SOCIETATEA ACADEMICk ROMANX
RAPORTASUPRA
CERCETARILOR ISTORICE FACUTEIN
BIBLIOTECELE DIN RUSSIA
Dz
IMPRIMERIA STATULUI CUR l'EA t;ERIIAN-VODA
I 37 8.
GR. G. TOCILESCU-
BUCURESCI
*
.4)*Aid)ei -
g,
SOCIETATEA ACADEMICX ROMANX
RAPORTASUPRA
GERCETARILOR ISTORICUAGUTEIN
BIBLIOTECELE DIN RUSSIA
DE
GR. G TOCILESCU
BUCURESCI
IMPRIMERIA STATULUI CUR EA gRBAN-VODik
1878,
o4?-e fr,
Domnzde prqedinte,
De si intors de mat mult timp in Ora ,impregiurafi diferite m'a impedecat p4n6acum a presenta D-vóstre un report maT in-tins asupra misiuneT sciintifice, ce aIT binevoit a'mT incredinta in Rusia , pentru cer-cetarea si decopiarea manuscriptelor Prin-cipelul Dimitrie Cantemir si a altor acte
manuscripte privitóre la istoria romana.Indeplinind astadY acésta datori0, si re-
ferindu-ma la raportul tramis din Moscua,la 27 Decembre , and trecut , am onóre aaduce la cunoscinta D-vOstre urmatórele:
1. Manuscripte cantemiriane.A). Bibliotheca archivelor principale ale
ministeruluT de externe din Moscila posedesése manuscripts de ale Principeld Dimi-trie Cantemir, , darnite tâte Inca din anul1783, de care Nicolai NicolaevicY Bantt-su-KamenskiT:1)
1) Pe fie-care manuscript aflâm insemnat cumâna propria a lui Ban tl§u-Kamenskif anal cânds'a fficut dona-tiunea. Mai vedi si Jizu NikolaieNikolaevicea Bant4a-KamenFkago , p, 68-69,Mo$cva. 1818.
si
- 2 -Acestea sunt :1. Chronicul vechimei' a Românc-Mol-
dovlachilor, sub No. 103.
2. Istoria Ieroglifica, sub No. S-311.
3. Compendiolum universae Logices in-stitutionis sub No. L.
454.4. Curanus.
5. Ristorla Moldo-Vlachica.6. Delacresnimento e decadenza del'
Impero Othomano osia epitome dell'Isto-ria Turca, tradotta in Italiano da Anti-oco Principe Cantemir, figlio dell'autore;cu Annotazioni la dénsa, sub No. 4.
I. Manuscriptul ChroniculuY vechime'la Romano-Noldovlachilor este un volumin-folio pe chartie grósA 343 fol., cate 29randurl pe u pagina, seris in Petersburg,la anul 1717 , de dou6 manY : prefacia ro-manl si latina (fóia 3-24), textul Chro-nieulta de la Vila 292 phé la fine, cumtöte notele mArginale, indreptArile si ada-osele posterióre sunt copiate de insusT au-torul; órA restul, de unu diacu al sii. Lip-s ?,sc patru foT, treT dupe pag. 407,611 unadupe pag. 423. Leg6tura este in piele, enseórte grse, avênd pe una din ele marcafamilieT CantemireseY, impresa in aur. Pe
f(SiA deosebit5, scrisáe Cantemir cainseiintare la Chronic, ailAm c pentru alpatrulea rand el revè'duse indreptase
0
ni ni
0i
- 3 -manuscriptuP), si cA spera a1 da in cu-rand la tipar. Dupe mártea sea , operas'a pAstrat inedit n bibliotheca Prin-cipeluY Serghie Cantemir,, fiul lu Di-mitrie 2), de unde trecu apoT In manluY Niculae Bantisu-liamenskiT. La 1837,ea WO pentru Anttlia (HA lumina in Ia,T,sub ingrijirea reposatuluT G. SAulescu.
Am co14ionat cu cea mg mare scrupu-lositate textul imprimat cu originalul, no-tAndu-se pe contra-p9ginA töte deosebirilede punctuatiune, schimbare a cuvintelor,lecturA gresitA etc., cum si omisiunile con-statate. Depun ul-datA cu acésta cele dou6volume tipArite, impreunA cu treY fac-simile.unul in 500 esemplare, dupa insciintareape föia separatA, de care vorbil maY sus ;cele alte dou6 In câte un esemplar, dui:4
1) La fdia 277 gAsim uA notA ce ue autorisia sustine cA manuseriptul ta ce4tiuns fusese re-viduit, Indreptat i complectat de au torul luT pn6In' timpul din tirmA, al vielel sale. Vorbind dos-pre cAmpft CapciaculuI, Cantemir adaogA lamargine: iTragusrt câmpil acestea d n apa Do-nulul piln la Hina, tre6nd peste apa VolgAI,alAturea ou Uzbecul, pe care cimpl dusune-avrmea si pe nol a'l vidó. Aci neapArat, Can-temir se referA la espeditiunea 'in Persia a luiPetru-cel-Mare din 1722, la care luase si elparte, si din care i s'a i pricinuit ralirte, un anmal in urmi.
2). Tell Bantiq- Kamenskil, Istoria o jioni i di-elah Kn. K. Kantemira, p. 313 nota, Moseys187 3.
- 4 -tiA paginA din prefacia latinA i romang aChronieuluT, câte $ i trele serise eu mainproprie a autoruld.
IL 4storia ieroglifieit tn doa-sprA-4écepArtl ImpArtitA; a5ijderea eu 770 de senten-tiTfrumos Napo dobitA, la !nee') AturA cu scarA,a numerilor desvélitóre, érA la sfarsit en anumerel or streine tAlcuitóre",- un volumaprópe 700 pagid in-4, in limba romAnA,seris ea mâna proprie a lul Cantemir, proba-bil in Constantinopole, inainte d'a se faceDomn al MoldoveT. AcéstA .,istorie ieroglifi-cl adevratit pentru lucrurile carile 'introdou6 marl si vestite, a LeuluT si a VulturuldmonarhiT, s'ai1 timplat, si prin vremea a1700 anT de vrednicie a se crede scriitoriiif' de pre amAnuntul insemnatA. Carile priatot cursul vremiT aeeea intre viT atfost, devérstA la 3100 anl fiind, eând sfArsitul in-eeputeT sale istoriT a vidé s'aii invredni-eit,"-acestA istorie ieroglifiel, 4ic, tratézAevenimentele petrecute in t Ira românéseIsi Moldova, pe timpul 10 Cantemir, intri-gile luT Brâncovénu si ale oerilor moldo-veneseT la PórtA, pentru a surpa pe Dimi-trie si Antioch Cantemir, tóte persónele in-velindu-le sub numele unul dobitoc SaapasAre. La inceputul manuseriptuld esteuA frumós1 paginA luminatl, desemnatA deCantemir, representand cetatea Epithimid,asa cum sT-o înehipuesce autorul; érA la fie-care ineeput de carte se vede loe alb lAsat,cu intentiune probabil de al implini marapol cu desemnur.
