+ All Categories
Home > Documents > r al publica]iei Glasul Satului - · PDF fileconfec]ionarea costumului popular [i a textilelor...

r al publica]iei Glasul Satului - · PDF fileconfec]ionarea costumului popular [i a textilelor...

Date post: 12-Feb-2018
Category:
Upload: ngohuong
View: 221 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
8
CM YK cyan magenta yellow black I Prietenii no[tri basarabeni De prin preajma anului 2002, dasc\lii miroslove[teni care lucrau la Monografia comunei au fost contacta]i de conferen]iarul universitar dr. Vasile {oimaru. Acest remarcabil intelectual basarabean lucra la monografia Neamul {oim\re[tilor – 500 de ani de istorie. FEBRUARIE 2010 Anul i Nr. 1 PAGINI 8 [email protected] Omul sfin]e[te locul Retrospectiv\ 2009 Interviu acordat de primarul Comunei Miroslove[ti pentru primul num\r al publica]iei Glasul Satului Dulcea povar\ a unei prietenii “româno-române” Din Urali, spre Coasta Ina]iului Era în august, 1944. "T\v\lugul ro[u" se n\pustea tot mai amenin]\tor spre inima Europei. Într-o p\durice de la marginea unui s\tuc din Basarabia, un grup de osta[i români dintr-o subunitate de împrosp\tare cu muni]ii opunea o dârz\ rezisten]\ trupelor sovietice. Comandantul e[alonului c\zuse la datorie, iar comanda o preluase tân\rul sergent Hoga[ V. Ioan sau Nic\ al lui Vasile En. Hoga[, cum era cunoscut în satul natal. Acesta trecuse deja prin focul r\zboiului. >>pagina 6 >>pagina 8 >>pagina 4 Dintre toate domeniile culturii populare, arta cusutu- lui [i a ]esutului a fost cea mai r\spândit\ la români, datorit\ însemn\t\]ii avute în trecut în cadrul gos- pod\riei ]\r\ne[ti. Bog\]ia ]es\turilor din lân\ explic\ faptul c\ ocupa]ia principal\ în aceast\ zon\ era cre[terea vitelor. Pânza de lân\ tigaie folosit\ în confec]ionarea costumului popular [i a textilelor de interior din zona noastr\ constituie un “fenomen unic în Moldova, ca [i în întrega ]ar\” (Emilia Pavel – “Portul popular din zona Ia[ului”). Cunoa[terea [i pre]uirea culturii populare autentice >> pagina 3 {coala, dasc\lii [i înv\]\ceii Elevi miroslove[teni în compete]ii jude]ene “UNIVERSUL SATULUI IE{EAN” (Editia I, anul [colar 2009-2010) >> pagina 5 Îndemn la z\bava “cetitului” c\r]ilor lui Mihail Sadoveanu (Anul acesta se împlinesc 130 de ani de la na[terea lui Mihail Sadoveanu) pagina 7 Sadoveniana Povestiri din prizonierat GLASUL SATULUI pagina 2
Transcript
Page 1: r al publica]iei Glasul Satului - · PDF fileconfec]ionarea costumului popular [i a textilelor de interior din zona noastr\ constituie un “fenomen unic în Moldova, ca [i în întrega

CMYK

cyan magenta yellow black

I

Prietenii no[tribasarabeni

De prin preajma anului 2002, dasc\liimiroslove[teni care lucrau la Monografia comunei aufost contacta]i de conferen]iarul universitar dr. Vasile{oimaru. Acest remarcabil intelectual basarabeanlucra la monografia Neamul {oim\re[tilor – 500 deani de istorie.

FEBRUARIE 2010 Anul i Nr. 1 P A G I N I 8 [email protected] sfin]e[te locul Retrospectiv\ 2009

Interviu acordat de primarul ComuneiMiroslove[ti pentru primul num\r al

publica]iei Glasul Satului

Dulcea povar\ a uneiprietenii

“româno-române”

Din Urali, spre Coasta Ina]iuluiEra în august, 1944. "T\v\lugul ro[u" se n\pustea tot maiamenin]\tor spre inima Europei. Într-o p\durice de la marginea unuis\tuc din Basarabia, un grup de osta[i români dintr-o subunitate deîmprosp\tare cu muni]ii opunea o dârz\ rezisten]\ trupelor sovietice.Comandantul e[alonului c\zuse la datorie, iar comanda o preluasetân\rul sergent Hoga[ V. Ioan sau Nic\ al lui Vasile En. Hoga[, cumera cunoscut în satul natal. Acesta trecuse deja prin focul r\zboiului.

>>pagina 6

>>pagina 8>>pagina 4

Dintre toate domeniile culturii populare, arta cusutu-lui [i a ]esutului a fost cea mai r\spândit\ la români,datorit\ însemn\t\]ii avute în trecut în cadrul gos-pod\riei ]\r\ne[ti. Bog\]ia ]es\turilor din lân\explic\ faptul c\ ocupa]ia principal\ în aceast\ zon\era cre[terea vitelor.

Pânza de lân\ tigaie folosit\ înconfec]ionarea costumului popular [i a textilelor deinterior din zona noastr\ constituie un “fenomenunic în Moldova, ca [i în întrega ]ar\” (Emilia Pavel– “Portul popular din zona Ia[ului”).

Cunoa[terea [i pre]uirea culturii populare autentice

>> pagina 3

{coala, dasc\lii [i înv\]\ceii Elevi miroslove[teni în compete]ii jude]ene

“UNIVERSUL SATULUI IE{EAN” (Editia I, anul [colar 2009-2010)

>> pagina 5

Îndemn la z\bava “cetitului” c\r]ilor luiMihail Sadoveanu

(Anul acesta se împlinesc 130 de ani de lana[terea lui Mihail Sadoveanu)

pagina 7

SadovenianaPovestiri din prizonierat

GLASUL SATULUI pagina 2

Page 2: r al publica]iei Glasul Satului - · PDF fileconfec]ionarea costumului popular [i a textilelor de interior din zona noastr\ constituie un “fenomen unic în Moldova, ca [i în întrega

CMYK

2

D-na Ninela Caranfil – artist\ emerit\,actri]\ la Teatrul Na]ional din Chi[in\u – ne-a f\cutcinstea de a ne fi oaspete al comunei de dou\ ori. Arecitat impresionant, de fiecare dat\ din liricana]ional\, pentru noi, miroslove[tenii, f\r\ nicio dis-criminare, comparativ cu atitudinea ei fa]\ de rafi-na]ii iubitori de teatru, cei care populeaz\ cele dou\s\li ale Teatrului Na]ional din capitala RepubliciiMoldova, de fapt din Basarabia noastr\ înstr\inat\.Domnia Sa a scris [i dou\ c\r]i, una din ele intitulat\T\cerea de pîn\ la Cuvînt. Frumoas\ [i adânc\metafor\ a n\scut, în egal\ m\sur\, mintea [i sufle-tul acestei Doamne! Prin urmare, nu am pututr\mâne pasiv în fa]a licen]ei literare care, iat\ con-sacr\ un concept. [i am preluat-o, cu aproxima]ie,pentru modestul meu demers, cel dedicat, aici,debutului revistei noastre locale.

Prin urmare, ce vrea s\ însemne “t\cereade pân\ la cuvânt”, ca etap\ obligatorie care precedecuvântul? Înseamn\ fapte temeinice nerostite,înseamn\ r\bdare, înseamn\ chibzuin]\, înseamn\modestie. {i numai dup\ acestea toate ar trebui ros-tit cuvântul, glasul celui care nu strig\ în de[ert.Cam asta î[i propune, îndr\znesc s\ sper, demersulnostru editorial ce, iat\, cu timiditate justificat\,debuteaz\ ast\zi în primul num\r al publica]iei localeGlasul satului.

Locuitorii satelor Comunei Miroslove[ti suntvrednici urma[i ai unor comunit\]i cu anvergur\istoric\. Satele Ver[eni [i Mite[ti s-au aflat pe h\r]ilestrategice ale B\t\liei de la R\zboieni. În mormântulcomun de sub Biserica zidit\ în Valea Alba a jertfei

supreme adus\ Gliei str\mo[e[ti zac, sigur, [iosemintele cinstite ale unor mirosl\ve[teni, soceni,ver[eneni [i mite[teni de demult. Gospod\riile de aziale urma[ilor acestor eroi s-au n\scut [i din ociniled\ruite drept r\splat\ de c\tre Domnul ]\rii, vred-nicul de pomenire {tefan cel Mare [i Sfânt. R\ze[iidin Mite[ti [i-au p\strat zapisurile de danie pân\aproape de vremurile noastre. Iat\ un exemplu det\cere de pân\ la cuvânt.

Dar câte fapte vrednice nu au urmat, îndecursul timpului [i au r\mas ascunse în t\cere!Obolul bravilor o[teni ai meleagului natal în celelalter\zboaie de neatârnare [i de întregire a neamului,ispr\vi de munc\ [i de omenie care au cinstit locul[i omul, pân\ când, iat\, s-a ajuns în epoca aceastanou\ pe care înainta[ii au [i râvnit-o. Suntem noioare vrednici de învrednicirea lor? Dac\ nu, avemnoi, oare, puterea aceea d\t\toare de speran]\ întruîndreptare?

S\ fr\mânt\m în gândurile noastre - înt\cerea de pân\ la cuvânt - faptele, împlinirile [ineîmplinirile care ne urm\resc precum umbra pro-priului trup, ca mai apoi s\ putem da glas, cinstit [ifrumos rostit, acestei în]elepte t\ceri.

Pentru aceasta, o echip\ de oameni dinsânul comunit\]ii locale, oameni aten]i la via]aCet\]ii, v\ pun la dispozi]ie suportul: o coal\ alb\ ce,n\d\jduim, nu va fi întinat\ de gândurile carehr\nesc mândria de[art\ [i zavistia cea careurâ]e[te [i omul,[i locul. A[a s\ ne ajute Dumnezeu!

Gheorghe Pârlea

Începuturi...

GLASUL SATULUI FEBRUARIE 2010nr 1

„Eu cred c\ ve[nicia s-a n\scut la sat.”Lucian Blaga

Ascult cu mare pl\cere aceast\ „triad\“ rostit\cu patosul specific omului acelor locuri în care maito]i ne-avem obâr[ia. Fiecare fiin]\ [i orice lucru dinlume au un început, o istorie [i, uneori, o legend\care arunc\ asupra prezentului [i viitorului lor olumin\ nou\ [i misterioas\. Pana m\iastr\ a unuiscriitor poate s\vâr[i miracolul de a contopi, într-oidee sau chiar într-un cuvânt, un univers ce a[teapt\s\ fie cunoscut. Pictând istoria pe un bob de grâu oripicurând-o în roua mun]ilor, scriitorul d\ruie[te citi-torilor s\i bucuria întâlnirii cu ve[nicia gândului, îndiferite ipostaze.

În acest decor, lumea satului se distinge printr-o amprent\ afectiv\ special\, prin modul în caresufletul scriitorului filtreaz\ amintirile copil\riei [i lered\ în cuvinte [i imagini poetice. Astfel, „fream\tulgândurilor” mele devine un element de leg\tur\ întreomenesc [i divin, sprijinit pe un punct solid,pl\cerea de a scrie . „Mi-e sufletul atât de greu/Deparc\ atârn\ de el Dumnezeu/ Ca un bolovan decump\na fântânii…“ (Pârghii, M . Sorescu)

Pentru a realiza întâlnirea cu eternitatea satu-lui, a str\bunilor [i a lucrurilor care i-au înconjurat învia]\, cititorul este invitat s\ parcurg\ al\turi deautor drumul de închipuire al versului. Este o cale pecare natura imaginat\ de Marin Sorescu ne sur-prinde cu întâmpl\ri neobi[nuite [i coborâri înesen]a lucrurilor. „O iau pe lume înapoi/ Ca firul tri-cotat/ Din nou spre ghem/ {i mai la vale spreoaie./De la cei vechi în sus/ Te sim}inemuritor“(Întoarcerea pe jos)

Într-un timp al materiei, în care vârsta ]i sem\soar\ num\rând câte feluri de a secera [i treieragrânele ai apucat, via]a poate fi o întâmplare pentrucare sufletul este, deopotriv\, povar\ [i moned\ deschimb pentru o clip\ de fericire. „M\ gândesc c\ tune încurci/ C\ ne e[ti prea devreme suflete, O,suflete bun la toate“.

