RAPORT 2017 Monitorizare stadiu implementare măsuri regasite în strategia Guvernului României

de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2015-2020, respectiv HG 18/2015.

2018 AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU ROMI – GUVERNUL ROMÂNIEI

BUCURESTI, SPLAIUL INDEPENDENTEI NR.202A, ETAJ 8, CAM.23, SECTOR 6

1

1. CONTEXT GENERAL

Guvernul României a adoptat începând cu anul 2001 strategii naționale de îmbunătăţire a situaţiei romilor, elaborate în scopul soluționării problemelor cu care se confruntă minoritatea romă. Strategiile sunt rezultatul colaborării între structurile guvernamentale şi societatea civilă romă, aducând în prim plan un număr de priorităţi şi obiective pentru a încuraja participarea minorităţii rome la viaţa economică, socială, educaţională, culturală şi politică a societăţii, având la bază principiul luptei împotriva discriminării şi al afirmării identităţii culturale şi sociale a minorităţii rome.

Documentul principal de politică publică în domeniul incluziunii sociale a romilor îl constituie Strategia Guvernului României de îmbunătățire a situației romilor, adoptată prin HG 430/2001, prima initiațivă guvernamentală care abordează cercul vicios al excluziunii sociale a minorității romilor, actualizata prin HG nr. 522/2006, HG 1221/2011 si HG 18/2015 - strategia Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2015-2020.

HG 18/2015 pentru aprobarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2015-2020, reprezinta o actualizare a textului strategiei Guvernului Romaniei si are la baza recomandările UE asupra incluziunii cetățenilor români aparținând minorității rome, cuprinse în Cadrul UE pentru strategiile naționale pentru incluziunea romilor până în 2020, precum și Recomandarea Consiliului privind măsurile eficiente de incluziune a romilor în statele membre din 2013 şi se articulează cu noul cadru financiar 2014-2020. Suplimentar, documentul va susține eforturile pentru atingerea obiectivelor sociale naționale Europa 2020, inclusă în Programul Național de Reformă.

Noua viziune se bazează pe următoarele premise: intervenția este necesară nu doar pentru a asigura justiţia și protecția socială, ci şi pentru a valorifica, sprijini şi dezvolta potenţialul capitalului uman pe care îl reprezintă cetăţenii români aparţinând minorităţii rome; măsurile de intervenție vor fi adaptate, coroborate și integrate pentru a le asigura eficiența; parteneriatul cu societatea civilă care se va manifesta în etapele de implementare, monitorizare şi evaluare, așa cum s-a procedat în ultimele luni și la redactarea actualei strategii.

Strategia vizează perioada 2015-2020 şi va folosi pentru implementare şi Fonduri Europene Structurale și de Investiții din cadrul financiar multi - anual al UE. Strategia este însoțită de planuri de acțiune pentru fiecare domeniu major de intervenție (educație, ocupare, sănătate și locuire, la care se adaugă servicii sociale și infrastructură, cultură și combaterea discriminării), și rezultate așteptate conform măsurilor luate.

Obiectivul central al strategiei, ce ține cont de principiile europene de bază, este incluziunea socio –economică a cetățenilor români aparţinând minorităţii rome la un nivel similar cu cel al restului populaţiei, alături de asigurarea de şanse egale prin iniţierea şi implementarea unor politici şi programe publice în diverse domenii de intervenție. Totodată, strategia urmăreşte implicarea autorităţilor publice centrale şi locale, a romilor înşişi şi a societăţii civile în activităţi care vizează creşterea incluziunii socio-economice a romilor. Pe acest fond, principalele domenii de intervenție sunt reprezentate de accesul la educație, locuri de muncă, sănătate și locuințe, în complementaritate cu serviciile sociale și infrastructura, cultura și combaterea discriminării.

Documentul stabilește indicatori concreți de măsurare a nivelului de realizare a obiectivelor și măsurilor Strategiei. Sunt prevăzute atât niveluri intermediare de atingere a obiectivelor propuse , pentru 2016, cât şi finale, pentru 2020, ultimul an al Strategiei. Planurile de acțiune pe termen scurt sunt concepute în conformitate cu planificarea sectorială și precizează resursele financiare necesare specifice pentru atingerea obiectivelor.

2

Programul de guvernare 2017 – 2020, stabilește cadrul general de politici publice privind populația romă si vizeaza pastrarea, afirmarea si dezvoltare identitatii entice, culturale si religioase, prin politici publice affirmative, combaterea discriminarii, prmovarea valorilor diversitatii culturale, incurajarea dialogului interetnic, imbunatirea situatiei romilor si continuarea politicilor de reducere a decalajelor dintre populatia roma si societate in ansamblu.

Conform programului de guvernare, problematica legată de comunitatea romilor reprezintă un domeniu aparte, care necesită atât eforturi pe plan intern, cât şi corelarea cu eforturile europene de eliminare a decalajelor în societate. In acest sens, se are in vedere aplicarea mult mai eficientă a strategiei naţionale (HG 18/2015) şi reorientarea acestei strategii spre programe specifice, menite să asigure îmbunătăţirea substanţială a situaţiei romilor, cu un accent deosebit pe comunităţile de romi aflate într-o situaţie de sărăcie extremă, prin: Consolidarea structurilor de implementare a strategiei naţionale pentru romi la nivel local; Realizarea unui parteneriat viabil între structurile administraţiei publice şi comunităţile de romi; Rezolvarea problemelor legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor şi locuinţelor deţinute de romi şi implementarea unor programe de reabilitare a locuinţelor din zonele locuite de romi prin asigurarea energiei electrice, a apei potabile, a canalizării, a gazului metan, a salubrităţii; Eficientizarea măsurilor ce vizează aspecte sectoriale (accesul pe piaţa muncii, promovarea de activităţi generatoare de venit, accesul la servicii medicale, reducerea abandonului şcolar, promovarea valorilor artistice, crearea unor programe de educaţie civică).

2. ROLUL AGENTIEI NATIONALE PENTRU ROMI IN PROCESUL DE INCLUZIUNE SOCIALA A POPULATIEI VULNERABILE DE ETNIE ROMA.

Agentia Nationala pentru Romi este institutia de specialitate a administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului Romaniei, care are rolul de a elabora politica şi strategia Guvernului în domeniul protecţiei drepturilor minorităţii romilor si de a aplica, coordona, monitoriza si evalua măsurile din domeniile sectoriale de intervenţie socială, cuprinse în Strategia Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome.

Agenţia Naţională pentru Romi se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Primului-Ministru, finanţată de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatul General al Guvernului, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/2004, aprobată prin Legea nr.7/2005, ale Hotărârii Guvernului nr.1703/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017.

Agenţia Naţională pentru Romi organizează, implementează, monitorizează şi evaluează acţiuni, proiecte şi programe proprii în parteneriat cu autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi cu organizaţii neguvernamentale din fonduri alocate prin bugetul de stat și prin finanțări externe, în scopul incluziunii minorității romilor.

În subordinea Agenției Naționale pentru Romi funcționează Centrul Național de Cultură a Romilor „Romano Kher”, instituție publică, cu personalitate juridică, al cărui personal și patrimoniu au fost preluate integral, prin Legea nr.318/2013.

Misiunea si atributiile Agentiei Nationale pentru Romi

Misiunea ANR este să asigure reprezentarea romilor la nivel institutional, promovarea respectului pentru valorile democratice și apărarea drepturilor fundamentale în vederea accelerării procesului de incluziune socială a cetățenilor români aparținând minorității rome.

In scopul indeplinirii misiunii, Agentia Nationala pentru Romi îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

3

a) participă la elaborarea politicilor publice şi a strategiei Guvernului în domeniul incluziunii romilor; b) participă împreună cu alte organe ale administraţiei publice, cu organizaţiile neguvernamentale şi cu

reprezentanţi ai minorităţii romilor la evaluarea principalelor nevoi ale comunităţilor locale cu un număr semnificativ de romi;

c) iniţiază şi desfăşoară acţiuni privind combaterea şi prevenirea discriminării romilor; d) promovează dezvoltarea colaborării dintre structurile administraţiei publice şi organizaţiile

neguvernamentale; e) avizează proiecte de legi şi alte acte normative care au incidenţă asupra drepturilor şi îndatoririlor

persoanelor aparţinând minorităţii romilor; f) monitorizează aplicarea actelor normative interne şi internaţionale referitoare la protecţia minorităţii

romilor; g) solicită date şi informaţii de la autorităţile publice, necesare îndeplinirii atribuţiilor proprii; h) primeşte şi examinează cererile şi sesizările adresate de către instituţii, organizaţii sau persoane fizice

şi comunică punctul de vedere de specialitate al agenţiei; i) organizează şi participă la acţiuni privind păstrarea, exprimarea şi dezvoltarea identităţii etnice, a

persoanelor aparţinând minorităţii romilor; j) organizează şi desfăşoară acţiuni de cercetare/evaluare care să fundamenteze programele, proiectele

şi politicile publice în domeniul incluziunii romilor; k) sprijină cercetările ştiinţifice din domeniul său de activitate; l) elaborează şi supune spre aprobare Guvernului, cu avizul Secretariatului General al Guvernului,

documente, strategii şi programe în domeniul incluziunii romilor în conformitate cu principiile şi normele interne şi internaţionale;

m) finanţează şi cofinanţează programe şi proiecte în domeniul incluziunii romilor; n) iniţiază, negociază şi încheie, prin împuternicirea Guvernului, documente de cooperare internaţională

din domeniul incluziunii romilor; o) dezvoltă un sistem de informare, formare şi consultanţă accesibil romilor; p) participă la crearea şi dezvoltarea unei baze de date referitoare la minoritatea romilor; q) analizează şi evaluează posibilele efecte discriminatorii ale reglementărilor actuale şi acţionează

pentru perfecţionarea cadrului legislativ existent.

Totodata, Agentia Nationala pentru Romi îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin acte normative pentru domeniul său de activitate.

Functiile Agentiei Nationale pentru Romi

Pentru realizarea obiectivelor în domeniul protecţiei minorităţii romilor, Agentia Nationla pentru Romi. are următoarele funcţii:

a) funcţia de strategie, prin care se asigură participarea la elaborarea politicilor publice, strategiilor şi programelor destinate romilor;

b) funcţia de administrare a unor fonduri bugetare pentru implementarea unor programe şi proiecte de dezvoltare comunitară;

c) funcţia de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român, reprezentarea pe plan intern şi extern la evenimente legate de domeniul de activitate;

d) funcţia de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea şi controlul aplicării reglementărilor din domeniul său de activitate.

4

Legislatia care reglementeaza activitatea Agentiei Nationale pentru Romi

Actul de bază care reglementeaza activitatea Agentiei Nationale pentru Romi este HG 1703/2004, modificata ulterior de Hotărârea Guvernului nr. 1124/2005, Hotărârea Guvernului nr. 1395/2009 si Hotărârea Guvernului nr. 578/2013.

Agenţia Naţională pentru Romi a fost infiintata in anul 2004 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.78/2004 ,ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea Secretariatului General al Guvernului, prin preluarea atribuţiilor Oficiului pentru problemele romilor din structura Departamentului pentru Relaţii Interetnice, inclusiv ale Unităţii de implementare a Programului PHARE nr. RO/2002/000-586.01.02 - "Sprijin pentru strategia naţională de îmbunătăţire a situaţiei romilor".

Prin adoptarea Hotărârii Nr. 1703 din 14 octombrie 2004 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Romi, publicată în monitorul oficial nr. 984 din 26 octombrie 2004, s-a aprobat un număr maxim de posturi in cadrul Agenţiei Naţionale pentru Romi de 52, funcţii publice şi contractuale, exclusiv preşedintele, dintre care 20 în aparatul central, iar 32 în cele 8 birouri regionale pentru romi, câte 4 în fiecare birou. Totodata, personalul angajat în cadrul birourilor regionale pentru romi avea statut de funcţionar public, conform legii.

