Radulescu, Motru - Personalismul Energetic Si Alte Scrieri_Part12

8/9/2019 Radulescu, Motru - Personalismul Energetic Si Alte Scrieri_Part12

1/70

Sapper, sr gi priveqte pe harta globului la zonele diferitelor feluri dem.rnci - cules de fructe,

vinAtoane, peicuitt insAminlatul cu bitul'insdminlatul cu sapl,-l"it"f cu plngul, grbdinlritul 9i, industria -' cuo rnici sforlare de

-i'maginalie lqi poaie""o*pn." pe .harta globuiui qizonele cliferitelor potenJe ale perionalit5lii omenesti. , lntocmai cr.lmbradul are nevoie de anumitd temperaturd 9i umiditate pentru ca..s6creasc6, tot aga qi ;;;;;il*t"u. naoaci'iLe

'acesteia i$i gasesc rneciullor prielnic numai i"-ogo""f muncii-organizate'-Dup+ .cLtm se prezintAilrf"iituf"categorii ae *u""a, aga sd p-rezintd, in orisice. ard, catego-

;iil; A" persorialitate. De rnunca agricolS prirnitivd se leagd opery.ola.

litate qu.asi-te1uri"a. i.r manifestXriie unei asemenea persinalitali';;;";p" nu stii deosebi ce este personal 9i ce este cosinic' Cele maiintirne dorinfe ,"ri"lu;ii ,""1 i-'pr*tite cu faptele natu'ii, in asa felcd uneie gi alteie par a forma impreunA un singur tot' "Fruuzd

verde"

firul ierbii, mr suii*i"-,i;;l;1 Cernii, unde cinta puiul inierlii, 1a mi'-;;; ; ocliii negri iu- De-mi, Doanne. zile mai Tt4tq' ca sd ies varala munte, la turme de oi cornute, s-aucl cile zbierind, baciul din fluiercintincl, izvoarele t*"i"d,- mlndnele pe plai suil$' .din. c''prege- flut5-rind.sziaudcuculcintincl,ploaiaincodrurdpdind,sisSi'Sdiarba"r"r"i"d...-82

Personalitatea'aceLui ce cloineqte astfel este ca floarea cen-c poii bine deosefri.f" iarba pamintului ' Viala ometrcasci cu \riataplmintuiui formeazd un singur tci sufleiesc, in mentalitatea ^ o"t:]:ipersonalit5li,Deaceeanimic-mainattrrallaeadecitcrcciinlainSem-nere prevestitoare i" ,ro.o" sau

cre nenorocire. Natura inireagd ia partela fericirea, ca gi. l; ;;;"; omulii. categoria acestei personalitdli,cind congtiinla ei ;;"-;;;;i pdstrata, prez.intd exemplare de o frumu-seld ripitoare. Naivitatea, voiblia, largi iubire pentru toi' ce este orne-;;;,^;i;, o-""i"i]" Lxemplarete el sa gdsesc Cu condilia insd ca;"ii"-;;9,iinia ei cu"at pa.t"atd; aceea ce se intimpla nurnai in ca-zurilecleolunga"i",'"i*,peu"etuqpimint.Populatiileautolrtotresirr-gure indeplinesc ";;4 "olaiti"

in'ctiip desdvlr'git. Cite popuialii suntinsd autohtone, sau cel pulin, prin o

'irrclelungati vieluire pe ac.'laspdmint, sd cred ^rioftton"

?'Foaite puline' De iceea frurnoasele exem-

plare ale primei categorii d" pe"onaiitate le intilnim foartc' rar' In511"'"",'"ni;^';;i"- ;; primitive populalii agricole, prii: emigraliunesau prin imixtiune il iru*""t" itriine,' pieid congtiinla autohtonleilor. De u"u"u

"""irpj"""i"

acestei categorii se prezinta de regu'ld ca

tipurietnice'Einu-maifoarteptilincaformedeperson'alitdli.Deisu-nra muncii "e.i"otu^'pli*;;;",a "iai"a organizalia muncii specializate

;

i'U""i;;ii;";;f;r;A'-iu i.,""p.rt, si pliri de-riscuri pentru suflciulomenesc. Cdci omui urt" o fiinia constiiuitd de la natura si fie munci-toare, dar eI .rt i.t""iu-L""""ifu bund voie' ci numai de nevoie' Primaorganizalie " *.tt"ii'Jti"

i*p".ta de foame qi de 911:"u' Numai tirziu'foarte tirziu, orgurri,uli" muncii este voitd in mod liber de inteiigenlaomului. in primele-tir" ur" organizdrii muncii, avem lupta penibiildintre dispoziiiile rp"" *"""a si"dispoziliile spre ie.n9vi.e. citi greutatepini ce au invins dispoziliile .pre *u"r"d cite subterlugii ; citS min-ii"" a" ,i.,e i.rsaqi ;--"ita iufritaie; citd iagitate, la omul primitiv,

pen-

sr Karl Sapper, Altgemeine Wirtsclwlts- und' Verkehrgettgta1tlt'te (Teubner'Leipzig, 1925).

-"'"";i'roii{6i nt'ehedin$ean (Linl Datina, anul 1927' p'20)'


2/70

tru a evita munca. Arqila, de care ne vorbegte Carlyle, a trebuit sd fiedogoritoare pentru ca ea si ajungl s5 purifice sufletul onrenesc de atitalrgind depusd de pdcatele din naltere. $i cr"t fiecare viciorie a munciiasupra leneviei, au apdrut forme noj de personaiitate. Forme sclipi-toare, dar pugin cclr


3/70

pu$i. Pentru muili aceast5 invariabilitate este o cauzd. de progres in via{asociald. Democralii, cu deosebire, conteazd pe aceastd ciuzd. Ei cheamdla rolui de legiuitori pe profesionigtii cei mai depdrtali de cunogtinlalegilor, sperind tocmai sd gdseascd in deprinderile profesionale ale aces-tora un remediu contra egoismului legiuitorilor de profesie. Speranleledemocrafilor sunt citeodata realizate. Aceasta probeaz{ ca profesia delegiuitor, degi una dintre cele mai vechi, n-a reugit incd sd se impunilumii moderne. De altfel, gi democralia n-ar mai figura in miqcarea po-litic.{ a zilelor noastre, dacd pentru f,acerea legilor si pentru guvernb.es-ar impune, in sfir;it, o elitl de profesionigti.

9. * Lin ultim cuvint despre educalia personalitdtii energetice. Educa-tia conslstii n i,flr;r-'nta pe cari c er.:rcitam asupra cle;:-,,,ritarii unui om(de regula de la virsta de copil), in scopul de a pune in valoare pentrusociet_ate dispoziliile iui sufletesti. Educatia este o muncd grea. o poateindeplini cu-succes numai acela care cunoagte legile dezvoltarii omului.Faptul cd qi educatorul a fost odatd ccpil qi a trdit in el iegile dezvol-tarii ornenegti nu este destul. Experienla cu sine insugi.ruJu"e pe ci-neva educator, cum nu-I face nici medic. Educafia, ca gi orisice muncd,trebuie invSlatd. Pina aci toatd lumea este de acorcl. Dar acordul ince-teazd de indata ce este sd se stabileascd invaldtura ce urmeazd sa aibaeducatorul. Legile dezvoltirii omului nu se revereazd de sine. Din po-trivd, sunt ceie mai ascunse. Dacd muncii industriale i-a trebuit inhe,lu'gati vreme pina a se inilia i' legiie naturii, pentru ca in urmd sdpoata interveni cu succes in desfasurarea acestora si sa oblind prociuseniateriale, muncii eclucatoare, pina sd ajungd ru r"'op"r ,eu, ii'trebuieo vreme si mai indelungatS. Natura materiala igi dezvSluic. secretelemai repede decit natura sufleteasca. l\{uite pdrerr eronate au fost gisunt asupra naturii materiale, dar numdrul ior este totusi infim de rnicfala de al acelora care au fost Ei suiit asupra sufletului. I)e aceea edu-calia a rimas pind astazi o muncd nu numai grea, ci cea mai greamunc5. Aplicati la formarea personalitrilii, ea este chiar mujrca tuisi-sif. cite rezultate a dobindit pina acum educatorul in formarea perso-nalitdlii 'l Tot atitea rezuitate cite deceplii I

cauza acestor deceplii std, in primul rind, in iluzia aciemenitoarepe care eul o poartd cu sine. Eul este o intuitie tentaculard. Ea se iden-tificd usor cu situatiile cel.e mai naprasnice. in rzis, ea este o vrajd. omr-rlsd viseazd cind rege, cind cerqetor ; nimic nu std barierd razei de iden*tificare a eului. Aceastd iluzie a fost cle la inceput un motiv de rdtdcirepentru Etiinla personalitafii. Personalitatea a fost confundald cu eul.Dorin{a a fost luatd drept realitate, gi intreg inlelesul actuiui voluntara fost falsificat. Falsificarea a dus nu numai Ia un exagerat optimism,ci si la u,n e\agerar pr:simr;rn. lntetep[ii budchigti au fost pesimigti. cepoate fi durabil in inijlocui unei aga de mari mobilitali ? un eu iericitastdzi, gi miine nenorocit : rnai bine linigtea eternd, nirvana. Moraliza-torii Europei au inclinat spre optimism. Iluzia eului a inaripat idealullor de educi.lie. Ei au aspirat si faca din om o fiinla perfectd, dupdmodelui binelui suprem sau dupd exernplui lui Christ Omul s-a ard-tat insi pulin perfectibil prin mijlocul predicei morale.

Educatorii din vremea noastrd sunt tdmdduifi de acest optimism,fiindcd ei au ajuns sd aiba despre personalitatea omeneascd o cuno;tin{i

646


4/70

mai adinca. Ei stiu cd in constitulia personaiitalii intra dispozilii eredi-tare Ei deprinderi care nu se pot invirti dupa r.oia educatorului" Ei mai;tiu cd sunt cazuri patologice, in care ori;ice intervenlie este de prisos.Educatorii din vremea noastrd sunt dar prevenifi. Cu toate acestea, sipe ei ii pinde;te o ratacire. Admira ia cle;ttptatd in ei cle faptele glorioaseale istoriei omenirii, admiralie intrc{inuta prin J.iteraturA, prin tregende;i opere de arta plastice, ii fact si coirfundr: perfeclia personalitSlii cueroul piasmuit in lnfacirarea imaginatiei. Educatorii nogtri confundd rea-litatea personalismului cu poezia ercismului. Ei fac din exemplarele deeroi, consacrate de istcrie ;i de arta, forme de personaiitati. Rdtdcirea1or, clup6 aceasti confuzie, Irine cle inclata. Iiclucaiia inceteazi cie a ma?fi o stiir-riA sau aplicatia unei stiinle, ea clevine o arta. Educatorul nun-iai intervine irr legile clezvoltarii sufic.testi pei-rtru a canaliza formareapersonalitdtii naturalc, ci ciopleltc dL.-a clrcirtul in materialui irn-rt al.ciispozitiilor pentru a scoate un ce- -a uou, demn cie a sta alaturi cuidealui. Eror,il sa substituie persoanei- Ecli,Lcatorul inceteazd de a cLrllivaraciaciniie care leaga pe om de pamint, cie tehnica muncii ;i cle celelaltecoridi{ii ale vietii sale, radacini dir-r cal'e vine se\-a care ilre si nutreascipersonaiitatea ; ei se preoclrpa. in sc]'iimir. ca modelul ales pentru per-sonalitate si fie cit mai pur ;i mai suirlim, indi{erent cle timp si despafiu. Rezilltatele unei asemer-ri eciucalii sunt cle prevazut. Cine sea-m5;id eroism, culege anarhism.

Perscnalitatea energetica are un roi mai moclest, clar mai trainic.Energic nu este eroic. Ilroui reprezinii a fringere clir-r viata, un saltsublim in necunoscut. Persoana este c organizaic- a vielii, un impulsciat r1[mul,ii produs de anticipaliile spre' munca. Eroul este o ardtareiittermitenti in omenire, farA trecr-rt si fara -r"iitor; personalitatea, cformi de energie 1:regdlita ;i transiormabil5 ii: aite forme de energie.De aceca pei-Itru eloisrn nu este scoa.ii i:azatb pe siiiltta, pe cind penlrupersonalitate gcoala este numai aceea bazatA pe stiin 4.

Cdci personalitatea energetica poate avea o ;coah,. Care este or-ganizalia acestei scoli i sa poate indica un prograrn cle activitate ;co-lar;i pe baza filosofiei personalismr-rlui energetic l, Creclem ci da $coalapersonalismutrui energetic are ca prirna indatorjre sa descopere aptitu-dinile la munca ale elevilor ir:creciutaii ei pentru crestere ; L.a are me-i:irea sd descopere voca{iurrile" Lldati aptitudinilc. descoperite, a douaindator'.ire a ei este si pror,'oacc si sa statorniceasci formarea persona-iitltii. Cu amindoud aceste inciatcriri cle ordin generai, scoala persona*li-.muhii nu inoveazd ciecit ia'9a rle sccala vecire. Dcscoperlrea aptitu-ciiniior gi formarea personaiitalii pe baza accslora constituie miezulmultor activitA i scolare in arile occicientaLr al.e Eurropei . Personalis-mLrl energetic impr-rne insd ;coalei saie ceva mai mull decit aceste ciouainclatoriri generaie. Ei impr,rne, pe baza teoriiior despre personalitate,Lln program special pentru organizarea invAtirnintultri. Pentru eI nueste incliferent raportul dintre elev gi eclucator, sl mai ales partea deiniliatir,i care si iasa elevuiui. ir-t al cloilea rind, p.:ntru ei nu este indi*ferent ro1u1 edltcativ care sa da mr-rncii sub diferilele ei forrne. Rapor-tui clintre inr,Stdmintul teoretic ;i inv5liimintul praclic sii rezo1v6, pen-trr-r el, in acest punct de prc.igram. in sfir;it, personalismul energetic,afirmind condi{ior-iarea personalitAtii de diferenliarea muncii, nu poateprivi cu indiferen 5 numdrul qi distrii:uirea diferlteior tipuri de gcoaiirin raport cu condiliunile gecgrafice si economice ale unei tiri.