Suntem în marea trecere a vremii precum bo]ulde lut în c\u[ul mâinii olarului. Ne model\m înar[i]ele ori viforele anilor, trecem aproape f\r\b\gare de seam\ prin viiturile anotimpurilor pentru

a sfâr[i osteni]i [i dezorienta]i în apusul vârsteinoastre mira]i, ului]i chiar c\ ,,asta a fost cam tot!“.{i, dac\ s-ar putea, dac\ s-ar mai putea, am lua-o dela cap\t. Poate la fel de hot\rât. La fel de încrez\toridar, cu siguran]\, în acela[i tempo. Fiindc\ ritmul,caden]a sunt cuprinse, s-a demonstrat, în genelenoastre majore. Dar de ce v\ spun, la urma urmei,toate acestea tocmai acum [i tocmai aici? Fiindc\m\ uluie[te, m\ înm\rmure[te vârsta de azi a satu-lui românesc. E b\trân! {i-a uitat datinile [i obi-ceiurile,[i-a abandonat ritualurile ce ani de-a rânduli-au m\surat nemurirea. {i-a risipit mai apoi feciorii.Care încotro. Falsul confort, bruma de civiliza]ie,aninat\ precum fata morgana la por]ile d\t\toare desperan]e, toate acestea [i înc\ multe altele i-au topittinere]ea. Tinere]ea f\r\ b\trâne]e cu care p\realogodit întru ve[nicie. Idilismul e de[uet. Nu ne maiplace p\[unea pres\rat\ cu rou\. Ne displacbrumele aninate de p\ianjenii toamnelor târzii.T\ranul a devenit o no]iune abstract\. Cine-i mairemarc\ prezen]a? Ne am\gim spunându-ne nou\în[ine: ,,Las\! Se descurc\ El“! El! Adic\ satul! {iograda ve[nicirii noastre se pustie[te în fiecare zi. Lasat mai avem doar amintirile. P\rin]ii se petrec pecea lume, rând pe rând. O, [tiu!.... Chipul lui, ade-sea, caut\ semnele înnoirii. Case cu turnuri [ial\muri înzorzonate dau proba a[a-zisei sale avu]ii.Satul modern, satul contemporan ,,a furat“ ora[uluitocmai pornirile acestuia de mahala, în care estepermis orice [i oricând. Dedulci]i la cele lume[ti,tinerii aduc în mapa-diplomat tocmai acele moravuri[i n\ravuri care despart satul de ora[. Omenia deviclenie. Bunul sim\ de dezm\]! Vreau s\ spun, cualte cuvinte c\ i s-a cam furat satului identitatea.Fiindc\ – m\ repet dar merit\– nimeni sau aproapenimeni nu mai este dispus ast\zi s\ coboare laobâr[ie. Prea sunt tentante chem\rile viclene aleurbei. {i totu[i!

Ve[nicirea noastr\ ca neam, ca na]iune întrena]iile acestei lumi, la sat î[i are r\d\cina. Cine nuîn]elege lucrul acesta e condamnat de-a pururi lapieire. Tocmai de aceea s\-i d\ruim satului ceea cemerit\ cu adev\rat: ,,tinere]e f\r\ b\trâne]e“.

Prof. Popa Brîndu[a –Georgiana

Glasul de dup\ t\cere Fream\t de gânduri

Era în august, 1944. "T\v\lugulro[u" se n\pustea tot mai amenin]\tor spreinima Europei. Într-o p\durice de la margin-ea unui s\tuc din Basarabia, un grup deosta[i români dintr-o subunitate deîmprosp\tare cu muni]ii opunea o dârz\rezisten]\ trupelor sovietice. Comandantule[alonului c\zuse la datorie, iar comanda opreluase tân\rul sergent Hoga[ V. Ioan sauNic\ al lui Vasile En. Hoga[, cum era cunos-cut în satul natal. Acesta trecuse deja prinfocul r\zboiului. Fusese încorporat în ian-uarie 1941, f\cuse preg\tirea militar\ înRegimentul "13 Doroban]i" din Ia[i, apoi pe22 iunie 1941 trecuse Prutul în b\rci de cau-ciuc. A continuat campania militar\ pesteNistru, spre Odesa, unde la sfâr[itul lui sep-tembrie 1941 a fost grav r\nit în localitateaDalnic. Era în pericol s\ i se amputezepiciorul stâng, dar a fost adus cu avionul în]ar\ [i operat la Spitalul "Caritatea" din Ia[i(azi Spitalul de Urgent\). Dup\ o perioad\de un an, pentru refacere, a fost din nouconcentrat [i trimis pe front.

În acel fierbinte august 1944,osta[ii români din grupul amintit mai sus seaflau închi[i ca într-o pung\ [i nu mai con-stituiau o piedic\ serioas\ pentru cei dinlinia întâi sovietic\, de aceea au fost l\sa]i înurma frontului. Dup\ ce linia frontului s-aîndep\rtat (fusese deja spart\ rezisten)aromâno-german\ în zona Ia[i, în jurul dateide 20 august 1944), urmau trupele de"cur\]ire", adic\ de preluare a tehnicii der\zboi [i a prizonierilor.

Osta[ii români r\ma[i în Basara-bia, în acel s\tuc uitat pân\ [i de Dumnezeu,încercau s\ se salveze, [tiind c\ dac\ nu vorreu[i, nu le mai r\mâneau decât dou\ vari-ante: ori s\ fie împu[ca]i, ori s\ fie lua]i pri-zonieri. Mul]i dintre ei încercau s\ maschezefaptul c\ sunt solda]i, sperând c\ astfel vor

sc\pa "furiei ro[ii". Unii î[i schimbau pan-talonii, al]ii vestonul militar sauînc\l]\mintea. A f\cut acela[i lucru [i ser-gentul Nic\ Hoga[. S-a uitat apoi într-unciob de oglind\ [i nu-i venea s\ cread\ c\ el,tân\rul blond, cu ochi alba[tri [i p\r câr-lion]at poate fi cel din oglind\, în ni[te hainenepotrivite pe m\sura sa [i ponosite. Ser-gentului i-a fulgerat atunci un gând: "De m\prind ru[ii, tot m\ împu[c\. Dac\ mor înhaine civile, voi fi considerat tr\d\tor de ]ar\[i m\ va huli toat\ lumea, dar dac\ voi muriin haine militare, preotul Nicolae Sfrijan m\va pomeni în biserica din Mirosl\ve[ti ca peun erou". A[a c\ [i-a îmbr\cat din nouhainele ost\[e[ti.

Cu pu]in dup\ orele amiezii, satula fost "cur\]at". Au fost aduna]i 27 deoameni, dintre care 14 militari, iar 13 înhaine civile, haine care nu puteau mascasuficient pe acei care erau de fapt tot mili-tari.

To]i cei 27 de români au fostîncolona]i, sco[i în afara satului [i alinia]i pemarginea unei râpe, asemenea "Gorganei"de pe "Dealul Boului". Au fost a[eza]i întâimilitarii, apoi civilii, um\r lâng\ um\r. Dup\o a[teptare ap\s\toare de mai bine de dou\ore, au observat un nori[or de praf care seapropia de ei în mare vitez\. Erau doi cazacicare veneau c\lare pe ni[te cai p\ta]i, micu]i[i cu coame bogate. Au desc\lecat în maregrab\ [i, dup\ o scurt\ discu]ie cu cei careîi p\zeau, au îndreptat pistoalele-mitralier\c\tre grupul de români [i au început s\trag\. Au fost uci[i to]i cei care au avutproasta inspira]ie de a-[i schimba hainelemilitare. Nu e greu de imaginat prin ce stareau trecut ceilal]i români r\ma[i în via]\, maiales c\ trupurile ciuruite de gloan]e, chircitede durere sau lipsite de via]\ erau împinseîn râp\ de cizmele glodoase ale ru[ilor.

Începea îns\ calvarul celorc\rora le-a fost cru]at\ via]a. Sergentul Nic\Hoga[ a fost trimis într-un lag\r de pri-zonieri de r\zboi dintr-o localitate dinregiunea Vorkuta din Mun]ii Urali, dincolode Cercul Polar. Era ]inutul iernilor ve[nice[i gerurilor n\prasnice. Pentru a rezistafrigului, prizonierii î[i peticeau pantalonii [imantalele cu toate buc\]ile de cârpe pe carele g\seau la gunoi. Hrana era invariabil\:"tapioca" (o fiertur\ de boabe de porumb).Aveau noroc c\ în apropierea lag\ruluilocuia un b\trân rus, marun]el, cu barb\rar\, care o dat\ la câteva zile fierbea uncazan de cartofi [i-i arunca fiec\rui nefericitcâte un cartof. Acesta era considerat unadev\rat deliciu.

Prizonierii de r\zboi erau pu[i s\care trunchiuri de copaci de pe munte,înh\ma]i precum animalele de munc\ lani[te s\nii improvizate. Condi]iile inumanede munc\, îmbr\c\minteanecorespunz\toare, hrana proast\ [i pu]in\f\ceau ca num\rul prizonierilor s\ seîmpu]ineze pe zi ce trecea. S-a propus dec\tre autorit\]ile sovietice dezafectarealag\rului [i repatrierea celor r\ma[i în via]\.Spre sfâr[itul lui noiembrie 1945, ace[tia aufost îmbarca]i într-un tren cu vagoane pen-tru vite. Începea drumul întoarcerii acas\.Au c\l\torit foarte greu, cu sta]ion\ri deuna, doua ori chiar trei zile în g\ri sau înafara acestora, mergând mai întâi spregrani]a cu Finlanda, apoi trecând prin ]\rilebaltice—Estonia, Letonia [i Lituania. De aiciau trecut în Polonia, Ucraina [i, în sfâr[it,România. C\l\toria a durat 45 de zile, timpîn care nici un prizonier nu a coborât dintren. Doar cei mor]i erau arunca]i pe mar-ginea liniei ferate. Frigul [i foamea lesec\tuiau [i ultimele urme de vlag\. To]i î[iadunau zdren]ele în jurul trupurilor obosite

[i înfrigurate, încercând s\ reziste.În sfâr[it, pe la jumatatea lui ian-

uarie, 1946, într-o diminea]\ sticloas\ [irece, trenul se apropia de Pa[cani. Bie]ii pri-zonieri priveau n\uci]i, nemaiavând puteres\ se bucure. Spre surprinderea lor, trenulnu a oprit în Pa[cani, ci [i-a continuat dru-mul lene[, îndreptându-se spre centrul detriere a prizonierilor de la Foc[ani. Atunci,cei doi prizonieri din zona Pa[cani ( Nic\Hoga[ din Mirosl\ve[ti [i un cet\]ean dinCozme[ti) au mers la comandantul trenului[i, cu glasuri sc\zute, au cerut permisiuneas\ coboare la prima sta]ie. Comandantultrenului, un b\rbat cu must\]i stufoase, cuochii înro[i]i de nesomn [i duhnind a votc\,le-a r\spuns c\ pot coborâ oricând, dac\asta vor, c\ oricum nu mai avea cu ce s\-imai hr\neasc\ ( [i a[a, în ultimele zile prim-iser\ drept hran\ numai câte un pesmet pezi).

Prizonierului Nic\ Hoga[ i s-aînmânat un bilet de adeverire a eliberariisale din lag\r, pe care scria în limba rus\: "Fostul prizonier de r\zboi Hoga[ IovanâiVasilievici, n\scut în anul 1919, a fost elib-erat din lag\rul pentru prizonierii de r\zboi[i poate merge în localitatea sa natal\".Urma semnatura cu creion de culoare ro[ie-maronie a comandantului, maior Kudria[ov.În momentul când trenul , abia târându-se,ajunsese în curba spre Cozme[ti, a s\rit,atingând din nou cu picioarele-i amor]itep\mântul românesc.Nic\ Hoga[ se g\sea acum în fa]a ultimeiîncerc\ri: deplasarea pe jos spreMirosl\ve[ti. Trupul sl\bit [i sleit de puterinu-l mai asculta. Dorin]a de a-[i vedea casap\rinteasc\, p\rin]ii [i surorile (mai avuseseun frate care îsi d\duse viata în Transnistria,la Karpova) îns\ a învins. Mai mult s-a târâtdecât a p\[it [i, spre sear\, a ajuns spre

coama dealului Ina]i. S-a oprit s\-[i maitrag\ pu]in r\suflarea. Deodat\ inima aînceput s\-i bat\ cu putere, tâmplele îi zvâc-neau, iar ochii i s-au umplut de o lumin\cald\. Z\rise în dep\rtare culmile alb\striiale mun]ilor, iar în vale unduirea molcom\ aMoldovei. Pe deasupra caselor risipite ici-colo se ridicau firi[oare de fum. Visa ori eraera aievea? Nu, nu se în[ela! Chiar ajunseseîn satul s\u natal, Mirosl\ve[ti. AjunseseACAS|! Cu un efort supraomenesc acoborât coasta Ina[ului [i s-a oprit la fântâ-na lui Gheorghe Roman. De aici nu a maiputut merge. A avut o [ans\ s\ îl z\reasc\un cons\tean care ducea pe câmp o c\ru]\de gunoi de grajd. Acesta s-a speriat dear\tarea de lâng\ fântân\, cu barba mare [iîncâlcit\, [i a încercat s-o ocoleasc\."Str\inul" l-a lini[tit, murmurând cu glasstins: "B\die Gheorghe, nu te teme! Sunt eu,Nic\ al lui Vasile Enache Hoga[. Du-te, terog, [i anun]\-l pe t\tu]a s\ vin\ s\ m\ iaacas\!Aici s-a încheiat povestea celui care înaugust 1944 fusese luat prizonier, un tân\rîn putere, de 25 de ani [i 80 de kilograme,iar acum se întorcea acas\ dup\ aproape unan [i jum\tate de suferin]\ într-un lag\rsovietic de prizonieri de r\zboi, o umbr\ dedoar 37 de kilograme. Tr\ia îns\ [i… eraLIBER!

(Evocarea de mai sus apartineînv\t\torului Gelu Hoga[, fiul eroluiistorisirii – din Monografia Comunei

Mirosl\ve[ti – oameni [i locuri.)

Din Urali, spre Coasta Ina]iuluiPovestiri din prizonierat

Page 3: r al publica]iei Glasul Satului - · PDF fileconfec]ionarea costumului popular [i a textilelor de interior din zona noastr\ constituie un “fenomen unic în Moldova, ca [i în întrega

CMYK

3 GLASUL SATULUI Februarie 2010nr 1

Dintre toate domeniile culturiipopulare, arta cusutului [i a ]esutului afost cea mai r\spândit\ la români, datorit\însemn\t\]ii avute în trecut în cadrul gos-pod\riei ]\r\ne[ti. Bog\]ia ]es\turilor dinlân\ explic\ faptul c\ ocupa]ia principal\în aceast\ zon\ era cre[terea vitelor.

Pânza de lân\ tigaie folosit\ înconfec]ionarea costumului popular [i atextilelor de interior din zona noastr\ con-stituie un “fenomen unic în Moldova, ca [iîn întrega ]ar\” (Emilia Pavel – “Portulpopular din zona Ia[ului”).

