Radiocomunicatii in situatii de urgenta

Societatea Romana a Radioamatorilor Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta – Radiocomunicatiile in situatiile de urgenta – Manual

I

RADIOAMATORII VOLUNTARI IN SITUATII DE URGENTA

RADIOCOMUNICATIILE IN

SITUATII DE URGENTA Manual

Editia I

Autori: Adrian Florescu, YO3HJV Mihai Catan, YO3MAC


II

DESPRE PREZENTUL MANUAL

Acest document are rolul de a stabili cadrul si criteriile minimale pe care ansamblul de regulamente, planuri, proceduri, instructiuni etc – pe baza carora isi desfasoara activitatea o retea de comunicatii de urgenta – trebuie sa il indeplineasca. In cuprinsul acestui Manual, sunt indicate o serie de pozitii organizatorice necesare desfasurarii activitatii in conditii optime; denumirea acestora este conventionala si poate fi sau nu insusita ca atare de catre organizatiile care decid sa il urmeze. Nu denumirea este cea care prezinta importanta ci rolul, atributiile si responsabilitatile functiei respective. Prezentul Manual nu are rolul de a furniza in mod exhaustiv informatii tehnice ci de a organiza informatia si de a o face accesibila si comprehensibila factorilor de decizie implicati in gestiunea situatiilor de urgenta.

DREPTURI DE AUTOR SI COPYRIGHT Continutul prezentului manual poate fi utilizat cu urmatoarele conditii: -Prezentarea nealterata a notei referitoare la Drepturile de autor si copyright; -Utilizarea este personala sau are scop educational, informativ si non-comercial. Reproducerea, in tot sau in parte precum si citarea continutului prezentului manual se vor putea face doar cu indicarea Societatii Romane a Radioamatorilor ca sursa a informatiei

Nota Aceasta publicatie este realizata de Societatea Romana a Radioamatorilor in vederea sprijinirii eforturilor voluntarilor in realizarea unei retele de urgenta. Informatiile din prezentul manual nu pot substitui pregatirea adecvata efectuata de personal specializat; ele sunt destinate sustinerii activitatii de pregatire si instruire. Se recomanda consultarea periodica a manualului diseminat in format electronic pentru varianta actualizata.


III

REFERINTA VERSIUNILOR Versiunea Data publicarii Sinteza modificarilor Editor Prima editie 10 iunie 2010 publicare YO3HJV


IV

PREAMBUL

Radioamatorii pot sa ofere servicii voluntare in situatii de urgenta, in sensul realizarii unei infrastructuri de comunicatie radio in vederea:

• Asigurarii comunicatiilor pentru organizatii, echipe de voluntari si alte entitati implicate in managementul situatiilor de urgenta si care nu detin mijloace de comunicare radio;

• Transmiterii operative de informatii intre institutii ce folosesc sisteme de comunicatie diferite sau retele diferite (Intre Crucea Rosie, spitale si diverse servicii comunitare);

• Introducerea in reteaua informationala al zonelor care, in mod normal nu beneficiaza de comunicatie radio cum ar fi centrele de evacuare;

• Refacerea comunicatiilor in zonele in care retelele normale nu mai functioneaza sau sunt saturate, cum ar fi comunitatile izolate.

In numeroase cazuri de calamitati, retelele de comunicatie utilizate de Politie, Ambulanta si Pompieri au fost afectate sau inoperabile. In aceste imprejurari, reteaua de comunicatii a radioamatorilor voluntari poate fi configurata sa suplineasca aceste disfunctionalitati. Trebuie subliniat ca radioamatorii voluntari nu pot furniza o solutie completa de rezerva pentru sistemul principal de comunicatie dar vor putea sa furnizeze servicii specifice pentru punctele esentiale. Intr-o situatie de urgenta tipica, sistemele principale de comunicatie ale institutiilor cu atributii specifice sunt solicitate la maxim; sistemul secundar de comunicatie stabilit de radioamatori poate degreva aceste retele de mesajele care nu au legatura cu obiectivele lor esentiale. De exemplu, daca reteaua de telefonie mobila nu este functionala, este complet ineficient sa fie alocat un salvator sa asiste comunicational un adapost pentru sinistrati, desi acestia au nevoie de un mijloc de comunicare cu centrul de coordonare pentru situatii de urgenta. In situatiile de urgenta exista posibilitatea ca organizatiile care asigura diverse servicii sa duca lipsa de personalul necesar acoperirii activitatilor proprii; in acest caz, radioamatorii din reteaua de urgenta pot fi solicitati sa isi asume anumite responsabilitati suplimentare fata de cele legate de asigurarea comunicatiilor. Aceste imprejurari, insa, trebuie abordate in mod particular, de la caz la caz. RADIOAMATORII VOLUNTARI IN COMUNICATIILE DE URGENTA NU AU DREPT OBIECTIV INTERVENTIA DIRECTA SI INITIALA IN EVENIMENTUL CARE A GENERAT SITUATIA DE URGENTA. EI POT INTERVENI IN ASTFEL DE SITUATII DOAR DACA FAC PARTE DIN STRUCTURILE ABILITATE SAU BENEFICIAZA DE CALIFICAREA SAU PREGATIREA SPECIFICA PENTRU A INTERVENI IN ACESTE SITUATII.


V

RISCURI OPERATIONALE

In gestiunea situatiilor de urgenta exista posibilitatea reala de a surveni o serie de riscuri specifice fiecarei organizatii care asigura interventia. Aceste riscuri sunt definite in procedurile si panurile fiecarei astfel de organizatii. Pe langa aceste riscuri particulare, in activitatea de asigurare a comunicatiilor pot apare urmatoarele categorii de eveniment cu potential de risc pentru persoanele implicate si pentru echipamentele utilizate: -risc de electrocutare; -risc de descarcare electrica atmosferica; -expunere la radiatii electromagnetice; -cadere de la inaltime; -risc de prabusire a elementelor mecanice de la inaltime (antene, echipamente de retranslatare etc) Radioamatorii voluntari in situatii de urgenta vor avea in vedere aplicarea si avertizarea masurilor de protectia specifice pentru: -instalarea echipamentelor; -exploatarea echipamentelor; -avertizarea persoanelor care interactioneaza in zona de instalare a echipamentelor; -demontarea echipamentelor.


VI

CUPRINS

SECTIUNEA I – SISTEME DE COMUNICATIE SI METODE CAPITOLUL I – RETELE DE TELECOMUNICATIE SI METODE

INTRODUCERE Retele nationale Servicii specifice pentru situatii de urgenta Caracteristici comune retelelor nationale SISTEME DE TELEFONIE Telefonie fixa (PSTN/VOIP) Telefonie celulara Intercom FACSIMIL Descriere Retea Avantaje si dezavantaje PAGERE Descriere Avantaje si dezavantaje SATELITI CALCULATOARELE PERSONALE Retele Avantaje si dezavantaje Comunicatia de date Posta electronica CAPITOLUL II – ALTE METODE DE TRANSMITERE A INFORMATIEI Curierii Semnalizarea acustica si vizuala Mass-media CAPITOLUL III – RETELE SI ECHIPAMENTE DE RADIOCOMUNICATIE RETELE RADIO Prezentare Benzi de frecventa Avantaje si dezavantaje STATIILE RADIO STATII BAZA STATII MOBILE


VII

Transceiver-ul Antenele Precautii STATII PORTABILE Descriere Imbunatatire performantelor STATII TRANSPORTABILE Descriere Utilizare Incarcarea bateriilor REPETOARE RADIO SECTIUNEA II – RADIOCOMUNICATIA CAPITOLUL IV – FUNDAMENTELE RADIOCOMUNICATIEI Introducere

UNDELE RADIO Descriere Unda radio Lungimea de unda Frecventa SPECTRUL DE RADIOFRECVENTA Limitele conventionale Capetele de banda CAPITOLUL V – PROPAGAREA; PARTICULARITATI

Introducere VHF/UHF Propagarea Limitari Raza de acoperire Zone “oarbe” Utilizarea in situatii de urgenta SHF HF Propagarea Limitari Raza de acoperire Zone “oarbe” Utilizarea in situatii de urgenta CAPITOLUL VI – STABILIREA ECHIPAMENTELOR NECESARE Introducere Alegerea echipamentelor Alegerea benzilor de frecventa Alegerea antenelor


VIII

COMUNICATIA PE ARII RESTRANSE COMUNICATIA PE DISTANTE MEDII COMUNICATIA PE DISTANTE MARI SECTIUNEA III – MANAGEMENTUL RADIOCOMUNICATIILOR IN SITUATII DE URGENTA CAP. VII - PLANIFICAREA RADIOCOMUNICATIILOR PENTRU SITUATII DE URGENTA Introducere PLANIFICAREA AUTORITATEA ROLUL SI RESPONSABILITATEA CONTROLUL SI COORDONAREA COMUNICAREA INTRE ORGANIZATII Canalul unic de cooperare Retelele independente RESURSELE PREDICTIA EVENIMENTELOR REPREZENTAREA RETELELOR DE COMUNICATIE REDUNDANTA PLANUL

CAP. VIII - CENTRUL DE COORDONARE A COMUNICATIILOR (CENCOM) Introducere RESPONSABILITATEA CENCOM ORGANIZAREA CENCOM EVIDENTA MESAJELOR CRITERIILE DE AMENAJARE PERSONALUL CENCOM COORDONATORUL CENCOM MASURI DE REDUCERE A STRESS-ULUI Facilitati Mijloace de comunicatie nelistate Reducerea zgomotului Controlul accesului STABILIREA AMPLASAMENTULUI FORMALIZAREA MESAJELOR

CAP. IX - ORGANIZAREA RADIOCOMUNICATIILOR IN TEREN Introducere IMPORTANTA PLANULUI DE COMUNICATII ACTIUNI ORGANIZATORICE Recunoasterea prealabila Alegerea locatiei


IX

Instalarea echipamentelor Exploatarea Dezinstalarea Activitatile post-operationale TEHNICI DE RADIOCOMUNICATE IN TEREN MANAGEMENTUL ENERGIEI ELECTRICE IN TEREN Introducere Managementul bateriilor Generatoarele electrice Surse alternative

CAP. X – DIVERSE PROBLEME INTALNITE IN RADIOCOMUNICATIILE DE URGENTA EVALUAREA RADIOCOMUNICATIILOR Introducere Metoda de evaluare Harta acoperirii radio Modificarea performantelor Prioritizarea evaluarilor Avantaj INFORMAREA POPULATIEI


1

SECTIUNEA I – SISTEME DE COMUNICATIE SI METODE

CAPITOLUL I RETELE DE TELECOMUNICATIE

INTRODUCERE

Retele nationale In Romania, in mod traditional, reteaua nationala de telecomunicatie este telefonia terestra PSTN (Public Swithed Telephone Network). Furnizorul cu cel mai mare grad de acoperire este, in prezent, Romtelecom. Pe langa reteaua PSTN a Romtelecom, exista furnizori de servicii de telefonie VoIp si/sau PSTN cu acoperire locala sau zonala. Comunicatiile cu terminal portabil/mobil sunt posibile in Romania prin utilizarea infrastructurii furnizate de operatorii de telefonie celulara: Orange, Vodafone, RCS&RDS si Cosmote. Comunicatiile cu terminal portabil/mobil in retea prin satelit sunt posibile in retelele civile (Iridium, Inmarsat etc.), militare (Tacsat, FLTSATCOM, UFO, Syracuse etc.). In Romania a fost instalata si data in exploatare pentru comunicatiile institutionale si reteaua TETRA (Terestrial Trunked Radio), retea emergenta pentru comunicatiile serviciilor de interventie si siguranta publica (politie, ambulanta, pompieri etc). Servicii specifice pentru situatii de urgenta Furnizorii de telecomunicatii nationale pun sau pot pune la dispozitia institutiilor cu atributii in gestiunea comunicatiilor in situatii de urgenta anumite servicii specifice, in special in sfera transmisiunilor de voce si date. Aceste servicii constau in prioritizarea si localizarea apelurilor de urgenta, aflandu-se la intersectia dintre utilizarea publica si cea institutionala. O parte din aceste facilitati sunt impementate la nivel de retea dar altele pot fi activate in urma unor notificari (disjungerea apelurilor in functie de zona sau celula de initiere, transmiterea de mesaje predefinite pe anumite zone de serviciu ale retelei etc). Caracteristici comune retelelor nationale Caracteristica esentiala a retelelor nationale este accesibilitatea si usurinta in utilizare; majoritatea persoanelor stiu sa utilizeze un terminal telefonic, fix sau mobil. Securitatea retelei (a nu se confunda cu securitatea mesajului) este realizata prin redundanta cailor de transmisie a semnalului si prin implementarea unor masuri tehnice privind siguranta constructiva a centralelor, nodurilor si a celulelor de telecomunicatie. Totusi, in exploatarea retelelor nationale, datorita factorilor economici, pot sa apara momente de blocare sau disfunctionalitate datorita fluxului de informatie care tranziteaza reteaua la un moment dat (congestie). In aceste momente, reteaua este inaccesibila noilor utilizatori care incerca sa se conecteze la ea pentru a transmite mesaje si informatii.


2

SISTEME DE TELEFONIE

Telefonie fixa (PSTN si/sau VOIP) Reteaua fixa este, inca, cea mai raspandita modalitate de conectare telefonica din Romania. Ea conecteaza terminale telefonice aflate in (aproape) fiecare casa si institutie. Terminale de telefonie fixa sunt prezente si in locuri publice. In situatiile de urgenta, telefonia fixa prezinta urmatoarele avantaje si dezavantaje: Avantaje -Deja instalate; -Versatile; -Accesibile; -Densitate mare a traficului -Usor de utilizat; -Comunicatie bidirectionala.

Dezavantaje -Locatie fixa; -Convorbirile pot fi intrerupte; -Vulnerabilitate; -Reteaua poate fi congestionata; -Permite doar comunicatie punct la punct.

Telefonie celulara Telefonia celulara reprezinta o retea de echipamente fixe amplasate in diferite regiuni geografice (celule), prin intermediul carora, terminale portabile sau mobile pot accesa reteaua sau retelele externee de telefonie in conditii de totala autonomie. Comunicatia se realizeaza prin unde radio, terminalul mobil comunicand cu celula care ii ofera cele mai avantajoase conditii de comunicare. Celulele comunica intre ele astfel incat, la deplasarea terminalului mobil, comunicatia sa nu sufere intreruperi. Retelele celulare asigura acoperirea cu semnal util in zonele populate care presupun o cerere rezonabila de astfel de servicii. Retelele celulare pot suferi congestii de trafic in aceleasi conditii ca si retelele PSTN. Avantaje -Mobilitate; -Comunicatie personala; -Comunicatie de voce, date si fax; -Roaming in alte retele din alte tari; -Terminale ieftine -Comunicatie bidirectionala.

Dezavantaje -Acoperire limitata; -Probabilitate crescuta de congestie a retelei; -Durata de functionare limitata; -Interfata de utilizator variata; -Absenta posibilitatii de a transmite catre un grup.

Nota: telefonia celulara trebuie considerata ca premisa cu cel mai scazut rang in alegerea mijloacelor de comunicatie in situatii de urgenta.


3

Intercom Sistemele de comunicatie intercom (interfon sau telefon de campanie) sunt mijloace de comunicatie conectate prin fir, care pot fi luate in considerare in stabilirea unei retele de comunicatii in situatii de urgenta. Aceste mijloace de comunicatie pot evita congestionarea retelelor de telecomunicatie, in special in cazul comunicatiilor pe distante scurte. Reteaua intercom poate fi realizata fie punct la punct fie, prin intercalarea unei centrale PSTN sau actionate manual, in retea multipunct. Cel mai slab punct al retelei este cablul de conectare, ce poate fi afectat relativ usor in cazul in care nu se iau precautii speciale.

FACSIMIL

Descriere Aparatele facsimil (fax) permit transmiterea de imagini prin reteaua telefonica (PSTN/VOIP/celulara). Retea In mod traditional, echipamentele facsimil se conecteaza la reteaua telefonica terestra (PSTN/VOIP) dar retelele moderne de telefonie celulara permit si comunicatii facsimil cu conditia configurarii adecvate a terminalului telefonic. In situatii de urgenta, comunicatia facsimil poate fi afectata in aceeasi masura in care este afectat mediul de transmisiune, avand si dezavantajul ca imaginile se transmit pe rand, iar in cazul in care sunt destinatari multipli, transmisiunea se efectueaza secvential catre fiecare. Pentru transmiterea de imagini facsimil se pot utiliza atat echipamente dedicate cat si modem-uri controlate de calculator. Avantaje si dezavantaje Avantaje -Costuri reduse in exploatare; -Mesaj scris; -Usor de exploatat; -Posibilitatea destinatarilor multipli; -Ofera confirmarea de primire; -Disponibilitatea echipamentelor; -Posibilitatea de a utiliza medii de transmisie diverse; -Functionare neasistata de operator;

Dezavantaje -Hartia cu efect termic are o durata limitata de retentie a mesajului; -Durata mare de transmisie a mesajului; -Mediul de transmisie poate fi congestionat datorita vitezei mici de transmisie; -Necesita interventie in cazul in care este necesara retransmiterea (cu exceptia echipamentelor automate); -Comunicatie simplex


4

PAGERE

Descriere Reteaua/Sistemul de paging ofera posibilitatea transmiterii unui mesaj in mod unidirectional si poate servi la alertarea unei persoane sau a unui grup de persoane. Pager-ele sunt, in esenta, receptoare radio ce ofera posibilitatea vizualizarii unui mesaj pe un ecran. Mesajele afisate pot fi numerice sau alfanumerice, in functie de tipul dispozitivului receptor. Receptoarele pager sunt ieftine si, cu ajutorul unei infrastructuri relativ simple pot asigura acoperire radio intr-o zona destul de mare. Anumite sisteme de paging pot asigura transmisia de voce, dar tot unidirectional (de la un dispecerat catre receptor). Avantaje si dezavantaje Avantaje -Costuri mici in dotare si exploatare; -Posibilitatea de a transmite mesajul catre un grup; -Acoperirea in teritoriu, in general, excede acoperirea telefoniei celulare; -Eficienta energetica; -Mesajul poate fi stocat in pager;

Dezavantaje -Comunicare unidirectionala; -Absenta unei confirmari a primirii mesajului; -Absenta unui raspuns la mesaj; -Dependent de capacitatea unei baterii; -Scoaterea din circuitul comercial a retelei de paging restrange accesibilitatea acesteia; -Uneori transmiterea mesajului are loc cu intarziere.

SATELITI

Comunicatia prin satelit se bazeaza pe un canal radio ascendent si pe un canal radio descendent, satelitul operand ca un repetor pentru cele doua terminale angajate in comunicare. Prin legaturile via satelit se pot efectua transmisiuni de voce, date si imagini. In Romania, traficul telefonic si de date pe satelit este limitat, costurile find prohibitive pentru operatorii sau utilizatorii domestici. Sunt utilizati intensiv de posturile de radio si de televiziune, putand fi mediu de comunicare unidirectionala, receptia de posturi de televiziune direct din satelit fiind relativ raspandita si accesibila. Avand in vedere utilizarea limitata la receptia posturilor TV si de radiodifuziune, aceasta cale de transmisie a informatiei poate fi luata in considerare doar in ceea ce priveste alertarea populatiei sau instructarea acesteia in situatii de calamitatii care afecteaza arii geografice largi. Satelitii destinati traficului de radioamator sunt sateliti de orbita joasa (LEO). Au avantajul ca pot fi accesati cu ajutorul statiilor portabile chiar, dar au


5

dezavantajul ca, nefiind geostationari, radiocomunicatiile pe care le pot asigura sunt pe durate foarte scurte de timp (de ordinul minutelor). Satelitii LEO pot fi utilizati mai eficient in vederea stabilirii pozitiei statiilor din teren, prin intermediul APRS.

CALCULATOARELE PERSONALE Retele Reteaua locala (LAN-Local Area Network) realizeaza interconectarea calculatoarelor (PC), a imprimantelor si a altor echipamente periferice dintr-o zona delimitata si relativ restransa. Reteaua LAN este coordonata de un server (de fisiere sau de aplicatii). Acest server asigura stocarea si distribuirea informatiei, accesul la aceasta fiind practic, instantaneu pentru oricare participant la retea. Reteaua se poate realiza, fizic, prin interconectarea echipamentelor prin fir sau prin radio (WiFi). Retelele locale se pot interconecta intre ele prin Gateway-uri, realizandu-se un WAN (Wide Area Network). Avantaje si dezavantaje Avantaje -Stocarea informatiei in format electronic; -Controlul si corectia erorilor in transmiterea informatiei; -Viteza mare de transmisie; -Comunicatie pseudo-duplex; -Productivitate sporita; -Accesul tuturor utilizatorilor la resursele partajate; -Multitasking; -Posibilitate de conexiune WAN; -Posibilitate de acces a retelei LAN prin PSTN;

Dezavantaje -Necesita instruirea operatorului; -Limitari hardware; -Reticenta utilizatorilor; -Variatia hardware; -Banda larga pentru canalul de comunicatie in cazul in care sunt multe echipamente interconectate; -Echipamentele devin rapid invechite; -Costuri mari la dotare si exploatare (Licentiere SW)

Comunicatia de date Comunicatia de date intre calculatoare se realizeza prin metode diferite, toate avand insa aceeasi finalitate, de a conecta mai multe echipamente astfel incat ele sa poata realiza fie o retea multipunct fie o conexiune punct-punct. Conectarea se poate face prin linii dedicate (twisted pair, UTP, fibra optica etc), prin mediu destinat transmisiunii vocale (PSTN), mediu integrat (ISDN) sau radio (WiFi, GPRS, 3G etc). Posta electronica Posta electronica (E-mail) reprezinta denumirea generica pentru posibilitatea de a transfera mesaje cu ajutorul echipamentelor de calcul, in format electronic.


