raport anual 2009 romana - Asociatia Agenda21 | Noutati Agenda 21 - Raport anual 2009.pdf ·...

R A P O R T

A N U A L2009

1

Cine suntem

Asociaþia Asistenþã ºi Programe pentru Dezvoltare Durabilã – Agenda 21 este o asociaþie românã neguvernamentalã, de interes naþional, non-profit, neafiliatã politic sau religios, constituitã în februarie 2003.

Scopul fundamental al APDD - Agenda 21 este sprijinirea politicilor statului român de promovare ºi implementare în România a obiectivelor Dezvoltãrii Durabile.

Pentru îndeplinirea acestui scop, organizaþia ºi-a asumat misiunea de a: • Dezvolta parteneriate cu autoritãþi locale pentru valorificarea iniþiativelor ºi eficientizarea guvernãrii locale;• Promova activitãþi de educaþie în domeniul drepturilor omului, cu accent pe educaþia civicã ºi cetãþenia

democraticã;• Întãri rolul actorilor sociali cu potenþial ridicat în realizarea dezvoltãrii durabile: copii ºi tineri, comunitãþi locale,

sectorul privat ºi comunitatea oamenilor de afaceri, comunitatea ºtiinþificã, media;• Acorda asistenþã ºi suport pentru grupurile marginalizate sau cu risc ridicat de excludere socialã.

Conceptul cheie al APDD – Agenda 21 este Dezvoltarea Durabilã. Un viitor sigur ºi prosper nu poate fi gândit în afara dezvoltãrii durabile.

Grupurile þintã privilegiate sunt copiii ºi tinerii. Oportunitãþile de educaþie ºi dezvoltare oferite copiilor ºi tinerilor sunt garanþia unei societãþi durabile.

Voluntariatul în beneficiul comunitãþii este una din valorile fundamentale ale asociaþiei.

ªtiu cã uºa spre progres se deschide numai dinãuntru. De aceea, împreunã cu echipa organizaþiei noastre, ne aplecãm cu atenþie spre orice proiect pe care l-am adus în casa noastrã. Orice finalizare a lui presupune iniþiativã, creativitate, curaj ºi perseverenþã. Mergem pe drumuri nebãtãtorite. Urmãm direcþia stabilitã ºi nu ne temem de obstacole. Visãm sã dezvoltãm cât mai mult agenda noastrã.

Prin proiectele finalizate, mai ales în domeniul educaþiei ºi cel al administraþiei publice, suntem convinºi cã mediul economic, social, politic ºi instituþional a devenit mai prietenos. Având ca þel o viaþã durabilã, credem cã munca noastrã se va regãsi în coordonatele acestei þãri.

Aceºtia suntem noi: o echipã care merge înainte sub deviza rostitã cândva de un înþelept: ‹‹Nu cucerim munþii, ci pe noi înºine››

(prof. univ. dr. Alexandru Taºnadi – Facultatea de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice, Bucureºti, Preºedinte al asociaþiei)

„

”

2 3

Anul 2009 – Cifre ºi realizãri

n

n

n

n

n

n

În luna mai 2009 am împlinit 7 ani de existenþã.

„În Argumentul pe care îl prezentãm membrilor fondatori în prima noastrã Adunare Generalã, încercam sã definesc asociaþia prin acele caracteristici care puteau sã o aºeze ca pe o entitate distinctã în peisajul societãþii civile. Redau câteva dintre afirmaþiile de atunci ºi las prezentul Raport sã mãrturiseascã, dacã ele se susþin prin rezultatele obþinute”.

Nina Cugler, Preºedinte Executiv

Asociaþia “Asistenþã ºi Programe pentru Dezvoltare Durabilã – Agenda 21, doreºte:• sã propunã proiecte care sã rãspundã nevoilor reale de dezvoltare pe plan local. Programe de asistenþã care

sã pregãteascã comunitãþile locale sã facã faþã noilor sarcini legate de dezvoltarea lor economicã ºi socialã, ºi în mod special sã întãreascã capacitatea instituþionalã ºi sã dezvolte abilitãþile participative ale cetãþenilor. Programe de implementare prin care sã se valorifice eficient resursele locale ºi sã se identifice ºi atragã surse de finanþare internã ºi externã;

• sã reuneascã experþi, cu experienþã în domeniul elaborãrii ºi a managementului proiectelor care sã lucreze profesionist ºi onest ºi sã ofere finanþatorilor siguranþã ºi credibilitate în legãturã cu utilizarea fondurilor exclusiv pentru îndeplinirea obiectivelor propuse prin proiect;

• sã acorde o atenþie specialã educãrii ºi pregãtirii cetãþenilor pentru a înþelege importanþa implicãrii, pentru a fi ei înºiºi principalii actori ai procesului dezvoltãrii localitãþii, comunei sau satului lor. “

Referindu-se la asociaþie, Florina Pavel, coordonator proiecte în cadrul asociaþiei, remarca:“La baza succesului acestei organizaþii a stat dorinþa de schimbare a cutumei, încã prezentã în numeroase

comunitãþi, de a se plânge în loc sã acþioneze. Imaginea asociaþiei ºi brandul acesteia se bazeazã inclusiv pe capacitatea echipei de a elabora proiecte ºi strategii menite sã ofere soluþii viabile la problemele comunitãþilor locale. Munca voluntarilor ºi, mai ales încurajarea celor mai tineri de a se exprima ºi participa la realizarea proiectelor, este unul dintre aspectele care îi conferã asociaþiei deschidere cãtre beneficiari ºi credibilitate.”

Asociaþia a continuat parteneriatul cu Agenþia Naþionalã a Funcþionarilor Publici în domeniul politicilor etice, a transparenþei instituþiilor publice ºi atragerii cetãþenilor în actul de decizie, prin promovarea în România a unor bune practici promovate cu succes în administratia publicã din þãri ale Uniunii Europene sau membre ale Consiliului Europei. Asociaþia a fost reprezentatã, prin preºedintele executiv, Nina Cugler, ca evaluator la cea de-a treia competiþie de premiere a bunelor practici în administraþia europeanã, EPSA 2009. Asa cum declara în deschiderea evenimentului de premiere, d-na Marga Prohl, Director General al Institutului European pentru Administraþie Publicã, EPSA 2009 urmãreºte sã creeze un spaþiu în care sectorul public din Europa poate excela ºi deveni un exemplu pentru restul lumii, cu noile sale paradigme de rezolvare a problemelor din domeniul administrativ. EPSA este prima platformã ºi reþea de excelenþã pan-europeanã, care este deschisã tuturor organizaþiilor din sectorul public, indiferent de tipul sau mãrimea lor sau de sfera culturalã în care îºi desfãºoarã activitatea. EPSA se adreseazã celor mai presante nevoi ºi preocupãri publice în Europa.

Asociaþia a fost desemnatã sã contribuie la elaborarea unui sistem de indicatori pentru evaluarea gradului de respectare a drepturilor copilului, pe douã componente: dreptul copiilor la educaþie ºi dreptul lor la dezvoltare ºi bunãstare, în condiþiile accentuãrii gradului de sãrãcie în care trãiec o bunã parte dinte copii, în special cei care aparþin grupurilor cu grad ridicat de excludere ºi marginalizare: copii din mediu rural, copii ai unor grupuri etnice, în special de etnie rromã, copii din zone defavorizate. Grupul de lucru a fost constituit de cãtre FONPC ºi susþinut financiar de Reprezentanþa UNICEF în România.

APDD – Agenda 21 a continuat sã conlucreze cu membrii Reþelei pentru Promovarea Dezvoltãrii Durabile, al cãrei scop definit de cãtre cei 24 de membri fondatori constã în „crearea unui cadru favorabil constituirii de parteneriate între membrii reþelei, schimbului de experienþã ºi acordãrii de suport ºi expertizã în domeniile specifice dezvoltãrii durabile. Reþeaua are un caracter informal ºi deschis. Membrii reþelei pot fi organizaþii non-guvernamentale, autoritãþi locale ºi instituþii publice.

APDD – Agenda 21 a devenit membrã a grupului ENAR România (European Network Against Racism), parte a reþelei europene ENAR, reþea de ONG-uri care promoveazã lupta împotriva rasimului, xenofobiei, anti-semitismului, ºi promoveazã egalitatea de tratament a cetãþenilor europeni ºi conecteazã iniþiativele locale, regionale, naþionale cu cele Europene.La nivel naþional reþeaua are ca scop facilitarea schimbului de informaþii, experienþã ºi bune practici, informarea cu privire la politicile europene de dezvoltare, încurajeazã dialogul între societatea civilã ºi statele membre ale UE cu privire la agenda politicã pe tema rasismului ºi anti-discriminãrii.

S-a extins colaborarea cu parteneri din þãri membre ale Uniunii Europene. În acest context, asociaþia s-a înscris în baza de date a Comisiei Europene a asociaþiilor ºi fundaþiilor ºi a cãpãtat ID european.

Au fost depuse douã proiecte noi:“ABCD... Multiplicatori pentru drepturile omului “ în cadrul programului de finanþare acordat de Fundaþia Europeanã pentru Tineret, proiect aprobat, aflat în curs de desfãºurare.

“Educaþia ºi nivelul de conºtientizare public pentru dezvoltare în Europa”, aplicaþie depusã la Comisia Europeanã, linia de finanþare EuropeAid.

·peste 18000 de beneficiari ai proiectelor derulate;·peste 50 de apariþii media;·20 de multiplicatori instruiþi despre folosirea instrumentelor pentru educaþie pentru drepturile omului: manualele

Compass, Compasito ºi Gender Matters;·realizarea sondajului „Opinia cetãþenilor despre calitatea mediului din Bucureºti;·18 activitãþi din manualul de educaþie pentru drepturile omului – Compasito – au fost traduse, dintre care 13 au

fost adaptate de facilitatori în cadrul a 134 de worlshop-uri, la care au participat peste 380 de elevi din cele 6 ºcoli selectate;

·publicaþia de tip Companion a fost publicatã în 300 de exemplare;·realizarea Strategiei naþionale de educaþie pentru drepturile omului / copilului în ºcoli, cu participarea elevilor,

profesorilor, educatorilor, experþilor în domeniul drepturilor omului;·a fost creat un proiect, care sã fie discutat în comisia naþionalã de aprobare a Calendarului activitãþilor

extraºcolare a MECTS pentru introducerea Scolii de varã “Avocatul elevului - promotor al drepturilor copilului în ethosul ºcolar”;

·15 instituþii ºi autoritãþi publice au fost evaluate din punctul de vedere al calitãþii serviciilor pe care le oferã cetãþenilor, ºi totodatã acestea au elaborat primul model de standarde de calitate pentru serviciile publice din România;

·peste 100 de funcþionari publici au participat la elaborarea Cartei Cetãþenilor;·10.000 de beneficiari ai unor servicii de calitate oferite de instituþiile / autoritãþile publice care au elaborat Carta

Cetãþenilor;·5 emisiuni radio, în cadrul Dosarelor Integrãrii Europene, realizate de SRR;·2.000 de fluturaºi 1.000 de postere folosite în activitãþile de informare care s-au adresat cetãþenilor;·distribuirea a 3.000 de exemplare a compendiumului cu Carta Cetãþenilor.

n

n

Cifre semnificative:

Proiecte

1. CARTA CETÃÞENILOR

DescriereScopul proiectului a fost creºterea rolului societãþii civile în promovarea

principiilor bunei guvernãri ºi ale participãrii cetãþenilor la procesul de elaborare a politicilor la nivel local. 1200 de cetãþeni, 30 de voluntari ºi 1000 de funcþionari publici din cadrul a 10 instituþii ºi autoritãþi publice locale din judeþele Cluj, Mehedinþi, Tulcea, Vaslui ºi din municipiul Bucureºti au fost implicaþi în elaborarea Cartei Cetãþenilor ºi instituirea unui Sistem de premiere a bunelor practici de atragere a cetãþenilor la procesul de reformare instituþionalã ºi transparenþã decizionalã. Demersul s-a bazat pe ºi a adaptat modele europene din domeniu. In acest scop, s-a asigurat transferul de expertizã si know-how din douã state membre ale UE: Anglia ºi Olanda. Experienþa a fost diseminatã în alte 15 judeþe prin ANFP ºi Asociaþiile Municipiilor ºi a Oraºelor din România.

Perioadã decembrie 2008 - octombrie 2009

Obiective • Creºterea rolului societãþii civile în promovarea principiilor bunei

guvernãri ºi ale participãrii cetãþenilor la procesul de elaborare a politicilor la nivel local;

• Consolidarea capacitãþii autoritãþilor ºi a instituþiilor publice locale de a produce o reformare instituþionalã realã, transparentã ºi centratã pe nevoile cetãþenilor;

• Promovarea dreptului fundamental al cetãþenilor de a participa la problemele publice prin instituirea unor canale eficiente de comunicare ºi consultare între cetãþeni ºi instituþii/autoritãþi publice locale.

Raport anual / 2009

2 3

Anul 2009 – Cifre ºi realizãri

n

n

n

n

n

n

În luna mai 2009 am împlinit 7 ani de existenþã.

„În Argumentul pe care îl prezentãm membrilor fondatori în prima noastrã Adunare Generalã, încercam sã definesc asociaþia prin acele caracteristici care puteau sã o aºeze ca pe o entitate distinctã în peisajul societãþii civile. Redau câteva dintre afirmaþiile de atunci ºi las prezentul Raport sã mãrturiseascã, dacã ele se susþin prin rezultatele obþinute”.

Nina Cugler, Preºedinte Executiv

Asociaþia “Asistenþã ºi Programe pentru Dezvoltare Durabilã – Agenda 21, doreºte:• sã propunã proiecte care sã rãspundã nevoilor reale de dezvoltare pe plan local. Programe de asistenþã care

sã pregãteascã comunitãþile locale sã facã faþã noilor sarcini legate de dezvoltarea lor economicã ºi socialã, ºi în mod special sã întãreascã capacitatea instituþionalã ºi sã dezvolte abilitãþile participative ale cetãþenilor. Programe de implementare prin care sã se valorifice eficient resursele locale ºi sã se identifice ºi atragã surse de finanþare internã ºi externã;

• sã reuneascã experþi, cu experienþã în domeniul elaborãrii ºi a managementului proiectelor care sã lucreze profesionist ºi onest ºi sã ofere finanþatorilor siguranþã ºi credibilitate în legãturã cu utilizarea fondurilor exclusiv pentru îndeplinirea obiectivelor propuse prin proiect;

• sã acorde o atenþie specialã educãrii ºi pregãtirii cetãþenilor pentru a înþelege importanþa implicãrii, pentru a fi ei înºiºi principalii actori ai procesului dezvoltãrii localitãþii, comunei sau satului lor. “

Referindu-se la asociaþie, Florina Pavel, coordonator proiecte în cadrul asociaþiei, remarca:“La baza succesului acestei organizaþii a stat dorinþa de schimbare a cutumei, încã prezentã în numeroase

comunitãþi, de a se plânge în loc sã acþioneze. Imaginea asociaþiei ºi brandul acesteia se bazeazã inclusiv pe capacitatea echipei de a elabora proiecte ºi strategii menite sã ofere soluþii viabile la problemele comunitãþilor locale. Munca voluntarilor ºi, mai ales încurajarea celor mai tineri de a se exprima ºi participa la realizarea proiectelor, este unul dintre aspectele care îi conferã asociaþiei deschidere cãtre beneficiari ºi credibilitate.”