Am copiat intregul manuscript cu lite-rile, ortographia paginatura principelutDimitrie Cantemir, luand i douè facsimilepe cart le depun impreung cu 163 colt char-tie scrisä.
III. Compendiolum universae Logicesinstitutionis, manuscript in-16, pagint 88,scriere fírte mgrunta, frrtavlsa, 21 randurtpe paging, de mâna proprie a autorulut.AlAtur un fac-simile gi 18 colt wise.
IV. Curanus , manuscript In folio , 126for, scris n latinesce cu mAna lut Cante-mir. Parte din el s'a tradus i tiparit Inrusesce din ordinul lutPetru-cel-Mare, deIliinski, sub titlul: Kniga systima iii sos-toraniemuhammedanskia religia, St. Pe-terburg 1722.
S'a copiat numat 30 colt, atât ea aputut scrie persóna ce se ingagiase cu co-piarea Intregulut manuscript, 1360 a nupleca subscrisul din Moscua.
La un loc eu serierea Curanus se afil :V. Historia Moldo-Vlahica, originalul
latinese al Chroniculul vechimer a Ro--mano-Moldoviahilor, la folio, 96 fot, sellstu propria mana a autorulut.
Inca necopiat.Pentru aceste dou 'e. manuscripte am luat
intelegere cu directorul arehivelor prinei-pale ale bainisterulut de externe din Mos-en,' D. baron Baler, ca sa le tramitg So-cietatet nóstre Academiee, spre copiare, Inulna unet esprese cerert din partea D-v.,
- 5 -
ei
- 6 -si incnviintarea MajestAtei Sale apratu-lui tuturor Rusielor.
VI. Traductiunea italianA a opera: des-pre crescerea ssi scäderea imperiului o-thoman, este intocmai fAcutA dupA origi-nalul latinese, pAstrat in bibliotheca mu-skid asiatic din Petersburg, sub No. 51.
B). In bibliotheca academiei theologaledin lavra St. Sergiu, (16ngA Moscua) amafiat :
VII. Loca obscura in Catechisi, quae abÁnonymo Authore slaveno idinmate editaet Pe rvoe ucenie otrokom intitulata est,dilucidata autore Principe DemetrioCantemirio, un volurn in 4, sub No. 2-2-7
568.
pagini 247 , scris de Insusi 'autorul, in a-nu11720. Legtura este In piele, avnd peprima scórtA marca Principelui Cantemirbine impresa in aur ,,;i conservatl.
AcéstA scriere polemicA IndreptatA con-tra cArtiT lui Theophan Procopovici ,,Pri-ma instructiune a copiilor," avu mare re-sunet si insemnatate pe acel timp in Rusia,si s'ar putea dice, cl astAdi Inca ea ar tre-bui sA fie mai cunoscutl si mai apretuitA.-Petru-cel-Mare, in graba d' a sAdi pe teri-toriul rusese ródele civilisatiunei euro-pene, cats sA prepare tinerimea cu spi-rr-ul noilor reforme, si de a ceea se a-dresase lui Theophan Procopo'vici a scrieun Catechism, care sA rupA cu traditiuneasftntilor pArinti, cu vechile forme ale vie-tei bisericesci, eu respectul fArA margini
T
pentru doetrina pravoslavnicA a Orientu-luT.- Cartea apgru In 1720, ) si din or-dinul TaruluT ea se cites de cgte dou6 orTpe i In biserice.-Principele Cantemir nuse sfii a desveli si a combate cu t.ie, InaprobAiunea tutulor adversarilor nouilorreforme ale luT Petru , si a tutulor drept-credinciosilor,, punct cu punct eresieleprelatuluT rus, 2) ar6tanduse pretutindenTadevrat fig si aprgtor al BisericeT r6s1-ritene. -Textul latinesc se traduse Indata
1) Sub titlu : Pervoe ucenie otrokom, v ne mjeIntkvi i slogi ,taje:Kratkoe tolko4 anie zakonnagodesiatoslovia molitei gospodni.- t9ymvola vierâ,ideviati blajenstv, in 4 pag. 66.- Cartea a a-pirut la 1720, érii nu la 1714, dupä cum sus-tine eronat .Antioch Cantemir, fiul luI Dimitrie,In satyra I, ed. Globunov, p. 618.
2) Critica lut Ca ntemir a ap5rut anonim, fir&totl sciail pe autorul el.- Markel Raduevski,Inteunul din protesturile sale contra lul Theo-phan Procopovici, '1 arat5, anume. - 1,Tql Pe-karskil. blanks literatura v Rossii pri Petrievelicom, Sanct. Petersburg 1862, 1, 496-498,503-507.- Cf. Vita Theophanis, ap Scherer'sN. Nebenstunden:
ultutheni nonnulli Catechism= hune impro-barunt, quod de cultu si imaginum aliter docu-erit, quam Iavorsky In Petra Fidei.s I. Cisto-
Feofan ProcopovicI i ego vremia, p. 50-54,St. Petersburg. 1868.-Un alt studin: Odin izinaloizviestnîh literaturnich protivnicov Feo-fana Procopovicea, In Sbornik lstoriceskih ma-terialoy i documentov, , isd. M. Mibaildovimup. 1-35, St. Petersburg 1873.
vieT,
8
in rusesce circuland in maY multe esem-plare manuscripte
AlAturez cu acésta copia man EF.criptuluT(62 coil), i un fac-simile dui:a marca prin-cipel a Dim. Cantemir.
