radiobiologie

Grupul (tema): Tema01

Întrebarea 1.

Primele ştiri despre acţiunea nocivă a razelor rentghen sau ivit in anul 1896, când sau depistat patologii:

Variante de răspuns:

1. pe ţesutul epitelial

2. în gonade

3. în muşchi

4. în globulele sanguine

Întrebarea 2.

Tarhanov (1898) in experienţe sale pe animale de laborator depistează schimbările patologice:


1. în muşchi şi ţesutul osos

2. în organismului

3. organe interne

4. pe piele

Întrebarea 3.

Cind savantul Corniche a constatat, ca sub acţiunea iradierii ionizante se stopeaza mitoza?


1. 1808

2. 1908

3. 1915

4. 1910

Întrebarea 4.

Sensibilitatea diferitor celule la iradierea ionizanta este drept proporţională cu:


1. nivelului de diferenţiere şi invers proporţional activităţii mitozei

2. multiplicarea ei şi invers proporţională nivelului de diferenţiere

3. accelerarea metabolismului celular şi invers proporţional nivelului de diferenţiere

4. stoparea metabolismului celular şi invers proporţional nivelului de diferenţiere

Întrebarea 5.

In 1925 Nadson şi Filipov au constatat ca razele roentgen acţionează:


1. citoplasmei

2. mitocondriilor

3. nucleu

4. ribozomilor

Întrebarea 6.

În care an sa descoperit de Jolio şi Irene Chiuri radioactivitatea artificială?


1. 1899

2. 1898

3. 1895

4. 1911

Întrebarea 7.

Bombardarea atomica in 1945 de americani au fost produse pe oraşele:


1. Herosima,Nagasachi

2. Tochio, Mosimoto

3. Berlin, Viena

4. Mancester, Singapore


Întrebarea 8.

Componenta atomului:


1. proton, neutron, electron, pozitroni

2. neutroni, protoni, electroni, pioni

3. proton, neutron, electron, mezon

4. neutron, cation, electroni, proton

Întrebarea 9.

Modelul componenţei atomului prevede:


1. în mod de straturi în dependenţă de masa particulelor elementare

2. amestecul simplu al particulelor elementare

3. orânduiala particulelor elementare în dependenţă de încărcătura electrica

4. sistema planetara solara

Întrebarea 10.

Masa protonului este egala cu:


1. 1,00790 uma

2. 1,00786 uma

3. 1,00797 uma

4. 1,00799 uma

Întrebarea 11.

Numărul orbitelor in atom variază:


1. până la 7

2. până la 10

3. de la 7

4. până la 5

Întrebarea 12.

Masa electronului este egala


1. 0.000578uma

2. 0.000540uma

3. 0.000545uma

4. 0.000550uma

Întrebarea 13.

Masa neutronului este:


1. 1,00853uma

2. 1,00852uma

3. 1,00855uma

4. 1,00860uma?

Întrebarea 14.

Energia electronului este:


1. 0,515 Mev

2. 0,509 Mev

3. 0,510 Mev

4. 0,517 Mev

Întrebarea 15.

Pătrunderea α - particulelor in aer:


1. până la 2 cm

2. până la 10 cm

3. 10 cm

4. de la 2 cm

Întrebarea 16.

Pătrunderea α - particulelor în ţesuturi este:


1. 2 – 5 µc

2. 1 – 2 µc

3. 10 – 15 µc

4. 5 – 10 µc

Întrebarea 17.

Masa α - particulelor este egala:


1. 4,03uma

2. 4,003uma

3. 4,005uma

4. 4,035uma

Întrebarea 18.

Natura γ - razelor este fascicolul de:


1. unde electronice

2. unde electromagnetice

3. unde radio

4. electroni

Întrebarea 19.

α - dezintegrare se dezvolta când din nucleu se elimina:


1. nucleul de Litiu

2. protoni?

3. nucleul de Hidrogen

4. nucleul de Heliu

Întrebarea 20.

Fenomenul ionizării secundare se dezvoltă când γ – cuanţii se lovesc cu:


1. cu neutronii

2. ionii mediului ambiant

3. electroni

4. cu nucleului atomic

Întrebarea 21.

Cum se modifică numărul protonilor şi neutronilor după elementul 21:


1. numărul neutronilor creşte mai accelerat

2. toate variantele sunt corecte

3. numărul protonilor creşte mai accelerat

4. numărul protonilor si neutronilor se majorează adecvat

Întrebarea 22.

Schimbarea forţei nucleare provine în urma:


1. interacţiunea între nucleoni şi mezoni

2. acţiunea gravitaţia terestre

3. interacţiunea între protoni şi electroni

4. puterile de atragere între atomi

Întrebarea 23.

Eroarea masei atomului se formează din:


1. energia eliminată de atomi

2. diferenţa dintre masa electronilor şi protonilor

3. diferenţa dintre masa nucleonilor şi electronilor

4. diferenţa dintre masa calculată teoretic şi cea fizică

Întrebarea 24.

Izotop sunt elementele care conţin:


1. numărul egal de protoni şi numărul diferit de mezoni

2. numărul egal de electroni şi numărul diferit de protoni

3. numărul egal de protoni şi numărul diferit de neutroni

4. numărul egal de protoni şi numărul diferit de electroni

Întrebarea 25.

Izobari se numesc elementele cu:


1. masa egala, dar diferiţi cu numărul de rând

2. diferită masa, dar numărul neutronilor este egală

3. masa diferită, dar cu numărul egal de electroni

4. masa egală ,iar diferit număr de electroni

Întrebarea 26.

Rezistenţa nucleului, stabilitatea lui depinde de:


1. raportul protonilor si neutronilor in nucleul atomului

2. numărul electronilor pe orbitele atomului

3. numărul neutronilor şi mezonilor în nucleul atomului

4. numărul electronilor în nucleul atomului

Întrebarea 27.

Enumeră tipurile de dezintegrare nucleara?


1. α - dezintegrare, β - dezintegrare, γ - dezintegrare

2. captarea ionilor, α - dezintegrare, conversia electronică?


4. γ α - dezintegrare, β - dezintegrare, γ – dezintegrare, razele roentgen


Întrebarea 28.

Legea dezintegrării radioactive prevede că intr-o unitate de timp se distrug:


1. numărul mai mic de nuclee

2. numărul constant de nuclee

3. numărul mai mic de nuclee


Întrebarea 29.

Ce se întâmplă cu nuclee conform constanta dezintegrării leamda:


1. se descompun

2. se restructurează

3. se recombină

4. se schimbă sarcina

Întrebarea 30.

Cu ce se poate de înlocui constanta dezintegrării lemda:


1. perioada de înjumătăţire

2. perioada de ionizare atomului

3. perioada de dezintegrare

4. perioada de sinteză

Întrebarea 31.

Ce elimină radionuclizii la dezintegrarea naturală:


1. alfa-particule

2. alfa-particule, beta-particule, gama-raze

3. beta-particule

4. alfa-particule, beta-particule, gama-raze, raze reonghen

Întrebarea 32.

Care factori acţionează asupra vitezei dezintegrării:


1. starea agregată, transformarea chimică, presiunea, polurile magnetice, temperatura

2. presiunea, polurile magnetice, transformările chimice

3. nici un răspuns nu este corect

4. temperatura, presiunea atmosferică, direcţia curenţilor de aer

Întrebarea 33.

Radioactivitatea izotopilor se măsoară în:


1. rad, reonghen

2. curic, Bequerel

3. volţi,amperi

4. bar, grei


Întrebarea 34.

Obiectul radiometriei este:


1. determinarea masei radionuclizilor

2. determinarea numărului de dezintegrări a nucleilor după caracterul iradierii

3. constatarea substanţelor iradiate

4. depistarea radioactivităţii în mediului ambiant

Întrebarea 35.

Obiectul dozimetriei este:


1. determinarea dozei iradierii?

2. înregistrarea atomilor suplimentari

3. determinarea originii iradierii

4. înregistrarea şi determinarea dozei iradierii?

Întrebarea 36.

Se poate de identifica izotopul după caracterul iradierei:


1. nu se poate

2. după aprecierea defectului masei

3. alfa,beta,gama

4. se poate după identificarea particulelor elimenate

Întrebarea 37.

Doza iradierii ionizante este:


1. masa radionuclizilor din mediu

2. fonul radiaţionic în atmosferă

3. radioactivitatea radionuclizilor depistate

4. debutul energiei absorbită intr-o unitate de volum(masa)

Întrebarea 38.

Care doze pot fi înregistrate:


1. în aer, pe suprafaţa(piele), în adâncime focară şi integrală

2. pe suprafaţa terestră, la nivelul mării, în munţi

3. în aer, sol, apă, în masivul silvic

4. în plante, în organismul animal, în diferite ţesuturi

Întrebarea 39.

Energia absorbită se consuma la:


1. impurificarea radioactivă a mediului ambiant

2. toate răspunsurile sunt corecte

3. variaţii de temperatură

4. formarea radicalelor liberi

Întrebarea 40.

