări structurate după obiect

a) informaţii referitoare la dosare 12

b) informaţii privind tipurile de cauze aflate pe rolul Curţii

de Apel Cluj -

c) informaţii referitoare la magistraţi şi alte categorii de

personal -

d)informaţii referitoare la Comisia de verificare a averilor

de pe lângă Curtea de Apel Cluj -

e)altele 9

3. Numărul de solicitări rezolvate 21

favorabil 21

negativ -

4. Numărul solicitărilor respinse: -

redirecţionate .

exceptate de la liberul acces -

5 Numărul de solicitări adresate în scris, din care 21

pe suport de hârtie 17

pe suport electronic 4

6 Numărul de solicitări adresate verbal -

7 Numărul de solicitări adresate de persoane fizice 18

8 Numărul de solicitări adresate de persoane juridice 3

9 Numărul de reclamaţii administrative -

rezolvate favorabil -

respinse -

în curs de soluţionare .

10 Costurile totale ale compartimentului de informare şi

relaţii publice

-

11 Sumele totale încasate pentru servicii de copiere a

informaţiilor de interes public

0

12 Număr estimativ de vizitatori ai punctului de informare-

documentare: 2 vizitatori/zi

Pentru interpretarea şi aplicarea, în mod unitar, a dispoziţiilor

Legii

nr.544/2001, actul normativ s-a aflat în atenţia permanentă şi în

dezbaterea persoanelor care au atribuţii exclusive în relaţiile publice:

preşedintele instanţei, judecătorul delegat la biroul de informare şi

relaţii publice şi grefierul delegat la acest birou.

Pentru asigurarea mijloacelor logistice ale biroului, s-a pus la

dispoziţia judecătorului delegat birou separat pentru comunicarea cu

publicul, precum şi materiale de informare, ghiduri de comunicare.


69

S-a constatat că principalele deficienţe legate de activitatea

biroului de relaţii publice constau în lipsa de specializare în domeniu a

persoanelor delegate şi lipsa de timp suficient alocat acestei activităţi,

din cauza atribuţiilor principale în legătură cu judecarea cauzelor care

revin atât judecătorului delegat, cât şi grefierului delegat.

Pentru înlăturarea acestor deficienţe, preşedintele instanţei a

sprijinit şi a participat efectiv la activitatea de comunicare a

informaţiilor de interes public, persoanele cu atribuţii au fost delegate

la cursurile de specializare organizate de sistem şi s-a încercat

degrevarea, pe cât posibil, de alte activităţi din cadrul instanţei.

Considerăm că, pe viitor, este necesar angajarea de personal

specializat în domeniul relaţiilor publice, pentru îmbunătăţirea

activităţii instanţelor în aplicarea Legii nr.544/2001.

În scopul facilitării comunicării cu justiţiabilii, pe holurile

instanţei şi în locurile accesibile publicului au fost afişate informaţii

privitoare la ajutorul public judiciar, competenţa instanţelor, taxele

judiciare de timbru, modalitate de introducere a cererilor în justiţie,

reguli de bază privind desfăşurarea judecăţii şi exercitarea căilor de

atac.

În ceea ce priveşte petiţiile, principalele aspecte sesizate de

justiţiabili în cuprinsul acestora au fost:

- semnalarea unor aspecte referitoare la durata de

soluţionare a unui dosar

- solicitare unor copii de pe hotărâri judecătoreşti

- solicitarea unor copii de pe anumite acte aflate în păstrarea

instanţei.

Accesul la datele despre dosarele aflate pe rolul Judecătoriei

Zalău este mult îmbunătăţit datorită sistemului informatic despre care

s-a făcut vorbire anterior şi care asigură consultarea listelor de şedinţă

şi a soluţiilor pronunţate în cauzele respective.

Referitor la aplicarea dispoziţiilor cuprinse în Legea

nr.677/2001 privind protecţia datelor cu caracter personal, Judecătoria

Zalău figurează în registrul de evidenţă a operatorilor de date

personale.

În baza Legii nr. 677/2001, grefierul-şef al instanţei, sub

coordonarea preşedintelui instanţei, răspunde solicitărilor şi are în

păstrare mapa privind comunicările făcute de către Autoritatea

Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.


70

În acest sens, întocmeşte anual Raportul privind activitatea

Judecătoriei Zalău referitoare la protecţia persoanelor cu privire la

prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor

date. Efectuează notificarea transmisă prin modalitatea on-line, fiind

înregistrată la registratura generală a activităţii de supraveghere sub nr.

5406/17.03.2010;

În perioada de referinţă, instanţa nu s-a confruntat cu

exercitarea de către persoanele vizate a drepturilor recunoscute de

această lege şi nu a fost supusă unei proceduri de investigare exercitată

de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu

Caracter Personal

Toate documentele instanţei sunt păstrate în condiţii de

securitate, de natură să asigure protecţia datelor şi confidenţialitatea

lor, iar informatizarea completă a instanţei a determinat implicit,

creşterea gradului de securitate al informaţiilor.

Apreciem că este necesară îmbunătăţirea corelaţiei dintre Legea

nr.544/2001 şi Legea nr.677/2001, stabilirea clară a categoriilor de

informaţii de interes public şi a celor privind datele cu caracter personal

în activitatea judiciară, practica demonstrând existenţa unei diversităţi

de opinii în această privinţă.

