oate unul dintre demisionarii mai puţin cunoscuţi din PD a caracterizat cel mai bine “principiile” noii
politici care se practică în partid după preluarea conducerii de. către Traian Băsescu. E l nu se numeşte Simona Marinescu sau Cristian Dumitrescu, care pot fi bănuiţi că au părăsit partidul deoarece nu au avut nici o şansă să ocupe posturi importante. Este vorba despre un fost secretar de stat, care şi-a motivat demisia în felul următor: “Nu mă regăsesc în tendinţa programatică de a impune partidului o -' orientare prea puţin europeană...”. Cuvinte obişnuite pentru cei care pleacă din indiferent care partid. In cazul respectivului fost secretar de stat pedist, explicaţia este continuată de afirmaţii teribil de semnificative pentru ceea ce se întîmplă în partidul din care făcea, pînă acum parte: “Nu mă pot identifica cu o politică din principiu adversativă, prea puţin constructivă, uneori arbitrară şi superficială” . Iată' schiţat, în cîteva cuvinte, modul în care Traian Băsescu şi, în bună măsură, noii săi colegi din conducerea partidului înţeleg să facă politică după debarcarea lui Petre Roman şi a foştilor baroni. Că acesta este adevărul o demonstrează inclusiv discuţia pe care unul dintre noii vicepreşedinţi ai PD a avut-o cu secretarul general al Guvernului Năstase, discuţie televizată cu cîteva zile înaintea Conferinţei Naţionale a respectivului partid. Mărturisesc că am simţit, împreună cu toţi românii, o adîncă revoltă cînd am aflat că deputaţii, senatorii, alţi demnitari consumă zeci de milioane din bugetul statului numai pentru cazare în hoteluri şi că mulţi politicieni s-au instalat în casele de protocol, iar după încheierea mandatului au refuzat să le părăsească. Astfel că o ordonanţă de urgenţă care să reglementeze această situaţie absurdă este absolut binevenită. Măsura respectivă a fost adoptată de Guvernul NăsfUse, locuinţele de protocol, în bună măsură, fiind “înlocuite” cu cele de serviciu, care trebuie părăsite în momentul în care cei care le ocupă îşi sfirşesc stagiul de demnitari. Problema este că, la ora actuală, Guvernul nu are la dispoziţie decît aproximativ 15 asemenea locuinţe. Această situaţie nu ne poate împiedica să aplaudăm iniţiativa, dimpotrivă, trebuie să acceptăm că ea se înscrie în eforturile generale de a despovăra bugetul de cheltuielile mari pe care acum este nevoit sâ le facă.
E i bine, tocmai în acest domeniu a. intervenit intransigenţa unui deputat PD.
continuare în pagina a 16-a
Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca a fost, ieri, scena unui adevărat spectacol aeronautic. Cu ocazia împlinirii a 91 de ani de cînd Aurel Vlaicu a reuşit să zboare cu un avion proiectat, construit şi pilotat de el, autorităţile au organizat o serie de manifestări la care au luat parte peste 1.500 de-clujeni.
Manifestarea a început în jurul orei 11 cu o demonstraţie de aeromodele şi motomodele a echipei Palatului Copiilor din Cluj-Napoca. Brigada Antiteroristă din cadrul Serviciului Român de Informaţii a simulat, apoi, o intervenţie pirotehnică de neutralizare a unor colete suspecte aflate într-o aeronavă care transporta călători. După distrugerea de către pirotehnişti a coletelor în care se presupunea că ar fi existat substanţe explozive, luptătorii antitero au trecut la eliberarea unei aeronave capturate de terorişti.
Sub conducerea antrenorilor Petrică Motrescu şi Octavian Chihaia, “ U” Cluj a realizat o premieră, aducerea la Cluj-Napoca a primei medalii de arginti Locul 2 obţinut la capătul unor frumoase eforturi deschide echipei clujene posibilitatea înscrierii în Scutul European, competiţie internaţională intercluburi de vîrf.
Despre frumoasa performanţă a rugbiştilor noştri găsiţi amănunte în pagina 11 SPORT a cotidianului nostru.
P S D - n o u l p a r t i d
da nuvem ăinlnt“La numai jumătate de an de Ia
cîstigarea alegerilor, PDSR a ieşit din istorie”, spunea un hîtru, prezent, sîmbătă, la Congresul de constituire al Partidului Social Democrat. Anunţată încă din toamna anului trecut, fuziunea PDSR şi PSDR s-a produs sîmbătă, la Bucureşti, pentru ea votînd mai bine de 4.000 de reprezentanţi ai celor două partide, prezenţi la Sala Palatului. Protocolul de fuziune a fost votat, în prealabil de participanţii la Congresul Extraordinar al PSDR şi cei ai Conferinţei Naţionale Extraordinare a PDSR.'
CongVesul de fuziune a debutat cu prezentarea oaspeţilor din partea
jJ
'TI;.
partidelor social-democrate şi socialiste din alte ţâri, după care a luat cuvîntul liderul PDSR, Adrian Năstase, care, într-un amplu expozeu, a trecut în revistă situatia ___________ Titus CRĂCIUN
continuare în pagina a 4-a
aoj t m
1 i i T r *
A -M S ®
Miercuri, 20 iunie - Suppliers’Day!
Un grup de cetăţeni ai municipiului Cluj-Napoca, constituiţi în Asociaţia pentru instalarea de microcentrale termice de apartament, au avut sîmbătă o întrevedere cu deputatul Emil Boc, în cadrul căreia şi-au expus nemulţumirile legate de sistarea, de către Regia Autonomă de Termoficare, a eliberării avizelor pentru instalarea de centrale termice. E i. şi-au manifestat, nemulţumirea faţă de costul, ridicat ăl obţinerii autorizaţiilor şi obligativitatea obţinerii autorizaţiei de construcţie, chiar dacă aceasta nu este prevăzută de Legea Construcţiilor.
Deputatul Emil Boc a subliniat nelegalitatea demersului efectuat de RAT, pe care îl consideră discriminatoriu, lipsit de orice temei legal şi în contradicţie flagrantă cu principiile economiei de piaţă şi cu respectul datorat interesului cetăţeanului. Ca atare, Emil Boc solicită
conducerii RAT revocarea deciziei de sistare a acordării de avize pentru instalarea de . centrale termice; iar
Marko Bala salută fuziunea dintre PDSR şi PSDR
, consilierilor care fac parte din Consiliul( de Administraţie al Regiei Autonome de• Termoficare să facă demersurile necesare
“«Sâaea F a b r i c a d e b e r e U r s u s \ Pentru revocarea acestei masuri abuzive,, . . . , i deputatul PD neuitînd să ceară demiterea
o r g a n i z e a z ă a d o u a e d i ţ i e a “Z i l e i f u r n i z o r i l o r < directorului RAT, pentru totala lipsă deT IvcZ .r,» 1 j ’ i j ' ’sx i • -at * respect faţă de interesele cetăţenilorU r S U S l a s e d i u l d i n U l l l j - I s a p o c a . ] municipiului Cluj-Napoca şi pentru
r T-> 1 1 • • a r , A . . < ignorarea faptului că se află la conducereau r s u s - K e g e l e b e r i i i n R o m a n i a ! J unei regii de interes local şi nu de interes
privat. -- —
C â n d a i n e v o i ed e o m â n ă d e a j u t o r
Tel: 064.413.111, 064-444.866 w w w .p a g in ia u rii.ro
»Calendarul ortodox. Sf. Mucenici Leontie, Ipatie şi Teodul; > Calendarul greco-catolic. S. Leonţiu, m. (t 70).
• PREFECTURA. CONSILIUL - JUDEŢEAN: 19-64-16
•P R IM Ă R IA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 • p r im ă r i a DEJ: 21-17-90'PR1M A RIA TURDA: 31-31-60 G lîR S E A E R IE N E, PRIMĂRIA CIMPIA TURZII: 36-80-01 .P R IM Ă R IA HUEDIN: 25-15-48.PR IM Ă R IA G H ER LA : . .24-19-26
POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:• 955 şi 43-27-27
POLITIA FEROVIARĂ ‘ -• CLUJ-NAPOCA: 13-49-76•P O L IŢ IA DEJ: 21-21-21•P O L IT IA TURDA: 31-21-2]• p o l i ţ i a c îm p ia t u r z i l 36-82-22
• ‘ POLIŢIA HUEDIN: i 25-15-38•PO L IŢ IA G H E R L Ă ' - 24-14-14.PO M PIERII: 9 8 1 :
19-52-23 si 19-16-70. in t 158 «D IR E C Ţ IA GENERALĂ A M UNCII ŞI• PROTECŢIEI SOCIALE: '177.125• SALVAREA: •SALVAREA CFR: «INTERNAŢIONAL:' 0 IN TERURBAN :’ INFORMAŢII:
96119-85-9197!991 931
•DERANJAMENTE: 921* ORA EXACTĂ 95S# R A . TERMOFICARE: 19-87-18# R.A. APĂ CANAL: 19-63-02
S.C. "SALPREST" S Ă : 19-55-22SC PRISAL: 42-3-1-36
JANDARMI: 956• GARA Cluj-N'3poca; 952•AGENŢIA CFR: 43-20-01;
Turda - 31-17-62; Dej -21-20-22 ALIANŢA ANTISUICID: 19-1647DIRECŢIA GEN. JUD. PENTRU PROTECŢIA DRt PURILOR COPILULUI 983
R e p u b l ic a • Reţeaua păianjen, SUA - prem ierâ (1 3 ; 15.30; )8; 20.30); vineri, s îm b ă tă . d u m in ic ă spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 23 * V ic to ria- Corbul: Mintuirea, S U A . premierâ (1 5 ; 17; 19; 21 ) * A r ia - E u rim a g e s - Jocurile seducţiei, S U A - premieră ( 1 4 ; 16; 1 8 ; 2 0 ) ; v in e r i, s îm b â tâ , d u m in ic ă spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22 * F a v o rit- Undo dai şi undo crapă, S U A (1 3 ; 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) * M ă ră ş ti - Double Jeopardy- Evadata. S U A (1 7 ; 19)
T U R D A - F o x - Cascăochii sau o'ncurcl (15; 17; 1 9); vineri, sîm bâtâ, dum inică- spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22.
D E J - A r t a - Tigru şi dragon, C h in a -T a iw a n -S U A (1 5 ; 17; 19); vineri, sîm bâtâ, d u m in ic ă - s p e c ta c o le de
* noapte cu tarif redus da la ora 22.
G H E R L A - P a c e a - Miss agent secret, S U A (vineri, sîmbătă, dum inică: 15; 17; 19 şi spectacole cu tarif redus d e la o ra 2 1 : lu n i, m arţi, miercuri : 17; 19). Joi - închis.
T A R O MORARUL CURSELOR INTERNE
PERIOADA 25 MAR. 2001 - 28 OCT. 2001 luni
Cluj -> Băneasa 07,00 şi 19,00 Cluj -> Otopeni 16,35
I luni, miercuri -16,05, vineri 21,05TELEFON: 13-01-16.
(Rirtrrirl prin telefon nu la ssdfol flrmit EXIM TUR, itr. A. Şaguna 34-36
Tai/Fax 064-433569,193442EXIM TUR , >b. Napoca 2-4 Tal/Fax 064-198755,189293
F A R M A C I IFarmacii cu serv ic iu p e rm an en t
Farmacia "CYNARA", Calea Floreşti nr.75, tel.42.62.72, orar non- slop.Farmacii cu s e rv ic iu p re lu n g it:
Farmacia "INTERPHARM ", str. Primăverii nr. 5, lelefon 42-71-95, orar 8-22, Farmacia"CLEMATISFARM”, Piaţa Unirii nr. 10. lelefon 19-13-63, orar 8-22, Farmacia ‘Rcmcdiumtarm", b-dul 21 Decembrie nr. 131. Iei. 41-29-01, orar 8-22.
Garda de noapte:Farmacia nr. 4, str. Gh. Doja nr.
32, telefon 13-00-77, orar 20-8.
TELE 7 abc
A s tă z i, d e la o r a 2 2 ,1 5 :
VITRINAcu Selma Dragoş
astăzi, de la ora 18,30:
COSI FAN TUTTEde W .A. Mozart
SPECTACOL EXTRAORDINAR Cu concursul dirijorului
DAISUKE SOGA,Osaka - Japonia
CURSE INTERNAŢIONALE
Cluj > GERM ANIA zilnic
Cluj > IT A L IA hmi, . miercuri, joi, vineri,
sîmbătă Cluj > FRANŢA
marţii sîmbătă - Mari reduceri de preţuri pentru Franţa
Cluj > AUSTRIA duminică
Gluj > SUEDIA ' 4 curse/lună Cluj > SPANIA
marţi vineri IN FO RM AŢII
Tel. 064/433.432 Fax 064/432.833.
Adresa:Cluj, Piaţa Mihai Viteazul
nr. 11, bloc D, ap. 1.
BIBLIOTECIB ib lio teca J u d e ţe a n ă “ OC TA V IA N
CO C A ” : Sala de lectură (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 430.434); luni - vineri: 9,00 • 20,00, sîmbâtâ: 9,00 -14,00; Mcdrafccâ (str. Izlazului nr. IS. Bl. C, tel. 165.784): luni, miercuri, joi: 14,00 * 19,45. m arţi, v ineri: 9.00 • 14,45; C e n tru l de In fo rm are C o m u n ita r i (str. M. Kogâiniccanu nr, 7, tel. 195.620T luni • vineri:
1.00 - 18.00; C o le c ţi i sp e c ia le (str . Observ atorului nr. 1. tel. 438.409): luni • vineri:
,00 * 15,00; Filialele: M ănăştu r (str. Izlazului nr. 18, Bl. C. Ici. 165.784), M ârâsri (str. Aurei ' laicu n r. 27 . B l. V ). Z o r i lo r (slr. O b se rv a to ru lu i nr. 1. te). 438 .409): lun i. miercuri, joi: 14,00- 19,45. mani. vineri: 9.00 - 14.45: Filiala Bibliosan (Spitalul tic Recuperare, td . 123.066 int. 177): luni ♦ vineri: 9,00-16,00. So tâ : AciiwUtica Sed iilo r </<• impivmui pentru Oilulţt si a celor ţx-niru copii thn Piaţa Ştefan cel M arc nr, \ este suspendată provizoriu , in \n fn ra mutării in sn/iul nou. Ritşâm rcstanricriî sectiifo r respective sâ restitu ie publicaţiile împrumutate ia filialele dc cartier.
■ Biblioteca G erm an i (strada Universităţii 7 9): luni - 10-14; marţi, m iercuri, joi • 12-16;
vincn -10-16.B iblioteca A m e ric a n i "J.F .K ." (strada
U m v m itiţr i 7 - 9). O rar: luni - joi: 10 - 18: vincn: 10-14. pnm a si a treia sîmb.US din lunâ: *1-14. Ofcnm consultanţi pentru studii în USA.
Biblioteca Britanică (strada Avram lancu 11). Orar. luni. m iercuri. 14 - 19; marţi, jo i, vineri: 9 - 1 4 .
■ Biblioteca C en tru lu i C u ltu ra l Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni: 14-19, marţi- v ineri: 10-19, sîmbâti: 10-13.
B iblioteca C en tru lu i C u ltu ra l G erm an '‘lîc rtn an n O bcrth" (str. Memorandumului 18). Orar: luni. marţi, miercuri, joi; orele 16-20.
Dispensarul x Policlinic cu Plată |
oferă consultaţii de toate specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ecografie, analize de laborator, radiologie, stomatologie la cele mai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională.Adresa: Ştefan Ludwig Roth nr. 19 (fosta Mâloasa).Tel.: 130.330 sau 432.557.
matinal); 11,00 Zile din viaţa noastră (s/r); 12,00 Orient Expres (r); 14,00 Dragoste şi ură (dramă SUA 1970); 16,00 Zile din viaţa noastră (s): 17,00 Ştiri; 17,20 Maria Emilia (s); 19,00 Observator; 19,45 Sport; 19,50 Karate Kid III ( f.SUA 1989); 22,00 Marius Tucă Show; 23,00 Observator; 23,25 Sport; 23,30 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea (div.); 0,30 Intrigi în Paradis (s); 1,30 Observator (r); 2,30 Scandalul (s); 3,30 Capcanele destinului (s); 4,30 Noaptea tîrziu (r); 5,30 Maria Emilia (s/r).
7.00 Bună dimineaţa; « a jL is a 8,00 Ştirile Pro TV - Ziarul dimineţii tale; 9,00 Tînăr şi neliniştit (s/r); 10,00 Marile procese şl crime; 11,00 Dădaca (s/r); 11,30 O familie de tot rîsu’ (s); 12,00 Tinerii cowboy (w. SUA 1972); 14,15 Pe urmele mafiei (f/r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile
Pro TV/Vremea; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Ultima dragoste (dramă romantică SUA 1999); 22,00 Ştirile Pro TV; 22,30 ROKENO (joc); 22,35 ProVest; 23,30 Avocaţii (s); 0,25 Pro TV te ascultă ce vezi; 0,30 O lume bizară (s); 1,30 Captivi în cartier (s); 2,00 Tinerii cowboy (f/r).
7,00 Desene "anim ate; 8,00 PrimaP J
: Mix!; 13,30 Tradiţii (r); 14,30 Camera de rîs (r); 15,30 Raven (s); 16,30 Malcolm şi Eddie (s); 17,00 Will şi Grace (s); 17,30 Camera de rîs (div.); 18,00 Focus - ştirile serii) 19,00 Vînătoarea comorilor (s); 20,00 Vrei să fii miliardar?;
■21,00 Rambo II (f. SUA '85); 23,00 .Focus Plus - ştirile nopţii; 23,30 Will şi Grace (s/r); 0,00 Malcolm şi Eddie (s/r); 0,30 Camera de rîs (r);1.00 Focus Plus (r)
7,00 Muzică; 10,00 Ă /a ta c F0rţa destinului (r);
10,59 Telecaricatura zilei; 11,00 Cinetour (r); 12,00 Cutia muzicală (r); 13,00 Telesport ()r); 14,30 Muzică; 18,00 Germania astăzi (do); 18,30 La puterea a doua; 19,25 Pronosport; 19,29 Telecaricatura. zilei; 19,30 Muzică;21.00 Telejurnal; 21,45 Auto Moto Sport TV; 22,15 Muzică; 22,30 Ofsaid; 0,00 Muzică; 5,00 Ofsaid (r).
7,30 Xena, prinţesa războinică (s/r); 8,30
Gemenele (s/r); 9,15 îngeraşul (sI r); 10,00 Căsuţa poveştilor (r); 10,25 Acasă la bunica (r); 10,35 Femei înşelate (s/r); 12,00 la-mă acasă (mag./r); 12,30 Dragoste şi putere (s/r); 13,00 Moarte la Veneţia (f/r); 15,30 Acasă la ... cu R.Săraru (r); 16,00 înger sălbatic (s); 16,45 Căsuţa poveştilor (d.a.); 17,00 Terra nostra (s); 17,55 Acasă la bunica; 18,05 Dreptul la viaţă (s); 19,00 îngeraşul (s); 20,00 Ştirile de Acasă; 20,40 De 3 x
-femeie; 21,30 Betty cea urîtă (s); 22,30 Terra nostra (s/r); 23,30 Ştirile de Acasă (r); 0,10 De 3 x femeie (r); 1,15 Muzica de Acasă.
18,00-19,00 Drumuri ale c s2P cunoaşterii - realizator Rada Murariu; 19,00-19,15 Spoturi& documentare; 19,15-20,00 Medicina plantelor - realizator Nicoleta Ţăranu.
Redacţia nu îş i asumă responsabilitatea pentm schimburile inlen’euile in programele posturilor de teie\i:iune.
POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ "FAMILIA SFÎNTĂ"• 18 - 22 iu n ie •
Medicină generală. Dr. I. Boilâ - 18,22 (10-12), 20 (11,30-12,30), dr. V. Bodo - 20 (15-17), dr. R. Cotârlâ - 20 (10-12), dr. M. Eşanu • 19 (12-13), dr. S. Loga,- 22 (9-11), dr. D. Ollean - 21 (9-11), dr. A.F. Oros - 21 (14-18), dr. D. Platon -1 8 (9-11), 21 (16-18), dr. L. Raşa -1 8 (15-17), dr. M. Suciu - 21 (10-12), dr. V. Tâlaru - 22 (10-' 12), dr. C. Tonea -19,21 (9-11), dr. A. Varga -18,22 (9-11), dr. C. Vlaicu -1 8 (11-13); Homeopatie. Dr. L. Barbâalbă - 20,22 (10-12); Cardiologie. Dr. I. Ivanciuc - 20 (14-15), dr. I. Pâţiir - 20 (11,30-13), dr. T. Popescu - 20 (9-11), dr. N. Prişcâ - 20 (16-18), dr. Gh. Uza -1 8 (10-12); Interne. Prof. dr. 0 , Ghidrai - 21 (17-18), dr. Gh. R âdulescu-19 (9-11), dr. Cs. Szakacs- 20(14*16); Ginecologie. Dr. Al Refaqi M o h 'd -18 (15-17), dr. D. Gherman - 21 (15-17), dr. C. Fodor -1 9 (10-12); Chirurgie. Dr. D. Chirilă - 21 (17-17,45), dr. C. Cosma -1 9 (10-12), dr. P. Pitea - 21 (9-11), dr. M. Simu - 20 (11-13), 22 (9-11); Pediatrie, Dr, M. Fritea - 20 (11-13), dr. R. Mitea -1 9 (14-15), dr. L. Toma - 22 (10-12); Endocrinologie. Or. E. Popescu • 20 (9-11); Psihologie. Or. L. Boilâ • 19 (14-16); Dermatologie. Dr. I. Sârbu - 18 (11,30-12,30), dr. M. Teleagă • 19 (9-11); Toxicologie clinică. Dr. C B . Ursu -1 9 (12-13); Q .R .L Dr. E. Plăian -1 9 (9-10), 21 (9-11); Ecografie. Dr. E. Fazakas -1 8 (12-13), dr. I. Ghilean - 20 (14-15,30), dr. D. Ursu - 21 (12-13), dr. i.l. Usineviciu - 22 (10-12); Pneumo- fliziologie. Dr. M. Man • 19 (14-16); Balneologie. Dr. C. Becea -1 9 (9-10); Reumatologie. Dr. C. Nedelcuţ • 21 (16-18); Ortopedie, Urologie, Dr.Z. Popa-1 8 (12-13); Laborator. Ch.pr.S . Moşoigo-18,19,20,21,22(9-11).
în cadrul policlinicii se fac tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînă vineri, între orele 9-11. Rezultatele se eliberează In aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medici din afara policlinicii. Pentru chirurgie plastică şl reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face la sediu) Policlinicii pe bază de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii, str. Moţilor nr. 32 ş i la tel. 43-00-01, între orele 16-17 de luni pînă vineri. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de trimitere de la medicii Policlinicii. Donaţiile se fac la sediul Policlinicii, la secretariat, şi In contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Cluj-Napoca.
CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE
Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu ■ medic primar Dr. Socolov Mihaeia ■ medic primar
Tntamenta stomatologica complexa:
1 terapie1 protetică (ceramică)1 chirurgie (rezecţii, implante) • Programări dinte la teL: 430.028
ORAR Luni - Vineri: 9-1?Sîmbâtâ: 10-13
f t U S U S T M *Centrul Medical • Str. Mehedinţi nr. 1-3
(lîngă “B IG " Mănăştur) O fe ră s e r v i c i i m e d ic a le în
s p e c ia l i t ă ţ i le :- d e rm ă to v e n e ro lo g ie ş î alergologie- obstetrică - ginecologie şi ecografie- medicină internă- ortopedie
e c o g ra fie , E K G , p ro b efuncţionale ventilatorii
laborator clinic computerizat Recoltări - zilnic 7.30 -1 1 .0 0 Informaţii şi programări la
telefon: 17.11.84.
CABINET MEDICAL ONCOLOGIC CLUJ-NAROCA,
str.PRO F CIO RTEA nr.9 (cartier G rigorescu)
Prof.dr. LUCIAN LA ZÂ R(G in e c o lo g ie , C h iru rg ie , O n c o lo g ie )
L , M I : 1 5 - 1 8 ; M a , J : 1 6 ^ - I S 30
Dr. VALENTIN PO PESC U( C h i r u r g ie , O n c o l o g i e )
M a , J : 1 4 ” - 1 6 ; V : 1 5 - 1 7S : 9 - 11
Dr. DAN-SORIN PO PESC U(Urologie)
L , M i : 1 8 - 2 0 ; M a , J : 1 8 “ - 2 0
V : 1 6 - 2 0
P R O G R A M A R E : t e l / f a x ( 0 6 4 ) 1 8 . 7 6 . 0 4
în t im p u l o r e l o r d e f u n c ţ i o n a r e a c a b in e tu lu i
MEDIPRAXCentru medical
Prof. Dr. HUŢANU Ioan Cluj-Napoca, str. Ion Meşter 2/21
C O N S U LTA ŢII, T R A TA M E N TE , U R G E N T E CHIRURGIE PEDIATRICA: ORTOPEDIE;MALFORMAŢIICONGENITALE;UROLOGIE PEDIATRICĂ; PEDIATRIE;MEDICINĂ GENERALĂ; DERMATOLOGIE; HOMEOPATIE; BIOENERGIE;ECOGRAFIE.Informaţii, programări la telefon:
(064) 421806; 094-605935.
Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţială de
uitoRimiin, de xlvirm; inim i nustă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8-22. V i aşteptăm apelurile la numărul 186864.
92.6,m Luni, 18 iunie06:00-07:00 Prim a oră (Program informativ BBC - 6.00-6:30;
C D Meteo - 6:40; Informaţii utilitare - 6:50); 07:00 - 10:00 Prim ul raoio saiu t . Ştefan Coroian (07:00 Ştiri; 07:20 Revista presei locale. 07:40 Revista presei centrale, 07:50, 08,50 Horoscop; 08:00 Ştiri, 08:20 CD Sport cu Mihai Petruşcă, 08:40 Ştiri pe scurt, 09:00 Ştiri, 09:20 Ce m ai crede lumea); '10:00-14:00 Mesaj FM - Tiberiu Crişan (10:00 Ş tiri * Meteo, Mesaje de Ia ascultători, muzică, concursuri; 11 ;20 "Capra cu trei iezi" - trei piese cu aceeaşi temă, aceiaşi interpret, acelaşi titlu etc.; 13:00 Ştiri * Meteo); 14:00 -16:00 Caleidoscop C D - cu Tudor Runcanu (13:00 Ş tir i* Meteo, 15:00 Ştiri, 15:20 Ce m ai crede lumea (r.)); 16:00 -18:00 Conspiraţia - cu Tudor Runcanu (16:00,17:00 Ştiri, Telefoane surpriză în direct-farse + urări-pentru cei ce sărbătoresc ceva, 17:20 CD S po rt-Mihai Petruşcă 18:00 -18:30 Program informativ BBC); 21:00 Ştiri; 21:00-22,00 Cuiul lui Pepelea - jazz, ethno, rarităţi - Tudor Runcanu.
