R A P O R T DE EVALUARE GENERALĂ
A PROIECTULUI
Studii Post-Doctorale în Economie:
program de formare continuă
a cercetătorilor de elită – SPODE
proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Contract nr. POSDRU/89/1.5/S/61755
Beneficiar: ACADEMIA ROMÂNĂ
Investeşte în oameni!
1
1. INTRODUCERE
Proiectul STUDII POST-DOCTORALE ÎN ECONOMIE: PROGRAM DE FORMARE CONTINUĂ A CERCETĂTORILOR DE ELITĂ - SPODE
este un proiect cofinanțat din fondurile structurale și de coeziune ale Uniunii Europene, prin Programul
Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007-2013. Beneficiarul proiectului este
Academia Română, iar parteneri naționali sunt: Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza” Iași și Universitatea „Ovidius” din Constanța. Proiectul a fost implementat pe
perioada 1 martie 2010 – 28 februarie 2013, și a avut o valoare totală (inclusiv contribuția bugetului
național) de 18.688.874 lei. Datele de identificare a proiectului sunt: Contract de finanțare nr.
POSDRU/89/1.5/S/61755.
Proiectul contribuie la atingerea obiectivului specific al Axei Prioritare nr. 1 “Educația şi formarea
profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere”, prin crearea
condițiilor instituționale și procedurale care să dezvolte și să valorifice expertiza și creativitatea doctorilor
în economie.
Proiectul vizează Domeniul Major de Intervenție 1.5 „Programe doctorale și post-doctorale în sprijinul cercetării”, prin asigurarea continuității și performanței cercetării științifice economice, prin acordarea a 135 de burse de cercetare și prin sprijinirea financiară pentru publicarea rezultatelor meritorii în reviste de specialitate din străinătate, cotate ISI, precum și a participării atât la conferințe internaționale cât și la programele din aria europeană comună de cercetare.
Proiectul contribuie la realizarea caracterului de excelență a cercetării științifice economice în acord cu Programul Național de Reforme (respectiv cu Strategia Europa 2020) și cu strategiile naționale privind învățământul și cercetarea științifică.
Echipa de implementare a proiectului a fost formată din:
Coordonatori:
Academician Mugur Isărescu (Guvernatorul Băncii Naționale a României) – coordonator principal
Academician Păun Ion Otiman (Secretarul General al Academiei Române) – coordonator principal
Prof.univ.dr. Ioan Talpoș (Rectorul Universității de Vest din Timișoara) – coordonator partener național 1
Prof.univ.dr. Vasile Ișan (Rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași) – coordonator partener național 2
Prof.univ.dr. Victor Ciupină (Rectorul Universității „Ovidius” din Constanța) – coordonator partener național 3
Echipa de management:
Prof.univ.dr. Cornel Ionescu (Director General al Academiei Române) – Manager proiect
Ec. Luminița Stafi (Inspector de specialitate gr. 1A, Academia Română, Direcția Economică) – Responsabil financiar
Veronica Bostanica (Inspector de specialitate gr. 1A, Academia Română, Serviciul Juridic) – Consilier juridic
2
Experți pe termen lung: Prof.univ.dr. Lucian Albu, membru corespondent al Academiei Române – Institutul de Prognoză
Economică – I.N.C.E. Prof.univ.dr. Silviu Cerna – Universitatea de Vest din Timișoara Prof.univ.dr. Vasile Cocris – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași Prof.univ.dr. Emil Dinga, CS 1 – I.N.C.E. Prof.univ.dr. Emilian Dobrescu, membru titular al Academiei Române – Institutul de Prognoză
Economică – I.N.C.E. Prof.univ.dr. Valeriu Ioan-Franc, Director General Adjunct – I.N.C.E. Prof.univ.dr. Ion Ghizdeanu, Președinte – Comisia Națională de Prognoză Prof.univ.dr. Victor Ploae – Universitatea „Ovidius” din Constanța Prof.univ.dr. Napoleon Pop, Membru Consiliul de Administrație – Banca Națională a României Prof.univ.dr. Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Române – Institutul de
Economie Națională – I.N.C.E. Prof.univ.dr. Ion Dogaru - membru corespondent al Academiei Române.
Toți experții pe termen lung au funcționat și ca tutori (coordonatori științifici ai post-doctoranzilor pe perioada de elaborare a disertației post-doctorale). În afara experților pe termen lung, au mai participat, în calitate de tutori:
Prof.univ.dr. Carmen Corduneanu – Universitatea de Vest din Timișoara Prof.univ.dr. Marin Dinu – Academia de Studii Economice București Prof.univ.dr. Florin Foltean – Universitatea de Vest din Timișoara Prof.univ.dr. Marin Fotache – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași Prof.univ.dr. Iuliana Georgescu – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași Prof.univ.dr. Ion Ignat – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași CS 1 dr. Mărioara Iordan – Institutul de Prognoză Economică – I.N.C.E. Prof.univ.dr. Dorin Jula – Universitatea Ecologică București Prof.univ.dr. Marilena Mironiuc – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași Prof.univ.dr. Panaite Nica – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași Prof.univ.dr. Mihaela Onofrei – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași Prof.univ.dr. Dumitru Oprea – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași CS 1 dr. Elena Pelinescu – Institutul de Prognoză Economică – I.N.C.E. Prof.univ.dr. Ioan Petrișor – Universitatea de Vest din Timișoara Prof.univ.dr. Ion Pohoață – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași
2. SCOP, OBIECTIVE, MODALITĂȚI
Scopul proiectului SPODE a constat în asigurarea continuității cercetării științifice de nivel european a doctorilor în economie, în contextul operaționalizării rutelor de învățare pe tot parcursul vieții, prin instituționalizarea unui sistem coerent, stabil, unitar, permanent și sustenabil de atragere și îndrumare a doctorilor în științe economice în activități de aprofundare a temelor susținute în tezele de doctorat sau a unor teme conexe, sub forma cercetării științifice post-doctorale, precum și de valorificare a rezultatelor.
Obiectivele specifice menite să conducă la realizarea scopului proiectului au fost următoarele:
OS1. Proiectarea și implementarea sustenabilă a unei școli postdoctorale în domeniul cercetării economice, în acord cu cerințele de creștere a calității activităților de cercetare și în acord cu cadrul național european al calificărilor din învățământul superior din România.
3
OS2. Asigurarea unui cadru instituțional pentru crearea și întreținerea unei emulații permanente, elevate și responsabile, în unitățile de cercetare și în cele de învățământ superior din România.
OS3. Perfecționarea continuă, sub raport conceptual, metodologic și instrumental, a cercetătorilor și cadrelor didactice din domeniul economic, din România, pentru cercetare științifică (fundamentală și aplicativă) de nivel european.
OS4. Propunerea constituirii unui mecanism permanent, de natura instituțională, la nivel național, de atragere a cercetătorilor, mai ales a doctorilor în economie, în proiecte de cercetare de top în domeniul economic, prin sprijinirea colaborării dintre universități, centre de cercetare și companii.
OS5. Creșterea capabilității științifice a doctorilor în economie de a participa activ și performant la dezbaterea publică europeană și internațională, în domeniul cercetării științifice economice (fundamentale și aplicative).
OS6. Proiectarea și implementarea unei structuri dinamice de carieră post-doctorală, bazată pe excelența în cercetarea științifică economică, fundamentală și aplicativă.
Modalitățile utilizate pentru atingerea obiectivelor au fost următoarele:
- analiză și proiectare instituțională: a fost proiectată Școala post-doctorală Academică în Economie a Academiei Române, ca structură permanentă, de elită în pregătirea cercetătorilor de cel mai înalt nivel în domeniul cercetării economice fundamentale și aplicative;
- activități tutoriale: sprijinirea post-doctoranzilor, din punct de vedere științific (conceptualizare, metodologie, instrumente, publicare a rezultatelor) pentru realizarea unor cercetări autentice, originale, valoroase sub aspect teoretic și aplicativ;
- activități manageriale: planificarea activităților și sub-activităților, gestionarea financiar-contabilă, pilotarea administrativă (rapoarte interne și rapoarte tehnice și financiare către finanțator), integrarea în activitățile generale ale beneficiarului;
- activități de evaluare (intermediară) de etapă: organizarea de work-shop-uri și conferințe de diseminare și dezbatere științifică, pe tot parcursul implementării proiectului.
3. STRUCTURA GENERALĂ A PROIECTULUI
Proiectul a avut două componente interconectate logic și cronologic: a) componenta I, de aprofundare a pregătirii de specialitate și interdisciplinară; b) componenta II, de cercetare științifică economică post-doctorală.
Prima componentă, care s-a desfășurat pe o durată de patru luni, a avut următoarea misiune: 1) actualizarea cunoștințelor participanților în domeniile de specialitate care vor constitui baza de cunoștințe pentru realizarea cercetării din cadrul Componentei II; 2) aprofundarea pregătirii de specialitate pentru acele domenii în care participanții doresc să-și dezvolte expertiza științifică; 3) inițierea în domeniile în care, prin forța împrejurărilor, participantul nu este instruit, dar care sunt absolut necesare pentru desfășurarea activității de cercetare din cadrul Componentei II; 4) identificarea, împreună cu tutorii, a temei de cercetare pentru Componenta II; 5) identificarea, împreună cu tutorii, a gazdelor pentru desfășurarea celei de a doua componente a stagiului post-doctoral. Principalii termeni de referință ai primei componente au fost: a) aprofundarea/actualizarea teoriei cunoașterii științifice (epistemologie) și logicii
cercetării, cu accent pe specificitățile acestora în domeniul economic; b) aprofundarea/actualizarea logicii cercetării științifice; c) aprofundarea/actualizarea metodelor și tehnicilor de modelare a procesului
4
economic; d) aprofundarea/actualizarea metodologiei de elaborare a lucrărilor științifice (autoratul științific); e) aprofundarea/actualizarea testării ipotezelor științifice.
