R A P O R T T E H N I C

la manifestarea ştiinţifică naţională cu participare internaţională cu tema:

“IMPACTUL ACQUIS-ULUI COMUNITAR DE MEDIUASUPRA TEHNOLOGIILOR ŞI ECHIPAMENTELOR”

ACQUISTEMEdiţia a VII - a

16-17 septembrie 2010, Bucureşti

Institutul de Cercetări Electrotehnice – ICPE SA București, a organizat în perioada 16-17 septembrie 2010, la sediul său din Bucureşti, Splaiul Unirii nr. 313, sector 3, a VII-a ediție a simpozionului național cu participare internaţională “Impactul Acquis-ului comunitar de mediu asupra tehnologiilor și echipamentelor” - ACQUISTEM, cu sprijin financiar de la Ministerului Educatiei și Cercetării şi de la Societatea Stiinţifică ICPE.

Această manifestare științifică, devenită o tradiţie, a dat prilejul unui schimb susținut de informații axat pe teme de mare actualitate din sfera protectiei mediului, precum managementul securităţii mediului, prezentul şi perspectivele în privinţa RoHS, conceptul de comunitate ecologică cu grad ridicat de autonomie energetică, eficienţa energetică în iluminatul electric, impactul generat asupra mediului de amenajările hidroenergetice, tehnologii şi materiale moderne cu impact asupra mediului, managementul deşeurilor şi surse regenerabile de energie, probleme care se află atât în atenţia institutelor de cercetare şi a universităților, cât și a numeroase firme din plan național şi internaţional.

La ediția a VII-a din 2010 au participat, pe lângă reprezentanții ICPE SA, și reprezentanți ai Guvernului - Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi Comisia Naţională pentru Controlul Astivităţilor Nucleare (CNCAN), ai Autorităților publice locale - Primăria Şoimului Neamţ, ai unor institute de cercetare şi universităţi de prestigiu - Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu Bucureşti, SC ISPE SA Bucureşti, SC ICPE Bistriţa SA, INCDIE ICPE CA Bucureşti, INCDMNR-INMR Bucureşti, INCDPM-ICIM Bucureşti precum şi reprezentanţi ai mediului de afaceri - SC ICEFS COM SRL Săvineşti, SC INFAST SRL Piatra Neamţ, Bickel & Wolf PRODIMPEX SRL Bucureşti, Total Spectrum SRL Bucureşti, NITECH SRL Bucureşti, OICPE şi organizaţii neguvernamentale – Asociaţia ECOMOLDAVIA Pângăraţi, CER. De asemenea, la această ediţie a manifestării ştiinţifice au participat reprezentanţi ai mediului de afaceri internaţional.

Comunicările și discuțiile s-au desfășurat în cadrul următoarelor secțiuni:• Efectele tehnologiilor contemporane asupra stării de sănătate a populaţiei şi dezvoltarea conceptului de

aşezare ecologică cu grad ridicat de autonomie energetică;• Realizări actuale în domeniul ecotehnologiilor şi implicaţiile directivelor de mediu în proiectarea, certificarea şi

comercializarea produselor pe piaţa globală; • Masă rotundă cu tema: „Managementul deşeurilor şi surse regenerabile de energie”.

În prima zi a simpozionului s-au susținut lucrările din cadrul celor două secţiuni de comunicări iar în a doua zi s-a efectuat o vizită a obiectivelor de interes din cadrul ICPE SA (Centrul Servomotoare – SERVO, Centrul Maşini Electrice Speciale – MESSICO, Centrul Surse Noi de Energie – NESL, Centrul Materiale Electrotehnice şi

Pagină 1 din 11

Tehnologii de Mediu – ME/TM, Centrul Servicii Profesionale – SP – Divizia Servicii în Domeniul Calităţii) şi s-a desfăşurat masa rotundă.

Deschiderea lucrărilor a fost făcută de dl. dr. ing. Ionel POPA – Director Centrul Servicii Profesionale din cadrul ICPE care a evidenţiat experienţa dobândită de ICPE prin realizarea ediţiilor anterioare ale manifestării ştiinţifice şi relevanţa acesteia în promovarea şi valorificarea activităţii de cercetare-dezvoltare din domeniul vizat.