Femeile au fost mereu preocu-pate de înfrumuse]area acestor obiecte deport.C\l\torii str\ini care ne-au vizitat Moldovasec. al XIX-lea au observat îndemânarea

]\r\ncii noastre pentru lucrul de mân\:“S\r\cia c\su]elor e înviorat\ de bel[ugullucrurilor ]esute ... Nu po]i c\lca un astfelde prag, f\r\ respect pentru energia uneifemei ca aceasta, care lucreaz\ greu lacâmp, e o mam\ plin\ de îngrijire pentrucopiii ei,]ese mai mult ea singur\îmbr\c\mintea alor s\i, [i mai afl\ vreme[i gust pentru ca s\ fac\ a `nflori o aseme-nea industrie casnic\”. (N. Iorga – “Istoriaromânilor prin c\l\tori”)

Costumele femeie[ti cât [i celeb\rb\te[ti din Miroslove[ti s-au putatpân\ la cel de-al Doilea R\zboi Mondial(afim\ sursele de informare). În prezentacestea se pot vedea la arti[tii amatori cuocazia serb\rilor na]ionale, a concur-surilor artistice [i a serb\rilor tradi]ionalede Anul Nou.

Costumele sunt un produsexclusiv al industriei casnice textile [i sep\streaz\ în l\zile de zestre de c\treb\trânii satului, având o incontestabil\valoare artistic\ [i documentar\.

Piesele cele mai arhaice au ovechime de peste 100 de ani.C\ma[a femeiasc\ [i fusta, i]ariib\rb\te[ti, gluga, sumanul [i opincilesunt piese de port atestate pe metopelemonumentului de la Adamclisi [i peColumna lui Traian.

Cercet\torii etnografi descriucostumul popular din zon\ ca fiind “mon-umental [i elegant”, motivele decorativefiind deosebit de artistic realizate.

Cromatica covoarelor estepotolit\, fapt care-[i are explica]ia înfolosirea culorilor de origine vegetal\ învopsitul lânii, colorit stins, odihnitor, cumotive rarefiate. Florile copacilor, r\d\cinile plantelor auconstituit materia prim\ din care seob[ineau aceste culori.Produsele cojoc\re[ti care s-au purtat înspecial de c\tre popula]ia rural\ se con-fec]ionau [i la Miroslove[ti. Aici se aflaunul dintre cele mai importante centre decojoc\rit din zona Ia[ului. Un exponent deseam\ al acestei bresle era Soltana Cojo-caru, cea care prin contribu]iasubstan]ial\ la construirea bisericii vechia impus [i hramul acesteia la VinereaMare sau Sf. Cuviasa Parascheva.Unul dintre cei mai cunoscu]i cojocari afost Costache Bosoa[c\-Airinei, tat\l ren-

umitului înv\]\tor Gheorghe Bodoa[c\-Irinei, care abia reu[ea s\-i mul]umeasc\pe clien]i deoarece la un cheptar, spreexemplu, se lucra 2-3 s\pt\mâni.

Tradi]ia a fost continuat\ delocalnicii Gheorghe V. Gospodaru, ProfiraI. Mihalache [i sora ei Anica I. Toma, Vic-toria Cojocaru, Neculai Gh. Ciocoiu etc. Cu timpul, [i me[te[ugul cojocoritului s-apierdut în negura trecutului.

Datorit\ noilor forme de via]\economic\, mijloacelor moderne de civi-liza]ie p\trunse în mediul rural, satultradi]ional î[i schimb\ aspectul.

Foarte pu]ine sunt casele vechiin satele noastre. {i comuna Miroslove[tia înregistrat înnoirile pe care le-au cunos-cut majoritatea satelor din ]ara noastr\.M\rfurile fabricate, ca [i confec]iile au

înlocuit costumul popular cu moda deora[. Mobila de ora[ a înlocuit-o pe ceatradi]ional\, dar femeile manifest\ înc\grij\ deosebit\ pentru adaptareaobiectelor cusute [i ]esute, la nouamobil\.

}es\turile [i cus\turile cele maivechi au constituit un izvor nesecat deinspira]ie pentru creatorii populari dinaceast\ zon\ [i vor r\mâne ca lucr\ri deart\ de o mare valoare.

Existen]a [i continuitatea lordepinde de p\str\torii acestor valori deart\, depinde de cât de bine sunt cunos-cute aceste valori pentru a putea fi prote-jate, c\ci: “Nu poate fi ap\rat [i pre]uitdecât ceea ce este [i foarte bine cunoscut”.

Înv. Alexandrina Leleu

Cunoa[terea [i pre]uirea culturii populare autentice

Tradi]ia popular\ local\ în interpretarea vremii Înc\ din cele mai vechi timpuri,

oamenii [i-au desf\[urat activit\]ile înfunc]ie de condi]iile de mediu climatic,hidrografic [i de relief.

În func]ie de acestea cultivaup\mântul, vânau, pescuiau etc. Trebuiaus\ urm\reasc\ [i s\-[i explice multefenomene ale naturii [i ale st\rilor devreme, pentru a pune de acord lucr\rileagricole cu aceste fenomene. Era foarteimportant s\ cunoasc\ mersul a[trilor,schimbarea anotimpurilor, înc\lzirea [ir\cirea aerului, vânturile [i precipita]iile.Tr\ind aici, într-o zon\ continental\ cunuan]\ arid\, oamenii s-au luptat întot-deauna cu fenomene de secet\, care nude pu]ine ori le-au compromis culturileagricole.

Chemarea ploii în timpul veriise f\cea prin rug\ciune, cu scoatereaicoanelor sau, conform unor ritualurisupersti]ioase, prin îngroparea unorp\pu[e la hotare. Invocarea ploii prinscoaterea icoanelor [i prin rug\ciunilepreo]ilor arat\ c\ oamenii nu se resemnauîn fa]a secetei, ci îl implorau pe Dum-nezeu, pentru a le da ploaie, cu expresiica: „Ad-o Doamne”, „Doamne, s\ fiecurat\” - f\când semnul crucii -, dup\care se bucurau [i îi mul]umeau Celui desus fiindc\ le-a dat ap\ pentru rodniciap\mântului. Când ploua cu soare sespunea c\ acesta e un semn c\ sunt multefete gravide.

Pentru oprirea ploilorcump\noase se înfingea toporul înp\mânt. Când vuia focul în sob\ se ziceac\ face a vânt [i vreme rea. Când ]iuiac\rbunele aprins se credea c\ te vorbe[tecineva de r\u, iar gospodina îl mustra [i-lbuchisea cu cle[tele pentru a se maipotoli du[manul.

Astfel de supersti]ii se reg\sescatât la Anghelina, bunica lui Sadoveanu,cât [i la Smaranda, mama lui Creang\.

Mama lui Creang\ era vestit\ pentrun\zdr\v\niile [i minun\]iile fiului ce aveas\ devin\ celebru. Când începea a se ivisoarele dintre nori, dup\ o ploaie îndelun-gat\, zicea: „Ie[i copile cu p\rul b\lanafar\ [i râde la soare”, ca s\ se îndreptevremea; [i „... vremea se îndrepta dup\râsul meu”, confirm\ fiul în Amintirilesale.

Schimbarea st\rilor de vremeera urm\rit\ prin comportarea animalelor[i în special a p\s\rilor, la schimbareatemperaturii [i a presiunii aerului. Astfel,înainte de ploaie, porcul alearg\ cu paie îngur\, g\inile se ciugulesc [i se scald\ în]\r=n\ , rândunelele zboar\ la mic\în\l]ime, ra]ele se b\l\cesc agitate în ap\,furnicile ies din mu[uroi, iar buratecii cerploaia prin or\c\itul lor neîncetat. Ple-carea berzelor, adunarea rândunelelor pesârme [i pe crestele caselor, zarvavr\biilor, cârâitul ciorilor [i zgomotul cur-canului umflat în pene anun]au o vremede toamn\ târzie [i apropierea iernii. Când pisica intr\ în sob\ [i pi]igoiul vineîn fa]a casei, se anun]\ frig cu viscol [iiarn\ grea.

Ciocârlanul este prima pas\recare anun]\ c\ iarna este pe sfâr[ite, iarprim\vara se apropie. La cântatul lui,oamenii spun „c\l]i în [tiubei”, adic\ cinenu a terminat de tors cânepa pân\ la cân-tatul ciocârlanului r\mâne cu câl]ii netor[iîn [tiubei fiindc\ încep preg\tirile pentrulucr\rile de prim\var\. Graurii suntp\s\rile care pleac\ cel mai târziu [i nuprea departe (în sudul Europei), dar suntprimii care se întorc [i vestesc venireaprim\verii.

Ciocârlia cheam\ plugarii laaratul câmpului, iar broa[tele cânt\ ca-ntr-o orchestr\, anun]ând înc\lzirea tim-pului [i îns\mân]atul ogoarelor. Schimbarea vremii este indicat\ [i deanumite fenomene naturale sau antropice,

cum ar fi: vântul, norii, fazele lunii, cur-cubeul, vuietul trenului, fumul caselor etc.Localnicii spun c\ vântul din jos (de lamiaz\zi) aduce ploaia, iar vântul din sus(NV), dinspre B\descu (toponim local),aduce frig [i z\pad\.

Vântul de la nord-est, dinspreCarele Arse (toponim local) este criv\]ul,care aduce iarna viscol [i ger. Vara batesuhoveiul, care aduce secet\ [i spulber\praful (furtuni de praf).

Când se ridic\ dinspre B\descunori gro[i [i bucla]i, a[a-zi[ii „balauri”, vinploi cump\noase, cu grindin\ [i vijeliicare distrug totul. Aceste fenomene audat na[tere la supersti]ii, precum înfin-gerea toporului în p\mânt, s\ nu selucreze în ziua de Sf. Ioan de la Suceava [iîn cele nou\ joi (a noua joie dup\ Pa[te).Localnicii mai cred c\ dac\ luna la p\trareste cu „coarnele” în sus va fi secet\, iardac\ este cu „coarnele” în jos (ca unpocal r\sturnat) va ploua. Va ploua [icând este lun\ plin\, „cu ]arcalan” (halou)– adic\ „se pi[c\ lumina” - , iar dup\ ploa-ia de var\ apare curcubeul.

În în]elesul s\tenilor de demult,vuietul trenului (huie[te trenul - spuneaulocalnicii) indic\ sc\derea presiunii aeru-lui, respectiv schimbarea vremii. Cândfumul din co[urile caselor urc\ drept, va fivreme bun\, iar când coboar\, vremea-ischimb\toare.

Ultimele ninsori sunt cele aleDochiei, care î[i leap\d\ cojoacele [ianun]\ sfâr[itul iernii.

Oamenii simteau schimbareavremii prin somnolen]\, mole[eal\, dureride oase, mânc\rimi ale pielii (f\ceau„blânde” –spuneau ei) [i mânc\rimi înurechi.

Când tuna prima dat\ la munte(spre apus), se spunea c\ va fi un anbogat, iar dac\ tuna la câmp (sprer\s\rit), va fi un an r\u [i s\rac.

Z\pada mult\ anun]a un anbun, îmbel[ugat, iar gerul Bobotezeianun]a o iarn[ grea, care, dup\ cum aratasplina porcului t\iat de Cr\ciun, putea fi oiarn\ mai grea la începutul sau la sfâr[itulei. Dac\ splina era mai groas\ la cap\t,iarna urma a fi mai grea la început, iardac\ splina era mai groas\ spre coad\,iarna urma s\ fie mai grea la sfâr[it.

Când înfloresc bostanii a douaoar\ se spunea c\ va fi o toamn\ lung\ [iun an bogat. Anul cu mul]i c\r\bu[i va fibogat, cu mult porumb.

Starea timpului pentru fiecarelun\ a anului era prognozat\ cu ajutorulfoilor de ceap\. Astfel, în prima zi a anuluise desf\ceau dou\sprezece foi de ceap\,corespunz\toare lunilor anului, se puneasare în fiecare foaie, dup\ care se consta-ta c\ unele foi se umezesc, iar altele nu.Foile umede indicau lunile cu precipita]ii,iar celelalte aratau lunile uscate [i sece-toase.

Bunicii lui Sadoveanu, Angheli-na [i Gheorghe Ursachi din Ver[eni autransmis nepotului Mihail în]elepciuneapopular\ în explicarea [i interpretareafenomenelor naturii din mediulînconjur\tor. Acestea se vor reg\si înpovestirile sale vân\tore[ti, sau de pes-cuit la apa Moldovei, la Siret, pe valea Fru-moasei, sau la Nada Florilor.

Sadoveanu leag\ cu m\iestrieartistic\ vânatul [i pescuitul defenomenele naturii, explicând stareavremii, mai mult sau mai pu]in favorabil\pentru aceste îndeletniciri, a[a cum ceidin satul bunicilor credeau c\ se întâmpl\. Astfel, când „apa se încre]e[te în v\lurelescurte” [i „soarele se uit\ înapoi de dup\nour” va fi sup\rare [i vânt.

Când pisica miaun\ în timpulnop]ii [i coco[ul nu cânt\ la ore fixe, va fivreme rea. „Las’c\ ast\-noapte nu mi-apl\cut cum mieuna mâ]a [i cum n-avea

nici un astâmp\r, dar [i coco[ul a cântatf\r\ de nici o socoteal\ amestecând rân-duiala ceasurilor”.

Vremea se va schimba [i atuncicând se umeze[te sarea - „...apoi când ampip\it sarea pe întuneric am g\sit-ojilav\”. Când se pi[c\ lumina lunii, deasemenea, vremea se va schimba - „dis-ear\ se pi[c\ lumina lunii”.