— i Luni, 18 iunieI I T tt- : ŞTIRI : 09.00, 10.00, 12.00, 15.00, 16.00; BBC-06.00,
-------: 11.00, 14.00 , 18.00; 6.30-9.00 - SUPER MATINAL ' Ştirilelocale, interviuri, horoscop (6.40,7.20, 8.20) , Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de dialog (8.30), Buletin rutier(8.55)ţ 9.00-17 on-PATRtll A DE SERVICIU: 9.30-Revista presei, Punctul de vedere(10.15); -Concursuri(10.30,12.30);12.45-Sport pe mapamond; 13.20 - Sfatul Bătrînilor-BBC;17.00-18.00 - Show pe ei - Cornelia Pantea , Ionel Ignat, 19.30 - Power Play 12.00-1 8 -OO-CALEIDOSCQP fm> 20.00-SNrgia, 24.00-01.00 Nopţile Criminale - Nicu Alexandrescu, 01.00-6.00 Unde Magice
U N IPLU S R a d io Luni, 18 iunie Program informativ BBC: 6,00-6,30;8,00-8,20,
11.00-12,00, 14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30, 23,00. 6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Program ul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale şi locale.10.00-14,00 Punct., ş i de la Zece; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30- 6,00; Uniplus nocturn.
Luni, 18 iunieR A D IO C L U J)} 6,00 Bună dimineaţa. O emisiune cu informaţii,
actualităţi şi muzică, prezentată de Adela Groza. 8,00Emisiunea in limba maghiară. 10,00-11,00 De zece ori România. Prezintă Mihai Goţiu. 11,05 Ceasul al unsprezecelea. Prezintă Vasile Luca; 12,00 Radiojurnal transilvan; 12,45 Microfonulascultătonjlui; 12,45 Emisiunea în limba ucraineană;13.00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară; 13,55 Buletin de ştiri 14,00 Program muzical pe staţia de unde ultrascurte - 95,6 MHz. Prezintă Rareş Ion; 16,00 Emisiunea in limba maghiară. 18,00 Radiofax. Prezintă Dan Moşoiu; 18,30 Dragoste, poveste veche, prezintă Alin Pop. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,30 Ucenicia muze. Prezintă Oana Cristea Grigorescu;20.00 Ştiri. 20,05 Serata muzicală radio - cu Ciprian Rusu; 21,50 Buletin de ştiri.21,58 închiderea programului.
de literatura. Realizator: Flavia Teoc Bochiş; 11,30 - 12,00.Muzica de camera. Realizator: Elena Chircev; 12,00 - 13,00 Ora profesorului de religie (r); 13,00 - 13,05 Ştiri Maria Aluas; 13,05 - 18,00 Magazin. Realizatori: Flavia Teoc Bochiş; 13,05.-' 13,3b Concertul amiezii; 13,30- 14,00 Florin Piersic; 14,00 - 15,00 Revista presei de cultura; 15,00- 16,00 Program religios ( Dicţionar de teologie. Realizator; pr. Marius Picu); 16,00 - 17,00 Instantaneu la Unlurieâ Scriitorilor; 17,00 - 18,00 Vocile Psalm istului. Realizator: Elena Chircev; 18,00 - 19,00 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri.(r); 19,00-20,00 Eclesiast. Realizator: Dinu Criste; 20,00 - 20,30 Universul teologic, universul credinţei. Invitat: Pr.conf.dr Vasile Stanciu; 20,30 - 21,00 Păhărelul cu nectar. Realizator: Elena Magher; 21,00 - 22,30 Dileme XX I. Masă rotundă pe teme culturale; 22,30 - 23,00 Rugăciunile serii; 23,00 - 6,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică).R A D IO F IR 9 6 ,2 F M D E J LINIA DE START 6.00 - 10.00,realizator Sorin Suciu, horoscop, sport, power play, reteta zilei, ştiri, muzica: FlRU’N ZECE PAISPE, 10.00 -14.00, realizator Marcel Pop, muzica, dedicaţii, divertisment, power play, ştiri, revista presei; 96,2 FM/ZI, 14.00 - 18.00, realizator Florrh Grosu, muzica, dedicaţii, divertisment, power play, ştiri, artistul zilei' FIRUL ROŞU, 17.00 - 18.00, dedicaţii muzicale în direct; JURNALUL BBC - 7.00, 8.00, 11.00, 14.00, 18.00; ŞTIRILE RADIO FIR 9.30, 12.30, 13 30 15.30, 16.30, cu Maria Antohi; ŞTIRI SPORTIVE, 16.45, cu Robert Kosa- DE LA O SĂPTĂMÂNĂ LA ALTA , 12.00- 12.15, cu Maria*Antohi; RETROSPECTIVA SPORTIVA, 18.30 -19.00, cu Robert Kosa; ARMONIILE MUZICII CLASICE, 19.00 - 19.30, realizator prof. Zeitler Zoltan; PORŢI CĂTRE UNIVERS, 20.00 - 21.00, emisiune de paranormal, realizator Horatiu Obreja; TOP BEST OF DANCE 2 1 . 0 0 - 24.00, cu Ciprian Muncelean.
Aici ar putea fireclama dumneavoastră R u / a v î i n ' m i k n
Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agen ţiile
RO M PRES şi MEDIAFAX.
O T â J & R P U T E A C U M P Ă U A U A U U E T E D I N R U S I A
Pentru a cîştiga de partea sa Rusia în vederea amendării Tratatului privind limitarea sistemelor de apărare antirachetâ (ABM, semnat în 1972
■ între Moscova şi Washington), Administraţia de la Casa Albă se prşgăteşte să prezinte Rusiei o ofertă extrem de generoasă: achiziţionarea unor echipamente militare, acordarea de sprijin militar şi organizarea unor exerciţii comune de apărare antirachetâ, a anunţat un oficial al Administraţiei americane. .
Consilierul american pe probleme de securitate naţională, d-na Condoleezza Rice, a încercat să explice contextul mai larg din care face parte acest nou obiectiv al Administraţiei americane: "Vrem să-i convingem pe ruşi că amendarea tratatului ABM şi dezvoltarea unui nou tip de parteneriat cu SUA sînt şi în interesul lor”. Noua strategie a preşedintelui George W. Bush contrazice atitudinea SUA de acum cîteva săptămîni faţă de autorităţile de. |a Moscova, însă evoluţia este explicabilă: mai mult ca oricînd, preşedintele american are nevoie de acordul preşedintelui Vladimir Puţin pentru a depăşi limitele impuse de Tratatul ABM pentru a-şi putea pune în aplicare poate cei mai ambiţios obiectiv al mandatului său: crearea unui sistem naţional de apărare antirachetâ (NMD), plan care a stîmit obiecţii dure din partea unor state aliate ale SUA, dar mai ales din partea Chinei şi Rusiei, iar recent, chiar din partea Senatului american intrat sub controlul Partidului Democrat. Senatorii democraţi (care urmează să preia preşedinţia comisiilor senatoriale pe probleme de apărare şi de afaceri internaţionale) şi-au exprimat în mai multe rînduri opoziţia faţă de o retragere unilaterală a SUA din ABM.
Planul preşedintelui Bush are încă multe obstacole de depăşit. în primul rînd, Rusia nu a dat vreun semn că ar accepta oferta americană, dar cu toate acestea oficialii de la Casa Albă speră ca la mijlocul acestei veri să obţină o serie de "propuneri de cooperare privind apărarea antirachetâ, reducerea armamentului nuclear şi în alte sectoare militare. Oficiali americani sînt de părere că cel mai dificil aspect din cadrul viitoarei cooperări dintre cele două armate va fi cel legat de organizarea unui set de cercetări şi
dezvoltări comune, dat fiind faptul că “fiecare deţine practici proprii de proliferare”. Preşedintele american speră să-l cîştige de partea sa pe Vladimir Puţin, invocînd vulnerabilitatea Rusiei, dar şi a SUA, în faţa unor eventuale atacuri din partea aşa-numitelor state-teroriste. Preşedintele american ştie cu siguranţă faptul că Rusia se teme de proliferarea sistemelor de rachetă (de exemplu în Iran şi Irak), a armelor biologice,
' chimice şi chiar a rachetelor nucleare, ameninţări • care vin în principal dinspre graniţa de sud a Federaţiei Ruse.
Pentru partea americană, cea mai atractivă ofertă a Rusiei în materie de armament este sistemul de rachetă sol-aer, S-300 numit şi SA-10, proiectat să intercepteze şi să distrugă bombardiere rapide, rachete de croazieră şi alte cîteva tipuri de rachetă mai-'puţin avansate cu rază scurtă şi medie de acţiune. Experţii militari compară adesea S-300 cu sistemul american de rachetă Patriot, folosit de SUA în timpul războiului din Golf împotriva Irakului. “Ruşii au cîteva tehnologii extrem de sofisticate", a apreciat un înalt oficial al Casei Albe. “Nu văd nici un motiv ca SUA să refuze o cooperare la acest nivel”.
Dar poate cea mai dificilă provocare diplomatică privind această chestiune vine din partea Chinei. Oficiali de la Beijing au apreciat deja planul NMD ca fiind un efort menit să neutralizeze şi aşa redusul potenţial nuclear al Chinei. Autorităţile chineze s-au arătat profund alarmate de intenţia SUA de a crea un sistem regional mobil de rachete, plasat pe portavioane, cu scopul de a asigura securitatea Taiwanului. China a împărtăşit astfel poziţia Rusiei conform căreia dezvoltarea NMD ar conduce la o nouă cursă a înarmării. Autorităţile americane nu stau însă degeaba, ci continuă demersurile diplomatice pentru a aduce Rusia de partea SUA. Argumentul forte al preşedintelui Bush jr. pare a fi posibilitatea unor state cu potenţial nuclear (vezi Coreea de Nord) de a lovi oricînd Estul îndepărtat al Federaţiei Ruse. Dar cea mai lungă porţiune de frontieră, Rusia o împarte cu China, de aceea Beijingul va vedea orice cooperare ruso-americană drept cea mai mare ameninţare la adresa securităţii Chinei. Modul în care se vor sfîrşi aceste demersuri diplomatice, va conduce inevitabil la un nou echilibru global al forţelor militare.
ISRAELIENII Şl PALESTINIENII AU NEVOIE DE FERMITATEA SUAm s m
(A rtico l de D e n n is R oss, fost c o o rd o n a to r s p e c ia l a l SU A p e n tru O r ie n tu l M ij lo c iu în perioada A dm in is tra ţie i Clinton)
Sîntem martorii unei deteriorări progresive a situaţiei din Orientul Mijlociu, pe fondul căreia sînt depăşite în fiecare zi noi praguri ale violenţei. Pe cont propriu, israelienii şi palestinienii nu poţ opri spirala ■ acţiunilor violente şi a reprimării militare. In general, liderul palestinian Yasser Arafat nu ia iniţiativa, ci numai răspunde. Nu-i va răspunde însă probabil premierului israelian Ariei Sharon şi cu atît mai puţin va fi dispus să cedeze. Ar putea răspunde însă unei propuneri din partea SUA care să-i ofere ceva concret în procesul de pace şi deci o explicaţie pentm paşii pe care va trebui să-i facă pentru a reinstala ordinea şi a pune capăt violenţelor în propria tabără. Dacă ar bloca o iniţiativă a SUA sau internaţională capabilă să justifice oprirea violenţelor, ar însemna, că lasă situaţia să se deterioreze în speranţa că în cele din urmă comunitatea internaţională va fi nevoită să intervină.
în ce-l priveşte pe Ariei Sharon, se pare că vrea să demonstreze că violenţa nu aduce rezultate. Premierul israelian refuză să reia negocierile politice sub ameninţarea violenţei şi va continua să exercite presiuni militare asupra lui Yasser Arafat şi a instituţiilor care susţin Autoritatea Naţională Palestiniană (ANP). Nu este interesat de o terţă intervenţie “salvatoare”, dâr ar putea accepta o iniţiativă care să nu recompenseze violenţa palestiniană.
în asemenea împrejurări, administraţia SUA va fi expusă unor presiuni tot mai puternice de a trece la acţiune. Dar nu trebuie sâ o facă pînă nu este pregătită să susţină un nou set de “reguli de teren” privind
implicarea SUA şi în acelaşi timp procesul de negocieri israeliano- paiestinian. Poate că unica lecţie ce trebuie învăţată în urma procesului de la Oslo este că nu mai putem accepta o realitate- la masa negocierilor şi alta în stradă. Negocierile nu pot duce la rezultate pe un fond de violenţă şi provocări, dacă una dintre părţi promovează ostilitatea şi suferinţa, iar cealaltă se consideră liberă să ia măsuri care alimentează această suferinţă. Noile reguli de teren trebuie să instituie, un cod concret al comportamentului cotidian. Ultimele opt luni de violenţe au distrus orice fărîmă de încredere între palestinieni şi israelieni, iar. concentrarea asupra identificării unei soluţii este exclusă într-un asemenea climat Prioritatea trebuie să fie un acord clasic de negociere între părţi, prin care israelienii să obţină securitate şi 0 viaţă normală, iar palestinienii sfîrşitul controlului israelian asupra vieţilor lor. Numai cînd opiniile publice din amîndouă taberele vor începe să înţeleagă că realitatea din teren reflectă esenţa acestui acord, va fi posibil din nou să se pună problema soluţionării aspectelor fundamentale ale conflictului. Nimic din toate acestea nu se va întîmplă însă prea curînd, iar pînă atunci trebuie sprijinite procesele de stabilizare şi înţelegere politică.
Stabilizarea cere din partea palestinienilor să lupte necondiţionat împotriva terorii. Yasser Arafat afirma că politica sa este de "toleranţă zero faţă de teroare”. Va trebui să redemareze şi să consolideze această politică. Cei care au comis acte de teroare trebuie arestaţi din nou şi este nevoie de tribunale adevărate, care să dea sentinţe adevărate. în plus, violenţa trebuie să înceteze. Dar nu este vorba de un aparat care poate fi pornit şi oprit. Miliţiile independente trebuie dezorganizate şi dezarmate. Nici un stat nu permite aşa ceva. Trebuie sâ li se pună capăt actelor
de incitare la nivelul mass-media şi ►în şcoli.
Alimentarea suferinţei trebuie înlocuită cu pregătirea terenului pentru pace, inclusiv cu recunoaşterea faptului că nici una , dintre părţi nu poate obţine 100 la sută din ce doreşte. Şi israelienii au responsabilităţi în cadrul noului cod de comportament. Asediul economic şi militar pe care îl desfăşoară trebuie să ia sfîrşit. Este necesar un moratoriu asupra confiscării de proprietăţi şi demolării de case. Trebuie eliminate punctele de control, iar extinderea inutilă a coloniilor trebuie să înceteze. Aşa cum palestinienii trebuie să pună > capăt promovării suferinţei, şi israelienii trebuie să evite acţiunile care creează suferinţă. în acest moment nu poate avea loc nici un proces politic în privinţa Ierusalimului, refugiaţilor sau frontierelor. Pe termen scurt, pe baza codului de comportament asumat, procesul politic se poate îndrepta spre soluţionarea problemelor privind statalitatea, aranjamentele^ de securitate şi neangajarea. în acest moment, problema nu este identificarea acelui pachet de măsuri capabile să răspundă necesităţilor celor două părţi, în plan practic şi psihologic. _• Un efort în acest sens a fost propunerea egipteano-iordanianâ, la fel şi raportul Mitchell. Acum, problema este cum se poate elabora şi pune în aplicare un pachet de măsuri vizînd asumarea de paşi paraleli. Administraţia Bush poate lua legătura cu amîndouă părţile, le poate propune un pachet de măsuri şi un set de termene pentru aplicarea paşilor specifici. Poate stabili un mecanism de monitorizare pentru a supraveghea punerea în practică a acestor paşi. Şi poate avertiza câ, dacă măsurile sînt acceptate, dar angajamentele nu sînt urmate de tapte, va trage în mod public la răspundere partea care nu şi-a tăcut datoria.
H W " ' 1" 1' "■"v" ~— - -
■ 11■j.5
*j /
4 lu n i** câte 30 de m inute gratuite p e n tru c o n vo rb iri în re ţe a , la_toate abonam entele C O N N E X .
■ \
N o u l te le fo n Eric sso n A 2 6 2 8 s c o m patibil W A P cu d o a r 8 5 0 .0 0 0 le i***!ERICSSON ^
Noul abonament promoţional C O N N E X cu doar 5$ pe lună.
C O N N E X C E N T , singurul abonament cu I cent pe minut în weekend****.
Taxare la secundă***** pentru toateabonamentele C O N N E X .
i^ T 5 f lzinele CONNEX Şila distribuitorii autorizaţi te aşteaptă şi o ofertă specială pentru cartelele reîncărcabile KAMARAD şi CONNEX GO! ,
j£5~ z■ = z
H 4*> 5 s i p £ = s !. v V u• *£ -l-gig
miml l l lT z s 8o 8-5-55 azd
i i i 1
Io e o £
C O N N E K■ V iito ru l Sun i Bine
(F.P. 0144)
A i c i ar putea fi reclama dumneavoastră
Ţ T r c / t &
l i a u l i c a1868 - Rusia a ridicat
consulatul general de la Bucureşti la rangul de
agenţie diplomatică.
îM M M ......
Partidul Democrat are un nou Birou Permanent NationalLa Consiliul Naţional de * pentru relaţia cu sindicatele şi
Coordpnare( CNC) al Partidului patronatul), Sorin FrunzâverdeDemocrat de vineri a fost ales noul Birou Permanent Naţional (BPN ). Potrivit statutului adoptat la Convenţia Naţională Extraordinară din mai 2001, au fost aleşi 12 vicepreşedinţi, 14 secretari executivi şi opt secretari regionali.
Deputatul PD Cluj, Emil Boc, a fost ales vicepreşedinte la departamentul de justiţie , siguranţa cetăţeanului,apărare şi ordine publică. Ceila lţi 11 vicepreşedinţi sînt: L iv iu Negoiţă (departamentul pentru analiză, strategii şi relaţii politice), Vasile Blaga (departamentul organizatoric), Dan Vasiliu (departamentul pentru politici sociale), Barbu Gheorghe (departamentul
(departamentul pentru relaţii internaţionale), Viorel Pană (departamentul pentru politici economice), Vasile Nistor (departamentul pentru resurse umane şi carieră politică), loan Onisei (departamentul pentru cultură, culte şi minorităţi), loan Oltean (departamentul pentru administraţie publică), Mihai Popescu (departamentul pentru politici agricole şi dezvoltare rurală) şi Adrian Videanu (departamentul pentru imagine şi relaţii cu mass-media).’ La începutul lucrărilor CNC, trei dintre aspiranţii la o funcţie de vicepreşedinte au renunţat Ia a mai candida: SimonaMarinescu, Alexandru Sassu şi Dănuţ Liga. La sfîrşitul, CNC,
Simona Marinescu şi-a anunţat demisia din rîndurile PD, pentru ca la nici 24 de ore să se regăsească pe lista Consiliului Naţional al Partidului Social Democrat. Trebuie menţionat că, înainte de Convenţia Naţională Extraordinară a PD din mai 2001, Simona Marinescu a făcut apel la ceilalţi doi contracandidaţi ■ la preşedinţia partidului, ca în caz câ nu vor cîştigă alegerile, să nu demisioneze din PD.
De la organizaţia clujeană a PD au mai candidat senatorul Iuliu Păcurariu pentru un post de - secretar executiv la departamentul de organizare, dar nu a adunat suficiente voturi, precum şi Tudor Ştefanie pentru o funcţie de secretar regional, pe care însă
nu a obţinut-o. Ca fapt divers, dintr-o greşeală în organizare ori dintr-o lipsă financiară, Tudor Ştefanie nu a fost trecut pe lista de prezentare a candidaţilor, dar a . fost menţionat pe.buletinele de vot. Lucrările CNC s-au desfăşurat fără alte incidente majore, cu excepţia demisiei Simonei Marinescu, care i-a acuzat pe ■ vicepreşedintele Vasile Blaga şi pe deputatul Gheorghe Albu că au cerut unor delegaţi să o voteze pe Elena Dumitrescu pentm funcţia de vicepreşedinte la departamentul de politici sociale. Traian Băsescu a primit cu vorbe dure demisia Simonei Marinescu.
Mihaela LĂPUSAN
C o n fo rm lui Ion IL IESCU :
România doreşte să finalizeze toate capitolele de negociere pentru aderarea la UE pînă la mijlocul anului 2002
Preşedintele Ion Iliescu a declarat, sîmbătă. Ia Goteborg, într-o conferinţă de presă, câ România doreşte ca pînă la sfirşitu! preşedinţiei spaniole a UE să finalizeze toate capitolele de negociere pentru aderare.
Şeful statului a precizat câ autorităţile române au stabilit deja contacte atît cu oficialii belgieni. Belgia fiind statul care va deţine preşedinţia U E in ultimele sase luni ale anului
2001, cît şi cu cei spanioli.E I a menţionat că, la
începutul lunii iulie, va face o vizită de două zile Ia Bruxelles, unde va avea în tîln iri cu reprezentanţii Com isiei Europene şi cu oficialităţile belgiene.
Preşedintele Ion Iliescu a arătat, că în declaraţia Consiliului European dc la Goteborg sînt menţionate expres România şi Bulgaria, în
sensul susţinerii eforturilor lor de integrare în UE.
Preşedintele Ion Iliescu a arătat că România trebuie să recupereze “ rămînerile în urmă” în primul rînd prin relansarea economică. El a precizat 'că în ultimii 4 ani România a înregistrat un declin economic şi a pledat pentru adoptarea măsurilor necesare relansării economice, care va duce la îmbunătăţirea situaţiei
în toate domeniile economico- sociale.
în ceea ce priveşte sistemul judiciar, Iliescu a apreciat că “ lucrurile sînt destul de lim pezi” , existînd premise pentru construirea unui sistem eficient. E l a arătat că pentru reforma administraţiei se impune reducerea birocraţiei, sim plificarea legislaţiei şi creşterea eficienţei-funcţionarilor.
Războiul liberalilor cu ministrul Cozmâncă
P N L cere demiterea ministrului Administraţiei Publice
PNL cere demiterea ministrului Administraţiei Publice, Octav Cozmâncă, pe iriotiv că acţiunile acestuia sînt îndreptate către politizarea serviciilor publice şi direcţiilor descentralizate din teritoriu şi către subordonarea acestora în interesul politic şi financiar al PDSR.
Forumul Aleşilor Locali .ai PNL a adoptat, sîmbătă, cu unanimitate de voturi, o rezoluţie în care se arată că Octav Cozmâncă este cel care a declanşat procesul de pedeserizare, încâlcind “flagrant” Legea administraţiei publice locale şi instituind un “mecanism de control şi sancţiune” a aleşilor locali în scopul de a-i pune în subordinea PDSR.
într-un manifest al aleşilor locali, adoptat de Forum, se arată că două treimi din conducerile serviciilor descentralizate din teritoriu au fost înlocuite cu persoane angajate fără concurs.
Octav Cozmâncă nu asta da acordMinistrul Administraţiei Publice, Octav Cozmâncă, a
respins, sîmbătă, acuzaţiile PNL privind pedeserizarea administraţiei, arătînd că PDSR “nu are nevoie să pedeserizeze: deoarece are un număr impresionant de aleşi locali” .
Cozmâncă a spus că acuzaţiile PNL nu au suport real fiind lipsite de dovezi. E l a admis însă că există cazuri în care aleşi locali vor să treacă la PDSR pentru a-şi îndeplini mai bine obiectivele, dar aceasta este opţiunea lor.
PNL va semnala organismelor europene toate “abuzurile” partidului de guvernămînt, avînd în vedere că PDSR nu a ţinut cont de obiecţiile opoziţiei la “atacul” împotriva instituţiilor independente, cum sînt Curtea de Conturi, CNA, radioul şi televiziunea publică, a anunţat, sîmbătă, preşedintele liberal Valeriu Stoica.
Liderul liberal a reluat atacurile asupra partidului de guvernămînt pentru procesul de “pedeserizare” a administraţiei publice Ia nivel central şi local. Stoica a afirmat că PDSR este “un partid caracatiţă” , care “ absoarbe” toate structurile locale şi care îşi propune să instituie un regim autoritar.
La sfirsitul sjptjminii trecute, pe străzile municipiului Gherla s-a vorbit mai mult in limbile germană, franceză şi maghiară. Adică, pc limba prietenilor din oraşele înfrăţite Ncndaz (Elveţia), Forcheim (Germania). Yzcurc (Franţa) şi Aba (Ungaria). Peste 150 dc oaspeţi străini au inundat pur şi simplu o localitate caracterizată, timp de trei zile, prin voioşie, muzică şi bună dispoziţie. Ediţia 2001 a Zilelor municipiului
• zîîcicmunicipiului
GherlaGherla a fost o reuşită din toate punctele de vedere. Toată lumea s-a simţit bine. Cele 13 spectacole, două expoziţii de pictură şi artă populară şi o lansare de carte la Biblioteca M unicipală au constituit tot atîtea evenimente atractive. La toate aceste manifestări cultural-artistice (majoritatea desfâşurindu-se pe scena în aer liber amenajată în centrul oraşului) au participat peste 10.000 de gherleni. La sediul Consiliu lu i local s-a organizat şi o interesantă dezbatere (sperăm şi cu... folos pentru toate părţile participante) pe tema “Parteneriatului pentru o Europă Unită, cultură fără frontiere” , la care au fost prezenţi şi conducătorii delegaţiilor oraşelor înfrăţite din Nendaz, Forcheim, Yzeure şi Aba. Ultima localitate a fost reprezentată şi de o formaţie de muzică tradiţională, care a obţinut un succes răsunător. Oaspeţii au efectuat o excursie în zona municipiului Turda, unde au vizitat Salina si Cheile Turzii.
SZEKELY Csaba
P S D - n o u l p a r t i d d o g u ¥ @ r n i m l n turmare din pagina 1
social-democraţici din România precum si măsurile economice pe carc intenţionează să le întreprindă guvernul. Năstase a ţinut să sublinieze câ “orgoliile personale şi primatul competiţiei asupra cooperării au împiedicat coagularea curentului social-democrat. Premierul şi-a exprimat convingerea câ, în timp, şi alte forţe social-democrate se vor alătura acestui partid.