Ce reprezintă doza de expunere:


1. este ionizarea tuturor ţesuturilor din organism

2. este energia folosită la reacţiile chimice

3. este energia absorbită

4. este valoarea de ionizare a mediu

Întrebarea 41.

Câţi electronvolţi se pierd la formarea perechilor de ioni:


1. 38 eV?

2. 32 eV

3. 30 eV

4. 20 eV

Întrebarea 42.

Care este unitate de măsură a dozei expunere în SI:


1. Joul\kg

2. Culon\kg

3. Rad\kg

4. Carma\kg

Întrebarea 43.

Care este doza de expunere într-un kg de aer în care se formează ioni cu sarcina electrică (+/-):


1. 10 culoni de electricitate

2. 0,5 culoni de electricitate

3. 2 culoni de electricitate

4. 1 culon de electricitate

Întrebarea 44.

Care este unitatea de măsură specifică a dozei de expunere în afară de SI:


1. Rad

2. Rentghen

3. Bequerel

4. Grei

Întrebarea 45.

Câte perechi de ioni se formează în cm3 de aer sub acţiunea renghen si gama–raze care formează:


1. 2.08209 perechi de ioni

2. 2.0800 9 perechi de ioni



Întrebarea 46.

Doza specifică Renteghen (R) a fost introdusă în anul:


1. 1928

2. 1911

3. 1927

4. 1925

Întrebarea 47.

La α - dezintegrare se elimină:


1. nucleul lui He

2. neutroni

3. protoni

4. electroni

Întrebarea 48.

Cum se modifică poziţia elementului la acţiunea α - dezintegrare?


1. Toate variantele sunt corecte

2. Se mişcă în stânga

3. Elementul rămâne la loc

4. Se mişcă în dreapta

Întrebarea 49.

Elementele supraîncărcate supuse β - dezintegrării degajă:


1. un proton şi raze β

2. un pozitron eliminând γ - raze

3. un electron şi pozitron transformându-se in mezon

4. un electron şi anti -neitrino, transformându-se în proton

Întrebarea 50.

γ - cuanţi interacţionează cu substratul şi provoacă:


1. formarea perechilor , eliminarea fotoelectrică, ionizarea substratului

2. luminiscenţa electrică, ionizarea substratului

3. absorbţia fotoelectrică, efectul coumpton, ionizarea substratului

4. efectul coumpton, luminiscenţa substanţei

Întrebarea 51.

Care doze pot fi înregistrate:


1. pe suprafaţă, în adâncime, în mediu, focară şi integrală

2. în stratosferă, pe suprafaţa terestră, la nivelul mării,în munţi

3. în plante, în organismul animalelor, în diferite ţesuturi

4. în aer, în apă, în masivul silvic


Întrebarea 52.

Care unitatea se utilizează pentru aprecierea efectului fizic a iradierii în mediu şi ţesuturile biologice?


1. µR

2. Rad

3. Microrad

4. Kilorad

Întrebarea 53.

Unitatea de măsură a dozei absorbite este:


1. Roentgen

2. Kiuri

3. Grei

4. Sivert

Întrebarea 54.

Care este doza absorbită, într-un kg de masă a substanţei:


1. 100 ergi

2. 200 ergi

3. 150 ergi

4. 120 ergi

444Întrebarea 55.

Lungimea de unda a razelor X depinde de:


1. de diferenţa de potenţial între anod şi catod

2. de intensitatea curentului anodic


4. de intensitatea curentului anodic

Întrebarea 56.

Puterea dozei este doza angajată de obiect in unitate de:


1. Timp

2. Toate răspunsurile sunt corecte

3. Volum

4. Masă

Întrebarea 57.

Eficacitatea relativă biologică arată:


1. energia care a fost absorbită de mediu

2. impactul ionizării specifice

3. mărimea ionizării specifice

4. doza absorbită

Întrebarea 58.

Care este unitatea de măsură ce reprezintă doza echivalentă:


1. Grei

2. Rad

3. Roentgen

4. Savart

Întrebarea 59.

Coeficientul calităţii C.C. pentru α particule este:


1. 22

2. 30

3. 28

4. 25

Întrebarea 60.

Coeficientul calităţii C.C. pentru beta particule este:


1. 10

2. 3

3. 7

4. 5

Întrebarea 61.

Sivert (Sv) se calculează de la doza absorbită în (Gr) cu:


1. timpul de expoziţie

2. doza in Roentgen


4. coeficientul calităţii (C.C)

Întrebarea 62.

Constanta K γ are legatură reciprocă cu:


1. volumul radionuclidului şi radioactivitatea lui, exprimată în roentgen

2. masa radionuclidului şi puterea dozei, exprimată în roentgen

3. radioactivitatea elementului şi dozei de expunere, exprimată în roentgen

4. radioactivitatea izotopului şi dozei de expunere, exprimată în roentgen

Întrebarea 63.

Care este doza de expunere a izotopilor de Ra, trecând prin filtru de platină este egala cu:


1. 8,8 R/h

2. 8,5 R/h

3. 8.1 R/h

4. 8,6 R/h

Întrebarea 64.

Cum se modifică doza de iradiere a unui radionuclid?



2. depinde de natura elementului

3. se micşorează odată cu timpul

4. se micşorează odată cu distanţa

Întrebarea 65.

Iradierea ionizantă se bazează pe:


1. ionizarea mediului gazos şi solid

2. modificarea fonului radioactiv

3. modificarea componenţei chimice a substanţei

4. impurificarea mediului înconjurător

Întrebarea 66.

Efectele de ionizare în camera ionizantă sunt formate de:


1. β, α, electroni

2. β, α, pozitronii, pionii

3. β, α, γ, protoni

4. β, α, neutroni

Întrebarea 67.

Sub acţiunea cărora raze se formează ionizarea secundară:


1. α razelor

2. γ razelor

3. β razelor


Întrebarea 68.

În care diapazon de tensiune funcţionează contorul pe baza camerei ionizante?


1. 400-700

2. 100 - 300

3. 0 - 300

4. 300 -500

Întrebarea 69.

În care diapazon de tensiune funcţionează contorul proporţional?


1. până la 900

2. până la 700

3. 300 - 700

4. 700 - 1000

Întrebarea 70.

În care diapazon de tensiune este egal pentru contorul Geiger-Muller cu:


1. 1000 - 1600

2. 1000 - 1500

3. pînă la 1600

4. 1200 - 1500

Întrebarea 71.

Care contori înregistrează ionizarea primară


1. Stintilaţionic

2. Camera ionizantă

3. Proporţional

4. Geiger-Muller

Întrebarea 72.

Înregistrarea ionizării secundare se efectuează cu cantorii:


1. Geiger-Muller

2. pe baza camerei ionizante

3. cantorii proporţionali

4. stintilationice

Întrebarea 73.

Contorul Geiger - Muller înregistrează:


1. alfa-particule, beta-particule

2. toate tipurile de raze

3. beta-particule, γ raze

4. alfa-particule, γ raze

Întrebarea 74.

Puterea dozei se înregistrează cu:


1. radiometre

2. ampermetre

3. voltmetre

4. dozimetre

Întrebarea 75.

Sub acţiunea gama - razelor în stintilaţor apar:


1. fotoni

2. unde electromagnetice

3. ionizare


Întrebarea 76.

Care procese se dezvoltă în foto – electro – multiplicator?


1. transformarea energiei radiaţiei în energia electrică

2. transformă şi amplifică energia luminii în energia electrică

3. transformă energia luminii în energia electrică

4. transformă şi reduce energia luminii în energia electrică

Întrebarea 77.

Care aparatele se utilizează pentru determinarea iradierii ionizante?


1. spectrometre, ionometre, ampermetre

2. radiometre, dozimetre, spectrometre

3. dozimetre, renghenometre, radiometre

4. radiometre, dozimetre, ampermetre

Întrebarea 78.

Metoda relativă a depistării radioactivităţii prevede compararea indicaţiilor cu?


1. se acceptă lucru fără proba etalon

2. cu proba etalon

3. cu proba precedentă



Întrebarea 79.

Care sunt sursele de iradiere naturală?


1. iradierea cosmică primară, Ra, U

2. iradierea cosmică secundară, razele UV

3. iradierea cosmică, radionuclizii naturali

4. radionuclizii a scoarţei terestre, razele IR

Întrebarea 80.

Iradierea cosmică primară se formează din erupţii şi vaporizare:


1. de pe suprafaţa planetelor apropiate şi stele

2. din mediul galactic, lună şi steroide

3. de pe suprafaţa stelelor, alte formaţiuni galactice, soarele

4. de pe suprafaţa planetelor a sistemului solar

Întrebarea 81.