La vân\toare, Sadoveanu sur-prinde comportamentul p\s\rilor de balt\,într-o diminea]\ de toamn\, ce se anun]afoarte schimb\toare. Se auzea sonulbuhaiului de balt\, ]ip\tul pesc\ru[ilor,g\inu]ele fugeau pe fa]a undelor, li[i]elecronc\neau [i b\eau apa cu labele, iarra]ele m\c\iau [i gâ[tele erau foarte agi-tate. Buraticii în\l]au în toate dup\-amiezile, în s\lcii, cor de or\c\iri disper-ate, cerând ploaia.

Dar lumea aceasta a satului,care tr\ia în armonie cu natura, dup\ legiproprii, aproape c\ a plecat în alt\ve[nicie. Din când în când, din muchiaHolmului, de-acolo de unde se vede îndep\rtare Ceahl\ul, pus parc\ de paz\culmilor din jur, dinspre care mireasmavântului, bruma argintie sau negura deas\ar trebui s\ anun]e schimbarea vremii [iapropierea frigului, câte un b\rân al locu-lui st\ cu ochii a]inti]i spre acestedep\rt\ri relative, încercând r\spunsuri laîntreb\ri noi. În ultimele decenii, vechilelor tipare, cele dup\ care oamenii satuluiî[i rânduiau activit\]ile agricole, au camfost date peste cap de ceea ce numesc„înc\lzirea global\”. {i nu se-mpac\ delocace[ti din urm\ reprezentan]i ai satuluivechi cu gândul c\ treburile lor la câmp artrebui hot\râte acum dup\ cum ]uguiescla televizor feti[canele acelea cu fustescurte care prezint\ buletinele meteo.

(prof. Ioan Leleu – din MonografiaComunei Miroslove[ti – despre oameni

[i locuri, ed. a doua)

Page 4: r al publica]iei Glasul Satului - · PDF fileconfec]ionarea costumului popular [i a textilelor de interior din zona noastr\ constituie un “fenomen unic în Moldova, ca [i în întrega

CMYK

cyan magenta yellow black

4 GLASUL SATULUIFebruarie 2010nr 1

În luna decembrie, forma]iilenoastre folclorice, cele specifices\rb\toririi Anului Nou, au participat,r\spunzând unor invita]ii onorante, lapatru manifest\ri de amploare, adev\ratefestivaluri dedicate tradi]iilor noastrena]ionale. Cu acest prilej, prezen]a caprei

[i c\iu]ilor, a buhaiului [i plugu[orului dinMiroslove[ti la Bistri]a, la N\s\ud, la VatraDornei [i la Ia[i a constituit înc\ o ocazieoportun\ de a promova imaginea satuluinostru, frumuse]ea spiritual\ a spa]iuluipe care îl mo[tenim. Dator\mrecuno[tin]\ animatorilor tradi]iei noastre

locale pentru d\ruirea în a perpetuaaceast\ zestre str\mo[easc\, precum [iConsiliului Local [i Prim\riei pentru încu-rajarea celor care poart\ cu însufle]ireaceast\ [tafet\ a genera]iilor.

Plugu[or (din folclorul nou)AHO! AHO! Pe la geam ascult\tori, Noi suntem colind\tori;Nu umbl\m cu Plugu[orulDe[i n-am arat ogorul…Noi ar\m la prim\var\C\ acuma prea mul]i ar\.Fiindc\ suntem mai cu mo],Noi nu facem ce fac to];

Doar atâta vom ara,Ce-am putut noi înv\]a.Plugu[orul cel str\vechi,De la b\dica Traian, Nu prea intr\ în urechi,Nici nu-ncape în ghiozdan.Dar [tim unul mai dincoace,

Care multora le place,De la alt badea TraianCare ni-i contemporan.Plugu[orul \sta, frate,Zice tata, n-are roate!Plugul \sta, n\zdr\vanul,Ar\ marea [i oceanul.Acum [tie-o lume-ntreag\C\ ar\ la Marea Neagr\...Plugu[orul \sta,-n fine,Are cuvinte pu]ine:H\i, h\, h\i! “S\ tr\i]i bine!”.(…De la anul care vine!) {i unde-i vorb\ pu]in\,Cic\-i c\mara mai plin\.

Iar acum, c-a trecut anul,Hai s\ facem inventarul...Trage]i plugul la liman!C\ ara]i deja de-un an...{i dac-a]i “ancorat” plugul,Hai s\ rostuim bel[ugul, S\ vedem ce ne r\mâne... H\i, h\i, h\i!, “S\ tr\i]i bine!”

O sut\ de boabe-s toate,Mai multe nici c\ se poate.Vreo optzeci, calamitate,Patru boabe au t\ciune(Boabele deci nu sunt bune),{aisprezece , la impozit(La nea Bodu în depozit),Restul, zero,-s pentru tine…H\i, h\i, h\i! ”S\ tr\i]i bine!”(…De la anul care vine!).

Înjuga]i la plug pl\vani,S-avem roade peste ani{i s\ se confirme,-n fine,Urarea “S\ tr\i]i bine!”…{i da]i bice la pl\vani!LA ANUL {I… LA MUL}I ANI!H|i! H|i!

(înv. Gh. Pârlea, pentru elevii s\i - 2007)

Primi]i … cu Plugu[orul?

Domnule primar Ionu] Gospodaru,din inventarul demersurilor gazet\re[tiface parte [i interviul. V\ propun s\ lu\mo piatr\-n gur\ [i s\ încerc\m [ noi unastfel de exerci]iu. A[adar, în perioadascurs\ din mandatul dumneavoastr\, de[iscurt\, constat o revigorare amanifest\rilor culturale, a unor activit\]idedicate mai degrab\ inimii. A]i fostini]iatorul, organizatorul (în cooperare),amfitrionul acestora. Acest gen de impli-care a primarului are, presupun, omotive]ie în ce v\ prive[te. Ne-odest\inui]i [i nou\ (dac\ e, eventual,vorba de o tain\)?* Am dorit ca prin aceste ac]iuni s\ pro-movez Comuna Miroslove[ti [i s\ faccunoscute frumuse]ea [i diversitateatradi]iilor [i obiceiurilor, a tezaurului spir-itual din satele ce alc\tuiesc comunanoastr\. Comuna Miroslove[ti se afl\ într-o zon\ în care tradi]iile au avut puterniceinfluen]e bucoveniene - în jur de jum\tatede mileniu, comuna Miroslo[ve[ti aapar]inut unit\]ilor [i subunit\]ilor admin-istrativ-teritoriale ale Bucovinei de sud,acestea caracterizându-se prin diversitate,originalitate, autenticitate. Puternica lorpersonalitate este exprimat\ în produseleactivit\]ilor arhaice, practicate [i perpetu-ate pân\ ast\zi de la o genera]ie la alta –“in timp ce nepo]ii, spre exemplu,manevreaz\ computerul, bunicile lor înc\mai ]es pânz\ [i covoare la r\zboiul de]esut, adus în prezent tocmai din perioadacând poporul român exista doar cagermene”, spune monografistul. Faptuluic\ acestor valori nu li se mai acord\importan]a [i aten]ia pe care o merit\,fiind înlocuite de false valori cotidiene, adeterminat ca o parte din aceste tradi]ii [iobiceiuri s\ fie pe cale de dispari]ie. Cusprijinul primit de la oamenii abilita]i dincomun\ (cadre didactice, arti[ti populari),consilieri locali care s-au implicat [i aufost prezen]i la mai toate ac]iuniledesf\[urate pe parcursul anului, nu am

urm\rit decât s\ reînviem o parte dinobiceiurile noastre locale, s\ fac s\ se“vorbeasc\” despre ceea ce a însemnatpentru lumea satului, pân\ nu cu multedecenii în urm\, organizarea unei [ez\torisau a unei cl\ci, s\ continue dansul pop-ular specific pentru Miroslove[ti, cum arfi “ciofu”, “munteneasca”,“hora în dou\p\r]i”, “b\beasca”, s\ încurajez obi-ceiurile de iarn\ precum alaiul caprei , alursului, al c\lu]ilor, banta Jianului. Edorin]a mea de a prezenta celor tinerimodul cum p\rin]ii [i bunicii lor (evidentc\ [i ai mei) î[i petreceau timpul liber. Iarcelor în vârst\ am dorit s\ le trezim astfelamintiri pl\cute.

Domnule primar, una din acesteac]iuni, poate cea mai complex\, a fost[ez\toarea organizat\ în loca]ia în caredumneavoastr\ desf\[ura]i o activitateantreprenorial\ (unii critici locali zic c\locul a fost artificial, c\ manifestarea sepotrivea într-o gospod\rie t\r\neasc\).Fiindc\ am fost [i eu prezent la eveni-ment, pot spune c\ anvergura [ez\torii afost f\r\ precedent pe meleagurile noas-tre. Nu întâmpl\tor evenimentul a fostmediatizat, [tiut fiind faptul c\ s-a realizato emisiune la TVR3 pe suportul [ez\torii.Apoi, institu]ia jude]ean\ care a contribuitprofesional la regizarea acestui spectacolpopular a realizat filme [i pliante pentru adovedi [i exemplifica pasiuneamiroslove[tenilor pentru conservarea [iperpetuarea tezaurului spiritual local. Tre-buie s\ d\m îns\ cezarului ce-i al cezaru-lui [i s\ ni-i scoate]i din anonimat pe prin-cipalii dumneavoastr\ colaboratori larealizarea [ez\torii.• În data de 9 martie 2009, înMiroslove[ti a avut loc, cum a]i remarcat[i dumneavoastr\, un eveniment culturaldeosebit pentru “via]a” comunit\]ii.“{ez\toarea” sau “claca la sat”, a fost omanifestare social-cultural\ organizat\ deConsiliul Local Miroslove[ti, în colaborarecu Centrul Jude]ean pentru Conservarea

[i Promovarea Culturii Tradi]ionale Ia[i.Organizarea unei [ez\tori sau cl\ci, eraun prilej prin care oamenii satului se con-stituiau într-o adev\rat\ institu]ie social\a comunit\]i, ca form\ de întrajutorare,dar [i ca o ocazie placut\ de a munci [ipetrece împreun\ zilele lungi de iarn\, dederulare a unor obiceiuri [i de înv\]are adeprinderilor de via]\ [i de munc\ speci-fice locului. Pentru c\ ac]iunea trebuia s\se petreac\ în casa unui gospodar, amstabilit c\ aceasta trebuie s\ sedesf\[oare în gospod\ria p\rinteasc\ aprimarului comunei, având [i avantajulunui spa]iu suficient pentru expunereatuturor obiectelor specifice. Astfel, încurtea familiei Gospodaru au poposit, perând, femeile în vârst\ – cunosc\toareletradi]ei -, celele mai tinere, copii de [coal\general\ [i o parte dintre persoanele devârst\ medie. Gazda evenimentului aufost p\rin]ii mei, care au decoratînc\perea cea mai spa]ioas\ (a cl\dirii lacare anterior v-ati referit) cu lucruri]\r\ne[ti (stative, furca de tors, v=rtelnita,ragila [i chept\nu]ii, cotopeiul, urzoiuletc…). Pere]ii fiind `mpodopiiti cucovoare de lân\, aveai senzatia c\ nu e[tiîn anul 2009, ci mai degrab\ în vremeacând astfel de [ez\tori erau în toi. Lacrearea cadrului autentic, o contribu]iemare a avut-o mo[ul Gheorghe Albu(“b\dita”), familia Gospodaru Costache [iMaria [i mai to]i vecinii mei, care, cu dou\s\pt\mâni înainte, au venit zilnic, ajutândla decorarea înc\perii. Doamnaînv\]\toare Alexandrina Leleu a contribuit,de asemeni, la reactualizarea con]inutuluitematic ce se roste[te în asemeneaîmprejur\ri, a cântecelor specifice. Desig-ur, sunt mul]i cei implica]i în organizareaevenimentului [i sper s\ nu se supere c\nu-i pot enumera pe to]i.

De[i nu-mi sunt necunoscute eveni-mentele culturale la care ne referim –lans\rile de carte (editia a doua a Mono-grafiei Comunei Mirosl\ve[ti, iunie, 2009,

în contextul celei de-a doua edi]ie aS\rb\torii Fiilor satului, manifestare deamploare), dezveliri de monumente (Troi-ta de la Soci, dedicat\ osta[ilor românic\zu]i pe meleagurile noastre, august,2009), întâlniri cu personalit\]i ale culturii[i artei (poetul, patriotul [i gazetarul Nico-lae Dabija, universitarul, monografistul,artistul fotograf, gazetarul Vasile{oimaru, interpretul instrumentist VasileIovu, discipolul din stânga Prutului alnaistului Gheorghe Zamfir, to}i dinBasarabia), comemor\rile (ZileleSadoveanu, noiembrie 2009), spectacolulTeatrului din Ia[i oferit copiilor Comuneide Cr\ciun, particip\rile la festivalurile defolclor de la N\s\ud, Bistri]a, Vatra Dornei[i Ia[i, parada obiceiurilor de An Nou(decembrie 2009) –, mi-e greu s\ cred c\toate acestea au înc\put în anul recentîncheiat, mi-e greu s\ cred c\ la toateacestea a putut fi vioara întâi, ca organiza-tor, un primar tânar, [tiut fiind faptul c\tinerimea postmodern\ nu e prea recep-tiv\ la valorile arhaice ale satului.

Ce-a]i reu[it în acest timp, ca retro-spectiva 2009 s\ fie relativ complet\, [i pealte planuri care ]in de fi[a postului unuiprimar?

