„Ne propunem să vedem cum vine mai departe societatea

civilă (sindicate, patronate) în întâmpinarea noastră, astfel

încât să avem un termen de referință în relația cu ea. Și spun

asta pentru că nu am mai văzut-o demult atât de activă ca

în ultima perioadă, lucru care pe mine mă bucură.” - Sorin

Chelmu, secretar general Guvernul Românie

1-14 februarie 2016 (108) | 10 lei

CORNEL STROESCU, FERMIERUL CARE VREA SĂ SCHIMBE FAȚA AGRICULTURII

DRUMUL CĂTRE SUCCES NECESITĂ PRICEPERE ȘI DĂRUIRE

www.titanmachinery.ro

Ed

ito

rial

Cin

e-o

fi d

e v

ină, c

ine

-o f

i gre

șit…

că s

ub

ven

țiile

nu

s-a

u a

trib

uit?!

5

Op

inii

Citatu

l ed

iție

i 6

În v

ârf

ul p

en

ițe

i 6

Co

nse

mn

ări

asu

pra

păst

ori

tulu

i tra

dițio

nal d

in V

ran

ce

a (

I)

8

Pah

aru

l cu

... v

isu

riC

ram

ele

din

Ro

mân

ia (

VII

I)

12

Ști

ri

12

Eve

nim

ent

Irig

ațiile

și p

rob

lem

ele

PA

C, d

iscu

tate

la B

ruxe

lles

18

Ag

ricu

ltu

ra p

oate

ad

uce

plu

svalo

are

eco

no

mie

i națio

nale

2

4

Ino

vații p

en

tru

fe

rme

pro

du

ctive

și c

om

pe

titive

3

0

So

luții e

ficie

nte

și p

ach

ete

te

hn

olo

gic

e p

ers

on

aliz

ate

3

4

Pro

fil d

e fe

rmie

rC

orn

el S

tro

esc

u, f

erm

ieru

l care

vre

a s

ă s

chim

be

fața

ag

ricu

ltu

rii

38

Cu

ltu

ră m

are

Infl

ue

nța

sis

tem

ulu

i de

lucră

ri a

le s

olu

lui ş

i a f

ert

iliză

rii a

sup

ra p

H-u

lui s

olu

lui

42

Teh

nic

ă ag

rico

lăC

laas

est

ime

ază

vân

zări

și v

en

itu

ri s

tab

ile, î

n 2

016

4

6

Pu

tem

ad

uce

pro

du

ctivi

tate

a d

in B

ără

gan

în z

on

ele

de

de

al a

le R

om

ân

iei?

5

0

Cad

astr

u ș

i ca

rte

fun

ciar

ăC

ad

ast

rul,

într

e v

orb

e ș

i fap

te

52

Zo

ote

hn

ieIm

un

itate

a p

asi

vă -

un

mo

d d

e a

păra

re în

se

zon

ul r

ece

5

8

Din

fer

mă

în f

erm

ăD

rum

ul c

ătr

e s

ucce

s n

ece

sită

pri

ce

pe

re ș

i dăru

ire

6

0

Zâm

biț

i, vă

ro

g!

De

la... G

oo

gu

ad

un

ate

6

6

Cu

pri

ns

Rev

ista

Fer

mie

rulu

iw

ww

.revi

staf

erm

ieru

lui.r

o

Nr.

2 (1

08),

1-14

febr

uarie

201

6

Cole

giul

Şti

inţi

fic

Prof

. uni

v. d

r. Io

an A

lecu

Prof

. uni

v. d

r. in

g. M

ihai

Ber

ca

Prof

. uni

v.dr

. Ioa

n N

ămol

oşan

u

Dr.

ing.

Bar

tha

Ioan

Ec. C

onst

anti

n Ch

iurc

iu

Dr.

Vio

rica

Chiu

rciu

Cole

giul

con

sult

ativ

Silv

iu Z

etea

- f

erm

ier,

Satu

Mar

e

Mirc

ea C

roit

oru

- le

gum

icul

tor,

Gal

aţi

Ion

Opr

ea -

pom

icul

tor,

Dâm

bovi

ţa

Win

e A

mba

ssad

orCă

tălin

Păd

urar

u

Red

acto

r Şef

Mih

aela

Pre

vend

a - 0

758

845

152

Publ

icis

t co

men

tato

rG

eorg

e G

hidr

igan

Edit

oria

list

Ştef

an R

ancu

Secr

etar

gen

eral

de

reda

cţie

Mar

inel

a Co

rnel

ia R

ancu

Red

acto

riD

elia

Cio

banu

Ione

l Văd

uva

Gab

riela

Oan

cea

Mih

ai N

isto

r

Foto

repo

rter

Cost

in-A

ndre

i Fot

a

Core

ctor

Dr.

Carm

en N

edel

cu

DTP

Iulia

na L

uca

Ştiri

furn

izat

e de

Age

nţia

de

Pres

ă R

ador

Conc

epţi

e şi

mac

heta

rew

ww

.cam

erad

egar

da.ro

Tipo

grafi

aCo

prin

t

Publ

icaţ

ie e

dita

tă d

e

S.C.

Pro

fesi

onal

-Agr

omed

ia S

.R.L

Of.P

61,

CP

152

fax:

031

814

59

90

office

@re

vist

afer

mie

rulu

i.ro

Mar

keti

ng -

Abo

nam

ente

office

@re

vist

afer

mie

rulu

i.ro

Dire

ctor

gen

eral

Adr

ian

Ned

elcu

adria

n.ne

delc

u@re

vist

afer

mie

rulu

i.ro

ISSN

- 2

069-

2455

Cin

e-o

fi d

e vi

nă, c

ine-

o fi

gre

șit…

că s

ubve

nțiil

e nu

s-a

u at

ribu

it?!

MIH

AEL

A P

REV

END

A

Vin

ova

tul s

ă p

lăte

asc

ă. A

șa a

r fi n

orm

al î

ntr

-o s

oci

eta

te m

oder-

nă, c

ivili

zată

. Dar,

cine-i

vin

ova

t că

până la

ace

ast

ă d

ată

, febru

arie

2016, f

erm

ierii n

u ș

i-au în

casa

t su

bve

nții

le a

fere

nte

anulu

i tre

cut?

Ori, p

ute

m v

orb

i de u

n v

inova

t în

pre

zent?

Haid

eți

să n

e a

runcă

m p

rivi

rea p

est

e c

e s

pune B

ruxe

lles-

ul.

Anu-

me: „

perioadele

de d

epunere

a c

ere

rilo

r de p

lată

, cele

de e

fect

u-

are

a c

ontr

oale

lor

pe t

ere

n, c

ele

de e

fect

uare

a p

lățil

or

în a

vans

și, d

esi

gur,

cele

de e

fect

uare

a r

est

ulu

i de p

lăți

sunt

impuse

de

pre

vederile

leg

isla

tive a

le C

om

isie

i Euro

pene, i

ar

orice

nere

spec-

tare

a lo

r sa

u a

condiți

ilor

de a

cord

are

impuse

conduce

la a

pli-

care

a u

nor

penalit

ăți

financi

are

subst

anția

le d

in p

art

ea C

om

isie

i

Euro

pene”.

Est

e p

asi

bil,

acu

m, s

tatu

l nost

ru d

e p

lata

penalit

ățil

or

pentr

u n

eaco

rdare

a s

ubve

nții

lor?

Răsp

unsu

l est

e n

eg

ativ

! Potr

i-

vit

leg

isla

ției e

uro

pene, p

erioadele

de p

lată

a s

ubve

nții

lor

sunt

sta-

bili

te p

rin a

rt. 7

5 d

in R

eg

ula

mentu

l (U

E)

nr.

1306/2

013 a

l Parla-

mentu

lui E

uro

pean ș

i al C

onsi

liulu

i din

17 d

ece

mbrie 2

013 p

rivi

nd

finanța

rea, g

est

ionare

a ș

i monito

riza

rea P

olit

icii

Ag

rico

le C

om

une,

care

pre

vede: „

Plă

țile d

in c

adru

l sch

em

elo

r de s

prijin

și a

l măsu

ri-

lor

mențio

nate

la a

rtic

olu

l 67 a

lineatu

l (2)

se f

ac

în p

erioada 1

de-

cem

brie –

30 iu

nie

a a

nulu

i cale

ndarist

ic u

rmăto

r. P

lățil

e s

e f

ac

în

maxi

mum

două t

ranșe

, în p

erioada m

ențio

nată

. Sta

tele

mem

bre

pot

plă

ti în

ain

tea d

ate

i de 1

dece

mbrie, d

ar

nu în

ain

tea d

ate

i de 1

6

oct

om

brie, a

vansu

ri d

e p

ână la

50%

în c

azu

l plă

ților

direct

e ș

i de

până la

75%

în c

azu

l sprijin

ulu

i aco

rdat

în c

adru

l dezv

oltă

rii r

ura

le

mențio

nat

la a

rtic

olu

l 67”.

Sunte

m a

bia

în lu

na f

ebru

arie, i

ar

Uniu

-

nea E

uro

peană c

ere

sta

telo

r m

em

bre

să f

acă

plă

țile a

fere

nte

fer-

mie

rilo

r până la

30 iu

nie

.

Unde-i

leg

e, n

u-i

tocm

eală

, zic

e o

vorb

ă ș

i până u

na-a

lta n

u p

ute

m

trag

e la

răsp

undere

pe n

imeni p

entr

u în

târz

ieri, d

eoare

ce s

unte

m

în t

erm

en.

E d

rept

că a

gricu

ltorii e

rau o

biș

nuiți

din

anii

trecu

ți să

prim

eas-

că p

lăți

în a

vans

într

e 1

6 o

ctom

brie ș

i 30 n

oie

mbrie. D

upă c

are

, de

la în

ceputu

l lunii

ianuarie p

rim

eau r

est

ul b

anilo

r până în

aprilie

. De

data

ace

ast

a n

u s

-a m

ai p

utu

t, pentr

u c

ă s

-a în

târz

iat

mult

cu d

epu-

nere

a c

ere

rii u

nic

e d

e p

lată

, pro

ble

mele

porn

ind în

că d

e a

nul t

re-

cut,

iar

într

eg

ul p

roce

s se

deru

lează

acu

m c

u în

târz

iere

. Ca s

ă n

u

mai v

orb

im c

ă ș

i plă

țile s

-au c

om

plic

at

dest

ul d

e m

ult.

Dacă

înain

-

te e

ra d

oar

o p

lată

unic

ă p

e s

upra

față

, acu

m e

xist

ă o

com

ponen-

tă c

are

incl

ude c

inci

plă

ți. O

fici

alii

guve

rnulu

i, în

fru

nte

cu m

inis

trul

Ag

ricu

lturii,

susț

in c

ă c

ei r

esp

onsa

bili

cu a

cord

are

a s

ubve

nții

lor,

re-

spect

iv a

ng

aja

ții A

genție

i de P

lăți

și In

terv

enție

pentr

u A

gricu

ltură

nu ș

i-au f

ăcu

t le

cțiil

e, a

stfe

l încâ

t să

pre

găte

asc

ă d

in t

imp n

oul s

is-

tem

de a

cord

are

a a

juto

are

lor.

„Din

exc

es

de z

el,

ca s

ă m

ulțu

mim

ferm

ierii,

am

aco

rdat

o m

ulți

me d

e s

ubve

nții

. De e

xem

plu

, est

e p

la-

ta v

olu

nta

r cu

pla

tă, c

are

tre

buie

dată

doar

la d

ouă-t

rei s

ect

oare

, iar

noi a

m a

les

să d

ăm

la f

oart

e m

ulte

, ceea c

e n

e-a

com

-

plic

at

exi

stența

”, exp

lică A

chim

Irim

esc

u. Î

nsă

cum

ade-

văru

l înto

tdeauna e

la m

ijloc,

întâ

rzie

rea p

lățil

or

trebuie

urm

ărită

pe f

iliera

: firm

a f

urn

izoare

de s

oft

– M

inis

teru

l

Ag

ricu

lturii –

AP

IA.

Ce s

e ș

tie la

mom

entu

l act

ual?

Că A

PIA

, îm

pre

ună c

u

Min

iste

rul A

gricu

lturii,

au a

gre

at

data

de 8

aprilie

2016

pentr

u în

cepere

a p

lățil

or

pe s

upra

față

, iar

pentr

u a

nim

a-

le v

or

înce

pe în

luna m

ai ș

i se v

or

term

ina în

iunie

. Din

păca

te, t

impul p

ierd

ut

nu m

ai p

oate

fi r

ecu

pera

t și

bin

e

ar

fi c

a c

ei d

in A

PIA

să-ș

i fi î

nvă

țat

lecț

ia ș

i să r

esp

ect

e

term

enele

leg

ale

. Altf

el,

abia

la în

cheie

rea a

cest

ora

, fer-

mie

rii a

r pute

a, u

niți

, să „

ure

cheze

” vi

nova

ții!

Totu

și, e

xist

ă t

em

eri ș

i sem

ne d

e în

trebare

cu p

rivi

-

re c

hia

r la

subve

nții

le p

entr

u 2

016, a

vând în

vedere

neputin

ța a

răta

tă d

e s

tat.

Să n

u u

ităm

că a

ceia

și o

am

eni,

care

se c

hin

uie

acu

m s

ă d

ea b

anii

pentr

u a

nul t

recu

t,

sunt

răsp

unză

tori ș

i pentr

u b

anii

de a

nul ă

sta. N

u m

ai e

mult,

se a

pro

pie

1 m

art

ie c

ând t

rebuie

să în

ceapă d

epu-

nere

a c

ere

rii u

nic

e d

e p

lată

pentr

u s

ect

oru

l veg

eta

l, ia

r

pentr

u c

ei c

are

au ș

i zoote

hnie

, în ju

r de 2

00.0

00 d

e f

er-

mie

ri, d

epunere

a c

ere

rilo

r unic

e v

a în

cepe în

luna a

pri-

lie ș

i se v

a t

erm

ina, c

onfo

rm r

eg

ula

mentu

lui e

uro

pean,

la 1

5 m

ai f

ără

penalit

ăți

și la

10 iu

nie

cu p

enalit

ăți

de 1

%

pe f

ieca

re z

i de în

târz

iere

. În m

inte

a t

utu

ror,

a în

colți

t în

-

trebare

a, l

eg

itim

ă d

e a

ltfel,

dacă

Min

iste

rul A

gricu

lturii,

prin s

truct

urile

sale

, est

e c

apabil

să f

acă

față

unei a

se-

menea s

ituații

, care

pe h

ârt

ie a

rată

însp

ăim

ântă

tor,

în r

e-

alit

ate

aju

ng

ând, p

robabil,

coșm

ar.

În c

e-i

prive

ște p

e f

erm

ieri, n

u p

ot

să n

u m

ă în

treb d

e c

e,

cunosc

ând t

oate

hib

ele

str

uct

urilo

r st

atu

lui,

încă

își i

n-

clud în

pla

nurile

de a

face

ri s

ubve

nții

le. D

e c

e s

e b

aze

ază

pe b

anii

public

i când a

chiz

iționează

, de e

xem

plu

, div

ers

e

input-

uri…

Se c

reează

, ast

fel,

un în

treg

lanț

al s

lăbic

iu-

nilo

r. D

a, m

erită

să p

rim

easc

ă s

ubve

nții

pentr

u m

uncă

,

pentr

u p

roduse

le p

e c

are

le d

au în

pia

ță ș

i pentr

u b

anii

cu c

are

cotiz

ează

la b

ug

etu

l sta

tulu

i. G

rija

ag

ricu

ltorilo

r

ar

trebui s

ă f

ie f

erm

a, s

ă-ș

i depună în

tim

p d

ocu

menta

ția

(stu

foasă

, e d

rept,

dar

înțe

leg

că e

chip

a d

e la

Ag

ricu

ltură

înce

arc

ă s

ă o

sim

plif

ice)

și s

ă s

e b

ucu

re c

ând le

intr

ă, î

n

timpul l

eg

al r

eg

lem

enta

t, banii

de s

ubve

nție

în c

ontu

ri.

Avâ

nd în

vedere

impote

nța

ară

tată

de a

uto

rită

ți de-a

lung

ul v

rem

ii, f

erm

ierii n

u a

r tr

ebui s

ă d

epin

dă d

e

subve

nții

, lip

sa o

ri în

târz

iere

a a

cest

ora

nu a

r tr

ebui s

ă-i

ducă

la f

alim

ent.

Ed

ito

rial

7

PROI

ECTA

TE P

ENTR

U

MUN

CITO

RI N

EOBO

SIŢI

Filt

re, r

ulm

enţi

, am

bre

iaje

, gen

erat

oar

e / d

emar

oar

e,

po

mp

e, c

urel

e, tr

ansm

isie

şi a

ng

ren

are,

sen

ile d

in c

auci

uc

DISC

OUNT

15%

Pr

omoţ

ia in

dica

tă în

anu

nţ e

ste v

alab

ila

de la

01.

01.2

015

până

la 31

.03.

2016

.

PROI

ECTA

TE P

ENTR

U

MUN

CITO

RI N

EOBO

SIŢI

www.titan

mac

hinery.ro

B

CL

UJ

O

R

PROI

ECTA

TE P

ENTR

U

MUN

CITO

RI N

EOBO

SIŢI

Filt

re, r

ulm

enţi

, am

bre

iaje

, gen

erat

oare

/ de

mar

oare

, p

omp

e, c

urel

e, tr

ansm

isie

şi a

ngre

nare

, sen

ile d

in c

auci

uc

DISC

OUNT

15%

Pr

omoţ

ia in

dica

tă în

anu

nţ e

ste v

alab

ila

de la

01.0

1.20

15 p

ână l

a 31.

03.2

016.

PROI

ECTA

TE P

ENTR

U

MUN

CITO

RI N

EOBO

SIŢI

Mai p

e la

țară

, mai p

e la

ora

ş, d

acă

vre

i să s

pui

că u

n in

s e c

am

pro

stălă

u, a

păi z

ici:

„e c

am

tare

de c

ap, n

u-l d

uce

dovl

eacu

l”. C

e le

-

gătu

ră a

re r

esp

ect

iva s

âm

buro

asă

cu

gra

dul i

nfe

rior

de in

telig

enţă

a in

div

idu-

lui î

n c

auză

nu ş

tiu ş

i nu p

rice

p, p

robabil

se f

ace

refe

rire

la f

orm

a o

are

cum

com

u-

nă a

celo

r două c

orp

uri a

vute

în v

edere

,

deşi

e d

e n

eîn

ţele

s noţiu

nea d

e „m

işca

-

re” im

pusă

în c

onte

xt. D

e a

sem

enea, e

ste

dest

ul d

e f

recv

ent în

tâln

ită ş

i exp

resi

a: „

mă

doare

căpăţâ

na, d

e s

imt că

-mi c

rapă”,

folo

-

sită

îndeobşt

e d

e tin

eri f

ără

o e

duca

ţie d

in c

ale

afa

ră d

e a

leasă

, în a

cest

caz

fiin

d v

orb

a tot de

ace

a p

art

e a

corp

ulu

i om

enesc

num

ită c

eva

mai î

nain

te. O

ricu

m

ar

fi s

ă f

ie, e

u u

nul v

ă s

fătu

iesc

să n

u lu

aţi

în d

erâ

dere

import

an-

ţa d

ovl

eacu

lui.

Gust

os

când e

copt,

ori f

ăcu

t g

em

sau d

ulc

eaţă

,

bun p

entr

u f

ura

jare

a a

nim

ale

lor

- că

aţi

văzu

t unde s

e a

jung

e

când s

e f

olo

sesc

făin

urile

aşa

-zis

pro

teic

e im

port

ate

de p

e a

iu-

rea, î

n v

alu

tă f

ort

e –

și n

u u

itați,

ale

căru

i sem

inţe

se p

ot ro

nţă

i

crude o

ri p

răjit

e, s

ub n

um

ele

de „b

om

boane a

grico

le”,

la m

eci

uri,

pe s

tadio

ane, o

ri c

ând s

tai ș

i te u

iţi în

tih

nă la

tele

vizo

r –

unde,

oricâ

t ai b

uto

na, m

ă ju

r cu

mâna p

e in

imă, a

rare

ori g

ăse

şti c

eva

care

să-ţ

i atr

ag

ă c

ât de c

ât ate

nţia

–, c

a s

ă n

u m

ai a

min

tesc

de

într

ebuin

ţare

a a

cest

ora

în m

edic

ina n

atu

rist

ă, o

ri la

fabrica

rea

ule

iulu

i com

est

ibil,

atâ

t de c

ăuta

t şi

de n

eg

ăsi

t prin c

ele

târg

uri

alim

enta

re ş

i iarm

aro

ace

– c

ă, d

e, n

u n

e-a

m ferit de d

aru

rile

de

la g

reci

, deşi

o v

orb

ă v

ech

e r

om

âneasc

ă n

e s

fătu

ia s

ă o

face

m.

Ate

nţie

deci

la d

ovl

eac.

Care

, dacă

-i a

cord

ați

dra

gost

e ș

i tot ce

-i

trebuie

ca s

ă s

e d

ezv

olte

în b

une c

ondiţi

i, vă

poate

aduce

câşt

i-

guri c

um

nic

i n-a

ţi vi

sat.

Dacă

nu c

redeţi,

într

ebaţi-

l pe a

cel f

er-

mie

r de d

inco

lo d

e o

cean, c

are

a p

rim

it pentr

u u

n s

ing

ur

exe

m-

pla

r, din

part

ea a

soci

aţie

i ag

ricu

ltorilo

r am

erica

ni,

o r

eco

mpensă

în v

alo

are

de tre

i mii

cinci

sute

– d

a, a

ţi ci

tit b

ine! –

3500 d

e d

o-

lari. O

mic

ă a

tenţie

, aşa

dar.

E d

rept că

resp

ect

ivul b

ost

an –

cum

i se m

ai z

ice p

e la

noi l

a d

ovl

eac,

dar

şi la

pepenele

verd

e –

ave

a

o în

ălţi

me d

e 1

,8 m

, un m

etr

u ş

i optz

eci

, deci

, un d

iam

etr

u d

e 4

m ş

i o g

reuta

te d

e –

da, d

a, c

ruci

ţi-vă

, oam

eni b

uni!

– d

e 6

10 k

g

pe c

ânta

r, nem

ăsl

uit.

Dar

ast

ea s

unt am

ănunte

nese

mnific

ativ

e.

Import

antă

est

e s

um

a ş

i nu f

aptu

l că a

fost

nece

sară

pute

rea

conju

gată

a z

ece

bărb

aţi

zdra

veni p

entr

u a

-l p

ute

a r

idic

a ş

i duce

la b

asc

ulă

. Vă a

min

tiţi,

sper,

că a

m s

pus

sple

ndid

ul b

anc:

patr

u

roţi

ave

a b

asc

ula

, cip

-cirip

mânca

-ţi-aş

gura

! Deci

, în p

rim

ăva

ra

ast

a, t

oată

lum

ea s

ă s

e a

puce

, să s

e p

ună p

e tre

abă ş

i să c

ul-

tive d

ovl

eci

. Dacă

o d

uce

capul,

desi

gur,

adic

ă d

ovl

eacu

l! F

iind-

că n

-or

curg

e e

i gârlă d

ulă

ii, d

ola

rii a

dic

ă, d

ar

ceva

băniş

ori d

e-a

i

noşt

ri tot m

ai p

ică.

820

16

MIH

AIL

EM

INE

SC

U

„Des

face

rea

parţi

ală

a la

tifun

dii-

lor î

nmul

ţeşt

e nu

măr

ul c

lase

i fe-

odal

e, a

păsa

rea

devi

ne a

tom

is-

tică,

ţăra

nul î

ncep

e a

sără

ci ş

i a

da în

apoi

. [...

] Un

boie

r pos

e-da

- e

indi

fere

nt u

nde,

des

tul c

ă er

a bo

ier r

omân

esc

- 25

0.00

0 de

fălc

i înt

r-un

hot

ar. E

ra u

n om

de

un

cara

cter

rău

- av

ar, r

ăpi-

tor,

ambi

ţios

fără

mar

gini

. Dar

er

a un

om

. Ce

sim

ţeau

ţăra

nii

cum

est

e bo

ieriu

l [!]

Ţăra

nii s

ăi

erau

bog

aţi,

căci

apă

sare

a un

u-ia

num

ai, î

mpă

rţită

asu

pra

unei

m

ase

atât

de

mar

i de

păm

ânt ş

i de

oam

eni,

e ap

roap

e ne

sim

ţită.

El

a m

urit,

păm

ântu

rile

s-au

dus

în

buc

ăţi p

rin p

roce

se ş

i moş

-te

niri.

Nic

i unu

l din

ace

ia n

-a fi

av

ut c

arac

teru

l apr

ig a

l boi

erul

ui

nost

ru ş

i cu

toat

e as

tea

supu

şii

lui a

u du

s-o

mai

rău

sub

moş

te-

nito

ri de

cât s

ub e

l. În

locu

l unu

i su

biec

t era

u ac

um m

ai m

ulte

su

biec

te, c

u ac

elea

şi tr

ebui

nţe,

cu

ace

leaş

i che

ltuie

li şi

cu

mai

m

ică

aver

e.”

Frag

men

t din

tr-un

arti

col a

păru

t în

Con

vorb

iri lit

erar

e,

pe 1

aug

ust 1

876

Cita

tul e

diți

ei

Op

inii

În v

ârfu

l pen

iței

GE

OR

GE

GH

IDR

IGA

N

Cons

emnă

ri a

supr

a pă

stor

itul

ui t

radi

țion

al

din

Vra

ncea

(I)

DR

. IN

G. T

EOD

OR

MA

RU

ȘCA

Des

pre

păst

orit

la ro

mân

i s-a

u sc

ris n

umer

oase

lu-

crăr

i înc

epân

d cu

Dim

itrie

Can

tem

ir pâ

nă în

zile

le

noas

tre. Î

n vo

lum

ul IV

al M

arii

Enci

clop

edii

Agr

icol

e,

apăr

ută

în 1

942

în e

ditu

ra P

.A.S

. Buc

ureş

ti, la

ter-

men

ul „p

ăsto

rie” (

pag.

494

-503

) dr.

Ion

I. O

ţel,

auto

-ru

l luc

rării

„Cer

cetă

ri as

upra

păs

torit

ului

în V

ranc

ea”

(Bib

l. Zo

ot. n

r. 22

, 193

6) fa

ce o

rem

arca

bilă

pre

zen-

tare

a a

cest

ei în

dele

tnic

iri s

peci

fice

rom

ânilo

r. D

eşi

au tr

ecut

şap

te d

ecen

ii de

la a

pariţ

ia a

cest

or s

tudi

i, co

nsid

erăm

ca

o da

torie

de

onoa

re s

ă re

difu

zăm

în

pagi

nile

Rev

iste

i Fer

mie

rulu

i pro

blem

atic

a pă

stor

itu-

lui î

n C

arpa

ţii R

omân

iei.

Lucr

area

se

dore

şte

un în

-de

mn

la re

spec

tare

a tra

diţii

lor p

asto

rale

ce

trebu

ie

împl

etite

cu

noile

cuc

eriri

ale

ştii

nţei

şi t

ehni

cii,

pen-

tru a

uşu

ra m

unca

gre

a a

cres

căto

rilor

de

anim

ale

şi

a le

cre

a co

ndiţi

i mai

bun

e de

vie

ţuire

în iz

olar

ea ş

i cl

imat

ul a

spru

al z

onei

mon

tane

. Din

ace

ste

rela

tări,

ce

i car

e ad

min

istre

ază

spaţ

iul r

ural

mon

tan

şi c

res-

căto

rii d

e an

imal

e au

tent

ici d

e az

i pot

trag

e nu

mer

oa-

se în

văţă

min

te p

reţio

ase,

dup

ă ca

re s

ă re

cuce

reas

că

patri

mon

iul p

asto

ral a

flat a

cum

în d

iferit

e st

adii

de

aban

don,

cu

pier

deri

inca

lcul

abile

pen

tru e

cono

mia

na

ţiona

lă.

Impo

rtanța

păsto

ritu

lui la

ro

mân

i „M

ocan

ii cre

scăto

ri d

e o

i s-a

u o

cu

pat

cu

păst

ori

tul d

in c

ele

mai

vech

i tim

pu

ri. A

ce

ast

ă o

cu

paţie

, de

şi p

lină d

e t

rud

ă ş

i de

ris

c, a

înse

mn

at

totd

eau

na u

n iz

vor

ne

secat

de

avu

ţie

şi n

um

ai a

stfe

l se

exp

lică p

ers

iste

nţa

dârz

ă a

mo

can

ilor,

care

au

înfr

un

tat

toate

ne

-

plă

ce

rile

ve

acu

rilo

r tr

ecu

te, f

ără

ca p

ute

rea lo

r d

e m

un

că s

ă f

ie

măcin

ată

pân

ă în

ep

oca t

ran

sfo

rmări

lor

rad

icale

ale

vie

ţii e

co

no

-

mic

e m

od

ern

e.

Năvă

lirile

barb

ari

lor

nu

au

pu

tut

sch

imb

a s

itu

aţia g

ăsi

tă d

e e

i. D

e

altfe

l, b

arb

ari

i, p

e c

are

nic

i pe

de

part

e n

u t

reb

uie

să-i

co

nsi

de

răm

sălb

atici,

nu

au

dis

tru

s, în

ge

ne

ral,

inst

itu

ţiile

su

pe

rio

are

găsi

te

de

ei î

n ţ

ări

le c

otr

op

ite

. Ei a

u a

do

pta

t ace

le in

stitu

ţiu

ni,

în m

arg

i-

nile

ne

voilo

r lo

r, m

od

ific

ân

du

-le

ce

l mu

lt în

rap

ort

cu

orâ

nd

uir

ile

cu

care

ei v

en

ise

ră d

e la

No

rd s

au

de

la E

st. B

arb

ari

i au

to

lera

t

şi s

-au

se

rvit e

i în

şişi

de

inst

itu

ţiu

nile

eco

no

mic

e a

flate

în D

acia

.

Năvă

lito

rilo

r b

arb

ari

nu

le e

ra s

trăin

ă n

ici a

gri

cu

ltu

ra s

au

cre

şte

-

rea v

ite

lor.

Oam

en

ii fu

ge

au

din

dru

mu

l ho

ard

elo

r, n

um

ai î

n m

om

en

tul c

ân

d

ele

îşi f

ăce

au

ap

ari

ţia. A

ce

laşi

lucru

se

întâ

mp

la ş

i la n

ăvă

lirile

de

mai t

ârz

iu a

le t

ăta

rilo

r, cân

d lo

cu

ito

rii b

ăje

ne

au

la m

un

te s

au

pri

n

păd

uri

, în

tim

pu

l cân

d a

ce

ştia

bân

tuia

u ţ

ara

şi r

eve

ne

au

du

pă r

e-

trag

ere

a lo

r. M

ocan

ii d

in M

un

ţii A

pu

sen

i făce

au

săp

ătu

ri în

pă-

mân

t –

ce

se

văd

şi a

zi –

care

le s

erv

eau

ca s

tăvi

lare

, dân

d d

ru-

mu

l ap

elo

r la

ap

rop

iere

a b

arb

ari

lor.

Cu

to

ate

năvă

lirile

de

barb

ari

,

mo

can

ii b

ârs

an

i şi-

au

păst

rat

ocu

paţia lo

r: f

em

eile

şi c

op

iii în

sp

e-

cia

l răm

ân

eau

acasă

, avâ

nd

în s

eam

a lo

r m

un

cile

câm

pu

lui ş

i tre

-

bu

rile

go

spo

dări

ei,

iar

bărb

aţii s

trăb

ăte

au

cu

oile

pân

ă c

ătr

e d

e-

părt

ate

le ţ

inu

turi

ale

Du

nări

i de

Jo

s.

Ace

st v

eşn

ic d

u-t

e -

vin

o a

l păst

oru

lui,

ace

ast

ă c

on

tin

uă s

trăm

u-

tare

a lo

r d

in m

un

te-n

baltă ş

i din

baltă-n

mu

nte

pre

zin

tă p

en

tru

no

i un

fap

t d

e c

ea m

ai m

are

imp

ort

an

ţă: e

l est

e u

nu

l din

facto

-

rii d

e c

ăp

ete

nie

cari

au

co

ntr

ibu

it la

me

nţin

ere

a u

nităţii g

raiu

lui ş

i

ob

ice

iuri

lor

no

ast

re s

ecu

lare

.”

,,În

ain

tea d

ep

uta

ţilo

r care

vo

rbe

sc în

Parl

am

en

t, zi

ce

a c

u a

tâta

dre

pta

te p

rofe

soru

l Sim

ion

Me

he

din

ţi -

în

ain

tea z

iari

ştilo

r care

scri

u la

gaze

tă, a

isto

ricilo

r care

cu

leg

fărâ

me

de

do

cu

me

nte

şi

a f

ilolo

gilo

r care

scri

u d

icţio

nare

la A

cad

em

ie, u

nir

ea a

u f

ăcu

t-

o v

eac d

up

ă v

eac m

ari

i în

văţă

tori

de

la s

tân

ă, c

are

mân

au

oile

în

stru

ng

ă, s

tre

cu

rau

lap

tele

în z

ăg

ârn

ă, î

l fie

rbe

au

în c

ăld

are

, îl f

ă-

ce

au

caş,

urd

ă s

au

ce

mai ş

tiau

ei s

ă f

acă. D

e la

un

cap

ăt

pân

ă la

altu

l al m

un

ţilo

r, ace

şti m

inu

naţi f

ilolo

gi a

u lu

cra

t su

te ş

i su

te d

e

an

i la în

che

gare

a li

mb

ii şi

la în

firi

pare

a n

eam

ulu

i ro

mân

esc

într

-o

sin

gu

ră u

nitate

etn

ică.”

Întin

dere

şi c

ondiţ

ii n

atu

rale

Du

pă Io

n Io

ne

scu

de

la B

rad

, în

lucra

rea „

Ag

ricu

ltu

ra în

jud

eţu

l

Pu

tna”

ap

ăru

tă în

18

69

, Vra

nce

a v

ech

e s

e în

tin

de

a d

in a

pa M

il-

co

vulu

i pân

ă d

easu

pra

Od

ob

eşt

ilor,

urm

ân

d li

nia

Măg

ure

i pân

ă la

Tro

tuş,

avâ

nd

18

co

mu

ne

şi 5

6 c

ătu

ne

. Re

form

ele

ad

min

istr

ative

au

sch

imb

at-

o în

aşa

fe

l, în

cât

azi

pla

sa V

ran

ce

a n

u m

ai c

ore

s-

pu

nd

e d

elo

c ț

inu

tulu

i pro

pri

u-z

is a

l Vra

nce

i de

od

inio

ară

.

Pro

f. S

imio

n M

eh

ed

inţi îm

part

e Ţ

ara

Vra

nce

i în

do

uă: s

pre

Ap

us

mu

nţii a

co

pe

riţi c

u p

ăd

uri

, lip

siţi d

e a

şeză

ri o

me

ne

şti,

iar

spre

Ră-

sări

t se

rid

ică M

ăg

ura

Od

ob

eşt

ilor.

La m

ijlo

c s

e a

flă o

de

pre

siu

ne

tip

ică. M

un

ţii s

un

t fo

rmaţi în

majo

rita

te d

in g

resi

e, d

in a

ce

ast

ă c

a-

uză

ap

ele

su

nt

limp

ezi

şi b

un

e d

e b

ău

t. U

lucu

l a f

ost

plin

cu

lacu

ri

săra

te, d

up

ă u

scare

a c

ăro

ra a

răm

as

sare

, gip

s şi

năm

ol.

De

ace

-

ea, î

n d

ep

resi

un

e a

pe

le s

un

t tu

lbu

ri ş

i sălc

ii.

Mu

nţii c

are

înco

njo

ară

Vra

nce

a s

e d

esp

rin

d d

in m

asi

-

vul L

ăcău

ţulu

i şi a

u t

rei r

am

ific

aţii p

rin

cip

ale

: Lap

oşu

l

şi C

ulm

ea-N

eag

ră, M

un

ţii G

iurg

iulu

i şi A

lun

işu

lui.

Toţi

mu

nţii s

un

t aco

pe

riţi c

u p

ăd

uri

şi p

ăşu

ni b

og

ate

. Ce

l

mai î

nalt e

ste

Giu

rgiu

l. În

tre

Pasu

l Bu

zău

lui ş

i al O

itu

-

zulu

i, cât

ţin

mu

nţii V

ran

ce

i, n

u e

ste

nic

io t

recăto

are

.

Co

mu

nic

aţia s

e f

ace

pe

po

tecile

pla

iuri

lor

Co

za, V

ale

a-

Ne

ag

ră ş

i Lap

oşu

l.

Ap

ele

izvo

râte

din

cu

lmile

Go

rul,

Ari

şoaia

, Macra

de

ul,

Co

za, T

isaru

l şi R

ăch

itaşu

l, se

ad

un

ă în

tr-u

n s

ing

ur

râu

,

Pu

tna ş

i răzb

at

ap

oi s

pre

şe

s p

rin

tr-o

po

art

ă a

tât

de

în-

gu

stă, î

ncât

atu

nci c

ân

d p

loile

um

flă r

âu

l, cu

gre

u p

oţi

intr

a în

ţin

utu

l Vra

nce

i.

