Rachelle Bergstein

*4*'d.nt#tt*'t{*r"ffry

traducere din limba englezi de

INES HRISTEA

CUPRINS

Prefali.......... ..................7

1. CLIMPARATORrr............ ..........15

Cum au ajuns bogdtagii americani sd iubeascd diamantele

2. C4urAToRrI............... ..............36

Cum a ajuns un englez boLndvicios sd preia conducereaindustriei diamantelor

iNpnAcosuTII................ ........61

Cum au ajuns femeile sd primeasci inele de logodnd cudiamante (Partea I)

POZEURII.... ........79

Cum a ajuns un singur diamant sd-gi vrljeascd proprietariigi sd fascineze America

OPTIMI9TIICum a reugit industria diamantelor sd depipeascd doudrdzboaie mondiale pi Marea Depresiune............................. 104

VANZATORI .........................122

Cum au ajuns femeile sd primeascd inele de logodnd cudiamante (Partea a II-a)

J.

4.

7. REGINELE.................... ...........147

Cum pi-a cAgtigat Wallis Simpson diamantele

8. STELELE ...........1.67

Cum a reutit o agenlie de publicitate sd aducidiamantele in prim-plan

9. cAgrrcAroR[............ ..........191.

Cum a invdfat Elizabeth Taylor sI vorbeascl italiana

10. rNTRU9rr ............209

Cum au crescut in dimensiuni diamantele

11. INVENTATORII.............. .......23L

Cum sd creezi un diamant (gi sX provoci compania De Beers)

12. rLUZrONrFTrr.............. .............253

Cum igi pdzeau magicienii trucurile

13. MAE9TRrr...................... ..........272

Cum au democratizat australienii diamantele

14. SPLENDIZ[.................. ...........292

Cum au inceput bdielii duri sd poarte diamante

15. CRITICII. ............31.4

Cum a reupit o crizd. globald. sd schimbe inlelesul lui,,pentru totdeauna"

16. INOVATORII................. ..........3M

Cum sd vinzi diamante intr-o lume (mai) inleleaptd

Mulfumiri.... ...........374

Bibliografie selectivi........ .............378

I

CUMPARATONIT

Cum au ajuns bogdLta;ii americanisd iubeascd diamantele

New York

in zilele intunecate de iarnd de la inceputul lui februa-

rie 7897, New Yorkul era straniu de animat. Un bal costu-

mat foarte gig care urma sd se find pe data de 10 la hotelulWaldorf, captivase imaginafia publicului intr-o asemenea

misurS, incAt pdrea cd nu mai exista nimic altceva pe lume

despre care oamenii sd doreasci sd discute. Pentru cei

1 200 de invitafi, reprezentAnd crema inaltei societdfi

newyorkeze, seara respectivi era o gansd de a-gi savura

avantajele bogdfiei gi de a-gi intiri pozilia in rAndu1 elitei

americane. Pentru toli ceilalli - jurnaligtii, proprietarii de

magazine gi oamenii de rAnd -, balul Bradley-Martin era

o controversd demnd de a fi dezbdtutd. Era vorba despre

o manieri veseli de a distrage atenlia populafiei de laperioada de greut5li economice cu care se confrunta? Era

DIAMANTE SI FOC

vorba despre un gest de mhrinimie fafd de intregul orag?

Despre un semn al rdsfdtului din ce ir:r ce mai pronunfat al

bogitagilor? Sau despre o abominaliune in toat6 regula?

SiptimAni de-a rAndul, in vreme ce viitorii invitati fdceau

vizite Ia croitori gi-gi scoteau din seifuri mogtenirile de

familie pr5fuite, restul oragului - gi lumea intreagi -agtepta ca newyorkezii cei mai de vazd, sd coboare dintrisurile aliniate pe Fifth Avenue gi sd debuteze in rolul de

nobilime aAmericii.

fara se lupta sd scape din ghearele unei depresiunicumplite. Datd fiind starea jalnicd a nafiunii, un predica-tor local reverendul Dr. William Rainsford, a mers pAniacolo incAt, la slujbele de la Biserica Episcopali St.