Prin modificarile introduse de Hotărârea Nr. 1124 din 22 septembrie 2005 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.703/2004 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Romi, publicată în monitorul oficial nr. 887 din 4 octombrie 2005, s-au intodus două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:

"(4) Agenţia Naţională pentru Romi aplică, coordonează, monitorizează şi evaluează măsurile din domeniile sectoriale de intervenţie socială, cuprinse în Strategia Guvernului României de îmbunătăţire a situaţiei romilor, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 430/2001.

(5) În exercitarea atribuţiilor sale, Agenţia Naţională pentru Romi iniţiază, participă şi promovează, împreună cu instituţiile şi organizaţiile neguvernamentale specializate, acţiuni, proiecte şi programe sectoriale, în scopul îmbunătăţirii situaţiei romilor, criteriu politic de aderare a României la Uniunea Europeană."

O alta modificare a vizat articolul 6 care s-a completat cu un nou articol, articolul 6^1, cu următorul cuprins:

"ART. 6^1

(1) Pe lângă preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi funcţionează consiliul consultativ, format din specialişti din sfera autorităţilor şi instituţiilor publice şi a organizaţiilor neguvernamentale.

(2) Componenţa şi regulamentul de funcţionare a consiliului consultativ se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Romi.

(3) Consiliul consultativ se întruneşte, la cererea şi sub conducerea preşedintelui, pentru dezbaterea unor probleme privind domeniul de activitate al Agenţiei Naţionale pentru Romi."

In anul 2009 a fost adoptata Hotărârea Nr. 1395 din 18 noiembrie 2009 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.703/2004 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Romi, publicată în: monitorul oficial nr. 813 din 27 noiembrie 2009.

5

Astfel articolul 9, alineatul (3) s-a modificat şi avea următorul cuprins:

"(3) Numărul maxim de posturi al Agenţiei Naţionale pentru Romi este de 30, funcţii publice şi contractuale, exclusiv preşedintele, dintre care 20 în aparatul central şi 10 în cele 7 birouri regionale pentru romi."

Ultima modificare a intervenit prin Hotărârea Nr. 578 din 30 iulie 2013 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.703/2004 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Romi, publicată în: monitorul oficial nr. 506 din 12 august 2013 prin care a fost modificat articolul 9, alineatul (3) referitor la numarul maxim de posturi.

Ulterior, a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2016 prin care Agenţia Naţională pentru Romi se află în coordonarea Prim-Ministrului, prin Cancelarie, fiind finanțată de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. Potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2016 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, Agenţia Naţională pentru Romi este coordonată de prim-ministru, prin Cancelaria Prim-Ministrului, fiind organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

Prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative reglementează Instituțiile publice și organele de specialitate ale administrației publice centrale a căror activitate este coordonată de prim-ministru, se prevede la punctul 3 faptul că Agenția Națională pentru Romi, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, finanțat de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

3. DESCRIEREA METODOLOGIEI DE LUCRU

Conform statutului de functionare, Agenția Națională pentru Romi – Guvernul Romaniei are in exercitarea atribuțiilor sale colaborarea cu autoritățile administrației publice centrale, cu autoritățile administrației publice judetene/locale, cu alte instituții publice, precum și cu reprezentati ai societatii civile, avand ca principal obiect de activitate al instituţiei asigurarea complementarităţii diverselor politici publice pentru romi, iniţiate în plan naţional şi local, coordonarea implementării, oferirea de asistenta tehnica in implementare, monitorizarea si evaluarea acestora.

Avand in vedere necesitatea de a asigura comunicarea cu toti actorii sociali implicati in procesul de incluziune sociala a romilor si constienta de necesitatea de a dezvolta politici publice bazat pe cunoasterea problemelor reale cu care se confrunta multe dintre comunitatile cu romi, Agentia Nationala pentru Romi si-a propus sa organizeze un proces de consultare efectiv cu toti factorii interesati si factorii responsabili de la toate nivelurile central/regional/judetean si local in vederea eficientizarii procesului de dezvoltare si implementare a masurilor care vizeaza incluziune sociala a cetatenilor romani de etnie roma, inclusiv cu societatea civila a romilor, care sa conduca la eficientizarea procesului de implementare masurilor ce vizeaza incluziunea sociala a romilor din programul de guvernare si la redefinirea viziunii cu privire la politicile de incluziune a romilor.

In acest sens, in conformitate cu mandatul de functionare, in vederea realizarii prezentului raport, pe parcursul anului 2017 echipa ANR a participat la intalniri de lucru organizare cu membrii Grupurilor de Lucru Mixte gestionate de catre Birourile Judetene pentru Romi din cadrul Institutiei Prefectului in care s-a analizat stadiul procesului de implementare a masurilor planificate la nivel judetean si asumate de catre institutiile deconcentrate, a centralizat rapoartele de progres realizate semestrial si anual de catre Institutiile Prefectilor prin Birourile Judetene pentru Romi si a organizat 7 intalniri regionale de consultare cu participarea tuturor factorilor interesati de la nivel local/judetean/regional (reprezentati ai institutiilor deconcentrate, reprezentati

6

ai institutiilor prefectilor, reprezentati ai autoritatilor locale, reprezentati ai societatii civile rome si nerome, lideri formali si informali ai romilor, lucratori in beneficiul comunitatilor cu romi), responsabili de implementarea masurilor din planul de masuri regasit in HG 18/2015.

Prin intermediul acestor activitati derulate pe parcursul anului 2017, Agenția Natională pentru Romi si-a propus să imbunatateasca procesul de redefinire a viziunii cu privire la politicile de incluziune a romilor la nivel local/judetean/national, sa consolideze rolul ANR in relatia cu autoritatile judetene si locale responsabile de aplicarea masurilor regasite in HG 18/2015 si sa consolideze dialogului dintre societatea civila romă și Guvernul României prin consultare cu specialiști din sfera organizatiilor neguvernamentale rome și nerome, tradiționale și netradiționale, cu experiență de intervenție în comunitățile cu populație romă.

Întrebări cheie urmarite in procesul de monitorizare au fost :

Este nevoie de creșterea gradului de implicare a tuturor actorilor sociali în procesul redefinire a viziunii cu privire la politicile de incluziune a romilor, bazat pe cunoasterea problemelor reale cu care se confrunta multe dintre comunitatile cu romi ?

Este nevoie de întărirea relației de lucru și comunicare ANR si alte instituții desemnate în Planurile de Măsuri cuprinse în HG18/14.01.2015 pentru aprobarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2015-2020 ?

Care sunt mecanismele instituționale locale, județene și naționale de creştere a participării actorilor sociali la procesul de implementare a H.G nr. 18/2015 pentru aprobarea “Strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020”și a Programului de Guvernare 2017-2020 ?

Este nevoie de dezvoltarea și aplicarea unui mecanism de monitorizare și evaluare a măsurilor regăsite în HG 18/2015 ? Cum ar trebui sa functioneze acest mecanism?

Pentru a avea o imagine de ansamblu, in procesul de monitorizare Agentia Nationala pentru Romi a tinut cont de punctele de vedere ale membrilor Consiliului Consultativ al ANR, expertilor din Birourile Judetene pentru Romi din cadrul Prefecturilor, reprezentatilor Consiliilor Judetene, reprezentatilor institutiilor deconcentrate cu atributii in procesul de implementare a masurilor cuprinse in HG18/2015, domenii sectoriale, reprezentati ai societatii civile rome si nerome de la nivel local/judetean/regional, lideri formali si informali ai romilor, lucratori in beneficiul comunitatailor cu romi (mediatori sanitari, mediatori scolari, experti locali, s.a), precum si reprezentati din mass media.

Obiectivele urmarite in in procesul de monitorizare au fost:

În domeniul demografie și populatie:

Dimensiunea populatie de etnie roma - analiza numarului romilor bazat pe datele oficiale ale recensământului, evaluarea autorității locale, evaluarea realizată de liderii romi și asumarea identității de catre membrii comunității cu romi .

Analiza comunităților și a gospodăriilor romilor în oglindă cu gospodăriile neromilor- stabilirea gradului de vulnerabilitate la nivel comunitar.

Analiza comunităților cu romi bazat pe diferențele culturale ale neamurilor de romi care locuiesc in aceiași comunitate.

În domeniul educației:

Analiza programului de mediere scolara, inclusiv analiza sustenabilitatii financiare a programului de mediere scolara.

7

Identificarea barierelor formale și informale care conduc la abandonul școlar si identificarea masurilor ISJ in domeniul prevenirii abandonului scolar.

Identificarea gradului de interes al romilor cu privire la participarea în cadrul unor programe de prevenire si corectare a părăsirii şcolii de către persoanele de etnie romă, inclusiv participarea la programul “A doua Șansă”, si identificarea masurilor ISJ in acest domeniu.

În domeniul ocupare și antreprenoriat:

Identificarea actiunilor implementate de AJOFM in domeniul ocuparii romilor.

Analiza procesului de monitorizare a beneficiarilor romi care obtin un loc de munca prin intermediul AJOFM.

Identificarea barierelor formale și informale care afectează participarea pe piata muncii.

Analiza cu privire la mesteșugurile tradiționale ale romilor și a altor forme de antreprenoriat (inclusiv profesii libere).

În domeniul sănătate:

Analiza programului de asistenta medicala comunitara pentru comunitatile vulnerabile cu romi.

Analiza masurilor dispuse de DSP in domeniul sanatatii romilor.

Analiza sustenabilitatii financiare a programului de asistenta medicala comunitara.

Analiza metodologiei de monitorizare si evaluare a activitatilor implementare prin programul de asistenta medicala comunitara.

Identificarea principalelor probleme ridicate de accesarea serviciilor medicale de către membrii comunității cu romi si idetificarea factori de risc pentru sănătate.

În domeniul actelor de identitate, stare civila și proprietate:

Analiza situației actelor de identitate și stare civila în rândul membrilor comunității cu romi.

Analiza situației actelor de proprietate în rândul membrilor comunității cu romi pentru spațiile unde locuiesc (case, terenuri).

În domeniul locuirii:

Analiza contextului de locuit a membrilor comunităților cu romi (condiții de locuit, accesul la utilități, infrastructură, statut juridic).

Identificarea nevoilor de locuire a membrilor comunităților cu romi.

Analiza situatiei evacuarilor romilor.

Analiza sitatiei actelor de proprietate/cadastrare si intabulare a locuitelor romilor.

În domeniul relații cu autoritățile locale, tensiuni și dinamica socială

Realizarea unei analize a modului de relaționare dintre membrii comunității cu romi și reprezentanții autorităților locale.

Identificarea principalelor surse de tensiune la nivel local (inclusiv istoricul conflictelor interetnice la nivel local).

Analiza necesitatii implicarii Consiliilor Judetene si Consilii Locale in procesul de implementare a masurilor ce vizeaza incluziunea sociala a populatiei de etnie roma.

8

În domeniul resurse umana care activează în beneficiul comunităților cu romi

Analiza activitatii BJR in procesul de coordonare, monitorizare si evaluare a planurilor de masuri judetene.

Analiza impactului programul de mediere sanitara in rândul membrilor comunității cu romi.

Analiza impactului programul de mediere școlara in raândul membrilor comunității cu romi.

Analiza implicarii ONG-urilor și a liderilor formali și informali in procesul de comunicare cu reprezentatii autoritatilor deconcentrate.

Analize cu privire la participarea membrilor comunității cu romi la procesul de luare a deciziilor.

Analiza rolului expertilor locali in procesul de incluziune sociala la nivel local/comunitar.

Analiza consilierilor locali alesi in procesul de incluziune sociala la nivel local/comunitar.

Analiza programelor și proiectelor implemementate de autoritatea locale in beneficiul membrilor comunităților cu romi (se urmărește procesul de incluziune socială a romilor).