* A]i prefera ca locuitorii comunei s\constate [i s\ aprecieze realiz\rile din cele18 luni de mandat. Pot spune c\ prin toatecele ce am realizat am urm\rit modern-izarea comunei, fie c\ a fost vorba deasfaltatea drumului din Miroslove[ti, derenovarea C\minului CulturalMiroslove[ti, de pietruirea drumurilor dinsatele Soci [i Ver[eni, de înfiin]area decentre de colectare selectiv\ a de[eurilor,de amenajarea de locuri de joac\ pentrucopii sau de dotarea [colilor dinMiroslove[ti [i Soci cu sistemul deînc\lzire prin central\ termic\.

Înainte de a v\ pune întrebarea final\,cea legat\ de perspective\, în contextulunui nou an, remarc acum, în prag de2010, deja o ini]iativ\ de aceea[i anver-

gur\ cu cele intrate în gestiunea timpuluitrecut: sus]inerea financiar\, al\turi deConsiliul Local, a unei publica]ii periodice,în premier\ la Miroslove[ti dup\ cel de-alDoilea R\zboi Mondial. Încerca]i cumvas\ ob]ine]i prin aceast\ contribu]ie uncapital politic în perspectiv\? Sau suspici-unea noastr\ e subjugate\ imaginii gener-alizate vizavi de faptele politicienilor (fie ei[i locali)?

* Prin apari]ia acestei publica]iidoresc s\ umplu un gol care exista învia]a cultural\ [i administrativ\ acomunei noastre. Exist\ un poten]ial spe-cific acestui gen de comunicare în rândulunor dasc\li dedica]i din comuna noastr\,m\ refer în primul rând la cei care au scrismonografia comunei, ce simt c\ pot s\ sed\ruiasc\ benefic comunit\]ii [i în acestnou gen de manifestare. În ce m\prive[te, voi urm\ri c\ segmentul destinatadministra]iei s\ con]in\ informa]ii utilepentru cet\]ean, informa]ii pe care admin-istra]ia local\ s\ le transmit\ accesibillocuitorilor comunei, doresc s\ supunspre dezbatere public\ proiecte pe careurm\rim s\ le realiz\m [i s\ primesc, peaceast\ cale, propuneri [i sugestii pentrurezolvarea problemelor care privesccomunitatea noastr\.

{i în sfâr[it, domnule primar, ce gân-duri de nou orizont v\ bântuie, s\zicem,nop]ile cu insomnie ([tiut fiind c\ noapteaeste un sfetnic bun)?

Când este vorba de viitor, deplanuri [i proiecte specifice administra]ieilocale, trebuie s\ fim reali[ti, în primulrând, [i s\ con[tientiz\m c\ viitorul, înaceast\ direc]ie, depinde de ceea ce noinumim uzual fonduri. Cum în perioadaactual\ este mai greu decât a fost, vreaus\ fiu mai rezervat cu visurile, f\r\ îns\ aabandona planurile de viitor. M\ voi pre-ocupa s\ rezolv problema apei potabile încomun\, prin extinderea re]elei pe oricestrad\, voi avea grij\ ca locuitorii s\ ben-eficieze de un iluminat public core-spunz\tor [i s\ aib\ drumuri mai bune.M\ voi zbate [i pentru alte aspira]ii care]in de datoria mea de primar. M\ voiimplica în continuare în sprijinirea vie]iispirituale a comunit\]ii. Vreau s\-i asigurde cele spuse pe concet\]enii comunei [i,fiindc\ suntem înc\ la început de an,doresc s\ le urez, prin intermediulproaspetei gazete locale, La mul]i ani, cus\n\tate! Iar redac]iei revistei Glasul satu-lui, mult succes…

(interviu realizat de Gh. Pârlea)

Omul sfin]e[te locul Retrospectiv\ 2009

Interviu acordat de primarul Comunei Miroslove[tipentru primul num\r al publica]iei Glasul satului

Page 5: r al publica]iei Glasul Satului - · PDF fileconfec]ionarea costumului popular [i a textilelor de interior din zona noastr\ constituie un “fenomen unic în Moldova, ca [i în întrega

CMYK

cyan magenta yellow black

5 GLASUL SATULUI

Satul [i Comuna Mirosl\ve[tise afl\ în interiorul unui patrulater spiritu-al, delimitat de mari contemplatori ai fru-muse]ilor universului din literatura noas-tr\ clasic\: Mihail Sadoveanu la Pa[cani,cu r\d\cini în Ver[enii Mirosl\ve[tilor,Vasile Alecsandri la Mirce[ti, Ion Creang\la Humule[tii Neam]ului [i Calistrat Hoga[

la Piatra Neam]. Dac\ Urs\che[tii din Ver[eni

sunt nepo]ii [i str\nepo]ii de pe mam\ ailui Sadoveanu, Hog\[enii din Ciohor\nisunt, cu probabilitate demonstrat\,urma[i ai lui Calistrat Hoga[ (înv. RozaliaPantelimon – fost\ Hoga[, doctor în med-icin\ Cleopatra Andrie[ – fiica Rozaliei,

înv. Alexandrina Leleu – fost\ Hoga[) –vezi studiul “Calistrat Hoga[” de VladimirStreinu, respectiv cartea “Tataia” de Sido-nia Hoga[ (fiica scriitorului).

Nu întâmpl\tor în acest spa]iusadovenian au ap\rut scriitori, ziari[ti,filologi [i al]i c\rturari precum VasileIancu – scriitor [i ziarist din Ciohor\ni,Petre Gâ[te[cu – geograf de renumeinterna]ional din Soci, Constantin Partin –profesor universitar (filolog) din Soci,Manole Corcaci – ziarist din Ver[eni sauIon Hoga[ – ziarist din Mirosl\ve[ti.

În literatura sadovenian\,{oim\re[tii, din a c\ror sev\ se tragemarele nostru patriot [i c\rturar contem-poran de peste Prut Vasile {oimaru, aufost izvorul de crea}ie a romanului „Nea-mul {oim\re[tilor”, dedicat în modexplicit bunicilor s\i de la Ver[eni. SatulMirosl\ve[ti apare în car]ile sadovenieneca loc de trecere pe drumul dintre Pa[cani[i Ver[eni a celui ce avea sa devina cele-brul scriitor de vi]\ ver[enean\. Iar per-sonajele sadoveniene, oamenii ce apar înpersoana lui Mo[ Leonte Spânu dinMirosl\ve[ti (la Hanul lui Haramin –Nicoar\ Potcoav\) sau a Comisului Ioni]\

de la Hanul Ancu]ei, tot din Mirosl\ve[ti,sunt înzestrate cu harul povestirii [i a`n]elepciunii omului de la ]ar\.

Aici, pe valea Moldovei, “inim\a ]\rii Moldovei” cum o define[te marelegeograf Victor Tufescu, la întâlnireajude]elor Ia[i, Suceava [i Neam], oameniisunt lega]i de priveli[tile frumoase aleRâului Moldova, prin care Nicoar\ Pot-coav\ a trecut cu ceata lui de o[teni, îndrum spre Davideni [i înapoi, prin vadulSasului, spre Cetatea de Scaun a Sucevei.Pe Dealul C\p\]ânii, din Soci, spre Boura,legenda – preluat\ [i de Sadoveanu –spune c\ Drago[ ar fi r\pus fiara (bourul)al c\rei cap (c\p\tân\) a dat denumirealocului.

Aceast\ istorie a locurilor noas-tre ar putea încuraja antreprenorii locali s\investeasc\ în agroturism. Interesant ar fica pe acest deal împ\durit al C\p\]ânii s\se amenajeze un spa]iu îngr\dit pentruc\prioare, sub denumirea de Rezerva]ia“Drago[ Vod\”. Acest loc ar putea fi legatprintr-un telescaun de o plaj\ amenajat\la B\descu, în contextul existen]ei unorpensiuni agroturistice în satele comunei.Proiectele turistice în aceast\ zon\, la

[oseaua Europa 85, ar fi avantajoasedatorit\ fluxului mare de trec\tori, care aunevoie de popas pentru mas\ [i cazare, dediversificare a ofertei existente în zon\. Laacestea s-ar putea ad\uga [i elemente dintradi]ia noastr\ etnografic\ [i folcloric\,tradi]ie determinat\ de influen]e sucevene[i nem]ene care [i-au pus amprenta peîns\[i structura spiritual\ a oamenilorno[tri, deosebindu-ne de vecinii din zonaSiretului.

La inventarul acestor elementecare pot avea valoare turistic\ într-unproiect antreprenorial local, s\ maiad\ug\m Biserica din lemn de laMirosl\ve[ti, Cimitirul vechi din Soci,care, în gândurile unui apropiat cepre]uie[te faptele trecutului a devenitCimitirul osta[lor români, cu alee deacces la E85.

Ceahl\ul literaturii române a consa-crat deja sintagma oameni [i locuri pentruoamenii [i locurile trecutului. Noi,nutre[te semnatarul acestor rânduri, s\ oprelu\m pentru oamenii [i locurileprezentului.

Prof. Ioan Leleu

Miroslove[ti – Oameni [i locuri

Februarie 2010nr 1

Str\inii care ne viziteaz\]ara sunt contraria]i, între altele,de un paradox – evident, un para-dox românesc. {i iat\ ce cred eidespre noi [i ]ara noastr\. Dum-nezeu a f\cut ca geneza poporuluinostru s\ se petreac\ într-un col}al Lumii pe care nu-l merit\m, devreme ce noi, românii, pâng\rimcu mizeria vie]uirii noastre câm-purile, dealurile, mun]ii [i apelepeste tot unde vezi cu ochii.

Oare a[a de grav ne-a mutilatsufletele via]a în colectiv impus\de regimul totalitar? ar trebui s\ne întreb\m [i noi. Desigur, imu-nitatea aceasta a noastr\, dobân-dit\, vizavi de grija fa]\ de

cur\]enia ogr\zii mari, cea acomunit\]ii locale, ar cam fi cazuls\-[i piard\ din durabilitate. Pri-marul comunei, Ionu] Gospodaru,ne-a oferit ajutorul în acest sens.Iat\, conform prevederilor negoci-ate de România cu U.E., de la datade 16 iunie 2009 a trebuit s\ se`nchid\ depozitele neautorizate dede[euri de pe raza localit\]ilor din]ar\. În comuna Miroslove[ti celepatru gropi de gunoi care preluaude[eurile au fost înlocuite de 15centre de colectare a de[eurilor,dotate cu 60 de eurocontainere.S-a avut în vedere, conformnormelor, ca eurocontainerele s\poat\ prelua de[eurile selectiv,acestea fiind colorate diferit [i

inscrip]ionate corespunz\tortipurilor de de[euri. Pe razacomunei opereaz\ un agent eco-nomic care, în schimbul unei taxe,preia s\pt\mânal (în cursul zileide joi) de[eurile [i le transport\ lao groap\ de gunoi autorizat\. Pri-marul dore[te ca locuitorii s\ deadovad\ de spirit civic [i s\ depun\de[eurile corespunz\tor, asig-urând selec]ia preconizat\.

Redac]ia nutre[te speran]a c\,sp\lându-ne de p\catul profan\riiCrea]iei – paradisul nostru nemer-itat –, turi[tii [i antreprenoriistr\ini vor fi absolven]i astfel, sprebuna lor dispozi]ie, de… înc\ unparadox, din atâtea câte sunt peLume. (Redac]ia)

S\ ne bandaj\m r\nilesufletului ... [i pe cele

ale mediului Concursul geografic

“Universul satului ie[ean “ înansamblul s\u , pune accent peînsu[irea de cuno[tin]e [i for-marea de capacit\]i, referitoare laelementele specifice ale orizontu-lui local , pe deprinderi , atitudini[i valori , toate raportate la întreg-ul teritoriu administrativ jude]ean.

Concursul este organi-zat de ISJ Ia[i, în colaborare cuConsiliul Local al ComuneiAroneanu [i {coala “Aaron Vod\”Aroneanu.

Tema concursuluiurm\re[te cultivarea ata[amentu-lui fa]\ de locurile natale [i seadreseaz\ elevilor claselor V-VIIIdin [colile din mediul rural.

Etapele concursuluisunt : faza pe cerc pedagogic (însemestrul I, noiembrie) unde secalific\ echipajele situate pelocurile I , II , [i III ( 3 elevi); faza

jude]ean\ (în semestrul al II-lea,mai).

Concursul are doua probe:proba scris\, sus]inut\ de un sin-gur elev din fiecare echipaj, careva r\spunde unor subiecte referi-toare la geografia jude]ului Ia[i(90 minute); proba practice\, careconst\ în realizarea unui poster, aunei plan[e sau a unui documen-tar – activitate realizat\ în [coal\[i prezentat\ în concurs, în colab-orare, de c\tre to]i membriiechipajului (15 minute).

E de precizat c\ s-a elaborat[i bibliografia aferent\.Sub coordonarea autorului acesteipresent\ri publicistice au fostselecta]i 3 elevi : Leleu Alexandru(cls a VII-a), Airinei Florina (clasaa VIII-a), Nica Georgiana (clasa aVIII-a), care au alc\tuit echipajul[colii SAM Miroslove[ti.

Pe 27 noiembrie 2009

s-a desf\[urat la {coala NicolaeIorga Pa[cani faza pe cerc, undeau participat echipaje din zonarural\ a municipiului.

Echipajul [colii noastres-a clasat pe locul I la ambeleprobe, cu maximum de puncte,promovând la faza jude]ean\ (pentru luna mai 2010).

Men]ionez c\ pobapractice\ a constat în prezentareaunui CD (documentar-prezentarePower Point) intitulat Miroslove[ti–despre oameni [i locuri, realizatde elevul Leleu Alexandru, asistatde secretarul [colii, dl.ApreuteseiCostel.

Motiva]i de succesul de etap\,componen]ii echipajului [coliinoastre se preg\te[te constant [icu speran]e vii pentru faza final\ aconcursului. S\ le ur\m succes.