În continuare, menţionăm, pe scurt, câteva dintre aspectele dezbătute pe marginea fiecărei lucrări susţinute:

Secţiunile 1 ş i 2 :

1. MANAGEMENTUL SECURITĂŢII MEDIULUI SISTEM DE INDICATORI DE DEZVOLTARE DURABILĂ. Autori: Adriana BORŞ*, Mihai Lesnic*, Alin BORŞ** - *INCDPM-ICIM Bucureşti; ** INCDMI Cantacuzino.

Dezvoltarea durabilă este forma de creştere economică care satisface nevoile societăţii în termeni de bunăstare pe termen scurt, mediu şi lung. Ea se fundamentează pe considerentul că dezvoltarea trebuie să vină în întâmpinarea nevoilor prezente fără să pună în pericol pe cele ale generaţiilor viitoare. Necesitatea dezvoltării durabile a societăţii a fost evidenţiată încă din 1992 la Summit-ul Pământului de la Rio de Janeiro şi s-a reiterat la Summit-ul Mondial pentru Dezvoltare Durabilă de la Johannesburg în 2002.

Fără ocrotirea mediului, nu se poate asigura dezvoltarea durabilă. Dezvoltarea durabilă include protecţia mediului, iar protecţia mediului condiţionează dezvoltarea durabilă. Problema cheie a dezvoltării durabile o constituie reconcilierea între două aspiraţii umane: necesitatea continuării dezvoltării economice şi sociale, precum şi protecţia şi îmbunătăţirea stării mediului

Numărul legilor şi reglementărilor privind problemele de mediu care au apărut după anul 1973 este cu totul remarcabil şi privesc practic toate aspectele relaţiei dintre activitatea industrială şi mediu. Ideea de bază este că nu trebuie să existe contradicţii între mediu şi dezvoltare ci, pentru soluţionarea problemelor de mediu, care au devenit acum probleme globale, trebuie să se stabilescă o colaborare între toţi cei implicaţi şi interesaţi.

Dezvoltarea tehnologică a secolului XX a determinat o creştere economică puternică, însă a lăsat pe un plan secundar protecţia mediului înconjurător, echilibrul ecologic al planetei suferind grave deteriorări şi ajungându-se astfel să fie periclitată însăşi existenţa vieţii pe Pământ. Utilizarea materialelor de combustie în industria energetică este direct răspunzătoare de creşterea concentraţiei de dioxid de carbon din atmosferă, având ca urmare tendinţa de încălzire a climei la nivel global.

Pagină 2 din 11

Dependenţa agriculturii de chimicale în scopul creşterii productivităţii a condus, la nivel mondial, la contaminarea mediului cu pesticide toxice şi cu nutrienţi de fertilizare care au modificat ciclurile geobiochimice. În plus, dezvoltarea economică actuală a dus la depăşirea a ceea ce ecologiştii numesc “domeniu de toleranţă”, fapt care a determinat apariţia din ce în ce mai frecventă a unor boli care, în trecut, erau extrem de rare. În cea mai mare măsură, acasta se datorează faptului că alimentele, aerul şi apa cu care intrăm în contact diferă semnificativ din punct de vedere structural faţă de ceea ce este favorabil organismului uman din punct de vedere biologic.

Apa potabilă este contaminată cu nitraţi, metale grele şi produşi chimici de sinteză de natură organică, inclusiv pesticide, pe care metodele şi tehnologiile de purificare a apei nu le pot elimina în totalitate.

Alimentele pe care le consumăm sunt obţinute prin metode artificiale, care utilizează o cantitate uriaşă de substanţe chimice: hormoni, antibiotice, insecticide, erbicide şi fungicide ale căror reziduuri se regăsesc în aproape toate produsele alimentare comercializate în prezent. De asemenea, prelucrările industriale ce se realizează în fabricile din domeniul alimentar determină modificări structurale la nivel molecular, cel mai adesea cu mult mai profunde decât cele la care persoana umană a fost adaptată de-a lungul evoluţiei, fiind, de asemenea, “contaminate” cu chimicale: emulsii, conservanţi şi antioxidanţi destinaţi creşterii perioadei de valabilitate din punct de vedere comercial.

