Caravana Coresponsabilității Sociale pentru demersuri participative de construire a progresului social

și a unei societăți mai echitabile

RAPORT

1. Context general de organizare a Caravanei coresponsabilității sociale:

Caravana coresponsabilității sociale a facilitat întâlnirea între diverși actori implicați în demersuri

participative, bazate pe soluții colaborative și inovatoare de combatere a marginalizării sociale și de

creștere a coeziunii sociale. Dezbaterile au fost organizate în 4 orașe din România, după următorul

program: Timișoara (08-09 Mai 2014), Cluj-Napoca (12-13 Mai), Sibiu (15-16 Mai) și București (19-20

Mai).

Obiectivele principale ale Caravanei coresponsabilității sociale: să promoveze un dialog social privind demersuri participative și colaborative de luptă

împotriva marginalizării, sărăciei și risipei de resurse; să faciliteze implicarea unor actori locali (activiști, cercetători, specialiști din instituții publice

și organizații private, politiceni) într-o dezbatere relevantă despre cum putem construi bunăstarea socială în condiții de criză economică și reducere a resurselor;

să contribuie la transferul de bune practici de rezolvare participativă și nestigmatizantă a unor probleme cu care se confruntă societatea noastră;

să faciliteze lansarea Rețelei naționale a Teritorilor de coresponsabilitate din România.

În fiecare oraș au fost organizate minim 2 ateliere de lucru. În cadrul fiecărui atelier au fost realizate o serie de prezentări însoțite de dezbateri și discuții între participanți. Persoanele invitate la ateliere s-au încadrat în una din cele două categorii principale: 1) speakeri și 2) persoane/organizații resursă. La evenimentele organizate au participat peste 70 de persoane, din partea unor organizații neguvernamentale, grupuri informale, instituții publice centrale, autorități publice locale, cercetători și cadre didactice universitare.

Caravana coresponsabilității sociale a fost organizată cu sprijinul financiar al Consiliului Europei,

beneficiind de un buget total de 6.100 euro.

2. Tematici abordate la nivel național în cadrul Caravanei coresponsabilității sociale:

Principalele teme care au fost abordate și dezbătute la nivelul celor patru orașe s-au referit la:

prezentarea și discutarea unor demersuri de democrație participativă: proiectul de

dezvoltare a bugetului participativ în Cluj-Napoca, consiliile consultative de tineret din

Timișoara, consiliile consultative de cartier din Timișoara, Sfatul Bătrânilor din Copșa Mică;

discutarea rolului cetățenilor și a organizațiilor de tip grass-roots în abordarea unor

probleme sociale actuale;

rolul economiei solidare la nivel local și internațional: discuții și proiectare de film

referitoare la parteneriatele de solidaritate ASAT și la comerțul echitabil;

demersuri de împuternicire a persoanelor dezavantajate social în vederea asumării unor

roluri active în elaborarea de soluții ce vizează combaterea excluziunii sociale;

folosirea sustenabilă și inovatoare a resurselor: cum putem combate sărăcia prin reducerea

risipei și o folosire mai sustenabilă a resurselor.

În cadrul Caravanei au fost realizate 27 de prezentări, după cum urmează:

Modele ale democrației și roluri civice, Lucian Vesalon;

Campania pentru buget participativ și dezvoltarea cetățeniei active în Cluj-Napoca, Adrian

Dohotaru;

Rolul Consiliilor Consultative de Cartier și principale inițiative realizate, Ovidiu Simonetti,

Primăria Muncipiului Timișoara;

Demersuri de creștere a bunăstării sociale, Asociația pentru calitatea vieții Timișoara;

Prezentarea Rețelei Grassroots Europe și a principalelor rezultate obținute în cadrul

proiectului Organizații civice europene pentru bunăstare locală, Andra Hututi, CENPO

(prezentare disponibilă on-line, www.cries.ro);

Mecanisme de implicare a tinerilor în programe comunitare, Marius Berescu, Support 4

Youth Development;

Prezentarea demersului Alianța faptelor bune pentru Pata Rât, IIlinca Toderean ALIAT;

Cum implicăm persoane și comunități marginalizate în viața comunitară? Prezentarea

campaniei Oameni de la marginea societății, Laura Alicu, Centrul de Resurse pentru

Comunitate;

Prezentarea demersului Edgeryders și a modului de acțiune în comunitate, prezentare Noemi

Salantiu;

Rolul Cluj Hub în dezvoltarea unei comunități de idei și resurse locale. Cristian Dascălu, Cluj