Avînd în vedere că doar PD mai reprezintă o forţă a social-democraţiei
româneşti, este clar unde “ bâtea” Năstase. Acest lucru, însă, la momentul actual este extrem de greu de imaginat, cu atît mai mult cu cît democraţii şi-au exprimat cîteva puncte de vedere relativ la relaţia cu PDSR la Consiliul Naţional de Coordonare de vineri... Pe de altă parte, nu trebuie uitat că şi PDSR şi PSDR s-au aflat, în legislatura trecută, pe poziţii de adversitate politică.
Cu un discurs mult mai scurt şi, pe alocuri, patetic, liderul PSDR, Alexandru Athanasiu s-a mulţumit în a enunţa obiectivele unei guvernări
social-democrate şi a elogia înfiinţarea noii formaţiuni social-democrate. Năstase a citit textul hotărîrii privind constituirea PSD. A urmat votul (deschis). Unanimitate. Aplauze, urale, “jerbe” de artific ii, Năstase îmbrăţişîndu-se cu Athanasiu şi... bucurie generală.
Bineînţeles că nu a lipsit mesajul preşedintelui Iliescu, fondatorul PDSR, mesaj transmis de către consilierul acestuia, Octavian Ştireanu. Iliescu consideră că hotărîrea PDSR şi PSDR de a fuziona “marchează un început
Singurul lucru "benefic" în fuziunea dintre PSDR şi PDSR asta regruparea doctrinară a forţelor politica
Singurul lucru “benefic” în fuziunea dintre PSDR şi PDSR este regruparea doctrinară a forţelor politice, dar este puţin probabil că PDSR va reuşi “să schimbe inerţia” care îl caracterizează, a declarat, sîmbătă, preşedintele PNL Valeriu Stoica, după lucrările Forumului Aleşilor Locali liberali.
Stoica a afirmat că este nevoie de regruparea doctrinară a partidelor, dar că o singură fuziune nu rezolvă problema democraţiei, pentru că România are nevoie de mai multe partide puternice, şi nu de unul sinpr.
Dacă PSDR va reuşi să schimbe stilul de lucru, al PDSR şi inerţia din
acest partid, atunci fuziunea va fi un lucru bun, a spus Stoica, exprimîndu-şi însă îndoiala câ acest lucru se va întîmplă.
Lideral liberal a mai spus câ PDSR este un partid nedemocratic * şi nereformat, avînd tendinţa de a se transforma în “partid unic” .
Prim-vicepreşedintele PRM, Corneliu Ciontu:
PDSR doreşte prin fuziunea cu PSDR să adera la Internaţionala
consideră că PDSR doreşte prin fuziunea cu PSDR sâ adere la Internaţionala Socialistă.
Ciontu a apreciat că rolul PSDR în evoluţia politică a fost de a susţine partide mai mari în perspectiva intrării în Internaţionala Socialistă, dînd ca exemplu alianţa din 1996 dintre PD şi PSDR.
Liderul PRM a precizat că salută fuziunea dintre PDSR şi PSDR, deoarece prin aceasta vor rămîne mai puţine partide pe scena politică.
Marko Bala salută fuziunaa dintraPDSR şi PSDR
Preşedintele UDMR, Marko Bela, salută fuziunea dintre PDSR şi PSDR, arătînd că aceasta reprezintă “ intenţia” celor două formaţiuni politice de a ajunge la un partid puternic cu doctrină occidentală, social-democrată modernă.
E l a mai spus că, probabil, scopul acestei fuziuni este aderarea la Internaţionala Socialistă, menţionînd că acest lucru este “benefic” , deoarece cei care intră în uniuni internaţionale sînt obligaţi să respecte principiile acestei uniuni. Congresul de constituire a PSD a decis în unanimitate, sîmbătă, comasarea prin fuziune a PDSR cu PSDR si crearea Partidului Social Democrat. Anterior, conferinţa extraordinară a PDSR a_ aprobat, în unanimitate, protocolul de fuziune cu PSDR. *
de maturizare a pluralismului partidelor româneşti”.
Adrian Năstase - liderul noului partid
Din nou - unanimitate. De data aceasta la alegerea preşedintelui PSD. Adrian Năstase nu a avut contracandidat, fiind votat de către toţi cei 4.030 de delegaţi prezenţi la congresul de constituire a noului partid, prin comasarea PDSR şi PSDR. Printre obiective, Năstase a punctat pe realizarea unităţii şi o politică externă guvernamentală şi de partid mai dinamică. Un important ţel al PSD îl constituie aderarea la Internaţionala Socialistă (organizaţie din care PSDR făcea parte).
Congresul i-a mai ales pe cei 946 de membri ai Consiliului Naţional al PSD, din care fac parte şi 27 de -clujeni (parlamentari, miniştri, prefectul, preşedintele CJ, consilierii locali şi judeţeni ai PSDR şi PDSR). Imediat după congres, Consiliul Naţional s-a reunit în prima şedinţă, âlegîndu-şi preşedintele, în persoana lui Alexandru : Athanasiu. Trebui menţionat că această funcţie nu exista în statutul PDSR. Secretar general al PSD a “rămas” tot Cozmin Guşă, iar vicepreşedinţi: cei ai PDSR cărora li s-a mai adăugat încă unul: Georgiu Gingăraş, ministrul Tineretului şi Sportului, reprezentant al PSDR. Printre cei 90 de membri ai Biroului Executiv Central al PSD se numără şi trei clujeni: Grigore Zanc, loan Rus şi Alexandru Lăpuşan.
Trebuie menţionat că în ziua Congresului de constituire a PSD, patru parlamentari, demisionari din PD cu doar cîteva ore înainte, s-au înscris în noul partid. Este vorba de senatorii Simona Marinescu şi Avram Filipaş, precum şi de deputaţii Cristian Dumitrescu (ales chiar în Biroul Executiv al PSD) şi Dan Ionescu.
A. ş.i. A în concertŞi-a fost şi A.S.I.A. în concert. La Casa de
Cultură a Studenţilor. Şi ce să vezi?!? Lume tare “multă” ... Că dacă ne chinuiam un pic, încăpeam cu toţii într-o cabină telefonică. Nu chiar în una. în două...
“Farmecul” clujean şi-a lansat un nou sortiment de deodorante. N-am avut ocazia să miros. Nu mi-au dat şi’mie măcar la încheietură. în fond, parcă am venit pentru A .S.I.A ., nu? Şi cînd colo, ce să vezi?! Apare un fel de... Elvis Presley (în carantină, cînd avea pojar)! Normal, face play back. Palidă apariţie. Las’ , să se afirme şi eî, săracu’ ! Pe lîngă tînărul (să-i zicem) muzicant - cîteva fete în costume de baie. Doar ele mai stîrnesc ceva aplauze. Şi fluierături masculine, evident. Clipele trec greu, în aşteptarea celor patru A.S.I.A.-tice. Şi cînd colo, ce să vezi?! Apar fetele de Ia Sexxy (nu mai ştiu cîţi “x” trebuie să scriu, că pe afiş erau suficienţi...). Ele îs două. înainte cică se numeau Exotic. Şi erau trei. (Sau patru...?) Treaba lor. Oricum este aceeaşi Mărie...
E i bine, “Giulia” şi colega ei au “prestat” cu aplomb un recital, înconjurate de o “mulţime” de “ fane” . Vreo 8-9 fetiţe acăror vîrstă, adunată, facea cam vreo 18-20 ani. în fine, “creşa” astfel formată începe “bîţîiala”. Aclamată de admiratori şi de admiratoare, Giulia nu rezistă ispitei şi dă autografe. Colega o apostrofează scurt: “Giulia, autografe după!!” Şi Giulia se execută.
Tensiune maximă în rîndul celor aproximativ 138 de spectatori. Pe scenă, după tombolă sau concurs (cine ştie ce o fi fost?!?), urcă A.S.I.A. Fetele - în componenţa: Anca, Sorana, Irina & Alexandra - sînt îmbrăcate la fel: salopetă raiat de un verde indecis, o bluziţă neagră mulată pe corp şi coturni în picioare. Tot negri. Irinei i s-a rupt deja un pantof. Sărăcuţa... în plus, pentru că o nenorocire nu vine niciodată singură, i se rupe încet, încet şi breteaua de la salopetă. Iooi!
In fine, se termină (fară nici un bis!) şi recitalul, iar lumea pleacă acasă.’ (N-aţi ratat mare lucru dacă aţi avut sesiune sau a fost ceva interesant la televizor...). Fetele rămîn să filmeze un clip publicitar. Se amuză. Se hîrjonesc. E normal la vîrsta' lor. Măcar ele să se distreze, că noi...
A consemnat Florin GHIOCA
A Q w / u d m i E / i
COSI FAN TUTTE
(Aşa fac toate)In această seară, la ora 18,30,
Opera Română prezintă opera comică în două părţi, pe un libret de Lorenzo da Ponte, COSI FAN TU TTE (Aşa fac toate), de W .A. Mozart. Spectacolul extraordinar îl va avea la pupitru pe dirijorul Daisuke Soga din Osaka (Japonia). Actualul director muzical al Orchestrei Simfonice din Osaka, maestrul Daisuke Soga, s-a născut în 1965, la Osaka, şi-a început studiile muzicale la Toho Gakuen School of Music; şi-a continuat pregătirea la Conservatorul “Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, Ia Hochschule fur Musik din Viena, respectiv la Academia Musicale Chigiana din Sienna şi, în 1996, â obţinut una dintre bursele oferite de Tanglewood Music Centre. Cu cîţiva ani în urmă, dirijorul a cîştigat concursul internaţional de la Besangon care, alături de concursul “K ir iî a K ondrashin” , reprezintă poate cele * mai “tari” concursuri de dirijat-din ' lume. A dirijat numeroase orchestre în Japonia şi în multe ţări, inclusiv România, fiind cunoscută colaborarea sa cu Orchestra Filarmonicii “Gh. Dima” din Braşov. în distribuţia serii: Ir in a Săndulescu Bălan - “ Fiordiligi” , Cristina M aria Damian (de Ia Academia de Muzică “Gh. Dima”) - “Dorabella” , Ludovic Kendi - “Guglielmo, logodnicul Fioriligiei” , Alexandru Mânzat - “Ferrando, logodnicul Dorabeilei” , Doina Neculce Sâmpetrean - “Despina” , Marius Chioreanu - “ Don Alfonso, filosof’ ; regia spectacolului este semnată de Rodica Popescu Moisa; scenografia: Andrei
Şchiopu: maestru dc cor: Tiberiu Popa, acompaniamentul recitativelor: Lucian Duşa.
Invitaţie la concertul Filarmonicii
Mîine seară, de la ora 19, Ia Casa Universitarilor, Recitalextraordinar de vioară şi pian susţinut de: Won Kim (Coreea), Nicuşor Silaghi, Kyung Sun Park (Coreea). Cei trei muzicieni vor interpreta: J.S. Bach - Fantezia cromatică şi fuga în re minor, BWV 903; M. Ravel - Gaspard de îa nuit;F. Liszt - Parafrază pe teme din opera “Rigoletto” de G. Verdi; T. Olah - Sonatina pentru vioară şi pian; L . Van Beethoven - Sonata în fa major pentru pian şi vioară, op.'24, “sonata primăverii”.
Pianistul Won KIM în recital la Casa Radio ,
Astăzi, 18 iunie, cu începere de la ora 20, pianistul coreean Won K IM va susţine un recital extraordinar în sala de spectacole a Studioului de Radio Cluj (str. Donaţii nr. 160), recital care va marca şi închiderea stagiunii 2000/2001 găzduite de Casa Radio. Cunoscutul pianist este absolvent al Academiei de Muzică “Juillard” din SUA, deţine titlul de Maestru al Universităţii Mozarteum din Salzburg, precum şi pe cel de Doctor al Deutschland Musikhochschule din Hanovra. în programul recitalului din această seară figurează: J.S . Bach - Chromatische Fantesie und Fuge, BWV 903; M. Ravel - Gaspard de la nuit şi F. L iszt - “Rigoletto paraphrase” . Intrarea este liberă.
Concurs amînatîn atenţia participanţilor la
Concursul de literatură şi creaţie p la s t ic i M O R C O V EA ŢĂ :organizatorii anunţă că, din motive financiare, precum şi din cauza multiplelor probleme legate de- încheierea anului şcolar, termenul de finalizare a concursului se amînă pentru a doua parte a lunii septembrie 2001. Biblioteca Municipală “Mihail Halici” din- Caransebeş anunţă eventualii concurenţi câ mai pot trimite materiale pentru concurs pînă la 15 septembrie 2001.
Concitadinii noştri * .De curînd,
domnul Gheorghe P . Lăzanue c o n o m i s t pensionar, fost timp de 26 de ani contabil şef şi-, în planul literelor, mai bine de 50 de ani
publicist, autor a.patru volume, veteran de război, participant la eliberarea Ardealului de Nord - a împlinit 78 de ani! O jumătate ţie veac în care dincolo de îndatoririle profesionale, Gheorghe P. Lăzanu a scris pentru sine şi pentru cei din jur, în presa locală sau centrală, inclusiv în cea militară. A publicat memorialistică de război (Patria şi oştenii, 1996, în colaborare), articole despre tradiţiile dc luptă ale Armatei Române în cele două războaie; cărţi pentru copii (Casa vieţuitoarelor, 1996, Lăudărosul vînător, 1998), precum şi o carte de cugetări, epigrame şi gînduri, intitulată simplu Carte de învăţătură (1996), toate la Editura clujeană 1CP1AF. Despre
.crezul unei vieţi, sintetizate în doar cîteva cuvinte, vorbeşte cartea din 1996, pe care autorul însuşi o situează în “ aria fertilă a dezbaterilor şi cunoaşterii” : “ Numai activitatea desfăşurată în cadrul şi spre binele societăţii libere dă vieţii dimensiuni demne de cele mai cutezătoare năzuinţe” . Felicitărilor şi urărilor de bine ce i-au fost adresate sărbătoritului la acest început de. vară ’ le alăturăm şi pe ale noastre.
Expoziţie de artă populară la Gherla
La sfîrşitul săptămînii trecute, centrul municipiului Gherla a găzduit un adevărat tîrg al meşterilor populari din judeţul nostru. Pe lîngă artiştii localnici şi-au expus lucrările şi renumiţi meşteri populari din Izvorul Crişului, dar şi de pe alte meleaguri. La sediul Muzeului de Istorie s-a deschis o expoziţie de tapiserie şi goblenuri ale membrilor Cercului de arte plastice .din localitate. Sînt expuse peste 30 de lucrări de valoare, care în mod sigur vor avea mare căutare în rîndul oaspeţilor străini' sosiţi în urbea de pe Someş cu prilejul celei de a IlI-a ediţii a Zilelor municipiului Gherla.
Tot la sfîrşitul săptămînii trecute, la Gherla a avut loc vernisajul unei expoziţii de pictură a membrilor Cercului dc arte plastice de pe lingă Casa municipală de cultură. Cu această ocazie au expus cunoscuţii artişti .amatori dr. Stelian Sabo, M artin Lcngvcl, Em il Păcurar, Avei Sabo şi Radu Popan, distinşi oameni dc cultură carc lucrează dc mulţi ani în acest domeniu.
SZ. Cs. Rubrică realizată de M. BOCU
„C'- ' ' ~ ’ '
/ H î n S s B ( B @ m 3 m u a a a s â
1113®
R O M T E L E C O M
m n 3 s q i i i Q d î a s ă b Q î e î î s □ 2 3 E E 8 ff i3 (a a îiP G E iisQ 3 € n ] e n m f tţ ■ tv
1924 - S-au deschiis lucrările primei faze a negocierilor dintre România şi Vatican, în vederea încheierii unui Concordat între
cele două părţi-
a i m e c u l v a l s u l u i n e m u r i t o r
Amestec.de distincţie şi frivolitate, în care farsa e stăpînă de la un capăt la ,altul, de gaguri, travestiuri şi giumbuşlucuri menite să provoace, hazul şi buna-dispoziţie în rîndul spectatorilor (dar şi al interpreţilor!), opereta LILIACUL (Die Fledermaus), pe un libret de Karl Haffner şi Richard Genee, după-nuvela Le R eveillon de Henry Meilhac şi Ludovic Halevy, a fost reprezentată pentru prima oară la Cluj la 26 octombrie 1932. Farmecul valsului în cadrul unic al balului vienez se regăseşte în scriitura muzicală a lui Johann | Strauss, compozitorul dezvoltînd valsul pînă la perfecţiunea sa clasică. Noua montare a Operei Române din Cluj-Napoca oferă artiştilor instituţiei şansa de a se desfăşura, muzical şi actoricesc dar şi posibilitatea de a se autoevalua la modul concret: c ine e doar cîntăreţ, cine e doar actor şi cine întrupează ambele calităţi, cît mai aproape de ideal.
f4
v
w■ &
■ t
înainte de orice, creaţii reuşite şi-au înscris în palmares: consacraţii solişti ai Operei Române Petre Ghilea sau irina Săndulescu Bălan (v. duetul “Rosalinda” - “Gabriel” din actul II sau aria “contesei maghiare” din acelaşi act); Titus Pauliuc sau Marius Chioreanu, dar şi mai tinerii: L ig ia Fă rcaş , în ro lu l, “ Prinţului Orlofsky” (aria din actul II şi o prezenţă vocală şi scenică admirabilă); Mihaela Maxim (“Adela” , cu aria din actul II, pentru care publicul a răsplătit-o cu aplauze furtunoase); Alexandru Mânzat, un tenor şarmant, excelent intrat în pielea personajului; sau baritonul Ludovic Kendi
, (v. aria “ Fraţi să fim", o interpretare dublată dc o dicţic impecabilă, aşa cum se cerc în operetă!); tot în seria reuşitelor sc înscriu creaţiile lui Radu Pintea (un “Frosch” savuros, plin de umor) şi Sandu Marcovici.
Spectacolul c antrenant, spumos, viu colorat, bine cîntat şi jucat (cu excepţia unor “ actualizări" în text, asupra cărora păstrăm uncie rezerve, întrucît diminuează din nobleţea pc carc trebuie
să o iradieze L IL IA C U L , oriunde ar fi montat şi oricînd în timp...), la succesul noii montări (al reprezentaţiei de miercuri, 13 iunie a.c., la care ne referim) contribuind: Petre Ghilea - “Gabriel von Eisenstein, rentier” ; Irina Săndulescu Bălan - “Rosalinda, soţia sa”; Marius Chioreanu - “Frank, directorul închisorii”; Ligia Fărcaş - “Prinţul Qrlofsky” ; Alexandru Mânzat - “Alfred, tenor, profesoral Prinţului” ; Ludovic Kendi - “Dr. Falke” ; Titus Pauliuc - “Dr. Blind, avocat”, Mihaela Maxim - “Adela, camerista Rosalindei” ; Elena Zoicaş Potopea - “Ida, sora Adelei” ; Radu Pintea - “ Frosch, paznicul înch iso rii” ; Sandu M arcovic i - “ lvan Pavlovici, majordom”; balerinele: MonicaPintea M artin “ Melanie” , Antonella
“ Felicite” ,Şcrdean -
Diana Faustinc” ; şi
avut Ia pupitru pe maestrul Adrian Morar; regia: Rodica Popescu Moisa; scenografia: Andrei Şchiopu; coregrafia: Adrian Mureşan; Tiberiu Popa - maestru de cor. Scenele de ansamblu (v. "cupletul şampaniei” , dar şi altele) s-au armonizat cu cele coregrafice, finalul permiţînd comunicarea scenă - sală la parametri optimi. Un argument în plus pentru reluarea spectacolului, în orice anotimp, şi nu doar de Anul Nou...
Michaela BOCU Foto: I. PETCU
PopG abrie la “ Natalie” Popovici -
v *
jr
copiii: Wilhelm Ştefan Şorban, Gabriel Ioan Şorban, Cristofor losif Şorban, Tcofil Şorban; doamne, domni, măşti, valeţi, subrete, balerine, invitaţi. Reprezentaţia l-a
aM -
i1,!
;î p ' i i U '
M V !M V
O nouă premieră românească, luni, 18 iunie, ora 21
Sfîrşitul copilăriei lui IonNe aflăm in fata unei noi
premiere şi. ceea ce trebuie semnalat şi apreciat, ea poartă din nou semnături clujene.
Sfîrşitul copilăriei lui Ion, producţie T V R C lu j 2001/ realizator din partea televiziunii Radu Tuculescu, are Ia bazâ scena Marelui Inchizitor din F ra ţii Karam azov de Dostoievski, scenariul adaptat fiind realizat de Cristian Cârcu şi Roxana Todea. Şi tot Cristian Cârcu semnează regia filmului, un film care promite, argumentele sînt multe şi pertinente. Cârcu se află la cel de al doilea film ca regizor - primul Grand Hotel Victoria Română a fost un succes -, a pus în scenă piese şi titluri viabile, care l-au impus artistic. Au fost lucruri semnalate pozitiv de critica de specialitate,
JSWll.
v --
: 'V: . / *v,.x.•- - ”■' . • v • - i- v - &
Cristian Cârcu demonstrîndu-şi stilista Diana Popa, Gabrielaşi probîndu-şi talentul de fiecare dată.-Are avantajul de a se înconjura de colaboratori buni, cum sînt directorii de imagine Alexandru M arius, Andrei Gazsi şi Sorin Irim ieş, scenograful Radu Chioreanu,
m a
G iurg iu - montaj, M arius Rusu - sunet, Sebastian Bărbălan- ilustraţia muzicală. Din distribuţie fac parte Adrian Cucu, C ip r ia n V u ltu r şi Teodor Cârcu.
Parteneri media sînt Adevărul de C lu j, CD Radio şi Monitorul de C lu j, sponsori împress, G loria , CA D Data System, prezentarea Bayern Investcom SR L .
Premiera are loc astăzi, ora 21, în sala de vizionări a RADEF Cluj, Piaţa Unirii 24. Proiecţia este urmată de conferinţa de presă cu titlul Actorul român de film între a fi şau a nu fi, titlu propus de realizatori.
Demostene ŞOFRON
Pianistul CsiEiyD in tre .tinerii so lişti
instrumentişti formaţi la şcoa la de pian a A cadem ie i de M uzică “ G h . D im a” din C lu j- Napoca, pianistul C siky Bo ld izsar ocupă un loc im portant, argumentat printr-o “ suită” de premii naţionale şi internaţionale, dar şi de reacţiile unor studii de compoziţie sub îndrumarea prof.univ.dr. Hans P . Turk . încă îii timpul studiilor, pianistul c lu jean (o rig inar din Reghin, avînd vîrstă de 33 de ani) obţine 5 premii naţionale de interpretare, la care se mai adaugă şi un premiu de compoziţie, Prem iu l Academ iei de M u z ică «Gh. D im a», Urmează alte premii de interpretare. T în ă ru l pianist clujean are şansa unor studii de specializare pianistică la Budapesta, M unchen şi în Ita lia . A ce s t im presionant palm ares artistic î l p la sează pe C s ik y B o ld iz s a r spre cariera solistică în paralel cu cea pedagogică universitară, el înregistrând participări so lis t ic e în U ngaria ,
Austria, Elveţia, Bulgaria, Italia , Ucraina, Germania, A ng lia , cu peste 300 de prezenţe so list ice *şi imprimări radio şi T V .
Spaţiu l m uzica l al Concertului pentru pian şi orchestră în L a m ajor K V 488 de W . A M ozart, în care şi-a etalat concepţia interpretativă a stilului clasic vienez, ni-1 relevă pe C s iky Bo ld izsar ca pe un solist ech ilib ra t în anturarea sonorităţilor m ozartiene. V rem să spunem prin această afirmaţie de maximă generalitate că so listu l c lu jean nu se av în tâ instinctiv în mrejele unej redări prea sub iective , romantice şi nici nu relevă h ip ersen sib ilită ţi cu dantelării sonore asemenea unor “ focuri de artificii” , viu colorate. Turnura stilistică a pianistului este în primul rînd corectă prin claritatea expunerilor tematice, iar seriSlbilitâţile oferite muzicii s în t ţîşnite dintr-o interiorizare confesivâ cu nuanţe de sobrietate. Tocmai de aceea s-a simţit nevoia unei mai mari arcuiri sonore tensionale în tre părţile concertului mozartian si cu
siguranţă a unei mai evidente „ fantezii creatoare, care sâ releve subtilităţile m uzicii lui Mozart. Aceasta pentru câ, se ştie , melosul m ozartian reprezintă spaţiul ideal al relevării “ caratelor” sensibile ale interpreţilor.~ Concertul extraordinar dedicat aniversării a doi. ani de existenţă a Centrului Cultural Sindan, dirijat de Em il Simoij a prezentat genialul “Preludiu la unison” deG . Enescu şi Simfonia nr. 94 în sol m ajor de J. H aydn, o adevărată bijuterie londoneză de o m u zica lita te cu mari profunzimi stilistice. ,
Emiliu DRAGEAP.S. Ne bucură prezenţa
la pupitrul Filarmonicii clujene a maestrului, personalitate marcantă în viaţa muzicală■ românească,şi după evenimente mai puţinplăcute, dar auzim că dirijorul Petre Zbârcea an refuza să mai dirijeze la Opera Română, supărîndu- se indirect pe publicul catel-a aplaudat zeci de ani. J
SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA D E J : luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.____________________
S O F T W A R E S U M M E R S C H O L A R S H I P I N C L U J - N A P O C A
PONZIO FOUNDATION offers 4 or 5 (average $400 per team) scholarships for 11 weeks (1 July 2001 -15 September 2001) for student and people working in software industry teams.! ■ ' ' •
Scholarships are avvarded for: - ,RESEARCH AND DEVELOPMENT PROJECTS.
The criteria would be:a) A team effort; - ■ . , ■b) An installable software application;c) A uscr manual;d) Olher; . .e) A ready to publish paper at the end.The area of interest:
- a) Expert systems;b) Web applications; -c) Other. -AII projects must be available with a Browser and Internet Explorer
5.0 and Netscape 4.7. . 1Selection of Projects will be dorte after evaluation of an Application,
and an Interview with the Project Selection and Review Board.Last Day for presentation of, Application is 28 June 2001; at Mr.
Dorin Panut, SIMBOLIC Office, Cluj-Napoca, Bacau Str. 3, Tel. 431.333.; Interview will be on 30 June 2001: SIMBOLIC Office, Cluj-Napoca,
Bacau Str 3. Announcing of Results, by Professor Dr. George Arghir, Director of the Project Selection and Review Board, will be on 2 July 2001 at SIMBOLIC Office, Cluj-Napoca, Bacau Str. 3.