Eficientizarea raporturilor de serviciu cu publicul este posibilă şi

prin întrebuinţarea unor resurse minime, umane si materiale, cu efect

maxim: tipărirea unor materiale de informare, cu mijloacele aflate la

dispoziţia instanţei, şi distribuirea acestora unui număr cât mai larg de

persoane care intră în contact cu activitatea judiciară; acoperirea

planificată a celor 3 ore săptămânal, după închiderea programului

normal de lucru, pentru a asigura accesul la informaţii şi persoanelor

care beneficiază de timp numai în acest interval orar; afişarea

programelor de relaţii cu publicul în locuri accesibile; evidenţierea

contactelor cu publicul în registrele special destinate.

Alte măsuri : a) Info-chioşcurile - se poate profita de faptul că

Judecătoria Zalău funcţionează în aceeaşi clădire cu Tribunalul Sălaj,

preşedintele acestuia fiind ordonator de credite; spaţiul comun al “sălii

paşilor pierduţi” poate fi dotat cu ghiduri electronice: de informare cu

privire la stadiul fiecărei cauze, de îndrumare în incinta instanţei, de

alte informaţii necesare şi utile; soluţia este foarte eficientă şi nu este

nouă, a mai fost adoptată de alte instanţe din ţară, de regulă instanţe

superioare, cel puţin de nivelul tribunalului.


71

b) Traseul - justiţiabilii pot fi ghidaţi prin indicatoare vizibile

dar estetice pe traseul hol - săli de şedinţă - registratură; accesul în

celelalte încăperi ale instanţei este permis strict în situaţiile

reglementate de Regulament

c) Comunicarea prin presă - există stări legale punctuale de

maxim interes pentru toţi cetăţenii, care nu implică o judecată în

contradictoriu, dar despre care aceştia nu sunt suficient informaţi; spre

exemplu, constituirea asociaţiilor de proprietari, benefică inclusiv

pentru clarificarea elementelor unor raporturi juridice specifice; este

foarte utilă şi se va realiza în cel mai scurt termen posibil transmiterea

publică, beneficiind de ajutorul mijloacelor mass-media, a informaţiilor

legate de importanţa constituirii asociaţiilor şi a prevederilor legale

privitoare la actele necesare, pe scurt şi pe înţelesul tuturor; acţiunea va

cădea în sarcina judecătorului delegat şi a biroului de informaţii publice

d) Actualizarea permanentă şi în timp util a datelor furnizate

prin aplicaţia ECRIS, pentru a fi de folos real persoanelor interesate

care o accesează; prin concursul echipei de informaticieni

e) Standardizarea procedurilor şi a formularelor

f) Folosirea mijloacelor de comunicare rapidă cu alte unităţi ale

sistemului judiciar din România şi din alte state; în acest sens, este

nevoie ca accesul la internet să fie practic pus la dispoziţia

persoanelor care realizează efectiv procedura, fiindcă altfel, este foarte

dificilă aplicarea noilor norme comunitare de comunicare a actelor

judiciare între statele membre sau de efectuare a comisiilor rogatorii,

norme care mizează în principal pe folosirea acestor mijloace rapide de

comunicare; soluţia tehnică este facilă, avizul informaticienilor există,

propunerea a fost făcută, urmează hotărârea preşedintelui tribunalului şi

perseverenţă în caz de refuz.

Pe portalul instanţei, sunt postate periodic hotărâri judecătoreşti,

mai ales în probleme care suscită un interes mai mare al opiniei

publice.

Se realizează stocarea documentelor în format electronic prin

intermediul unui scanner şi un grefier are în atribuţie această activitate,

dar operaţiunile astfel realizate nu sunt pe deplin eficiente câtă vreme

produsul obţinut nu este transpus în sistem informatic, pentru a putea fi

manipulat cu uşurinţă de persoanele autorizate.


72

CAPITOLUL VI CONCLUZII

DISFUNCŢII IDENTIFICATE ŞI REZOLVĂRI PROPUSE

Identificarea simptomelor activităţii instanţelor de judecată

presupune efectuarea unei analize–diagnostic constând în

investigarea principalelor aspecte ale activităţii de înfăptuire a actului

de justiţie în scopul descoperirii disfuncţionalităţilor, a cauzelor care

le generează şi a soluţiilor care să conducă la înlăturarea acestora şi

creşterea eficacităţii acestei activităţi specifice.

În procesul de diagnosticare a disfuncţiilor din activitatea

instanţei de judecată nu se poate face abstracţie de faptul că fiecare

instanţă este parte integrantă a sistemul judiciar român astfel că

suferinţele acestuia se răsfrâng asupra tuturor părţilor componente,

existând disfuncţionalităţi comune tuturor instanţelor judiciare,

precum şi aspecte specifice Judecătoriei Zalău.

Creşterea eficienţei şi calităţii activităţii desfăşurate în instanţele

judecătoreşti impune, pe lângă perfecţionarea continuă a judecătorilor

şi personalului auxiliar, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru şi a dotării

materiale, şi o mai bună planificare şi organizare a resurselor, o mai

buna comunicare a informaţiilor şi un control corespunzător.

1. Activitatea judecătorilor

a. Cauze prea multe pe judecător

Judecătoria Zalău acoperă un areal geografic important,

municipiul Zalău, oraşul Cehu Silvaniei şi un număr de 17 comune,

motiv pentru care volumul de activitate este unul ridicat. Alături de

numărul mare de cauze, dezvoltarea economică atrage inerent şi

existenţa unor litigii de mare complexitate. Numărul foarte mare de

cauze pe judecător este cel mai important motiv care poate duce la

nesoluţionarea temeinică a cauzelor. Capacitatea de concentrare a

judecătorilor poate fi afectată de numărul mare de cauze, precum şi

de complexitatea acestora. În sprijinul acestei afirmaţii, arătăm că, în

anul 2014, pe rolul acestei instanţe, s-au înregistrat un număr mare de

dosare care au ca obiect revendicarea unor bunuri imobile trecute in


73

proprietatea statului ori soarta actelor de înstrăinare a imobilelor

intrate in circuitul civil după desfiinţarea actelor iniţiale de

reconstituire a proprietăţii, cauze de o complexitate deosebită, care

necesită administrarea unui probatoriu foarte amplu.