Iradierea cosmică primară este compusă din:


1. pozitroni 70%, pioni 20%, atomi a elementelor grele 10%

2. beta particule 70%, nucleele gazelor inerte 20%, gama cuanţ 10%

3. protoni -75%, particulele alfa – 18, atomi al elementelor mai grele 15%

4. mezoni 20%, electroni 70%, neutroni şi alfa particule 10%

Întrebarea 82.

Iradierea cosmică secundară este compusă din:


1. nuclee de H, O, N -80%; alte elemente 20%

2. nucleele de Heliu 70%, Beriliu şi Litiu 26% şi alte nuclee 4%

3. mezoni 75%, electroni şi pozitroni 21% şi 4 % protoni, gama cuanţ, neutroni

4. elemente a particulelor atomice 70% şi diferite iradieri 30%

Întrebarea 83.

Coeficientul calităţii a iradierii cosmice secunde la nivelul mării aproximativ este egal cu:


1. 5

2. 1

3. 3

4. 4

Întrebarea 84.

La nivelul mării doza de iradiere în ţesuturile biologice este mai majoră decât în aer cu:


1. 20%

2. 25%

3. 15%

4. 10%

Întrebarea 85.

Doza acumulată în timp de un an de iradieri cosmice este egală cu:


1. 0,5 mGrei

2. 0,2 mGrei

3. 0,4 mGrei

4. 0,1 mGrei

Întrebarea 86.

Cei mai răspândiţi radionuclizi naturali sunt:


1. Rb, Nobidiu, Ceziu, Hidrogen

2. U, T, K, Rb

3. U, Te, Bi, La

4. Fl, K, P, Na

Întrebarea 87.

Cel mai răspândit radionuclid în scoarţa pământului este:


1. C116

2. U238

3. Rb 87

4. K40

Întrebarea 88.

Cea mai mare radioactivitate în natură formează:


1. Na

2. P

3. K

4. C

Întrebarea 89.

Din radionuclizi naturali, care se conţin în plante, cea mai mare radioactivitate formează:


1. K

2. Ca

3. Rn

4. P

Întrebarea 90.

Radiaţiile surselor externe şi interne care acţionează în continuu, formează în organism o doză absorbită pe un an, egală:


1. 15 mGrei

2. 20 mGrei

3. 12 mGrei

4. 8 mGrei

Întrebarea 91.

Radionuclidele de provenienţă artificială se formează în rezultatul acţiunii:


1. razelor α şi β

2. razelor ultraviolete


4. razelor γ

Întrebarea 92.

Cine provoacă reacţia nucleară a elementelor 135U, 283U, 238U, 239Pu?


1. protonii

2. neutronii


4. electronii

Întrebarea 93.

În urma distrugerii nucleelor de Uraniu se formează:


1. reacţia de absorbţie a energiei

2. reacţia de acumulare a energiei


4. explozienucleară, cu degajare de energie

Întrebarea 94.

La explozia bombei atomice se angajează în reacţia nucleară numai:


1. 25 % Uraniu

2. 30 % Uraniu

3. 10 % Uraniu

4. 15 % Uraniu

Întrebarea 95.

În timpul explozie nucleară care izotopi se formează:


1. 87Rb, 129I, 135Cs

2. 131I, 140Ba, 90Sr

3. Toate variantele de răspuns

4. 90S, 95Cd, 125Fe

Întrebarea 96.

După explozia nucleară, care izotopi sunt cei mai periculoşi:


1. 90Sr, 157Cs, 124I, 141Sm

2. 90Sr, 135Cs, 140I, 140Sm

3. 90Sr, 147Cs, 184I, 139Sm

4. 90 Sr, 137 Cs, 131 I, 146 Sm

Întrebarea 97.

Ce se formează după explozia bombei atomice?


1. impurificarea solul în procesul exploziei


3. ionizarea mediului

4. iradierea adăugătoare

Întrebarea 98.

Iradierea adăugătoare apare în rezultatul acţiunii:


1. şuvoiul de protoni

2. şuvoiul de neutroni

3. şuvoiul de mezoni

4. temperaturii ridicate

Întrebarea 99.

Care izotopi se remarcă la impurificarea mediului ambiant:


1. 131I, 40K, 24Na

2. 90 Sr, 131 I, 137 Cs

3. 131I, 106Ru, 40K

4. 90Sr, 131I, 40K

Întrebarea 100.

Impurificarea mediului înconjurător depinde de:


1. condiţiile atmosferice

2. calibrul instalaţiei atomice

3. nici un răspuns corect

4. caracterul sursei atomice

Întrebarea 101.

Timpului în care se reţin produsele radioactive în troposferă?


1. 3 – 6 ani

2. 5 – 10 ani

3. 10 – 15 ani

4. 8 – 10 ani

Întrebarea 102.

Care este timpul de reţinere a produselor radiactive în stratosferă?


1. 20 – 30 ani

2. 10 – 15 ani

3 . 15 – 20 ani

4. 5 – 10 ani

Întrebarea 103.

Care sunt căile de pătrundere în organism a produsele radioactive?


1. prin pielea animalului

2. pe calea aparatului respirator


4. pe calea gastro-intestinală


Întrebarea 104.

Toxicitatea radioizotopului depinde de:


1. toate variantele corecte

2. proprietăţile fizico-chimice a substanţei cu care pătrunde în organism

3. caracterul iradierii, energiei şi perioada de înjumătăţire

4. caracterul repartizării radionuclidului şi timpul de reţinere

Întrebarea 105.

Caracterul iradierii brusc majorează toxicitatea prin:


1. capacitatea de penetrare

2. acumularea energiei

3. ionizarea mediului biologic

4. transferul liniar al energiei (TLE)

Întrebarea 106.

Transferul liniar al energie depinde de ionizarea specifică:


1. beta-particule, neutroni


3. alfa-particule, protoni

4. beta particule, electroni

Întrebarea 107.

Pentru a caracteriza acţiunea biologică a diferitelor caractere de iradiere ionizantă au fost introdusă:


1. coeficientul acumulării energiei absorbite în organele parenchimatoase

2. eficacitatea biologică relativă ori coeficientul calităţii

3. coeficientul acţiunii biologice pe diferite ţesuturi

4. eficacitatea de acţiune biologică pe diferite organe

Întrebarea 108.

Care izotopi radioactivi reprezintă mai mare pericol pentru organism?


1. cu perioada de înjumătăţire mare, sute şi mii de ani

2. cu perioada de înjumătăţire de la câteva zile până la zeci de ani

3. cu perioada de înjumătăţire scurtă, minute, ore

4. toate variantele de răspuns sunt corecte

Întrebarea 109.

Care stare de agregare este mai periculoasă pentru organism?


1. care uşor formează gaze şi substanţe solvente

2. care sunt nesolubile şi puţin solubile în apă

3. care sunt în formă de gaze şi cu molecule mari

4. care au o dispersie mică şi uşor pătrund în ţesuturi

Întrebarea 110.

Care model de repartizare a radionuclidului în organism este mai periculos?


1. în schelet şi muşchi

2. uniform în tot organismul

3. în sistemul reticolo-endotelial

4. în ficat şi rinichi

Întrebarea 111.

Care este eficacitatea de acţiune a radionuclidului în dependenţă de perioada de eliminare?


1. foarte îndelungat

2. medie

3. îndelungată

4. scurtă

Întrebarea 112.

De ce depinde pătrunderea şi acumularea aerosolului radioactiv în organism?


1. concentraţia şi radioactivitatea radionuclidului


3. încărcătura şi mărimea particulelor

4. solubilitatea şi aciditatea mediului

Întrebarea 113.

De ce factori depinde reabsorbţia radionuclidului în aparatul gastro-intestinal al animalelor?


1. proprietăţile fizico-chimice


3. specia şi vârsta animalului

4. starea fiziologică a animalului

Întrebarea 114.

Care grupe de radionuclizi se absorb mai accelerat?


1. halogene şi acide

2. elementele solubile şi halogene

3. halogene, alcaline

4. elementele grele şi puţin solubile

Întrebarea 115.

Organul în care se concentrează radionuclidul se numeşte:


1. organ de acumulare

2. organ selectiv

3. organ critic


Întrebarea 116.

După măsura de acumulare a Sr90 în scheletul animalelor se repartizează în următoarea consecutivitate:


1. găinile, ovinele, suinele, caprinele, bovinele, cabalinele

2. bovinele, caprinele, ovinele, suinele, găinile

3. suinele, caprinele, găinile, ovinele, bovinele

4. ovinele, caprinele, bovinele, găinile, suinele

Întrebarea 117.

Viteza eliminării radionuclidelor din organism depinde de:


1. provenirea radionuclidului

2. starea fiziologică a animalului

3. specia şi vârsta animalului


Întrebarea 118.

Care radionuclizi sunt mai periculoşi pentru mediul înconjurător?


1. 235U,85Th,226Ra

2. 131I,32P,35S

3. 24Na,40K,15N

4. 131 I, 137 Cs, 90 Sr

Întrebarea 119.

Care din izotopii Iodului sunt mai răspândiţi după explozia nucleară?