Cea de-a doua componentă, care s-a desfășurat pe o durată de 18 luni, a avut următoarea misiune: 1) desfășurarea activității de informare-documentare în materia aferentă temei de cercetare post-doctorală; 2) desfășurarea activității de cercetare științifică propriu-zisă pe tema aleasă; 3) asigurarea coordonării conceptuale, metodologice și instrumentale, din partea tutorilor, pentru finalizarea disertației post-doctorale. Pentru componenta II a proiectului, post-doctoranzii au primit o bursă de 6000 euro pentru desfășurarea în țară a activității de documentare, respectiv de 9500 euro pentru desfășurarea în străinătate a acestei activități.
4. GRUP-ȚINTĂ ȘI TEME DE CERCETARE
4.1. Selectarea grupului-țintă
Grupul țintă a fost reprezentat de 135 de doctori în economie, cu vechimea de maximum 10 ani de la obținerea titlului de doctor. Depunerea candidaturilor pentru obținerea grantului de cercetare post-doctorală a fost una deschisă, publică. Grupul țintă a fost selectat, în mod distinct, pentru fiecare dintre cele două componente ale școlii post-doctorale. Doctoranzii care, o dată acceptați pentru urmarea primei componente, nu se calificau pentru urmarea componentei a II-a, primeau un certificat/o adeverință de absolvire a acestei componente. Bursa de cercetare s-a acordat doar acelora dintre candidați care se calificau și pentru componenta a II-a.
Selectarea candidaților pentru componenta I s-a făcut prin operarea următoarelor criterii de selecție: 1) criterii de admisibilitate1: a) (IA1) vechime de maximum 10 ani de când se deține titlul științific de doctor în economie; b) (IA2) cunoașterea, cel puțin la nivel „bine”, a unei limbi străine de circulație internațională (scris, vorbit, citit); c) (IA3) disponibilitatea de a participa, în mod semnificativ, la activitățile programate pentru cele două componente ale stagiului post-doctoral, fără a-și afecta activitatea de la locul de muncă; d) (IA4) două recomandări de la profesori universitari sau cercetători științifici gradul 1 care îi cunosc activitatea didactică sau/și de cercetare științifică; 2) criterii de potențial: a) (IP1) măsura în care candidatul are un program personal de cercetare (obiective pe termen scurt, mediu sau lung, în domeniul cercetării științifice economice); b) (IP2) măsura în care, în ultimii 2 ani, candidatul este integrat în echipe/grupuri/structuri de cercetare, precum și măsura în care este prezent în proiecte de cercetare științifică economică de anvergură (de preferat, cu caracter interdisciplinar); c) (IP3) măsura în care candidatul a continuat preocupările din teza de doctorat, fie prin dezvoltări/generalizări, fie prin particularizări aplicative, fie prin testări empirice; 3) criterii de excelență: a) (IE1) contribuții științifice aduse (în activitatea didactică, respectiv în activitatea de cercetare științifică economică); b) (IE2) relevanța temei/subiectului tezei de doctorat, pentru dezvoltarea științei și/sau metodologiei economice generale ori pentru perfecționarea unor metode, tehnici și instrumente de analiză sau de politică economică; c) (IE3) notorietatea în cadrul comunității științifice de profil (membru în organizații profesionale sau/și științifice ori în colegii științifice ale unor publicații științifice, citări în literatura de specialitate. Toate aceste categorii de criterii au fost cuantificate sub forma unei metodologii specifice.
Selectarea candidaților pentru componenta II s-a făcut prin operarea următoarelor criterii de selecție: 1) criterii de admisibilitate2: a) (IIA1) tema de cercetare propusă de către candidat se află în portofoliul de teme/subiecte de cercetare al SpDAE; b) (IIA2) candidatul are cel puțin două recomandări favorabile de la profesori universitari sau cercetători științifici gradul 1, care îi cunosc activitatea didactică și/sau
1 Aceste criterii sunt eliminatorii în mod disjunctiv.
2 Aceste criterii sunt eliminatorii în mod disjunctiv.
5
științifică, dintre care una de la tutorele la care a fost repartizat spre îndrumare; c) (IIA3) candidatul are elaborată structura de bază a proiectului de cercetare post-doctorală; 2) criterii de competitivitate3: a) (IIC1) relevanța științifică globală a temei de cercetare post-doctorală aleasă de candidat; b) (IIC2) calitatea științifică a structurii proiectului de cercetare propus de candidat. Pe baza unor cuantificări și a unei funcții-scor cu coeficienți de importanță comuni pentru toți candidații, s-a stabilit lista candidaților admiși pentru cea de-a doua componentă a SpDAE.
4.2. Stabilirea temelor de cercetare
În scopul asigurării coerenței în activitatea de cercetare post-doctorală, precum și în scopul orientării cercetării în direcțiile pe care SpDAE le consideră de interes pentru teoria și practica economică din România, s-a optat pentru constituirea unui portofoliu de teme de cercetare, din care post-doctoranzii trebuia să aleagă, în mod exclusiv, o temă. Propunerile de teme de cercetare din portofoliu au fost făcute de experții pe termen lung și de tutorii angajați în implementarea proiectului, ținând cont, în principal, de următoarele „ancore”: a) strategiile și programele naționale de cercetare științifică (Strategia Națională de Cercetare-Dezvoltare-Inovare 2007-2013, Planul Național de Cercetare-Dezvoltare-Inovare 2007-2013); b) strategiile și programele europene de cercetare-dezvoltare (Europa 2020, PC7); c) strategiile și programele naționale privind modernizarea României și integrarea în Uniunea Europeană, îndeosebi cele care sunt transmise către sau sunt monitorizate de Comisia Europeană (PND, PNR, PC, CSNR etc.); d) programele strategice ale Academiei Române; e) programele strategice ale BNR; f) programele de cercetare pe termen lung ale institutelor și centrelor din cadrul Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române; g) propriile opinii ale experților pe termen lung și tutorilor angajați în proiect. De asemenea, au fost solicitate și propuneri din partea post-doctoranzilor, propuneri care au fost supuse evaluării și aprobării Consiliului științific al școlii post-doctorale. Criteriile care au fost avute în vedere la formularea temelor de cercetare au fost: 1) relevanța științifică: potențialul de a realiza străpungeri teoretice, metodologice, instrumentale, de testabilitate etc. în domeniul științei, politicii sau activității economice; 2) stringența socială: gradul de urgență, de necesitate al realizării cercetării în cauză, în scopul soluționării unor probleme practice de administrare a activității economice generale; 3) coerența structurală: măsura în care tema/subiectul de cercetare științifică prezintă elemente de asigurare a continuității în activitatea de cercetare (de exemplu, o continuare a cercetărilor din teza de doctorat) sau în logica internă a procesului de cercetare însuși (de exemplu, în raport cu programele master de cercetare la nivelul Academiei Române).
Cele care au fost validate au fost integrate în portofoliul de teme de cercetare. În final, portofoliul de teme de cercetare post-doctorală a cuprins 438 de teme (circa trei teme, în medie pentru fiecare dintre membrii grupului-țintă). Temele de cercetare din portofoliu au fost clasificate după un sistem de trei criterii simultan, așa încât fiecare temă a primit un cod care semnifica: a) natura temei; b) programul academic; c) domeniul. Pentru fiecare dintre aceste criterii s-au identificat speciile aferente, astfel:
pentru natura temei: a) cercetare științifică economică fundamentală (bazele logice și epistemologice ale științei economice; ipotezele/conjecturile cruciale ale științei economice; reconceptualizări/re-teoretizări și reconfigurări ale științei economice; axiomatizarea științei economice); b) generalizare/particularizare a unor teorii, ipoteze, conjecturi, modele (extinderi ale unor teorii sau conjecturi prin relaxarea ipotezelor fondatoare; limitări ale unor teorii sau conjecturi prin restrângerea ipotezelor fondatoare; generalizări ale unor ipoteze sau conjecturi ale procesului economic – trecerea de specie la gen; specializări ale unor ipoteze sau conjecturi ale procesului economic – trecerea de la gen la specie); c) aplicare/utilizare a unor rezultate existente ale cercetării economice (aplicarea unor modele sau ipoteze economice la cazuri empirice –
3 Acestea sunt criterii de ierarhizare.
6
analize, evaluări, determinarea unor parametri cantitativi, structurali, de comportament etc.; utilizarea unor modele sau ipoteze economice pentru identificarea de explicații economice; aplicarea unor modele sau ipoteze economice pentru elaborarea de prognoze sau scenarii) d) testare/verificare/falsificare a unor ipoteze sau conjecturi economice (utilizarea unor metode logice de testare/verificare/falsificare a ipotezelor sau conjecturilor economice – de exemplu, utilizarea contrafactualilor; utilizarea unor metode econometrice de testare/verificare/falsificare a ipotezelor sau conjecturilor economice).
pentru programul implicat: a) programe master ale Academiei Române (trans-disciplinaritatea în economie; ipoteze/conjecturi fundamentale în economie; filozofie economică; complexitate și neliniaritate în procesul economic; b) programe master ale Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” (optimalitate și sustenabilitate în procesul economic; modelarea generală a procesului economic; politici economice; regionalizare, integrare, globalizare și convergență economică; regionalizare, integrare, globalizare și convergență economică; cuantificare, măsurare și testare în economie).
pentru domeniul tematic: a) teorie economică (principii ale cunoașterii și acțiunii economice; epistemologie economică; macroeconomie; microeconomie); b) metodologie economică (indicatori economici; statistică economică; conturi naționale); c) politică economică (politici de ajustare macroeconomică; mecanisme de transmitere a impulsului de ajustare macroeconomică; sustenabilitate a procesului economic; guvernanță economică); d) modelare economică (modelare logică; modelare cantitativă; programare financiară); e) analiză și testare economică (piețe sectoriale; ciclu economic; econometrie).
5. IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
Întreaga activitate de implementare a proiectului s-a desfășurat pe baza unui Regulament intern elaborat și aprobat în Consiliul științific al Școlii post-doctorale academice în economie (SpDAE).
5.1. Principii metodologice de implementare
principiul continuităţii: toate activităţile de implementare s-au desfăşurat fără întrerupere, conform planului detaliat stabilit la nivelul echipei de implementare;
principiul relevanţei: toate activităţile de implementare au fost realizate din perspectiva strictă a convergenței rezultatelor lor cu obiectivele specifice și cu obiectivul general ale proiectului;
principiul supervizării: realizarea activităţilor a fost supusă unei monitorizări permanente, de către echipa de management, precum şi unor evaluări periodice, atât cantitative cât şi calitative;
principiul justificării: toate activităţile din proiect au fost fundamentate pe baza unor analize/studii științifice prealabile (inclusiv din perspectivă comparativă);
principiul sustenabilității: implementarea proiectului a avut drept cadru general asigurarea condițiilor suficiente pentru ca obiectivul general și cele specifice ale proiectului să poată fi continuate și după expirarea contractului;
principiul egalității de șanse: implementarea proiectului nu a conținut constrângeri metodologice, procedurale sau de altă natură care să limiteze accesul doctorilor în economie la programele post-doctorale pe criterii nejustificate (gen, vârstă, naționalitate, apartenență instituțională, apartenență politică etc.);
7
principiul excelenței: selectarea doctorilor în economie în programele de cercetare post-doctorale s-a făcut pe bază de criterii profesionale și științifice care să releve potențialul, competența (cunoștințe, aptitudini și atitudini) și deschiderea spre cercetarea economică fundamentală și aplicativă de vârf.
5.2. Activitățile de pregătire științifică suplimentară
Aceste activități fac parte din Componenta I a SpDAE. Ele au constat în prezentarea și dezbaterea unui număr de cursuri de pregătire de specialitate, de tip interdisciplinar, prezența post-doctoranzilor fiind obligatorie. Modul de desfășurare a acestor activități a fost de tip inter-activ, prezentările fiind făcute în PowerPoint, ceea ce a permis întreținerea unui schimb de opinii „în timp real” între conferențiar și post-doctoranzi. Problematicile tratate au fost următoarele: a) Epistemologie generală; b) Logica și metodologia generală a cercetării științifice; c) Modelare economică generală; d) Conturile naționale; e) Fundamentele psiho-sociologice ale comportamentului economic; f) Econometrie; g) Gândirea economică: școli, curente, paradigme; i) Politici de ajustare macroeconomică; j) Teoria complexității – haosul determinist; k) Ciclicitate, globalizare și integrare economică; l) Multi, inter și trans-disciplinaritate în cercetarea științifică economică. Toate prelegerile au fost ținute în sistem tele-video (București – Timișoara – Iași), pe baza echipamentelor tehnice achiziționate tot în cadrul proiectului. Post-doctoranzii au completat, în urma participării la fiecare dintre cursuri, un chestionar privind standing-ul științific al cursurilor, precum și referitor la nivelul științific, metoda pedagogică și relevanța academică a prestației fiecăruia dintre conferențiari. Aceste aprecieri vor fi utilizate pentru îmbunătățirea, în viitoarele serii de activități post-doctorale, a conținutului și formei acestei prime componente a SpDAE.
5.3. Activitățile de cercetare științifică
Activitățile de cercetare științifică (subsumate componentei II a Școlii post-doctorale) s-au desfășurat sub coordonarea tutorilor. Această coordonare (începută încă din perioada de implementare a componentei I, când s-a stabilit, de comun acord, tema de cercetare și structura de pornire a cercetării) a continuat pe tot parcursul implementării componentei II. De regulă, temele de cercetare au întrunit, simultan, două „apartenențe”: a) au reprezentat continuări (dezvoltări, rafinări, testări etc.) ale cercetărilor finalizate de tip doctoral ale studenților post-doctorali; b) au reprezentat componente științifice ale programelor de cercetare pe termen lung ale tutorilor. Din punct de vedere structural, temele de cercetare s-au încadrat în programele master ale Institutului Național de Cercetări Economice, respectiv ale Academiei Române. Colaborarea dintre tutori și studenții post-doctoranzi a fost continuă, fie prin întâlniri directe ad-hoc, fie prin intermediul dezbaterilor desfășurate în cadrul activităților de diseminare planificate de managementul proiectului (conferințele naționale). În majoritatea cazurilor, dat fiind interesul real reciproc al tutorilor și studenților post-doctoranzi pentru tema de cercetare în cauză, această colaborare a luat forma cooperării științifice. În acest sens, au fost multe cazuri în care idei incipiente, de pornire, ale tutorilor, au fost preluate, dezvoltate și integrate în propriile disertații de studenții post-doctoranzi. Aceasta a creat și condițiile favorabile pentru continuarea colaborării dintre tutori și absolvenții SpDAE, după finalizarea implementării proiectului (teme comune de cercetare, articole sau chiar cărți scrise împreună, preluarea absolvenților post-doctoranzi în programele de cercetare viitoare ale tutorilor etc.). Această cooperare inter-generațională între oamenii de știință din domeniul economic (relativ precară, în acest moment, în România) a constituit, de altfel, unul dintre obiectivele majore, pe termen lung, ale Școlii post-doctorale academice în economie.
8
5.4. Activitățile de diseminare a rezultatelor
Activitățile de diseminare din cadrul proiectului au constat în următoarele:
a) organizarea unui număr de 3 conferințe științifice dedicate exclusiv post-doctoranzilor, în vederea prezentării și dezbaterii stadiului cercetării post-doctorale. Conferințele au fost organizate la: a) Iași, cu tema „Economie si cunoastere”; b) Timișoara, cu tema „Economics Knowledge and Performance”; c) Constanța, cu tema „Probleme actuale ale economiei globale”. La aceste conferințe post-doctoranzii au supus atenției experților și tutorilor din cadrul SpDAE părți (idei, capitole, articole de sine stătătoare etc.) din cercetarea post-doctorală. Scopul acestor conferințe a fost acela al verificării de etapă a nivelului științific, originalității și contribuțiilor proprii la rezolvarea problemelor științifice asumate prin tema de cercetare post-doctorală;
b) organizarea unei școli de vară, la Sinaia, în scopul realizării unei dezbateri largi, bazate pe subiecte de dezbatere propuse de post-doctoranzi, din perspectivă conceptuală, metodologică, instrumentală și empirică; la dezbateri au participat toți experții și tutorii implicați în proiect, ceea ce a întărit caracterul inter-disciplinar al abordărilor, explicațiilor sau dezvoltărilor științifice din disertațiile post-doctorale;
c) publicarea de articole științifice, din conținutul cercetării post-doctorale, în reviste interne și străine prestigioase (post-doctoranzii au avut, prin contractul încheiat cu echipa de management al proiectului, „norme” de publicare în reviste cotate ISI, B+ sau introduse în baze de date internaționale);
d) susținerea publică a disertațiilor post-doctorale a constituit o modalitate sui generis de diseminare a rezultatelor finale ale cercetărilor post-doctorale întreprinse în cadrul proiectului, deoarece această susținere a avut caracter deschis, cei interesați având posibilitatea de a audia aceste susțineri și de a participa la dezbaterile pe marginea lor.
5.5. Activitățile manageriale
Activitățile manageriale de implementare a proiectului au constat, în principal, în următoarele clase de activități:
a) planificarea: echipa de management a dezvoltat graficul GANT aprobat prin cererea de finanțare, în mod analitic, pe sub-activități, acțiuni și operațiuni, ca și pe responsabili pentru implementarea acestora, asigurându-se, astfel, completitudinea și ordonanțarea logică, cronologică și din perspectiva resurselor implicate;
b) monitorizarea: printr-un sistem de raportare internă (lunară sau pe sub-activități, acțiuni sau operațiuni, după caz) a experților pe termen lung, a tutorilor și a post-doctoranzilor, echipa de management a avut permanent și în mod continuu imaginea derulării proiectului, asigurându-se, astfel, respectarea standardelor cantitative și calitative de implementare, precum și respectarea termenelor temporale fixate;
c) pilotarea: la nivelul echipei de implementare (echipa de management plus experții pe termen lung) au avut loc periodic (sau ori de câte ori s-a considerat necesar) ateliere interne de auditare sui generis de performanță (sau de sistem) a activității proprii, în scopul identificării eventualelor derapaje, a apariției unor riscuri sau vulnerabilități ori a unor oportunități care nu au putut fi prevăzute la momentul elaborării cererii de finanțare; această procedură de pilotare a permis echipei de implementare atât să evite disfuncționalitățile, cât și să exploateze oportunitățile care au apărut pe perioada celor trei ani de implementare a proiectului;
9
d) ajustarea: echipa de management a trebuit să adapteze întregul demers specific de coordonare a implementării proiectului nu numai din perspectiva propriei activități (sau a activității experților, respectiv a tutorilor) dar și din cea a frecventelor schimbări de metodologie, procedură, sistem de raportare etc., care au parvenit cu o frecvență excesivă, atât din partea autorității de management, cât și din partea organismului intermediar de resort;
e) raportarea: echipa de management a asigurat întregul sistem de raportare (tehnice și financiare) necesare atât pentru rambursarea cheltuielilor efectuate cu implementarea proiectului, cât și din perspectiva notificărilor, actelor adiționale și a altor nevoi de încadrare în prevederile ghidului de implementare specific programelor post-doctorale.
