ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE A REPUBLICII MOLDOVA Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo” Reorganizat prin transformare, nr. de înregistrare MD 0084563 din 03.09.08 Acreditat – Certificatul nr. P017 din 14.09.2006 Profilul – „Resursele de sol: evaluarea, protecţia, ameliorarea, sporirea fertilităţii, utilizarea durabilă” RAPORT DE ACTIVITATE PE a. 2009 în cadrul direcţiei strategice: „Biotehnologii agricole, fertilitatea solului şi securitatea alimentară” Raportor Directorul Institutului S.Andrieş
Transcript
ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEIMINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE
A REPUBLICII MOLDOVAInstitutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo”
Reorganizat prin transformare, nr. de înregistrare MD 0084563 din 03.09.08Acreditat – Certificatul nr. P017 din 14.09.2006
în cadrul direcţiei strategice: „Biotehnologii agricole,
fertilitatea solului şi securitatea alimentară”
Raportor
Directorul Institutului
S.Andrieş
Resurse umane
La 01.12.09 în Institut activau 77 colaboratori, inclusiv:
�27 cercetători ştiinţifici dintre care:�1 academician de Onoare al AŞM;�1 membru corespondent al AŞM;�5 doctori habilitaţi;�14 doctori în ştiinţe;�14 ingineri;�2 doctoranzi;�2 colaboratori îşi fac studiile în masterat.
Actualmente sunt detaliat studiate şi descrise 4 tipuri de degradare a solului care includ 40 forme. Însă cele mai grave forme, care conduc la micşorarea capacităţii lor de producţie sau la distrugerea completă a învelişului de sol sunt:
- eroziunea;- sărăturarea solului în rezultatul irigaţiei cu ape
necondiţionate;- dehumificarea;- secătuira solului în elemente nutritive.
În 2009 colaboratorii Institutului au efectuat cercetări fundamentale şi aplicative în cadrul a 6 proiecte instituţionale pentru elaborarea procedeelor, tehnologiilor de stopare a degradării, de remediere a însuşirilor negative şi de sporire a fertilităţii solurilor.
Rezultate ştiinţifice fundamentale şi aplicativeLaboratorul Pedologie
(şef laborator prof. V.Cerbari)A obţinut cunoştinţe noi privind caracteristicile morfologice,
însuşirile fizice, chimice şi compoziţia mineralogică a noului subtip de sol - „cernoziom stagnic”.
Tabelul 1Conţinutul mineralelor argiloase în cernoziomurile stagnice (%)
Laboratorul Combaterea Eroziunii Solului
(şef laborator Gr. Dobrovolschi)
�a determinat pierderile potenţiale şi sezoniere de sol fertil prineroziune în funcţie de relief, sol şi cultură pentru argumentarea măsurilor antrierozionale;
�a testat-demonstrat 6 practici agricole prietenoase mediului în zonele de Sud şi Centru ale Moldovei la arabil şi în plantaţiile viticole.
Implementarea complexului de măsuri fito- şi agrotehnice a condus la reducerea pierderilor de sol sub Limita admisibilă de 5 t/ha.
Efectul economic de la sistemul de cultivare a plantelor în fâşii în cuplu cu lucrarea solului pe curbele de nivel şi fisurarea + drenajul cârtiţă a constituit în funcţie de mărimea pantei:
- 200 lei/ha pentru pantele <30;- 350 lei/ha pentru 3-50;- 450 lei/ha pentru cele mai mari de 50.
Fig.1 Organizarea antierozională a teritoriului
Fig. 2. Sistemul de cultură în fâşii: a) Sola -3; b) Sola 4
a) b)
Fig.3. Fisurarea solului combinată cu drenajul-cârtiţă
Laboratorul Ameliorarea Solurilor (şef laborator dr. V.Filipciuc) şi
Grupa microbiologia solului (şef grupei dr. Irina Senicovscaia)
�au determinat parametrii pedoameliorativi, microbiologici şi enzimatici ai cernoziomului tipic irigat timp îndelungat (23 ani) cu ape de calitate nesatisficătoare (fig.4-7, tab. 2-4);
�au elaborat tehnologie perfecţionată de ameliorare a solurilor alcalice bazată pe utilizarea deşeului industrial calcic (spuma de defecaţie) şi fertilizarea ameliorativă;
Obiectele de cercetare
Cernoziomul tipic Cernoziomul tipic
îînnţţelenit 40 anielenit 40 ani
Cernoziomul tipicCernoziomul tipic
arabil arabil neirigatneirigat
Cernoziomul tipicCernoziomul tipic
arabil irigat 23 aniarabil irigat 23 ani
Obiectele amplasat Obiectele amplasat îîn Zona de Nord a Republicii Moldova n Zona de Nord a Republicii Moldova îîn s. n s. ŢŢarigradarigrad, r, r--l l DrochiaDrochia
Fig.4
10147636.113.465.0927.5630 - 50
7138039.903.005.1031.800 - 30Nămol de defecare,
rezervă pentru 5 ani
11157434.753.725.3525.6830 - 50
8128038.313.224.7730.320 - 30Nămol de defecare, rezervă pentru 3 ani
11157435.713.815.1926.7130 - 50