Problemele complexe privind protecţia mediului, caracteristice acestui sfârşit de mileniu, au determinat apariţia unor noi ştiinţe interdisciplinare: ingineria ecologică, modelarea ecologică şi managementul ecologic, ce permit obţinerea unor rezultate consistente în problemele de protecţie a mediului.

Tehnologia şi retehnologizarea vizează ca primă preocupare vitalitatea mediului şi oferă instrumente puternice şi eficiente din punct de vedere al costurilor, apte de a rezolva probleme de remediere şi protecţie a mediului, ce marchează începutul secolului XXI, însă acestea devin eficiente numai dacă în utilizarea lor raţională se ţine cont de caracteristicile resurselor ecosistemelor din care provin.

În perioada ultimilor 10-15 ani, multe companii au înţeles că protecţia mediului este sau v-a deveni una din componentele de bază ale strategiei propriilor companii şi de aceea este necesar nu numai să tratezi această problemă, dar să gândeşti şi un nou mod de abordare a acesteia. Politica de mediu a companiei are ca scop îmbunătăţirea continuă, iar modelul de referinţă este unul bazat pe prevenire şi anticipare, de preîntâmpinare a prevederilor legale din ce în ce mai restrictive pentru a beneficia de toate oportunităţile pieţei şi de a crea campaniei o poziţie dominantă şi neameninţată (de siguranţă).

2. DIRECTIVA 2002/95/CE – ROHS - PREZENT ŞI PERSPECTIVE. Autor: Liliana Linculescu - Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri – DGPIC.

Autoarea a prezentat modificările aduse directivei 2002/95/CE şi anume:

• Scopul:– Stabileşte reguli privind interzicerea utilizării substanţelor periculoase în EEE astfel încât sănătatea

umană, a animalelor şi mediul să nu fie periclitate atunci când EEE devin deşeuri.– Se aplică tuturor EEE cu anumite excepţii şi fără a prejudicia Legislaţia Comunitara din domeniul

deşeurilor şi în particular Regulamentul 1907/2006 ( REACH) • Prevenirea – art. 4 • Adaptarea la progresul tehnic – art. 5• Obligaţii operatori art. 7 - 10 (conf. Deciziei Nr. 768/2008) care se referă la producător sau importator /

reprezentant autorizat / importator / distribuitor• Situaţiile în care obligațiile producătorilor se aplică importatorilor și distribuitorilor - art. 11

Pagină 3 din 11

• Identificarea operatorilor economici - art. 12• Declarația CE de conformitate - art. 13• Principii generale ale marcajului CE - art. 14• Norme, condiţii pentru aplicarea marcajului CE - art. 15• Prezumția de conformitate - art.16 • Supravegherea Pieţei şi Controlul EEE puse pe piaţa Comunitară - art.17• Anexa IV - Substanţele interzise şi valorile maxime ale concentraţiei acceptabile în greutatea materialului

omogen

3. CONCEPTUL DE COMUNITATE ECOLOGICĂ CU GRAD RIDICAT DE AUTONOMIE ENERGETICĂ. Autori: Elena ROTAR, Aurelia IONESCU – ICPE SA Bucureşti.

După Robert Gilmore, una din figurile importante ale mişcării ecologiste mondiale, o aşezare ecologică este aceea în care „activităţile umane se integrează inofensiv în lumea naturală, fără să aducă dezechilibre”. Comunităţile ecologice se conduc după principiul simplu de a nu lua mai mult de la Pământ decât dai înapoi şi îşi concentrează eforturile către reducerea treptată a amprentei lor ecologice. Conceptul de „comunitate ecologică” a apărut pe plan mondial încă din anii 60 ai secolului trecut şi se referă la promovarea unui mod de viaţă ecologic, bazat exclusiv pe produse naturale. Aceasta presupune, printre altele, folosirea surselor de energie alternative, ecologice, cum ar fi generatoarele electrice eoliene, panourile solare, construirea de locuinţe energetico-pasive etc.