Pe langa obiectivele enuntate mai sus, procesul de monitorizare s-a centrat si pe:

Nevoia de creștere a gradului de implicare a actorilor sociali în procesul de redefinire a viziunii incluziunii romilor;

Nevoia de a responsabiliza autoritatile locale in procesul de implementare a politicilor de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității romilor;

Nevoia de a redefini politicile publice adresate incluziunii romilor bazat pe diversitatea neamurilor de romi si principiul egalitatii de sanse si nediscriminarii;

Nevoia de reprezentare si reprezentativitate a romilor si participare active in procesul de luare a deciziilor.

Consolidarea și diferențierea accentului pe combaterea discriminării și pe antițigănism, atât în cadrul UE cât și în SNIR (Strategiile Naționale de Incluziune a Romilor);

Promovarea participării romilor și abilitarea copiilor, a tinerilor și a femeilor de etnie romă; Sprijinirea societății civile independente;

Consolidarea parteneriatului și sprijinirea unor structuri de coordonare mai favorabilă incluziunii;

Totodata, avand in vedere necesitatea de identifica recomandari care sa contribuie la eficientizarea activitatii ANR in procesul de implementare a politicilor publice destinate incluziunii sociale a cetățenilor români aparținând minorității romilor, in cadrul evenimentelor regionale organizare in perioada septembrie – noiembrie 2017, participantii au fost rugati sa raspunda la urmatoarele intrebari:

Care sunt recomandarile in vederea eficientizarii activitatii ANR in procesul de implementare a politicilor publice destinate incluziunii sociale a cetățenilor români aparținând minorității romilor?

Care sunt recomandarile in vederea imbunatatirii procesului de comunicare dintre ANR cu institutiile de la nivel judenean/local precum si cu reprezentatii societatii civile implicati in procesul de implementare a politicilor publice destinate incluziunii sociale a cetățenilor români aparținând minorității romilor?

4. REZULTATELE OBTINUTE

Activitatea de monitorizare realizata pe parcursul anului 2017 contribuit la imbunatatirea activitatii Agentiei Nationale pentru Romi, prin încurajarea și facilitarea dialogului, implicarea și cooperarea în procesul de implementare și monitorizare de către părțile interesate în dezvoltarea comunităților de romi, reunirea autorităților publice, reprezentanți ai societății civile, organizațiilor non-guvernamentale și reprezentanți ai comunităților de romi .

9

Concluziile obtinute in procesul de monitorizare constituie baza prezentului raport de analiza cu privire la stadiul implementarii masurilor care vizeaza incluziunea sociala a cetatenilor romani de etnie roma si cu privire masurile intreprinse de factorii de decizie de la nivel local/judetean in vederea implementarii masurilor adresate populatiei rome din programul de guvernare si sa realizeze un set de recomandari adresat factorilor responsabili de la nivel local/judetean/regional/central in vederea eficientizarii procesului de implementare a masurilor regasite in HG 18/2015 pentru aprobarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2015-2020 si de a implementa masurile ce vizeaza incluziunea sociala a romilor din programul de guvernare.

4.1. Activitatea si rolul BJR in procesul de implementare a masurilor regasite in HG 18/2015

4.1.1 – Functionarea BJR

Biroul Judeţean pentru Romi (BJR) este o structură fără personalitate juridică, organizată în cadrul Instituţiei Prefectului. BJR îşi desfăşoară activitatea în domeniul organizării, planificării şi coordonării activităţilor pentru îndeplinirea obiectivelor şi măsurilor din Planul general de măsuri regasit in HG 18/2015, la nivel judeţean.

In conformitate cu strategia initiala in domeniul incluziunii romilor (HG 430/2001 – Strategia Guvernului Romaniei de imbunatatire a situatiri romilor), BJR este in coordonarea tehnica a Agentiei Nationale pentru Romi si este alcatuit din minim 3 membri, desemnati prin Ordin al Prefectului, dintre care unul are atributii de expert pe problemele romilor/consultant pe problemele romilor.

Conform regulamentelor de organizare si functionare adoptate prin Ordin de catre Institutiile Prefectului, activitatea BJR este îndrumată şi controlată de către prefect, sau de catre subprefectul desemnat prin ordin al prefectului. Şedinţele ordinare ale BJR se desfăşoară trimestrial, la convocarea prefectului sau a subprefectului,dupa caz, şi sunt conduse de către consultantul pentru problemele romilor din cadrul institutiei prefectului. Prefectul poate convoca membrii BJR în şedinţe extrordinare, în cazul în care este necesară rezolvarea unor situaţii deosebite.

Conducerea BJR este asigurata de catre consultantul pentru romi/expert pe problemele romilor din cadrul institutiei prefectului şi are ca princiale atribuţii:

monitorizarea şi evaluarea stadiului implementării stategiei în domeniul incluziunii romilor.

participarea, împreună cu reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale, ai organizaţiilor neguvernamentale ale romilor şi cu reprezentanţi ai minorităţii romilor la evaluarea principalelor nevoi ale comunităţilor de romi.

monitorizarea aplicării proiectelor/programelor destinate incluziunii romilor.

identificarea problemelor legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor şi locuinţelor deţinute de romi.

înaintarea de propuneri prefectului sau subprefectului referitoare la iniţierea de acţiuni de informare, prevenire şi combatere a discriminării romilor din judeţ şi de dezvoltare colaborării dintre structurile administraţiei publice şi organizaţiile neguvernamentale ale romilor, pe bază de parteneriat.

organizarea întâlnirilor Grupului de Lucru Mixt alcatuit din reprezentati ai institutiilor deconcentrate, reprezentati ai socitatii civile si alti lucratori in beneficiul comunitatilor cu romi.

întocmirea raportului semestrial privind stadiul îndeplinirii obiectivelor din HG18/2015 a situaţiei romilor şi activitatea structurilor de implementare a stategiei.

acordarea de sprijin şi consultanţă de specialitate serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei centrale din subordinea Guvernului care îşi au sediul în judeţ, autorităţilor administraţiei publice locale şi organizaţiilor neguvernamentale în ceea ce priveşte drepturile minorităţii romilor.

10

acordarea de sprijin şi consultanţă de specialitate experţilor locali pentru romi în vederea formării unor grupe de iniţiativă locală, care să evalueze nevoile comunităţilor locale de romi, precum si intocmirii planurilor locale de actiune.

centralizarea planurilor locale de actiune si elaborareaza Planului Judetean de Incluziune.

Pornind de la cele enuntate mai sus, ca urmare a procesului de monitorizare si din discutiile purtate cu reprezentatii prefecturilor, participanti la intalnirile de consultare, a rezultat urmatoarele concluzii:

1. La nivel judetean, fiecare Institutie a prefectului a organizat activitatea BJR in conformitate cu legislatia in vigoare, desemnand personal din cadrul institutiei pentru a asigura functionarea structurii responsabile de organizarea, coordonarea, monitorizarea si evaluarea activităţilor pentru îndeplinirea obiectivelor şi măsurilor din Planul general de măsuri regasit in HG 18/2015, la nivel judeţean.

2. Daca initial, functionarea structurii BJR era conditionata de angajarea/desemnarea unui consultant/expert pe problemele romilor, care avea rolul de coordonator al activitatii BJR, in prezent constatam ca in unele judete, institutia prefectului nu mai are in organigrama o astfel de pozitie iar activitatea BJR este coordonata direct de catre prefect sau subprefect.

3. In judetele in care nu exista un consultant/expert pe problemele romilor angajat al Institutiei Prefectului, activitatea BJR este tratata superficial iar comunicarea cu reprezentatii romilor este ineficienta.

4. In judetele in care exista un consultant/expert pe problemele romilor angajat al Institutiei Prefectului constatam ca activitatea BJR cade direct in sarcina acestuia, rolul celorlalti 2 membri, desemnati prin Ordin al Prefectului, cu atributii in domeniul incluziunii romilor, fiind foarte limitat, in unele cazuri chiar fara nici un fel de implicare.

5. Legat de statutul consultantului/expertului pe problemele romilor angajat al Institutiei Prefectului constatam ca sunt mai multe situatii care ne determinam sa constam ca este nevoie de clarficarea rolului si intarirea statutului acestuia in cadrul institutiei.

6. Una dintre situatii este legata de departamentul din cadrul instututiei prefectului in care expertul pe problemele romilor este angajat si statutul de angajat. Unii dintre experti sunt angajati la departamentul de relatii publice, altii fac parte din cabinetul Prefectului in calitate de consilieri, altii sunt angajatii institutiei prefectului pe alte functii de baza si au primit ca sarcina si problematica romilor, altii sunt functionari publici cu atributii in problematica romilor.

7. Referitor la coordonarea tehnica a activitatii BJR, daca initial acesta activitatea revenea in sarcina Agentiei Nationale pentru Romi prin HG 430/2001, in prezent constatam ca nu exista un cadrul legal/memorandum care sa reglementeze relatia de cooperare dintre ANR si Institutia Prefectului. Colaborarea dintre expertii ANR si expertii BJR se bazeaza pe relatii interpersonale si se rezuma doar la participarea expertilor ANR la intanirile de lucru ale GLM, colectarea de rapoarte de activitate/progres si alte documente realizate de catre membrii GLM in domeniul incluziunii romilor.

8. Pornind de la aceste aspecte, pentru a intari capacitatea BJR, ANR si MAI trebuie sa identifice o solutie care sa contribuie la intarirea rolul ANR in procesul de coordonare tehnica a activitatii BJR, cu scopul de a eficientiza procesul de implementare a masurilor regasite in HG 18/2015.

9. Referitor la functionarea intalnirilor membrilor GLM gestionate de catre BJR, constatam ca aceste sedinte se organizeaza cu regularitate si sunt conduse de catre subprefecti. În cadrul şedinţelor de lucru, membrii BJR analizează stadiul îndeplinirii sarcinilor din planul judetean de măsuri in domeniu incluziunii romilor si analizeaza situatiile deosebite aparute.

10. Chiar daca aceste intalniri sunt organizate cu regularitate, din discutiile purtate cu participantii constatam ca BJR nu are o metodologie de monitorizarea şi evaluarea stadiului implementării activitatilor propuse de membri GLM (reprezentatii institutiilor deconcentrate). La intrebarea referitoare la modalitatea prin care BJR monitorizeaza si evalueaza procesul de implementare a actiunilor propuse, expertii BJR au mentionat ca se bazeaza strict pe raportarile institutiilor

11

deconcentrate fara a verifica cele mentionate in rapoarte. Lipsa activitatii de monitorizare si evaluare afecteaza procesul de planificare strategica a actiunilor in domeniul incluziunii romilor si conduce la tratarea cu superficialitate a problematicii incluziunii romilor.

11. In plus, lipsa participarii in cadrul GLM a unor persoane cu putere de decizie din cadrul deconcentratelor afecteaza procesul de planificare strategica si implementare a unor actiuni menite sa contribuie la incluziunea sociala a membrilor comunitatilor vulnerabile cu romi. Expertii participanti la intalnirile regionale au mentionat importanta asumarii unor decizii in cadrul intalnirilor de lucru ale membrilor GLM.

12. Cu privire la atributiile BJR in domeniul monitorizarii aplicării proiectelor/programelor destinate incluziunii romilor de catre diferiti factori interesati, constatam ca acesta activitate nu este realizata la nivel judetean. Cu mici exceptii, implementatorii de programe/proiecte adresate romilor nu informeaza Institutia Prefectului cu privire la activitatile derulate in beneficiul romilor. Expertii BJR nu au o baza de date cu proiectele implementate la nivel judetean in beneficiul romilor si acest aspect afecteaza procesul de a monitoriza sustenabilitatea proiectelor precum si urmarirea schimbarilor sociale la nivel comunitar.

13. Avand in vedere faptul ca in atributiile sale, BJR trebuie sa identifice problemele legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor şi locuinţelor deţinute de romi, constatam la in Grupul de Lucru Mixt nu este invitat sa participe si un reprezentat de la nivel judetean al ANCPI.