APPLICATION should contain:Name of proposed project; ;Name, of proposer: First name Middle name/s LAST NAME;, - Address. Telephone number, Fax number. E-mail address.,Resume.Team members: as for the leader. ‘Describe on a separate page the Proposed program with Steps;
mentioning how much it will be completed in 3, 7, 11 weeks, and the expected results at the end. ' ’ (4264890)
Universitatea Creştină “ Dimitrie Cantemir” Bucureşti Facultatea de Drept Cluj - Napoca organizează
ADM ITEREPentru anul universitar 2001-2002
• 300 la curs de zi• 200 la curs Fără frecvenţă- 5-• 50 de locuri pentru cei care urmează a doua facultate
■ Curs de zi: 4 ani . . .Curs Fără frecvenţă: 5 ani 1 -Condiţii de admitere:• Admiterea la facultate se face pe baza mediei de la
bacalaureat în ordinea descrescătoare a mediei şi în limita locurilor. -
Acte necesare pentru înscriere lâ concurs:• Diplomă de bacalaureat (adeverinţă pentru promoţia 2001)• Certificat de naştere (copie: xerox) - - ■ i ■ '• Certificat de căsătorie (copie, xerox)• Adeverinţă medicală.• Cerere - tip pentru înscriere eliberată de facultate• Două poze tip buletin• Un dosar plic• Chitanţă de achitare a taxei de înscriere• Taxa de înscriere este de: 300.000 lei• înscrierile se fac în perioada 9-20 iulie 2001
- Informaţii suplimentareSecretariatul Facultăţii de Drept Cluj-Napoca, str. Burebista
nr.. 2, telefon 064-432.211; 064-432.265în anul universitar 2001-2002 Facultatea de Drept “Dimitrie
Cantemir” Cluj-Napoca acordă următoarele înlesniri:- reducerea taxei de şcolarizare cu 10% pentru cei care achită
integral taxa de şcolarizare pînă la data de 10.10.2001.- reducerea taxei de şcolarizare cu 10% pentru fraţi, soţ şi
soţie dacă ambii sînt studenţi la facultatea noastră.- în taxa de şcolarizare sînt incluse şi taxa de examen pentru
sesiunea planificată şi restanţe, se plăteşte taxă de examen numai pentru sesiunea de reexaminare ,
- facultatea tipăreşte cursurile la toate disciglinele din planul de învăţămînt, care pot fi achiziţionate de studenţi.
- taxa de şcolarizare pentru anul universitar 2001-2002 a rămas neschimbată, respectiv 500 dolari la învăţământul de zi şi 400 dolari Ta învâţămîntul fară frecvenţă, plătibilă în 2 rate.
- sînt scutiţi de taxa de şcolarizare primii doi studenţi din anii 2, 3, 4, învăţămînt de zi. .
SC Agricover SA, cu sediul în Buzău, str. Aurel Vlaicu nr. 2, scoate la vînzare prin licitaţie publică, în data de 4 iulie 2001, activul:
SECŢIA DE ÎMBUTELIERE BACIU CLUJ Activul este situat în Cluj-Napoca, str. Calea Baciului nr.
2-4. <oPreţul de începere a licitaţiei este de 8 miliarde Iei. | Caietul de sarcini se află la sediul societăţii. 5.Pentru informaţii suplimentare vă puteţi adresa la telefon-
fax_038-722/732^ persoană de contact dl. Pană Gheorghe.
S.C. "TRICOTAJ SERENA" S A. Firmă italiană NOU ÎNFIINŢATĂ
u r m ă t o a r e l e p o s t u r i :
1) M a iştri specialişti; ’2) C onfecţioneri trico ta je ;3) O p e ra to ri m aşin i tr ic o ta j;4) M agazioneri.Relaţii şi informaţii suplimentare la sediul societăţii din |
j str. Gh. Baritiu nr. 18,'ap . 8 (lîngă BCR), tel. 095/259.859, ■ î 094/216.986. ; . . j^ î n f i e c a r e z i v ă a ş t e p t ă m ! j
TRUST
C U R O (T W E R M■ .
reprezentant (r » u r i * » A R C A pentru România
c a u t ă
distribuitori pentru
•Tub multistrat h e n c o
Centrate murale Centrale murale fU tar
cuu:
5 0 0 iD liS E H 0W lsîflD& £3tt iStg-j®
C O N V O C A T O RConsiliul de Administraţie al SC Napoca SA Cluj convoacă
Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor pentru
data de 09.07.2001, ora 10, cu următoarea Ordine de zi:
1. Aprobarea Bilanţului de divizare la 31.03.2001;
2. Aprobarea Proiectului de divizare al SC Napoca SA Cluj;
3. Aprobarea constituirii societăţilor comerciale rezultate în
urma divizării SC Napoca SA Cluj.
Lucrările Adunării se desfăşoară la SC Univers T , sala B .
Dacă nu se întruneşte cvorumul necesar, Adunarea se ţine în
data de 16.07.2001, la aceeaşi oră şi în acelaşi Toc.
La adunare participă acţionarii înscrişi în registru la data de
11.05.2001. . - - (4264899)
C O N S IG N fiŢ f f? L lD I f i
B - d u l 2 1 D e c e m b r ie n r . 3 /2
vinde şi primeşte spre vînzarediverse bijuterii de aur, argint cu sau fără pietre preţioase, d ive rse obiecte ve ch i, tablouri vechi.
Z i l n i c o r e l e 1 0 - 1 7
T e le f o n 4 3 0 .4 9 1
► Se ►Se
• .
S.C. S .R .L . . .P r o d u c ă t o r d e c o s t u m e d e b a i e
A N G A JE A Z Ă :- BANZIGHIŞTI (croit - tăiat la bandă)- CUSĂTORESE (MAŞINISTE)
cere:'- experienţă minim 6 luni.oferă: - salariu atractiv, permanent indexat la cursul dolarului;
: integrare într-un colectiv dinamic; .. . • - j |- muncă pe maşini modeme, ultraperformante. . S Informaţii la tel.: 431.813, zilnic 735-l6M.
• • • • • • • • • • • • • • • • • • • •
S.C. PHARMAFARM S.A.
is looking for
FINANCE MANAGERTASKS:- management of the financial and accounting department
QUALIFICATIONS:- ftnished university;- certified accountant;- fluent in English;- knowledge of IAS.
WE ARE EXPECT1NG:- outgoing and dynamic person with g o o d Communications skills;- ab ility to work w ell w ith o th e r s ;- superior organisation skills with the ability to s e t priorities- minimal 6 years experience, 3 years in management position.
COMPANY OFFER:- education and trainings;- suitable work conditions;- creative and dynamic work;- possibility for personal and professional progress;
Please send your CV-s at fax : 064/43 52 84.
AN UN Ţ PEN TRU O R G A N IZ A R EA N E G O C IE R II D IR EC TE A CONCESIUNII SER V IC IU LU I PU BLIC DE D ISTRIBUŢIE GAZE NATURALE, ÎN COMUNA COJOCNA, JUDEŢUL CLUJ.
1. CO N CEDEN T: CONSILIUL LO C A L A L COMUNEI COJOCNA;
2. SED IU L CO N CEDEN TULUI: COMUNA COJOCNA, LO CALITA TEA COJOCNA, STR. REPU BLIC II, NR. 106;
3. O B IEC TU L CON CESIUNII: SER V IC IU L PUBLIC DE D ISTR IBU ŢIE A GAZELOR N A TU RA LE DIN COMUNA COJOCNA;
4. L O C U L DE D ESFĂ ŞU R A RE A N E G O C IE R IL O R D IR E C T E : SEDIUL CONSILIULUI LO C A L A L COMUNEI COJOCNA; ■ - . . . .
5. CONCEDENTUL O RGA N IZEA ZĂ N EG O C IER I PRIN D IS C U Ţ II D IR E C T E CU O F E R T A N Ţ I I P E B A Z A URM Ă TO ARELO R DO CUM EN TE:
a) DOCUMENTELE L IC ITA Ţ IE I, C A IETU L DE SARCINI ŞI O FERTELE DEPUSE DE CĂ TRE OFERTANŢI;
b) D O C U M EN TELE D O V E D IT O A R E P R IV IN D C A L ITĂ Ţ ILE ŞI CAPACITĂŢILE OFERTANŢILOR;
c) A C T E D O V ED ITO A R E C A R E SĂ - A T E S T E D EP U N ER EA G A R A N Ţ IE I D E P A R T IC IP A R E L A L IC IT A Ţ IE ŞI PREZENTELE N EG O CIERTD IRECTE.
6. D A T A D E D E S FĂ Ş U R A R E A N E G O C IE R IL O R D IR E C T E D E LA SED IU L C O N C ED EN TU LU I E S T E 21.06.2001 - 30.06.2001. (4264902)
Pentru a va asigura în continuare un abonament la ziarulv ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . 1 6 .
"1 3 SU BRED A C Ţ IA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA D E J: luni, miercuri, joi 8-16,
marţi, vineri 8-1 l;_ţij/fa^214jfo75.
s t _
CORAMET SRL CLUJS tr . T ra c to r iş t i lo r n r.2 , |T e l./F ax : 064-417 .075 ,094-664 .062 |
REPREZENTANŢA UPoflCOlor
CO M ERCIALIZEAZĂEN G R O S LA P R E Ţ DE PRODUCĂTOR
• Emailuri (A L S A T IL , S P O R EM A IL , S U P E R P O L IL A C )• Vopsele lavabile (SPO R , DECO)• Lacuri pentru lemn (Lac parchet, lacuri decorative)• Produse auto (vopsele auto, diluanţi, chituri, grunduri)• Produse speciale (vopsea clor cauciuc, vopsea epoxi,. lovitură de ciocan, nitroemail, răşini, vopsea pentru ţiglă).
[REPARAŢlTI paraturA fotografica]
I Zeno ! REINHARDT
C a l e a M ă n ă ş t u r , in r . 8 , C l u j - N .
| Tel.: 092/ 460-169; 064/ 42-50-961
m2 1 * ' . / . ,
:v- y
ADEVĂRULde Cluj ,• **<******.
i r . . . , v . /r 'i
C
IZ D
L A Xangajează pentru magazinul din CLU J-N APO CA:
IIII Responsabilitatea unui promotor este asigurarea unei bune relaţii
între METRO şi clienţii magazinului, prin vizitarea permanentă a acestora; activitatea de bază fiind marketing-ul direct.
Cerinţe:• experienţă in lucrul cu clienţii şi experienţă în vânzări;• simţ organizatoric, dinamism, capacitate de muncă, iniţiativă;• disponibilitate pentru activitate de teren;• cunoştinţe operare PC şi cunoştinţe limba engleză;• carnet de conducere categoria B şi maşină proprie.
Cerinţe:• absolvent studii superioare (medicină veterinară);• experienţă în domeniu;• cunoştinţe operare PC.
Profilul candidaţilor: capacitate de comunicare şi adaptabilitate pentru munca în echipă; iniţiativă, dinamism, flexibilitate; disponibilitate pentru program de lucru prelungit; ţinută profesională.
Persoanele interesate sunt rugate să depună un Curriculum Vitae la secretariatul magazinului METRO Ciuj-Napoca, Str. Avram lancu 488-490, localitatea Floreşti.
A /V ■ avi
mana mtai la îndemâna oricui. ...Pentru câ acum, datoritâ GloftiNEÎ, îţi di mâna - ti cumperi un telefon Nokia $110: plăteşti numai 29$* pentru abonamentul Dialog Inedit pi 19$* pentru abonamentele cu minute incluse 1
Pe deasupra, ai ţ\ taxare la secund! pentru toate abonamentele D ialej**, iar cu noul abonament _ Dialog Free vorbeţti gratis*** în tre orele 21:00 - 7 :0 0 pi duminici toată ziua. la GlobalNET mergi numai pe mână câştigătoarei
? | | Cerinţe:j | | -c u n o ş tin ţe d e o p erare P C (W ord, E xce l);” | | • studii m edii (superioare constitu ie avan ta j); |
I I • posib ilita tea de lucru şi sîm bătă. II l ln fo rm a ţii şi C.V. la 197 .307 (197 .304) de lun i p în ă l
. telefon 196.858. \ U in e r i (10 -14), sau la sed iu l d in str. N apoca nr. 16.L M mm ^m ■ hm mmm mm J L ^m mm. im mm hm mm mm mm. mm mm ^m mm mm MM mm m
I
• mobilier de birou;• mobilier de bucătărie;• dormitoare şi sufragerii;• canapele, colţare;• biblioteci, scaune; *• parchet.
'tel.: 064-215.077, E. Teodoroiu nr 54 ;teJ: 064-214.506, Gutinuluî nr. V *:NĂSĂUD: str. Fagului nr. 14 1S: ■\ BAIA MARE: Calea Bucureşti nr. 35 GHERLA: tel. 064-243.283, Parcului nr. 7
r — — — — — — — — — — — — — — — — — n
I S . C . " A N D E T R A N S " S . R . L . |J Sediul: Ciuj-Napoca, str. Migdalului nr. 20
I Telefon: 064-432.895, Fax: 064-433.0j2 j| Oferta: produse de balastieră în sortimentaţie |
1 de 0-3 mm, 3-7 mm, 7-15 mm, 15-31 m m jIj precum şi bolovani de rîu. J
| Punct de achiziţie: balastieră Luna, situată la |I
O FER TA S P EC IA LA S.C. NUTREX S.A. CLUJ-NAPOCA (în lichidare)
Lichidator: S.C. DACEXPERT S.A.A n u n ţă v în z a re p rin L IC IT A Ţ IE D E S C H IS Ă C U O F E R T E
ÎN P L IC S I G I L A T a activului F E R M A 17 F lo re ş ti din patrimoniul debitoarei S C Nutrex S A C iu j-N a p o ca , aflată în lichidare judic iara/d o sar nr. 2424/2000, procedura fiind în conformitate cu prevederile Legii 64/1995.
Prezentarea activului şi regulam entul de desfăşurare a licitaţiei sînt cuprinse în “Caietul de Sarcini" care poate fi procurat de la sediul lichidatorului începînd cu data de 18.06.2001.
O fertele de participare la licitaţie se pot depune de persoanele interesate la sediul lichidatorului, situat în C iuj- N apoca, C a le a M oţilor nr.6-8, cam .52, p în ă ,la data de 0 9.07.20 01, ora 10.00.
Licitaţia va a vea loc în data de 0 9 .07.20 01, orele 11.00, în C iu j-N a p o ca , la sediul lichidatorului.
Informaţii suplim entare se pot obţine la sediul lichidatorului S C D a cE x p e rt S .A ., zilnic între orele 0 9 -1 7 , C iuj-N apoca, Calea Moţilor nr. 6 -8 , cam era 52 sau tel: 0 6 4 -1 9 7 .0 7 3 ,0 9 2 - 7 7 1 .7 1 6 ,’ 0 9 3 -3 2 8 .0 6 5 , 0 9 3 -3 2 0 .6 2 8 , E .m a il:
(4264886)
|2 0 de km de Turda, DN 1M (4488906)J
A v e ţ i p r o b l e m e
f i n a n c i a r e ?i
D o r i ţ i o s o / u t i e/ /
r a p i d ă ?
APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!
SU BRED A CŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 SU BRED ACŢIA D EJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi,.vineri 8-11; tei/fax 21-60-75.________________________
S .c . E C C O C A S A S .R .L .Str. Plopilor nr. 25 g-
Tel. 429.674. 093-375.469 | 095-235.668 ’
• vinde ap. 4 camere, bucătărie, baie, cămară, 2 balcoane, total 120 mp, situat în zonă centrală, 70.000 USD. Tel. 429.674. (Ag.i.)• vinde casă 5 camere, P+E, 1.100
mp, ideal pentru sediu firmă, str. Maşiniştilor. Pret 50.000 USD. Tel.429.674. (Ag.i.) :• vinde 3 camere confort sporit pe
str. 1. Decembrie (Grigorescu), 102 mp, cu garaj, la 40.000 USD. Tel.429.674. 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)
• închiriază garsoniere şiapartamente -mobilate sau nemobilate în toate zonele. Tel. 429.674,093-375.469,095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde casă în P-ţa 14 Iunie, 160
pe Calea Turzii, vis-a vis de OMV. Preţ 22 USD/mp. Tel. 429.674,093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.) '• vinde ap. 3C conf. mărit,
superfinisat, centrală termică proprie în Plopilor Vechi, ocupabil imediat. Tel. 429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde ap. 3C cf. sporit cu
geamuri termopan în P-ţa Cipariu.' Preţ 30.000 USD. Tel. 429.674,093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.) ’• vinde garsonieră str. Bucegi, preţ 190 mii. lei. Tel. 092-838.808 sau429.674. (Ag.i.)• dă în chirie spaţiu comercial pe
str. Napoca, 110 mp, cu 20 USD/ mp. Tel. 429.674, 093-375.469, 095-2.35’.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde urgent ap. 3 camere pe str.
Uzinei Electrice, lîngă podul Garibaldi, excelent pt. privatizarc.Tel. 092-505.310. (Ag.i.)
M A TR IM O N IA L E• Tînăr italian, aspect plăcut
30.170.70 situaţie economică foarte bună, vreau să cunosc o d-ră drăguţă, înaltă,, suplă, dinamică,, vîrsta maximă 25 ani, cu studii economice sau drept, pentru prietenie, căsătorie. Trimite-ţi foto + nr. telefon la tel. 18-71-40 OP1 CP 1048 Cluj. (1386809) ■
V ÎN Z Ă R I C U M P Ă R Ă R I
• Vînd teren construcţie, 500 mp, str. C. A. Rosetti. Terenul este orizontal, front 21 m. Preţ fix 45 USD/mp..Informaţii tel. 18-98-97.(1389437)
• Angajez barmane, ospătare în bar foarte lux (nou). Informaţii la tel. 44- 69-99, 094-47-91-12.(1389428)
• Dacă aveţi nevoie de un şofer de ocazie sunaţi la 090/ 041.707 sau 422.761. Va răspunde un şofer profesionist B-C-D-E. (1388856)
• Curs înot copii. Tel. 18- 34-95. (1389472)
• SC DASTY Comimpex SRL, pierdut cod fiscal nr. 7532803/ 14.07.95. Se declară nul. (2316522)
D E C E S E C O M E M O R Ă R I
• Vînd apartament 4 camere super finisat, str. Jupiter et. 1 din 4,22500 USD negociabil. Tel. 094-54- 98-21. (1389248)
• Vînd casă urgent situată pe str. S ita rilo r nr. 8, compusă din 3 camere, bucătărie, liv ing , baie, grădină mare. Tel. 43-63-34, 43-55-00,094-63-48-05,094-61-35-14. (1389355)
• Vînd vilă în cartierul Gruia, str. Rosetti nr. 17 cu teren 2000 mp. Tel. 43-53- 23, 13-62-23. (1389368)
• Vînd casă în cartierul Dîmbul Rotund, cu grădină, 5 camere. Tel. 43-53-23,13-62-23. (1389369)
• Vînd teren 500 mp zona Casa Radio. Tel. 092-28-60-13. (1386737)
• Vînd apartament 2 camere, central, ultrafînisat, etaj intermediar, preţ18.000 USD. te l. 430.423/(Ag.i)’• Vînd apartament 1 cameră, pe str. Napoca, finisat, parter, cu L I 12, preţ 14.500 U SD negociabil. Tel:430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere pe str. Pata, confort 1, parter, finisat, preţ36.000 DM. Tei. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, pe Str. Brâncuşi, confort 1, etaj intermediar, finisat,. preţ 41.000 negociabil. Tel.430.423. (Ag.i.)• Caut ' urgent de închiriat apartament cu 2 camere, mobilat sau semimobilat. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort unic, pe str. U n irii, finisat, modificări interioare, parter, preţ 350 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd.apartament 2 camere, confort
. finisat, modificări interioare, etajintermediar, pe str. Buftea, preţ13.000 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, pe Calea Dorobanţilor, finisat, etaj intermediar, mobilat sau nemobilat, preţ 500 milioane negociabil Tel430.423. (Ag.i.) • .
• Vînd casă cu etaj, 4 camere şi grădină 615 mp, aproape central. Preţ 135.000 DM, negociabil. Tel. 092-44-85-57. (1389403)
• Vînd garsonieră confort III în cartier Mănăştur. Tel. 16-14- 58; 095-79-17-73; 095-43-18- 32. (1386862)
• Vînd Audi 100, an fabricaţie 1980, preţ negociabil, foarte ieftin şi foarte bun. Tel. 43-53-23, 13-62-23. (1389370)
• • Numiţii: Almaşi Maria măritată-Gergely Ioan, Almasi Ioan, soţia lui Lazio Gbeorghe născută Almasi Elisabeta, Almasi Ioan, Almasi Ileana, Almasi Varvara, soţia lui Varga Gheorghe, născută Almasi Elilsabeta, Gurzo Ştefan, soţia lui Gergely Ioan născută Almasi Marisca, soţia lui Szabo Ştefan născută Almasi Elisabeta, soţia lui Matei Iosif născută Almasi Varvara, văduva lui Almasi Istvan născută Borbely Anna, Almasi Martin, lakob Borbala, Iakob Francisc, văduva lui lakob Gheorghe născută Hindric Cătălină, lakob Borbala văduva lui lakob Nanasi Gheorghe, lakob Francisc, lakob Gondos Elisabeta, lakob Gondos Martin, lakob Gondos Cătălină măritată lakob Koiman, Harastosi Ioan junior, Harostosi Francisc, Batiz Gheorghe, Czako Ileana, văduva Iui Szekely Andrei născută lakob Gondos Katalina, lakob Gondos Francisc, lakob Gondos Ileana, măritată Barazsuly Petru, Albert Sandor a lui Ferent, Nemet loan, lakob Gondos Ileana măritată Nemeth Gheorghe sînt citaţi la Judecătoria Cluj-Napoca pe data de 18 iunie 2001 în dosar 381/ 2001 la ora 8,30 pentru prestaţie tabulară în proces cu Bartl Maria. (1389470, 1389471)• Primăria Turda în proces cu
SC SOF1AN ■ SNC, str. Constructorilor nr. 24, Turda, în dosar de faliment nr. 7243/2000, aduce la cunoştinţă termenul de judecată fixat pentru data de11.07.2001, ora 11, camera 14, la Tribunalul Cluj. (2316523)
P IE R D E R I
ÎN C H IR IE R I• Caut de închiriat apartament 1- 2 camere, nemobilat. Tel. 092-460.217, (4437047)• Caut de închiriat spaţiu zonă centrală pt. bar. Tel. 092-460.217. (4437047)____________
D IV E R S E
* Vindem en-gros îngheţaţă Ia 3000 lei/buc. Tel. 093-32-71-93. (1389021)
* Angajez dansatoare în bar foarte lux. Informaţii la tel. 44-69-99, 094-47-91-12.(1389427) . ,
. • Găsitorului recompensă substanţială. / Pierdut motan, răspunde Ia numele Mimi, culoare gri, cu pete mari albe. S-a pierdut în zona: str. Pavlov, V . Alecsandri, Parcul Central. Tel. 094-60-18-78, 19-58-74. (1389273)
• Pierdut caniche mijlociu, negru, mascul, în cartierul Z o rilo r.Recompensă deosebită. Tel. 12-20-11. (1386746)
• Pierdut pechinez mic, bolnavă, la cartodrom Gheorgheni. Oferrecompensă. Tel. 14-75-09. (1386861)
• Cu profundă durere, anunţăm că mult iubita noastră mamă, soţie, fiică şi soră Dr. PA L BO RBALA, medic primar, a încetat din viaţă, la data de 15 iunie 2001, Ia vîrsta de 47 de ani. Înmormîntarea va avea loc în ziua de marţi, 19 iunie 2001, ora 14, la Cimitirul Central. Odihnească-se în pacelFamilia îndurerată. (1389467)
• Ne alăturăm durerii familiei Oprean la pierderea celei care a fost S IL V IA O PREA N . Asociaţia de locatari bloc M4, Donath11. (1389461)
• Pios omagiu distinsei doamne S ILV IA OPREAN. Condoleanţe familiei greu încercată. Veciniiîndureraţi, sc. 2, Donath 11. (1389462)
• Rugăciuni, lacrimi şi flo ri pe ’ mormîntul scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic M E Z E I IOAN din Panticeu, la un an de Ia trecerea în eternitate. Vei rămîne veşnic în inimile noastre lumina ce ne-a călăuzit întotdeauna. Soţia Nuşi, fetele Nuşi şi Gabi cu familiile. (1389463)
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm trecerea în eternitate a iubitei noastre soţii şi mamă, S IL V IA OPREAN. Ne vom aminti cu dragoste de tine. Dormi în pace. Familia Oprean. (1389464)
• Sîntem alături de familia Oprean în marea durere prin care trec la pierderea celei care a fost soţie şi mamă, S IL V IA O PR EA N , Sincere condoleanţe. Colegii de la ARoBS Transilvan ia Software. (1389465)
* - - Sîntem profund îndureraţi de pierderea naşului nostru drag V A S IL E FĂ R Ă G Ă U . Sincere condoleanţe soţiei şi familiei. Finii Ştefan şi Ana Hontilă. (1389473)
• Familiei Albu Vasile sincere condoleanţe Ia decesul mamei şi bunicii dragi. Fam ilia Grigoraş. (1389475)
• Păstrez neştearsă memoria soţiei mele, R A V E C A R O D IC ABU RD EA , la şapte ani de la trecerea în nefiinţă. A lexandru Burdea.(1389314)
• Dureroase şi neşterse amintiri la împlinirea a 8 ani de cînd dragul nostru M ARIUS ADRIAN OR OS ne-a părăsit fulgerător, Ia numai 28 de ani. Dumnezeu- să-1 odihnească! Fam ilia îndurerată. (1389466)
• Plîngem cu durere dispariţia prematură, după nem eritate ch inuri, a prietenulu i nostru şi al cop iilo r noştri, PUŞU M ANDUC. Sîntem. alături de Bea şi Ţum pi. Dana, lonuţ şi Horaţiu Ban. (C .B .)
• Cu adîncă durere ne despărţim de prietenul şi vecinul nostru, conf. univ. Ş T E F A N M ÂN D UC, dispărut prea devreme de pe aleea noastră. Geta şi Iosif Pop. (C .B .)