6

Comunicatia de date reprezinta mediul prin care are loc transmisia iar echipamentele cu programele aferente asigura configurarea expeditor-destinatar a mesajelor e-mail. Exista sisteme publice si sisteme private pentru e-mail; sistemele publice sunt servicii de e-mail puse la dispozitia publicului, in general de catre furnizorii de servicii internet (ISP-Internet Service Provider) in timp ce sistemele private ofera acces in cadrul unei organizatii si doar utilizatorilor inregistrati in respectica organizatie. Distribuirea mesajelor are loc rapid, destinatarul primind-ul, in general, in interval de ordinul zecilor de secunde de la momentul transmiterii. Avantajul major al e-mail-ului este posibilitatea de a atasa fisiere la mesajul propriu zis, crescand astfel nivelul de intelegere si asimilare al acestuia. Totusi, in cazul mesajelor ce contin atasamente de dimensiune mare, timpul de transmitere creste, scaderea acestuia necesitand cresterea benzii de date puse la dispozitie.


7

CAPITOLUL II

ALTE METODE DE TRANSMITERE A INFORMATIEI CURIERII

Serviciile de curierat asigura transmiterea informatiei prin preluarea de la expeditor si inmanarea mesajului la destinatar, folosind mijloace variate de deplasare (autovehicol, motociclete, avion, barca, etc). Serviciile de curierat sunt flexibile si pot asigura livrarea informatiei la varii destinatii dar sunt consumatoare uriase de resurse si de timp.

SEMNALIZAREA ACUSTICA SI VIZUALA

Sistemele acustice si vizuale sunt sisteme primitive de transmitere a informatiei; cu toate acestea, sunt metode simple de comunicatie. Semnalele pot fi generate cu fluiere, sirene, sisteme de amplificare, fanioane, lanterne, reflectoare etc. Raza de actiune este limitata si pot fi afectate de factorii de mediu.

MASS-MEDIA

Mass media poate fi utilizata pentru alertarea si transmiterea de informatii in zonele afectate de situatia de urgenta. Totusi, audienta nu este selectiva, mesajul poate fi distorsionat daca nu este imbracat intr-o forma clara, nu exista certitudinea receptionarii lui. Comunicarea informatiei se realizeaza unidirectional.


8

CAPITOLUL III RETELE SI ECHIPAMENTE DE RADIOCOMUNICATIE

RETELE RADIO Prezentare

In Romania, retelele radio se pot clasifica in trei mari categorii, dupa criteriul utilizatorilor: -retele guvernamentale/militare; -retele private; -retele de radioamatori. Toate retelele folosesc aceeasi resursa, respectiv spectrul undelor radioelectrice. Spectrul radio este, la randul sau, impartit astfel incat fiecare dintre utilizatori sa poata beneficia de acces echitabil la portiuni din spectrul radio aflat la dispozitie.

Benzi de frecventa1

Spectrul radio se imparte in benzi, in functie de frecventa, dupa cum urmeaza:

-HF (High Frequency – Frecventa Inalta); -VHF (Very High Frequency – Frecventa Foarte Inalta); -UHF (Ultra High Frequency – Frecventa Ultrainalta); -SHF (Super High Frequency – Frecventa Extrem de Inalta).

Echipamentele ce permit comunicarea intre doua puncte prin intermediul undelor radio sunt denumite in diferite moduri; in literatura de specialitate se folosesc urmatorii termeni, echivalenti: emiceptor, emitator-receptor, transceiver sau prescurtarea TRX. In cele ce urmeaza vom folosi termenul de “statie radio” ori de cate ori ne vom referi la ansamblul de echipamente, inclusiv antena si termenul de “transceiver” ori de cate ori ne vom referi in mod distinct la ansamblul emitator+receptor. Pentru ca doua statii radio sa poata comunica intre ele este imperios necesar sa utilizeze exact aceeasi frecventa la statia care emite si la statia care receptioneaza.

1 Vom pastra denumirea internationalizata a benzilor de frecventa, pentru uniformitatea cu documentatia tehnica uzitata in domeniu.


9

Avantaje si dezavantaje Avantaje: -Flexibilitate; -Se poate comunica cu persoane, autovehicole, nave, avioane etc; -Absenta legaturii fizice; -Posibilitatea de a realiza retele; -Posibilitatea de difuzare catre destinatari multipli

Dezavantaje: -Transmisiune secventiala; -Necesita operatori cu pregatire prealabila; -Capacitate redusa de transfer a informatiei; -Risc de interferente; -Absenta securizarii (posibila cu echipament suplimentar); -Limitari in functie de teren sau conditii atmosferice si sezon

STATIILE RADIO

In comunicatiile in situatii de urgenta se folosesc mai multe tipuri de statii radio, in functie de necesitatile concrete.

Statii baza Statiile baza sunt ansambluri de echipamente complexe ce cuprind multiple emitatoare si multiple receptoare (sau echipamente ce permit realizarea de comunicatii radio bidirectionale in mai multe benzi de frecvente) precum si sistemele de alimentare cu energie electrica de la retea si din surse de rezerva precum si antenele adecvate. Functia primara a statiilor baza este cea de dispecerat; aici se realizeaza concentrarea, trierea, evaluare si diseminarea informatiei catre personalul din teren.

Fig. 1 – Statie fixa (radioclub)


10

Statii mobile

Acest tip de statii sunt instalate in mod permanent sau semipermanent pe autovehicole, fiind conectate la sursa de energie a acestuia. Existenta unei surse de alimentare de capacitate mare (bateria masinii) a permis cresterea puterilor disponibile pe statiile mobile.

Fig. 2 – Autospeciala HF/VHF/UHF

Transceiver-ul In general aparatele sunt proiectate avand ca deziderat o dimensiune redusa pentru a se putea instala in habitaclul autovehicolului precum si o buna ventilatie pentru a preveni supraincalzirea in situatiile de exploatare indelungata. In cazul in care echipamentul este complex si dimensiunile acestuia nu il recomanda pentru instalarea in habitaclu, in general, fabricantul a prevazut posibilitatea ca doar panoul frontal sa fie montat intr-un loc convenabil si accesibil iar unitatea radio intr-un loc unde exista spatiul necesar. In mod uzual o statie mobila are puterea de emisie in jurul valorii de 50 W.


11

Fig.3 – Transceiver multiband-multimode Yaesu FT857D-radioamatori

Fig.4 – Transceiver VHF – Motorola GM 360 – uz profesional

Antenele Pentru statiile mobile, exista o plaja foarte variata de antene. La alegerea acestora trebuie avute in vedere urmatoarele criterii: -banda de frecvente in care va fi utilizata; -performanta pe care o ofera in exploatare; -procedura de montaj; -durabilitatea in conditii dificile; -distanta la care trebuie sa fie stabilite legaturile radio (de preferat ca antenele sa permita atat comunicatii NVIS cat si la pe distante mari). Statiile mobile folosesc pentru benzile HF antene ce necesita acord pe frecventa in uz. Acest acord se poate realiza in mod automat, direct la antena (antenele tip Screwdriver) fie se realizeaza manual.


12

Fig.5 – Antena Screwdriver Tarheel – HF – (radioamator)

Fig.6 – CODAN 9350 – HF (uz profesional)


13

Precautii Instalarea echipamentelor de radiocomunicatie mobile trebuie realizata de personal instruit si cu respectarea unor masuri specifice intrucat circuitul electric al autovehicolului poate sa genereze interferente sau sa fie interferat de functionarea statiilor mobile. In acest sens, este bine sa fie consultati producatorii de autovehicole (sau documentatia tehnica pusa la dispozitie odata cu autovehicolul) inainte de a proceda la instalarea propriu-zisa.

Statii portabile Descriere Statiile portabile sunt echipamentele ce permit radiocomunicatia bidirectionala si pot fi cu usurinta purtate de orice persoana, in buzunar sau atasate la curea. Statiile portabile au puterea de emisie relativ redusa, in jur de 5W. Datorita faptului ca incorporeaza si bateria, aceasta este de dimensiune mica si nu permite o utilizare intensiva pe o durata mare de timp. De asemeni, conditia de a pastra o greutate mica le face vulnerabile la socuri mecanice. Antenele sunt montate pe cutia transceiver-ului, eficienta acesteia fiind redusa. Pe cale de consecinta, distanta la care se poate realiza o legatura radio este si ea redusa. Imbunatatirea perfomantelor Performantele statiilor portabile pot fi imbunatatite prin utilizarea repetoarelor radio, prin schimbarea pozitiei sau a inaltimii ori prin utilizarea unor antene cu pierdere cat mai mica. Totusi, utilizarea unor antene de mari dimensiuni nu este fezabila, utilizarea statiilor devenind incomoda.

Fig.7 – Statie portabila Yaesu VX-170 (radioamator)


14

Fig.8 – MOTOROLA GP-380 (uz profesional)

Statii transportabile Descriere Statiile transportabile sunt, de fapt, statii mobile carora li se ataseaza unele echipamente suplimentare, de preferinta intr-un rucsac pentru comoditate in transport si exploatare. O statie transportabila este alcatuita din: -Transceiver HF/VHF/UHF; -Baterie reincarcabila; -Circuit de incarcare de la 12V si de la retea 220VAC; -Antena si circuit de conectare a unei antene externe; -Difuzor extern; -Microfon cu dispozitivul de fixare; -Rucsac sau geanta pentru transport. Utilizare Ansamblul descris mai sus prezinta avantajul versatilitatii in exploatare. Astel, statia transportabila poate fi conectata direct la o antena degajata, fixa si prin utilizarea unei surse de curent de la retea, poate dobandi rolul statiei baza. Prin conectarea la bateria unui autovehicol si la o antena montata pe acesta, se poate transforma intr-o statie mobila cu performante imbunatatite din punct de vedere al benzilor in care se poate stabili radiocomunicatia.


15

Prin utilizarea antenei proprii, montate direct pe statia transportabila si utilizarea bateriilor, se poate stabili un post de radiocomunicatie performant in zona afectata. Incarcarea bateriilor Pentru a fi eficiente, statiile transportabile trebuie sa poata functiona pe propria baterie cel putin 8 ore iar echipamentul sa permita reincarcarea bateriilor atat de la bateriile unui autovehicol cat si de la reteaua de 220VAC.

Fig.9 – YAESU FT-857D transportabil (radioamator)


16

Fig.10 – VERTEX VX1210 – HF (uz comercial)

Fig.11 – PLESSEY PRC320 – HF (uz militar)


17

REPETOARE RADIO Repetoarele radio sunt echipamente de radiocomunicatie ce asigura receptia si retransmiterea informatiei, fara sa o altereze. Repetoarele pot fi fixe, mobile sau portabile, instalarea lor facandu-se in locatiile mai inalte si degajate din zona afectata de situatia de urgenta. In acest fel se pot asigura legaturi radio intre statii portabile si mobile la distante ce pot ajunge si la 100 km. Echipamentul repetor este duplex, adica emite in timp ce receptioneaza. Frecventa de emsie a statiei care utilizeaza un canal de repetor este diferita de frecventa pe care aceeasi statie (si celelalte din acelasi canal de repetor) receptioneaza.

Fig.12 – Legatura radio prin repetor

Repetoarele pot fi realizate din componente discrete (sursa de alimentare, doua statii, filtre duplexoare si antena adecvata) si pot functiona in aceeasi banda de frecvente sau in benzi de frecvente diferite (cross-band). Repetoarele pot fi instalate permanent sau ad-hoc si pot fi administrate de la distanta astfel incat, atunci cand este necesara utilizarea in situatii de urgenta, accesul la frecventa sa fie controlat, impiedicand utilizarea de catre operatorii fara legatura cu activitatile specifice. Mai multe repetoare pot fi interconectate intre ele, astfel incat zona deservita sa fie mult mai mare.


18

Fig.13 – Repetor MOTOROLA GR-300


19

SECTIUNEA II - RADIOCOMUNICATIA

CAPITOLUL IV FUNDAMENTELE RADIOCOMUNICATIEI

Introducere Aprofundarea principiilor fundamentale ale radiocomunicatiilor este de natura sa asigure implementarea corecta in teren a unei retele pe deplin functionale si corespunzatoare situatiei concrete.

UNDELE RADIO

Descriere Unda electromagnetica (Unda radio) este o forma de manifestare a interactiunii intre campul magnetic si campul electric produse de un generator (un transmitator). De interes pentru utilizatorul echipamentelor de radiocomunicatie este analogia cu efectul produs de o piatra ce cade pe un luciu de apa; ia nastere un val circular, cu centrul in punctul de impact. Pe masura ce se indeparteaza de punctul de impact (de generator), undele isi micsoreaza energia. Daca repetam periodic si egal impactul cu suprafata apei, observam ca procesul de generare a valurilor devine regulat. In mod similar, undele electromagnetice se propaga in mod regulat si pierd din energie pe masura ce se propaga in mediul de transmisie care este spatiul si nu apa. Undele radio se propaga cu o viteza de aproximativ 300.000 km/s. Unda radio O unda radio, sau un ciclu de energie relectromagnetica, poate fi observat in imaginea de mai jos:

Fig.14 – Perioada de oscilatie – Frecventa 1 Hz


20

Lungimea de unda

Lungimea de unda este distanta parcursa, intr-un ciclu, de unda electromagnetica. Lungimea de unda este reprezentata de litera L din alfabetul grec (lambda). Frecventa Numarul de cicluri (unda completa) care trece printr-un punct intr-o secunda reprezinta frecventa. Unitatea de masura a frecventei este Hertz-ul.

Fig.15 – Frecventa 2 Hz

Un ciclu/secunda = 1Hz; 1.000 cicluri/secunda = 1kHz; 1.000.000 cicluri/secunda = 1MHz;

1.000.000.000 cicluri/secunda = 1 GHz SPECTRUL DE RADIOFRECVENTA Limitele conventionale

Modul in care se comporta undele magnetice a fost asociat cu frecventa lor, rezultand o impartire a spectrului in “benzi de frecventa”.

BANDA GAMA DE FRECVENTA UTILIZARE Medie Frecventa (MF) 300kHz – 3MHz Radiodifuziune,

comunicatii la distante foarte mari.

Frecventa Inalta (HF) 3MHz – 30MHz Radiodifuziune de unde scurte, comunicatii maritime, aviatie la distante mari, radiocomunicatie

Frecventa Foarte Inalta (VHF) 30MHz – 300MHz Radiocomunicatii, radiodifuziune FM, aviatie, sateliti, comunicatii in general pe distante scurte, radiorelee


21

Frecventa Ultra Inalta (UHF) 300MHz – 3.000 MHz Comunicatii pe distante scurte , sateliti, radiolocatie, telemetrie

Frecventa Extrem de Inalta (SHF)

3GHz – 300 GHz Radiorelee, telemetrie, sateliti

Nota: Pentru detalierea alocarii benzilor de frecvente, se recomanda studierea TNABF

Capetele de banda

Caracteristicile de propagare ale semnalelor de radiofrecventa nu se schimba brusc la trecerea dintr-o banda intr-alta; ci in mod gradual, capatand trasaturi comune celor doua benzi invecinata.

CAPITOLUL V

PROPAGAREA; PARTICULARITATI Introducere

Acest capitol cuprinde descrierea propagarii in diferitele benzi de frecvente, sistemele de comunicatie, transceiver-ele si echipamentele ce sunt susceptibile de utilizare in comun cu organismele cu atributiuni in situatii de urgenta.

VHF/UHF Propagarea

Echipamentele de radiocomunicatie in VHF/UHF sunt destinate comunicatiei in vizibilitate radio directa (LOS)2. “Vizibilitate radio” are semnificatia unei cai directe de propagare a undei radio, fara ca aceasta sa intalneasca obstacole majore. Limitari In cazul in care cei doi corespondenti au vizibilitate directa intre ei, cu certitudine vor putea stabili legatura radio in VHF/UHF. Cu toate acestea, in cazul in care distanta creste semnificativ, calitatea legaturii radio va suferi o degradare cu atat mai pronuntata cu cat aceasta distanta este mai mare. Degradari in calitatea comunicatiei pot fi produse si de alterari ale mediului de propagare datorita incendiilor, fumului dens, poluarii cu particule in suspensie etc. Chiar si in situatia in care in linia de vizibilitate se interpun anumite obstacole, datorita fenomenului de difractie si/sau reflexie, este posibila obtinerea de legaturi radio si cu aceste obstacole (cladiri, dealuri minore).

2 LOS-Line Of Sight (eng.) “in raza vizuala” - desemneaza comunicatia intre doua puncte aflate in linie dreapta, fara obstacole intre ele.


22

Fig.16 – Propagarea LOS

Raza de acoperire Distanta la care se poate realiza cu certitudine o legatura radio este, in primul rand, dependenta de inaltimea antenelor celor doua puncte intre care se realizeaza legatura. Raza de acoperire este, de asemeni, dependenta de sensibilitatea receptorului si mai putin dependenta de puterea de emisie (echipamentele uzuale permit o putere de emisie de cel putin 2,5W, suficienta pentru atingerea conditiei de stabilire a legaturii). Pentru statii portabile, distanta maxima de stabilire a unei legaturi radio la nivelul solului este de aproximativ 5-7 km. Pentru statii mobile, distanta maxima de stabilire a unei legaturi radio la nivelul solului este de aproximativ 15-20 km In conditii ideale, orizontul radioelectric3 al unei statii radio fixe este de aproximativ 30-50 km. Zone “oarbe” Datorita lungimii de unda relativ mici (metri si zeci de centimetri), in urma combinarii undelor directe cu cele reflectate ori refractate, este posibil sa existe o receptie defectuoasa in anumite locuri, chiar aflate in conditii de vizibilitate radio. Aceste zone sunt bine delimitate in teren; o deplasare de ordinul metrilor poate asigura revenirea la conditii optime de stabilire a legaturii radio.

3 Orizontul radioelectric este distanta dintre locul de emisie si punctul la care unda directa devine tangenta la suprafata Pamantului, in considerarea inaltimii antenei de emisie.


23

Utilizarea in situatii de urgenta Echipamentele VHF/UHF sunt folosite in special in variantele de statii portabile si mobile, in regim simplex, pentru comunicarea directa intre doua puncte precum pentru comunicarea prin intermediul unui repetor.

SHF

Radiocomunicatiile in SHF sunt posibile exclusiv in vizibilitate directa. Aceasta banda de frecvente este utilizata in special pentru legaturi via satelit. Calitatea legaturii este puternic influentata de factorii de mediu (precipitatii, umiditate, particule in suspensie) iar obstacolele, chiar si de dimensiuni reduse, pot face imposibila realizarea comunicatiei.

HF Propagarea Propagarea undelor in benzile HF se realizeaza in doua moduri principale: -Unda directa, in orizont radioelectric; -Unda reflectata ionosferic.

Ionosfera este stratul superior al atmosferei, unde gazele care alcatuiesc atmosfera se ionizeaza sub influenta radiatiei solare capatand proprietati de reflexie si refractie a undelor radio. Fenomenele de ionizare sunt complexe si variabile, dar predictibile intr-o oarecare masura. Gradul de ionizare se poate masura prin intermediul ionosondelor, ontinandu-se o reprezentare grafica a frecventelor susceptibile de reflexie si refractie ionosferica. Limitari Nivelul de ionizare este dependent de ora zilei si de anotimp. In functie de nivelul de ionizare si de profunzimea fenomenului in straturile atmosferice, aceeasi frecventa poate fi reflectata sau nu. Pentru exploatarea reflexiei/refractiei ionosferice sunt necesare precautii speciale la instalarea sistemelor radiante (antene). Raza de acoperire In functie de tipul de antena utilizat, prin utilizarea comunicatiilor in benzile HF se pot stabili legaturi radio la distante mici (0-80 km)-in unda directa, distante medii (0-500 km) – NVIS4, sau distante mari si foarte mari (500-3.000 km) – reflexie ionosferica la unghi mic fata de orizontala.

4 NVIS= Near Vertical Incidence Skywave – Unda radiata cu unghi de incidenta aproape vertical – acronim ce desemneaza tehnica de comunicatie in HF pentru o acoperire pe o raza de aproximativ 500 km in jurul statiei de emisie, indiferent de obstacolele aflate in planul orizontal.


24

Zone “oarbe” In benzile HF se vorbeste de o zona de excludere (zona de umbra), in special in cazul in care comunicatia se realizeaza la stante mari si foarte mari. Zona de excludere este cuprinsa intre limita orizontului radioelectric si locul unde, dupa reflexia ionosferica unda atinge pamantul. Aceasta zona de umbra este, de cele mai multe ori in cazul sistemelor radiante cu unghi mic fata de orizontala, cuprinsa intre 25-500 km de la emitator. Utilizarea in situatii de urgenta Comunicatiile HF sunt adecvate pentru asigurarea legaturii intre zona calamitata si centrul de operatiuni sau de coordonare la nivel central. De asemeni, pot fi utilizate si in situatiile in care relieful zonei de desfasurare nu permite instalarea de sisteme de repetor. Datorita necesitatii unor statii radio complexe, comunicatiile HF nu sunt susceptibile de a se desfasura prin intermediul statiilor portabile, antena constituind principalul factor de limitare.