5.6. Activitățile de recepție științifică a disertațiilor post-doctorale
Recepția științifică a disertațiilor post-doctorale a reprezentat ștacheta cea mai înaltă pe care Școala post-doctorală academică în economie (SpDAE) a impus-o cercetării științifice economice în economie la nivelul Academiei Române. Această recepție s-a făcut prin intermediul a trei filtre succesive:
1) filtrul tutorelui: referat de avizare, următoarele criterii: a) gradul respectării naturii cercetării şi calitatea argumentațiilor științifice; b) cantitatea şi calitatea documentării; c) calitatea evaluării stadiului cercetării în literatura de specialitate; d) relevanța obiectivelor propuse; e) respectarea structurii standard a disertației, gradul şi calitatea atingerii obiectivelor cercetării; f) relevanța metodologiei utilizate; g) gradul de asigurare a falsificării rezultatelor obținute în cercetare; h) relevanța contribuțiilor proprii; i) relevanța deschiderilor pentru cercetări viitoare în materie; j) alte evaluări (personalizate);
2) filtrul recenzentului: referat de recepție științifică, întocmit de un recenzent (selectat dintre experții pe termen lung și dintre tutorii implicați în proiect, în așa fel încât să se evite ca recepția științifică a unei disertații post-doctorale să fie făcută de un recenzent care a fost și tutore pentru acea disertație), pe baza următoarelor criterii: a) standardul științific; b) măsura contribuțiilor personale ale cercetătorului; c) gradul de atingere a scopului/obiectivelor cercetării post-doctorale; d) impactul previzibil al disertației în plan științific și aplicativ;
3) filtrul comisiei de examinare: a constat în notarea cantitativă a susținerii publice a disertației post-doctorale, de către fiecare dintre membrii comisiei de examinare, a pe baza următoarelor criterii: a) calitatea științifică a disertației; b) calitatea științifică a prezentării; c) modul de tratare a întrebărilor adresate de membrii comisiei.
Nota finală de notare a disertației post-doctorale s-a format din media notelor acordate de: a) tutore; b) recenzent; c) media notelor acordate de comisia de examinare. Aceasta a asigurat maximum de obiectivitate privind aprecierea științifică a elaboratelor cercetătorilor implicați.
10
6. ȘCOALA POST-DOCTORALĂ ACADEMICĂ ÎN ECONOMIE (SPDAE)
6.1. Organizare
Școala post-doctorală academică în economie (SpDAE) reprezintă produsul cel mai semnificativ al implementării proiectului SPODE. SpDAE este o instituție cu caracter permanent, care va continua să funcționeze, după finalizarea implementării proiectului, la nivelul Academiei Române, în cadrul Școlii de Înalte Studii Doctorale a Academiei Române (SISDOCAR)4.
SpDAE este coordonată de un Consiliu științific format din 11 membri. În cadrul SpDAE funcționează, de asemenea, un secretariat. SpDAE funcționează în clădirea Academiei Române, Calea Victoriei nr. 125, Parter.
SpDAE intenţionează să organizeze anual (de regulă în cursul lunii septembrie) selecții de post-doctoranzi, din România și din străinătate (îndeosebi din state membre ale Uniunii Europene), pe un număr de 15 de locuri, pentru un stagiu post-doctoral de doi ani. Regulamentul aplicabil noilor serii de post-doctoranzi (de după perioada de implementare a proiectului) este cel aplicat și în perioada de implementare a proiectului, cu modificările necesare preluării și a post-doctoranzilor străini. Aceasta înseamnă că, după primul an de funcționare independentă (octombrie 2014 – septembrie 2015), portofoliul anual de post-doctoranzi în stagiu va fi de 30, ceea ce necesită un buget anual de cca. 350.000 euro (în primul an bugetul necesar este de 250.000 euro). Numărul tutorilor va fi 10, cu excepția primului an, când vor funcționa doar șapte tutori (tutorii vor fi, totodată, și conferențiari pentru componenta I a școlii).
Valori
Valorile împărtășite, promovate și apărate de SpDAE au fost (și vor fi și în perioada următoare de funcționare independentă a școlii) următoarele:
independența rezultatului științific: rezultatul științific nu se supune nici unei instanțe de validare în afara raționalității logice, a testării independente și a falsificării factuale (criteriul Popper);
libertatea actului științific: cercetătorul științific este liber să cerceteze orice ipoteză sau conjectură, nefiind limitat în acest demers decât de propriile capacități, constrângeri sau credințe;
coordonarea actului științific: cercetătorul științific trebuie să-și orienteze eforturile de cercetare și pe baza funcțiilor și rolului pe care cercetarea științifică economică academică le are de îndeplinit în societatea contemporană (programe prioritare);
paternitatea ideilor științifice: ideea științifică emisă de un cercetător este proprietatea sa intelectuală, indiferent dacă ea este de circulație privată sau publică;
interdisciplinaritatea abordării științifice: prezența omului în procesul economic impune ca abordarea cercetării științifice economice să fie una interdisciplinară, multidisciplinară și transdisciplinară, deoarece explicația economică este o explicație polisemantică (complexă, neliniară);
natura fundamentală a cercetării științifice: valoarea de adevăr a rezultatelor cercetării științifice se asigură numai prin așezarea acestora pe baze epistemologice, adică prin accesarea nivelului fundamental al cercetării;
4 Pentru moment, legea educației nu este suficient de clară cu privire la încadrarea conceptuală a studiilor post-doctorale: sunt
ele de natura învățământului superior (care cuprinde învățământul de licență, de masterat și de doctorat), sau sunt de natură post-universitară? Întrucât există și programe de pregătire post-universitară care nu necesită parcurgerea prealabilă a studiilor de masterat sau de doctorat, ci doar a celor de licență, apare o discrepanță de nivel între categoriile de studii post-universitare care nu sunt post-doctorale și cele care sunt post-universitare și, în același timp, post-doctorale.
11
relevanța metodei de cercetare științifică: gradele de veridicitate, verosimilitate și nefalsificabilitate ale rezultatului cercetării științifice depind de metoda de cercetare, de aceea partea cea mai importantă a proiectării actului de cercetare științifică este proiectarea metodei de cercetare, care este garantul valorii de adevăr a însuși rezultatului cercetării;
pozitivitatea rezultatului public al cercetării științifice: rezultatul public al cercetării științifice trebuie să fie prezentat (descris) în modalitate pozitivă (care să permită reparcurgerea metodei utilizate și repetarea independentă a demersului științific), adică trebuie să cuprindă doar componenta explicativă, în timp ce componenta de întemeiere (credință), adică partea metafizică a cercetării, trebuie să rămână în zona privată a demersului de cercetare;
relativitatea rezultatului cercetării științifice: rezultatul științific are valoare de adevăr exclusiv în interiorul setului de axiome/ipoteze pe baza căruia s-a proiectat metoda de cercetare și s-a realizat cercetarea propriu-zisă; orice extindere a valabilității acestuia în afara setului de axiome/ipoteze menționat este nelegală și impune reelaborarea setului de axiome/ipoteze fondatoare
etica actului de cercetare științifică: cercetarea științifică nu se poate realiza în nici un caz în care, prin actul științific respectiv, se produce, persoanei umane sau colectivităților umane, suferință de orice fel, îngrădire a drepturilor și libertăților fundamentale, precum și lezarea demnității și onoarei.
6.2. Obiective
Școala post-doctorală academică în economie (SpDAE) a avut următoarele obiective:
a. încurajarea cercetării științifice economice românești (îndeosebi fundamentale), cu caracter original, în direcțiile relevante, cultivate și pe plan european și mondial;
b. cunoașterea reciprocă a cercetătorilor români autentici în domeniul economic, în scopul stabilirii de punți de comunicare, colaborare și cooperare pentru viitor;
c. formularea unor programe master5, la nivelul Academiei Române sau la nivelul principalei structuri de cercetare științifică fundamentală în economie din Academia Română – Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu”;
d. reunirea, sub o activitate comună, a celor mai reprezentativi cercetători seniori în domeniul economic din țară, în scopul unirii eforturilor de clarificare conceptuală, metodologică, instrumentală și euristică a cercetării economice românești;
e. valorificarea potențialului autentic de cercetare economică de vârf, la nivelul doctorilor în economie;
f. recuperarea potențialului de cercetare al tinerilor doctori în economie, care, astfel, au găsit sprijinul financiar și metodologic pentru continuarea cercetărilor realizate în teza de doctorat;
g. stabilirea de legături de colaborare și cooperare inter-generațională în domeniul cercetării științifice economice, între tutorii și experții școlii post-doctorale, pe de o parte și tinerii cercetători doctori în economie, pe de alt parte;
h. asigurarea unei structuri instituționale de sprijin pentru construirea și dezvoltarea unei cariere științifice post-doctorale;
5 Prin program master se înțelege un program coordonator de alte programe sau proiecte de cercetare, așa încât toate
programele sau proiectele coordonate să fie coerente, consistente și convergente între ele în urmărirea clarificării unui set general sau abstract de probleme sau teme cu caracter științific.