$1?


5/70

sd examinSm in parte fiecare punct din acest program. Raportuldintre elev gi educator este conceput de personalistnul energetic ca otrezire a iniliativei elevului de cdtre_ educator. Anticipalia in sufletulelevuiui sa fie provocatd gi susfinutd. in acest scop, aldturi cie leciiunileconcluse de eciucator, qcoala trebuie si organizeze lucrdri comune intreele'ri, in care elevii, ei singuri, sd-gi deterrnine rolu1 dupi aptit.ldinilefiecdruia. in Stateie Unite ale Americii ;i in Germania acest punct cleprogram este legiferat. in privinla rolului educativ care trebuie datrnuicii, programul personalismuiui energetic dd o solulie opus . celormai muife prog.arne practicate in gcolitre cie astdzi. Peirtru pcrsonaLismuienergetic rolul educativ al muncii tr"ebuie sa fie primui cu care origiceqcoule a.re sd inceapd. Intii aptitudinile manuale 9i senzoriale, apoi celeintelectuale. Airstractul nu precedd intui{ia decit in diaiectica metafi-zicienilor. Asezarea culturii formale ittaintea culturii rninii qi a simfu-rilor este o prejudecata ramasd de 1a ;coala veche medievali. Pe vre-mea evului mediu qcoala avea menirea sA dea irrvSlali, 1i cum pi:imu1jnstrument al invdfatr-rlui este iogica cuvintului, gcoala penl1r. inv6 a1itrebuia sa puni la inceputul ei cultura formala a minlii. 83 Ast6zi ScoaLaare menirea sA dea personalitdli energeticeo iar nu invS{afi. Cultura for-mald este o strilucita incoronare a edtica{iii inceputd prin munca. Celemai frumoase exemplare de personalitate orne;reascd ni-l oferi profe-sionistii muncii cari gi-au complectat specializarea cu o culturd generaia.filosofica sau iiterard. ln cornparalie cu ei, nespecialigtii, sau cei bunipentru orice, fac o figura trista de pedanti. in privinla celui de a1 trei-lea punct din program, personalismul energetic are o solu{ie dictati directde cercetdrile stiinlei contimporane, solulie conformS: condiliondrii per-sonalitdtii. $coala care vrea sI creascS. oameni pentru a face dintr-inEiipersonalitdli reale, gi neglijeazd tocmai conditiile in care aceqti oamenis-au ndscut, este o gcoatrd condamnata sterilitetii. Fiecare tip de scoald.isi are un anumit rnedilr tehnic-econornic in care trebuie incadrat. inorigice tar5, la diferitele mediuri economice are sa corespundd diferiteletipuri cie ;coal5. lduntele qi rnarea nu pot avea lcoli unifcrrne. Tipuriit'nniforme de gcoala, bune pentru oriqice rnediu, pot fi sustinute prinargumente demagogice, dar niciodatA prin argumente stiinlifice. De aceeanu este tip de gcoalS mai condamnat sterilit5lii decit tipul gcoalei secun*dare teoretice, propagatoarea cuLturii formale gi uniforme pentru tolifiii unui popor.

Din scoala a cdrdia activitate este condusd clupb programul expus

mai sus, nu vor iegi eroi ; vor iegi lnsd. persoane producdloare. Broiigi-au avut rolui lor in trecut. Ei au fost vulcanii prin cari viala sufle-teascd, zbuciumatd la origina ca qi scoarla pdmintului, ;i-a g6sit liniq-tea. Acum este nevoie de persoane crescute la scoala muncii 9i formatepentru a cuceri rnuncii, 9i mai deparfe, un cit mai mare cimp de acti-vitate. in om este atita realitate citl este in el energia de mun:d.

':s3 Programul scolar aI lui C.Ii.M. a fost, prin rolul pi-' care ll accrrda muncii"

practicii pioductive, unul dintre cele mai inaintate din istoria gindirii pedago-iice din ilom"dnia. Ideile sale despre irivdtdmint ca qcoalS pentru muncl qi prinmuncd, 9i-au verificat adevdrul in pedagogia contetnporand. In viziui:ea lui C.R.M"o itrud.fa insecntnd a it'trlitfc pentru o li (n. E'd.).


6/70

tru

VOCATIAF'AcTcR rsorAnironCTJLT{.JRA FOPOAREI-OR


7/70

PREFATA 1

cclrtetr de Ja{a este Jarmntd., i.t't ntare.pcn'te, din conJerinlele lit'tute,in cursul iernei anului fiSa si 19,']1,la RcLdio RtLarresti, cu scopul clea trczi in congtiin{ct tinerimei ;i a celor irtsdrcit'tttfi cu ecluccilia aiesteiein iere sui. pentru u ocalie ". se stdruie prea pufin astitzi {tsupr(,, uoccL{iei, cLtit irt famil,ie, cit siin" pcoald. Nu c(t itt, oceste mecliuri cte edudalie ecr ar fi ctispretuitd. Dirtpotriud, la ocazii sole'mne pe ea cacle putosttl d.isculsurilor. Ea este unsuperl.ati.u de laudd. oarnenii d.e uocalie sint totcieauna numili eroiiprouresului socicLl. Dar la cltit se redtLce interesttl penLru.--occrlie. De-cot'\l d{Lt Lo o Ttorte, nimeni nu se rna.i gittd.elte 1o ea. superlatiuul,,dttpit_ce si-a indeplittit ser'--iciu.L, se usea:z(t lct gatclerob(r. pentru alte ocu-zii. Dacd cel g2u. in '--ocalia ar li uqor d,e itustictt prin, pirsotwje celebre,atut"lci portretele acestora cr mai prouocs in tineriite refleclii trecd-t-9r-trc. Dar uoco{ia nu, se paate ilustro olo culn se i|ustrectzai o fupL(t mi-Iitcn'd. sau m,orold.. Ea este refrctctcrrd le orisice incercct.re d.e Lipiiare. sep^ot tlct etemple de 't;ocofie, clar omul reprezerrtcLtiu ctl uacotiei nr-t gristal,Ct ri {r i t'Lelit at e a d e s J icle tipizar ea.

Negdsind, in, mediul Io. ed"ucatiu, incrrumaree c&l-e .s(t-i ajute La rea-iizarea uocafiiLor, tirterii c"e elitd ies la capd.t atm pot. Cei mai mulfi,clupit duret'oase crize sufl.etesti, se elintittd si.ttgtlri. l{epttttrtcl sd fie fl,'e-ribili icL rutin'd. si rtici sa-si re{tlizeze oriEi,tctlitcttect, ei sirtt cnuncctii, afaritdin scoald, ;i cltior ditt. farnil,ie, ca nesLLpusi. Fotn-te lsrtlitti reu,sss. 16se stt'ecoare in crLriere l:otriuiie uocc{iei lor. Dar, si ditztre pu[inii ace;tia,nu cste unul ccn'e sd" pdsl,reze recut"tostirtl(t medit-tltti echLcatiu.

NIediuL educatiu de ustiLzi, in, reguld generald, tttdbu e uoca[ia infct;e. Nu din ut'it constierttd, ci din igttorunld. Se ignoreazd rolul uo-ccltiei in, cultura popocn'elor. Fiindcd t:cest rol este o raritate, se credecd e.i este si urt Lur. antenirea, ciu.pd credinla ntttltora, poate trdi fdrdoemeni de'u6g617ip, cttnt pctate trdi si fard oameri ctn'i sd riuolizeze cuAdonis. $i pentru ca rolui r,*ocotiei sd. lie cit m,ei sters, urtii obisrtuiescs(t-i banalizeze. Stttt educetori cori cor$urtdd uocctfia ut proJesitlllea $i'*ot'besc, in cot'tsecirtld., de birouri uocatiorlQle ca de niste birouri pro-

t Vocalia a apbrut in 19112 la Editura Casei $coalelor. Unele capitole sau frag-rnc'nte au fost publicate in Heui.rta rle psiltolc-tgie c.tperi.ntentcid inainte ca C.Il..M.ri-si fie prezentat confelintele dr:spre vocatie la radio. Capitolul t a apdlut in nr.4,oct.-dec., l )28, iar capitolul al llI-iea in nr. l, ian.-ruart., igijl aLl {icui.sfcj de filo-.soJie (n. ed.).

651


8/70

fesionale. SinL, negre;it, gi al'lii, ectucatori d'e elitd' cari dau uocat'i'ei a'iii'iiUiia it"itr."."i,il'oi";tii,a,'pe tingit ca sint pulini,.sint ;i toartesdrac inzestra[i cu cunostin[e pentrn q d"uce Ia bult' sJer'.:it buna lor in-iirii;".Ca o scttzd ltentru ei ie poate ad.doga cd psi.ttologia si ped'ag.o-gii'-i" astdzi, in oi;ea ce priue;te uocati:r, sint abia la inceput. Lip-iisc acesto, itiinpn ctno;tiniete sistemcLtizate si mcli^ ales sistemele pro'c-t;;; d, aplica1le ale putinelor cuno;f,infe pe care le. oferd' ,

Cu toate acest[a,' "rt" o d,atorie' pentruoricare ed'ucal:ct' cq eL sd'

incerce sd se rid.ic" d:""otupro greutdtlilor momentului, pentru s se punein serrticiut aescopeiirti ;t aiutordrii tinerilor ctt uocafie. Este o da-torie fa (t de ctLlturi omenirei. $i este o cl.qtorie imperioasd fs.td de cul-nrra nafionald, i.nainte de toate.

F:'tlosofut Johann Gottlieb Fichte, Ia inceputul ueaeului trecut, cLciescris in cuuinte entuziaste uoca[ia rja. pe o participare a omului debunduoinld La desdui'r;irea lumei neudzuie a uoinlei diuine' -"? ? ' .?i2"el i.n Die Bestim*,rtrg des Menschen (Reklams f|niuersal Bibliothek,p. 145), nu este u, prod'ut st lumii sensibile, 'sl scopul final aL etistenlei'iot, ii poate fi atins in aceostd lume. Voca[ia trece peste timp, peste-tpa{iu 9i peste- toaid sensibilitatea. Omul trebuie sd aibd curto;tinld dei"n'nlo

"'niste ;i de aceeu ce trebuie sd fie. Voca,tia lui-.find sublimdL, tre-,

bttie ca ;i gindirea tit sa se rid.ice peste toate i'ngrddirile sensibilitdtii'('Cuuirttele lui Fichte, scrise i,n anul 1800, erau sprijinite P gunoy

tinle d.e psihotogie ;i pei:dagogie incit rnai impe,fecte de cum sint oceted,e cLstdzi. Cu toate o""tt"o,""i" anticipd un adeuiLr din ce in ce mai con-

firmat cle cuno;tin{ele care {nt uenitin urmd' Vocalia trece peste timpuL.'ii lpiiJ -i""tiunitiiiiriiiia""te. Eu se Leasd .cre eristetlla unei,.LwmineudzuLe ""r",

p"rlr'u- Fi"ht", a consistcti in desfd;urarea uoinfei dixine,ia,r petfiru noi, iontimporanii, spriji,,il.i d.e cu,to;tinfe mai precise, ea con--ilrt'i

t, totalitfifte cutiurale in^coiu trdiesc indiuizii. .Cuno;titt'lele pe carele o.uem astdzi d,espre aceste totqlitdli si'ttt cliscutabile, totu;i ele garan-teazq de pe &currl oiir:*or"o cd aceste totalitdli etistd peste capul in-d.iuizilor. Cdci, ce itit o,or" frdmlntdril.e politice_;i ecottornice din Eu-iobo a" astdzi, dctcd nu ,"ruitot"L" confltitu1ui dintre qceste totalitdfi?Ce perspectiue ne d'eschid,e uiitot'ul, dqcd' nu P9 acelga de a asista $i matdeltarte-ta Lupta sau la pacea dintre qceste totalitdfi?

Timpttt nostrtt, czL tout(t tmperfec[ia curt'o;tin{elor' aduce cttuin-telor Lui Fichte ;i

-oattd preciiiune. Aceclstct referitoare la numdrul

oamenilor d,e uocalie. pentri Fichte, ori;ice on1 cLL b.unduoin[d erd u? om

d,e uoca[ie. Pentru stiitt[a timpttl.ui,' nostru, bu'tduoittfa ttueste indesttt-

Idtoare. Voca{ia implicd' aptttidint speciale de inteiigenfd, serrtiment -;iuoinlat. EcL sc'oate ti turntia originalitcttea rasei salL a totali-tdfii.- F-iya.Ii.-.tcfteu ei d"epdse;te ori;ice calctit croit pe rndsur$ intliuidului. Indiuiziictt, uocafie sirtt pufini. [Jn popor are in sinul' sdu un numdt' restt'itt's deeremplare.