George, qi-a sfdtuit enoriaqii, tr majoritate persoane inst6-rite, sI nu participe la bal. tnsi, in ciuda agitaliei iscate,

gazdei petrecerii, Cornelia Bradley-Martin, nici mdcar

nu-i trecea prin minte si contramandeze proiectata seari,care urma sd-i poarte numele. Era o femeie obignuitd sd

organizeze evenimente de societate. in uttimii ani igi maipusese amprenta pe doud astfel de sindrofii, care avuse-

serd un succes uriag: in 1880, o cini pentru trei sute de

persoane la Delmonico's, urmatd de un cotilioru gi, cinciani mai tdrziu, un bal ?n toatl regula, pus in scend la rege-

dinfa familiei, care fusese atAt de bine primit, incAt se

spunea cd rivalizase cu petrecerile date de clanul Vander-bilt. Da, doamna Bradley-Martininlelegea ci balul acesta

era diferit. Lista de invita(i era enormd, iar locul de des-

fdqurare era New Yorkul, un orag in care ,,panica" se

declangase in 1893 gi gomajul era inci la cote atAt de ridi-cate, incAt foqtii muncitori erau acum redugi la o stare de

siricie lucie, fiind obligafi si cerqeasci 9i si stea la cozilepentru pAine. PAnd gi cei mai bogali dintre cetdteni fuse-

serl nevoifi sd strAngi cureaua. Dar tocmai dsta era motivul

tb Rachelle Bergstein

pentru care organiza balull De ce nu pricepea asta qi

reverendul Cum-il-Chema?

Ideea ii venise cu aproape un an inainte, in timpulmicului dejun luat in dubla regedinfd de pe strada West

Twentie*u de la numerele 20 gi 22. Stdnd cu ziarul intins infafd, simfise cI i se fdcea rdu de la atAtea articole care rela-

tau necazurile nesfArqite ale sdracilor. Nici nu mai putuse

si minAnce. $i, brusc, ii venise ideea: avea sd dea un bal! $inu orice fel de bal - cel mai mare gi mai luxos eveniment

de acest fel din istoria oragului, o sindrofie atAt de apeti-

sant de exageratd, incAt pAnd gi cei mai schimnici qi mai

zgdrcili membri ai societdfii aveau sd se simtd indemnafisi participe. O petrecere costumati! ln felul dst4 invitafiiaveau sd fie obligafi sd viziteze modiste, croitorese,

peruchieri gi bijutieri, qi nu sd apeleze la cine stie ce rochie

de mult uitati in fundul sifonierului, pe care s-o dea

drept noui. in asta consta genialitatea planului - doamnaBradley-Martin voia ca newyorkezii sd meargd la cump6-

rdturi. Criza economicd severd nu dddea semne de imbl6n-

zite, or asta era modalitatea prin care ea putea sd stimuleze

piafd: o cin5, un dans qi dolari care sd treaci dintr-o mAnd

in alta grafie doamnei Cornelia Bradley-Martin.

Sotul ei i-a aprobat planul, aga cX femeia s-a pus ime-

diat pe treab6: a inchiriat hotelul Waldorf, aflat la inter-seclia dintre Fifth Avenue qi strada Thirty-Third, cu toate

c5, de obicei, balurile se dideau in regedinfele ample ale

gazdelor.A ales gi o temi: curtea regelui Ludovic aI XIV-lea.

Asta avea sd-iflateze pe invitali, care, in absenla unei case

regale americane, se considerau a fi cei mai potrivili inlo-cuitori. in privinfa meniului, Bradley-Martin a colaborat

cu excentricul gi mult-adoratul bucdtar de la Waldorf,

Oscar; a angajat florigti care sd inunde hotelul cu tranda-

firi, clematite gi orhidee; viziunea ei era si transforme

L7DIAMANTE SI FOC

marea sal6 de bal in Salonul Oglinzilor de la Versailles.

Balul Bradley-Martin avea si fie o petrecere demni de

familiile Vanderbilt Havemeyer, Stuyvesant gi Astor,vechea gardd a elitei americane. Astfel, sute de mii de

dolari aveau sI fie distribuili citre furnizori de alimente,

aftizani gi chelneri, persoane care suferiserd prea multdin cauza perioadei de restriqte. Seara friguroasd a zileide 10 februaie1897 avea sd intre in istorie.