12
i. valorificarea potențialului de cercetare post-doctorală, în cadrul strategiilor și programelor naționale și europene privind educația, cercetare și inovarea;
j. creșterea potențialului cercetării economice autohtone de a produce soluții științifice și tehnologice pentru asigurarea creșterii competitivității economice a României;
k. realizarea unui cadru stimulativ (de emulație) la nivelul doctorilor în economie, în competiția de accesare a finanțării burselor de cercetare post-doctorală, de natură să întrețină o atitudine de autodezvoltare permanentă a subiecților implicați.
7. REZULTATELE IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI SPODE
7.1. Rezultate cuantificate
Rezultatele cuantificate ale implementării proiectului sunt relevate de două categorii de indicatori: a) indicatori de realizare imediată (IEI); b) indicatori de rezultat (IR). Fiecare dintre indicatorii de realizare imediată a avut un corespondent în indicatorii de rezultat care, la rândul lor, au contribuit la îndeplinirea nemijlocită a unuia dintre obiectivele specifice ale proiectului. Modul în care s-au corelat principalii indicatori de realizare imediată, cu principalii indicatori de rezultat și cu obiectivele specifice condiționate de cele două categorii de indicatori este următorul6:
Nr.
crt. Indicatori de realizare imediată (IRI) Indicatori de rezultat (IR)
Obiectivul specific
condiționat
1.
diagnosticarea, la nivel național și european, a
implementării conceptului de școală post-
doctorală în domeniul economic
starea de fapt în materia școlilor post-
doctorale în domeniul economic, la nivel
național și European
OS1
2.
culegerea de informații și puncte de vedere cu
privire la realizarea școlii post-doctorale în
domeniul economic
lista posibilităților (variantelor) de
organizare a școlii post-doctorale OS3
3.
evaluarea modului în care se desfășoară
activitatea doctorilor în economie, în
România, după acordarea titlului științific de
doctor
diagnosticul „stării post-doctorale” în
domeniul economic în România OS1
4.
elaborarea structurii organizatorice a școlii
post-doctorale
- soluția instituțională a școlii post-doctorale
- soluția structural-organizațională a școlii post-doctorale
OS1
5.
elaborarea planului de învățământ al școlii
post-doctorale
- lista disciplinelor de studiu pentru școala post-doctorală
- programele analitice pentru disciplinele din planul de învățământ
OS1, OS6
6.
elaborarea unui studiu comparativ privind
selectarea candidaților pentru programele de
burse post-doctorale (PBpD)
sinteza sistemelor de eligibilitate pentru
PBpD OS1, OS2, OS3, OS6
6 Nu au fost listați indicatorii de realizare imediată, respectiv indicatorii de rezultat pentru activitatea managerială.
13
7.
analiza logică a sistemului de criterii suficiente
pentru selectarea candidaților în PBpD
lista criteriilor de eligibilitate a
candidaților în PBpD OS1, OS2, OS3, OS6
8.
elaborarea curriculum-ului de pregătire a
tutorilor pentru PBpD
curriculum-ul privind pregătirea tutorilor
pentru PBpD OS1, OS2, OS3
9.
elaborarea sistemelor de monitorizare și
raportare în PBpD
- sistem de monitorizare - sistem de raportare - sistem de evaluare
OS1, OS2, OS3
10.
proiectarea sistemului de pregătire a tutorilor
pentru PBpD
sistem de pregătire a tutorilor pentru
PBpD OS1, OS6
11. realizarea pregătirii tutorilor pentru PBpD
27 de tutori pregatiti pentru
implementarea PBpD OS1, OS6
12.
identificarea temelor de cercetare științifică
post-doctorală în domeniul economic
lista temelor de cercetare științifică
economică post-doctorală OS1, OS2, OS4
13. identificarea candidaților eligibili pentru PBpD lista candidaților pentru PBpD OS1, OS3, OS5
14. stabilirea calendarului PBpD calendarul-cadrul de activitate in PBpD OS2, OS6
15. realizarea efectivă a PBpD
134 de doctori în economie finanțați
pentru PBpD OS3, OS4, OS5
16.
finanțarea taxelor aferente publicării studiilor
în reviste ISI europene 293 studii publicate în reviste ISI OS3, OS4, OS5
17.
asigurarea vizibilității și transparenței
interactive a implementării
6 work-shop-uri specializate, la nivel
național OS1-OS6
18.
evaluarea generală a activității subiecților din
PBpD 3 conferințe naționale/internaționale OS1-OS6
19. asigurarea sustenabilității proiectului
școala de vara a Școlii post-doctorale în
domeniul economic OS1-OS6
7.2. Rezultate necuantificabile
Implementarea proiectului SPODE a confirmat faptul că stimularea publică a cercetării științifice economice în România este încă fragilă și nesistematică. Programele gestionate și finanțate de Ministerul Educației și Cercetării sunt de mică anvergură, iar adjudecarea temelor de cercetare nu este întotdeauna în conformitate cu valoarea și relevanța acestora. Evaluatorii solicitați de minister pentru punctarea propunerilor de teme de cercetare se situează, uneori, sub nivelul aplicanților, ceea ce conduce la respingerea unor proiecte de mare semnificație sau noutate/originalitate. În acest context, implementarea proiectului SPODE a relevat următoarele:
a. tinerii cercetători (doctori în economie) sunt dornici să abordeze subiecte de cercetare dificile, nebătătorite, care mută cu un pas mai departe cunoașterea și înțelegerea unor chestiuni importante din fenomenologia economică;
b. multe teze de doctorat au deschideri extrem de promițătoare, care se pierd în lipsa stimulării (inclusiv prin finanțare) a continuării, finalizării sau dezvoltării acestor deschideri;
14
c. pilotarea metodologică a tinerilor cercetători post-doctoranzi de către tutori experimentați (deseori creatori originali în propriile domenii de expertiză) este indispensabilă pentru menținerea cercetării pe culoarul cel mai semnificativ din punct de vedere științific;
d. marea majoritate a post-doctoranzilor absolvenți ai SpDAE doresc să definitiveze disertațiile post-doctorale sub forma unor lucrări (cărți) originale pe care să le publice în perioada următoare;
e. marea majoritate a post-doctoranzilor absolvenți ai SpDAE și-au manifestat dorința de a continua colaborarea cu tutorii lor, fie în privința unor noi proiecte de cercetare, fie în cea a dezvoltării disertațiilor post-doctorale;
f. elaborarea disertațiilor post-doctorale a generat, aproape în fiecare caz în parte, deschideri noi de continuare a cercetării, fie la nivel extensiv, fie la nivel intensiv, fie prin conexare cu alte subiecte sau problematici;
g. prima componentă a SpDAE a realizat deschideri importante, la nivelul post-doctoranzilor, pe linia gândirii științifice, a metodologiei de cercetare, a abordărilor multi, inter și transdisciplinare, ceea ce, de regulă, a lipsit pe perioada stagiului doctoral;
h. s-a creat posibilitatea (psihologică și instituțională) pentru crearea unei rețele naționale a celor mai buni dintre post-doctoranzii absolvenți ai SpDAE, care să coopereze, sub îndrumarea Consiliului științific al SpDAE, în vederea elaborării unor lucrări de cercetare colective, de interes științific sau de utilitate pentru proiectarea politicilor publice în România;
i. pentru toți cercetătorii implicați în proiect (inclusiv pentru experții și tutorii școlii post-doctorale), implementarea proiectului a reprezentat ocazia operaționalizării unor proceduri coerente și fundamentate de evaluare a caracterului științific al prestațiilor studenților post-doctoranzi, de identificarea a contribuțiilor originale și a deschiderilor conceptuale, metodologice sau instrumentale pe care disertațiile post-doctorale le-au oferit.
8. CONCLUZII REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
8.1. Pe plan general
Pe plan general, implementarea proiectului SPODE a generat următoarele concluzii:
a. cercetarea științifică economică nu a reușit, încă, să realizeze o sinteză coerentă și consistentă între aspectul ei teoretic (cel de „filozofie naturală”, care aspiră să arate ce sunt lucrurile economice) și aspectul ei instrumental (care aspiră să verifice eficacitatea practică a rezultatelor cunoașterii economice); la fel cum s-a întâmplat și se întâmplă, încă (vezi cazul mecanicii cuantice) cu multe alte discipline, efortul de teoretizare a științei economice este, încă, insuficient;
b. disciplina economiei a rămas, într-o măsură excesivă, tributară modelului științelor naturale de abordare și de explicare, de la folosirea variabilelor explicative, până la descrierea prin ecuații diferențiale a modelelor economice (sociologia urmează și ea, din păcate, același drum); este necesar un salt epistemologic (care poate merge până la inventarea unui limbaj și chiar a unui formalism specific economiei și, mai general, științelor sociale) care nu poate fi demarat decât în cadrul Academiei Române;
15
c. înclinația cercetătorilor români de a lucra în echipe inter-disciplinare este relativ scăzută; instituția tutorilor, ca și conferințele dedicate (mai ales școala de vară) generate de implementarea proiectului, au arătat nu numai necesitatea, dar și utilitatea cooperării inter-disciplinare, inter-generaționale, inter-instituționale în asigurarea succesului unor cercetări valoroase și originale;
d. „arta” argumentării și contra-argumentării în dezbaterea științifică economică a fost, într-un grad important, stimulată de programul de activități, de procedurile instituite, precum și de standardele de calitate impuse pe parcursul implementării proiectului; s-a adeverit că adevărul științific în economie trebuie să fie cel acceptat, pe baza demonstrației logice și a non-infirmării factuale (de tip popperian), de comunitatea științifică de profil (așa cum argumentează și Kuhn).