Re

giu

ne

a m

un

telu

i are

o c

limă r

ece

. Zăp

ad

a a

co

pe

ră

șase

lun

i pe

an

vârf

uri

le în

alte

. Plo

ile s

un

t m

ai f

recve

n-

te în

re

giu

ne

a m

un

telu

i. P

recip

itaţiile

atm

osf

eri

ce

su

nt

în m

ed

ie p

est

e 6

50

mm

an

ual.

Rap

ort

ate

la p

recip

itaţi-

ile d

in r

est

ul C

arp

aţilo

r, aic

i su

nt

mai p

uţin

e c

a în

ori

ce

altă p

art

e. V

ari

aţiile

de

te

mp

era

tură

într

e v

ară

şi i

arn

ă

sun

t m

ari

, ap

rop

iind

u-s

e m

ult d

e a

ce

ea a

po

diş

uri

lor.

Sate

le s

un

t în

de

pre

siu

ne

. Un

sat

e a

lcătu

it d

in lo

cu

rile

de

vatr

ă p

rop

riu

-zis

e ş

i o

dăile

un

de

su

nt

târl

ele

. Un

e-

le s

ate

su

nt

ad

un

ate

, alt

ele

, cu

m e

Ne

reju

l, au

case

le

mai ri

sip

ite

. În

ju

rul sa

telo

r, m

ai ale

s p

e V

ale

a P

utn

ei,

sun

t ad

evă

rate

in

sule

de

pu

stiu

, din

cau

za d

esp

ă-

du

riri

lor

ne

săb

uit

e. V

rân

ce

nii

stăp

ân

esc

mu

nţi

i în

Op

inii

1110

2016

de

vălm

ăşi

e. E

i d

in v

ech

ime

au

avu

t in

de

pe

nd

en

ţa lo

r.

Ocu

paţi

a p

rin

cip

ală

a lo

cu

ito

rilo

r e

ste

cre

şte

rea v

ite

-

lor,

exp

loata

te p

en

tru

brâ

nze

turi

şi m

un

că. A

gri

cu

ltu

ră

nu

se

face

de

cât

în ju

rul sa

telo

r şi

nu

mai p

en

tru

ne

-

voile

str

ict

go

spo

dăre

şti.

Ion

Io

ne

scu

de

la B

rad

, vo

rbin

d d

e o

cu

paţi

a v

rân

ce

-

nilo

r, în

lu

cra

rea d

in 1

86

9 s

pu

ne

că în

Vra

nce

a ,,

păs-

tori

a t

reb

uie

să c

ovâ

rşe

asc

ă p

lug

ări

a, c

ăci p

ăst

ori

a

est

e f

un

dam

en

tul ag

ricu

ltu

rii p

rosp

ere

şi în

avu

ţito

a-

re”. D

e a

sem

en

ea, a

ce

laşi

au

tor

rem

arc

ă u

rmăto

are

-

le: „P

ăd

uri

le d

in V

ran

ce

a a

şte

ap

tă o

am

en

ii in

telig

en

ţi,

cari

să le

exp

loate

ze n

u n

um

ai în

in

tere

sul p

reze

ntu

-

lui,

ci şi

în

ace

la a

l vi

ito

rulu

i, lu

ân

d t

oate

măsu

rile

cu

-

ven

ite

pe

ntr

u a

asi

gu

ra f

ace

rea la lo

c a

păd

uri

lor

ce

se t

aie

, ast

fel ca s

ă lăsă

m ş

i n

oi u

rmaşi

lor

no

ştri

avu

-

ţie

în

păd

ure

.”

Din

ne

feri

cir

e, c

ei care

au

exp

loata

t p

ăd

uri

le d

in

Vra

nce

a n

u s

-au

în

gri

jit d

e r

ep

lan

tare

, aşa

în

cât

azi

o

bu

nă p

art

e d

in e

le n

u m

ai exi

stă.

Din

de

scri

ere

a g

eo

gra

fică ş

i is

tori

că a

re

giu

nii,

se

po

ate

ve

de

a le

sne

că V

ran

ce

a e

ste

o r

eg

iun

e p

rin

exc

ele

nţă

pro

pri

e p

ăst

ori

tulu

i. În

tr-a

de

văr,

fap

tul că

Vra

nce

a a

re m

un

ţi c

u p

ăşu

ni b

og

ate

, pe

care

lo

cu

i-

tori

i îi

stăp

ân

esc

în

de

vălm

ăşi

e ş

i p

en

tru

care

nu

plă

-

tesc

im

po

zit, a

po

i fa

ptu

l că r

eg

iun

ea e

ste

izo

lată

şi

fără

căi d

e c

om

un

icaţi

e –

lu

cru

care

nu

îm

pie

dic

ă

pre

a m

ult

păst

ori

tul,

fiin

dcă p

rod

use

le o

ilor,

brâ

nza

şi

lân

a s

e c

on

serv

ă ş

i se

tra

nsp

ort

ă u

şor

– ş

i fa

ptu

l că

nu

exi

stă t

ere

n p

en

tru

ag

ricu

ltu

ră, t

oate

ace

ste

a n

e

fac s

ă c

red

em

că v

rân

ce

nii

din

ce

le m

ai ve

chi ti

mp

uri

s-au

ocu

pat

cu

păst

ori

tul.

Efe

ctiv

e ş

i rase d

e a

nim

ale

Lu

cră

ri a

măn

un

ţite

din

care

să v

ed

em

nu

măru

l şi f

elu

l (ra

sa)

oilo

r

în d

ife

rite

tim

pu

ri s

un

t p

uţin

e, a

şa c

ă f

oart

e g

reu

se

va p

ute

a p

re-

ciz

a e

volu

ţia c

reşt

eri

i oilo

r în

Vra

nce

a. S

tatist

icile

care

s-a

u p

ub

li-

cat

sun

t p

uţin

e ş

i in

co

mp

lete

.

Ab

ia în

18

69

, Io

n Io

ne

scu

de

la B

rad

pu

blic

ă c

el d

intâ

i o s

tatist

ică

cu

nu

măru

l oilo

r d

in V

ran

ce

a. D

up

ă n

um

ără

toare

a d

in 1

86

8, v

rân

-

ce

nii

au

su

it în

mu

nţii l

or

34

.13

6 o

i, ce

le m

ai m

ulte

an

imale

fiin

d

în c

om

un

ele

: Ne

gri

leşt

i 3.5

94

oi,

Vid

a 2

.58

7, B

ârs

eşt

i 2.7

29

, Pău

-

leşt

i 2.2

15

şi P

oia

na 2

.04

9. D

esp

re r

asa

oilo

r şi

îng

rijir

ea lo

r n

u n

e

dă în

să n

icio

lăm

uri

re.

În 1

89

6, C

. I. L

up

u, î

ntr

-o lu

cra

re p

ub

licată

în A

rhiv

a, s

pu

ne

a c

ă

Vra

nce

a a

r ave

a 8

0.0

00

de

oi ş

i că o

ile s

un

t ră

u în

gri

jite

. Du

pă

statist

ica p

ub

licată

de

Io

n D

iaco

nu

în 1

92

7, î

n V

ran

ce

a a

u f

ost

în

tota

l 58

.98

4 o

i şi 6

8 d

e s

tân

i.

În ia

nu

ari

e 1

93

6, d

up

ă r

eg

istr

ele

pri

mări

ilor,

co

mp

leta

te p

rin

info

r-

maţii d

e la

localn

ici,

era

u u

n n

um

ăr

de

53

.99

2 o

i şi 9

7 d

e s

tân

i.

Ap

roap

e t

oate

oile

din

Vra

nce

a s

un

t d

e r

asă

Țu

rcan

ă. M

ai d

e-

mu

lt, î

n V

ran

ce

a e

rau

oi v

est

ite

atâ

t p

rin

co

nfo

rmaţie

, cât

şi p

rin

pro

du

cţie

. În

tim

pu

l răzb

oiu

lui a

u d

isp

ăru

t în

să a

pro

ap

e t

oate

,

căci î

n a

pro

pri

ere

a V

ran

ce

i a f

ost

fro

ntu

l Mără

şti-

Mără

şeşt

i. D

up

ă

răzb

oi,

s-au

ad

us

oi d

e p

e la

Tro

tuş,

Po

du

l Tu

rcu

lui,

Târg

u-N

eam

ţ

şi c

hia

r d

in B

asa

rab

ia, c

are

n-a

u m

ai f

ost

se

lecţio

nate

, în

cât

as-

tăzi

vrâ

nce

nii

ţin

oi r

ău

de

zvo

ltate

.

Op

inii

1220

16

(Ext

ras

din

Cra

me

le d

in R

om

ân

ia –

Dan

Bo

bo

c, C

ătă

lin P

ăd

ura

ru,

Dan

iela

Păd

ura

ru, E

ditu

ra A

SE

, Bu

cu

reșt

i 20

15

)

1514

2016

Cram

ele

din

Rom

ânia

(V

III)

MA

RA

MU

RE

ȘC

ĂTĂ

LIN

PĂ

DU

RA

RU

Pah

aru

l cu

... v

isu

ri

Ch

iar

dacă, ț

inân

d c

on

t d

e o

isto

rie

stră

vech

e a

gu

stu

lui,

în r

eg

iun

ea d

e

un

de

au

po

rnit d

esc

ăle

căto

rii d

e ț

ară

și c

are

a d

at

lum

ii p

ara

doxa

lul ș

i, în

ace

lași

tim

p, f

ab

ulo

sul C

imitir

Ve

sel d

e

la S

ăp

ân

ța s

e p

refe

ră ș

i azi

du

blu

l dis

-

tila

t d

in p

run

e, h

ori

nca, d

e a

ici n

u li

p-

sesc

nic

i po

dg

ori

ile!

Dre

pt

do

vad

ă a

inte

resu

lui l

ocaln

ici-

lor

pe

ntr

u v

inu

rile

bu

ne

, la S

igh

etu

l

Marm

ație

i fiin

țează

și u

n S

cau

n C

a-

vale

resc

al O

rdo

Equ

est

ris

Vin

i Eu

ro-

pae

, ce

a m

ai v

ech

e c

on

fre

rie

eu

rop

ea-

nă a

vin

ulu

i, cu

răd

ăcin

i în

se

co

lul a

l

XII

I-le

a, î

n o

rașu

l lib

er

Eis

en

stad

t d

in

Au

stri

a.

La n

ive

lul s

tric

t al î

ncad

rări

i pe

re

gi-

un

i, m

ultă v

rem

e s

-a v

orb

it a

ici d

oar

de

pu

țin

e c

ram

e, u

na d

intr

e e

le f

iind

Cra

ma M

ike

de

pe

De

alu

rile

Halm

e-

iulu

i (u

nd

e v

inu

rile

matu

rate

te

me

i-

nic

în b

ari

cu

ri d

e s

teja

r su

nt

cu

paje

de

insp

irație

bo

rdo

leză

), în

să o

ho

tărâ

re

ON

VP

V a

ron

de

ază

zo

ne

i în

că t

rei p

ro-

du

căto

ri d

esc

riși

în lu

cra

re: N

ach

bil,

He

tei ș

i Răte

ști.

Ast

fel,

ap

ar

ind

icații g

eo

gra

fice

no

i, d

e

pild

ă D

ealu

rile

Sătm

aru

lui p

en

tru

cra

-

ma f

am

ilie

i He

tei d

e p

e C

olin

ele

Be

ltiu

gu

lui,

un

de

acce

ntu

l cad

e

pe

vin

uri

le r

oși

i, re

pla

ntă

rile

pe

De

alu

l Hag

ău

avâ

nd

în v

ed

e-

re P

ino

t N

oir

la b

aza

pan

tei,

în t

imp

ce

pe

ntr

u M

erl

ot

și C

a-

be

rne

t S

au

vig

no

n e

ste

re

zerv

a-

tă c

oam

a d

ealu

lui.

Vin

uri

le a

stfe

l

ob

țin

ute

su

nt

matu

rate

în b

uto

aie

de

cap

acitate

mic

ă d

ep

ozi

tate

într

-

o p

ivn

iță v

ech

e d

e 1

00

de

an

i. În

18

62

,

cân

d lo

calit

ate

a a

ars

din

te

me

lii în

urm

a u

nu

i in

ce

nd

iu n

imic

ito

r, p

op

ula

ția

s-a m

uta

t p

est

e ia

rnă în

piv

nițe

le n

u-

mite

„case

le d

in d

eal”.

De

ace

eași

ind

icație

ge

og

rafi

că, D

ea-

luri

le S

ătm

aru

lui,

ap

arț

ine

acu

m ș

i

Cra

ma R

ăte

ști,

cu

su

pra

fețe

ge

ne

roa-

se c

ultiv

ate

cu

viță-d

e-v

ie (

pe

ste

20

0

he

cta

re, d

intr

e c

are

jum

ăta

te a

co

pe

rite

cu

so

iuri

ro

șii,

ce

ea c

e c

on

firm

ă, î

ncă o

dată

, în

du

lcir

ea s

em

nif

icativă

a c

lime

i

și, î

n c

on

secin

ță, d

esc

hid

ere

a p

rod

u-

căto

rilo

r sp

re t

ipu

ri n

oi d

e v

inu

ri). D

e

rem

arc

at

că R

ăte

ști,

ca z

on

ă v

itiv

inic

o-

lă, a

re o

tra

diție

de

ap

roap

e 3

00

de

an

i,

înce

pu

turi

le f

iind

leg

ate

de

pre

ocu

pa-

rea p

en

tru

vin

ări

t a c

olo

niș

tilo

r șv

ab

i

târz

ii, d

e d

up

ă 1

70

0. A

stfe

l, u

n B

acato

r

de

Răte

ști (

soi,

din

ne

feri

cir

e, d

isp

ăru

t

în t

imp

) o

bțin

ea o

dis

tin

cție

la L

on

dra

încă în

18

74

. Ast

ăzi

, re

pla

ntă

rile

înce

p

să-ș

i ara

te r

oad

ele

și,

od

ată

po

dg

ori

a r

efă

cu

tă ș

i in

trată

pe

ro

d,

se v

a in

au

gu

ra ș

i o c

ram

ă m

od

ern

ă c

u o

cap

acitate

de

un

mili

on

de

litr

i de

vin

.

În D

iosi

g, C

ram

a N

ach

bil

are

o p

lan

tație

cu

o s

tru

ctu

ră c

om

po

-

zită

, în

care

ide

ntifi

căm

, pe

lân

gă m

ulte

so

iuri

„co

mu

ne

” la

ni-

vel i

nte

rnațio

nal,

și s

oiu

ri m

ai r

are

în R

om

ân

ia, c

a S

ilvan

er

Ve

r-

de

, Gru

nsp

itz

sau

Bla

ufr

an

kis

ch, d

ar

și d

ou

ă h

ecta

re c

u b

utu

ci

de

Fe

teasc

ă R

eg

ală

, Mu

sto

asă

de

Măd

era

t și

Bara

s ve

chi d

e 6

0

de

an

i. D

in p

ăcate

, din

para

dig

ma li

co

rilo

r d

e B

eltiu

g a

u d

isp

ă-

rut,

od

ată

cu

tre

ce

rea v

rem

ii, c

ele

ob

țin

ute

din

so

iuri

ca F

urm

int

(fo

art

e r

ăsp

ân

dit a

zi în

Un

gari

a, î

n s

pe

cia

l în

are

alu

l To

kaj)

, Baca-

tor

și C

hass

ela

s, în

ciu

da e

fort

uri

lor

de

pu

se d

e lo

caln

ici,

pasi

on

ați

din

ve

chim

e d

e v

inu

ri ș

i avâ

nd

, la u

n n

um

ăr

de

69

0 d

e c

ase

, un

nu

măr

reco

rd d

e a

pro

ap

e 4

00

de

piv

nițe

.

Din

am

ica p

rod

ucție

i vitiv

inic

ole

în M

ara

mu

reș,

co

rob

ora

-

tă ș

i cu

evi

de

nte

le s

chim

bări

de

clim

ă d

in u

ltim

ele

de

ce

nii,

ne

înd

rep

tățe

ște

a s

pe

ra c

ă v

iito

rul v

inu

lui d

in N

ord

ul e

xtre

m a

l țări

i

est

e u

nu

l ce

l pu

țin

inte

resa

nt.

Po

ate

că n

u v

a t

rece

mu

lt ș

i vo

m

aso

cia

bo

ab

a d

e s

tru

gu

re ș

i bu

toiu

l pe

em

ble

me

le s

cu

lpta

te p

e

mo

nu

me

nta

lele

po

rți d

in le

mn

ale

locu

lui.

Aju

toar

e fi

nanc

iare

exc

epţi

onal

e pe

ntru

cr

escă

tori

i de

anim

ale

Com

isia

Eur

opea

nă v

a al

oca

Rom

anie

i 11.1

45.9

58

de e

uro

pent

ru s

ecto

rul l

apte

lui ș

i cel

al c

ărni

i de

porc

, gra

v af

ecta

te d

e se

ceta

din

201

5 și

de

pier

deri-

le s

ufer

ite

de fe

rmie

ri di

n ca

uza

prăb

ușiri

i pre

ţuril

or.

Pent

ru o

bţin

erea

aju

toar

elor

fin

anci

are,

ferm

ierii

tr

ebui

e să

dep

ună

o ce

rere

la c

entr

ul ju

deţe

an A

PIA

, re

spec

tiv

al m

unic

ipiu

lui B

ucur

ești

, îns

oţit

ă de

do-

cum

ente

spe

cifi

ce, p

ână

la d

ata

de 15

mar

tie

2016

.Po

triv

it A

PIA

, din

sum

a to

tală

, 8.7

73.15

4 eu

ro s

unt

pent

ru s

ecto

rul l

apte

lui ș

i al p

rodu

selo

r lac

tate

, iar

că

tre

sect

orul

de

creș

tere

a p

orci

lor m

erg

2.37

2.80

4 eu

ro.

În s

ecto

rul l

apte

lui ș

i al p

rodu

selo

r lac

tate

, ech

i-va

lent

ul în

lei a

l sum

ei s

e ac

ordă

pro

ducă

toril

or

de la

pte

care

înde

plin

esc

cum

ulat

iv u

rmăt

oare

le

cond

iţii:

a) s

unt

însc

rişi î

n si

stem

ul c

otel

or d

e la

pte

la A

PIA

, pr

in C

ompa

rtim

entu

l de

adm

inis

trar

e a

cote

lor d

e la

pte,

ca

prod

ucăt

ori c

u co

te d

e liv

rări

pent

ru a

nul

de c

otă

2014

-201

5, re

spec

tiv

deţi

n co

tă d

e liv

rări

la

data

de

31 m

arti

e 20

15;

b) s

unt

în a

ctiv

itat

e, re

spec

tiv

au în

chei

at u

n co

n-tr

act

pe o

per

ioad

ă de

min

imum

6 lu

ni, v

alab

il la

da

ta d

epun

erii

solic

ităr

ii, c

u un

prim

– c

umpă

răto

r şi

deţ

in c

el p

uţin

un

docu

men

t fi

scal

car

e să

ate

ste

livra

rea

lapt

elui

, afe

rent

con

trac

tulu

i;c)

pro

ducţ

ia d

e la

pte

livra

tă p

e be

nefi

ciar

est

e de

m

inim

um 5

ton

e la

pte

în a

nul d

e co

tă 2

014-

201

5.

Ben

efic

iază

de

ajut

orul

fin

anci

ar ş

i pro

ducă

torii

ag

ricol

i car

e, p

e pa

rcur

sul a

nulu

i de

cotă

201

4/20

15

și p

ână

la d

ata

solic

ităr

ii ac

estu

ia, a

u in

trat

în

pose

sia

expl

oata

ţiilo

r prin

: tra

nsfe

rul d

efin

itiv

al

expl

oata

ţiei

ori

prin

tra

nsfe

r def

init

iv în

tre

rude

de

grad

ul I

sau

într

e so

ţi, t

rans

feru

l def

init

iv p

rin t

rece

rea

de la

o

form

ă de

org

aniz

are

la a

lta,

prin

fuzi

unea

sau

div

izar

ea e

xplo

-at

aţiil

or p

erso

anel

or ju

ridic

e, p

rin fu

ziun

ea u

nor e

xplo

ataţ

ii ap

arţi

nând

ace

luia

şi p

ropr

ieta

r, du

pă c

az.

Din

sum

a al

ocat

ă cr

escă

toril

or d

e po

rci,

2.07

2.80

4 eu

ro s

unt

pent

ru a

ctiv

itat

ea d

e cr

ește

re ș

i îng

rășa

re, i

ar 3

00.0

00 d

e eu

ro

vor f

i înd

rept

aţi c

ătre

act

ivit

atea

de

repr

oduc

ţie.

Pent

ru a

intr

a în

pos

esia

spr

ijinu

lui,

cres

căto

rii d

e po

rci t

rebu

ie

să în

depl

inea

scă

urm

ătoa

rele

con

diţi

i:a)

deţ

in e

xplo

ataţ

ii au

toriz

ate

de A

utor

itat

ea N

aţio

nală

Sa

nita

ră V

eter

inar

ă şi

pen

tru

Sigu

ranţ

a A

limen

telo

r pen

tru

creș

tere

a și

îngr

ășar

ea p

orci

nelo

r, în

regi

stra

te în

RN

E;b)

au

livra

t di

rect

sau

prin

ter

ţi ș

i au

clas

ific

at p

orci

în a

ba-

toar

e au

toriz

ate,

pot

rivit

pre

vede

rilor

Hot

ărâr

ii G

uver

nulu

i nr

.267

/200

4 pr

ivin

d in

stit

uire

a Si

stem

ului

de

clas

ific

are

a ca

rcas

elor

de

porc

ine,

bov

ine

şi o

vine

, cu

mod

ific

ările

și c

om-

plet

ările

ult

erio

are,

în p

erio

ada

1 ian

uarie

-31 a

ugus

t 20

15.

1620

16

Ști

ri

Ciol

oș v

rea

Cam

ere

Agr

icol

e pr

ivat

e,

Irim

escu

are

dub

iiM

inis

trul

Ach

im Ir

imes

cu a

dec

lara

t că

pre

mie

rul

Dac

ian

Ciol

oș îș

i dor

ește

o c

onsu

ltan

ţă a

gric

olă

după

mod

el fr

ance

z, re

spec

tiv

Cam

erel

e A

gric

ole

să

apar

ţină

sec

toru

lui p

rivat

. „Pr

emie

rul ţ

ine

foar

te

mul

t la

mod

elul

insp

irat

din

cel f

ranţ

uzes

c, în

car

e to

ată

cons

ulta

nţa,

resp

ecti

v Ca

mer

ele

Agr

icol

e să

fie

în s

ecto

rul p

rivat

, dar

de

utili

tate

pub

lică.

Ca

mer

ele

ar t

rebu

i să

fie

fina

nţat

e de

Min

iste

rul

Agr

icul

turii

tim

p de

pat

ru a

ni ș

i ult

erio

r să

intr

e pe

au

tofi

nanţ

are

din

cont

ribuţ

iile

ferm

ieril

or. A

cum

av

em în

14 ju

deţe

Cam

ere

Agr

icol

e na

ţion

ale.

Va

exis

ta p

osib

ilita

tea

să s

coat

em d

e la

Con

silii

le

Jude

ţene

con

sult

anţa

și s

ă o

trec

em p

e to

ată

în

priv

at p

rin c

amer

ele

agric

ole

naţi

onal

e sa

u pr

ivat

e”,

a pu

ncta

t m

inis

trul

Agr

icul

turii

. Irim

escu

are

însă

du

bii c

ă fe

rmie

rii v

or re

uși s

ă fi

nanţ

eze

cam

erel

e ag

ricol

e du

pă c

ei p

atru

ani

de

graţ

ie f

inan

ţaţi

de

stat

, mai

ale

s că

e v

orba

de

cei m

ici ș

i med

ii, c

ăror

a se

adr

esea

ză în

prin

cipa

l con

sult

anţa

și c

amer

e-le

agr

icol

e. „

Sem

nul m

eu d

e în

treb

are

este

dac

ă în

tr-a

devă

r vor

reuș

i să-

și a

sigu

re f

inan

ţare

a du

pă

cei p

atru

ani

. O s

oluţ

ie la

înde

mân

ă ar

fi s

ă tr

eacă

pa

rtea

de

cons

ulta

nţă

în c

adru

l Dire

cţiil

or A

gric

ole

jude

ţene

. Nu

este

impo

sibi

l nic

i să

desc

entr

aliz

ăm”,

a

spus

Ach

im Ir

imes

cu.

Uti

laje

fin

anţa

te d

e st

at d

oar p

entr

u fe

rmie

rii

asoc

iaţi

Min

iste

rul F

inan

ţelo

r Pub

lice

prop

une

rein

trod

ucer

ea ș

i ex

tind

erea

Pro

gram

ului

„Pr

imul

tra

ctor

”. D

e ac

esta

însă

se

dore

ște

să b

enef

icie

ze d

oar d

iver

sele

form

e de

org

aniz

are

ale

agric

ulto

rilor

, ast

fel f

iind

încu

raja

tă a

soci

erea

. „A

m a

vut

o di

scuţ

ie c

u m

inis

trul

Fin

anţe

lor,

Anc

a D

ragu

, iar

dum

neae

i a

prop

us e

xtin

dere

a Pr

ogra

mul

ui P

rimul

tra

ctor

căt

re u

tila

je

mar

i, sc

umpe

și c

osti

sito

are,

pe

care

să

le d

ăm a

soci

aţiil

or, c

a să

încu

rajă

m a

soci

erea

. Am

dis

pus

efec

tuar

ea u

nei a

naliz

e la

M

inis

teru

l Agr

icul

turii

pen

tru

a ag

rea

ce t

rebu

ie f

ăcut

pe

aces

t pr

ogra

m. B

anii

vor p

rove

ni d

in b

uget

ul n

aţio

nal,

de la

MFP

, ca

re s

e va

ocu

pa e

fect

iv d

e pa

rtea

de

fina

nţar

e și

de

deta

li-ile

der

ulăr

ii ac

estu

i pro

gram

. Nu

știm

exa

ct d

espr

e ce

sum

e es

te v

orba

în p

reze

nt. D

e ex

empl

u, u

n ut

ilaj d

e re

colt

at s

fecl

ă co

stă

în ju

r de

500.

000

de e

uro,

sun

t ce

le m

ai c

osti

sito

are,

dar

m

ai s

unt

și c

ombi

ne s

au d

iver

se a

lte

utila

je s

peci

aliz

ate

pe

dive

rse

dom

enii

și s

ecto

are

din

agric

ultu

ră ș

i car

e, re

pet,

se

vor

adre

sa d

oar a

soci

aţiil

or. V

rem

ast

fel s

ă în

cura

jăm

aso

cier

ea

prod

ucăt

orilo

r agr

icol

i”, a

dec

lara

t A

chim

Irim

escu

, min

istr

ul

Agr

icul

turii

.

Pro

ducă

toru

l de

lact

ate

Alb

alac

t, p

relu

at d

e La

ctal

isG

rupu

l fra

ncez

Lac

talis

a c

umpă

rat

70%

din

acţ

iuni

le

Alb

alac

t, c

el m

ai m

are

prod

ucăt

or ro

mân

de

lact

ate.

„La

c-ta

lis a

înch

eiat

un

cont

ract

cu

acţi

onar

ii vâ

nzăt

ori c

are

deţi

n cu

mul

at 7

0,3%

din

cap

ital

ul s

ocia

l al A

lbal

act,

avâ

nd d

rept

ob

iect

iv d

obân

dire

a tu

turo

r acţ

iuni

lor d

eţin

ute

de a

cţio

narii

vâ

nzăt

ori”

, se

arat

ă în

tr-u

n co

mun

icat

tra

nsm

is d

e A

lbal

act.

Va

loar

ea t

ranz

acţi

ei e

ste

de 4

07 m

ilioa

ne d

e le

i, di

n ca

re v

or f

i sc

ăzut

e da

torii

le n

ete

ale

Alb

alac

t.Co

ncom

item

t cu

ach

iziţ

ia c

elor

70%

, Lac

talis

va

iniţ

ia o

ofe

r-tă

pub

lică

de p

relu

are

volu

ntar

ă, a

vând

dre

pt o

biec

t 10

0% d

in

acţi

unile

deţ

inut

e de

acţ

iona

rii A

lbal

act,

prim

ind

anga

jam

en-

te fe

rme

din

part

ea a

cţio

naril

or v

ânză

tori

de a

sub

scrie

toa

te

acţi

unile

pe

care

le d

eţin

în o

fert

a de

pre

luar

e.A

lbal

act

este

cel

mai

mar

e pr

oduc

ător

de

lact

ate

cu c

apit

al

auto

hton

din

Rom

ânia

. Cel

mai

mar

e ac

ţion

ar a

l com

pani

ei

este

om

ul d

e af

acer

i Rau

l Ciu

rtin

(42,

53%

din

acţ

iuni

le A

lba-

lact

). În

acţ

iona

riat

se m

ai re

găse

ște

fond

ul d

e in

vest

iţii

RC2

, în

regi

stra

t în

Cip

ru, c

u 25

,45%

din

tit

luri.

Ști

ri

1820

16

“Cle

ravo

® fa

ce s

iste

mul

Cle

arfie

ld®

și m

ai a

trac

tiv. A

cum

am

pos

ibili

tate

a să

ap

lic e

rbic

id C

lear

field

®

la r

apiță

în p

rimăv

ară"

Sol

uția

de

erbi

cida

re a

rapi

ței î

n pr

imăv

ară

Cle

ravo

®

Sis

tem

de

pro

duc

ţie p

entr

u ra

piţă

atin

gă o

bie

ctivu

l sp

ecif

ic m

en

țio

nat

an

teri

or,

în p

ara

lel c

u p

ăst

ra-

rea ț

inte

i de

a d

eve

ni o

co

mp

on

en

tă d

e d

ezv

oltare

su

ste

nab

ilă la

niv

el n

ațio

nal,

pri

n c

on

trib

uția la

co

nse

rvare

a s

ust

en

ab

ilă a

me

-

diu

lui î

nco

nju

răto

r”. D

ocu

me

ntu

l mai r

ele

vă c

ă im

pactu

l re

ab

ilită

rii

me

diu

lui,

pre

cu

m ș

i efe

cte

le c

are

se

într

evă

d în

pri

vin

ța a

pără

rii

po

pu

lație

i îm

po

triv

a r

iscu

rilo

r d

e s

ece

tă, a

așe

zări

lor

și a

co

nse

r-

vări

i bio

div

ers

ității s

e r

efe

ră la

fap

tul c

ă u

n n

um

ăr

de

1.0

97

.43

3

de

locu

ito

ri d

in 1

90

de

localit

ăți n

u v

or

mai f

i afe

cta

ți d

e s

ece

-

tă, p

ractic d

imin

uân

du

-se

niv

elu

l de

vu

lne

rab

ilita

te a

l po

pu

lație

i

la a

ce

st f

en

om

en

. „P

roie

ctu

l va r

ezo

lva, d

e a

sem

en

ea, p

rob

le-

me

le le

gate

de

lip

sa a

pe

i pe

o s

up

rafa

ță d

e 8

23

.00

0 h

a. S

un

t vi

-

zate

în a

ce

st c

on

text

56

de

într

ep

rin

de

ri, 1

2.3

82

go

spo

dări

i, 1

62

de

șco

li și

gră

din

ițe

, 57

de

un

ități m

ed

icale

, 32

de

bis

eri

ci ș

i mă-

năst

iri,

32

9 d

e a

lte

așe

zări

so

cia

le, 3

.52

9 d

e d

rum

uri

națio

nale

și

jud

ețe

ne

și 2

90

de

kilo

me

tri d

e r

ețe

le e

lectr

ice

de

pe

ste

20

de

kilo

wați.

Dis

po

nib

ilul d

e a

pă d

est

inat

eco

sist

em

elo

r d

in R

om

ân

ia a

r ave

a

un

imp

act

mai m

are

asu

pra

păst

rări

i bio

div

ers

ității,

în s

pe

cia

l în

situ

ația a

ctu

ală

în c

are

su

pra

fețe

întin

se d

e t

ere

n d

in s

ud

ul ș

i es-

tul ț

ări

i se

afl

ă în

fața

un

or

risc

uri

majo

re d

e s

ece

tă ș

i su

nt

ari

-

de

, in

clu

siv

afe

cta

te d

e d

eșe

rtif

icare

. Dis

pari

ția v

eg

eta

ție

i de

pe

sol c

a u

rmare

a s

ece

tei d

uce

la d

eg

rad

are

a a

ce

stu

ia. Î

n a

nu

mite

zon

e d

in R

om

ân

ia, î

n m

are

part

e în

su

d ș

i est

, hab

itate

le n

atu

rale

,

flo

ra ș

i fau

na s

un

t afe

cta

te s

eve

r d

e li

psa

ap

ei,

ca u

rmare

a li

pse

i

pre

cip

itațiilo

r și

a t

em

pe

ratu

rii r

idic

ate

a a

eru

lui ș

i so

lulu

i. D

eze

-

chili

bru

l dis

po

nib

ilulu

i de

ap

ă e

ste

pre

zen

t d

eja

pe

7,1

mili

oan

e

he

cta

re, r

ep

reze

ntâ

nd

48

la s

ută

din

su

pra

fața

ag

rico

lă a

țări

i”, s

e

mai a

rată

în d

esc

rie

rea p

roie

ctu

lui.

Pla

nu

l lu

i Ju

nck

er,

pre

zen

tat

cu

ce

va t

imp

în u

rmă în

Parl

am

en

-

tul E

uro

pe

an

, po

rne

ște

de

la u

n f

on

d d

e 2

1 d

e m

iliard

e d

e e

uro

- 1

6 m

iliard

e d

e la

Co

mis

ia E

uro

pe

an

ă ș

i 5 m

iliard

e d

e la

Ban

ca

Eu

rop

ean

ă p

en

tru

In

vest

iții

(BE

I) -

care

, în

să, a

r u

rma s

ă f

ie a

n-

gre

nat

în s

che

me

de

gara

nții e

uro

pe

ne

la c

red

itare

și c

om

bin

at

cu

fo

nd

uri

le e

uro

pe

ne

de

inve

stiții.

Ju

nck

er

susț

ine

că în

ace

st

me

can

ism

fie

care

eu

ro p

ub

lic v

a a

du

ce

inve

stiții

de

15

eu

ro, p

rin

efe

ctu

l de

mu

ltip

licare

, ast

fel î

ncât

tota

lul i

nve

stițiil

or

ge

ne

rate

să

aju

ng

ă la

31

5 m

iliard

e d

e e

uro

în U

E, î

n u

rmăto

rii t

rei a

ni.

Ro

mân

ia a

tra

nsm

is C

om

isie

i Eu

rop

en

e o

list

ă c

u p

est

e 2

00

de

pro

iecte

, în

valo

are

to

tală

de

62

,5 m

iliard

e d

e e

uro

, care

să f

ie

Min

istr

ul A

gri

cu

ltu

rii A

chim

Iri

me

scu

se

de

cla

ră în

cre

-

zăto

r cu

pri

vire

la ș

an

sa p

e c

are

Ro

mân

ia o

po

ate

ave

a

în a

acce

sa b

an

i pe

ntr

u ir

igații p

rin

pla

nu

l Ju

nck

er,

de

-

zid

era

t d

e c

are

nu

s-a

bu

cu

rat

să f

ie d

us

la îm

plin

ire

fost

ul ș

ef

al M

AD

R, D

an

iel C

on

stan

tin

.