Hub;

Sfatul Bătrânilor Copșa Mică - mecanism de încurajare și susținere a implicării civice în Copșa Mică, Iuliu Domșa, Asociația Sfatul Bătrânilor Copșa Mică;

Demersul consultativ de elaborare a Ghidului de dezvoltare a Municipiului Sibiu – inițiat de Primăria Municipiului Sibiu și gestionat de Fundația Heritas - Andreea Tănase, Fundația Heritas;

Demersul participativ de elaborare a strategiei de dezvoltare economică a Județului Sibiu, dl. Eugen Iordănescu, Dir. Camera și Comerț, Industrie și Agricultură Sibiu;

Repararea drumului din Avrig și din Săcădate de către locuitori – inițiativă cetățeanească, Cristian Bujan, cetățean Avrig;

“Și la mine vine Moș Crăciun”, “Ne place Valea Avrigului și de pe bicicletă”– inițiative cetățenești inițiate în Avrig de voluntarii Asociației Prietenii Avrigului;

Revitalizarea Bibliotecii Avrig prin punerea acesteia în centrul comunității, Maria Grancea;

Mecansimele de încurajare și susținere a inițiativelor comunitare folosite de Fundația Comunitară Sibiu : YouthBank, Semi-maratonul, Ciprian Ciocan, Fundația Comunitară Sibiu;

Implicarea civică pentru conservarea și restaurarea patrimoniului căii ferate înguste Sibiu – Agnita, Mihai Blotor, Asociația Prietenii Mocăniței).

Cum va fi dezvoltată strategia naţională pentru reducerea pierderilor şi a risipei de

alimente?, Viorica Boboc, Ministerul Agriculturii și Dezvoltătii Rurale (prezentare disponibilă

on-line, www.cries.ro);

Prezentarea Ghidului eco-cetățeanului pentru un mediu sănătos¸ Andrei Banu, Manager

public, Ministerul Mediului (prezentare disponibilă on-line, www.cries.ro);

SOMARO, magazin social în sprijinul persoanelor cu posibilități economice reduse, Simon

Suitner, SOMARO (prezentare disponibilă on-line, www.cries.ro);

Remesh - atelier de inserție socioprofesională de realizare confecții de marochinărie și decorațiuni din deșeuri publicitare stradale, Raluca Ouriaghli, Ateliere fără frontiere;

Risipsa alimentară și consumul responsabil, Yulyia ZADNIPRYANA, Consiliul Europei

(prezentare disponibilă on-line, www.cries.ro);

Prezentarea Programului de Organizare Comunitară, Iustina Neagoe, Centrul de Resurse

pentru participare publică;

Prezentarea Programului de Finanțare PACT pentru Comunitate, Irina Pop, Fundația PACT

(prezentare disponibilă on-line, www.cries.ro);

Prezentarea proiectului ARHIPERA-proiectare participativă cu și pentru persoane excluse

social, Caragea Cătălin, Fundația pentru o Societate Deschisă (prezentare disponibilă on-line,

www.cries.ro).

3. Idei principale discutate în cadrul Caravanei coresponsabilității sociale:

-dificultatea de a construi o viziune comună a bunăstării sociale, la nivel local, național și european

– atât cetățenii cât și organizațiile societății civile și instituțiile publice se concentrează pe obiective

definite pe termen scurt și pe probleme specifice. În România, există puține inițiative/demersuri care

propun o dezbatere structurată referitoare la posibilitatea de a dezvolta într-o manieră coezivă

societatea prezentă, ținând cont și de o serie de provocări actuale cu care se confruntă societatea

(exemplu: reducerea și epuizarea unor resurse naturale, creșterea inegalităților sociale, etc.).

-nevoia de noi tipuri de solidaritate și colaborare inter-organizațională: importanța de a dezvolta

mecansime și practici de împărțire a resurselor (materiale, informaționale, de cunoaștere) pentru a

dezvolta proiecte și acțiuni orientate spre probleme ale comunității, dincolo de obiectivele specifice

de intervenție ale unor organizații neguvernamentale;

-nevoia de o mai bună comunicare la nivel local pentru a evita dublarea unor activități și risipa de

resurse/eforturi;

-nevoia de a construi la nivel local proiecte/demersuri comune în care să fie implicați actori diverși

(atât din punct de vedere al dimensiunii cât și al ariei de expertiză): exemple: hub-uri sociale,

formarea unor rețele tematice, evenimente comune, mapă a competențelor organizaționale a

actorilor implicați la nivel local;