Asociaþia a continuat parteneriatul cu Agenþia Naþionalã a Funcþionarilor Publici în domeniul politicilor etice, a transparenþei instituþiilor publice ºi atragerii cetãþenilor în actul de decizie, prin promovarea în România a unor bune practici promovate cu succes în administratia publicã din þãri ale Uniunii Europene sau membre ale Consiliului Europei. Asociaþia a fost reprezentatã, prin preºedintele executiv, Nina Cugler, ca evaluator la cea de-a treia competiþie de premiere a bunelor practici în administraþia europeanã, EPSA 2009. Asa cum declara în deschiderea evenimentului de premiere, d-na Marga Prohl, Director General al Institutului European pentru Administraþie Publicã, EPSA 2009 urmãreºte sã creeze un spaþiu în care sectorul public din Europa poate excela ºi deveni un exemplu pentru restul lumii, cu noile sale paradigme de rezolvare a problemelor din domeniul administrativ. EPSA este prima platformã ºi reþea de excelenþã pan-europeanã, care este deschisã tuturor organizaþiilor din sectorul public, indiferent de tipul sau mãrimea lor sau de sfera culturalã în care îºi desfãºoarã activitatea. EPSA se adreseazã celor mai presante nevoi ºi preocupãri publice în Europa.

Asociaþia a fost desemnatã sã contribuie la elaborarea unui sistem de indicatori pentru evaluarea gradului de respectare a drepturilor copilului, pe douã componente: dreptul copiilor la educaþie ºi dreptul lor la dezvoltare ºi bunãstare, în condiþiile accentuãrii gradului de sãrãcie în care trãiec o bunã parte dinte copii, în special cei care aparþin grupurilor cu grad ridicat de excludere ºi marginalizare: copii din mediu rural, copii ai unor grupuri etnice, în special de etnie rromã, copii din zone defavorizate. Grupul de lucru a fost constituit de cãtre FONPC ºi susþinut financiar de Reprezentanþa UNICEF în România.

APDD – Agenda 21 a continuat sã conlucreze cu membrii Reþelei pentru Promovarea Dezvoltãrii Durabile, al cãrei scop definit de cãtre cei 24 de membri fondatori constã în „crearea unui cadru favorabil constituirii de parteneriate între membrii reþelei, schimbului de experienþã ºi acordãrii de suport ºi expertizã în domeniile specifice dezvoltãrii durabile. Reþeaua are un caracter informal ºi deschis. Membrii reþelei pot fi organizaþii non-guvernamentale, autoritãþi locale ºi instituþii publice.

APDD – Agenda 21 a devenit membrã a grupului ENAR România (European Network Against Racism), parte a reþelei europene ENAR, reþea de ONG-uri care promoveazã lupta împotriva rasimului, xenofobiei, anti-semitismului, ºi promoveazã egalitatea de tratament a cetãþenilor europeni ºi conecteazã iniþiativele locale, regionale, naþionale cu cele Europene.La nivel naþional reþeaua are ca scop facilitarea schimbului de informaþii, experienþã ºi bune practici, informarea cu privire la politicile europene de dezvoltare, încurajeazã dialogul între societatea civilã ºi statele membre ale UE cu privire la agenda politicã pe tema rasismului ºi anti-discriminãrii.

S-a extins colaborarea cu parteneri din þãri membre ale Uniunii Europene. În acest context, asociaþia s-a înscris în baza de date a Comisiei Europene a asociaþiilor ºi fundaþiilor ºi a cãpãtat ID european.

Au fost depuse douã proiecte noi:“ABCD... Multiplicatori pentru drepturile omului “ în cadrul programului de finanþare acordat de Fundaþia Europeanã pentru Tineret, proiect aprobat, aflat în curs de desfãºurare.

“Educaþia ºi nivelul de conºtientizare public pentru dezvoltare în Europa”, aplicaþie depusã la Comisia Europeanã, linia de finanþare EuropeAid.

·peste 18000 de beneficiari ai proiectelor derulate;·peste 50 de apariþii media;·20 de multiplicatori instruiþi despre folosirea instrumentelor pentru educaþie pentru drepturile omului: manualele

Compass, Compasito ºi Gender Matters;·realizarea sondajului „Opinia cetãþenilor despre calitatea mediului din Bucureºti;·18 activitãþi din manualul de educaþie pentru drepturile omului – Compasito – au fost traduse, dintre care 13 au

fost adaptate de facilitatori în cadrul a 134 de worlshop-uri, la care au participat peste 380 de elevi din cele 6 ºcoli selectate;

·publicaþia de tip Companion a fost publicatã în 300 de exemplare;·realizarea Strategiei naþionale de educaþie pentru drepturile omului / copilului în ºcoli, cu participarea elevilor,

profesorilor, educatorilor, experþilor în domeniul drepturilor omului;·a fost creat un proiect, care sã fie discutat în comisia naþionalã de aprobare a Calendarului activitãþilor

extraºcolare a MECTS pentru introducerea Scolii de varã “Avocatul elevului - promotor al drepturilor copilului în ethosul ºcolar”;

·15 instituþii ºi autoritãþi publice au fost evaluate din punctul de vedere al calitãþii serviciilor pe care le oferã cetãþenilor, ºi totodatã acestea au elaborat primul model de standarde de calitate pentru serviciile publice din România;

·peste 100 de funcþionari publici au participat la elaborarea Cartei Cetãþenilor;·10.000 de beneficiari ai unor servicii de calitate oferite de instituþiile / autoritãþile publice care au elaborat Carta

Cetãþenilor;·5 emisiuni radio, în cadrul Dosarelor Integrãrii Europene, realizate de SRR;·2.000 de fluturaºi 1.000 de postere folosite în activitãþile de informare care s-au adresat cetãþenilor;·distribuirea a 3.000 de exemplare a compendiumului cu Carta Cetãþenilor.

n

n

Cifre semnificative:

Proiecte

1. CARTA CETÃÞENILOR

DescriereScopul proiectului a fost creºterea rolului societãþii civile în promovarea

principiilor bunei guvernãri ºi ale participãrii cetãþenilor la procesul de elaborare a politicilor la nivel local. 1200 de cetãþeni, 30 de voluntari ºi 1000 de funcþionari publici din cadrul a 10 instituþii ºi autoritãþi publice locale din judeþele Cluj, Mehedinþi, Tulcea, Vaslui ºi din municipiul Bucureºti au fost implicaþi în elaborarea Cartei Cetãþenilor ºi instituirea unui Sistem de premiere a bunelor practici de atragere a cetãþenilor la procesul de reformare instituþionalã ºi transparenþã decizionalã. Demersul s-a bazat pe ºi a adaptat modele europene din domeniu. In acest scop, s-a asigurat transferul de expertizã si know-how din douã state membre ale UE: Anglia ºi Olanda. Experienþa a fost diseminatã în alte 15 judeþe prin ANFP ºi Asociaþiile Municipiilor ºi a Oraºelor din România.

Perioadã decembrie 2008 - octombrie 2009

Obiective • Creºterea rolului societãþii civile în promovarea principiilor bunei

guvernãri ºi ale participãrii cetãþenilor la procesul de elaborare a politicilor la nivel local;

• Consolidarea capacitãþii autoritãþilor ºi a instituþiilor publice locale de a produce o reformare instituþionalã realã, transparentã ºi centratã pe nevoile cetãþenilor;

• Promovarea dreptului fundamental al cetãþenilor de a participa la problemele publice prin instituirea unor canale eficiente de comunicare ºi consultare între cetãþeni ºi instituþii/autoritãþi publice locale.

Raport anual / 2009

4 5

Activitãþi în 2009• conferinþa de lansare a proiectului, lansãrile la nivel local;• selecþionarea ºi pregãtirea grupurilor þintã: voluntarii ºi funcþionarii publici, în vederea elaborãrii cartelor;• raportul Calitatea serviciilor publice în viziunea funcþionarilor publici;• sesiune de instruire referitoare la pachetul de legi specifice pentru reforma administraþiei, cu accent pe legile

transparenþei în actul de administraþie ºi statutul funcþionarilor publici, elemente de bazã ale comunicãrii eficiente, metodologia elaborãrii Cartei Cetãþeanului ºi proceduri de monitorizare;

• elaborarea Cartei Cetãþenilor;• emisiunea radiofonicã „Dosarele Integrãrii Europene”;• instituirea unui sistem de identificare ºi premiere a bunelor practici.

Rezultate generale• Proiectul a prezentat un model de parteneriat public-privat, capabil sã promoveze modele în domeniul reformei

administraþiei publice, cu accent pe aspecte care þin de centrarea serviciilor instituþiilor publice pe nevoile cetãþenilor, evaluarea calitãþii acestora, transparenþa decizionalã ºi atragerea cetãþenilor în actul de luare a deciziei prin oferirea unor servicii de calitate;

• Un alt rezultat important se referã la angajarea în procesul de derulare a proiectului a unei mari diversitãþi de factori ºi resurse umane: cetãþeni, funcþionari publici, reprezentanþi ai societãþii civile, ONG-uri, mass media, instituþii publice. Selecþia acestora s-a fãcut astfel încât obiectivele proiectului sã fie atinse, iar rezultatele proiectului sã aibã un impact ºi eficienþã maxime;

• Proiectul a contribuit la creºterea rolului societãþii civile în promovarea principiilor bunei guvernãri ºi ale participãrii cetãþenilor la procesul de elaborare a politicilor la nivel local, consolidarea capacitãþii autoritãþilor ºi a instituþiilor publice locale de a produce o reformare instituþionalã realã, transparentã ºi centratã pe nevoile cetãþenilor ºi promovarea dreptului fundamental al cetãþenilor de a participa la problemele publice prin instituirea unor canale eficiente de comunicare ºi consultare între cetãþeni ºi instituþiile / autoritãþile publice locale;

• Considerãm cã atât APDD - Agenda 21, cât ºi celelalte ONG-uri implicate, fie prin reprezentanþii lor, fie direct, ºi-au îndeplinit rolul de advocacy în susþinerea democraþiei ºi a statului de drept;

• Proiectul a indus valoare adãugatã prin adaptarea unui model specific de centralizare a ofertei instituþiilor ºi autoritãþilor publice pe nevoile cetãþenilor ºi de monitorizare a gradului de satisfacþie a acestora faþã de calitatea serviciilor oferite prin implementarea Cartei Cetãþenilor. Pânã în prezent, acest model a fost implementat în câteva þãri ale Uniunii Europene, printre care Olanda ºi Marea Britanie, care au o experienþã de peste 10 ani în implementarea cartelor. Reprezentanþi ai celor douã þãri au fost invitaþi pentru a oferi expertizã ºi exemple de bunã practicã în implementarea Cartei Cetãþenilor pentru instituþiile publice;

• Modelul propus prin proiect s-a realizat cu sprijinul societãþii civile (voluntari, ONG-uri, cetãþeni) ceea ce ii conferã un grad sporit de obiectivitate ºi promovare a principiilor democratice ale egalitãþii de ºanse ºi nondiscriminãrii;

• Experienþa obþinutã prin proiect a fost diseminatã la nivel european, prin participarea coordonatorului de proiect la 2 conferinþe internaþionale în UK ºi Olanda, evenimente care au reunit reprezentanþi din mai multe þãri membre ale Uniunii Europene sau CoE. În acest context, s-au stabilit noi contacte menite sã asigure continuitatea proiectului ºi dezvoltarea lui cu noi parteneri.

Rezultate cuantificabile• 15 instituþii ºi autoritãþi publice au fost

evaluate din punct de vedere al calitãþii serviciilor oferite cetãþenilor ºi au elaborat primul model de standarde de calitate pentru servicii publice din România;

• Peste 100 de funcþionari publici au participat la elaborarea Cartei Cetãþenilor, prin implicarea lor voluntarã, în afara sarcinilor de servici;

• 1161 de cetãþeni ºi 958 de funcþionari publici au fost incluºi în procesul de evaluare a calitãþii serviciilor;

• 30 de funcþionari publici au participat la cursul de formare ºi au fost informaþi în legãturã cu metodologia de evaluare ºi cu Carta Cetãþenilor ºi modul de utilizare a acesteia. Un rol important a avut participarea la curs a doi lectori strãini din Olanda ºi Marea Britanie, þãri cu experienþã în realizarea Cartei Cetãþenilor;

• 30 de voluntari, reprezentanþi ai societãþii civile au fost implicaþi în realizarea interviurilor cu cetãþenii. 2/3 dintre voluntari fac parte din sau colaboreazã cu ONG-uri locale;

• 10.000 de cetãþeni beneficiari ai unor servicii de calitate oferite de instituþiile/autoritãþile publice care au elaborat Carta Cetãþenilor;

• 5 emisiuni referitoare la proiect ºi rezultatele acestuia, cuprinse în Dosarele Integrãrii Europene, realizatã de SRR;• 30 de funcþionari publici, studenþi la masteratul „Guvernare modernã ºi integrare europeanã”, la SNSPA,

informaþi despre carta, ce sunt aceste documente ºi rolul lor în asigurarea performaþei în serviciile publice;• 2.000 de pliante ºi 1.000 de afiºe utilizate în activitãþile de informare adresate cetãþenilor;• promovarea modelului prin intermediul a 3000 de exemplare a compendiului cu Cartele Cetãþenilor;• 500 de rapoarte de auto - evaluare tipãrite, prin care s-a diseminat experienþa proiectului. Alte 100 de exemplare

în format electronic au fost transmise la solicitarea partenerilor pe proiect sau a altor instituþii interesate;• 39 de proiecte din 15 judeþe ºi din municipiul Bucureºti selecþionate pentru ediþia a II-a a competiþiei „Inovaþie ºi

calitate în administraþia publicã”, organizatã în cadrul proiectului;• 300 de DVD -uri conþinând proiectele premiate;• 250 de reprezentanþi din administraþia publicã din Europa, participanþi la Conferinþa organizatã de Institutul

European de Administraþie Publicã, la Maastrich, în perioada 4 - 6 noiembrie, informaþi despre proiect ºi rezultatele acestuia.