De aceea, este o d.qtorie Ttentru. ed.ucator ca el sd aibd aten[ia in-d.reptutir asupl.cr aitagiet "u "oi'"

uj1., cgniii_pe lunte..Lin copil cu uo.ca{ieesti un izuor d,e energie na ,ionald. Pierderea ui'ttti asemelrca' copil nuse poate cornpensa chilar cu prisosul fls irtgrirtre dut ta cre;terea e sute$ mlt d.e al{i copii fdrd,uoia[ie. {Jn ed.ucator care, din, rea-uoin .d sauii*pta iLttd,iferenfd, a indbu;it o uocalie pe care o au1a sub mf'rt'a sa, este.iot'ati.t de" ctilpabil, ba i.ncd nz,ai culpabit _d,eci't e4ucatorul cere, de.$\iigtiient ioata uti;i, a. auut dibdcia sd d'"a Ie lunitvd o singurd' uoca{ie'

652


9/70

sint uacct ,ii tottr;i care se realizeazd 5i cu impoirixirea mediuluiedttcatit; Se paate. Cptilti;tii clirt tcate timptn'ile oLL (ice{LstiL credin{'a'Dar ci,le cazrLt'i intrj rn categario lor? Foorte puiine . Lu ttnele popo{L're,apracipe Tlici Lrii,u'L lq un seial" Arnettit't:tt titt este itl' coltciiliLltLeit lucniiaitimile, co s(i se porfta ci-ispensct tie ttricL educ{tl,tt:i' Cnrcrtiteu 'a'e

ttt:'uoie de eclucutie, iLu rlrlirtl:ti[)en:t'l.i osiE'rr(iea '-ielii inclixi.-ilor eient'eriCin, care ea este constittti ,d, rlat :;i pentt'u esilJui'ai'e{r ir-ttctlitdlilor citL-turctle in core se desfd::u-rd,.iittnlitutect i:i supren'Lat. De clesfdsurctreaacestei Jinalitd[i su.preme se Lectg1it tr.;ctttt.Li rctlul uaccttiei.

ingriiind" culttu*arer. uocttliilrsr, eriuctttot'ti i;i ir;deplirtesc astJel cind.oitti tjatorie: cittre tinr:rii cti-t'i, te stuti fiicrecli"tiic.l.i tl.e lttttr'il.ie; l-i cr7-tre. necLn't'ttl Lor i't'ttreg, ccn'e: isi pj-tnP- ilitt-i115ii';oct'ti ttd'tl-ejdeo' cle z'iitctr'

Butoiesti (11i:hedinti)t sept. 1931

fzr. edilia definitiva c iost rt:pro(i,it\ i:s.t'l'tii ','d"iliei riitt 19.]1, ctt mici t:tt'recturi f dru intpori.anid.

Bucursti, 17 16 -6fu'"is ilill{


10/70

INTRODIJCERF.

1. - ffer.erva oamenilor cie stiin(5 fcfE de vocafie. n{clesul vncatlei in limbajulFopular, 2. - Iltotivele ircntru care omui de siiinfE :r e r-itai stucliul \.oca{ioj.3. - Voca{ia fa{5 de masiprismul continrpo 'an.-{. - Evciuila organiz:r{iei q-runciisi dra masi*is;mului. Profesionisnrul si r.ocatia. 5. - Fun. iu:. i rie opoltnnitate in-Cividuali gi func{iuni de interes colectiv in vieta srcialS. ,rocatia airart ne acestora

tiin rirrrr5.

1. - Este in intelesul vocaliei c\ra cale lace pe omrii de stiinla sd fierezervat : un ce\ia greu cie definit ; imponcleraltii ;ter-rtru cintarul exactai;tiinfei, gi cu toate acestea existent, e\riclent criar 1:eirtrlr oricine arerniniea clard ;i p5trunzatoare. Vocaiia t-r.Ll se ntaso.-.rjt cu instrumente,asa curn se Erdsoari perfeclia sim{urilor 9i istelimea inteiigen{ei ; pentruea nu a\/em un indice special, cum a\rem penti'r,r c:.lelalte ciiferenlierisufJetegti. A fi cu vocalie este a fi claruit de natrlri ln graciul cel maiir-ra1t, gi cu toate acestea, clintre nuii clirrui ii, pulir-ri sir-rt cunosculi despeciaiigtii stiintei. La riimer-ii nu se potrivesc nai bine clecit acestoracuvintele e\anghelistului: ,.ii-itre ai lui a fosi, si ei rTu 1-au cunoscut pedinsul"(6 Sau cuvinteJe lui Fr. Nietzsche, spirse clespre sine insugi : ,,Eurnd nasc, i:entru ei, dupA cr \ioi fi rnort'i.

Despre vocalie vorilesc insa toli aciincii cunosciiolj de oameni" $icu cieosebire in vremr-rriie cie grea cumjrinS. DupA o mere experienlesalr la un r5scruci de cirum in viaqa jlopoarelor ; ia disparilia dintre cei\r;i a Llnui om in aclevir erceplional sarl in ajunui rrnui rnare eveni-ment istoric, atunci in con;tiin{a societalii se trezelte o stare prielnicdpentru in{elegerea vocaliei. Atunci se simte rolul ei : morali;tii vorbesc

de necesitatea personalitatiior cu caractere pitternice, iar istoricii, deinflptuitorii pe care ii a;teapti menirea popoarelor. Cind sufletul ome-nesc este mai zgucluit, atunci, ca prin o strafulgerare a intregului luicuprins, se limpezesc ridacinile riocaliei. $i atunci se recunoagte cI totce este mai de pret in podoaba acestlli sliflet, tcata cultura spirituluiomcnesc, este in fapt datorita sevei care se riclicd din rdddcinile vo-ca iei.

Ce este vocalia ? Dupa etimologie, ea este indreptarea omului spreo voce care-I cheami. Dar vocea este aci intr-un sens figurat. ln niciun caz nu este vorba de vocea unei t:ersoane strdine de cel chemat.Este vccea singelui, a con$tiinlei, a onoarei, a strdmosilor, a pamintuluipe care cineva s*a ndscllt etc., in sfirgit, este \rocea unei existenle in

655


11/70

care intra cu ce\ra acela care este cliemat. Chiar cind este vocea luiDurnnezeu care cheamS, gi atunci, poate mai aies atunci, acel chemateste presupus cd nu cste strdin aceluia cale cheam5. La aceasti eti-rnoiogie, intelesul populan ai cuvintului mai adaoga urmltoarele : Vo-calia aduce intregirea muncii individuiui intr-o opr.ri de valoare so-ciald. Munca produsd prin vocaf ie este deasupra intereselor egoiste.\,'ocatia ducc totdeauna la infaptuirea unui bine social. Niciodati, inlimbajul popular, ea tru se identifica instinctuLui criminal. Oameniicu vocalie prezintl o admirabila potrivire a firei lor la mutlca pe caresccietatea o cere de ia individ. Din aceasti a.dmirabild potrivire re-zult6, pe de o parte, mullurnirea interni a acelui crr vocalie, qi, pe dealtd parte, avantagii excepfionale pentrll societate. Roadele vocalieisunt datorite dlrniciei cu care natura imbracd pe ciliva. Militarul, ar-tistul, mec1icul, profesorutr, arrocatul, intreprinzdtorul inciustrial, ale cd-ror succese strdlucitoare nLr se pot expiica prin motive obisnr-tlte ;i prininterese obisnuite, sunt numili de popor oameni cle vocalie. Este s rn-plu profesionist acela care face mllnca din interes egoist, este Ltn omde vocalie acela care g6segte in muircd intregirea sa icieali. l,a simpluiprofesionist, omul si felul muncii stau faia in fa a, acieseori in dugmd-nie; la omul de voca{ie, felui muncii este o prelungire a omu}ui, esteo umanizare intratd mai adinc in naturd. Desi nu gi-o definegte precisgtiin{ificeqte, iirnbajul popular are, precum \.edem, in inlelesul lui, ointuilie bogati despre vocafie. Cercetdrilor stiiniifice de specia\il"atc Leeste rezervat rolu1 de a larnuri mai departe aceastd intuilie.

2. - Cum au indepiinit cercetdrile cle specialitate acest ro1, pind acum,am spus-o de la inceput. $tiinfele speciale eviti si se ocupe de vocalie.Pedagogia ar fi datoare si se ocupe in prima linie. Ea nu o face decitin sild. Vocalia este pentrli pedagogi un obiect mai mult de dec amaliedecit de cercetare exacti. Locul ei este printre discursuri, qi atunci Iaocazii solemne. Psihologia, de asemenea, se fereqte sd o cerceteze mai deaproape. Este un obiect prea compiex pentru aceastS gtiinld obisnuitila mdsurdtoare gi experimentare. Abia acum in urm5, prin introducereaideii de structura sufleteascd, psihologii si-au iuat curajui sd gindeascila o explicare a vocaliei. insd gi acum cu multd pruden{5. Cei mai con-vingi partizani ai psihologiei strucl.urale vorbesc cu ugurin 5 de apti-tutiini sufletegti, de eu, de personalitate

Ei deorientare profesionalS,

dar foarte cu greu de vocalie. in atmosfera care inconjoara acest cuvintse ascund, pentru dinEii, ritdciri periculoase. in ea este prea multa poe-zie, prea multd metafizicd. Psihologul vrea se fie la adipost de oricerisc. Mai ales e1 vrea s6-Ei pdstreze reputalia de om de gtiinld. Dinaceieagi considerafii, 9i sociologul este certat cu studiul vocatiei. inschimb, cuvintul de vocalie are un farmec special pentru criticul de artd,pentru istoricul literaturii gi pentru istoricul culturii in genere. Din ne-fericire, farrnecul acesta n-a izbutit sd aducd din partea acestor specia-liEti mai multd lumind. Vocalia rdmine, gi la ei, in razele pe bare leimprdgtia intuifia din lirnbajul popular. Pentru moment, singurii cerce-tdtori cari aduc o contribulie mai insemnatd la cunoagterea vocaliei sintbiografii personalitdlilor rnarcante, modegtii istorici qi moralisti cari pri-vesc evolulia omenirii din punet de vedere pragmatic. Lor li se adaog5

656


12/70

apoi filosofii, cari fac din personalitate o cheic'pentru expLicarea rostuluiLumii intregi. $i cu acegtia seria cercetdtorilor se t:rrnind.

De ce atita vitregie din paltea oamenilor dc- ;tiinld ? Pentru cinecr:nc,a;te dezvoltarea metodeior de cercetare sliinlific5, rdspunsul estetLsor cie clat. Dezrroltarea metodeior ds cercetare ;tiirr{ificAa farrorizai,pir-ra in vreraea noastri, studiul obiecielcr car',.r se pot aseza in intrc.gimeln compartiurerntul unei sirrgr-tre stiinic sper:ialc. Obiectele cat:e au intratin dor:5 sau mai muite compart;mlitte au fost evjtate sau au. fost iisate,cel m'-ilt, pe seama filosofiei. Aceea ce aparline numai fizicei, sau numaichirniei, sau nLimai biologiei, sar-r iturnai psihclogi.-.i etc., igi are o rnet.odAsigura de r:eicetai'e, :i aceasti sittiafie atrage dupi sinc o .fa..,'oare lacinul Ce speci;-r1itate. ;\ceea ce aparline, din pcirivd, mai multcr stiinle,aciicri obiectrie pe care. si le pot ciisputa mai muJ. i spr.c,iaii:;li, aceleas,nt evitate. in studiul 1or, speciaiistul se teme si aibl prea deser:ri ne-rroia de a se ajuta cu ipoteze sall .1(,. a se baza pe rczr-ilt,ate imprr-rrnr,rlatecle la coniii.ii : tr:i atitca ocazii cie raticire. trapiui vccaliei estc tocn,aiun exemplu tipic de obiect impragtiat in numeroase compartimente despecialitate. Ei aparline antropologiei si psiholcgiei prin riddc;nile cucare cste legat de fizicul si psihicr-rl individuaj ; apoi, tot ei se intilneqlein stiintele istorice gi moraie care se rcupl de exteriorizarile p..; care 1eia sufietul omenirii in operele ile cultura. incepind cu crestei.ea. indivi-clului qi sfirsind cu evolulia culturii orrcnesti, peste tot locul sr.. intil*negie faptui vocafiei. Cind uir obiect este cu prea mare suprafa 5, elrisci sI nu mai fie vazut in contule precise. Acesta a fost cazui {apluiuiCe vocalie. Studiul lui a depdgit atenliunea obiqnr-iitii specialistului, ;i deaceea a fost ocolit.