Prof . Ioan Pârlea

{coala, dasc\lii [i înv\]\ceii Elevi miroslove[teni în compete]ii jude]ene

“UNIVERSUL SATULUI IE{EAN” (Editia I, anul [colar 2009-2010)

Page 6: r al publica]iei Glasul Satului - · PDF fileconfec]ionarea costumului popular [i a textilelor de interior din zona noastr\ constituie un “fenomen unic în Moldova, ca [i în întrega

CMYK

6 GLASUL SATULUI

Tr\m într-o lume în continu\schimbare, o lume ce evolueaz\ neîncetat[i, mai ales , în ritmuri rapide. E o lume aexploziei de informa]ii [i a diversific\riimijloacelor de comunicare [i informare.Ast\zi, în cele mai multe din caseleromânilor, g\sim un computer, mai multsau mai pu]in performant, [i, de cele maimulte ori, conectat la internet.

E un lucru foarte bun faptul c\p\rin]ii se str\duiesc din r\sputeri s\ leofere copiilor lor tot ceea ce le este nece-sar, încercând, pe cât posibil, s\ ]in\ pasul

cu vremurile; iar internetul reprezint\ osurs\ fantastic\ de informare .

E departe de mine gândul de aspune c\ nu e necesar [i util calculatorulcopiilor. Ba, dimpotriv\, sunt convins\ c\f\r\ el nu s-ar putea integra în societateasecolului al XXI-lea, un secol al lumiicomputerizate.

Vreau, îns\, s\ atrag aten]iap\rin]ilor c\ de multe ori copiii lor î[ipierd foarte mult timp pe calculator [i nuîncercând s\ adune informa]ii ce ar puteas\ contribuie la îmbog\]irea culturii lor

generale.Messengerul reprezint\ un mijloc

de comunicare interuman\ foarte eficace[i utilizat din ce în ce mai mult [i de elevii[colii noastre.

Dar a]i v\zut cum scriu copiii dum-neavoastr\ pe messenger?!

Regulile de scriere parc\ n-ar maiexista. Din dorin]a de a scrie cât mai rapid[i cei ce le cunosc le ignor\. În plus, pres-curt\rile utilizate fac, de cele mai multeori, ca mesajele lor s\ fie indescifrabilepentru cei neaviza]i.

M\-ntreb ce vor în]elege cititoriiacestui articol din [irul urm\tor de,,cuvinte’’ : cf, cmf, bn ,sal, sp, brb, dnd,thx, ms, cp, npc, pls, tn ,mn, cz, qmn,ktn…

M\ îndoiesc sincer c\ mul]i dintreadul]i ar putea s\ realizeze o asociere aacestora cu semnifica]iile lor: ce faci,bine, salut ,spune, a[teapt\, nu deranja,mul]umesc, cu pl\cere, tu, te rog, tine,mine, ce zici, ca mine, ca tine…

Mult s-au str\duit marii intelectualiai secolului al XIX –lea s\ demonstreze c\

limba noastr\ este limb\ latin\,pre]uindu-[i originile. Mult s-a str\duitMaiorescu, având al\turi pe ceilal]i juni-mi[ti, s\-[i conving\ unii contemporanic\ limba român\ e limb\ fonetic\ [i c\ oscriere etimologic\ ar îngreuna inutilîn]elegerea limbii române.

Iat\ c\ tinerii no[tri de ast\zi sestr\duiesc din r\sputeri s\o,,englezeasc\’’, ,,]’’ devenind ,,tz’’, ,,[’’devenind ,,sh ’’, f\r\ s\ mai vorbim deavalan[a de neologisme, multe chiarnecesare .

Exprimarea corect\, oral\ [i scris\,a fost dintotdeauna [i este unul dindezideratele [colii române[ti din toateepocile. Formarea [i dezvoltarea capac-it\]ii de comunicare oral\ [i scris\reprezint\ unul dintre obiectivele majoreale înv\]\mântului românesc, în general,ale disciplinei limba [i literatura român\,în special.

Ve]i spune c\ e bine: comunic\.Dar cum?!

Oare scrierea corect\ s\ nu maiaib\ nici o importan]\?

Noi, cadrele didactice, ne str\duimca elevii no[tri s\ vorbeasc\ [i s\ scriedin ce în ce mai îngrijit, în spiritul limbiiromâne literare.

A[ atrage aten]ia, atât elevilor, cât[i p\rin]ilor, c\ lectura suplimentar\reprezint\ principalul mijloc deîmbog\]ire [i cultivare a limbii. A[a încâtnu uita]i de existen]a c\r]ilor [i de faptulc\ ele a[teapt\ t\cute [i pr\fuite s\ mai fie[i citite din când în când.

Aminti]i-v\ de afirma]ia lui F\nu[Neagu, din ,,Ploaia de aur la fereastr\’’:

,,A vorbi frumos române[teînseamn\ a fi colindat de dor, a scrie fru-mos române[te înseamn\ a fi g\sitc\rarea dorului c\tre dor .’’

Voi încheia pledoaria mea cuîndemnul de a pre]ui limba român\ [inutrind speran]a c\ v\ ve]i str\dui, dragicititori, s\ nu-i [tirbi]i cu nimic fru-muse]ea.

Prof. Stan Virginica

Computerul versus limba roman\

Sunt un copil norocos. M-amn\scut într-un sat minunat, cu locuri fru-moase [i oameni gospodari. Mirosl\ve[ti- se nume[te satul meu, iar eu sunt un puide mirosl\ve[tean n\stru[nic [i glume],a[a cum îmi spun colegii [i prietenii dejoac\.

De[i înc\ nu mi-am încheiatvârsta copil\riei, pot spune deja c\ amtr\it clipe de neuitat aici, în satul meunatal.

Oriunde plecam cu familia în

vacan]e [i oricât de frumos era acolo,sim]eam c\-mi lipse[te totu[i ceva: îmilipseau livada cu p\s\rele, antena cuporumbei, holul lung al casei mele,bunicii, uli]a cu prietenii de joac\ ...

Uli]a copil\riei mele îmi prile-juie[te foarte multe amintiri, iar pentrumine ea este locul cel mai frumos de peP\mânt. Ori de câte ori m\ întorc acas\,ea m\ prime[te, precum o mam\ bun\, cubra]ele deschise. Cineva spunea c\ esteuli]a cu cea mai mult\ vegeta]ie.

Prim\vara, mai ales când pomii sunt înfloare, uli]a arat\ ca o adev\rat\ zi des\rb\toare.

Pe uli]a copil\riei mele locuiesc per-soane importante pentru mine: înv\]\torultat\lui [i al surorii mele, înv\]\toarea mea,diriginta mea, iar la r\scruce locuie[te pri-marul comunei noastre.

Pentru mine satul în care m-amn\scut e ca un col] de rai, cu minunatelocuri de odihn\ [i recreere.Apoi, dep\rtându-m\ pu]in de casacopil\riei, nimeni n-a petrecut zile desc\ldat [i de plaj\ mai frumoase ca laMoldova noastr\, râul cel preistoric.

Nimeni n-a b\ut ap\ maigrozav\ ca apa de la izvorul din„planta]ii”, ori de la Costi]\, aproape deStejarul lui Andriu]\ – monument alnaturii, vechi de peste 600 de ani, doborâtacum de furia naturii.

Nimeni n-a mo[tenit costumena]ionale mai frumoase ca ale noastre.Înc\ din clasa a IV-a, doamna înv\]\toarene-a înv\]at primii pa[i de dans popular

local, explicându-ne cât de important estes\ p\str\m tradi]ia în satul nostru.

De[i nu este o s\rb\toare aut-entic\, [i de Hallowen ne distr\m foartefrumos de la o vreme.

Ah, cât de fericit am fost cândnoi, echipajul clasei a VII-a, am câ[tigatconcursul “Zilele Sadoveanu”! Sau ceclipe emo]ionante am tr\it la întâlnirea cuun poet renumit din Republica Moldova –Nicolae Dabija, care a recitat [i versuri deGrigore Vieru, acompaniat de c\tremaestrul naist Vasile Iovu.Excursiile organizate [i întrecerile sportivene-au însufle]it [i ne-au dezvoltat spiritulde competi]ie. Olimpiadele de Religie [iMatematic\ ne-au oferit posibilitatea s\ne-ntrecem cu al]i copii din jude],ob]inând [i diplome de merit.Toate acestea sunt clipe minunate. {i înc\nu-s doar atâtea aceste bucurii ale copi-lariei mele. Cum a[ putea uita cea maiemo]ionant\ zi din fiecare an – AjunulAnului Nou, când întregul sat este îns\rb\toare. Sute de oameni se adun\ în

centrul satului pentru a-[i dep\na amintir-ile de peste an [i pentru a revedeaforma]iile de Anul Nou. “Capra deCordele”, înalt\ de peste doi metri,domin\ scena. Aceasta este înso]it\ de“c\iu}i”, „buhai”, ur\tori, colind\tori [imasca]i, dansând în ritmul muzicii de fan-far\.

Când voi fi mare, când c\ilevie]ii mele se vor îndep\rta de satul natal,sunt sigur c\-mi voi reaminti cu dragaceste clipe minunate. Bunica îmipoveste[te c\ atunci când eram mai mic[i m\ întorceam cu familia de undeva maide departe, respiram u[urat [i spuneam:Ah! Ce frumos miroase aerul de-acas\!Iat\, inspir adânc miresmele ogr\ziicopil\riei mele, ca s\ pot spune [i acum,de fapt, mereu: ah, ce frumos miroaseaerul de-acas\!

Leleu Alexandru-Ioan, clasa a VII-a{coala de Arte [i Meserii

Miroslove[ti

Clipe de neuitat în satul meu natal

Anul acesta e an jubiliar Emi-nescu – e al o sut\ [aizecilea ande la anul na[terii poetului. Înmodestia puterii noastre, îlomagiem propunându-le citito-rilor no[tri câteva strofe emine-sciene din Gloss\(1883, decem-brie). Demersul nostru va contin-ua în num\rul urm\tor.

Gloss\………………………………Viitorul [i trecutulSunt a filei dou\ fe]e,

Vede-n cap\t începutulCine [tie s\ le-nve]e;Tot ce-a fost ori o s\ fieÎn prezent le-avem pe toate,Dar de-a lor z\d\rnicieTe întreab\ [i socoate.

C\ci acelora[i mijloaceSe supun câte exist\,{i de mii de ani încoaceLumea-i vessel\ [i trist\;Alte m\[ti, aceea[i pies\,Alte guri, aceea[i gam\,Am\git atât de-adese

Nu spera [i nu ai team\

Nu spera când vezi mi[eiiLa izbând\ f\când punte,Te-or întrece n\t\r\ii,De ai fi cu stea în frunte;Team\ n-ai, c\ta-vor Între dân[ii s\ se plece,Nu te prinde lor tova[i:Ce e val, ca valul trece.………………………………..

Eminescu „Luceaf\rul poeziei române[ti”

De prin preajma anului 2002,dasc\lii miroslove[teni carelucrau la Monografia comunei aufost contacta]i de conferen]iaruluniversitar dr. Vasile {oimaru.Acest remarcabil intelectualbasarabean lucra la monografiaNeamul {oim\re[tilor – 500 deani de istorie. Monografistul de la

Chi[in\u [i-a descoperit sr\mo[iipe meleagurile noastre [i, gra]iefor]ei sale intelectuale, a dat bice[i… fân celor care trudeau ladescoperirea istoriei noastrelocale. De aici încolo a început s\se construiasc\ o punte pestePrut, dinspre Chi[in\u înspreMiroslove[ti (O alt\ punte pestePrut, cum [i-a intitulat articolul

din Tribuna înv\]\mântului, referi-tor la acest început de leg\tur\spiritual\, înv\t\torul Gh. Pârlea).{i ceea ce a urmat e în\l}\tor [idemn de…povestit. M\car atâtcât se în]elege din eseul al\turat.

(Redac]ia)

Prietenii no[tri basarabeni

Februarie 2010nr 1

Page 7: r al publica]iei Glasul Satului - · PDF fileconfec]ionarea costumului popular [i a textilelor de interior din zona noastr\ constituie un “fenomen unic în Moldova, ca [i în întrega

CMYK

7 Glasul Satului

La Hanu Ancu]ei (Sau) Locul unde înc\ se mai

istorisesc – în grai dulce, moldovenesc –fapte din vremuri de demult apuse

Se întâmpl\ ca m\car o dat\ pean s\ merg [i eu la Hanu Ancu]ei. Întot-deauna, îns\, întâmpl\tor. A[ face-omereu, cu voluntariatul celui profundmotivat, dar numai ca vizitator. Cum îns\hanul nu-i muzeu, ci loc unde se intr\ cas\ dai tribut trupului, cu cheltuial\ mare,n-o fac decât …când n-am încotro. {i defiecare dat\ când intru în înc\perea aceeamare, primitoare, rânduit\ dup\ obi-ceiurile arhaice, sunt mi[cat l\untric deceva ce mi se trage precis de la slovasadovenian\. {i tulburarea asta nu-miface r\u, ci m\ cople[e[te pl\cut de unsentiment al trecutului, al istoriei. B\nui-esc c\ tr\irea aceasta ar fi [i mai accentu-at\ dac\ mesenii n-ar fi oamenii epociinoastre, ci acei ai vremurilor care au con-sacrat locul, prin pana Maestrului. {i cumoamenii trecutului au f\cut trecerea,firesc, în alt\ lume, speculez [i eu, dup\pofta sufletului romantic, prezen]a la vreo

mas\ dosit\ a vre-unui p\mântean deprin satele megie[ehanului, care araduce cât de cât lachip [i port cu vreunr\ze[ de demult. {iasta m\ ajut\ s\ audde la acest str\bunîncropit vorbe neros-tite, dar închipuitedup\ dorin]a meaascuns\…

*Oameni

buni, ia ridica]ioleac\ ochii dinulcelele burduhoase[i asculta]i povesteahanului ista, care nu-i han de rând. I-ade-varat îns\ c\, dac\ nuse n\[tea nepotul luiGheorghe [i-a’Anghelinei Ursachi

de la Ver[eni, b\ietu’ Profirei, cel agiunsscriitor mare, [i de-i zice Sadoveanu,r\mânea [i Hanu Ancu]ei doar un loc dez\bav\, ca multe altele, [i nimic mai mult.