Civilizaţia modernă a atins o dezvoltare a tehnologiilor fără precedent, dar în acelaşi timp se confruntă cu probleme ecologice grave: poluarea aerului, a apei şi a solului, stresul generat de modul de viaţă cotidian din care nu lipsesc zgomotul şi aglomeraţia şi multe altele.

În timp ce pentru România educaţia ecologică nu înseamnă prea mult, studenţi ai unor universităţi de renume din Statele Unite (USLA, US – Berkelez, Sarah Lawrwnce College ş. a.) participă la programe academice şi experimentale organizate în comunităţi ecologice din întreaga lume.

Aceste comunităţi ecologice sunt văzute ca laboratoare de viaţă pentru un viitor mai durabil. Sunt experimente sociale dinamice, în curs de dezvoltare, care integrează forme noi de dezvoltare socială, economică şi de mediu, între care:– tehnologii adecvate şi sisteme de energie regenerabilă;– design ecologic, clădiri verzi şi dezvoltare comunitară;– restaurarea habitatului;– dezvotarea instituţională.

Cea mai bună ilustrare a acestor principii ale comunităţilor ecologice este Findhorn, un sat ecologic iniţiat ca experiment în anul 1962 de Fundaţia Findhorn, pe coasta de nordest a Scoţiei, care are în prezent circa 500 de locuitori. În cadrul satului ecologic Findhorn valorile durabile sunt exprimate prin constuirea de locuinţe ecologice, cu utilizarea inovativă a materialelor de construcţie naturale, netoxice (pietre locale şi bulgări de paie), prin tratarea biologică a apelor reziduale şi prin utilizarea de turbine eoliene pentru generarea curentului electric. Valorile durabile sunt de asemenea exprimate în iniţiativele sociale, economice şi educaţionale ale comunităţii.

Satul ecologic Findhorn se poate lăuda cu următoarele realizări:– este sat ecologic pionier în scăderea emisiilor de carbon din anul 1985;– a fost desemnat de ONU ca cel mai bun habitat cu practici ecologice în anul 1998;

Pagină 4 din 11

– este un centru important de educaţie ecologică a adulţilor deservind circa 14.000 de vizitatori anual, din peste 50 de ţări;

– are valoarea amprentei ecologice cât jumătate din valoarea medie naţională a Marii Britanii;– deţine 61 de clădiri ecologice, patru turbine eoliene, un sistem de tratare biologică a apelor reziduale,

numeroase sisteme solare de încălzire a apei şi o schemă de reciclare a deşeurilor cuprinzătoare;– are cel mai vechi şi mai mare sistem de sprijin comunitar pentru agricultură din Marea Britanie;– este primul editor din marea Britanie al unui ghid tehnic pentru locuinţe ecologice;– are propria bancă .

În Romania, conceptul de comunitate ecologică nu este foarte răspândit. Comuna Şinca Nouă este primul sat românesc certificat ecologic dar acest certificat are în vedere doar activitatea agricolă şi o fabrică de produse lactate ecologice dezvoltată printr-o investiţie elveţiană.

4. EFICIENŢA ENERGETICĂ ÎN ILUMINATUL ELECTRIC. SOLUŢIE PENTRU LIMITAREA POLUĂRII MEDIULUI AMBIANT. Autori: Constantin IVANOVICI*, Nicolae GOLOVANOV**, Iulian TURCU*, Eleonora ŢIPU* - *ICPE SA Bucureşti; **UPB.

Sursele artificiale de lumină reprezintă cel mai întâlnit receptor electric şi care consumd circa 20% din energia generată într-un sistem energetic. În acest sens, reducerea consumurilor energetice în instalaţiile de iluminat electric poate avea cel mai important impact pentru conştientizarea oamenilor privind necesitatea economiei de energie electrică şi în acest fel reducerea poluării mediului ambiant dalorită energiei neconsumate. Utilizarea cu inteligenţă a acestui instrument de conştientizare poate avea un important impact şi asupra altor domenii. Un om care a înţeles că trebuie să facă economie de energie acasă va încerca să facă acelaşi lucru şi la locul de muncă.