Dal dezvoltarea metodelor stiintifice este in ajunul unui nou avint.Aceea ce a constituit pind irr zileie noastre un risc periculos, se anunida fi pe viitor un moti'n' de atracliune. Rigiditatea specialistuiui clasicincepe sd cedeze. Cercetarea obiecteior, comune mai multor comparti-mente stiintifice, prinde din ce in ce mai mu1t" Astdzi sunt cercetatenurneroase fapte de fizico-chimie ; de chimie bilogicd ; de biopsihologie ;c1e geoantropologie ; de psihosociologie etc., adicd fapte care sint in zotrade intretdiere intre gtiinle ; miine este rindul sa se al5ture lor gi fap-tele de vocatie. Primele cercetari metodice asupra acestora le avem adu-nate sub numele d-e tipologie si de coractereol,ogie ,' doud gtiinfe timiCedeocamdatd, dar care sint menite sd formeze in curind doud mari ca-pitoie ale ;tiinlei vocaliei. Principalele rezultate dobjndite de acestedoua ;tiin{e 1e vom utiliza Ei noi in paginile ce urmeaz5.2

3. - $tiinla vocaliei este sd se formeze de acum inainte, pe mdsurd ceobservalia gi experienla se vor apiica in chip metodic asupra condiliiiorin care se produc faptele de vocafie. Aceasta nu insemneaza insd c5fapteie de vocalie n-au atras atenlia oamenilor incd de mult. Din po-trivd. In lumea veche, credinla cd fiecare om igi are drumul vielii croitde 1a naEtere este foarte rdspinditd. Aceastd credin{d era chiar incorpo-ratd reiigiunii. Cei vechi nu aveau insl o definire precisd gi, mai ales, o

2 Comp. C. Rddulescu-Motru, Personalisrnul energetic, Bucuresii, ECitura Ca-sei $coalelor, 1927, p.215 qi urm. [Vezi, in edilia de fu15, p. 631-648. Capitoiul V,Filosof io per sonallsmului energetic.l

657


13/70

inteiegere obiectivd a condiliilor in care vocalia se prod-uce. Ei puneau un

"apo"i intre lucrurilecele mai deosebite, tirili fiind de analogii vagi q

imaginare. IJn simbol era pentru 9i mai impunltor decit o reguld derationament logic. De aceea faptetre de vocafie erau amestecate cumullime de alte fapte inrudite prin analogie, 9i apoi erau raportate l

"o.rdi1iii"ceie mai extraordinar-e. Vocalia era amestecatl cu predesti-

nalia si, ca atare, pusd in legiturd cu arta divinaliei. Destinul unui omgi frin urmare, implicit, gi vbcalia sa se puteau -9uno1pt9 din horoscopulastrologuiui care citea in pozilia stelelor sau dire triisdturile minii, pecare le descifra chiromancierul. Veacuri de-a rindul fapiele reale de vocafi,e au stat in acest amestec cu ertraordjnar'ul. intocmai cum primichimiEti, in loc de a se ocupa cle problernele care se puteau rezolva prinmijloaceie modeste ale timpului lor, incercau sd deslege insolubila problemd a transmutatiei metalelor, Ei in loc de chimie fdceau alchimie, toastfel primii cercetatori ai vocaliei se pierdeau in vagul astrologiei 9i achiromanliei, in loc de a se ocupa de obiectivul stiinlei 1or proprii. Dagi astdzi nu sta qtiinla vocaliei mai bine. Se pdcdtuia inainte vreme prinertincjerea nemisuratA a faptuiui r,ocaiiei ; asllzi se picatr.riegte, din potrivd, prin o nepermisd ingustare a aceluiaE fapt. S-ar pdrea cd, rusinalide rrroqteni"eu pe care le-iu lasat-o astrologii Ei chiromarllii, oamenii -dde stiintd de astdzi, cari studiazd vocalia, au prins fricd cle umbra loiqsAsi. Pentru a nu fi baituiti de exagerare, ei reduc fapti-rl vocaliei lciter,la firimituri cie date. Cei mai mulli se opresc Ia aptitud-inile pe care lprezintd copilul in exercitarea cliferitelor funcliuni sufleteqti qi urmdresc

in stuciiullormai mult orclinea cantitativadecitpec?a

caiitativd.il pre

,upurr, anume, c5 o fuircliune spornicd ; c veclere mai agerS ; un i.uz mafin ; o muscuiaturd cu migcari mai precise etc. trebuie in mod naturasI atragi clupd sile gi o probabilitate mal rnare de vocalie. Principiudiviziuriii muncii cle pe terenul producliei economice este aplicat, f6rnici o criticd, pe terenul producliei suf ietegti . vocali a, . dupa ei, s-alega de o specializare in aptitudinil aga dupa cum produclia unei fabr]ci este cu atit mai mare- cu cit organizarc'a ei reduce munca lucritoriior la o miqcare cit mai special5 a bra{elor.

Din cauza acestei llresupuneri, primii psil'rologi cari s-au ocupacle vocatie au avtit cu tolii atenlia indrcptata r1umal spre mlsurltoareafuncliuniior. Au fost radsurate datele simturilor, apci mernoria, atenliagi i,rh""utu. Rezultatele la care s-a ajuns insd au dovedit foarte curincd

-presupunerea era gregita. Vocafia nu este legati de o anumita apti

tudine, ci ea este legatd de intreagaconstitulie fizica

9imorala a cmu

lui. Este cu chemare numai acela care, prin intreaga lui personalitate,este un a1es. Aptitudinele speciale fac din om un bun muncitor de fabric6, sau cel mult un bun profesionist, dar nu 9i un_ orn de vocalieAcesia din urmd vine pe lumd in alte condilii 9i cu alt rol'

Sa examindm de aproape aceasta diferenliere a ornului de r'ocatiefiindca ea este hotdritoare.

Timputr nostru traieqte in iluziunea progresului care ar veni de purma miginismului . Este drept ca produclia economicd,, ajutatd de. m1qini, a revolulionat viala omenirii. Mullumitd maginilor, comunicaliaintre popoare a devenit intensd Ei, dimpreund cu aceastd comunicalieintensi, i sporit gi confortul material ai viefii. Popoarele cu muncitorealificali ridice, prin marfa pe care ei o pun pe piate, nivelul de b'ndstare al omenirii intregi. Saibaticii din centrul Africei pot minca zahA

658


14/70

si se pot servi d chibrituri, in scirimbul unor mici ser.iicii . Nu mai cxisllfatalltatea rnizcriei pentru accia c::ri iraiesc pe paminturi sterpe. Fa-bricele pot s;5 lucreze si pe piatrA arsa. ire viriLil muntilor sint;.dcse,;r,cr:le m:ii confortabiLe hoteluri.

Aceste irlesniri, lle care le acl,.rcc cu si.e ma;irisrnul, ar_i fic.rt i:r:nrr-rlli contimporani s5 creacla c5. ln tehnica insisi a masinjsmi:lui s-ar I.idescoperit secretul progresrilui. Prop;rr:sul ai' consi:,;ta iir ircpiata inlocuirca miincii,omenegti prin munca Cc ma;ir-r5. ljaca antichitatca n-a cunosclltprcgresul, cailza este ci ea;r-a avut la ci :spr_rzilre ma:jjnr si:r trci:uit s;;'ise :;Lrslina pe sclavie. Dac:i Cricillul esie inca inapoiat, cauza estc- ar:ceas.Crientui rru gustd iehnica rnnsrnisrnului si preie';'i mur:ca- "irt"iiil- "ralelor. Cri'riinta aceasra face pe m,-riti conrimi:orani ,j-r'1..ljr.iri"".rla.jupra viitorului ornenirji. Acest i,.iitor ii:_-e psps lor asigurlt. pe fltcarcail va fi r:-lai irrult progrcs, fiii-tclc;i, pe fle.car-e an ser yor ii'ric.nta rrasinl nci"De iluziunea acestui progres ie lcaga apoi o giiir;ir rijticire in aceeaci: prii:este viitorul muncii onenesti si in speciai rJiut \rocaiiei.-" " ?u"u mas;ina susline- progresul,'ia rii:1,.11 sar masina se susllne pcriiviziunea la nesfir;it a fuitcliunii muncli. l,Iasii-ia este. un mare anaiiza-lor al muncii. in locui lratuhri onencsc, caie i.euneste la un loc zeci defrinctii ciirijate c1e cr"eier, masina separi componentele ltratului, ticincl silticreze fiecare in parte cu mai multa e:rleirsiune gi intensiLrne. cu citmalina incleplinestc o muilci mai speciaia, ma.i elementard, cu atit c.ae:;te mai productiva. Dacd bratul omului prociuce putin, cauza sta in

aceea cd ei trebuie si combine, si inventeze miscari t-roi la adaptdrr nci.Masina suprimi toate aceste operalii. Ear se clispenscazd cle spontanei-iate qi de originalitate. Ea produce i:nr-canic, dai repede uniform, darmult.

$i acum, consecinlele referitoare la viitorui muncii omcnesti, traseprin analogie clin aceste consideialii:ni.Magina este o prelungire a bra{ului omenesc. naca tehnica ei, ba-zatd pe dirriziunea muncii, are atitea avantaje, atunci ar trebui ca

aceeas tehnicS, aplicatd Ia munca ornului ln genere. sd aiba ;i ea ace-1ea;i avantaje. cu cit un lucrator va face o munca mai uniforrni si rnaisimpld,_ dispensindi-r-T dq spontaneitate si de originalitat", "u utii p.u-ciuclia lui -r.'a cregte. o fabricd in care maginire mirg neintrerupt gi uni-fcrnro producind in serie obiecte, sau p5rticele de ibiecte, are un ren-riernent mai mare decit o fabricd in care rna;inile isi suspencld, ciin cindin cind, rnersul, pentru a combina irnpreunA manufactura unrli obiect.Marele in-dustrias de automobile, americanul llenry Ford, a izbutit s6-giirrzeceascd rendementui fabricilor sale muilumitd acestei productiuni inserie. Toatd industria americand, de altmintreli, utilizeazi aceastd teh-nicd. IlIec:anic. Repede. Uniform.. .Omul q1 e ,:i ei un fel de fabricd ; numai ci la el ma;inile sint in_locuite cu diferite funcliuni fiziologice si sufletesti. Daca ar fi sa se ur-meze, _Ei in organizarea muncii lui, aceeagi tehnica ca la fabri"i, "i""lir trebui sd zicem cd viitorul muncii omenegti std in descompunereaacesteia in componente din ce in ce mai simple Ei apoi in exercitareain parte a fie,cdreia din aceste componente. Fieca.e om .ru a'ea sa semullumeascd cu murrca redusd a unei singure functiuni. Aceia cu bratul.vinjos sd exercite puterea musculara ; r""Ia cu vederea .g";t,J;;;i;vec{erea ; acela cu bund memorie sd exercite memoria qi asa mai departe"Fieci*e om si facd o muncd simpld gi anonimd, care 'ra "u ceard com-

659


15/70

binalie, invenlie qi originalitate' Atunci el va putea produce in serie'adici in mare cantitate.

Aceasta o qi ,ilr.r'aceia cari cred orbegte in_binefacerile maginis-mului.Icieaiulmuncitoruluiviitorsecoircretizeazl',pentruei,intipulmuncitoruluiautomat,care'drepimunci'esteco-nstr:inssifacS'inmod monoton, cite un gest pentru a ajusia s1Y a {t"ii:migcarea unuiinstrument ; gest ce se f"ace f-5ra ccncuriul inteiigen{ii. tsinein{eles ca

un

asemeneamuncitor..,u,.nevoiedevreovocalie'Cel.multunasemenea;;;;lt"t are nevoie cie aptitudinea ceruta cle gestul pe care va aveas5-1faci.$icumgestuiesteap,oape-mecanic,nicicleaptitucline"*^::j:;;"1;. Er'te destil

-ca-

munciiorutr sd aib' norocul sigaseasca masrna

care are nevoie d" ;;t"l"itti' ittter aiungem' ciucind -1-?.ut-o*tu "11 *:ldeparte, la credinla"raclicald a unora'

"aupa care n: existd vocafie' cexisti noroc pentm unii, 9i nenolroc p"t'itu aliii'. Oamenii cari qT:::;;;;i; ,a-.i p,-t"a in valoare cite o aptitudine' aceia se numesc oamenlcle voca{ie; iu" ""iiutti,-""ti-nu-.cta1

peste o ocazie favorabiii' fie e

"f-,io.'*iiinzestrali clecit cei ciintii, sir-rt far6 vocalie'

.1. - Contra acestei creclinle linemc"e la inceput sd luim atitudine'

Analogia este, in g",,"",- o'urretocla pulin--sigura,p:"tly stabilirea unuiadevdr. in cazul d"'f;?, ""-i""" chiar la

iezultate funciamental' gre-site. intre tehnica *qi"bi qi tehnica rr.ru'cii omeneqti nu poate- fi un;'"";r;;;;; i""i"" ir;;ul motiv urmdtor. Nlagina reprezinti o, rnici

parle

clin aceea ce este organizarea mr.rncii t-rmcnegti ;anume :

,parteacea mal

superficiziid. n" .'rr*"i,;;l;pil ;"itipti"ut-ot,-"li^1:d,1",1"' ecottornice"Ea prelungeqte func:1i""]i" '.irr"testi,

f-ar6 sa ie poata inlocul pe acesteavreodatd. t" """"u- r,il';; ;;;;;-ir"iri""

viitorui muncii omenegti prinanalogie, dupS tehni;;;Eilrduiui,. ci totcleauna invers, tehnica maqi-nismuluj se poate J*ri"* clupa tehnica sufleteascd a-muncii in genere'ln organizatiu *.rri"ii"i"i"J-*"fteposibilitdti; una dintre acestea estemaginismul. Sute O"

-u"loi"omenirei a progresal fird sI cutloascd maqi-

nismur. Nu este " i,rp"ritiiitut" "u eiia dispard din_ nou, sau sd joace

oe viitor un rol r""""I"".Succesul lui cle astazi este datorit 'nor impre-ffi;i";;,;i";"; ;";" estc exclus ca eI sd disparb dimpreunr cu acesteimprejuriri.

Inloculiluzieipecareosugereazdtehnicamaqinei'trebuier:esta-bi6te, pentru inteteg .eu"."o"uti"il adevdrata evolulie a muncii, din tre

cut qi pind astdzi, "-e"i ,rrr*ai'din

aceastd evolulie se- pot face preziceriasupra perspectivetJ-^vocallei in viitor. Aceasta evolulie' este cu totualtfei decit ,l"_o """ta

pariizanii inflacSrali ai maginismului. Din ea se

il;; ;;;;;";"i" ,"r il 'ocaliei; rol pe careunii contimporani il sco:

boara Ia un joc al noroculul'Munca omeneasc.l, la inceputurile ei, este direct sugerati de feno

menele naturei. O-"i"h"pf"r"""a, adun6, ipu.ge Ei c-iopleqte lucrurile dinjurui s5u, f5r6 sa i"i""nii"t"zeo tehnica- deosebita de aceea a naturiiMtrtrcasaseprezintdintr-unbloccumediulcosmic.Eacontinuischim-bdrile de pe scoart3 pa*i,tt"tt'i ; completeazi miEcarile animalelor do

3 Aceste imprejurdri istorice sint puse in eviden 5 cu m.ulta mEiestrie d,". t?tre Gina Lombroso, i"'it.l*eitsa din urmA: La ronean du machinism'e' Pat\siuvoi;'p. ti4 qi ,rt*.

