PUZ_Abator

7/29/2019 PUZ_Abator

1/45

PLAN URBANISTIC ZONAL

PUZ Zona Abator


2/45

FOAIE DE CAPAT

Denumire proiect: PUZ Zona Abator

Faza: P.U.Z.

Beneficiar: sc Goldale Real Estatesrl

Proiectant general:

sc SUBCONTROL srl

Proiect: nr. 1123.07.1septembrie 2006


3/45

COLECTIV DE ELABORARE

ef proiect : ing. Antonia Rasovan SUBCONTROL S.R.L.

Arhitecturi urbanism: arh. Radu D. Radoslav PLANCONTROL S.R.Larh. Daniel Tellman

Coordonator urbanism: arh. Cosmin Bloju S.C ATELIER TREI S.R.L

Ridicari topografice:ing. Liviu Langa S.C GEOCAD&ASOCIATII S.R.L

Circulaie, drumuri:ing. Dan Percec SC PATH ROUTHS S.R.L

Alimentare cu api canalizare:

ing. Simona Fantanaru S.C PROWASER S.R.L


4/45

BORDEROU PIESE SCRISE SI DESENATEA. PIESE SCRISECERERE TIPFOAIE DE CAPT pag. 1COLECTIV DE ELABORARE pag. 2MEMORIU PUD pag. 3

ANEXA FOTO pag. 38STUDIU DE PREFEZABILITATE RACORD ELECTRIC pag. 42STUDIU GEOTEHNIC pag. 51BORDEROU ACTE OFICIALE

- Ordin de plata taxa exercitare drept de semnatura- Certificat de drept de semnatura PUR- Certificat de urbanism nr.4904 din 13.08.2006

- Extras CF nr.16650 Timisoara- Fisa corpului de proprietate- CUI SC GOLDALE- Aviz Sanitar- Aviz Pompieri- Aviz Apararea Civila- Aviz Comisia de Circulatie

- Aviz Directia Patrimoniu- Aviz Serviciu Juridic- Aviz Serviciu Administrarii Fondului Funciar- Aviz Comisia de Monumente

- Aviz Unic (retele existente)

- Aviz AQUATIM

- Adresa SC COLTERM SAB. PIESE DESENATE

1. plan incadrare 1:5000 vizat spre neschimbare PMT2. plan situatie 1:500 vizat spre neschimbare PMT3 Extras PUG vizat spre neschimbare PMT


5/45

MEMORIU DE PREZENTARE

1. INTRODUCERE

1.1. Date de recunoastere a documentatiei

Denumirea lucrarii: PUZ Zona Abator

Beneficiar: sc Goldale Real Estate srl

Proiectant general: sc SUBCONTROL srl

Proiect nr.: 1123.07.1

Data elaborarii: septembrie 2006

1.2. Obiectul lucrarii

Prin prezenta documentatie se face propunerea de realizare unui ComplexComercial 2S+P+4E si a unui Complex de birouri, hotelier si de locuinte de2S+P+11E in incinta fostului Abator de pe b-dul Eroilor de la Tisa.

D t ti t t f it t d il l ii 350 /


6/45

municipiului Timisoara pr. IPROTIM nr.34233/010B.

n cadrul acestor studii, pentru zona studiata n cadrul P.U.Z.ului de fata,propunerile de urbanism au prevazut ca functiunea zonei sa fie una de Interdictietemporara de construire pana la aprobare PUZ / Schimbare de functiune.

Planul Urbanistic Zonal stabileste strategia si reglementarile necesare rezolvariiproblemelor de ordin functional, tehnic si estetic din cadrul zonei studiate. Studiulare n vedere urmatoarele categorii de probleme:

- Amenajarea urbanistica a teritoriului considerat si refunctionalizarea acestuia.

- Asigurarea echiparii tehnico- edilitare a zonei: alimentarea cu apa, canalizarea,sistemul de ncalzire, alimentarea cu energie electrica, telefonizare, alimentareacu gaz.

- Reabilitarea, conservarea si protectia mediului.

1.3. Surse documentare

Pentru ntocmirea acestui Plan Urbanistic Zonal au fost studiate si s-au culesdate si informatii din documentatiile realizate anterior acestui studiu. Lucrarilefolosite ca surse de documentare sunt:

- Planul de amenajare a teritoriului administrativ al municipiului Timisoara

pr.IPROTIM nr.34.233/010/B.

- Planul Urbanistic General al municipiului Timisoara pr.IPROTIMnr.34.233/010/Kb.


7/45

2. STADIUL ACTUAL DE DEZVOLTARE URBANISTICA

2.1. Evolutia zonei

Zona luata in studiu se afla amplasata pe teritoriul administrativ al municipiuluiTimisoara, in intravilanul municipiului, pe terenul fostului Abator al orasului.

Abatorul a incetat sa mai functioneze ca atare in urma cu aproximativ 20 de ani,iar de atunci s-a degradat constant, ajungand in stadiul actual de ruina.

In anul 2000, proprietarul din acea vreme a dorit constructia unui Mall in incintaabatorului, dar a renuntat la proiect cat si la proprietate din cauza duratei

rezolvarii avizelor.Avizele pentru PUZ au fost in cele din urma solutionate, si proiectul de PUZ afost aprobat prin Hotararea de Cosiliu Local nr. 47 din 02/27/2001, investitia nu amai avut insa loc, datorita retragerii de pe piata a investitorului.

2.2. Caracteristicile principale sunt urmatoarele:

Suprafata cuprinsa in studiu- 50.000 mp.

- Amplasarea in zona centrala a municipiului Timisoara, teren la cca. 1kmdecentrul orasului Timisoara.

Situatia administrativa :

- Teritoriul administrativ si intravilan al municipiului Timisoara.