Iluminatul electric este unul dintre marii consumatori de energie electrică, astfel că o creştere a eficienţei instalaţiilor de iluminat se reflectă în reducerea poluării mediului ambiant. Deoarece lămpile electrice reprezintă cel mai întâlnit receptor de energie electrică, creşterea eficienţei luminoase poate reprezenta un vector important pentru conştientizarea populaţiei privind necesitatea economiei de energie electrică şi deci pentru intensificarea eforturilor pentru limitarea poluării mediului ambiant. În prezent eficienţa luminoasă a lămpilor electrice este relativ redusă (lămpile cele mai performante nu depăşesc 180 lm/W faţă de valoarea ideală de 683 lm/W) astfel că sunt în curs cercetări de anvergură pentru creşterea eficienţei acestor surse de lumină. Apariţia lămpilor cu LED-uri poate reprezenta o soluţie pentru realizarea de noi surse de lumină artificială mai eficiente, mai economice şi cu caracteristici luminotehnice mai bune.

Pagină 5 din 11

5. EVOLUŢII PE TERMEN LUNG ALE IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI GENERAT DE AMENAJĂRILE HIDROENERGETICE. STUDIU DE CAZ LACUL PÂNGĂRAŢI – NEAMŢ. Autori: Vasile AVĂDĂNEI*, Lidia AVĂDĂNEI*, Oana Crina BUJOR*, Luminiţa Adriana ŢIGĂNICI**, Izabela NEDELCU*** - * INFAST SRL Piatra Neamţ; ** ELECTROCENTRALE Bistriţa; ***Asociaţia ECOMOLDAVIA Pângăraţi.

Lucrarea pune în evidenţă evoluţiile ecosistemului format în lacul Pângăraţi situat în aval de hidrocentrala „D. Leonida” de la Stejaru. Amenajarea hidroenergetică a Bistriţei a produs importante schimbări asupra ecosistemului local. Procesul nu s-a încheiat deşi au trecut aproape 60 de ani de la formarea lacurilor şi punerea în funcţiune a hidrocentralelor.

Apariţia şi funcţionarea lacului Pângăraţi a determinat importante modificări asupra mediului:– sub aspect morfologic: au apărut fenomene de alunecări de teren în special pe versantul abrupt de pe partea

dreaptă;– colmatarea se datorează specificului lacustru: colmatarea a început de la coada lacului (pe vechiul curs al

Bistriţei) şi este accentuată de conurile deltaice care se formează la confluenţa cu pâraiele Oanţu şi Pângăraţi. – regimul hidrologic: trecerea de la regimul fluvial la cel lacustru aduce sub control regularizarea cursului apei

chiar în condiţii de precipitaţii abundente; nivelul freatic s-a ridicat în vecinătatea lacului. Există o legătură reciprocă între stratul de suprafaţă şi cel freatic; se semnalează un fenomen accentuat de remuu (curenţi îndreptaţi în sens invers cursului apei de la suprafaţă).

Bararea apei a produs modificări în biocenozele adiacente şi au determinat o succesiune ecologică secundară (o biocenză nouă se instalează în locul alteia vechi care a fost distrusă pe cale naturală sau artificială).

Prin inundarea permanentă a albiei majore a râului au dispărut asociaţiile vegetale şi zoocenozele terestre. În zona de mal, dar şi în zona centrală s-au dezvoltat populaţii bogate de macrofite acvatice: Phragmites comunis, Potamogeton crispus, Chara sp. Dezvoltarea lor este continuă şi creează condiţii favorabile exploatărilor piscicole şi purificării apei.

Au apărut formaţiuni biologice noi: fitoplancton, zooplancton de tip lacustru, zoobentos specific zonelor stagnante. A dispărut specia de diatomee Cymbella bistritzae.