14. Pentru a intari si eficientiza activitatea BJR la nivel judetean trebuie sa se clarifice urmatoarele aspecte: fisa de post a expertului pe problemele romilor din cadrul institutiei prefectului, departamentul in care acesta este incadrat, clarificarea rolului celorlalti membrii desemnati din cadrul institutiei prefectului in cadrul BJR, evaluarea periodica a activitatii membrilor BJR si instruirea acestora astfel incat sa faca fata atributiilor din fisa postului, clarificarea rolului ANR in procesul de coordonare tehnica.

4.1.2 – Activitatea BJR in procesul de implementare a masurilor din planurile judetene de masuri in vederea incluziunii sociale a populatiei de etnie roma

În îndeplinirea atribuţiilor care îi revin, expertii BJR trebuie sa coopereze cu celelalte structuri ale instituţiei prefectului, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului , autorităţi ale administraţiei publice locale, expertii Agenţiei Naţionale pentru Romi , mediatorii şcolari şi sanitari, inspectorii pentru romi şi cadrele didactice rome , organizaţiile neguvernamentale şi reprezentanţii delegaţi de către comunităţile de romi.

În cadrul şedinţelor de lucru, membrii BJR analizează stadiul îndeplinirii obiectivelor şi sarcinilor din Planul general de măsuri de realizare a Strategiei Guvernului României de îmbunătăţire a situaţiei romilor, în scopul informării prefectului, şi propun prefectului măsurile necesare. Totodata, membrii BJR au rolul de a analiza programul de guvernare si de a adapta planul judetean de masuri in domeniul incluziunii romilor in conformitate cu obiectivele si masurile regasite in documentul de guvernare.

Pornind de la aceste aspect, in procesul de monitorizare au rezultat urmatoarele concluzii:

15. Expertii BJR colaboreaza cu expertii delegati de catre institutiile deconcentrate pentru a face parte din Grupul de Lucru Mixt constituit la nivelul institutiei prefectului cu amendamentul ca aceasta colaborare se realizeaza strict doar in cadrul sedintelor de lucru ale GLM, unde fiereca membru isi prezinta activitatea, si foarte rar in cadrul unor actiuni organizate la nivel comunitar.

16. In indeplinirea sarcinilor care le revin, expertii BJR ar trebui sa colaboreze cu cu toate celelalte sructuri ale institutiei prefectului insa din discutiile purtate constatam ca, acest lucru nu se intampla. Unul dintre motivele invocate in cadrul intalnirilor regionale este legat de rolul expertului rom din cadrul BJR care nu este bine definit si acest aspect creaza confuzie in randul lucratorilor din celelalte structuri.

12

Un alt motiv il reprezinta si experienta expertului rom din BJR care de multe ori acesta nu cunoste rolul si atributiile celorlale structure din cadrul Institutiei Preectului.

17. Legat strict de activitatea BJR in procesul de monitorizarea şi evaluarea stadiului implementării stategiei în domeniul incluziunii romilor, constatam ca la nivel judetean nu exista o metodologie de M&E care sa contribuie la analiza eficienta a actiunilor implementate. Participantii la intalniri au mentionat ca monitorizarea si evaluarea rezultatelor se realizeaza prin intalniri trimestriale organizate prin GLM si strict pe baza rapoartelor prezentate de catre reprezentatii autoritatilor deconcentrate. Nu se verifica in teren rezultatele obtinute si nu se monitoriarea susenabilitatea actiunilor raportate. Expertii BJR au mentionat ca rolul lor in procesul de M&E este de a colecta informatiile si de a le introduce intr-un raport de progres, constientizand totodada, in cadrul intalnirilor regionale, ca acesta abordare nu este tocmai eficenta.

18. O alta problema identificata ca urmare a discutiilor purtate in domeniul M&E activitatilor o constituie lipsa unei metodologii de monitorizare a sustenabilitatii actiunilor de catre ANR. Expertii BJR participant la intalniri au mentionat faptul ca ANR nu isi desfasoara efficient activitatea deoarece nu monitorizeaza si verifica rapoartele intocmire la nivel judetean referitoare la progresele inregistrate in domeniul incluziunii romilor. Experti au mentionat faptul ca ANR nu ofera asistenta tehnica in procesul de monitorizare si evaluare si nici nu ofra feedback expertilor BJR in procesul de planificare strategica.

19. Tot legat de activitatea BJR constatam nu exista proceduri/normative de lucru pe care sa le foloseasca expertii in procesul de implementare a activitatilor, cum ar fi: procedura de monitorizare si evaluare, procedura de evaluare a principalelelor nevoi ale comunitatilor, procedura de culegere de date care sa ofere posibilitatea determinarii dimensiunii problematici romilor, procedura privind realizarea de recomandari de politica publica judeteana in domeniul incluziunii romilor, procedura privind abordarea integrata a masurilor regasite in planurile judetene de actiuni, procedura care sa reglementeze colaborarea inter-institutionala bazata pe principiul abordarii integrate, procedura care sa reglementeze comunicarea cu societatea civila, o procedura care sa contribuie la monitorizarea aplicării proiectelor/programelor destinate incluziunii romilor, inclusiv sustenabilitate acestor proiecte, procedura privind coordonarea lucratorilor in beneficiul romilor (mediatori, experti, inspectori).

20. Un alt punct analizat l-a constituit modalitata prin care expertii BJR acorda sprijin şi consultanţă de specialitate serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte institutii ale administraţiei centrale din subordinea Guvernului care îşi au sediul în judeţ, autorităţilor administraţiei publice locale şi organizaţiilor neguvernamentale în ceea ce priveşte problematica romilor. Din analiza realizata si din discutiile purtate cu participantii din cadrul institutiilor deconcentrate constatam ca aceasta activitate se realizeaza stric in cadrul sedintelor GLM, superficial de multe ori, timpul alocat acestei activitati fiind foarte putin. Inclusiv cu privire la acesta activitate trebuie sa existe o procedura de lucru pe care expertii BJR sa o puna la dispozitia membrilor GLM si sa stabileasca intaniri de lucru pe domenii sectoriale care sa sprijine procesul de intelegere a problematicii romilor.

21. Expertii locali romi, mediatorii sanitari si scolari, precum si alti lucratori in domeniul incluziunii romilor mentioneaza ca BJR nu are calitatea de a interveni la nivel local si sa asigure comunicarea cu factorii de decizie de la nivel local. Relatia de colaborare dintre experii BJR si lucratorii comunitari nu functioneaza datorita faptului ca nu exista o procedura de lucru care sa reglementeze atat procesul de un schimb de informatii cat si procesul de coordonare.

22. Reprezentatii societati civile participante la evenimentele regionale au criticat activitatea BJR. Acestia considera ca expertii BJR nu se implica suficient in viata comunitatilor cu romi, nu asigura comunicarea cu factorii de decizie de la nivel local, nu contribuie la realizarea strategiilor de dezvoltare locala, nu cunosc problemele romilor si nu organizeaza intlaniri de consultare cu reprezentatii romilor.

23. Pentru a eficientiza activiatea BJR, reprezentatii societatii civile au recomandat ANR sa propuna institutiilor prefectului o metodologie de lucru care sa contribuie la intarirea BJR atat in relatia de

13

colaborare cu institutiile deconcentrate, autoritati locale si socitatea civita cat si la eficientizarea procesului de implementarea a masurilor adresate incluziunii romilor bazat pe cunoastrea reala cu care se confrunta comunitatile cu romi.

4.1.3 – Rolul expertilor BJR in relatia cu reprezentatii autoritatilor locale, consilieri locali/judeteni, lucratori comunitari

Avand in vedere prevederile programul de guvernare 2017-2020, precum si atributiile BJR in procesul de incluziune sociala a populatiei de etnie roma, conlucrarea cu reprezentatii autoritatilor locale, consilieri locali/judeteni alesi si lucratori comunitari (mediatori sanitari, mediatori scolari, experti locali, consilieri ai primarilor) reprezinta una dintre sarcinile curente a expertilor BJR.

Din discutiile purtate in cadrul intalnirilor regionale au rezultat urmatoarele concluzii:

24. Conform discutilor purtate cu participantii, resursa umana care lucreaza in beneficiul comunitatilor cu romi este coodonata direct de catre autoritatile locale. Expertul local rom, mediatorul sanitar si mediator scolar sunt resurse de la nivel local, angajati ai autoritatii locale care au ca sacina sa contribuie la procesul de incluziune sociala a populatiei de etnie roma. Avand in vedere importanta acestei resurse umane, BJR ar trebui sa aiba o metodologie de monitorizare a activitatii acestor resurse umane astfel incat sa se asigure ca informatile livrate de catre acestia sunt in conformitate cu nevoile grupului tinta.

25. Consilierii locali alesi au un rol foarte important la nivel comunitar. Propunerile de proiecte de hotarare de consiliu local ar trebui sa beneficieze de asistenta tehnica oferita de expertii BJR. In plus, avand in vedere importanta lucrului in echipa, expertul BJR, prin monitorizarea permananenta a activitatilor lor, ar trebui sa asigure coordonarea metodologica a echipelor comunitare si totodata sa faciliteze comunicarea dintre acesti lucratori comunitari cu reprezentatii alesi in consiliul local.

26. Relatia de comunicare si de lucru dintre expert BJR si autoritatile locale, in marea majoritatea a cazurilor, este deficitara. Din discutiile purtate in cadrul evenimentelor a rezultat faptul ca autoritatile locale nu acorda suficienta atentie solicitarilor expertilor BJR si nu acorda atentie procesului de intocmire a planurilor locale actiune. Expertii BJR mentioneaza ca in marea majoritate a cazurilor aceste planuri de actiune sunt realizate de catre expertii locali romi, nu sunt supuse atentiei consiliului local pentru adoptare si nu sunt suficient fudamentate. Acest aspect afecteaza procesul de centralizare a planurilor locale de actiune si elaborare a Planului Judetean de Incluziune.

27. In acest context, clar este nevoie de intarirea pozitiei BJR in relatia cu APL prin realizarea si transmiterea unei circulare catre APL in care sa se explice rolul BJR si modalitatea de cooperare, precum si organizarea de intalniri de lucru la nivel judetean cu participarea factorilor de decizie de la nivelul APL.

28. Referitor la resursa umana care lucreaza in beneficiul comunitatilor cu romi, atat reprezentatii BJR cat si reprezentatii societatii civile mentioneaza faptul ca prin fisa postului, angajatorii ii folosesc in alte scopuri, activitatea in domeniul romilor trecand in plan second. De exemplu, un mediator sanitar care ar trebui sa faca educatie pentru sanatate, sa sprijine activitatea lucratorilor din domeniul medical, sa stea mai mult in comunitate si sa identifice problemele cu care se confrunta populatia roma, conform sarcinilor trasate de angajator, este angajat intr-un birou si desfasoara activitati curente tip asistenta sociala, fara a avea pregatirea necesara. Activitatea de mediere sanitara pentru care este platita mediatoarea sanitara devenind astfel o activitate voluntara, efectuata dupa orele de program. Expertii locali angajati initial pentru a dezvolta politici locale in domeniul incluziunii romilor desfasoara activitati necalificate (paznic, sofer, s.a), aducand clar prejudicii comunitatii pe care trebuie sa o deserveasca.

14

29. Participantii au recomandat ANR sa dezvolte un mecanism de evaluare a activitatii acestor lucratori care sa identifice nivelul la care sunt, sa stablieasca nevoile de instruire continua si sa constientizeze acesta resursa umana cu privire la necesitatea de a se implica mai mult in domeniul pentru care sunt platiti. In plus, participantii recomana ca ANR sa dezvolte instrumente de lucru adresate angajatorilor prin care sa-i familiarizeze cu specificul muncii acestora si sa-i instruisca cum privire la modalitatea de a asigura coordonarea echipelor de lucratori comunitari.