Pro

iectu

l Min

iste

rulu

i Ag

ricu

ltu

rii d

en

um

it p

om

po

s

„Re

ab

ilita

rea in

frast

ructu

rii d

e c

on

solid

are

a t

ere

-

nu

rilo

r d

ețin

ute

de

sta

t, cu

efe

cte

dir

ecte

în c

ee

a c

e

pri

veșt

e a

păra

rea p

op

ula

ție

i, așe

zări

lor

și c

on

serv

ă-

rii b

iod

ive

rsității d

e r

iscu

l se

ce

tei î

n c

ele

mai e

xpu

-

se z

on

e d

in R

om

ân

ia (

sud

și e

st)

pe

o s

up

rafa

ță d

e

82

3.0

00

ha”,

un

a d

intr

e c

ele

2.0

00

de

pro

pu

ne

ri v

en

ite

de

la c

ele

28

de

sta

te m

em

bre

UE

, are

în v

iziu

ne

a lu

i

Ach

im Iri

me

scu

mari

șan

se d

e c

âșt

ig. D

om

nia

sa a

fă-

cu

t u

n lo

bb

y activ

pe

lân

gă c

om

isaru

l Ph

il H

og

an

, dar

și p

e lâ

ng

ă C

ori

na C

rețu

, co

mis

aru

l pe

ntr

u P

olit

ică R

e-

gio

nală

. Din

pu

nctu

l său

de

ve

de

re, n

u t

reb

uie

să n

e

așt

ep

tăm

însă

că v

om

pri

mi b

an

ii ce

ruți in

iția

l, n

u m

ai

Irig

ațiil

e și

pro

blem

ele

PA

C, d

iscu

tate

la B

ruxe

lles

ION

EL V

ĂD

UV

A

Cel

puț

in la

niv

el d

ecla

rativ

, com

isar

ul e

urop

ean

pen-

tru A

gric

ultu

ră P

hil H

ogan

par

e a

susț

ine

reab

ilita

rea

infra

stru

ctur

ii pr

imar

e de

irig

ații

din

Rom

ânia

prin

pla

-nu

l Jun

cker

, chi

ar d

acă

nu s

e ar

ată

atât

de

desc

his

atun

ci c

ând

vine

vor

ba d

e pr

oble

ma

cond

ițiilo

r arti

-fic

iale

apă

rute

la p

roie

ctel

e de

puse

de

rom

âni p

en-

tru a

cces

area

fond

urilo

r FEA

DR

, res

pect

iv la

cea

pe

care

țara

noa

stră

o a

re c

u au

dita

rea

pe b

ani p

rove

niți

din

zona

FE

GA

.

pu

țin

de

98

2 d

e m

ilio

an

e d

e e

uro

, su

ma v

ero

sim

ilă f

iind

în o

pi-

nia

ofi

cia

lulu

i gu

vern

am

en

tal -

o s

ută

de

mili

oan

e d

e e

uro

. „L-a

m

rug

at

pe

co

mis

aru

l eu

rop

ean

pe

ntr

u A

gri

cu

ltu

ră P

hil

Ho

gan

să

mă s

pri

jine

pe

pla

nu

l Ju

nck

er,

cu

irig

ațiile

. Ch

iar

dacă n

-am

vă-

zut

nic

iod

ată

pro

iectu

l de

pu

s d

e R

om

ân

ia, c

ă n

-a a

jun

s la

min

e,

știu

de

spre

ce

est

e v

orb

a, i

ar

co

mis

aru

l a s

pu

s că n

e s

usț

ine

. Mă

voi v

ed

ea ș

i cu

do

am

na C

rețu

și o

s-o

ro

g a

ce

lași

lucru

. Co

mis

a-

rul m

i-a s

pu

s, d

e a

sem

en

ea, c

ă a

r fi

fo

art

e b

ine

dacă p

rem

ieru

l și

cu

min

e n

e-a

m v

ed

ea in

clu

siv

cu

pre

șed

inte

le C

om

isie

i Eu

rop

e-

ne

pe

te

ma a

sta. E

u z

ic c

ă d

a, a

vem

șan

se m

ari

să p

rim

im b

an

i.

Pro

iectu

l no

stru

pare

ce

l mai v

ero

sim

il d

in p

art

ea R

om

ân

iei,

ce

l

pu

țin

din

pu

nctu

l me

u d

e v

ed

ere

. Nu

tre

bu

ie în

să s

ă n

e a

ște

ptă

m

la s

um

e e

no

rme

. Și o

su

tă d

e m

ilio

an

e d

e e

uro

dacă a

m p

rim

i, to

t

m-a

ș b

ucu

ra”,

a s

pe

cif

icat

min

istr

ul I

rim

esc

u.

Ală

turi

de

alte

20

0 d

e p

roie

cte

tri

mis

e d

e G

uve

rnu

l Ro

mân

iei l

a

Bru

xelle

s, p

roie

ctu

l „R

eab

ilita

rea in

frast

ructu

rii d

e c

on

solid

are

a

tere

nu

rilo

r d

ețin

ute

de

sta

t, cu

efe

cte

dir

ecte

în c

ee

a c

e p

rive

ște

ap

ăra

rea p

op

ula

ție

i, așe

zări

lor

și c

on

serv

ări

i bio

div

ers

ității d

e r

is-

cu

l se

ce

tei î

n c

ele

mai e

xpu

se z

on

e d

in R

om

ân

ia (

sud

și e

st)

pe

o s

up

rafa

ță d

e 8

23

.00

0 h

a”

are

ca a

ge

nție

de

imp

lem

en

tare

–

Min

iste

rul A

gri

cu

ltu

rii ș

i De

zvo

ltări

i Ru

rale

și u

n c

ost

de

cla

rat

al

inve

stițiil

or

de

98

2 m

ilio

an

e e

uro

.

Ca d

ecla

rație

de

pri

ncip

ii a p

roie

ctu

lui,

„re

ab

ilita

rea in

frast

ructu

-

rii d

e c

on

solid

are

a t

ere

nu

rilo

r d

ețin

ute

de

sta

t, cu

efe

cte

dir

ec-

te în

ce

ea c

e p

rive

ște

ap

ăra

rea p

op

ula

ție

i, așe

zări

lor

și c

on

ser-

vări

i bio

div

ers

ității d

e r

iscu

l se

ce

tei î

n c

ele

mai e

xpu

se z

on

e d

in

Ro

mân

ia (

sud

și e

st)

pe

o s

up

rafa

ță d

e 8

23

.00

0 h

a, c

ore

spu

n-

zân

d u

nu

i to

tal d

e 5

6 d

e s

iste

me

de

irig

ații e

co

no

mic

via

bile

, 16

jud

ețe

(3

8%

din

to

tal)

, re

pre

zin

tă o

măsu

ră c

are

își p

rop

un

e s

ă

susț

inu

te c

u a

juto

rul n

ou

lui m

ecan

ism

de

fin

an

țare

iniția

t d

e p

reșe

din

tele

Co

mis

iei E

uro

pe

ne

, Je

an

Cla

-

ud

e J

un

cke

r, p

en

tru

pe

rio

ad

a 2

01

5-2

01

7. C

el m

ai

mare

pro

iect

pro

pu

s d

ep

ășe

ște

șap

te m

iliard

e d

e e

uro

și v

ize

ază

co

nst

rucția d

e a

ust

ost

răzi

, pri

ntr

e p

rop

u-

ne

ri r

eg

ăsi

nd

u-s

e ș

i o a

VII-a

mag

istr

ală

de

me

tro

u:

Vo

lun

tari

-Bra

gad

iru

.

Toto

dată

, din

ce

le 6

2,5

mili

ard

e d

e e

uro

cât

valo

-

rează

în t

ota

l pro

iecte

le p

rop

use

de

Gu

vern

ul d

e la

Bu

cu

reșt

i, cir

ca 4

4 d

e m

iliard

e d

e e

uro

ar

rep

reze

nta

inve

stițiil

e în

pe

rio

ad

a 2

01

5-2

01

7, p

rog

ram

ată

a f

i aco

-

pe

rită

de

no

ul m

ecan

ism

de

inve

stiții

al C

om

isie

i Eu

ro-

pe

ne

(C

E)

și a

l Băn

cii

Eu

rop

en

e d

e In

vest

iții

(BE

I).

Sub

iectu

l co

ndiț

iilo

r art

ific

iale

în P

ND

R,

tran

șat de C

om

isia

E

uro

pean

ă

Și p

en

tru

că s

imp

lific

are

a P

olit

icii

Ag

rico

le C

om

un

e r

e-

pre

zin

tă u

na d

intr

e p

rio

rită

țile

man

datu

lui H

og

an

, era

fire

sc s

ă a

flăm

dir

ect

de

la s

urs

ă c

are

est

e v

iziu

ne

a s

a

în c

ee

a c

e p

rive

ște

pro

ble

me

le c

u c

are

se

co

nfr

un

tă în

Ro

mân

ia u

nii

po

ten

țiali

sau

de

ja b

en

efi

cia

ri d

e f

on

du

ri

FE

AD

R, î

n a

ce

st c

az

fiin

d v

orb

a d

e c

on

dițiil

e a

rtif

icia

le.

Cu

ocazi

a u

ne

i în

tâln

iri a

pre

sei a

gri

co

le e

uro

pe

ne

cu

co

mis

aru

l Ph

il H

og

an

, re

pre

zen

tan

ții R

om

ân

iei a

u p

ri-

mit u

n r

ăsp

un

s în

târz

iat

de

la C

E, c

hia

r d

acă a

ce

stu

ia

i s-a

ad

resa

t o

într

eb

are

cât

se p

oate

de

cla

ră în

ple

n,

viza

vi d

e s

ub

iect.

Într

-un

răsp

un

s tr

an

smis

în e

xclu

sivi

tate

pe

ntr

u R

evi

sta

Fe

rmie

rulu

i, d

up

ă o

într

eb

are

ad

resa

tă d

ire

ct

co

mis

a-

rulu

i eu

rop

ean

pe

ntr

u A

gri

cu

ltu

ră, c

u p

rivi

re la

pro

ble

-

me

le p

e c

are

Ro

mân

ia le

întâ

mp

ină în

an

um

ite

situ

ații

Eve

nim

ent

2120

2016

marjă f

oart

e m

are

. El,

dacă

îşi a

sum

ă r

iscu

l, p

oate

fi p

en

aliz

at,

iar

în s

itu

aţia în

care

nu

ris

că e

ste

pe

naliz

at

be

ne

fici

aru

l. A

m s

olic

itat

un

gru

p d

e lu

cru

co

mis

aru

lui ş

i să în

cep

em

să r

ean

aliz

ăm

", a

ex-

plic

at

Irim

esc

u.

Șe

ful M

AD

R a

afirm

at

că n

ici î

n a

nii

tre

cuţi C

om

isia

Eu

rop

ean

ă

nu

a a

gre

at

un

gh

id c

lar

pe

co

nd

iţii

art

ific

iale

, pe

ntr

u c

ă „

est

e d

ifi-

cil s

ă t

rase

zi li

mite

le ş

i ne

-au

tra

sat

câte

va li

nii

dire

cto

are

. Am

fă-

cut

un

ap

el ş

i va v

en

i un

exp

ert

, un

gru

p d

e a

ud

ito

ri, c

a s

ă v

ed

em

cum

pu

tem

să lă

săm

cât

mai p

uţin

la la

titu

din

ea f

un

cţio

narilo

r

no

ştri”,

a a

dău

gat

Irim

esc

u.

În c

on

form

itate

cu

Re

gu

lam

en

tul U

E n

r. 6

5/2

01

1 a

l Co

mis

iei E

u-

rop

en

e. a

rt 4

al.

8, n

u t

reb

uie

să s

e e

fect

ue

ze n

icio

pla

tă c

ătr

e

be

ne

fici

arii p

en

tru

care

s-a

sta

bili

t că

au

cre

at

în m

od

art

ific

ial

con

dițiil

e n

ece

sare

pe

ntr

u a

be

ne

fici

a d

e a

cest

e p

lăți, c

u s

cop

ul

ob

țin

erii u

nu

i ava

nta

j care

co

ntr

avi

ne

ob

iect

ive

lor

pro

gra

mu

lui.

Po-

triv

it in

terp

retă

rii n

ațio

nale

și e

uro

pe

ne

, org

an

ul d

e c

on

tro

l – A

FIR

,

info

rme

ază

că e

lem

en

tele

co

mu

ne

, ge

ne

rale

, care

po

t co

nd

uce

la c

reare

a d

e c

on

diții

art

ific

iale

po

t fi, d

up

ă c

um

urm

ează

: ace

lași

titlu

al p

roie

ctu

lui,

ide

ntifica

t la

do

uă s

au

mai m

ulte

pro

iect

e s

au

ide

ntita

tea s

ed

iulu

i so

cial a

l be

ne

fici

aru

lui l

a d

ou

ă s

au

mai m

ul-

te p

roie

cte

. To

t aic

i in

tră ș

i id

en

tifica

rea a

celu

iași

am

pla

sam

en

t

al p

roie

ctu

lui l

a d

ou

ă s

au

mai m

ulte

pro

iect

e, i

de

ntita

tea r

ep

re-

zen

tatu

lui l

eg

al a

l be

ne

fici

aru

lui p

roie

ctu

lui l

a d

ou

ă s

au

mai m

ulte

pro

iect

e, a

cela

și c

on

sultan

t al p

roie

ctu

lui r

eg

ăsi

t la

do

uă s

au

mai

mu

lte

pro

iect

e.

Cre

are

a c

on

dițiil

or

art

ific

iale

se

ap

reci

ază

su

b r

igo

are

a n

orm

elo

r

me

tod

olo

gic

e d

e im

ple

me

nta

re ș

i ve

rifica

re a

crite

riilo

r d

e e

ligib

ili-

tate

sp

eci

fice

fie

căre

i măsu

ri, d

e c

ătr

e e

xpe

rți e

valu

ato

ri a

cre

ditați

în a

cest

se

ns

și a

uto

riza

ți d

e c

ătr

e A

FIR

.

Ag

en

tia p

en

tru

Fin

an

țare

a In

vest

ițiil

or

Ru

rale

(A

FIR

) p

ub

li-

ca la

fin

ele

an

ulu

i tre

cut

gh

idu

l de

pre

ven

ire

a n

ere

gu

lilo

r p

ri-

vin

d c

reare

a d

e c

on

diții

art

ific

iale

pe

ntr

u o

bțin

ere

a f

on

du

rilo

r

de

co

nd

iții

art

ific

iale

de

pis

tate

la p

roie

cte

le P

ND

R,

prin

vo

cea lu

i Ro

ge

r W

aite

, pu

rtăto

r d

e c

uvâ

nt,

Ph

il H

o-

gan

a m

en

țio

nat

că t

otu

l de

pin

de

de

co

nte

xtu

l sp

eci

fic

al p

roie

ctu

lui,

fap

t p

en

tru

care

co

mp

ete

nța

în r

ezo

lva-

rea p

rob

lem

elo

r e

ste

a s

tatu

lui m

em

bru

, în

ace

st c

az

a

Ro

mân

iei!

„Co

mis

ia E

uro

pe

an

ă n

u p

oate

co

me

nta

pe

exe

mp

le in

div

idu

ale

, cu

m e

ste

și c

azu

l ce

lui c

itat.

To-

tul d

ep

ind

e d

e c

on

text

ul s

pe

cific

al u

nu

i pro

iect

part

i-

cula

r –

într

-un

an

um

it c

on

text

situ

ația p

oate

fi l

eg

itim

ă,

iar

într

-un

altu

l să a

pară

co

nd

ițiil

e a

rtific

iale

– d

e a

ce-

ea, t

otu

l țin

e d

e c

om

pe

ten

ța s

tatu

lui m

em

bru

pe

ntr

u a

exa

min

a s

itu

ația d

ată

. Re

gu

lile

Un

iun

ii E

uro

pe

ne

(U

E)

pe

ntr

u P

olit

ica A

grico

lă C

om

un

ă s

pu

n c

ă n

icio

pla

tă

nu

va f

i efe

ctu

ată

cătr

e b

en

efici

ari, a

colo

un

de

a f

ost

stab

ilit

că a

ceșt

ia a

u c

reat

în m

od

art

ific

ial c

on

dițiil

e

de

ob

țin

ere

a u

nu

i ast

fel d

e s

up

ort

fin

an

ciar,

con

trar

ob

iect

ive

lor

sch

em

ei d

e a

juto

r. E

ste

în r

esp

on

sab

ilita

tea

ag

en

țiilo

r d

e p

lăți d

in s

tate

le m

em

bre

să p

un

ă b

aze

le

un

or

me

can

ism

e s

pe

cifice

, la m

om

en

tul a

pro

bării p

ro-

iect

elo

r și

atu

nci

cân

d s

un

t e

fect

uate

plă

țile

, ast

fel î

ncâ

t

ace

ste

a s

ă f

ie s

igu

re c

ă e

ven

tuale

le s

em

ne

de

ris

c p

re-

me

rgăto

are

cre

ării c

on

dițiil

or

art

ific

iale

su

nt

exa

min

ate

cu a

ten

ție

. Cân

d a

cest

ea s

un

t d

ove

dite

, tre

bu

ie s

ă s

e

exc

lud

ă a

cest

e p

roie

cte

de

la s

usț

ine

rea f

inan

ciară

eu

-

rop

ean

ă”,

se a

rată

în r

ăsp

un

sul s

cris

tra

nsm

is d

e R

og

er

Waite

, Un

itate

a d

e C

om

un

icare

E5

din

cad

rul D

G A

GR

I.

Po

triv

it d

ocu

me

ntu

lui,

în v

iziu

ne

a C

om

isie

i, ast

fel d

e

con

tro

ale

su

nt

ese

nțiale

atâ

t p

en

tru

a a

sig

ura

o u

tili-

zare

săn

ăto

asă

a f

on

du

rilo

r e

uro

pe

ne

pe

ntr

u d

ezv

ol-

tare

ru

rală

, cât

și p

en

tru

a e

xclu

de

po

ten

țiale

le f

rau

de

.

„Bin

eîn

țele

s în

să, a

cest

e v

erifică

ri n

u a

r tr

eb

ui s

ă f

ie

pu

se în

ap

licare

în a

șa f

el î

ncâ

t să

de

scu

raje

ze s

au

să

exc

lud

ă b

en

efici

arii d

e b

un

ă c

red

ință

care

ap

lică p

en

tru

ob

țin

ere

a

de

fo

nd

uri F

EA

DR

”, au

pre

ciza

t o

fici

alit

ățile

eu

rop

en

e. A

FIR

a p

u-

blic

at

rece

nt

gh

idu

rile

națio

nale

cu

privi

re la

co

nd

ițiil

e a

rtific

iale

,

ast

fel î

ncâ

t să

-i in

form

eze

pe

po

ten

țialii

be

ne

fici

ari, r

esp

ect

iv s

ă

înce

rce

să p

revi

nă c

azu

rile

de

co

nd

iții

art

ific

iale

în v

iito

r. C

E c

on

-

sid

eră

bin

eve

nite

ast

fel d

e in

iția

tive

. În

tim

p c

e c

on

țin

utu

l gh

idu

-

rilo

r re

pre

zin

tă o

pro

ble

mă n

ațio

nală

a s

tate

lor

me

mb

re, C

om

isia

Eu

rop

ean

ă a

su

blin

iat

că d

up

ă m

on

ito

riza

rea e

ven

tuale

lor

ca-

zuri d

e c

on

diții

art

ific

iale

, de

pis

tare

a lo

r p

ote

nțială

tre

bu

ie e

valu

-

ată

ulte

rio

r d

e la

caz

la c

az.

CE

încu

raje

ază

o f

ocu

sare

pu

tern

ică

pe

ab

ord

are

a p

reve

ntivă

, mai e

xact

pe

po

sib

ila id

en

tifica

re a

un

or

ase

me

ne

a c

azu

ri în

ain

te d

e s

em

nare

a c

on

tract

elo

r, d

ecâ

t d

up

ă

imp

lem

en

tare

a p

roie

cte

lor,

o p

rob

lem

ă c

are

a g

en

era

t d

ific

ultăți în

PN

DR

20

07

-20

13

, a d

us

la s

top

are

a d

eru

lării u

no

r p

roie

cte

și l

a

recu

pe

rare

a f

on

du

rilo

r d

e la

un

ii b

en

efici

ari.

Ach

im Ir

ime

scu

ara

tă: „

La n

ive

lul U

E n

u e

xist

ă u

n g

hid

fo

art

e c

lar

şi f

un

cţio

nal d

e p

reve

nire

a n

ere

gu

lilo

r p

rivi

nd

cre

are

a d

e c

on

diții

art

ific

iale

pe

ntr

u o

bțin

ere

a f

on

du

rilo

r e

uro

pe

ne

ne

ram

bu

rsab

ile

de

rula

te p

rin

PN

DR

.”

Re

plic

a a

lam

bic

ată

și l

ipsi

tă d

e a

sum

are

a d

ire

ctă a

răsp

un

de

rii,

ven

it d

in p

art

ea e

uro

pe

nilo

r, n

u îl

va m

ulțu

mi c

u s

igu

ran

ță p

e m

i-

nis

tru

l Irim

esc

u. N

u d

em

ult, a

cest

a r

ecu

no

ște

a c

ă ș

i Ag

en

ţia d

e

Plă

ţi a

re p

art

ea e

i de

vin

ă, d

ar

şi c

ă la

niv

el e

uro

pe

an

, „p

en

tru

că

nu

exi

stă u

n g

hid

fo

art

e c

lar

şi f

un

cţio

nal”, i

se

lasă

fu

ncţ

ion

aru

-

lui o

marjă f

oart

e m

are

. „M

ulte

din

tre

pro

iect

ele

pe

care

le-a

m în

-

cad

rat

în c

on

diţii

art

ific

iale

s-a

u d

ove

dit c

ă n

u a

u f

ost

aşa

şi a

u

exi

stat

situ

aţii c

are

par

hila

re la

înce

pu

t, d

ar

de

stu

l de

dra

matice

pe

ntr

u b

en

efici

arii n

oşt

ri. A

u f

ost

be

ne

fici

ari c

ăro

ra li

s-a

u e

fect

u-

at

plă

ţile

, au

co

fin

an

ţat

din

fo

nd

uri p

rop

rii c

u 5

0%

şi l

a a

5-a

pla

tă

le-a

sp

us

că a

u f

ost

co

nd

iţii

art

ific

iale

. Sig

ur,

ave

m ş

i no

i, A

ge

nţia

de

Plă

ţi, p

art

ea n

oast

ră d

e v

ină, d

ar

şi la

niv

el e

uro

pe

an

, pe

ntr

u c

ă

nu

exi

stă u

n g

hid

fo

art

e c

lar

şi f

un

cţio

nal.

Se

lasă

fu

ncţ

ion

aru

lui o

eu

rop

en

e n

era

mb

urs

ab

ile d

eru

late

prin

Pro

gra

mu

l

Națio

nal d

e D

ezv

oltare

Ru

rală

(P

ND

R)

20

14

– 2

02

0.

AF

IR a

de

cis

alc

ătu

ire

a a

cest

ui î

nd

rum

ar

pe

ntr

u a

fu

r-

niz

a s

olic

itan

țilo

r și

be

ne

fici

arilo

r fo

nd

urilo

r e

uro

pe

-

ne

ne

ram

bu

rsab

ile a

cord

ate

prin

PN

DR

un

su

po

rt in

-

form

ativ

com

ple

x p

en

tru

într

ep

rin

de

rea m

ăsu

rilo

r și

acț

iun

ilor

ne

cesa

re în

ve

de

rea p

reve

nirii

ne

reg

ulil

or

în

ge

stio

nare

a f

on

du

rilo

r e

uro

pe

ne

. Co

mu

nic

atu

l ofici

-

al a

l in

stitu

ție

i pre

cize

ază

că p

reve

de

rile

Gh

idu

lui d

e

Pre

ven

ire

a N

ere

gu

lilo

r se

co

mp

lete

ază

cu

leg

isla

ția

națio

nală

și c

om

un

itară

sp

eci

fică

în v

igo

are

.

În c

up

rin

sul a

cest

ui g

hid

, to

ți c

ei i

nte

resa

ți s

ă d

ep

un

ă

pro

iect

e d

e f

inan

țare

sau

ce

i care

de

ja b

en

efici

ază

de

fon

du

rile

aco

rdate

prin

PN

DR

, po

t g

ăsi

info

rmații p

ri-

vin

d d

efin

ire

a c

on

dițiil

or

art

ific

iale

, exe

mp

le c

on

cre

te d

e

ne

reg

uli

și r

eco

man

dările

pe

care

le f

ace

Ag

en

ția p

en

-

tru

evi

tare

a a

cest

or

situ

ații.

FE

GA

, se c

aută

so

luți

i pentr

u d

eb

locare

a

banilo

rȘ

i pe

ntr

u c

ă n

u d

e p

uțin

e o

ri a

uto

rită

țile

de

la

Bu

cu

reșt

i s-a

u p

lân

s d

e c

ore

ctitu

din

ea d

usă

un

eo

ri

pân

ă la

ext

rem

pe

pro

ble

matici c

are

țin

de

au

ditare

a

bu

ne

i ge

stio

nări

a f

on

du

rilo

r F

EG

A d

in c

are

se

plă

tesc

schem

ele

dedic

ate

din

noua P

AC

, era

nece

sar

un r

ăs-

puns

și p

e a

ceast

ă z

onă.

Eve

nim

ent

2322

2016

de a

plic

are

a P

AC

. Deci

, ave

m n

evo

ie d

e o

anum

ită c

lem

enţă

, iar

com

isaru

l Hog

an ş

i-a a

răta

t to

ată

dis

ponib

ilita

tea în

ace

st s

ens.

Eu

înto

tdeauna a

m im

pus

ag

enţiilo

r de p

lăţi c

a p

edepse

le s

ă f

ie p

ro-

porţ

ionale

cu e

rorile

com

ise.”

Phil

Hog

an a

făcu

t din

sim

plif

icare

a P

AC

o p

riorita

te U

E d

e m

axi

-

mă im

port

anță

.

Sim

plif

icare

a p

olit

icii

Ag

rico

le C

om

une f

ace

part

e d

in s

trate

gia

glo

bală

a U

E p

entr

u o

mai b

ună le

gifera

re. U

niu

nea E

uro

peană

urm

ăre

ște s

ă s

implif

ice ș

i să r

educă

leg

isla

ția o

ri d

e c

âte

ori e

ste

posi

bil,

reducâ

nd b

irocr

ația ș

i sarc

ina d

e r

eg

lem

enta

re p

entr

u în

-

treprinderi ș

i cetă

țeni.

Cea m

ai r

ece

ntă

refo

rmă a

PA

C a

îmbunătă

țit

mediu

l de r

eg

le-

menta

re p

entr

u s

ect

oru

l ag

rico

l. To

tuși

, ace

ast

a a

fost

prim

a d

ată

când r

efo

rma a

fost

realiz

ată

prin p

roce

dura

leg

isla

tivă

ord

inară

,

în c

adru

l căre

ia C

onsi

liul l

eg

ifere

ază

împre

ună c

u P

arlam

entu

l Eu-

ropean. D

in c

auza

ace

stei s

chim

bări ș

i a a

mplo

rii r

efo

rmei,

a f

ost

un p

roce

s co

mplic

at.

Afirm

ația e

ste în

speci

al v

ala

bilă

pentr

u a

nu-

mite d

om

enii,

pre

cum

„în

verz

irea”

plă

țilo

r pe e

xplo

ata

ție, p

rin in

-

troduce

rea u

nor

pra

ctic

i ag

rico

le e

colo

gic

e, c

um

ar

fi d

ivers

ific

a-

rea c

ulturilo

r, și

prin m

enținere

a e

lem

ente

lor

de p

eis

aj b

og

ate

din

punct

de v

edere

eco

log

ic ș

i a u

nei s

upra

fețe

min

ime d

e p

ășu

ne

perm

anentă

.

Pri

n u

rmare

, in

stitu

țiile

UE

do

resc

acu

m s

ă a

naliz

eze

ce

ea c

e a

fost

co

nve

nit ș

i să v

ad

ă u

nd

e s

e p

ot

ad

uce

îmb

un

ătă

țiri

pe

te

r-

me

n s

cu

rt s

au

me

diu

și,

de

ase

me

ne

a, c

e s

e p

oate

face

mai b

ine

data

viit

oare

. In

iția

l, ace

st e

xerc

ițiu

va a

co

rda în

sp

ecia

l ate

nție

acte

lor

de

leg

ate

și d

e p

un

ere

în a

plic

are

- a

ce

le a

cte

care

co

ntr

i-

bu

ie la

cre

are

a n

orm

elo

r d

eta

liate

ne

ce

sare

pu

ne

rii î

n a

plic

are

a

PA

C r

efo

rmate

.

Un

cad

ru m

ai s

imp

lu p

en

tru

to

ți a

cto

rii d

in c

ad

rul P

AC

ar

tre

bu

i

să c

reasc

ă c

om

pe

titivi

tate

a în

se

cto

rul a

gri

co

l al U

E. D

e a

se-

me

ne

a, s

imp

lific

are

a r

eg

lem

en

tări

i Po

litic

ii A

gri

co

le C

om

un

e v

a

eco

no

mis

i tim

p ș

i va r

ed

uce

co

stu

rile

pe

ntr

u f

erm

ieri

, op

era

tori

i

eco

no

mic

i și a

uto

rită

țile

pu

blic

e c

are

tre

bu

ie s

ă r

esp

ecte

sau

să

ge

stio

ne

ze P

AC

.

Potr

ivit s

puse

lor

com

isaru

lui P

hil

Hog

an, a

uto

rită

țile

de

la B

ucu

reșt

i îm

pre

ună c

u c

ele

de la

Bru

xelle

s în

cear-

că s

ă g

ăse

asc

ă s

olu

ții î

n v

edere

a d

eblo

cării s

um

elo

r

de b

ani i

mobili

zate

deja

de in

vest

igațiile

care

au lo

c pe

zona f

ondurilo

r F

EG

A. C

om

isaru

l răsp

unde a

stfe

l, pe

scurt

, dole

anțe

lor

min

istr

ulu

i Ag

ricu

lturii A

chim

Irim

esc

u,

de "

flexi

bili

tate

şi c

lem

enţă

" pentr

u p

roble

mele

întâ

mpi-

nate

de p

roducă

torii r

om

âni î

n p

rim

ul a

n d

e im

ple

men-

tare

a P

olit

icii

Ag

rico

le C

om

une (

PA

C),

în c

ondiţiil

e în

care

mulţi a

u a

vut

dific

ultăţi în

com

ple

tare

a c

ere

rii p

en-

tru o

bţinere

a s

ubve

nţiilo

r euro

pene. „

Adm

it c

ă a

m d

is-

cuta

t cu

min

istr

ul A

gricu

lturii d

in R

om

ânia

asp

ect

ele

le-

gate

de f

lexi

bili

tate

a a

uditulu

i. S

unt

subie

cte d

elic

ate

.

Exi

stă u

nele

asp

ect

e is

torice

fin

anci

are

speci

ale

în c

eea

ce p

rive

ște s

ubie

ctele

aduse

în a

tenția m

ea d

e c

ătr

e o

fi-

cialu

l guve

rnam

enta

l rom

ân. L

ucr

ăm

cu a

uto

rită

țile

din

Rom

ânia

să în

cerc

ăm

să îm

bunătă

țim

sis

tem

ele

și s

ă

vedem

cum

pute

m d

eblo

ca u

nele

sum

e d

e b

ani i

mobi-

lizate

în a

cest

mom

ent

din

cauza

inve

stig

ațiilo

r ca

re a

u

loc”

, a a

firm

at

Hog

an.

Min

istr

ul A

chim

Irim

esc

u: „

Am

rid

icat

(com

isaru

lui e

u-

ropean p

entr

u a

gricu

ltură

, Phill

Hog

an -

n. r

.) pro

ble

-

ma s

implif

icării P

olit

icii

Ag

rico

le C

om

une, î

n c

ondiţiil

e

în c

are

ave

m o

polit

ică m

ult m

ai c

om

ple

xă d

ecâ

t până

acu

m. S

pre

com

para

ţie, a

m a

vut

o P

AC

cu o

sin

gură

pla

tă, i

ar

acu

m a

vem

o P

AC

cu c

inci

com

ponente

: pla

-

ta v

erd

e (

pla

ta p

e în

verz

ire -

n. r

.), m

icul f

erm

ier,

tânăru

l

ferm

ier,

pla

ta r

edis

trib

utivă

etc

. Toate

ace

ste e

lem

ente

com

plic

ă m

ult p

roce

durile

şi j

ust

ific

ă p

arţ

ial ş

i situaţia p

e

care

am

avu

t-o la

AP

IA c

u în

târz

iere

a p

lăţilo

r. A

m a

pela

t

la s

prijin

ul c

om

isaru

lui e

uro

pean în

sensu

l în c

are

, fiin

d o

nouă p

olit

ică, m

ulte c

ere

ri d

e p

lată

au a

vut

pro

ble

me în

a f

i com

ple

tate

de p

roducă

torii n

oşt

ri ş

i est

e p

osi

bil

ca

nevi

nova

ţii s

ă f

ie p

enaliz

aţi. A

m c

eru

t o f

lexi

bili

tate

a a

u-

ditorilo

r câ

nd v

in în

Rom

ânia

, pentr

u c

ă e

ste p

rim

ul a

n

Eve

nim

ent

2420

16

De la s

caunul de

ofi

cia

l m

inis

teri

al

la c

el d

e ș

ef

în m

ediu

l priv

at ș

i înap

oi l

a G

uve

rn,

doar

... doi p

ași

„Activi

tate

a d

e a

gri

bu

sin

ess

mi-

a d

at

ocazi

a s

ă ia

u

co

nta

ct

dir

ect

cu

to

ate

pro

ble

me

le p

e c

are

le a

u p

ro-

du

căto

rii d

in s

ecto

rul a

gro

alim

en

tar”

, a p

un

cta

t S

ori

n

Ch

elm

u. E

l a în

țele

s în

mare

măsu

ră c

e îș

i do

resc

fe

r-

mie

rii,

pe

de

-o p

art

e, ș

i me

diu

l de

afa

ce

ri p

e d

e a

lta.

Pe

ntr

u c

ă a

cu

m r

ep

rezi

ntă

din

no

u u

n g

uve

rn, C

he

lmu

spu

ne

că a

lătu

ri d

e a

ce

ast

ă n

ou

ă e

chip

ă c

ău

tă s

ă a

ibă

o r

ela

ție

mu

lt m

ai t

ran

spare

ntă

și c

on

stru

ctivă

cu

so

ci-

eta

tea c

ivilă

și c

u m

ed

iul d

e a

face

ri. „

Ne

pro

pu

ne

m s

ă

ved

em

cu

m v

ine

mai d

ep

art

e s

ocie

tate

a c

ivilă

(si

nd

ica-

te, p

atr

on

ate

) în

întâ

mp

inare

a n

oast

ră, a

stfe

l în

cât

să

ave

m u

n t

erm

en

de

re

feri

nță

în r

ela

ția c

u e

a. Ș

i sp

un

ast

a p

en

tru

că n

u a

m m

ai v

ăzu

t-o

de

mu

lt a

tât

de

activă

ca în

ultim

a p

eri

oad

ă, l

ucru

care

pe

min

e m

ă b

ucu

ră.”

În c

ele

șase

lun

i de

activi

tate

la C

en

tru

l de

Com

unic

are

a F

erm

ierilo

r din

Rom

ânia

, Sorin C

helm

u a

avu

t oca

zia

Agr

icul

tura

poa

te

aduc

e pl

usva

loar

e ec

onom

iei n

ațio

nale

ION

EL V

ĂD

UV

A

Dou

ă di

ntre

pos

ibile

le d

irecț

ii de

revi

gora

re a

sec

to-

rulu

i agr

oalim

enta

r rom

ânes

c gâ

ndite

de

Sor

in C

hel-

mu,

sec

reta

r gen

eral

al G

uver

nulu

i teh

nocr

at c

ondu

s de

Dac

ian

Cio

loș,

sun

t rep

reze

ntat

e de

con

tinua

rea

com

bate

rii e

vazi

unii

fisca

le p

e fie

care

filie

ră d

e pr

o-du

s în

par

te, r

espe

ctiv

de

adău

gare

de

plus

valo

are

mat

erie

i prim

e ob

ținut

e în

Rom

ânia

și î

n co

ntin

uare

ex

porta

tă p

e ba

ni p

uțin

i în

UE

și în

țări

terțe

.

să s

usț

ină ș

i el,

la r

ândul s

ău, p

rog

ram

ul «

Dor

de g

ust

» deja

act

iv

de c

eva

tim

p, r

esp

ect

iv s

ă p

ună în

pra

ctic

ă u

nele

pro

iect

e p

e c

are

le-a

gândit, s

ă o

rganiz

eze

mai m

ulte c

onfe

rințe

naționale

dedic

a-

te s

ect

oare

lor

lapte

, carn

e d

e p

orc

, pom

icultură

, sfe

clă ș

i cart

of.

A

sim

țit

toto

dată

nevo

ia s

ă ia

puls

ul t

utu

ror

ace

stor

dom

enii

sensi

bile

din

ag

ricu

ltură

, ast

fel î

ncâ

t să

înțe

leag

ă c

are

sunt

pro

ble

mele

rea-

le p

e c

are

le a

u f

erm

ierii ș

i, în

ace

lași

tim

p, c

are

sunt

posi

bili

tățile

prin c

are

le p

ot

rezo

lva. „

Pentr

u m

ine, m

unca

în s

ect

oru

l priva

t a

repre

zenta

t o e

xperiență

deose

bită ș

i am

înțe

les

– f

iind a

pro

ape

de f

erm

ieri, d

e p

roducă

torii a

grico

li, d

e c

ei c

are

efe

ctiv

aduc

plu

s-

valo

are

în s

oci

eta

tea n

oast

ră –

care

le s

unt

pro

ble

mele

. Din

ace

st

motiv,

cel p

uțin p

e d

ura

ta m

andatu

lui p

e c

are

îl a

vem

, să f

im a

lătu

ri

de s

ect

oru

l ag

rico

l și d

e o

am

enii

care

act

ivează

în e

l. P

ract

ic, e

i mă

pot

consi

dera

un p

riete

n, d

in t

oate

punct

ele

de v

edere

”, a s

peci

fi-

cat

secr

eta

rul g

enera

l al g

uve

rnulu

i.