Şi fauna a suferit modificări: a dispărut privighetoarea de stuf şi a apărut lebăda.Calitatea apei este încadrată în categoria oligotrofe.Există în continuare un important potenţial de dezvoltare locală, în care lacul Pângăraţi joacă un rol

central: atracţie turistică, dezvoltarea pescuitului, valorificarea biomasei vegetale acvatice etc.Este necesar un pachet de măsuri stricte pentru menţinerea echilibrului ecologic al zonei lacului:

diminuarea poluării, dezvoltarea pisciculturii, valorificarea turistică, păstrarea condiţiilor de potabilitate pentru a se putea folosi pentru alimentarea cu apă a localităţilor din aval.

Pagină 6 din 11

6. ACADEMIA ROMÂNĂ ŞI OPINIA PUBLICĂ SUNT ÎMPOTRIVA PROIECTULUI DE LA ROŞIA MONTANĂ. Autori: Adrian MEREANU, Elena Violeta GHEŢARU, Cornel PREDUŢ, Teofil BOTA – ICPE SA

Articolul prezintă dezavantajele economice şi pericolul ecologic al proiectului minier de la Roşia Montană bazat pe tehnologia cu cianuri de extragere a aurului.

Pe plan mondial, există tendinţa de a elimina aceste tehnologii învechite, extrem de nocive care deja au fost interzise în multe ţări, iar în altele se caută noi soluţii fără cianuri.

Opinia publică din România se pronunţă ferm împotriva acestui proiect.Academia Română a examinat amănunţit acest proiect din punct de vedere economic, social, juridic,

tehnologic, ştiinţific, istorico-arheologic şi politic, demonstrând că iniţiativa trebuie abandonată, înainte de a produce consecinţe ecologice dezastruoase, iremediabile în România.

Exploatarea la suprafaţă (în carieră deschisă) produce o degradare semnificativă a mediului natural, în fapt o adevărată mutilare a peisajului, lăsând în urmă cratere imense şi masive depozite de material steril, după cum se poate vedea în cariera deschisă din imediata vecinătate, la Roşia Poieni. Poluarea aerului, apelor şi solului din zonă, produsă de mijloacele tehnice de exploatare la suprafaţă (prin decopertare) şi de transportul masiv, cu utilaje grele (camioane de 150 tone), a unor cantităţi uriaşe de minereu şi material steril nu poate fi ignorată. Distrugerea peisajului caracteristic Munţilor Apuseni anulează potenţialul turistic şi elimină perspectiva unei valorificări durabile a zonei concepute pe această bază, pe o rază mare, nu numai la Roşia Montană. O zonă poluată nu va atrage nici investiţii de altă natură.

Exploziile folosite în tehnologia de decopertare prin "puşcare" (de cinci ori pe săptămână) prezintă riscul unor vibraţii şi unde seismice care pot avea efecte negative în imediata vecinătate a exploatării, riscând slăbirea şi prăbuşirea unor construcţii şi a unor galerii miniere vechi.

Reprezintă riscuri serioase posibilitatea scurgerii apelor din bazinul de decantare, infiltrările în subteran, formarea de acid cianhidric (un gaz extrem de toxic) în timpul verii mai ales sub influenţa unor ploi acide, riscuri agravate de imediata vecinătate a unor localităţi populate (Câmpeni, Abrud).

Proiectul promite reducerea concentraţiei de cianura la 1 parte pe milion în apele evacuate în lacul de decantare. Costurile reducerii acestuia la valori atât de mici sunt considerabile şi nu este sigur că această condiţie va fi îndeplinită.

Pagină 7 din 11

7. TEHNOLOGIE ÎN FLUX ORIZONTAL PENTRU OBŢINERE DE BIOGAZ DIN SUBPRODUSE ALE INDUSTRIEI LAPTELUI. Autori: Vasilie NIKOLIĆ*, Ion BÂRSAN**, Valer TURCIN**, Veronica ANCA***, Liliana FLORE - * SC NIKOLIC-URSACHE SNC Bucureşti; **ICPE SA Bucureşti; *** ICA R&D Bucureşti.

Articolul prezintă cercetările şi experimentările efectuate pentru realizarea unei instalaţii care să pună în practică noi concepte şi sisteme de fermentare metanogenă (în flux orizontal), adecvate realizǎrii unor instalaţii de producere de energii neconvenţionale, regenerabile, în condiţii optime de randament energetic şi costuri de investiţie.