În materie penală şi nu numai, activitatea de judecată este

îngreunată de împrejurarea că multe persoane condamnate folosesc

metoda formulării diferitelor acţiuni, vădit nefondate, la care ulterior

şi renunţă, de regulă, doar pentru a împiedica transferarea lor la alte

penitenciare sau de a beneficia de aşa–numitul “ turism judiciar”.

Posibile soluţii:

- apreciem ca o prioritate ocuparea integrală a schemei de personal

şi chiar suplimentarea acesteia, mai ales în contextul intrării în

vigoare a noilor coduri de procedură, sens în care se vor face

demersuri instituţionale pe lângă forurile decidente.

- continuarea implementării Programului privind volumul optim de

muncă iniţiat de CSM; acest program a fost aplicat la nivelul

Judecătoriei Zalău începând cu anul 2010; din cauza numărului mare

de dosare, programul a fost ajustat prin hotărâri ale Colegiului de

conducere, pentru a nu aduce atingere dreptului cetăţenilor la un

proces echitabil desfăşurat într-un termen rezonabil, dar în timp,

aplicarea programului a avut efecte benefice: chiar dacă la început s-a

majorat durata pentru care era fixat primul termen de judecată, pe

parcurs această durată a devenit rezonabilă, dosarele sunt

soluţionate într-un termen mai scurt, iar încărcătura pe judecător ar

fi scăzut cu siguranţă dacă nu mai exista şi problema fluctuaţiei mari

de personal.

- medierea, modalitate alternativă de soluţionare a litigiilor

b. Atribuţii care exced sferei activităţii de judecată

Măsurile organizatorice pe care le avem în vedere pornesc de la

următoarele premise:

structura de conducere a Judecătoriei Zalău este formată din

preşedintele instanţei şi colegiul de conducere (compus din doi

membri plus preşedintele), cu atribuţii prevăzute de Legea nr.

304/2004 privind organizarea judiciară şi Regulamentul de

ordine interioară

la Judecătoria Zalău funcţionează ca principale sectoare

auxiliare: arhiva, registratura, biroul de executări penale, biroul


74

de executări civile, biroul de asociaţii şi fundaţii, biroul de relaţii

cu publicul;

potrivit dispoziţiilor art. 5 alin.2 lit. j) şi art. 46 din

Regulamentul de ordine interioară atribuţiile de coordonare şi

control a activităţii personalului auxiliar pot fi delegate de

preşedintele instanţei membrilor colegiului de conducere sau

altor judecători.

În ce priveşte compartimentele auxiliare, trebuie menţionat că

în acestea îşi desfăşoară activitatea nu numai personalul auxiliar de

specialitate, dar şi judecătorii desemnaţi de preşedintele instanţei cu

avizul colegiului de conducere, în funcţie de sarcinile specifice

compartimentului. Pentru buna funcţionare a activităţii sectoarelor

auxiliare sus-menţionate sunt desemnaţi judecători coordonatori care

să supravegheze îndeplinirea corectă a sarcinilor de către personalul

auxiliar şi să soluţioneze problemele inerente activităţii curente. De

asemenea, se impune ca aceştia să informeze imediat preşedintele

instanţei despre eventualele deficienţe ale sectorului sau situaţiile

speciale intervenite. Apreciem că programarea judecătorilor delegaţi

la sectoarele auxiliare se impune întrucât personalul auxiliar trebuie

să cunoască clar persoana care le supervizează activitatea şi răspunde

de acest lucru, pentru a nu exista suprapuneri şi blocaje în activitate

sau situaţii de declinare a responsabilităţilor, dar pe de altă parte,

judecătorii delegaţi desfăşoară în primul rând activitatea de judecată

şi trebuie să li se asigure timpul necesar pentru studiul dosarelor şi al

legislaţiei sau practicii judiciare.

În aceeaşi ordine de idei, judecătorii delegaţi la sectoarele

auxiliare urmează să întocmească informări lunare cu privire la

activitatea depusă, în care să fie sesizate şi eventualele deficienţe sau

propuneri de eficientizare, informări care vor fi înaintate preşedintelui

instanţei.

Acestea vor fi comunicate de către preşedintele instanţei şi

membrilor colegiului de conducere, în măsura în care ar putea

conduce la eventuale măsuri sau decizii unde colegiul are rol de

aprobare sau avizare.

Desemnarea judecătorilor coordonatori trebuie să aibă la bază

capacitatea organizatorică a acestora, spiritul de iniţiativă, abilităţile

de comunicare. În acest scop, şi conducerea instanţei urmează a avea


75

o atitudine care să-i confere coordonatorului o autoritate în faţa celor

pe care îi coordonează.

Totodată, trebuie menţionată situaţia specială a sectorului

arhivă, unde există un coordonator şi la nivelul personalului auxiliar,

desemnat de preşedinte ca arhivar coordonator. Acesta urmează a

supraveghea activitatea personalului arhivei, respectarea atribuţiilor

de serviciu, îndeplinirea lor la timp, sesizând eventualele carenţe sau

probleme judecătorului delegat coordonator sau grefierului-şef în

funcţie de competenţe. Astfel, va fi sesizat judecătorul coordonator

dacă împrejurările respective privesc activitatea sectorului şi

grefierul-şef dacă acestea privesc aspecte ce ţin de conduita

personalului şi aprovizionarea cu materiale.