În v

iziu

nea s

a, s

ect

oru

l ag

rico

l rom

ânesc

est

e u

nul d

intr

e s

tâlp

ii

import

anți d

e s

usț

inere

a e

conom

iei r

om

âneșt

i. A

gricu

ltura

est

e

cea c

are

poate

aduce

plu

svalo

are

sau, d

impotr

ivă, p

oate

tra

ge în

jos,

anual,

Pro

dusu

l Inte

rn B

rut

(PIB

). „Într

-un a

n a

grico

l bun, m

ai

spune C

helm

u, p

ute

m a

duce

două p

roce

nte

din

PIB

în p

lus

față

de u

nul c

u s

ece

tă. Î

nsă

, pentr

u a

sta t

rebuie

să c

reăm

o r

ețe

a c

om

-

ple

tă d

e in

frast

ruct

ură

care

să p

ote

nțe

ze r

em

edie

rea d

efici

ențe

lor

2620

16

Eve

nim

ent

din

fie

care

sect

or

de p

roducț

ie a

gro

alim

enta

ră în

part

e

(aic

i intr

oduce

m n

eapăra

t și

irig

ațiile

).”

Sorin C

helm

u a

fost

secr

eta

r g

enera

l în c

adru

l Depar-

tam

entu

lui p

entr

u În

treprinderi M

ici ș

i Mijl

oci

i, M

ediu

l de

Afa

ceri ș

i Turism

în G

uve

rnul P

onta

4. A

mai f

ost

în d

ouă

rânduri s

ecr

eta

r g

enera

l la M

inis

teru

l Ag

ricu

lturii,

într

e

2005-2

009 ș

i într

e 2

012-2

013.

Pro

ble

me ș

i solu

ții la

ca

pito

lele

dem

ogra

fie,

cadastr

u, expo

rt d

e

mate

rie p

rim

ă

Mig

rația t

inerilo

r de la

sate

, pro

ble

ma c

adast

rulu

i, pre

-

cum

și e

xport

ul d

e m

arf

ă b

rută

de p

rove

nie

nță

ag

roali-

menta

ră a

u f

ost

alte s

ubie

cte d

e d

iscu

ție p

use

pe m

asa

secr

eta

rulu

i genera

l al g

uve

rnulu

i, S

orin C

helm

u. P

e lâ

n-

gă a

cest

e s

ubie

cte d

e im

port

anță

priorita

ră p

entr

u G

u-

vern

ul C

iolo

ș, e

duca

ția r

epre

zintă

un a

lt d

rum

priorita

r

de u

rmat,

part

e in

teg

rantă

a n

oilo

r direcț

ii ale

polit

icilo

r

gândite d

e E

xecu

tivu

l de la

Pala

tul V

icto

ria.

Sorin C

helm

u r

ecu

noașt

e c

ă f

ieca

re d

om

eniu

al a

gri-

culturii a

re p

roble

matica

sa s

peci

fică

. Sunt

însă

câte

va

defici

ențe

pe c

are

Guve

rnul C

iolo

ș și

-a p

ropus

să le

re-

medie

ze. P

rim

a ț

intă

a a

ctualu

lui E

xecu

tiv

are

leg

ătu

ră

cu e

duca

ția: „

Când v

orb

esc

de a

cest

dom

eniu

, mă r

e-

fer

incl

usi

v la

part

ea d

e c

erc

eta

re-i

nova

re p

e c

are

vre

m

s-o s

usț

inem

. În a

cest

conte

xt, p

ot

spune c

ă a

m t

ripla

t

apro

ape b

ug

etu

l AS

AS

. Vom

reg

ândi î

ntr

eag

a f

iloso

fie v

izavi

de

cerc

eta

re.”

Refe

rito

r la

depopula

rea s

ate

lor,

o p

roble

mă d

e o

rdin

dem

og

ra-

fic,

deopotr

ivă d

e d

ure

roasă

pentr

u R

om

ânia

, Chelm

u s

pune c

ă

ne a

flăm

într

-un s

pațiu r

ura

l care

se a

pro

pie

înce

t-în

cet

de o

me-

die

de v

ârs

tă d

e 6

0 d

e a

ni.

„De a

ceea, v

a t

rebui s

ă n

e g

ândim

foar-

te b

ine c

are

sunt

măsu

rile

și c

are

est

e r

esp

onsa

bili

tate

a n

oast

ră, a

tutu

ror,

ce v

om

face

în u

rmăto

are

a p

erioadă, a

stfe

l încâ

t în

spațiul

rura

l, pe d

e-o

part

e, s

ă în

tinerim

, iar

pe d

e a

ltă p

art

e s

ă r

euși

m s

ă

găsi

m s

olu

ții,

pentr

u c

ă în

zece

ani n

u v

om

mai p

ute

a f

ace

mare

lu-

cru în

ace

st s

ens.

”

Secr

eta

rul g

enera

l Sorin C

helm

u a

mai m

ărt

urisi

t că

act

ualu

l gu-

vern

și-

a p

ropus

toto

dată

(în

lim

ita p

osi

bili

tățilo

r) s

ă d

em

are

ze în

forț

ă a

cțiu

nea d

e c

adast

rare

genera

lă, o

altă d

efici

ență

sesi

za-

tă la

niv

el n

ațional ș

i care

impact

ează

zona d

e p

roducț

ie a

grico

-

lă. „

Pro

ble

matica

ace

ast

a t

rebuie

solu

ționată

pentr

u c

ă, a

ltfe

l, nu

vom

ave

a n

icio

dată

o s

ituație c

lară

asu

pra

miș

cării t

ere

nurilo

r, in

-

difere

nt

că s

unt

în d

om

eniu

l public

al s

tatu

lui s

au în

cel p

riva

t ori

deja

în p

roprieta

tea f

erm

ierilo

r. A

m d

em

ara

t pro

cedurile

nece

sare

și a

șteptă

m o

situație p

e c

are

ne-o

vor

da c

ei d

e la

cadast

ru, d

upă

care

vom

lua o

deci

zie r

efe

rito

are

la a

cest

asp

ect

.”

Tang

ent

cu s

ubie

ctul c

adast

ru a

fost

și c

el l

eg

at

de c

om

asa

rea t

e-

renurilo

r. S

orin C

helm

u c

rede c

ă, l

a n

oi î

n ț

ară

, exi

stă o

medie

a

exp

loata

țiilo

r ag

rico

le f

oart

e m

ică. D

e a

ceea, m

em

brii g

uve

rnulu

i

trebuie

să s

e g

ândeasc

ă la

cum

pot

fi c

om

asa

te a

cest

e s

upra

fețe

ag

rico

le, a

stfe

l încâ

t să

poată

fi f

ăcu

te v

iabile

din

punct

de v

ede-

re e

conom

ic. „

Chia

r dacă

nu s

unt

de m

ult t

imp la

post

, am

solic

i-

tat

deja

o a

naliz

ă c

lară

cu p

rivi

re la

fărâ

mițare

a t

ere

nurilo

r ag

rico

-

le, c

u a

juto

rul c

ăre

ia s

ă p

ute

m v

edea în

ce m

ăsu

ră p

ute

m c

om

asa

supra

fețe

le d

e t

ere

n d

e d

imensi

uni m

ici;

99%

din

to

tal s

un

t în

pre

-

zen

t în

zo

na p

riva

tă. V

a t

reb

ui s

ă g

ăsi

m n

iște

so

luții d

e în

cu

raja

-

re a

aso

cie

rii,

a c

reări

i un

or

gru

pu

ri d

e p

rod

ucăto

ri, a

stfe

l în

cât

să

cre

ăm

o e

ficie

nță

în a

ce

st d

om

en

iu.”

Eve

nim

ent

2820

16

În c

e p

rive

ște

exp

ort

ul d

e m

ate

rie

pri

mă d

e o

rig

ine

ag

rico

lă, s

e-

cre

taru

l ge

ne

ral a

l gu

vern

ulu

i a m

ărt

uri

sit

că îș

i do

reșt

e s

top

a-

rea p

ierd

eri

lor

de

re

surs

ă, p

en

tru

a e

ficie

ntiza

asp

ecte

le le

gate

de

pro

du

cție

și v

en

itu

ri. E

l co

nsi

de

ră c

ă u

na e

ste

să v

inzi

grâ

ul c

a

mate

rie

-pri

mă (

cu

mp

ăra

t d

e la

mic

ii fe

rmie

ri c

u s

aco

șa d

e b

an

i la

cap

ătu

l tarl

ale

i) ș

i alta e

ste

cân

d c

om

erc

ializ

ezi

un

alim

en

t p

roce

-

sat.

„Vo

m în

ce

rca r

em

ed

iere

a a

ce

ste

i de

ficie

nțe

to

t în

urm

a a

nali-

zei p

e f

ilie

rele

de

pro

du

s”, a

afi

rmat

So

rin

Ch

elm

u.

Lan

țul s

lăbic

iunilo

r ag

ricultu

rii

rom

âneșt

i: evaziu

nea f

iscală

și dezangaja

rea d

e f

onduri

euro

pene

Ch

iar

dacă 2

01

5 ș

i în

ce

pu

tul l

ui 2

01

6 a

u r

ep

reze

nta

t p

en

tru

Ro

-

mân

ia o

gu

ră d

e o

xig

en

în lu

pta

cu

eva

ziu

ne

a f

iscală

pri

n d

imin

u-

are

a T

VA

la a

lime

nte

la 9

% ș

i ap

oi l

a 2

0%

pe

ntr

u r

est

ul p

rod

use

-

lor

și s

erv

iciil

or,

încă e

xist

ă b

reșe

în v

iziu

ne

a lu

i So

rin

Ch

elm

u. E

l

cre

de

că d

acă s

-ar

an

aliz

a, s

pre

exe

mp

lu, s

ecto

rul d

e p

rod

ucție

a

grâ

ulu

i, d

e la

înfi

ința

rea c

ultu

rii ș

i pân

ă c

ân

d s

e a

jun

ge

la u

n p

ro-

du

s fi

nit p

e m

asa

co

nsu

mato

rulu

i (fr

om

farm

to

fo

rk), s

-ar

afl

a

câți b

an

i în

case

ază

sta

tul p

e f

iecare

se

gm

en

t, u

nd

e p

oate

in-

terv

en

i ace

sta p

en

tru

a r

ed

uce

eva

ziu

ne

a f

iscală

, re

spe

ctiv

cu

m

an

um

e s

ă f

ie în

cu

raja

ți p

rod

ucăto

rii ș

i pro

ce

sato

rii,

ast

fel î

ncât

să s

e d

ezv

olte

. „In

tere

sul n

ost

ru e

ste

să a

du

ce

m p

lusv

alo

are

în

pia

ță, î

n e

co

no

mie

, pu

ncte

ază

ofi

cia

lul g

uve

rnam

en

tal.

În a

ce

st

co

nte

xt, m

i-aș

do

ri s

ă îm

păm

ân

ten

im u

n f

ee

d-b

ack

în a

mb

ele

sen

suri

, în

tre

pro

du

căto

ri ș

i pro

ce

sato

ri, a

stfe

l în

cât

plu

svalo

are

a

să f

ie e

gală

pe

ntr

u a

bso

lut

toți. P

en

tru

min

e u

n lu

cru

est

e c

lar:

sun

t u

nii

care

au

ve

nitu

ri m

ai m

ari

de

cât

ce

ilalți.

De

ace

ea, m

i-

aș

do

ri c

a o

part

e d

in p

lusv

alo

are

a a

sta d

in v

en

itu

ri s

ă s

e în

toar-

că ș

i cătr

e p

rod

ucăto

r, ce

l mai a

mărâ

t d

e p

e a

ce

st la

nț.

Isto

ria

ne

-a d

ove

dit c

ă p

rod

ucăto

rii a

gri

co

li au

fo

st m

ai p

uțin

i org

an

izați,

mai d

isp

ers

ați, f

oart

e m

ulți ș

i în

totd

eau

na, c

el p

uțin

du

pă 1

99

0, l

a

ei p

lusv

alo

are

a n

u a

mai a

jun

s. L

a e

i a a

jun

s ce

le-a

mai s

căp

at

pri

ntr

e d

eg

ete

un

ora

și a

lto

ra.”

În c

ee

a c

e p

rive

ște

de

zan

gaja

rea d

e f

on

du

ri e

uro

pe

ne

FE

AD

R,

So

rin

Ch

elm

u a

pre

ciz

at

că a

tun

ci c

ân

d a

ve

nit în

20

05

ca s

e-

cre

tar

ge

ne

ral l

a M

inis

teru

l Ag

ricu

ltu

rii,

a p

relu

at

pro

gra

mu

l SA

-

PA

RD

care

ave

a 1

2%

ab

sorb

ție

și l

-a d

us

la a

pro

ap

e 3

00

%. „

Am

făcu

t și

SA

PA

RD

-ul r

om

ân

esc

, se

lau

dă e

l. A

m p

relu

at

și a

m

tran

sfo

rmat

ag

en

țiile

de

plă

ți în

inst

itu

ții m

od

ern

e c

are

au

făcu

t

ab

sorb

ție

de

pe

ste

90

%. C

ee

a c

e p

oate

nu

s-a

înțe

les:

în s

pate

le

fie

căre

i cif

re c

on

tab

ile d

in a

ce

st b

ug

et,

vre

au

să v

ăd

me

can

ism

e

de

fin

an

țare

, de

co

fin

an

țare

, de

gara

nta

re, d

e c

on

tra-g

ara

nta

re,

ast

fel î

ncât

ori

ce

pro

du

căto

r ag

rico

l sau

inve

stito

r să

po

ată

ave

a

acce

s la

fo

nd

uri

eu

rop

en

e. D

in p

ăcate

, am

pie

rdu

t d

eja

sta

rtu

l,

do

i an

i de

zile

s-a

u d

us,

dar

eu

sp

er

să r

ecu

pe

răm

ace

st t

imp

și

să r

ein

trăm

în g

rafi

c.”

Într

eb

at

fiin

d d

e c

e b

an

ii p

en

tru

re

face

rea in

frast

ruc-

turi

i pri

mare

de

irig

ații a

u „

dis

păru

t”, f

iind

ori

en

tați c

ă-

tre

alte

zo

ne

de

inte

res,

sin

gu

ra ș

an

să m

ajo

ră f

iind

pla

nu

l Ju

nck

er,

So

rin

Ch

elm

u a

sp

us:

„În

mo

me

ntu

l

cân

d d

osa

rele

pe

ntr

u r

eab

ilita

rea in

frast

ructu

rii p

ri-

mare

de

irig

ații v

or

fi g

ata

și d

ep

use

, cân

d v

a e

xist

a o

do

cu

me

nta

ție

just

ific

ativă

bin

e p

usă

la p

un

ct,

po

t să

vă a

sig

ur

că v

or

exi

sta b

an

i. În

mo

me

ntu

l în

care

de

-

pu

i niș

te s

um

e d

e b

an

i și l

e ț

ii în

gro

pate

aco

lo f

ără

exi

ste

nța

pro

iecte

lor,

vitr

eg

eșt

i alte

se

cto

are

. Ce

-am

vru

t e

u d

e la

ace

st b

ug

et,

în t

imp

ul a

ce

sta s

cu

rt: u

nu

l

cu

viz

ibili

tate

, cu

via

bili

tate

și c

u t

ran

spare

nță

în s

en

-

sul d

e a

pu

tea c

rea a

ce

ste

me

can

ism

e p

rin

care

să

dăm

dru

mu

l eco

no

mie

i să m

earg

ă. T

imp

ul a

fo

st f

oar-

te s

cu

rt, d

ar

din

me

rs v

om

re

zolv

a ș

i ace

ste

pro

ble

me

,

mai a

les

du

pă c

e v

om

face

o a

naliz

ă p

e f

iecare

se

cto

r

în p

art

e.”

În f

inal,

chia

r d

acă s

-a a

bțin

ut

de

a f

ace

pro

gn

oze

de

-

talia

te c

u p

rivi

re la

ce

va în

sem

na 2

01

6 p

en

tru

ag

ricu

l-

tura

ro

mân

easc

ă, S

ori

n C

he

lmu

a p

reciz

at: „

Dat

fiin

d

fap

tul c

ă s

un

tem

o ț

ară

me

teo

de

pe

nd

en

tă, m

i-e

gre

u

să f

ac p

rog

no

ze. T

otu

și, î

n c

ee

a c

e p

rive

ște

vo

latilit

a-

tea p

rețu

rilo

r la

alim

en

te, c

red

to

tuși

că v

a f

i sta

bili

ta-

te. D

in c

e a

m v

ăzu

t e

u, c

el p

uțin

pe

Po

rtu

l Co

nst

an

ța,

pre

țuri

le n

u p

rezi

ntă

pro

bab

ilită

ți m

ajo

re d

e c

reșt

ere

sau

flu

ctu

ații”.

31

Dac

ă vr

ei s

ă fii

perf

orm

ant,

treb

uie

să f

ii p

rofi

tab

il

Dis

cu

țiile

, la în

tâln

ire

a a

nu

ală

a c

om

pan

iei D

uP

on

t R

om

ân

ia c

u

dis

trib

uito

rii,

s-au

pu

rtat

în ju

rul p

rod

use

lor

și t

eh

no

log

iilo

r n

oi,

s-a v

orb

it d

esp

re c

ola

bo

rare

și d

esp

re r

ezu

ltate

le o

bțin

ute

de

ferm

ieri

. „C

ifre

le p

e c

are

le-a

m a

răta

t n

e e

xpu

n o

re

alit

ate

pu

ţin

cam

du

ră, î

n s

en

sul c

ă la

cap

ito

lul p

rod

ucţii m

ed

ii m

ai a

vem

fo

ar-

te m

ulte

lucru

ri d

e f

ăcu

t în

Ro

mân

ia”,

a m

en

țio

nat

Vasi

le Io

sif. E

l

a a

firm

at

că, d

eși

Ro

mân

ia c

ultiv

ă p

oru

mb

pe

ap

roxi

mativ

2,5

mi-

lioan

e d

e h

ecta

re –

ce

a m

ai m

are

su

pra

faţă

la n

ive

l eu

rop

ean

,

Fra

nţa

fiin

d u

rmăto

are

a d

up

ă n

oi,

cu

1,3

mili

oan

e h

a/1

,7 m

ilio

an

e

de

he

cta

re, î

n a

nii

bu

ni –

, pro

du

cţia n

oast

ră m

ed

ie p

e h

ecta

r e

ste

ce

a m

ai m

ică d

in E

uro

pa, d

e a

pro

xim

ativ

4,4

to

ne

de

po

rum

b p

e

he

cta

r. L

a n

ive

lul U

niu

nii

Eu

rop

en

e, p

rod

ucţia m

ed

ie d

e p

oru

mb

la h

ecta

r e

ste

de

8,5

to

ne

. Ast

fel,

ca în

Ro

mân

ia s

ă s

e o

bţin

ă p

ro-

du

cţia p

e c

are

un

fra

nce

z o

ob

ţin

e p

e u

n h

ecta

r, su

nt

ne

ce

sare

în

me

die

do

uă h

ecta

re d

e p

oru

mb

. Exi

stă în

să la

niv

elu

l în

tre

gii

țări

ferm

e e

xtre

m d

e p

erf

orm

an

te, c

are

pro

du

c 1

2-1

4 t

on

e, c

hia

r 1

6

ton

e d

e p

oru

mb

bo

ab

e S

TAS

pe

he

cta

r și

sp

re e

le a

r tr

eb

ui s

ă n

e

înd

rep

tăm

ate

nția c

a s

ă în

văță

m.

Ag

ricu

ltu

ra a

de

ven

it u

n b

usi

ne

ss în

care

dacă v

rei s

ă f

ii p

erf

or-

man

t tr

eb

uie

să f

ii p

rofi

tab

il. „

Ind

ife

ren

t ce

ch

eltu

ieli

ai a

vea p

e u

n

he

cta

r d

e p

oru

mb

– în

Ro

mân

ia c

he

ltu

ielil

e s

un

t în

me

dia

ch

el-

tuie

lilo

r în

ţări

le d

in E

uro

pa C

en

trală

–, d

acă o

bţii a

tât

de

pu

ţin

ă

pro

du

cţie

nu

ai c

um

să f

ii p

erf

orm

an

t şi

nu

ai c

um

să t

e b

aţi c

u

ferm

ieru

l din

alte

țări

eu

rop

en

e. Ș

i nu

mă r

efe

r la

fe

rmie

rul f

ran

-

ce

z, c

i la c

el d

in U

ng

ari

a, c

are

cu

ltiv

ă u

nd

eva

la 1

.10

0.0

00

de

ag

ricu

ltorii r

om

âni.

Ace

ast

ă f

uzi

une d

ă n

aşt

ere

cele

i mai m

ari c

om

-

panii

de a

gricu

ltură

, num

ită D

uP

ont,

și c

are

se v

a c

oncr

etiza

în a

doua p

art

e a

anulu

i. D

upă f

uzi

une, c

ele

două m

ari c

om

panii,

Du-

Pont

şi D

ow

, cu o

valo

are

de b

urs

ă e

gală

, se v

or

scin

da în

tre

i enti-

tăţi le

gale

tota

l diferite

. Cea p

entr

u a

gricu

ltură

se v

a n

um

i DuP

ont

și v

a p

relu

a p

art

ea d

e s

em

inţe

şi d

e p

rote

cţia

pla

nte

lor

de la

am

-

bele

com

panii

– ş

i de la

DuP

ont,

dar

şi d

e la

Dow

. „Îm

pre

ună v

om

ave

a c

am

19 m

iliard

e d

e d

ola

ri, c

eea c

e v

a p

ozi

ţiona n

oua c

om

pa-

nie

pe p

rim

ul l

oc

la n

ivel g

lobal.

Benefici

ile p

entr

u f

erm

ieru

l rom

ân

vor

fi, p

lecâ

nd d

e la

faptu

l că n

oua c

om

panie

va a

vea o

sin

gură

ori-

enta

re, p

roduse

de c

alit

ate

pentr

u a

gricu

ltură

– s

em

ințe

, pro

duse

de p

rote

cţie

a p

lante

lor,

fonduri d

e c

erc

eta

re c

are

vor

fi m

ult m

ai

consi

stente

şi i

nova

ţie. P

entr

u c

ă a

stăzi

, dacă

nu în

ţele

gem

că in

o-

vaţia e

ste s

ing

ura

noast

ră ş

ansă

de a

pro

duce

mai m

ult, m

ai b

ine

şi d

e a

ave

a o

via

ţă m

ai u

şoară

, ave

m o

pro

ble

mă”,

a d

ecl

ara

t Vasi

-

le Io

sif,

direct

or

genera

l DuP

ont

Rom

ânia

.

he

cta

re d

e p

oru

mb

şi o

bţin

e în

me

die

7.2

00

kilo

gra

me

de

po

rum

b p

e h

ecta

r. D

eci a

vem

niş

te p

rob

lem

e a

ici ş

i

tre

bu

ie s

ă lu

cră

m f

oart

e m

ult. Ș

i aic

i in

terv

ine

exp

loa-

taţia a

gri

co

lă, a

ici i

nte

rvin

e s

che

ma s

au

infr

ast

ructu

ra

de

irig

aţii,

care

est

e m

inu

nată

, dar

lipse

şte

. Su

nt

foart

e

mu

lte

lucru

ri p

e c

are

no

i tre

bu

ie s

ă le

luăm

în c

on

sid

e-

raţie

în a

şa f

el î

ncât

să r

eu

şim

să p

erf

orm

ăm

”, a e

xpli-

cat

dir

ecto

rul g

en

era

l Du

Po

nt

Ro

mân

ia.

Niv

elu

l in

vesti

ției

dete

rmin

ă niv

elu

l pro

ducț

iei

Din

pu

nct

de

ve

de

re a

l su

pra

feţe

i de

te

ren

ara

bil,

Ro

-

mân

ia a

re a

pro

xim

ativ

9,2

mili

oan

e d

e h

ecta

re, î

n t

imp

ce

Un

gari

a d

oar

4,5

mili

oan

e d

e h

ecta

re, d

ar

pia

ţa d

e

pe

stic

ide

est

e a

pro

xim

ativ

la f

el î

n a

mb

ele

țări

. Ast

-

fel,

un

fe

rmie

r d

in U

ng

ari

a in

vest

eşt

e d

ub

lu f

ață

de

ce

l din

Ro

mân

ia. „

Exi

stă o

leg

ătu

ră d

ire

ctă

într

e n

ive

-

lul d

e in

vest

iţii

şi n

ive

lul d

e p

rod

uctivi

tate

. Și R

om

ân

ia

pe

măsu

ră c

e v

a c

reşt

e ş

i va în

ţele

ge

că t

reb

uie

să in

-

vest

easc

ă m

ai m

ult în

sis

tem

de

irig

aţii,

în p

est

icid

e, î

n

săm

ân

ţă d

e c

alit

ate

, în

fe

rtili

zan

ţi b

un

i, va

re

uşi

să a

pa-

ră în

Glo

bal F

oo

d S

ecu

rity

In

dex,

în a

ce

l in

dic

e d

e s

e-

cu

rita

te a

lime

nta

r p

e c

are

Du

Po

nt-

ul î

l plă

teşt

e ş

i In

-

telli

ge

nce

Un

it E

co

no

mis

t îl

face

la n

ive

lul c

elo

r 1

09

Eve

nim

ent

Un s

ubie

ct m

ult d

iscu

tat

în lu

mea a

grico

lă, î

n u

ltim

a v

re-

me, î

l repre

zintă

fuzi

unea d

intr

e g

iganții a

merica

ni D

u-

Pont

şi D

ow

Chem

ical r

ealiz

ată

în d

ece

mbrie 2

015 ş

i

cum

se v

a r

ăsf

râng

e a

cest

fapt

în r

ela

ția c

u c

lienții f

inali:

Inov

ații

pent

ru

ferm

e pr

oduc

tive

și

com

peti

tive

DEL

IA C

IOB

AN

U

În d

upă-

amia

za z

ilei d

e 21

ianu

arie

201

6, D

uPon

t R

omân

ia ș

i-a in

vita

t dis

tribu

itorii

să

desc

oper

e te

h-no

logi

a de

ulti

mă

oră

în c

omba

tere

a bu

ruie

nilo

r, în

ca

drul

unu

i eve

nim

ent s

pect

acul

os o

rgan

izat

la P

oia-

na B

rașo

v. D

iscu

țiile

s-a

u ax

at p

e no

ile p

rodu

se c

re-

ate

pent

ru a

gric

ulto

ri, D

uPon

t che

ltuin

d an

ual 1

,2 m

i-lia

rde

de d

olar

i pen

tru in

ovaț

ii, p

recu

m ș

i pe

fuzi

unea

ce

lor d

oi g

igan

ți am

eric

ani D

uPon

t şi D

ow C

hem

ical

ca

re v

a cr

ea c

ea m

ai m

are

com

pani

e di

n do

men

iu.

3332

2016

care

a d

eve

nit d

up

ă u

n a

n s

taru

l no

stru

în c

ee

a c

e p

rive

şte

vo

-

lum

ele

ce

rute

de

cătr

e f

erm

ieri

i din

ţara

no

ast

ră. U

n a

lt h

ibri

d

no

u c

are

va f

i o m

are

sp

era

nţă

est

e P

95

37

, din

gam

a 3

50

-36

0

FA

O, c

u r

ezu

ltate

ext

rao

rdin

are

. Est

e p

rim

ul a

n în

care

-l a

vem

la v

ân

zare

, dar

rezu

ltate

le o

bţin

ute

în c

ei t

rei a

ni d

e t

est

are

su

nt

spe

cta

cu

loase

, şi-

l re

co

man

dăm

cu

to

t su

fle

tul c

ultiv

ato

rilo

r d

e

po

rum

b”,

ne

-a s

pu

s M

ari

a C

îrjă

, Mark

etin

g M

an

ag

er

Pio

ne

er

Hi-

Bre

d R

om

ân

ia &

Mo

ldo

va. Î

n c

ifre

, re

zultate

le d

ep

ăşe

sc 1

3-1

4

ton

e la

he

cta

r, d

ar

dacă e

xist

ă c

on

diţii

ide

ale

, cu

plo

i su

ficie

nte

sau

irig

ații,

ace

şti h

ibri

zi s

e d

uc c

hia

r p

ân

ă la

17

to

ne

de

bo

ab

e la

he

cta

r.

Fe

rmie

rii a

u în

ce

pu

t să

ach

izițio

ne

ze s

ăm

ân

ța p

en

tru

pri

măva

-

ra a

ce

stu

i an

încă d

e la

sfâ

rşitu

l lu

nii

no

iem

bri

e a

an

ulu

i tre

cu

t.

Sp

ecia

liștii P

ion

ee

r le

-au

re

co

man

dat

să s

em

en

e m

ai r

ep

ed

e,

dacă ș

i co

nd

ițiil

e s

un

t fa

vora

bile

(4

º C

co

nse

cu

tiv

la o

ad

ân

cim

e

de

5 c

m în

so

l) p

en

tru

că a

şa s

e p

oate

evi

ta o

pie

rde

re d

ato

rată

un

or

tem

pe

ratu

ri f

oart

e r

idic

ate

în c

urs

ul l

un

ilor

iun

ie-i

ulie

, cân

d

po

rum

bu

l po

len

ize

ază

şi e

ste

pe

ricu

los

ca a

tun

ci s

ă a

vem

arş

iţă

atm

osf

eri

că ş

i se

ce

tă p

ed

olo

gic

ă. Î

n p

ort

ofo

liul a

ce

ste

i co

mp

an

ii

sun

t 1

5 h

ibri

zi c

are

se

re

co

man

dă p

en

tru

se

măn

atu

l tim

pu

riu

, din

dife

rite

gru

pe

de

matu

rita

te.

La f

loare

a-s

oare

lui,

reco

man

dare

a a

fo

st s

ă s

e s

em

en

e în

pe

ri-

oad

a o

ptim

ă d

e s

em

ăn

at: s

fârş

it d

e m

art

ie ş

i to

ată

lun

a a

pri

lie,

flo

are

a-s

oare

lui n

efi

ind

atâ

t d

e s

en

sib

ilă la

te

mp

era

turi

le r

idic

ate

sau

la e

ven

tuale

le p

eri

oad

e d

e s

ece

tă.

Încă s

unt

pro

ble

me

în

aplic

area

PP

P-u

rilor

Întâ

lnir

ea o

rgan

izată

de

Du

Po

nt

Ro

mân

ia c

u d

istr

ibu

ito

rii l

a P

o-

ian

a B

rașo

v n

e-a

facili

tat

po

sib

ilita

tea d

e a

afl

a m

ai m

ulte

de

-

talii

de

spre

niv

elu

l la c

are

au

aju

ns

ferm

ieri

i ro

mân

i atu

nci c

ân

d

vin

e v

orb

a d

esp

re t

rata

me

nte

le f

ito

san

itare

. Fe

rmie

rii s

e îm

-

part

în d

ou

ă c

ate

go

rii a

tun

ci c

ân

d v

ine

vo

rba d

e a

plic

are

a p

ro-

du

selo

r p

en

tru

pro

tecția p

lan

telo

r. „S

un

t fe

rmie

ri c

are

au

avu

t

înţe

lep

ciu

ne

a s

ă-ş

i ad

ucă s

pe

cia

lişti ş

i mă r

efe

r la

pro

pri

eta

rii

de

te

ren

uri

sau

la p

rop

rie

tari

i de

fir

me

care

nu

su

nt

ag

ron

om

i.

Ace

ştia

nu

mai f

ac g

reşe

li. În

să e

xist

ă în

că f

erm

ieri

i mic

i, căro

-

ra le

est

e a

şa d

e g

reu

să c

ite

asc

ă c

hia

r şi

o e

tich

etă

, fo

lose

sc

pro

du

sele

«d

up

ă u

rech

e»;

şi a

sta c

red

că e

ste

pri

ncip

ala

pro

-

ble

mă p

e c

are

o a

u a

stăzi

fo

art

e m

ulţi a

gri

cu

lto

ri, m

ă r

efe

r la

ce

i

care

nu

su

nt

spe

cia

liști”,

ne

-a s

pu

s A

dri

an

Te

ban

. În

ace

st s

en

s

Du

Po

nt

a in

vest

it m

ult, a

an

gaja

t p

rom

oto

ri, d

ire

cto

ri d

e v

ân

-

zări

, sp

ecia

liști c

are

me

rg în

fe

rme

și o

feră

to

ate

info

rmațiile

,

co

nsu

ltan

ță t

eh

nic

ă. T

ot

în a

ce

st s

en

s, p

rin

sim

po

zio

an

e a

gri

cu

l-

tori

i pri

me

sc in

form

ații d

eta

liate

, li s

e e

xplic

ă m

od

alit

ățile

de

ac-

ţiu

ne

a p

rod

use

lor

Du

Po

nt,

mo

me

nte

le d

e a

plic

are

şi d

e u

nd

e le

po

t ach

izițio

na.

care

le-a

m p

reze

nta

t la

întâ

lnir

ea c

u d

istr

ibu

ito

rii n

oșt

ri s

un

t cu

-

no

scu

te, d

in v

ech

iul p

ort

ofo

liu ș

i le

-am

re

am

intit

pe

ntr

u c

a f

erm

i-

eru

l să în

ţele

ag

ă u

nd

e, c

ân

d ş

i cu

m s

ă f

olo

seasc

ă p

rod

use

le d

e

pro

tecția p

lan

telo

r ale

co

mp

an

iei D

uP

on

t”, n

e-a

de

cla

rat

Ad

rian

Teb

an

, dir

ecto

r d

ezv

oltare

Du

Po

nt

Ro

mân

ia.

No

ul e

rbic

id T

rip

ali

est

e u

n p

rod

us

spe

cif

ic p

en

tru

co

mb

ate

rea

bu

ruie

nilo

r d

ico

tile

do

nate

, „ce

le c

u f

run

ză la

tă”,

ce

co

nţin

e t

rei

sub

stan

ţe a

ctive

. Tu

riţa

est

e o

bu

ruia

nă c

are

încu

rcă în

pri

me

-

le f

aze

de

ve

ge

taţie

şi p

ân

ă la

re

co

ltat.

„Fe

rmie

rii c

un

osc

fo

art

e

bin

e p

ăcate

le p

e c

are

le f

ace

tu

riţa

pri

n în

făşu

rare

a în

juru

l he

de

-

rulu

i co

mb

ine

i şi i

ată

că a

m v

en

it c

u u

n p

rod

us

care

co

mp

lete

ază

pale

ta v

ech

e a

co

mp

an

iei D

uP

on

t, ace

l Gra

nst

ar

Su

pe

r în

am

es-

tec c

u C

erl

it c

are

-i a

juta

să s

cap

e d

e t

uri

ţă. D

ar

nu

nu

mai,

pe

ntr

u

că p

ale

ta d

e b

uru

ien

i est

e c

om

ple

tă. A

şa c

um

aţi v

ăzu

t şi

în p

re-

zen

tări

le n

oast

re, s

un

t p

est

e 6

0 d

e b

uru

ien

i care

su

nt

co

mb

ătu

te.

Le

asi

gu

ră s

tart

ul c

ultu

rii ş

i o p

rod

ucţie

aşa

cu

m a

şte

ap

tă f

erm

ie-

rii”, a

co

mp

leta

t d

ire

cto

rul d

e d

ezv

oltare

Du

Po

nt

Ro

mân

ia.

Hib

rizi de p

oru

mb

Pio

neer

cu p

roducț

ii de p

ână

la 1

7 t/h

a

În c

ad

rul e

ven

ime

ntu

lui d

e la

Po

ian

a B

rașo

v s-

a p

reze

nta

t și

po

rto

foliu

l Pio

ne

er

Hi-

Bre

d R

om

ân

ia, n

ou

tățile

cre

ate

pe

ntr

u a

cre

ște

pro

du

ctivi

tate

a, î

n c

on

dițiil

e s

pe

cif

ice

ale

țări

i no

ast

re. O

no

uta

te e

ste

hib

rid

ul P

04

15

– A

QU

Am

ax,

care

face

part

e d

in

gru

pa F

AO

55

0-6

00

și e

ste

înre

gis

trat

şi p

us

în v

ân

zare

, dar

est

e

reco

man

dat

do

ar

ferm

ieri

lor

din

su

du

l ţări

i care

au

sis

tem

de

iri-

gaţii.

„Hib

rizi

i lan

saţi a

nu

l tre

cu

t su

nt

an

ul a

ce

sta p

e p

rim

ul l

oc

la v

ân

zări

. Tre

bu

ie s

ă r

em

arc

şi e

xpan

siu

ne

a h

ibri

du

lui P

99

03

,

ţări

. Să d

eve

nim

şi n

oi o

ţară

«cu

ve

rde

» şi

să n

u a

vem

,

la o

ra a

ctu

ală

, câte

va p

un

cte

fo

art

e d

ific

ile”,

a m

ai s

pu

s

șefu

l Du

Po

ntR

om

ân

ia –

Vasi

le Io

sif. P

rin

tre

pu

ncte

le

sen

sib

ile s

e a

flă f

ap

tul c

ă u

n r

om

ân

ch

eltu

ie în

me

die

ap

roxi

mativ

49

,4%

din

ve

nitu

ri p

en

tru

a-ş

i pro

cu

ra h

ra-

na, m

ult p

est

e m

ed

ia g

lob

ală

care

est

e în

jur

de

32

%.