• A trecut un an de lacrim i şi tristeţe de cînd scumpul şi iubitul nostru soţ şi ta tă , C O L C E R IU IO N A Ş-EM IL a plecat în eternitate mult prea repede, lăsîncf un gol imens în sufletele noastre. Vom păstra mereu vii amintirile frumoase petrecute îm preună şi dragostea noastră îţi va veghea odihna veşnică. Soţia Silvia şi Fiica Andreea. (1389468)
• O clipă de reculegere la scurgerea unui an de la trecerea în eternitate a dragulu i nostru ginere, cumnat şi unchi C O LC E R IU IO N AŞ-EM IL. Nu te vom uita niciodată. Socrii Zeic Ioan şi Silvia , Rod ica , L a cz i şi Bea. (1389469)
• Veşnică am intire dragu lu i nostru, prof. V A L E R M U R EŞA N , la împlinirea a 21 de ani de fa trecerea în eternitate. Fiica Ioana şi soţia Doina. (1389474)
• Pierdut contract de închiriere nr. 6534,îl declar nul. (1389439)
AGENŢIA DE PUBLICITATE
oferă tuturor persoanelor juridiceservicii de publicitate şi campanii promofiortale
. în presa locală şi centrală m a i Ts im p lu
n u s e p o a t e
A D E V Ă R U L d e C l u j ,
str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04
F i n a l a C u p e i R o m â n i e i - “ T u l i o r g ” l a f o t b a l
Spectacol de gală, sîmbătă, în nocturnă, pe ce i mai mare stadion al ţării, “Lia Manoliu", din Capitală. Prezente în ultimul act al celei mai populare competiţii
Partida a debutat cu o suită transversală, în ciuda plonjonuluide acţiuni în trombă ale haitei disperat al lui Florin Prunea, Dinla poarta lui Florin Rădulescu, : acest moment, joc pe contre, cubuldozerul Marius Nicolae fiind şarje la ambele porţi, rocariştiila un pas de a deschide scorul impunîndu-se în faţa partenerilor
Ţ ii; f f f\ i t i ■ ' ' ' - VVi j l , ,
f i * C’ t
folbalistice. Cupa României, două echipe situate la poli opuşi In ie ra rh ia Finală a ce le i de a 83-a edipi a Diviziei “A" de fotbal: Dinamo. care a cucerit argintul competiţiei.- respectiv Rocar, clasată pe locul 15 şi retrogradată în ’B '. Ş i totuşi, partida s-a disputat de la egal la egal in mare parte din timp, fiecare dintro protagoniste impunîndu-se pe tabela de marcaj în cîte o repriză: rocariştii in p rim a. "C îin ii ro ş ii" in a doua.
dar, după ce a pătruns frontal în careu, a expediat violent balonul în bară (fază petrecută in min. 4). Asalturile haitei au continuat şi 1-0 pe tabela de marcaj prin reuşita lui Adrian Mihalcea, gol înscris în min. 7. Două minute mai tîrziu el a ratat desprinderea. încă o dată s-a adeverit zicala câ “ocaziile ratate se răzbună", Cosmin Ursu (10) expediind o torpilă de la peste 30 m e tr i, b a lo n u l oprindu-se in p lasă, sub
de întrecere printr-un plus de agresivitate în fazele de finalizare. Drept urmare rocariştii se desprind pe tabela de marcaj prin golul marcat de Mihai Nicolae (31), uitat liber în careu de “poliţiştii* centrali, care, după cea de a doua lovitură de colţ obţinută de Rocar, a reluat fulgerător, din careu, balonul centrat de Romulus Buia sub transversala porţii lui Florin P ru n e a , d in n o u plonjat în disperare de cauză.
Repriza secundă a fost dominată de “Cîinii roşii”, mult- mai agresivi în acţiunile de atac
, şi mai lucizi totodată. Golul egalizator, care plutea în aer, a “picat” în min. 55: corner de pe stînga, FI. Rădulescu respinge defectuos în careu la Marius Nicolae care şutează sec şi înscrie. Din acest minut, practic, în teren există o echipă, Dinamo, care se impune cu aplomb. Desprinderea 3-2 pentru Dinamo pe tabela de marcaj în min. 68 cînd Marius Nicolae transformă un penalty (acordat pentru un fault în careu asupra lui Tameş, agresat de Cristescu). Ultimul gol l-a semnaţ Mihalcea (75), în ultimul. sfert de oră, tabela de marcaj rămînînd ţintuită la scorul de 4- 2 pentru Dinamo, care cucereşte cea de a 63-a ediţie a Cupei. Spectacolul de gală a fost completat cu două “reprize” de sunet şi lumină, prima în pauza finalei, a două după fluierul final al arbitrului elveţian Urs Maier, care a condus bine o partidă care nu prea i-a creat probleme deosebite, el temperîndu-i cu "galbene" pe cei care au exagerat în anti-sportivitate.
Înmînarea trofeului a fost făcută de către primul ministru Adrian Năstase. In încheiere vă prezentăm echipa aliniată de DINAMO: Prunea - Kiriţă, Mihali, Onuţ, Tîlvan - Lupescu, V. Năstase, Tameş, Bofohan - Mihalcea şi Marius Nicolae, în ultimele zece minute ale partidei mai evoluînd CI. Drăgan, Ionuţ Badea şi Zicu.
Victor'E. ROMAN P .S . Noul Trofeu CUPA
ROM ÂN IEI este o cupă din argint, cîntărind 12 kg, ea fiind donată de Ion Ţiriac, • preşedintele COR.
P .S .2 Mai tare d e c ît h a ita s -a b u c u r a t d e v ic to r ia lu i D inam o ech ip a Rapid, ca re se califică, astfe l, In Cupa UEFA.
Mînăreli de primăvară• "Adevărul de Cluj" - Antena 1
2-5 (2-1) •Dacă mai există -pe lume vreun făuritor de dicţionare cu
suflet milos şi dragoste de aproape îl rog acum, cu lacrimi m vîrful degetelor, ca la sinonimul cuvîntului ghinion să.treaca, simplu, “Adevărul de Cluj’’. Căci cum altcumva s-ar putea caracteriza meciul nostru cu “Antena 1” în care am condus cu 2-0, în timp ce Luci Danciu săpa cu şpiţul bocancului groapa subordonaţilor.
Cred că toate stihiile cerului s-au înţeles vineri să-şi bată joc de moralul leilor neodihniţi. Mai întîi, cînd aveam un avantaj de două goluri, luam masa deasupra norilor cu piepturile bombate de optimism şi fiecare dintre noi torcea fuioare din nervii Antenei. Apoi a venit repriza secundă şt, odată cu ea, dezastrul. Bogdan Eduard a mîncat-jăratec şt alea au fost arsuri la stomac! Pe margine, Danciu era deja alt om. Dimineaţa omul nou se coboară la metrou. Am jucat o repriză fără să înscriem vreun gol, primind în schimb patru, e drept, cu marele ajutor al arbitrului Dan Monea, căruia Antena îi va deschide în scurt timp un cabinet de cosmetică. - - Poveştile fotbalului nu- se încheagă atunci cînd amarul înfrîngerii se amestecă parşiv în sufletele noastre. De aceea nici nu mai insistăm.
Mihai HOSSU
JU L18 iunie
• Presa sportivă, rubricile sportive ale marilor cotidiene au relatat acum 45 de ani, în 1956, despre întîlnirea amicală de fotbal desfăşurată cu o zi înainte pe Stadionul “ 23 August” . ' Cele două combatante au . fost selecţionatele României şi Suediei, care în istoria partidelor susţinute împreună au ajuns la meciul nr. 4. Dintre cele trei jocuri
susţinute pînă la acea dată, suedezii au cîştigat două, una terminîndu-se nedecis (2-2, la Bucureşti, în 1937). Suedezii au învins şi acum patru decenii şi jumătate, ei pregătind CM din 1958, organizat chiar la ei acasă. Scorul a fost 2-0, iar România a aliniat următorul “ unsprezece” : Voinescu - Zavoda II, Apolzan, Neacşu Onisie, Bone - Copil I I I , Constantin (Suciu), Ozon, Zavoda I, Tătaru I.
LÂSZL6 Fr.
Cupa Rom âniei la fotbal
S c u r t ă i s t o r i e a p r e z e n ţ e l o r
c l u j e n e i n f i n a l ăSrmbită, 16 Iun ie, a avu t loc cea de a 63-a
F in a li a p o p u la re i co m p e tiţii, D inam o - R oca r4-2. in u r m i cu 67 de a n i a avu t loc p rim a ed iţie 1933-1934. A tunc i, in Finală, s-au în tîln it celebra Ripensia T im işoara ş l "U " Cluj, care a m a l fo s t prezentă in f in a li ş l în a lte ediţii. P rezente au m ai fo s t ş l a lte două fo rm a ţii c lu jene: A rieşu l Turda ş l M e ta lu l C îm pia Turzii. Despre aceste fina le in scu rta Is to rie .
I933-3A• RIPENSIA TIMIŞOARA - “U” Cluj 5-0. Finala
s-a disputat la Bucureşti, în faţa a 12.000 spectatori. Apărarea alb-negrilor a fost "la pămînt”. Întîlnirea a avut loc în august în uvertura anului competiţional al Diviziei “A” 1934-1935. In iulie, finala fusese fixată la Timişoara, dar "U" a contestat acest lucru şi drept urmare partida din iulie, încheiată cu scorul de 3-2 pentru Ripensia, a fost declarată amicală. Atunci, în "amicalul" din iulie, au evoluat formaţiile: RIPENSIA: Zombori - Burger, Agner - Deheleanu, Cotormani, Lakatos - Bindea, Beke, Ciolac, Schwartz, Dobai; “U” : Şepci - lancovici, Sferă - Ghilezan, Gain, Doboşan - Orza, Ploieşteanu, Ionaş, Surlaşiu, Baciu. Aproape aceleaşi formaţii au evoluat şi în adevărata finală, de la Bucureşti. De la “U” au lipsit Sfera, Ghilezan şi Doboşan.
denumire a formaţiei CCA, Steaua de astăzi (recordmana în materie de Cupa României). Pentru militarii bucureşteni au marcat Moldovan şi Ferenczi, golul “alb-negrilor” fiind marcat de Avram. Vă prezint şi formaţiile care au evoluat în acea partidă de'acum 52 de ani: CSCA: Tr. Ionescu - Apolzan, Androvici, Rodeanu - Balint, Onisie - Ferenczi, Serfozo, Frentz, Drăgan, Moldovan (o trupă adunată din întreaga ţară, “metodă” ce va înflori mereu în anii ce-au urmat sub denumirile noi de CCA şi Steaua); iată şi echipa aliniată de clujeni: Cristea - loanovici, Luca, Tarău - Crăciun II, Luca, Mihuţ - Lutz, Copil, Covaci Vili (Avram), Tomescu (Zăhan), Biolan. Cu'parte din ei am fost la celebra semifinală cu ICO Oradea.
1956• PROGRESUL ORADEA - METALUL CÎMPIA
TURZII 2-0. A fost ediţia din perioada cînd, după modelul sovietic, turul se desfăşura primăvara, iar returul toamna.
1960-*6T• ARIEŞUL TURDA - RAPID BUCUREŞTI 2-1, A
fost una din ediţiile de neuitat, cînd o necunoscută formaţie din Turda a demolat o mare formaţie din Capitală. A fost ediţia care l-a lansat pe Vasile Băluţiu.
194V42• RAPID BUCUREŞTI - “U” CLUJ-SIBIU 7-1. Era
în plin război. “U” era refugiată la Sibiu datorită Diktatului de la Viena care a cedat Ungariei Clujul şi partea de nord a Transilvaniei. A fost o finală în care ’U” a cedat total în repriza secundă. Unicul gol al lui “U" a fost marcat de Tony Dascâlu. lată formaţiile care au evoluat acum 59 de ani: RAPID: Sadovski - Ghiuriţan, Wetzer III - Costea,-Roman, Moldovan - Bogdan, Filoti, Radu Florian, Gavrilescu, Tănăsescu; “U”: Boroş - Bretoteanu, Medrea II - Chirilă, Muscă, Jircovici - V. Moldovan, Coman, Dascălu, Medrea III, Târanut.
1948-’49• CSCA BUCUREŞTI - CSU CLUJ 2-1. O finală
disputată în decembrie 1949. CSCA este’ prima
196V65• ŞTIINŢA CLUJ - DINAMO PITEŞTI 2-1. A fost
ediţia care a încununat istoria aproape semicentenarâ în acel moment a echipei de mare tradiţie purtînd pe tricouri şi în inimi nemuritorul simbol “U”. A fost ediţia în care echipa ultimilor doctori, ingineri, jurişti şi profesori a înscris cu nepieritoare litere de aur una din cele mai frumoase victorii ale. iui “U". In finala pe care n-am s-o uit au evoluat formaţiile: ŞTIINŢA:
. Moguţ - Marcu, Georgescu, Grâjdeanu, R. Cîmpeanu - Al. Vasile, Nesu - Szabo, Ivansuc, Adam, Suciu; DINAMO: Niculescu (Matache) - Radu, Stoenescu, Ilie Stelian, Badea - Ţîrcovnicu, Dobrin (Zimmer), C. Ionescu, Ţurcan, Nagy, David. N-am să-i uit pe prietenii deosebiţi pe care i-am avut în acea echipă de aur, în frunte cu Traian Georgescu, Zoii Ivansuc, Ion Suciu, Remus Cîmpeanu şi toţi ceilalţi.
Victor MOREA
i i
• Dinamo - Galatasaray 4-2. A fost o partidă între veteranii celor două echipe, tricourile “Cîinilor roşii” fiind îmbrăcate,' printre alţii, de Mircea Lucescu şi Gigi Mulţescu (amîndoi autori ai cîte unui gol, cel al lui Luce fiind înscris, din 11 metri, transformat Cu siguranţă).
• Mircea Lucescu intransigent în negaţii. Vinerea trecută, Mircea Lucescu a fost văzut de reprezentanţi ai presei (scrise şi vorbite) pătrunzînd în sediul Clubului Dinamo. Urgent, imaginaţia bogată a presărilor” a născocit un contract în valoare de 200.000 dolari între Dinamo şi Mircea Lucescu pentru ca acesta să preia funcţia de antrenor al haitei. După partida amintită anterior, Mircea Lucescu a negat orice formă de contract între el şi Dinamo, argumentînd cu existenţa a încă unui an în contractul său cu Galatasaray, categorisind născocirile gazetăreşti simple găselniţe.
• Barajul pentru “A” . în urma tragerii la sorţi au fost stabilite următoarele perechi pentru barajul rămînerii sau promovării în “A”: Farul Constanţa
- FCM Bacău şi FC Baia Mare - Foresta Suceava. Echipele de "B" fiind gazde în partida din tur, cele de “A” evoluînd acasă, în retur. Partidele tur vor avea loc miercuri, 20 iunie, iar returul duminică, 24 iunie. >:
• Debut... mediocru. Una din cele două echipe româneşti care ne reprezintă în Cupa UEFA- ÎNTERTOŢO Universitatea Craiova, a debutat sîmbătă, întîlnind acasă, în Bănie,"formaţia albaneză FC Bylys. A fost un debut... mediocru al universitarilor craioveni care au Terminat la egalitate, 3-3. Criza craioveană continuă.
• De Ia bursa zvonurilor. Vorbe lansate pe micul ecran că există tratative între FC Braşov şi... Comei Dinu, care ar urma să preia cîrma tehnică a trupei de sub Tîmpa. Zvonul a plecat de la faptul câ antrenorul Gabi Stan a cam lipsit. de la sărbătorirea locului trei şi calificării echipei FC Braşov, după 27 de ani, în cupele europene. SeA spune că Stan a lipsit pe motiv de boală.
în presa scrisă (“Gazeta Sporturilor” de sîmbătă) este anunţată posibila retragere a lui Aurel Ţicleanu de la preşedinţia Universităţii Craiova. -
Romeo V. CIRTAN
S E M I C E R C"U” Agressione - Minaur Baia Mare 26-20 (16-7)
S a îa “H o r ia D e m ia n ", dum inicâ, 17 iunie, restanţă din etapa a 29-a: “ U ” A g re ss io n e : <
■ F lo rean (C ucu ie t), C â tinaş 1 go l, R o c a ş 6, G al 6 (5 dins 7 m), B ac iu 2, Burcă 9, Boancă1. E p isod ic , tine rii V is iac 1, T u d o r Ş tef, O sta lîş; M in a u r: i A lb ie i (V im a n ), Ş a n d ru 2 i (T u rb a t), Ş an ia 5, M o ra r 1,
• Varody 4, A lesu 2 (C ristian 3),
Imperial, portarul M arcel Florean blochează Minaunilui drumul spre... Europa
Irim escu 2 ,: Danciu 1. A rb itrş ' :■p e rtinen t a l in te rnaţiona lilo r P ave l - M . State.
Cine a văzut în restanţa de ieri un meci de vacanţă şi a rămas pe Someş să se bronzeze a pierdut un spectacol “U”-ist mai mult decît agreabil şi un veritabil recital Marcel Florean - cerberul intervenind magistral în 17 situaţii, din care 4 au fost aruncări de la 7 mi’De subliniat că Florean şi-a început demonstraţia chiar din startul partidei, aşa că în min. 10 el înregistrase deja satisfacţia de-a fi blocat decisiv la toţi
‘atacanţii’ maramureşeni. Ceea
ce a echivalat cu o reală descurajare a acestora. De aici şi contraperformanţa Minaurului de-a înscrie în primele 24 de minute doar 3 goluri din acţiune! Cînd formaţia venise la victorie (cum ne-a mărturisit-o “oberul" Lascăr Pană), prezumtivele 3 puncte de la Cluj-Napoca menţinîndu-i Minaurului şansele ia un loc de cupă europeană! Florean însă a fost inflexibil! Ca şi colegii săi care, simţindu-şi spatele asigurat, au mers la spectacol, multe din fazele şi realizările lor purtînd timbrul calităţii. Prestaţie pentru care. trupa şi dirijorii ei (antrenorul Remus Moldovan şi directorul tehnic Gheorghe Zamfir) merită aplauze. Şi aprecieri pentru modul cu care au’jucat cartea ce nu avea miză decît pentru adversar. ’ ’
Evoluţia scorului pentru amatorii de statistici: 13-5 min. 24, 17-7 min. 31, 19-8 min. 37, 23-13 min. 45, 25-14 în min. 54, cînd “U" a introdus. în arenă tineretul.
loc 6/antrenor Dumitru Manoileanu loc 4/antrenor Dumitru Manoileanu loc 4/antrenor Alexandru Paloşeanu loc 6/antrenor Alexandru Paloşeanu loc 7/antrenor Alexandru Paloşeanu loc 3/ bronz antrenor Ştefan lonescu loc 3/ bronz antrenor Ştefan lonescu loc 6/ antrenor Ştefan lonescu loc 3/ bronz antrenor Ştefan lonescu loc 4/ antrenor Ştefan lonescu loc 6/ antrenor Ştefan lonesculoc 2/ argint antrenori Petrică Motrescu, Octavian Chihaia
Şansa pentm "CI"Cluj de a juca In , „ „ ,
: Scutul European!!! ţ f & . v,Acest loc 2 are şi alte avantaje.
Unul stă în posibilitatea participării echipei în Scutul European, competiţie internaţională intercluburi, lucru la care se poate ajunge prin retragerea echipei bucureştene Dinamo. Şi Dinamo a anunţat deja neprezentarea... Situaţia este favorabilă clujenilor. Pentru materializarea ei este nevoie de bani, bani şi iarăşi bani.
Caz în care rolul decisiv revine sponsorilor. Sponsori care trebuie să decidă foarte repede. Pentru “U”Cluj ar fi o altă mare premieră şi încă una de calibru. Cu asemenea şanse nu te întîlneşti de fiecare dată.Momentul ne este favorabil şi el trebuie exploatat acum.
“ U” Cluj 2000/2001: Aurel POPE AN, Dan G H E Ţ A , M arcel SO C A C IU , Valentin SAM UIL, Cristian PETRE , Răzvan ŞAM UIL, Cristian PODEA, Cristian SĂUAN/căpitanul echipei, Daniel PO D EA , Georgel D R A G O M IR , Bogdan C A N TO R , Vasile STU PAR , Robert D E L I, Vasile C E R C E Ş , Ciprian LA Z Ă R , Marian M ARIN , Ovidiu B R Â D Ă ŢA N , Ovidiu P A N A IT E , Horea H ÎM P E A , loan TEO D O R ES C U , V irg il B IŞA G , Bogdanei BĂ LA N , Nicoiae RUS, Nicoiae C O PIL ; au mai jucat: Marius TINCU, Marian TUDO RI, Flaviu ROMAN, Bogdan V O IC U , C ip rian DOM OCO S, Robert SV ER C SA K , Emanuel B U LA I • antrenori: Ştefan IONESCU/ faza grupei de calificare; Petrică M O TRESCU/ principal, Octavian CHIHAIA/ secund • director de competiţii Iuliu L E O C A • medic dr. Dana C H IH A IA • preşedintele secţiei de rubgy - loan IR IM IA • preşedintele Clubului Sportiv “ U ” Cluj - Gheorghe ROM AN • Sponsori: C L al municipiului Cluj-Napoca, U RSU S, Banca Transilvania, Farmec, BRD, Sonic, TC Ind., Segafredo, Elboris, PFR, Direcţia Economică a Universităţii “ Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca • marcatori “U”, play-off: C. Podea 27 puncte (5 eseuri+tr), Tincu 14 (41p+tr), Săuan 68 (8 eseuri+61p+2tr+21pc), Cantor 10 (2 eseuri), Brâdăţan 47 (91p+10tr), Dragomir 10/2 eseuri, V . SamuiI 10/2 eseuri, Roman 5/eseu, Hîmpca 23 (4 eseuri+lpc), Domocoş 5/eseu, Socaciu 20/ 4 eseuri, Bălan 15/3 eseuri, Svercsak 19 (eseu+21 p+4tr), R. SamuiI 5/eseu, Marin 14 (lp+4tr+lpc), Panaite 5/eseu, Teodorescu 20/4 eseuri, Petre 10/ 2 eseuri, un eseu de- penalizare •_
mrgf m;xi .
Felicitări!ARG IN TU L vine la Cluj-Napoca
în premieră absolută pentru rugby-ul clujean. A fost efortul echipei, al antrenorilor şi al
mW
iI
ş i - — .
întregului staff managerial. Al tuturor celor ce au crezut şi cred în “ U” Cluj. Şi nu sînt puţini aceia. Prin joc şi dăruire, clujenii au răsturnat toate pronosticurile şi toate calculele hîrtiei. Cu puţin noroc - numesc noroc arbitrajele corecte - “U” Cluj şi-ar fi putut trece în cont aurul. Aur amînat poate pentru ediţia următoare. Pînă atunci, din partea subsemnatului şi a întregului. Departament SPORT al “Adevărului de Cluj” : F E L IC IT Ă R I!
Demostene SOFRON F o to : I. PETCU
- i:3•i
l : ■. .
:4 K |
# ţ? V - V N .s isv r- Y; '
m
^ ......... V-.-n
Y y * > \
i y . v'A , * V ' * * V, * -p “ di
: Y t? ! V.< îrsT-.'"A* v -jş, m
Y'.’Y
Culoare şi eleganţă In Campionatul
Judeţean»
Palmares, iunie 2001: clasa E/6-9 ani:Angelo Aştilean - Oana Duma/Diamond Cluj, Vlad Oniga - Ioana Manciu! Macarena Cluj, Andrei Fărcaş - Clarisa Jucan/ Macarena • clasa E/10-11 ani: Vlad Cosma - Anita Ban/ Macarena, Cătălin Broscoi - Sorina Morariu/ Paso Doble Cluj, Alexandru Măcăieţ - Bianca Nechita/ Potaissa Turda • clasa E/I2-13 ani: Rudolf Suciu - Noemi Crişan/ Paso Doble, Fulop Milan - Daria Lungu/ Diamond, Heler Robert - Oana Boia/ Potaissa • clasa D/12-13 ani: Bogdan Dordoi - Pasztor Andrea! Diamond, Fulop Milan - Daria Lungu! Diamond, Rudolf Suciu - Noemi Crişan / Paso Doble • clasa E /l4-15 ani: Fulop Milan - Raluca Rocaş/ Diamond, Sergiu Lăpădean - Borzaşi Judith/ Crystal Top Cluj, Tudor Stan - Alina Ciupei/Macarena • clasa D/14-15 ani: Lucian Goda - Laura Lar/ Potaissa, Vlad Galmati - Oana Galmaii/ Potaissa, Tudor Stan -Alina Ciupei/Macarena • clasa E/16-18 ani: Bogdan Borodi - Raluca Rocaş/ Diamond, Vlad Stan - Anca Blăjan/ Macarena, Tudor Stan - Cristina Crişan/ Macarena • clasa D / 16-35 ani: Bogdan Borodi - Raluca Rocaş/ Diamond, Kiss Mihai - Alexandrina Pop/ Avenue Cluj, Tudor Oara - Diana Păcurariu/ Potaissa • clasa E/19-3S ani: Kiss Mihai - Alexandrina Pop/ Avenue, Râul Hădărean - Arina Gheorghiţă/ Macarena, Ovidiu Luca - Mihaela Andreica/ Diamond •
■VŢ.'ii.vV».y-j-pM.. ; Y 'S î
\
Şapte cluburi clujene, cîte unul din Turda şi Dej, peste 100 dc perechi au dat consistenţă, culoare şi eleganţă Campionatului Judeţean de dans sportiv, competiţie care a fost la cea de a IlI-a ediţie. Organizată impecabil de Diamond Cluj - preşedinte Alexandru Acs - ediţia desfăşurată sîmbătă, 16 iunie, a scos la rampă nu numai frumuseţea unei discipline - dansul sportiv - în plină ascensiune la noi în ţară, ci şi atractivitatea ei, spectaculozitatea. Atribute la baza cărora stau frumuseţea şi armonia corpurilor, coregrafia, costumele dansatorilor, partitura aleasă şi, nu în ultimul rînd, numeroasele ore de antrenament. Este o muncă permanentă, susţinută fizic, psihic, material şi financiar, o muncă a căror rezultate se văd numai în competiţii.
Campionatul Judeţean de dans sportiv a fost o-reuşită'din toate punctele de vedere. A evidenţiat cîteva cluburi de top, cum sînt Diamond, Macarena, Paso Doble, Avenue sau Potaissa Turda, a evidenţiat perechi precum Tudor Stan - Alina Ciupei/ Cristina Crişan, Fulop Milan - Daria Lungu/ Raluca Rocaş, Kiss Mihai - Alexandrina Pop, Cătălin Broscoi - Sorina M orariu. A evidenţiat mulţi, foarte mulţi copii talentaţi, dintre perechi putînd fi amintite Sorin Cherecheş - Turos Anita, Paul Broscoi - Andrada Gilovan, Andrei Sirb - Raluca Rîmbu, Manuel M acavei - Corina Cherecheş/ Latino Angels Dej, Răzvan Lazăr - Anca Mureşan/ Latino Angels şi exemplele sînt numeroase. Oricum, sînt nume pe care le vom mai întîlni în marea performanţă a dansului sportiv.