Sau, cel pufirU avea sI reprezinte o scuzd pentru ca

doamna Cornelia Bradley-Martin sd-gi poarte diamantele.

Epoca de Aur a fost era baronului ho! umflat in pene gi

a mondenei lui sofii, o perioadd in care s-a dat startul uneivaste intreprinderi afaceristice, care avea si schimbe pen-

tru totdeauna peisajul american: construc(ia unei cii ferate

care sd traverseze intreaga !ard. Pe de altd parte, a fost gi

un moment istoric definit de o gravi instabilitate: panica

din 1893, pe care voia s-o mai indulceascd doamna Bra-

dley-Martin, fusese indusd parlial tocmai de faptul ci re!e-

lele de cdi ferate erau construite intr-un ritm mult prea

alert, care nu permitea recuperarea cheltuielilor. Astfel se

ajunsese la falimente, gomai gi o stare de siricie extinsd

printre cei care, cu mAndrie, puseseri cap la cap ginele

de cale feratd, crezAnd cd asta avea sd le asigure traiul.ln Manhattan, care abia de curAnd depdgise Bostonul qi

Philadelphia in calitate de centru al comerlului american,

cei mai mari profitori gi cei mai mari perdanfi ai epociitrdiau unii lAngd ceilalfi, pe fAEia de p5mAnt de doudzeci gi

doi de kilometri a insulei. Prizile invingdtorilor nu puteausd fie mai ostentative: conace, trisuri, obiecte de arti, bld-nuri, argint, aur qi, desigur, diamante.

I8 Rachelle Bergstein

Bogafii considerau diamantele ca fiind o bund inves-ti{ie, insd pietrele acestea strilucitoare erau preluite, inprimul r6nd, pentru sarmul lor, mult mai fascinant. De

curAnd, in 1897, fusese descoperitd o noui sursd de dia-mante in Africa de Sud, insi, vreme de sute de ani, ele

fuseserd de gdsit doar in cAteva locuri exotice gi indepdrtate.

Dintre acestea, cele mai prolifice erau hrdia gi Brazilia, acolo

unde pietrele in stare brutd st5teau ascunse in albiile rAu-

rilor gi erau valorificate tr diverse orage din toati lumea,

specializate in comerful cu diamante - cel mai cunoscut

fiind Golconda, din India. Pentru cI diamantele erau

relativ rare Ei se giseau in regiuni ale globului in care

occidentalii tipici nu cdlitoreatl ele aveau prefuri prohi-bitiv de mari gi de aceea erau preferate de fefele regale qi

de aristocratii care gi le puteau permite.

Pentru bogdtaqii americani, faptul cd aceste nestemate

erau asociate in mod strAns cu regalitatea europeand nuficea decAt sd intdreascd seducfia lor naturald. La incepu-

tul secolulur, pufini bdrbali purtau diamante, astfel cE res-

ponsabilitatea - qi pldcerea - de a reflecta in mod fizicgradul de influenfd al cuplului ii revenea femeii. O sarcind

fascinantd; in piatra aceasta sclipitoare, parvenita ameri-cani iqi vedea oglinditi mostenirea care amintea de

marile prinlese si regine din istoria lumii. Factorul acesta

era deosebit de tentant pentru o femeie precum CorneliaBradley-Martin, care, in ciuda averii familiei, resimlea ostare de nesiguranfi in ceea ce privea locul sdu in cadrulelitei newyorkeze.

Cornelia era departe de a fi vreo regind: incheiase oclsitorie modestS, cu un birbat din Albany, New York,

care o zdrise la nunta unei prietene, acolo unde Cornelia, o

blondd cu obraji imbujorafi, jucase rolul domnigoarei de

onoare. Ca tineri cisitorifi, cei doi se mutaserd impreunl

DIAMANTE SI FOC L9

cu pirinfii ei. Abia dupi decesul tatllui, un fost comer-

ciant despre care se zvonea ci avea bani, dar cd trdiafuugal, Cornelia gi soful ei, Bradley, au putut sd-gi impli-neascd adeviratele ambilii sociale. Spre uimirea lor, tatilCorneliei strAnsese peste 5 milioane de dolari, pe care iildsase moqtenire, aproape in totalitate, fiicei.