30. Un alt subiect discutat in cadrul intalnirilor regionale l-a reprezentat rolul consilierilor locali alesi in procesul de incluziune sociala a populatiei de etnie roma. Consilierii locali paricipanti la intalniri precum au mentionat ca au nevoie de asistenta tehnica in procesul de formulare a propunerilor de proiecte, asistenta tehnica oferita de expertii BJR.

31. Analizand interventiile participantilor cu privire la rolul consilierului local ales in procesul de incluziune sociala, am constata doua abordari: pe de o parte, consilieri locali care trateaza problematica romilor din perpectiva etnica si in cadrul sedintelor Consiliului Local nu pot avea initiative sustenabile pentru ca nu au sustinatori si in acest caz prefera sa renunte , iar pe de alta parte, consilieri locali romi care nu trateaza in nici un fel problematica romilor, fie din lipsa de interes, fie ca nu stiu cum sa abordeze aceasta problema si care fac parte din grupul celor care fac majoritatea in Consiliul Local. In ambele situatii BJR trebuie sa ofere asistenta tehnica si sa stabileasca relatii de comunicarea cu acestia, rolul lor fiind foarte important in procesul de formulare si adoptare de decizii la nivel local in domeniul inclusiunii romilor.

32. Avand in vedere nevoia expertilor BJR de a conlucrare cu reprezentatii autoritatilor locale, Consiliul Judetean, consilieri locali/judeteni alesi si lucratori comunitari (mediatori sanitari, mediatori scolari, experti locali, consilieri ai primarilor) in procesul de incluziune sociala a romilor, din discutiile purtate a rezultat nevoia clara de a dezvolta instrumente de lucru si de a stabili parteneriate judetene care sa intareasca rolul BJR in procesul de coordonare tehnica.

4.2. Analiza stadiului implementarii planurilor judetene

Analizand rapoartele de progres transmise catre ANR de catre Institutiile Prefectului (anexa 1) si luand in considerare raportul intalnirilor regionale au rezultatat urmatoarele concluzii:

4.2.1 – În domeniul demografie și populatie:

33. Dimensiunea populatie de etnie roma constituie in continuare una dintre cele mai mari provocari. Participantii mentioneaza faptul ca exista o diferenta semnificativa a numarului real de romi raportat la datele oficiale ale recensământului. In procesul de stablire a grupului tinta, expertii BJR mentioneaza ca se bazeaza foarte mult pe datele oferite de catre autoritatile locale. Heteroidetificarea este in continuare una dintre metodele folosite cel mai des in procesul de stabilire a dimeniunii populatiei de etnie roma. Participantii mentioneaza ca este nevoie de a demara o campanie de stablilire a numarului real al romilor, in special a membrilor comunitatilor compacte care au nevoie de interventie.

34. Tot referitor la numarul romilor, in cadrul intalnirilor regionale participantii au ridicat problema colectarii datelor pe criteria etnice. Conform legislatiei din Romania, colectarea de date cu caracter etnic este interzisa insa participantii mentioneaza ca la nivelul institutiilor deconcentrate se colecteaza astfel de date. Un exemplu este programul de mediere sanitara, care raporteaza in sistemul Ministerului Sanatatii, persoanele de etnie roma care au beneficiat de servicii, rapoartele realizate de institutiile deconcentrate care mentioneaza numarul beneficiarilor romi, s.a. Dezbaterile fata de acest subiect au scos in evidenta o alta problema importanta si anume daca datele prezentate de institutiile deconcetrate in rapoarte sunt reale si justifica necesitatea de interventie.

35. Referitor la stabilirea gradului de vulnerabilitate la nivel comunitar, din discutiile purtate cu participantii a rezultat faptul ca politicile publice adresate incluziunii romilor fac referite la toata

15

populatia de etnie roma. La nivel judetean/local nu sunt analize care sa scoata in evidenta gradul de vulnerabilitate a populatie romi/neromi , iar planurile de actiuni nu contin indicatori care pot fi urmariti si nu tin cont de diferențele culturale ale neamurilor de romi care locuiesc in aceiași comunitate.

4.2.2 În domeniul educației:

36. In domeniul educatiei, rolul inspectorului angajat al ISJ pentru minoritatea romilor, este perceput diferit de la un judet la altul. In unele judete sunt inspectori de etnie roma angajati ai ISJ responsabli de domeniul educatiei copiilor romi iar in alte judetene inspectorii pentru minoritati au preluat acesta sarcina prin cumul de functii. Si in cazul acestor functionari, este nevoie de o evaluare a competentelor si de o instruire continua in special in domeniul promovarii diversitatii si non-discriminarii. Totodata, este nevoie de o intarire a statutului lor in cadrul ISP si de coordonare tehnica eficienta din partea BJR.

37. Principalele probleme semnalate de catre responsablii din parte ISJ participanti la intalniri au fost: lisa programelor afterschool la nivelul localitatilor cu pondere semnificatica de copii romi, lipsa programelor tip sansa a doua, rata abandonului scolar crescuta in randul copiilor romi, nevoia de a angaja mediatori scolari si nevoia de a asigura sustenabilitatea financiara programului de mediere scolara si lipsa unor programe suport care sa contribuie la reducerea decalajului educational dintre copii romi si neromi.

38. Programul de mediere scolara constituie principal interventie a ISJ in domeniul educatiei copiilor romi. Inspectorii mentionaza nevoia de a creste numarul mediatorilor scolari si de a asigura finantarea insa nu au un raport de evaluare care sa demonstreze impactul si rolul in educatia copiilor romi. Participantii din randul societatii civile considera ca trebuie realizata o evaluare a impactului acestui mediatori in beneficiul elevilor romi, monitorizati efficient si instruiti permanent pentru a face fata provocarilor.

39. Un subiect important dezbatut in cadrul intalnirilor a fost legat de programul de masuri afirmative adresat tinerilor romi (locuri speciale in licee si universitati). Inspectorii scolari au mentionat ca anual acestia solicita un numar de locuri care nu sunt ocupate de tinerii romi. La intrebarea care sunt motivele pentru care tinerii romi nu opteaza pentru aceste locuri, raspunsurile au fost diverse, respectiv: in special copii romi din mediul rural, dupa terminarea celor 8 clase, refuza sa mearga mai departe datorita lipsei resurselor financiare; copii in anul terminal care nu promoveaza clasa; dezinteresul parintilor in a spijini activitatea educationala a copiilor; lipsa unei campanii nationale care sa promoveaze in toate unitatile de invatmant masurile affirmative pentru romi.

40. Analizand rapoartele prezentate de catre inspectorii ISP cu privire la educatia copiilor romi constatam urmatoarele: inspectorii scolari nu cunosc foarte bine situatia si nu au o viziune in domeniul educatiei copiilor romi; propunerilor formulate pentru planurile judetene nu au indicatori coerenti si nu sunt fundamentate bazat pe realitatile din teren; reducerea ratei abandnului scolar cade in sarcina mediatorului scolar fara a avea un plan de interventie bazat pe abordarea integrate (cu participarea protectiei copilului sau alte institutii); in afara de saracie care afecteaza copii romi, insectorii scolari nu cunosc alte bariere formale sau informale care afecteaza participarea la educatie; nu exista o analiza la nivel de ISJ care sa contribuie la identificarea gradului de interes al romilor cu privire la participarea în cadrul unor programe de prevenire si corectare a părăsirii şcolii.

41. Avand in vedere faptul ca educatia este un domeniul prioritar pentru programul de guvernare, inspectorii trebuie sa isi dezvolte propriile viziuni strategice care sa contribuie la cresterea nivelului de instruire a copiilor romi si reducerea decalajului educational, insa bazat pe o analiza de teren care sa ia in calcul toti factorii (sociali, econimici si culturali) care influenteaza procesul educational (inclusiv piata muncii).

42. Organizarea cursurilor de limba Romani, angajarea profesorilor de limba Romani, participarea la olipiade scolare la limba Romani, sunt alte activitati derulate de catre ISJ in domeniul educatiei copiilor

16

romi. De mentionat este faptul ca in judetele cu pondere mare de comunitati traditionale, vorbitoare de limba Romani, inspectorii scolari au propus in planurile de actiune actiuni educație bilingva în rândul copiilor preșcolari dar care nu s-au concretizat datorita lipsei fondurilor necesare.

43. Avand in vedere importanta promovarii limbi si culturii rome in cadrul unitatilor de invatamant, participatii au recomandat ca ANR sa sprijine ISJ in procesul de idetificare a resurselor financiare necesare organizarii acestor actiuni la nivel scolar.

4.2.3 În domeniul ocupare și antreprenoriat:

44. La modul general, referitor la actiunile implementate in domeniul ocuparii romilor, din discutiile purate cu reprezentatii AJOFM si din rapoartele de progres judetene constatam ca principal problema care afecteaza procesul de obtinere a unui loc de munca este nivelul scazut de educatie in randul romilor, necesar participarii la cursurile de formare/calificare. Participantii recomanda ca ANR sa intervina pe langa Autoritatea Nationala de Calificari si sa aduca amendamente la standardele ocupationale, in special cu privire la nivelul studiilor necesare.

45. Reprezentatii AJOFM mentioneaza ca acesta institutie nu are o politica anume pentru romi, ci trateaza problematica ocuparii din perspectiva vulnerabilitatii. Totusi, din discutiile purtate rezulta faptul ca AJOFM desfasoara activitati de culege date cu privire la etnia persoanelor inregistrate ca someri sau persoane in cautarea unui loc de munca, organizeaza campanii de informare a membrilor comunitatii cu privire la locurile de munca vacante, organizeaza bursa locurilor de munca pentru romi, desfaosara activitati de mediere/acopaniere a beneficiarilor romi in procesul de obtinere a unui loc de munca si organizeaza in limita fondurilor disponibile cursuri de formare la care invita si participanti din randul romilor.

46. Referitor la bursa locurilor de munca pentru romi, participantii considera ca acesta actiune inregistreaza rezultate doar din perpectiva numarului de particianti la eveniment si nu a numarului de persoane angajate ca urmare a acestei actiuni. In ceea ce priveste locurile de munca ocupare la aceste actiuni, acestea sunt foarte putine si in special munca necalificata.

47. Una dintre criticile aduse acestui tip de actiune este faptul ca AJOFM nu coreleaza oferta de munca cu nivelul de instruire al participantilor si astfel se creaza o frustrare in randul participantilor care nu reusesc sa obtina un loc de munca.

48. O alta problema semnalata de particianti care afecteaza procesul de obtinere a unui loc de munca este lipsa colaborarii cu ISJ, in special cu privire la beneficiarii care nu au educatia necesara obtinerii unei calificari si care au nevoie de programe de educatie formala tip a doua sansa. Reprezentatii AJOFM mentioneaza ca au in baza lor inregistrate persoane care doresc sa isi continuie studiile pentru a putea participa la cursuri de calificare in meserii solicitate pe piata muncii. Participanti recomanda identificarea unor solutii la nivel judetean care sa contribuie la dezvoltarea unui mecanism de colaborare inter-institutionala (AJOFM, ISJ, DGASPC, Autoritati locale, s.a) care sa aiba ca scop cresterea accesului pe piata muncii a persoanelor vulnerabile care u un nivel de educatie scazut.

49. Discriminarea romilor de catre angajatorii reprezinta o alta problema semnalata de catre participanti. Reprezentatii societatii civile au mentionat ca, in domeniul ocuparii, angajatorii practica selectarea angajatilor in functie de etnie, piata fortei de munca din Romania fiind foarte selective in privinta candidatilor romi. Fata de acesta problema, participatii recomanda AJOFM organizarea de cursuri/sesiuni de informare/campanii cu angajatorii in vederea promovarii legislatiei in domeniul discriminarii.