VIII. McInnis Baptistae Van-Helmontphisices universalis doetrina et Chris-tianae fidei congrua, et necessaria phi-losophia, un vol. In-4, pagini 820, scrisintreg de Cantemir, probabil in Constan-tinopole, inainte de a se face damn al Mol-doveY, sub No. 53g. Legatura eAe In p-1e,avdnd pe suirtä marca princiarä: capul debo6 incor miat i instellat; sórele si luna ;érl jos: sabia buzduganul incrucisqte.
Opera fiind compusa din excerpte facutede Cantemir din tractatele fisice ale cele-bruluY chimist belgian Van-Helmontcut 1577-1-1644) 2), am copiat ceea ce este
1) Un esemplar se ralstrô dh. in bibliotheca Im-perial& din Petersburg sect. I, In 4, No. 273,foi 105, provenind din bibliotheca principelul Di-mi trie Michailovici Galitinu , ginerele lui Dimi-trie Cantemir, du1 5, fiica sa Smaragda (F.cate-rina).-Un alt esemplar, inbibliotheca semina-ruluI Vifaniu de langfi. Lavra 8f. Sergiu. -Nn acuma hicá nu s'a tip Ara a est manus-cript plin de interes sub tdte punetele de vedere
2) Ortus Medicinae , id est initia Physicaenaudita, progressus medicinae novus en morbo-rum ultionem ad vitam longam, Amsterdam 1648,in 4; Venetia 165-1, in foi. etc ; tradus holan-desee, englesesee, frantusesce si nemtesce. Vedldespre Van-Helmont i theoriele sale: Biographicuniverse& , ancienne et moderne , t. 20 , Paris1817, env. Helmont : Nouvelle biographic gé--nérale, ed. Dr. Reefer, , Paris 1E58, t. 23, p.854-864. i autoril citatl acolo.
lets-
osi
- (j-proprirt seriitoruld roman, i anume : 1)Encomium in authorem, et virtutem doc-trinae eius, moldavo idiomate interpre-tatunv, 2) Lauda catrh izvoditoriu, si ca-trá virtutea inveraturei '; 3) Le-toriamico s. d.; i 4) Index tractatuum ex o-peribus Vanhelmontij excerptorum, so-lummodo ad Physicam pertinentium ;-am tac-similat i armele principeluI Can-temir.
IX. Sacro-sanctae scientiae indepin-gibilis imago , tomus primus , quo com-prehenAntur Theologophysices princi-pia sacra , authore Demetrio principeNoldavo, cu o scrisóre eittre preceptorulsr:h Ieremia Cacavella , un vol. in-4, subNo. 262, paginT 338, serfs cu propria maula luT Clintemir, probabil la Constantino-pole, inainte de a se face domn al Mol-dove.
Am copiat manuscript ul intreg (76 coil),fac-similând si un desemn lucrat de Can-temir.
X. Instit dio Logices, id est de philo-sophiae instrumentali arte habitus , unvellum in-4, sub Nr. paginl 293, serisintreg de Cantemir.
De la pag. 1--74 este textul miculuItractat de logicit, ce se pAstrkjit in biblio-theca arhivelor ministaruld de esterne dinMoscua, despre care am vorbit maT sus ;&A, de la pag. 74 1,10 la fine: Institutio
8,14.)i87,
- 1 0 -logices ad mentem neotericorum philoso-pkorum, authore leremia Cacavella, scrisea mâna laY Cantemir.
Neeopiat.Cestiunea provninteY seestor patru ma-
nuscripte eantemiriane m'a preocupat in-destul; dérà, lipsind indicatiunT sigure, nui se póte da u solutiune certA. Tot ce sescie, este eit inainte de transforniarea se-minaruluY theologie de la Lavra Sf. Ser-gill in actuala academie theologicl (pe lainoeputul secoluluT nostril), manuscripteleapartinuserii bibliotheceT sernin artiluY, dupilcum resultA din insemnArile de pe fie-caredin ele. Dérit uit impregiurare ne autorisla sustin e c5: pe lengl aceste patru manus-cripte disa bibliothedt posedase uA datA,d6eg nu maY multe, cel putin ineä alte doue'maauseripte Cantemiriane; cAcT, observânddiversele numerotatiT de pc) manuscdpteleesistente, ailana :Locos obsc. collects. Von-lisimont; S. sand. scient. begica
3001 3004 3005 3006141 144 145 146133 136 137 138
Intro manuscript. Loca obscura i Van-Helmont, a trebuit fitrit indoéla sa esisteîn bibliothecl inelt dou6 eu numerotatiu-nile :
3002 si 3003142 si 143134 si 135
- 11 -Care sit fie aceste manuseripte ? i ce o
fi devenit ele?In vechile catali5ge ale bibHotheceY a-
cademieT sunt trecute num.iT cele patru;ar urma (ha c6 cele-alte dou6 aü dispil-rut inainte de inceputul secoluluT nostril.Ca ele sit fie unele din cele atliitlire in bi-bliotheca archivelor ministeruluT de ex-terne din Moscua sai Petersburg., nu e deadmis,pentru cripe acestea nu se vede nu-merotaiunea de maT sus.-MaTprobabil arfi: a unul din cele dou6 a fost : MonarLhia-rum physica examinatio, volumul adicA alII din opera Sacro-sanctae scientiae inde-ping ibilis Imago, qi care neapArat cit ur-ma a se fi git,lit la un loc cu primul vo-lum: Theologo-phys ices principia sacra.Unde o fi ittAcit insA , nu putemCatA sit maT observAm incA, c bibliothecaacademieT de theologie, lavra Sf. Sergitt,nu a posedat nicT 11A-data verT-un manus-cript al opereY luT Cantemir DescriptioIffoldaviae, i cl manuscriptele dup6 ca-re Societatea Academicl a publicat astaopera, se conservg in bibliotheca academieTde sciinIe din Petersburg (anume in mu-seul asiatic sub No. No. 2585) 'fug dinanul 1738, kit nu la lavra Sf.SergiO, cumse asigurA in prefacia citater editiunT.
C). Bibliotheca museululasiatic din Pe-tersburg poseda patru manuscripte Cante-miriane, provenind de la celebrul huma-
sci.-
25:.