Datoriti acestui cadou neasteptat, cuplul a purces intr-oexcursie prelungitd prin Europa, acolo unde CorneliaMartin, spre amuzamentul prietenelor de stirpe ceva mainobild, a decis sd-gi extindd numele de familie, scris cu lini-ute, in stilul promovat de artistocrafii englezi. Iar diaman-tele reprezentau pagaporhrl cdtre o pdturi sociald mai inaltd.

Din mai multe puncte de vedere, aceste pietre prefioase

fdceau legdtura dintre bogdtagii americani gi cultura maiveche gi maibineinridicinatd de peste Ocean. Diamantelede cea mai bund calitate se gdseau de mult in Europa, inorase la mod5, ca Parisul, acolo unde aveau magazine tofibijutierii de marcd precum Cartier, Vever gi Boucheron.

Femei asemenea Arabellei Huntington - viduva magna-

tului cdilor ferate Collis Huntington, ndscut6 in condiliiumile, dar, dupd preluarea averii sofului, posesoarea uneiaveri estimate la 70 de milioane de dolari (aproape 1,9

miliarde de dolari in prezent) - iqi luaseri obiceiul de amerge in Place Vend6me 9i pe Rue de la Paix ca sd-gi achi-

zTlioneze haine, obiecte de artd gi bijuterii. Experien{a

cumpiriturilor fdcute acolo era la fel de luxoasl ca gi mdr-furile in sine. Si te opregti sd mAngAi pisica lui \Madimir,proprietarul buticului Boucheron, sd faci conversatie er?

frangais cu un angajat lingugitor, in vreme ce omul scria cumare griji chitanfa - iatd bucuriile care le deosebeau pe

doamnele sofisticate de femeile de r6nd. in februarie 1902,

ziarral Los Angeles Times a publicat un articol in care relataintoarcereainfari a lui Huntington si trecerea ei prin vam5,

Rachelle Bergstein

acolo unde doamna a declarat cumpdrituri in valoare de

75 000 de dolari (aproximativ 2 milioane de dolari in 2014);

cea mai ridicatd sumd din istoria portului New York. Aseme-

nea Comeliei Bradley-Martin, Arabella se simfea ruqinatd

de copildria ei siraci gi considera cd merita sd pl5teascd

taxa de vamd de 60"/" ca si poatd purta cele mai la modihaine gi bijuterii.

New Yorkul se m6ndrea cu propriul district al bijutie-

rilor, care se afla oarecum retras, in apropierea portului,

pe o stradi nu foarte lungd, numiti Maiden Lane - el insinu putea sdfivalizeze cu splendoarea Parisului. Chiar giinaceste condilii trsi, un bijutier local se strlduia din rispu-teri sS le ofere clienlilor o experienli de cumpdrdturi sti-

lati gi inimitabild. Tiffany & Young gi-a deschis ugile pe

Broadway, la numdrul 259,in dimineala zilei de 18 sep-

tembrie 1837. Firma era proprietatea a doi prieteni care se

cunogteau incd din Ecoald - o legituri intdritd ulterior princdsdtoria lui Charles Lewis Tiffany cu Harriet sora lui

]ohn Burnett Young - gi a pornit la drum cu un,,magazin

cu produse gic", care oferea o selecfie restrAnsd de bijute-

rii, fiind specializat pe produse din hArtie gi diverse curio-

zitifi: mici risfipri cu stil, precum umbrele, bastoane de

plimbare, vaze de por{elar; obiecte de decor chinezegti gi

evantaie. in prima zi de lucm, magazinul a avut incasiride numai 4,98 dolari (119 dolari azl).Tiffarry gi Young au

inceput si-qi puni intrebdri in legiturd cu amplasarea

magazinului - era riscant sE te pozifionezi atAt de departe

de Maiden Lane -, insi prezenfa lui Alexander Turney

(A.T.) Stewart, care isi avea magazinul la doar doui uqi

distanfi gi urma si devind cel mai mare comerciant de

bunuri in sistem vrac din fard,,le-aindeplrtat temerile.

Aqa cum era de aqteptat, afacerea a prins si creasci

incetul cu incetul si, inaintea sirbitorilor de iarni, cifrele

DIAMANTE SI FOC 2l