Rezolvări:

- la Judecătoria Zalău, funcţia propriu-zisă de judecător de serviciu

nu mai există; un grefier cu studii superioare a fost delegat, conform

Regulamentului, pentru activitatea de stabilire a taxelor judiciare de

timbru, activitate care are loc la primirea şi înregistrarea dosarului;

acestui grefier i s-au delegat şi alte atribuţii dintre cele pe care le

îndeplinea judecătorul de serviciu (stabilirea obiectului, luarea

măsurilor pregătitoare), astfel încât judecătorului căruia i s-a

repartizat dosarul ori preşedintelui îi revine numai rolul de

coordonare sau de îndrumare în situaţii special; judecătorii sunt

astfel degrevaţi de o atribuţie care costă foarte mult timp.

- efectuarea supravegherii şi coordonării activităţii

compartimentelor auxiliare de către preşedinte (vicepreşedinte) cu

ajutorul grefierului-şef, judecătorii desemnaţi potrivit

Regulamentului urmând a efectua numai activităţile curente

indispensabile.

c. Tergiversarea judecăţii

Întârzierea soluţionării tuturor cauzelor într-un termen rezonabil

este determinată de cauze obiective sau subiective. Acestea din urmă

pot fi mai lesne combătute.

Administrarea în rate a probelor, volumul mare de muncă a

experţilor judiciari, complexitatea cauzelor şi stabilirea superficială a

obiectivelor expertizei sunt câteva dintre motivele care pot duce la

tergiversarea soluţionării cauzelor.


76

Persoanele care apelează la instanţele judecătoreşti au dreptul la

soluţionarea cauzei lor într-un termen rezonabil, astfel cum prevăd

dispoziţiile art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art.

21 din Constituţia României şi art. 10 din Legea nr. 304/2004 privind

organizarea judiciară.

Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti

stabileşte că una dintre atribuţiile judecătorilor este aceea de a

soluţiona cauzele deduse judecăţii într-un termen rezonabil, iar

întârzierile repetate în soluţionarea cauzelor constituie abateri

disciplinare. Rolul conducerii instanţei în reducerea numărului de

„dosare restante" este destul de limitat, deoarece, în activitatea sa,

judecătorul este independent şi se supune doar legii. Prin urmare,

preşedintele instanţei nu poate dispune decât măsuri indirecte, măsuri

cu caracter administrativ care să conducă la soluţionarea cauzelor

într-un termen rezonabil.

Soluţii

- pentru a propune măsuri administrative care să conducă la

accelerarea procedurilor judiciare, este necesară identificarea

cauzelor care produc tergiversarea soluţionării dosarelor ; în acest

sens, se procedează la o monitorizare a dosarelor mai vechi de 1 an şi

a celor care au depăşit 6 luni ; totodată, se ţine o evidenţă a dosarelor

în care s-a dispus desfiinţarea/casarea soluţiilor cu trimitere spre

rejudecare, necesitând o atenţie sporită întrucât durata unui litigiu

cuprinde perioada de timp de la sesizarea instanţei şi până la

obţinerea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile ; monitorizarea

dosarelor vechi are loc trimestrial.

- pe lângă monitorizarea dosarelor vechi, se impune verificarea şi

discutarea cauzelor de amânare, fără de care prima măsură nu ar fi

întreagă; se evidenţiază întâi motivele de amânare cele mai

frecvente ; dezbaterea cauzelor de amânare are loc lunar în şedinţa

profesională a judecătorilor.

- în practica instanţei, mai ales în materie civilă, s-a constatat că în

multe dintre dosarele mai vechi de un an, judecata se amână ca

urmare a problemelor ivite în legătură cu efectuarea expertizei

judiciare ; pentru eliminarea deficienţelor se impune:

luarea măsurilor de stabilire clară şi precisă a obiectivelor

expertizei încă de la încuviinţarea probei;

mai bună colaborare cu biroul local de expertize prin întâlniri


77

periodice cu conducerea acestuia, în care să se comunice reciproc

greutăţile întâmpinate;

stabilirea unui program special pentru experţi la arhiva instanţei în

vederea studierii actelor dosarului;

comunicare de către completul învestit cu soluţionarea cauzei a

numelui expertului care întârzie nejustificat în efectuarea

expertizei sau refuză efectuarea acesteia şi ţinerea unei evidenţe de

către conducerea instanţei pentru ca în cazul repetării unor

asemenea conduite să se solicite eliminarea expertului respectiv de

pe listele biroului de expertize sau să se evite numirea acestuia în

cauze;

sancţionarea, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă, a

experţilor care nu depun lucrarea în termenul fixat sau celor care

refuză să dea lămuririle necesare.

Procedură în dosar: fixarea onorariului pentru expert odată cu

încuviinţarea probei, la un nivel cât mai apropiat de realitate –

aplicarea sancţiunii decăderii din probă în cazul în care este vădită

intenţia părţii de a refuza plata – avertizarea expertului cu privire la

faptul că va fi sancţionat în cazul în care întârzie încă o dată cu

depunerea raportului de expertiză – sancţionarea în cazul în care

acesta persistă în întârziere – obligarea părţii la plata eventualei

diferenţe de onorar, prin încheiere executorie, iar nu condiţionarea

depunerii raportului de efectuarea plăţii.

- în cauzele care privesc executarea silită, subliniem importanţa

păstrării unui exemplar al dosarului execuţional la instanţă pentru a

elimina traseul repetat al acestui dosar, în exemplar unic, între

organul de executare şi instanţă.