- 12 -nist i membru al acaclemid imperiale desciinte, Bayer (mort la 1738) 9.
A cestea sunt:XI. Demetrii Cantemiri, historia in-
crementorum atque decrementorum Au-lae Othomanicae, cu an otationes ad (in-crementa et decrementa) Historiae otho-manicae, manuscripte No. No. 51, 52 §i53, trel volume in folio, copie dupl ori-ginalul latinesc al lui Cantemir, facutIsub grikt academiculd Bayer, care qi pro-ectasse tipArirea opera 2).
Notana Ind , cA imp6ratu1 Petru-cel-Mare, doriad a imbogatiliteratura rasa cu
I) Notärn cé, cea mal mare parte din manus-criptele lul Bayer s'ail cumpérat de guvernulengles pontru museul britanic. VA cercetare ma-nuntitgi in acest muséii ne-ar da póte la iveláIncé, alte manuscripte de ale ltit Dim. C ante-
- !layer ceruse de la discipolul gú , An-tioch Cantemir, originalele manuscripte ale prin-cipeluI Dimitrie, spre a le copia.
In bibtiotheca academit4 de sciinte din Berlintrebue se atle originalul opereI DescriptioMo'dayia., pe care D. Cantemir l'a trimis ina-into d'a deveni membru al aceleI academil, la1714. Vedl m.nuseriptul de nol copiat: CollectaneaOrientalia; aDeseriptionem hodiernae Moldaviaegeografico politicam: idiomate latino: quae Be-rolinum missa est cum charta topographica e-jus Princiratuss
2) Probele profesorelui Bayer, cum trebue säse tipciréscd Istoria Imperiu124 Othoman scrisdidtinesce de Dim. Oantemir, efite-va foI afiatede noi In portofoliul lul Mflhler, bibliotheca archi-velor ministerulul de exteine din Mosava.
FA
- 13 -traducerea cLriY luT Cantemir, insarci-nase anume pe Dimitrie Grozin cu acéstalucrare t), care nu a vadut insa lumina.
Inca necopiat.XII. Demetrii Cantimiri principis Mol-
daviae descriptiooi Demetrii Cantemiriprincipis Ilistoriae Moldaviae, doutt, co-piT ale aceluiasT manuscript sub No. 54 si55, sunt deja publicate de So cietatea Aca-demica sub titlu: Descriptio Moldaviae.
XIII. Vita Constantini Canlemirii cog-nomento senis Mold. P. P. autore De-metrio Cantemiro principe Moldaviae,179 pag. in folio, copie dupa autografalprincipeluT facuta sub ingrijirea luT Bayer,ale card corectiunT se vild pe margineatextuluT. Excksiv cu ajutoruI acesteTscrierT, celebrul humanist compuse mum-rea : de vita et rebus gestis ConstantiniCantemiri principis Moldaviae, publi-cata cu traducere rusa in facia, de Ban-tis-KamenskiT, in Moscua 1783, sub titlu:
Istoria o jizni i dTelah CnTazea Constan-tina Cantemira, un vol. In 8 p. 408.
Am copiat numaT 90 paginT.XIV. Principis Dgmetrii ('antemiri ,
variae schedae et exderpta e autographodescripta, 54 foT in 4, sub No. CO, ma-nuscript reunit cu alte manuscripte si foT
1) Yeql ucazul impgratuluT, tri arehiva synodda15, din Petersburg, anul 1721, carton No. 6.13226*
- 14 --Impriniate, intr.un volum ee pórtit titlu :Collectanea orientalia.- De la f iia 1-7este: Viéta luT Dimitrie Cantemir, si indi-caiunea scrierilor sale; la fóia 7 recto: di-ploma luT Cantemir de membru al acade-mieT berlinese ; dy la Mia 7 verso IAA laEa, 15 : E Dentetrii Cantemiri princi-pis illoldavia7` schedis autographis; &Ide la fi'da 15-54 : PvTiones, quae ab Bakucirca Bttus Caspium usque ad Czircassosextenduntur" ').
Le-am copiat.XV. Istoria Kantakuzinîh i Branko-
vanov"istoria Kantacuzinilor si BrAncovenilor"traducerea rusg, a manuscriptuluT romg-nese IncA neaflat: istorta celor doua caseBrancoveanu si Cantacuzino, un manus-cript esistinte In archiva ministeruluT deexterne din Petersburg, sectinnea I, car-tea No. 14, pag. 31 seq., si care s'a publi-cat sub tidal :
DivniTa revolutli pravednago bojia otrn-scenila na familiiu Cantacuzinilit v' Vala-chii Slavnth i Brancovanov, fn jurnal ili po-d ennaia zapiska Petra Velicago, cTastl vto-
1) Despre ultimul studiü vorbesce Bayer, DemuroCaucaseo,In opus laaadhistoriamantiquam,Halae 1770 pag. 94-125; si mal pe larg FraehnCh M. Die lnschrif ten von Derbent 1827, pag.205-229, I abtheil. Beilagen In Eduard Eich-wald, Reise auf dem Kaspischen Meere und inden Kaukasus, II band, Berlin 1838, si Fraehnin St. Petersburger Zeit.ng , 1828 No. 20-23.
- 15 -raea, pag. 291-313, Petersburg 1772.
XVI Plan ConstantinopolTa Hi TarTa-grada , ije prejde naritasesTa VizantiTa ,drevle je Vygos, zavoevan Muhamedomvtorlm ITeta gospodnYa 1453,mIeseata maTa20, narisovannq KnTazem Dmitriem Kan-.temirom, St. Petersburg";adica romanesce :
Planul Constantinopolulut sag Tari-gradului, care inainte se chema Byzantia,&a in vechime Vygos; a fost luat cures-hoiii de Mahometu II la anul domnulut1453, luna luX Mairi 29; - ridicat deprincipele Dimitrie Cantemir", i gravatin araml de Alexie Zubow, se plistra 0.-116 maT deunAdY In colectiunea gravurilorErmitagiuluT impërittesc din Petersburg.1)
Astit-dI este depus fn biblioteca statu-luY-major din Petersburg Impreunit cupla-ca originall a luT Zubow.