Da' s\ [ti]i dumneavoastr\ c\ nuexist\ pe lume han mare la drum mic.Drumu' ista, la care î[i deschidea por]ilehanu’ (acum, doar u[ile) cu aproape treiveacuri în urm\ (f\r\ 8 ani, numai), e dru-mul voievozilor desc\lec\tori—Drago[ [iBogdan. {i asta nu-i pu]in, c\-s de-atunciaproape [ase veacuri. {leahul ista, de-izice Drumu' B\ei, a fost c\lcat de pot-coavele multor cai, care amu-s dinte oriochi de lup. F\ga[ul lui a fost adâncit dechervanele cu coviltir ale negustorilorarmeni, înc\rcate cu m\rfuri nem]e[ti,aduse tocmai de pe la Lipsca, de-i zicoamenii azi Leipzig, ori de la Lvov, dinPolonia, înc\rcate cu m\rfuri t\t\r\[ti, bachiar cu m\rfuri de prin îndep\rtata Indie,de unde-a venit [i neamul l\utarilor no[trituciurii, care-[i fac veacurile aici la han.Au b\tucit drumul ista, oameni buni,o[teni f\r\ num\r, monahi de la m\n\stir-ile Neam]ului, boieri mari [i mici, cu tre-buri pe la împr\[tiatele lor mo[ii, r\z\[icu pricini la Divan, ho]i de rând [i haiduci

vesti]i, domni moldoveni [i munteni, registr\ini, în trecere sau peste r\zboaie.

Dupa ce s-o ridicat hanu’, care la-nceput era cetate, cu ziduri groase [i cupor]i ferecate noaptea, ca s\ nun\v\leasc\ nepofti]ii, [i dup\ ce-o trecutvremea toate cele de demult au reînviataici, în istorisirile bine me[te[ugite aledrume]ilor. Vorbe vechi s-au spus la han,multe cât frunzele copacilor, dar au zburat[i ele odat\ cu frunzi[ul toamnelor. Multeoale s-au spart aici, oameni buni, mul]ipe[ti[ori din râul ista ce-o dat nume ]\rii,mrene [i cleni, pr\ji]i pe vatr\, în talgerede lut, au cr\n]\nit drume]ii timpului. Aumistuit crapi [i cârlani la pro]ap, aumolf\it, în pl\cinte poale-n brâu, brânzamultor turme de oi de pe-aici ori dinspremunte, unele fiind, poate, ale lui NechiforLipan, cel r\pus cu vicle[ug de baltagullui Bogza, cu p\rt\[ia lu' Cu]ui.

{i-n t\t acest timp, Ancu]ele cele dedemult – care-acuma-s oale [i ulcele, cas\ bem noi vin din ele – umblau ca ni[tealbine, împodobite cu [iraguri de m\rgele[i n\frame nem]\[ti, vam\ cu care negus-torii cei înseta]i de vin [i de ochii dulci aihangi]elor le cump\rau bun\voin]a. {iuite-a[a, st\tea Ancu]a la mângâiat camâ}a la dezmierdat.

Da' [i localnicii no[tri [i-au ostoitpoftele lume[ti la Hanu Ancu]ei, în dru-murile lor s\pt\mânale la Târgu’ de laTupila]i, deschis târgove]ilor exact acum162 de ani, pe mo[ia logof\tului {tefanCatargiu. Carele s\tenilor dinMirosl\ve[ti, Ciohor\ni [i Muncelul deSus î[i încruci[au c\ile, unele la dus altelela-ntors, ici la han. Cei care se-ntorceauintrau s\ bea adalma[ul târguielilor f\cutecu animale mari, c\ la asemenea negus-torii aveau mereu dare de mân\.

{i pune-te pe vorb\ apoi,mângâind rotunjimea ulcelei, cu ochii larotunjimile Ancu]ei. Trebuie s\ [ti]i,oameni buni, c\ Ancu]ele dinaintea celorpe care le mângâiem noi acum cu priviriascunse, ca s-avem cu ce ne spovedi lapop\, f\ceau [i fapte mai de isprav\ decâtcele de-a am\gi drume]ii cu nurii lora]â]\tori sau de-a le turna vinul dincof\iele. Iat\, de pild\, una din Ancu}elecele vechi a uneltit cu-n r\z\[ cam z\lud,care-avea la inim\ fata unui boier, s-or\peasc\ chiar de-aici, de la vadu’

Moldovei, [i s-o duc\ în bordeiul lui defugar. Trebuie spus c\ [i coni]ei îi chicasecu tronc flac\ul cel de la coarnele plugului[i c\ deja p\c\tuise cu el, spre ru[ineaneamului boieresc. Dudui]a se afla atuncila han, în drum spre M-rea Agapia, undeboierul, înso]it de arn\u]i, o ducea s\-[iisp\[easc\ p\catul. Planul pus la cale deibovnicul coni]ei, împreun\ cu Ancu]a, l-al\sat pe boier cu botul pe labe, f\r\ s\poat\ a o învinui pe uneltitoarea de la han.

Trebuie s\ v\ spun, oameni buni, [i unahazlie, petrecut\ aici, la han. Cic\ Vod\Mihalache Sturza, Domnul cel carest\pânea mo[ii [i-n coastele satelor noas-tre, c\zu [i el pe nepus\ mas\ aici, la han,într-o bun\ zi. Nici m\car unul îns\ din ceiafla]i cu ulcica-n bra]e nu-l cuno[tea peVod\ [i to]i îl luar\ drept un boier oare-care. Printre meseni, se afla [i-un r\z\[de prin p\r]ile Sucevei, un îndr\zne] lim-but, care intr\ -ndat\ în vorb\ cu boierul.Boierului nostru, Domnului cel ne[tiut, îipl\cu r\za[ul [i-l întreb\ cu ce rost îi estedrumul pe-acolo. R\z\[ului cu stuchit lafurc\ atât îi trebui [i-ndat\ începu s\-[iverse amarul ce-l ardea la inim\. Îi spuseboierului c\ merge la Vod\, la Ie[, s\-ifac\ dreptate într-o pricin\ cu un corb deboier de prin p\r]ile lui, cu care se judecapentru ocina p\rinteasc\. Îi ar\t\ traistaticsit\ cu hâr]oage [i cu pece]i domne[tidin vechime [i se jur\ în fa]a boierului c\,dac\ nici Vod\ nu-i face dreptate, se las\lehamite. Dar îl va pofti pe mai marele]\rii, ca s\-[i verse n\duful, s\-i pupeiapa...undeva, aproape de coad\. {i-iarat\ boierului mâr]oaga, legat\ sub un[opron a’ hanului. Mesenii începur\ s\râd\, iar boierul, adic\ Vod\, ce s\ fac\, le]inu hangul, mânz\[te. Pe semne, vre]i s\[ti]i pe unde [i-o scos c\me[a r\z\[ulcând o dat ochii cu Vod\, la cancelariadomneasc\…Ap\i, când o agiuns laDomnie, Vod\ o [i dat ordin unuifonc]ionar domnesc s\-l aduc\ în fa]a sape r\z\[ul din p\r]ile Sucevei. Când]\ranul nostru o dat nas în nas cu Domnul[i v\zu c\-i acela[i cu boierul de la HanuAncu]ei, o strâns tare din m\s\le, în timpce-i n\v\lea t\t sângele-n obraji. Domnul,pref\cut c\ nu-[i aminte[te de el, i-o cerc-etat hâr]oagele [i o socotit c\ musai tre-buie s\-i fac\ dreptate. Mul]\mit pestem\sur\, r\z\[ul, cu inima cât un purice, îi

s\rut\ mâna Domnului, îngenunchindintâi [i mergând apoi ca racul, ca s\ nu-iîntoarc\ spatele st\pânulu. Când d\ s\plece, îns\, deodat\ îi r\sun\ în urechiglasul lui Vod\, care îl întreab\ cum ar fir\mas dac\ nu-i d\dea carte de dreptate.R\z\[ul de la Suceava, ca lovit în moalelecapului cu o m\ciuc\, nu se l\s\ doborât[i îi r\spunse Domnului, cu oarece sfial\:"Domnia ta, eu cuvântul nu mi l-am luatînd\r\t niciodat\…Dac\ era nevoie, iapamea e colea, peste drum. Vod\ l-o privitîng\duitor [i de data asta, ar\tând c\pre]uie[te omu’ hâtru [i curajos. Iarr\z\[u’ sc\pat cu fa]a curat\ o oprit, la-ntoarcere, la Hanu Ancu]ei ca s\istoriseasc\ drume]ilor cei osteni]ip\]ania cu Vod\ [i cu…iapa lui ceasl\b\noag\. Ace[tia aveau s-o spun\urma[ilor pân\ când o agiuns, tot aici, lahan, la urechile nepotului lui GheorgheUrsachi. Apoi, de la el încolo, au aflat-oto]i cei care [tiu cât de cât a buchisi.Dumneavoastr\, oameni buni, st\pâni]ime[te[ugu’ ista? Atunci ia pofti]i dedeschide]i cartea scriitorului de-i ziceSadoveanu...C\ n-o s\ v\ par\ r\u...

Ei, cinsti]i meseni, ar fi multe de spusdespre vorbele de demult, r\sturnate înurechile mosafirilor Ancu]elor celor vechi,"precum vinu’ în ulcele,/ din doage decof\iele,/ dar nu-i timpu’ de pierdut/ cât îivinu’ de b\ut…C\ aici, la Hanu Ancu]ei,se [tie bine zicala vinului: "Vinu’îndulce[te inima omului [i folose[tem\dularelor lui". A[a c\...

Zâi din cobz\, m\i cioroi,Cât oi be’ m\car un ]oi

{-o ulcic\ rotunjic\Cu vin scurs din cof\ic\. Zâi, ]âgane, din vioar\,

Sî-mi toarne Ancu]a iar\ Vinu' cât încape-n oal\ {i focu' în inimioar\.

Text preg\tit, la cerere, pentru emisiunea-spectacol O vedet\ popular\, moderat\ deIuliana Tudor [i realizat\ de TVR1, îndirect, la Hanu Ancu]ei, în 2007 (în spec-tacol, autorul [i-a prezentat par]ial textul,închipuind un t\ran de prin p\rtile locu-lui).

înv. Gheorghe Pârlea

Sadoveniana

Îndemn la z\bava “cetitului” c\r]ilor lui Mihail Sadoveanu(Anul acesta se împlinesc 130 de ani de la na[terea lui Mihail Sadoveanu)

Februarie 2010nr 1

S-a n\scut în comunaMiroslove[ti la 20.10.1936 [ieste locuitor al satului Soci. Estede profesie tehnician zootehnist,maistru în breasl\, dup\absolvirea târzie a liceului [i a[colii de mai[tri zootehni[ti dinRâmnicu S\rat. Înc\ de tân\r, V.Comoni]\ cocheteaz\ cu poezia,ucenicind cu sârg, în arta stihu-lui, în cadrul Cenaclului literar“Muguri” de la Podoleni-Neam],localitate unde î[i practica tem-porar profesia. Atunci i-au fostpublicate primele poezii în pla-chetele “Arbori de lumin\” [i“Podoleni 500”. Poetul a fost [icomponent al cenaclului local“De la str\buni, la nepo]i”, con-dus de înv. Gh. Pârlea, autodes-fiin]at dup\ 1989. Poeziile sale,de natur\ social\, exprimaucurajos spiritul s\u critic fa]\ decei responsabili de condi]ia

]\ranului local, fa]\ de corup]iivremii. Dup\ c\derea dictaturiicomuniste i-au ap\rut poeziipublicate în volume, ultimelefiind Epistole [i “Pic\tura deamar”. Cea mai recent\ esteprefa]at\ impresionant de gen-eros de c\tre ConstantinHu]anu, un erudit om de cultur\ie[ean. C. Hu]anu consider\ c\poeziile din acest volum semnatde V. Comonit\ “...te trimit cugândul la tezaurul în]elepciuniipopulare...” [i c\ poetul,“...str\b\tut de un spirit civicdezvoltat, î[i înmoaie pana însocial, aducând pe tapet toateracilile vremurilor actuale...”.Poeziile sale sunt definite dec\tre lectorul [i comentatorulvolumului ca “balade moderne”,create cu “osârdie [i talentnativ”. C. Hu]anu constat\ c\, încrea]iile sale lirice, V. Comoni]\

s-a preocupat de “marileîntreb\ri omene[ti c\rora, dac\nu le-a g\sit un r\spuns palpa-bil, credibil, atunci le-a sublimatgolul de certitudini cu licen]epoetice [i metafore de o profun-zime surprinz\toare”.

(Din Monografia ComuneiMiroslove[ti – ed. a doua)

Am schimbat un jug cu altulVântul vine,Rece bate,Doamne,vino,F\ dreptateC-a tr\i Nu se mai poate…Am schimbat un jugCu altul,Trag în elDe m\ ia dracul.

Pentru cele dreptePentru cele drepteO via]\-am luptatF\r\ de izbând\,F\r\ rezultat;Într-o lume strâmb\Strâmbele-au cântat.

O via]\ greaAm sc\pat de vremuri greleDar am dat tot peste ele.Am sc\pat de-o via]\ greaDar am dat tot peste ea…Toate astea ne termin\,Scade na]ia român\.Voi ce sta]i acum la cârm\,

N-o sc\pa]i de tot din mân\!