Mai m

ult, î

n R

om

ân

ia p

rod

ucția e

ste

de

pe

nd

en

tă d

e

clim

ă, s

e in

vest

eșt

e e

xtre

m d

e p

uțin

în c

erc

eta

rea în

ag

ricu

ltu

ră, i

ar

ca p

ute

re d

e c

um

păra

re n

e s

itu

ăm

la n

i-

velu

l me

diu

al c

elo

r 1

09

ţări

.

Trip

ali, no

ul erb

icid

D

uP

ont

pentr

u

cere

ale p

ăioas

e

Un

a d

intr

e n

ou

tățile

cu

care

Du

Po

nt

vin

e p

e p

iața

de

pro

fil e

ste

un

erb

icid

pe

ntr

u c

ere

ale

le p

ăio

ase

- T

ri-

pali.

„U

n e

rbic

id d

est

ul d

e c

om

ple

x, c

u t

rei s

ub

stan

ţe

active

, care

vin

e s

ă a

jute

fe

rmie

rul s

ă a

leag

ă c

ele

mai

bu

ne

so

luţii p

en

tru

zo

na lu

i, ast

fel î

ncât

să s

cap

e d

e

bu

ruie

nile

în c

ultu

ra d

e c

ere

ale

. Ce

lela

lte

pro

du

se p

e

Cultu

rile tre

buie

urm

ărite

pentr

u a

se e

vita

in

fecți

ile p

rim

are

Fe

rmie

rii t

reb

uie

să f

ie a

ten

ți în

ace

ast

ă p

eri

oad

ă d

e-

oare

ce

pri

me

le in

fecţii a

par

ime

dia

t d

up

ă d

esp

rim

ăvă

-

rare

. Cân

d b

olil

e ş

i dău

năto

rii g

ăse

sc m

ed

iul p

rop

ice

–

um

iditate

, căld

ură

– s

e d

ecla

nșe

ază

infe

cţiile

pri

mare

.

„Dacă n

e g

ân

dim

nu

mai l

a b

olil

e d

e la

ce

reale

, tre

i din

-

tre

ce

le m

ai p

erf

orm

an

te p

rod

use

care

ast

ăzi

su

nt

pe

pia

ţă le

co

me

rcia

lize

ază

co

mp

an

ia D

uP

on

t în

Ro

mân

ia:

Evo

lus,

Acan

do

Plu

s şi

la C

red

o. S

un

t fu

ng

icid

e c

om

-

ple

te, c

are

cu

pri

nd

într

eag

a p

ale

tă d

e b

oli

care

po

t să

afe

cte

ze c

ultu

ra d

e c

ere

ale

, au

o a

cţiu

ne

atâ

t p

reve

n-

tivă

, cât

şi c

ura

tivă

. Ele

îi a

jută

pe

fe

rmie

ri, d

ar

tre

bu

ie

do

ar

să le

ap

lice

atu

nci c

ân

d le

sp

un

em

no

i, să

le s

tu-

die

ze c

u a

ten

ţie

şi n

u v

or

mai a

vea p

rob

lem

e. L

a c

ap

i-

tolu

l bu

ruie

ni,

o c

otă

de

pia

ţă d

e p

est

e 2

0%

sp

un

e a

b-

solu

t to

tul.

Erb

icid

ele

Gra

nst

ar

Su

pe

r cu

Ce

rlit, a

ce

st

erb

icid

no

u la

nsa

t ast

ăzi

- T

rip

ali,

sau

to

ată

ce

ala

ltă

gam

ă: P

oin

ter,

Ultra

Harm

on

y E

xtra

, su

nt

toate

un

elte

la în

de

mân

a lo

r”, a

sp

us

în în

che

iere

Ad

rian

Te

ban

, di-

recto

rul d

e d

ezv

oltare

Du

Po

nt

Ro

mân

ia.

Eve

nim

ent

3534

2016

No

i pro

duse

și p

rețu

ri

nesc

him

bat

e în

2016

Eve

nim

en

tul care

a a

vut

loc în

Cap

itală

a s

trân

s n

um

ero

și f

er-

mie

ri d

in z

on

a d

e s

ud

căro

ra li s-

au

pre

zen

tat

pach

ete

te

hn

olo

-

gic

e c

e a

u in

clu

s și

pro

du

sele

co

mp

an

iilo

r p

en

tru

care

Alc

ed

o

est

e d

istr

ibu

ito

r.

O n

ou

tate

care

i-a

bu

cu

rat

pe

ce

i p

reze

nți

în

sală

a f

ost

fap

tul

că a

ce

ast

ă c

om

pan

ie n

u v

a m

ări

pre

ţuri

le în

an

ul 2

01

6, a

ce

s-

tea f

iind

sim

ilare

cu

ce

le d

in 2

01

5 s

au

ch

iar

mai m

ici.

În c

on

tex-

tul în

care

pre

ţuri

le p

en

tru

grâ

u ș

i p

oru

mb

au

fo

st m

ai m

ici d

e-

cât

în a

nu

l 20

14

, re

pre

zen

tan

ții c

om

pan

iei a

u d

ecis

să ia

o a

stfe

l

MEWI

Ianu

arie

201

6

Am

con

stat

at c

u p

lăce

re c

ă, la

maj

orita

tea

even

imen

telo

r or

gani

zate

de

noi,

par

ticip

ă to

t m

ai m

ulți

tiner

i. C

ea m

ai m

are

par

te a

lor

își d

oreș

te s

ă fa

că a

gric

ultu

ră, s

ă ai

bă

pro

pria

lo

r af

acer

e, în

să c

ostu

rile

mar

i ale

maș

inilo

r și

util

ajel

or a

gric

ole

noi,

mod

erne

, le

limite

ază

acce

sul l

a p

erfo

rman

ță.

De

acee

a am

cre

at o

ofe

rtă

”de

star

t” p

entr

u tin

erii

ferm

ieri,

pen

tru

care

ave

m p

reț

bun

, ca

litat

e a

pro

dus

elor

și p

osib

ilită

ți d

e fi n

anța

re a

vant

ajoa

se.

Eșt

i dor

nic

să în

cep

i o a

face

re în

dom

eniu

l agr

icul

turii

?

Ai t

otul

într

-un

sing

ur p

ache

t!

Ofe

rta

Tâ

nă

rul fe

rmie

r in

clud

e un

tra

ctor

Va

ltra

A 7

3 (7

8 C

P),

un p

lug

Le

mk

en

OP

AL

090

2N85

(pur

tat,

dou

ă tr

upițe

), și

o s

emăn

ătoa

re M

asc

ar

Max

i (p

e p

atru

rân

dur

i).

Det

alii

priv

ind

ofe

rta

put

eți g

ăsi p

e si

te-u

l ww

w.m

ewi.r

o sa

u p

e p

agin

a d

e Fa

ceb

ook

a co

mp

anie

i ME

WI.

Eve

nim

ent

Alc

ed

o d

eți

ne

ce

a m

ai m

are

re

țea d

e d

istr

ibu

ție

de

inp

ut-

uri

pe

ntr

u a

gri

cu

ltu

ră ș

i d

ezv

olt

ă p

rod

use

în

mo

d c

on

stan

t, p

rod

use

ce

su

nt

fab

ricate

în

cad

rul A

l-

chim

ex,

un

a d

intr

e c

om

pan

iile

gru

pu

lui.

„Su

nt

pro

du

-

se f

ab

ricate

în

Ro

mân

ia c

are

au

lo

cu

l lo

r fo

art

e b

ine

de

term

inat

în t

eh

no

log

iile

de

co

mb

ate

re a

bu

ruie

nilo

r,

bo

lilo

r şi

dău

năto

rilo

r. D

e a

ce

ea n

um

ăru

l în

tâln

irilo

r

cu

fe

rmie

rii e

ste

mare

pe

to

t p

arc

urs

ul an

ulu

i, p

en

tru

că r

ep

rezi

ntă

în

cre

de

rea p

e c

are

o a

vem

no

i în

a p

re-

zen

ta c

ee

a c

e f

ace

m ş

i ce

ea c

e s

un

tem

”, a

de

cla

rat

Vic

en

țiu

Cre

me

ne

an

u, p

reșe

din

te A

lce

do

.

Se

ria s

imp

ozi

oan

elo

r d

e iarn

ă a

în

ce

pu

t la

Bu

cu

reșt

i,

pe

19

ian

uari

e 2

01

6, c

ara

van

a A

lce

do

pe

ntr

u f

erm

ieri

stră

bătâ

nd

to

ată

țara

în

ap

roxi

mati

v o

lu

nă.

Solu

ții e

fici

ente

și

pach

ete

tehn

olog

ice

pers

onal

izat

eD

ELIA

CIO

BA

NU

Alc

edo

a de

mar

at c

ampa

nia

2016

la B

ucur

ești,

un

de a

org

aniz

at p

rimul

din

tre c

ele

33 d

e si

m-

pozi

oane

adr

esat

e fe

rmie

rilor

din

între

aga

țară

, în

acea

stă

iarn

ă. În

cad

rul e

veni

men

telo

r, re

prez

enta

nții

com

pani

ei a

u ve

nit î

n fa

ța a

gric

ul-

toril

or c

u ul

timel

e no

utăț

i și p

ache

te te

hnol

ogi-

ce. D

e m

are

inte

res

a fo

st ș

i anu

nțul

că

preț

urile

pr

actic

ate

de A

lced

o nu

vor

cre

ște

în a

cest

an.

3620

16

de

măsu

ră c

u a

tât

mai m

ult c

u c

ât

Alc

ed

o s

e c

on

sid

e-

ră a

fi p

ărt

așă

la c

ee

a c

e s

e r

ealiz

ează

în o

rice

fe

rmă

care

fo

lose

ște

pro

du

sele

co

me

rcia

lizate

de

cătr

e c

om

-

pan

ie. „

Un

ag

ricu

lto

r d

ore

şte

ca c

ee

a c

e f

ace

în f

er-

mă s

ă f

ie d

e c

ea m

ai b

un

ă c

alit

ate

, să a

ibă p

rod

ucţie

co

nst

an

tă, i

ar

rezu

ltate

le m

un

cii

sale

să f

ie v

alo

rifi

cate

.

Toate

ace

ste

no

ută

ţi s

un

t le

gate

de

pro

du

sele

pe

care

le o

feri

m ş

i de

se

rvic

iile

no

ast

re”,

a a

firm

at

Vic

en

țiu

Cre

me

ne

an

u.

Alc

ed

o c

on

tin

uă p

rod

ucţia în

cad

rul A

lch

imex

ven

ind

și

în a

nu

l 20

16

cu

câte

va p

rod

use

no

i. P

rin

tre

no

ută

ți s

e

reg

ăse

ște

Ce

red

in F

ort

e, u

n e

rbic

id c

are

se

pro

du

ce

acu

m ș

i în

Ro

mân

ia. N

ou

l erb

icid

se

po

ate

ap

lica în

cu

ltu

ra c

ere

ale

lor

păio

a-

se, c

u p

recăd

ere

în c

ultu

ra p

oru

mb

ulu

i, d

e la

do

uă f

run

ze p

ân

ă

la ș

ase

fru

nze

. Est

e u

n e

rbic

id c

are

po

ate

co

mb

ate

bu

ruie

nile

cu

fru

nză

lată

an

uale

, cât

şi p

ere

ne

. Ce

red

in F

ort

e s

e p

oate

ap

li-

ca c

u u

şuri

nţă

în c

om

bate

rea b

uru

ien

ilor

și r

ep

rezi

ntă

o o

pţiu

ne

sig

ură

pe

ntr

u a

gri

cu

lto

rii c

are

urm

ăre

sc c

ost

uri

scăzu

te. „

Un

alt

pro

du

s p

reze

nta

t fe

rmie

rilo

r e

ste

un

inse

cticid

pe

bază

de

lam

b-

da-c

ihalo

trin

, care

po

ate

fi a

plic

at

în c

ultu

rile

de

ce

reale

, în

po

mi-

cu

ltu

ră, î

n le

gu

mic

ultu

ră ș

i în

cu

ltu

ra d

e r

ap

iţă. A

cu

m e

ste

pro

du

s

în A

lch

imex

cu

pre

ţuri

mai b

un

e, c

ee

a c

e în

seam

nă c

ă ş

i ace

ste

pro

du

se în

pach

ete

te

hn

olo

gic

e p

ot

ave

a u

n c

ost

re

du

s, c

ee

a c

e

po

ate

co

nst

itu

i pe

ntr

u f

erm

ieri

o s

igu

ran

ţă în

a o

bţin

e o

plu

sva-

loare

din

pro

du

cţia r

ealiz

ată

”, a d

ecla

rat

pre

șed

inte

le A

lce

do

.

Pe

ntr

u f

erm

ieri

sim

po

zio

an

ele

su

nt

bin

eve

nite

. „S

un

tem

inte

resa

ţi

de

to

t ce

ni s

e p

rezi

ntă

, fiin

dcă f

irm

ele

vin

cu

pro

du

se n

oi.

Pro

-

du

sele

pe

care

le-a

m f

olo

sit

le ş

tim

de

ja, ş

tim

ce

pu

tem

face

cu

ele

, dar

um

blă

m ş

i du

pă p

rod

use

no

i, p

oate

mai e

ficie

nte

, mai v

a-

loro

ase

şi,

de

ce

nu

, mai i

eft

ine

. To

ți c

ei c

are

am

fo

st a

stăzi

aic

i

ne

cu

no

aşt

em

. Știm

fie

care

ce

face

m. D

e m

ulte

ori

ştim

şi c

u c

e

ne

co

nfr

un

tăm

fie

care

și c

hia

r n

e a

jută

m c

ân

d a

vem

pro

ble

me

.

De

ci e

o p

lăce

re s

ă t

e în

tâln

eşt

i o d

ată

într

-un

an

cu

to

ţi f

erm

ieri

i,

nu

nu

mai d

in ju

de

ţul I

lfo

v, c

i şi d

in T

ele

orm

an

, Giu

rgiu

, Arg

eș

şi

din

Pra

ho

va. A

m d

iscu

tat

în p

ers

pe

ctivă

ce

hib

rizi

să f

olo

sim

an

ul

ace

sta, c

e în

gră

şăm

inte

s-a

r p

reta

mai b

ine

, pe

stic

ide

la f

el.

Ce

tre

bu

ie s

ă s

chim

băm

: să n

u m

ai m

erg

em

cu

Riv

al,

să m

erg

em

cu

Ce

red

in”,

ne

-a s

pu

s F

lori

an

Ian

cu

, fe

rmie

r d

in G

răd

işte

a, j

ud

eţu

l

Ilfo

v, c

are

co

nd

uce

o s

ocie

tate

ag

rico

lă d

e 1

10

0 d

e h

ecta

re.

Ferm

ierii

tre

buie

să

fie a

tenți

dacă v

or

pro

fit

În c

ad

rul î

ntâ

lnir

ilor

cu

fe

rmie

rii,

dis

cu

țiile

viz

ează

și p

ași

i care

tre

-

bu

ie f

ăcu

ți s

au

urm

ări

ți în

fe

rme

le v

eg

eta

le, m

ai a

les

în a

ce

as-

tă p

eri

oad

ă d

e ia

rnă, l

a c

ultu

rile

însă

mân

țate

în t

oam

nă. P

reo

cu

-

pare

a p

rin

cip

ală

tre

bu

ie s

ă f

ie u

rmări

rea s

tad

iulu

i de

de

zvo

ltare

a c

ultu

rilo

r. „A

co

lo u

nd

e n

u e

ste

str

at

de

zăp

ad

ă ş

i te

mp

era

turi

-

le s

un

t fo

art

e s

căzu

te s

ă s

e p

rele

veze

mo

no

liţi c

are

să le

po

ată

da o

imag

ine

de

spre

cu

m a

u t

recu

t p

est

e t

em

pe

ratu

rile

scăzu

te

cu

ltu

rile

de

ce

reale

, dar

şi c

ultu

ra d

e r

ap

iţă. D

eci t

reb

uie

să u

r-

măre

asc

ă c

u a

ten

ţie

, să lu

cre

ze la

de

vize

le t

eh

no

log

ice

, să p

oată

să-ş

i pu

nă în

ap

licare

o c

om

bate

re c

ore

ctă

a b

olil

or,

dău

năto

rilo

r

şi b

uru

ien

ilor,

să d

iscu

te c

u f

urn

izo

rii p

en

tru

a o

bţin

e d

in t

imp

se

-

min

ţe p

en

tru

cu

ltu

rile

de

pri

măva

ră, p

en

tru

că e

ste

fo

art

e im

po

r-

tan

t să

aib

ă s

em

inţe

de

calit

ate

”, i-

a s

fătu

it V

ice

nțiu

Cre

me

ne

an

u

pe

ag

ricu

lto

ri.

Imp

ort

an

t e

ste

ca f

erm

ieri

i să u

rmăre

asc

ă p

erm

an

en

t ca c

ee

a

ce

cu

mp

ără

în f

erm

ă, a

tât

sem

inţe

le, c

ât

şi p

rod

use

le s

ă f

ie

om

olo

gate

, să s

olic

ite

ce

rtif

icate

de

calit

ate

pe

ntr

u s

e-

min

ţe, f

actu

ri p

en

tru

pro

du

sele

de

pro

tecţia p

lan

telo

r,

de

oare

ce

est

e o

blig

ato

rie

de

țin

ere

a d

e r

eg

istr

e p

en

-

tru

pro

du

sele

de

pro

tecţia p

lan

telo

r, în

tocm

ite

la t

imp

.

Imp

ort

an

te s

un

t și

pla

nu

rile

de

fe

rtili

zare

în f

erm

ă d

e-

oare

ce

to

ate

ace

ste

pro

ce

de

e f

ăcu

te d

in t

imp

înse

am

-

nă r

ed

uce

ri a

le c

ost

uri

lor

de

pro

du

cţie

. „C

ea m

ai m

are

pro

ble

mă a

ag

ricu

ltu

rii e

ste

lip

sa d

e in

form

aţii,

atâ

t în

ce

ea c

e în

seam

nă t

eh

no

log

iile

de

cu

ltu

ră, c

ât

şi le

gis

-

laţia. Ș

i în

lucru

l ace

sta t

reb

uie

să f

im d

in c

e în

ce

mai

de

term

inaţi, p

en

tru

a a

du

ce

la c

un

oşt

inţa

tu

turo

r”, a

co

mp

leta

t p

reșe

din

tele

co

mp

an

iei.

„Ve

nim

cu

plă

ce

re la

ace

ste

sim

po

zio

an

e, p

en

tru

că

în p

rim

ul r

ân

d e

o b

ucu

rie

să n

e m

ai î

ntâ

lnim

într

e n

oi,

ferm

ieri

i, m

ai s

chim

băm

imp

resi

i, m

ai s

ocia

lizăm

, şi p

e

de

altă p

art

e m

ai c

ăp

ătă

m ş

i cu

no

ştin

ţe n

oi.

La f

iecare

întâ

lnir

e p

e c

are

o a

vem

cu

Alc

ed

o ş

i cu

alte

fir

me

de

la c

are

mai l

uăm

pro

du

se, f

iecare

vin

e c

u c

âte

o n

ou

ta-

te. Î

n f

iecare

an

mai î

nvă

ţăm

câte

ce

va n

ou

”, n

e-a

sp

us

Cla

ud

iu D

avi

țoiu

, un

fe

rmie

r d

in A

fum

ați, j

ud

ețu

l Ilf

ov

care

lucre

ază

12

00

de

he

cta

re ș

i de

țin

e o

fe

rmă d

e c

ir-

ca 1

30

0 d

e t

au

rin

e.

Alc

ed

o e

ste

o c

om

pan

ie r

om

ân

easc

ă c

are

a c

un

osc

ut

o c

reşt

ere

ech

ilib

rată

, su

sţin

ută

de

mu

nca d

ep

usă

co

n-

stan

t d

e în

tre

ag

a e

chip

ă. P

rod

use

le f

ab

ricate

de

cătr

e

Alc

him

ex,

sin

gu

ra f

ab

rică p

en

tru

pro

du

se d

e p

rote

cţia

pla

nte

lor

din

Ro

mân

ia, a

jun

g n

u n

um

ai î

n ț

ara

no

ast

ră,

ci ș

i în

într

eag

a U

niu

ne

Eu

rop

ean

ă, d

ar

și p

e p

iața

ex-

traco

mu

nitară

, pe

patr

u c

on

tin

en

te.

Eve

nim

ent

3938

2016

Pres

are

la re

ce, p

resa

re la

cal

d

Filtr

area

ule

iuril

or v

eget

ale

Rafin

area

ule

iuril

or v

eget

ale

Tehn

olog

ia d

e pr

esar

e si

filtr

are

COM

PAC

T

Pres

are

cu e

xtru

dare

, ext

ruda

re fu

raje

Prel

ucra

re d

iferit

e tip

uri d

e se

min

țe o

leag

inoa

se

EASY

WAY

TO

HIG

HT

QU

ALI

TY V

EGET

ABL

E O

IL, P

RESS

CA

KES,

EXT

RUD

ATE

Farm

et a

.s.

Jiřin

ková

276

, 552

03

Česk

á Sk

alic

e

Czec

h Re

publ

icE-

mai

l: d

td@

farm

et.c

z; w

ww

.farm

et.e

u

Repr

ezen

tant

i com

erci

ali a

l firm

ei F

arm

et a

.s.AX

E CO

NSU

LTIN

G P

LUS

MID

AX P

RAH

ALi

viu

Rebr

eanu

16,

Buc

ures

ti, R

oman

ia

Na

okra

ji 33

, 162

00 P

raha

6, C

zech

Rep

ublic

Tel.

: +40

233

41

37, +

40 7

22 5

3353

9

Te

l. : +

420

6031

6121

7

E-

mai

l : o

ffice

@ax

e-m

idax

.com

, w

ww

.axe

-mid

ax.c

om

Spec

ialis

t în

prel

ucra

rea

sem

ințe

lor o

leag

inoa

se,

ulei

urilo

r veg

etal

e și

ext

ruda

rea

hran

ei p

entr

u an

imal

e

În 2

00

5 a

înce

pu

t cu

10

0 d

e h

ecta

re a

ren

date

, a c

um

păra

t d

ou

ă

tracto

are

ve

chi,

pe

ntr

u c

are

a p

lătit

ap

roxi

mativ

30

00

de

eu

ro,

și-a

mai l

uat

un

plu

g ş

i o s

em

ăn

ăto

are

. „În

20

10

am

re

uşi

t p

ri-

me

le le

asi

ng

-uri

pe

ntr

u u

tila

je ş

i în

mo

me

ntu

l de

faţă

am

în f

er-

mă u

tila

je d

e p

est

e 1

.20

0.0

00

de

eu

ro, c

ele

mai m

od

ern

e u

tila

je

de

pe

pia

ţă. S

un

tem

în U

niu

ne

a E

uro

pe

an

ă, a

vem

o p

iaţă

co

mu

-

nă ş

i tre

bu

ie s

ă f

ace

m f

aţă

, de

şi n

oi a

vem

o s

ub

ven

ţie

de

tre

i ori

mai m

ică în

co

mp

ara

ţie

cu

Fra

nţa

sau

Ge

rman

ia”,

ara

tă f

erm

ieru

l

me

he

din

țean

. În

20

12

a in

vest

it în

zo

ote

hn

ie, î

ntr

-o f

erm

ă d

e g

ă-

ini o

uăto

are

.

Ast

ăzi

, Co

rne

l Str

oe

scu

est

e u

nu

l din

tre

ag

ricu

lto

rii d

e s

ucce

s.

Cu

ltiv

ă a

pro

xim

ativ

15

00

de

he

cta

re d

e t

ere

n, i

ar

secre

tele

re

u-

şite

i lu

i au

fo

st m

un

ca, u

n c

ura

j ne

bu

n ş

i pu

tere

a d

e a

sch

imb

a

me

nta

lităţi.

Spera

nțe

mari

de la 2

016

, după

un a

n a

gric

ol 2

014

-2015

cu

pie

rderi

Co

rne

l Str

oe

scu

ne

-a m

ărt

uri

sit

că a

nu

l ag

rico

l 20

14

-20

15

în-

ce

pe

a p

rom

ițăto

r, n

u m

ai p

uțin

de

1.5

00

de

he

cta

re f

iind

înfi

ința

te c

u g

râu

, rap

iță, p

oru

mb

, flo

are

a-s

oare

lui ș

i mază

re.

Me

he

din

țean

ul î

nsă

mân

țase

cu

grâ

u în

jur

de

40

0 h

a, c

irca 4

00

ha c

u r

ap

iță, a

pro

xim

ativ

20

0 h

a c

u p

oru

mb

, 50

ha c

u m

ază

re, i

ar

rest

ul s

up

refe

țelo

r le

-a p

lan

tat

cu

flo

are

a-s

oare

lui.

Rău

l ave

a s

ă

vin

ă în

să p

est

e c

âte

va lu

ni,

pie

rde

ri d

e b

an

i cau

zate

de

se

ce

tă,

inclu

siv

un

pro

ce

s d

e in

solv

en

ță in

ten

tat

în lu

na s

ep

tem

bri

e 2

01

5

de

o m

are

casă

de

ach

iziții

de

ce

reale

. Alt f

urn

izo

r d

e in

pu

t-u

ri

a f

ost

însă

mai î

nțe

leg

ăto

r, le

-a p

lătit

do

ar

pe

nalit

ățile

. „R

eu

șite

n-a

m p

rea a

vut

în 2

01

5. N

e-a

m c

on

fru

nta

t cu

se

ce

ta p

e u

ne

-

le a

reale

, aju

ng

ân

du

-se

ch

iar

și p

ân

ă la

10

0%

gra

d d

e c

ala

mita-

re. M

ai m

ult, l

a g

râu

am

pie

rdu

t la

gre

uta

te h

ecto

litri

că d

in c

au

za

un

or

plo

i de

scu

rtă d

ura

tă la

mo

me

ntu

l vân

zări

i și,

bin

eîn

țele

s, c

ei

care

au

făcu

t ach

iziții,

au

cu

mp

ăra

t m

ate

ria p

rim

ă c

a

fiin

d f

ura

jeră

. Du

pă c

e a

m t

ras

linie

, an

ul a

gri

co

l 20

14

-

20

15

a în

sem

nat

pe

ntr

u n

oi,

în f

erm

a v

eg

eta

lă, o

pie

r-

de

re d

e a

pro

xim

ativ

do

uă m

ilio

an

e d

e le

i. C

a s

olu

ție

de

ava

rie

și d

e r

ed

resa

re a

situ

ație

i (si

mila

ră a

nilo

r 2

00

7

și 2

01

2), a

m p

urt

at

o d

iscu

ție

cu

fu

rniz

oru

l de

inp

ut-

uri

care

ne

-a în

țele

s și

ne

am

ân

ă c

u p

lata

pe

ntr

u a

nu

l

ace

sta; a

chităm

do

ar

pe

nalit

ățile

. Alt f

urn

izo

r d

e in

pu

t-

uri

ne

-a in

tro

du

s în

să la

pla

tă in

stru

me

nte

(n

.r. -

un

ce

c

de

87

0.0

00

lei)

, de

și d

ato

ria e

ra m

ai m

ică ș

i a c

eru

t și

inso

lve

nța

; am

re

uși

t în

să s

ă f

ace

m u

n a

lt îm

pru

mu

t.

Me

rge

m m

ai d

ep

art

e”,

a d

ecla

rat

Co

rne

l Str

oe

scu

.

Fe

rmie

rul m

eh

ed

ințe

an

a m

ărt

uri

sit,

de

ase

me

ne

a, c

ă

sin

gu

ra c

ultu

ră c

are

a p

erm

is a

co

pe

rire

a u

ne

i părț

i a

pie

rde

rilo

r a f

ost

grâ

ul,

chia

r d

acă a

chiz

ito

rii s

-au

fo

lo-

sit

de

un

te

rtip

și,

du

pă c

âte

va p

loi s

cu

rte

, i-a

u c

um

pă-

rat

lui S

tro

esc

u m

arf

a la

pre

ț d

e m

ate

rie

-pri

mă f

ura

je-

ră. P

rod

ucția la

he

cta

r a f

ost

și e

a m

ică –

do

ar

4.5

00

kg

în m

ed

ie. R

ap

ița a

fo

st în

să c

ea c

are

i-a c

reat

pro

-

ble

me

mari

co

ntr

actu

ale

cu

un

gig

an

t al t

rad

ing

ulu

i.

„Pân

ă la

fin

al,

am

ob

țin

ut

o p

rod

ucție

me

die

de

4.5

00

kilo

gra

me

de

grâ

u la

he

cta

r. L

a r

ap

iță a

m în

ce

pu

t cu

o r

eco

ltă d

e 3

.20

0 k

g la

he

cta

r, d

ar

ne

-au

dis

tru

s p

lo-

ile. D

e a

sem

en

ea, l

a p

oru

mb

, din

păcate

, nu

am

re

uși

t

de

cât

un

pla

fon

de

maxi

mu

m 8

00

kg

pe

he

cta

r ca

pro

du

cție

, iar

la f

loare

a-s

oare

lui a

m o

bțin

ut

cam

50

0

kg

/h

a. Î

n t

ota

l, an

ul t

recu

t am

avu

t o

re

co

ltă în

jur

de

1.8

00

de

to

ne

de

grâ

u, p

e c

are

am

fo

st n

evo

iți s

ă o

vin

-

de

m im

ed

iat

du

pă c

ule

s, p

en

tru

că a

tre

bu

it s

ă a

chităm

o p

art

e d

in in

pu

t-u

ri, s

ă c

um

pără

m m

oto

rin

ă p

en

tru

înfi

ința

rea c

ultu

rilo

r d

e t

oam

nă ș

i a t

reb

uit s

ă d

ăm

și

are

nd

a. A

sta c

hia

r d

acă a

vem

cap

acități d

e d

ep

ozi

tare

de

op

t m

ii d

e t

on

e. L

a p

oru

mb

n-a

m o

bțin

ut

înd

eaju

ns

de

mu

ltă m

ate

rie

-pri

mă n

ici m

ăcar

să p

lătim

are

nd

a,

o s

ută

și c

eva

de

to

ne

de

po

rum

b, p

rețu

l fiin

d d

e 0

,55

lei k

ilog

ram

ul.

La f

loare

a-s

oare

lui,

am

re

co

ltat

cir

ca

15

0 d

e t

on

e d

e m

ate

rie

-pri

mă, c

u u

n p

reț

de

ach

iziție

Pro

fil d

e fe

rmie

r

Corn

el S

troe

scu,

fe

rmie

rul c

are

vrea

să

schi

mbe

fața

agr

icul

turi

iS

ER

IOZ

ITA

TE

A, C

UR

AJ

UL

, MU

NC

A -

SE

CR

ET

EL

E R

EU

ȘIT

EI

ION

EL V

ĂD

UV

A

Pen

tru fe

rmie

rul C

orne

l Stro

escu

, din

Gâr

la M

are

(Meh

edin

ți), 2

015

a fo

st u

n an

cu

pier

deri

la c

ul-

tura

mar

e, d

ar s

alva

rea

a ve

nit d

e la

ferm

a de

găi

ni

ouăt

oare

. Iat

ă că

inve

stiți

a de

apr

oape

800

.000

de

euro

în z

oote

hnie

, pe

care

ferm

ieru

l meh

edin

țean

, al

ătur

i de

parte

neru

l său

de

afac

eri g

erm

an, a

u re

-al

izat

-o p

ână

în p

reze

nt în

cepâ

nd c

u an

ul 2

012

dă ro

ade,

în c

ondi

țiile

unu

i alt

an (2

015)

sec

etos

, ca

re a

gen

erat

pag

ube

în fe

rma

vege

tală

de

nu m

ai

puțin

de

două

mili

oane

de

lei.

Cor

nel S

troes

cu

face

par

te d

in g

ener

ația

de

tiner

i fer

mie

ri ca

re v

rea

să s

chim

be m

enta

lităț

i, să

dea

val

oare

agr

icul

turii

, im

plic

ându

-se

în C

amer

a A

gric

olă

Naț

iona

lă, a

l că-

rei p

reșe

dint

e es

te d

in 2

014.

În 1

99

2, l

a 2

1 d

e a

ni,

plin

de

ela

n ș

i vis

e f

rum

oase

, Co

rne

l Str

oe

s-

cu

ple

ca în

Ge

rman

ia d

oar

cu

hain

ele

de

pe

el ș

i cu

gân

du

l că s

e

va în

toarc

e în

tr-o

zi p

e m

ele

ag

uri

le n

ata

le. N

u i-

a f

ost

ușo

r p

rin

tre

stră

ini,

însă

pu

tere

a d

e m

un

că ș

i se

rio

zita

tea l-

au

aju

tat

să r

ăz-

be

asc

ă. „

Atu

nci c

ân

d a

m a

jun

s în

Ge

rman

ia n

u ş

tiam

nic

i cu

m s

e

spu

ne

„d

a”,

însă

am

mu

ncit m

ult, a

m p

lecat

de

la m

un

ca d

e jo

s”,

îşi a

min

teşt

e C

orn

el S

tro

esc

u. P

as

cu

pas,

a p

us

baze

le u

ne

i afa

-

ce

ri în

do

me

niu

l au

to, d

esc

hiz

ân

d u

n a

telie

r u

nd

e s

e p

rod

uc p

ie-

se p

en

tru

Me

rce

de

s, A

ud

i şi a

lte

mărc

i au

to im

po

rtan

te. M

ulţi î

n

situ

aţia lu

i nu

s-a

r m

ai f

i în

tors

în R

om

ân

ia. C

orn

el S

tro

esc

u a

reve

nit p

e m

ele

ag

uri

le n

ata

le, î

n M

eh

ed

inți, l

a G

ârl

a M

are

și s

-a

ap

ucat

de

ag

ricu

ltu

ră.

4140

2016

pu

tut

ast

fel s

ă ț

in c

ât

de

cât

sub

co

ntr

ol s

itu

ația”,

recu

no

așt

e

Str

oe

scu

.

În 2

01

3, c

ei d

oi a

veau

să c

on

stru

iasc

ă c

u f

on

du

ri p

rop

rii î

ncă o

hală

, de

me

rs c

are

le-a

sco

s d

in b

uzu

nar

încă 3

00

.00

0 d

e e

uro

.

Ce

a m

ai n

ou

ă in

vest

iție

est

e d

e 4

0.0

00

de

eu

ro, b

an

i plă

tiți p

e

alte

cin

ci h

ecta

re d

e t

ere

n, v

ecin

e c

u f

erm

a. P

est

e 2

0.0

00

de

gă-

ini p

rod

uc c

on

stan

t cir

ca 1

6.0

00

de

ou

ă. „

De

țin

em

acu

m ș

i FN

C-

ul p

rop

riu

un

de

pro

du

ce

m f

ura

jul.

În p

lus,

am

mai f

ăcu

t o

ach

iziție

de

te

ren

lân

gă f

erm

a z

oo

teh

nic

ă, c

inci h

ecta

re m

ai e

xact,

pe

care

am

plă

tit

40

.00

0 d

e e

uro

. Pe

ntr

u g

ăin

i cu

mp

ără

m c

ere

ale

-

le n

ece

sare

. De

țin

em

în a

ce

st m

om

en

t în

jur

de

20

.00

0 d

e g

ăin

i

ou

ăto

are

cre

scu

te la

so

l, în

do

uă h

ale

, iar

ca p

rod

ucție

, ave

m în

jur

de

16

.00

0 d

e o

uă c

alit

ate

a I d

e la

ace

ste

găin

i”, a

sp

ecif

icat

ferm

ieru

l.

În m

om

en

tul d

e f

ață

, Str

oe

scu

&co

. est

e în

dis

cu

ție

cu

o f

irm

ă

pro

du

căto

are

de

past

e f

ăin

oase

din

Ge

rman

ia, s

ă v

ad

ă d

acă

ace

știa

își e

xpri

mă a

co

rdu

l pe

ntr

u a

chiz

iția

de

ou

ă (

lob

by-

ul a

fost

făcu

t d

eja

pri

n v

izite

făcu

te d

e n

em

ți la

fe

rma d

in M

eh

ed

inți).

„Vo

rbim

de

o in

vest

iție

fo

art

e m

are

. Ei v

or

calit

ate

pe

ntr

u c

ă în

past

ele

lor

tre

bu

ie s

ă in

tre

ou

ă p

e m

ăsu

ră, n

u p

rafu

ri. N

em

ții v

or

un

part

en

eri

at

cu

no

i. E

i mai v

or

și g

râu

du

rum

pe

ntr

u p

ast

e. Î

n

Ro

mân

ia e

ste

clim

ă p

rop

ice

, se

po

ate

pro

du

ce

calit

ate

, iar

ei

știu

ast

a. N

u n

um

ai s

up

rafa

ța îi

inte

rese

ază

, ci ș

i ro

tația c

ultu

ri-

lor.