1. 128I

2. 131 I

3. 118I

4. 138I

Întrebarea 120.

Perioada de înjumătăţire a 131I?


1. 9 zile

2. 10 ore

3. 12 zile

4. 7 zile

Întrebarea 121.

Care este organul critic al 131I?


1. ficatul

2. muşchii

3. oase

4. glanda tiroidă

Întrebarea 122.

Care cantitate de 131I se depune în glanda tiroidă?


1. 40%

2. 55%

3. 50%?

4. 35%

Întrebarea 123.

Care organ a sistemul endocrin atacă 131I:


1. pancreasul

2. hipofizei

3. suprarenalelor

4. glanda tiroidă

Întrebarea 124.

Care este perioada de înjumătăţire a Cs137:


1. 35 ani

2. 39 ani

3. 28 ani

4. 33 ani

Întrebarea 125.

Care este ţesutul critic a Cs137?


1. ţesutul nervos

2. ţesutul muscular

3. ţesutul epitelial

4. ţesutul conjunctiv

Întrebarea 126.

Care este doza de Cs137 care provoacă boala actinică:


1. 1,85x107 Bg pe 1 kg masă vie




Întrebarea 127.

Antidotul lui Cs137 este:


1. K

2. P

3. Na

4. Ca

Întrebarea 128.

Care este perioada de înjumătăţire a Sr90:


1. 32 ani

2. 30 ani

3. 35 ani

4. 33 ani

Întrebarea 129.

Care izotop radioactiv se formează la dezintegrarea Sr90


1. Sr45

2. Ca25

3. Y 90

4. K40

Întrebarea 130.

Care este perioada de înjumătăţire a Y90:


1. 2 zile

2. 64 ore

3. 64 ani

4. 4 zile

Întrebarea 131.

În care organe apar primele dereglări sub acţiunea Sr90:


1. Pielea

2. Organele hematologice

3. Sistemul gastro - intestinal

4. Organele genitale

Întrebarea 132.

Care este antidotul lui Sr90:


1. Na

2. P

3. K

4. Ca


Întrebarea 133.

În ce spaţiu mai activ acţionează iradierea ionizantă:

1. Medii lichide


3. Medii solide

4. Medii gazoase

Întrebarea 134.

Care este durata fazei fizice a acţiunii iradierii ionizante:

1. 10-15 - 10-18 S

2. 10-17 - 10-20 S

3. 10-10 - 10-17 S

4. 10 -11 - 10 -18 S

Întrebarea 135.

Faza fizico-chimică durează:

1. 10-5-10-15 S

2. 10-15-10-20 S

3. 10-13-10-16 S

4. 10 -2 -10 10 S

Întrebarea 136.

În faza fizico-chimică se formează:


2. radicalii liberi ai H şi grupa OH

3. radicalii liberi ai OH

4. radicalii liberi ai H

Întrebarea 137.

Cât durează reacţiilor chimice:

1. 10-6-10-12S

2. 10-8-10-15S

3. 10 -5 -10 -10 S

4. 10-9-10-14S

Întrebarea 138.

Cu ce interacţionează radicalii liberi:

1. cu atomii substanţelor organice

2. cu toate substanţele organice şi neorganice

3. substanţele organice

4. substanţele anorganice

Întrebarea 139.

Care efect influenţează asupra acţiunii iradierii ionizante:

1. efectul formării perechilor

2. efectul oxigenic

3. efectul ionizării

4. efectul hidrogenic

Întrebarea 140.

Efectul diluării se manifestă:

1. în soluţiile de concentraţii hipertonice

2. „în vitro”în soluţii cu suspensii macromolecule şi virale

3. în suspensii de celule transplantate şi ţesuturi

4. în soluţiile de concentraţii hipotonice

Întrebarea 141.

Ce provoacă acţiunea directă a iradierii ionizante pe substratul biologic:

1. ionizarea şi formarea radicalelor

2. transformarea macromoleculelor

3. schimbările chimice în soluţii

4. excitare şi ionizare

Întrebarea 142.

Cum se manifestă acţiunea indirectă a iradierilor ionizante:

1. radioliza apei şi substanţelor dizolvate în ea

2. oxidarea substanţelor substratului

3. hidroliza substanţelor substratului

4. absorbţia energiei de moleculele, celulelor şi ţesuturilor

Întrebarea 143.

Care este diapazonul procentual la acţiunea directă şi indirectă a iradierii ionizată:

1. 60 - 40%

2. 20 - 80%

3. 45 - 50%

4. 10 - 90%

Întrebarea 144.

Care procese se dezvoltă la iradierea ionizantă:

1. Formarea radicalilor


3. Reacţiile biochimice

4. Fenomenele fizice primare

Întrebarea 145.

La acţiunea indirectă a iradierii iau parte:

1. Toate sistemele enumerate

2. Sistemul nervos

3. Sistemul endocrin

4. Sistemul umoral

Partea 2 30%: Număr de întrebări - 86, (30,18%).


Întrebarea 146.

Influenţa iradierea ionizată asupra organismului se determină de:

1. intensitatea iradierii şi starea fiziologică

2. doza iradierii şi particularităţile individuale ale organismului

3. caracterul iradierii şi productivitatea animalelor

4. puterea dozei şi caracteristica morfologică a organismului

Întrebarea 147.

Radiosensibilitatea animalelor depinde:


2. Specie şi starea fiziologică

3. Specia

4. Vârsta

Întrebarea 148.

Sensibilitatea mamiferelor este mai înaltă decât la:

1. reptilele, păsările

2. păsările, peştii, amfibii

3. peştii, insectele, microorganisme

4. amfibii şi plante

Întrebarea 149.

Cum acţionează la iradierea ionizantă celulele organismului:


2. Sensibilitate diferită

3. Sensibilitate specifică

4. Sensibilitate identică

Întrebarea 150.

Care este randamentul organelor după semnele funcţional - biochimice:

1. Cardia, muşchii, linfonodulii, testiculele

2. Grandele suprarenale, emisferele mari, aparatul gastro - intestinal, ficatul, splina

3. Timus, măduva spinării, emisferele mari

4. Emisferele mari, crierul mic, hipofiza, cordul, muşchii, pielea, ţesutul osos

Întrebarea 151.

Care este randamentul organelor după schimbările morfologice:

1. Măduva roşie osoasă, glanda tiroidă, nodulii limfatici, splina

2. Glandele sexule, glanda tiroidă, splina

3. Splina, glandele sexuale, nodulii limfatici, foliculele limfatice din aparatul gastro - intestinal

4. Limfonodulii, foliculele limfatice, splina, glandele sexuale

Întrebarea 152.

Care sunt cele mai rezistente organe la acţiunea iradierii ionizante:

1. Ochii şi rinichii

2. Pielea şi splina

3. Pielea, ochii

4. Ochii şi testiculele

Întrebarea 153.

Care organele sunt la doza de iradiere egală de 1 Gr.:

1. Rinichii, pulmonii, emisferele mari, oasele, inima

2. Ficatul, pulmonii, rinichii, inima, oasele, ligamentele, măduva spinării

3. Pulmonii, rinichii, inima, ficatul oasele, ligamentele

4. Emisferele mari, inima, ligamentele, splina, măduva spinării

Întrebarea 154.

Care doză de iradiere acţionează mai efectiv:

1. doza în are

2. doza la suprafaţă

3. doza comună

4. doza în adâncime

Întrebarea 155.

La acţiunea iradierii ionizante animalele după vârstă se aranjează în următorul randament:

1. embrionul, tineretul, animalele senile, animalul adult

2. adult, embrionul, animalele senile, tineretul

3. tineretul, fătul, animalele senile

4. fătul, animalul adult, bătrân, embrionul

Întrebarea 156.

La iradierea locală schimbările reactivităţii receptorilor pielii se înregistrează la doza:

1. 0,01 Gr

2. 0,02 Gr

3. 0,03 Gr

4. 0,04Gr

Întrebarea 157.

Schimbările morfologice în piele la acţiunea locală se dezvoltă la doza:

1. 8 Gr

2. 7 Gr

3. 10 Gr

4. 6 Gr

Întrebarea 158.

La iradierea locală a testiculelor apare micşorarea în mărime şi destrucţia epitelii spermatogene la dozele:

1. 1 Gr

2. 3 Gr

3. 4 Gr

4. 2 Gr


Întrebarea 159.

Care este sensibilitatea celulelor din cadrul unui ţesut?


1. diferită sensibilitate

2. sensibilitate adecvată

3. acea sensibilitate

4. în dependenţă de ţesut

Întrebarea 160.

Sensibilitatea celulelor la iradierea ionizantă depinde de:

1. faza mitozei

2. vârstă


4. starea funcţională

Întrebarea 161.

Din componentele celulei cea mai mare sensibilitate la iradierea ionizantă o are:

1. mitocondrii

2. lizozomi

3. ribozomi

4. acizii nucleici

Întrebarea 162.