Demostene SOFRONF o to : Io n P E T C U
1 Dolar SUA = 28.950 lei 1 Marcă germană = 12.809 lei
p o s i b i l i t ă ţ i s i r e a l i z ă r iO a doua metodologie de
verificare a oportunităţii şi legitimităţii specializării inginerie economică o oferă validarea de conţinut. Ea ne ajută să aflăm în ce măsură programa analitică acoperă sau nu profilul dorit al acestei noi profesii. Este vorba, de fapt, de a evalua disponibilităţile performanţîale şi atitudinale ale inginerilor economişti. Deoareceinvestigarea aptitudinilor şi capacităţilor unor serii întregi de absolvenţi presupune o cercetare de anvergură, pe care nu ne-am propus sâ o facem, vom recurge la o validare indirectă. Un astfel de proces este la fel de subtil şi de relevant ca şi analiza unor parametri concreţi obţinuţi prin teste, fiindcă se pot trage concluzii importante nu numai din existenţa unor informaţii de detaliu, ci şi din lipsa semnificativă a acestora.
Principala problemă care se pune în acest plan al analizei este aceea a raportului dintre disciplinele de învăţămînt cu caracter economic şi cele tehnico- incincresti. Oricare ar fi. cl provoacă contestaţii ale adepţilor în\âtâm intului tradiţional şi separat, al celui tehnic de cel economic. Si. oarecum, este firesc să fie asa deoarece ideile noi se impun adesea numai după dispariţia naturală a celor carc susţin ideile si teoriile vechi. In imatâmint aceasta pcispcctivă asupra realităţii imediate sc manifestă sub forma convinccni câ propria materie este nu doar cea mai importanta dar şi absolut indispensabilă, chiar dacă realitatea s-a modificat fundamental dc la debutul rrspectisci discipline. Din acest motiv, precum si din acela că secţiile dc inginerie economică s-au înfiinţai in universităţi tehnice, disciplinele specifice invătămîntului ingineresc au o pondere dc pînă la 80-82% in programa analitică. Desigur câ proporţia este nccorcspunzătoare, îndeosebi din punctul dc vedere
* *al economiştilor şi al agenţilor economici. Interesant şi, în acelaşi timp, semnificativ este faptul că studenţii susţin că se simt înşelaţi în aşteptările lor faţă de componenta economică a pregătirii asigurate. Şi este firesc să spună aşa ceva cîtă vreme cunoştinţele economice pătrund şi se fac necesare chiar şi în artă, în cultură şi, cu atît mai mult, în producţia de bunuri şi servicii.
Eu consider că problema aceasta trebuie privită în mod nuanţat. Un prim aspect al ei, care trebuie subliniat şi chiar aplaudat, este acela câ învăţămîntul tehnic s-a deschis către cel economic prin acest nou profil. Căci oricum ar crede unii, cu-două ore de economie pe săptămînă, într-un semestru, şi cu ce se moşteneşte de la părinţi nu se putea asigura supravieţuirea şi dezvoltarea firmelor într-un mediu concurenţial precum cel actual, caracterizat prin expansiunea tară oprelişti a monopolurilor internaţionale. Iar inginerii odată ajunşi în producţie vor neapărat sâ conducă, deşi în facultate obţineau puţine cunoştinţe adecvate pentru a face performant acest act.
Pe dc altă parte, statutul revendicat de inginerii economişti mi arc acoperire satisfăcătoare in cele circa 18% orc cu profil mai mult sau mai puţin economic din cîte cuprinde programa analitică in cei cinci ani dc studiu. Incit absolvenţii carc au atins ulterior performante profesionale notabile afirmă câ şi-au susţinut ascensiunea acumulînd cunoştinţe economice prin studiu individual sau prin forme postuniversitare. Aşa câ aserţiunea "ingineria economică este apanajul oamenilor puternici, încrezători in forţele prbprii, carc ştiu să-şi împlinească singuri destinul în orice punct geografic” este nu numai dovada unei stări de exaltare periculoasă, dar şi a unei doze dc ipocrizie, dc vreme ce se răspunde solicitărilor studenţilor de a îmbunătăţi programa
analitică, mai întîi cu ameninţări şi doar apoi, şi într-un tîrziu, ca satisfacerea parţială şi numai probabilă a doleanţelor lor. Or, studenţii pentru a-şi mări şansele ocupaţionale. privesc dincolo de momentul festiv al absolvirii facultăţii şi cer noi module de economie, odată ■ cu reconsiderarea programei pentru a face loc noului atît de prezent pretutindeni. Aşa că-atunci cînd constaţi un lucru rar, anume că sînt tineri dăruiţi cu talent, cu dorinţa şi cu intuiţia de a şti cum să-şi valorifice înzestrările în propria ţară, fiind şi părinte, şi dascăl nu poţi refuza dialogul cu ei chiar dacă propun “ liberalizarea sistemului de învăţămînt închistat cu discipline impuse cu forţa ameninţărilor” .
Desigur că “ liberalizarea” în general are anumite limite îneît nu se poate accepta invocarea ei în oricare împrejurare. Dar performanţa educaţională, şi ulterior cea profesională este puternic motivată de posibilitatea de a alege în funcţie de sistemul de condiţii în care individul acţionează şi de a lua decizii în urma unei “raţionări” în raport cu anumite interese şi scopuri. Aşa că în acest punct al analizei noastre putem spune că de fapt' acum important pentru ingineria economică nu este raportul dintre disciplinele tehnice şi cele economice, ci raportul dintre diferite categorii dc interese şi dc obiective ale părţilor rclaţionatc, ca şi capacitatea de a înţelege şi promova modalităţile prin care se manifestă sentimentul de libertate.
Problema aceasta este numai aparent abstractă, căci în fapt ea se întîlneşte frecvent la inginerii economişti. Ei dobîndesc treptat o mentalitate cu note specifice datorită convingerii că se pot mişca mai lejer pe un teritoriu al cunoaşterii şi al acţiunii practice mai vast decît alte categorii de studenţi. Astfel că la constrîngerea de a rămîne în tipare în care nu mai încap, sub
a ş t e p t ă r i ,
< " >aspectul nevoilor şi al curiozităţii intelectuale şi profesionale, răspund într-un mod mai civilizat decît ne-am aşteptat, dar şi mai păgubitor pentru ei şi pentru societate. Anume prin absenteism
. la unele discipline şi dezinteres faţă de altele, ca şi prin tendinţa de a se cantona în forme alternative de satisfacere a nevoilor spirituale şi a celor profesionale, prin cercuri ştiinţifice şi prin studiul individual al unor probleme actuale care la noi nu încap în programa analitică.
Ceea ce face ca între aşteptările, posibilităţile şi realizările obţinute în pregătirea inginerilor economişti să nu fie cea mai potrivită corelaţie, îneît presiunea candidaţilor la admiterea la această formă de învăţămînt să fie şi mai mare decît cea existentă în prezent, este defazajul temporar ce desparte procesul instructiv de efectele sale, ca şi o anumită inerţie şi rezistenţă la introducerea noului. Or, această poziţie este şi nejustificâtă şi păgubitoare, pentru că acum inginerii economişti pot reprezenta un factor de stimulare a relansării activităţii economice. Şi, în plus, se nesocoteşte paradigma metodologică care a stat la baza oricărei inginerii, iar ingineria economică s-a impus în ţările occidentale ca o pîrghie arhiinedicâ a progresului pentru că este atractivă, universal eficace şi aproape de neînlocuit în numeroase componente ocupaţionale. Aşa că dezbaterea problemei propuse în titlul prezentului articol nu este nici pe departe superfluă sau inutilă cît timp nu se loveşte de un puternic zid al subiectivităţii, care nu-şi găseşte locul într-un domeniu nou al cunoaşterii şi al practicii educative care caută să obţină confirmarea validării sale şi sub aspectul eficacităţii diagnostice şi al celei prognostice.
PetruPRUNEA
Marea privatizare yq fi încheiată pîna la mijlocul anului 2003Autoritatea pentru Privatizare va privatiza
50 de societăţi comerciale mari şi foarte mari anual, astfel incit pînă la mijlocul anului 2003 societăţile cu capital majoritar de stat vor fi în proprietate privată, a declarat ministrul Autorităţii pentru Privatizare, Ovidiu Muşetescu.
"Numai la sfîrşitul acestui an vom putea anunţa privatizarea a 25-30 de societăţi din programele P S A L şi R IC O P, ceea ce reprezintă mai mult decît jumătate din capitalul social aflat în proprietatea Autorităţii”, a precizat Muşetescu.
Referindu-se lâ programul R IC O P, Muşetescu a spus că “dincolo de derapaje mici, de cîteva săptămîni”, privatizarea se află în termenii conveniţi cu Uniunea Europeană.
"Din luna iulie Autoritatea va avea de făcut faţă unui efort deosebit şi sper să ne descurcăm”, a mai declarat ministrul Autorităţii.
Potrivit ministrului, Guvernul a aprobat, în şedinţa de joi, lista celor 19 societăţi comerciale incluse în programul PSAL 1, ale căror anunţuri vor fi publicate în perioada 1 iulie-15 octombrie.
Potrivit lui Muşetescu. managerii tuturor
celor 19 societăţi vor primi mandat special pentru pregătirea documentelor privind dosarul de privatizare, sub sancţiunea revocării în cazul nerespectării sarcinilor trasate.
“Nu mai acceptăm să fim ţinta unor subtilităţi ale unor manageri care întîrzie privatizarea pentru a prelungi agonia lor, timp în care-şi pot face jocurile. Părerea lor în această privinţă să o spună la seminarii, ei au un mandat şi trebuie să-l respecte, pentru că întreprinderea e a statului”, a. mai spus Muşetescu.
Astă seară, ta Tele Europa Nova,
in Vino veritas‘Adevărul este în vin” -
spune un vechi proverb latin. Dar ca vinul să fie bun trebuie, în primul rînd,
îngrijită viţa-de-vie şi făcute toate lucrările la timp. In această seară, numai la Tele Europa Nova C|uj, începînd cu ora- 19,15, în cadrul emisiunii “M e d ic ina p la n te lo r" veţi afla cele mai interesante informaţii privind lucrările de sezon la viţa-de-vie. Invitatul realizatorilor Nicoleta Ţăranu şi ing. Horea Ghibu este dl prof. univ. dr. ing. R EM U S IO U RA Ş, de la Universitatea de Ştiinţe Agricole Cluj.
Telefonul nostru 190.241 este la dispoziţia celor care doresc informaţii suplimentare.
r . * - - ' ■ -
. â , . .“ ţ i *■*. ' v ‘ i
I L - I K l%
: B ă n c i co m e rc ia le la v e d e re 1 lu n ă 3 lun i 6 lun i 9 lun i 1 2 lu n i
BCR* 8 32 33 34 35 -----
B R D - G S G 9 33 34 34,5 : 36 36 ,5
9 33 35 37 39
9 35 36 37 37
(d. fixă) 9 35 36 - * ___
B a n c P ost* 9 3 4 35 36 : 36
T ra n silv a n ia 9 35 36 37 38
R o m â n ea scă* * 3 3 4 36 37 36
C E C 9 35 37 35 - 37
ALIANŢA 1 0 38 39 4 0 4 1 4 2
ROM EXTERRA (d o b . variab ilă)
1 0 35 37 38 39 4 0
TURCO-ROM ÂNÂ 5 3 4 35 34 33 33
"DACIA-FELIX" 8 33 35 36 . 34 34
" Io n Ţ iriac” 5 33 33 35 ;35 34
R o m â n ă d e S c o n t 8 36 38 37 36 37
** 8 - 37 34,5 32,5 32
' A LPH A BANK. ■:* '5 .::..;.|34 •• 36 " 35 / , ■ ',■,35 : 35
W EST BANK 1 0 36 38 . 39 39 39
B ă n c i p o p u la re la v e d e re 1 lu n ă 3 luni 6 lun i 9 lun i 1 2 lu n i
N APOCA 1 0 40 : : 42 U; 4 6 . : 4 8
TREZOR - 4 0 41 4 3 . - 4 6
- p e r s o a n e u r i d i c e - . %
B ă n c i c o m e rc ia le la v e d e r e 1 lu n ă 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 1 2 lu n i
B C R * 8 3 2 33 34 35 36
BRD** - GSG 9 . - ' 30 • • . 3 1 3 1 ,5 32 3 2 ,5
B A(dob. revizuitaă)
9 35 3 6 37 37 37
B a n c Po'st* 9 ■■■ 32 .34 35 3 6 3 8
T ra n s ilv a n ia 9 3 5 3 6 37 38 38
R o m â n e a sc ă * * 3 3 4 3 6 37 . 36 . 36
C E C 9 3 5 3 6 3 7 37 3 6
R O M E X T E R R A(dob. variabilă) \ 10 35 37 38 3 9 4 0
TU R C O -R O M Â N Ă 5 3 4 35 34 33 33
" D A C I A F E L IX " 9 3 5 35 31 3 0 3 0
" Io n Ţ iriac" 4 33 33 35 35 34
R o m â n ă d e S c o n t 8 36 38 37 3 6 . 3 7
8 37 34 ,5 32 ,5 . 32
A L P H A B A N K 5 34 36 35 35 3 5
W E S T B A N K 10 34 36 37 38 3 9
B ă n c i p o p u la re la v e d e r e 1 lu n ă 3 lu n i 6 lun i 9 lu n i 1 2 lu n i
N A PO C A(dob. fluctuanţi) 10 36 38 40 4 2
* dobînda se capitalizează;" cu plala dobînzii la expirare. Notă: Modificarea dobînzilor se comunică redacţiei, pină la ora 12® prin fax; 19.74.18.
- p e r s o a n e f i z i c e % .
B A N C A V a tu ta V e d e r e 1 l u n ă 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 1 2 lu n i
B C RD E M 2 ,5 - 3 ,2 5 3 ,5 - 4 ,7 5
U S D 2 ,5 - 4 4 ,2 5 - 4 ,7 5
D E M 1 2.2 2 ,3 2 ,4 2 ,4 5 2 ,5
U S D 1 3 ,7 5 3 ,8 5 4 4,1 4 ,2 5
B a n c P o s tD E M 2 ,2 5 - - 2,8 - 3
U S D 4 - 4 ,8 - 5D E M 2 ,5 3 3,2 3 ,2 3 ,5 3 ,7
U S D 4 5 ,2 5,3 5 ,5 5 ,5 5 ,8 5
I o n Ţ ir ia cD EM 1 ,2 5 3 ,7 3,7 4 4 4 ,2U S D 1 ,2 5 4 ,1 4 ,2 4 ,5 4 ,5 5
T r a n s i lv a n iaD E M 2 ,5 3 ,2 5 3 ,5 0 3 ,7 5 4 ,0 0
U S D 3 4 ,5 0 4 ,7 5 5 ,0 0 5 ,5 0 x
R o m â n e a s c ăD E M 1 ,5 3 ,2 5 3,5 3 ,7 5 4 4 ,2 5
U S D 1 ,7 5 4 ,2 5 4,5 4 ,7 5 5 5 ,2 5
T u r c o - R o m â n ăD E M 1 4 4,2 4 ,5 4 ,7
U S D 2 S , 2 5 6,5 6 ,7 5 ; 7,1
R o m e x te r r aD E M 3 3 ,5 3,7 3 ,9 4 ,5 4 ,7
U S D 3 ,5 5 ,5 5,6 6 ,3 6 ,7 7 ,0
"D A C IA FE L IX "D E M 2 ,5 3 3 ,2 5 3 ,7 5 4 ,2 5
U S D 3 5,5 5 ,7 5 6 / i':':;6,5
■ R o m â n ă D E M 3 ,7 5 4 4 ,2 0 4 ,3 5 4 ,5 0d e S c o n t U S D S 5,20 5 ,5 0 5 ,7 5 6
A L P H A 8 A N KD E M 1 ,7 5 i 3 .7 5 3 ,7 5 3 ,7 5 Ţ ■ 4VŢŢ ■V .4 , :U S D ■.v' .2 ' 4 ,9 4 ,9 5 4 ,9 5 4 ,9 5 4 ,9 5
W E S T B A N KD E M 2 ,5 3 ,5 4 4 ,2 5 4 ,5 4 ,7 5
U S D 3 5,1 5 ,25 5 ,5 5 ,5 «
_ ■- p e r s o a n e j u r i d i c e - %
. BANCA Valuta Vedere 1 tună ; 3 iuhi 6 Juni 9: luni: 12 luni
DEM 2,5 - 3,25 3,5 - . 4,75
USD 2,5 - 4 - 4.25 - 4,75
DEM ..... 1 ....2.2 2.3 2,4 î 2,45 : 2,5
USD 1 : 3,75 3.85 4 • -.4,1'..." 4,25
DEM 2,25 2.5 2.8 3
USD 3 4 4,2 4,5
DEM • 2 ,5 3 32 '3 ,2 ::■ :3,5 " 3 7
USD 4 5.2 53 5.5 5.5 . • 5,85 ,
Ion ŢiriacDEM 1,25 3.7 3.7 4 4 4,2
USD 1,25 4,1 42 4.5 4,5 5
DEM 2 5 - 3.25 3.50 3.75 - 4,00 î
USD 3 ; 4,50 •. x 4,75 • 5,00: 5.50 -
DEM 1.5 3,25 3.5 3,75 4 4.25
USD 1.75 4,25 4.5 4,75 5 525
DEM 1 4- 4.2 :: 4,5 - :.' 4:7 . ••
USD 2 6,25 65 6.75 - 7,1
DEM 3 3,5 3,7 3.9 4,5 4.7
USO 3.5 5,5 5.6 6,3 6,7 7,0
"DACIA FELIX"DEM 2,5 - 3 325 3 75 425 ;
USD 3 . 55 5,75 6 v 6.5
DEM ■ . . 3,75 • 4 • 4.20 4.35 4,50
USD . 5 .5.20 5.50 5,75 6
DEM 1.75 : 3.75 ' 3,75" ".3,75.' ■: 4 ■ .4.'
USD •v 2 .■ 4,6 4.7 4.75 4.75
DEM 2,5 3.35 3,75 4 4.25 4.5WEST BANK
USD 3 5.05 5,25 5 5 520 !
HOTĂ; Suma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de cont, precum şi canisiUKit «nctptfe diferă în funcţie de bancă
t o j p i i i e f e W - p r f a a d B 1 ? - 2 2 f a u r e
7,00 Telematinai; 9,05 Ora G (r);10,45 TVR Cluj;
ro m âw ia 11,50 TVR ,aŞil 12,55 TVR Timişoara;14,00 Jurnalul de prînz; 14,15
Infomania; 14,30 lartă-mă! (r); 15,30 Orice e posibil (s); 16,00 Puncte cardinale; 16,30 Kronika (mag.cultural în limba maghiară); 17,30 Avanpremieră Ştiri; 17,35 Pentm dv., Doamnă!; 18,15 Pasiuni (s); 19,00 Frontal; 19,50 Familia ... Corect!; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; 20,45 Afaceri în stil mare (co.SUA 1988); 22,30 Clubul de spiritism; 23,00 Jurnalul de noapte; 23,15 Videoteca veselă; 0,00 Lumea dansului; 1,00 Frontal (r); 1,50 Infomania (r); 2,00 Jurnal. Meteo. Sport (r); 2,45 Legătura (dramă SUA 1996).
Marsupilami (d.a.); 8,30 Lady, Lady (d.a.); 9,20 Tip-Top. Mini-Top (r); 9,50 5 Club 7 la Miami;10.15 Tată, am încurcat-o! (s/r); 10,45 Sport plus (r); 12,00 în mijlocul furtunii (s/r); 12,50, Domnişoara Andrea (s); 13,45 Tribuna partidelor;14.15 Desene animate;'15,30 Ştiri; 15,35 Toţi, împreună; 16,25 E dreptul tău!; 17,00 Tată, am încurcat-o! (s); 17,30 Vară pentru 2; 19,15 Veni, Video, Viei; 19,30 Lady, Lady (d.a.); 20,00 în mijlocul furtunii (s); 20,50 Aici nu mai locuieşte nimeni ( f.România); 22,15 Autograf muzical; 22,30 Ştiri; 22,35 Stăpînul animalelor (s); 23,25 Patrimoniu.
2 ? 7,00 Observator; 8,00 ‘Neaţa;11,00 Zile din viaţa noastră (s/r);
12.00 Elena, viaţa mea (s); 13,00 Ştirile amiezii;13.15 Cascadorii de la Hollywood (do); 14,00 Karate Kid III (f/r); 16,00 Zile din viaţa noastră (s); 17,00 Ştiri; 17,20 Maria Emilia (s); 19,00 Observator; 19,50 Sport; 20,00 Jocul hazardului ( dramă romantică Anglia ’87); 22,00 Marius Tucă Show; 23,00 Observator; 23,25 Sport; 23,30 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea; 0,30 Intrigi în Paradis (s); 1,30 Observator (r); 2,30 Scandalul (s); 3,30 Capcanele destinului (s); 4,30 Noaptea tîrziu (div./r); 5,30 Maria Emilia (s/r).
7.00 Bună dimineaţa; 8,00 Ştirile Pro TV - Ziarul dimineţii tale; 9,00 Tînăr şi neliniştit (s/rj;
10.00 Marile procese şi crime (s); 11,00 O lume bizară (s/r); 12,00,0 familie de tot rîsu' (s); 12,30 Ultimul războinic (dramă SUA 1970); 14.15 Ultima dragoste (f/r); 16,00 Tînăr neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV/Vremea; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Spitalul de urgenţă (s); 21,00 Urmărire generală; 22,00 Ştirile Pro TV; 22,30 ROKENO (joc); 22,35 Total Recall (s); 23,30 O lume bizară (s); 0,25 Pro TV te ascultă ce vezi; 0,30 Captivi în cartier (s); 1,00 Artiştii străzii
(dramă SUA ’84).
" j•f"*7,00 Desene animate; 8,00
Prima Mix!; 1,30 Exploziv; 14,00 Motor (r); 14,30 Real TV (r); 15,30 Detectivi de elită (s); 16,30 Malcolm şi Eddie (s); 17,00 Will şi Grace (s); 17,30 Camera de rîs; 18,00 Focus;19.00 Vînătoarea comorilor (s); 20,00 Lupul (co.horror SUA 1994); 22,00 Exotic (do); 23,00 Focus Plus; 23,30 Will şi Grace (s/r); 0,00 Malcolm şi Eddie (s/r).T B l f 7 \
/ / 7,00 Muzică; 10,00 Tentaţii (r);Z / a f c D 0 10,30 Muzică; 10,59
Teiecaricatura zilei; 11,00 La puterea a doua (r);12.00 Ofsaid (r); 13,30 Muzică; 14,00 Club abc (r); 15,00 Documentar; 16,00 Muzică; 18,00 24 din 24; 18,30 As show; 19,29 Teiecaricatura zilei;19.30 La ordinea zilei - cele mai fierbinţi subiecte;20.30 Muzică; 21,00 Telejurnal; 22,00 Manager XXI; 23,00 Muzică; 6,00 Telejurnal (r).
7,15 Ştirile de Acasă (r); 7,55 C J C ă s u ţ a poveştilor (r); 8,15 înger sălbatic (s/r); 9,15 îngeraşul (s/r); 10,00 Căsuţa poveştilor (r); 10,20 Acasă la bunica (r); 10,30 De 3 x femeie (r); 11,30 Betty cea urîtă (s/r);12.30 Dreptul la viaţă (s/r); 13,30 Miracolul iubirii (s); 15,30 Doctorul casei; 16,00 înger sălbatic (s); 16,45 Căsuţa poveştilor (d.a.); 17,00 Terra nostra (s); 17,55 Acasă la bunica; 18,05 Dreptul la viaţă (s); 19,00 îngeraşul (s); 20,00 Ştirile de Acasă; 20,40 De 3 x femeie; 21,30 Betty cea urîtă (s); 22,30 Terra nostra (s/r); 23,30 Ştirile de Acasă (r); 0,10 De 3 x femeie (r); 1,15 Muzica de Acasă. ■
7.00 Domnişoara Andrea (s/r); 7,50 Veni, Video, Viei (r); 8,05
-Globul dragonului (d.a.); 8,35 Toţi, împreună; 9,35 Autograf muzical (r); 9,50 5 Club 7 la ţ-A (s);10.15 Tată, am încurcat-o! (s/r); 10,45 Ştiri; 11,40 Hello Nipon (do); 12,00 în mijlocul furtunii (s/r); 12,50 Domnişoara Andrea (s); 13,45 Cronici votive; 14,15 Desene animate; 15,30 Ştiri; 15,35 Toţi, împreună; 16,25 Afaceri la cheie; 17,00 Tată, am încurcat-o! (s); 17,30 Vară pentru 2; 19,15 Venii Video, Viei; 19,30 Lady, Lady (d.a.); 19,15 Toţi, împreună; 20,00 în mijlocul furtunii (s); 20,50 Cinematograful de artă; îngerul îndurării (dramă Cehia 1995); 22,25 Ştiri; 22,30 Stăpînul animalelor (s); 23,20 Mit şi istorie; ; 0,25 Ştiri bancare şi bursiere; 0,30 TVM Mesager. "•
7.00 Observator; 8,00 ‘Neaţa; 11,00 Zile din viaţa noastră (s/r);
12.00 Elena, viaţa mea (s); 13,00 Ştirile amiezii;13.15 Cascadorii de la Hollywood (do); 14,00 Jocul hazardului (f/r); 16,00 Zile din viaţa noastră (s); 17,00 Ştiri; 17,20 Maria Emilia (s); 19,00 Observator; 19,50 Sport; 20,00 La bine şi la rău (co.SUA 1990); 22,00 Marius Tucă Show; 23,00 Observator; 23,25 Sport; 23,30 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea (div.); 0,30 Intrigi în Paradis (s);1.30 Observator (r); 2,30 Scandalul (s); 3,30 Capcanele destinului (s); 4,30 Noaptea tîrziu (div./ r); 5,30 Maria Emilia (s/r).