50. Referitor la procesul de monitorizare a beneficiarilor romi care obtin un loc de munca prin intermediul AJOFM, participantii mentioneaza sunt desfasurate astfel de actiuni insa avand in vedere volumul mare de lucru, nu se fac raportari in acest sens. De mentionat este faptul ca pe baza informatiilor prezentate constatam ca peste 50% dintre angajati parasesc locul de munca in foarte scurt timp de la

17

angajare. Principalele motive sunt legate de remuneratia mica, sustenabilitatea activitatii desfasurate (munca necalificata sau sezoniera in constructii) si probleme legate de discriminarea la locul de munca.

51. Referitor la domeniul antreprenoriatului, chiar daca aparent din rapoartele BJR beneficiarii romi sunt interesati de acesta forma de ocupare, constatam din discutiile cu participatii ca sunt o serie de bariere care afecteaza sustenabilitatea activitatilor derulate. Lipsa unei piete de desfacere, lipsa resurselor financiare necesare procesului de investitie, lipsa educatiei in domeniul antreprenoriatului, sunt probleme care determina beneficiarii romi sa renunte.

52. Participantii recomanda ca AJOFm sa organizeze cursuri in acest domeniu pentru beneficiarii romi care au un nivel superior de pregatire si sa printr-un parteneriat cu cu un furnizor de asistenta tehnica, sa ofere beneficiarilor consultant de specialitate in procesul de demarare a afecerii si sa monitorizeze activitatea, asigurand astfel dezvoltarea unor afaceri sustenabile.

4.2.4. În domeniul sănătate:

53. In domeniul sanatatii, principala problema adusa pe agenda de discutie a constituit-o programul de asistenta medicala comunitara derulat in comunitatile vulnerabile. Participantii au mentionat ca rolul asistentului medical comunitar si al mediatorului sanitar este foarte important la nivel comunitar in procesul de prevenire a imbolnavirilor membrilor comunitatilor vulnerabile insa actualul cadrul legal de functionare a acestui program afecteaza bunul mers al activitatilor. Lipsa unui cadru metodologic clar de functionarea a programului, lipsa resursei umane din cadrul DSP care sa monitorizez activitatea sis a asigure coordonarea AMC si MSR, lipsa unor protocoale coerente de aplicarea a programului la nivel local intre DSP si Autoritatile locale, lipsa sustenabilitatii financiare a programului de asistenta medicala comunitara, rolul neclar al MSR in organigrama autoritatii locale, lipsa unui sistem de monitorizare si asistenta tehnica oferita MSR, sunt probleme semnalate de catre participate care necesita interventie rapida.

54. In domeniul sanatatii, rapoartele de progres scot in evidenta faptul ca principale activitati derulate in comunitatile cu romi sunt campaniile de vaccinare, campanii de educatie pentru sanatate in vederea prevenirii imbolnavirilor, precum si alte activitati derulate de DSP in conformitate cu programele nationale de sanatate gestionate de Ministerul Sanatatii. DSP nu realizeaza evaluari/studii/cercetari care sa scoata in evidenta nevoile membrilor comunitatilor cu romi din perspectiva sanatatii. De mentionat ca la intrebarea cum se fundamenteaza masurile din planul de actiunie de la nivel judetean in domeniul sanatatii romilor, reprezentatii DSP participant la intalnirile regionale au mentionat ca iau in considerare doar actiunile din programele nationale de sanatate publica adresate comunitatilor vulnerabile si la adapteaza la nivel judetean.

55. In ceea ce priveste masurile dispuse de DSP in domeniul sanatatii romilor, avand in vedere faptul ca anul acesta una dintre provocari in domeniul sanatatii a reprezentat-o vaccinarea impotiva rujeolei, discutiile din cadrul intalnirilor s-au axat pe importanta colaborarii dintre DSP cu reprezentatii societatii civile, reprezentatii formali si informali ai romilor, implicarea mediatorilor sanitari si a asistentilor medicali comunitari in vederea convingerii romilor sa-si vaccineze copii. Avand in vedere rezultatele deosebite inregistrate in acesta campanie de vaccinare cu participarea si implicarea tuturor factorilor interesati, participantii au mentionat importanta dezvoltarii unor procese de conlucrare dintre DSP si reprezentatii societatii civile care sa determinte dimensiunea problematicii sanatatii romilor si sa propuna actiuni concrete in planurile judetene de actiune.

56. Discriminarea romilor in relatia cu personalul medical din unitatile spitalicesti, constitue o alta problema semnatala de catre participanti. Reprezentatii societati civile mentioneaza ca fenomenul discriminarii este prezent in relatia personal medica-pacient si are diferire forme, respectiv: discriminare directa, cand romii sunt refuzati direct de catre personalul medical chiar daca indeplinesc toate conditiile pentru a primi asistenta medicala, discriminare indirecta, segregarea pacientilor in unitatile spitalicesti bazat pe criteriu etnic si statut social.

18

57. Avand in vedere aceste aspecte, participantii recomanda ANR sa propuna Ministerului Sanatatii sa reactiveze Comisia Ministeriala pentru Romi care, pe langa alte activitati specifice, sa identifice cazurile de discriminare in sanatate, sa semnaleze organele competente pentru solutionare, sa implementeze o serie de actiuni adresate personalului medical in domeniul non-discriminarii si accesului egal la servicii de sanatate pentru toti cetatenii.

58. Referitor la bolile cu care se confrunta cetatenii de etnie roma, participantii au mentionat ca nu se culeg date cu caracter etnic pe tipuri de boli, insa practicienii participant la evenimente au mentionat ca nu sunt diferente semnificative intre romi si neromi cu privire la incidenta imbolnavirilor. Insa, avad in vedere ca starea de sanatate este conditionata si de caracteristicile socio-economice si culturale, practicienii recomanda implementarea unor campanii de educatie pentru sanatate in domeniul prevenirii imbolnavirilor insa adaptate niveluui de instruire si sistemului cultural/traditional al membrilor comunitatilor cu romi.

4.2.5. În domeniul actelor de identitate, proprietate, locuire:

59. Referitor la situația actelor de identitate rândul membrilor comunității cu romi, participantii au mentionat ca o problema care afecteaza procesul de dobandire a actului de identitate este dovada spatiului de locuit (contract de prorpietate, contract de inchiriere, s.a). In cazul romilor care nu detin acte pe spatiile de locuit, chiar daca legislatia permite ca dovada, un raport emis de catre organele de politie care atesta domiciliul cetateanului, acesta prevedere asigura obtinerea unui act de identitate provizoriu. Participantii mentioneaza necesitatea ca ANR sa propuna initiative legislative in domeniul actelor de identitate care sa faciliteze cetatenilor obtinerea unui act de identitate.

60. Analiza situației actelor de proprietate în rândul membrilor comunității cu romi pentru spațiile unde locuiesc (case, terenuri). Din discutiile purtate cu participantii constatam ca la nivel local/judetean BJR nu are o baza de date cu ale comunitati care necesita interventie in vederea reglementarii situatiei actelor de proprietate.

61. In lipsa acestei baza de date care sa fie inaintata Comisiei Interministeriale responsabila de dezvoltarea si aplicarea acestui program, presedintele ANR a solicitat in cadrul intalnirilor regionale implicarea institutiilor deconcentrate ANCPI ca membrii in Grupul de Lucru Mixt din cadrul Prefecturilor si a demarat un proces de realizare a unei baze de date cu localitatile din mediul rural care se confrunta cu acesta probema pentru a fi inaintata in mod official MFDAPFE.

62. Cu privire la contextului de locuit a membrilor comunităților cu romi (condiții de locuit, accesul la utilități, infrastructură), participantii au mentionat ca responsabilitatea de a asigura accesul la utilitati si de a imbunatati infrastructura comunitara care in sarcina autoritatii locale. Participantii din cadrul autoritatilor locale au mentionat ca una dintre probleme este lipsa resurselor financiare care sa permita realizarea de lucrari la nivel comunitar. Participatii recomanda ANR sa realizeze o recomandare MDRAPFE prin care sa solicite realizarea unui program pilot pentru comunitatile cu romi isolate pentru a asigura accesul la utilitati si infastructura.

63. Un alt subiect important dezbatut in cadrul intalnirilor l-a constituit situatia evacuarilor romilor. Pornind de la situatia evacuarilor din Mun. Alba Iulia, situatia evacuarilor din Constanta, Mangalia si Eforie, expertii BRJ au mentionat ca sunt multe situatii in risc de evacuare insa nu detin o baza de date cu locatiile la nivel judetean in care locuiesc persoane si prezinta risc de evacuare. In plus, autoritatile participante la intalniri au mentionat ca nu au solutii de rezolvare a acestor situatii decate cele prevazute de legislatia in vigoare.

64. Avand in vedere faptul ca in locatiile cu risc de evacuare locuiesc persoane fara venituri, reprezentatii autoritatii locale au mentionat ca nu pot oferi decat adapost de urgenta in locatiile cu astfel de profil si sprijin financiar in conformitate cu legislatia, sprijin care nu rezolva situatia locuirii acestor persoane. Participantii recomanda ANR sa idetifice solutii in parteneriat cu MDRAPFE pentru a continua programul de locuinte sociale pentru romi, program initiat de Guvernul Romaniei.

19

65. Tot cu privire la acest subiect, participantii din societatea civila atrag atentia asupra modalitatii de interventie a organelor abilitate (jandarmerie, politie, autoritate locala) care afecteaza emotional personele vulnerabile aflate in intretinerea familiilor evacuate. Pentru a preveni situatiile tensionate care apar in astfel de situatii, participantii recomanda ca interventia orgnelor abilitate sa se faca in baza unui protocol de interventie dezvoltat de catre BJR in cadrul sedintelor Grupului de lucru Mixt de la nivel judetean si cu participarea la eveniment a liderilor formali si informali ai comunitatii.

4.2.6 În domeniul relația cu autoritățile locale, tensiuni și dinamica socială

66. Consiliul judetean este o institutie cu putere de decizie care poate contribui semnificativ la procesul de incluziune sociala a populatie de etnie roma. Avand in vedere experienta din regiunea Oltenia unde la nivelul Consiliului Judeten Olt, Consiliului Judetean Gorj, Consiliul Judetan Mehedinti si Consiliul Judetean Dolj exista planuri judetene de actiune pentru romi adoptate prin hotarare a membrilor consiliilor judetene pentro o perioada de 10 ani, participantii au mentionat ca aceasta experienta este benefica din urmatoarele motive: poate asigura cofinantarea activitatilor regasite in planul de actiune, are posibilitatea de a atrage resurse financiare necesare implementarii planurilor de actiune si poate asigura coordonarea integrata a actiunilor implicand institutiile responsabile. Participantii recomanda ca ANR sa dezvolte relatii de comunicare cu reprezentatii CJ pentru a multiplica modelul initiat in regiunea S-V Oltenia.

67. Referitor la implicarea consiliilor locale in procesul de adoptare de planuri locale de actiune, participantii sustin necesitatea implicarii acstora in procesul de asumare a responsabilitatilor locale. Participatii mentioneaza faptul ca, membrii consiliului local cunosc foarte bine situatia de la nivel local si pot veni in sprjinul BJR si ANR prin adoptarea de planuri locale de actiune si solicitarea de asistenta tehnica in procesul de idetificare de resurse financiare necesare implementarii.

68. Referitor la modului de relaționare dintre membrii comunității cu romi și reprezentanții autorităților locale, lideri formali si informali prezenti la intalnirile de lucru au mentionat ca la nivel local nivelul de implicare al autoritatilor locale in procesul de rezolvarea a problemelor romilor este foarte scazut. In ceea ce priveste relationarea dintre functionarii din cadrul autoritatilor locale si cetatenii de etnie roma, participantii mentioneaza atitudini discriminatorii care aduc atingere demnitatii umane si afecteaza procesul de comunicare pentru rezolvarea problemelor.