La care durată de timp se vor dezvoltă schimbări în celulă la iradierea ionizantă:

1. peste o oră

2. peste 3 – 7 zile



Întrebarea 163.

Care schimbări caracteristice se dezvoltă în celule la acţiunea iradierii ionizante?

1. Creşte consistenţa citoplasmei

2. Creşte permeabilitatea membranelor


4. Se dezvoltă vacuolizarea citoplasmei

Întrebarea 164.

Care fază a mitozei celulele sunt mai sensibile la iradierea ionizată?

1. anafaza

2. profaza

3. telofaza


Întrebarea 165.

Cum se caracterizează sindromul măduvei roşie osoasă?

1. Majorarea bruscă a globulelor sanguine

2. Micşorarea bruscă a leucocitelor

3. Creşterea bruscă a globulelor sanguine

4. Creşterea bruscă a leucocitelor

Întrebarea 166.

Care este durata de timp în care are loc scădere bruscă a leucocitelor?

1. 1 – 3 zile

2. 3 – 8 zile

3. 1 – 2 săptămâni

4. câteva ore

Întrebarea 167.

Care forme a leucocitelor sunt mai sensibile la iradierea ionizantă?

1. monocitele

2. neutrofilele

3. limfocitele


Întrebarea 168.

Până la care număr pot să se scadă leucocite la iradierea ionizantă?

1. 1000 - 3000

2. mai puţin de 1000

3. 3000 5000

4. 5000 - 6000

Întrebarea 169.

Care forme de neutrofile predomină în faza majorării numărului lor?

1. segmentate şi deformate

2. nesegmentate şi deformate

3. nesegmentate

4. alte forme

Întrebarea 170.

Care forme de neutrofile predomină în perioada devastării?


2. fără nucleu

3. bastoane

4. segmentate

Întrebarea 171.

Cum se modifică numărul bazofilelor la iradierea ionizantă în primele zile?


2. nu se modifică

3. nu se schimbă esenţial

4. se micşorează

Întrebarea 172.

Ce se dezvoltă la scăderea bruscă a eritrocitelor la iradierea ionizantă?

1. anemia normocitară şi hipocromă

2. anemia hipercromă

3. anemia hipocromă

4. anemie posthemoragică

Întrebarea 173.

Care sunt cele mai sensibile elemente figurate ale sângelui?

1. Trombocite


3. Leucocitele

4. Eritrocitele

Întrebarea 174.

Numărul trombocitelor la dozele letale brusc se micşorează la:

1. 8 - 20 zile

2. 6 - 12 zile

3. 7 - 14 zile

4. 12 - 14 zile

Întrebarea 175.

Care semne sunt caractere la iradierea ionizanta:

1. coagularea sângelui rămâne la nivel normal

2. majorarea coagulării sângelui

3. scăderea neesenţială a coagulării

4. scăderea coagulării sângelui

Întrebarea 176.

Care proces în coagularea sângelui se dezvoltă la dozele mari de iradiere:

1. se măreşte retracţia coagulării sângelui


3. se micşorează retracţia coagulării sângelui

4. rămâne la acelaşi nivel

Întrebarea 177.

La dozele mari de radiere ionizantă la animale se dezvoltă:

1. hiperemia mucoaselor

2. sindromul hemoragic

3. descompunerea nucleelor celulelor

4. dereglări în alte sisteme al organismului

Întrebarea 178.

Sindromul hemoragic se manifestă:

1. cu toate semnele descrise

2. afectarea măduvei roşie osoasă

3. hemoragii în toate organele

4. afectarea pereţilor vaselor sanguine

Întrebarea 179.

Dozele mici de iradiere ionizantă majorează:


2. celulară şi umorală

3. reactivitatea imunologică şi comună

4. reactivitatea specifică şi nespecifică

Întrebarea 180.

În dozele mari a iradierii ionizante în organism se provoacă:

1. micşorare şi depresiunea reactivităţii imunologice a organismului

2. majorarea proceselor de formarea anticorpilor

3. majorarea proprietăţilor bactericide ale lichidelor şi ţesuturilor din organism

4. accelerarea mecanismului de fagocitare celulară


Întrebarea 181.

Afectarea la iradierea ionizantă se determină:

1. de doza iradierii şi gradul de sensibilitate a organismului

2. de caracterul iradierii şi starea fiziologică a animalului

3. de doza iradierii şi de zonele în care animalele se întreţin

4. de timpul în care animalele s-au aflat în zona afectată de radionuclizi

Întrebarea 182.

La acţiunea iradierii ionizante la diferite doze pot să se dezvolte:

1. arsuri de iradiere, schimbări genetice, anemia

2. boala actinică, arsurile de iradiere, consecinţele îndepărtate

3. consecinţele genetice boala iradierii, arsuri a pielii

4. boala iradierii, arsuri izotopice, consecinţele îndepărtate

Întrebarea 183.

La acţiunea iradierii ionizante exogenă şi endogenă în diferite doze apar:

1. febra ionizării şi arsuri

2. boala actinică acută şi cronică

3. leucoza şi mutaţii

4. febra iradierii şi boala cosmică

Întrebarea 184.

Care este doza unică acumulată de animal în timpul:

1. 2-3 luni

2. 2-3 minute

3. 3-4 zile

4. 2-3 ani

Întrebarea 185.

Boala actinică acută este afectarea generală a organismului la care se atacă:

1. toate sistemele şi organele

2. sistemul hemotopoetic şi genetic

3. sistemul central nervos şi rinichii

4. sistemul gastro-intestinal şi cardio-vascular

Întrebarea 186.

Care doză absorbită poate să provoace boala actinică acută:

1. egală cu 0,5 Gr

2. egală cu 0,1 Gr

3. mai mică de 1 Gr

4. mai mare de 1Gr

Întrebarea 187.

Cîte perioade se deosebesc la boala actinică acută:

1. cinci

2. două

3. patru

4. trei

Întrebarea 188.

Primele reacţii primare la boala actinică acută durează:

1. 3-5 zile

2. 2-3 zile

3. câteva ore

4. o săptămână

Întrebarea 189.

Reacţiile primare se caracterizează cu următoarele semne:

1. excitare cu inhibare

2. hiperemia şi hemoragii pe mucoase

3. cu toate semnele descrise

4. apare tahicardia şi gâfâiala

Întrebarea 190.

Perioada latentă bolii actinice acute continuă:

1. până la 2-3 săptămâni şi mai bine

2. 2-3 ore până la 20-24 ore

3. de la câteva zile până la câteva săptămâni

4. de la câteva ore până la câteva zile

Întrebarea 191.

Perioada a doua se caracterizează cu:

1. bronşite, pneumonii şi hemoragii pe mucoase,majorarea numărului leucocitelor

2. semnele clinice revin la normă, se dezvoltă schimbări profunde în toate organele parenchimatoase

3. dereglări în aparatul gastro-intestinal şi sistemului nervos central

4. micşorarea limfopoezei şi scăderea numărului eritrocitelor, trombocitopenia şi mişcarea nucleelor neutrofilelor în dreapta

Întrebarea 192.

La boala actinică acută în semnele clinice pronunţate apar peste:

1. 5-10 ore

2. 2-4 luni

3. 2-3 săptămâni

4. 6-7 luni

Întrebarea 193.

Cele mai pronunţate semne în a treia perioadă a bolii actinice acute sunt:

1. apar hemoragii pe mucoase, temperatura scăzută

2. pielea pierde elasticitatea, alapeţei, apetitul scade

3. sindromul hemoragic, majorarea t 0 corporale, pierderea apetitului

4. la cai căderea penisului, prupit în zonele neacoperite cu păr

Întrebarea 194.

Unul din semnele principale a bolii actinice acute este:


2. creşte coagularea sanguină şi numărului eritrocitelor

3. creşte reacţia sedimentare eritrocitelor, se micşorează volumul plasmei

4. micşorarea hematopoiezei, leucopenia, trombocitopenia

Întrebarea 195.

La animalele care au rămas în viaţă după dozele subletale se dezvoltă perioada de reparare care durează:

1. 1-1,5 luni

2. peste 6 luni

3. 2-3 luni

4. 3-4 săptămâni

Întrebarea 196.

La boala actinică acută, în preparatele histologice apar schimbări morfologice în:

1. sistemul gastro-intestinal, organele sexuale, plămâni

2. ficat, plămâni, cord, oase, ţesuturile conjunctive

3. emisferele mari, hipofiza, măduva spinării, ovare

4. măduva roşie osoasă, splina, nodulii limfatici, în pereţii capilarilor în mucoasa aparatului gastro-intestinal

Întrebarea 197.

Cauza letală animalelor la boala actinică acută este:

1. paralici a laringelui şi a traheii, contracţia muşchilor

2. deficitul substanţelor plastice, oprirea circulaţiei sanguine

3. hipoxia, toxicoza şi edemul plămânilor

4. stagnarea circulaţiei limfei, oprirea respiraţiei

Întrebarea 198.