660


16/70

rnesiicite : realiz,eazd aceea ce intui{ia formelor geornetrice sugereazi caraporturi de dependenld. Nlunca omeneasce este, 1a inceputuriie ei, opt.elungire a tehnicei dupa care s-au constituit straturile geoiogice sidupl care se transforma solideie. a' in aceste inceputuri ale muncii gdsine, ca muncitor, pe ornul intreg'lntocmai cum, it-r atitudinile emofionale, tot sufletul gi corpul omenescsilt interesate, aga gi in primele inceputuri ale muncii' acela care mun-ceste este interesat 'ia lucrut sau cu tot sufletui si cu tot corpul. Rit-mul muncii este insoiit cie ritmul sufletului intreg. $i astazi, ia popoarelesdlbatice, cintecul sprijina mi.lcarea brale]or, iar ridicarea greutalilor,pina ;i la popoarele europene, nu se poate face fdr6 a fi insolitd de unrefren cintit. Tehnica muncii incepe prir-r a prinde pe om in intregime.

Cincl ea se imbogdteste cu instrumente, 9iatunci incd ea ramille aceeagi.

Aceasta se inveclereaza clin forma in care sllnt iLtcrate instrltmentele vechi,si care formd a fost collservat[ pina in timpi-irile moderne. Instrumen-tele vechi sint ornarnentate cu figr-iri si embierne nu in scopui unei sa-tisfacliuni estetice, ci in scopul cle a intari funcliunea instrumentuiuiasociinclu-i piuterea spiritului simbotizat prin ornatlent. Muncitorul v':'-l.rispi ir-rstrumetttul tu., de munci erau invdiuiti in aceea;i atmosferd spi-rituaia. Formau irnpreuni un tot. Cind insirrineiltLll era impt";lnutatsau irlrat, el clucea cu clinsul insugiriie stdpinului. Tehnica mur'cii, 1aincelt..rturile ei, t-Iu se asemdna cleloc cu ma-sinismul contimporan.-

ln aceste inceputuli ale muncii omenegti, care ciureaz1 mii de ani,nu se poate vorbi c1e omul care i;i gasr.sle i;ocalia gralie norocului Iin peritacla acestor inceputuri vocalia este l-'gata- cie structura omuluiintreg, si chiar "",tu -u-i mult:

c1e corelalia onuir-ri cu mediul siu deviatd]Eite cu vocatie acela care corespunde pdminiuiui pr^ csrc triieste;in primul rincl : conclucdtorul cle neam s,;i f[uritorul de civiliza{ie. IvIun-citorul anonim, ln toata aceaste iunga perioadi, n-a\,'ea ;ansa si treacipripire oamenii de voca{ie; iocul li-ti era ip rincjul sc1a'u'i1


17/70

fesionistul este mai pulin conqtiincios gi mai pulin originai. El poateadesea sd fie foarte talentat. Nu aptitudinile il diferenliazd de omude vocafie, ci structura caracterului. Moraiitatea este una in omul dvocalie, qi alta in profesionist. Moralitatea in inlelesul de consecven{Acu sine insugi.

Era profesionalisrnului a irilesnit calea pentru masinism. Ist'oricestcfaptul acesta este dovedit. Nu in.renlia maginilor a produs maginismulmulte rnaqini erau inventate din antichitate. Chjnezii, in special, au avumulte magini inventate inaintea europenilor. Aceea ce a produs maginisrnul a fost spiritul profesional, concurenla pentru cigtig. Masinile, iminile oamenilor din antichitate, erau simpie obiecte de lux sau de curiozitate. Eie realizau o trebuinla a imaginaliei sau a raliunii. in minilprofesioniqtiior, ele sint multiplicatoare de ci;tig gi de putere. Inventatonti din antichitate inventa din vocalie, pentru a-gi imp6.ca cerinlelesufletesti proprii ; inventatorul profesionist de astdzi inventeazS pentru ciqtig.

Era masinisrnului nu face decit sa duca pina la ultimele sale consecinle spiritul profesional

Pentru noi, intrebarea care se pi'lne acum este urmdtoarea : Estorganizarea muncii dupA vocalie o organizare rnenitd sd cedeze pasudinaintea maginismului, sau este maqinismul o organizare trecdtoare,cerutd de anumite imprejurari istorice ? Rdspunsul este anticipat pricele zise mai inainte.

lMaqinismul nu poate fi expresia ultimd a idealuiui omenesc. O totala emancipare a aptitudinelor speciale de sub guvernarea caracteruluinu se poate concepe. In indivicl, caracterul clecide de soarta funclirrniloexercitate. ln societate, interesele totalitdlii decid cle soarta inciivizilorCurn s-ar putea concepe intereseie superioare ale popoarelor lisate pseama unei organizAri de munci dirijata nu de firea omului, ci dspecializarea ma;inei ? Specializarea rnaginei poate sd aducd o coudilifavorabila in tehnica mnncii, niciodatd insd ea nu poate iniocui resortucare susline munca -omeneasca in genere. Aceastd muncd se susline prrirtualitatile din adincul sufletului omenesc. Aci sint rdddciniie cardau viala oricarei tehnici. Fdrd o legaturd strinsa cu acest aclincsufletului, orice tehnica de muncd traiegte intr-un mediu artificial, co vegetalie parazitard. Adincul sufletesc insd il constituiesc dispozitiile caracterului si simlirea eului, pe care le gasim la obirEia ,ro"uti"Iati de ce munca pornitS din vocalie nu va putea fi niciodatA iirlocuit5

l'i-va aceasta muncd insA o muncd de lux, rezervati citorva privilegiali gi redusd la proporlii mici ? in aparenta, da. in fond, realitatea este cu totui aitfei. Munca de ma;ind are numai aparenta de a fla baza progresului s,ocial, prin larga ei raspindire. in foncl, ceea csus{ine progresui social este munca din vocaiie. in aceasta din urntse gesesc germenii de spontaneitate si originalitate fdrd de care npoate fi o viald de cu1tur5. $i omenirea nu poate progresa decit iviala culturii diferitelor sale popoare.

Aceasta concluzie tinem sd o intdrim gi prin urrnAtoarele considerafii filosofice.

5. - Este un adevdr de mult cunoscut biologilor cA intr-un organismanimal nu toate eiementele sint Ce o egald valoare pentru perpetuareaspeciei organismului. Sint elemente fenotipuri ;i eiernente genotipuri

662


18/70

Cele clintii sint legate de individualitatea organismului cAreia, ii qi ser-vesc. Ele dispar odatd cu individualitatea. Elementele din a doua cate-gorie sint legate cle perpetuitatea speciei . EIe asigura viala inclofinitai acesteia. s Din caLrza abestei deosebiri de funcliune avem 9i o deose-bire de constituiie intre cele doud categorii de elemente. Fenolipuril":au o constitriiie labilS. Ele se transforma dupa cele rr]ai mici schinr-bari ale mediului, pentru a servi la adaptarea individuaht[tii. Fenoti-purile reprezintd

'oirecurn partea cle oportunitate - in organismul ani-

malului. blementele genotipuri au o constitulie relativ fixi. Pe ele Leatinge inriurirea mecliului dupi alte legi. Legate de rriata speciei, e1cse tiansforma ciupa perioade lungi, qi atunci, clupi caracterele perr-na.-nente ale mecfjillli, ia.a ra lind seama de ollortr-rnitatea momentului'Fenotipurile sint oarecum 1a suprafald, pe cind genotipurile sint 1aaciincui vielii. Funcliunea unora ;i funcliunea altora sint r:u tolul deo-sebite ; dar tocmai iiit'td"e sint deosebite, impreunate e1e asigilrd vialaorganismului animal.

AceastS cleosebire existd gi intre eiementele organismului social.Numai cd aci elementele formind ele insele inclividualititi cu forme desine stdtdtoare. deosebirc'a de mai sus suferA l-r exprimarea ei o rnicam


19/70

popor la popor. Fiecare popor iqi are rjtmul sdu de muncd drrpd miscdrile diferenliate a1e minii. Pentru unii mina este un instrument cmiEcari brusce gi dezarticrilate ; pentru altul ea este un jnstrument dprecizie cu articulalii complexe; fiecare igi are munca sa originaiafiindci isi are mina din rnogi-strarnogi predispusd pentru anumite mi;cari. $i tot astfel este cu simlurile gi inteligenla. NIunca inteiectual5,ca Ei munca manua15, pot fi imitate, bineinleles ; dar adevirat produc-tive, una ca ;i cealaitI, sint numai atunci cind eie prelungesc iu modnatural dispoziliile inndscute ale sufletuiui. $i cu aceasta ajungem lo intlebare delicat5 : Ce sunt oare dispoziliile acestea inn6scute ? Sinele un fel de enigm6 a Creatorului, un fel de irar pogorit din certtrifird cauzA gi determinjsm ? Citi-rsi cle pulin. Dispoziliile inniscute sino continuare a vielii mediului cosmic. Simlurile omului silrt formatedupd excitaliile lor externe, iar excitaliile externe sint in rallolt cproprietSlile pe care le oferd mediut. Din acest mediu vin in mod direcelernentele din care se constituie chimismul intern a1 corpului omellesc,adici baia in care se scaidd intregul sistem nervos qi din care acestaprimegte tonalitatea afectivd, resortul principal al vielii sufletc-gti. Dupagradul gi schimbdrile de ternperaturi, dupa gradul 9i schimbdrile dpresiune atmosfericd, dupd compozilia si varietatea solului, drrpi gra-dul de iumind gi intuneric etc., cresc Ei se inmultesc vegetalele, crescgi se inmullesc animalele. Omul nu face o exceplie in aceastd privinldExistenla Iui, atit fizicd cit qi psihica, este strict condilionatd de medjul in care tr5iegte. Frodusele lui sufletegti se diferenliazd. dupi caracterele pe care le prezinti mediul. El continud, prin desfd;urarea dispozi{iilor sale, dinamismul inceput de naturd cu fenomenele de fizicochimie; dinamism continuat apoi prin fenomene de biochimie, si apoipinA 1a fenomenele de psihosociologie. Bineinleles, nu poate fi vorl:aca sd ve-dem acest dinamism cu ochii, ca pe un curent de apd ce trecedintr-un basin in altui ; este vorba de o inlanluire de fapte care seraportd la aceiag sistem stiintific de condilionare; adici este vorba deinlelegerea logicd pe care o dobindim prin unificarea faptelor naturiiin conceptul de energie.6 Toate diferenlierile cari constituiesc dispozi-liile innascute ale unui popor sint conditionate de diferentierile energieimediului in care poporul trdieste. Nu existd particularitate, in fauirasau I'lora unui pamint, care sd nu se traducd qi in psihicul omuluicare vieluieqte cu ele la un loc. In conEtiinla omului insi aceastir de-pendenld de pdmint nu se aratd; din potriva : congtiinla omului pro-testeazd corrtra ei. Dar aceasta igi are explicarea sa. ConEtiinta omu-lui, inainte de a fi un organ de cunoagtere obiectivd, este un organ deadaptare, qi ca atare un instrument de utilitate individuald. Utilitateaeste uneori in conflict cu obiectivitatea. Ea poate chiar sd impr:na ototala rdsturnare de pozi{ii. Aga in cazul de fa a. A se gti in depen-denlA de pdmint, pe cita vreme pdmintui este un necunoscut, cstepentru om rnai pulin util decit a se crecie ridicat peste pamint, ca opdrticica din divinitate. Cind pdmintul este cunoscut, atupci situalia seschimbii. Dependenla de un lucrn cunoscut este suportabil6. De aceea,

b AceastA unificare o , dd fil.osofla personalismului energetic. Cornp. C. Ri-dulescu-Motru, Personalismul energlefic, Ied. cit.], p. 105 qi urm. IVezi, in edi{iacie fa 5, p.620-631, Capitolul lY, Personalism anarhic gi personalisnr enerqetu:.i


20/70

cu cit constiinta omului este mai in:prieteniti cu stiinta despre pimint,cua.,Li,('siprotestareaeiccntrac-iependin iisenroaieCu aceastd com;:jeiare ciespr"e ciepcitcienla clis;:oziliilor sufletesti cle

n:r'diLi, avem ade..,5ratrll infelcs a1 orig'inaii'riilii pe care trcbuie s; o albei-iaia culturii. c c.:rlt'urii erite cu atit mai ci"ig.inild cu cit rrsfringe ir-r eamai e:',presiv fonc'i.ul l:ropriu al poporul.ul care a i:l,odits-o. $i fonjul itro_T;r;u ai pci:orului este cu a,iit rlai exprc-sir: i:rsfr:int "'u "it clcpencilnfalui cle caractcrele 1:ermarr.ente a.lc energiei m:cl;uiui regionai c.ste maicreciirrcics pdstrati. Popoare,i.e cu o c"ultura originaia giisesc in cirliul.ir.o crestere s;:iritualr a ridacinilor lor i:amintesti. De aceca asemerreal:]olloare pre::irrtil unitatea. lor s:-ifleleascl ca turnatd ciintr-o bucati. Cul-turile de^ imprumut sint in scilim'o a.panagiul popoarc-i.or cu ck:niciliuaircriim. in ele ciepencienfa cle mscliu esLe-rui:td sau inlimpidtcare. Inmijiocul popoerrelor cu asemenea cul tr,rri cle imprumut, indi-"'i2ii, in partelua;i;,,r" poi simli brne, chiar mai i;ine c'lccit lndi-,'izii ciin miilocr-ri po-poareior cu cr-rltr-lrd criginala; ciar ceea ce lipsegte acestoi ii';cii','izi faracultr:r'd originaid csie cii-rstirea posteritalii. tri pier clin memoria iumilr-:a o pulbere impri;tiatd la toate ..'inturitre, fira i ldsa in urma icr operedurrbile. cdci opereie om,:nesli clurabiic' sint numai cele care continui';iaia izvoriid din adincul meaiului regicnal"^ ce iegitura este intre aceste coirsiderafir-riri qi problerna vocaliei'iO iegiturA foarte strinsd. Faptui