Fig.17 – Propagarea HF cu unghi mic de radiatie fata de orizontala


25

Fig.18 – Propagare NVIS – unghi mare de radiatie fata de orizontala

CAPITOLUL VI STABILIREA ECHIPAMENTELOR NECESARE

Introducere Asigurarea comunicatiilor in situatii de urgenta constituie o provocare permanenta datorita multitudinii situatiilor pe care este posibil sa le intalneasca echipa care asigura comunicatiile de urgenta.

Alegerea echipamentelor Echipamentele de radiocomunicatie trebuie sa fie alese in functie de

urmatoarele criterii: a. -natura situatiei de urgenta; b. -particularitatile geografice si geologice ale zonei de acoperit; c. –distanta liniei de comunicatie; d. -durata interventiei; e. -rolul in reteaua de comunicatii.

Criteriile descrise mai sus nu sunt exhaustive ci reprezinta un minim prealabil de avut in vedere la planificarea operativa a tipurilor de retele adecvate situatiilor de urgenta. Natura situatiei de urgenta poate fi variata, plecand de la cazul in care este afectat un individ sau este in pericol o intreaga comunitate.


26

Este aproape imposibil de prevazut si de descris “in extenso” tipologia unei retele de radiocomunicatie universal valabila. Totusi, aceste retele complexe sunt alcatuite din structuri de comunicatie mai mici care pot fi ansamblate astfel incat sa raspunda oricarei necesitati din teritoriu.

COMUNICATIA PE ARII RESTRANSE

Definim “aria restransa” ca fiind o suprafata relativ uniforma din punct de vedere geografic, ce poate fi aproximata ca cerc cu raza de aproximativ 1 km. Aria restransa este caracteristica interventiei in zona de focar, acolo unde intervin echipele de prima linie de actiune. In acest perimetru, comunicatia se realizeaza, de regula, prin voce sau prin semnalizare acustica sau vizuala. In cazul in care situatia o impune, se pot folosi echipamente de radiocomunicatie, de regula portabile in benzile VHF/UHF. Informatia transmisa poate fi voce sau poate fi informatie de localizare (GPS) in acest din urma caz, fiind necesare echipamente speciale care sa asigure pozitionarea echipei sau a operatorului pe harta zonei respective. Caracteristica benzilor de frecvente VHF/UHF este propagarea LOS (Line of Sight – in vizibilitate directa); legatura radio se poate realiza cu o putere de emisie relativ mica, cresterea acesteia neavand drept consecinta o crestere a razei de actiune. Trebuie retinut ca vegetatia abundenta absoarbe radiatia electromagnetica mai mult in banda UHF decat in VHF si ca, in mediul urban absorbtia in constructii este mai mare in banda VHF decat in UHF.

COMUNICATIA PE DISTANTE MEDII Definim “distanta medie” ca fiind cuprinsa intre 5-50 km. In general, comunicatia pe distante medii este necesara pentru asigurarea legaturii informationale intre echipa de interventie din prima linie si centrul de coordonare (situat in apropierea locului de interventie dar in afara acestuia) sau intre centrul de coordonare si echipele de suport. In functie de natura situatiei de urgenta, coordonarea echipei de interventie se realiza de la fata locului - de catre conducatorul echipei de interventie - sau in mod direct de la centrul de coordonare. In acest context, canalul de radiocomunicatie se va stabili, fie prin utilizarea unui repetor (si pot fi folosite aceleasi echipamente pe acelasi canal sau pe canale radio diferite) fie se utilizeaza o statie mobila sau fixa cu sistemul radiant (antena sau sistem de antene) adecvat; intrucat pozitiile celor doua puncte intre care urmeaza sa fie stabilita legatura sunt cunoscute, se poate instala o antena directiva. In ambele situatii, se pot folosi benzile VHF sau UHF, simplificand echiparea operatorilor si alocarea resurselor.

COMUNICATIA PE DISTANTE MARI. In Romania, definimi distantele mari ca fiind cuprinse intre 25-500 km iar comunicatiile pe astfel de distante sunt cerute, in general, in situatia in care, fie o zona geografica ampla este afectata de situatia de urgenta, fie legatura


27

trebuie stabilita intre centrul de coordonare si centrele de suport sau intre diferite centre de suport. In acest caz, legatura radio se poate realiza doar in mod exceptional cu ajutorul echipamentelor VHF/UHF, fie ele portabile, mobile sau fixe si numai in situatia in care exista deja echipamente repetor situate la inaltimi mari, fiind necesara planificarea utilizatii echipamentelor in benzile HF. Pentru asigurarea legaturilor pe distante cuprinse intre 25-500 km este necesara exploatarea propagarii NVIS, aceasta presupunand utilizarea unor statii radio capabile sa functioneze in gama 1,5 MHz – 12 MHz. Planificarea acestor legaturi trebuie sa aiba in vedere FoF2 – frecventa pana la care stratul F2 al ionosferei reflecta undele radio. FoF2 variaza in functie de ora zilei si de anotimp.


28

SECTIUNEA III – MANAGEMENTUL

RADIOCOMUNICATIILOR IN

SITUATII DE URGENTA

CAP. VII

PLANIFICAREA RADIOCOMUNICATIILOR PENTRU SITUATII DE URGENTA

Introducere Comunicatiile in situatii de urgenta sunt determinante pentru efortul de interventie in situatiile de urgenta. In general, logistica organizatiilor implicate in actiunile specifice situatiilor de urgenta este suficienta pentru realizarea comunicatiilor necesare. Cu toate acestea, pot sa apara situatii in care sistemele de comunicatie provizionate sa fie depasite, aparand necesitatea unor mijloace suplimentare de comunicatie. Desi fiecare situatie de urgenta are caracteristici unice, o foarte mare parte din activitatile si actiunile care urmeaza a se desfasura in fiecare caz concret pot fi prevazute si planificate. Totusi, prevederea acestor situatii si planificarea nu asigura succesul actiunilor, fiind necesara verificarea si testarea permanenta a acestor planuri. Planurile de asigurare a comunicatiilor trebuie integrate in planurile generale de interventie in situatiile de urgenta, astfel incat toti participanti sa aiba cunostinta de aceasta resursa.

PLANIFICAREA Este de preferat ca persoana care conduce activitatea de comunicatii in situatii de urgenta sa aiba experienta in conceperea si exploatarea retelei specifice chiar daca nu detine cunostinte tehnice avansate.

AUTORITATEA Stabilirea competentei in pregatirea planurilor de comunicatie in situatii de urgenta trebuie realizata cu prioritate.

ROLUL SI RESPONSABILITATEA

Rolul, natura si intinderea responsabilitatii trebuie definite in mod clar prin protocol incheiat intre organizatiile care activeaza in situatiile de urgenta.

CONTROLUL SI COORDONAREA In majoritatea situatiilor de urgenta, interventia presupune cooperarea mai multor organizatii. Fiecare dintre acestea utilizeaza propriul sistem de comunicatie si, cu certitudine, exista necesitatea ca anumite informatii sa fie transmise intre acestea.


29

Nu toate informatiile generate sau culese de o organizatie sunt de folos altor organizatii participante la interventie. Transferul de informatie intre organizatiile implicate se poate realiza prin: a. PABX, telefoane delistate (fara acces public), sisteme intercom cu linie

inchiriata ori linii proprii; b. Curierat; c. Transmisie de date, fax, telex; d. Canale radio dedicate pentru coordonare; e. Detasarea unor servicii.

COMUNICAREA INTRE ORGANIZATII

Canalul unic de cooperare Organizatiile pot sa realizeze (permanent sau temporar) centre operationale pentru a imbunatati gestiunea activitatilor in situatii de urgenta. Intrucat, fiecare din aceste organizatii pot avea propriul serviciu de comunicatie, distinct, alaturarea acestora poate da nastere unor probleme cum ar fi zgomotul ambiant (ce poate genera oboseala prematura a operatorilor) ori interferarea reciproca (prin colocarea echipamentelor de comunicatie intr-un spatiu relativ redus). Nota: O solutie aparenta, ce trebuie evitata insa, este aceea de a se realiza un canal radio comun pentru coordonarea activitatilor mai multor organizatii; departe de a constitui o rezolvare, aceasta solutie poate genera congestia canalului de radiocomunicatie.

Retele independente Pentru a sprijini comunicarea intre organizatii, este imperios necesar sa fie realizate retele de comunicatie dedicate care sa se gaseasca sub coordonarea unui grup de management al comunicatiilor, care va asigura centralizarea si diseminarea informatiilor care trebuie puse in comun. Avantajul major al acestui concept este cel al izolarii disfunctionalitatilor; problemele de congestie in comunicatia uneia dintre organizatiile participante nu afecteaza comunicatia celorlaltor organizatii. Pe langa acest avantaj, se poate previziona o resursa de inlocuire sau de rezerva la nivelul unei singure organizatii, planificarea fiind mult simplificata. In al treilea rand, dar nu cel din urma, realizarea unei retele proprii organizatiei permite circulatia informatiei in interiorul organizatiei, informatia destinata organizatiilor in cooperare putand fi triata, pastrand doar ceea ce este cu adevarat esential colaborarii.

RESURSELE Planurile pentru situatiile de urgenta trebuie sa cuprinda evidenta persoanelor si datele de contact precum si informatiile referitoare la logistica necesara. Evidentele mai trebuie sa includa si modul in care se poate realiza mobilizarea personalului precum si obtinerea logisticii necesare.


30

Este utila si o harta pe care sa fie localizate resursele umane si cele logistice iar aceste informatii sa fie actualizate in mod regulat, periodic.

PREDICTIA EVENIMENTELOR Oriunde este posibil, trebuie realizate planuri si seturi de instructiuni pentru diferite situatii operative, mai ales in cazurile in care se anticipeaza dificultati in desfasurarea comunicatiilor.

REPREZENTAREA RETELELOR DE COMUNICATIE Este de preferat ca reprezentarea retelelor de comunicatie si a traseului informational sa fie realizate sub forma unor reprezentari grafice; o imagine valoreaza cat o mie de cuvinte.

REDUNDANTA Oriunde este posibil, trebuie avute in vedere mijloace alternative si de rezerva pentru realizarea comunicatiei. Fiecare compromis referitor la calitatea si soliditatea canalului de comunicatie trebuie identificat si evaluat.

PLANUL

Planurile referitoare la un anume tip de eveniment la nivelul comunitatii locale poate cuprinde un numar mare de detalii. Spre deosebire de acestea, planurile la nivel regional sau national nu au nevoie de atat de multe detalii. Toate planurile trebuie realizate cat mai clar si concis.


31

CAP. VIII CENTRUL DE COORDONARE A COMUNICATIILOR (CENCOM)

Introducere

Centrul de coordonare in comunicatii (CENCOM) reprezinta punctul central al comunicatiilor in situatii de urgenta; rolul sau principal este de a asigura tranzitul informatiilor cu acuratete si eficienta maxima. CENCOM are functie permanenta

RESPONSABILITATEA CENCOM Responsabilitatea CENCOM incepe cu momentul preluarii mesajului spre procesare si se intinde pana la momentul la care acesta a ajuns la destinatar (confirmarea de receptie).

ORGANIZAREA CENCOM

Structura CENCOM trebuie realizata astfel incat acesta sa poata sa isi indeplineasca functiunile principale: -preluarea directa a mesajelor si stabilirea traseului acestora, astfel incat sa ajunga la destinatar; -receptia, transferul si/sau inmanarea mesajelor potrivit instructiunilor cuprinse in acestea; -arhivarea si trasabilitatea mesajelor (pastrarea mesajelor si a anumitor evidente privind traseul parcurs de acestea pe intervalul de responsabilitate al CENCOM), inclusiv evidenta rapoartelor si a instructiunilor emise de CENCOM. Pentru buna desfasurare a activitatilor CENCOM, vor fi realizate proceduri specifice. Acestea trebuie sa fie realizate intr-un limbaj clar si concis si sa fie insusite de catre toti cei care isi desfasoara activitatea in CENCOM.

EVIDENTA MESAJELOR

Activitatile auxiliare, de arhivare si trasabilitate nu trebuie sa fie complicate inutil si sa conduca astfel la intarzierea in transmiterea mesajului. Sistemul de evidenta trebuie realizat si pus in aplicare astfel incat sa permita stabilirea motivelor pentru care un anume mesaj nu a putut fi livrat destinatarului. In cazul anumitor metode de transmitere a informatiei, sistemul de transmisie insusi permite realizarea acestor evidente (log fax, log e-mail, log RTTY etc). Pentru mesajele care se transmit prin voce sau exclusiv prin operator (CW), este necesara stabilirea unor formulare simplificate pentru inregistrarea informatiilor de trasabilitate.


32

Referinta Data Ora Sursa Subiect Destinatie Stare Primit de:

Fig.19 – Model de registru de evidenta a mesajelor

PRINCIPIILE PROCESARII MESAJELOR Procesarea mesajelor de catre CENCOM trebuie sa respecte urmatoarele principii: -Viteza de procesare este un obiectiv; acuratetea mesajului este fundamentala; -Fiecare mesaj acceptat spre procesare de catre CENCOM trebuie livrat destinatarului; in cazul in care livrarea este imposibila, sursa mesajului trebuie informata; -Orice modificare adusa mesajului original trebuie efectuata doar cu consimtamantul prealabil al sursei.

CRITERIILE DE AMENAJARE

CENCOM se realizeaza in functie de necesitatile operative ale organizatiei sau ale organizatiilor in vederea indeplinirii activitatilor operative prognozate. Astfel, el poate fi desfasurat pe o scara mare sau poate fi compact. De asemeni, poate avea caracter permanent, semipermanent sau temporar. Cu toate ca facilitatile de amenajare pot fi diferite, de la caz la caz, principiile de organizare si functionare trebuie sa se pastreze.

PERSONALUL CENCOM

Responsabilitatile personalului si procedurile pe care acesta trebuie sa le respecte vor aceleasi, indiferent de anvergura pe care o are CENCOM. Se asigura astfel integrarea rapida a personalului in orice configuratie a CENCOM.

COORDONATORUL CENCOM

CENCOM trebuie coordonat de o persoana care sa cunoasca toate procedurile interne, modul de functionare, sa aiba cunostinte de operare si sa detina autorizatiile necesare.


33

MASURI DE REDUCERE A STRESS-ULUI Facilitati CENCOM trebuie amenajat astfel incat sa permita perioade de recuperare si de odihna pentru personalul care sustine acivitatea. Sarcinile alocate personalului care deserveste CENCOM trebuie variate pentru a preveni monotonia in activitate. Personalul expus unor mesaje sau activitati cu potential psihic traumatizant va beneficia de asistenta de specialitate.

Mijloace de comunicatie nelistate Este recomandat ca echipamentele telefonice instalate in CENCOM sa nu fie listate (numerele sa nu fie publice) pentru a evita congestionarea acestora prin apeluri din reteaua publica. In masura posibilitatilor, circuitele telefonice terestre destinate tranzitului de informatii ale CENCOM trebuie sa fie separate de cele destinate comunicarii curente. Reteaua de telefonie mobila poate fi utilizata in situatiile in care exista acoperire, de asemeni cu numere nelistate si doar ca rezerva. Reducerea zgomotului Pentru reducerea stress-ului personalului, se recomanda ca echipamentele care sunt susceptibile de a genera zgomot sa fie instalate in spatii cu izolare fonica sau CENCOM sa fie astfel proiectat incat sa permita izolarea fonica a zonei in care isi desfasoara activitatea personalul care il deserveste. Controlul accesului Accesul la CENCOM trebuie permis doar personalului cu atributii in functionarea acestuia. Permisiunea de acces se acorda doar de catre Coordonatorul CENCOM.

STABILIREA AMPLASAMENTULUI Alegerea locatiei unde va fi instalat CENCOM (indiferent ca este un amplasament permanent sau temporar) trebuie realizata cu o consultare prealabila a Coordonatorului CENCOM si a specialistilor in telecomunicatii; in caz contrar, este posibil ca CENCOM sa fie lipsit de posibilitatea de a stabili canale de comunicatie potrivit scopului sau.

FORMALIZAREA MESAJELOR

Mesajele de care depinde viata sau integritatea unor persoane trebuie sa se prezinte obligatoriu in forma scrisa (de mana, tiparit sau in format electronic). Mesajele trebuie scrise pe un formulat care sa contina cel putin urmatoarele informatii: -Mesajul propriu-zis; -Sursa mesajului si destinatarul; -Data/ora primirii sau a livrarii mesajului; -Persoana care a primit/livrat si persoana careia I s-a predat mesajul.


34

Mesajele formalizate permit transmiterea clara si verificarea existentei elementelor necesare, minimizand riscul de congestie al canalului de comunicatie. Nota: Chiar daca activitatea de procesare a mesajelor se realizeaza cu mijloace automatizate (fax, telex, radiotelex, e-mail, PC etc), personalul trebuie sa fie pregatit sa poata procesa mesajele si manual pentru situatiile in care echipamentele automatizate nu functioneaza.


35

CAP. IX

ORGANIZAREA RADIOCOMUNICATIILOR IN TEREN

Introducere Comunicatiile in teren sunt acele comunicatii care sprijina actiunile de interventie in situatiile de urgenta, indiferent de natura acestor situatii; incendii, cutremure, accidente chimice, nucleare, inundatii etc. Prin specificul lor, aceste comunicatii se desfasoara prin intermediul statiilor radio, plecand de la prezumtia ca orice alt mijloc de comunicatie la distanta este consumator de resurse si timp sau nu este disponibil.

IMPORTANTA PLANULUI DE RADIOCOMUNICATII

Toate actiunile de interventie necesita transmiterea de informatii pentru comanda, control operativ si coordonare. De multe ori operatiunile sunt declansate fara sa existe un plan pentru desfasurarea radiocomunicatiilor. Este de la sine inteles ca desfasurarea echipelor si a logisticii in teren are prioritate maxima; de abia atunci cand se realizeaza absenta canalelor coerente de comanda, control si coordonare sunt chemati specialistii in radiocomunicatii. De cele mai multe ori insa, interventia lor este tardiva. Experienta acumulata in interventiile in situatii de urgenta a demonstrat ca activarea unor planuri de comunicatie in acelasi timp cu mobilizarea echipelor de interventie conduce la o actiune mai eficienta si mai rapida; declansarea operatiunilor de interventie fara asigurarea comunicatiilor genereaza intarzieri majore. Succesul unei operatiuni de interventie in situatii de urgenta este determinat si de recunoasterea, instalarea echipamentelor, exploatarea, dezinstalarea si activitatile post-operationale ale Centrului de Radiocomunicatie (CR) ca parte componenta a Centrului de Operatiuni in Teren.

ACTIUNI ORGANIZATORICE Recunoasterea prealabila – Centrul de Operatiuni in Teren (COT)

Centrul de Operatiuni in Teren este o replica la scara mai mica a CENCOM si are acelasi rol, dar la nivelul echipelor de interventie. Indiferent de amploarea operatiunilor, se impune o recunoastere prealabila a zonei pentru stabilirea locatiei adecvate pentru COT. In unele cazuri, timpul alocat recunoasterii este foarte scurt, de ordinul minutelor datorita caracterului urgent al interventiei. In alte cazuri, recunoasterea poate dura mai mult, ore sau chiar zile. In orice caz, importanta recunoasterii prealabile nu trebuie minimizata intrucat presupune identificarea accesului la retelele de energie electrica, telefonice, in stabilirea locatiei pentru antene precum si in stabilirea tipului de


36

echipamente de radiocomunicatie ce vor fi folosite si a zonelor de serviciu ale acestora (acoperire radio). Echipa de recunoastere trebuie sa includa si un specialist in radiocomunicatii (de regula, Managerul de radiocomunicatii) astfel incat conducerea operativa sa beneficieze de sfatul unui specialist in alegerea locatiei COT. Echipamentele de radiocomunicatie nu trebuie sa fie amplasate distinct de COT; in cazul in care locatia aleasa pentru COT nu prezinta conditiile necesare pentru o functionare optima a echipamentelor de radiocomunicatie, Managerul de radiocomunicatii trebuie sa optimizeze acest amplasament. Pe de alta parte, conducerea operativa trebuie sa dispuna alocarea resurselor necesare Managerului de radiocomunicatii pentru punerea in functiune a Centrului de Radiocomunicatie (CR) si exploatarea acestuia si a retelei la nivelul prognozat. Nota: Timpul petrecut in recunoastere nu este niciodata timp pierdut! Alegerea locatiei Criteriile avute in vedere pentru alegerea locatiei de instalare a echipamentelor de radiocomunicatie sunt urmatoarele:

a. -accesul la locatie; b. -securitatea/paza locatiei; c. -alimentarea cu energie electrica; d. -apropierea de zona de operatiuni; e. -facilitati pentru instalarea antenelor; f. -existenta surselor de interferente radio; g. -compatibilitatea cu cerintele COT.