Când apare boala actinică cronică:

1. încorporarea radionuclizilor în organism şi reţinerea lor în timp îndelungat

2. ca consecinţă a bolii actinice medie

3. toate raspunsurile sunt corecte

4. iradierea externă repetată cu doze mici

Întrebarea 199.

La boala actinică cronică sunt atacate:

1. sistemul gastro-intestinal şi hematopoietic

2. testiculele şi ovarele animalului, măduva roşie osoasă

3. toate sistemele şi organele animalului

4. sistemul respirator şi cardio-vascular

Întrebarea 200.

Boala actinică cronică se caracterizează cu dereglări funcţionale, pe urmă trofice şi ca urmare:

1. animalele nu pot fi exploatate pe viitor

2. scade calitatea lânei şi se măreşte sensibilitatea la bolile infecţioase

3. se micşorează masa vie şi rezistenţa organismului

4. scade productivitatea şi masa corporală

Întrebarea 201.

Gravitatea bolii actinice cronice poate să fie de gradul:

1. medie, uşoară şi foarte grea

2. uşoară, medie şi gravă

3. uşoară, grea şi foarte grea

4. grea, medie şi latentă

Întrebarea 202.

La animalele bolnave de boala actinică cronică se micşorează rezistenţa organismului şi sunt sensibile la:

1. bolile infecţioase, parazitare şi neinfecţioase

2. boli chirurgicale, neinfecţioase şi parazitare

3. boli infecţioase, chirurgicale şi obstretice

4. helmintoze, osteoporoze şi infecţioase

Întrebarea 203.

Diagnosticul la boala actinică acută se bazează pe:

1. datele hematologice, imunologice, radiometrice şi situaţia radiologica

2. datele biochimice, morfologice, fonul radiaţionic a atmosferei şi a solului

3. anamneză, dozimetrie, semnele clinice, datele hematologice, histologice şi imunologice

4. datele dozimetrice, semnele clinice, radioactivitatea nutreţurilor şi a apei

Întrebarea 204.

Pentru aprecierea gravităţii bolii actinice se folosesc datele hematologice:

1. nivelul hemoglobinei, numărul trombocitelor şi granulocitelor

2. coagularea sângelui, limfopenia, bazofilopenia, numărul eritrocitelor

3. nivelul hemoglobinei, numărul eritrocitelor, profunzimea leucopeniei, limfopeniei, trombocitopeniei, viteza coagulării sângelui

4. numărul eritrocitelor, leucocitelor, trombocitelor,viteza sedimentării a eritrocitelor

Întrebarea 205.

Pentru deferenţierea bolii actinice de la cele parazitare şi infecţioase e necesar de folosit:

1. numai metode specifice, caracteristice pentru diferite maladii

2. datele specifice şi mai multe metode de depistare

3. datele histologice,anatomo-patologice, helmintologice şi radiologice

4. metode hematologice, histologice, microbiologice, epizootologice

Întrebarea 206.

Profilaxia afectării animalelor de iradiere ionizantă se determină prin următoarele metode:

1. folosirea radioprotectoarelor, alimentaţia dietică

2. fizice, farmacologice şi biologice

3. izolarea şi eliminarea animalelor din zona impurificată

4. folosirea substanţelor biologice active, întreţinerea în condiţii normale

Întrebarea 207.

La iradierea externă a animalelor tratarea complexă e îndreptată la:

1. folosirea preparatelor farmaceutice

2. stoparea acţiunii sursei de iradiere

3. acţiunile numite în complex

4. organizarea întreţinerii şi alimentaţiei normale

Întrebarea 208.

Starea critică la boala actinică, se caracterizează cu schimbări profunde în sânge, efectiv se folosesc:

1. preparate purgative, substanţe minerale, vitamine

2. transfuzia sângelui şi înlocuitorilor,vitamine, microelemente,aminoacizi

3. aminoacizi, macroelemente, preparate sedative

4. substanţe minerale, preparate sedative şi antibiotice

Întrebarea 209.

Când radionuclizii sunt încorporaţi, tratarea şi profilaxia se îndreaptă la:

1. accelerarea peristalticei şi folosirea preparatelor sedative

2. majorarea absorbţiei şi reţinerea radionuclizilor în organism

3. micşorarea absorbţiei şi accelerarea eliminării radionuclizilor din organism

4. folosirea preparatelor sedative şi alimentaţia raţională

Întrebarea 210.

Pentru a micşora absorbţia radionuclizilor în sistemul gastro-intestinal se folosesc substanţe:

1. cărbune activat, celuloză, bariu, lut alb şi caliu iodat.

2. bentonită, potasiu iodat, natriu brom, cărbune activat

3. bariu, sulf, cărbune activat, făină de oase, lut alb

4. clorură de natriu, sulfat de fier, azotat de argint, făină de oase

Întrebarea 211.

După preparatele absorbente la boala actinică acută, se foloseşte preparatul purgativ Sarea Glauber în doze pentru bovine adulte:

1. 400 – 800 g

2. 450 – 700 g

3. 500 – 850 g

4. 500 – 1000 g


Întrebarea 212.

Care caracter de iradiere provoacă arsuri pe pielea animalului:

1. pozitroni şi mezoni

2. alfa-reontghen raze

3. neutronii şi gama-raze

4. alfa şi beta particule

Întrebarea 213.

Unde au fost depistate acţiunea depunerilor de la exploziile:

1. URSS

2. Anglia

3. China

4. SUA

Întrebarea 214.

În care timp se dezvoltă leziuni grave produse la animale după căderea precipitaţiilor locale:

1. primele 2 săptămâni

2. primele 4-5 ore

3. primele 30-40 minute

4. primele 3 luni

Întrebarea 215.

Care radionuclizi provoacă arsuri în primele 2 săptămâni:

1. de scurtă durată a perioadei T

2. cu durată mare a perioadei T

3. de durată medie a perioadei T

4. de lungă durată a perioadei T

Întrebarea 216.

Dezvoltarea beta arsurilor îndelungate se caracterizează cu 4 perioade:

1. hiperimia, prupit, restabilirea, eczema

2. inflamaţia, reacţii invizibile, hemoragii revărsate, restabilirea

3. reacţia primară, latentă, reacţia inflamatoare şi de restabilire

4. reacţia necaracteră, hemoragii punctate, restabilirea

Întrebarea 217.

În dependenţă de gravitatea a leziunilor se cunosc 4 grade de arsuri:

1. uşoară, foarte grea, mai puţin grea,acută

2. foarte grea, medie, foarte uşoară, latentă

3. grea, medie, invizibilă,

4. uşoară, medie, grea, foarte grea

Întrebarea 218.

Gradul de arsuri uşoare se dezvoltă la doza egală cu:

1. 2 Gr

2. 5 Gr

3. 3 Gr

4. 1 Gr

Întrebarea 219.

Gradul mediu de arsuri se dezvoltă la doza egală cu:

1. 2-4 Gr

2. 1-2 Gr

3. 5-10 Gr

4. 1-3 Gr

Întrebarea 220.

Primele reacţii în dependenţă de doză beta-radiaţiei apar după câteva ore şi continuă:

1. 2-3 zile

2. 2-3 săptămâni

3. 2-3 ore

4. 2-3 luni

Întrebarea 221.

Durata a doua perioadei de arsuri se prelungeşte:

1. până la 2 săptămâni

2. până la o lună

3. până la 2 luni

4. până la 10 zile

Întrebarea 222.

A treia perioadă a gradului mediu produce grave inflamaţii a arsurilor şi se prelungeşte:

1. 3-4 luni

2. 1-2 săptămâni

3. 1-2 luni

4. 3-4 săptămâni

Întrebarea 223.

Perioada de restabilire a gradului mediu de arsuri se prelungeşte timp de:

1. 5-6 luni

2. 3-4 zile

3. 3-4 luni

4. 3-4 săptămâni

Întrebarea 224.

Cele mai sensibile zone la arsuri sunt:

1. zone a corpului acoperite cu păr şi pene

2. zonele acoperite cu lână

3. zonele dorsale a corpului

4. porţiuni de piele neacoperite şi mucoasele

Întrebarea 225.

Diagnosticul arsurilor provocate de raze se stabileşte prin:

1. anamneză, caracteristica semnelor clinice, doza de acţiune

2. gradul de descuamare a pielii, timpul iradierii

3. anamneză, gradul de afectare a pielii, caracteristice semne

4. caracteristice semne clinice, indicele hematologice

Întrebarea 226.

În comparaţie cu arsurile fizice cele de iradiaţie ionizantă se dezvoltă mai îndelungat de:

1. 8-10 ori

2. 4-7 ori

3. 1-2 ori

4. 10-15 ori

Întrebarea 227.

Acordarea ajutorului animalelor se împarte în două momente:

1. prelucrarea mecanică a pielii afectate şi tratarea cu preparate antibacteriene

2. evacuarea animalelor din zona infectată şi tratarea cu antibiotice

3. prelucrarea sanitar-veterinară a pielii şi organizarea operaţiunilor curative

4. băirea animalelor şi folosirea soluţiilor dezinfectante

Întrebarea 228.