Su

nte

m în

dis

cu

ții ș

i cu

alți f

erm

ieri

care

să c

ultiv

e a

ce

l so

i de

grâ

u, a

stfe

l în

cât

să d

ăm

la e

xpo

rt”,

a c

on

chis

Co

rne

l Str

oe

scu

.

Noi i

nve

stiți

i în z

oote

hnie

, în

ferm

a de g

ăin

i

cre

scute

la s

ol

Pe

ntr

u c

ă 2

00

7 ș

i 20

12

au

fo

st a

lți a

ni g

rei,

ca ș

i 20

15

, în

care

Co

rne

l Str

oe

scu

s-a

co

nfr

un

tat

cu

se

ce

ta, f

erm

ieru

l, ală

turi

de

part

en

eru

l său

ge

rman

, au

de

cis

în u

rmă c

u p

atr

u a

ni s

ă in

ves-

teasc

ă în

tr-o

fir

mă a

flată

în in

solv

en

ță ș

i care

ave

a s

ă le

sal-

veze

afa

ce

rile

cu

ce

reale

. Pre

țul o

uălo

r, că d

esp

re g

ăin

ile o

uă-

toare

vo

rbim

, păsă

ri c

resc

ute

la s

ol,

nu

în b

ate

rii,

a p

ăst

rat

co

nst

an

t fl

uxu

l de

cap

ital î

n f

irm

ă. P

rim

a in

vest

iție

a f

ost

de

cir

ca

45

0.0

00

eu

ro. „

Acu

m p

atr

u a

ni d

e z

ile a

m h

otă

rât

să p

reia

u o

fir

-

mă c

are

intr

ase

în in

solv

en

ță ș

i care

ave

a c

a o

bie

ct

de

activi

ta-

te c

reșt

ere

a d

e g

ăin

i ou

ăto

are

. În

20

12

am

avu

t u

n a

n s

ece

tos.

Am

de

cis

atu

nci c

ă a

r fi

bin

e s

ă n

e p

ute

m s

usț

ine

pri

n in

teg

ra-

rea p

rod

ucție

i. În

ace

l an

, un

itate

a d

e p

rod

ucție

ou

ă d

eja

intr

ase

în in

solv

en

ță (

pe

atu

nci n

u e

ra d

ecât

o s

ing

ură

hală

) și

, de

ace

-

ea, a

m p

relu

at-

o c

u a

ctive

și p

asi

ve. S

um

a a

chitată

a f

ost

în ju

r

de

45

0.0

00

de

eu

ro, b

an

ii m

ei ș

i ai a

socia

tulu

i me

u n

eam

ț d

in

ferm

a v

eg

eta

lă. D

eciz

ia a

fo

st lu

ată

du

pă c

e m

-am

gân

dit c

ă p

ot

co

mp

en

sa p

ierd

eri

le p

e c

ultu

ră m

are

, cu

part

ea c

eala

ltă; a

fo

st o

reu

șită

. Ch

iar

am

avu

t n

oro

c, p

en

tru

că p

rețu

l ou

lui a

răm

as

co

n-

stan

t, în

ciu

da f

ap

tulu

i că p

rețu

rile

au

fo

st m

ici l

a c

ere

ale

. Am

de

1,2

lei/

kg

”, a a

dău

gat

ferm

ieru

l. E

ste

su

păra

t că ș

i

în a

ce

st a

n p

rețu

rile

la in

pu

t-u

ri s

un

t m

ari

, mai a

les

la

săm

ân

ță ș

i în

gră

șăm

inte

. Pe

de

altă p

art

e, p

rețu

l ce

-

reale

lor

est

e în

co

ntin

uare

„jo

s”, S

tro

esc

u f

iind

ne

vo-

it s

ă v

ân

dă g

râu

l cu

0,6

5 le

i/kg

. „P

ute

m s

pu

ne

că, l

a

mo

me

ntu

l ace

sta, p

rețu

l ce

reale

lor

dacă n

u e

ste

eg

al,

est

e c

hia

r m

ai m

ic d

ecât

în p

eri

oad

a d

e r

eco

ltare

. La

reco

lta d

in 2

01

5, p

rețu

l de

ach

iziție

a v

ari

at

în f

un

cție

de

calit

ate

într

e 0

,65

-0,7

0 le

i pe

kilo

gra

mu

l de

grâ

u. E

u,

pe

rso

nal,

am

încasa

t 0

,65

lei p

e k

ilog

ram

, la m

om

en

tul

cu

lesu

lui.

În p

reze

nt,

grâ

ul d

e la

no

i din

jud

eț

est

e t

ot

la

0,6

5 le

i kilo

gra

mu

l. P

oru

mb

ul s

e v

ind

e c

u 0

,55

-0,6

0 le

i

kilo

gra

mu

l, ia

r fl

oare

a-s

oare

lui c

red

că la

1,3

-1,4

lei.”

În t

oam

na lu

i 20

15

(an

ul a

gri

co

l 20

15

-20

16

), C

or-

ne

l Str

oe

scu

a în

săm

ân

țat

70

0 h

a c

u g

râu

, 40

0 h

a c

u

rap

iță ș

i 13

0 h

a c

u o

rz. L

ista

nu

se

op

reșt

e în

să a

ici.

30

ha c

u s

oia

urm

ează

să f

ie n

ou

l pari

u a

l fe

rmie

rulu

i cu

pro

gn

oza

ag

rom

ete

o. P

ers

pe

ctive

le s

un

t îm

bu

cu

răto

a-

re. „

Me

rge

m m

ai d

ep

art

e ș

i cu

flo

are

a-s

oare

lui.

Ca le

-

gu

min

oase

ave

m m

ază

re în

jur

de

50

ha. V

rem

să t

es-

tăm

și s

oia

, pe

cir

ca 3

0 h

a; p

oate

va f

i un

an

mai p

loio

s.

Dacă a

vem

acu

m u

n p

ic d

e v

rem

e f

rum

oasă

, vo

m

însă

mân

ța s

oia

în z

ilele

urm

ăto

are

. La n

oi,

cu

ltu

rile

de

toam

nă a

rată

fo

art

e b

ine

. Am

avu

t ap

ă, a

m a

vut

iarn

a

ace

ast

a z

ăp

ad

ă, a

ve

nit în

ain

te s

ă v

ină în

gh

ețu

l.”

Pro

fil d

e fe

rmie

r

4342

2016

Valo

are

a p

H a

scăzu

t ce

l mai m

ult, f

iind

încad

rată

în g

rup

a v

a-

lori

că „

c”,

la d

oze

le d

e N

10

0P

70

și N

15

0P

70

la 4

,74

8 ș

i re

spe

c-

tiv

4,5

89

. Ște

fan

ic ş

i co

lab

. (2

00

6, 2

01

1)

ară

tau

că a

dm

inis

trare

a

a 4

0 t

/h

a/4

an

i a c

on

trib

uit la

am

elio

rare

a p

H-u

lui p

relu

voso

lu-

lui r

oşc

at

de

la Ș

imn

ic, j

ud

. Do

lj. D

e a

sem

en

ea, I

on

esc

u ş

i co

lab

.

(19

91

) ară

tau

valo

ri r

idic

ate

ale

pH

-ulu

i pe

fo

nd

ul d

e c

om

po

st ş

i

rest

uri

ve

ge

tale

dato

rită

re

ţin

eri

i de

cătr

e m

ate

ria o

rgan

ică a

io-

nilo

r d

e a

mo

niu

care

nu

au

mai a

jun

s să

fie

oxi

daţi la

acid

nitri

c

în s

olu

ţia s

olu

lui.

Urm

ări

nd

infl

ue

nţa

lucră

rilo

r so

lulu

i pe

fo

nd

ne

fert

iliza

t şi

de

fe

r-

tiliz

are

cu

gu

no

i de

gra

jd, s

e o

bse

rvă c

ă a

ratu

l la 1

5 c

m a

de

ter-

min

at

acid

ifie

rea s

olu

lui,

iar

ce

le m

ai m

ari

valo

ri a

le p

H-u

lui s

-au

realiz

at

la lu

cră

rile

fără

înto

arc

ere

a b

razd

ei,

resp

ectiv

ciz

el l

a 3

0

cm

şi d

isc.

În c

azu

l fe

rtili

zări

i ch

imic

e, s

e o

bse

rvă c

ă în

toarc

ere

a b

razd

ei l

a

25

cm

ad

ân

cim

e a

co

nd

us

la o

uşo

ară

cre

şte

re a

valo

rii p

H-u

lui

co

mp

ara

tiv

cu

vari

an

ta a

rat

la 1

5 c

m în

str

atu

l de

0-2

0 c

m.

Re

feri

tor

la s

iste

mu

l de

lucră

ri a

le s

olu

lui,

se o

bse

rvă c

ă la

ap

li-

care

a a

zotu

lui,

ce

a m

ai s

en

sib

ilă e

ste

lucra

rea c

u d

iscu

l, u

rma-

tă d

e c

ea c

u c

ize

lul l

a 3

0 c

m. C

ele

mai b

un

e v

alo

ri, î

ncad

rate

în

gru

pa a

ale

pH

-ulu

i, s-

au

re

aliz

at

la t

oate

lucră

rile

so

lulu

i un

de

nu

s-a

fe

rtili

zat

sau

cân

d s

-au

ap

licat

10

t/h

a g

un

oi d

e g

rajd

şi

5 t

/h

a p

aie

+N

50

, din

co

lo d

e c

are

, in

dife

ren

t d

e lu

cra

re, a

plic

a-

rea d

oze

lor

de

N1

00

P7

0 ş

i re

spe

ctiv

N1

50

P7

0 a

u d

us

la s

căd

eri

sem

nif

icative

ale

pH

-ulu

i.

Infl

uenț

a si

stem

ului

de

lucr

ări

ale

solu

lui ş

i a fe

rtili

zări

i as

upra

pH

-ulu

i sol

ului

DR

. IN

G. L

IVIU

DIN

CĂ

Gh.

Ione

scu

Șiş

eşti

men

ţiona

în a

nul 1

958

că p

en-

tru p

rodu

cţii

mar

i, un

a di

n co

ndiţi

ile p

rinci

pale

con

stă

în fa

ptul

că

solu

l tre

buie

să

fie b

ine

lucr

at, c

eea

ce

tradu

s în

zile

le n

oast

re re

prez

intă

o te

hnol

ogie

co-

resp

unză

toar

e cu

acc

ent p

e lu

crăr

ile s

olul

ui. R

eacţ

ia

unui

sol

sau

con

cent

raţia

în io

ni d

e hi

drog

en re

pre-

zint

ă ex

pres

ia c

ondi

ţiilo

r de

form

are

şi d

e ev

oluţ

ie

a so

lulu

i res

pect

iv. M

odifi

care

a pH

-ulu

i prin

cul

tu-

raliz

are

este

dep

ende

ntă

de s

iste

mul

de

agric

ultu

ră

folo

sit,

fiind

influ

enţa

tă d

e fe

lul ş

i can

titat

ea în

gră-

şăm

inte

lor f

olos

ite, d

e am

enda

men

tele

apl

icat

e, d

e in

tens

itate

a şi

felu

l luc

răril

or s

olul

ui e

tc.

După

11 a

ni d

e

experi

menta

reÎn

Tab

elu

l 1 s

un

t e

vid

en

ţiate

mo

dif

icări

le p

H-u

lui p

ro-

vocate

de

sis

tem

ul d

e lu

cra

re a

so

lulu

i, p

recu

m ş

i de

tip

ul d

e f

ert

iliza

re. Î

n c

azu

l sis

tem

ulu

i de

lucră

ri s

e o

b-

serv

ă c

ă p

e m

ed

ia f

ert

iliză

rii o

rgan

ice

şi m

ine

rale

, so

lul

a s

ufe

rit

o s

căd

ere

se

mn

ific

ativă

a p

H-u

lui î

n v

ari

an

ta

cu

ară

tură

la 1

5 c

m, c

are

a f

ost

încad

rată

în g

rup

a b

de

încre

de

re c

u o

valo

are

de

5,0

68

.

Efe

ctu

l de

acid

ifie

re, a

sup

ra r

eacţie

i ch

imic

e a

so

lulu

i

est

e s

em

nif

icativ

în c

azu

l ad

min

istr

ări

i în

gră

şăm

inte

lor

chim

ice

cu

azo

t, care

co

nţin

azo

t d

e u

nd

e r

ezu

ltă a

ni-

on

i care

nu

se

ad

sorb

în s

ol (

Bo

rlan

şi c

ola

b.,

19

82

).

Pe

fo

nd

, re

acţia a

cid

ă a

so

lulu

i est

e d

ato

rată

în p

rim

ul

rân

d p

reze

nţe

i aciz

ilor

hu

min

ici n

esa

tura

ţi ş

i a a

lto

r

aciz

i org

an

ici a

flaţi în

so

luţie

care

dis

ocia

ză H

+ (

Ch

i-

riţă

, 19

55

).

Pe

me

dia

lucră

rilo

r so

lulu

i od

ată

cu

ap

licare

a d

oze

i de

azo

t, în

co

mb

inaţie

cu

paie

şi/

sau

cu

fo

sfo

r se

ob

ser-

vă s

căd

eri

asi

gu

rate

sta

tist

ic a

le p

H-u

lui.

Ace

st lu

cru

nu

s-a

re

marc

at

la v

ari

an

ta n

efe

rtili

zată

sau

la a

plic

a-

rea a

10

t/h

a g

un

oi d

e g

rajd

co

mp

ost

at

spo

nta

n, l

a

care

valo

rile

pH

-ulu

i au

fo

st în

cad

rate

în g

rup

a „

a”

de

valo

ri, c

u v

alo

ri m

ai m

ari

de

5,5

19

şi r

esp

ectiv

5,4

90

.

Facto

r B

Fact

or

AB

1–

ne

fert

iliza

tb

2–

10

t/h

a g

.g.

b3

-5 t

/h

a p

+N

50

b4

– N

10

0P

70

b5

–N

15

0P

70

Me

die

A

a1

–A

rat

la 1

5 c

mb

5.4

05

ab

5.4

29

ab

5.2

63

bb

4.7

04

cc 4

.53

9 d

b 5

.06

8

a2

-Ara

t la

25

cm

a 5

.56

9 a

b 5

.39

7 b

b 5

.34

3 b

a 4

.90

4 b

a 4

.72

8 c

a 5

.18

8

a3

–C

ize

l la 3

0

cm

a 5

.55

4 a

a 5

.56

0 a

a 5

.44

0 b

c 4

.63

6 c

b 4

.63

2 c

a 5

.16

4

a4

–D

isc 1

0 c

ma 5

.54

8 b

a 5

.57

6 a

b 5

.31

1 c

b 4

.74

6 d

c 4

.45

7 e

a 5

.12

8

Me

die

B5

.51

9 a

5.4

90

a5

.33

9 b

4.7

48

c4

.58

9 c

DL

PA

BB

x A

A x

B

5%

0,0

52

0,0

44

0,0

88

*0

,08

8*

1%

0,0

79

*0

,05

90

,12

30

,11

8

0,1

%0

,12

80

,07

8*

0,1

73

0,1

56

Tab

elu

l 1

Infl

uen

ţa

lucră

rii

de b

ază a

so

lulu

i şi

a f

ert

iliz

ări

i asu

pra

reacţi

ei

ch

imic

e a

pre

luvo

so

lulu

i ro

şcat

du

pă 1

1

an

i d

e e

xp

eri

men

tare

Infl

uenţa

sis

tem

ulu

i de

lucră

ri a

le s

olu

lui şi

a

pla

nte

lor

asupra

pH

-ulu

i solu

lui

într

-o r

ota

ţie d

e 3

ani (

Maz

ăre -

G

râu d

e toam

nă

– P

oru

mb)

Urm

ări

nd

infl

ue

nţa

sis

tem

elo

r d

e lu

cra

re a

so

lulu

i asu

pra

mo

di-

ficări

i pH

-ulu

i so

lulu

i pe

me

dia

pla

nte

lor

se o

bse

rvă în

Tab

elu

l 2

că s

iste

mu

l de

lucra

re a

so

lulu

i cu

ciz

elu

l la 2

0 c

m c

u p

H d

e 5

,53

(gru

pa d

e v

alo

ri „

b”)

a in

flu

en

ţat

sem

nif

icativ

scăd

ere

a p

H-u

lui

faţă

de

sis

tem

ele

de

lucra

re c

u în

toarc

ere

a b

razd

ei l

a 2

5 c

m ş

i

ce

l cu

dis

cu

l la 1

0 c

m c

u p

H d

e 5

,63

şi r

esp

ectiv

5,6

6 (

gru

pa „

a”

de

valo

ri).

Urm

ări

nd

infl

ue

nţa

pla

nte

i pe

me

dia

lucră

rilo

r so

lulu

i se

ob

serv

ă

o in

flu

en

ţă s

em

nif

icativă

a s

căd

eri

i pH

-ulu

i so

lulu

i de

la v

alo

are

a

de

5,7

4 d

up

ă c

ultu

ra p

oru

mb

ulu

i care

a f

ost

încad

rată

în g

rup

a

„a”

de

încre

de

re, l

a 5

,56

du

pă m

ază

re (

gru

pa „

b”)

şi l

a 5

,53

du

pă

cu

ltu

ra g

râu

lui c

are

a f

ost

încad

rată

în g

rup

a „

c”.

Urm

ări

nd

inte

racţiu

ne

a f

acto

rilo

r d

e in

flu

en

ţă a

sup

ra m

od

ific

ă-

rii p

H-u

lui s

olu

lui s

e o

bse

rvă la

mază

re c

ă s

iste

me

le d

e lu

cra

re a

solu

lui l

a n

efe

rtili

zat

au

avu

t o

infl

ue

nţă

asu

pra

mo

dif

i-

cări

i re

acţie

i ch

imic

e a

so

lulu

i. În

gru

pa „

a”

de

valo

ri s

-a

afl

at

lucra

rea c

u d

iscu

l cu

o v

alo

are

de

5,6

7, f

iind

ur-

mată

de

lucra

rea e

xecu

tată

cu

plu

gu

l la 2

5 c

m c

u o

va-

loare

a p

H-u

lui d

e 5

,53

, ce

a m

ai s

căzu

tă r

eacţie

a s

o-

lulu

i fiin

d la

lucra

rea e

xecu

tată

cu

ciz

elu

l la 2

0 c

m c

u o

valo

are

de

5,4

7 c

are

s-a

încad

rat

în g

rup

a „

c”

de

valo

ri.

Du

pă c

ultu

ra d

e g

râu

se

ob

serv

ă o

scăd

ere

a a

cid

ităţii

solu

lui i

nfl

ue

nţa

tă d

e s

iste

me

le d

e lu

cră

ri. D

up

ă lu

cra

-

rea c

u p

lug

ul l

a 2

5cm

s-a

înre

gis

trat

o v

alo

are

a p

H-

ulu

i de

5,6

2 în

cad

rată

în g

rup

a „

a”

de

valo

ri, u

rmată

de

lucra

rea c

u d

iscu

l la 1

0-1

2 c

m c

u o

valo

are

a p

H-u

lui

de

5,5

5 în

cad

rată

în g

rup

a „

b”

şi d

e lu

cra

rea c

u c

ize

lul

cu

5,4

2 d

in g

rup

a „

c”

de

valo

ri. L

a p

oru

mb

, la a

rat

la 2

5

cm

şi l

a lu

cra

rea c

u d

iscu

l, va

lori

le p

H s

-au

încad

rat

în

gru

pa „

a”

de

valo

ri, p

e c

ân

d lu

cra

rea c

u c

ize

lul l

a 2

0 c

m

s-a p

lasa

t în

gru

pa „

b”

de

valo

ri. E

xplic

ace

ste

re

zultate

pri

ntr

-o m

ai b

un

ă c

ircu

laţie

pe

ve

rtic

ală

a a

pe

i la lu

cra

-

rea c

u c

ize

lul c

om

para

tiv

cu

ară

tura

la 2

5 c

m ş

i lu

cra

-

rea c

u d

iscu

l.

Urm

ări

nd

infl

ue

nţa

pla

nte

i asu

pra

mo

dif

icări

i pH

-ulu

i

pe

fie

care

sis

tem

de

lucra

re s

e o

bse

rvă c

ă la

lucra

rea

exe

cu

tată

cu

plu

gu

l la 2

5 c

m v

alo

are

a c

ea m

ai m

are

a

pH

-ulu

i de

5,7

5 s

-a a

flat

du

pă c

ultu

ra p

oru

mb

ulu

i co

-

resp

un

zân

d g

rup

ei „

a”

de

încre

de

re, f

iind

urm

ată

de

Cu

ltu

ră m

are

4544

2016

cu

ltu

ra g

râu

lui c

u p

H-u

l de

5,6

2 c

el m

ai p

ute

rnic

aci-

dif

iind

u-s

e s

olu

l du

pă c

ultu

ra d

e m

ază

re c

u o

valo

are

de

5,5

3 în

cad

rată

în g

rup

a „

c”

de

încre

de

re. U

rmări

nd

infl

ue

nţa

pla

nte

i asu

pra

mo

dif

icări

i pH

-ulu

i pe

fo

nd

de

ciz

el 2

0 c

m s

e o

bse

rvă c

ă d

up

ă c

ultu

ra p

oru

mb

ulu

i

care

s-a

încad

rat

în g

rup

a „

a”

de

încre

de

re c

u u

n p

H

5,7

1 a

urm

at

cu

ltu

ra d

e m

ază

re c

are

s-a

afl

at

în g

rup

a

„b”

de

încre

de

re c

u p

H d

e 5

,41

şi a

po

i cu

ltu

ra g

râu

lui

afl

ată

în g

rup

a „

c”

de

încre

de

re c

u o

valo

are

a p

H-u

lui

solu

lui d

e 5

,42

.

Pe

fo

nd

ul l

ucră

rii c

u d

iscu

l la 1

0-1

2 c

m o

rdin

ea v

alo

ri-

lor

de

încre

de

re a

fo

st a

ce

eaşi

ca ş

i la lu

cra

rea c

u c

i-

zelu

l la 2

0 c

m, d

ar

valo

rile

pH

-ulu

i au

fo

st m

ai m

ari

cu

ap

roxi

mativ

0,0

7,

0,2

0 ş

i re

spe

ctiv

0,1

3 u

nităţi p

H.

Facto

r B

Facto

r A

b1

- M

ază

reb

2-

Grâ

u

de

to

am

nă

b3

- Po

rum

bM

ed

ia A

a1

-Ara

t la

25

cm

B 5

,53

ca 5

,62

ba 5

,75

aa 5

,63

a2

- C

ize

l

20

cm

C 5

,47

bc 5

,42

cb

5,7

1 a

b 5

,53

a3

-dis

c

10

cm

A 5

,67

bb

5,5

5 c

a 5

,77

aa 5

,66

Me

die

B5

,56

b5

,53

c5

,74

a

DL

PA

BB

*AA

*B

5%

0,0

32

*0

,02

5*

0,0

43

*0

,04

4*

1%

0,0

53

0,0

35

0,0

65

0,0

61

0.1

%0

,10

00

,05

00

,10

50

,08

6

Tab

elu

l 2

Infl

uen

ţa l

ucră

rilo

r d

e b

ază a

le s

olu

lui

şi

a p

lan

telo

r d

e

cu

ltu

ră a

su

pra

pH

-ulu

i p

relu

vo

so

lulu

i ro

şcat

Cu

ltu

ră m

are

4620

16

În 2

015,

în c

iuda

une

i scă

deri

sem

nific

ativ

e a

în-

tregi

i pie

țe, c

ompa

nia

Cla

as a

înre

gist

rat o

cifr

ă de

af

acer

i rec

ord

de 3

,838

mili

arde

de

euro

(în

2014

: 3,

823

mili

arde

de

euro

). C

u un

pro

fit în

aint

e de

im

pozi

tare

de

158

mili

oane

de

euro

(în

2014

: 155

m

ilioa

ne d

e eu

ro),

prod

ucăt

orul

ger

man

de

utila

je

agric

ole

a ob

ținut

o m

arjă

de

expl

oata

re d

e 4,

1%.

Pia

ța

inte

rnațională

de

uti-

laje

ag

rico

le p

rofe

sionale

se

va

contr

act

a

cu

apro

xim

a-

tiv

20 d

e p

roce

nte

în a

cest

an,

potr

ivit p

revi

ziunilo

r pro

-

ducă

torilo

r. P

rețu

rile

în s

că-

dere

ale

mărf

urilo

r și

flo

tele

de u

tila

je r

ela

tiv

noi

din

mul-

te z

one a

u u

n im

pact

neg

ativ

vizi

bil

asu

pra

te

ndin

țelo

r de

cum

păra

re ale

cl

iențilo

r. C

u

toate

ace

stea,

Cla

as

și-a

putu

t co

nso

lida

în

continu-

are

pozi

ția

de

lider

în

Eu-

ropa.

Vânză

rile

din

A

meri-

ca d

e N

ord

și S

ud a

u a

vut

o

evo

luție p

ozi

tivă

, în t

imp c

e în

Euro

pa de E

st se

co

nst

ată

un d

ecl

in.

În A

sia,

pro

ducă

-

toru

l g

erm

an d

e u

tila

je a

gri-

cole

a î

nre

gis

trat

creșt

ere

în

India

, ia

r pia

ța d

e c

ule

găto

a-

re d

e p

oru

mb d

in C

hin

a s

-a

stabili

zat.

„Sunte

m

bucu

roși

că a

m p

utu

t să

depăși

m o

b-

staco

lele

act

uale

de p

e p

iață

,

dato

rită

st

ruct

urii

noast

re

inte

rnaționale

și

g

am

ei

ex-

tinse

de p

roduse

. C

reșt

ere

a

vânză

rilo

r de două ci

fre în

-

reg

istr

ată

în a

fara

Euro

pei

a

fost

un f

act

or

pozi

tiv

pentr

u

rezu

ltate

le n

oast

re”,

a d

ecl

a-

rat

Loth

ar

Krisz

un, p

urt

ăto

rul

de

cuvâ

nt

al

Consi

liulu

i de

Adm

inis

trație C

laas.

Cla

as e

stim

ează

vâ

nzăr

i și v

enit

uri

stab

ile, î

n 2

01

6M

IHA

ELA

PR

EVEN

DA

Accent

pe c

erc

eta

re

și d

ezv

olta

re

An

de

an

, Cla

as

inve

ste

ște

su

me

co

nsi

de

rab

ile în

ce

r-

ce

tare

și d

ezv

oltare

. În

20

15

s-a

u d

us

cătr

e a

ce

ste

do

-

me

nii

20

3 m

ilio

an

e d

e e

uro

, iar

în a

nu

l pre

ce

de

nt

- 2

12

mili

oan

e d

e e

uro

. Se

pu

ne

acce

ntu

l pe

de

zvo

ltare

a d

e

serv

icii

no

i, p

recu

m ș

i pe

co

mb

ine

de

re

co

ltat

și t

rac-

toare

. Pri

n n

ou

a c

om

bin

ă L

exi

on

, Cla

as

își p

rop

un

e s

ă-

și c

on

solid

eze

și m

ai m

ult p

ozi

ția d

e li

de

r d

e p

iață

în

seg

me

ntu

l pre

miu

m a

l co

mb

ine

lor

de

re

co

ltat.

Mo

dif

icare

a u

tila

jelo

r în

ve

de

rea r

esp

ectă

rii n

oilo

r

stan

dard

e d

e e

mis

ii le

gale

a n

ece

sita

t, d

e a

sem

en

ea,

che

ltu

ieli

de

de

zvo

ltare

.

În p

reze

nt,

un

ul d

in z

ece

an

gaja

ți C

laas

lucre

ază

în d

o-

me

niil

e c

erc

etă

rii ș

i de

zvo

ltări

i.

Inve

stiți

i în d

ezv

olta

rea

și

modern

izar

ea

centr

elo

r de

pro

ducți

e ș

i de v

ânzări

An

ul t

recu

t, in

vest

ițiil

e C

laas

s-au

co

nce

ntr

at

în b

un

uri

le m

ate

ria-

le d

in R

usi

a, F

ran

ța ș

i Ge

rman

ia. L

a în

ce

pu

tul l

ui o

cto

mb

rie

20

15

a f

ost

inau

gu

rată

ce

a m

ai m

od

ern

ă f

ab

rică d

e u

tila

je a

gri

co

le d

in

Eu

rop

a, î

n o

rașu

l Kra

sno

dar

din

su

du

l Ru

sie

i. L

a s

cu

rt t

imp

du

pă

ace

ea, c

om

pan

ia a

se

mn

at

o s

cri

soare

de

inte

nție

cu

Fe

de

rația

Ru

să, c

u s

co

pu

l de

a f

i cla

sifi

cat

Cla

as

ca „

pro

du

căto

r ru

s”. C

ere

-

rea d

e t

eh

no

log

ie d

e r

eco

ltare

efi

cie

ntă

est

e m

are

și e

xist

ă o

ne

-

voie

co

ntin

uă d

e m

od

ern

izare

.

La c

en

tru

l de

te

stare

din

Tra

ng

é (

Fra

nța

) au

fo

st d

ate

în e

xplo

a-

tare

do

uă n

oi b

an

cu

ri d

e t

est

are

de

mari

dim

en

siu

ni.

Ace

ste

a

pe

rmit s

imu

lare

a în

tre

gii

du

rate

de

via

ță a

un

ui t

racto

r în

nu

mai

patr

u s

ăp

tăm

ân

i. În

Ge

rman

ia, l

a c

en

tru

l din

Ham

m, t

eh

no

log

ia

de

de

po

zita

re a

fo

st m

od

ern

izată

, pe

ntr

u a

asi

gu

ra a

pro

vizi

on

a-

rea c

u p

iese

de

sch

imb

la n

ive

l mo

nd

ial î

ntr

-un

mo

d c

ât

mai e

fici-

en

t p

osi

bil.

Alte

do

me

nii

che

ie d

e in

vest

iție

au

inclu

s d

ezv

oltare

a

rețe

lei d

e v

ân

zări

și d

e d

eale

ri ș

i dig

italiz

are

a p

roce

selo

r.

Teh

nic

ă A

gri

colă

4948

2016

Pers

pect

ivele

anulu

i cure

nt

Moto

are

le p

iețe

i rele

vante

pentr

u C

laas

răm

ân n

e-

schim

bate

: cere

rea d

e m

ate

rii p

rim

e a

grico

le c

a u

rmare

a c

reșt

erii p

opula

ției ș

i a s

tandard

elo

r de v

iață

va c

onti-

nua s

ă c

reasc

ă, î

n c

iuda p

osi

bile

lor

fluct

uații t

em

pora

re.

Pentr

u a

nul f

isca

l 2016, c

om

pania

germ

ană s

e a

șteaptă

totu

și la

o a

ltă c

ădere

pe p

iața

mondia

lă. T

endin

țele

ne-

gative

ale

veniturilo

r din

ag

ricu

ltură

și e

fect

ele

crize

lor

eco

nom

ice ș

i polit

ice d

in p

iețe

le e

merg

ente

cauze

ază

o

cum

păta

re g

enera

lă în

ceea c

e p

rive

ște a

chiz

iția

de u

ti-

laje

ag

rico

le.

Totu

și, d

ato

rită

gam

ei b

ine p

ozi

ționate

de p

roduse

și

serv

icii,

Cla

as

se a

șteaptă

să-ș

i mențină v

ânză

rile

la n

i-

velu

l anulu

i 2015 ș

i să o

bțină v

alo

ri s

tabile

ale

pro

fitu

lui

înain

te d

e im

pozi

tare

.

Cla

as

est

e o

afa

cere

de

fam

ilie

fo

nd

ată

în a

nu

l 19

13

,

cu s

ed

iul c

en

tral î

n H

ars

ew

inke

l - G

erm

an

ia, ş

i un

ul

din

tre

ce

i mai i

mp

ort

an

ţi p

rod

ucă

tori d

e u

tila

je a

grico

-

le la

niv

el g

lob

al.

Sp

re f

inalu

l an

ulu

i tre

cut,

la n

ive

l mo

n-

dia

l, n

um

ăru

l de

an

gaja

ți C

laas

a a

jun

s la

11

.53

5, d

e la

11

.40

7 în

20

14

. Ace

st f

ap

t e

ste

re

zultatu

l cre

ște

rii n

u-

măru

lui d

e a

ng

aja

ți d

in C

hin

a ș

i al c

reșt

erii a

ctiv

itățilo

r

de

vân

zări d

in t

oată

lum

ea. Î

n u

ltim

ii d

oi a

ni,

nu

măru

l de

an

gaja

ți a

cre

scu

t cu

ap

roap

e 2

0 d

e p

roce

nte

. În

20

15

,

nu

măru

l de

sta

gia

ri d

in c

om

pan

ie s

e r

idic

a la

7,8

%

(an

ul p

rece

de

nt: 7

,3%

).

În G

erm

an

ia, p

rod

ucăto

rul d

e u

tila

je a

re 5

25

0 d

e

an

gaja

ți.

(Sta

nd

ard

e In

tern

ațio

nale

de

Rap

ort

are

Fin

an

cia

ră -

IF

RS

)

20

15

în m

ilio

an

e d

e e

uro

20

14

în m

ilio

an

e d

e e

uro

Mo

dif

icare

Ve

nitu

ri d

in v

ân

zări

38

38

,53

82

3,0

0,4

%

Pro

fit

bru

t d

in v

ân

zări

82

4,2

89

9,9

*-8

,4%

EB

ITD

A (

pro

fit

înain

te d

e d

ob

ân

zi, i

mp

ozi

-

te, d

ep

recie

re ş

i am

ort

izare

)3

10

,53

27

,9-5

,3%

Pro

fit

înain

te d

e im

po

zita

re1

57

,71

55

,11

,7%

Ve

nitu

l ne

t al g

rup

ulu

i1

05

,71

13

,1-6

,5%

Flu

x d

e n

um

era

r lib

er

38

,8-1

36

,9>

10

0,0

%

Cap

ital p

rop

riu

12

31

,01

18

3,2

4,0

%

Inve

stiții

în b

un

uri

mate

riale

12

8,3

17

3,2

-25

,9%

Tota

l bila

nț

33

43

,23

11

3,1

7,4

%

An

gaja

ți la

data

lim

ită (

30

.9.)

11

.53

51

1.4

07

1,1

%

Gru

pu

l C

LA

AS

în

cif

re

Teh

nic

ă A

gri

colă

5020

16

Lucr

ările

ag

ricole

, posi

bile

pe

cu

rbă

de n

ivel c

u ș

enilate

le

de la C

hallenger

Tra

cto

are

le C

ha

llen

ge

r cu

șe

nile

au

fo

st s

pe

cia

l co

nce

pu

te

pe

ntr

u a

lu

cra

în

co

nd

iţii

ext

rem

e ș

i a

u f

ost

ech

ipa

te c

ore

s-

pu

nză

tor

pe

ntr

u a

fa

ce

fa

ţă o

rică

rui ti

p d

e s

ol,

aco

lo u

nd

e u

n

tra

cto

r co

nve

nţi

on

al n

u e

ste

de

loc in

dic

at.

Pe

cu

rba

de

niv

el,

Ch

alle

ng

er

are

o s

tab

ilita

te g

reu

de

eg

ala

t

de

co

mp

eti

tori

i să

i, d

ato

rită

eca

rta

me

ntu

lui re

gla

bil

şi t

ipu

lui

spe

cia

l d

e ş

en

ile c

u c

are

est

e e

ch

ipa

t. Ș

en

ilele

de

tip

„E

xtre

-

me

Ag

ricu

ltu

re”, c

u c

are

su

nt

ech

ipa

te t

racto

are

le C

ha

llen

ge

r,

împ

ied

ică

ap

ari

ţia

fe

no

me

nu

lui d

e „

de

scă

lţa

re”, c

um

est

e c

u-

no

scu

t p

rin

tre

fe

rmie

ri, d

ato

rită

blo

cu

rilo

r d

e g

hid

are

mă

rite

.

Iar

pe

ntr

u a

re

zist

a c

ât

ma

i b

ine

un

or

ast

fel d

e c

on

diţ

ii, ş

en

i-

lele

au

ma

i p

rim

it în

co

mp

ozi

ţia

lo

r în

că

un

râ

nd

de

ca

blu

ri d

e

rezi

ste

nţă

.

Re

zist

en

ţa u

ne

i a

stfe

l d

e ş

en

ile, î

n c

om

pa

raţi

e c

u o

an

velo

pă

cla

sică

, est

e n

et

sup

eri

oa

ră, f

iind

fo

rma

tă d

in n

u m

ai p

uţi

n d

e

pa

tru

str

atu

ri d

e r

ezi

ste

nţă

în

dif

eri

te u

ng

hiu

ri, d

up

ă c

um

se

po

ate

ve

de

a m

ai jo

s.