- din punct de vedere administrativ, preşedintele instanţei poate

contribui la reducerea duratei de soluţionare a proceselor prin:

stabilirea unei practici de acordare a termenelor de judecată scurte

în cazul dosarelor mai vechi de un an sau casate/desfiinţate cu

trimitere spre rejudecare, promovarea respingerii cererilor de

amânare nejustificate, în scopul împiedicării exercitării abuzive a

drepturilor procesuale, urmărirea şi verificarea modului în care

grefierul îşi îndeplineşte atribuţiile privind comunicarea actelor de

procedură şi a hotărârilor judecătoreşti în termenele legale,

eliminarea disfuncţionalităţilor în raporturile cu poşta în ce priveşte

efectuarea procedurilor de citare şi comunicare a actelor.


78

- depăşirea termenelor de redactare a hotărârilor judecătoreşti

există izolat şi numai din motive obiective (supraîncărcare,

complexitatea cauzelor); verificarea condicii de redactări se

realizează permanent; în cazurile în care se impune, preşedintele

discută în parte cu judecătorul coleg şi fixează termene pentru

remedierea situaţiei.

d. Practica neunitară

Cu impact deosebit asupra credibilităţii actului de justiţie,

practica neunitară, fie la nivelul aceleiaşi instanţe, fie între instanţele

de fond şi cele de control judiciar, afectează principiul previzibilităţii

actului de justiţie. Practica neunitară generează suspiciuni asupra

corectitudinii actului de justiţie, chiar dacă soluţiile contrare sunt

argumentate juridic şi au aparenţă de legalitate, astfel încât generează

nemulţumiri pentru toate categoriile de participanţi la proces.

cunoaşterea practicii instanţelor de control judiciar

organizarea învăţământului profesional

identificarea din timp a apariţiei soluţiilor diferite în

speţe similare sau a iminenţei apariţiei acestora

demersuri de comunicare interinstituţională

implementarea completă a programului informatic

de legislaţie şi jurisprudenţă europeană

2. Activitatea personalului auxiliar de specialitate

a. Grefierii de şedinţă

Grefierii de şedinţă sunt sau trebuie să devină asistenţii

judecătorilor.

În acest scop, ei trebuie să dobândească o temeinică pregătire

juridică, să stăpânească dispoziţiile procedurale, să cunoască

practicile instanţei, obligaţiile stabilite prin statut şi regulamentul de

ordine interioară.

Pe de altă parte, mijloacele de stimulare a personalului

trebuie folosite corect şi transparent. Dacă stimulentele sunt acordate

în mod egal, competiţia nu este deloc încurajată, atingerea

obiectivelor este mai anevoioasă. Trebuie stabilite clar standardele de

performanţă, precum şi indicii obiectivi de verificare a atingerii

acestor standarde. Transparenţa stimulării personalului auxiliar este


79

cheia succesului în aplicarea metodei, prin exprimarea şi

argumentarea obiectivă a raţiunii acordării sau neacordării

stimulentelor.

Performanţele individuale depind de dorinţa personalului de a

depune efortul necesar în muncă, de nivelul de instruire şi

perfecţionare, precum şi de capacitatea de a executa ceea ce i se cere.

De aceea, preşedintele instanţei are obligaţia de a găsi metodele

potrivite de motivare/stimulare a personalului instanţei.

În cazul personalului auxiliar, a existat posibilitatea acordării

salariului de merit şi stabilirea coeficientului de încadrare se realiza

pe baza calificativelor acordate activităţii desfăşurate în timpul

anului. Cu toate acestea, în situaţia grefierilor care obţineau în fiecare

an calificativul şi încadrarea maximă, precum şi salariul de merit,

trebuiau găsite alte modalităţi de stimulare pentru a fi preocupaţi de

îmbunătăţirea continuă a activităţii lor şi pentru a nu se plafona. În

acest scop, vor fi evidenţiate în cadrul colectivului iniţiativele,

implicarea, disponibilitatea la asumarea sarcinilor, iar personalul

auxiliar trebuie să fie conştient că fiecare are posibilitatea de a obţine

recompensele financiare dacă activitatea desfăşurată este una dintre

cele mai bune. Desigur că pe lângă stimularea pozitivă, există şi

cazuri în care se impune stimularea negativă - bazată pe reducerea

satisfacţiilor personalului. Apreciem că stimularea negativă, ca şi

sancţiunile, trebuie să fie ultima alternativă aleasă. Pentru început,

este indicat a se acorda fiecăruia posibilitatea reabilitării, astfel încât

persoana în cauză să fie conştientă că a beneficiat de încrederea

conducerii şi să încerce să dovedească faptul că a meritat acest

tratament.

Grefierii se vor specializa şi în activităţile desfăşurate în alte

compartimente ale instanţei, potrivit cu aptitudinile fiecăruia, pentru a

fi apţi de a asigura permanenţa în cazul lipsei temporare a colegilor

lor.

Grefierul-şef are un rol primordial în supravegherea şi

controlul activităţii personalului auxiliar, sub 2 aspecte : îndrumarea

activităţii de instruire continuă a grefierilor, teoretică şi practică ;

verificarea activităţii grefierilor în raport de criterii obiective, stabilite

şi comunicate în avans.


80

b. Arhiva şi registratura

Judecătoria Zalău, având calitatea de primă instanţă în grad, este

şi instanţă de depozitare, arhivând un număr mare de dosare. Spaţiul

destinat arhivării nu este suficient. Totodată, se impune grăbirea

procesului de selectare şi casare a dosarelor al căror termen de

păstrare a expirat, în colaborare cu Arhivele Naţionale.

Lipseşte, de asemenea, un loc special pentru depozitarea

corpurilor delicte.