10147637.383.465.4128.510 - 30Nămol de defecare,aplicat în fiecare
an
12187033.603.926.1523.5330 - 50
12177136.854.736.1525.970 - 30
Martor
% din sumăme/100g
cationilor
Na+Mg²+Ca²+SumaNa+Mg²+Ca²+
Adîncimea,cm
Varianta
Tabelul 2
Influenţa amendării şi fertilizării organice asupra conţinutului de cationischimbabili ai solului
Fig.4. Efectele amendării asupra permeabilităţii pentru apă
0.00
1.00
2.00
3.00
4.00
5.00
6.00
7.00
10 20 30 40 50 60 90 120 150 180 210 240 300 360
Timpul, min
Viteza, mm/min
Martor Nămol de defecaţie, anual Nămol de defecaţie, rezervă 3 ani Nămol de defecaţie, rezervă 5 an
Fig. 7. Conţinutul şi rezervele biomasei microbiene în
cernoziomurile tipice arabile irigate, neirigate şi înţelenite
Biomasa microbiană
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000
µg C/g sol
cm
cernoziom tipic înţelenit
cernoziom tipic arabil neirigat
cernoziom tipic arabil irigat cu apă din r. Răut
8073,5
5274,2
4486,9
0 2000 4000 6000 8000 10000
kg/ha
Rezervele biomasei microbiene în
stratul 0-160 cm
cernoziom arabilcernoziom arabil
irigat 23 aniirigat 23 ani
cernoziom arabilcernoziom arabil
neirigatneirigat
cernoziom cernoziom
îînnţţelenit 40 anielenit 40 ani
Starea complexului microbian a cernoziomului tipic irigat timp îndelungat la aplicarea
amendamentelor (0-30cm), (fig.7, tab.3)
mii/g solcelule/ g sol
Microorga
nismele ce
mineraliz.
humusul
mln/g sol
3819112,21,54
3414912,91,93
4123210,60,95
3310017,12,42
488515,20,31
CiuperciAzotobac
ter
Microorg
anismele
galofileVarianta
1 1 -- Martor Martor neirigatneirigat2 2 -- Martor irigatMartor irigat3 3 –– Nămol de defeca Nămol de defecaţţie, aplicat ie, aplicat îîn fiecare ann fiecare an4 4 -- Nămol de defeca Nămol de defecaţţie, rie, rezervă pentru ezervă pentru 3 a3 anini5 5 -- Nămol de defeca Nămol de defecaţţie, rie, rezervă pentru ezervă pentru 5 ani5 ani
Parametrii rezistenParametrii rezistenţţei ei microorganizmelormicroorganizmelor şşi enzimelor cernoziomului tipic irigat la aplicarea i enzimelor cernoziomului tipic irigat la aplicarea
technologiilortechnologiilor de amendare (0de amendare (0--30 cm30 cm))
1 1 -- Martor irigat; 2 Martor irigat; 2 –– Nămol de defeca Nămol de defecaţţie, aplicat ie, aplicat îîn fiecare an;n fiecare an; 3 3 -- Nămol de defeca Nămol de defecaţţie, rie, rezervă pentru ezervă pentru 3 a3 ani; ni; 4 4 -- Nămol de defeca Nămol de defecaţţie, rie, rezervă pentru ezervă pentru 5 ani5 ani
481416294043569.924.8Nămol de defecare în rezervă
pentru 5 ani
5140294030807.021.9Nămol de defecare în rezervă
pentru 3 ani
��29406161.416.3Nămol de defecare aplicat anual
���� �14.9Martor
lei/hat/ha
Varianta
Renta-bilitatea,
%
Venitulnet
Cheltuielitotale
Costulsporului
SporRecolta
Tabelul 5Influenţa amendării şi fertilizării organice asupra producţiei sfeclei pentru zahăr
Tehnologia de ameliorare a solurilor degradate prin irigaţie a fost argumentată în baza indicilor biologici şi pedoameliorativi [tab.5]. Sporul în recoltă a constituit ≈40%, rentabilitatea – 48%.
Laboratorul Agrochimia Solului şi Nutriţia Plantelor
�a obţinut cunoştinţe noi privind starea regimurilor nutritive ale solurilor; a determinat eficacitatea fertilizanţilor în funcţie de tipul, subtipul de sol şi pantei de cultură;
�a elaborat şi propune producătorilor agricoli norme optime economice de fertilizare a culturilor de câmp pentru diferite tipuri şi subtipuri de sol (tab.6)
Efectul economic de la aplicarea îngrăşămintelor constituie 1,2-1,8 lei la fiecare leu investit (fig.8)
Solul NormaGrău de toamnă
Porumb boabe
Floareasoarelui
Sol cenușiu de pădure
Azot 120 120 60
Fosfor 30 30 30
P2 O5 2,5 2,5 2,5
Cernoziom levigat
Azot 120 90 60
Fosfor 60 60 60
P2 O5 3,5 3,5 3,5
Cernoziom carbonat
Azot 90 60 45
Fosfor 30 30 30
P2 O5 2,5 2,5 2,5
Tabelul 6
Fig.8. Eficacitatea economică a normelor optime de azot
Recuperarea cheltuielor, lei
Laboratorul Îngrăşăminte Organice şi Fertilitatea solului
(şef laborator dr. V.Plămădeală)
A elaborat procedee de regenerare a fertilităţii solurilor moderat şi puternic erodate, care ocupă circa 300 mii ha, prin:�optimizarea rotaţiei culturilor agricole prin aplicarea asolamentelor pedoprotectoare;�aplicarea îngrăşămintelor organice şi minerale;
Sporul în recoltă în mediu de 13 ani la sistemele optime de fertilizare constituie circa 10 q/ha unităţi cereale, sau 35-65% (tab.7). Fiecare leu investit se recuperă cu 1,4-2,1 lei.