"ocaliei igi aie ratluiiea cte a fi in e:tis*tr:nta cr-riturii. Deasupra opcrtunitSlii dc. moment l_rc cat:e inclivizii uneisocietili o urmdr:esc, averfi interesele permaner-I'rc aie sccietllii, care tre-buie s6-qi gdseasca qi eie reaiizatorii 1oi, tot ii-itre inclivizii accstei so-cietili. Tctusi nu intr-o grupa selrilati cie inciii'izi. Aceiasi inciivizi potar'ea ambefe funclii : o iunctie c1e prcfesie per.sonald si o funclie de con-scr-,;arc' colectiva. inzestrali cu aceasta cle a cioua func{ie, inilivizii cievinreaLjzatorii intereseiol pcrme-ncr:i-3, ir:terese cire se crisLalizeazi in cul-tur5. ce pune in miscare, in indj.r'icl, func{ia profesionali, c.stc' uqor deinfeies. Utiiitatea per-ronald este nelipsitl di; orice constiinti inCivi-tiuala. Cc 1:une irrsa irr miscorc fLrnctia- de corrscrr-are colectivi, ac,castaeste mai greu de in'ieies. il cc,nstiinta indiviclului aceastir functie esteacleseori intur-recati complet. $i 'cu toate acestea ea trebuie sd sercaTizeze. Daca in constiinta utilitdtii inclivjcluiui nu-qi gdsegtu-,p"l;;",ea trebuie s5-;i gdseasca sprijin pe o alta cale. $i aceastd-cale'este'acbeaa voc;rtiei, adlci a mecanisrnului determinat de 'ca1J.ze mai aclinci de cumsir-rt faptele de congtii,-rla indiviciualr. vocatia este cie'terminati cle mo*tir-ele inconstientuiui coiectir,-, pe cind prcfesiunea este del.erminati clemctivele corlstiintei individuaie. Aceasta- clin urmd are o actualitale scii-pitoare, rie.r: resti:insi,

l:e cincl inconstientul "riu--"i lntunecat, clarenorrq de adinc si vast. omu.l de vocatie urmeazi ,rrr.ri i-p.rls intens,dar"tipsit .de o

justificare iimpe*q pe"clnti profesionistul oportu.ist arepentru orice gen cje act;iiitate -o lustificaie bogatd. Impulsul cdruiaurrneazd omul cle vccalie este adesecri, penlru ccnstiinta oportunistului,ci"e neinteles. E1 s-ar traduce oarecum prin sentimentul' de responsabili-t-ate faid de viitorime, Lin sentiment pe care cei rnai. mul1i dintre in-div-izij societdlri nu-l practica in via{a ior, aga ca n-au nici posibilitateasa-l inleleaga.

Din deosebirea aceasta c1e functiune se e:rpiicii toa.te caractereleorriuiui de vocalie. Dezinteresarea lui este unitd cu tc.nacitatea, origi-nalitatea, cu stilul cerut de mediu ; conEtiin{i ozitatea, cu sentirnentul

665


21/70

rdspunderii fata de viitorime. omul de vocatie gSseqte in munca nu ainteresul sdu material, cit o intregire sufleteascd impusS -lui de naturPrin aceastd intregire impusS, natura iEi urmdreste rolul sau de izvai culturii omenegtl. Omui de vocalie este instrumentul care ridicd enetia unui popor de la nivelul rdddcinilor cosmice la nivelul culturii srituale. Natura intrebuinte az'a pe oamenii de vocalie pentru a asigucristalizarea unei ctrlturi, intocmai cum intrebuinleazd germenii penta asigura continuitatea formelor vielii animale. Fericite popoarele- caau dJstule vocatii in mijlocul lor. Eie au asiguratd o culturd origina


22/70

CAPITOLUI. iVciir l::a si ,,rtinea piviti:.';-::'-'

1. -- l'rcit:sicr.ili-itl niurccsie duFF inier-es li ir-i nr'.il fo:1ai., .]clril rle vtlca{ie, rler-inter:r:t -.,i i::stir,c{itr. 2. - f}ri.ginalitelea in vocaiic. ll. -- Serriimer:rtq cle rEspuu-rlere fatE de v itrii"ilnc. .{. - l?.oiril ins;iinciuiui irl ai-umiie car-rirl cle vcca{:e,5. - Frobierna c:.rltivrrii vcca'aiei" 6. '- selcciiorlalea oa1]ienilor de vac.:.1ie- ?. -*.)ii:rll:ul uni pi'ofcsiLrni, 8. -- liccala de rrrag5tire l o*.:r:sni or de r,ocati.r.

1. -- in Jimbajul ziTnic, iretrebr-rinlarL.a cu\iir.ltLrlui r-cir:-rl.ie se face, clupdcl-iill :il-i-r \i5zut, in rnod destul dle coreci. Ace:a c3 j:u -s: j.ace c,:tr"ect prr-i'csic. excl'.rsi',; ick:ntificarea f:.,,.:tului de rrcrcalic cu i.imitra aptii.ucii:te l;:c*IcsionalS. A fi bun profcscr este u.na, si a fi ltroflsoi'cie vocafie estcr:.iLr. ir'rofe.:;ionist'ului i se cer mr-liie calitali, precllm si foarte mui'i-e in*d;ittri:iri. Ei trcbuie si. c.u-Lnoasca in crc. consisli'r"ehnica p:ciesirrne. sa.le gisii .i;'i-l:'r apiituciii:ile potri-.rji,-. peiiir:u real;zarea acesiei tel-rnici. trl treb.iie-sa aiira si rln pi'estigiu personal, fArd c],e care n11 se ltcei3 ix::nfir:.e instima clienlilor. ii-r cele inai dese cazuri, atii cu.nollilf.ile 1ti'oie:;lonaje,c1'1. st c'-rilivarea p'r'.:stigir,riu.i costa pe Drofesionisl. fcatr+-e mriit;t OS'iC*irea-ii. $i nu r-ium.ai ostencald pent-rur. a repeta cele iniriilate cie ia ina-intasi, rlai si cr:iginaii.l.ate ptr,cprie. Un prw:fesiol-]ist rutinal' esl"e ;i,,i;ill'reperle scos tiin circulalic'. irrin urmare, a fi bun profe;ionist este unj';cru destul clc. anevoios" $i cu toa'.e acestee sini foarte multi bull pro-fesior-iisti ;i foarte pulini oameili cie r;ocalie. 1n ce std rieosebirea'/ Sintclu:iostinle1e si aptitucliniie omulr-li de vocalie cistigate cu lrai multa trudider:it acelea aie profesionistrrlui'l lleicc. S-ar pdrea chiar ca din potrlvd.T-Tlt ziar:ist c]-c ialent, ciruia i s-a recttnoscut cle mulii contimp,lrani ca*iitatea de a fi ziarist prrir-r ."'cca ie, Irierre Mille, rtorbincl de munca sa1:rcprie,

zice, jnmltatein

giuma, jumAtatein serios : Munca prin r,ocaliet-ste aceca care se face mai usor, ,rcild uous etnb1te Ie rnoitts66. ? $i are

cireptate. \/oca ra nu impune o rntnci mai grea decii o impune profe-slunea.

i-'oaie nici mai u5oard. I)ecsebirea intre munca profesionistului sinllinca c.mt-tlui cie vocalic sta insa iii aceea c5. munca celui ciintii trebuiecontiiiuu susfinuti prin interrren ia unor interese externe ei, pe cincr-rrrllnca omuiui d.e rrocalie se susline prin impulsui insugi clat de naturd"irrofesic;nistul muncegte calculinclu-9i cistigr-rrije materiale ce vor iegi

; Fie';-re lrfiile, Mcs trones et ntes tjorttntatjorzs, paris, Edition:; dcs Foril-ques, i930.

667


23/70

clin rnunca Ei, in consecinla, simte greutatea obstacolelor ce i se puninca}e,pecindomuldevocaiie_muncesteCaunhalucinatcarenuvedeobstacolele ce-i stau in drum. unul cumpd.nar:te interesele, qi, dacS,in-teresele sint contrarii,-t""""td sau schimbd c1e profo-sie,-.pe cind cellaltur.meazd inainte, "orriru

tuturor intereselor conirarii, fiindci se simtechemat. Din aceastS cauz5 munca omului c1e voca{ie, olicit de grea^arfi, in realitate apare acestuia ca ugoard, ca mai puli-n plictisitoare' Oa-menii de vocalie, cum s-a zis acleseori, par cd se. joacd muncind' Ei n-auCfilii"t" dtficulidlilor. Munca lor izvordste ca dintr-un instinct'

Lirn-bajul ,rort"rr-"itni" prn" in in{elbsul cuvintului de voca.lie toateaccste clecsebiri au ""u"t". Fi ecare sti'e ci prohsionistul. este mai muLtsau niai puiin inter";;t F cir.a omui de voca 'e este totdeauna dezinte-resat. Apoi fiecare stie'ca c1ac5 intre aptitudinile .natu|ale a1e profesio-niststui gi indatoririi;;;f";i;;ii existS'nepotri-viri, profesionistul" nurnaip"i" p*"tica le poaie inldtura, pecind 1a omul de vocalie aceste nepo-triviri, qi cind exista,";-1;fid;t de la. sine' Omul de vocalie' cind tipa-ru1 profesiunei nu * p"t.i""qie- cr,r aptitudiniie sa1e, toarnd un nou tiparde irrofesiur.", dupe" iftrt.,q*+" sa[. " Profesionisl.*l t::eb'ie

si se for-\eze ca si intre ""'d;;;-i-;d""il" uut"

in teirnica primiti de 1a aifii, pecincl ornu1 de vocalif*ii"J t"ft"ica ii este potrir'n1c6, are instinctui sdiir*'etlter" una noud, pe croiala sufletului siu'

2.-lnsfirqit,limbajulnostruz\ln\c,incaredefaptsere:rurnSel(pe-rienla atitor g"rr."u1,i" de oameni "uri r-r"-u,-, precedai, pune in inlelesulcurrintrrlui A" "o"u1i" gi o

nuanli cie orrginaiita-te, P.^."ot" nu o punein cuvintut au proi"ri;"ii.^-et"iiionistul'trebuie si fie $i el.originai'l]n orofesionist rutinar ar fi, cum am mai sp'.rs, curind scos din circu-;.',".1.i'il;;':*i;"i;;;;;.;#-"ulo"iui"trli nu este aceea a omului de

""?"i;*-bdg-ifiiiit"tea

cehri ctintii este mai mult o abilitate, pe clncl acelui din 'rma

este o inovalie. LTnul esie cu ialente; cellalt, ctr_geniu.Rineinleles, ,ttun"1u

-otiginalitA 1ieste mai greu ile prins' Acelaq o:n

care gtie sd aleagA in mod corect pe omul dJ vocalie de simpiul pro-i.rior,lrt, cind eJte vorba de clezinteresarea muncii unuia^ 9.i .a altuia,

"i"a ".tb vorba aeorlglnatitate gregegte mai totde,auna. originalitatea

se confundfl prea adese"ori cu noutatea, _cu extraordinarul si cu excen-i"l""l.l* fiieratura, mai a1es, foarte rnulli sin'rpli prcfesioniqti sint tre-;iitj l"- rinaut celor cu originalitate, 9i prin urtrlare celor cu r"ccalie'

3. - Nu mai insistdm lnsI asupraacesior diferenle formale' pe cere

experienla de toate zileie le-a tonsfinlit de mult in inlele-sul cuvin-;;i;;; ;i ;ecem de-a dreptul Ia e,.rplicarea genetici a celor doui tipuria"-*lr""a: profesie gi vocafie. care este rnecanismul sufletesc intirnal acestor dou6 tiPuri ?

Din observarea atentd a faptelor pe care ni le prezintl biografiitreatitcr oameni de vocalie, e1 paie a fi urmStorul. Mecanismul sufletescintim a1 vocaliei se susline pe o tensiune de naturl specialS' care secoloreazd cu un sentiment de responsabilitate faii de viitorime. Cmulc1e vocaiie muncegte oarecum sub perspectiva judecdlii viitorului. Pecind profesionistui obiEnuit muncegte in perspectiva interesului saup"opoin ; este mu1lumit sau nenorocit dupd curn interesele sale sint sau


24/70

nu satisfecute ; omul ie voca{ie muncegte fari a line searni de jnte-re:,ele sale proprii, fiinclcd el se ic1-entific6 intrq toiui cu scoputr insusiirl nuncil sale.Acest niecanirrn sufletesc, ilecsebit ia cele ccr-ra tipuri, L-am consta-tat 'qi mai sus, cind an fdcut clifereniierca omului cll vocatie. IJa: cr.l

const:itarca a:cesiui mecanism e:;plicar:ca cle-abia incepe. Dezinteresarea,ea singurd, nu constituie i,in ca.racte-r: csential al l'ocbtiei. In mod rtrez-j.ntercsai muncesc ;i rnuiti nitingi. Cinc. n-a intilnlt in ",riata sa oagrenideziliieresaii clin caLrz,e unei scrinteii de r:rLinte ? I\{area m.itlime a ,,ra-talilor{6, aclici a neisnravililor. gi a secituriior vanitoase, face adeseoi.io rnuncd clc'zinteresata. Nimeni nu cauia insd in aceasti iluliime pc oa-nenii cle vccalie. Dczinteresarea l.a omul cie rrocalie est: numai apirenta.tezinic.resarca

lili peni;'u cl;tigi_rrile pe::sonaie-,,i,_.c

iin1,i-ilri a1t ilteres,mai ntare, gi anurne Lrrlui care trece c.iincolc cic cisiigurile aqa cum le in-telep;e 1:r"cfesionrstul obisnuii. cmul de voca.lie tiirtegle spre intcrese per-scnale rnai inalte, fiindcd ;i congtiinla perscnalitnlii iui este cu mullmai inaliS clecit la prcfcsionistr-rl obisnr,rit; eI arc o alta simlire cle ceeste personal al Lui gi de ce nu-i este personal. cmui de vocalr.e ia in-teresele sociale drept intereseie kii proprii. i)e aci, o totali schimbarer:le perspr:ctivir 1n caLcului cigtigurilor.