Instalarea echipamentelor Dupa alegerea locatiei de instalare, trebuie:

a. -verificata existenta la locul instalarii a logisticii necesare; b. -stabilirea si mentinerea legaturii radio cu CENCOM; c. -stabilirea si mentinerea legaturii radio in zona de operatiuni; d. -diminuarea zgomotului acustic, radio si a interferentelor de la

generatoare sau de la alte surse; e. -realizarea si publicarea turelor de operatori in CR; f. -realizarea si distribuirea indicativelor si a atributiilor per operator; g. -realizarea si afisarea status-ului operational in COT si in CR; h. –stabilirea si organizarea unei zone de incarcare a acumulatorilor si de

depanare a echipamentelor (mici defectiuni); i. -limitarea accesului in CR.

Exploatarea In timpul exploatarii, se vor urmari intotdeauna:

a. -mentinerea si imbunatatirea tuturor canalelor radio in responsabilitate;

b. -mentinerea in exploatare a echipamentelor; c. -realizarea hartilor de acoperire radio;


37

d. -identificarea si etichetarea echipamentelor defecte si urmarirea returului pentru depanare;

e. -stabilirea si mentinerea cooperarii cu personalul COT, in acest sens se va avea in vedere o persoana de legatura;

f. -stabilirea, in masura posibilitatilor, a unor responsabili cu radiocomunicatiile zonale (Manager zonal – MZ);

g. -instalarea si testarea periodica a unor canale alternative de radiocomunicatie ce pot fi necesare in situatia in care canalele principale fie cedeaza fie sunt congestionate;

h. -realizarea unui plan minimal pentru relocarea CR in situatia in care COT trebuie sa se mute ca urmare a necesitatilor operative;

i. -stabilirea si urmarirea procedurilor de imprumut a echipamentelor de la CR sau de catre CR;

j. -stabilirea, adoptarea masurilor de evitare si urmarirea respectarii instructiunilor de evitare a riscului in activitate;

k. -informarea periodica a personalului din CR cu privire la evolutia situatiei operative.

Dezinstalarea Pentru ca radiocomunicatiile sa fie disponibile pe intreaga durata a actiunilor operative, dezinstalarea CR trebuie sa fie ultima actiune a COT. La dezinstalare, echipa CR trebuie sa urmareasca:

a. -recuperarea echipamentelor imprumutate catre personalul din zona de operatiuni;

b. -restituirea echipamentelor imprumutate de la alte organizatii cu atributii in zona de operatiuni;

c. -demontarea tuturor echipamentelor instalate pentru exploatarea CR si asigurarea radiocomunicatiilor (piloni, antene etc) si inventarierea lor;

d. -identificarea si etichetarea echipamentelor defecte in vederea repararii acestora.

Activitatile post-operationale Imediat dupa incetarea operatiunilor, echipa care a asigurat radiocomunicatiile trebuie sa:

a. -repare si sa efectueze lucrarile de mentenanta la echipamente; b. -realizeze o evaluare a actiunilor desfasurate si a modului in

elementele neprevazute au fost solutionate; c. -completeze planurile, procedurile sau instructiunile incidente cu

elementele nou aparute si solutiile adoptate in urma evaluarii; d. -procure echipamente necesare si care nu au fost disponibile; e. -planifice exercitii pentru remedierea deficientelor operationale.

TEHNICI DE RADIOCOMUNICATIE IN TEREN

Asigurarea radiocomunicatiilor in teren este o activitate ce trebuie planificata intotdeauna, in functie de conditiile concrete din zona de interventie. Desi spectrul de radiofrecventa alocat radiocomunicatiilor este destul de generos, majoritatea persoanelor care asigura configurarea


38

radiocomunicatiilor isi limiteaza optiunile; acest fapt se datoreaza lipsei de informatie. O axioma a radiocomunicatiilor afirma ca legaturile prin repetor au importanta cea mai mare. Generalizarea asertiunii poate duce la un esec major in comunicatiile din zona de interventie datorita posibilitatii interventiei neprevazutului (defectarea repetorului, caderea de tensiune, deteriorarea sistemului de antene etc) sau lipsei de acoperire radio a repetorului in zona respectiva. Din acest motiv, Managerul de radiocomunicatii trebuie sa aiba in vedere toate aspectele de fapt relative la situatia de urgenta, la momentul si in situatia data si sa cunoasca particularitatile tuturor echipamentelor aflate la dispozitie, penru a configura o retea de comunicatie functionala si sigura. Deseori, radiocomunicatiile simplex au un grad mai mare de adecvare decat cele prin repetor. Fig.20 reprezinta doua statii portabile, in teren, ce comunica in mod SIMPLEX. Dezavantajul major deriva din caracteristica de propagare in limita orizontului radioelectric (aproximativ aceeasi cu orizontul vizibil). Comunicatia SIMPLEX este adecvata pentru radiocomunicatii in teren plat; in zonele cu denivelari, distanta acoperita poate sa scada.

Fig.20 – Comunicatia SIMPLEX, pe un singur canal

Fig.21 arata posibilitatea de a obtine un avantaj prin folosirea unei statii de baza sau a unui repetor instalat pe o inaltime.


39

Fig.21 – Comunicatia SEMIDUPLEX, prin repetor sau statie de baza

In fig.22 observam cum, din cauza reliefului, comunicatia cu repetorul ( sau statia de baza) situat la inaltime este compromisa.

Fig.22 – Statii SEMIDUPLEX in afara ariei de serviciu a repetorului

Totusi (Fig.23) cele doua statii pot sa comunice intre ele in canal SIMPLEX.


40

Fig.23 – Statiile comunica SIMPLEX, desi sunt in afara zonei de serviciu a repetorului

In practica pot fi intalnite situatii in care, unele echipe pot comunica intre ele SIMPLEX, altele prin repetor (SEMIDUPLEX). Se poate observa ca nu exista un canal comun de comunicatie.

Fig.24 – Retea mixta – statii simplex si semiduplex prin repetor

O statie mobila amplasata strategic intr-un punct degajat si cu vizibilitate radio crescuta poate fi utilizata pentru retransmiterea mesajelor echipelor care nu se afla in aria de acoperire a repetorului. Este recomandabil ca statia


41

mobila sa provizioneze un orar de comunicatie pe frecventa de repetor si pe cea SIMPLEX pentru a evita ratarea unor mesaje.

Fig.25 – Retea mixta - utilizarea unei statii mobile pentru retransmiterea mesajelor

din zone fara acces la repetor

O configurare si mai avantajoasa este cea prezentata in fig.26. Toate statiile din teren comunica in canal SIMPLEX, statia mobila indeplineste rolul de coordonator de retea. Comunicatia cu CENCOM sau COT se realizeaza prin repetor, pe baza unui orar de contact.

Fig.26 – Retea mixta – Statia mobila coordoneaza

comunicatiile din teren


42

In fig.27, observam cum doua statii radio pot fi folosite pentru monitorizarea atat a frecentei simplex folosite de una din retele cat si a frecventei de repetor folosite de cealalta retea. Desi in imagine sunt prezentate statii portabile, pot fi folosite si statii mobile, transportabile sau de baza ori o combinatie intre acestea.

Fig.27 – Retea mixta – Monitorizare independenta

O alta varianta, derivata intrucatva din cele de mai sus, este cea prezentata in fig.28, unde statia mobila coordoneaza comunicatiile simplex din teren si transmite informatia catre CENCOM sau COT prin unde scurte (HF) NVIS sau in unda directa.

Fig.28 – Retea mixta – Statia mobila coordoneaza retelele din teren

si retrasnmite catre COT sau CENCOM


43

In cazul in care mai multe organizatii au desfasurat echipe in teren (Fig.29), acestea pot fi coordonate tot dintr-o pozitie elevata din care se asigura, cu o statie separata, comunicatia cu CENCOM. In aceasta situatie, se recomanda ca activitatea de coordonare sa se realizeze din insusi COT.

Fig.29 – Retea mixta – Coordonarea radiocomunicatiilor

Prin COT MANAGEMENTUL ENERGIEI ELECTRICE IN TEREN

Introducere Eficacitatea structurii de comanda si control in timpul unei operatiuni in situatii de urgenta depinde foarte mult de modul in care se realizeaza gestionarea resurselor de radiocomunicatii, in special bateriile si acumulatorii necesari statiilor din teren. Chiar daca planificarea radiocomunicatiilor si calitatea legaturilor este perfecta, intreaga operatiune poate suferi daca problema alimentarii cu energie electrica este neglijata. In logistica COT trebuie sa existe cablu de legatura la reteaua cu energie electrica in lungimea necesara pentru instalarea convenabila in teren. Totusi, trebuie retinut ca regula, faptul ca, pentru o suprafta data a sectiunii conductorului, pe masura ce lungimea cablului de transport al energiei electrice creste, cresc si pierderile pe acesta, deci puterea transportata scade. Managementul bateriilor Bateriile necesare statiilor radio, inclusiv acumulatorii, au o mare importanta in operatiunile din teren. Inaintea declansarii operatiunilor, este necesara numirea unei persoane calificate/instruite care sa aiba in responsabilitate activitatea de intretinere, incarcare si inlocuire a bateriilor si acumulatorilor.


44

Aceasta activitatea trebuie desfasurata centralizat dar intr-o locatie usor accesibila echipelor din zona de interventie. Nu este recomandata amplasarea centrului de management al bateriilor in COT! Inlocuirea bateriilor trebuie realizata la sfarsitul zilei sau la sfarsitul turei; cu aceasta ocazie, Managerul de radiocomunicatii are ocazia de a redistrubui statiile radio catre alti operatori sau in alte zone operative, in functie de necesitati. Acumulatorii vor fi pusi la incarcat imediat ce se primesc. Este necesara realizarea de stocuri de baterii si acumulatori pentru acoperirea necesarului operativ. Acumulatorii pe baza de Pb, Cd si Ni necesita intretinere periodica pentru mentinerea capacitatii nominale si prelungirea duratei de exploatare. Aceste proceduri sunt consumatoare de timp si, de aceea, trebuie realizata din timp; conditionarea5 initiala se va realiza imediat dupa achizitionarea acumulatorilor. Inainte de intrarea in serviciu se recomanda efectuarea unui ciclu de reconditionare. Parametrii de conditionare si reconditionare sunt, de obicei, furnizati de producatorul acumulatorilor. Este necesar echipament specializat pentru aceste operatiuni. Generatoarele electrice Sunt mijloace de obtinere a energiei electrice prin utilizarea unor motoare cu combustie interna, OTTO sau Diesel, cu putere cuprinsa intre 1 kW si 5 kW. Aceste generatoare furnizeaza curent alternativ de tensiune 220V iar unele modele furnizeaza si 12V, curent continuu, cu intensitate cuprinsa intre 4 si 25 A. Se recomanda ca la COT sa existe un astfel de generator cu puterea de 1,5-2 kW. Surse alternative Instalatia electrica a masinii poate consitui o sursa convenabila de alimentare cu energie electrica a statiilor radio; cu toate acestea, daca utilizarea acestei surse se desfasoara pe o durata mare de timp, este posibila descarcarea acumulatorului masinii cu toate consecintele care decurg din aceasta situatie. Consumul de combustibil al motorului de masina este mult mai mare decat al unui generator. O posibila sursa de energie electrica o constituie panourile fotovoltaice. Totusi, costul lor este mare si furnizeaza energie doar in conditii de iluminare solara. De asemeni, dimensiunile acestor panouri sunt mari. Pot fi luate insa in considerare pentru alimentarea unor statii repetor, de puteri mici (1-3W), pe amplasamente izolat, la inaltime.

5 Conditionarea (si reconditionarea) reprezinta activitatea de maximizare a capacitatii acumulatorilor prin executarea catorva cicluri de incarcare-descarcare.


45

CAP. X

DIVERSE PROBLEME INTALNITE IN RADIOCOMUNICATIILE DE URGENTA

EVALUAREA RADIOCOMUNICATIILOR

Introducere Pentru a stabili locatia statiilor repetor si de baza, este necesara realizarea unei evaluari a calitatii radiocomunicatiilor pentru stabilirea ariei de acoperire. Desi aceasta activitate este consumatoare de timp si resurse, ea este o premisa pentru desfasurarea in conditii de siguranta maxima a activitatilor in zona de operatiuni. Metoda de evaluare Un numar relativ mic de operatori este dotat cu statii radio portabile si cu o harta a zonei in care vor fi trimisi (un operator in fiecare zona). In anumite locuri, predeterminate, operatorul din teren cheama statia de baza si primeste un control de receptie. Pe harta este plasat un punct de culoare verde pentru semnal inteligibil si rosu pentru semnal neinteligibil. Harta acoperirii radio Procedura se repeta pana cand zona stabilita este evaluata; la intoarcerea operatorilor din teren, informatiile de pe harta fiecaruia se transfera pe harta principala. Astfel, se realizeaza o harta pe care sunt indicate zonele in care comunicatia este posibila si zonele de “umbra” radio. Acolo unde este posibil, comunitatea locala a radioamatorilor trebuie incurajata sa realizeze astfel de harti de acoperire pentru a reduce timpul necesar la interventie. Modificarea performantelor Echipamentele cu care se realizeaza evaluarea trebuie sa fie de acelasi tip si cu aceleasi performante cu cele care urmeaza sa fie folosite in teren. Orice modificare sau imbunatatire a echipamentelor efectiv folosite necesita refacerea evaluarii acoperirii radio a zonei! Daca exista resursele necesare, harta acoperirii radio se poate realiza pentru diferitele tipuri de echipamente folosite (mobile, portabile, transportabile) sau se pot figura si intensitatile de camp, prin marcarea cu mai multe culori intermediare. Prioritizarea evaluarilor Intrucat evaluarea acoperirii radio este consumatoare de timp, se recomanda sa fie evaluate primele zonele in care se vor desfasura cele mai multe actiuni, lasand zonele mai putin accesate ultimele. Avantaj Efortul prealabil de stabilire a zonelor cu si fara acoperire radio serveste realizarii unor comunicatii operative eficiente prin anticiparea unor probleme ce pot sa apara in radiocomunicatie.


46

INFORMAREA POPULATIEI

Comunitatile afectate de dezastre au nevoie sa primeasca informatii pertinente referitoare la situatia in care se afla. In absenta acestor informatii se nasc zvonurile ce pot genera dificultati in actiunile de salvare. In situatia in care situatia de urgenta afecteaza zone extinse si, pe cale de consecinta, comunitati intregi, accesul mass-media devine extrem de dificil, uneori chiar imposibil sau, atunci cand este posibil, informatia transmisa de acestea nu este relevanta pentru comunitatea in cauza. In acest context, se recomanda stabilirea unui canal de informare a mass-media, prin intermediul unei persoane de legatura, care sa asigure diseminarea informatiei catre media si, prin intermediul acesteia, catre populatia afectata.


47

Pagina alba


a

APENDIX 1: BENZI DE FRECVENŢE RADIO exceptate de la licenţiere în serviciile de amator şi amator prin satelit Art. 1 – Condiţiile tehnice pentru utilizarea staţiilor de radiocomunicaţii în serviciul de amator (RO-AMATOR) sunt conforme cu Recomandarea CEPT 62–01 pentru banda 135,700 – 137,800 kHz şi cu standardul european EN 301 783 pentru toate situaţiile. Art. 2 – Prezenta anexă se va modifica în funcţie de necesităţile impuse de utilizarea mai eficientă a spectrului radio prin dezvoltarea şi introducerea unor noi tehnologii proprii domeniului, precum şi de respectarea prevederilor acordurilor internaţionale la care România este parte. Art. 3 – Tabelul cuprins în prezenta anexă, întocmit cu respectarea Ordinului ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale nr. 789/2009 pentru aprobarea Tabelului naţional de atribuire a benzilor de frecvenţe radio, va fi actualizat ori de câte ori se va modifica statutul benzilor de frecvenţe atribuite serviciului de amator. (Articol modificat prin Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 226/2010). Art. 4 – Utilizarea benzilor de frecvenţe radio în serviciile amator şi amator prin satelit prevăzute în prezenta anexă este permisă doar în condiţiile autorizării în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi cu reglementările în vigoare, orice utilizare neconformă fiind sancţionată potrivit art. 55 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 591/2002, cu modificările şi completările ulterioare. (Articol modificat prin Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 226/2010).


b

BANDA DE FRECVENŢE STATUTUL BENZII SERVICII DE AMATOR 135.700 – 137.800 kHz STATUT SECUNDAR; Staţiile de radioamator din această bandă nu vor cauza perturbaţii staţiilor din celelalte servicii de radiocomunicaţii şi nici nu beneficiază de protecţie. SERVICIUL DE AMATOR 1810.000 – 1830.000 kHz STATUT PRIMAR ÎN PARTAJ CU ALTE SERVICII SERVICIUL DE AMATOR 1830.000 – 1850.000 kHz STATUT PRIMAR EXCLUSIV SERVICIUL DE AMATOR 1850.000– 2000.000 kHz STATUT SECUNDAR; Staţiile de radioamator din această bandă nu vor cauza perturbaţii staţiilor din celelalte servicii de radiocomunicaţii şi nici nu beneficiază de protecţie. SERVICIUL DE AMATOR 3500.000 – 3800.000 kHz STATUT PRIMAR ÎN PARTAJ CU ALTE SERVICII SERVICIUL DE AMATOR 7000.000 – 7200.000 kHz* STATUT PRIMAR EXCLUSIV SERVICIUL DE AMATOR SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT. 10100.000 – 10150.000 kHz STATUT SECUNDAR; Staţiile de radioamator din această bandă nu vor cauza perturbaţii staţiilor din celelalte servicii de radiocomunicaţii şi nici nu beneficiază de protecţie. SERVICIUL DE AMATOR 14000.000 – 14250.000 kHz STATUT PRIMAR EXCLUSIV SERVICIUL DE AMATOR SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT 14250.000 – 14350.000 kHz STATUT PRIMAR EXCLUSIV SERVICIUL DE AMATOR 18068.000 – 18168.000 kHz STATUT PRIMAR EXCLUSIV SERVICIUL DE AMATOR SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT 21000.000 – 21450.000 kHz STATUT PRIMAR EXCLUSIV SERVICIUL DE AMATOR SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT 24890.000 –24990.000 kHz STATUT PRIMAR EXCLUSIV SERVICIUL DE AMATOR SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT 28000.000 – 29700.000 kHz STATUT PRIMAR EXCLUSIV SERVICIUL DE AMATOR SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT 50.0000 – 52.0000 MHz STATUT SECUNDAR; Staţiile de radioamator din această bandă nu vor cauza perturbaţii staţiilor din celelalte servicii de radiocomunicaţii şi nici nu beneficiază de protecţie. SERVICIUL DE AMATOR


c

70.0000 - 70.3000 MHz STATUT SECUNDAR; Staţiile radioamator din această bandă nu vor cauza perturbaţii staţiilor din celelalte servicii de radiocomunicaţii şi nici nu beneficiază de protecţie. Este necesară coordonarea prealabilă cu Ministerul Apararii Nationale. Puterea maxima utilizabila-20W 144.0000 – 146.0000 MHz STATUT PRIMAR EXCLUSIV SERVICIUL DE AMATOR SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT 430.0000 – 433.0500 MHz STATUT PRIMAR ÎN PARTAJ CU ALTE SERVICII SERVICIUL DE AMATOR 433.0500 – 434.7900 MHz STATUT PRIMAR ÎN PARTAJ CU ALTE SERVICII SERVICIUL DE AMATOR 434.7900 – 438.0000 MHz STATUT PRIMAR ÎN PARTAJ CU ALTE SERVICII SERVICIUL DE AMATOR SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT (doar în banda 435–438 MHz). 438.0000 – 440.0000 MHz STATUT PRIMAR ÎN PARTAJ CU ALTE SERVICII SERVICIUL DE AMATOR 1240.000 – 1260.000 MHz STATUT SECUNDAR; Staţiile de radioamator din această bandă nu vor cauza perturbaţii staţiilor din celelalte servicii de radiocomunicaţii şi nici nu beneficiază de protecţie. SERVICIUL DE AMATOR 1260.000 – 1270.000 MHz STATUT SECUNDAR; Staţiile de radioamator din această bandă nu vor cauza perturbaţii staţiilor din celelalte servicii de radiocomunicaţii şi nici nu beneficiază de protecţie. SERVICIUL DE AMATOR SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT 1270.000 – 1300.000 MHz STATUT SECUNDAR; Staţiile de radioamator din această bandă nu vor cauza perturbaţii staţiilor din celelalte servicii de radiocomunicaţii şi nici nu beneficiază de protecţie. SERVICIUL DE AMATOR 2400.000 – 2450.000 MHz STATUT SECUNDAR; Staţiile de radioamator din această bandă nu vor cauza perturbaţii staţiilor din celelalte servicii de radiocomunicaţii şi nici nu beneficiază de protecţie. SERVICIUL DE AMATOR SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT 3400.000 – 3410.000 MHz STATUT SECUNDAR; Staţiile de radioamator din această bandă nu vor cauza perturbaţii staţiilor din celelalte servicii de radiocomunicaţii şi nici nu beneficiază de protecţie. SERVICIUL DE AMATOR (doar în banda 3400–3410 MHz, conform cu nota EU 17 din Tabelul de Atribuire Comun în Europa – ECA)