Co-finanþatorUniunea Europeanã, Phare 2006 - Creºterea rolului societãþii civile în procesul de integrare a României

PartenerAgenþia Naþionalã a Funcþionarilor Publici

Partener media Societatea Românã de Radiodifuziune

Impresii ale beneficiarilor:MONITORI“Ca monitor în cadrul proiectului “Carta Cetãþenilor”, acesta a însemnat muncã, prieteni noi ºi acces la diverse

informaþii. Aplicând chestionarele m-am aflat în poziþia unei persoane neutre, care ascultând opiniile cetãþenilor ºi ale funcþionarilor publici a realizat lipsa de putere pe care o are. Cu toate acestea, existã ºi speranþa cã acest proiect va fi un pas de intermediere ºi rezolvare a nemulþumirilor ambelor pãrþi studiate. Acest lucru cred cã este posibil prin lupta fiecãrei persoane cu problema ivitã, dar mai ales prin lupta, energia persoanelor din cadrul instituþiilor publice ºi comunicarea constantã cu cetãþenii” (Oana Stoica, monitor Bucureºti)

„Proiectul "Carta Cetãþenilor" a fost o experienþã nouã pentru mine, o oportunitate de a cunoaºte persoane noi ºi totodatã de a observa anumite comportamente. În perioada de aplicare a chestionarelor, am interacþionat cu mai multe tipuri de persoane, având diferite opinii faþã de calitatea serviciilor oferite de administraþia publicã.

În concluzie, proiectul mi-a dat ocazia atât de a mã informa în legãturã cu serviciile oferite de administraþia publicã, cât ºi de a-mi forma o opinie proprie în legãturã cu calitatea acestora, pentru care înainte nu aveam suficiente resurse” (Domsa Andra Cristina, coordonator local Cluj Napoca)

FUNCÞIONARI PUBLICI „Pentru Primãria municipiului Vaslui, Carta Cetãþenilor a însemnat posibilitatea de a sonda opiniile cetãþenilor

referitoare la serviciile pe care instituþia noastrã le oferã, dar ºi oportunitatea de a afla pãrerile angajaþilor faþã de munca lor. Am identificat, astfel, problemele existente, iar prin lucrul în echipa de proiect, din care au facut parte ºi cetãþeni, am putut formula prezenta variantã a Cartei. O numim "prezenta" deoarece Carta este un document perfectibil ºi suntem convinºi cã, dupã continuarea colaborãrii cu cetãþenii municipiului nostru, vom rezolva unele dintre aspectele deficitare la momentul de faþã ºi vom trece altele "pe tapet". Ne dorim astfel ca beneficiarii serviciilor pe care le oferim sã înþeleagã cât mai corect natura serviciilor oferite ºi problemele cu care noi, angajaþii, la rândul nostru, ne confruntãm, atunci cand relationãm cu cetãþenii.

Astfel, ne bucurãm de ºansa care ne-a fost oferitã ºi suntem convinºi cã vom avea în viitor o colaborare mai strânsã cu comunitatea ºi o relaþie mult mai bunã, prin asumarea "obiectivelor" Cartei de ambele pãrþi. (Clitemnestra Gianina Tofan – Purtãtor de cuvânt, Primãria Vaslui)

“În primul rând, elaborarea Cartei ne-a impulsionat sã ne punem noi în ordine prevederile din procedurile interne referitoare la relaþia cu cetãþenii. În al doilea rând, a însemnat o provocare viitoare ºi pentru noi, pentru cã ne asumãm prin Carta niºte obligaþii pe care trebuie sã le respectãm.

În al treilea rând, elaborarea Cartei a reprezentat ºi o experienþã interesantã, care a contribuit la dezvoltarea personalã a noastra, a participanþilor la proiect”. (Constantin Creþan – Director Direcþia Relaþii cu publicul, PMB).

Raport anual / 2009

4 5

Activitãþi în 2009• conferinþa de lansare a proiectului, lansãrile la nivel local;• selecþionarea ºi pregãtirea grupurilor þintã: voluntarii ºi funcþionarii publici, în vederea elaborãrii cartelor;• raportul Calitatea serviciilor publice în viziunea funcþionarilor publici;• sesiune de instruire referitoare la pachetul de legi specifice pentru reforma administraþiei, cu accent pe legile

transparenþei în actul de administraþie ºi statutul funcþionarilor publici, elemente de bazã ale comunicãrii eficiente, metodologia elaborãrii Cartei Cetãþeanului ºi proceduri de monitorizare;

• elaborarea Cartei Cetãþenilor;• emisiunea radiofonicã „Dosarele Integrãrii Europene”;• instituirea unui sistem de identificare ºi premiere a bunelor practici.

Rezultate generale• Proiectul a prezentat un model de parteneriat public-privat, capabil sã promoveze modele în domeniul reformei

administraþiei publice, cu accent pe aspecte care þin de centrarea serviciilor instituþiilor publice pe nevoile cetãþenilor, evaluarea calitãþii acestora, transparenþa decizionalã ºi atragerea cetãþenilor în actul de luare a deciziei prin oferirea unor servicii de calitate;

• Un alt rezultat important se referã la angajarea în procesul de derulare a proiectului a unei mari diversitãþi de factori ºi resurse umane: cetãþeni, funcþionari publici, reprezentanþi ai societãþii civile, ONG-uri, mass media, instituþii publice. Selecþia acestora s-a fãcut astfel încât obiectivele proiectului sã fie atinse, iar rezultatele proiectului sã aibã un impact ºi eficienþã maxime;

• Proiectul a contribuit la creºterea rolului societãþii civile în promovarea principiilor bunei guvernãri ºi ale participãrii cetãþenilor la procesul de elaborare a politicilor la nivel local, consolidarea capacitãþii autoritãþilor ºi a instituþiilor publice locale de a produce o reformare instituþionalã realã, transparentã ºi centratã pe nevoile cetãþenilor ºi promovarea dreptului fundamental al cetãþenilor de a participa la problemele publice prin instituirea unor canale eficiente de comunicare ºi consultare între cetãþeni ºi instituþiile / autoritãþile publice locale;

• Considerãm cã atât APDD - Agenda 21, cât ºi celelalte ONG-uri implicate, fie prin reprezentanþii lor, fie direct, ºi-au îndeplinit rolul de advocacy în susþinerea democraþiei ºi a statului de drept;

• Proiectul a indus valoare adãugatã prin adaptarea unui model specific de centralizare a ofertei instituþiilor ºi autoritãþilor publice pe nevoile cetãþenilor ºi de monitorizare a gradului de satisfacþie a acestora faþã de calitatea serviciilor oferite prin implementarea Cartei Cetãþenilor. Pânã în prezent, acest model a fost implementat în câteva þãri ale Uniunii Europene, printre care Olanda ºi Marea Britanie, care au o experienþã de peste 10 ani în implementarea cartelor. Reprezentanþi ai celor douã þãri au fost invitaþi pentru a oferi expertizã ºi exemple de bunã practicã în implementarea Cartei Cetãþenilor pentru instituþiile publice;

• Modelul propus prin proiect s-a realizat cu sprijinul societãþii civile (voluntari, ONG-uri, cetãþeni) ceea ce ii conferã un grad sporit de obiectivitate ºi promovare a principiilor democratice ale egalitãþii de ºanse ºi nondiscriminãrii;

• Experienþa obþinutã prin proiect a fost diseminatã la nivel european, prin participarea coordonatorului de proiect la 2 conferinþe internaþionale în UK ºi Olanda, evenimente care au reunit reprezentanþi din mai multe þãri membre ale Uniunii Europene sau CoE. În acest context, s-au stabilit noi contacte menite sã asigure continuitatea proiectului ºi dezvoltarea lui cu noi parteneri.

Rezultate cuantificabile• 15 instituþii ºi autoritãþi publice au fost

evaluate din punct de vedere al calitãþii serviciilor oferite cetãþenilor ºi au elaborat primul model de standarde de calitate pentru servicii publice din România;

• Peste 100 de funcþionari publici au participat la elaborarea Cartei Cetãþenilor, prin implicarea lor voluntarã, în afara sarcinilor de servici;

• 1161 de cetãþeni ºi 958 de funcþionari publici au fost incluºi în procesul de evaluare a calitãþii serviciilor;

• 30 de funcþionari publici au participat la cursul de formare ºi au fost informaþi în legãturã cu metodologia de evaluare ºi cu Carta Cetãþenilor ºi modul de utilizare a acesteia. Un rol important a avut participarea la curs a doi lectori strãini din Olanda ºi Marea Britanie, þãri cu experienþã în realizarea Cartei Cetãþenilor;

• 30 de voluntari, reprezentanþi ai societãþii civile au fost implicaþi în realizarea interviurilor cu cetãþenii. 2/3 dintre voluntari fac parte din sau colaboreazã cu ONG-uri locale;

• 10.000 de cetãþeni beneficiari ai unor servicii de calitate oferite de instituþiile/autoritãþile publice care au elaborat Carta Cetãþenilor;

• 5 emisiuni referitoare la proiect ºi rezultatele acestuia, cuprinse în Dosarele Integrãrii Europene, realizatã de SRR;• 30 de funcþionari publici, studenþi la masteratul „Guvernare modernã ºi integrare europeanã”, la SNSPA,

informaþi despre carta, ce sunt aceste documente ºi rolul lor în asigurarea performaþei în serviciile publice;• 2.000 de pliante ºi 1.000 de afiºe utilizate în activitãþile de informare adresate cetãþenilor;• promovarea modelului prin intermediul a 3000 de exemplare a compendiului cu Cartele Cetãþenilor;• 500 de rapoarte de auto - evaluare tipãrite, prin care s-a diseminat experienþa proiectului. Alte 100 de exemplare

în format electronic au fost transmise la solicitarea partenerilor pe proiect sau a altor instituþii interesate;• 39 de proiecte din 15 judeþe ºi din municipiul Bucureºti selecþionate pentru ediþia a II-a a competiþiei „Inovaþie ºi

calitate în administraþia publicã”, organizatã în cadrul proiectului;• 300 de DVD -uri conþinând proiectele premiate;• 250 de reprezentanþi din administraþia publicã din Europa, participanþi la Conferinþa organizatã de Institutul

European de Administraþie Publicã, la Maastrich, în perioada 4 - 6 noiembrie, informaþi despre proiect ºi rezultatele acestuia.

Co-finanþatorUniunea Europeanã, Phare 2006 - Creºterea rolului societãþii civile în procesul de integrare a României

PartenerAgenþia Naþionalã a Funcþionarilor Publici

Partener media Societatea Românã de Radiodifuziune

Impresii ale beneficiarilor:MONITORI“Ca monitor în cadrul proiectului “Carta Cetãþenilor”, acesta a însemnat muncã, prieteni noi ºi acces la diverse

informaþii. Aplicând chestionarele m-am aflat în poziþia unei persoane neutre, care ascultând opiniile cetãþenilor ºi ale funcþionarilor publici a realizat lipsa de putere pe care o are. Cu toate acestea, existã ºi speranþa cã acest proiect va fi un pas de intermediere ºi rezolvare a nemulþumirilor ambelor pãrþi studiate. Acest lucru cred cã este posibil prin lupta fiecãrei persoane cu problema ivitã, dar mai ales prin lupta, energia persoanelor din cadrul instituþiilor publice ºi comunicarea constantã cu cetãþenii” (Oana Stoica, monitor Bucureºti)

„Proiectul "Carta Cetãþenilor" a fost o experienþã nouã pentru mine, o oportunitate de a cunoaºte persoane noi ºi totodatã de a observa anumite comportamente. În perioada de aplicare a chestionarelor, am interacþionat cu mai multe tipuri de persoane, având diferite opinii faþã de calitatea serviciilor oferite de administraþia publicã.

În concluzie, proiectul mi-a dat ocazia atât de a mã informa în legãturã cu serviciile oferite de administraþia publicã, cât ºi de a-mi forma o opinie proprie în legãturã cu calitatea acestora, pentru care înainte nu aveam suficiente resurse” (Domsa Andra Cristina, coordonator local Cluj Napoca)

FUNCÞIONARI PUBLICI „Pentru Primãria municipiului Vaslui, Carta Cetãþenilor a însemnat posibilitatea de a sonda opiniile cetãþenilor

referitoare la serviciile pe care instituþia noastrã le oferã, dar ºi oportunitatea de a afla pãrerile angajaþilor faþã de munca lor. Am identificat, astfel, problemele existente, iar prin lucrul în echipa de proiect, din care au facut parte ºi cetãþeni, am putut formula prezenta variantã a Cartei. O numim "prezenta" deoarece Carta este un document perfectibil ºi suntem convinºi cã, dupã continuarea colaborãrii cu cetãþenii municipiului nostru, vom rezolva unele dintre aspectele deficitare la momentul de faþã ºi vom trece altele "pe tapet". Ne dorim astfel ca beneficiarii serviciilor pe care le oferim sã înþeleagã cât mai corect natura serviciilor oferite ºi problemele cu care noi, angajaþii, la rândul nostru, ne confruntãm, atunci cand relationãm cu cetãþenii.

Astfel, ne bucurãm de ºansa care ne-a fost oferitã ºi suntem convinºi cã vom avea în viitor o colaborare mai strânsã cu comunitatea ºi o relaþie mult mai bunã, prin asumarea "obiectivelor" Cartei de ambele pãrþi. (Clitemnestra Gianina Tofan – Purtãtor de cuvânt, Primãria Vaslui)

“În primul rând, elaborarea Cartei ne-a impulsionat sã ne punem noi în ordine prevederile din procedurile interne referitoare la relaþia cu cetãþenii. În al doilea rând, a însemnat o provocare viitoare ºi pentru noi, pentru cã ne asumãm prin Carta niºte obligaþii pe care trebuie sã le respectãm.

În al treilea rând, elaborarea Cartei a reprezentat ºi o experienþã interesantã, care a contribuit la dezvoltarea personalã a noastra, a participanþilor la proiect”. (Constantin Creþan – Director Direcþia Relaþii cu publicul, PMB).

Raport anual / 2009

6 7Raport anual / 2009

2. AVOCATUL ELEVILOR (ANUL IV DE DERULARE)

1. ªcoala de varã „Avocatul elevului”, Sulina

DescriereAvocatul elevilor este un proiect pilot care propune crearea

ºi funcþionarea în ºcoli a unei instituþii capabile sã asigure cunoaºterea, promovarea ºi respectarea drepturilor copiilor ºi a tinerilor.

Perioadaaugust 2008 – decembrie 2009

Obiectivele specifice pentru anul 2009 au fost:

• introducerea proiectului Avocatul Elevului în Strategia pentru Dezvoltarea Educaþiei Non-formale a Ministerului Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului;

• armonizarea reglementãrilor referitoare la organizarea ºi funcþionarea unitãþilor de educaþie pre-universitarã cu dispoziþiile Convenþiei Naþiunilor Unite ºi cu obiectivele specifice ale acestui proiect;

• identificarea unui sistem de indicatori pentru monitorizarea drepturilor copilului în ºcoli;

• crearea unei Strategii educaþionale pentru promovarea drepturilor omului ºi ale copilului în ºcoli.

În prezent, proiectul este implementat în 300 de ºcoli din 25 de judeþe.

Activitãþi

Perioada: 28 iulie – 2 august 2009

Obiectivele activitãþii:• schimbul de experienþã ºi bune practici în ceea ce priveºte funcþionarea instituþiei Avocatul Elevului în ºcoli;• dezvoltarea competenþelor pentru promovarea drepturilor copilului în ºcoli prin folosirea a diferite metode

(teatru, revistã, radio, afiºe etc.);• crearea unei reþele între participanþi ºi gasirea unui birou de redacþie pentru revista lunarã online Avocatul

Elevului;• elaborarea primei versiuni a principiilor ºi conþinutului Strategiei pentru promovarea drepturilor omului în ºcoli.