8.2. Pe plan teoretic (conceptual)
Pe plan teoretic (conceptual), implementarea proiectului SPODE a generat următoarele concluzii:
a. foarte mulți post-doctoranzi au obținut rezultate teoretice (concepte, criterii, clasificări, demonstrații – de confirmare sau de infirmare –, definiții etc.) originale, pe care le-au propus și susținut ca alternativă la cele existente și acceptate în cadrul comunității științifice; acest lucru demonstrează potențialul de invenție și de abstractizare pe care post-doctoranzii ăl posedă și pe care, odată stimulați într-un cadru instituțional, îl actualizează;
b. o mare parte dintre post-doctoranzi au constatat faptul că partea de fundamentare teoretică a demersurilor lor științifice anterioare era relativ săracă și, într-o măsură prea mare, nerelevantă; au terminat stagiul post-doctoral cu o nouă viziune, corectă, despre importanța decisivă și semnificația crucială a bazelor teoretice ale oricărui demers științific;
c. post-doctoranzii au dovedit aptitudini reale și elevate de analiză comparativă a presupozițiilor teoretice fundamentale care stau la baza majorității pozițiilor adoptate în diferite segmente ale științei economice și ale cercetării de profil; tocmai din acest analize comparative efectuate la nivelul bazelor teoretice au putut rezulta puncte de vedere originale, deosebit de interesante și fructuoase pentru dezvoltarea reflecției economice;
d. au existat disertații post-doctorale foarte curajoase care au propus puncte de vedere personale pe planul filosofiei economice, al epistemologiei economice sau al semioticii economice; propoziția de tip economic, metoda de cunoaștere în economie, discursul de tip economic etc. au reprezentat subiecte care au propus rezultate de natură teoretică demne de interes.
8.3. Pe plan metodologic
Pe plan metodologic, implementarea proiectului SPODE a generat următoarele concluzii:
a. post-doctoranzii și-au dezvoltat foarte mult, pe parcursul stagiului post-doctoral, abordarea critică, pe baze logice și epistemologice, a statu quo-ului în problematica abordată în cadrul cercetării post-doctorale, ceea ce reprezintă o schimbare de atitudine esențială în dezvoltarea capacității de cercetare a acestora, comparativ cu o evaluare pur descriptivă;
b. problematizarea, ca atitudine a cercetătorului științific de cercetare fundamentală, a constituit una dintre achizițiile cele mai semnificative pe care post-doctoranzii le-au făcut în urma absolvirii Școlii post-doctorale academice în economie; refuzul de a lua conceptele ca atare, fără a le supune procesului de problematizare, va constitui, pentru tot restul carierei post-doctoranzilor în cauză, un modus operandi fără alternativă;
16
c. marea majoritate a post-doctoranzilor au dezvoltat, pe parcursul stagiului post-doctoral (îndeosebi în cadrul componentei II a Școlii post-doctorale) activități remarcabile de formulare de ipoteze/conjecturi cu privire la probleme de cercetare complexe și relativ puțin frecventate în cercetarea economică de vârf;
d. într-un număr relativ important de cazuri, post-doctoranzii au experimentat modalități avansate de construire a definițiilor sau claselor de obiecte economice (în funcție de subiectul de cercetare ales), pe baza predicatelor logice de suficiență, respectiv de necesitate, ceea ce a condus la un grad foarte ridicat al caracterului apodictic al rezultatelor obținute;
e. cercetarea economică este foarte puțin văzută ca o cercetare de tip teoretic, ca o cercetare de edificare (sau analiză critică) a fundamentelor logice, epistemologice și chiar metafizice ale cunoașterii de tip economic; în acest context, se evidențiază o propensiune aproape generală spre analiza empirică (analiza factuală, analiza de date), analiză care riscă să ignore „ce-ul” în favoarea „cum-ului”.
8.4. Pe plan instrumental
Pe plan instrumental, implementarea proiectului SPODE a generat următoarele concluzii:
a. cercetarea economică poate utiliza cu succes, mai ales în cazurile evidente în care este posibilă cuantificarea numerică neechivocă, metodele algebrice sau analitice proprii științelor naturii (îndeosebi prin folosirea ecuațiilor diferențiale);
b. există, încă, la nivelul tinerilor post-doctoranzi, o predilecție inexplicabilă (posibil ca urmare a insuficientei pregătiri teoretice sau doctrinale) pentru utilizarea excesivă, deseori inadecvată a modelărilor cantitative, fără o bază justificativă la nivelul teoriei (aspect cu care se confruntă, de altfel, și alte discipline sociale, îndeosebi sociologia);
c. cercetarea economică este foarte puțin preocupată să înlăture principiul obiectivității din cunoaștere (adică să accepte faptul că subiectul economic nu este distinct în mod casant de obiectul economic, așa cum se întâmplă în științele naturii); ca urmare, din punct de vedere instrumental, marea majoritate a disertațiilor de tip aplicativ au descris, pur și simplu obiectele economice în sine, deși ele nu există decât în relație cu subiecții economici;
d. mulți post-doctoranzi au dezvoltat tehnici relativ originale de interogare științifică a obiectului cercetării, fie prin dezvoltări/generalizări/extinderi ale tehnicilor existente (de exemplu, treceri de la cazul continuu la cazul discret), fie prin analogii/preluări din științele naturii (de exemplu, înlocuirea comparării funcțiilor-scor cu compararea vectorilor de stare);
e. au existat cazuri de disertații post-doctorale în care, la nivel instrumental, au fost operaționalizate tehnici din teoria haosului determinist (teoria complexității), ceea ce reprezintă încercări evidente și meritorii de tratare specifică a fenomenologiei economice, în mod distinct de modalitățile de tratare a fenomenologiei naturale.
8.5. Pe plan instituțional
Pe plan instituțional, implementarea proiectului SPODE a generat următoarele concluzii şi propuneri:
a. la nivelul Secției de științe economice, juridice și sociologie a Academiei Române să se elaboreze o strategie de cercetare științifică în domeniul social (cu segmente importante privind economia și etica/morala), care să ghideze proiectarea programelor master
17
(fundamentale sau prioritare) în care să se încadreze temele de cercetare ale Școlii post-doctorale academice în economie în viitor;
b. la nivelul Secției de științe economice, juridice și sociologie a Academiei Române, să se (re)instituie practica primirii/acceptării memoriilor științifice din partea cercetătorilor de profil, în scopul stimulării creației științifice originale, deschizătoare de drumuri în domeniul cercetării științifice fundamentale; aceste memorii științifice către Academia Română vor fi recepționate la nivelul secției, prezentate în cadrul Clubului SpDAE și publicate în Analele Academiei Române, ca semn al supremei consacrări științifice;
c. este necesară reorganizarea Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu”, în așa fel încât să se stimuleze mai mult cercetarea științifică economică originală, utilă atât cercetării fundamentale, cât și celei instrumentale (aplicative sau de dezvoltare);
d. este benefică crearea unei structuri, în cadrul Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” care să se ocupe de transferul tehnologic al rezultatelor științifice originale obținute pe planul cercetării teoretice;
e. ar fi de foarte mare utilitate, prin sprijinul pe care ar putea să-l acorde formării noilor generații de oameni de știință români, înființarea Universității Academiei Române „Nicholas Georgescu-Roegen”, cu studii masterale, doctorale și post-doctorale;
f. ar fi, de asemenea, de mare utilitate, înființarea instituției „Conferințele lunare ale Academiei Române”, conferințe publice pe teme de vârf în cunoașterea științifică sau în alte sectoare de cunoaștere (metafizică, artistică, teologică), la care participarea și dezbaterea să fie libere;
g. este imperios necesară reluarea și permanentizarea activității Clubului SpDAE „Axiologia sustenabilității și recuperarea condiției umane” (care a avut deja câteva sesiuni de dezbatere) dedicată cercetării românești în materia cunoașterii, acțiunii și moralei asignate procesului economic.
9. COORDONATE DE BAZĂ ALE CONTINUITĂȚII SPDAE
9.1. Introducere
Școala post-doctorală academică în economie (SpDAE) reprezintă o achiziție instituțională și intelectuală ireversibilă a Academiei Române. Ea trebuie să continue să funcționeze, fie printr-o finanțare autonomă, fie pe baza unor cofinanțări viitoare din fondurile structurale și de coeziune europene (cel mai probabil în cadrul perspectivei financiare 2014-2020). O asemenea școală este nu doar de o maximă utilitate pentru cercetarea economică românească originală, dar este și de o maximă necesitate pentru dezvoltarea unui corp de cercetători români de mare anvergură științifică, intelectuală și morală. În plus, SpDAE ar reprezenta veriga următoare, firească, de specializare a doctorilor în economie, fie că sunt absolvenți ai școlii doctorale a Academiei Române, fie ai altor școli doctorale din țară sau chiar din străinătate. SpDAE trebuie să devină un benchmark național în ceea ce privește cercetarea științifică economică, mai ales cea teoretică (filozofie economică, epistemologie economică, logică economică, modelare economică, semiotică economică).