d

5660.000 – 5670.000 MHz STATUT SECUNDAR; Staţiile de radioamator din această bandă nu vor cauza perturbaţii staţiilor din celelalte servicii de radiocomunicaţii şi nici nu beneficiază de protecţie. SERVICIUL DE AMATOR (doar în banda 5660–5670 MHz, conform cu nota EU 17 din Tabelul de Atribuire Comun în Europa – ECA) 5725.000 – 5830.000 MHz STATUT SECUNDAR; Staţiile de radioamator din această bandă nu vor cauza perturbaţii staţiilor din celelalte servicii de radiocomunicaţii şi nici nu beneficiază de protecţie. SERVICIUL DE AMATOR 10.000 – 10.150 GHz STATUT SECUNDAR; Staţiile de radioamator din această bandă nu vor cauza perturbaţii staţiilor din celelalte servicii de radiocomunicaţii şi nici nu beneficiază de protecţie. SERVICIUL DE AMATOR 10.150 – 10.300 GHz STATUT SECUNDAR; Staţiile de radioamator din această bandă nu vor cauza perturbaţii staţiilor din celelalte servicii de radiocomunicaţii şi nici nu beneficiază de protecţie. SERVICIUL DE AMATOR 10.360 – 10.370 GHz STATUT SECUNDAR; Staţiile de radioamator din această bandă nu vor cauza perturbaţii staţiilor din celelalte servicii de radiocomunicaţii şi nici nu beneficiază de protecţie. SERVICIUL DE AMATOR (doar în banda 10.360–10.370 GHz, conform cu nota EU 17 din Tabelul de Atribuire Comun în Europa – ECA) 10.450 – 10.460 GHz STATUT SECUNDAR; Staţiile de radioamator din această bandă nu vor cauza perturbaţii staţiilor din celelalte servicii de radiocomunicaţii şi nici nu beneficiază de protecţie. SERVICIUL DE AMATOR SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT (doar în banda 10.450–10.460 GHz, conform cu nota EU 17 din Tabelul de Atribuire Comun în Europa – ECA) 24.000 – 24.050 GHz STATUT PRIMAR ÎN PARTAJ CU ALTE SERVICII SERVICIUL DE AMATOR SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT 47.000 – 47.200 GHz STATUT PRIMAR EXCLUSIV SERVICIUL DE AMATOR SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT 134.000 – 136.000 GHz STATUT PRIMAR; Nu va cauza perturbaţii serviciului de Radioastronomie. SERVICIUL DE AMATOR SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT 241.000 – 248.000 GHz STATUT SECUNDAR; Staţiile de radioamator din această bandă nu vor cauza perturbaţii staţiilor din celelalte servicii de radiocomunicaţii şi nici nu beneficiază de protecţie. SERVICIUL DE AMATOR SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT 248.000 – 250.000 GHz STATUT PRIMAR; Nu va cauza perturbaţii serviciului de Radioastronomie. SERVICIUL DE AMATOR SERVICIUL DE AMATOR PRIN SATELIT


e

APENDIX 2 Regulamentul de radiocomunicaţii pentru serviciul de amator din România Versiunea consolidata www.radioamator.eu - aprilie 2010 http://www.radioamator.eu/index.php?topic=22.0 CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1 – Prezentul Regulament stabileşte normele tehnice, administrative şi de exploatare obligatorii privind construirea, instalarea, experimentarea şi folosirea staţiilor de amator, autorizarea radioamatorilor şi regulile după care aceştia îşi desfăşoară activitatea din punct de vedere al radiocomunicaţiilor. Art. 2 – (1) Abrevierile din cuprinsul prezentului Regulament au următoarele semnificaţii: a) UIT – Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor; b) CEPT – Conferinţa Europeană pentru Poştă şi Telecomunicaţii; c) IARU – Uniunea Internaţională a Radioamatorilor; d) ANCOM – Autoritatea Nationala pentru Reglementare in Comunicatii e) TNABF – Tabelul naţional de atribuire a benzilor de frecvenţe; f) HAREC – Certificatul de Examinare Armonizat pentru Serviciul de Amator. (2) În înţelesul prezentului Regulament următorii termeni se definesc astfel: a) autorizaţie de radioamator – actul administrativ prin care ANCOM atribuie un indicativ de identificare şi acordă unei persoane dreptul de a utiliza una sau mai multe frecvenţe radio/benzi de frecvenţe radio în cadrul serviciului de amator, în condiţiile prezentului Regulament; b) certificat de radioamator – actul administrativ prin care ANCOM atestă că titularul deţine cunoştinţele şi aptitudinile necesare unui radioamator; c) autorizaţie staţie repetoare/baliză – actul administrativ prin care ANCOM acordă unei persoane dreptul de a utiliza o staţie repetoare sau baliză în serviciul de amator, cu respectarea anumitor parametri tehnici; d) serviciul de amator – serviciul de radiocomunicaţii având ca scop autoinstruirea, inter¬comunicaţiile şi investigaţiile tehnice efectuate de radioamatori, în condiţiile legii, interesate de tehnica radiocomunicaţiilor, numai în scop personal şi fără nici un interes pecuniar; e) serviciul de amator prin satelit – serviciul de radiocomunicaţii folosind staţii spaţiale pe sateliţi în acelaşi scop ca şi al serviciului de amator; f) puterea la vârf de modulaţie (a unui emiţător radio) – puterea medie furnizată liniei de alimentare a antenei de către un emiţător în timpul unui ciclu de radiofrecvenţă, corespunzătoare amplitudinii maxime a anvelopei de modulaţie în condiţii normale de lucru; g) puterea medie (a unui emiţător radio) – puterea medie furnizată liniei de alimentare a antenei de către emiţător în timpul unui interval de timp suficient de lung în comparaţie cu componenta de frecvenţă de modulaţie cea mai joasă, luată în condiţii normale de lucru;


f

h) puterea la purtătoare (a unui emiţător radio) – puterea medie furnizată liniei de transmisie a antenei de către un emiţător radio în timpul unui ciclu de radiofrecvenţă luată în condiţii de nemodulare; i) toleranţa de frecvenţă – diferenţa maximă admisibilă între frecvenţa alocată sau frecvenţa pe care se doreşte a se emite şi frecvenţa situată în mijlocul benzii ocupate în realitate de către emisia respectivă; j) lărgimea de bandă ocupată – lărgimea benzii de frecvenţe ocupate de o emisie, în care se concentrează 99% din puterea medie totală radiată, sub frecvenţa limită inferioară şi peste frecvenţa limită superioară fiind radiate puteri medii egale, fiecare, cu 0,5% din puterea medie radiată; k) lărgimea de bandă necesară – valoarea minimă a lărgimii de bandă, în cazul unei clase de emisie date, pentru asigurarea transmiterii informaţiei cu viteza şi calitatea dorite; l) banda de frecvenţă asignată – banda de frecvenţă în cadrul căreia emite staţia titularului autorizat; lărgimea benzii este egală cu lăţimea de bandă necesară plus de două ori valoarea absolută a toleranţei de frecvenţă; în cazul staţiilor spaţiale, banda de frecvenţă asignată este stabilită ţinându-se cont de implicaţiile efectului Doppler. m) radiaţie în afara benzii – emisiile pe o frecvenţă sau pe frecvenţele situate în imediata apropiere şi în afara lăţimii de bandă necesară care rezultă din procesul de modulaţie, dar excluzând emisiile neesenţiale; n) radiaţie neesenţială – emisia pe o frecvenţă sau pe frecvenţele situate în afara lăţimii de bandă necesară şi al cărui nivel poate fi redus fără să afecteze transmiterea informaţiei corespun¬zătoare; radiaţiile neesenţiale includ emisiile pe frecvenţele armonice, emisii parazite, produsele de intermodulaţie şi produsele frecvenţelor de mixare, dar exclud emisiile în afara benzii; o) radiaţie nedorită – cuprinde radiaţiile neesenţiale şi radiaţiile în afara benzii. CAPITOLUL II STAŢII DE RADIOAMATORI SECŢIUNEA 1 CATEGORII DE STAŢII Art. 3 – (1) În funcţie de natura activităţii şi de dotarea tehnică, staţiile de radioamator se împart în: a) staţii de recepţie; b) staţii de emisie–recepţie. (2) Staţiile de recepţie activează exclusiv în domeniul recepţiei şi pot avea în dotare unul sau mai multe receptoare de trafic prevăzute cu benzi de frecvenţe pentru radioamatori, antene, dispozitive de adaptare, fidere, precum şi instalaţii anexe, aparate de măsură şi de laborator, instrumente şi materiale necesare acestei activităţi. (3) Staţiile de emisie–recepţie activează atât în domeniul recepţiei, cât şi în


g

cel al emisiei şi pot avea în dotare unul sau mai multe receptoare de trafic prevăzute cu benzi de frecvenţe pentru radioamatori, unul sau mai multe emiţătoare construite pentru a lucra în benzile de frecvenţe pentru radioamatori, transceivere, antene conectate direct sau prin intermediul unei linii de semnal la echipamente de emisie nu neapărat dispuse în acelaşi amplasament cu acestea, dispozitive de adaptare, fidere, precum şi instalaţii anexe, aparate de măsură şi de laborator, instrumente şi materiale necesare acestei activităţi. Art. 4 – (1) În funcţie de modul de folosire staţiile de radioamator se împart în: a) staţii fixe; b) staţii mobile; c) staţii portabile. (2) Staţiile fixe sunt instalate şi funcţionează în amplasamente fixe şi bine determinate, menţionate în autorizaţie. (3) Staţiile mobile sunt instalate pe mijloace mobile şi pot fi folosite atât în timpul deplasării acestora, cât şi în timpul staţionării lor. (4) Staţiile portabile sunt concepute şi construite astfel încât să fie transportate cu forţele proprii ale utilizatorilor şi să fie folosite cu uşurinţă de către aceştia. (alineat modificat prin Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 226/2010). Art. 5 – (1) În funcţie de titularul autorizaţiei staţiile de radioamator se împart în: a) staţii individuale; b) staţii de radioclub. (2) Staţiile individuale aparţin persoanelor fizice; la aceste staţii pot lucra atât titularul autorizaţiei, cât şi unul sau mai mulţi radioamatori autorizaţi în clasa a III-a restrâns; ocazional la o staţie individuală pot lucra şi alţi radioamatori în condiţiile prevăzute de prezentul Regulament. (3) Staţiile de radioclub aparţin unor persoane juridice din România şi funcţionează sub conducerea unui responsabil, în condiţiile prevăzute de prezentul Regulament; staţiile de radioclub pot fi operate de radioamatori autorizaţi de orice clasă dar numai în benzile de frecvenţe pentru care aceştia deţin autorizaţie individuală. Art. 6 – În funcţie de puterile emiţătoarelor şi de benzile de frecvenţe pe care le pot folosi, staţiile de radioamator sunt de diferite categorii: a) staţia de categoria I – poate să lucreze în toate benzile de frecvenţe alocate în conformitate cu condiţiile tehnice RO-AMATOR; staţia poate fi operată de radioamatori titulari ai autorizaţiei de clasa I; b) staţia de categoria a II-a – poate să lucreze în toate benzile de frecvenţe alocate în conformitate cu condiţiile tehnice RO-AMATOR; staţia poate fi operată de radioamatori titulari ai autorizaţiilor de clasa I şi a II-a; c) staţia de categoria a III-a – poate să lucreze în toate benzile de frecvenţe


h

alocate în conformitate cu condiţiile tehnice RO-AMATOR; staţia poate fi operată de radioamatori titulari ai autorizaţiilor de clasa I, a II-a şi a III-a; d) staţiile de radioclub – sunt de o singură categorie şi anume categoria I, iar operarea lor se face în conformitate cu prezentul Regulament. Art. 7 – Utilizarea staţiilor de radioamator de recepţie este liberă; pentru utilizarea staţiilor de radioamator de emisie-recepţie se vor respecta prevederile prezentului Regulament. SECŢIUNEA 2 NORME TEHNICE Art. 8 – Radioamatorii sunt obligaţi să respecte limitele benzilor de frecvenţe autorizate în conformitate cu prezentul Regulament. Art. 9 – Scala emiţătoarelor trebuie astfel concepută şi etalonată încât să permită acordul pe frecvenţa dorită cu o precizie de minimum 0,05% . Art. 10 – Cerinţele tehnice privind staţiile din serviciul de radioamator trebuie să fie în conformitate cu condiţiile tehnice RO-AMATOR, prevăzute în Anexa nr. 3. Art. 11 – În cazul efectuării de reglaje la emiţătoarele staţiilor de amatori este obligatorie utilizarea de antene artificiale neradiante. SECŢIUNEA 3 NORME DE EXPLOATARE Art. 12 – (1) Staţiile de radioamator de emisie-recepţie din România sunt identificate prin indicative de apel formate din literele YO, YP, YQ sau YR oricare dintre ele reprezentând prefixul atribuit pe plan internaţional României, o cifră, indicând zona în care funcţionează staţia şi un grup de una, două sau trei litere, caracteristice fiecărei staţii, după cum urmează: a) două sau trei litere pentru staţiile de emisie-recepţie individuale (prima literă neputând fi litera K); b) trei litere pentru staţiile de emisie-recepţie de radioclub (prima literă fiind K); c) una, două, trei sau mai multe cifre şi/sau litere pentru indicative speciale, balize şi repetoare. (2) Zonele indicativelor de apel din România precizate la alin. (1) sunt următoarele: a) Zona 2 : judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş; b) Zona 3 : municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov; c) Zona 4 : judeţele Brăila, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea;


i

d) Zona 5 : judeţele Alba, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj; e) Zona 6 : judeţele Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu; f) Zona 7 : judeţele Argeş, Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea; g) Zona 8 : judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui; h) Zona 9 : judeţele Buzău, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman. Art. 13 – (1) Indicativele de apel ale radioamatorilor care lucrează pe staţii mobile/portabile sunt constituite din indicativele de apel atribuite, urmate de o bară de fracţie şi de următoarele litere: a) MM - pentru staţiile mobile maritime sau fluviale; b) AM - pentru staţiile mobile aeronautice; c) M - pentru staţiile mobile terestre; d) P - pentru staţiile portabile terestre. (2) La fiecare legătură radio mobilă sau portabilă se va transmite obligatoriu QTH – locatorul sau localitatea; în cazul operării staţiilor mobile, se va menţiona cea mai apropiată localitate de pe traseu. Art. 14 – Indicativele de apel ale radioamatorilor se atribuie şi se ţin în evidenţă de către Direcţiile Teritoriale ale ANCOM. Art. 15 – Orice emisie pe o frecvenţă radio trebuie să conţină indicativul de apel al staţiei care o efectuează, iar în cazul transmisiilor cu o emisie mai lungă, indicativul de apel se recomandă a fi repetat la un interval de 10 minute. Art. 16 – (1) Radioamatorul care lucrează ocazional la o altă staţie individuală decât cea proprie, va transmite indicativul radioamatorului care deţine staţia de la care lucrează şi indicativul propriu; separarea între cele două indicative se va face cu o bară de fracţie. (2) În cazul participării la concursuri, radioamatorul care deţine staţia va notifica cu 15 zile înainte, la Direcţia Teritorială în raza căreia îşi desfăşoară activitatea, durata concursului, indicativul său, precum şi indicativele radioamatorilor care vor lucra pe staţia sa; în această situaţie, prin excepţie de la prevederile alin. (1), radioamatorul care lucrează nu va mai transmite indicativul propriu, ci doar indicativul radioamatorului care deţine staţia. (3) Radioamatorul care lucrează de la o staţie de radioclub va transmite obligatoriu indicativul staţiei de radioclub şi opţional poate transmite şi indicativul propriu. Art. 17 – Indicativele de apel trebuie să fie transmise complet şi corect, orice prescurtare, modificare sau completare în afara celor prevăzute în prezentul Regulament fiind interzisă. Art. 18 – Sunt interzise următoarele: a) transmiterea mesajelor care provin de la sau sunt adresate unor terţi care nu sunt radioamatori; fac excepţie situaţiile de urgenţă, situaţiile


j

umanitare şi acele cazuri pentru care există acorduri speciale între Administraţii; b) transmiterea mesajelor care conţin cuvinte sau expresii indecente sau insultătoare; c) perturbarea în mod voit şi cu rea intenţie a altor emisiuni; d) transmiterea emisiunilor cu caracter de radiodifuziune (inclusiv probe muzicale). Art. 19 – Staţiile de radioamatori pot transmite semnale de test pentru reglarea emiţătoarelor sau a receptoarelor, în următoarele condiţii: a) înainte de a începe transmiterea semnalelor respective, trebuie să se asigure că nu vor perturba o legătură radio existentă; b) semnalele folosite în acest scop trebuie astfel constituite încât să rezulte clar caracterul de semnale de test şi trebuie să fie imediat urmate de indicativul staţiei respective; c) durata semnalelor de test va fi cât mai mică posibil, iar la nevoie semnalele de test vor fi repetate după o întrerupere suficient de mare pentru a permite verificarea îndeplinirii condiţiei de la punctul a); d) atunci când, cu toate precauţiile luate, se ajunge la perturbarea unei legături radio existente, transmiterea semnalelor de test va înceta la prima cerere făcută în acest sens de oricare dintre staţiile care participă la legătura perturbată. Art. 20 – Reglarea emiţătoarelor se face folosind o antenă artificială neradiantă („dummy load”); constituie excepţie reglajele care nu pot fi efectuate decât lucrând pe o antenă normală; în timpul reglajelor puterea va fi redusă la strictul necesar. Art. 21 – Cazurile de interferenţă sau alte genuri de perturbaţii în care sunt implicate staţii aparţinând unor radioamatori români se vor rezolva prin înţelegere amiabilă între cei interesaţi. Art. 22 – (1) Staţiile de radioamator pot stabili legături radio numai cu alte staţii de radioamator. (2) Legăturile cu staţiile aparţinând altor servicii, precum şi cu cele care nu îşi semnalează identitatea prin transmiterea indicativului de apel sunt interzise; fac excepţie situaţiile de urgenţă şi acele cazuri pentru care există acorduri speciale între Administraţii. Art. 23 – (1) Interceptarea intenţionată a mesajelor transmise de staţii aparţinând altor servicii decât cel de radioamator este interzisă. (2) În cazul în care interceptarea are loc în mod accidental, radioamatorii sunt obligaţi să nu divulge existenţa şi conţinutul mesajelor recepţionate, să nu le publice şi să nu le folosească sub nici o formă. (3) Fac excepţie cazurile de calamităţi naturale, de situaţii care primejduiesc vieţi omeneşti; în aceste cazuri, radioamatorii trebuie să-şi aducă aportul lor la rezolvarea situaţiei făcând uz de toate posibilităţile de care dispun.


k

Art. 24 – (1) Traficul realizat de către radioamator se consemnează în jurnalul de trafic, care poate fi ţinut sub formă scrisă sau sub formă electronică. (2) Jurnalul de trafic va cuprinde în principiu următoarele însemnări: data, ora UTC, banda în care s-a efectuat legătura radio, clasa de emisie folosită şi indicativul de apel al staţiei corespondente. (3) Jurnalul de trafic se păstrează cel puţin şase luni de la data ultimei legături înscrise în el. (4) În cazul lucrului mobil/portabil nu este obligatorie completarea jurnalului de trafic. Art. 25 – (1) Orice staţie de radioamator trebuie să fie prevăzută cu următoarele documente: a) autorizaţia de radioamator a titularului; b) Regulamentul de radiocomunicaţii pentru serviciul de amator din România; c) jurnalul de trafic al staţiei. (2) Documentele enumerate mai sus se vor afla în permanenţă la staţie şi vor fi prezentate la cererea ANCOM. Art. 26 – (1) Organizatorii aplicaţiilor de radiogoniometrie de amator vor notifica Direcţiei Teritoriale a ANCOM în raza căreia se va desfăşura concursul, cu minim 15 zile înaintea datei de începere, utilizarea emiţătoarelor necesare pentru antrenament şi concurs. (2) Emiţătoarele prevăzute la alin. (1) vor fi dotate cu generatoare de coduri specifice fără a fi necesară folosirea unor indicative atribuite, iar de exploatarea acestora va răspunde organizatorul. (3) Notificare va conţine datele de identificare ale organizatorilor, data de începere şi data de finalizare, precum şi zona de desfăşurare (QTH - locatorul şi localitatea). (4) Se va proceda similar şi în cazul organizării unor alte concursuri unde se pot acorda indicative atipice. CAPITOLUL III EMITEREA CERTIFICATELOR DE RADIOAMATOR Art. 27 – (1) Certificatele de radioamator sunt de 4 clase: clasa I, a II-a, a III-a, a III-a restrâns. (2) Conform Recomandării CEPT T/R 61-02, certificatele de clasa I şi a II-a sunt echivalente certificatului CEPT HAREC. (3) Conform Raportului CEPT ERC 32/2005, certificatul de clasa a III-a este echivalent certificatului CEPT Novice. (4) Certificatul de clasa a III-a restrâns nu este echivalent cu certificatele CEPT.