Pentru copiare a avut amabilitate D. a-cademic Kunik a Ingriji si a InsArcina nitpersónit competinte;- &A pentru mantis-eriptele historia increm. atque decrement.,0 vita Constantini Cantemiri, am luat In-telegere cu biuroul academia imperiale desciinte ca sl le trimitii aci In BucureseT,spre eopiare, In urma unel cererT, ce So-cietatea AcademicA o póte face direct (iseYatademiT.
Acestea fiind tóte manuscriptele cante-
1) Pekarskii, op. cit. I pag. 252.
- 16 -miriane afiate n Rusia, s citez pe eele cemaY re'rniin inch 1)6116 aeum nedescoperite,sat carY Lai perit :
1. Nonarchiarum physica examinatio,pe care din eróre o socotesee mitropolitulEugenie c'ar fi in bibliotheca academie desciinte din Petersburg.t)
2. Textul romanese al scrierd: Istoriacelor doug case Briincoveanu 0 Canta-cuzin.9)
3. Noldaviae nobilitatis genealogia ,despre care Cantemir vorbesq la fineftPridosloviei croniculuT Romano-Mold.o-vlabilor, pag. LII: precum si in carteagenealogiet a neamurilor boerimit mol-dovenescl (pre carea cw limba latinschaîn scris-o) pre lug am arAtat".
4. De statu politico aulae Othomani-cae3): séildupa altir: Istoria Mahomed.anilor dinvremea faincinosuluY prooroc Mahometpé'nE la primul Impë'rat al nude." AcéstAscriere latinóscit, inceputit la Constantino-poll i terminath la St. Petersburg In anul1716, a perk n marea Caspicit en pri-
T) Slovarirusska sdetskih pisateld, soda.tropolita Eugheniia,. tom I, Moseys 1845, p. 264
2) Esista i u traducere grécit modern& ti-pirit5,.
3) Nuts biograficit In manuseriptul CollectarseaOrientalia citat mal sus.
Mi
- 17 -lejul espediliune1 de la Derbent in anul1722. i)
5. Tot atund a perit §i un Catechismcompus de Cantemir in limba persona,§i din care se tipârise deja prima cólitse trâmisese Sf. Sinod din Petersburg,spre aprobare. 2)
6. Cartea cdntarilor dupa musica tur-cisca.
Din operile sale tiparite fu limba ro-mânescg, ilia, de pe timpul când el trMa,se citéza :
1..Divanul sag galcéva Inteleptului culumea, sat judetut sufletulul cu trupul,in Ia§1 1698, scris de Cantemir cfind abiaavé vénta de 17 iliT3). S'a reprodus i deInvétatul d. Hasdeti in Archiva istorica aRomdniei, t. II, p. 82-170.
2. Introducere in musica turcésca'
totin românesce. Mitropolitul Eugenie 4) cilicecit s'ar fi tiparit in Moldova. NoT nu on-nóscem vre-un esemplar.
I) Mitrop. Eugenio, op. cit. p. 265 ; D. Ban-ns KamenskiT SlovarIdostopamlatnih lludel Rus-skot Zmi, partea III, Moscva 1833, pag. 34-24, op cit. p. 314. - Nic. Banns KamenskiT,op. eit. - Nota dm Collectanea-Orientatia sus-citata.
2) Nota de. la 1725 1ln manuseriptul eitatColleetanea Orientalia.
3) Nota citati ta manuseriptul Collectanea-Ori entalia.
4) Op. cit. p. 264.
§i
- 18 -UniT biograft ') mal tnsirg intre operile
luT Dimitrie Cantemir si/nsemnare detótechlele(Notationes quotidianae de la 1721-1724. Acest manuscript insit, aflator inbibliotheca archivelor ministeruluT de es-terne din Moscua, sub No. 388, e scrisrusesce de Ivan Iliinski, guvernorul co-piilor principeluT Cantemir, si contine ele-mente pr0.6se pentru biografia celebrulufprincipe. La pag. 49 ailAm urmatorul es-tract din notele hit Dimitrie :
Ex libello Principis :Cazan gr. 55 min. 35Saratov gr. 49 min. 33Camyssenka gr. 48 min. 35 sec. 5Visla Dubrova gr. 43 min. 35Distat a Czaritzyna Wjorst 60Astrachan gr. 45.
Am copiat din acest jurnal tot ce pri-vesce pe Cantemir si familia sa. Asemeneas'a copiat i textul latinesc al panegyri-cului luT Petru cel mare, rostit de SerginCantemir, tu v 'I'rstg, de 7 anT, i scris de si-gar de pärinteIe sn, principele Dimitrie 2).
i) Dim. Bant4 Kamenskil, op. cit. p. 42.S'a tip&rit la 1714, in Petersburg rusesce
latinesee. Cartea este de tot rarA. Un esern-plar am aflat in archival sinodal din Peter-sburg, §i aim) in bibliotheca de sciinte ruse.Textul rusese e reprodus de Tianti Kamenskilin Memoriia o jizni i dielah Kai K. K p 323-328. In bibliotheca patriarchal& din Moscua ,
numit& bibliotheea sinodalA, se aflA In ma-nuscrint tradnetiunea rus& a P..negyrieului Sf.mucenie Dimitrie Thesalonichianul, scris pro-babil de principele Dirnitrie Canterair, qi pro-nuntat In giecesce de f ul sèd Antioch la anul1719, in vArst& numal de 11 alai.
9)
aOl
- 19 -II. Corespondents, lui D. Cantemir gi
alte documente istorice.
Da aci un inventarit de scrisorile prin-cipeluT Cantemir si alte acte privitóre ladênsul i la isteria româng in genere, ceam copiat in archivele ministeruluT de es-terne din Moscua si Petersburg, precumsi In archivele Senatuld si Sf. Sinod.
a). Archive le ministerului de esternedin Moscva.
1. 1711, Iunie. Manifestul in latinesceal principeluY Dim. Cantemir cgtre locui-toriT MoldoveT, pentru sosirea armatelorruse in tórg $ i rldicarea cu totiT in contraTurcilor.
2. 1711, lunie 13. Scrisórea grafuldGolovkin prin care rógg pe Cantemir, innumele inaptratuluf Petri cel mare, de aIngriji de aprovisionarea trupelor ruse ide a trämite dout sat treT persóne binecunosdtóre a locurilor din Bugiac $ i depe l'engg Dungre (in latinesee).