Profcsionistr-rl cbi,sn,;it stie sA cal,crileze ceriect pe rnirsura ilersc-naht:rfii sa1c. Acest calcui este mai to|deauna lari r:isc. Cmul de riocatiecaiculeazi pe misura personaiitilii sale qi facc rnai totdeauna. un calcul.riscat. Iaid cie ce rncstenitorilor omului de vocaiie, in afard c'[e apote.czanumelui, nu le rdmine o avere prea maic cle rnpf,1lit; pe cind de la.un J:run profesicnist rdniine totr.iear-li-ra Er-ere pentru mr;tenitori.

4" * \qi acum ne ai:roirien: cr-t cxplicarea cie rjeteza ilsis.i a mecairjs.niuit:Li s uf letesc caracteristic r-oia1;:.ei . De unc"le rri.L:e clif eren a cle ;rer-sr:cciivii in organi::ax'ea personlijiirtii ornului de vccalie ? sintene, cu el,li-raintea unui caz no;:mai, sau inainjLca unui caz ancrinal ?

in desiegarea acestor t-roblemi: ne a.juta foartc li:r,ilt tocmai coinpa-r:rfia omr,ritr-i Ce tccalie cu i:rofesionistr-r1. Difcrilele lnfitjsiirj ale munciiprofesiona}e, dupd tirnp sl Loc, pot fi c.r.risii'lerate ca fiincl tot at]i:a ex-pc.ienfe iircel'cal;e c1,r: vi;r.ia omenirei in i:roriuccrca vrcafiei.IJaci oa.menli ar rn';nci prin il-lsl.inci, atui-rci toli cam:nii ar i.nrinr:ij:rin vocalie. Fiecare ar fi tra .locui uncie es,re ciremai rie jnstinctul sau.Frobler:ra vocatiei nu s-a' mei pune" crnr_ll nu r:ste ir.rsi mr_lncitor prininstinct, ci priir ecir-rcalie, dacii nu chiar prii-i. sii:r:cie. -i;;;iltJ'"r1";;muncii omene-.ti prin ciiev:i. tcndin.,,e geneiale nu;:liie insplra,lii

;n "uriint operant'-' n]-trnai ctaca sint s1stinu1.. n-i-r ry.crii+i.-, ,-,--tli: i;e pierd" ' rLL- Ij;-rrr ti ar'il tia rli:cliului" ''\ltfel,talu c.li; i'." cl;:Lrri :liin t:ti irr fl:, acelas fei ci.. mu;rci sl dilsil.rl.lse_ste in ritrui Lrneifan:i1ii. Tn a:esi caz, iiui ca'e r".rr-rc lii rrrrni esr;;r;;;nii.,,."u i, su-fieiul siu, tcldint,a" si urrneze fer.u-l cl,r inunci aii'pir-iiiiJor. nr,r;l cl ria'i-rrnla acestei icnri-in e, sc 1ia vorbi cie -"'ocalia iui. J_cc-r-lij;o.i.ii ulcl r.t:gir.rni,;;iin ni:tura t:irarintuiiii _si a rela{ilicr conclcizrie, s?r-:l r:ieprin:;i, i:r"r:,:rir.iie ci.iei'a seco.le, cu aceja-s fel de munci. Daca ei ccn.iil.r-r'i ac,ist fe.l cle;'runcd, se ua vorbi de .,rccatia icr cle pastcri, prscai'i, con:-er.cian1,:i, gr5-dinari, r'initori elc. un pojlcrr, ajui-... intr-.o staic ile n:are inco::,ca.re su-

(i,i9


25/70

fieteascd, in urma unei catastrofe politice sau economice, in urma unuiie'ltroi, sau a urrei motime, aqteapti, pentru salvarea sa' un fapt ex.ira-orclinar, pe care irnaginalia ibi ft 9l anticipeazi printr-un mit' in carcil"-;A' o' voinld de lransformare a realitdlii; omYJ cate va reugi sri-'1iiclentifice personalilatea cu acest mit inspirator_va fi omul sdu de vocalie,i ," o'u numi : Jean,a D'Arc, Napoleon, Bisrnarck (' ).etc' ." "'i;i;;;';";;b;";"ri e*".iu vocaiiei std_ in instinct. Cum instinctulnu se poate clo..-ecll Jecit prft mairiiesiArile sale exte11e, vocalia, ln acestecazurii nu se poate dovedi decit prin reugita pelsoa,l,'Ie1:. "

I)intr-o familie care a avut printre'ascenclenlii siii mai muLli artigti

talentalr, este cu vo"alie ,r.r*ui acela care manifestd 9i el uri talent't"i "r,",'l"tre locuitorii'u"eiregiJlni cunoscutd ca pdstratoarea unor de-

prinderi constante J"-k"""a, sint socotiti cu. vocalie numai aceia' cariprofeseaza munca cea veche. La oarnenii poiitici de vocatie incaltea, in-cloiala ar fi rldiculir. Dtrcd ieana D'Ari, l\apo1eon, Bismarck t ( ietc'n-arfireugitintaptalor,nitninr-rinui-arfitrecutprinmintesiivorbeasca de vccalia 1or.

5. - in afari cleaceste cazuri, ln care vocalia se poate explica prin

instinct, sint oare qi alte cazuti in care vocalia este-or-ientata in rnod

""",rii"rit,prin mijioacele obignuite aie eclucaliei ? Adic5, pot fi oarne-

nii eciucali pentru o vocaiie, intocmai cum sint eOucali pentru o pro-lesle I

Aceasti intreJrare mu1 i nici n-au curajul si gi-o pund' fiindca li." 1ru.u cd ea depaqeqte arta educa{iei' Vocaiia, ca Ei apostoiatul' caqi Jr"lr*"f, sint,'in credinJa cel.on mai mulli, nigte_ daruri ale naturii,fu "u." 1e aclmiri,

cind se-produc prin intirnplare, dar de pregitit n-ai

ptiterea s5 le pregategti. ce nobiia arta ar fi, in adevdr, arta educafiei,daca prin ea s-ar prt"u inmuiti oamenii cle vocalie cum se inmullescsimplii profesionigti'..

cu toate acestea, s6 fie oare a;a de desproporlionata, fala de pu-terile ec.lucaliei, pregatirea voca{iei ?

Credemca,'u.Defapt,peeducatoriicleelitsaceastapregatirenu i-a speriat niciodata, ci, ciin potri.,rd, ei au presupus-o ca un ideaL'in citevi cazuri chiar ei un uo"otii-o ca o datorie curentd in practica1or. BundoarS, cind se face pregStirea viitorului preot, ori a viitorului

oli1"", educatorii - vorbim de cei buni -,trec peste cadrul preg6-

tirei itrict profesionale. Nu suna chiar urit, la ureche,a oricarui om cult,definilia outa pregetirei preotului, c5 el invala profesiunea atrtarului ?

preotul va fi siujitorui altaruiui, va fi apostolul credinlei, nu un sim-plu profesionist. Tot aga cu militarul. Sint militari de profesie qi miiitaribe iocaiie. Nj.meni nu contes1a ca eciucalia a ajutat in multe cazurisd se cultive militari de vocalie.

8 Exemplele sint neconclu,clente pentru ideea suslinuti, nici unul dinire' ceicitali nefiind cSliuziti cie o vocaiie .anticipatoare de ,,mituri". Nrapoleon a expri-mat'doar un timp iecesitdlile istorice obiective; Bismarck a^infdptuit unitateaC""*i"i"i ,,prin ibc qi sabie", fiinci un poiitician conservator. ln aprecierile sale,C.h.lt. face'-abstraclie de efecteie negative a1e atitudinilor acestota, limitindu-sesi examineze doar ,.instinci;u1". considelat, in mod exagerat, factor determinantal vooatiei (n. ed.).

670


26/70

Prin urmare, cultivarea vocaliei este subinieleasd in unele cazuriDe ce atunci nu s-ar pune in disculie problema ei'in general ?Din disculia ace,qtei probleme ar rezurta inleregerea multor trucruri

interesante. Am inlelege mai intii clasificarea profeiirrnilor clupa graduide vocatie pe care trebuie sd-t aiba aceia cari le exercitd. Ap"T "o*,nlelege rnai bine natura insdsi a vocaliei din cornpararea',,ei, in cazuric(,ncrete, cu munca profesionald. ln sfirgit, disc.taiea acestei problemeva ajuta si inlelegem gi valoarea insdgi a vocaliei"

6. -- Dacir pind astdzi problema cultii'drii voca{iei prin mijlerace eclu-caiive' nu s-a pus decit in mod inciclental, cauza trebgie cdutatd, clesi-gur, in primul rind, in insigi organizarea pe care a avut-o scoala tracli- icnai5. Aceastd scoaid era organizati in veclerea transmiterei cunostin-telor de la o generalie la alta. centrul de greutate ur u""rt"i'o"g""iri"iera ciutat in natura cunogtinlelor. $coala din zilele noastre ".f ,l"gu_nizata in vetlerea unui alt sccp. Ea tincle ta ilezi,oltarea aptituclinilor decreatie a tinerilor ce aparlin generaliiror noi. centrur de grer"ltate alscoaiei din ziiele noastre cacre aiupra individuaritafi cofilului] De aeeea]pentru educatorii ca.ri impdrtdgesc tendinlele scoaiei noi, problema cul-tiverii vocaliei este. discutabild in principiu. dorulic,,rarel ei este ehiar,lrentru unii, un deziderat"

Tot's, in mod practic, ea n-a fost pusa pind acum in programeleaciivititii scoiare, din pricina urrndtoar:eror d.ud corsicleratii. "Aptitu-dinea vocalionald este o_aptitudine greu cle difert-nliai cre aplrtuciirea- pro-fesionalS. Aceastd consideraiie priveste factorul subicctir,- al vocaliei.

Adoua consideralie priveqte factbrul obiectiv : roh,rl social al vocatiei.Acesta ru apare i' viala practicd cu aceeasi claritate "u* up"."-;;;l;

a1 profesiunei. Pe cincl profesiu*ea apare cu un ro1 pozitir. qi bi'e fixat,roluj vocatiei apare Vag si intermite;t. carnenii de'vocatie sint cu totiisolii idealului : vin ta intimptare, si nu pe caiJc batatoriie"1""

tr"aiirtiprofesionale : cum ar putea sr intre p."g:,tir"u 1or in programere acri-vitatii scolare ?Negre-git, nu cu usurinla cu care intra p'egdtirea unui profesionistobisnuit. in programur gcoalei totusi va fi ln iurind r-rn 1oc ;i psnt.',pregitirea voca{iei.

.- Greutatile pe care re intimpinim astdzi ra diagnosticarea aptitudi-nilor de muncd din .sufletul copilului sint i,recdton"*] p" fiecare urr, ""r*etdriie de psihologie aduc perfecliondri la criteriul dupd care se faceaceastd diagnostica.g Nq este depari.e ziua cincl va sta in puterea psi-hotehnicianuiui sd dea diferenlierea aptituclinilor pe care se funcieazdoriginaliiatea creatoare a viitorului on de vocafie. s-a ajuns destul decleparte_cu cliferenlierea aptitudinilor pe care se funcleaza tipul cle cri-minal, cle antisocial si de dement; cre ce n-ar veni qi timpr,rl cind sd seclifcren{leze cle omul obignuit tipuriie de ejita ale oameniior c}remati ia,, *::::":;;:"TL"J"r"ase,

care se rac i' ;co-rrre coirrin:porane, pentr.useleclionarea copiilor supranormeli sint numai un incepui in aceastd di*reclie. IJeccan:rciata se selecfioneaza talentele profesioi-rale ; va verri iirsdrindul si seieclionirii oameniicr de vocafie.671


27/70

?. - Rinciul acesteiseieclionari va veni clupd ce se va fixa in conqtiinla

pcpoarelor factcru.l" obiectiv despre care vorbeam, adic[ rolul social peLare il are vocalia de indeplinit. Acest rol social std in strinsl legdturdcu strr.rctura fiecdrei profesiuni. Omul de vocalie igi desfdEurd activitateai" "aA.U unei

profeiiuni; dep6gind qi reinnoind acest cadru. Cind in;;t ;tii,rt; popoui"to" se va lanuri acest rol pe care il are vocalia' atuuci;i ;b;;;;;'dupa seleclionarea oamenilor de vocalie prin mijloace edlca-ii.'u rru cie.reni cu mult mai imperioasi cle cum o constatdm in ziielelloastre.