7.00 Bună dimineaţa; 8,00 ; Ştirile PRO TV; 9,00 Tînăr şineliniştit (s/r); 10,00 Marile
procese şi crime (s); 11,00 O luime bizară (s/r);12.00 O familie de tot rîsu’ (s); 12,30 Povestea hazlie a lui Colinot (Co. Franţa 1973); 14,15 Salvatorii timpului (s); 15,10 Spitalul de urgenţă (s/r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV/Vremeâ; 17,45 Teo (talkshow); 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Vicii periculoase (thriller SUA 1999);22.00 Ştirile Pro TV; 22,30 ROKENO Qoc); 22,35 Vremea speranţei (dramă SUA 1994); 0,30 O lume bizară (s); 1,25 Pro TV te ascultă ce vezi;1.30 Captivi în cartier (s); 2,00 O aventură de zile mari (parodie SUA ’69).
7 . 0 0 Desene animate; 8,00 ' r ) f l f f t r i Prima Mix!; 13,30 Cinemagia (r);
14 0Q România@large (r); 14,30 Stil (r); 15,30 Detectivi de elită (s); 16,30 Malcolm şi Eddie (s); 17,00 Will şi Grace (s); 17,30 Camera de rîs (div.); 18,00 Focus; 19,00 Vînătoarea comorilor (s); 20,00 Uite cine vorbeşte ! (co.SUA 1989); 22,00 Exotic (do); 23,00 Focus Plus; 23,30 Will şi Grace (s/r); 0,00 Malcolm şi Eddie (s/r); 0,30 Camera de rîs (r); 1,00 Focus Plus (r).
TE LŢ / 7.00 Muzică; 10,00 La ordinea/y/ zilei (r); 10,59 Teiecaricatura zilei;
L / Q D C -ţ 1 oo Muzică; 12,00 Manager XXI (r); 13,00 Lumea mjsterelor (r); 14,00 24 din 24 (r); 14,30 Muzică; 18,00 Germania astăzi (do);18.30 As show; 19,29 Teiecaricatura zilei; 19,30 La ordinea zilei; 20,30 Muzică; 21,00 Telejurnal; 21,45 Germania în direct (do); 22,30 Reporter Tele 7; 23,30 Muzică; 6,00 Telejurnal (r).
sălbatic (s/r); 9,15 îngeraşul (s/r); 10,00 Căsuţa poveştilor (r); 10,20 Acasă la bunica (r); 10,30 De 3 x femeie (r); 11,30 Betty cea urîtă (s/r); 12,30 Dreptul la viaţă (s/r); 13,30 Miracolul iubirii (s); 15,30 La casa de vis (mag7r); 16,00 înger sălbatic (s); 16,45 Căsuţa poveştilor (d.a.); 17,00 Terra nostra (s); 17,55 Acasă la bunica; 18,05 Dreptul la viaţă (s); 19,00 îngeraşul (s); 20,00 Ştirile de Acasă; 20,40 De 3 x femeie; 21,30 Betty cea urîtă (s); 22,30 Terra nostra (s/r); 23,30 Ştirile de Acasă (r); 0,10 De 3 x femeie (r); 1,15 Muzica de Acasă.
e& anc&a 18,00-19,00 Pactul cu tranziţia - cnu-uÂppcA realizator Nicoleta Ţăranu; 19,30- 20,00 Documentare. , v
« r v ^ C lu j ; 11,50 TVR laşi; 12,55 TVR xamajua Ţjmjşoara; 1 4 ^ 0 Jurnalul de prînz; 14,15 Infomania; 14,30 Baywatch Hawaii (s/r); 15,20 Amprente (r); 13,35 Orice e posibil (s); 16,00 Convieţuiri’ (magazin pentru alte naţionalităţi); 17,30 Avanpremieră Ştiri; 17,35 Medicina pentru toţi; 18,15 Pasiuni (s); 19,00 Eu, cetăţeanul; 19,50 Familia ... Corect!; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; 20,45 Sub acoperire (s); 21,45 Reflecţii rutiere; 22,00 Scurt pe doi; 23,00 Jurnalul de noapte; 23,15 Suspecţii (f. Italia 2000, p.lV); 1,00 Nocturna melomanului.
Marsupilami (d.a.); 8,30 Lady, Lady (d.a.); 9,20 Arca lui Noe (r); 9,50 5 Club 7 la LA (s); 10,15 Tată, am încurcat-o! (s/r); 10,45 Ştiri; 10,50 Stăpînul animalelor (s/r); 11,40 Videoclipuri; 12,00 în mijlocul furtunii (s/r); 12,45 Domnişoara Andrea (s); 13,45 Tribuna partidelor parlamentare; 14,15 Desene animate; 15,30 Ştiri; 15,35 Toţi, împreună;16.25 Transylvania insolit; 17,00 Tată, am încurcat-o! (s); 17,30 Vară pentru 2; 19,15 Veni, Video,. Viei; 19,30 Lady, Lady (d.a.); 19,15 Toţi, împreună; 20,00 Peleşul şi poveştile sale; 20,30 Pragul de sus; 22,00 Familia Porter (s); 22,30 Ştiri; 22,35 Captiv în viitor (s); 23,25 O femeie incomodă (s); 0,15 Videoclipuri; 0,30 Ştiri bancare şi bursiere; 0,35 TVM Mesager. ,
7.00 Observator; 8,00 ‘Neaţa (mag. matinal); 11,00 Zile din
viaţa noastră (s/r); 12,00 Elena, viaţa mea (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Cascadorii de la Hollywood (do); 14,00 Tineri şi rebeli (co. SUA 1980); 16,00 Zile din viaţa noastră (s); 17,00 Ştiri; 17,20 Maria Emilia (s); 19,00 Observator; 19,45 Sport; 19,50 Brigada mobilă; 20,20 Din dragoste (div.); 22,00 Marius Tucă Show; 23,00 Observator;23.25 Sport; 23,30 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea (div.); 0,30 Intrigi în Paradis (s); 1,30 Observator (r); 2,30 Navarro (s); 4,30 Noaptea tîrziu (div./r); 5,30 Maria Emilia (s/r).
7.00 Bună dimineaţa;'’8,00 Ştirile Pro TV; 9,00 Tînăr şi neliniştit (s/r); 10,00 Marile
procese şi crime (s); 10,45 O lume bizară (s/r);11.30 O familie de tot rîsu’ (s); 12,30 Vremea speranţei (f/r); 14,15 Vicii periculoase (f/r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV/ Vremea; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Mercenari în misiune (f. SUA 1997); 22,00 Ştirile Pro TV;22.30 ROKENO (joc); 22,35 Prietenie pierdută (thriller SUA 1998); 0,30 O lume bizară (s); 1,25 Pro TV te ascultă ce vezi; 1,30 Captivi în cartier (s); 2,00 Careu de aşi cu damă-n coadă (w.SUA 1996).r 7,00 Desene animate; 8,00
Mix!; 13,30 Creaturi sălbatice (do); 14,30 Program
special; 15,30 Detectivi de elită (s); 16,30 Malcolm şi Eddie (s); 17,00 Will şi Grace (s); 17,30 Camera de rîs (div.); 18,00 Focus; 19,00 Vînătoarea comorilor (s); 20,00 Copiii spun lucruri trăsnite;21.00 Impact; 22,00 Exotic (do); 23,00 Focus Plus - ştirile ■ nopţii; 23,30 Will şi Grace (s/r); 0,00 Malcolm şi Eddie (s/r); 0,30 Camera de rîs (r);1.00 Focus Plus (r).
sălbatic (s/r); 9,15 îngeraşul (s/r); 10,00 Căsuţa poveştilor (r); 10,20 Acasă la bunica (r); 10,30 De 3 x femeie (r); 11,30 Betty cea urîtă (s/r); 12,30 Dreptul la viaţă (s/r); 13,30 Miracolul iubirii (s); 15,30 la-mă acasă (mag./r); 16,00 înger sălbatic (s); 16,45 Căsuţa-poveştilor; 17,00 Terra nostra (s); 17,55 Acasă la bunica; 18,05 Dreptul la viaţă (s); 19,00 .îngeraşul (s); 20,00 Ştirile de Acasă; 20,40 De 3 x femeie; 21,30 Betty cea urîtă (s); 22,30 Terra nostra (s/r); 23,30 Ştirile de Acasă (r); 0,1 Q De 3 x femeie (r); 1,00 Chef de chef (r).
Ejf^NC&A 18,00-19,00 Magia peliculei - chLfcţwpox realizator Dan Duma; 19,00-19,15 Spoturi&documentare; 19,30-20,00 Microfonul sindicatelor - realizator Mircea Giurgiu.
7,00 Telematinai; 9,10 Eu, cetăţeanul (r); 10,00 Pasiuni (s/r); 10,45 TVR Craiova; 13,10 Sub acoperire (s/r); 14,00 Jurnalu l de prînz; 14,15
Infomania; 14,40 Frontal (r); 15,30 Tribuna | partidelor parlamentare; 16,00 Lumea şi noi; 16,30• Drepturile omului; 17,30 Avanpremieră Ştiri;J 117,35 Ai carte, ai parte!; 18,15 Pasiuni (s); 19,00 1 O vedetă ... populară; 19,45 Parlam entul | României; 20,00.Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; 20,45 1 Ploaia de stele; 22,15 îngerul întunecat (s); 23,00 , Jurnalul de noapte; 23,15 Profesioniştii (talkshow);I 0,15 Teroare în oraşul părăsit (f. horror SUA | 1998).1I 7,00 Domnişoara Andrea (s/r);* I V I xţj** 7 , 5 0 Veni, Video, Viei (r); 8,05 I Marsupilami (d.a.); 8,30 Lady, Lady (d.a.); 9,20 1 Preţul succesului (r); 9,50 5 Club 7 la Miami (s);I 10,15 Tată, am încurcat-o! (s/r); 10,45 Ştiri; 10,10
Captiv în viitor (s/r); 10,40 Spaţiu francofon; 12,10 Oprirea obligatorie (r); 12,25 Din goana trenului (do); 12,50 Domnişoara Andrea (s); 13,45 Spectacolul lumii...; 14,15 Desene animate; 15,30 Ştiri; 15,35 Casa visurilor (s.Japonia 1995); 16,20 Avocaţi şi asociaţi (s ); 17,15 Tată, am încurcat-o! (s); 17,40 Vară pentru 2; 19,15 Veni, Video, Viei; 19,30 Lady, Lady (d.a.); 20,00 Televiziunea ... (div.); 21,00 D’ale Iu’ Mitică; 22,00- Familia Porter (s); 22,30 Ştiri; 22,35 Teroare în oraşul îngerilor (thriller SUA ’90).
■ 7,00 Observator; 8,00 ‘Neaţa;11,00 Zile din viaţa noastră (s/r);
12.00 Elena, viaţa mea (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Cascadorii de la Hollywood (do); 14,00 Din dragoste (div./r); 16,00 Zile din viaţa noastră (s); ,17.00 Ştiri;. 17,20 Maria Em ilia (s); 19,00 Observator; 19,50 Sport; 20,00 Aventurile lui Tenessee Buck (co.SUA ’8 8 ); 21,30 Pretender - Omul cu o mie de feţe (s); 22,15 Stargate SG-1 (s); 23,00 Observator; 22,25 Sport; 23,30 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea (div.); 1,00 Victimele (f. p. Franţa 1996); 3,00 Observator (r); 4,00 Scandalul (s); 5,00 Maria Emilia (s/r).
7.00 Bună dimineaţa; 8,00 Ştirile Pro TV; 9,00 Tînăr şi neliniştit (s/r); 10,00 M arile
procese şi crime (s); 10,45 O lume bizară (S/r); 11,30 O familie de tot rîsu’ (s); 12,00 Prietenie pierdută (f/r); 14,15 Mercenari în misiune (f/r); 16,10 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV/ Vremea; 17,30 Sens unic; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Vineri seara ne distrăm cu Florin Călinescu; 22,30 ROKENO (joc); 22,35 Stăpînii viciilor (thriller SUA 1997); 0,25 Pro TV te ascultă ce vezi; 0,30 Atac din infern (f. SUA 1981); 2,30 O famjlie de tot rîsu' (r); 3,00 Marile procese şi crime (rj; 3,45 Vineri seara ne distrăm cu Florin Călinescu (r).
7.00 Desene animate; 8,00 c j rU Prima Mix!; 13,30 Cu Tibanu la
j i f 4. fW-U - pescuit şi vînătoare; 14,30 Impact (r); 15,30 Detectivi de elită (s); 16,30 Malcolm şi Eddie (s); 17,00 Will şi Grace (s); 17,30 Camera de rîs (div.); 18,00 Focus - ştirile serii; 19,00 Vînătoarea comorilor (s); 20,00 Războiul rozelor (co.SUA 1989); 22,OP Exotic (do); 23,00 Will şi Grace (s/r); 23,30 Malcolm şi Eddie (s/r); 23,55 Clip art; 0,00 Camera de rîs (r); 0,30 Dead Sleep (thriiler SUA 1992); 2j00 Focus (r).
T1/cA7,00. Muzică; 10,00 La ordinea
zilei (r);. 10,59 Teiecaricatura zilei; Q t ) C 11,00 Muzică; 12,00 Telemedicina
(r); 13,00 Muzică; 15,00 Documentar; 16,00 Domino; 17,00 Muzică; 18,00 Germania .astăzi (do); 18,30 As show;, 19,29 Teiecaricatura zilei;19.30 La ordinea zilei; 20,30 Muzică;’ 21,00 Telejurnal; 21,45 Viitorul azi (do); 22,30 Injustiţie;23.30 Tentaţii; 0,00 Domino (r); 1,00 Muzică.
sălbatic (s/r);ţ 9,15 îngeraşul (s/r); 10,00 Căsuţa poveştilor jr); 10,20 Acasă la bunica (r); 10,30 De 3 x femeie (r); 11,30 Betty cea urîtă (s/r);12.30 Dreptul la viaţă (s/r); 13,30 Miracolul iubirii (s); 15,30 Acasă la români; 16,00 înger sălbatic (s); 16,45 Căsuţa poveştilor (d.a.); 17,00 Terra nostra (s); 17,55 Acasă la bunica; 18,05 Dreptul la viaţă (s); 19,00 îngeraşul (s); 20,00 Ştirile de Acasă; 20,40 Seducţie (s); 22,30 Terra nostra (s/ r); 23,30 Fotbal; Hagi se întoarce acasă.
18,00-19,00 Alternanţe politice - realizator Nicoleta Ţăranu; 19,00-
19,15 SpoturiS documentare; 19,15-20,00 Top 21 - realizator Ciprian Bologa.
OFICIUL JUD EŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI: 431.367.
A m b î c i n1948 - A fost adoptată
Declaraţia Internaţională a Drepturilor Omului.
S J a & iă ă i J l s
• •
Printre problemele majore ale societăţii moderne, un loc aparte îl ocupă necesarul de noi locuinţe, fenomen accentuat de slaba calitate a celor existente. Uzura morală precoce a fondului construit este,
probabil, cel mai elocvent indicativ funcţional al noncalităţii. Cu toate acestea, cererea de spaţii noi este o realitate ce nu poate fi ocolită, ba dimpotrivă, trebuie satisfăcută în condiţii care să justifice cît mai bine
modernitatea către care tindem cu toţii. în cazul camerelor pentru copii, această necesitate este cu atît mai accentuată cu cît ele trebuie, de regulă, să „compacteze” două funcţiuni distincte: studiul şi odihna.
Varianta 1intr-un singur spaţiu dat au
fosl amenajate atit zona dc studiu, cit şi dormitorul. Podiumul este singurul element carc face departajarea intre cele două funcţiuni. De fapt. pornind de la acest clement sc realizează
şi o „ctajarc" a spaţiilor, cu zona dc studiu dispusă la un nivel superior (cca. 5 cm) faţă dc spaţiul, mult mai generos, destinat odihnei. De reţinut, tptusi, câ o asemenea cameră este potrivită mai degrabă pentru doi copii dc acelaşi sex.
Prin schiţele alăturate, încercăm să contribuim Ia rezolvarea unor probleme
* funcţionale, care apar prin suprapunerea a doi factori,, şi anume: spaţiul insuficient în cadrul unei locuinţe, respectiv cerinţele fireşti (într-o oarecare
măsură) de separatism, în funcţie de exigenţele şi pretenţiile legate de propriul „colţ” sau “ locşor” . Acest fenomen este binecunoscut în sînul familiilor în care copiii de vîrstc şi/sau sexe diferite trebuie să împartă aceeaşi cameră.
Doi copii - acelaşi spaţiu
Expunem două variante dc rezolvare funcţională a aceleiaşi încăperi. Prima este caracterizată printr-un volum unic, in care zona destinată studiului este separată dc cea destinată odihnei. Separarea acestor funcţiuni este scoasă în evidenţă prin utilizarea unui podium lung de cca 2,5 m şi inalt de 0,5 m, dispus sub geam. In acest fel este asigurată şi iluminarea naturală a zonei de studiu, care este formată dintr-un birou şi două fotolii crgonomice, respectiv o bibliotecă dispusă în stînga şi în dreapta
biroului. Zona dc odihnă este compusă din paturi supraetajate şi decalate jn plan. Decalarea paturilor permite realizarea unor “ dulapuri-scrtar” individuale, necesare pentru depozitarea hainelor şi a lenjeriei dc pat.
Spaţiu divizatîn cea de-a doua variantă sînt create
condiţiile cele mai propice pentru separarea integrală a spaţiului aferent fiecărui individ în parte. Astfel, volumul încăperii este divizat prin intermediul unui „stativ- glasvand” . La partea inferioară a acestuia este dispus un birou, cu fotoliul aferent.
Datorită iluminării insuficiente a zonei de studiu, în stativul amintit sînt incluse becuri halogen. Zona de odihnă este, la rîndul său, separată, unul dintre paturi fiind dispus pe lîngă perete, iar celălalt în spatele „stativului-glasvand” . Concentrarea mobilierului în zona centrală a camerei determină o oarecare aglomerare în această zonă, motiv pentru, care au fost dispuse oglinzi pe peretele din stînga, avînd rolul de a diminua această senzaţie de supraaglomerare. Ca accesorii sînt utilizate piese textile viu colorate, care se asortează foarte bine cu pereţii pastel, conferind vitalitate şi dinamism încăperii.
Varianta 2De această
dată, fiecăruia dintre copii îi
revine un spaţiu distinct.
Delimitarea se face cu ajutorul
unui "stativ- glasvand", dispus
chiar la intersecţia celor
două „mini- camere” . în acest fel, atît fata, cît şi băiatul au “colţul”
lor intim. Nici chiar în cazul în
care ar studia concom itent ei nu
se pot deranja reciproc,
deoarece distanţa dintre birouri a
fost atent ' calculată în
prealabil.
Complexitatea domeniului, luat în discuţie impune o abordare pe cît posibil sistematică, motiv pentru care considerăm utilăcircumscrierea fenomenului kitsch printr-o definiţie, furnizată de Dicţionarul de estetică generală (1972): „K itsch - cuvînt german intraductibil, intrat ca atare în fondul de termeni internaţionali ai esteticii şi utilizat pentru a desemna arta de prost gust, pseudo-arta, ca şi prostul gust în general. ■Kitsch-ul semnifică arta- surogat, precum şi toate acele produse artistice concepute în spiritul exploatării doar a unuia dintre grupurile de
Abraham Moles, unul dintre primii teoreticieni ai fenomenului, în cartea sa intitulată „Psihologia kitsch- ului” , termenul indică ,‘,o gîndire etică subiacentă de negare a autenticului. (...) Kitsch înseamnă «fuşereală» şi reprezintă o consecinţă estetică â punerii în vînzare a tuturor produselor unei societăţi în magazine; care devin - ca şi gările - adevărate temple”. Existînd latent sau manifest în toate epocile istorice, kitsch-ul are, totuşi, perioadele sale de prosperitate, dintre care cea mai apropiată de modernitate (şi, de altfel, etapa decisivă, care a marcat expansiunea'sa
stimuli ce intră în compunerea artei: stimuli de ordin biologic (îndeosebi cei erotici), de ordin etic (sentimentalismul), de ordin magic ori ludic. Kitsch-ul se referă, prin urmare, la un univers lipsit de profunzime şi de semnificaţii social-umane superioare. Datorită alterării gustului estetic în condiţiile industrializării, serializării şi comercializării producţiei de artă sau a celei artizanale, apare şi un public kitsch cu gusturi estetice kitsch, predispus a fi receptiv la vulgaritate, la gregar sau la melodramatic” .
Termenul „kitsch” - ca şi mijloc J lingvistic de conceptualizare a realităţii pe care o circumscrie - a intrat în uzul vocabularului de specialitate relativ recent, în cursul celei de-a doua jumătăţi al secolului al XX-lea, fiind folosit pentru prima oară cu sensul modem în timpul unui congres pe teme" artistice, desfăşurat la Munchen, în anul 1860. în limba germană, verbul „Kitschen” este folosit cu sensul general de „a face ceva de mîntuială” şi, cu o conotaţie specială, pentm „a transforma mobilă veche” ; „verkitschen”, termen derivat din aceeaşi rădăcină, semnifică „a degrada, a poci, a măslui” . Din această perspectivă, aşa cum arată
nestăvilită pînă în epoca actuală) este reprezentată de evoluţia civilizaţiei burgheze. Potrivit aceluiaşi autor, „kitsch-ul se afirmă cu tărie în momentul în care burghezia ajunge la abundenţă, adică la un exces de mijloace în raport cu necesităţle” , deci la un soi de gratuitate - înţeleasă ca lipsă de consistenţă -, moment în care îşi impune fără drept de apel propriile norme în domeniul producţiei artistice., în acest context, „kitsch-ul este indisolubil legat de artă, aşa cum autenticul este legat de autentic” . Situaţia este chiar mai... tragică decît s-ar* putea crede, deoarece, consideră Abraham Moles, „o fărîmă de kitsch există în orice fel de artă, întrucît întotdeauna există un minimum deconvenţionalism, de dorinţă de a face pe placul clientului, de care nu este scutit nici un maestru” !
în lumina - sau, mai degrabă, în ... opacitatea nebuloasă - a acestor consideraţii, kitsch-ul este, dincolo de expresia sa strict materială,, o atitudine, un anumit fel de a fi, o stare de spirit care, în anumite circumstanţe social-istorice se cristalizează în obiecte.
(Va urma) ' Prof. loan BICHIŞ
P O LITIA C L U J : 955 şi 43-27-27 JA N D A R M E R IA : 956 POM PIERII: 981
m m
1799 - S-a n ă scu t astronomul W/lliam Las şei,
descoperitorul sateliţilor planetelor Uranus şi
Neptun.
un „examen” al reformei în învăţămîntAstăzi debutează examenul de Capacitate
pentru cei peste 9.000 de absolvenţi ai claselor a Vlll-a din judeţul Cluj. Fiecare dintre aceştia se va confrunta cu sine pentru a-şi „netezi” calea în perspectiva unui loc cît mai bun la una din şcolile bine cotate din reţeaua de învăţăm înt. Ce dacă unii dintre aceştia sînt pasionaţi de sport, de informatică, ori „doar” de artă - pasiune orientată fie spre domeniul muzical, fie spre cel al artelor plastice-?, cu to ţii tre b u ie să b u c h is e a s c ă R om âna, Aritmetica şi, la alegere, Istoria sau Geografia. Ce dacă mulţi dintre tîmplarii mediocri ar fi trebuit să devină, chirurgi de excepţie sau sportivi de renume mondial s-âii „calificat” abia m e ze la ri? Ce dacă e x a m e n u l de Capacitate din anii anteriori a lăsat pe dinafara sistem ului de învăţămînt cam pioni naţionali de atletism ori mici genii în calculatoare?; copiii avau o pasiune. Iar la cei realmente pa sio n a ţi reform atorii în vă ţă m în tu lu i din România nu s-au gîndit. Cum de altfel le scapă cam multe... Dar ce contează viitorul naţiei? Revenind ia examenul de Capacitate din acest an se p oate spune d o a r că „tra d iţia ” prom isiunilor neonorate merge mai departe. Pînă în data de 10 iunie a.c. Inspectoratul Şcolar Judeţean trebuia să „asigure tipărirea
şi distribuirea unei broşuri care să cuprindă toate informaţiile necesare candidaţilor pentru admiterea în licee şi şcoli profesionale, adică lista u n ită ţilo r de în vă ţă m în t liceal şi profesional, adresele acestora, planul de şcolarizare acordat fiecăreia pentru anul de învăţămînt 2001-2002, pe forme de învăţămînt
. (zi, seral, frecvenţă redusă), filiere, specializări, codurile de înscriere acordate fiecărei filiere sau specializări, precum şi media ultim ulu i' admis la fiecare specialitate sau profil din fiecare unitate şcolară în anul 2000. Această broşură, tipărită într-un număr de exemplare cel puţin egal cu numărul absolvenţilor d e . clasa a’ Vlll-a din judeţ, va fi difuzată acestora cel mai tîrziu pînă la data de 10 iunie 2001”. Citatul este fidel redat din Ordinul nr. 2919 ' din 30.05.2001 al Ministerului Educaţiei şl Cercetării remis fiecărui Inspectorat Şcolar Judeţean. C u toate acestea, broşurile au ajuns în num ărul solicitat doar la şcolile „bine cotate” din judeţ. Mai contează faptul că fiecare dintre şcoli a plătit în avans sum a s o lic ita tă , a d ic ă 100.000 de lei p e n tru transportul acestora? Există în judeţ şcoli care - au primit broşuri doar în proporţie de 10%. Mai concret: la o clasă de aproximativ 30 de absolvenţi au revenit cinci broşuri. Transportul
elevilor din zonele rurale către Centrele de Capacitate este o altă pro blem ă a cărei rezolvare a rămas şi în acest an „în aer”. Faptul că prezenţa la examenul de Capacitate din anul trecut, care în unele zone „s-a materializat” - doar în proporţie de 50-60%.tocmai din cauza transportului lipsă, nu a reprezentat un semnal de alarmă pentru cineva. Dar ce contează?
.C o n d u ce re a IŞ J C lu j are. co n vin g e re a că pro m o vabilitate a în urm ă exam e nulu i de Capacitate din acest an va depăşi procentul de 75% , câ m ăsurile speciale cu privire la organizarea acestuia v o r ţine „situaţia sub control” iar la toate cele 46 de Centre de Capacitate din judeţ examenul nu poate avea loc decît „conform parametrilor programaţi". Astăzi, elevii v o r debuta cu prima probă: cea de Limba şi Literatura Română. Examenul va continua cu proba de Matematică şi se va sfîrsi, în 25 iunie, cu cea de Istorie - Geografie, la alegere. Rezultatele vo r fi afişate, în data de 27 iunie. Începînd cu data de 2 iulie şi pînă în 12 iulie a.c vo r avea loc înscrierile candidaţilor admişi, .în ordinea mediilor obtinute la unităţile de învăţămînt gimnaziale. Fireşte, unde se nimereşte, nu neapărat unde se doreşte.