69. In completarea afirmatiilor liderilor formali si informali ai romilor, reprezentatii autoritatilor locale mentioneaza faptul ca, in conformitate cu mijloacele financiare si legislatie cu care opereaza, acestia fac toate eforturile pentru a putea rezolva problemele cetatenilor insa dimensiunea problemelor romilor de multe ori depaseste capacitatea autoritatii locale de a rezolva situatia. In plus, acestia mentioneaza ca relationarea deficitara cu cetatenii romi este data si de comportamentul de multe ori agresiv si nejustificat al romilor. In vederea rezolvarii acestei situatii, participatii scot in evidenta necesitatea dezvoltarii unor parteneriate comunitare cu reprezentatii romilor sau organizatii neguvernamentale care sa sprijine procesul de comunicare si sa se evite neintelegerile.

70. Referitor la principalelor surse de tensiune la nivel local participantii ISJ mentioneaza ca nu sunt inregistrate conflicte majore care sa conduca la conflicte interetnice la nivel local. Avand in vedere faptul ca in Judetul Harghita, localitatea Gherghieni, in luna martie 2017, a avut loc un conflict cre s-a soldat cu incendierea caselor romilor de catre cetateni de etnie maghiara si luand in considerare faptul ca in Romania au mai fost cazuri de conflicte interetnice pentru care statul roman a fost sanctionat de CEDO, in cadrul intalnirilor s-a analizat posibilitatea dezvoltarii unui grup de lucru la nivelul ANR care sa previna astfel de situatii. In plus, avand in vedere situatia de la Harghita, ANR a realizat o recomandare de politica publica judeteana care sa contribuie pe de o parte la incluziunea sociala a populatiei de etnie roma si la prevenirea situatiilor conflictuale motivate de ura rasiala, recomandare inaintata autoritatilor judetene din Harghita in luna decembrie 2017.

20

4.2.7. În domeniul resurse umana si ONG-uri care activează în beneficiul comunităților cu romi

71. Mediatoarea sanitara, mediatorul scolar, expertul local pe problemele romilor, sunt principale resurse umane care lucreaza la nivel comunitar, platite de la bugetul de stat si care au ca principala sarcina implementarea de actiuni menite sa contribuie la imbunatatirea situatiei membrilor comunitatilor cu romi. Implicarea acestora in procesul de incluziunea sociala la nivel local este diferita, in functie de fisa postului. Mediatoarea sanitara este responsabila de actiuni in domeniul sanatarii romilor, mediatorul scolar este responsabil de educatia copiilor romi iar expertul local are ca principala sarcina realizarea si implementarea de actiuni in domeniul incluziunii sociale a romilor.

72. Cu privire la activitatea acestora, participantiila intalnirile regionale mentioneaza faptul ca in localitatile unde exista acesti lucratori comunitari, se poate aprecia schimbarile sociale in comunitatile deservite si se poate aprecia nivelul de implicare al autoritatilor locale in procesul de identificare de solutii pentru incluziunea romilor. Bineinteles ca o parte dintre participantii si-au manifestat o atitudine rezervata cu privire la acesta afirmatie argumentand prin faptul ca, din practica, in localitatile unde exista acesta resursa umana, autitatile locale lasa in sarcina lor problematica romilor si nu participa la procesul de idetificare a nevoilor care sa conduca la realizarea si adoptarea de planuri de interventie coerente. In plus, participantii mentioneaza slaba calitate de instruire si implicare a acestor lucratori cominitari si aduc pe agenda de discutii necesitatea ca acesta resursa umana sa fie evaluata si instruita continuu pentru a putea face fata provocarilor profesionale.

73. O alta discutie initiata in cadrul intalnirilor de consultare o reprezinta necesitatea de a asigura sustenabilitatea financiara a actestor angajati. De exemplu, mediatoarea sanitara este angajata primariei platita din fondurile Ministerului Sanatatii, care anual aloca resurse financiare pentru salarizare. La intrebarea daca autoritatea locala este de acord sa plateasca din bugetul propriu acest lucrator, reprezentatii APL au mentionat ca nu pot asigura aceasta plata din rsurse proprii. In aceiasi situatie este si pozitia de asistent medical comunitar care lucreaza in echipa comunitara cu mediatoarea sanitara. Aceiasi situatie o regasim si in cazul mediatorului scolar unde plata este asigurata din alte surse bugetare.

74. Daca sustenabilitatea finaciara este o tema de reflectie, o alta problema care afecteaza implementarea corecta a activitatilor lucratorilor comunitari este lipsa normelor metodologice de aplicare, monitorizare si evaluare a activitatilor. Participantii mentioneaza ca APL-urile nu au capacitatea de a gestiona aceste programe si propun ANR sa realizeze norme metodologice care sa sprijine angajatorii si BJR sa monitorizeze si a evalueze activitatea desfasurata.

75. Organizatiile neguvernamentale prezente la intalnirile de consultare si-au manifestat nemultumirea fata de modalitatea de lucru din cadrul lucrarilor Grupurilor de Lucru Mixte din cadrul Prefecturilor. Participantii mentioneaza lipsa de interes a persoanelor membere in GLM si acuza BJR pentru slaba implicare in procesul de monitorizar si evaluare a actiunilor propuse in planurile judetene de actiune. In plus, acestia mentioneaza ca rolul lor, ca membrii in GLM, este un rol mai degraba consultativ si ca propunerile acestora de multe ori nu sunt luate in seama.

76. Din discutiile purtate constatam doua tipuri de discursuri, respectiv un discurs in care reprezentatii ONG-urilor cu activitate redusa in procesul de incluziune sociala a romilor accepta acest rol consultativ fara prea multa implicare in lucrarile GLM si un discurs in care reprezentatii ONG-urilor cu experienta in implementare de programe/proiecte adresate romilor, critica activitatea institutiilor deconcentrale, APL si in special BJR pentru tratarea superficiala cu care trateaza problematica comunitatilor vunerabile cu romi. Reprezentatii BJR mentioneaza faptul ca la nivel judetean, rolul ONG-urilor in procesul de comunicare cu instiutiile deconcetrate, APL si BJR este foarte redus.

77. Din discutiile purtate a rezultat faptul ca este nevoie de o implicare mai activa a reprezentatilor societatii civile in procesul de identificare a problemelor comunitatilor cu romi si in procesul de realizarea a planurilor judetene de masuri. In plus, pentru a eficientiza procesul de implementare, una dintre recomandarile participantilor a fost necesitatea ca BJR si ANR sa organizeze dezbateri

21

trimestriale cu participarea reprezentatilor societatii civile in care sa se analizeze stadiul implementarii planurilor judetene de actiune.

78. Reprezentatii societatii civile, constituie o resursa importanta in procesul de dezvoltarea si implementarea a planurilor judetene de actiune. Participantii din cadrul autoritatilor publice mentioneaza importanta colaborarii cu acestia in procesul de incluziune sociala a romilor si mentioneaza necesitatea implicarii directe in actiuni implementate la nivel comunitar pentru a facilita comunicarea cu beneficiarii romi. In plus, participantii mentioneaza necesitatea ca ONG-urile sa se implice mai mult in procesul de idetificare a nevoilor comunitatilor cu romi si sa realizeze mai multe rapoarte de evaluare a nevoilor care sa constituie baza in procesul de fundamentare de recomandari de politica publica judeteana.

79. Liderii formali si informali ai comunitatii reprezinta o veriga foarte importanta in procesul de comunicare cu autoritatile locale responsabile de aplicarea politicilo publice pentru romi. Din discutiile purtate cu participatii a rezultat faptul ca in localitatile unde romii sunt organizati si sunt reprezentati de lideri, procesul de comunicare cu autoritatea locala este foarte buna si centrata pe nevoia de a rezolva problemele membrilor comunitatii. Insa sunt mentionate o serie de situatii unde rolul liderului rom constituie o bariera in procesul de comunicare cu autoritatile locale, fiind chiar un dejavantaj pentru comunitate.

80. Lipsa experientei de negociere cu reprezentatii autoritatilor locale, intersele personale care primeaza in detrimental interesului de grup, faptul ca membrii comunitatii nu recunoase autoritatea liderului si nu are mandat de reprezentare din partea comunitatii, implicarea politica a liderului comunitar si lipa unor rezultate notabile in campaniile electorale, dezinteresul liderului fata de problemele romilor, sunt doar cateva exemple mentionate de participanti si care afecteaza procesul de incluziune sociala a romilor.

81. Din discutiile purtate cu participantii referitoare la resurse umana si ONG-urile care activează în beneficiul comunităților cu romi, constatam ca la nivel judetean societatea civila se confrunta cu o criza de viziune si implicare care afecteaza procesul de incluziune sociala a populatiei de etnie roma. Participantii mentioneaza ca este nevoie ca ONG-urile rome si nerome sa-si recastige calitatea de watch-dog si sa devina mai active in procesul de comunicare cu reprezentatii autoritatilor.

82. Referitor la resursa umana remunerata din fonduri publice si responsabila de implementarea de activitati comunitare in beneficiul romilor, participantii mentioneaza necesitatea ca ANR sa dezvolte si sa aplice un sistem de evaluare a competentelor acestor lucratori (mediatori sanitari, mediatori scolari, experti pe problemele romilor, inspectori scolari pe problemele romilor, experti din cadrul BJR) si in functie de evaluare sa asigure un proces de instruire permanenta care sa conduca la imbunatatirea performantelor profesionale. Totodata, lipsa experientei APL in procesul de coordonare a acestor lucratori comunitari, participantii mentioneaza importanta implicarii ANR in procesul de realizare a unor unor instrumente de lucru, normative, materiale, ghiduri care sa sprijine coordonarea lucratorilor comunitari angajati de autoritatea locala.

5. Concluzii si recomandari cu privire la activitatea ANR

Luand in considerare discutiile purtate cu factorii interesati au rezultatat urmatoarele concluzii si recomandari:

5.1. Activitatea ANR la nivel judetean/regional

83. Conform legislatiei de infiintare, Agentia Nationala pentru Romi este institutia de specialitate a administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului Romaniei, care are rolul de a elabora politica şi strategia Guvernului în domeniul protecţiei drepturilor minorităţii romilor si de a aplica, coordona, monitoriza si evalua măsurile din domeniile sectoriale de intervenţie socială,

22

cuprinse în Strategia Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome.

84. Conform statutului de functionare, Agenția Națională pentru Romi – Guvernul Romaniei are in exercitarea atribuțiilor sale, colaborarea cu autoritățile administrației publice centrale, cu autoritățile administrației publice locale, cu alte instituții publice, precum și cu reprezentati ai societatii civile si avand ca principal obiect de activitate al instituţiei asigurarea complementarităţii diverselor politici publice pentru romi, iniţiate în plan naţional şi local, coordonarea implementării şi monitorizarea acestora. Din discutiile purtate in cadrul intalnirilor, constatam ca participantii nu cunosc foarte bine rolul ANR si au alte asteptari de la acesta institutie. Fata de acesta problema, participantii recomanda demararea unei campanie de informare publica cu privire la functiile pe care ANR le indeplineste in calitate de institutie de specialitate a Guvernului Romaniei.

85. Daca in cazul ANR, o parte dintre participanti cunosteau faptul ca ANR are responsabilitatea de a monitoriza stadiul implementarii strategiei (in special expertii BJR si expertii locali), prezentarea Punctului Național de Contact pentru Romi din cadrul Ministerului Fondurilor Europene ca organism responsabil de monitorizarea și evaluarea implementării masurilor cuprinse in Strategia Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2015-2020, a constituit o premiera pentru participanti. Ca si in cazul ANR, participantii au recomandat ca PNCR sa informeze factorii interesati cu privire la functiile pe care le are si totodata sa clarifice rolurile celor doua institutii responsabile de aceiasi problematica.

86. De mentionat este faptul ca relatia de parteneriat dintre ANR si PNCR trebuie consolidate print-un accord de colaborare inter-institutional care a contribuie la clarificarea rolurile complementare ale celor doua institutii.