18
9.2. Pe plan funcțional
Din punct de vedere organizatoric, SpDAE se va caracteriza prin următoarele:
a. Organizare
SpDAE are următoarele componente structurale:
a.1. Oficiul central al SpDAE: localizat la Academia Română, București (coordonează activitatea generală a școlii post-doctorale);
a.2. Oficiul teritorial 1 al SpDAE: localizat la Timișoara – filiala Academiei Române (coordonează activități specifice teritoriale ale școlii post-doctorale);
a.3. Oficiul teritorial 2 al SpDAE: localizat la Iași – filiala Academiei Române (coordonează activități specifice teritoriale ale școlii post-doctorale);
a.4. Oficiul teritorial 3 al SpDAE: localizat la Cluj-Napoca – filiala Academiei Române (coordonează activități specifice teritoriale ale școlii post-doctorale);
a.5. Rețeaua națională a cercetătorilor seniori în economie (cuprinde cercetătorii în economie, cu reputație națională și internațională, din cadrul universităților, institutelor de cercetare sau instituții publice): are caracter dinamic;
a.6. Rețeaua națională a absolvenților SpDAE (cuprinde post-doctoranzii absolvenți ai școlii post-doctorale, indiferent de promoție): are caracter cumulativ;
a.7. Rețeaua națională a tutorilor SpDAE (cuprinde cercetătorii care, cel puțin în cadrul unei promoții, au funcționat ca tutori ai școlii post-doctorale): are caracter cumulativ;
Funcționare
Școala post-doctorală academică în economie poate funcționa în mod permanent, cu selecții anuale de post-doctoranzi, în luna septembrie a fiecărui an calendaristic. Stagiul post-doctoral este de doi ani (1 octombrie a anului „n” – 30 septembrie a anului „n+2”). Criteriile de selecție a candidaților, de formulare a temelor de cercetare post-doctorală, de recepție științifică a disertațiilor post-doctorale și de susținere publică a acestora sunt cele care au funcționat în perioada de implementare a proiectului SPODE.
Școala post-doctorală academică în economie va putea funcționa simultan pe cele patru oficii (oficiul central și cele trei oficii teritoriale), prelegerile din componenta I a școlii putând fi ținute/audiate în oricare dintre aceste oficii, după caz.
Pe lângă activitățile specifice celor două componente structurale, în cadrul SpDAE vor putea funcționa, cu caracter permanent următoarele șapte „instituții”:
(1) Observatorul economic român/Romanian Economic Watch al INCE (OER-INCE/REW-NIER/)
o descriere: conferință națională a INCE, cu frecvență anuală, cu participarea institutelor/centrelor de cercetare din țară (inclusiv din cadrul universităților acreditate) și cu invitarea reprezentanților instituțiilor/autorităților publice;
o rol: formarea unei contribuții specifice a INCE la elaborarea/actualizarea strategiilor/politicilor/programelor destinate să administreze componentele economic și social ale dezvoltării societății românești;
o ouput: memoriu semestrial al INCE adresat Președinției României, Parlamentului și Guvernului, „Punctul de vedere al INCE”.
19
(2) Forumul economic internațional/International Economic Forum al INCE (FEI-INCE/IEF-NIER)
o descriere: conferință științifică internațională, cu frecvență bienală, pe probleme de teorie, metodologie, tehnologie și politici în domeniul economic și social;
o rol: angrenarea INCE în dezbaterile de idei de teorie sau politică economică care au loc în Europa și în lume;
o output: proceeding cu contribuțiile științifice, tipărit în limba română și în limba engleză.
(3) Seminarul de Logica și Metodologia Cunoașterii Economice ”Nicholas Georgescu-Roegen”/Seminar of Logic and Methodology of Economic Knowledge „Nicholas Georgescu-Roegen” (SLMCE/SLMEK);
o descriere: seminar, cu frecvență semestrială, în marja contribuțiilor științifice seminale ale lui Nicholas Georgescu-Roegen, în scopul recuperării și valorificării zestrei intelectuale și științifice a marelui economist român;
o rol: 1) actualizarea preocupărilor teoretice privind modelul entropic al procesului economic; 2) revizuirea bazelor logice ale cunoașterii de tip economic; 3) contribuții la reconstrucția conceptuală a științei economice.
o output: articole/studii publicate în „Advanced and transdisciplinary research in economics”7 și în alte publicații românești și străine.
(4) Consiliul de coordonare strategică și științifică/Council of strategic and scientific coordination (CCSS/CSSC)
o descriere: consiliu formal, constituit din membri ai Academiei Române, membri corespondenți ai Academiei Române și cercetători din cadrul INCE, care au atins vârsta de pensionare și care, conform legii salarizării unitare din domeniul bugetar și Statutului Academiei Române, sunt menținuți în activitatea INCE și remunerați ca atare;
o rol: coordonarea programelor prioritare ale INCE (respectiv ale Academiei Române, dacă acestea se referă la obiectul de activitate al INCE);
o output: beneficiul unei expertize și al unei experiențe științifice de excepție, în coordonarea și reorientarea cercetării din cadrul INCE spre ștachete de performanță din ce în ce mai ambițioase.
(5) Clubul SpDAE „Axiologia sustenabilității și condiția umană”/pDASE Club „Axiology of sustainability and the human condition”
o descriere: Seminar interdisciplinar, de dezbateri și cercetare, cu caracter permanent și sesiuni periodice (lunare);
o rol: discutarea și elaborarea bazelor filosofice, logice şi epistemologice ale paradigmei sustenabilității și, în acest context, reevaluarea condiției umane în contemporaneitate;
o output: rapoarte către Clubul SpDAE, elaborate de cercetătorii participanți la activitățile acestuia.
(6) Think-tank-uri (TT)
o descriere: structuri formale, cu activitate permanentă, neperiodică, mono-disciplinare, formate din experți pe zona de interes (atât din cadrul INCE cât și din afara INCE);
7 Aceasta va fi o publicație a Școlii post-doctorale academice în economie.
20
o rol: examinarea, dezbaterea colectivă și formularea de puncte de vedere/recomandări cu privire la obiective punctuale din zona de expertiză, obiective formulate de conducerea INCE (inclusiv la propunerea institutelor/centrelor de cercetare);
o output: lista think-tank-urilor:
- TT privind metodologia și tehnologia cercetării științifice;
- TT privind procesul construcției europene;
- TT privind sistemul monetar și financiar internațional;
- TT privind politicile și strategiile publice;
- TT privind modelul social european.
(7) Task-force-uri (TF)
o descriere: structuri formale, cu activitate ad hoc (singulară/ocazională), inter-disciplinare, formate din experți din cadrul INCE, respectiv din cadrul secțiilor de specialitate ale Academiei Române;
o rol: elaborarea de cărți albe sau cărți albastre, pe obiective formulate de conducerea INCE (inclusiv la propunerea institutelor/centrelor de cercetare);
o output: ex.: pentru perioada imediat următoare ar trebui format un task-force care să elaboreze strategia de cercetare științifică economică fundamentală la nivelul INCE pentru perioada 2014-2020 (ținând cont inclusiv de Strategia Europa 2020).
b. Finanțare
Școala post-doctorală academică în economie (SpDAE) poate fi finanțată prin următoarele surse cumulative:
bugetul de stat (prin suplimentarea bugetului anual al Academiei Române cu suma de 350.000 euro
donații, sponsorizări de la instituții/organizații private sau de la persoane fizice;
contribuții din veniturile proprii ale Academiei Române (obținute prin Fundația Patrimoniu a Academiei Române);
venituri obținute de SpDAE din publicarea unor studii proprii;
venituri obținute din contracte de cercetare/consultanță încheiate de SpDAE cu instituții/organizații publice, respectiv cu organizații private.
9.3. Pe plan științific
Din punct de vedere științific, SpDAE se va caracteriza prin următoarele:
a. Obiective
selectarea excelenței științifice în rândul doctorilor în economie care nu au o vechime mai mare de cinci ani de la obținerea titlului de doctor;
crearea, în timp, a unei mase critice de cercetători de top în domeniul economic, care să poată contribui la creșterea contribuției românești la dezvoltarea științei economice și a practicii instituționale în domeniul economic;
21
implementarea unor programe de cercetare științifică ambițioase, pe termen lung, dedicate rezolvării unor probleme controversate sau inițierii unor direcții noi în abordarea fenomenologiei economice, pe plan teoretic și practic;
menținerea unei competiții oneste și fructuoase între cercetătorii științifici doctori în economie, generatoare de progres științific și instituțional.
b. Programe
Programele științifice ale SpDAE vor reprezenta, în general, continuarea programelor master care au funcționat pe perioada implementării proiectului SPODE:
Trans-disciplinaritatea în economie;
Ipoteze/conjecturi fundamentale în economie;
Filosofie economică;
Epistemologie (cunoaștere) economică;
Metodologia cercetării economice;
Complexitate și neliniaritate în procesul economic;
Optimalitate și sustenabilitate în procesul economic;
Modelarea generală a procesului economic;
Politici economice;
Regionalizare, integrare, globalizare și convergență economică;
Cuantificare, măsurare și testare în economie;
Formalisme ale procesului economic.
Pentru fiecare program științific va exista un portofoliu distinct de teme de cercetare post-doctorală care va reflecta interesul Academiei Române privind cercetarea științifică economică românească. De asemenea, fiecare program științific va avea un responsabil selectat dintre membrii Secției de științe economice, juridice și sociologie a Academiei Române sau dintre tutorii școlii post-doctorale. Consiliul științific al școlii va putea integra în aceste portofolii de teme și subiecte de cercetare propuse de candidații post-doctoranzi, subiecte acceptate în Consiliul științific.