În România, cercetări şi realizări importante în domeniul biogazului au avut loc în perioada 1974 – 1990. Sub aspect tehnologic, cercetările au urmărit perfecţionarea tehnologiilor care folosesc ca materie primă dejecţiile evacuate hidraulic din complexele de creştere industrială a animalelor sau dejecţiile solide din sistemul de exploatare de tip gospodăresc precum şi valorificarea energetică a deşeurilor din industria alimentară. În această acţiune, concertată printr-un Program Naţional de Biogaz coordonat de CNST (Consiliul Naţional pentru Şiinţă şi Tehnologie) A fost evaluat de către ICA şi un potenţial global energetic pe bază de biogaz obtenabil din resursele amintite mai înainte şi care se ridica, la acea dată, la 1,4% din consumul energetic naţional, depăşind, din acest punct de vedere ţări ca Germania, Grecia, Regatul Unit şi Luxemburg.

Începând cu 1990, din păcate, în mod nejustificat, interesul pentru producerea biogazului din reciclarea materiilor organice din zootehnie şi industria alimentară, prin fermentarea anaerobă a scăzut drastic, în condiţiile în care, în majoritatea ţărilor, acest interes este de actualitate.

Este cu atât mai necesară reluarea activităţii de cercetare în domeniul biogazului cu cât utilizarea biogazului sprijină obiectivele Uniunii Europene de utilizare a energiei regenerabile în procent de 20% până în anul 2020.

În acest context, un consorţiu format din institute de cercetare, universităţi şi IMM-uri au gândit şi realizat un proiect de valorificare energetică a subproduselor din industria laptelui. Produsele refuzate din reţeaua comercială şi subprodusele din industria laptelui, bogate în substanţe organice biodegradabile, se pretează a fi valorificate eficient sub formă de biogaz, printr-un proces biotehnologic, de fermentare anaerobă. Dintre aceste produse, cu potenţial metanogen variind între 42,97 l/kg şi 1191,60 l/kg s-a ales, pentru experimentare, zerul, care rezultă în cantităţi mari în procesul de industrializare a laptelui, şi care reprezintă un puternic poluant pentru factorul de mediu apă, dacă acesta ajunge accidental în apele reziduale.

8. COMPOZITE BIODEGRADABILE CU APLICAŢII ÎN REALIZAREA AMENAJĂRILOR INTERIOARE ALE AUTOMOBILELOR - SINTEZA REZULTATELOR OBŢINUTE LA ÎNCERCĂRILE MECANICE. Autori: Alina Ruxandra CARAMITU*, Ioana ION*, Beatrice SBARCEA*, Sorina MITREA*, Lidia AVĂDĂNEI** - *INCDIE ICPE CA Bucureşti; **ICPE SA Bucureşti.

În această lucrare se prezintă o parte din rezultatele obţinute în cadrul proiectului de cercetare cu acronimul BIOCOMP. Obiectul acestui proiect este urmarea faptului că polimerii sintetici, concepuţi pentru a fi rezistenţi la diverşi factori de mediu (radiaţii luminoase, oxigen, umiditate, caldură, atac microbian) au devenit, în timp, o problemă acută prin acumularea lor în mediu, mai ales după perioada de utilizare a produsului. Reglementările din ce în ce mai severe privind protecţia mediului au impus abordarea, intensificarea şi lărgirea cercetărilor referitoare la materiale biodegradabile.

În cadrul proiectului s-au realizat mai multe recepturi de materiale compozite având matricea polimerică din polipropilenă şi ca materiale de ranforsare, faină de lemn sau fibre de in. Totodată s-a realizat şi un material cu

Pagină 8 din 11

umplutură minerală de talc. Materialele de ranforsare naturale au fost introduse în matricea polimerică pentru a-i conferi acesteia un caracter de biodegradare, în vederea înlocurii anumitor materiale compozite utilizate în prezent care au ca material de ranforsare fibra de sticlă.