l

Art. 28 – Certificatele se obţin pe baza unui examen care constă în probe scrise şi în probe practice; în cazul certificatelor echivalente certificatului CEPT HAREC programa analitică pentru proba scrisă are conţinutul cadru cuprins în Anexa nr. 5; pentru toate celelalte clase de certificate programa analitică are conţinutul cadru cuprins în Anexa nr. 6; programele analitice sunt actualizate şi disponibile pe pagina de Internet a ANCOM. Art. 29 – (1) Examenele se organizează de către direcţiile teritoriale ale ANCOM, de regulă, în localităţile în care îşi au sediul direcţiile teritoriale, în lunile aprilie şi octombrie. (2) În afara acestor sesiuni ordinare, direcţiile teritoriale ale ANCOM pot organiza sesiuni extraordinare de examinare şi la alte date şi în alte localităţi. Art. 30 – (1) Pentru a se înscrie la examinare, solicitantul trebuie să depună cu cel puţin 15 zile înaintea datei la care începe examenul, o cerere tip, disponibilă pe pagina de Internet a ANCOM, la care se vor anexa următoarele: a) copie după cartea de identitate/certificatul de naştere/paşaportul, în cazul cetăţenilor străini, după caz; b) o fotografie recentă 3x4 cm, tip paşaport; (2) La examinare solicitantul va prezenta în original actul de identitate prevăzut la alin. (1) lit. a). (3) Direcţiile regionale ale ANCOM eliberează candidaţilor declaraţi „admis” certificatele de radioamator în termen de 15 zile de la data publicării rezultatelor. (text modificat prin Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 226/2010). Art. 31 – (1) Pentru a fi declarat „admis” la examen, candidatul trebuie să obţină calificativul "satisfăcător" la fiecare dintre probele şi materiile pentru categoria respectivă. (2) Candidaţii care au obţinut calificativul „nesatisfăcător" la una sau mai multe probe sau materii pot solicita înscrierea pentru a repeta examenul la aceste probe sau materii în sesiunea imediat următoare. (alineat modificat prin Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei nr. 3173/2007). (3) Candidaţii care nu se prezintă la examen sau nu reuşesc să obţină şi în această sesiune calificativul „satisfăcător" la materiile respective vor repeta examenul integral. (alineat modificat prin Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei nr. 3173/2007).


m

Art. 32 – (1) Pentru obţinerea certificatelor de radioamator clasele I şi a II-a, probele de examen şi baremele de evaluare sunt următoarele: a) electronică şi radiotehnică: proba va cuprinde un set de 20 întrebări, fiecare întrebare având patru variante de răspuns dintre care numai unul este corect şi complet (probă scrisă); pentru promovare sunt necesare minimum 15 răspunsuri corecte; b) protecţia muncii: proba va cuprinde un set de 10 întrebări (probă scrisă); pentru promovare sunt necesare minimum 7 răspunsuri corecte; c) reguli şi proceduri de operare: proba va cuprinde un set de 8 întrebări (probă practică); pentru promovare sunt necesare minimum 6 răspunsuri corecte; d) reglementări interne şi internaţionale: proba va cuprinde un set de 25 întrebări, fiecare întrebare având patru variante de răspuns dintre care numai unul este corect şi complet (probă scrisă); pentru promovare sunt necesare minimum 20 răspunsuri corecte. (2) Pentru obţinerea certificatului de radioamator clasa a III-a probele de examen şi baremele de evaluare sunt următoarele: a) electronică şi radiotehnică: proba va cuprinde un set de 16 întrebări, fiecare întrebare având patru variante de răspuns dintre care numai unul este corect şi complet (probă scrisă); pentru promovare sunt necesare minimum 12 răspunsuri corecte; b) protecţia muncii: proba va cuprinde un set de 10 întrebări (probă scrisă); pentru promovare sunt necesare minimum 7 răspunsuri corecte; c) reguli şi proceduri de operare: proba va cuprinde un set de 8 întrebări (probă practică); pentru promovare sunt necesare minimum 6 răspunsuri corecte; d) reglementări interne şi internaţionale: proba va cuprinde un set de 20 întrebări, fiecare întrebare având patru variante de răspuns dintre care numai unul este corect şi complet (probă scrisă); pentru promovare sunt necesare minimum 15 răspunsuri corecte. (3) Pentru obţinerea certificatului de radioamator clasa a III-a restrâns probele de examen şi baremele de evaluare sunt următoarele: a) protecţia muncii: proba va cuprinde un set de 10 întrebări (probă scrisă); pentru promovare sunt necesare minimum 7 răspunsuri corecte; b) reguli şi proceduri de operare: proba va cuprinde un set de 8 întrebări (probă practică); pentru promovare sunt necesare minimum 6 răspunsuri corecte; c) reglementări interne şi internaţionale: proba va cuprinde un set de 20 întrebări, fiecare întrebare având patru variante de răspuns dintre care numai unul este corect şi complet (probă scrisă); pentru promovare sunt necesare minimum 15 răspunsuri corecte. Art. 33 – Comisiile de examinare sunt numite prin decizii ale directorilor direcţiilor teritoriale ale ANCOM.


n

CAPITOLUL IV AUTORIZAREA STAŢIILOR DE RADIOAMATOR SECŢIUNEA 1 EMITEREA AUTORIZAŢIILOR INDIVIDUALE Art. 34 – (1) Activitatea de radioamator prin utilizarea staţiilor de emisie-recepţie este permisă numai persoanelor care deţin o autorizaţie în acest sens eliberată de ANCOM. (2) Autorizaţiile nu sunt transmisibie, iar durata de valabilitate a autorizaţiei de radioamator este de 5 ani. (3) Autorizaţia de radioamator individuală se poate emite oricărei persoane ce deţine un certificat de radioamator emis în România, sau oricărei persoane rezidente în România care are un certificat emis în străinătate dar recunoscut CEPT, în baza unei solicitări adresate în scris Direcţiei Teritoriale a ANCOM în raza căreia are domiciliul stabil, conform cererii tip disponibilă pe pagina de Internet a ANCOM, anexând următoarele: a) copie după cartea de identitate/certificatul de naştere/paşaportul, în cazul cetăţenilor străini, după caz; b) copie după certificatul de radioamator de categoria respectivă; c) o fotografie recentă 3x4 cm, tip paşaport; (4) Copiile documentelor menţionate la lit. a) - b) vor fi legalizate sau însoţite de original pentru conformitate. (5) Direcţiile Teritoriale ale ANCOM vor elibera autorizaţiile de radioamator în termen de cel mult 30 zile de la depunerea documentelor solicitate la alin. (3). (6) Autorizaţia de radioamator individuală dă dreptul la operarea staţiilor de radioamator corespunzătoare clasei autorizaţiei respective la domiciliu şi în amplasamentele menţionate în autorizaţie utilizând indicativul atribuit, indiferent de zona geografică; în cazul staţiilor mobile/portabile se vor respecta prevederile prezentului Regulament. Art. 35 – Autorizaţia de radioamator nu dă dreptul de a presta muncă contra cost sau de a efectua operaţiuni comerciale. Art. 36– (1) Autorizaţiile de radioamator sunt de 4 clase: clasa I, clasa a II-a, clasa a III-a, clasa a III-a restrâns. (2) Conform Recomandării CEPT T/R 61–01, autorizaţiile de radioamator de clasa I şi a II-a sunt echivalente autorizaţiei CEPT; (3) Conform Recomandării CEPT ECC 05(06), autorizaţia de radioamator de clasa a III-a este echivalentă autorizaţiei CEPT Novice; (4) Clasa a III-a restrâns nu este echivalentă autorizaţiilor CEPT. Art. 37 – (1) Pentru autorizaţia de radioamator clasa a III-a, solicitantul trebuie să obţină certificatul de radioamator clasa a III-a. (2) Pentru autorizaţia de radioamator clasa a II-a, solicitantul trebuie:


o

a) să deţină autorizaţia de clasa a III-a; b) să deţină certificatul de radioamator clasa a II-a. (3) Pentru autorizaţia de radioamator clasa I, solicitantul trebuie: a) să deţină autorizaţia de clasa a II-a; ¬ b) să deţină certificatul de radioamator clasa I. (4) Pentru autorizaţia de radioamator clasa a III-a restrâns solicitantul trebuie: a) să deţină certificatul de radioamator a III-a restrâns; b) să prezinte declaraţia titularului staţiei că este de acord ca persoana care solicită clasa a III-a restrâns să lucreze de la staţia sa. (5) Sufixele de indicativ atribuite prin intermediul autorizaţiei de radioamator se vor păstra de-a lungul întregii perioade de valabilitate a acesteia, inclusiv în situaţia schimbării domiciliului. SECŢIUNEA 2 EMITEREA AUTORIZAŢIILOR PENTRU RADIOCLUBURI Art. 38 – (1) Autorizaţiile pentru radiocluburi se eliberează la cererea unei persoane juridice din România care se angajează să asigure toate condiţiile tehnice, organizatorice şi administrative pentru ca activitatea staţiei să se desfăşoare în strictă conformitate cu prevederile prezentului Regulament; (2) Durata de valabilitate a autorizaţiei pentru radioclub este de 5 ani. Art. 39 – Conducerea, controlul şi îndrumarea activităţii staţiei de radioclub se efectuează în numele titularului de către un responsabil numit de acesta şi menţionat în autorizaţia emisă pentru staţia de radioclub. Art. 40 – Pentru eliberarea autorizaţiei pentru radioclub se va înainta o cerere, disponibilă pe pagina de Internet a ANCOM, având anexate următoarele documente: a) copia certificatului de înregistrare, în cazul persoanelor juridice care au calitatea de comerciant, ori copia certificatul de înscriere în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor sau în Registrul federaţiilor, după caz, în situaţia persoanelor juridice care nu au calitatea de comerciant; (text modificat prin Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 226/2010). b) copii după documente de autorizare anterior emise, după caz; 11/55 c) declaraţie-angajament, în original, din partea responsabilului staţiei că este de acord să fie numit responsabil; responsabilul trebuie să fie posesor al unei autorizaţii individuale de clasa I; d) declaraţie-angajament, în original, din partea ajutorului responsabilului de


p

staţie că este de acord să fie numit în calitate de ajutor al responsabilului staţiei; ajutorul responsabilului trebuie să fie posesor al unei autorizaţii individuale de clasa I, II sau III; (text modificat prin Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 226/2010). SECŢIUNEA 3 EMITEREA AUTORIZAŢIILOR PENTRU STAŢIILE REPETOARE ŞI BALIZE RADIO Art. 41 – (1) Autorizaţiile pentru staţiile repetoare/balize radio se eliberează la cererea unei persoane juridice din România, precum şi a persoanelor fizice care se angajează să asigure toate condiţiile tehnice, organizatorice şi administrative pentru ca activitatea staţiei să se desfăşoare în strictă conformitate cu prevederile prezentului Regulament. (2) Durata de valabilitate pentru care se acordă autorizaţia pentru staţiile repetoare/balize radio este de 5 ani. (3) Pentru obţinerea autorizaţiei se va depune la direcţia teritorială a ANCOM în raza căreia îşi au sediul, o cerere tip disponibilă pe pagina de Internet a ANCOM, însoţită de următoarele documente: a) copia certificatului de înregistrare, în cazul persoanelor juridice care au calitatea de comerciant ori copia certificatul de înscriere în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor sau în Registrul federaţiilor, după caz, în situaţia persoanelor juridice care nu au calitatea de comerciant; (text modificat prin Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 226/2010). b) copii după documente de autorizare anterior emise, după caz; c) declaraţie-angajament, în original, din partea responsabilului staţiei că este de acord să fie numit responsabil; responsabilul trebuie să fie posesor al unei autorizaţii individuale de clasa I; d) declaraţie-angajament, în original, din partea ajutorului responsabilului de staţie că este de acord să fie numit în calitate de ajutor al responsabilului staţiei; ajutorul responsabilului trebuie să fie posesor al unei autorizaţii individuale de clasa I, II sau III; (text modificat prin Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 226/2010). (4) Direcţiile Regionale ale ANCOM vor elibera autorizaţiile pentru staţiile repetoare şi balize radio în termen de cel mult 30 zile de la depunerea documentelor solicitate la alin.(3); (3) Alineat abrogat prin Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 226/2010. (5) Autorizaţia va însoţi în permanenţă staţia pentru care a fost eliberată.


q

SECŢIUNEA 4 RECUNOAŞTEREA AUTORIZAŢIILOR EMISE DE CĂTRE ALTE ADMINISTRAŢII Art. 42 – Radioamatorii din ţările ale căror administraţii au adoptat Recomandarea CEPT T/R 61–01 sau CEPT ECC 05(06) pot să lucreze pe teritoriul României în baza autorizaţiei emise în ţara de origine în cazul în care este echivalentă unei autorizaţii CEPT. Art. 43 – (1) Radioamatorii din ţările cu ale căror administraţii s-au semnat convenţii de reciprocitate pot să lucreze pe teritoriul României în baza autorizaţiei emise în ţara de origine. (2) În acest caz radioamatorii respectivi trebuie să notifice direcţiei teritoriale a ANCOM în raza căreia va domicilia cea mai mare parte a perioadei în care intenţionează să lucreze pe teritoriul României. (3) Notificarea se va face în conformitate cu modelul disponibil pe pagina de Internet a ANCOM, la care se va anexa copia autorizaţiei de radioamator din ţara de origine. Art. 44 – (1) Radioamatorii din ţările ale căror administraţii au adoptat Recomandarea CEPT T/R 61–01 sau CEPT ECC 05(06) dar a căror autorizaţie emisă în ţara de origine nu este echivalentă unei autorizaţii CEPT, precum şi radioamatorii din ţări cu care nu s-a semnat nici o convenţie de reciprocitate pot să lucreze pe teritoriul României după obţinerea unei autorizaţii de radioamator eliberate de către direcţia teritorială a ANCOM în raza căreia va domicilia cea mai mare parte a perioadei în care îşi va desfăşura activitatea, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament. (2) Cererea de eliberare a autorizaţiei prevăzute la alin. (1), al cărei model este disponibil pe pagina de Internet a ANCOM, se va depune la direcţia teritorială a ANCOM cu cel puţin 30 de zile înaintea datei de la care intenţionează să înceapă activitatea de radioamator în România şi va fi însoţită de copia autorizaţiei de radioamator eliberată de organele competente din ţara sa de origine. (3) Durata de valabilitate a autorizaţiilor emise în conformitate cu prevederile alin. (1) şi (2) va fi stabilită în conformitate cu perioada de rezidenţă în România, dar nu va depăşi 5 ani. Art. 45 – Radioamatorii străini pot lucra cu staţii mobile sau portabile, folosind următorul indicativ de apel: YO/indicativul propriu/M sau P, după caz; acest lucru include cazul utilizării unei staţii alimentate de la reţeaua de curent într-o locaţie fixă temporară.


r

SECŢIUNEA 5 ATRIBUIREA INDICATIVELOR DE DOUĂ LITERE ŞI A INDICATIVELOR SPECIALE Art. 46 – (1) Atribuirea indicativelor de două litere se face de către direcţia teritorială a ANCOM în raza cărei solicitantul are domiciliul stabil, în baza înaintării unei cereri tip disponibilă pe pagina de Internet a ANCOM, însoţită de următoarele documente: a) copie după cartea de identitate solicitantului; b) autorizaţia de radioamator în original; c) o fotografie recentă 3x4 cm, tip paşaport; (2) Autorizaţia nu se va emite în cazul în care au fost constatate abateri de la prezentul Regulament pe o durată de 2 ani sau din imposibilitatea atribuirii unui astfel de indicativ. Art. 47 – (1) Atribuirea de indicative speciale se face de către direcţiile teritoriale ale ANCOM în baza unei cereri tip disponibilă pe pagina de Internet a ANCOM, însoţită de următoarele documente: a) copie după cartea de identitate solicitantului; b) copie după autorizaţia de radioamator; c) justificarea utilizării indicativelor speciale solicitate, precum şi perioada de utilizare. (2) Indicativele speciale pot fi atribuite o singură dată, pe o durată determinată, şi numai pentru o perioadă ce nu poate depăşi o durată continuă de 365 de zile calendaristice. (Alineat modificat prin Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 226/2010). (21) Indicativele speciale atribuite pentru concursuri pot fi rezervate pentru o perioadă de cel mult un an faţă de perioada pentru care au fost acordate iniţial. Rezervarea indicativului se realizează în urma unei solicitări exprese depuse de fiecare persoană interesată. (alineatul (21) a fost introdus prin Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 226/2010). (3) Indicativele speciale nu se vor atribui în cazul în care au fost constatate abateri de la prezentul Regulament pe o durată de 2 ani sau din imposibilitatea atribuirii unor astfel de indicative datorită unor atribuiri sau rezervări anterioare. Art. 47<1>. – Lista actualizată a indicativelor de două litere şi a indicativelor speciale se publică pe pagina de internet a ANCOM. (Articolul 47<1> a fost introdus prin Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 226/2010).


s

SECŢIUNEA 6 PRELUNGIREA, MODIFICAREA ŞI RETRAGEREA AUTORIZAŢIEI Art. 48 – (1) Prelungirea valabilităţii autorizaţiei de radioamator individuale se efectuează în baza unei cereri scrise, înaintate cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de expirarea valabilităţii lor dar nu mai devreme de 6 luni până la această dată, însoţită de următoarele documente: a) copie simplă după cartea de identitate/certificatul de naştere/paşaportul, în cazul cetăţenilor străini, după caz; b) o fotografie recentă 3x4 cm, tip paşaport; (2) Indicativele radioamatorilor care nu au solicitat în termenul prevăzut la alin. 1 prelungirea, nu vor fi atribuite pentru o perioadă de 5 ani. (3) Prelungirea valabilităţii autorizaţiei pentru repetoare/balize radio se efectuează în baza unei cereri scrise, înaintate cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de expirarea valabilităţii lor dar nu mai devreme de 6 luni până la această dată, însoţită de următoarele documente: a) copia certificatului de înregistrare, în cazul persoanelor juridice care au calitatea de comerciant, ori copia certificatului de înscriere în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor sau în Registrul federaţiilor, după caz, în situaţia persoanelor juridice care nu au calitatea de comerciant; (text modificat prin Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 226/2010). b) copii după documente de autorizare anterior emise, după caz; c) declaraţie-angajament, în original, din partea responsabilului staţiei că este de acord să fie numit responsabil; responsabilul trebuie să fie posesor al unei autorizaţii individuale de clasa I; d) declaraţie-angajament, în original, din partea ajutorului responsabilului de staţie că este de acord să fie numit în calitate de ajutor al responsabilului staţiei; ajutorul responsabilului trebuie să fie posesor al unei autorizaţii individuale de clasa I, II sau III; (text modificat prin Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 226/2010). Art. 49 – Schimbarea oricărui amplasament fix sau adăugarea unui nou amplasament pentru o staţie de radioamator se poate efectua numai după primirea autorizaţiei de radioamator; până la primirea autorizaţiei de radioamator lucrul în regim de staţie fixă în noul amplasament este interzis. Art. 50 – (1) Deteriorarea, distrugerea sau pierderea certificatului sau autorizaţiei de radioamator va fi anunţată în scris unităţii emitente în termen de 15 zile de la constatare. (3) Unitatea emitentă a autorizaţiei de radioamator va elibera duplicatul documentului la solicitarea expresă a titularului în termen de 15 zile. (text modificat prin Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 226/2010).


t

Art. 51 – Pentru modificarea datelor înscrise în autorizaţie titularul trebuie să depună la unitatea emitentă o cerere de modificare însoţită de copii legalizate ale documentelor care atestă necesitatea modificării solicitate. Art. 52 – (1) Autorizaţia de radioamator poate fi retrasă de către ANCOM în următoarele situaţii: a) la cererea titularului; b) titularul nu se supune somaţiei emise de către ANCOM, ca urmare a abaterilor de la prezentul Regulament. (2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) titularul va depune o cerere de renunţare la care va ataşa autorizaţia în original. (3) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b) se emite o decizie de retragere de către directorul direcţiei teritoriale a ANCOM în cauză; decizia de retragere va fi comunicată titularului. (4) Indicativele radioamatorilor cu autorizaţii retrase nu vor fi atribuite pentru o perioadă de 5 ani. CAPITOLUL V CONTROLUL STAŢIILOR DE RADIOAMATORI Art. 53 – Abaterile de la prevederile prezentului Regulament se sancţionează conform legislaţiei privind regimul contravenţiilor din domeniul operării staţiilor de radiocomunicaţii, precum şi a oricărui alt act normativ în vigoare. Art. 54 – (1) ANCOM are dreptul de a controla la faţa locului respectarea normelor tehnice şi de exploatare prevăzute în prezentul Regulament. (2) Radioamatorii sunt obligaţi să permită accesul la staţii şi să dea tot concursul personalului de control. Art. 55 – ANCOM are dreptul să controleze prin recepţie modul în care radioamatorii respectă prevederile prezentului Regulament în ceea ce priveşte respectarea normelor de exploatare iar în cazul constatării unor abateri dispune măsurile necesare în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare. Art. 56 – Titularii, respectiv responsabilii staţiilor la care sunt autorizaţi alţi radioamatori, au următoarele obligaţii: a) să asigure funcţionarea staţiei în strictă conformitate cu prevederile normelor tehnice în vigoare; b) să permită radioamatorului de clasă a III-a restrâns lucrul la staţie numai în prezenţa sa şi să intervină operativ pentru evitarea sau înlăturarea oricăror abateri de la prevederile Regulamentului. Art. 57 – Autorizaţiile de radioamator falsificate sau obţinute în mod fraudulos se retrag, titularii lor pierzând definitiv dreptul de a mai activa ca radioamatori.