87. Referitor la activitatea ANR la nivel regional/judetean, participantii din cadrul BJR mentioneaza colaborarea cu expertii ANR din structurile regionale si apreciaza diferit acesta colaborare, in functie de relatiile de coaborare anterioare. De mentionat este faptul ca toti expertii regionali ai ANR au peste 10 ani de activitate in acesta pozitie. Lipsa normelor metodologice de Monitorizare, Evaluare si Asistenta tehnica, faptul ca experti ANR din structurile regionale nu cunosc foarte bine care sunt atributiile si au competente limitate necesare pentru a asigura asisteta tehnica, sunt cateva situatii mentionate de participanti care afecteaza imaginea ANR si conduce la o confuzie a rolului expertului ANR in relatia cu BJR.

88. Conform fiselor de post, expertii ANR au ca principal sarcina monitorizare, evaluare si oferirea de asistenta tehnica expertilor din cadrul BJR in procesul de realizare si implementare a planurilor judetene de actiune. Din discutiile purtate cu participantii din cadrul BJR constatam rolul expertilor ANR este mai degraba de facilitator care colecteaza rapoartele de activitate de la BJR fara a oferi feedback si le transmite ANR pentru centralizare. Participantii mentioneaza importanta asistentei tehnice in special pentru expertii BJR in procesul de coordonare a activitatii de fundamentare a planurilor judetene de actiune precum si in monitorizarea si evaluarea rezultatelor. In plus, expertii locali considera ca expertii ANR ar trebui sa ii sprijine in procesul de realizare a planurilor locale de actiune si sa intervina in procesul de comunicare cu reprezentatii autoritatilor locale pentru a asigura procesul de implementare a planurilor de actiune. Avand in vedere acesta situatie, participantii recomanda ca ANR, prin expertii sai, sa se implice mai mult pe activitatea de asistenta tehnica oferitat atat lucratorilor romi cat si responsabililor de implementarea masurilor din planul judetean de actiuni.

89. Referitor la activitatea de monitorizare si evaluare, participantii recomandara ANR sa dezvolte o metodologie comuna de lucru care sa vina in sprijinul atat a responsabililor de la nivel judetean/local cat si celor de la nivel national. In procesul de planificare strategica, definirea problemelor si cunoasterea dimeniunii problematicii romilor constituie o conditie obligatorie pe care toti factorii interesati trebuie sa o indeplineasca. ANR, prin natura activitatilor, trebuie sa dezvolte acest sistem de lucru astfel incat sa se poate stabili coerent nevoile si masurile care contribuie la rezolvarea problemei.

23

90. O alta problema discutata in cadrul intalnirilor de lucru a reprezentat-o implicarea ANR in procesul de implementare a programelor cu finantare FSE. Participantii au mentionat ca in trecut ANR a implementat o serie de proiecte cu finantare FSE si nu a reusit sa asigure sustenabilitatea acestor priecte. In plus varietatea temelor abordate in cadrul acestor proiecte precum si faptul ca misiunea ANR in perioada de implementare a proiectelor a precut pe plan secund constituie o problema ca a afectat imaginea ANR ca instututie de specialitate a Guvernului Romaniei responsabil de Strategia Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome. Participantii recomanda ca ANR sa continuie implementarea de proiecte cu finantare FSE insa strict in acord cu misiunea si atributiile trasate si sa asigure sustenabilitatea proiectelor.

5.2. Implicarea ANR in procesul de definire a politicilor publice pentru romi

91. La nivel judetean, implicarea ANR in procesul de definire a politicilor publice pentru romi este foarte limitat. Participantii mentioneaza ca ANR, prin expertii regionali, participa la intalnirile GLM organizate de BJR insa interventiile in cadrul intalnirilor raman doar la stadiul de propuneri si mentionate in rapoartele intalnirilor. Participantii recomanda ANR sa demareze o campanie de comunicare cu reprezentatii Institutiilor Prefectului in care sa defineasca modalitate prin care ANR asigura coordonarea tehnica. In plus, ANR trebuie sa face eforturile necesare in vederea reactivarii comisiei ministeriale pentru romi din cadrul MAI care sa realizeze normele tehnice de funtionare a BJR sis a clarifice rolul ANR in procesl de coordinare tehnica.

92. In plus, din discutiile cu participantii a rezulat nevoia de creștere a gradului de implicare a tuturor actorilor în procesul de redefinire a viziunii incluziunii romilor. Participantii recomanda ANR sa organizeze periodic intlaniri de consultare si sa preia rolul de moderator al intalnirilor astfel incat comunicarea sa fie bidirectionala si fiecare participant sa isi aduca contributia.

93. Avand in vedere faptul ca procesul de planificare strategica porneste de la nevoile locale si luand in considerare programul de guvernare 2017-2020, participantii considera ca ANR trebuie sa identifice solutii in vederea implicari si responsabizarii autoritatilor locale in procesul de implementare a politicilor de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității romilor.

94. Tot in acest sens, participantii mentioneaza nevoia de a intari capacitatea autoritatilor locale si judetene in procesul de identificare de resure financiare (scrie si implementare programe/proiecte), planificare strategica si realizarea de planuri de actiune sustenabile. Realizarea de norme metodologice, ghiduri de lucru in domeniul coordonatrii activitatii lucratorilor comunitari este o alta recomandare realizata de catre participant ANR in vederea eficientizarii procesului de implementare a strategiei. Autoritatilor locale (primarii) si autoritatile judene (consilii judetene) trebuie implicate activ in procesul de implementare a strategiei. In acest sens, ANR trebuie sa sprijine aceste institutii in procesul de intarire a capacitatii de atragere si implementare de programe/proiecte cu resurse FSE.

95. Nevoia de a redefini politicile publice adresate incluziunii romilor bazat pe diversitatea neamurilor de romi si principiul egalitatii de sanse si nediscriminarii este o alta tema abordata in cadrul intalnirilor. Participantii mentioneaza faptul ca actuala strategie pentru romi trebuie sa fie actualizata si adaptata in functie de nevoile cu care se confrunta populatia de etnie roma. Fundamentarea masurilor din strategie trebuie sa tina cont de date mai recente si sa faca diferentierea intre romi ca grup social si romi ca grup etnic. In plus, la nivel judeten participantii considera ca ANR trebuie sa dezolte un instrument de lucru care sa contribuie la procesul de idetificare a nevoilor astfel incat, planurile judetene sa raspunda nevoilor reale, sa tina cont de diversitatea neamurilor de romi si de principiile egalitatii de sanse si nediscriminarii.

96. In domeniul evacuarilor, actelor de proprietate si conflictelor motivate de ura rasiala, participantii considera ca ANR trebuie sa realizeze metodologii de lucru eficiente astfel incat sa se previna situatiile tensionate. Dezvoltarea de parteneriate inter-institutionale la nivel central si judetean, precum si

24

includerea in grupurile de lucru a reprezentatilor ANCPI (in domeniul actelor de proprietate) trebuie sa constituie o prioritate pentru ANR.

97. Nevoia de reprezentare romilor si participare activa in procesul de luare a deciziilor este o alta problema semnalata de participanti. Procesul de realizarea politicilor publice judetene se realizeaza de multe ori fara participarea societatii civile a romilor. Participantii recomanda ANR sa comunice cu factorii de decizie si sa idetifice solutii astfel incat, in grupurile de lucru responsabile de realizarea de documente de politica publica, sa fie inclusi si expertii romi. In plus, la nivel judetean, participantii recomanda ca ANR sa faciliteze participarea liderilor formali si informali in grupurile de lucru judetene astfel incat, procesul de luare a deciziilor sa fie transparent si eficient.

98. O alta recomandare a participantilor cu privire la activitatea ANR face referire la necesitatea consolidarii parteneriatelor la nivel judetean/local și dezvoltarea unor structuri de coordonare judeteana mai eficiente. Clarificarea componentei structurii BJR, clarificarea statutului expertului rom din cadrul BJR, dezvoltarea de instrumente de lucru M&E, comunicarea cu reprezentatii autoritatilor locale, organizarea de intalniri/dezbateri judetene/regionale in vederea impartasirii de experiente, sun cateva exemple de activitati pe care ANR si PNCR trebuie sa le aiba in vedere.

99. Cu privire la procesul de comunicare si consultare initiat de ANR la nivel regional/judetean, participantii considera ca astfel de evenimente sunt eficiente si recomanda ca la urmatoarele intalniri ANR sa invite si alti reprezentati ai institutiilor centrale cu putere de decizie pentru a motiva repreentatii autoritatilor locale si conducatorii institutiilor deconcentrate sa participle la evenimente.

100. Referitor la recomandarile in vederea imbunatatirii procesului de comunicare dintre ANR cu reprezentatii societatii civile implicati in procesul de implementare a politicilor publice destinate incluziunii sociale a cetățenilor români aparținând minorității romilor, participantii mentioneaza necesitatea de a organiza intalniri atat la nivel national (intalniri ale membrilor Comitetului Consultativ al ANR) cat si la nivel judetean cu participarea atat a ONG-urior din Comitetul Consultativ cat si alt lideri formali si informali ai romilor, asigurand astfel procesul de comunicare transparenta cat si eficienta procesului de consultare in domeniul politicilor publice.

Prin intermediul acestor activitati de monitorizare si comunicare cu factorii interesati de la nivel local/judetean

Agenția Natională pentru Romi și Punctul National de Contact pentru Romi a reusit, pe de o parte sa idetifice

problemele din sistemului de implementare a strategiei de la nivel judetean, sa idetifice problemele care

afecteaza functional implementarea strategiei si sa puna bazele procesul de redefinire a viziunii cu privire la

politicile de incluziune a romilor, avand la baza participarea expertilor din cadrul institutiilor publice,

specialiștilor din sfera organizatiilor neguvernamentale rome și nerome, tradiționale și netradiționale, cu

experiență de intervenție în comunitățile cu populație romă.

Totodata, prin invitatia la dialog, prin aceste evenimente ANR a pus bazele unui proces de comunicare dintre

societatea civila romă și Guvernul României, actiuni necesare in procesul de eficientizare a activitatii ANR în

procesul de implementare a politicilor publice destinate incluziunii sociale a cetățenilor români aparținând

minorității romilor.

Conform programului de guvernare, problematica legată de comunitatea romilor reprezintă un domeniu

aparte, care necesită atât eforturi pe plan intern, cât şi corelarea cu eforturile europene de eliminare a

decalajelor în societate. In acest sens, se are in vedere aplicarea mult mai eficientă a strategiei naţionale (HG

18/2015) şi reorientarea acestei strategii spre programe specifice, menite să asigure îmbunătăţirea

substanţială a situaţiei romilor, cu un accent deosebit pe comunităţile de romi aflate într-o situaţie de sărăcie

extremă, prin: Consolidarea structurilor de implementare a strategiei naţionale pentru romi la nivel local;

Realizarea unui parteneriat viabil între structurile administraţiei publice şi comunităţile de romi; Rezolvarea

problemelor legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor şi locuinţelor deţinute de romi şi

25

implementarea unor programe de reabilitare a locuinţelor din zonele locuite de romi prin asigurarea energiei

electrice, a apei potabile, a canalizării, a gazului metan, a salubrităţii; Eficientizarea măsurilor ce vizează

aspecte sectoriale (accesul pe piaţa muncii, promovarea de activităţi generatoare de venit, accesul la servicii

medicale, reducerea abandonului şcolar, promovarea valorilor artistice, crearea unor programe de educaţie

civică).

În perioada urmatoare, bazat pe recomandarile prezentului raport, Agentia Nationala pentru Romi va depune

toate eforturile necesare pentru veni in sprijinul factorilor interesati de la nivel judetean/local cu scopul de a

accelera procesul de implementare a politicilor publice destinate incluziunii sociale a cetățenilor români

aparținând minorității romilor. Viziunea ANR, ca organism specializat al Guvernului României, se axează pe

principiul că intervenția este necesară nu numai pentru a asigura justiția socială și protecția socială, ci și pentru

a valorifica, susține și dezvolta potențialul resurselor umane, care este reprezentat de cetățenii români ai

minorității rome.

Întocmit

Dr. Soc. Daniel Rădulescu

Președinte ANR