Pentru eficacitatea tratării bolilor se ea în consideraţie:

1. starea generală a animalului, gradul de iradiere şi perioada bolii

2. semnele clinice şi gradul de afectare

3. perioada bolii şi caracterul iradierii

4. starea animalului şi modul de întreţinere şi alimentare

Întrebarea 229.

În cazul arsurilor cu beta-raze prognosticul este favorabil când sunt afectate:

1. până la 15% din suprafaţa pielii




Întrebarea 230.

În cazul arsurilor de iradiere ionizantă grave şi foarte grave tratarea va fi:

1. slab rentabilă


3. nerentabilă

4. fooarte costisitoare

Întrebarea 231.

Razele ionizate produc mutaţii, şi de două ori se majorează la doza absorbită egală cu:

1. 1,0 Gr

2. 0,3 Gr

3. 0,1 Gr

4. 0,5 Gr

Partea 3 40%: Număr de întrebări - 54, (18,95%).


Întrebarea 232.

O mare însemnătate în creşterea animalelor se acordă prognosticului nivelului de poluare a plantelor, solului conform acestora se elaborează următoarele prognosticuri:

1. preventivă şi de finisare

2. pentru cereale şi pentru sol

3. accelerate şi adăugătoare

4. de scurtă durată şi lungă durată

Întrebarea 233.

Gradul de poluare a plantelor ne permite cunoaşterea din timp şi cum se poate folosi producţia:

1. la prelucrarea industrială

2. la îndestularea populaţiei cu produse alimentare

3. cu scop alimentar, furajelor ori prelucrarea industrială

4. pentru a optimizarea raţiei la animale

Întrebarea 234.

Ce trebuie de cunoscut pentru a efectua prognosticul impurificării?

1. care este doza pe m3 de sol,suprafata poluata şi adîncimea pătrunderii

2. care este concentraţia radionuclizilor în apă,care cantitate de apă se foloseşte pentru animale

3. cât de poluate sunt plantele,suprafaţa pe care ele se cultivă şi nivelul dozei

4. cu ce radionuclizi este poluat mediul care este teritoriul şi densitatea acestor poluanţi

Întrebarea 235.

Cercetările au stabilit că peste 10 ani după catastrofa din Cernobâl 30-90% din concentraţia de radionuclizi este:

1. la adâncimea 10-15 cm

2. în zonele active localizării majore a rădăcinilor plantelor agricole

3. la adâncimea 3-5 cm

4. la adâncimeade 50-60cm şi mai mult

Întrebarea 236.

Pătrunderea Stronţiului 90 din sol în plante în comparaţie cu Cesiu 137 e mai mare de:

1. 10 ori

2. 20 ori

3. 2 ori

4. 5 ori

Întrebarea 237.

Pătrunderea în cantităţi mari de stronţiu 90 din sol în plante în comparaţie cucesiu 137 se explică că stronţiu 90 se găseşte:

1. în particule foarte mici şi substanţe anorganice

2. în soluţii de apă şi forme metabolice

3. în legături puţin solubile şi aminoacizi

4. în forme solubile şi în substanţe organice

Întrebarea 238.

În care soluri este trecerea minimală a stronţiului 90 şi cesiu 137?

1. conţinerea humusului şi a nitraţilor mai jos de 1%

2. conţinerea în cantităţi mici de potasiu şi fosfor

3. conţinerea lutului şi a potasiului mai puţin de 5%

4. cu parametrii optimali a proprietăţilor agrochimice

Întrebarea 239.

Care este factorul hotărâtor în prognoza acumulării radionuclizilor în producţiile animaliere?

1. gradul de poluare a apei potabile

2. nivelul de concentraţie radionucliziilor în sol

3. concentraţia radionuclizilor în adausurile furajere

4. gradul de poluare a furajului

Întrebarea 240.

Pentru ce se foloseşte formula Aprod-Araţ . Kn

100?

1. pentru prognozarea concentraţiei radionuclizilor în apă

2. pentru prognozarea impurificării mediului înconjurător

3. pentru prognozarea conţinutului de radionuclizi în produse de origine animală

4. pentru prognozarea concentraţiei radionuclizilor în soluri

Întrebarea 241.

Cum se schimbă coeficientul de transfer radionuclizilor din hrană la diferite animale?

1. e mai înalt la animale productivitatea înaltă

2. e mediu la animale cu productivitatea înaltă

3. coeficientul de transfer radionuclizilor este constant

4. e mai înalt la animale cu productivitatea minimală

Întrebarea 242.

Radionuclizii în cantităţi mari din raţie pătrund în organism la:

1. animalele bătrâne şi cu metabolismul scăzut

2. animalele adulte şi cu metabolismul normal

3. vârsta şi productivitatea nu contează

4. animalele tinere şi cu productivitatea înaltă

Întrebarea 243.

A cărui radionuclid în primele 2 luni după avarii la staţiile atomice aparţine?

1. stronţiu 90,itriu 90 şi uraniu 238

2. uraniu 238,itriu 90 şi caliu 40

3. izotopilor de Iod, în special Iod 131

4. cesiu 137,stronţiu 90 şi iod 131

Întrebarea 244.

Care radionuclizi au un timp îndelungat de acţiune după avaria de la Cernobîl?

1. stronţiu 90 şi iodul 131

2. cesiu 137 şi stronţiu 90

3. cesiu 137 şi fosfor 32

4. rubidiu 87 şi caliu 40

Întrebarea 245.

Care se administrează vacilor lactate în prima perioadă a impurificării mediului cu izotopilor radioactivi?

1. CaP 75 g/cap

2. MgSO4 450 g/cap

3. KI 15 g/cap

4. KP 20 g/cap

Întrebarea 246.

Care măsuri sanitare se efectuează în adăposturile de animalele care au fost infectate cu radionuclizi:

1. Dezinfecţia chimică, dezinsecţia, deratizarea

2. Dezinfecţia mecanică, dezinsecţia, deratizarea

3. Dezinfecţia fizică, dezinsecţia, deratizarea


Întrebarea 247.

Pentru prevenirea impurificării vacilor cu radionuclizi trebuie să fie păşunate când plantele ajung la înălţimea:

1. 30 cm

2. 5 cm

3. 15 cm

4. 20 cm

Întrebarea 248.

În raţia vacilor cu concentrate şi siloz nivelul lui Sr90 şi Cs137 e mai scăzut în lapte decât alimentaţia cu fân de pe păşuni naturale de:

1. 4-12 ori

2. 3-15 ori

3. 4-9 ori

4. 4-10 ori

Întrebarea 249.

Care este doza de ceolită administrată pentru micşorarea absorbţiei radionuclizilor în organismul animalului:

1. 100-150 g cap/zi

2. 150 - 300 g cap/zi

3. 150 - 200 g cap/zi

4. 150 - 250 g cap/zi

Întrebarea 250.

Pentru eliminarea din organism a radionuclizilor se utilizează MgSO4 în doze:

1. 800 – 1100 g

2. 700 – 800 g

3. 450 – 700 g

4. 700 – 950 g

Întrebarea 251.

Care metode ai fizicii nucleare se folosesc în prezent:


1. diagnosticul funcţiei glandei tiroide

2. indicatori marcaţi pentru diagnosticarea şi tratarea animalelor bolnave

3. tratării unor forme de tumori maligne

4. metode de studiu metabolismului la animale şi plante

Întrebarea 252.

În care procese tehnologice se utilizează razele ionizante:

1. mărirea calităţii cărnii de pasăre

2. pentu accelerarea creşterii şi majorarea calităţi cărnei,sterilizarea instrumentelor şi dezinfectarea deşeurilor lichide din ferme

3. la studiul genetic şi selecţie, stimularea creşterii plantelor şi animalelor şi ca sursă bactericidă

4. ca factor mutagen în botanică,ameliorare,microbiologie şi virusologie


Întrebarea 253.

Izotopii radioactivi se utilizează pe larg pentru cercetări ştiinţifice cînd se:

1. la nivelul macro şi micromolecular

2. studiază metabolismul la nivel molecular

3. se studiază procesele fiziologice la plante şi animale

4. studiază transportul corpilor submicroscopici şi de mărimi microcorpilor

Întrebarea 254.

Metoda atomilor marcaţi pe larg se utilizează la cercetarea:

1. conexiunile organice şi elementele chimice în diferite organe şi sisteme

2. metabolismului vitaminelor şi microelementelor asupra organismului animal

3. metabolismului complexiunilor organice, elementelor minerale la nivelul macroorganismelor ,celular şi molecular

4. metabolismul proteinelor şi aminoacizilor în plante, organismul animal şi microorganisme

Întrebarea 255.

Pe ce se bazează metoda atomilor marcaţi?