u

Art. 58 – (1) Măsurile sancţionatorii se aplică de către personalul de control din cadrul ANCOM şi se comunică în scris celor în cauză. (2) Împotriva măsurilor aplicate se poate face plângere în scris în termen de 15 zile de la data comunicării sau înmânării documentului emis de către personalul de control prevăzut la alin. (1). Plângerea se va trimite de îndată judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia. (text modificat prin Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 226/2010). CAPITOLUL VI DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII Art. 59 – În scopul echivalării claselor de radioamatori din cuprinsul prezentului Regulament cu clasele de radioamatori utilizate până la momentul intrării în vigoare a prezentei decizii, se stabilesc următoarele: a) clasa I de autorizaţie de radioamator se echivalează cu clasa I a prezentului Regulament; b) clasa a II-a de autorizaţie de radioamator se echivalează cu clasa a II-a a prezentului Regulament; c) clasele a III-a şi a IV-a de autorizaţie de radioamator se echivalează cu clasa a III-a a prezentului Regulament; d) clasele „restrâns US” şi „restrâns UUS” de autorizaţie de radioamator se echivalează cu clasa a III-a restrâns a prezentului Regulament; e) clasa I de certificat de radioamator se echivalează cu clasa I a prezentului Regulament; f) clasa „avansat” de certificat de radioamator se echivalează cu clasa a II-a a prezentului Regulament; g) clasele „începător” şi UUS de certificat de radioamator se echivalează cu clasa a III-a a prezentului Regulament; h) clasele „restrâns US” şi „restrâns UUS” de certificat de radioamator se echivalează cu clasa a III-a restrâns a prezentului Regulament. Art. 60 – (1) Datele de identificare ale radioamatorilor (nume şi prenume, indicativ, clasa de autorizare, localitate, judeţ) vor fi publicate pe pagina de Internet a ANCOM, în cadrul callbook-ului serviciului de radioamator. (2) În funcţie de dorinţa liber exprimată a radioamatorilor, comunicată direcţiei teritoriale a ANCOM emitente a autorizaţiilor în cauză, se va include în cadrul callbook-ului serviciului de radioamator şi celelalte detalii ce compun adresa de domiciliu completă. Art. 61 – Autorizaţiile de radioamator emise anterior intrării în vigoare a prezentului Regulament se vor preschimba în cursul anului 2006 cu derogare în privinţa termenului de răspuns la 180 de zile.


v

APENDIX 3: Planul benzilor HF – Regiunea 1 IARU

...000 ...100 ...200 ...300 ...400 ...500

...500 ...600 ...700 ...800 ...900 ...000

14.000 14.060 .070 .099-.101 14.125 14.230 14.300 14.350

.089 .112

7.000 7.035-7.045 7.100 7.200 7.040

3.500 3.510 3.560 3.590-3.600 3.650 3.700 3.730-3.740 3.775 3.800 3.580 - 3.620

18.068 .100-.109 18.168 IBP .109-.111

No Contests

24.890 .920-.929 24.990 IBP .929-.931

No ContestsNo Contests

28.000 28.050 28.120 - 28.150 28.190 - 28.225 28.500

BEACONS

28.500 28.680 29.000

29.000 29.200 29.300 29.510

SATELLITE DOWN-LINK

29.510 29.700

1.810 1.838-1.842 2.000 1.840

10.100 10.140-10.150

No Contests

.149-.15021.000 21.080 - 21.120 21.151 21.340 21.450

.100 - .120

IARU REGION 1 HF BAND PLAN

Based on the HF Managers’ HandbookLay-out by ON6JGCopyright by InfoRad vzw

CW

PHONE

DIGIMODE

Intercontinental DX

Contest Preferred segment

SSTV & Fax

BEACONS

NO CONTESTS

LEGEND

WRC agreed to shift broadcasting stationsfrom the 7.100-7.200 kHz band and toreallocate this band to the amateur service.This will take effect on March 29 2009.

No Contests

Packet

www.vra.be www.inforad.be [email protected]

REMARKS

1.8 MHz band:Those societies which have an existing SSB allocation below1840 kHz may continue to use it. However, they are requestedto take all necessary steps with their licensing Administra-tions to adjust the phone allocations in accordance with theRegion 1 Band Plan.The bandsegment 1907.5 to 1912.5 kHz (Japanese DX win-dow) should be kept free for transmissions by Region 1 sta-tions. Instead use the split-frequency technique when operat-ing here.

3.5 MHz band:Intercontinental operation should be given priority in the 3500-3510 kHz and 3775-3800 kHz band segments.Member Societies should approach their national telecom-munications authorities and ask them not to allocate frequen-cies to other than amateur stations in the band segment thatIARU has assigned to intercontinental long distance (DX) traf-fic, i.e. 3500-3510 and 3775-3800 kHz.

Contest Preferred Segments:Where no DX traffic is involved, the contest preferred seg-ments should not include 3500-3510 kHz or 3775-3800 kHz.Member Societies will be permitted to set other (lower) limitsfor national contests (within these limits). This recommenda-tion does not apply to digimode stations.Contest activity shall not take place on the 10, 18 and 24 MHzBands.

7 MHz band:The use of Packet Radio is discouraged on 7 MHz band.The band segment 7035 - 7045 kHz may be used for store-and-forward traffic in the area of Africa south of the equatorduring local daylight hours. However, the use of more effi-cient modes than the AX.25 packet radio are encouraged.

10 MHz band:The use of Packet Radio is discouraged on 10 MHz band.It is recommended that unmanned stations using digital modesshall avoid the use of the 10 MHz band.

SSB may be used during emergencies involving the immedi-ate safety of life and property and only by stations actuallyinvolved in the handling of emergency traffic.The bandsegment 10.120 to 10.140 MHz may be used forSSB transmissions in the area of Africa south of equator dur-ing local daylight hours.News bulletins on any mode should not be transmitted on the10 MHz band.

14 MHz band:The band segment 14.089-14.099 MHz should be used fornon-automatic digimode transmissions. The band segment14.101-14.112 MHz should be used for store-and-forward traf-fic. However, the use of more efficient modes than the AX.25should be encouraged.

SSTV/FAX:The frequencies 14.230, 21.340 and 28.680 MHz should beused as calling frequencies for SSTV and FAX operators. Afterhaving established contact, they should move to another freefrequency within the telephony portion of the band.

Satellite operation frequencies:Member Societies should advise FM (and other) operatorsnot to transmit on frequencies between 29.3 and 29.51 MHz

136 kHz Band Plan

Guidelines: No rigid band plan is proposed, but amateurs areasked to work within the following conventions, giving longdistance communication and experimentation priority:

135.7 – 136.0 Station tests & transatlantic receptionwindow

135.9 – 135.98 preferred transatlantic window forEurope to North American transmissionsof very slow CW (QRSS)

136.0 – 137.1 CW135.980–136.050 preferred transatlantic window for Europe/

North American contacts

137.1 – 137.6 non-CW modes (Hell, Wolf, PSK, etc.)

137.6 – 137.8 Very slow CW (QRSS) centred on 137.7137.700–137.800 preferred transatlantic window for Europe

to North American transmissions

Extension and Harmonisation: Region 1 members seek tobroaden the allocation, gain primary status and influence otherIARU Regions to adopt the CEPT recommendation. (REC/02/SM/C4.12)

It is recommended that IARU Region 1 urges its MemberSocieties to motivate their members to adhere to AmateurRadio ethics, and to take action against stations practisingdeliberated and malicious interference on the Amateur RadioBands. (REC/99/LH/C4.7)

The frequencies 3.555, 14.055, 21.055 and 28.055 should bedefined as CW QRS centres of activity, where radio ama-teurs who want to develop their CW could meet one another.This should be stated as a guideline in the HF Managers’Handbook.

In the same spirit the frequencies 3.560, 7.030, 14.060, 18.096,21.060, 24.906 and 28.060 should be defined as QRP cen-tres of activity, where amateurs who want to perform low powercontacts could meet one another. This should be stated as aguideline in the HF Managers’ Handbook. (REC/02/SM/C4.9)

These remarks are based on the notes of the IARU Region 1 HF Managers’Handbook

Lay-out by ON6JG [email protected]

in order to avoid interference to amateur satellite downlink.

Unmanned transmitting stations:IARU Member Societies are requested to limit this activity onthe HF bands. It is recommended that any unmanned trans-mitting station on HF shall only be activated under operatorcontrol except for IARU approved beacons or specially li-censed experimental stations. It is recommended to use moreefficient modes than the AX.25 packet radio.

Transmitting Frequencies:The announced frequencies in the Band Plan are understoodas “transmitting frequencies” (not those of the suppressedcarrier!).

Experimentation with NBFM Packet Radio on 29 MHz Band:Preferred operating frequencies on each 10 kHz from 29210to 29290 kHz incl. should be used. A deviation of +/- 2.5 kHzbeing used with 2.5 kHz as maximum modulation frequency.


w

APENDIX 4: Planul benzilor UUS – Regiunea 1 IARU.

IIc

IIc page 1 jun04

IARU REGION 1 VHF/UHF/Microwaves BANDPLANS

On the following pages the official IARU Region 1 bandplans currently valid for the 50 MHz, the 70 MHz,the 145 MHz, the 435 MHz and the microwave bands are set out. In accordance with the policy outlinedin section IIa, point 2, only carefully considered modifications and/or additions have been made during thetri-annual IARU Region 1 Conferences.

At the IARU Region 1 Conference in Cefalu (1984) a 50 MHz bandplan was adopted for use in countrieswithin the European part of Region 1 where amateurs had obtained a frequency allocation or assignmentin the 50 MHz band. As an appreciable number of countries within the European part of Region 1 hadobtained or expected to obtain such an allocation by the end of 1989, at the IARU Region 1 Conferencein Torremolinos (1990) the first version of an official IARU Region 1 bandplan for use in that part of Region1 where the 50 MHz allocation does not exceed 52.000 MHz was adopted.At the IARU Region 1 Conference in Tel Aviv (1996) the bandplan has been slightly amended in order toreflect practical experiences. At the IARU Region 1 Conference in San Marino ( 2002) it appeared that a not negligible number of DXCCcountries ( e.g. EI, G, GD, GI, GJ, GM, GU, GW, S5, ZB, ZS, 5B4, ZC4 ) had got access to the 70 MHzband and it was decided to add the bandplan for that band ( based upon the RSGB planning) to the Region1 bandplan.

Regarding amateur-satellite bandplans, the following was decided at the IARU Region 1 Conference inWarsaw (1975):

That IARU Region 1 adopts the bandplans recommended by the sponsors of each satellitesystem, e.g. by AMSAT for OSCAR-7, but also informs sponsors that such bandplans must bekept simple and that in the opinion of IARU Region 1 in each case provisions should be made tosegregate Telegraphy from telephony.

The currently valid satellite bandplan(s), together with some data on amateur satellites, can be found insection VII.

The appearance of manned space stations with an amateur station on board has led to the allocation ofNBFM channel frequencies. In Vienna 1995 the former 145.200/145.800 MHz frequency pair wasallocated.

The following general recommendations regarding the promotion of bandplans have beenadopted/re-affirmed at various IARU Region 1 Conferences:

a. VHF Managers should give maximum publicity to the adopted bandplans. In view of themany newcomers, regular repetition of the publication of the bandplans is advisable.

b. Member Societies, and particularly their VHF Managers or VHF Committees, shouldstrongly promote adherence to the adopted bandplans by all VHF/UHF/Microwavesamateurs in their country.

It will be noted in the following bandplans that the accommodation of the narrow-band modes in severalbands is quite similar and is modelled after the plans for the 145 MHz band which existed before the 1996Tel Aviv conference. The narrow-band modes parts of the higher bands are respectively:

432 - 434 MHz 1296 - 1298 MHz 2320 - 2322 MHz alternative 2304 - 2306 or 2308- 2310 MHz 3400 - 3402 MHz 5668 - 5670 MHz 5760 - 5762 MHz10368 - 10370 MHz alternative 10450 - 10452 MHz24048 - 24050 MHz24192 - 24194 MHz till 31-12-2003 ( San Marino 2002 )47.000 - 47.002 GHz 77.500 - 77.501 GHz from 1-1-2004 ( San Marino 2002)122.250 - 122.251 GHz from 1-1-2004 ( San Marino 2002)134.000 - 134.001 GHz from 1-1-2004 ( San Marino 2002)248.000 - 248.001 GHz from 1-1-2004 ( San Marino 2002)

note : As it cannot be expected that NBFM repeater systems will become operational at the microwavebands above 77 GHz the NB segment in those bands is currently limited to 1 MHz

IIc

IIc page 2 jun04

At the Conference in San Marino it was decided to change the basic set-up of the bandplan.

Till then the bandplans show two columns( plus a column for the frequency segments):

IARU Region 1 bandplan Usage

The left column designation is self-explanatory. The right column contains meeting/calling frequencies,agreed upon for the convenience of the VHF/UHF/Microwaves amateurs practising specific modesof communication. These frequencies are not part of the adopted IARU Region 1 bandplan and, thoughin the normal amateur spirit other operators should take notice of these agreements, no right on reservedfrequencies can be derived from a mention in the right-hand column.

The San Marino conference started to change this, beginning with the 50 MHz and 145 MHz bands. Theother bands to follow at a later moment.

In this new planning there are three columns.

maximum bandwidth Mode Usage

The maximum bandwidth determines the maximum spectral width ( -6 dB points) of all emissionsallowed in a segment. The mode indicates the modulation methods ( e.g. telegraphy, telephony, MGM,etc) allowed in a segment. M(achine) G(enerated() M(ode) indicates those transmission modes relyingfully on computer processing such as RTTY, AMTOR, PSK31, FSK441 and the like. The usagecolumn indicates the main usage (sometimes country dependant) of a segment. In case only oneapplication is allowed, the word “exclusive” is added.

The allocation of frequency segments to the various modes of operation in the IARU Region 1bandplans is subject to the following condition:

The allocation of sub-bands in the IARU Region 1 bandplans allows the indicated category ofusers to employ any frequency within that sub-band, provided that no appreciable energy fallsoutside that sub-band. Users must therefore take into account the bandwidth of theirsidebands when selecting an operating frequency.

(de Haan, 1993)

Attention is drawn to the "Principles of Bandplanning", which are set out in section IIa,pages 2 - 4

IIc

IIc page 3 jun04

50 - 52 MHz BANDPLAN (San Marino 2002)

Frequency( MHz )

MaximumBandwidth

(– 6 dB)Mode Usage

50000

50100500 Hz

Telegraphy (a)50.000 - 50.080

50.090

Beacons

Telegraphy center ofactivity

50100

50500

2700 Hz All narrow bandmodes(Telegraphy,SSB, MGM, etc.)

50.100 - 50.130

50.110

50.150

50.185

50.200

50.250

50.255

50.260 - 50.280 50.270

IntercontinentalTelegraphy/SSB

DX Calling (c)

SSB Center of activity

Crossband activity centerMS center of activity

PSK31 center of activity

JT44FSK441 FSK441 Calling freq

50.500

52.000

12 kHz All modes

50.51050.55050.60050.620 - 50.750 51.210 - 51.390

51.410 - 51.59051.51051.810 - 51.990

SSTV (FSK)FAX working frequencyRTTY (FSK)Digital communicationsFM repeaters inputchannels, 20 kHzspacing (e)FMFM calling frequencyFM repeaters outputchannels, 20 kHzspacing (e)

NOTES ON THE 50 - 52 MHz BANDPLAN

1. IARU REGION 1 BANDPLAN This bandplan, first adopted at the IARU Region 1 Conference in Torremolinos (1990) and revised atthe 1996 Tel Aviv conference and the 2002 San Marino Conference, is recommended for use in thosecountries in the European part of Region 1 which allow amateurs to operate in this part of the radiospectrum. In many countries in the African part of Region 1 (see footnotes accompanying the ITUfrequency allocation table) the 50 - 54 MHz band is allocated to the Amateur Service on a primarybasis, and in some cases, like for instance in South Africa, an adaptation of the Region 2 bandplan isused. 1.1. Footnotes

a. Telegraphy is permitted over the whole band; Telegraphy exclusive between 50.000 -50.100 MHz.

IIc

IIc page 4 jun04

2. USAGE

The following notes are referring to the Usage column in the bandplan. As already set out in theintroduction to section IIc, in the right amateur spirit operators should take notice of these agreementswhich are made for operating convenience, but no right to reserved frequencies can be derived from amention in the Usage column or from the following notes.

2.1. Footnotes

c. The intercontinental DX calling frequency 50.110 MHz should not be used for callingwithin the European part of Region 1 at any time.

d. Channelized equipment: On this band the NBFM channel spacing is 20/10 kHz.

e. For the specification of NBFM telephony see section VIb

For the numbering of NBFM telephony channels see appendix 2 to this section

In those countries within the European part of IARU Region 1 where it is allowed to set upNBFM repeaters on 50 MHz, the indicated channels are recommended in order to establish acommonality.

In those countries where the National Authorities do not permit repeaters to operate withoutput frequencies above 51 MHz, repeater output frequencies may be 500 kHz below therepeater input frequencies.(Tel Aviv 1996)

IIc

IIc page 5 jun04

70.0 - 70.5 MHz BANDPLAN ( San Marino 2002)

Frequency(MHz)

MODE Usage

70.000

70.050

BEACONS 70.030 Personal beacons

70.050

70.250

TELEGRAPHY/SSB 70.150 MS calling 70.185 Crossband center of activity 70.200 Telegraphy/SSB calling

70.250

70.294

ALL MODES 70.260 AM/FM calling

70.294

70.500

NBFM CHANNELS, 12.5 kHz spacing

70.3000 RTTY/FAX 70.3125 Packet radio 70.3250 Packet radio | | 70.4500 FM calling 70.4625 70.4750 70.4875 Packet radio

IIc

IIc page 6 jun04

144 - 146 MHz BANDPLAN ( San Marino 2002 )

Frequency(MHz)

MaximumBandwidth

(-6dB)

MODE USAGE

144.000

144.035500Hz Telegraphy (a) EME exclusive

144.035

144.135

500Hz Telegraphy(a)144.050 Telegraphy calling

144.100 Random MS(m)

144.135

144.150

500HzTelegraphy, MGM 144.138 PSK31 center of

activity144.140-144.150 FAI & EME activity telegraphy

144.150

144.165

2700Hz Telegraphy, SSB, MGM

144.150-144.160 FAI & EME activity SSB

144.165

144.3602700Hz Telegraphy & SSB

144.195-144.205 Random MS SSB (m) 144.300 SSB calling

144.360

144.399

2700Hz Telegraphy, SSB, MGM

144.370 FSK441 Random calling(m)

144.400

144.490

500Hz Telegraphy, MGM Beacons exclusive(b)

144.500

144.794

20kHz All mode (f)

144.500 SSTV calling144.525 ATV SSB talk back144.600 RTTY calling(n)144.630-144.660 Linear Transponder OUT144.660-144.690 Linear Transponder IN144.700 FAX calling144.750 ATV talk back

144.794

144.99012kHz MGM (h) 144.800 APRS

144.994

145.19412kHz FM Repeater Input exclusive (c)

145194145.20612kHz FM Space communication (p)

145.206

145.593512kHz FM

145.300 RTTY local

145.500 (mobile) calling145.594

145.793512kHz FM Repeater Output exclusive (c,d)

145.794

145.80612kHz FM Space communication (p)

145.806

146.00012kHz ALL MODE (e) Satellite exclusive

IIc

IIc page 7 jun04


1. IARU REGION 1 BANDPLAN The following notes are part of the officially adopted IARU Region 1 bandplan, and all member societiesshould strongly promote adherence to the recommendations made in these notes.

1.1. General

i. In Europe no input or output channels of telephony repeaters shall be allowed to operatebetween 144.000 and 144.794 MHz.

ii. Except in the part of the band allocated to the Amateur Satellite Service and the lineartransponders it is not allowed to use input- or output frequencies in the 145 MHz band forrepeaters with in- or output in other amateur bands (Miskolc-Tapolca 1978, San Marino2002).

iii. No packet-radio networks will be set up in the 145 MHz band (revised Lillehammer 1999)It is recognised that in some parts of Region 1 the introduction of packet-radiomay require the use of access frequencies in the 144 - 146 MHz band for alimited time (Düsseldorf 1989).

Note. The parts of Region 1 meant are those parts with low amateur population and/orthose at the periphery of the Region, where exceptions can be tolerated as thesedo not harm the orderly use of the band in the parts of Region 1 where there isa greater pressure on the available spectrum space. In the latter part of theRegion the second paragraph of the footnote should never be used to justifyignoring the first part for a considerable time.

iv. Beacons, irrespective of their ERP, will have to be situated in the beacon part of the band.

1.2. Footnotes

a. Telegraphy is permitted over the whole band, but preferably not in the beacon band;Telegraphy exclusive between 144.000 - 144.135 MHz.

b. Within IARU Region 1 the frequencies for beacons with an ERP of more than 50 Wattsare coordinated by the IARU Region 1 Beacon Coordinator; the frequencies for beaconswith and ERP of 10 Watts or more shall be communicated to the Beacon Coordinator.(see section IX).

c. For technical standards on NBFM and repeaters see section VIb

If there is a real need for more repeater channels (see section VIIIa ! ), it is recommendedthat Societies or Repeater Groups consider setting up a repeater system on the higherfrequency band(s).

Further to this subject the following recommendation was adopted in De Haan, 1993:

For FM repeater and simplex operation in the 144 to 146 MHz band IARU Region1 will change to a genuine 12.5 kHz channel spacing system. Furthermore in Tel Aviv, 1996 it was decided that societies shall promote the useof the 12.5 kHz channel spacing standard for NBFM channels in order toeffectively implement the 12.5 kHz system .

For the numbering of NBFM telephony channels, see annex 2 to this section.

d. Established simplex frequencies on repeater output channels may be retained.

e. In view of the important public relations aspect of amateur satellite activities, it wasdecided at the IARU Region 1 Conference in Miskolc-Tapolca (1978) that:

i) AMSAT will be allowed to use the band 145.8 - 146.0 MHz for amateur satellite

activity.