Da

că

vă

în

tre

ba

ţi d

e c

e s

un

t m

ai b

un

e ş

en

ilele

pe

un

ast

fel d

e

tere

n în

co

mp

ara

ţie

cu

an

velo

pe

le c

on

ven

ţio

na

le, r

ăsp

un

sul

est

e f

oa

rte

sim

plu

- ş

en

ilele

nu

au

ne

voie

de

pre

siu

ne

cu

ae

r

pe

ntr

u a

pu

tea

ru

la, e

limin

ân

du

-se

ast

fel in

sta

bili

tate

a t

racto

-

rulu

i în

tim

p c

e s

e d

ep

lase

ază

. Su

pra

faţa

de

co

nta

ct

a ş

en

ilei

est

e, d

e a

sem

en

ea

, un

ma

re p

lus

în m

en

ţin

ere

a s

tab

ilită

ţii,

iar

aic

i in

terv

ine

şi p

art

icu

lari

tate

a t

racto

rulu

i C

ha

llen

ge

r, c

are

a

fost

gâ

nd

it ş

i co

nce

pu

t în

că

de

la

în

ce

pu

t ca

un

tra

cto

r p

e ş

e-

nile

. Ast

fel,

gre

uta

tea

tra

cto

rulu

i e

ste

dis

trib

uit

ă în

mo

d e

ga

l

pe

to

ată

su

pra

faţa

de

co

nta

ct

a ş

en

ilei cu

so

lul,

la a

sta

co

ntr

i-

bu

ind

fo

art

e m

ult

şi ce

le p

atr

u r

ole

me

dia

ne

, ca

re b

en

efi

cia

-

ză d

e u

n s

iste

m d

e s

usp

en

sie

pe

bo

gh

iu p

ate

nta

t d

e c

ei d

e la

Ch

alle

ng

er. A

ce

st s

iste

m îi p

erm

ite

şe

nile

i să

co

pie

ze d

en

ive

-

lări

le s

olu

lui şi

să

tra

nsm

ită

în

pe

rma

ne

nţă

la

so

l p

ute

rea

mo

-

toa

relo

r V

12

cu

ca

re s

un

t e

ch

ipa

te m

od

ele

le d

e t

op

ale

tra

c-

toa

relo

r C

ha

llen

ge

r, u

n a

mă

nu

nt

foa

rte

im

po

rta

nt, p

en

tru

că

,

ind

ife

ren

t câ

t d

e p

ute

rnic

est

e u

n m

oto

r, d

acă

nu

po

ate

să

tra

nsm

ită

co

resp

un

zăto

r a

ce

a p

ute

re t

ren

ulu

i d

e r

ula

re, c

ea

ma

i m

are

pa

rte

din

en

erg

ie v

a f

i ir

osi

tă.

Însă

, sta

bili

tate

a u

nu

i C

ha

llen

ge

r n

u a

r fi

su

ficie

ntă

da

că

uti

-

laju

l d

in s

pa

te n

u p

oa

te u

rma

ace

ea

şi t

raie

cto

rie

cu

tra

cto

rul,

mo

tiv

pe

ntr

u c

are

in

gin

eri

i d

e la

Ch

alle

ng

er

au

pu

s la

pu

nct

o

ba

ră d

e t

racţi

un

e c

u u

ng

hi d

e t

racta

re r

eg

lab

il h

idra

ulic

. Ast

-

fel,

în m

om

en

tul în

ca

re u

tila

jul p

ără

seşt

e t

raie

cto

ria

, el p

oa

te

fi r

ed

resa

t fo

art

e s

imp

lu p

rin

in

term

ed

iul u

nu

i co

mu

tato

r e

lec-

tric

am

pla

sat

în c

ab

ina

tra

cto

rulu

i.

Aşa

da

r, s

pu

ne

m u

n D

A r

ăsp

ica

t lu

cră

rilo

r a

gri

co

le p

e c

urb

ă d

e

niv

el a

lătu

ri d

e u

n C

ha

llen

ge

r e

ch

ipa

t co

resp

un

zăto

r d

e c

ătr

e

spe

cia

lişti

i fi

rme

i M

EW

I!

Sec

ţiune

şen

ilă d

e tip

„Ext

rem

e A

gric

ultu

re”

Bar

ă de

trac

ţiune

regl

abilă

hid

raul

ic

Teh

nic

ă A

gri

colă

5352

2016

Tere

nu

rile

ag

rico

le d

in R

om

ân

ia s

un

t d

ife

rite

de

la o

zon

ă la

alta. N

u p

est

e t

ot

întâ

lnim

co

nd

iţii

ide

ale

de

so

l,

aşa

cu

m ş

i le

-ar

do

ri o

rice

fe

rmie

r. U

nii

pro

pri

eta

ri d

e

ferm

e s

un

t o

blig

aţi s

ă lu

cre

ze în

co

nd

iţii

de

ne

imag

i-

nat

pe

ntr

u m

ulţi d

intr

e n

oi,

pe

te

ren

uri

care

mai d

eg

ra-

bă a

r fi

po

triv

ite

pe

ntr

u u

n d

om

en

iu d

e s

chi d

ecât

pe

n-

tru

ag

ricu

ltu

ră. V

orb

im d

e t

ere

nu

ri u

nd

e u

n c

on

du

căto

r

de

tra

cto

r d

in B

ără

gan

nic

i măcar

nu

s-a

r în

cu

me

ta s

ă

ste

a p

e s

cau

nu

l pasa

ge

rulu

i, n

em

aiv

orb

ind

să ş

i co

n-

du

că p

e u

n a

stfe

l de

te

ren

, un

de

înclin

aţia p

e c

urb

a d

e

niv

el a

tin

ge

un

eo

ri ş

i ulu

ito

are

a v

alo

are

de

26

˚.

Exi

stă ş

i părţ

i bu

ne

în t

oate

ace

ste

a, p

recu

m p

reţu

l re

-

lativ

scăzu

t d

e a

chiz

iţie

a t

ere

nu

rilo

r, su

bve

nţiile

mai

mari

şi,

de

ce

nu

, lip

sa in

un

daţiilo

r.

Vo

rbe

am

mai d

evr

em

e d

e g

rad

ul d

e în

clin

are

a a

ce

sto

r

tere

nu

ri, i

ar

pe

ntr

u a

vă f

ace

o id

ee

de

spre

ce

înse

am

-

nă a

ce

sta, p

rivi

ţi c

ele

do

uă im

ag

ini a

lătu

rate

. Ave

ţi,

Put

em a

duce

pr

oduc

tivi

tate

a di

n B

ărăg

an în

zon

ele

de d

eal

ale

Rom

ânie

i?D

ES

CO

PE

RIȚ

I RĂ

SP

UN

SU

L C

HA

LL

EN

GE

R

ÎN R

ÂN

DU

RIL

E D

E M

AI J

OS

VA

SILE

NIC

A, M

EWI B

RA

ND

MA

NA

GER

P

ENTR

U C

HA

LLEN

GER

Gra

fic în

clin

are

curb

a de

niv

elC

halle

nger

pe

curb

a de

niv

el

ast

fel,

şi r

ăsp

un

sul l

a în

tre

bare

a d

in t

itlu

„P

ute

m a

du

ce

pro

du

cti-

vita

tea d

in B

ără

gan

în z

on

ele

de

de

al a

le R

om

ân

iei?

”. E

i bin

e, d

a,

se p

oate

, în

să c

u e

chip

am

en

te p

erf

orm

an

te, a

dap

tate

pe

ntr

u a

st-

fel d

e c

on

diţii

de

lucru

, cu

m e

ste

şi c

azu

l tra

cto

are

lor

cu

şe

nile

Ch

alle

ng

er.

90˚

80˚

70˚

60˚

50˚

40˚

30˚

20˚ 10

˚ 0˚

1000

% (8

4.29

˚)50

0% (7

8.69

˚)30

0% (7

1.57

˚)20

0% (6

3.43

˚)15

0% (5

6.31

˚)

75%

(36.

87˚)

50%

(26.

57˚)

40%

(21.

80˚)

30%

(16.

70˚)

20%

(11.

31˚)

10%

(5.7

1˚)

0% (0

˚)

100%

(45˚

)

„Cad

ast

rul ș

i cart

ea f

un

cia

ră f

orm

ează

un

sis

tem

un

itar

și o

blig

ato

riu

de

evi

de

nță

te

hn

ică, e

co

no

mic

ă ș

i ju

rid

i-

că, d

e im

po

rtan

ță n

ațio

nală

, a t

utu

ror

imo

bile

lor

de

pe

într

eg

ul t

eri

tori

u a

l țări

i”, s

e a

rată

în L

eg

ea n

r. 7

/1

99

6

pri

vin

d c

ad

ast

rul ș

i pu

blic

itate

a im

ob

iliară

, re

pu

blic

ată

art

. 1 a

lin. 1

.

Pe

ntr

u a

înțe

leg

e „

Inte

resu

l și I

mp

ort

an

ța N

ațio

nală

”,

ne

pu

tem

ap

rop

ia d

e „

Str

ate

gia

de

se

cu

rita

te a

Ro

mâ-

nie

i”, c

are

are

ro

lul d

e a

de

fin

i in

tere

sele

națio

nale

, ad

i-

că „

ace

le s

tări

și p

roce

se, b

aza

te p

e v

alo

rile

asu

mate

și

pro

mo

vate

de

so

cie

tate

a r

om

ân

easc

ă, p

rin

care

se

asi

-

gu

ră p

rosp

eri

tate

a, p

rote

cţia ş

i se

cu

rita

tea m

em

bri

lor

ei,

stab

ilita

tea ş

i co

ntin

uitate

a s

tatu

lui.

Ed

ific

are

a u

ne

i

Ro

mân

ii d

em

ocra

tice

, sta

bilă

po

litic

şi p

rosp

eră

eco

no

-

mic

şi s

ocia

l, cap

ab

ilă s

ă p

art

icip

e e

ficie

nt

la d

inam

ica

vie

ţii i

nte

rnaţio

nale

, im

pu

ne

ca, î

n d

ep

lină c

on

co

rdan

ţă

cu

evo

luţia p

roce

selo

r d

e in

teg

rare

eu

rop

ean

ă ş

i eu

ro-

atlan

tică, s

ă f

ie a

firm

ate

, re

aliz

ate

şi p

rote

jate

urm

ăto

a-

rele

inte

rese

naţio

nale

:

a.

Me

nţin

ere

a in

teg

rită

ţii,

un

ităţii,

suve

ran

ităţii ş

i in

de

-

pe

nd

en

ţei s

tatu

lui

rom

ân

;

b.

Gara

nta

rea d

rep

turi

lor

şi li

be

rtăţilo

r d

em

ocra

tice

fun

dam

en

tale

, asi

gu

rare

a b

un

ăst

ări

i, si

gu

ran

ţei ş

i

pro

tecţie

i ce

tăţe

nilo

r R

om

ân

iei;

c.

De

zvo

ltare

a e

co

no

mic

ă ş

i so

cia

lă a

ţări

i, în

pas

cu

Cada

stru

l, în

tre

vorb

e și

fapt

eD

R. I

NG

. DIP

L. M

IHA

I RA

CO

VIC

EAN

de

zvo

ltare

a c

on

tem

po

ran

ă. R

ed

uce

rea s

usţ

inu

tă a

mari

lor

de

-

cala

je c

are

de

spart

Ro

mân

ia d

e ţ

ări

le d

ezv

oltate

eu

rop

en

e;

d.

Re

aliz

are

a c

on

diţiil

or

pe

ntr

u in

teg

rare

a R

om

ân

iei c

a m

em

bru

al N

ATO

şi U

E. R

om

ân

ia t

reb

uie

să d

evi

nă co

mp

on

en

tă, c

u

ob

ligaţii ş

i dre

ptu

ri d

ep

line

, a c

elo

r d

ou

ă o

rgan

izaţii,

sin

gu

rele

în m

ăsu

ră s

ă îi

gara

nte

ze u

n s

tatu

t d

e in

de

pe

nd

en

ţă ş

i su

vera

-

nitate

şi s

ă îi

pe

rmită o

de

zvo

ltare

eco

no

mic

ă, p

olit

ică ș

i so

cia

-

lă s

imila

ră ţ

ări

lor

de

mo

cra

tice

;

e.

Afi

rmare

a id

en

tită

ţii n

aţio

nale

şi p

rom

ova

rea a

ce

ste

ia c

a p

art

e

a c

om

un

ităţii d

e v

alo

ri d

em

ocra

tice

; valo

rifi

care

a ş

i de

zvo

ltare

a

patr

imo

niu

lui c

ultu

ral n

aţio

nal ş

i a c

ap

acităţii d

e c

reaţie

a p

o-

po

rulu

i ro

mân

;

f.

Pro

tecţia m

ed

iulu

i în

co

nju

răto

r, a r

esu

rse

lor

natu

rale

, a c

alit

ăţii

facto

rilo

r d

e m

ed

iu, l

a n

ive

lul s

tan

dard

elo

r in

tern

aţio

nale

.” (S

trate

gia

de s

ecur

itate

naţ

iona

lă a

Rom

ânie

i, 20

01 -

docu

men

t ado

ptat

pr

in H

otăr

ârea

nr.

36 a

Șed

inţe

i com

une

a Se

natu

lui ş

i Cam

erei

Dep

uta-

ţilor

din

18

dece

mbr

ie 2

001,

pub

licat

ă în

Mon

itoru

l Ofic

ial n

r. 82

2 d

in 2

0 de

cem

brie

200

1, p

. 8-9

.)

Sunt

doar

câte

va d

intr

e d

ezi

dera

tele

pe c

are

o a

uto

rita

te c

are

răs-

punde d

e u

n d

om

eniu

atâ

t de im

port

ant

ar

trebui s

ă le

pro

move

ze

și s

ă le

aib

ă în

vedere

pentr

u ț

ara

noast

ră.

Din

păca

te, î

n c

azu

l pro

nunța

tulu

i fenom

en d

e s

ece

tă c

u c

are

ne

confr

untă

m în

ultim

a v

rem

e, n

u s

-au lu

at

măsu

ri n

ece

sare

dim

i-

nuării e

fect

elo

r. D

e a

ceea, c

ei r

esp

onsa

bili

nu a

u d

reptu

l să s

e f

ie

mândri c

ă s

unt

com

ponenții u

nui d

om

eniu

de im

port

anță

națională

.

Cad

astr

u ș

i ca

rte

fun

ciar

ă

5420

16

Te

hnol

ogia

ecoH

ORN

ETar

de p

el fa

brica

din

„tot c

e ard

e”

rve

geta

le

buru

ieni

nese

lecta

te

beg

ar, a

tern

utur

i cu

dejec

i

cren

gi, c

orzi

vde

vie

rea

bloc

urilo

rre

a se

relo

r

îire

a fer

melo

r de p

orci

rea

ferm

elor d

e pui

rest

uri

foia

se

cren

gi u

scat

e

selec

dur

i m

enaje

re

paie

grâu

, orz

, ov

z, et

cca

rton

angh

inar

e

salci

e ene

rg

misc

anth

us

rest

uri

coni

fere

coji,

tulp

ini

oare

a so

arelu

i

rand

amen

t 94-

97%

Pri

ncip

ale

le id

ei

care

sta

u la

baza

P

rog

ram

ulu

i N

ați

on

al

de C

ad

astr

u ș

i C

art

e

Fu

ncia

răA

m s

ă în

ce

rc s

ă e

xtra

g, d

in N

ota

de

fu

nd

am

en

tare

a

Ho

tărâ

rii d

e G

uve

rn p

en

tru

ap

rob

are

a p

rog

ram

ulu

i,

câte

va id

ei p

rin

cip

ale

care

sta

u la

baza

Pro

gra

mu

lui

Națio

nal d

e C

ad

ast

ru ș

i Cart

e F

un

cia

ră, p

revă

zut

a s

e

de

rula

în p

eri

oad

a 2

01

4 –

20

23

.

• Im

pactu

l m

acro

eco

no

mic

Pri

n P

rog

ram

ul N

ațio

nal d

e C

ad

ast

ru ș

i Cart

e F

un

cia

ră

se a

sig

ură

co

nd

ițiil

e p

en

tru

cre

ște

rea g

rad

ulu

i de

aco

-

pe

rire

ge

og

rafi

că a

pro

pri

etă

țilo

r în

reg

istr

ate

în s

iste

-

mu

l in

form

atic in

teg

rat

de

cad

ast

ru ș

i cart

e f

un

cia

ră.

Tere

nu

rile

şi c

lăd

irile

re

pre

zin

tă în

tre

jum

ăta

te ş

i tre

i

pătr

imi d

in a

vuţia n

aţio

nală

a m

ajo

rită

ţii s

tate

lor

(Ban

ca

Mo

nd

ială

, 20

06

). A

dm

inis

trare

a t

eri

tori

ală

şi s

iste

me

-

le d

e în

reg

istr

are

a p

rop

rie

tăţii i

mo

bili

are

joacă u

n r

ol

macro

-eco

no

mic

cru

cia

l în

co

lecta

rea, m

an

ag

em

en

tul ş

i dis

em

i-

nare

a in

form

aţiilo

r p

rivi

nd

pro

pri

eta

tea a

sup

ra im

ob

ilelo

r, u

tiliz

a-

rea ş

i valo

are

a a

ce

sto

ra.

Un

sis

tem

fu

ncţio

nal d

e c

ad

ast

ru ș

i cart

e f

un

cia

ră d

uce

la a

sig

u-

rare

a d

rep

tulu

i de

pro

pri

eta

te, p

rin

înre

gis

trări

pre

cis

e, c

are

în-

seam

nă h

ărț

i pre

cis

e a

le im

ob

ilulu

i și c

ărț

ii fu

ncia

re (

pla

nu

l ca-

dast

ral d

igital ș

i de

sch

ide

rea c

ărț

ilor

fun

cia

re), c

on

trib

uin

d, î

n

co

nse

cin

ţă, l

a d

ezv

oltare

a r

ap

idă ş

i sig

ură

a n

um

ero

ase

ele

me

n-

te d

e in

frast

ructu

ră n

aţio

nale

şi,

în c

ele

din

urm

ă, a

r fu

ncţio

na c

a

şi c

on

diţie

pre

ala

bilă

pe

ntr

u d

ezv

oltare

a m

acro

eco

no

mic

ă.

Un

sis

tem

co

mp

let

și u

nitar

de

man

ag

em

en

t al p

rop

rie

tăţilo

r im

o-

bili

are

est

e d

e in

tere

s n

aţio

nal,

de

oare

ce

: co

stu

l de

tra

nza

cţio

-

nare

est

e s

căzu

t; p

iaţa

imo

bili

ară

est

e m

ai d

inam

ică; d

ezv

oltare

a

inve

stiţiil

or

pu

blic

e s

au

pri

vate

est

e m

ai r

ap

idă; i

nve

stiţiil

e s

trăi-

ne

cre

sc; a

ctivi

tăţile

eco

no

mic

e s

e d

ive

rsif

ică. A

stfe

l, se

cre

ează

pre

mis

ele

de

zvo

ltări

i du

rab

ile a

eco

no

mie

i, în

sp

ecia

l pri

n s

tim

u-

lare

a p

roie

cte

lor

de

infr

ast

ructu

ră, c

reșt

ere

a c

ap

acității d

e a

cce

-

sare

a f

on

du

rilo

r st

ructu

rale

și s

tim

ula

rea in

vest

ițiil

or,

cre

ște

rea

gra

du

lui d

e u

tiliz

are

a t

ere

nu

rilo

r ag

rico

le, c

reșt

ere

a lo

cu

rilo

r d

e

mu

ncă c

u e

fecte

în r

ed

uce

rea ș

om

aju

lui î

n r

ân

du

l tin

eri

lor,

red

u-

ce

rea d

ife

ren

țelo

r d

intr

e s

at

și o

raș,

cre

are

a f

acili

tățilo

r d

e a

cce

s

la e

du

cație

și c

ultu

ră.

• Im

pactu

l asu

pra

med

iulu

i d

e a

faceri

Efe

ctu

l pro

pu

ne

rii l

eg

isla

tive

pre

co

niz

ate

viz

ează

stim

ula

rea m

e-

diu

lui d

e a

face

ri p

rin

:

-cre

ște

rea c

ap

acității i

nve

stițio

nale

;

-u

n m

ed

iu d

e a

face

ri c

on

cu

ren

țial p

rin

atr

ag

ere

a in

vest

ito

rilo

r

stră

ini;

-d

ezv

oltare

a p

iețe

i im

ob

iliare

pri

n c

reșt

ere

a n

um

ăru

lui d

e

tran

zacții;

-d

ezv

oltare

a ș

i im

ple

me

nta

rea p

roie

cte

lor

de

infr

ast

ructu

ră la

niv

el l

ocal ș

i re

gio

nal;

-d

inam

izare

a p

iețe

i cre

ditu

lui i

po

tecar;

-d

ezv

oltare

a in

du

stri

ei d

e p

relu

cra

re a

pro

du

selo

r ag

rico

le;

-cre

are

a p

rem

ise

lor

pe

ntr

u d

ezv

oltare

a e

xplo

ata

țiilo

r ag

rico

le

de

mare

cap

acitate

și e

ficie

nță

, pri

n c

om

asa

rea t

ere

nu

rilo

r și

intr

od

uce

rea t

ere

nu

rilo

r n

elu

cra

te în

cir

cu

itu

l pro

du

ctiv;

-cre

ște

rea g

rad

ulu

i de

ab

sorb

ție

a f

on

du

rilo

r e

uro

pe

ne

;

-cre

ște

rea n

um

ăru

lui l

ocu

rilo

r d

e m

un

că ș

i re

du

ce

rea

șom

aju

lui.

• Im

pactu

l so

cia

l

Re

aliz

are

a P

rog

ram

ulu

i Națio

nal d

e C

ad

ast

ru ș

i Cart

e F

un

cia

ră

va a

vea c

a e

fecte

:

-G

ara

nta

rea a

trib

ute

lor

refe

rito

are

la d

rep

turi

le r

eale

asu

pra

pro

pri

etă

țilo

r p

rin

însc

rie

rea a

ce

sto

ra în

cart

ea f

un

cia

ră;

-V

alo

rifi

care

a p

rop

rie

tățilo

r, p

rin

facili

tare

a o

bțin

eri

i de

fo

nd

uri

ne

ram

bu

rsab

ile ș

i su

bve

nții a

gri

co

le;

-G

ratu

itate

to

tală

la în

reg

istr

are

a p

rop

rie

tățilo

r în

sis

tem

ul i

n-

teg

rat

de

cad

ast

ru ș

i cart

e f

un

cia

ră, d

e c

are

be

ne

ficia

ză t

oate

cla

sele

so

cia

le, i

nclu

siv

ce

le d

efa

vori

zate

;

-S

pri

jinir

ea c

om

un

itățilo

r lo

cale

de

rro

mi,

care

tră

iesc

în a

șeză

ri

Cad

astr

u ș

i ca

rte

fun

ciar

ă

5620

16

info

rmale

și d

ețin

te

ren

uri

și c

on

stru

cții f

ără

acte

de

pro

pri

eta

te, î

n v

ed

ere

a c

lari

ficări

i situ

ație

i ju

rid

ice

refe

rito

are

la im

ob

il, p

recu

m ș

i în

ve

de

rea o

bțin

eri

i

acte

lor

de

ide

ntita

te;

-A

sig

ura

rea în

scri

eri

i co

recte

a d

rep

turi

lor

de

țin

ute

de

gru

pu

rile

vu

lne

rab

ile, c

on

stân

d în

pe

rso

an

e c

u

de

zab

ilită

ți, p

ers

oan

e în

vârs

tă c

are

nu

se

po

t d

ep

la-

sa o

ri c

u a

lte

de

ficie

nțe

dato

rate

vârs

tei,

an

alf

ab

eți,

min

ori

, văd

uve

, min

ori

tăți e

tnic

e c

are

nu

cu

no

sc

limb

a r

om

ân

ă, c

om

un

ități d

e r

rom

i etc

, pri

n m

on

ito

-

riza

rea s

ocia

lă ș

i asi

gu

rare

a p

art

icip

ări

i în

co

nd

iții

de

eg

alit

ate

și e

chitate

a a

ce

sto

ra la

activi

tățile

de

înre

gis

trare

sis

tem

atică;

-C

reșt

ere

a v

en

itu

rilo

r lo

cu

ito

rilo

r d

in m

ed

iul r

ura

l ca

urm

are

a im

ple

me

ntă

rii p

roie

cte

lor

de

de

zvo

ltare

locală

și r

eg

ion

ală

.

• Im

pactu

l asu

pra

med

iulu

i

Pri

n în

reg

istr

are

a s

iste

matică a

tu

turo

r im

ob

ilelo

r se

cre

ează

pre

mis

ele

pe

ntr

u în

scri

ere

a:

-ari

ilor

natu

rale

pro

teja

te N

atu

ra 2

00

0;

-zo

ne

lor

de

pro

tecţie

şi d

e s

igu

ran

ţă a

fere

nte

infr

as-

tru

ctu

rii;

-calit

ăţii d

e m

on

um

en

t is

tori

c a

imo

bile

lor;

-zo

ne

lor

de

ris

c s

eis

mic

.

Și

totu

și

mai e

xist

ă

spe

ran

ță

Pla

nif

icare

a r

ealiz

ări

i în

reg

istr

ări

i sis

tem

atice

a c

ad

ast

rulu

i, la

nsa

-

tă d

e M

inis

teru

l De

zvo

ltări

i Re

gio

nale

și A

dm

inis

trație

i Pu

blic

e -

MD

RA

P, e

ste

o p

roie

cție

care

din

sta

rt p

are

so

rtită e

șecu

lui.

Ne

pu

tem

într

eb

a: „

Pe

ce

stu

diu

s-a

baza

t o

ast

fel d

e p

red

icție

?”

Ar

fi e

xtra

ord

inar

ca a

ce

ia c

are

au

făcu

t ace

ste

pro

pu

ne

ri s

ă p

ri-

me

asc

ă s

ala

riu

pe

re

aliz

ări

le d

e p

ân

ă a

cu

m, c

um

de

altfe

l ar

fi

no

rmal.

Ast

ăzi

, în

lun

a f

eb

ruari

e a

an

ulu

i 20

16

, la a

pro

xim

ativ

un

an

de

la d

em

ara

rea p

rog

ram

ulu

i nu

s-a

u în

ce

pu

t lu

cră

rile

la n

icio

UA

T

(Un

itate

Ad

min

istr

ativ-

Teri

tori

ală

). N

u c

red

că s

e p

oate

just

ific

a o

ast

fel d

e s

itu

ație

. Ce

se

întâ

mp

lă o

are

? S

e f

ac lu

cru

ri p

e a

scu

ns,

cu

m s

-au

de

rula

t la

AN

RP

, cu

de

spăg

ub

irile

? D

e c

e n

u s

e c

om

u-

nic

ă c

u c

etă

țen

ii? S

au

ei n

u t

reb

uie

să ș

tie

? S

un

t în

tre

bări

care

încă n

u a

u r

ăsp

un

suri

, atâ

t p

en

tru

țăra

nu

l ro

mân

care

așt

eap

tă

să p

rim

easc

ă s

ub

ven

țiile

, sau

ori

ce

pro

pri

eta

r care

așt

eap

tă

solu

ții î

n a

ce

st d

om

en

iu d

e im

po

rtan

ță n

ațio

nală

, cât

și p

en

tru

ce

i

care

lucre

ază

în d

om

en

iu, c

are

nu

mai ș

tiu

ce

să în

țele

ag

ă.

Co

nfo

rm d

ecla

rație

i pri

mu

lui m

inis

tru

al R

om

ân

iei d

in d

ata

de

19

ian

uari

e 2

01

6, p

relu

ată

de

pe

site

-ul A

ge

rpre

s, „

Ave

m f

on

du

ri e

u-

rop

en

e p

en

tru

cir

ca 7

00

de

localit

ăţi c

are

ar

pu

tea f

i fin

an

ţate

în

urm

ăto

rii d

oi-

tre

i an

i, p

en

tru

a f

inaliz

a c

ad

ast

rul,

însă

am

co

nst

a-

tat

în d

iscu

ţia d

e a

stăzi

(n

.r. -

cu

co

nd

uce

rea M

DR

AP

) că p

rob

le-

ma n

u e

atâ

t lip

sa f

inan

ţări

i, cât

mo

du

l de

org

an

izare

a A

ge

nţie

i

de

Cad

ast

ru, d

ar

mai a

les

voin

ţa la

niv

el l

ocal a

au

tori

tăţilo

r lo

cale

la n

ive

lul c

om

un

elo

r d

e a

se

imp

lica în

ace

st e

fort

de

cad

ast

rare

.”

Ce

bin

e c

ă s

-a a

flat

de

ace

st s

ub

iect! D

ar

ce

se

face

în c

on

ti-

nu

are

și c

um

? S

au

răm

ân

em

la c

ap

ito

lul c

on

stată

ri ș

i cu

ban

ii

pie

rdu

ți?

Din

an

ul 2

02

0 n

u s

e v

or

mai p

rim

i su

bve

nții,

dacă n

u a

i cad

ast

rul

rezo

lvat.

Ace

st a

n s

e a

pro

pie

cu

pași

re

pe

zi. A

co

ntin

ua s

ă lu

cre

zi

spo

rad

ic n

u f

ace

altce

va d

ecât

să c

on

tin

ui h

ao

sul e

xist

en

t, în

mai

toate

părț

ile în

cad

ast

ru ș

i să f

aci s

erv

icii

do

ar

pe

ntr

u c

erc

uri

de

inte

rese

, țăra

nu

l ro

mân

aju

ng

ân

d d

in n

ou

să f

ie u

mili

t și

să p

lă-

teasc

ă p

en

tru

incap

acitate

a c

elo

r care

pro

mit ș

i nu

fac n

imic

.

Cin

e îi

va r

ăsp

un

de

sim

plu

lui c

etă

țean

în a

nu

l de

gra

ție

20

20

?

Am

avu

t b

an

i, am

înce

rcat,

am

făcu

t st

rate

gii,

dar

și d

e d

ata

ace

ast

a n

e-a

înfr

ân

t si

ste

mu

l.

De

spre

cad

ast

ru s

e v

orb

eșt

e d

in a

nu

l 19

91

, cân

d în

loc c

a L

eg

ea

nr.

18

/1

99

1 p

rivi

nd

fo

nd

ul f

un

cia

r, să

fie

cu

pla

tă c

u c

ea a

cad

as-

tru

lui,

ace

ste

a a

u f

ost

se

para

te ș

i iată

un

de

s-a

aju

ns.

Mă în

tre

b c

ine

est

e t

otu

și r

esp

on

sab

il d

e a

ce

st d

om

en

iu? C

ine

se a

flă la

bu

toan

e?

În in

ten

ția u

no

r o

am

en

i care

și-

au

do

rit

să m

iște

cad

ast

rul a

fo

st

o c

ofi

nan

țare

de

60

lei/

imo

bil

fix,

care

era

de

stin

ată

ace

lora

ce

înd

răzn

eau

să d

em

are

ze în

reg

istr

are

a s

iste

matică a

cad

ast

rulu

i

pe

se

cto

are

cad

ast

rale

. În

să, d

in P

arl

am

en

t a ie

șit

alt-

ce

va: „

Pla

ta d

est

inată

co

fin

an

țări

i pre

văzu

te la

alin

.

(12

5)

se f

ace

de

cătr

e A

ge

nția N

ațio

nală

, în

lim

ita b

u-

ge

tulu

i ap

rob

at,

ulte

rio

r fi

naliz

ări

i în

reg

istr

ări

i sis

te-

matice

la n

ive

lul u

nității a

dm

inis

trativ-

teri

tori

ale

” -

Le

-

ge

a n

r. 1

50

/2

01

5 p

en

tru

mo

dif

icare

a ș

i co

mp

leta

rea

Le

gii

cad

ast

rulu

i și a

pu

blic

ității i

mo

bili

are

nr.

7/1

99

6,

art

. 9, a

lin 1

26

. Ar

fi in

tere

san

t d

e ș

tiu

t cin

e a

avu

t

ace

ast

ă in

terv

en

ție

. Po

ate

atu

nci v

om

pu

tea c

on

stata

cin

e s

e a

scu

nd

e în

sp

ate

le u

no

r d

eciz

ii d

e im

po

rtan

ță

națio

nală

, în

să d

est

inate

do

ar

un

or

seg

me

nte

din

ce

tățe

nii

Ro

mân

iei.

Ca p

art

e a

so

cie

tății c

ivile

, ap

recie

m c

ă a

vem

dre

p-

tul s

ă f

im in

form

ați. D

e c

e s

e r

efu

ză d

ialo

gu

l? C

um

se

gara

nte

ază

dre

ptu

rile

şi l

ibe

rtăţile

de

mo

cra

tice

fu

nd

a-

me

nta

le, a

sig

ura

rea b

un

ăst

ări

i, si

gu

ran

ţei ş

i pro

tecţie

i

ce

tăţe

nilo

r R

om

ân

iei?

Dra

gi r

esp

on

sab

ili d

in d

om

en

iu, a

iub

i țara

nu

est

e o

ruși

ne

, ci o

dato

rie

, mai a

les

cân

d a

i aju

ns

să d

eciz

i

soart

a c

on

frațilo

r tă

i. N

u p

oți s

ă la

nse

zi o

re

form

ă a

tât

de

mare

pe

țară

și a

po

i să c

on

stați c

ă n

u a

i no

rme

le

teh

nic

e d

e a

plic

are

. Un

de

su

nt

spe

cia

liștii?

De

ce

nu

sun

t b

ăg

ați în

se

am

ă? S

un

t p

rea m

ari

inte

rese

le?

Mă în

tre

b u

nd

e e

ste

man

ualu

l calit

ății,

fun

dam

en

tat

pe

pro

ce

du

rile

ce

tre

bu

ie s

ă c

on

du

că la

re

aliz

are

a s

iste

-

mu

lui i

nte

gra

t d

e c

ad

ast

ru ș

i cart

e f

un

cia

ră?

Exi

stă u

n s

iste

m in

form

atic la

niv

el n

ațio

nal,

care

de

bin

e d

e r

ău

fu

ncțio

ne

ază

, de

ce

nu

se

do

reșt

e u

nif

or-

miz

are

a s

iste

mu

lui?

Nu

are

cin

e s

ă-ș

i asu

me

re

spo

n-

sab

ilita

tea? S

-au

te

rmin

at

oam

en

ii d

e s

tat

și d

e b

ine

din

Ro

mân

ia? O

ri la

ro

mân

i nu

se

po

ate

și d

ori

ți s

ă

do

ved

iți a

ce

st lu

cru

?

Într

-o în

tâln

ire

pe

un

su

bie

ct

leg

at

de

un

pro

iect

de

ce

rce

tare

în d

om

en

iu, u

n în

alt f

un

cțio

nar

pu

blic

, atu

nci

cân

d i-

am

atr

as

ate

nția c

ă d

om

nia

sa e

ste

re

pre

zen

-

tan

tul G

uve

rnu

lui R

om

ân

iei ș

i răsp

un

de

de

pro

gra

me

le

de

inte

res

națio

nal,

pe

lân

gă r

efu

zul p

rim

it, m

-a a

cu

zat

că e

u a

m d

ori

t să

de

mo

nst

rez

că ș

i la r

om

ân

i se

po

ate

.

Oare

ast

a e

ste

o p

rob

lem

ă? A

fo

st u

n ș

oc ș

i mi-

am

dat

seam

a c

ă e

ste

de

part

e ț

inta

pe

care

do

resc

să o

atin

g

eu

și c

on

ce

tățe

nii

me

i.

Și t

otu

și în

Ro

mân

ia m

ai e

xist

ă s

pe

ran

ță. E

xist

ă o

a-

me

ni m

ici c

are

po

t să

facă lu

cru

ri m

ari

, iar

ce

asu

l ist

o-

rie

i va m

arc

a f

ap

tul c

ă în

an

ul D

om

nlu

i 20

16

, în

Ro

mâ-

nia

mai e

ste

de

lucru

, la c

ara

cte

r, la

re

spo

nsa

bili

tate

, la

calit

ate

și e

ficie

nță

.

Și p

en

tru

că s

pe

ran

ța m

oare

ultim

a, n

e p

rop

un

em

să

de

mo

nst

răm

că t

ine

rii s

tud

en

ți d

in R

om

ân

ia, c

are

stu

-

dia

ză c

ad

ast

rul,

au

ob

ligația s

ă s

chim

be

lucru

rile

și

spe

răm

ca o

am

en

ii d

e b

ine

, fo

rmato

rii d

e o

pin

ie ș

i ori

-

ce

alți o

am

en

i de

bu

nă c

red

ință

vo

r sp

rijin

i ace

st d

e-

me

rs, a

șa în

cât

Pro

gra

mu

l Națio

nal d

e C

ad

ast

ru ș

i

Cart

e F

un

cia

ră s

ă f

ie în

văța

t și

ap

licat

în R

om

ân

ia.

Su

rsa w

ww

.an

ecp

i.ro

Cad

astr

u ș

i ca

rte

fun

ciar

ă

5958

2016

Imun

itat

ea p

asiv

ă -

un m

od d

e ap

ărar

e în

sez

onul

rec

eD

R. V

IOR

ICA

CH

IUR

CIU

, MED

IC V

ETER

INA

R, D

OC

TOR

ÎN Ș

TIIN

ȚE M

EDIC

ALE

- R

OM

VA

C C

OM

PA

NY

S.A

.