Rezultate:• 71 de participanþi din 9 judeþe ºi din Bucureºti;• ºcoala de varã a fost un exemplu pentru cum elevii ºi profesorii pot lucra împreunã pentru crearea instrumentelor

ºi a metodologiei necesare pentru a asigura capacitatea proiectului de a se auto-susþine;• schimbul de experienþã a oferit posibilitatea de a gãsi diferite metode pentru promovarea proiectului;• a fost gãsit un birou de redacþie pentru revista online Avocatul Elevului ºi au fost realizate primele trei numere;• a fost creatã o reþea între participanþi ºi ºcoli cu scopul de a asigura un schimb permanent de experienþe ºi bune

practici;• a fost elaboratã o primã versiune a Strategiei

pentru promovarea drepturilor omului / copilului în ºcoli;

• a fost realizat un film al ºcolii de varã.

Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Inspectoratul ªcolar Judeþean Tulcea.

Mãrturii ale participanþilor

“Am învãþat douã lucruri esenþiale: drepturile noaste se terminã atunci când încãlcãm drepturile altora ºi comunicarea este baza unei societãþi democratice.”

“În primul rand, este o onoare cã am lucrat cu profesioniºti. Experienþa ºi sfaturile lor ne-au ajutat foarte mult, ne-au încurajat ºi ne-au dat un motiv în

plus pentru continuarea proiectului Avocatul Elevului. Am învãþat cum sã socializãm mai uºor, cum sã ne folosim creativitatea în scopuri utile, ºi, cel mai important dintre toate, am învãþat cã noi suntem începutul unei noi “ere”, una a dreptãþii, în care fiecare copil are ºansa sã arate de ce e capabil”.

“Experienþa pe care am caºtigat-o ne va ajuta cu siguranþã, în viitor voi încerca mai tare sã imi susþin punctul de vedere, voi încerca sã folosesc într-un mod cât mai creativ materialele care ne vor fi de folos pentru dezvoltarea proiectului Avocatul Elevului, ºi, nu în ultimul rand, voi încerca sã fiu mai curajos, pentru cã succesul aparþine celor care îndrãznesc”.

Perioada: 1 - 3 noiembrie 2009

Obiective:• Analiza si completarea Strategiei de educaþie pentru drepturile omului/copilului în ºcoli;• Propuneri pentru un numãr aniversar al revistei Avocatul elevului / Stabilirea de responsabilitãþi:• Elaborarea documentaþiei necesare pentru introducerea ªcolii de varã “Avocatul elevului - promotor al

drepturilor copilului în ethosul ºcolar”, în Calendarul activitãþilor educative ale MECTS.

Rezultate:• Concluzia dezbaterilor a fost aceea de a simplifica ºi esenþializa textul strategiei, de a introduce în analiza

contextului argumente bazate pe date statistice din analize ºi studii realizate pe domeniul de referinþã, elaborarea unui Plan de acþiune cu termene ºi responsabilitãþi care sã traseze mãsurile necesare transpunerii Strategiei în practicã;

• S-a stabilit ca urmãtorul numãr al revistei electronice Avocatul elevilor sã fie dedicat aniversãrii a 20 de ani de la adoptarea de cãtre Adunarea Generalã a ONU a Convenþiei cu privire la drepturile copilului;

• A fost creat un proiect, care sã fie discutat în comisia naþionalã de aprobare a Calendarului activitãþilor extraºcolare a MECTS pentru introducerea ªcolii de varã “Avocatul elevului - promotor al drepturilor copilului în ethosul ºcolar”.

Perioada: 3 - 5 decembrie 2009

Obiective: • asigurarea schimbului de experienþã ºi bune practici referitoare la funcþionarea Avocatului elevului în ºcoli, ca

urmare a activitãþilor desfãºurate la ºcoala de varã de la Sulina;• implicarea elevilor în elaborarea Strategiei de educaþie pentru drepturile omului/ale copilului în ºcoli;• stabilirea paºilor urmãtori pentru promovarea

proiectului ºi asigurarea mecanismelor de autosusþinere.

Rezultate:• Participarea elevilor la elaborarea Strategiei a

reprezentat o modalitate concretã de a -i pune în situaþia de participanþi activi la reglementãrile strategice care fundamenteazã actul de educaþie în ºcoli. Propunerile lor au fost incluse în Strategie.

Mãrturii ale participanþilor:

“Ca de obicei (la Cluj, Sighiºoara, Sulina) am avut foarte multe de învãþat ºi de experimentat. Mã bucur cã am putut fi ºi de data aceasta aici cu „familia” Avocatul elevului; „cã aºa cum îmi imaginam, când am plecat de la Ploieºti, mã voi întoarce cu toate lucrurile neînþelese în trecut, clarificate”; „informaþiile primite aici mã vor ajuta enorm în dezvoltarea proiectului”.

Rezultate

Elaborarea „Strategiei naþionale de educaþie pentru drepturile omului/ale copilului în ºcoalã” a apãrut ca o necesitate, având în vedere obiectivul principal al proiectului „Avocatul elevului” - de instituire a unei reale culturi a drepturilor omului în ºcoli, cât ºi rezultatele analizelor privind respectarea drepturilor copilului în ºcolile cuprinse în proiect. În perioada de implementare a proiectului, au fost semnalate numeroase situaþii de încãlcare a drepturilor omului/ ale copilului în unitãþile de învãþãmânt participante la proiect, s-a evidenþiat caracterul formal al aplicãrii în

2. Întâlnirea grupului de experþi, Sinaia

3. Atelierul de lucru de la Sighiºoara


2. AVOCATUL ELEVILOR (ANUL IV DE DERULARE)

1. ªcoala de varã „Avocatul elevului”, Sulina

DescriereAvocatul elevilor este un proiect pilot care propune crearea

ºi funcþionarea în ºcoli a unei instituþii capabile sã asigure cunoaºterea, promovarea ºi respectarea drepturilor copiilor ºi a tinerilor.

Perioadaaugust 2008 – decembrie 2009

Obiectivele specifice pentru anul 2009 au fost:

• introducerea proiectului Avocatul Elevului în Strategia pentru Dezvoltarea Educaþiei Non-formale a Ministerului Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului;

• armonizarea reglementãrilor referitoare la organizarea ºi funcþionarea unitãþilor de educaþie pre-universitarã cu dispoziþiile Convenþiei Naþiunilor Unite ºi cu obiectivele specifice ale acestui proiect;

• identificarea unui sistem de indicatori pentru monitorizarea drepturilor copilului în ºcoli;

• crearea unei Strategii educaþionale pentru promovarea drepturilor omului ºi ale copilului în ºcoli.

În prezent, proiectul este implementat în 300 de ºcoli din 25 de judeþe.

Activitãþi

Perioada: 28 iulie – 2 august 2009

Obiectivele activitãþii:• schimbul de experienþã ºi bune practici în ceea ce priveºte funcþionarea instituþiei Avocatul Elevului în ºcoli;• dezvoltarea competenþelor pentru promovarea drepturilor copilului în ºcoli prin folosirea a diferite metode

(teatru, revistã, radio, afiºe etc.);• crearea unei reþele între participanþi ºi gasirea unui birou de redacþie pentru revista lunarã online Avocatul

Elevului;• elaborarea primei versiuni a principiilor ºi conþinutului Strategiei pentru promovarea drepturilor omului în ºcoli.

Rezultate:• 71 de participanþi din 9 judeþe ºi din Bucureºti;• ºcoala de varã a fost un exemplu pentru cum elevii ºi profesorii pot lucra împreunã pentru crearea instrumentelor

ºi a metodologiei necesare pentru a asigura capacitatea proiectului de a se auto-susþine;• schimbul de experienþã a oferit posibilitatea de a gãsi diferite metode pentru promovarea proiectului;• a fost gãsit un birou de redacþie pentru revista online Avocatul Elevului ºi au fost realizate primele trei numere;• a fost creatã o reþea între participanþi ºi ºcoli cu scopul de a asigura un schimb permanent de experienþe ºi bune

practici;• a fost elaboratã o primã versiune a Strategiei

pentru promovarea drepturilor omului / copilului în ºcoli;

• a fost realizat un film al ºcolii de varã.

Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Inspectoratul ªcolar Judeþean Tulcea.


“Am învãþat douã lucruri esenþiale: drepturile noaste se terminã atunci când încãlcãm drepturile altora ºi comunicarea este baza unei societãþi democratice.”

“În primul rand, este o onoare cã am lucrat cu profesioniºti. Experienþa ºi sfaturile lor ne-au ajutat foarte mult, ne-au încurajat ºi ne-au dat un motiv în

plus pentru continuarea proiectului Avocatul Elevului. Am învãþat cum sã socializãm mai uºor, cum sã ne folosim creativitatea în scopuri utile, ºi, cel mai important dintre toate, am învãþat cã noi suntem începutul unei noi “ere”, una a dreptãþii, în care fiecare copil are ºansa sã arate de ce e capabil”.

“Experienþa pe care am caºtigat-o ne va ajuta cu siguranþã, în viitor voi încerca mai tare sã imi susþin punctul de vedere, voi încerca sã folosesc într-un mod cât mai creativ materialele care ne vor fi de folos pentru dezvoltarea proiectului Avocatul Elevului, ºi, nu în ultimul rand, voi încerca sã fiu mai curajos, pentru cã succesul aparþine celor care îndrãznesc”.

Perioada: 1 - 3 noiembrie 2009

Obiective:• Analiza si completarea Strategiei de educaþie pentru drepturile omului/copilului în ºcoli;• Propuneri pentru un numãr aniversar al revistei Avocatul elevului / Stabilirea de responsabilitãþi:• Elaborarea documentaþiei necesare pentru introducerea ªcolii de varã “Avocatul elevului - promotor al

drepturilor copilului în ethosul ºcolar”, în Calendarul activitãþilor educative ale MECTS.

Rezultate:• Concluzia dezbaterilor a fost aceea de a simplifica ºi esenþializa textul strategiei, de a introduce în analiza

contextului argumente bazate pe date statistice din analize ºi studii realizate pe domeniul de referinþã, elaborarea unui Plan de acþiune cu termene ºi responsabilitãþi care sã traseze mãsurile necesare transpunerii Strategiei în practicã;

• S-a stabilit ca urmãtorul numãr al revistei electronice Avocatul elevilor sã fie dedicat aniversãrii a 20 de ani de la adoptarea de cãtre Adunarea Generalã a ONU a Convenþiei cu privire la drepturile copilului;

• A fost creat un proiect, care sã fie discutat în comisia naþionalã de aprobare a Calendarului activitãþilor extraºcolare a MECTS pentru introducerea ªcolii de varã “Avocatul elevului - promotor al drepturilor copilului în ethosul ºcolar”.

Perioada: 3 - 5 decembrie 2009

Obiective: • asigurarea schimbului de experienþã ºi bune practici referitoare la funcþionarea Avocatului elevului în ºcoli, ca

urmare a activitãþilor desfãºurate la ºcoala de varã de la Sulina;• implicarea elevilor în elaborarea Strategiei de educaþie pentru drepturile omului/ale copilului în ºcoli;• stabilirea paºilor urmãtori pentru promovarea

proiectului ºi asigurarea mecanismelor de autosusþinere.

Rezultate:• Participarea elevilor la elaborarea Strategiei a

reprezentat o modalitate concretã de a -i pune în situaþia de participanþi activi la reglementãrile strategice care fundamenteazã actul de educaþie în ºcoli. Propunerile lor au fost incluse în Strategie.

Mãrturii ale participanþilor:

“Ca de obicei (la Cluj, Sighiºoara, Sulina) am avut foarte multe de învãþat ºi de experimentat. Mã bucur cã am putut fi ºi de data aceasta aici cu „familia” Avocatul elevului; „cã aºa cum îmi imaginam, când am plecat de la Ploieºti, mã voi întoarce cu toate lucrurile neînþelese în trecut, clarificate”; „informaþiile primite aici mã vor ajuta enorm în dezvoltarea proiectului”.

Rezultate

Elaborarea „Strategiei naþionale de educaþie pentru drepturile omului/ale copilului în ºcoalã” a apãrut ca o necesitate, având în vedere obiectivul principal al proiectului „Avocatul elevului” - de instituire a unei reale culturi a drepturilor omului în ºcoli, cât ºi rezultatele analizelor privind respectarea drepturilor copilului în ºcolile cuprinse în proiect. În perioada de implementare a proiectului, au fost semnalate numeroase situaþii de încãlcare a drepturilor omului/ ale copilului în unitãþile de învãþãmânt participante la proiect, s-a evidenþiat caracterul formal al aplicãrii în

2. Întâlnirea grupului de experþi, Sinaia

3. Atelierul de lucru de la Sighiºoara


practicã, în unele ºcoli, a prevederilor legale referitoare la drepturile omului/ ale copilului, s-a constatat cã, în multe unitãþi din învãþãmântul preuniversitar, nu existã încã o abordare unitarã, complementarã a educaþiei formale ºi nonformale în domeniul drepturilor omului/ ale copilului.

În acest context, þinând cont ºi de conþinutul documentelor ºi a reglementãrilor legale naþionale ºi internaþionale referitoare la drepturile omului/ale copilului, de rapoarte ºi analize interne ºi externe realizate în acest domeniu, „Strategia naþionalã de educaþie pentru drepturile omului/ale copilului în ºcoalã” se constituie ca un posibil rãspuns, un potenþial instrument capabil sã asigure un cadru unitar ºi comprehensiv pentru instituirea în ºcoli a unei autentice culturi a drepturilor omului, sã încurajeze dezvoltarea coerentã ºi eficientã a mediului democratic educaþional ºi sã preîntâmpine abuzurile ºi încãlcarea drepturilor copilului în spaþiul public ºi privat.

Realizat în etape succesive, pe parcursul a 12 luni, procesul de elaborare a implicat cca. 300 de cadre didactice, manageri ºi inspectori ºcolari, elevi din 40 de unitãþi ºcolare din 10 judeþe, experþi în problematica drepturilor omului/ ale copilului, reprezentanþi ai MECTS ºi ai UNICEF.

Metodologia elaborãrii s-a bazat pe o diversitate de metode, astfel: • s-a realizat o analizã SWOT asupra situaþiei existente în învãþãmântul preuniversitar;• au fost valorificate concluziile unor studii relevante pentru domeniul de referinþã;• s-a þinut cont de recomandãrile formulate în rapoarte ºi analize referitoare la drepturile omului/ale copilului ºi

respectarea lor;• au fost luate în considerare experienþa ºi opiniile participanþilor (elevi ºi cadre didactice) la ateliere ºi ºcoala de

varã de la Sulina (iulie 2009);• s-au organizat dezbateri ºi analize asupra structurii ºi conþinutului strategiei.