. Cătălina VLAD
V a n u m ţ r i a i eficiasifai fa s m a liv e ’
Un obiectiv important al activităţii didactice îl reprezintă trecerea de la un învăţămînt informativ la unul formativ care să asigure elevilor o pregătire şcolară solidă şi dezvoltarea capacităţilor menite a le forma disponibilităţile integratoare.■ Din dorinţa de a cuprinde cel mai mult şi cît mai bun, un accent deosebit punem pe calitate, manifestată în utilizarea unei varietăţi de strategii activizatoare, prin metode adaptate concretului din clase: învăţarea să fie diferenţiată, să se lucreze pentru toţi elevii clasei, în funcţie de capacitate să poată realiza un progres în timpul lecţiei. în felul acesta, elevii pot avea succes, iar cadrele didactice şi şcoala pot obţine rezultate performante.
O preocupare constantă este proiectarea lecţiilor conform programei astfel încît elevii să devină cît mai activi la ore, să fie interesaţi şi motivaţi pentru pregătire, să vină cu plăcere la şcoală şi să le placă şcoala prin conţinutul activităţii didactice.
Activitatea cadrelor didactice, desfăşurată pe un spectru destul de larg ca diversitate, are la bază profesionalismul (aspect esenţial pentru calitate), care. programatic este indus de o pregătire ştiinţifico metodică susţinută.; Ne focalizăm atenţia pe problemele de creştere a procesului de învăţămînt, a posibilităţilor de extindere şi modernizare continuă a tuturor componentelor managementului educaţional.. Pornind de la ideea că
interesul tuturor: al cadrelor didactice, al elevilor şi al părinţilor este legat 3e şcoală, ne-a interesat, totodată,
. organizarea acţiunilor V educative şi extraşcolare,
îmbunătăţirea disciplinei în şcoală, sporirea încrederii şi responsabilităţii elevilor, dar şi a părinţilor, cu privire la importanţa pregătirii, şcolare,
precum şi petrecerea timpului liber, asigurîndu-se orientarea celor aflaţi pe băncile şcolii pentru a şti să selecteze lectura, programele de televizor şi radio.
Nu se pierde din vedere nici ambientul existent în şcoală, care poate asigura nu numai normalizarea desfăşurării procesului de învăţămînt, dar şi un cadru plăcut şi stimulativ pentru elevi, şcoala fiind percepută ca furnizor de activităţi formativ-educative. Aceste cerinţe definesc înalta responsabilitate social-umană a dascălului care trebuie să fie consilier şi lider, partener şi model uman, prieten şi specialist.
în anii de şcoală, elevii îşi pun întrebarea: “ Ce voi deveni în viaţă?” .Răspunsurile îşi au geneza în preocupările, pasiunile, aptitudinile elevilor. Autocunoaşterea este o cerinţă a opţiuniiprofesionale. A te cunoaşte înseamnă a deveni conştient de calităţi şi lipsuri, a şti cît sâ ceri şi ce sâ ceri de la tine.
Autocunoaşterea reprezintă primul pas spre autoeducaţie, care este cheia succesului în alegerea profesiunii, a âfirmaţiei în viaţă.
Vizualizînd direcţiile încotro vom merge, am dori să ne înscriem armonios în ansamblul schimbărilor şi transformărilor în care sînt angajate cadrele didactice - . care dau din harul şi fiinţa lor ceea ce au mai bun'- şi, în general, iubitorii de şcoală.
Gîndul nostru şi întreaga activitate instructiv-educativă să fie continuă în acord cu exigenţele procesului de învăţămînt modern, competitiv, pentru a urca pe trepte ce duc tot mai aproape de piscurile standardelor cît mai performante.
mai, 2001
Ofelia Cornelia POPAŞcoala cu clasele
1 - VIII “Ion Agărbiceanu”
Cluj-Napoca
O p e r a ţ i e d e d o u ă m i n u t e
Şeful secţiei de oftalmologie a Mitsui Memorial Hospital din Tokyo, profesorul Takayuki Akahoshi, a efectuat, jo i, la Spitalul Clinic de Oftalmologie din Bucureşti şase operaţii de cataractă, fiecare din ele durînd mai puţin de două minute, faţă de un timp normal de intervenţie care este cuprins între cinci minute şi un
sfert de oră, a declarat Monica Pop, directorul c lin ic ii bucureştene. Profesorul Akahoshi a făcut pînă acum 15.000 de operaţii, ia r pentru următoarele trei luni are o listă de aşteptare de aproape 1.500 de pacienţi. Cataracta este o boală foarte frecventă în lume, puţind afecta de la nou-născuţi la persoane în vîrstă, chiar dacă este
considerată â fi o afecţiune specifică persoanelor care au trecut de 50 de ani. Operaţiile realizate de profesorul nipon au fost transmise în direct, prin satelit, în sala de conferinţe a Hotelului Hilton din Bucureşti, unde erau reuniţi peste 300 de medici oftalmologi. Chirurgul a prezentat colegilor români ultimele tehnici folosite în cazul cataractei.
Accident mortal la Căianu MicO persoană şi-a pierdut
'viaţa în urma unui accident de circulaţie care a avut Ioc în cursul zilei de sîmbătă pe raza localităţii Căianu Mic.
Beloni Adalbert, în vîrstă de 40 de ani, din localitatea Tîrgu-Mureş se afla în jurul orei 12 la volanul unui autoturism Skoda Octavia cu
care se deplasa spre Cluj- Napoca. în localitatea Căianu
. M ic l-a surprins şi accidentat grav pe Şpirmon Ion, în vîrstă de 71 de ani, care sc angajase în traversarea străzii prin loc nemarcat şi fără să se asigure. Victima a fost transportată Ia
Spitalul din Mociu, unde din cauza leziun ilo r suferite a decedat. Po liţiştii continuă cercetările pentru a stabili viteza cu carc Beloni circula prin localitate.
■ Cosmin PURIS
urmare din pagina 1
aviaţiei sportive, prezentată de Aeroclubul României. Participanţii au putut admira, cu această ocazie, 15 paraşutişti sportivi care, în salturile lor, au dat dovadă de o mare precizie şi măiestrie.
Un moment marcant al demonstraţiei aviaţiei sportive a fost evoluţia piloţilor Mera Iuliu şi Postolache Ion, care la bordul a două avioane de tip YR-EWA şi EWB au îneîntat publicul prezent cu diferite exerciţii de acrobaţie. Aviaţia militară a fost şi de această dată la înălţime. O
9 *5formaţie de avioane MIG-21, care au decolat de pe baza din Cîmpia Turzii, au trecut iniţial peste aeroportul clujean aproape nevăzute. Au prezentat apoi, tot în mare viteză şi cu la fel de mare precizie, o evoluţie pe verticală. Programul a fost încheiat de o formaţie de elicoptere militare; Programată să fie o premieră naţională absolută, lansarea ' unui deltaplan ridicat de un balon a fost împiedicată de vîntul puternic. '
Manifestările de' ieri au coincis şi cu finalizarea lucrărilor de modernizare la
Aeroportul clujean, lucrări pentru care Consiliul Judeţean a alocat în acest an 12 miliarde de lei. Acestei sume i se adaugă alte 3 miliarde de lei alocate, săptămîna trecută, de Delegaţia Permanentă a Consiliului Judeţean, pentru finalizarea Aerogării. Investiţiile finalizate pînă în prezent au vizat modernizarea si
Y * 5
V ‘ r j f - T > r
^ u |-
~ H - m I-' ‘ .............. I
r ţ tr
- «i-a*8? fĂisrfti-i***'»*'
. 2a
extinderea Aerogării, care are de acum un restaurant propriu, o sală de primire şi însoţiri interne. Autorităţile judeţene intenţionează să continue lucrările de investiţii cu realizarea unei instalaţii de balizaj şi consolidarea pistei. în perioada 2002-2004 este prevăzută efectuarea unor lucrări de extindere a pistei de la 1.850 de metri la 2.500 de metri, lucrare care va implica devierea cursului rîului Someşul Mic. Investiţiile recent finalizate vor fi inaugurate mîine, cu
. ocazia vizitei la Cluj-Napoca a primului m inistru Adrian Năstase.
Un număr de 15 ostatici, printre care se numără 11 membri ai unei organizaţii umanitare germane, au fost eliberaţi ieri, în Tadjikistan, informează AFP’, citînd surse diplomatice.
jaeafci• >• W A « r r. ^ c y | .
Politică adversativăurmare din pagina 1
Neavînd argumente credibile cu care să combată ordonanţa de urgenţă, reprezentantul noului val din conducerea PD a crezut că poate convinge pe cineva avansînd vechea idee a clientelei politice care trebuie satislacuîă. Chestiune a comportă o discuţie ceva mai largă. Este adevărat, la fel ca toate partidele care au guvernat România, după alegerile din anul 2000 şi PDSR (PSD) şi-a promovat oamenii în funcţii înalte, pentru a răsplăti serviciile aduse de aceştia. Trebuie spus însă câ actualul partid de guvemămînt, chiar dacă nu poate pune la dispoziţia ţării 15.000 de specialişti, are numeroşi oameni competenţi pe care să-i nominalizeze in posturile cheie din administraţia centrală şi locală. De aceea, demnitarilor carc vor ocupa locuinţele ce fac obiectul ordonanţei de urgenţă nu li se poate imputa nimic în plan profesional. Ceea ce-i deosebeşte dc colegii din vechea guvernare este faptul că, la sfirsitul mandatului, ci vor fi oblicaţi sâ le părăsească. Vicepreşedintele PD n-a vrut însă în ruptul capului sâ admită câ. dincolo de posibile obiecţii pc tema clicntclismului, se află ceva ce nu s-a întîmplat pînă acum în România. Anume câ demnitarii cadorisiţi cu locuinţe dc serviciu nu se vor instala definitiv in ele. asa cum au procedat inclusiv colegi dc partid ai războinicului lider PD.
în ce ar consta, deci, politica adversativă a Partidului Democrat acuzată dc un fost membru al formaţiunii respective şi ilustrată convingător de un actual lider al său? în aceea că ea hrăneşte convingerea activiştilor partidului că ci sînt întotdeauna mai buni decît ceilalţi, cu carc refuză să discute pe bază dc argumente, preferind acuzaţiile lipsite de suport real, rostite in avalanşă şi pe un ton ultimativ, în aşa fel îneît preopinentul sâ nu aibă timp sâ le combată. Unde va duce o asemenea politică sc va vedea la următoarele alegeri, pe care PD va fi imposibil sâ le cîştige, aşa cum, cu siguranţă deplină Traian Băsescu a promis susţinătorilor săi.
f i i l I i i 0 LT!Preşedintele polonez, Aleksanu
Kwasniewski, a anunţat, sîmbătă, că t. fost invitat de preşedintele american,
George W. Bush, să facă o vizită în Statele Unite, informează AFP.
Tra iam B A SESC U : mmmBţ
- jJl L2 j ui
UJ Ut
m m fG p c 'z â s u ă•a • v i *
- Preşedintele PD, Traian Băsescu, a declarat, ieri, la o conferinţă de presă, că înfiinţarea PSD reprezintă doar o schimbare “ cosmetică” a PDSR, însă aceasta nu înseamnă şi o modificare “profundă” a partidului de guvemămînt.
“Comparabil cu noi, este ca şi cum în loc de Petre Roman am 'fi spus Roman Petre” a afumat Băsescu, apreciind că populaţia, politicienii şi, în special, Internaţionala Socialistă nu vor putea fi “păcălite’-’ de apariţia noului partid.
Băsescu a susţinut că “episodul Dîncu”, “episoadele” modificărilor operate la legea administraţiei publice locale, precum şi absenţa reformelor nu “ legitimează” PSD . caformaţiune social-democrată. “Schimbarea de pălărie-făcută de PDSR nu-i schimbă şi mintea” a declarat Băsescu.
Preşedintele PD a afirmat, în 'acest context, că clasa politică românească apărută după 1990 . este expirată, întrucît a dovedit că nu este capabilă să reformeze România.
“România are nevoie de o
P r i m - v i c e p r e ş e d i n t e l e P N Ţ C D , V a s i l e L u p u ,
c o n s i d e r ă c ă P S D n u p o a t e f i c o n s i d e r a t d e
f a c t u r ă s o c i a l - d e m o c r a t ă e u r o p e a n ă
Prim-vicepreşedintele PNŢCD, Vasile Lupu, a declarat că înfiinţarea Partidului Social Democrat nu surprinde în măsura în care s-ar aştepta liderii acestei formaţiuni şi a apreciat câ noua formaţiune nu poate fi considerată de factură social-democrată europeană.
“ Constituirea Partidului Social Democrat nu surprinde în măsura în care s-ar aştepta liderii acestui partid. După năravurile multor politicieni din ultimii 11 ani, acolo unde este Puterea trag şi cei care nu pot merge pe propriile picioare”, a spus Vasile Lupu. El a precizat că “este o realitate că partidul domnului Adrian Nâsase şi al domnului Ion lliescu a devenit un partid puternic cu o majoritate în Parlament” , dar că “nu sc potriveşte” eticheta de partid social-
democrat. “Un partid al magnaţilor economiei româneşti, un partid al celor care au acumulat nemăsurat averi, fară nici un control din partea statului, un partid care încalcă Constituţia şi regulile elementare ale democraţiei nu poate fi un partid social-democrat. Un partid care nu respectă valorile democraţiei, proprietatea, adevărul, legalitatea - şi avem numeroase exemple în acest sens - nu poate fi un partid social-democrat european, ci un partid care tinde indubitabil spre dictatură”, a mai spus liderul PNŢCD. El şi-a exprimat speranţa-ca, de această dată, “societatea civilă, presa, forţele politice democratice să se trezească şi să acţioneze în consecinţă”.
Asumarea răspunderii Guvernului în Parlament pentru Legea investiţiilor directe este “ pur formală”
Asumarea răspunderiiGuvernului în Parlament pentru Legea investiţiilor directe este “pur formală” pentru că nici un parlamentar, indiferent de culoarea politică, nu va vota împotriva acordării de facilităţi investitorilor, a declarat, ieri, preşedintele ConsiliuluiNaţional al PN L , Theodor Stolojan.
“Nu cred câ e normal ca Guvernul să îşi angajeze răspunderea pentru facilităţile acordate investitorilor, întrucît acest lucru se întîmplă în toată lumea” , a spus Stolojan.
în ceea ce priveşte reacţia organismelor financiare internaţionale faţă de acest proiect de lege, Stolojan, fost funcţionar al Băncii Mondiale,
a spus că FMI şi BM nu se pot opune unui lucru cu care au fost de acord toate ţările din jurul României.
“Cred că se cam exagerează această aşa-zisă opoziţie a FMI, pe care am aflat-o numai din spusele guvernamentale” , a afirmat Stolojan, adăugind că Fondul se împotriveşte “excesului de facilităţi” .
• C ASTELU L BR D 0 - Preşedintele rus, Vladimir Puţin, a făcut referire, sîmbătă, la conferinţa de presă care a urmat întîlnirii sale cu preşedintele am erican, George W . Bush, la un document “recent declasificat”, în care se arată că U R S S intenţiona să candideze la aderarea la NATO încă din 1954, informează AFP.
Potrivit acestei note, trimise de Guvernul Uniunii Sovietice din acea vreme ţărilor membre ale NATO, "Guvernul sovietic îşi anunţă intenţia de a începe discuţii cu ţările membre ale NATO cu privire la participarea sa la NATO”. . .
Vladimir Puţin a expus apoi răspunsul NATO, prezent în această notă: “Nu este necesar să subliniem natura complet nerealistă a unei astfel de propuneri din partea Uniunii Sovietice”.
Preşedintele rus a încercat să ilustreze astfel faptul că ţara sa nu este ostilă NATO, subliniind, de asem enea, schimbarea de atitudine a preşedintelui american, care a reafirmat că Rusia “nu este un duşman" al Statelor Unite.
• SOFIA - Mişcarea Naţională Simeon al ll-Iea, coaliţia condusă de fostul rege, Simeon al II-lea, a cîştigat detaşat alegerile parlamentare din Bulgaria, transmite postul de radio Darik.
Potrivit unor date preliminare, Mişcarea Naţională Simeon al II-lea a obţinut 43,5% din vo tu rile exprimate, în timp ce Forţele Democrate Unite, de guvemămînt, au obţinut abia 21%. Coaliţia de stînga, condusă de socialişti, a obţinut 18% din voturile exprimate, în timp ce pentru Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, a etnicilor turci, au voţat 7% dintre alegători.
Nici unul din restul celor 32 de partide şi coaliţii înscrise în cursa electorală nu va reuşi să treacă pragul celor patru
procente necesare intrării în noul Parlament de la Sofia.
• GAZA - O reuniune a responsabililor serviciilor de securitate palestiniene şi israeliene, prevăzută să aibă loc ieri, sub egida Statelor Unite, a fost amînată pentru astăzi, a declarat un responsabil palestinian, citat de AFP. Sursa citată nu a precizat motivele care au dus la această decizie. “Întîlnirea va avea loc mîine (luni)”, s-a mulţumit să afirme acest responsabil. Postul public de radio israelian a anunţat, la rîndul său, amînarea acestei întîlniri, însă informaţia nu a fost confirmată de nici un responsabil israelian. Şeful Securităţii preventive din Cisiordania, Jibril Rajub, anunţase, vineri, că o întîlnire a unei comisii israeliano-palestiniene, consacrată ridicării blocadei din teritoriile ocupate, a fost programată pentru ieri, urmînd ca aceasta să fie urmată, miercuri, de o reuniune de securitate extinsă, în prezenţa reprezentanţilor Statelor Unite.
. L iiiâA ii& iM A slK FC “U" Cluj SA doreşte să facă
următoarele precizări privind cumpărarea de acţiuni ale clubului, ce se derulează în această perioadă. Membrii fondatori se pot prezenta pînă în data de 25.06.2001 ia BCR Cluj, str. Bariţiu et. III (d-na Lenuţa Cătinaş) şi. pot subscrie în contul 25111- 190411/ROL suma dorită, menţionînd pe formular c.v. acţiuni, iar apoi se vor prezenta la SC FC “U" Cluj pe str. Iuliu Maniu nr. 34, unde vor fi trecuţi în prospectul de emisiune de acţiuni, avizat de Judecătorie şi CNVM. Cei care nu sînt membri fondatori şi doresc să cumpere acţiuni, o pot face în aceleaşi condiţii mai sus menţionate după data de 25.06.2001.
Acest comunicat se vrea şi un apel către toţi cei care iubesc fotbalul clujean şi sîntem convinşi că prin contribuţia fiecăruia vom reuşi să-l convingem pe Neluţu Sabău să rămînă la FC Universitatea Cluj.
Florin TĂUTU, preşedintele C.A. al FC “U” SA
ţ"™»* rm
3 L " tusei#1'nouă clasă politică. Oameni de 30-40 de ani, mai puţin dominaţi de educaţia regimului comunist, care au forţă şi motivaţie”, a susţinut Băsescu, afirmînd că doar Partidul Democrat a reuşit să schimbe întreaga .conducere politică şi a “pulverizat” vechea “garnitură” a PD. E l a mai arătat că alegerea noului Birou Permanent National al PD a durat 14 ore, în timp ce PSD şi-a ales conducerea într-un timp mult mai scurt şi a întrebat, retoric, cum a fost respectat, în PSD, dreptul de a candida.
P lo a ie cu
a m e n ziOperaţiunea “Acasă”
declanşată, în cursul săptămînii trecute în Capitală, a continuat sîmbătă şi la Cluj-Napoca. Acţiunea constă, în combaterea cerşetoriei,, vagabondajului, prostituţiei şi a bişniţei. Cu această ocazie, poliţiştii din cadrul Poliţiei municipiului Cluj- Napoca în colaborare cu Poliţia TF au aplicat peste 180 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 42 de milioane de lei.
Au fost legitimate 327 de persoane şi au fost verificaţi 105 agenţi economici şi 98 de producători particulari. Poliţiştii au constatat trei infracţiuni, iar din numărul total al persoanelor verificate, 42 au fost conduse la sediul Poliţiei în vederea amprentării şi fotografierii. Dintre persoanele care provin din alte localităţi şi îşi fac veacul prin Cluj-Napoca au fost identificate şase, acestea fiind trimise acasă prin intermediul PoliţieiTransporturi Feroviare. în cadrul aceleiaşi acţiuni au fost confiscate bunuri în valoare de 4,5 milioane lei. De asemenea, au fost controlate 114 autovehicule şi au fost ridicate şapte permise de conducere şi un certificat de înmatriculare.
Cosmin PURIS
17-24 iunie
Patru echipe clujene la
C.N. de minibaschet!Timp de o săptămînă,
17-24 iunie, Tîrgu Mureş găzduieşte turneul final al C.N. de minibaschet. Este, din start, competiţia cu cel mai mare număr de participante, 31! Semn că baschetul place şi trezeşte un legitim interes.
Clujul va fi prezent cu nu mai puţin de patru, echipe, CSS Viitorul Cluj/ antrenor Liviu Morar, Pro Baschet Junior/ Horia Rotaru, Speranţa/ Mircea Coldea şi Fo r You/ antrenori Florin Covaciu şi Ionuţ Craiu. Cum For You se află la prima prezenţă într-un C.N. final, amintesc lotul deplasat de cei doi antrenori: Florin Bucur, A lin Bucur, Tudor Cătană, Mihai Chiorea- nu, Cătălin C rişan , Ştefan M arc, Tudor Mîndruşcă, Radu Mureşan, Victor Petruş, Barbu Şofron si Tudor Pop.
' Dem. SOFRON
CASA DE EDITURĂ
y V/ Q'S.R .L.
Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/308 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469
IL IE C Ă L IA N (re d a c to r şe f);V A L E R C H IO R E A N U (redactor şef adjunct); C R IS T IA N B A R A (redactor şef adjunct).T e l .1 9 .16.81 ; fa x :1 9 .2 8 .2 8 ;E-mail:[email protected] - redacţiaE-mail: [email protected] - publicitate
Tel/fax:S e c re ta r de re d a cţie : H o re a P E T R U Ş 19.74.18
R E D A C Ţ IA : C luj-Napoca, str. N apo ca 16CULTURĂ; TEL. 19.74.90 - MICHAELA: BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.: 19.75.07 ; SPORT: TEL.: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04-RAULSESTRAŞ;DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07-LIVIA POP;SUBREDACŢIA TURDA: ŢEL/FAX: 31.43,23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL /FAX: 21.60.75
![Page 1: r de Capacitate - un „examen - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72578/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...r k:\ ]\. ' / [ _ • m. s ~ * \ n S e-js ©liMfj [ L/ IL](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022013019/5e075f278fc427014577dd1f/html5/thumbnails/1.jpg)
![Page 2: r de Capacitate - un „examen - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72578/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...r k:\ ]\. ' / [ _ • m. s ~ * \ n S e-js ©liMfj [ L/ IL](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022013019/5e075f278fc427014577dd1f/html5/thumbnails/2.jpg)
![Page 3: r de Capacitate - un „examen - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72578/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...r k:\ ]\. ' / [ _ • m. s ~ * \ n S e-js ©liMfj [ L/ IL](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022013019/5e075f278fc427014577dd1f/html5/thumbnails/3.jpg)
![Page 4: r de Capacitate - un „examen - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72578/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...r k:\ ]\. ' / [ _ • m. s ~ * \ n S e-js ©liMfj [ L/ IL](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022013019/5e075f278fc427014577dd1f/html5/thumbnails/4.jpg)
![Page 5: r de Capacitate - un „examen - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72578/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...r k:\ ]\. ' / [ _ • m. s ~ * \ n S e-js ©liMfj [ L/ IL](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022013019/5e075f278fc427014577dd1f/html5/thumbnails/5.jpg)
![Page 6: r de Capacitate - un „examen - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72578/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...r k:\ ]\. ' / [ _ • m. s ~ * \ n S e-js ©liMfj [ L/ IL](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022013019/5e075f278fc427014577dd1f/html5/thumbnails/6.jpg)
![Page 7: r de Capacitate - un „examen - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72578/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...r k:\ ]\. ' / [ _ • m. s ~ * \ n S e-js ©liMfj [ L/ IL](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022013019/5e075f278fc427014577dd1f/html5/thumbnails/7.jpg)
![Page 8: r de Capacitate - un „examen - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72578/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...r k:\ ]\. ' / [ _ • m. s ~ * \ n S e-js ©liMfj [ L/ IL](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022013019/5e075f278fc427014577dd1f/html5/thumbnails/8.jpg)
![Page 9: r de Capacitate - un „examen - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72578/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...r k:\ ]\. ' / [ _ • m. s ~ * \ n S e-js ©liMfj [ L/ IL](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022013019/5e075f278fc427014577dd1f/html5/thumbnails/9.jpg)
![Page 10: r de Capacitate - un „examen - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72578/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...r k:\ ]\. ' / [ _ • m. s ~ * \ n S e-js ©liMfj [ L/ IL](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022013019/5e075f278fc427014577dd1f/html5/thumbnails/10.jpg)
![Page 11: r de Capacitate - un „examen - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72578/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...r k:\ ]\. ' / [ _ • m. s ~ * \ n S e-js ©liMfj [ L/ IL](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022013019/5e075f278fc427014577dd1f/html5/thumbnails/11.jpg)
![Page 12: r de Capacitate - un „examen - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72578/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...r k:\ ]\. ' / [ _ • m. s ~ * \ n S e-js ©liMfj [ L/ IL](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022013019/5e075f278fc427014577dd1f/html5/thumbnails/12.jpg)
![Page 13: r de Capacitate - un „examen - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72578/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...r k:\ ]\. ' / [ _ • m. s ~ * \ n S e-js ©liMfj [ L/ IL](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022013019/5e075f278fc427014577dd1f/html5/thumbnails/13.jpg)
![Page 14: r de Capacitate - un „examen - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72578/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...r k:\ ]\. ' / [ _ • m. s ~ * \ n S e-js ©liMfj [ L/ IL](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022013019/5e075f278fc427014577dd1f/html5/thumbnails/14.jpg)
![Page 15: r de Capacitate - un „examen - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72578/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...r k:\ ]\. ' / [ _ • m. s ~ * \ n S e-js ©liMfj [ L/ IL](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022013019/5e075f278fc427014577dd1f/html5/thumbnails/15.jpg)
![Page 16: r de Capacitate - un „examen - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72578/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...r k:\ ]\. ' / [ _ • m. s ~ * \ n S e-js ©liMfj [ L/ IL](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022013019/5e075f278fc427014577dd1f/html5/thumbnails/16.jpg)