3. 1711, Iunie. Scrisórea luY Petru celmare cgtre Cantemir $ i conditiunile subcare acesta a fost prima in serviciul Ru-sie1 (rusesce).
4. 1711. Insemnare de tot personaluldin care se compunea in Rusia curtea prin-cipeld Dim. Cantemir (In romknesce).
5. 1711, Iulie 28. Scrisórea luT Cante-mir cgtre graful Golovkin, ca sit presinte
- 20 -Impratuld treY suplid ale sale (in lati-nesce).
6, 7, 8. 1711. Cele treT suplid ale ldCantemir catre Petru cel mare, prin carefixézA conditiunile sub care trebue a fiprimit in serviciul Rusid (in latinesce).
9. 1711, August 2. Scrisórea luT Can-ternir cittre graful liolovkin, de a '1 se In-lesni mijlócele de cA16torie p6n8 la Moscua(in latinesce).
10. 1711, Decembre. Idem cAtre Senatsi sosirea la Moscva a trAmi01or seT de laHarkov cu scrisorY cAtre lmperatul se-natorul Culicov (in rusesce).
11. 1711, Noembre. Petitiunea lul Can-ternir cAtre Imperat, de da voe sit for-tifice oragul Harcov, i un memoriti asu-pra fortificatiund (in rusesce).
12. 1711, Aprilie. Uä scrisóre a luTLupu Costaki vel vornic Antiohie Iorabiv hatman care generalul rus Réntu, cuplânger1 contra principeld Dim. Cante-mir, cit acesta ar fi predat Téra-românescAqi ar fi pus la inchisóre pe Iorgaki Vor-nicul limbs românA).
13-22. Afacerile privitóre la familiaCant emirescilor :
a). 1711, Aprilie. Diploma Id Petru eelmare &tit luY Dimitrie Cantemir;
b). 1711, Iulie. A scrisóre a hi Petrucel mare cAtre Cantemir;
c). 1711. Suplica lui Cant3mir cAtrePetru cel mare, cu resolutiunea scrisA demane proprie a imperatuld;
0
a'T
(in
ai
.
- 21 -d). 1711. Scrigrer grafulul Goiovkin
cAtre graful amiral Apraxin, fn privintabunurilor dkuite luT Cantemir ;
e). 1715. Actul prin care se dl un imo-bil luT Cantemir;
f). Testamentul lul Cantemir (publicatIn B. Karnenskil op. clpag. 306.)
g, h). Douò ukazurl imp6rittescT pentruimobilele luT Cantemir;
i). Ukazul irnpèräteser Anna pentru co-piT principelul Cantemir;
I). Suplica principelul Constantin Cante-mir atre imp6rItésa Anna, pentru sócra sa.
23. 1712, Martie 9. Scrisórea grafululGolovkin catre Senat, pentru a se da banl$ alte lucrurl trebuincióse luT Canternirspre a veni la Petersburg cu 4 sari 5 boerTal sT.
24. 1712 , Iunie. Comunicatiunea gra-fume Golovkin catre Senat pentru dispo-sitiunea ukazulul impärätesc de a se daprincipelul Cantemir un palat in Moscua,nit proprietate cu 40 case l6ngit Moscua, laSevsk, din districtele Komarnitkii; 10,000ruble pe fie-care an, $ i satul Ukolovo dintinutul Kursk ; érit boerilor moldovenesci,satele luT §idlovskiT (in rusesce.)
25-26. 1714. Scrisórea luT Dim. Can-temir cittre cancel. Golovkin in afacereasa cu 17recul Dirnitrie Georgiev KunetkiT ;si altä scrisóre cltre baronul Safirov (rus).
27. 1715. Graful Golovkin si baronulafirov despre nisce imobile däruite luiCan temir.
- 22 -28. 1716. Scrisórea luY Dim. Cantemir
dare cancelarul Golovkin spre a '1 liberade impositul fonf:iar (rus).
29. 1716. Ukazul lul Petrn-cel-Maredare Senat pentra nisce imobile date MYCantemir.
30-31. 1717. Scrisórea luY D. Cante-mir catre eancelarul Golovkin, cu un me-moriu fórte interesant despre starea Mol-doveY qi a tèreY românesd, 0 nuvele des-pre afacerile externe (rus).
32-34. DoiA suplid ale luT Dim. Can-tenair §i un memoriu : a) pentru liberareafrateluY sd Antioch din mfina Turcilor ;b) prin ce midleme Rusia ar putea scApaMoldova de jugul turcesc.
35. 1718. Suplica principeluY Cantemirpentru liberarea unor moldovenT arestatYla Kiev.
36-38. Dou6 scHsorY ale luY D. Can-temir cgtre Graful Golovkin, (în rusesce)cuug suplicil romfin6scii a lur Ion Neculcebiv hatman, prin care acesta cere de la Im-pèrat a face IA nou expeditiune contraTurcilor, spre liberarea crestinilor, qi ce-dares unuT tinut pe 16ngii Kiev, pentru re-fugiatiY moMovenY, 0 punerea lor sub as-cultarea principeluY D. Cantemir.
39. 1720, Septembre 16. Scrisórea 10Dim. Cantemir Mtre Graful Golovkin a seda diploma mareld Comis Paul Rudzin,gi a fi admis la curtea imperiall.
40. 1722 , Ianuarie 2. Scrisórea luY D.
- 23 -Cantemir dare marquisul de Chateauneuf,la Paris, amintindul eunoseiifta kr ve-chie, si esprimândul dorinta d'a trAmitepa Bel s6t Constantin acolo (latinesce) cu(lout facsimile.
41-42. 1724. Ukazul luY Petru-cel-Mare de a se da 10 Antioch fratele lulD.Cantemir uit pensiune anualA ; al anexe.
43-59. Alte 17 documente privitórela istoria RomLnilor din diferite epoce(19 coli).
b) In archiva ministerului de esternedin Petersburg.
AfarA de cele publicate de Pekarskil,in N.,uka i literatura v Rossii pri PetrieVelikom, I, pp. 567 si, 578, am copiat:
60-61. No. 13, anul 1711. ITA scrisó-re a lu Dim. Cantemir cAtre Graful §ere-metev, qi alta a brigadirule Cerntov di-tre imptratul Petru in afacerea espeditierde la Prut.