Un grup de 6 experþi a asigurat sintetizarea datelor ºi a elaborat proiectul Strategiei, care a fost completat ºi finalizat în cadrul a patru întâlniri de lucru. Documentul rezultat ca urmare a acestui proces a fost supus analizei a 12 cadre didactice cu specialitate în domeniul disciplinelor socio –umane, din judeþele Buzãu, Cluj, Hunedoara, Mureº, Suceava, Tulcea ºi din municipiul Bucureºti ºi a 3 evaluatori independenþi, experþi în domeniul drepturilor omului/ ale copilului, respectiv în elaborarea de strategii.

Co-finanþator

Reprezentanþa UNICEF în România

Parteneri

Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi SportuluiReprezentanþa UNICEF în România

Descriere

Proiectul a urmãrit sã implice tinerii în activitãþi de educaþie pentru drepturile omului (HRE), prin introducerea noului Manual de Educaþie pentru Drepturile Omului – Compasito - multiplicatorilor, facilitatorilor ºi tinerilor din sistemul de educaþie formal ºi non-formal.

Perioada septembrie 2008 – iulie 2009

Obiectivele proiectului

1. Introducerea Manualului Compasito ca un instrument de lucru în educaþia pentru drepturile omului cu tinerii, adaptându-l la contextul ºi realitãþile educaþionale formale ºi non-formale româneºti;

2. Dezvoltarea cunoºtinþelor ºi competenþelor participanþilor despre conceptele cheie ale dreputrilor omului, educaþiei pentru drepturile omului ºi ale educaþiei pentru drepturile omului cu copii;

3. CREªTEREA GRADULUI DE IMPLICARE A TINERILOR ÎN PROMOVAREA DREPTURILOR OMULUI

3. Punerea în aplicare împreunã cu copiii a activitãþilor din Compasito ºi dezvoltarea pe baza acestei practici a publicaþiei de tip Companion;

4. Crearea de oportunitãþi pentru participanþi de a dezvolta programe pentru educaþie pentru drepturile omului cu copii;

5. Utilizarea Manualului Compasito în educaþia formalã cu copiii, fie de cãtre învãþãtori/profesori sau tinerii profesioniºti/voluntari sau de asociaþii de tineret care lucreazã cu copii în ºcoli.

Activitãþi

• cursuri de formare;• activitãþi cu copiii;• sesiuni de evaluare;• adaptarea ºi analizarea manualului Compasito ºi elaborarea publicaþiei de tip Companion cu participarea activã

a copiilor înºiºi.

Aspectele de inovaþie ale proiectului se referã la participanþi, un grup mixt de învãþãtori / profesori ºi tineri profesioniºti ºi, de asemenea, la noul manual de educaþie pentru drepturile omului – Compasito. Training-ul pentru educatori ºi punerea în aplicare a Manualului Compasito cu copii ºi tineri contitutie un alt element de inovaþie ºi permite o utlizare pe termen lung a Manualului.

Rezultate

• Au fost traduse 18 activitãþi din Manualul de Educaþie pentru Drepturile Omului – Compasito, 13 dintre acestea fiind adaptate de cãtre facilitatori în cadrul a 134 de workshop-uri, la care au participat peste 380 de copii din cel 6 unitãþi ºcolare selectate;

• Publicaþia de tip Companion a fost tipãritã în 300 de exemplare, ea putând fi descãrcatã în format electronic de pe site-ul APDD - Agenda 21.

Proiectul s-a dovedit a fi unul dintre cele mai de succes pe care Asociaþia Asistenþã ºi programe pentru dezvoltare durabilã – Agenda 21 le-a dezvoltat în domeniul educaþiei pentru drepturile omului, adresatã copiilor ºi tinerilor.

Succesul s-a datorat în primul rând seriozitãþii, manierei creative ºi capacitãþii copiilor de a corela activitãþile propuse prin proiect cu viaþa lor de zi cu zi. Un element important care a favorizat succesul proiectului a decurs din viziunea nouã cu privire la copii, diferitã de cea tradiþionalã, vãzuþi ca purtãtori de drepturi, ca parteneri în dezvoltarea proiectului ºi evaluatori ai activitãþilor desfãºurate, roluri cãrora copiii le-au facut faþã firesc, fãrã eforturi.

Un rol semnificativ în acest demers l-au avut facilitatorii ( învãþãtori, cadre didactice ºi lideri tineri) care au reuºit sã adapteze fiecare activitate la specificul grupului, sã transforme concepte dificile ºi abstracte în realitãþi familiare copiilor, sã le dezvolte copiilor prin joc competenþele de comunicare, de susþinere cu argumente a propriilor idei, de identificare a rolului drepturilor despre care învãþau în viaþa lor cotidianã, de dezvoltare a spiritului critic faþã de anumite situaþii cu care se confruntã în familie, ºcoalã sau comunitate. Prin adaparea activitãþilor ºi evaluarea acestora, facilitatorii au contribuit într-o mãsurã importantã la conceperea ºi structurarea materialelor care au stat la baza elaborãrii prezentului ghid.

Proiectul a reuºit sã modifice inclusiv percepþia pe care pãrinþii o au asupra activitãþilor non-formale, considerate ca fiind „neimportante” pentru copiii lor. Aceastã concepþie se datoreazã, pe de o parte, noutãþii învãþãrii prin experienþã, iar pe de altã parte unui ideal educaþional învechit care considerã elevul model prin prisma performanþelor teoretice obþinute la toate materiile ºi în toate domeniile. Or, activitãþile propuse prin proiect au adus tocmai acel cadru practic de aplicare a cunoºtinþelor, capabil sã le ofere copiilor posibilitatea de a-ºi testa ideile ºi de a-ºi spune pãrerea, de a participa cu adevãrat. Un argument în acest sens s-a dovedit a fi comportamentulul copiilor dupã desfãºurarea activitãþilor, când au cãutat mai multe informaþii despre temele discutate, au împãrtãºit cu ceilalþi ceea ce au aflat ºi au avut iniþiative de mini-proiecte pentru soluþionarea anumitor probleme din comunitatea în care trãiesc.

Toate aceste aspecte pledeazã ºi susþin importanþa pe care o are educaþia pentru drepturile omului pentru copii de vârsta micã ºi implicit, în acest context, valoarea ºi utilitatea manualului Compasito, ca instrument care sã stea la baza acestei activitãþi. (Nina Cugler, preºedinte executiv, APDD - Agenda21)

Co-finanþatorConsiliul Europei, prin intermediul Fundaþiei Europene pentru Tineret, linia de finanþare D-HRE

PartenerInspectoratul ªcolar al Municipiului Bucureºti


practicã, în unele ºcoli, a prevederilor legale referitoare la drepturile omului/ ale copilului, s-a constatat cã, în multe unitãþi din învãþãmântul preuniversitar, nu existã încã o abordare unitarã, complementarã a educaþiei formale ºi nonformale în domeniul drepturilor omului/ ale copilului.

În acest context, þinând cont ºi de conþinutul documentelor ºi a reglementãrilor legale naþionale ºi internaþionale referitoare la drepturile omului/ale copilului, de rapoarte ºi analize interne ºi externe realizate în acest domeniu, „Strategia naþionalã de educaþie pentru drepturile omului/ale copilului în ºcoalã” se constituie ca un posibil rãspuns, un potenþial instrument capabil sã asigure un cadru unitar ºi comprehensiv pentru instituirea în ºcoli a unei autentice culturi a drepturilor omului, sã încurajeze dezvoltarea coerentã ºi eficientã a mediului democratic educaþional ºi sã preîntâmpine abuzurile ºi încãlcarea drepturilor copilului în spaþiul public ºi privat.

Realizat în etape succesive, pe parcursul a 12 luni, procesul de elaborare a implicat cca. 300 de cadre didactice, manageri ºi inspectori ºcolari, elevi din 40 de unitãþi ºcolare din 10 judeþe, experþi în problematica drepturilor omului/ ale copilului, reprezentanþi ai MECTS ºi ai UNICEF.

Metodologia elaborãrii s-a bazat pe o diversitate de metode, astfel: • s-a realizat o analizã SWOT asupra situaþiei existente în învãþãmântul preuniversitar;• au fost valorificate concluziile unor studii relevante pentru domeniul de referinþã;• s-a þinut cont de recomandãrile formulate în rapoarte ºi analize referitoare la drepturile omului/ale copilului ºi

respectarea lor;• au fost luate în considerare experienþa ºi opiniile participanþilor (elevi ºi cadre didactice) la ateliere ºi ºcoala de

varã de la Sulina (iulie 2009);• s-au organizat dezbateri ºi analize asupra structurii ºi conþinutului strategiei.

Un grup de 6 experþi a asigurat sintetizarea datelor ºi a elaborat proiectul Strategiei, care a fost completat ºi finalizat în cadrul a patru întâlniri de lucru. Documentul rezultat ca urmare a acestui proces a fost supus analizei a 12 cadre didactice cu specialitate în domeniul disciplinelor socio –umane, din judeþele Buzãu, Cluj, Hunedoara, Mureº, Suceava, Tulcea ºi din municipiul Bucureºti ºi a 3 evaluatori independenþi, experþi în domeniul drepturilor omului/ ale copilului, respectiv în elaborarea de strategii.

Co-finanþator

Reprezentanþa UNICEF în România

Parteneri

Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi SportuluiReprezentanþa UNICEF în România

Descriere

Proiectul a urmãrit sã implice tinerii în activitãþi de educaþie pentru drepturile omului (HRE), prin introducerea noului Manual de Educaþie pentru Drepturile Omului – Compasito - multiplicatorilor, facilitatorilor ºi tinerilor din sistemul de educaþie formal ºi non-formal.

Perioada septembrie 2008 – iulie 2009

Obiectivele proiectului

1. Introducerea Manualului Compasito ca un instrument de lucru în educaþia pentru drepturile omului cu tinerii, adaptându-l la contextul ºi realitãþile educaþionale formale ºi non-formale româneºti;

2. Dezvoltarea cunoºtinþelor ºi competenþelor participanþilor despre conceptele cheie ale dreputrilor omului, educaþiei pentru drepturile omului ºi ale educaþiei pentru drepturile omului cu copii;

3. CREªTEREA GRADULUI DE IMPLICARE A TINERILOR ÎN PROMOVAREA DREPTURILOR OMULUI

3. Punerea în aplicare împreunã cu copiii a activitãþilor din Compasito ºi dezvoltarea pe baza acestei practici a publicaþiei de tip Companion;

4. Crearea de oportunitãþi pentru participanþi de a dezvolta programe pentru educaþie pentru drepturile omului cu copii;

5. Utilizarea Manualului Compasito în educaþia formalã cu copiii, fie de cãtre învãþãtori/profesori sau tinerii profesioniºti/voluntari sau de asociaþii de tineret care lucreazã cu copii în ºcoli.

Activitãþi

• cursuri de formare;• activitãþi cu copiii;• sesiuni de evaluare;• adaptarea ºi analizarea manualului Compasito ºi elaborarea publicaþiei de tip Companion cu participarea activã

a copiilor înºiºi.

Aspectele de inovaþie ale proiectului se referã la participanþi, un grup mixt de învãþãtori / profesori ºi tineri profesioniºti ºi, de asemenea, la noul manual de educaþie pentru drepturile omului – Compasito. Training-ul pentru educatori ºi punerea în aplicare a Manualului Compasito cu copii ºi tineri contitutie un alt element de inovaþie ºi permite o utlizare pe termen lung a Manualului.

Rezultate

• Au fost traduse 18 activitãþi din Manualul de Educaþie pentru Drepturile Omului – Compasito, 13 dintre acestea fiind adaptate de cãtre facilitatori în cadrul a 134 de workshop-uri, la care au participat peste 380 de copii din cel 6 unitãþi ºcolare selectate;

• Publicaþia de tip Companion a fost tipãritã în 300 de exemplare, ea putând fi descãrcatã în format electronic de pe site-ul APDD - Agenda 21.

Proiectul s-a dovedit a fi unul dintre cele mai de succes pe care Asociaþia Asistenþã ºi programe pentru dezvoltare durabilã – Agenda 21 le-a dezvoltat în domeniul educaþiei pentru drepturile omului, adresatã copiilor ºi tinerilor.

Succesul s-a datorat în primul rând seriozitãþii, manierei creative ºi capacitãþii copiilor de a corela activitãþile propuse prin proiect cu viaþa lor de zi cu zi. Un element important care a favorizat succesul proiectului a decurs din viziunea nouã cu privire la copii, diferitã de cea tradiþionalã, vãzuþi ca purtãtori de drepturi, ca parteneri în dezvoltarea proiectului ºi evaluatori ai activitãþilor desfãºurate, roluri cãrora copiii le-au facut faþã firesc, fãrã eforturi.

Un rol semnificativ în acest demers l-au avut facilitatorii ( învãþãtori, cadre didactice ºi lideri tineri) care au reuºit sã adapteze fiecare activitate la specificul grupului, sã transforme concepte dificile ºi abstracte în realitãþi familiare copiilor, sã le dezvolte copiilor prin joc competenþele de comunicare, de susþinere cu argumente a propriilor idei, de identificare a rolului drepturilor despre care învãþau în viaþa lor cotidianã, de dezvoltare a spiritului critic faþã de anumite situaþii cu care se confruntã în familie, ºcoalã sau comunitate. Prin adaparea activitãþilor ºi evaluarea acestora, facilitatorii au contribuit într-o mãsurã importantã la conceperea ºi structurarea materialelor care au stat la baza elaborãrii prezentului ghid.

Proiectul a reuºit sã modifice inclusiv percepþia pe care pãrinþii o au asupra activitãþilor non-formale, considerate ca fiind „neimportante” pentru copiii lor. Aceastã concepþie se datoreazã, pe de o parte, noutãþii învãþãrii prin experienþã, iar pe de altã parte unui ideal educaþional învechit care considerã elevul model prin prisma performanþelor teoretice obþinute la toate materiile ºi în toate domeniile. Or, activitãþile propuse prin proiect au adus tocmai acel cadru practic de aplicare a cunoºtinþelor, capabil sã le ofere copiilor posibilitatea de a-ºi testa ideile ºi de a-ºi spune pãrerea, de a participa cu adevãrat. Un argument în acest sens s-a dovedit a fi comportamentulul copiilor dupã desfãºurarea activitãþilor, când au cãutat mai multe informaþii despre temele discutate, au împãrtãºit cu ceilalþi ceea ce au aflat ºi au avut iniþiative de mini-proiecte pentru soluþionarea anumitor probleme din comunitatea în care trãiesc.