9.4. Pe plan instituțional
Din punct de vedere instituțional, SpDAE se va caracteriza prin următoarele:
a. crearea de relații de colaborare/cooperare între SpDAE și școli doctorale în economie sau școli post-doctorale în economie din străinătate (îndeosebi din cadrul Uniunii Europene);
b. identificarea de surse de finanțare pentru instituirea unui premiu al Academiei Române decernat anual, începând cu anul 2015 (prima promoție a SpDAE ca instituție de sine stătătoare) celui mai performant absolvent al școlii post-doctorale; valoarea premiului ar putea fi de 10.000 euro;
c. crearea condițiilor suficiente pentru ca revista SpDAE, „Advanced and transdisciplinary research in economics” să poată apărea, inițial în formă electronică, începând cu anul 2014; această publicație va avea frecvență semestrială și va fi redactată exclusiv în limba engleză; începând cu anul 2017 vor fi identificate surse de finanțare pentru apariția paralelă și a unei ediții paper a publicației.
22
10. EVALUAREA FINANCIARĂ A PROIECTULUI
Proiectul “Studii Post-Doctorale în Economie: program de formare continuă a cercetătorilor de
elită – SPODE” a fost cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Contract nr. POSDRU/89/1.5/S/61755 şi a avut un buget de
18.688.874 lei, repartizat astfel:
Nr. crt.
Capitole de cheltuieli Total buget
proiect (lei)
1 Resurse umane 9.741.009
2 Participanţi 5.699.604
3 Alte tipuri de costuri 1.653.502
Cheltuieli de tip FEDR (10% din 7) 984.370
4 Rezerva de contingenţă (5% din 1+2+3) 450.000
5 Total costuri directe (1+2+3+4) 17.544.115
6 Cheltuieli generale de administraţie 827.988
7 Valoarea eligibilă a proiectului (5+6) 18.372.103
8 din care activităţi transnaţionale 312.797
9 Contribuţia solicitantului (15% x 7) 2.755.815
10 Asistenţă financiară nerambursabilă solicitată (7-9) 15.616.288
11 Valoarea neeligibilă a proiectului (TVA) 316.771
12 Valoarea totală a proiectului (7+11) 18.688.874
Până în prezent au fost depuse la “Organismul Intermediar POSDRU – Ministerul Educaţiei
Naţionale” un număr de 5 Cereri intermediare de rambursare, urmând ca în luna martie 2013 să fie
depusă Cererea finală de rambursare.
Sumele solicitate în fiecare cerere de rambursare se regăsesc în tabelul următor:
Nr. crt.
Categorii cheltuieli
Cererea de
rambur-sare nr. 1
Cererea de
rambur-sare nr. 2
Cererea de
rambur-sare nr. 3
Cererea de
rambur-sare nr. 4
Cererea de
rambur-sare nr. 5
Cererea de
rambur-sare nr. 6
(valori estimate)
Total cheltuieli proiect
(CRC1-6)
1 Resurse umane 1.089.055 1.333.447 1.382.704 1.367.762 1.588.067 1.259.943 8.020.979
2 Participanţi 0 0 715.300 1.553.207 1.524.369 476.555 4.269.431
3 Alte tipuri de costuri, din care: 374.656 57.358 194.965 144.509 72.559 38.488 882.536
Cheltuieli de tip FEDR (10% din 7) 326.634 42.246 160.977 80.877 0 0 610.734
4 Rezerva de contingenţă (5% din 1+2+3) 0 0 0 0 0 0 0
5 Total costuri directe (1+2+3+4) 1.463.711 1.390.806 2.292.970 3.065.479 3.184.995 1.774.986 13.172.946
6 Cheltuieli generale de administraţie 56.551 85.564 112.035 92.720 118.472 130.535 595.877
7 Valoarea eligibilă a proiectului (5+6) 1.520.262 1.476.370 2.405.004 3.158.199 3.303.467 1.905.521 13.768.823
23
8 din care activităţi transnationale 0 0 0 0 0 0 0
9 Contribuţia solicitantului (15% x 7) 228.039 221.455 360.751 473.730 495.520 285.828 2.065.324
10
Asistenţă financiară nerambursabilă solicitată (7-9) 1.292.223 1.254.914 2.044.254 2.684.469 2.807.947 1.619.693 11.703.500
11 Valoarea neeligibilă a proiectului (TVA) 72.059 13.689 48.015 46.171 46.076 11.323 237.333
12 Valoarea totala a proiectului (7+11) 1.592.321 1.490.059 2.453.019 3.204.369 3.349.543 1.916.845 14.006.156
Sprijinul financiar acordat celor 134 de cercetători postdoctorat aparţinând grupului ţintă al proiectului s-a concretizat în:
a) 6 luni de bursă în sumă de 4.200 lei/lună pentru stagiile efectuate în România şi 6.300 lei/lună pentru stagiile efectuate la Universităţile din state membre UE;
b) decontarea contravalorii cheltuielilor de transport şi cazare aferente deplasărilor la stagii de cercetare şi conferinţe internaţionale astfel:
- cheltuielile de transport la conferinţe internaţionale organizate în ţară sau state membre UE – nelimitate ca sumă;
- decontarea cheltuielilor de transport dus-întors pentru stagii efectuate la Universităţi din state membre UE – un singur drum;
- cheltuielile de cazare pentru participarea la conferinţe organizate în statele membre UE au fost limitate la 300 euro/deplasare;
- cheltuielile de cazare pentru stagiile efectuate în afara României au fost limitate la 500 euro/lună;
- cheltuielile de cazare, pentru stagiile efectuate la Universităţi din România, altele decat cele proprii, au fost limitate la suma de 1.000 lei/lună.
Valoarea totală a burselor acordate pe întreaga perioadă de implementare a proiectului, pentru cele 2 serii de cercetători postdoctorat, a însumat 3.570.922,00 lei, din care:
- 697 luni bursă internă în valoare de 4.200 lei; - 102 luni bursă externă în valoare de 6.300 lei.
Cheltuielile cu cazarea şi transportul aferente participanţilor au avut o valoare de 698.509,25 lei, din care:
- 189 deplasări la stagii de cercetare şi conferinţe internaţionale organizate în state membre UE însumând 510.342 lei, restul au reprezentat participări la conferinţe internaţionale organizate în România, inclusiv cele 2 conferinţe organizate în cadrul proiectului la Iaşi şi Timişoara, precum şi la Şcoala de vară de la Sinaia.
Cheltuielile ocazionate de organizarea evenimentelor din cadrul proiectului au fost:
- pentru Conferinţa “Economie şi cunoaştere” desfăşurată la Iaşi, în perioada 20-22 octombrie 2011, s-au cheltuit 126.400 lei;
- Conferinţa “Economic Knowledge and Performance” desfăşurată la Timişoara, în perioada 27-28 aprilie 2012, a beneficiat de un buget de 167.500 lei;
- Şcoala de vară “Excelenţă în cercetarea economică românească”, Sinaia, 23-27 iulie 2012, 76.300 lei.
24
Aceste cheltuieli au inclus:
- cheltuieli cu transportul, cazarea şi hrana participanţilor, experţilor pe termen lung, tutorilor, invitaţilor străini, echipei de management;
- mapa conferinţei care a conţinut: geantă, mapă, pix şi block notes personalizate, broşură abstracte, broşură program, ecuson, DVD cu film de informare şi publicitate, broşură de prezentare a SpDAE;
- materiale publicitare pentru asigurarea vizibilităţii proiectului (banner, roll-up, afişe).
Cheltuielile cu informarea şi publicitatea proiectului au însumat 161.305,41 lei şi au constat în:
- materiale de informare şi publicitate distribuite cu ocazia evenimentelor organizate în cadrul proiectului;
- anunţuri publicitare în presa de specialitate; - producţia a 2 filme documentare şi de informare, 2 clipuri şi 2 reportaje video, difuzate la TVR,
postate pe site-ul proiectului, precum şi distribuite pe DVD participanţilor la conferinţele internaţionale organizate în cadrul proiectului;
- realizarea, extinderea şi întreţinerea site-ului proiectului www.postdoc.acad.ro.
Bugetul prevăzut la categoria “Cheltuieli de tip FEDR” a fost utilizat pentru achiziţionarea următoarelor mijloace fixe:
- echipamente de calcul şi echipamente periferice de calcul – această achiziţie a permis dotarea Sălii de lectură “N.N. Constantinescu” şi crearea Centrului de Studii Post-Doctorale al Academiei Române, unde cercetătorii post-doctorat se pot documenta şi accesa baze de date internaţionale;
- sistem de videoconferinţă achiziţionat pentru a da posibilitatea şi a facilita participarea cercetătorilor din centrele universitare Iaşi, Timişoara, precum şi zonele invecinate, la conferinţele şi cursurile organizate în cadrul proiectului;
- flipchart; - instalaţie traducere simultană achiziționată pentru facilitarea înțelegerii conferințelor
susținute de către invitații străinii; - mobilier achiziţionat pentru a asigura păstrarea în siguranţă şi arhivarea documentelor
proiectului; - aparat foto pentru a surprinde în imagini activităţile desfășurate în cadrul proiectului.
Procentul de utilizare a bugetului total a fost de 75%, în timp ce pe fiecare capitol procentul de utilizare a fost:
- Resurse umane 82%; - Participanţi 75%; - Alte tipuri de costuri 53% (cheltuieli de tip FEDR 62%); - Cheltuieli generale de administraţie 72%.
Sumele rămase neutilizate din valoarea totală a proiectului vor acoperi diminuarea bugetului
pentru nerealizarea grupului ţintă al proiectului (134 cercetători postdoctorat în loc de 135), restul indicatorilor fiind realizați în procent de 100%.
Consiliul ştiinţific al SpDAE
Titlul Programului: Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Titlul proiectului: Studii Post-Doctorale în Economie:
program de formare continuă a cercetătorilor de elită – SPODE
Editorul materialului: ACADEMIA ROMÂNĂ
Data publicarii: Februarie 2013
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială
a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
www.postdoc.acad.ro
Investeşte în oameni!