62. No. 19. Prineipele Dim. CantemirsalutA pe imprat de anul not, dorindulbiruirT asupra vrAjma0lor.
63. No. 20. Cantemir multumesce Ta-riteT pentru serigrea ce *T-a trAmis. SebueurA ea prineesa Margarita a nAscut cusAntate.
64. No. 20. Se jeluesce TaruluT a eltrAesee in nevoY 0 in neajunsurT la easasa de cele maY neaprate lucrurY.
65. No. 24. Serie seeretaruld de StatMakarof a multumesce Tarulul pentra
- 24 -felicitatiunea ce I face, si se scusl di riaputut veni la Moscua.
66. FelicitA pe Tarn de srbAtorile crA-eiunuluY si de amil not.
67-68-69. FelicitA pe Tar a i s'a nAs-cut un flt, si de anul not.
70. No. 27, anu11716. D. Cantemir cerede la Tarn scutire de foncierl pentru mo-siele c, are.
71. InsciintézA pe secretarul cabinetu-luY, ca Senatul n'a trAmi-3 ucazul imperialde scutire , si cere un al duoilea ucaz deprivilegiele sale.
72. Multumesce TaruluY pentru scutirede foncierA ; dórA se jeluesce el Senatunu vrea sA implinéscA porunca impArAtés-cA, av6nd pismA si unit pe Cantemir, si ce-re uA usurare de nevoY.
73. Reclam1 Taruld cl guvernatorulChievuluY, principele GaHtin, in putereaucazule Senatule, 'Y cere 7,926 ruble ,fonciera pe anir 1,713, 1,714 si 1,715 qi'1 supla continut au cererea hanilor.
74. ReclamA Taruld intArirea privile-gielor sale.
75. Projectul privilegielor,, consistândin cind puncturl ce le reclamit Cantemirpentru moldoveniT stabilitY in Rusia.
76. Cere de la Tarn vre uit slnjbA,flinddi el primesce uA Ma mare in zadar, sin'aduce nicY un servicit.
77. ere voie de la Tar a veni si al inHollanda, unde se aflá atuncl impratul.
- 25 -Cause le cerereT sunt treT: a) sl vadg peTar; b) sg 'T recomande nisce intreprin-derT, i c) dorea de mult sg umble primtèrT sträine.
78. No. 32. Se jeluesce TaruluT a trg-esce In nevoT.
79. No. 41. Multumesce TaruluT cg, T aineuviintat a lua de sizgie pe ug ficg a prin-cip el uT Tr ub*oT.
80. Itógg pe secretarul cabinetuld apresenta TaruluT i Taritel suplicele salesi sg 'T dea de scire de resoluliunea Ta-ruluT.
81-82. No. 55. R(50 pe secretarul ca-binetuluT sg dea TaruluY allturatele treTsuplice : despre Coleti; despre uä vila, si,lespre fratele s Antioch.
83. 65. Amintesce secretaruluT cabine-tuluT de cele treT petitiunT de maT sus.
84. 55. nitre secretarul cabinetuluT averbi TaruluT despre Vila Weide in distr.DerptuluT (DorpatuluT).
85. 55. Itógg pe Tarita ca sg stgrue deTar a 'T da vile Leis din distr. DerptuluT.
86. 56. Ciitre secretarul cabinetuluY,fe-licitându'l de pasce; 'T trgmite relOunealuT Cercasov.
87. 55. Cittre secretarul cabinetuluTpentru Vila Lais; 'T descrie nevoile ce aredin lipsa uneT Vile.
88. 55. Cgtre secretar pentru acelasTlucru.
89. 55. Idem trimWndul nisce supli-
- 26 -ce pentru Impèrat ; - Cere Vila din gu-bernul NovgoroduluT , &ea nu i se Incu-viintéza cea cerutä de maT 'nainte.- IdemIn cestiunea frateluT sèn.
90. 55. Catre socretarul cabinetulul afnmtina ImpèratuluT scris6rea MY, 0 '1 1.6-gA pentru respuns.
91, 92, 93. 58. Trel scrisorT ale luTCantemir care Imprat fn cestiunea imo-bilelor sale däruite, 0 altor afacerT.
94-99. 63. ase scriiorT ale lul cAtresecretarul Macarof, In diferite afacerT cum:de a i se da ill pensiune anualä.
100. Scris6rea luT Cantemir cItre Im-pèrat pentru pensiune anualä.
101. Scris6rea rädnveT Nastasia Dim.Cantemir In cestiunea pensiuneT.
102. 75. Petitinnea viicluveT le Dimit.Canternir, princess Nastasia, ogre Imprit-tésa Ecaterina.
103-109. 75. Alte qépte suplicT clitreImpratul RusieT din partea archim. Pa-homie, a PäuneT Cantacozino, Rudolf Can-tacozino, Saya Raguzinski, etc.
c). ArcMva Senatului din Petersburg.
110-114. Nr. 125, 468, 1A1, 422, 830.Cind ucazurT ale Imp6ratuluT Petru celmare cittre Senat pentru ridicarea luT Can-ternir contra Turcilor; pentru imobileledäruite luT de catre Tar ; pentru akgereade membru al SenatuluT.
- 27 -115-119. Alte cincY ucazurT privitóre
la Istoria Romani lor.
d). Arehiva Sf. Sinod din Petersburg.120. Ion Duca Vodit cere ca patriarhul
MoseveY Joachim, sit mijlocescit la ma-rele Cnk pentru incheerea i ntitrirea pg-ceY cu
121. Patriarchul Ioachim rspunde luYDuca Vodit cä el ca Cnézul dorese tot-d'a-una pacea.
122. Mitropolitul Moldova Dosifteifi,.cere de la patriarchul Ioachim uA tipo-grafie cu buche do câte-va felurY pentrutiplrirea cártilor.
123.116spunsul patriarchuluY care Do-sifteiti si registrul dc lucrurile tipografieYsi literile tritmise ea insemnarea preturilor.
124. Ioachim patriarchul arEttit luY §er-ban VodA C'antacuma serviciele ce TarilRusk! a adus ea ostile lor Venetianilor0 Austria, contra Chanuld de la CrImu0 a Turcilor.