Toate aceste aspecte pledeazã ºi susþin importanþa pe care o are educaþia pentru drepturile omului pentru copii de vârsta micã ºi implicit, în acest context, valoarea ºi utilitatea manualului Compasito, ca instrument care sã stea la baza acestei activitãþi. (Nina Cugler, preºedinte executiv, APDD - Agenda21)

Co-finanþatorConsiliul Europei, prin intermediul Fundaþiei Europene pentru Tineret, linia de finanþare D-HRE

PartenerInspectoratul ªcolar al Municipiului Bucureºti



„Mie nu mi-a venit sã cred cã puteam sã alegem dacã vrem sã participãm sau nu ºi cã ne puteam exprima opiniile” (participant, clasa a V-a)

“Am fost foarte impresionatã de cât de importante ºi educative sunt aceste jocuri” (participant, clasa a IV-a)

„Au fost elevi care pe parcursul activitãþii îºi exprimau pãrerile exact sub forma conluziilor pe care doream sã le trag în urma activitãþii. Consider cã acest lucru este un mare câºtig, iar elevii au fost suficient de implicaþi în activitate. Au sugerat chiar cã aceste activitãþi sã se desfãºoare mai des, pentru cã au multe lucruri de învãþat unii despre alþii.” (facilitator)

„Toþi oamenii au dreptul la apã ... nu mi-a venit sã cred când am auzit cã existã populaþii care folosesc de 10 ori mai puþinã apã decât noi” (participant)

„Probleme cu apa existã doar în deºert unde nu sunt râuri ºi nu plouã.”(participant)

„Copiii au participat cu drag la activitate, li s-a pãrut captivantã, interesantã ºi mai ales importantã pentru comportamentul lor în viitor. Unii dintre ei au susþinut ideea cã acum vor ºti cum sã se comporte când vor avea familiile lor, vor ºti cã ºi femeile ºi bãrbaþii sunt egali în drepturi ºi nu vor încãlca nicicând dreptul cuiva.” (facilitator)

Descriere

Proiectul propune o mai susþinutã implicare a societãþii civile în procesul de întãrire a capacitãþii instituþionale a autoritãþilor locale pentru elaborarea strategiilor de mediu ºi de conºtientizare de cãtre cetãþeni a problemelor de mediu din cadrul comunitãþii în care trãiesc ºi conlucrarea cu autoritãþile publice locale în vederea identificãrii ºi aplicãrii unor soluþii adecvate.

Perioada iulie 2009 – decembrie 2010

Obiective

• Întãrirea guvernãrii de mediu din municipiul Bucureºti, prin schimbul de experienþã ºi know-how oferit de municipalitatea din Askim, Norvegia;

• Educarea cetãþenilor, în special a tinerilor, pentru adoptarea unui comportament caracteristic unui stil de viaþã durabil.

Activitãþi propuse

• realizarea unui sondaj de opinie din care sã rezulte opiniile/percepþiile locuitorilor Bucureºtiului ºi propunerile acestora cu privire la problemele de mediu identificate;

• 2 sesiuni de training susþinute de 5 experþi norvegieni pentru 30 de funcþionari publici din departamentele/direcþiile de protecþie a mediului din cadrul Primariei Municipiului Bucureºti, Agenþiei pentru Protecþia Mediului Bucureºti, Comisariatului de Mediu a Municipiului Bucuresti;

• reactualizarea Strategiei ºi a Planului local de acþiune pentru mediu (PLAM) a municipiului Bucureºti, pe baza principiilor ºi direcþiilor de acþiune. Accentul se va pune pe reducerea efectului de serã produs de emisia de gaze ºi alte emisii în aerul ºi apele Bucureºtiului;

• Producerea unui Environmental Policy Toolkit, un compendiu de legi, instrumente, metodologii, standarde ºi bune practici care sã sprijine factorii de decizie în elaborarea politicilor publice din domeniul protecþiei mediului;

• 3 experþi români vor fi invitaþi în Norvegia pentru a participa la Conferinþa Naþionalã pentru Planificarea Climaticã la nivel regional;

• vizitã de studiu de 3 zile în Askim, Norvegia pentru 2 experþi români;• 2 întâlniri pentru 12 tineri lideri vor fi organizate în Bucureºti pentru a identifica modalitãþile de acþiune pentru

tineri ca principali actori ai schimbãrii ºi pentru a organiza împreunã o campanie de conºtientizare pentru bucureºteni;

• cursuri de pregãtire pentru elevi ºi studenþi (în jur de 300 de participanþi în cadrul a 4 activitãþi) pentru însuºirea unui stil de viaþã durabil ºi dezvoltarea abilitãþilor de a realiza proiecte pentru comunitatea din care fac parte;

4. ÎNTÃRIREA GUVERNÃRII DE MEDIU ÎN MUNICIPIUL BUCUREªTI

•convinge sã adopte un comportament sãnãtos ºi prietenos faþã de mediul în care trãiesc;

• constituirea unui network cu parteneri din Norvegia care sã permitã schimbul de bune practici ºi participarea în comun la activitãþi referitoare la mediu, cu accent pe problemele produse de schimbãrile climatice.

Rezultate în anul 2009

• realizarea sondajului de opinie: „Calitatea mediului în Bucureºti în opinia cetãþenilor”. Studiul a fost realizat de cãtre IRSOP, pe un eºantion reprezentativ ºi surprinde percepþia cetãþenilor în legãturã cu problemele de mediu ale Bucureºtiului, identificã soluþii propuse de cãtre aceºtia pentru îmbunãtãþirea calitãþii mediului ºi implicit a calitãþii vieþii locuitorilor capitalei. Sondajul conþine ºi o componentã de autoevaluare care evidenþiazã gradul de responsabilitate civicã faþã de pãstrarea unui mediu sãnãtos ºi respectiv comportamentul ecologic al cetãþenilor. Rezultatele studiului au fost prezentate în cadrul unei conferinþe de cãtre domnul Petre Datculescu, director al institutului de cercetare IRSOP, acestea fiind disponibile ºi în format electronic pe site-ul APDD – Agenda 21;

• Vizitã de studiu în Norvegia: În perioada 4 - 8 noiembrie 2009, doi experþi români din cadrul Primãriei Municipiului Bucureºti, Monica Nazare – Director Executiv – Direcþia Protecþia Mediului ºi Educaþie Eco-civicã ºi Daniela Stãnculescu – consilier – Direcþia Învãþãmânt, s-au deplasat la Primãria din Askim - Norvegia ºi la Asociaþia Autoritãþilor Locale ºi Regionale din Norvegia. Discuþiile au avut în vedere strategii comune cu privire la domeniul dezvoltãrii durabile cu impact în reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã în atmosferã ºi a altor poluanþi cu efect asupra calitãþii aerului, a solului ºi a apei. Vizita a prilejuit un util schimb de experienþã ºi bune practici în domeniul protecþiei mediului ºi pregãtirea unei Reþele pentru Schimbãrile Climatice care va reuni primãrii din Norvegia ºi municipiul Bucureºti;

• Curs formare eco-voluntari pentru Bucureºti: În perioada octombrie, noiembrie 2009 au fost selectaþi 12 tineri voluntari, membri ai grupului de eco-voluntari pentru Bucureºti. Aceºtia au participat la un curs de formare, desfãºurat între 10 - 12 decembrie 2009, la Buºteni. Cursul de formare a avut ca tematicã dezvoltarea durabilã ºi i-a pregãtit pe cei 12 participanþi în domeniul dezvoltãrii unui stil de viaþã durabil ºi în domeniul scrierii de proiecte.

Co-finanþator

Guvernul Norvegiei, prin intermediul Programului Norvegian de Cooperare pentru creºtere economicã ºi dezvoltare durabilã în România

Parteneri

• Primãria orasului Askim - Norvegia• Primãria Municipiului Bucureºti • Primãriile de sector din Bucureºti• Inspectoratul ªcolar al Municipiului Bucureºti• Agenþia pentru Protecþia Mediului Bucureºti• Comisariatul de Mediu al Municipiului Bucureºti• Liceul Teoretic Ion Neculce• Liceul Teoretic Constantin Brâncoveanu• Colegiul Tehnic Media• Colegiul Naþional Emil Racoviþã• Liceul Teoretic Mihail Sadoveanu• ªcoala Superioarã Comercialã Nicolae Kretzulescu• Colegiul Naþional Matei Basarab• Liceul Bilingv Decebal• Colegiul Naþional Gheorghe ªincai• Colegiul Naþional Gheorghe Lazãr• Colegiul Tehnic de Industrie Alimentarã Dumitru Moþoc• Liceul Teoretic Grigore Moisil

realizarea unui Eveniment de Mediu de trei zile, organizat de tinerii din Bucureºti pentru bucureºteni, pentru a-i



„Mie nu mi-a venit sã cred cã puteam sã alegem dacã vrem sã participãm sau nu ºi cã ne puteam exprima opiniile” (participant, clasa a V-a)

“Am fost foarte impresionatã de cât de importante ºi educative sunt aceste jocuri” (participant, clasa a IV-a)

„Au fost elevi care pe parcursul activitãþii îºi exprimau pãrerile exact sub forma conluziilor pe care doream sã le trag în urma activitãþii. Consider cã acest lucru este un mare câºtig, iar elevii au fost suficient de implicaþi în activitate. Au sugerat chiar cã aceste activitãþi sã se desfãºoare mai des, pentru cã au multe lucruri de învãþat unii despre alþii.” (facilitator)

„Toþi oamenii au dreptul la apã ... nu mi-a venit sã cred când am auzit cã existã populaþii care folosesc de 10 ori mai puþinã apã decât noi” (participant)

„Probleme cu apa existã doar în deºert unde nu sunt râuri ºi nu plouã.”(participant)

„Copiii au participat cu drag la activitate, li s-a pãrut captivantã, interesantã ºi mai ales importantã pentru comportamentul lor în viitor. Unii dintre ei au susþinut ideea cã acum vor ºti cum sã se comporte când vor avea familiile lor, vor ºti cã ºi femeile ºi bãrbaþii sunt egali în drepturi ºi nu vor încãlca nicicând dreptul cuiva.” (facilitator)

Descriere

Proiectul propune o mai susþinutã implicare a societãþii civile în procesul de întãrire a capacitãþii instituþionale a autoritãþilor locale pentru elaborarea strategiilor de mediu ºi de conºtientizare de cãtre cetãþeni a problemelor de mediu din cadrul comunitãþii în care trãiesc ºi conlucrarea cu autoritãþile publice locale în vederea identificãrii ºi aplicãrii unor soluþii adecvate.

Perioada iulie 2009 – decembrie 2010

Obiective

• Întãrirea guvernãrii de mediu din municipiul Bucureºti, prin schimbul de experienþã ºi know-how oferit de municipalitatea din Askim, Norvegia;

• Educarea cetãþenilor, în special a tinerilor, pentru adoptarea unui comportament caracteristic unui stil de viaþã durabil.

Activitãþi propuse

• realizarea unui sondaj de opinie din care sã rezulte opiniile/percepþiile locuitorilor Bucureºtiului ºi propunerile acestora cu privire la problemele de mediu identificate;

• 2 sesiuni de training susþinute de 5 experþi norvegieni pentru 30 de funcþionari publici din departamentele/direcþiile de protecþie a mediului din cadrul Primariei Municipiului Bucureºti, Agenþiei pentru Protecþia Mediului Bucureºti, Comisariatului de Mediu a Municipiului Bucuresti;

• reactualizarea Strategiei ºi a Planului local de acþiune pentru mediu (PLAM) a municipiului Bucureºti, pe baza principiilor ºi direcþiilor de acþiune. Accentul se va pune pe reducerea efectului de serã produs de emisia de gaze ºi alte emisii în aerul ºi apele Bucureºtiului;

• Producerea unui Environmental Policy Toolkit, un compendiu de legi, instrumente, metodologii, standarde ºi bune practici care sã sprijine factorii de decizie în elaborarea politicilor publice din domeniul protecþiei mediului;

• 3 experþi români vor fi invitaþi în Norvegia pentru a participa la Conferinþa Naþionalã pentru Planificarea Climaticã la nivel regional;

• vizitã de studiu de 3 zile în Askim, Norvegia pentru 2 experþi români;• 2 întâlniri pentru 12 tineri lideri vor fi organizate în Bucureºti pentru a identifica modalitãþile de acþiune pentru

tineri ca principali actori ai schimbãrii ºi pentru a organiza împreunã o campanie de conºtientizare pentru bucureºteni;

• cursuri de pregãtire pentru elevi ºi studenþi (în jur de 300 de participanþi în cadrul a 4 activitãþi) pentru însuºirea unui stil de viaþã durabil ºi dezvoltarea abilitãþilor de a realiza proiecte pentru comunitatea din care fac parte;

4. ÎNTÃRIREA GUVERNÃRII DE MEDIU ÎN MUNICIPIUL BUCUREªTI

•convinge sã adopte un comportament sãnãtos ºi prietenos faþã de mediul în care trãiesc;

• constituirea unui network cu parteneri din Norvegia care sã permitã schimbul de bune practici ºi participarea în comun la activitãþi referitoare la mediu, cu accent pe problemele produse de schimbãrile climatice.

Rezultate în anul 2009

• realizarea sondajului de opinie: „Calitatea mediului în Bucureºti în opinia cetãþenilor”. Studiul a fost realizat de cãtre IRSOP, pe un eºantion reprezentativ ºi surprinde percepþia cetãþenilor în legãturã cu problemele de mediu ale Bucureºtiului, identificã soluþii propuse de cãtre aceºtia pentru îmbunãtãþirea calitãþii mediului ºi implicit a calitãþii vieþii locuitorilor capitalei. Sondajul conþine ºi o componentã de autoevaluare care evidenþiazã gradul de responsabilitate civicã faþã de pãstrarea unui mediu sãnãtos ºi respectiv comportamentul ecologic al cetãþenilor. Rezultatele studiului au fost prezentate în cadrul unei conferinþe de cãtre domnul Petre Datculescu, director al institutului de cercetare IRSOP, acestea fiind disponibile ºi în format electronic pe site-ul APDD – Agenda 21;

• Vizitã de studiu în Norvegia: În perioada 4 - 8 noiembrie 2009, doi experþi români din cadrul Primãriei Municipiului Bucureºti, Monica Nazare – Director Executiv – Direcþia Protecþia Mediului ºi Educaþie Eco-civicã ºi Daniela Stãnculescu – consilier – Direcþia Învãþãmânt, s-au deplasat la Primãria din Askim - Norvegia ºi la Asociaþia Autoritãþilor Locale ºi Regionale din Norvegia. Discuþiile au avut în vedere strategii comune cu privire la domeniul dezvoltãrii durabile cu impact în reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã în atmosferã ºi a altor poluanþi cu efect asupra calitãþii aerului, a solului ºi a apei. Vizita a prilejuit un util schimb de experienþã ºi bune practici în domeniul protecþiei mediului ºi pregãtirea unei Reþele pentru Schimbãrile Climatice care va reuni primãrii din Norvegia ºi municipiul Bucureºti;

• Curs formare eco-voluntari pentru Bucureºti: În perioada octombrie, noiembrie 2009 au fost selectaþi 12 tineri voluntari, membri ai grupului de eco-voluntari pentru Bucureºti. Aceºtia au participat la un curs de formare, desfãºurat între 10 - 12 decembrie 2009, la Buºteni. Cursul de formare a avut ca tematicã dezvoltarea durabilã ºi i-a pregãtit pe cei 12 participanþi în domeniul dezvoltãrii unui stil de viaþã durabil ºi în domeniul scrierii de proiecte.