Biblioteca este un spaţiu eminamente legat de o activitate

intelectuală, dar nu este amenajat în incinta Judecătoriei Zalău. Pentru

amenajarea unui spaţiu propice este necesară abordarea problemei şi

găsirea unei soluţii împreună cu preşedintele tribunalului.

Repartizarea personalului în birouri este deficitară dacă ţinem

seama că majoritatea grefierilor funcţionează la mansarda clădirii, la

etajul II se află tribunalul, liftul nu funcţionează, iar birourile

judecătorilor şi biroul de registratură şi arhivă, la care un grefier

trebuie să ajungă zilnic de cel puţin 3 ori, se situează la etajul I.

Asemenea deficienţe pot fi înlăturate numai prin colaborare şi

înţelegere din partea conducerii Tribunalului Sălaj.

La arhivă, se impune ca atribuţiile grefierilor arhivari să fie

mai bine determinate şi delimitate, astfel încât să nu răspundă de

modul în care se execută o activitate decât o singură persoană, să nu

se suprapună mai multe persoane pe acelaşi registru la completare sau

consultare, să se reducă timpul în care actele ajung la dosarul cauzei.

Se impune pe viitor ţinerea registrelor şi evidenţelor

preponderent în format electronic, precum şi facilitarea accesării

arhivei electronice, care prin scanare stochează toate actele dintr-un

dosar, prin sistemul ECRIS.

În prezent, la Judecătoria Zalău, actele şi cererile de orice

natură, depuse personal sau prin poştă sunt prezentate judecătorului

de serviciu, existând un program cu publicul zilnic între 9,00 -13,00.

Cererile de chemare în judecată primesc număr de dosar şi termen de

judecată prin repartizare aleatorie. Cauzele se repartizează în mod

aleatoriu în sistem informatic, pe baza aplicaţiei ECRIS. Pentru

aplicarea criteriului aleatoriu de repartizare a cauzelor, s-a procedat,

la începutul fiecărui an, la constituirea şi numerotarea completelor,

ţinându-se seama de materiile în care se judecă şi de specializarea

acestora. Aplicaţia software conţine 3 module principale: modulul de


81

management al dosarelor, util pentru înregistrarea datelor esenţiale

din dosare şi pentru tipărirea citaţiilor, comunicărilor, listelor de

şedinţă şi a altor documente specifice activităţii judecătoreşti;

modulul de repartizare aleatorie a dosarelor pe complete de judecată,

ce asigură repartizarea dosarelor după criterii obiective fără

intervenţia factorului uman; modulul de bibliotecă legislativă şi

jurisprudenţă, care permite accesul la legislaţie şi jurisprudenţă în

formă electronică pentru magistraţi şi personalul auxiliar al

instanţelor.

Pe de altă parte, pentru primirea actelor, cererilor destinate

dosarelor sau a cererilor prin care se declară căile de atac, programul

cu publicul la registratură este deservit de un grefier.

Potrivit Regulamentului de ordine interioară a instanţelor

judecătoreşti - art. 93 alin. 2, Codului de procedură civilă şi Codului

de procedură penală, cererile de chemare în judecată primesc

rezoluţia judecătorului de serviciu. De aceea, nu poate fi eliminată

total activitatea judecătorului la registratură, dar trebuie pregătit un

grefier care să poată îndeplini corespunzător cea mai mare parte din

această activitate, respectiv să fie capabil să verifice existenţa

menţiunilor obligatorii ale cererilor de chemare în judecată şi să

califice acţiunile.

În activitatea sectorului registratură, se impune respectarea cu

maximă exigenţă a normelor de evidenţiere a actelor primite prin

poştă la instanţă, a circuitului documentelor, sens în care se vor

completa registrul general de dosare şi registrul informativ.

Supravegherea permanentă a sistemului de distribuţie aleatorie

a cauzelor se impune, scopul fiind acela de a câştiga încrederea

publicului în imparţialitatea actului de justiţie. Când publicul va privi

cu alţi ochi modul în care se desfăşoară actul de justiţie, sistemul

informatic de repartizare a cauzelor va deveni un ajutor pentru munca

judecătorului, până atunci el va constitui o treaptă obligatorie pentru

atingerea scopului propus.

c. Înregistrarea persoanelor juridice. Executări civile. Executări

penale.

Pentru înlăturarea greutăţilor determinate de primirea cererilor

de înfiinţare sau modificare a persoanelor juridice, fără a avea

documentele/actele necesare, precum şi urmare a specializării


82

judecătorilor delegaţi, este oportun ca depunerea acestui tip de cereri

să se facă la biroul de persoane juridice, prin crearea unui ghişeu

separat la registratura instanţei, cu un program separat. În acest scop,

se va realiza eficient un program de 2 zile pe săptămână : verificarea

cererilor şi a înscrisurilor depuse se face de către judecătorul delegat

la asociaţii şi fundaţii sau la organul financiar local, care poate sesiza

deficienţele încă de la preluare, aducându-le la cunoştinţa

reprezentantului asociaţiei, pentru a se conforma în termenul prevăzut

de lege. Judecătorul este asistat de grefierul delegat la

compartimentul respectiv.

Măsura preconizată va reduce timpul de soluţionare a cererilor

şi amânările datorate nedepunerii actelor impuse de lege încă de la

început. Urmează a se înfiinţa şi o arhivă proprie pentru biroul de

persoane juridice, iar în acest mod va putea fi ţinută o evidenţă

corespunzătoare a dosarelor şi modificărilor aduse persoanelor

juridice, se va reduce timpul de ataşare a dosarelor la cererile de

modificare sau dizolvare a persoanelor juridice, iar persoanele

interesate în studiul acestor dosare nu vor mai aştepta la arhiva

generală, unde există un număr mare de solicitanţi.