125. Patriarchul Ioachim care mitro-politul Ungro-Valachia Kir Teodosie deaceiasY materie.
126. §erban Vodit Tilden:wit pe TaritBusiol I6n i Petra Alexievici contra Tur-cilor.
127. Mitropolitul MoldoveY Dosifteitiscrie de la Suc6va patriarchuluY Ioachims11-1 trâmitA milostenie pentru c se afig
nevoY sitrAcie.
TurciT.
in 0
- 23 -128. Patriarchul Ioachim 'T tramite 50
de ruble.
III Portrete ale famine Cantemi-resei.
In archivele ministeruluT de externe dinMoseva se pastrózii 4 portrete lucrate iiuleiti ale familieT luT Cantemir, anume:Principe le Dim. Cantemir, socia sa Casan-dra, nAscutii, Cantacozino , fiul sM Anti-och i fiica sa Smaragd princess de Ga-litzin. T).
Am hat copiT fotografice dupg fie-care,asomenea i dura un tabloti lucrat in colorT
hartie : Deschiderea obstescd aduniír`idin Bucvreact (lin anul 1831.
I). Despre portretele gravate ale principeldDimitrie Cantemir, ve4T iSlovait ruskih gra-virovann portretoys de D. Rovinskil p. 67 St.Petersburgu 1872 si de acelas autor:grave i, Moseys' p. 210 Isr. 16.
Pe ufi graynra fled& eu ocasiunea susfine-rel these theologice a lul Layrentie Transily&-nénul la 26 lulifi 1712, prineipele Cantemir seWA 000 pe cal Incongiurat de dla numeróságala, de eiliretI i ealeând fa picióre firma-nul sultgnysc i stégul Turcese; Did jos Ru-sia In chip de fpmeie '1 ofer& uá ramurft dema sl in
D. Graf Uvarof din Moseva a bine-voit a neatrage atentiunea asupra tinel stofe frumos lu-crate ce posed& D-sa, si care represinti pe Petraeel Mare pe cal alcând stégul Tureese;România i Moldova fn chipul a dou feeitireingenuchiate, 'Wind mânile suplicante att.')ilustrul monarch.
vituskile
Er&
pe
- 29 -IV. Glosare ; alte manuscripte ro-mane §1 slavone scrise In Romania.
In bibliotheca Societatil Imperiale deistorie i anticitatT rusesd la universi-tatea din Moskua am &fiat : ui glosariaslavo-român , un volum in 16 cam de lafinele secoluld XVII, judeand dupa ca-racterile paleografice; éra In bibliothecaimperiala din St. Petersburg, un alt glo-&Ida slavo-roman (provenind din biblio-theca grafuluT Th. A Tolstoi) in 4, sect.XVI. No. 5, file, 106, cel putin anterior se-coluluT XVII si scris in téra rornanésca.Pe fóia penultima a manuscriptului se ci-tesce Intre alte insemnarT, i urmatórea :Dionisii Ermonach ot sviata Mitropolieza Bucuresci, Ghenarie 13 dni vl. 7,202'
Dionisie Ermonach din Santa Mi-tropolie de BucurescT , Genarie 13 (Jule,and 7,202 (1,694)."
Am copiat litera,A din acest glosariú, sidupa intelegerea luata cu D. director albibliotheceT imperiale publice din Peters-burg, academicul BicTkov, si D. presedinteal societateT de istorie din Moscva grafulTolstoi, - originalele manuscripte se vortramite spre copiare SocietäteT Academiceromane in urma und esprese cererT dinpartea D-v.
Despre cele-alte manuscripte afiate inbibliotheca patriarchaM, a4T numita bi-bliotheca synodalá din Moscua, In biblio-theca museuld Romiantov, si tu biblio-
adicit :
- 30 -thecele particolare ale grafuluT Uwarof ia D-luT Hludov, , manuscripte române qislavone scrise in RomAnia in secolul 15-17; eugot a 0 presenta un studid deose-bit itt asceptarea fac-similelor duph vig-nete, dupl initialele iluminate $ i alte de-semnurT de prin aceste manuscripte, ce nule-am complectat inch.
V.
Amabilitatea cu care pretutindenT mis'a pus la dispositiune manuscriptele $documentele in archivele qi bibliotheceledin Moscua qi Petersburg, 'ml impune da-toria plitcutA a vhimpArth$ numele cAtor-va perstíne carY m'ati ajutat deosebit, cum:D. Baron Buehler, directorul archiveT mi-nisteruluT de externe din Moseva, D. V.A. Dwov, directortil museuluT Romian-tov din Moscva , D. de Girs, secretar deStat la ministerul afacerilor strAine in Pe-tersburg, qi D. academic Katlic, directorulbibliotheceT academice de seiinte din Pe-tersburg, sectiunea rush.
AsemenPa D. Nil Popof, profesor la uni-versitatea din Moscua, a bine-voit a dhruiSocietAteT Academice opera luT Dim. Cante-mir :Iliniga systema ili sostoianie muhame-d anskia relighia, St. Petersburg, 1722 ; érhD. Elpidifor Barsov, director al bibliothe-ceT Certkov din Moscua:
a). VA fiiiepe pergament dintr'un neva-
- 31 -geliar slavon sods de Efrem, EpbcopulBMA* lur pentru monastirea MoMavi0In Bucovina, sub domnia Iur Radu-VodAeel Mare, la anul 1,615 ;
b). Un manuscript rusesc despre Mol-dova: 0 Iffoldavii, 22 paginr In 4; si
c). Un esemplar din opera sa : Prici-tanira srevernago kraia, creastr 1, Moscva1872. (Bociturile poporane din Rusianordicit)".
VI.
AMturez si inventariul de tóte manus-eriptele, fac-similele si calliIe, ce depunul-datii, cu acest raport; si nu pot fini,WI de a nu esprime recunoscin0 meavinit, ce port SocietMer In genere , 0 Inparticular D-v6stre, pentru 1ncredintareanneY missiunr sciintifice de atata, impor-tant6, $ i pentru Inlesnirea mijIkelor de ao putea indepHni, in timp de 4 lunr de411e, ast-fel cum 'mi-a stat prin putinVi.
Bine-voiV, v6 rog, D-le presedinte, aprimi sentimentele mele cele mar respee-tnóse.
Gr. G. Tocilescu.
Bucurescr, 1878 Aprilie 10.