Imuniz

area

pasiv

ăE

xist

ă s

itu

ații c

are

țin

de

alte

rare

a s

au

scăd

ere

a im

un

ității î

nn

ăsc

ute

, cân

d

org

an

ism

ul n

u m

ai e

ste

cap

ab

il să

pro

du

că a

ntico

rpi,

pe

ntr

u a

se

ap

ăra

co

ntr

a u

no

r in

fecții (

bo

lnavi

cro

nic

i, b

ă-

trân

i, o

rgan

ism

e s

lăb

ite

, co

pii,

bo

li au

-

toim

un

e). În

ace

ste

situ

ații,

ce

rce

tări

-

le m

ed

icale

înce

arc

ă s

ă s

up

line

asc

ă

ace

ast

ă s

lăb

ire

a o

rgan

ism

ulu

i, p

rin

in-

tro

du

ce

rea im

un

izări

i pasi

ve, c

are

co

n-

stă în

ad

min

istr

are

a d

e a

ntico

rpi “

gata

făcu

ți”

de

cătr

e a

lt o

rgan

ism

. Ace

st lu

-

cru

se

re

aliz

ează

pri

n a

dm

inis

trare

a d

e

an

tico

rpi m

od

ern

i (im

un

og

lob

ulin

e Y

-

IgY

), “

fab

ricați d

e g

ăin

ă”,

ext

rași

din

ou

.

Oul H

iperi

mun

Pro

du

sele

care

co

nțin

ace

ste

imu

-

no

glo

bu

line

Y s

un

t su

plim

en

te a

li-

me

nta

re ș

i se

găse

sc s

ub

fo

rmă d

e

ou

inte

gra

l - O

ul H

ipe

rim

un

; su

b f

or-

mă d

e li

chid

- Im

un

oin

stan

t M

ultip

lu;

gra

nu

lă -

Im

un

oin

stan

t G

și s

ub

fo

rmă

de

g

el ș

i sp

ray.

Ace

ste

pro

du

se s

un

t

natu

rale

și a

u p

rop

rie

tăți p

reve

ntive

și t

era

pe

utice

în d

ife

rite

afe

cțiu

ni a

le

Sis

tem

ul im

unol

ogic

al u

nui o

rgan

ism

repr

ezin

tă u

n „p

eret

e in

vizi

bil”,

car

e ne

apă

ră d

e la

cel

e m

ai b

anal

e ră

celi,

pân

ă la

infe

cții

grav

e. În

con

diții

nor

mal

e, fi

ecar

e or

gani

sm p

osed

ă m

ecan

is-

me

imun

e, s

peci

aliz

ate,

prin

car

e se

real

izea

ză u

n ră

spun

s im

un, m

anife

stat

prin

pro

duce

re d

e an

ticor

pi c

ontra

uno

r age

nți p

atog

eni.

Ace

asta

est

e o

imun

itate

act

ivă

natu

rală

, înn

ăscu

tă. E

xist

ă si

tuaț

ii câ

nd o

rgan

ism

ul tr

ebui

e st

imul

at p

rin v

acci

nare

, pen

tru a

pro

duce

anu

miți

ant

icor

pi s

pe-

cific

i con

tra u

nor b

acte

rii s

au v

irusu

ri. A

ceas

tă m

etod

ă se

num

ește

imun

izar

e ac

tivă

artif

icia

lă. Î

n am

bele

situ

ații,

org

anis

mul

est

e ca

pabi

l să-

ți pr

oduc

ă si

ngur

ant

icor

pii.

Ant

icor

pii n

umiți

și i

mu-

nogl

obul

ine

sunt

sub

stan

țe p

rote

ice

spec

ifice

cu

o an

umită

stru

ctur

ă, c

are

au c

apac

itate

a de

a

se u

ni c

u an

tigen

ul (b

acte

rie s

au v

irus)

, car

e a

serv

it la

imun

izar

ea o

rgan

ism

ului

, în

scop

ul d

e a-

l ne

utra

liza

și e

limin

a di

n or

gani

sm.

org

an

ism

ulu

i.

Ace

ste

a r

ep

rezi

ntă

o r

esu

rsă v

alo

roa-

să d

e im

un

og

lob

ulin

ă Y

(an

tico

rpi)

, cu

mu

ltip

le a

van

taje

de

tip

ul r

ap

idității

acțiu

nii

lor,

avâ

nd

ro

l im

po

rtan

t în

susț

ine

rea o

rgan

ism

ulu

i în

fața

div

er-

selo

r ag

resi

un

i, co

ntr

ibu

ind

la în

tări

rea

imu

nității s

ale

. Ace

ste

imu

no

glo

bu

line

Y s

un

t ext

rase

din

gălb

en

ușu

l ou

ălo

r

ob

țin

ute

de

la g

ăin

i (G

allu

s d

om

est

i-

cu

s) im

un

izate

activ

(vaccin

ate

) cu

di-

feri

te

an

tig

en

e.

Acți

une ș

i mod

de a

dm

inis

trare

Pro

du

sele

co

nțin

imu

no

glo

bu

line

Y (

an

tico

rpi p

rod

uși

de

găin

ă)

co

n-

tra u

no

r ag

en

ți p

ato

ge

ni c

are

ne

po

t

afe

cta

săn

ăta

tea, c

a:

Esc

he

rich

ia c

oli,

Str

ep

toco

ccu

s p

ne

um

on

iae

, Acin

e-

tob

acte

r b

au

man

nii,

Sta

ph

ylo

co

ccu

s

au

reu

s, K

leb

sie

lla p

ne

um

on

iae

, Sal-

mo

ne

lla e

nte

ritid

is, S

alm

on

ella

typ

hi-

mu

riu

m, P

seu

do

mo

nas

ae

rug

ino

sa,

Clo

stri

diu

m d

iffi

cile

- s

po

ri, C

lost

ri-

diu

m d

iffi

cile

- c

orp

i bacte

rie

ni,

Clo

s-

trid

ium

dif

ficile

- a

nato

xin

a, C

an

did

a

alb

ican

s, H

elic

ob

acte

r p

ylo

ri ș

i Str

ep

-

toco

ccu

s m

uta

ns.

Pro

du

sele

pe

bază

de

Ig

Y s

e f

olo

sesc

, în

mo

d s

pe

cia

l,

pe

ntr

u d

istr

ug

ere

a u

no

r tu

lpin

i bacte

-

rie

ne

re

zist

en

te la

an

tib

iotice

.

Ace

ste

a s

e a

dm

inis

tre

ază

fie

ora

l (p

e

gu

ră), f

ie s

ub

fo

rmă d

e p

icătu

ri în

nas

sau

la n

ive

lul p

ielii

, în

fu

ncție

de

caz

și, d

e a

sem

en

ea, s

ing

ure

sau

în a

so-

cie

re c

u m

ed

icam

en

tele

pre

scri

se d

e

me

dic

ul c

ura

nt,

fără

a a

fecta

acțiu

ne

a

lor.

Mai m

ult, s

e p

ot

folo

si în

sarc

i-

nă ș

i ală

pta

re, n

eavâ

nd

re

acții a

dve

r-

se. P

rod

use

le t

reb

uie

ad

min

istr

ate

cu

pru

de

nță

, do

ar

la p

ers

oan

ele

ale

rgic

e

la o

u, l

a

mo

du

l ge

ne

ral.

Su

plim

en

tele

alim

en

tare

din

gam

a

Imu

no

inst

an

t se

po

t fo

losi

de

cătr

e

pe

rso

an

ele

de

to

ate

vârs

tele

(co

pii

și

ad

ulți)

, în

ge

ne

ral c

u u

n s

iste

m im

un

slăb

it (

dia

be

t, b

oli

cro

nic

e e

tc), m

ai

ale

s în

cazu

l exp

un

eri

i la o

situ

ație

pro

vocato

are

, de

infe

cții,

cu

un

ul d

in

ag

en

ții p

ato

ge

ni f

ață

de

care

, în

ou

l

hip

eri

mu

n, e

xist

ă im

un

og

lob

ulin

e Y

spe

cif

ice

.

Pro

du

sul s

e a

dre

sează

și p

ers

oa-

ne

lor

cu

vârs

te

de

pe

ste

65

de

an

i,

care

se

co

nfr

un

tă c

u f

en

om

en

ul d

e

imu

no

sen

esc

en

ță (

slăb

ire

a s

iste

mu

-

lui i

mu

n).

În c

on

clu

zie

, Ou

ăle

hip

eri

mu

ne

și p

ro-

du

sele

din

Gam

a Im

un

oin

stan

t re

-

pre

zin

tă u

n s

pri

jin im

un

itar

natu

ral,

care

asi

gu

ră im

un

itate

a p

asi

vă a

or-

gan

ism

ulu

i, aju

tân

du

-l s

ă d

ep

ășe

asc

ă

situ

ații d

ific

ile.

Zo

ote

hn

ie

6020

16

Pro

ducț

ii bune,

sati

sfa

cți

i fi

nancia

re„A

m în

che

iat

an

ul 2

01

5 c

u m

ultă b

ucu

rie

, cu

satisf

acția

că n

-am

mu

ncit d

eg

eab

a”,

spu

ne

mân

dru

de

re

aliz

ări

le

lui F

lori

an

Ian

cu

, fe

rmie

r d

in G

răd

iște

a -

Ilf

ov.

Te

hn

icia

n

ag

ron

om

de

me

seri

e, F

lori

an

Ian

cu

a r

eu

șit

an

ul t

recu

t

la c

ultu

ra d

e f

loare

a-s

oare

lui o

pro

du

cție

de

42

00

kg

la h

ecta

r, „c

um

nu

am

făcu

t n

icio

dată

de

cân

d lu

cre

z în

Dru

mul

căt

re s

ucce

s ne

cesi

tă p

rice

pere

și

dăru

ire

MIH

AEL

A P

REV

END

A

ag

ricu

ltu

ră”.

Și l

ucre

ază

de

vre

o 5

5 d

e a

ni.

Fără

irig

ații,

dar

cu

pri

ce

pe

rea d

ob

ân

dită în

an

i de

exp

eri

en

ță ș

i,

de

sig

ur,

cu

dăru

ire

, în

an

ul a

gri

co

l 20

14

-20

15

fe

rmie

rul i

lfo

vean

a o

bțin

ut

o p

rod

ucţie

de

8 t

on

e d

e p

oru

mb

la h

ecta

r și

6 t

on

e

de

grâ

u/h

a. C

ultu

ra d

e r

ap

iță i-

a a

du

s o

pro

du

cție

mai m

ică d

e-

cât

în a

lți a

ni,

dar

totu

și s

atisf

ăcăto

are

, 30

00

kg

/h

a. „

De

şi a

nu

l

a f

ost

fo

art

e d

ific

il, a

m c

ău

tat

să a

plic

ăm

te

hn

olo

gie

de

vârf

, să

nu

re

nu

nţă

m la

nim

ic d

in c

ee

a c

e s

e p

oate

face

cu

ltu

rilo

r ag

ri-

co

le. F

ăcân

d a

ce

st lu

cru

, dân

du

-le

ate

nţia c

uve

nită, a

m p

rim

it ş

i

răsp

lata

. Du

pă o

exp

eri

en

ţă d

e 5

0-5

5 d

e a

ni î

n m

un

ca c

âm

pu

lui,

ştiu

fie

care

bo

b c

e p

oate

să f

acă ş

i ce

cap

acitate

are

. În

fie

care

an

face

m p

rob

e, s

ele

ctă

m, f

ace

m lo

turi

exp

eri

me

nta

le. A

șa a

le-

ge

m s

ăm

ân

ța p

otr

ivită p

en

tru

fe

rma n

oast

ră. A

po

i, ave

m m

aşi

ni

şi t

racto

are

pe

rfo

rman

te, e

lectr

on

izate

, pre

gătim

te

ren

ul c

u m

are

gri

jă, e

xecu

tăm

lucră

rile

ag

rico

le în

tim

pu

l op

tim

. E m

are

lucru

dacă a

i ştiu

t şi

ai p

rin

s m

om

en

tul p

otr

ivit s

ă p

ui s

ăm

ân

ţa în

pă-

mân

t. P

en

tru

ast

a, î

nain

te d

e s

em

ăn

at

urm

ări

m b

ule

tin

ele

me

teo

şi d

acă v

ed

em

că u

rme

ază

plo

i băg

ăm

ime

dia

t u

tila

jele

la p

reg

ătit

Ianc

u Fl

oria

n

Din

fer

mă

în f

erm

ă

6220

16

tere

nu

l, se

măn

ăm

şi d

acă n

e-a

pri

ns

plo

aia

cu

ltu

ra în

păm

ân

t, am

re

zolv

at

tre

ab

a”,

po

vest

eșt

e F

lori

an

Ian

cu

.

Ne

mu

lțu

mir

ile f

erm

ieru

lui s

un

t le

gate

de

pre

țul d

e v

a-

lori

ficare

al p

rod

ucție

i ag

rico

le, 6

2 d

e b

an

i pe

ntr

u k

i-

log

ram

ul d

e g

râu

, 52

de

ban

i kilo

gra

mu

l de

po

rum

b,

rap

iţa a

vân

du

t-o

cu

1,2

lei/

kg

și f

loare

a-s

oare

lui c

u

1,2

5 le

i/kg

. Pre

țuri

mai m

ici d

ecât

în u

rmă c

u d

oi a

ni

cân

d p

rod

ucțiile

au

fo

st m

ai m

ici.

„Pre

ţuri

le n

-au

fo

st

cin

e ş

tie

ce

, am

avu

t n

oro

c d

e p

rod

ucții m

ari

. Cu

do

i

an

i în

urm

ă a

m a

vut

pro

du

cţii m

ai m

ici ş

i am

câşt

igat

ban

i mai m

ulţi.

Dacă n

-aş

fi a

vut

pro

du

cţiile

pe

care

le-

am

făcu

t, aş

fi f

ost

în p

ierd

ere

. Pro

du

cţiile

ne

-au

aju

tat,

au

fo

st m

ari

şi î

ntr

-un

fe

l am

co

mp

en

sat.”

De

po

zita

rea

pro

du

cție

i și v

alo

rifi

care

a la

mo

me

ntu

l op

ort

un

ar

fi u

n

pas

spre

un

câșt

ig m

ai b

un

. De

ocam

dată

, la f

erm

a d

in

Gră

diș

tea, j

ud

ețu

l Ilf

ov

exi

stă n

iște

sp

ații a

le v

ech

iulu

i

CA

P, d

e c

irca 5

00

de

to

ne

. „In

ten

țio

ne

z să

co

nst

ruie

sc

o h

ală

de

40

00

-50

00

de

to

ne

ca s

ă d

ep

ozi

tăm

şi s

ă

vin

de

m m

ai t

ârz

iu p

rod

ucţia, c

ân

d p

rețu

l ne

po

ate

ad

u-

ce

un

ve

nit c

on

sid

era

bil”

, n

e-a

zis

Flo

rian

Ian

cu

.

So

cie

tate

a A

gri

co

la G

răd

iște

a, c

on

du

să d

e F

lori

-

an

Ian

cu

, are

în e

xplo

ata

re a

zi 1

10

0 d

e h

ecta

re ș

i

fiin

țează

din

19

90

, cân

d a

po

rnit c

u 2

00

de

he

cta

re.

30

de

he

cta

re d

in s

up

rafa

ța lu

cra

tă în

pre

zen

t su

nt

în p

rop

rie

ta-

te. „

Vre

au

să m

ai c

um

păr

tere

n, d

ar

e g

reu

pe

ntr

u c

ă în

zo

na m

ea

cu

mp

ără

fo

art

e m

ulți s

trăin

i și o

fert

ele

lor

sun

t m

ai b

un

e. A

u b

an

i,

se îm

pru

mu

tă m

ai u

șor

ca n

oi d

e la

băn

ci,

nu

po

t țin

e p

asu

l cu

stră

inii.

Acu

m p

rețu

l un

ui h

ecta

r e

ste

în ju

r d

e 5

50

0 e

uro

.”

Flo

rian

Ian

cu

a în

ce

pu

t cu

utila

je r

om

ân

eșt

i, u

ne

le d

intr

e e

le

mai e

xist

ă ș

i lu

cre

ază

și a

zi în

fe

rmă, d

ar

ne

voia

l-a îm

pin

s cătr

e

ach

izițio

nare

a d

e t

racto

are

, co

mb

ine

și m

ași

ni a

gri

co

le s

trăin

e,

pe

rfo

rman

te. „

Me

rgân

d t

reab

a b

ine

am

co

nsi

de

rat

că e

ste

ne

ce

-

sar

să n

e d

otă

m c

u u

tila

je m

ai p

erf

orm

an

te, c

are

să n

e a

sig

ure

o

pro

du

cţie

mai b

un

ă. U

ne

le u

tila

je le

-am

cu

mp

ăra

t cu

aju

toru

l fo

n-

du

rilo

r e

uro

pe

ne

, am

acce

sat

un

pro

iect

SA

PA

RD

și a

m c

um

pă-

rat

do

uă t

racto

are

mari

şi d

ou

ă c

om

bin

e p

erf

orm

an

te, i

ar

alte

uti-

laje

, se

măn

ăto

ri, s

cari

ficato

are

, plu

gu

ri e

tc le

-am

cu

mp

ăra

t fă

ră

pro

iecte

, am

re

inve

stit p

rofi

tul,

am

mai a

pe

lat

la b

ăn

ci,

la le

asi

ng

.

Ave

m m

ecan

izato

ri f

oart

e b

ine

pre

gătiţi, s

ufl

etişt

i, au

gri

jă d

e u

ti-

laje

. Am

un

om

care

su

pra

veg

he

ază

cu

m s

un

t exp

loata

te ș

i în

tre

-

ţin

ute

utila

jele

. Mă g

ân

de

sc c

ă la

fie

care

cin

ci a

ni e

bin

e s

ă m

ai

vii c

u u

n t

racto

r n

ou

, o c

om

bin

ă n

ou

ă.”

Fe

rma v

eg

eta

lă d

in lo

calit

ate

a il

fove

an

ă G

răd

iște

a a

re v

iito

r

avâ

nd

în v

ed

ere

că p

e u

rme

le p

rop

rie

taru

l ei F

lori

an

Ian

cu

calc

ă

ne

po

tul,

tân

ăr

stu

de

nt

la d

rep

t în

să, d

ar

care

co

che

tează

cu

ag

ri-

cu

ltu

ra d

e m

ic, f

iind

cre

scu

t în

fe

rmă.

Din

fer

mă

în f

erm

ă

6420

16

lap

tele

cu

ch

eltu

ieli

mai m

ici d

ecât

no

i, vi

n c

u p

reţu

ri

mic

i și p

rim

esc

și s

ub

ven

ții m

ai m

ari

. Sta

tul n

ost

ru n

u

ne

aju

tă c

u n

imic

! No

i aju

tăm

sta

tul p

lătin

du

-ne

dări

-

le, s

ala

riaţii a

u c

ărț

i de

mu

ncă, p

lătim

imp

ozi

t p

e p

rofi

t,

plă

tim

imp

ozi

t p

e d

ivid

en

de

şi n

oi d

e f

ap

t n

u lu

ăm

di-

vid

en

de

le, p

en

tru

că in

vest

im în

co

ntin

uare

să f

ace

m

ce

va. A

sta e

situ

aţia. D

eci n

oi,

care

su

nte

m p

rop

rie

tari

,

patr

on

i, fa

ce

m p

rofi

t. P

lătim

imp

ozi

tul p

e p

rofi

t. D

up

ă

imp

ozi

tul p

e p

rofi

t p

lătim

imp

ozi

tul p

e d

ivid

en

de

. Nu

luăm

div

ide

nd

ele

, le

inve

stim

, dar

tot

plă

tim

imp

ozi

tul.

Ar

tre

bu

i ca c

el p

uţin

să n

e f

ie r

ed

us

imp

ozi

tul p

e d

ivi-

de

nd

e. D

acă t

ot

inve

stim

să n

u m

ai p

lătim

atâ

ta im

po

-

zit.

Vre

m s

ă a

vem

şi n

oi,

ferm

ele

mari

acce

s la

fo

nd

uri

eu

rop

en

e, s

ă a

vem

şi n

oi a

cce

s la

su

bve

nţii m

ai m

ari

,

să a

vem

şi n

oi a

cce

s la

to

t ce

au

acce

s fe

rmie

rii d

in

afa

ră, c

a s

ă p

ute

m ţ

ine

pasu

l cu

ei.

Altfe

l est

e d

ific

il să

ne

de

zvo

ltăm

”, ara

tă C

lau

diu

Davi

țoiu

.

Cla

udiu

Dav

ițoiu

Și fe

rmele

mari

merit

ă

atenția

sta

tulu

iS

pre

de

ose

bir

e d

e s

ecto

rul v

eg

eta

l, zo

ote

hn

ia în

ain

tează

an

e-

voio

s, s

ecto

rul l

ap

telu

i fiin

d c

el m

ai l

ovi

t d

e p

rob

lem

e. C

u t

oate

că p

rețu

l lap

telu

i de

vacă ș

i-a r

eve

nit u

n p

ic, t

ot

nu

est

e la

niv

e-

lul a

nilo

r 2

01

3-2

01

4, s

pu

ne

ne

mu

lțu

mit C

lau

diu

Davi

țoiu

, ce

l care

ad

min

istr

ează

Ag

roin

daf

Afu

mați (

Ilfo

v), s

ocie

tate

care

de

țin

e o

ferm

ă d

e 1

30

0 t

au

rin

e d

e la

pte

și a

re în

exp

loata

re c

irca 1

20

0

he

cta

re d

e t

ere

n a

gri

co

l pe

care

se

cu

ltiv

ă c

ere

ale

, po

rum

b s

iloz,

po

rum

b b

oab

e, l

uce

rnă, o

rz, t

oate

pe

ntr

u f

erm

a d

e a

nim

ale

. „C

u

sacri

ficii

am

re

uși

t să

tre

ce

m p

est

e im

pasu

l pro

vocat

an

ul t

recu

t

de

pre

țul m

ic a

l lap

telu

i. N

u a

m m

ai f

ăcu

t in

vest

iții.

Acu

m, l

a în

ce

-

pu

t d

e 2

01

6, p

rețu

l pe

ntr

u la

pte

și-

a m

ai r

eve

nit, d

ar

tot

e m

ic ș

i

cu

gre

u f

ace

m f

ață

. Un

fe

rmie

r care

face

nu

mai c

ultu

ră m

are

e

asi

gu

rat.

În c

az

că n

u f

ace

pro

du

cţie

ia n

işte

ban

i de

la a

sig

ură

ri

şi r

ezo

lvă p

rob

lem

a. N

oi,

cre

scăto

rii d

e a

nim

ale

de

ge

ab

a lu

ăm

ban

i de

la a

sig

ură

ri –

că ş

i no

i su

nte

m a

sig

ura

ţi –

dacă n

-ave

m

ce

să d

ăm

de

mân

care

la a

nim

ale

. Cu

ban

ii n

-ai c

e c

um

păra

,

dacă n

u s

e f

ace

pro

du

cţie

ve

ge

tală

în ţ

ară

. De

-a lu

ng

ul t

imp

ulu

i

am

inve

stit în

ge

ne

tică, î

nsă

n-a

m in

vest

it d

e p

ildă în

infr

ast

ructu

-

ră, î

n g

est

ion

are

a g

un

oiu

lui d

e g

rajd

. Ave

m p

rod

ucţia d

e la

pte

în

jur

de

27

-28

de

litr

i pe

cap

de

vacă p

e z

i. P

oate

că a

m p

ute

a s

ă

ob

ţin

em

mai m

ult d

acă a

m in

vest

i, d

ar

e g

reu

. Am

asi

gu

rat

co

n-

fort

ul a

nim

ale

lor,

însă

cu

mai m

ultă c

he

ltu

ială

cu

fo

rţa d

e m

un

că,

cu

mai m

ultă c

he

ltu

ială

cu

me

can

izare

a f

aţă

de

gra

jdu

rile

care

sun

t m

od

ern

izate

, au

tom

atiza

te”,

spu

ne

cu

am

ără

ciu

ne

în g

las

Cla

ud

iu D

avi

țoiu

.

În o

pin

ia f

erm

ieru

lui i

lfo

vean

, o f

erm

ă z

oo

teh

nic

ă d

e m

ări

me

a

ce

lei p

e c

are

o d

ețin

e e

ris

can

t d

e ț

inu

t fă

ră ir

igații.

De

ace

ea,

inte

nția e

ste

să c

on

stru

iasc

ă n

iște

pu

țuri

pe

ntr

u a

irig

a 5

0-6

0 d

e

he

cta

re d

e lu

ce

rnă. Î

nsă

, cu

fin

an

țare

de

la b

ăn

ci ș

i nu

de

la U

ni-

un

ea E

uro

pe

an

ă. „

Vre

m s

ă f

ace

m n

işte

pu

ţuri

pe

ntr

u c

a m

ăcar

să

reu

şim

să ir

igăm

50

-60

ha d

e lu

ce

rnă, c

a s

ă f

ace

m 4

-5 c

oase

pe

an

. In

vest

iția

ast

a în

seam

nă c

âte

va s

ute

de

mii

de

eu

ro. N

u r

e-

uşi

m c

u f

on

du

ri e

uro

pe

ne

, pe

ntr

u c

ă în

ge

ne

ral a

cce

sul l

a b

an

ii

eu

rop

en

i est

e g

reu

pe

ntr

u f

erm

ele

mari

. Nu

luăm

pu

ncta

j, p

en

tru

că s

un

t n

işte

gri

le în

care

fe

rme

le m

ari

nu

ob

țin

pu

ncta

j. N

oi t

re-

bu

ie s

ă n

e d

ezv

oltăm

pe

co

nt

pro

pri

u. F

erm

ele

mari

din

Ro

mân

ia,

care

to

tuşi

dau

pro

du

cţia d

e la

pte

, în

pro

ce

nte

, ce

a m

ai m

are

din

ţară

, au

răm

as

în u

rmă c

u in

vest

iţiil

e. E

u a

m f

ost

în a

fară

, în

Un

-

gari

a, î

n P

olo

nia

, în

Slo

vacia

. Să ş

tiţi c

ă t

oţi n

e-a

u în

tre

cu

t în

do

-

me

niu

l in

vest

iţiil

or,

ferm

ele

mari

aco

lo s

un

t d

ezv

oltate

. No

i, aic

i

în R

om

ân

ia n

e d

ezv

oltăm

de

stu

l de

gre

u, p

reţu

l lap

telu

i e m

ic, n

u

pu

tem

să b

en

efi

cie

m d

e f

on

du

ri e

uro

pe

ne

şi r

ăm

ân

em

în u

rmă

cu

inve

stiţiil

e. R

ăm

ân

ân

d în

urm

ă c

u in

vest

iţiil

e n

u ţ

ine

m p

asu

l

cu

co

ncu

ren

ţa f

ăcu

tă d

e c

eila

lți f

erm

ieri

eu

rop

en

i, care

pro

du

c

67

de 1,5

-2 or

i mai

mic

GAZ

de 3-

4 ori

mai

mic

CEri

rand

amen

t 94

-97%

de 2-

3 ori

mai

mic de

4-5 o

ri mai

mic

term

ice

injec

tor,

radi

ante

ecoH

OR

NE

T

i-P

E-m

La g

hic

ito

are

Un

tip

vin

e la

gh

icito

are

. Aia

îi p

rive

ş-

te p

alm

a:

- G

roazn

ic. S

oacră

-ta v

a m

uri

pe

ste

do

uă z

ile.

- A

sta ş

tiu

şi f

ără

tin

e. P

e m

ine

mă in

-

tere

sează

dacă v

oi f

i pri

ns

sau

nu

!

Ras s

au

tu

ns

Un

re

stau

ran

t fo

art

e e

leg

an

t. U

nu

l din

-

tre

clie

nţi ş

i-a le

gat

şerv

eţe

lul l

a g

ât.

Șe

ful d

e s

ală

ch

eam

ă o

spăta

rul ş

i îi

spu

ne

:

- A

trag

e-i

, te

ro

g, p

olit

ico

s, a

ten

ţia, c

ă

aic

i nu

se

ob

işn

uie

şte

aşa

ce

va!

Osp

ăta

rul s

e d

uce

la c

lien

t şi

-l în

tre

a-

bă p

rie

ten

os:

- C

e d

ori

ţi, r

as

sau

tu

ns?

Pu

tere

de c

on

vin

gere

La o

masă

, în

tr-u

n b

ar,

stăte

a u

n n

en

e

care

dăd

ea p

e g

ât

pah

ar

du

pă p

ah

ar.

De

fie

care

dată

cân

d t

erm

ină u

n p

a-

har,

se u

ita în

bu

zun

aru

l căm

ăşi

i.

Intr

igat,

barm

an

ul î

l în

tre

ab

ă:

- D

e c

e v

ă t

ot

uitaţi în

bu

zun

aru

l căm

ă-

şii d

up

ă f

iecare

pah

ar?

- A

m a

co

lo o

po

ză c

u n

eva

stă-m

ea.

Cân

d m

i se

pare

fru

mo

asă

, mă d

uc

acasă

!

Înti

neri

re

Mari

a s

e în

toarc

e d

e la

mag

azi

n c

u o

pălă

rie

no

ua. C

ătr

e Io

n:

- M

ă, I

oan

e, s

ă v

ezi

, mi-

a z

is v

ân

zăto

a-

rea c

ă p

ălă

ria a

sta m

ă f

ace

să p

ar

cu

10

an

i mai t

ân

ără

.

La c

are

Io

n:

- Ș

i-atu

nci d

e c

e n

u ţ

i-ai l

uat

tre

i?

Recla

mă

Re

cla

ma u

nu

i in

stitu

t d

e c

osm

etice

:

„Nu

flir

taţi c

u f

em

eia

atr

ăg

ăto

are

ce

iese

de

pe

po

art

a n

oast

ră! S

-ar

pu

tea

să f

ie s

oacra

du

mn

eavo

ast

ră.”

Mo

tive d

e d

ivo

rț

Mări

a d

iscu

tă c

u p

rie

ten

a e

i

fran

ţuzo

aic

ă.

- D

acă m

ă în

şeală

Io

n o

dată

, îl i

ert

.

Dacă m

ă în

şeală

a d

ou

a o

ară

div

orţ

ez,

că d

oar

n-o

i sta

cu

un

re

cid

ivis

t.

Mari

an

ne

sp

un

e:

- D

acă m

ă în

şeală

Je

an

o d

ată

, eu

îl

înşe

l de

do

uă o

ri. D

acă m

ă în

şeală

a

do

ua o

ară

, îl î

nşe

l de

10

0 d

e o

ri, c

a s

ă-

mi v

ărs

năd

ufu

l. D

acă m

ă în

şeală

şi

a t

reia

oară

, div

orţ

ez,

că d

oar

nu

m-o

i

face

cu

rvă d

in c

au

za lu

i!

Ion

mo

ralist

Ion

se

tre

zeşt

e în

to

iul n

op

ţii s

ing

ur,

în

pat,

fără

ne

vast

ă-s

a, M

ari

a. I

ese

afa

ră

şi o

cau

tă. D

up

ă c

eva

tim

p, o

găse

ş-

te lâ

ng

ă o

căp

iţă f

ăcân

d d

rag

ost

e c

u

Gh

eo

rgh

e ş

i îi z

ice

:

- C

e f

aci,

Mări

e? M

âin

e, p

oim

âin

e t

e-o

i

pri

nd

e ş

i cu

ţig

ara

…

Întâ

iul

Ion

şi M

ari

a în

pat:

- M

ări

e, f

ii si

nce

ră, s

un

t p

rim

ul b

ărb

at

din

via

ţa t

a?

- M

ă, I

oan

e, s

-ar

pu

tea, c

ă îm

i pari

cu

no

scu

t!

No

ap

tea n

un

ţii

Ion

şi M

ari

a în

no

ap

tea n

un

ţii.

Mari

a

stăte

a în

pat,

într

-o ţ

inu

tă s

exy

, şi î

l aş-

tep

ta p

e Io

n, c

are

se

uita p

e f

ere

ast

ră.

Aşt

eap

tă e

a o

jum

ăta

te d

e o

ră, d

up

ă

care

îi s

pu

ne

:

- H

ai,

mă Io

an

e, c

e f

aci a

co

lo?

- S

tai,

fă, c

ă v

in a

cu

!

Încă o

jum

ate

de

oră

şi M

ari

a z

ice

:

- H

ai,

mă Io

an

e, c

ă t

e a

şte

pt! S

un

t n

u-

mai a

ta! I

a-m

ă!

- H

o, f

ă, c

ă v

in a

cu

, ce

te

gră

be

şti a

şa?

Pe

ste

încă o

jum

ate

de

oră

, Mari

a s

e

du

ce

la Io

n, s

up

ăra

tă:

- H

ai,

mă, c

e n

aib

a f

aci a

co

lo?

Ion

, în

gân

du

rat,

uitân

du

-se

în c

on

tin

u-

are

pe

fe

reast

ră, s

pu

ne

:

- F

ă, M

ari

o, a

vea d

rep

tate

tata

că-i

fru

-

mo

asă

no

ap

tea n

un

ţii!

Do

rin

ță

Ioan

e, a

căzu

t o

ste

a, p

un

e-ţ

i o d

ori

nţă

.

- M

i-am

pu

s-o

!

- Ș

i ce

mai a

şte

pţi?!

Ceart

ă

Într

-o s

eară

, Io

n ş

i Mări

e, d

up

ă o

ce

ar-

tă în

focată

, ho

tără

sc s

ă n

u-ş

i mai v

or-

be

asc

ă. S

e p

un

ei î

n p

at,

iar

Ion

, care

tre

bu

ia s

ă s

e t

reze

asc

ă d

e d

imin

eaţă

îi sc

rie

un

bile

ţel M

ări

ei:

„Tre

zeşt

e-m

ă

la o

ra 5

”.

Dim

ine

aţa

, la o

ra 1

0, s

e t

reze

şte

şi I

on

.

Ne

rvo

s n

evo

ie m

are

, se

uită în

pat

şi

găse

şte

un

alt b

ilet: „

Est

e o

ra 5

, bo

ule

.

Tre

zeşt

e-t

e!”

Pe p

ere

te

Se

ara

la c

ulc

are

, în

pat.

Mar

ia: I

oan

e !

Ion:

C

e-i

, fă, l

asă

-mă s

ă d

orm

!

Mar

ia: I

oan

e!

Ion:

N

o, z

i od

ată

!

Mar

ia: U

ite

că a

vem

o p

loşn

iţă p

e

pe

rete

.

Ion:

D

ar

ce

-ai v

rea s

ă a

vem

, un

Re

mb

ran

dt!?!

Neru

șin

are

Ion

o p

rin

de

pe

Mari

a c

u G

he

org

he

,

ce

l mai b

un

pri

ete

n a

l său

, în

pat..

.

- M

ăi,

ne

me

rnic

ule

, to

cm

ai t

u, c

el m

ai

bu

n p

rie

ten

al m

eu

, cu

so

ţia m

ea, î

n

patu

l me

u, f

ără

ru

şin

e, ş

i zic

i că m

ă

resp

ecţi c

a p

e n

ime

ni a

ltu

l, şi

te

ro

g

măcar

să t

e o

pre

şti c

ân

d v

orb

esc

cu

tin

e...!!!

Pe d

rum

Ion

şi G

he

org

he

se

întîln

esc

la u

n c

olţ

de

str

ad

ă. Î

ntr

eab

ă Io

n p

e G

he

org

he

:

- U

nd

e m

eri

, mă?

- N

u ş

tiu

! Da' t

u u

nd

e m

eri

, mă?

- N

u ş

tiu

!

- N

o, a

tun

ci h

ai p

-aci c

ă-i

mai

ap

roap

e...

Care

pe c

are

Ion

şi G

he

org

he

:

- S

erv

us,

Io

an

e, c

e f

aci?

- B

ine

, mi-

am

luat

sco

ncs.

..

- Ș

i un

de

-l ţ

ii?

- A

păi î

n p

at,

la p

icio

are

.

- D

a' n

u p

ute

!?

- B

a d

a, d

ar

s-o

învă

ţa e

l…

De

la...

Goo

gu a

duna

te

Zâm

biț

i, vă

ro

g!

• T

ole

ran

ță e

xc

ele

ntă

la

erb

icid

.

• C

om

ba

tere

ro

bu

stă

și d

e în

cre

de

re a

bu

ruie

nilo

r.

• C

ea

ma

i b

un

ă g

en

eti

că

.

Util

izaț

i cu

prec

auție

pro

duse

le fi

tosa

nita

re. C

itiți

înto

tdea

una

etic

heta

și i

nfor

maț

iile

desp

re p

rodu

s în

aint

e de

util

izar

e. A

tenț

ie la

sim

bolu

rile

și in

dica

țiile

de

peric

ol.

Urm

ăreș

te în

totd

eaun

a p

erfo

rman

ța m

axim

ă.

6820

16

Grâuldeclinatla infinit