Desigur, măsura va trebui să primească acordul colegiului de

conducere conform art. 69 alin. 2 din Regulamentul de ordine

interioară.

Pentru aceleaşi motive ca şi cele prezentate în cazul biroului de

persoane juridice, intenţionăm crearea unei arhive pentru biroul de

executări civile. Un argument în plus îl constituie acela că dosarele de

executare silită trebuie să fie completate cu copiile trimise de

executorii judecătoreşti de pe toate actele pe care le întocmesc. În

această privinţă, trebuie să se realizeze o mai bună colaborare cu

executorii judecătoreşti pentru a respecta termenul de depunere a

actelor, în caz contrar fiind pasibili de sancţiuni.

Pe de altă parte, se impune a fi evidenţiată tot de acest birou şi

punerea în executare a hotărârilor civile prin care s-au stabilit creanţe

pentru care executarea se face din oficiu (pensiile de întreţinere,

taxele şi amenzile judiciare, amenzi contravenţionale).

Activitatea de executări penale este foarte strictă. Se impune de

aceea atenta selecţionare a judecătorului şi grefierului delegaţi la

acest compartiment. Judecătorul delegat veghează permanent la

respectarea dispoziţiilor legale şi la modul de efectuare a lucrărilor şi


83

ţinere a registrelor de către grefierul însărcinat cu activitatea de

executare penală. Supravegherea este asigurată de preşedintele

instanţei.

d. Biroul de relaţii cu publicul

Opinia societăţii despre modul de funcţionare al justiţiei

depinde în mare măsură de imaginea pe care instanţa o transmite în

exterior, nu numai de calitatea activităţii. Un rol important în această

privinţă îl are biroul de informare şi relaţii cu publicul, pe lângă

conduita pe care o are în general tot personalul instanţei.

În afara unei statistici reci date publicităţii ziarelor locale la

sfârşit de an, mijloacele de comunicare spre exterior la care a apelat

instanţa sunt cvasiinexistente. În aceasta situaţie, cu atât mai puţin se

poate vorbi despre o consultare a publicului, fie că este vorba de

profesionişti, fie de justiţiabili. Există riscul ca, în lipsa unor minime

indicii cu privire la calitatea actului de justiţie, sistemul de justiţie,

raportându-se doar la sine, să se abată de la drum.

Dintre consecinţele nefaste ale acestui blocaj de comunicare:

persoane care, la un moment dat, nu au avut câştig de cauză in

dosarele personale organizează periodic manifestări in faţa

principalelor instituţii din oraş, ponegrind sistemul judiciar şi

persoanele care-l compun; aceleaşi persoane “bombardează” instanţa

cu cereri de chemare in judecată, declanşând şiruri de procese al căror

final nu se întrevede încă; articole in presa locală care tratează

probleme reale ale cetăţenilor şi a căror bună credinţă nu este

contestată, dar care vădesc lipsa unor minime cunoştinţe de cultură

juridică; tocmai pentru a compensa într-un fel lipsa generalizată de

comunicare, judecătorii stăruie asupra motivării hotărârii, încercând o

comunicare la nivel de speţă, ceea ce duce la un consum mare de

timp, şi aşa drămuit în activitatea lor.

O posibilă soluţie este realizarea, cu sinceritate, a unui exerciţiu

de strângere a unor informaţii minime despre modul in care este

percepută activitatea judecătoriei. Este perfect posibilă realizarea

acestui exerciţiu, la început, prin efectuarea unor sondaje in rândul

celorlalţi profesionişti din sistem – procurori, avocaţi, jurisconsulţi,

notari, referenţi de la serviciul de probaţiune şi reintegrare sociala,

experţi, executori etc. Astfel de sondaje pot fi realizate cu mijloace

rudimentare de colectare a opiniei, nu se vor a fi instrumente


84

ştiinţifice de evaluare. Judecătorii se vor pune în prealabil de acord cu

întrebările care vor fi adresate, fără să pună nici un moment in

discuţie persoana vreunui judecător, şi vor fixa unele criterii de

măsurare a ceea ce formează obiectul sondajului: imparţialitatea si

integritatea, experienţa, atitudinea judecătorului, uniformitatea

aplicării legii, celeritatea soluţionării cauzelor. Ulterior, asemenea

sondaje pot fi aplicate si publicului larg, dar numai cu ajutorul unor

servicii de specialitate.

Este de dorit, de asemenea, organizarea a cel puţin o întâlnire

cu presa pe lună, evitându-se, bineînţeles, a se dezbate cauze în curs

de soluţionare, dar din care să răzbată efortul instituţiei de a

comunica, de a se face înţeleasă. Apoi, manifestări gen “porţi

deschise” sau patronarea unor procese experimentale, adresate în

principal tinerilor.

CONCLUZII

Faţă de cele menţionate în prezentul material, se poate

concluziona că în raport de condiţiile concrete existente în anul 2014,

Judecătoria Zalău, prin judecătorii săi şi prin personalul auxiliar de

specialitate, a depus eforturi deosebite pentru ca activitatea să se

desfăşoare normal având în vedere numărul mare de dosare cu care s-

a confruntat, soluţionarea acestora într-un termen rezonabil,

preocuparea permanentă pentru pronunţarea unor hotărâri temeinice

şi legale.

Aceste rezultate nu ar fi fost posibile fără o muncă în echipă,

responsabilă, fără asumarea conştientă a înfăptuirii actului de justiţie

de către judecători şi întregul personal de specialitate al instanţei.