This decision was re-confirmed at the IARU Region 1 Conference in Brighton(1981).

IIc

IIc page 8 jun04

iii) see also footnote p

f. No unmanned stations shall use the all-mode segment, except for linear transponders(Tel Aviv 1996, San Marino 2002)

g. Attention is drawn to section 1.1. point iii of these Bandplan notes!

h. Network stations shall only operate in the part of the 145 MHz band allocated to DigitalCommunications and will be permitted only for a limited time. Such network stationsshould also have access ports on other VHF/UHF or Microwave bands and should notuse the 145 MHz band to forward traffic to other network stations. In view of the timelimitation the set-up of new network stations is not encouraged (De Haan, 1993).

Unmanned packet radio stations are only allowed in the segment 144.800 - 144.990 MHz.Outside of this segment the signal level produced by those stations shall be not largerthan 60 dB below the carrier level (measured in a 12 kHz bandwidth). Any otherunmanned packet radio and digital access points must cease operation not later than 31December 1997.(Tel Aviv 1996).

2. USAGE

The following notes are referring to the Usage column in the bandplan. As already set out in theintroduction to section IIc, in the right amateur spirit operators should take notice of theseagreements which are made for operating convenience, but no right to reserved frequencies canbe derived from a mention in the Usage column or from the following notes.

At the meeting of the VHF/UHF/Microwaves Committee in Vienna, March 1992, the followingrecommendation was adopted:

Societies should publish the use of 144.140 - 144.160 MHz as an alternative for EMEoperation. The results of this test should be monitored with the aim of incorporating thissegment as EME alternative into the Usage part of the bandplan if successful.

2.1. Footnotes

m. See procedures set out in section Vb.

n. Publicity should be given to the usage of frequencies around 144.600 MHz by RTTYstations , in order to keep these frequencies clear from other traffic and to avoidinterference with those RTTY stations.

p. For NBFM voice communications with special stations like manned spacecraft it isrecommended to use 145.200 MHz for simplex operation or 145.200/145.800 MHz forsplit-channel operation (Vienna 1995/Tel Aviv 1996).

IIc

IIc page 9 jun04

430 - 440 MHz BANDPLAN ( San Marino 2002)

IARU Region 1 Bandplan Usage

430.000

SUB-REGIONAL (national bandplanning) (d)

431.981

430.025 - 430.375

430.400 - 430.575

430.600 - 430.925

430.925 - 431.025

431.050 - 431.825

431.625 - 431.975

NBFM repeateroutput-channel freqs(F/PA/ON),12,5 kHz spacing, 1.6MHz shift (f)

Digital communication link channels(g) (j)

Digital communications repeaterchannels (g) (j) (l)

Multi mode channels (j) (k) (l)

Repeater input channel freqs(HB/DL/OE), 25 kHz spacing, 7.6MHz shift (f)

Repeater input channel freqs(F/PA/ON), 12.5 kHz spacing, 1.6 MHz shift

432.000

Telegraphy (a)

432.100

432.000 - 432.025 432.050 432.088

EME

Telegraphy centre of activity

PSK31 centre of activity

432.100

SSB/Telegraphy

432.399

432.200

432.350

432.370

SSB centre of activity

Microwave talkback centre ofactivity

FSK441 random calling

432.400Beacons (b)

432.490432.500

All Modes

432.994

432.500

432.500-432.600

432.600

432.700

432.600-432.800

Narrow-band SSTV

LINEAR TRANSPONDER IN(e) RTTY (ASK/PSK)

FAX (ASK)

LINEAR TRANSPONDER OUT (e)

432.994FM

433.381

REPEATER INPUT REGION 1 STANDARD, 25 kHzspacing, 1.6 MHz shift (Channel freq 433.000--433.375 MHz)

In the UK repeater OUTPUT channels.433.394

NBFM

433.581

433.400

433.500

SSTV(FM/AFSK)

(Mobile) NBFM calling

SIMPLEX CHANNELS, 25 kHzspacing, ( Channel freq 433.400 --433.575 MHz)

IIc

IARU Region 1 Bandplan Usage

IIc page 10 jun04

433.600All modes

434.000

433.600

433.625 - 433.775

433.700

434.000

RTTY (AFSK/FM)

Digital communications channels(g) (h) (i)

FAX channel (FM/AFSK)

Centre frequency of digitalexperiments as defined on note m

434.000All modes

& ATV (c)

434.594

434.450 - 434.575 Digital communications channels(by exception !! ) (i)

434.594

ATV (c) & FM

434.981

REPEATER OUTPUT (region 1 system), 25 kHzspacing, 1.6 MHz shift, (Channel freq 434.600 -- 434.975 MHz)

In the UK repeater INPUT channels435.000

Satellite service&

ATV (c)438.000438.000

ATV (c)&

SUB-REGIONAL (national bandplanning ) (d)

440.000

438.025 - 438.175

438.200 - 438.525

438.550 - 438.625

438.650 - 439.425

439.800 -- 439.975

439,9875

Digital communications channelfreqs (g)

Digital communications repeaterchannels (g) (j) (l)

Multi-mode (j) (k) (l)

Repeater output channels(HB/DL/OE), 25 kHz spacing, 7.6MHz shift, (f)

Digital communications linkchannels (g) (j)

POCSAG centre

IIc

IIc page 11 jun04


1.IARU REGION 1 BANDPLAN

The following notes are part of the officially adopted IARU Region 1 bandplan, and all member societiesshould strongly promote adherence to the recommendations made in these notes.

1.1. General

i. In Europe no input or output channels of telephony repeaters shall be allowed to operatebetween 432 and 433 MHz.( From 1-1-2004 those frequencies are ....between 432.000and 432.600 MHz .....)

ii. Beacons, irrespective of their ERP, will have to be located in the exclusive beacon partof the band.

iii. NBFM telephony channels and Repeaters are specified in section VIb

1.2. Footnotes

a. Telegraphy is permitted over the whole narrow-band DX part of the band; Telegraphyexclusive between 432.000 - 432.100 MH. PSK31, however, can be used as well in thissegment

b. Within IARU Region 1 the frequencies for beacons with an ERP of more than 50 Wattsare coordinated by the IARU Region 1 Beacon Coordinator (see section IX).

c. i. ATV operators should be encouraged to use the microwave allocations whereavailable, but may continue to use the 430 MHz band where permitted by thelicensing authority. In case of interference between ATV and the AmateurSatellite Service ,the Satellite Service should have priority.

ii. ATV transmissions in the 435 MHz band should take place in the segment434.000 - 440.000 MHz. The video carrier should be below 434.500 MHz or above 438.500 MHz. National societies should provide guidanceto their members on the exact frequencies to be used, with due consideration ofthe interests of other users.

(Noordwijkerhout 1987)

d) The words "Sub-regional (national) bandplanning" appearing in IARU Region 1VHF/UHF/Microwave bandplans mean the following:

In bands and sub-bands not available throughout Region 1, band-planning should becoordinated on a sub-regional basis between the countries where those bands andsub-bands are allocated to the Amateur Service. The words "national bandplanning" referto bands/segments which are available only in a single country (such as the 70 MHz bandallocation), or only in a few widely separated countries.(Torremolinos 1990)

e) At the IARU Region 1 Conference in Torremolinos (1990) the output band for linear

transponders was extended from 432.700 to 432.800 MHz under the following condition:

The established use of 432.600 MHz for RTTY (ASK/PSK) and 432.700 MHz for FAXshould be respected when installing linear transponders which use this allocation.

2. USAGE

The following notes are referring to the Usage column in the bandplan. As already set out in theintroduction to section IIc, in the right amateur spirit operators should take notice of theseagreements which are made for operating convenience, but no right to reserved frequencies canbe derived from a mention in the Usage column or from the following notes ( except where“exclusive”is mentioned”).

2.1. General

deleted

2.2. Footnotes

IIc

IIc page 12 jun04

f. The HB/DL/OE wide-shift repeater system, already in use for a long time, is valuable witha view to a better utilisation of the whole band. Hence IARU Region 1 endorses thesystem.

This also applies for the French repeater channel system, also adopted by theNetherlands and Belgium, which IARU Region 1 supports as a useful measure to fill ahitherto unused part of the band. For the numbering of NBFM telephony channels see appendix 2 to this section

g. In the Usage section of the 435 MHz bandplan the following frequency segments havebeen designated for digital communications:

i) 430.544 - 430.931 MHz Extension of the 7.6 MHz repeater system input fordigital comm.

438.194 - 438.531 MHz Output channels for the above ii) 433.619 - 433.781 MHz

438.019 - 438.181 MHz

iii) 430.394 - 430.581 MHz For digital communication links439.794 - 439.981 MHz For digital communication links

With due regard to the band allocated to the Amateur Service by the nationalAdministration, the interests of other users, possible interference from e.g. ISM, thespecific digital technique or system to be accommodated etc., a sub-regional, or nationalchoice may be made within the above segments.

h. In those countries where 433.619 - 433.781 MHz is the only segment of the 435 MHz

band available for digital communications, modulation techniques requiring a channelseparation exceeding 25 kHz should not be used. If different or incompatible use of thispart of the frequency spectrum in contemplated in neighbouring countries, this use shouldbe coordinated between the countries concerned with the aim of avoiding harmfulinterference.

i. On a temporary basis, in those countries where 433.619 - 433.781 MHz is the onlysegment of the 435 MHz band available for Digital Communications:

1. Channels with centre frequencies 432.700, 432.725, 432.750, 432.775, 434.450,434.475, 434.500, 434.525, 434.550 and 434.575 may be used for digitalcommunications.

2. Use of these channels must nor interfere with linear transponders.

3. Modulation techniques requiring a channel separation exceeding 25 kHz must notbe used on these channels.

(De Haan, 1993)

j. At the IARU Region 1 Conference in Torremolinos (1990) the following recommendationwas adopted regarding the segments for repeaters and links, shown in footnote g:

For a repeater/link to be installed within 150 km of a national border, the membersociety should co-ordinate the frequency allocation and the technical (system)data with the member societies in neighbouring countries. Special attentionshould be paid to the common good practice of using directional antennas andthe minimum power necessary.

As a matter of course this agreement is also valid for any link experiments carried out onthe multi-mode channels in the segment 438.544--438.631 MHz. ( De Haan, 1993 ).

k. These multi-mode channels are to be used for experimenting with new transmissiontechnologies (De Haan, 1993)

l. In the United Kingdom the use of low-power speech repeaters on repeater channels inthe segment 438.419--438.581 is allowed. Where necessary, frequencies will becoordinated with neighbouring countries (De Haan, 1993).

m. Experiments using wide band digital modes may take place in the 435 MHz band in thosecountries that have the full 10 MHz allocation. These experiments should be in the allmodes section around a frequency of 434 MHz, use horizontal polarisation and theminimum power required.(Tel Aviv 1996)

IIc

IIc page 13 jun04

1240 - 1300 MHz BANDPLAN

IARU REGION 1 bandplan Usage 1240.000

ALL MODES

1243.250

1240.000-1241.000 Digital communications 1242.025-1242.250 Repeater output, ch. RS1 –

RS10 1242.250-1242.700 Repeater output, ch. RS11

– RS28 1242.725-1243.250 Packet radio duplex, ch.

RS29 – RS50

1243.250

ATV

1260.000

1258.150-1259.350 Repeater output, ch. R20 –R68

1260.000SATELLITE SERVICE

1270.000

1270.000ALL MODES

1272.000

1270.025-1270.700 Repeater input, ch. RS1 --RS28

1270.725-1271.250 Packet Radio duplex, ch.RS29 -- RS50

1272.000ATV

1290.994

1290.994NBFM REPEATER INPUT,25 kHz spacing, ch. RM0(1291.000) -- RM19 (1291.475)

1291.481

1291.494ALL MODES

1296.000

1293.150-1294.350 Repeater input, ch. R20 –R68

1296.000TELEGRAPHY (a)

1296.150

1296.00-1296.025 Moonbounce1296.138 PSK31 centre of activity

1296.150

TELEGRAPHY/SSB

1296.800

1296.200 Narrow-band centre ofactivity

1296.400-1296.600 Linear transponder input 1296.500 SSTV 1296.600 RTTY 1296.700 FAX 1296.600-1296.800 Linear transponder output

1296.800BEACONS EXCLUSIVE (b)

1296.994

1296.994NBFM REPEATEROUTPUT, ch. RM0 -- RM19

1297.481

1297.494NBFM SIMPLEX, ch. SM20-- SM39 (c)

1297.981

1297.500 NBFM center of activity

IIc

IARU REGION 1 bandplan Usage

IIc page 14 jun04

1298.000

ALL MODES

1300.000

1298.025-1298.500 Repeater output channelfreqs, ch. RS1 -- RS28

1298.500-1300.000 Digital communications 1298.725-1299.000 Packet-Radio duplex

channel freqs, ch. RS29 --RS40


1. IARU REGION 1 BANDPLAN

The following notes are part of the IARU Region 1 bandplan for this band, originally adoptedduring the IARU Region 1 Conference at Noordwijkerhout (1987), and all member societies shouldstrongly promote adherence to the recommendations made in these notes. For the specification of NBFM see section VIb

1.1. Footnotes

a. Telegraphy is permitted over the whole narrow-band DX part of the band; Telegraphyexclusive between 1296.000 - 1296.150 MHz.

b. Within IARU Region 1 the frequencies for beacons with an ERP of more than 50 Watts

are coordinated by the IARU Region 1 Beacon Coordinator (see section IX). c. In countries where 1298 - 1300 MHz is not allocated to the Amateur Service (e.g. Italy)

the FM simplex segment may also be used for digital communications.

2. USAGE

The following note refers to the Usage column in the bandplan. As already set out in theintroduction to section IIc, in the right amateur spirit operators should take notice of theseagreements which are made for operating convenience, but no right to reserved frequencies canbe derived from a mention in the Usage column.

2.1. General

During contests and bandopenings local traffic using narrow-band modes should operate between1296.500 - 1296.800 MHz.

IIc

IIc page 15 jun04

2300 -2450 MHz BANDPLAN

IARU Region 1 bandplan Usage 2300.000

SUB-REGIONAL (national)BANDPLANNING (a)

2320.000

2304 - 2306 Narrow band segmentin countries where the2320-2322 segment isnot available

2308 - 2310 Narrow band segmentin HB

2320.000TELEGRAPHY EXCLUSIVE (c)

2320.150

2320.000-2320.025 EME 2320.138 PSK31 centre of activity

2320.150TELEGRAPHY/ SSB (c)

2320.800

2320.200 SSB centre of activity

2320.800BEACONS EXCLUSIVE (c)

2321.000

2321.000NBFM SIMPLEX &REPEATERS (b)

2322.000

2322.000

ALL MODES (b)

2400.000

2322.000-2355.000 ATV 2355.000-2365.000 Digital communications 2365.000-2370.000 Repeaters 2370.000-2392.000 ATV 2392.000-2400.000 Digital communications

2400.000AMATEUR SATELLITESERVICE

2450.000

2427.00 - 2443.00 ATV if no satellite usesthis segment


a) The words "Sub-regional (national) bandplanning" appearing in IARU Region 1VHF/UHF/Microwave bandplans mean the following:

In bands and sub-bands not available throughout Region 1, band-planning should be coordinatedon a sub-regional basis between the countries where those bands and sub-bands are allocatedto the Amateur Service. The words "national bandplanning" refer to bands which are available onlyin a single country (such as the 70 MHz band allocation), or only in a few widely separatedcountries.

(Torremolinos 1990) b) In countries where the ALL MODES segment 2322 - 2400 MHz is not allocated to the Amateur

Service, the FM SIMPLEX & REPEATER segment 2321 - 2322 MHz may be used for digital datatransmissions. For the specification of NBFM see section VIb

c) In countries where the narrow-band segment 2320 - 2322 MHz is not available, the followingalternative narrow-band segments can be used:

2304 - 2306 MHz2308 - 2310 MHz

IIc

IIc page 16 jun04

3400 -3475 MHz BANDPLAN


3400.000NARROW-BAND MODES

3402.000

3400.100 Center of activity

3402.000

ALL MODES 3475.000

3420.000-3430.000 Digital Communications

3450.000-3455.000 Digital Communications

5650 - 5850 MHz BANDPLAN


5650.000AMATEUR SATELLITESERVICE ( up-link)

5668.000

5668.000AMATEUR SATELLITESERVICE ( up-link)&NARROW BAND MODES (a)

5670.000

5668.200 Narrow band center ofactivity

5670.000DIGITAL

5700.000

5700.000ATV

5720.000

5720.000ALL MODES

5760.000

5760.000NARROW BAND MODES (a)

5762.000


5762.000ALL MODES

5790.000

5790.000AMATEUR SATELLITESERVICE (down-link)

5850.000


1. Footnotes

a. Societies are urged to inform their members that stations should preferably be able to operate inboth narrow-band segments.

IIc

IIc page 17 jun04

10.000 - 10.500 GHz BANDPLAN


10.000DIGITAL

10.150

10.150ALL MODES

10.250

10.250DIGITAL

10.350

10.350ALL MODES

10.368

10.368NARROW BAND MODES

10.370


10.370ALL MODES

10.450

10.450AMATEUR SATELLITESERVICE&ALL MODES

10.500

10.450-10.452 Narrow band modes incountries where 10.368-10.370is not available

NOTES ON THE 10.0 - 10.5 GHz BANDPLAN

1. Footnotes

a. In those countries where the narrow-band segment 10368 - 10370 MHz is not available, thesegment 10450 - 10452 MHz is suggested as an alternative narrow-bandwidth segment.

IIc

IIc page 18 jun04

24.000 - 24.250 GHz BANDPLAN(San Marino 2002)


24.000

ALL MODES

24.048

24.048

AMATEUR SATELLITE SERVICE&

NARROW BAND MODES

24.050

24.0482 Narrow band center of activity

24.050ALL MODES

(not preferred) (a)

24.250

24.125 Preferred operating frequency for wide-band equipment

1. Footnotes

a. In the lower 50 MHz of the 24 GHz band the amateur and amateur satellite service have aprimary/exclusive status, while the status is secondary in the upper 200 MHz . The all mode section in the secondary segment should only be used in case the preferred segment cannotbe used.

IIc

IIc page 19 jun04

47.000 - 47.200 GHz BANDPLAN

IARU Region 1 bandplan Usage47.000


NARROW BAND MODES

47.002


47.002ALL MODES

47.200

75.50-81.50 GHz BANDPLAN ( San Marino 2002 )


75.500ALL MODES

not recommended ( b)76.000

76.000ALL MODES

(not preferred) (a)77.500

77.500


NARROW BAND MODES

77.501


77.501

ALL MODES (Preferred segment)

78.000

78.000

ALL MODES(not preferred) (a)

81.500

1. Footnotes

a. Between 77.5 and 78 GHz the amateur and amateur satellite service have a primary/exclusive status,while the status is secondary in the remainder of the allocation. The all mode section in the secondary segment should only be used in case the preferred segment cannotbe used

IIc

IIc page 20 jun04

b. Till 2006 the amateur allocation status in the 75,5-76 GHz segment is primary/shared; after that datethis amateur allocation will be deleted in the ITU table. CEPT, however, has amended the ECA in such a way that this segment will remain available in the CEPTcountries after 2006. This in order to avoid interference problems between Short Range Radar for carsusing 77-81 GHz and the amateur(satellite) activities in the 77,5-78 GHz segment. This can be found inECA note EU35As this change was not yet formalised at the time of San Marino conference , this segment is , althoughprimary, not yet recommended.

IIc

IIc page 21 jun04

122.25 - 123 GHz Bandplan (San Marino 2002 )Valid from 1-1-2004 onwards


122.250

NARROW BAND MODES

122.251

122.251

ALL MODES

123.000

134 - 141 GHz BANDPLAN ( San Marino 2002 )


134.000


NARROW BAND MODES

134.001

134.001


136.000

136.000


141.000

1. Footnotes

a. Between 134 and 136 GHz the amateur and amateur satellite service have a primary/exclusivestatus, while the status is secondary in the remainder of the allocation. The all mode section in the secondary segment should only be used in case the preferred segmentcannot be used

IIc

IIc page 22 jun04

241 - 250 GHz BANDPLAN ( San Marino 2002 )


241.000


248.000

248.000


NARROW BAND MODES

248.001

248.001


250.000

1. Footnotes

a. Between 248 and 250 GHz the amateur and amateur satellite service have a primary/exclusivestatus, while the status is secondary in the remainder of the allocation. The all mode section in the secondary segment should only be used in case the preferred segmentcannot be used

IIc

IIc page 23 jun04

<This page is intentionally left blank>


x

NOTA: Toate drepturile asupra acestei editii apartin autorilor, cu exceptia APENDIX 3 si APENDIX 4. Orice preluare, modificare, transmitere, multiplicare, incorporare, explicita sau adaptata, fara acordul autorilor este strict interzisa. Publicarea acestui Manual fara drept, in orice forma si pe orice suport, fara acordul autorilor este interzisa. Orice incalcare a celor de mai sus va fi urmarita in justitie. Referinte web: www.asrr.org www.radioamator.eu www.yo3ksr.ro

Date post:	30-Jun-2015
Category:	Documents
Upload:	karinpomp
View:	1,631 times
Download:	13 times

Radiocomunicatii in situatii de urgenta

Documents