1. se distrug structurile macromoleculare cu ajutorul izotopilor

2. în substanţe chimice se include element radioctiv ca marcant

3. în substanţe organice se introduce un izotop radioactiv

4. se excită radicalii activi a macromoleculelor cu atomi marcanţi

Întrebarea 256.

Metoda atomilor marcaţi e mai sensibilă decît metoda chimică şi se poate de depistat izotopi cu masa:

1. 10-25 – 10-30 g

2. 10 -18 – 10 -20 g

3. 10-4 – 10-10 g

4. 10-10 – 10-15 g

Întrebarea 257.

Cu ajutorul metodei atomilor marcaţi putem urmări repartizarea şi acumularea în diverse organe şi sisteme prin intermediul:

1. radiometria externă a animalelor, în biomateriale special pregătite

2. endoscopia organelor şi sistemelor organismului

3. investigarea vaselor sanguine şi limfatice

4. promovarea studierii intensive a diverselor lichide din organism

Întrebarea 258.

Metoda de analiză radioimunologică permite depistarea oricărei substanţe de mărimi foarte mici:

1. nanograme şi picograme

2. grame şi kilograme

3. micrograme şi grame

4. miligrame şi micrograme

Întrebarea 259.

Care radionucleizi de obicei se folosesc pentru analiza radioimunologică:

1. iod 131 sau colbat 60

2. sulf 35 sau fosfor 32

3. carbon 14 sau calciu 45

4. iod 125 sau beriliu 37

Întrebarea 260.

Prin ajutorul metodei de analiză radioimunologică putem depista:

1. statutul fiziologic a aparatului respirator şi concentraţia steroizilor

2. statutul fiziologic al animalului şi starea funcţională a glandei tiroide

3. statutul sistemului cardio-vascular şi nivelul colesterinei

4. statutul hormonal al animalului, starea funcţională a hipofizei

Întrebarea 261.

Sistemul osos accelerează regenerarea la rupturi cînd se introduce soluţie de fosfor 32 şi stronţiu 89 în zona rupturii în cantităţi mici:

1. 3,7 x 103 Bq/kg masa animalului



4. 3,7 x 10 2 Bq/kg masa animalului

Întrebarea 262.

Cu ce se marchează apa în studiul metabolismului hidric?:

1. oxigen 15O2

2. iod 131I

3. tritiu 3 H

4. carbon 14C

Întrebarea 263.

Despre care metabolism putem judeca cînd se introduce apă marcată cu tritiu?:

1. metabolismul macroelementelor

2. metabolismul lipidelor

3. metabolismul proteinelor

4. metabolismul hidric

Întrebarea 264.

Cu care celule mai uşor interacţionează izotopii radioactivi:

1. puţin diferenţiate

2. în mitoza accelerată

3. în interfază

4. în metafază

Întrebarea 265.

Care celule sunt mai sensibile şi se distrug sub acţiunea diferitor raze radioactive?

1. formaţiuni la bătături

2. formaţiunile chistice

3. formaţiunile maligne

4. formaţiuni de ţesut

Întrebarea 266.

Care izotopi radioactivi mai pe larg se folosesc în tehnologii radiologice?

1. fier 59 şi crom 52

2. clor 36 şi carbon 14

3. cobalt 60 şi cesiu 137

4. bariu 10 şi litiu 6

Întrebarea 267.

Pentru sterilizarea materialelor medicale veterinare se utilizează instalaţiile sanitare de tip:

1. instalaţii mobile

2. „cui”; „tulpină”

3. instalaţii capitale şi „Gama raze”

4. „gama câmp”; „sterilizator”

Întrebarea 268.

Care doze în kGr se folosesc pentru sterilizarea masculilor insecte?:

1. 10-20 kGr

2. 25-50 kGr

3. 300-500 kGr

4. 100-200 kGr


Întrebarea 269.

Din contul cărora radionuclizi pot deveni în biosferă impurificări locale şi globale?

1. Cesiu – 137 şi Stronţiu - 90

2. Uraniu – 238 şi Plutoniu –249

3. radionuclizilor cu perioada de înjumătăţire (T) îndelungată

4. radionuclizilor perioada de înjumătăţire (T) scurtă

Întrebarea 270.

În Republica Moldova este creat serviciul radiologic în:

1. Laboratorul radiobiologic în institutul agrochimic şi îngrăşămintelor minerale

2. Ministerul sănătăţii, Ministerul agriculturii, Centrul Republican meteorologic

3. Laboratorul radiobiologic de pe lângă Centrul diagnostic Republican veterinar

4. Centrul radiobiologic de pe lângă Ministerul ocrotirii sănătăţii

Întrebarea 271.

Serviciul radiobiologic veterinar monitorizează impurificarea cu radionuclizi:

1. obiectele de monitoring radiobiologic veterinar şi produsele alimentare

2. produsele pentru export şi cele care se folosesc timpuriu

3. produsele la trecerea posturilor vamale şi nutreţele pentru animale

4. produsele alimentare şi cele de vînzare

Întrebarea 272.

Sub controlul radiologic se află:

1. recolta agricolă şi produsele pentru export

2. depunerile radioactive, atmosfera, solul, sursele de apă, plantele şi produsele alimentare

3. produsele pentru realizare şi puse în depozite

4. apa potabilă pentru adăparea animalelor, nutreţurile, produsele animaliere

Întrebarea 273.

Specialiştii laboratorului central radiobiologic a Centrului diagnostic Republican veterinar cu radiologii raionali îndeplinesc următoarele funcţii:

1. prepararea probelor de nutreţuri şi produselor animaliere

2. prepararea probelor de apă pentru adăparea animalelor din diferite surse şi a nutreţurilor suculente

3. prepararea probelor produselor animaliere şi selectarea probelor

4. organizează prepararea probelor obiectelor monitoringului veterinar şi analizează radiologic şi radiochimic:

Întrebarea 274.

Toate metodele monitoringului radiologic pot fi divizate:

1. radiometrice, electrometrice, biochimice

2. biologice, chimice, spectrometrice

3. radiologice, radiochimie, spectrometrice

4. rentghenologice, radiochimie, statistice

Întrebarea 275.

Metodele radiometrice încorporează:

1. radiometria preparatelor concentrate

2. analiza radiochimică

3. aprecierea radioactivităţii cu metoda expres

4. toate metodele descrise

Întrebarea 276.

Pentru aprecierea nivelului iradierii pe teren se folosesc aparatele:

1. radiometrul „Beta”, DRI-01

2. rentghenometrul, radiometrul „Beta”

3. DP-5B, SRP-68-01

4. RUB-01, IFM-2500, 1500

Întrebarea 277.

Pentru a majora concentraţia radionuclidului trebuie de efectuat:

1. deshidratarea

2. mineralizarea

3. granularea

4. măcinarea

Întrebarea 278.

Pentru a efectua analiza radiochimică este necesar de preparat proba medie din punctele de control, care sunt pe teritoriul Republicii în numărul:

1. două

2. opt

3. şapte

4. unsprezece

Întrebarea 279.

Pentru a prepara proba, cu ajutorul aparatului SRP-68, prealabil se apreciază fonul la distanţa:

1. distanţa nu are însemnătate

2. 0,7 -1 m de sol şi 1,0-1,5 cm, de la obiect (scîrta, grămada, carcasa)

3. 0,2-0,4 m de sol, 3-5 cm de obiect

4. 1,5-2 m de sol, 3-5 cm de obiect

Întrebarea 280.

Care radionuclizi se depistează în primul rînd?

1. sulful-45, cesiu-137, rubidiu-106

2. iod-131, cesiu-137, stronţiu-90

3. stronţiu-90, calciu-45, itriu-90

4. iod-131, cesiu-137, carbon-14

Întrebarea 281.

Iod-131 se apreciază după depunerile radioactive în timp de:

1. 5-7 luni

2. 2-3 săptămâni

3. 2-3 zile

4. 2-3 luni

Întrebarea 282.

Cesiu-137, stronţiu-90 se apreciază după depunerile radioactive în timpul:

1. odată în an

2. permanent

3. sistematic în fiecare anotimp

4. sistematic odată în an

Întrebarea 283.

În condiţii când fonul se majorează de 2 ori trebuie anunţat:

1. organele de conducere veterinare şi SEC

2. primăria şi poliţia

3. policlinica şi spitalul raional

4. Ministerul situaţiilor excepţionale

Întrebarea 284.

Care este nivelul radiaţiei în zona Cernobâl:

1. la aşa nivel ca şi până la catastrofă

2. mai ridicat ca şi până la catastrofă

3. variază în dependenţă de regiune

4. este ridicat ca şi până la catastrofă

Întrebarea 285.

Fonul atmosferic în Republica Moldova se încadrează în diapazonul de:


1. 10 -25 mcR/h

2. 15 - 25 mcR/h

3. 10 -15 mcR/h

4. 5 - 15 mcR/h

Date post:	16-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	christopher-lincoln
View:	16 times
Download:	0 times

radiobiologie

Documents