S\rmanii b\trâniS\rmanii b\trâni, cum morF\r\ nici un ajutor.În zadar bat în perete, Nici un suflet nu se vede.Mor nealina]i batrâniiCum mor prin zvoaie cânii.

Revolta condeiuluiVasile Comoni]\, poetul de printre noi

Page 8: r al publica]iei Glasul Satului - · PDF fileconfec]ionarea costumului popular [i a textilelor de interior din zona noastr\ constituie un “fenomen unic în Moldova, ca [i în întrega

CMYK

cyan magenta yellow black

8 Glasul Satului

Sunt în jur de [apte ani decând, aflat în c\utarea r\d\cinilorgenealogice prin p\r]ile române[ti dindreapta Prutului, un vrednic c\rturarbasarabean ne-a c\lcat, cu gând bun,pentru prima dat\ meleagul. Câ]ivadasc\li de [coal\ local\ i-am descoperitîndat\ frumuse]ea misiei sale intelectualefiindc\, la o scar\ mai mic\, s\vâr[eam [inoi un exerci]iu cultural asem\n\tor. Întimp ce universitarul de la Chi[in\u f\ceacercet\ri pentru a demonstra autentici-tatea istoric\ a neamului consacrat literarde Mihail Sadoveanu, noi ne împotmolis-er\m în inten]ia noastr\ modest\ de arealiza monografia locului natal. Întâlnireacu cel invocat mai sus a turnat în noi oenergie suplimentar\, resurs\ ce ne lipseaaproape iremediabil, c\ci demersul nostruera unul care, desigur, dep\[ea condi]iaunor dasc\li “rurali”.

Atât tenacele intelectualbasarabean cât [i ucenicii într-ale sond\riiistoriei locale [i-au dus la bun sfâr[itproiectele, fapt ce avea s\ consfin]easc\ oleg\tur\ special\ între vl\starul Neamului{oim\re[tilor din stânga Prutului [idasc\lii din satul str\bunilor s\i de la apa

Moldovei. De atunci, basarabeanul, întrealtele, un Marco Polo al drumurilor ceunesc comunit\]ile române[ti din celepatru z\ri ale Lumii, a croit [i pentru noi opunte spiritual\ peste Prutul caredesparte, Prutul care une[te,împov\rându-ne cu dulcea ofrand\ a pri-eteniei sale [i, mai apoi, cu cea a priete-nilor s\i, oameni ce ne-au devenit,instinctual, la fel de dragi. Cum s\ nu fiea[a, c\ci erau [i ei bogat lumina]i într-alemin]ii [i ale sufletului precum cel care nii-a adus în dar: o m\iastr\ a artei rostirii [isim]irii, actri]a Ninela Caranfi, artistaemerit\ – care, iat\ (cât\ generozitate!), adevenit o Preoteas\ a Templului-Teatru,de vreme ce înal]\ (în consonant\ cu rolulheruvimilor [i serafimilor) Psalmii luiDavid c\tre Cer, întru izb\virea p\c\to[ilorTerrei, prin intermediul unui CD pe care-lavem [i noi, miroslove[tenii –, un eruditeseist, Vlad Pohil] (considerat de marelepoet disp\rut Grigore Vieru drept un reperal modestiei în pleiada oamenilor de cul-tur\ basarabeni) [i un prozator, NicolaeRusu, care-[i tr\ie[te înalta etic\ civic\ [iartistic\ în spiritul unui principiu consa-crat de el însu[i în sintagma literar\

“Treac\ al]ii puntea” (titlul uneia dintrec\rtile sale).

[i astfel, am fost trezi]i dintr-unsomn p\gubitor al ignoran]ei, în careBasarabia aproape c\ lipsea de pe hartamin]ii noastre, cortex sârguincios sp\latde ideologia ce înc\ mai zvâcne[te în neu-ronii cei neadormi]i.

Am participat împreun\ la evenimentededicate unor personalit\]i ale culturiina]ionale, la lans\ri de carte – ale lor, înspecial, dar [i dou\ ale noastre (rezultate[i prin contribu]ia unor stimuli creati de ometafizic\ a dulcei [i împov\ratei noastreprietenii cu cei aminti]i).

De ce pre]uim leg\tura aceastaspecial\ cu basarabenii no[tri e, pre-supun, deductibil din zgârcitele paragrafede mai sus. Dar de ce ne împov\reaz\ pri-etenia lor? – ar putea fi o nedumerire pen-tru cititorul acestui demers publicistic.Simplu [i concis (chiar dac\ voi primi dinnou papara pentru ceea ce prietenul nos-tru, universitarul, consider\ c\ e un excesde modestie din partea mea): pentru c\noi putem întoarce mult prea pu]in fa]\ deabunden]a pe care ne-o ofer\ prieteniino[tri. Pentru c\ noi suntem stângaci [inaivi în modul de a ne ar\ta recuno[tin]a.[i, mai ales, pentru c\ (în vanitatea noas-tr\) ne temem c\ prietenii no[tribasarabeni nu privesc leg\tura noastr\ cape un gen de schimb (evident, spiritual),tocmai pentru c\ nou\ ne lipse[te, fatal-mente, moneda convertibil\…C\ ei suntcei care ofer\, iar noi cei care primim.

Iat\ înc\ o…dovad\. Într-o zide iulie a acestei veri toride am organizatla Miroslove[ti a doua edi]ie a “S\rb\toriiFiilor Satului”. Basarabeanul cu origini pemeleagurile noastre, devenit Cet\]ean de

Onoare al comunei, ne-a înnobilats\rb\toarea cu prezen]a sa [i a prietenilors\i, c\rturarii de la Chi[in\u (deveniti,cum spuneam, [i prietenii no[tri). Auadus cu ei câteva saco[e ticsite de c\r]i,cu un scop special, unul de anvergur\cultural\, \ci respectivele volumereprezentau, dup\ specificarea expres\ aini]iatorului prieteniei noastre, primul can-cioc de mortar la temelia unei bibliotecibasarabene în comuna noastr\.Cet\]eanul (nostru) de Onoare din stângaPrutului ne-a mai f\cut un dar, de alt\natur\, dar tot dedicat sufletului (acestmister din alc\tuirea noastr\ care ne sub-jug\ fie Iadului, fie – mai rar – Paradisu-lui). Bineîn]eles c\ acest dar basarabeanne-a apropiat de împ\ra\ia tr\irilorcere[ti, c\ci grupul vocal al b\rba]ilor dela Coste[ti a interpretat magistral ances-tralele melodii române[ti, pastrate cu jus-tificat\ fal\ de ace[ti arti[ti virtuo[i aimelosului popular.

{i înc\ o prezen}\basarabean\, e drept, întâmpl\toare, darpoate cu un rost t\inuit de c\tre Domnul(identificat de Sadoveanu ca fiind mereuartizanul “întâmpl\rii”). Musafirul acesta,un june cu un zâmbet fermec\tor [i cu otimiditate de fecioar\, ne-a d\ruit ultimulvolum al tat\lui s\u (Andrei Vartic), poli-valentul intelectual, nedrept de pu]incunoscut nou\, celor din dreapta Prutului.Dar câte nedrept\]i nu ne aduce aceast\barier\ artificial\ pentru care asociemreflexiv sintagmele antonime “din dreap-ta” [i “din stânga” (Prutului)!

Prietenii no[tri chi[in]uieni aurev\rsat apoi asupra mul]imii s\te[tiprezente la s\rb\toare darul vorbelor lor.Vorbe frumos [i s\n\tos me[te[ugite, dar

nu îndestul\toare – [i asta, din nou, cuvina noastr\, c\ci nu ne-am priceput s\control\m scenariul s\rb\torii astfel încâts\ putem da cezarului ce-i alcezarului.Vorbitorii care vehiculau vorbepolitice au fost mai mul]i [i mai volubili,apoi pentru vorbele cronofage ale altoran-am putut g\si (cu tot îndemnul subtiliritat al universitarului de la Chi[in\u)butonul cu indicatorul “close”…

{i înc\ un argument la povaraacestei dulci prietenii. În prietenia noastr\se simte tot mai acut imixtiunea aceluielement perturbator, artificial, a crevaseicare desparte [i pe care o numim, con-ven]ional, grani}\ – grani]a “româno-român\”, atribut anacronic, transferat,iat\, [i dulcei [i împov\ratei noastre pri-etenii. În eliberarea de aceast\ (în finalargumentat\) împov\rare a prietenieinoastre cred îns\ f\r\ încetare. Cred, cu oemo]ie accentuat\, în eliberarea deaceast\ istoric\ împov\rare, acum, dup\scrutinul repetat în 29 iulie 2009, care,iat\, e urmat de fapte încurajatoare. “S\dea Domnul!”, suna, cu oarece circum-spec]ie, cel mai recent SMS de la unul dinprietenii no[tri basarabeni. “Iar dac\ nuacum, atunci,…cît de curînd”, citez dintr-un articol al aceluia[i prieten mai susinvocat.

P.S. Între timp, a poposit încomunitatea noastr\ [i celebrul poet,gazetar [i patriot Nicolae Dabija, înso]it demaestrul naist Vasile Iovu, discipolbasarabean al lui Gheorghe Zamfir(detalii, în num\rul urm\tor).

(Gheorghe Pârlea, articol publicat înLiteratura [i Arta, Chi[in\u, 24

noiembrie 2009)

Dulcea povar\ a unei prietenii “româno-române”

R E D A C } I A

GLASUL SATULUIInvita]ie la …colaborare

Dac\ distin[ii oameni de condei care fac gazet\rie profesionist\, ceicu afinit\]i sau nu în comunitatea noastr\, doresc s\ ne dea sfaturi sau chiars\ colaboreze, în contextul tematic rural, primim cu recuno[tin]\ [i onoare. Rug\m, de asemeni, localnicii care au exerci]iul comunic\rii scrise s\ nedevin\ colaboratori. Subiectele/temele propuse pot fi trimise la adresa de e-mail a revistei.

(Redac]ia)

Publica]ie periodic\ editat\cu sprijinul financiar alConsiliului Local [i al

Prim\riei ComuneiMiroslove[ti.

Redactor coordonator: Gheorghe PârleaColegiul de redac]ie: Virginica Stan,

Georgiana Popa,Ioan Pârlea.

Adresa e-mail: [email protected]

~n cadrul Bibliotecii Comu-nale Miroslove[ti, dr. Vasile{oimaru, c\rturar [i dasc\l uni-versitar la Chi[in\u, a înfiin]at osec]iune de carte basarabean\.Dona}ia de carte a fost prilejuit\de acordarea titlului de Cet\]eande Onoare acestui distins prieten

basarabean ce-[i trage vi]a dinneamul N\vr\pe[tilor, proprietarifunciari pe meleagurile noastre,deveni]i {oimaru, dup\ o fru-moas\ legend\. De la doamnabibliotecar\ Elena Munteanuafl\m c\ acest fond de carte e încontinu\ dezvoltare, prin grija

fondatorului, [i c\ accesul larespectivele volume urmeaz\,deocamdat\, regimul de con-sultare în sala de lectur\ a bib-liotecii.

Redac]ia

Comunitatea noastr\tr\ie[te, m\car din c=nd în c=nd,dincolo de rutina rural\. Cum s\nu fie a[a când, se [tie, localniciino[tri citesc c\r]i primite direct dela autori, cu autograful de rigoare.S\ exemplific\m mai întâi cu scri-itorii basarabeni: Românii dinjurul României în imagini (dr.Vasile {oimaru), [i totu[i limbaroman\(Vlad Pohil\), Paznic peîn\l]imi (Nicolae Dabija),Neb\nuita for]\ a scenei (artistaemerit\ Ninela Caranfil), Treacal}ii puntea, [i Hai la mere (Nico-lae Rusu), Codul de la Vorone](Andrei Vartic – prin fiul regretat-ului autor). Adaug [i numerele dinBiblio Polis, revist\ profund cul-tural\ care apare în format decarte (redactor-[ef, Vlad Pohil\).De acela[i privilegiu s-au bucuratunii miroslove[teni din parteascriitorului Vasile Iancu, originardin Ciohor\ni (Fuga în memorie [iCând vii din mla[tini), a dr. IoanMurariu (Arhaisme [i terminiistorici) [i a prof. col. GrigoreDominte (trei volume de memorii,

cu valoare monografic\, în parte,pentru satele comunei noastre).Din iunie 2009, localnicii r\sfoiesc[i cele vreo dou\ sute de exem-plare din edi]ia a doua a volumuluiMonografia Comunei Mirosl\ve[ti– despre oameni [i locuri (prof.Ioan Pârlea, coordonator, înv.Gheorghe Pârlea, înv. Hoga[ Gelu,prof. Ioan Leleu, înv. AlexandrinaLeleu [i prof. Viorica Apostol).Cei mai mul]i din autorii de maisus semneaz\ [i valoroase eseuriîn presa mare (ca s\ facemdiferenta, vizavi de exercitiul nos-tru gazet\resc). Unele dintre aces-

te demersuri publicistice ajung,cu bucurie, [i sub privirile noas-tre. Cel mai des avem acces la celedin amintita revist\ Biblio Polis [idin Literatura [i arta, publica]ieaccesat\ frecvent pe internet. Las\rb\tori - cele provocate de vizitagazetarilor basarabeni pemeleagurile noastre – citim cuvin-tele alese [i sub efectul u[or stim-ulativ al tu[ului tipografic. A[adar,la Miroslove[ti, izul de rural ecomb\tut cu un privilegiu pe care,iat\, îl definim ca “accesla…Cuvânt ales”.

Redac]ia

Acces la…Cuvânt ales

De la d-na bibliotecar\… …Cu autograf de la autori

Februarie 2010nr 1


Recommended