Co-finanþator

Guvernul Norvegiei, prin intermediul Programului Norvegian de Cooperare pentru creºtere economicã ºi dezvoltare durabilã în România

Parteneri

• Primãria orasului Askim - Norvegia• Primãria Municipiului Bucureºti • Primãriile de sector din Bucureºti• Inspectoratul ªcolar al Municipiului Bucureºti• Agenþia pentru Protecþia Mediului Bucureºti• Comisariatul de Mediu al Municipiului Bucureºti• Liceul Teoretic Ion Neculce• Liceul Teoretic Constantin Brâncoveanu• Colegiul Tehnic Media• Colegiul Naþional Emil Racoviþã• Liceul Teoretic Mihail Sadoveanu• ªcoala Superioarã Comercialã Nicolae Kretzulescu• Colegiul Naþional Matei Basarab• Liceul Bilingv Decebal• Colegiul Naþional Gheorghe ªincai• Colegiul Naþional Gheorghe Lazãr• Colegiul Tehnic de Industrie Alimentarã Dumitru Moþoc• Liceul Teoretic Grigore Moisil

realizarea unui Eveniment de Mediu de trei zile, organizat de tinerii din Bucureºti pentru bucureºteni, pentru a-i


5. ABCD… MULTIPLICATORI PENTRU DREPTURILE OMULUI

Descriere

Proiectul îºi propune sã contribuie la îmbunãtãþirea calitãþii proiectelor locale ºi a practicilor de educaþie pentru drepturile omului cu copiii ºi tinerii, prin explorarea ºi îmbunãtaþirea competenþelor multiplicatorilor.

Perioada octombrie 2009 – august 2010

Obiective

• Familiarizarea participanþilor cu conceptele cheie, metodele, provocãrile educaþiei pentru drepturile omului ºi cu principalele prioritãþi ale politicii de tineret la nivel european ºi local;

• Introducerea anumitor instrumente pentru educatori, în special a manualelor Compasito ºi Compass ca punct de plecare pentru dezvoltarea activitãþilor non-formale ºi a iniþiativelor cu copii ºi tineri la nivel local ºi/sau internaþional;

• Încurajarea elaborãrii ºi dezvoltãrii proiectelor de multiplicare pe educaþie pentru drepturile omului cu copii;• Informarea participanþilor cu privire la potenþialul programelor europene de tineret dezvoltate pe cetãþenie,

participare ºi drepturile omului ºi explorarea potenþialului viitoarelor proiecte europene.

Activitãþi

Proiectul urmãreºte crearea unui model de implementare a activitãþilor de educaþie pentru drepturile omului cu copii ºi tineri, având tinerii ca promotori. Multiplicatorii vor iniþia ºi dezvolta activitãþi de multiplicare încã din faza imediat urmãtoare cursului de formare, într-o perioadã de tutoring în care vor beneficia de sprijinul a doi experþi în domeniul managementului de proiect ºi al educaþiei pentru drepturile omului. Se estimezã cã pe durata celor 4 întâlniri ce vor avea loc în timpul perioadei de tutorat, vor fi elaborate cel puþin 5 proiecte noi. Proiectul va folosi metodele educaþiei non-formale ºi o abordare participativã. Printre aspectele metodologice cheie menþionãm: lucrul în echipã, participarea activã, aportul teoretic, dar ºi practic, exerciþii de simulare sau studii de caz referitoare la mediul în care participanþii îºi dezvoltã munca de zi cu zi.

Rezultate

• 20 de muliplicatori formaþi în vederea folosirii anumitor instrumente pentru educatori pe drepturile omului: manualele Compass, Compasito ºi Gender Matters;

• 4 grupe de lucru active în scrierea de proiecte pe teme de educaþie pentru drepturile omului.

Co-finanþator

Consiliului Europei, prin intermediul Fundaþiei Europene pentru Tineret, linia de finanþare D-HRE

Partener

Inspectoratul ªcolar la Municipiului Bucureºti


Participarea la acest proiect m-a ajutat sã-mi îmbunãtãþesc cunoºtinþele despre drepturile omului ºi despre cum acestea sunt aplicate în societate. Am aflat cum drepturile noastre pot fi protejate, prin diferite instrumente de protecþie. Am experimentat tehnici de educaþie non-formalã pe care le voi folosi în munca mea ca voluntar. (Georgiana Leahu, participant)

Proiectul a contribuit la formarea mea ca educator pe drepturile omului, dar ºi la îmbogãþirea cunoºtinþelor despre managementul de proiect. Am învãþat sã redactez proiecte care sã ajute tinerii ºi copiii. (Popescu Maria-Alexandra, participant)

Proiectul mi-a oferit o ocazie de formare în domeniul educaþiei pentru drepturile omului, oportunitatea de a cunoaºte manualele de educaþie pentru drepturile omului ale Consiliului Europei, Compass, Compasito ºi Gender Matters, ºi posibilitatea de a realiza activitãþi care sã sprijine dezvoltarea personalã. (Cristina ªtefan, participant)

6. Youth in action, Sustainable Europe: instrumente pentru includerea tinerilor

7. Târgul voluntariatului

Descriere

Reprezentanþii APDD - Agenda 21 au participat la un training a cãrui tema a fost dezvoltarea durabilã, ºi care a implicat 30 de tineri din din 10 þãri europene (România, Bulgaria, Serbia, Bosnia, Albania, Macedonia, Portugalia, Italia, Spania ºi Belgia).

Perioada 12 - 21 iulie 2009

Activitãþi

Echipa formatã din trei persoane (Daniela ªerban, Diana Oancea, Valentin Beregan) ºi-a adus contribuþia la ambele workshop-uri organizate de gazde (Comunicare ºi Educaþie). Programul, desfãºurat propriu-zis pe parcursul a 8 zile, a vizat formarea unei echipe care sã poatã colabora pentru realizarea unor materiale al cãror scop este diseminarea mesajelor referitoare la dezvoltare durabilã ºi protejarea mediului înconjurãtor printr-un comportament responsabil. Activitãþile de team building (jocuri de spargere a gheþii, teatru forum) au fost dublate încã de la început de vizite în rezervaþii naturale (Punta Aderci, Penne) sau diverse zone de interes pentru tematica trainingului (Ferma Di Vaira, Vasto), reuºind astfel sã faciliteze adunarea materialelor video, audio ºi foto pentru workshop-ul de comunicare.

Metodologia utilizatã pe tot parcursul programului a fost ORA - observã, regândeºte, acþioneazã. Aceasta a fost suportul pentru realizarea unor activitãþi practice în care comunitatea localã a fost implicatã.


“Proiectul a fost o ºansã pentru mine sã înþeleg mai exact conceptele dezvoltãrii durabile, sã le vãd aplicate, chiar dacã într-un spaþiu restrâns. A fost, de asemenea, o oportunitate pentru a interacþiona cu comunitatea localã ºi a le explica beneficiile acestor principii, prin materialele multimedia la care am lucrat în timpul vizitelor de lucru. Nu în ultimul rând, a fost o manierã de a interacþiona cu persoane din alte þãri, preocupate de aplicarea metodelor dezvoltãrii durabile ºi de diseminarea lor. A fost o experienþã unicã, pe care mi-aº dori sã o repet oricând cu mare plãcere.” (Daniela ªerban, participant)

Perioada 11 – 17 mai 2009

Obiective

• promovarea voluntariatului

Activitãþi

Asociaþia Asistenþã ºi Programe pentru Dezvoltare Durabilã - Agenda 21 a participat, în cadrul Sãptãmânii Naþionale a Voluntariatului, la Târgul Voluntariatului.

Asociaþia a participat pe 16 mai la târgul din parcul Ciºmigiu din capitalã cu un stand interactiv. Cei doi reprezentanþi ai organizaþiei au oferit informaþii despre domeniile principale de acþiune ale organizaþiei ºi despre schimburile de tineret, au împãrþit pliante ºi materiale realizate în cadrul proiectelor anterioare, ºi au furnizat detalii despre proiectele aflate în derulare.

Cele mai atractive pentru public au fost proiectele despre educaþia civicã a tinerilor ºi copiilor, în special cele care abordeazã drepturile copilului, dintre care Avocatul Elevului a fost de departe cel mai interesant pentru cei care s-au oprit la standul asociaþiei. Alte proiecte care au atras atenþia sunt cele care vizeazã reforma în administraþia publicã. Schimburile de tineret ºi campaniile de atragere a voluntarilor au fost ilustrate prin poze de la diferitele evenimente la care a participat asociaþia.

Sãptãmâna Naþionalã a Voluntariatului (SNV) este un eveniment iniþiat ºi coordonat de cãtre Pro Vobis - Centrul Naþional de Voluntariat, începând cu anul 2002 ºi implementat în colaborare cu Reþeaua Naþionalã a Centrelor de Voluntariat ºi partenerii locali ai SNV.


5. ABCD… MULTIPLICATORI PENTRU DREPTURILE OMULUI

Descriere

Proiectul îºi propune sã contribuie la îmbunãtãþirea calitãþii proiectelor locale ºi a practicilor de educaþie pentru drepturile omului cu copiii ºi tinerii, prin explorarea ºi îmbunãtaþirea competenþelor multiplicatorilor.

Perioada octombrie 2009 – august 2010

Obiective

• Familiarizarea participanþilor cu conceptele cheie, metodele, provocãrile educaþiei pentru drepturile omului ºi cu principalele prioritãþi ale politicii de tineret la nivel european ºi local;

• Introducerea anumitor instrumente pentru educatori, în special a manualelor Compasito ºi Compass ca punct de plecare pentru dezvoltarea activitãþilor non-formale ºi a iniþiativelor cu copii ºi tineri la nivel local ºi/sau internaþional;

• Încurajarea elaborãrii ºi dezvoltãrii proiectelor de multiplicare pe educaþie pentru drepturile omului cu copii;• Informarea participanþilor cu privire la potenþialul programelor europene de tineret dezvoltate pe cetãþenie,

participare ºi drepturile omului ºi explorarea potenþialului viitoarelor proiecte europene.

Activitãþi

Proiectul urmãreºte crearea unui model de implementare a activitãþilor de educaþie pentru drepturile omului cu copii ºi tineri, având tinerii ca promotori. Multiplicatorii vor iniþia ºi dezvolta activitãþi de multiplicare încã din faza imediat urmãtoare cursului de formare, într-o perioadã de tutoring în care vor beneficia de sprijinul a doi experþi în domeniul managementului de proiect ºi al educaþiei pentru drepturile omului. Se estimezã cã pe durata celor 4 întâlniri ce vor avea loc în timpul perioadei de tutorat, vor fi elaborate cel puþin 5 proiecte noi. Proiectul va folosi metodele educaþiei non-formale ºi o abordare participativã. Printre aspectele metodologice cheie menþionãm: lucrul în echipã, participarea activã, aportul teoretic, dar ºi practic, exerciþii de simulare sau studii de caz referitoare la mediul în care participanþii îºi dezvoltã munca de zi cu zi.

Rezultate

• 20 de muliplicatori formaþi în vederea folosirii anumitor instrumente pentru educatori pe drepturile omului: manualele Compass, Compasito ºi Gender Matters;

• 4 grupe de lucru active în scrierea de proiecte pe teme de educaþie pentru drepturile omului.

Co-finanþator

Consiliului Europei, prin intermediul Fundaþiei Europene pentru Tineret, linia de finanþare D-HRE

Partener

Inspectoratul ªcolar la Municipiului Bucureºti


Participarea la acest proiect m-a ajutat sã-mi îmbunãtãþesc cunoºtinþele despre drepturile omului ºi despre cum acestea sunt aplicate în societate. Am aflat cum drepturile noastre pot fi protejate, prin diferite instrumente de protecþie. Am experimentat tehnici de educaþie non-formalã pe care le voi folosi în munca mea ca voluntar. (Georgiana Leahu, participant)

Proiectul a contribuit la formarea mea ca educator pe drepturile omului, dar ºi la îmbogãþirea cunoºtinþelor despre managementul de proiect. Am învãþat sã redactez proiecte care sã ajute tinerii ºi copiii. (Popescu Maria-Alexandra, participant)

Proiectul mi-a oferit o ocazie de formare în domeniul educaþiei pentru drepturile omului, oportunitatea de a cunoaºte manualele de educaþie pentru drepturile omului ale Consiliului Europei, Compass, Compasito ºi Gender Matters, ºi posibilitatea de a realiza activitãþi care sã sprijine dezvoltarea personalã. (Cristina ªtefan, participant)

6. Youth in action, Sustainable Europe: instrumente pentru includerea tinerilor

7. Târgul voluntariatului

Descriere

Reprezentanþii APDD - Agenda 21 au participat la un training a cãrui tema a fost dezvoltarea durabilã, ºi care a implicat 30 de tineri din din 10 þãri europene (România, Bulgaria, Serbia, Bosnia, Albania, Macedonia, Portugalia, Italia, Spania ºi Belgia).

Perioada 12 - 21 iulie 2009

Activitãþi

Echipa formatã din trei persoane (Daniela ªerban, Diana Oancea, Valentin Beregan) ºi-a adus contribuþia la ambele workshop-uri organizate de gazde (Comunicare ºi Educaþie). Programul, desfãºurat propriu-zis pe parcursul a 8 zile, a vizat formarea unei echipe care sã poatã colabora pentru realizarea unor materiale al cãror scop este diseminarea mesajelor referitoare la dezvoltare durabilã ºi protejarea mediului înconjurãtor printr-un comportament responsabil. Activitãþile de team building (jocuri de spargere a gheþii, teatru forum) au fost dublate încã de la început de vizite în rezervaþii naturale (Punta Aderci, Penne) sau diverse zone de interes pentru tematica trainingului (Ferma Di Vaira, Vasto), reuºind astfel sã faciliteze adunarea materialelor video, audio ºi foto pentru workshop-ul de comunicare.

Metodologia utilizatã pe tot parcursul programului a fost ORA - observã, regândeºte, acþioneazã. Aceasta a fost suportul pentru realizarea unor activitãþi practice în care comunitatea localã a fost implicatã.


“Proiectul a fost o ºansã pentru mine sã înþeleg mai exact conceptele dezvoltãrii durabile, sã le vãd aplicate, chiar dacã într-un spaþiu restrâns. A fost, de asemenea, o oportunitate pentru a interacþiona cu comunitatea localã ºi a le explica beneficiile acestor principii, prin materialele multimedia la care am lucrat în timpul vizitelor de lucru. Nu în ultimul rând, a fost o manierã de a interacþiona cu persoane din alte þãri, preocupate de aplicarea metodelor dezvoltãrii durabile ºi de diseminarea lor. A fost o experienþã unicã, pe care mi-aº dori sã o repet oricând cu mare plãcere.” (Daniela ªerban, participant)

Perioada 11 – 17 mai 2009

Obiective

• promovarea voluntariatului

Activitãþi

Asociaþia Asistenþã ºi Programe pentru Dezvoltare Durabilã - Agenda 21 a participat, în cadrul Sãptãmânii Naþionale a Voluntariatului, la Târgul Voluntariatului.