'Irebuie sI rairturisim cd aceasti Ldrnurire a rolului vocaliel se face

cu greu. Dar ea va veni, cu toate acestea, odatd cu o inlelegere rnaistiiriifica a istoriei culturii omeneqti.Ijentru moment sd ne muilumim cu constaiarea acestui rcl, fdrii

sd insistim incleosebi asupra expiicirii lui. Vom incerca si explicarea,mai 'uirziu.

iutocmai cum in desfagurarea formelor vielii animale, in decursulepocilor geoiogice, se constaii, inainte 'Je aparilia r-inei .forme noi riespecie an]mald", o convergenla a varialiilor. speciilor vechi spre form,acba noua, tot aga, inaint-e cle aparilia'unei deprinderi noi de muncd,unei profesiuni noi, se constatd-, in istoria culturii, o convergenjS de as-piraiii intre sufietele de eiitd. inainte de a apare forma anirnaletror ma-.nit"tu, vedem forma reptilelor inclrgmatb spre forrna rnamifer ; inaintede a apare forma paseiilor, aceleaqi reptile se indrumeaza spre formapaserilor ; pare ca ar fi in sinul naturil ceva care impinge 1a cristali-zarea noudi fo"me, prin incercari de transformare convergentS a. celor.o"Hi. Aceiag lucru'constatam Ei in istoria cuiturii. Orice deprindere,ro,ri d" muncd, adicd orice profesiune noui este precedata de un felde val cle aspiratiuni ln sufletul celor bine dotali. Profesiunea cea nouese prezintd in ochii acestora cu un nimb deosebit. Acest nimb este unfel cle chemare la sacrificiu 9i Ia eroisrn. Noua profesiune igi face- astfela,oarigia in viala social.i, suslinutii fiincri de oan'renii de vocafie' ldu nu.-niai i'Ei face aparilia, dar 9i respectul in ocirii prr'olicului 9i-1 datoreaziiprofesia tot oamenilor de vocafie. Citd vreme se gAsesc oameni de voca- 1" in practica unei profesiuni, atita vieme_ profesiunea este atriga-tcare sl profesionistul iqi face din ea o mindrie. Gradul de vocalie, cucli este mai ridicat intr-o profesie, cu atit qi aceasta ocupd un l


28/70

'cepllt sd devind un motiv de atractie numa.i ciupi c-. i:ogflia materiaii-ra' reusit si se transforme, i' cchii rnuifimii, intr-un ,;-ioi- nr"rr"r$;inteject-r-rale gi moraie" Dacd profesir-rnije care aclr_ic "iriig.,.i materiaren-ar fi legate de aceste sfortiri i'teiectuaie ;i;;;;[, uir""r nici un cn-rde cliii n-ai mai fi atras cltre_ profesir-rnjle'binoase.'Este caracteristicir,it-' acnasti privintS, starea si-Lfleiieasci ;r ir.liliardarjlor alnericani. Niciuilur l,L1-sl isce un i::ent rlin nosedarea'nanil0r, ci clin jscr_rsinta cu car{_,i: r'', .i3at bar. ji. c;,rig"t ,.,.r.ri,l'.:r- ,".,r".ri;i,"rir;,^","";'.;;; _Ti"',1::znta cle catre contim.porani stapinirea asurlra naiurii 1:iin teii'ica ir_r'lr,istriei capitaiiste. Din momentLri cc aceasrr s,idpinire s'_ar putea obfine

"qi fira tehnica- inrlustriei capitaiisi.e; cincl, lr""ioi.?,-".eciitLii ar fi ia. r.iis_pc;r,ti1ia oric:-:,rrii m'cr:c-i-lci, i9a c.,m r;iscazl- lnli soclalisll. at,.,.nci si cis-t:gui material ar piercle toatd airaclia., lerarhia profesiunilor se face nici dupa cisrrgr:i. mate.rrrl, itici cl,up;iaiie cistiguri pi:esupuse, cum ar fl amb_iiiJ;o" 1'^l',i'i=",'ci crupa grao.r_ir.de vocaiie pe care pi:ci"esiunea ii im;.,.1ici. i;."ii; ;,,iJ':r;mb,_ri fic.cdreip'ofesiur-ri. cind, in secolul al XViil-ira, rrluiri.. cl.. mescrlag l iost pusain legatura cu comanclami-niele divine si s-a rrorlit in biserica de sfirr-lenia muncii manuale, muiti principl si regi au inr.iqa' cite ' rnesen_iesinipii cle iimpieirit-. De cincl rllunca inie]eciri:r,: . oo.io..r

ia'"a1q'. d. ;;;;,,j", mr-rtti regi ;i b"c;i:;?';i,1':;;; ;,niffi :f #tj;ljurari. Un bogata; contimi:orin, 'dacir.ine"""i;"'.1

-rioii""r".. ra o adu_nare cic aclionari, uncls se impart atvictenee-g;;;;,";"_;iT,r"'p" discui"su.iprin cleclaralia cd este mindru cie ccmpania Tn ,,u.. ,.'uiiir ; ins:i areiasib':nj:ite.r:, i'e.cil este rnerni-.iu ,a u a.:adcr,rie i.-- cir,1t,.rri ;"r,r,';j'.;1j.1,,1::i':cii isl.va- incepe disci,ri.sul cu o asemenea d_eciari-ii*

=rcr"li" innobileazapro.icsiunea.

ceva mai muit" ,structura 'ierrnicei profesi.nale, citd vre*'e nu esreajursa ia rutind, ceic- rolul vocaliei.,," lj;Tl,::l:,""j":- care unii teoreticieni te pun inainre, cii va ajr:;:gi:un ri'rn cr.i'',.l ma)i11a ra facl tctui rrr cadrui mui-.cii, ia. ointil Sq _,.cn.rllumi sd invirte:,scd o simpii roatd, sint persp.-"riii

""ro nu asigur/ipro,iircsul oirrenli:ii. l]iciuc,a1a.r,-, se -.-a:nventl",riri.u ir..,i ini..ri:iLia_.lrinii,iativa ornului" Niciocraia nu se .ror inventa ma";irri care sa se per_fcr'1 irrie :e t-1,, insiri.

in a'ceasttj priviiria se fac .9re;e1i si in inlcr.c'g.erca s. rrr-1ilr j_,ir ,:_..,rfil alc psiitotehnica cle .:stizi.Daci ar fi sr rurm dc'zicicraiur unor psihcreliaicieni cl,riillr-,.1r:;rrintr-un chip prea rigiii'os,. gi,anume, sa punern p" ri""""*.""'.'i5.'',-orul uncje ii rccla.--nri aptitui-irniie uu.., li""

".,"j"t.-i.,lr in.ii,_, r:,..:rrij

ne-aln 6Jisi inir-c ,nare incurc,:ii-uri. i;r':r': oi:r ,;l t..in;'ca prcfr:r,r,i:-i3l .r,:stai-.ije;te foarie grcit o ajus.iare i.igi",r.o;.:t,i.F-artei,r cea nobll:i ijii: :;lrfr::tui Ljnr?li.-rsc cst,: girrr-.i cic :,i.ilisra-.. .\.,,ir*ti:1 gei-ier.cs, ci;:stea, s::crii--;..iLii. i.:n;,,i:,ial:a in u",:mjir:jrr:a jciral.-itlri. ir,.i_nat:rii:au s,i-rii'rtui ije. c.,"ma::.:l:.':'it:, oirii:ciivi iai.ea iuciilil a;-1i,,,_ri,:-.r1-i...:.r_cierea lrriur'Lii-d si mi-llle ali:i: sult n:Lresa,:"e uicdrci crcie:;iunr, s,,: 1oiiisiele nu sr:nt a.ju-rt3tr j;r:.o ar:-iri.:r-ii:r,. ploie,,.:,-r^. l,l;r c, "* :...r".,,, rtge:ri.r.1are profesionisi,;L o i'ni_r.ll,tne cie aiie caiiiili sp,:.-,.,rtr. .i-s1.1 crv:r., ciilcetocle sFlcial-iiatc, c,,ir"e .iacc pc prol*sic;;.rist s; fi:, sar._l niL il,.'' :r,r".:,., ..acest ceva consis'ii in spiritul del.ccalie ile care,pr"cfcsirrisi.r. are i.r_tactueiizeze. Tehnl:;r unei profe.sftini c.s.ii: -"u o a,S"faile amlrir.rtar:i sir

t,/.J


29/70

se usuce gi se putrezeasce citi vreme seminle noi, pline de viala, nu vinsd incoileascd in mijlocul ei. Seminlele noi sint vocaliile'

De 'la profesiunile cele mai simple, in care tehnica. este aproapeprefdcutd intr-un mecanism rigid, Ei pina ta profesiunile inteiectuale li-[;;;; i" care tehnica este in ieEnica'prefaceie dupb progresele stiinlei,.ru""ilit" sint in "o'tii"na activitate.

Eie sint anticipaliiie instinctive a1evle6i sociale gi economice. Ele sint convergentele.dispoziliilor nobile dinsufletul omenesc; "on*.g"n e

care chearia la viaiS forme noi de cu1-turd.

Acesta este rolul vocaliei.

l.ltilitatea acestui rol nimeni nu opoate t5gddui, deqi explicarea trui

este inca foarte greu cle dat astdzi in mod ;tiinlific'

8. - Dacd rolul omului devocalie este util, rdmine,sa vedem prin- ce

*i;Iou""educative se po,r, pregati pentru acest ro1 elementele de e1il5a1e fiecdrei generalii noi.- - l" rnod "statistic, este dovedit cd, in fiecare grupa de copii czrc' corl-stituie aceea ce numim o clasa a qcolilor noastte, se gesesc, intr-o pro-po"tio". constant5, un numir mic de copii supra{otali' cdrora le cores-p.rn'a" un numdr iardqi mic de copii. pulin detot. dotali, 9i ci meCia cea-u"" u clasei o formeaza apoi copiii normali, nici prea mult, rrici prea;ri; d"t" i. viitoarele voc'a1ii sint printre copiii supradotali. c';rn'lei-ri"r,., veni acestora in ajutor pentru a le inles'i desfdqurarea posibi-

ilialiro"de rnunci cu care i-a inzestrat natura ?

Trebuie sa-i alegem, negreqit. Aceasta nu se discutd. $colile viito-rt.lui rror avea clase,"aaca nJ pentru supranormali singuri, cel pu i1 -voravea clase pentru copiii cari'sint deaiu,pra me'diocritilii. Odatd aJ'eqi,iiiio.ito" oameni A"-"i""ti"le trebule gaiite metodele potrivite de edu-

"u1i".a"l va fi o mare greutate. copiii supradota{i nu -vin pe lume cu

anirmte dispozilii specialE pentru mai multe posibilitdli-de muncd. Aceea; i;;" caracterul 1or distinctiv este uEurinli cu carP igi perfecfioireazicllprinderil" a" -,.rn"d.. in sufletul 1or este inndscutd tendinia spre ori-gi"-Ut"t". Simt in ei ca o pldcere impulsul citre muncd'

Acest imPuls trebuie dirijat' Cum ?unii educatori s-au gindit la exercitarea acestui impuls in cadrttl

unei activitali pur to"*uT", cu alte cuvinte, ei sfdtuiesc . sd se organi-iiliu, i.nuintea qcoalei cle speclalizare, o gcoa16 de culturd formal6' Acest

ginci nu este gregit; este inse greu de realizat inpractic6,

fiindcieste

lreu de stiut "ce 'trebuie pus in programul culturii formale. Dispoziliile torr*i" cu care vine copiiui supiadotat pe lume sint mai pulin cunos-Eute decit dispoziliile speciale care se cer in fiecare profesiune. Acesteclispozitii gioba}e au nevoie de un exerciliu pe care nu-l prea nimerescmeiocleie iedagogilor. Greqetriie din trecut sint, in aceastd_ privln 6, des.-;;;j;i;#. In"tit"ut, s-a confundat foarte adeseori formaLul cu clasir:ul'gi asifei am avut, in prograrnul viitorilor creatori in ale litera-tr-irii, iimbaiatina si limba elin5, in locul compozi\iei libere ficute in limba maiernd.Alteori s-a confundat formalul cu abstractul, ;i astfel am avut, i1 prc-gramul viitorilor creatori in ale tehnicei industriale, matemalica, cuicate ramifica+riile sale, drept preg6tire pentru exercitarea indemindriLorteltnice. Frin aceste confuiii i-a- discreditat foarte rnult ideea culturiiforrnaie.

674


30/70

Totusi ideea este bund, fiinccd ea este in acorcr cu reaiitatea. \ro-cafia este inlesnitd prin exercita.r-e.a dispozitiilo. gtoInJ" aie copiii-rluistrpradotat. o scoaii ce cur.turd forma_ld"it" ,re".roia. n"i in progrimuracestei scoli n-au sa fie puse e:{arciiiile cu terne latine si grecegti, ci.rerci{iile libere, provocat-e cle imaginliia. creatoare a copiiuiui. Aceasia,eutru viitorii literali. Pertru 'iitirii teirnicieni, d" ;;;;".ea, i, prc_ramrii -qcoar,ei ror forrnaie n-ali cc cauta -abstr""ti""rr". ,_atematicir, ciutniii e,xercitiile cle ra,;ionarnent functional, pria ;;;; i; ade-:.ir. se pre-;itcsc creatiunile in tehnica incustrial5.

sa sperdm cd grerqeiiie trecuturr:i vor i'ceta pe viitor. sem'e pre_r;estitoare in bine se aratd clin ce in ce mai .rr"rreioure. i" i"-"" p;1"::|]fli;,"fu Tffii"]?

sfirsit, sa se faca iumina i., u"""""1u'prrvesterostr:linainte Ce toate ,insi, conclitia pe care gcoala trebuie numaidecit-c ii:iiie1:iineascS, pentru ,a ajuta ia pregdtirea'vii,corui;i;- d..: vcr:atie,esie irrindtoarea : scoala' si iind in ju"ul"copiir-r .i-Li rri""^J"t-"t o atlnl-sferjde sinceritate sufieteasci. Instinctul"c.eator.-cere incrccie." ir. uo:"r,ar, cere-iubire i:entru mri'lci.. Ir.cJesorii sceptici si olrort'nr;ti,-,-u,' ce cdtita i'coala copiiior bine' dotati. Pentru i stabiii aceasti atmosferi {-lL. since-ritate sufleteasci este de recomanc

Date post:	01-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	mesuzana-1
View:	235 times
Download:	0 times

Radulescu, Motru - Personalismul Energetic Si Alte Scrieri_Part12

Documents