În urma încercărilor efectuate s-a constatat că materialele compozite polimerice luate în studiu au proprietăţi mecanice uşor inferioare celor ale materialului compozit polimeric cu matricea polimerică identică dar utilizând ca ranforsant fibra de sticlă. Totuşi, materialele studiate prezintă o importanţă deosebită datorită biodegradabilităţii lor şi a greutăţii reduse.

Testele mecanice efectuate pe toate recepturile de material compozit obţinute au relevat faptul că cea mai bună rezistenţă mecanică o are materialul cu compoziţia PP ignifugată + 5% fibră de in. Deoarece acest material s-a dovedit a fi foarte rigid au fost încercate încă trei materiale cu procente crescătoare de elastomer termoplastic, cel mai elastic dintre ele fiind cel cu conţinutul de 15% elastomer termoplastic.

Acest ultim material este recomandat pentru realizarea şi testarea unui profil auto biodegradabil.

9. A NEW ELECTRO INSULATING VARNISH IN H CLASS USED TO IMPROVE THE ELECTRICAL MOTOR PERFORMANCES. Autori: Mihai IORDACHE*, Lucia DUMITRIU*, Elena ROTAR**, Gabriela NICOLESCU***, Aurora JOGA**, Nicolae VOICU*, Dragos NICULAE* - *Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti-Facultatea Inginerie Electrică; **ICPE SA Bucureşti; ***CHIMTITAN SRL Bucureşti.

Lucrarea prezintă un algoritm de calcul pentru determinarea câmpului termic al motoarelor electrice în vederea testării proprietăţilor lacului electroizolant utilizat pentru impregnarea înfăşurărilor acestora.

Lacul electroizolant realizat pentru creşterea performanţelor motoarelor electrice este un lac de

impregnare prin picurare, pe bază de răşini dizolvate în solvent reactiv, în clasa termică H (180°C). Realizarea acestui tip de lac electroizolant se încadreaza în tendinţele de dezvoltare dictate de problemele majore pe care le întampină astăzi societatea industrială : reducerea poluării mediului ; reducerea consumului de energie şi economisirea hidrocarburilor şi derivatelor lor ; îmbunătăţirea performanţelor şi reducerea gabaritului produselor; creşterea productivităţii muncii şi a rentabilităţii fabricaţiei.

Utilizarea clasei de izolaţie H (1800C) în construcţia echipamentelor electrotehnice permite adoptarea unor solicitări electromagnetice mai mari comparativ cu maşinile electrice realizate în clasele de izolaţie B (1300C) şi F (1550C) care sunt utilizate cu precădere în prezent în aparatura casnică şi în consecinţă, se poate reduce gabaritul acestora în condiţiile conservării puterii nominale. S-a demonstrat ca utilizarea unui sistem de izolaţie de

clasă H (180°C) permite micşorarea volumului unei maşini electrice cu peste 30% faţă de cel al aceleiaşi maşini,

de aceeaşi putere, dar cu un sistem de izolaţie de clasă B (130°C) .

Pagină 9 din 11

Mas ă rotundă : „Managementul deşeurilor şi surse regenerabile de energie”.

Discuţiile au abordat problemele actuale ale societăţii civile şi industriale:– Scheme de reciclare a deşeurilor mai cuprinzătoare– Valorificarea de noi materii prime din deşeuri– Gropi de gunoi ecologice– Reducerea consumului energetic prin eficientizarea iluminatului– Locuinţe verzi– Cogenerarea energiei electrice– Energie nepoluantă (solară, eoliană)

Pagină 10 din 11

Simpozionul ACQUISTEM 2010 a asigurat diseminarea rezultatelor cercetării în domeniile vizate, cunoaşterea preocupărilor mediului de afaceri şi stabilirea de contracte în vederea dezvoltării unor cercetări viitoare.

Ca materiale realizate în cadrul simpozionului se remarcă pagina web http://www.acquistem.ro, mapa şi CD-ul de lucrări prezentate la simpozion.

Preşedinte Comitet de Organizare, Responsabil eveniment,Dr. ing. Ionel POPA CS III chim. Elena ROTAR

Pagină 11 din 11