Tabelul 7Influenţa diferitor procedee de fertilizare asupra producţiei culturilor de
câmp pe cernoziomul obişnuit moderat erodat, q/ha unităţi cereale
15711,34074.Gunoi de grajd, 100 t/ha
o dată la 4 ani
1338,83753.Gunoi de grajd, 50 t/ha
o dată la 4 ani
15811,54102.Gunoi de grajd, 50 t/ha
o dată la 2 ani
--2601.Martor nefertilizat
%q/ha
Sporul anual de la
îngrăşăminte
Total pe 13
aniVarianta de fertilizare
Tabelul 8Eficacitatea economică a gunoiului de grajd aplicat pe cernoziomul obişnuit moderat
erodat (la Staţiunea experimentală Ursoaia, Cahul
1,526590126901928096,44.Gunoi de grajd, 100 t/ha o
dată la 4 ani
2,13718663541354067,73.Gunoi de grajd, 50 t/ha o
dată la 4 ani
1,495160105401570078,52.Gunoi de grajd, 50 t/ha o
dată la 2 ani
-----1.Martor nefertilizat
Recupe-
rarea
unui leu
cheltuit,
lei
Venitul
net
convenţio
nal, lei/ha
*Cheltu-
ieli
totale,
lei/ha
Valoarea
totală a
sporului de
recoltă
Sporul
total de
recoltă,
unităţi
cereale
Varianta
de
fertilizare
* În calcul au fost luate preţurile la nivelul anului 2009:�Preţul de realizare a producţiei de cereale – 2 lei/kg (Biroul Central de informaţii în agromarketing „CAMIB”);�Cheltuieli pentru aplicarea gunoiului de grajd (încărcarea de 2 ori – 7,96 lei + împingerea –13,20 lei + transportarea – 14,60 lei + distribuirea – 6,40 lei) = 42,16 lei/t;�Cheltuielile legate de recoltarea şi realizarea producţiei suplimentare: sporul de producţie, q/ha x 0,44
Institutul dispune de 20 elaborări aprobate de Consiliu Tehnico-ştiinţific al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare pentru implementare.
În încheiere la acest compartiment vom menţiona că în 2009 Institutul a elaborat, testat-demonstrat 3 procedee tehnologice perfecţionate:
�măsuri complexe (fitotehnice şi agrotehnice) de
minimalizare a eroziunii solului sub limita
admisibilă de 5 t/ha sol fertil.
�tehnologii perfecţionate de remediere a solurilor
degradate prin irigare cu ape necondiţionate din
surse locale;
�procedee fitotehnice şi agrochimice de regenerare
a fertilităţii solurilor arabile erodate.
Activitatea editorială
Am editat literatură de serviciu, inclusiv:�monografii – 1 cu un volum de 9 c.a.;�recomandări – 1;�broşură - 1 cu un volum de 2,8 c.a.;�articole în reviste internaţionale-7;�articole în reviste recenzate naţionale–17; �postere – 2.
Obiectivele şi constrângerilepentru dezvoltarea capacităţilor Institutului în perioada 2010-2013
I Întărirea capacităţilor Institutului prin:�pregătirea cadrelor de înaltă calificare;�crearea condiţiilor de lucru (căldură, reparaţia laboratoarelor, renovarea ventilaţiei etc.);�renovarea utilajului de laborator;�renovarea unităţilor de transport.
II Întărirea capacităţilor de producere şi de cercetare a Loturilor Experimentale de Stat amplasate în comunele Lebedenco r-l Cahul, Grigorovca r-l Căuşeni, Ivancea r-l
Orhei prin:�crearea condiţiilor de activitate a cercetărilor;�construcţia depozitului;�achitarea costului combinei;�înzestrarea staţiunilor cu tehnică agricolă.
III Implementarea mai amplă a producţiei tehnico-ştiinţificeîn gospodăriile agricole, de fermieri prin crearea loturilor demonstrative, gospodăriilor
modelIV Intensificarea lucrărilor privind instruirea, şcolarizarea, informarea populaţiei.
V Participarea mai activă şi mai insistentă la obţinerea de noi proiecteinternaţionale, inclusiv din Comunitatea Europeană, NATO, MRDA, EuroAsia etc.