Reducerea stocului de dosare mai vechi de un an şi

creşterea operativităţii instanţei sunt cele mai importante realizări

din anul 2014, dovedindu-se că tocmai obiectivele fixate la bilanţul

precedent au fost urmărite cu atenţie de conducerea instanţei şi de

judecători, în primul rând, şi au fost atinse în bună măsură. Se

remarcă, de asemenea, reducerea numărului cauzelor suspendate.

Considerăm de o deosebită însemnătate implementarea cu

succes, fără disfuncţionalităţi majore, a Codului penal şi, mai ales,

a Codului de procedură penală, precum şi consolidarea aplicării cu


85

succes a Codului civil şi Codului de procedură civilă şi eliminarea

disfuncţionalităţilor apărute.

De asemenea, printre progresele realizate, trebuie cu

siguranţă remarcate coeziunea grupului, atmosfera benefică obţinerii

performanţelor, comunicarea fructuoasă în sânul personalului.

Supraîncărcarea instanţei sau instrumentarea dosarelor de

mai mulţi judecători a fost cel mai important factor negativ care a

condus la apariţia unor deficienţe.

Se remarcă, de asemenea, o creştere a procentului de

desfiinţare a hotărârilor cu 2,09 procente, fapt mai puţin

îmbucurător. Acest fapt are însă unele explicaţii: indicele de casare

în anul precedent s-a situat la un nivel foarte scăzut: 0,84 %; gradul

de exercitare a căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti

pronunţate de Judecătoria Zalău a scăzut semnificativ în acest an, de

la 15,72% la 12,68% (o diferenţă de 3,04 procente); o mare parte din

echipa de judecători s-a înnoit, iar noii veniţi, printre care 3 stagiari,

au nevoie de o perioadă de aşezare şi aprofundare profesională, în

condiţiile în care procentul obţinut nu este, totuşi, îngrijorător.

Indicele de desfiinţare a hotărârilor a evoluat la Judecătoria Zalău

după cum urmează: 2010 – 4,40%, 2011 – 2,60%, 2012 – 2,98%,

2013 – 0,89%, 2014 – 2,93%.

Se va încerca în cursul anului următor, îndeosebi prin

accentul pus pe şedinţele de învăţământ profesional şi unificarea

practicii, revenirea la un nivel cât mai scăzut al indicelui de

desfiinţare a hotărârilor.

Trebuie să remarcăm că în rândul judecătorilor nu s-a

constatat a fi exercitate imixtiuni ori presiuni, sau alte impedimente,

care să ştirbească principiul independenţei şi inamovibilităţii

judecătorilor.

Nu putem să nu remarcăm activitatea personalului auxiliar de

specialitate al instanţei. Majoritatea persoanelor angajate la

Judecătoria Zalău au studii superioare sau urmează în prezent astfel

de studii. Aceasta este şi motivul profesionalismului şi seriozităţii lor,

fapt ce reprezintă un real sprijin în activitatea judecătorilor.

În anul 2015, ne propunem să realizăm : îmbunătăţirea

actului de justiţie, sporirea eficienţei şi responsabilităţii, creşterea

transparenţei actului de justiţie, practică judiciară unitară,

reducerea până la minimul posibil a stocului de dosare cu o


86

vechime mai mare de un an, consolidarea implementării noii

legislaţii civile şi penale.

PREŞEDINTELE JUDECĂTORIEI ZALĂU

CLAUDIU RAREŞ PODAR


87

CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………….………………………………………………………………...1

CAPITOLUL I STAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2014 .………………………………………………………………4

SECŢIUNEA I.1 ACTIVITATEA INSTANŢEI ÎN ANUL 2014 ….………………………………………………….4

I.1.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii/complete specializate/materii…….4

I.1.2. Încărcătura pe judecător ….……………………………………………………………………………………….8

I.1.3. Operativitatea pe instanţă/secţii/complete specializate, în diferitele materii şi pe

Judecător…………………………………………………………………………………………………………………………..9

I.1.4. Managementul resurselor umane …………………………………………………………………….………15

I.1.5 Probleme de management al instanţei………………………………………………………………………21

SECŢIUNEA I.2 INFRASTRUCTURA ŞI CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ A INSTANŢEI……………27

SECŢIUNEA I.3 CALITATEA ACTULUI DE JUSTIŢIE ………………………………………………………..30

I.3.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate……………………………..33

Indicele de desfiinţare………………………………………………………………………………………………………33

I.3.2. Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii)………………………………………………34

I.3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare ……………………………………………………………35

I.3.4. Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor şi a personalului auxiliar…………………..39

CAPITOLUL II

PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE CU IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII SISTEMULUI

JUDICIAR ÎN CURSUL ANULUI 2014………………………………………………………………………………….46

CAPITOLUL III

RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR ŞI PERSONALULUI AUXILIAR…………………………………………..54

SECŢIUNEA III.1 ……………………………………………………………………………………………………………….56

RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ A JUDECĂTORILOR ŞI PERSONALULUI AUXILIAR………………..56

SECŢIUNEA III.2 ……………………………………………………………………………………………………………….57

RĂSPUNDEREA PENALĂ A JUDECĂTORILOR ŞI PERSONALULUI AUXILIAR………………………….57

CAPITOLUL IV

ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPEAN ŞI COOPERAREA

INTERNAŢIONALĂ……………………………………………………………………………………………………………..58

CAPITOLUL V.

RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU

SOCIETATEA CIVILĂ……………………………………………………………………………………………………………61

CAPITOLUL VI CONCLUZII………………………………………………………………………………………………..71


88

Date post:	09-Mar-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	8 times
Download:	0 times