Asociaþia a participat pe 16 mai la târgul din parcul Ciºmigiu din capitalã cu un stand interactiv. Cei doi reprezentanþi ai organizaþiei au oferit informaþii despre domeniile principale de acþiune ale organizaþiei ºi despre schimburile de tineret, au împãrþit pliante ºi materiale realizate în cadrul proiectelor anterioare, ºi au furnizat detalii despre proiectele aflate în derulare.

Cele mai atractive pentru public au fost proiectele despre educaþia civicã a tinerilor ºi copiilor, în special cele care abordeazã drepturile copilului, dintre care Avocatul Elevului a fost de departe cel mai interesant pentru cei care s-au oprit la standul asociaþiei. Alte proiecte care au atras atenþia sunt cele care vizeazã reforma în administraþia publicã. Schimburile de tineret ºi campaniile de atragere a voluntarilor au fost ilustrate prin poze de la diferitele evenimente la care a participat asociaþia.

Sãptãmâna Naþionalã a Voluntariatului (SNV) este un eveniment iniþiat ºi coordonat de cãtre Pro Vobis - Centrul Naþional de Voluntariat, începând cu anul 2002 ºi implementat în colaborare cu Reþeaua Naþionalã a Centrelor de Voluntariat ºi partenerii locali ai SNV.

15

Resurse utilizate RON EURO

Disponibil din 2008 68,606.12 16,220.47

Finantari proiecte (Phare, Consiliul Europei, UNICEF, Inovation Norway, etc) 500,687.28 118,376.98

Venituri din donatii si sponsorizari 34,062.90 8,053.46

Venituri din dobanzi bancare 4,278.03 1,011.45

Venituri din diferente de curs valutar 2,077.42 491.16

TOTAL 609,711.75 144,153.53

Utilizarea resurselor RON EURO

Disponibil sfarsitul anului 2009 125,023.68 29,559.22

Cheltuieli proiecte derulate 468,798.16 110,837.47

Cheltuieli cu comisioane bancare 2,237.66 529.05

Cheltuieli cu diferente de curs valutar 3,337.83 789.16

Amortizari 2,381.09 562.96

TOTAL 601,778.42 142,277.86

Numerar disponibil RON EURO

Sold la 31.12.2009 RON 59,773.97 14,132.30

Sold la 31.12.2009 EURO 65,249.71 15,426.92

TOTAL 125,023.68 29,559.22

14 Raport anual / 2009

Reþeaua de Voluntari

Parteneriate

Prin proiectele pe care le pune în aplicare, APDD – Agenda 21 urmãreºte, printre altele, creºterea gradului de implicare civicã al cetãþenilor români, oferind persoanelor din toate categoriile de vârstã, sociale, profesionale, etc. oportunitatea de a contribui la îmbunãtãþirea mediului în care trãiesc. În proiectul „Carta Cetãþenilor”, echipele de voluntari deþin un rol primordial, acestea punând în practicã activitatea de monitorizare a instituþiilor publice.

În special tinerii sunt încurajaþi sã se implice în proiectele asociaþiei, acest lucru contribuind la dezvoltarea personalã ºi profesionalã a acestora. Prin confruntarea cu situaþii inedite, prin participarea activã la procesul de transformare a societãþii în care trãiesc, prin conºtientizarea importanþei implicãrii lor, aceºtia devin cetãþeni responsabili.

Iatã câteva declaraþii ale acestora:

Numeroºi cetãþeni au declarat cã, de fapt, „rezolvarea problemelor nu depinde de angajaþi în mod direct sau de locul unde depun cererea, ci mai ales de unde ajunge cererea mai departe sau în final”. De asemenea, persoanele intervievate s-au arãtat extrem de interesate de „comunicarea termenelor la timp”, fiind conºtienþi de faptul cã „sistemul este cel care administreazã banii publici”, cã „structura internã a instituþiei s-a perfecþionat în ultima perioadã”. (OF, monitor Bucureºti)

Problemele ridicate de cetãþeni au fost numeroase ºi diverse, în sensul cã: au cereri depuse la registraturã de foarte mult timp ºi nimeni nu le-a oferit un rãspuns concret; alþi respondenþi încã nu ºtiu, chiar ºi dupã mult timp, cui trebuie sã se adreseze pentru soluþionarea problemelor; alþii s-au confruntat cu o ignoranþa totalã din partea angajaþilor din cadrul administraþiei publice; iar mulþi au declarat cã nu-i intereseazã aspectul îngrijit al angajaþilor / spaþiul modern, ci vor sã primeascã un rãspuns la timp, termenele sã fie comunicate în timp util ºi sã fie luate în seama problemele lor. (O.F., monitor Bucureºti)

Printre problemele relatate de cetãþeni au fost lipsa unor aviziere în holul instituþiilor care sã îi îndrume, în funcþie de problema pe care o au, la biroul pe care îl cautã. Am fost martorã la foarte multe cazuri în care cetãþenii bãteau din uºã în uºã, întrebând în fiecare birou cui ar trebui sã se adreseze în legãturã cu problema pe care o au. În alte cazuri, am putut observa cum cetãþenii erau dezorientaþi ºi citeau titlurile de pe toate uºile birourilor pentru a-l gãsi pe cel pe care îl cautã. În ceea ce priveºte cetãþenii chestionaþi care au interacþionat cu alte departamente ale DMPS Cluj, erau nemulþumiþi de statul la coadã ºi lipsa unui panou informativ la intrare (cu atât mai mult cu cât clãdirea gãzduieºte mai multe instituþii publice locale). (A.P.Z, monitor Cluj, despre DMPS)

Nu trebuie neapãrat sã-mi inspire încredere, deoarece angajatul respectiv poate sã fie cum se cade ºi mie sã-mi transmitã o atitudine rece. Ideea e sã primim rãspunsuri cât mai ferme la problemele noastre ºi în timp util. (S.B., monitor Cluj)

În 2009, APDD - Agenda 21 a dezvoltat sau continuat parteneriate de succes cu:• Agenþia Naþionalã a Funcþionarilor Publici• Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului • Reprezentanþa UNICEF în România• Inspectoratul ªcolar al Municipiului Bucureºti• Primãria oraºului Askim - Norvegia• Primãria Municipiului Bucureºti • Primãriile de sector din Bucureºti• Agenþia pentru Protecþia Mediului Bucureºti• Comisariatul de mediu al Municipiului Bucureºti• Liceul Teoretic Ion Neculce Bucureºti• Liceul Teoretic Constantin Brâncoveanu Bucureºti• Colegiul Tehnic Media Bucureºti• Colegiul Naþional Emil Racoviþã Bucureºti• Liceul Teoretic Mihail Sadoveanu Bucureºti• ªcoala Superioarã Comercialã Nicolae Kretzulescu Bucureºti

•• Liceul Bilingv Decebal Bucureºti• Colegiul Naþional Gheorghe ªincai Bucureºti• Colegiul Naþional Gheorghe Lazãr Bucureºti• Colegiul Tehnic de Industrie Alimentarã Dumitru Moþoc Bucureºti• Liceul Teoretic Grigore Moisil Bucureºti• Primãria Municipiului Vaslui• Primãria Municipiului Tulcea• Primãria Municipiului Drobeta Turnu Severin• Instituþia Prefectului Judeþului Tulcea• Instituþia Prefectului Judeþului Vaslui• Instituþia Prefectului Judeþului Mehedinþi• Instituþia Prefectului Judeþului Cluj• Societatea Românã de Radiodifuziune

APDD – Agenda 21 obþinut în 2009 finanþare de la:• Uniunea Europeanã, Phare 2006 - Creºterea rolului societãþii civile în procesul de integrare a României;• Reprezentanþa UNICEF în România;• Consiliul Europei, prin intermediul Fundaþiei Europene pentru Tineret, linia de finanþare D-HRE;• Guvernul Norvegiei, prin intermediul Programului Norvegian de Cooperare pentru creºtere economicã ºi

dezvoltare durabilã în România.

Colegiul Naþional Matei Basarab Bucureºti

Finanþatori

Raport financiar 2009

15

Resurse utilizate RON EURO

Disponibil din 2008 68,606.12 16,220.47

Finantari proiecte (Phare, Consiliul Europei, UNICEF, Inovation Norway, etc) 500,687.28 118,376.98

Venituri din donatii si sponsorizari 34,062.90 8,053.46

Venituri din dobanzi bancare 4,278.03 1,011.45

Venituri din diferente de curs valutar 2,077.42 491.16

TOTAL 609,711.75 144,153.53

Utilizarea resurselor RON EURO

Disponibil sfarsitul anului 2009 125,023.68 29,559.22

Cheltuieli proiecte derulate 468,798.16 110,837.47

Cheltuieli cu comisioane bancare 2,237.66 529.05

Cheltuieli cu diferente de curs valutar 3,337.83 789.16

Amortizari 2,381.09 562.96

TOTAL 601,778.42 142,277.86

Numerar disponibil RON EURO

Sold la 31.12.2009 RON 59,773.97 14,132.30

Sold la 31.12.2009 EURO 65,249.71 15,426.92

TOTAL 125,023.68 29,559.22


Reþeaua de Voluntari

Parteneriate

Prin proiectele pe care le pune în aplicare, APDD – Agenda 21 urmãreºte, printre altele, creºterea gradului de implicare civicã al cetãþenilor români, oferind persoanelor din toate categoriile de vârstã, sociale, profesionale, etc. oportunitatea de a contribui la îmbunãtãþirea mediului în care trãiesc. În proiectul „Carta Cetãþenilor”, echipele de voluntari deþin un rol primordial, acestea punând în practicã activitatea de monitorizare a instituþiilor publice.

În special tinerii sunt încurajaþi sã se implice în proiectele asociaþiei, acest lucru contribuind la dezvoltarea personalã ºi profesionalã a acestora. Prin confruntarea cu situaþii inedite, prin participarea activã la procesul de transformare a societãþii în care trãiesc, prin conºtientizarea importanþei implicãrii lor, aceºtia devin cetãþeni responsabili.

Iatã câteva declaraþii ale acestora:

Numeroºi cetãþeni au declarat cã, de fapt, „rezolvarea problemelor nu depinde de angajaþi în mod direct sau de locul unde depun cererea, ci mai ales de unde ajunge cererea mai departe sau în final”. De asemenea, persoanele intervievate s-au arãtat extrem de interesate de „comunicarea termenelor la timp”, fiind conºtienþi de faptul cã „sistemul este cel care administreazã banii publici”, cã „structura internã a instituþiei s-a perfecþionat în ultima perioadã”. (OF, monitor Bucureºti)

Problemele ridicate de cetãþeni au fost numeroase ºi diverse, în sensul cã: au cereri depuse la registraturã de foarte mult timp ºi nimeni nu le-a oferit un rãspuns concret; alþi respondenþi încã nu ºtiu, chiar ºi dupã mult timp, cui trebuie sã se adreseze pentru soluþionarea problemelor; alþii s-au confruntat cu o ignoranþa totalã din partea angajaþilor din cadrul administraþiei publice; iar mulþi au declarat cã nu-i intereseazã aspectul îngrijit al angajaþilor / spaþiul modern, ci vor sã primeascã un rãspuns la timp, termenele sã fie comunicate în timp util ºi sã fie luate în seama problemele lor. (O.F., monitor Bucureºti)

Printre problemele relatate de cetãþeni au fost lipsa unor aviziere în holul instituþiilor care sã îi îndrume, în funcþie de problema pe care o au, la biroul pe care îl cautã. Am fost martorã la foarte multe cazuri în care cetãþenii bãteau din uºã în uºã, întrebând în fiecare birou cui ar trebui sã se adreseze în legãturã cu problema pe care o au. În alte cazuri, am putut observa cum cetãþenii erau dezorientaþi ºi citeau titlurile de pe toate uºile birourilor pentru a-l gãsi pe cel pe care îl cautã. În ceea ce priveºte cetãþenii chestionaþi care au interacþionat cu alte departamente ale DMPS Cluj, erau nemulþumiþi de statul la coadã ºi lipsa unui panou informativ la intrare (cu atât mai mult cu cât clãdirea gãzduieºte mai multe instituþii publice locale). (A.P.Z, monitor Cluj, despre DMPS)

Nu trebuie neapãrat sã-mi inspire încredere, deoarece angajatul respectiv poate sã fie cum se cade ºi mie sã-mi transmitã o atitudine rece. Ideea e sã primim rãspunsuri cât mai ferme la problemele noastre ºi în timp util. (S.B., monitor Cluj)

În 2009, APDD - Agenda 21 a dezvoltat sau continuat parteneriate de succes cu:• Agenþia Naþionalã a Funcþionarilor Publici• Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului • Reprezentanþa UNICEF în România• Inspectoratul ªcolar al Municipiului Bucureºti• Primãria oraºului Askim - Norvegia• Primãria Municipiului Bucureºti • Primãriile de sector din Bucureºti• Agenþia pentru Protecþia Mediului Bucureºti• Comisariatul de mediu al Municipiului Bucureºti• Liceul Teoretic Ion Neculce Bucureºti• Liceul Teoretic Constantin Brâncoveanu Bucureºti• Colegiul Tehnic Media Bucureºti• Colegiul Naþional Emil Racoviþã Bucureºti• Liceul Teoretic Mihail Sadoveanu Bucureºti• ªcoala Superioarã Comercialã Nicolae Kretzulescu Bucureºti

•• Liceul Bilingv Decebal Bucureºti• Colegiul Naþional Gheorghe ªincai Bucureºti• Colegiul Naþional Gheorghe Lazãr Bucureºti• Colegiul Tehnic de Industrie Alimentarã Dumitru Moþoc Bucureºti• Liceul Teoretic Grigore Moisil Bucureºti• Primãria Municipiului Vaslui• Primãria Municipiului Tulcea• Primãria Municipiului Drobeta Turnu Severin• Instituþia Prefectului Judeþului Tulcea• Instituþia Prefectului Judeþului Vaslui• Instituþia Prefectului Judeþului Mehedinþi• Instituþia Prefectului Judeþului Cluj• Societatea Românã de Radiodifuziune

APDD – Agenda 21 obþinut în 2009 finanþare de la:• Uniunea Europeanã, Phare 2006 - Creºterea rolului societãþii civile în procesul de integrare a României;• Reprezentanþa UNICEF în România;• Consiliul Europei, prin intermediul Fundaþiei Europene pentru Tineret, linia de finanþare D-HRE;• Guvernul Norvegiei, prin intermediul Programului Norvegian de Cooperare pentru creºtere economicã ºi

dezvoltare durabilã în România.

Colegiul Naþional Matei Basarab Bucureºti

Finanþatori

Raport financiar 2009


Asistenþã ºi Programe pentru Dezvoltare Durabilã - Agenda 21Str. Popa Tatu, nr. 78, et. 5, ap. 10, sector I, Bucureºti Tel.: +40 21 3107162; Mobil: +40 724 378 219, +40 747 071 723e-mail: [email protected] [email protected]: www.agenda21.org.ro

Date post:	21-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	8 times
Download:	0 times

raport anual 2009 romana - Asociatia Agenda21 | Noutati Agenda 21 - Raport anual 2009.pdf ·...

Documents