- importanța inițiativelor cetățenești și a organizaților de tip grass-roots, care prezintă o mai mare

flexibilitate și reactivitate față de probleme sociale noi. Chiar dacă aceste inițiative au un grad mai

mare de flexibilitate, impactul lor este unul destul de limitat deoarece acestea adesea sunt izolate și

beneficiază de resurse limitate. În acest sens, a apărut nevoia de a dezvolta instrumente financiare

care să încurajeze inițiativele de jos în sus;

- restructurarea modului de finanțare din România (retragerea unor donatori și creșterea

importanței finanțărilor prin Fondul Social European) pune o mare presiune asupra organizaților

societății civile nu numai în identificarea surselor de finanțare dar și în adaptarea activității la

cerințele finanțatorilor –uneori, acest lucru poate duce și la modificarea unor obiective de

intervenție a organizaților, diluarea expertizei specifice;

-discuția despre democrație participativă implică totodată și modalitatea de definire a expertizei în

societate și obligativitatea de a recunoaște expertiza cetățenilor – acest aspect este foarte relevant

și atunci când vorbim despre sărăcie, fiind importantă asigurarea condiților de participare la design-

ul soluților a persoanelor care sunt afectate de către sărăcie. S-a subliniat faptul că în societatea

prezentă rolul experților este unul foarte important, iar cetățenii nu sunt obișnuiți și încurajați să își

folosească propria expertiză. Această discuție a pus în evidență necesitatea de a construi un alt tip de

expertiză și cunoaștere- un exemplu amintit a fost cel de tipul educației populare din Franța

-exprimarea problemelor sociale de către cetățeni se realizează mai ales într-o manieră ce vizează

problematici individuale și nu colective – în România, există foarte puține dezbateri în ceea ce

privește drepturile colective și modalitatea de apărare a acestora;

-discuții privind costurile sociale ale dezvoltării economice – în ultimii ani, există o mai mare

dezbatere în România referitoare la costurile sociale ale progresului economic: inegalități sociale,

impactul de mediu, tensiuni sociale, etc. În întâlnirea din Timișoara s-a discutat despre un caz specific

referitor la poluarea mediului înconjurător care este realizată de către o multinațională ce crează un

număr important de locuri de muncă. Deși au fost organizate mai multe proteste publice, există

persoane afectate direct de acest fenomen care refuză să participe la aceste acțiuni de teama de a

nu-și pierde locul de muncă;

-necesitatea și dificultatea de a aborda un proiect sau o politică publică din prisma unor indicatori

socio-economici complementari (exemplu: politica de ocupare profesională – ce fel de locuri de

muncă susținem?) – din acest punct de vedere este nevoie de a exista o preocupare constantă

pentru măsurarea impactului transversal unei acțiuni/politici publice;

-necesitatea de a construi o legătură între potențialul de acțiune al cetățenilor și nevoile care

există în comunitate – cetățenii se vor implica în acțiuni comunitare doar dacă se identifică cu

problema/cauza propusă;

-populația de etnie romă de lângă groapa de gunoi din Pata-Rât, județul Cluj, se confruntă cu un

nivel ridicat de excluziune socială și economică și cu o situație de încălcare a drepturilor omului

(încălcarea dreptului la alimentație sănătoasă, aer și apă curată). Intoleranța față de minoritatea

romă face și mai dificilă implicarea cetățenilor în susținerea acestor persoane marginalizate social;

- organizațile de tip orizontal și moduri diferite de luare a deciziei (de tip co-decizie) pot încuraja o

mai mare implicare a cetățenilor – persoanele cu inițiativă preferă organizaților non-ierarhice;

-inițiativele prezentate din domeniul economiei sociale au pus în evidență potențialul pe care

economia socială îl are în dezvoltarea sustenabilă și abordarea integratoare a problematicii

sociale: exemplul organizației Ateliere fără frontiere¸ care are un impact multiplul la nivel societal: 1)

crearea de locuri de muncă pentru persoane dezavantajate social; 2) protejarea mediului

înconjurător prin intermediul activității de recondiționare a aparaturii de tip IT; 3) creșterea accesului

la aparatura IT pentru persoane și organizații cu posibilități economice reduse. Plecând de la acest

exemplu, se pune problema dacă această practică a măsurării impactului prin prisma unor indicatori

multipli poate fi extinsă și în economia tradițională.