Situatia juridica :

P i t t i t


8/45

suprafata plana, usor denivelata, in care balteste apa in perioadele cu precipitatiiabundente, sau la topirea zapezilor.

Amplasamentul nu este afectat de fenomene fizico-mecanice care sa-ipericliteze stabilitatea prin fenomene de alunecare.Pe amplasament se afla platforme betonate, camine de vizitare ale sistemelor dealimentare cu apa si canalizare dezafectate, precum si vechea gospodarire

subterana a abatorului.

Din punct de vedere geologic, zona apartine Bazinului Panonic, coloanalitologica a acestui areal cuprinzand un etaj inferior afectat tectonic si o cuverturaposttectonica.Cuvertura posttectonica incepe cu formatiunile senoniene, dispuse transgresiv si

dicordant peste depozite mezozoice mai vechi sau direct peste cristalin, lipsindinsa, in general in zonele cu fundament ridicat. Depozitele senoniene sunt de omare diversitate faciala, fiind reprezentate prin : conglomerate, calcare, calcaregrezoase, gresii calcaroase, sisturi argiloase cu straturi de carbuni, dupa careurmeaza gresii marnoase si microconglomerate.La sfarsitul Senonianului regiunea a fost exondata, ciclul de sedimentarereluandu-se cu formatiunile neogene, bine dezvoltate si dispuse trangersiv si

discordant peste formatiunile mai vechi.In final, depozitele cuaternare care constituie in aceasta regiune, terenurile defundare, au o raspandire larga. Ele sunt reprezentate, in general, prin trei tipurigenetice de formatiuni :

Aluvionare aluviuni vechi si noi ale raurilor care strabat regiunea si intrain constitutia teraselor si luncilor acestora :

Gravitationale reprezentate prin alunecari de teren si deluvii de panta, cese dezvolta in zona de rama a depresiunii ; Cu geneza mixta (eoliana, deluvial-proluviala) reprezentate prin argile cu

concretiuni fero-manganoase si depozite de piemont


9/45

o Temperatura maxima absoluta: +40C; Precipiatatii:

o Media anuala: 631 mm;

Regimul eolianRegimul eolian indica o frecventa mai mare a vanturilor din sectorul vestic, cu

precipitatii bogate si viteze medii ale acestora de 3...4 m/s. Vantul dominant batedin sectorul vestic (15%).

Adancimea de inghetAdancimea de inghet in zona cercetata este de 70 cm, conform STAS 6054 77

Seismicitatea zoneiAmplasamentul se incadreaza din punct de vedere seismic in zona D, avandcoeficientul seismic Ks = 0,16 iar perioada de colt Tc = 1,0 sec (Normativul P 100

92, pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte si socialculturale).

Categoria geotehnica

Datele geotehnice specifice pentru amplasamentul avut in vedere au rezultat dinstudiul geotehnic nr. 104/02.02.2006, elaborat de firma SC. CARA SRL.

Pentru ncadrarea preliminara a lucrarii menionate ntr-una din categoriilegeotehnice ( care se face nainte de cercetarea terenului i care poate fi

eventual schimbata n fiecare faza a procesului de proiectare i de execuie) s-ainut seama de prevederile normativului NP 074/2002, Anexa B.

F t ii d d i d i l t h i i t i t i t h i


10/45

Conform tabelului B4 normativul NP074/2002, pentru totalul de 12 puncte risculgeotehnic este moderat, categoria geotehnic 2.

Categoria geotehnic 2, include tipuri uzuale de ncercri asupra terenului ilucrri i fundaii fr riscuri anormale sau condiii de teren si de solicitare

neobinuite. Categoria geotehnic 2 oblig la obinerea de date cantitative icalcule geotehnice, dar cu folosirea ncercrilor de rutina pentru laboratori deteren, pentru proiectarea i execuia construciei.

Cercetari geotehnice si stratificatia

Pentru intocmirea Studiului Geotehnic pe amplasamentul cercetat s-au executat4 (patru) foraje geotehnice F1....F4 conduse pana la adancimi de -10,00 m. Peparcursul executarii forajelor s-au prelevat probe de pamant tulburate sinetulburate care au permis stabilirea coloanei stratigrafice a terenului defundare.S-au executat de asemenea si 6 (sase) penetrari dinamice medii PDM 1...PDM6, cu masa berbecului de 350 kg si inaltimea de cadere de 50 cm, conul avand o

suprafata de 15 cm2

, conduse pana la adancimi de -7,50... -10,00 m.In ANEXA 1 sunt prezentate pozitiile de amplasament ale acestora.Rezultatele tuturor determinarilor si analizelor efectuate in laborator suntprezentate in Fisele de foraj F1...F4 si in buletinele de analiza din ANEXA 1.Stratificatia terenului de fundare din amplsament este caracterizata destratificatia forajelor F1...F4 :

FORAJUL F10,00...-0,20 m Sol vegetal ;-0,20...-1,00 m Nisip argilos gri-cenusiu, cu incluziuni feruginoase, plastic

vartos si consistent ;1 00 2 20 m Nisip mijlociu mare gri cenusiu cu incluziuni feruginoase in


11/45

FORAJUL F20,00...-0,50 m Sol vegetal ;-0,50...-2,00 m Nisip fin-mijlociu maroniu, cu rar pietris, in stare de indesare

medie ;-2,00...-4,00 m Nisip mare-mijlociu maroniu, cu rar pietris, in stare de indesare

medie ;

-4,00...-5,10 m Nisip mare cu pietris gri-galbui, in stare indesata ;-5,10...-8,70 m Nisip mare-mijlociu, gri-cenusiu cu rar pietris, in stare indesata ;-8,70...-9,00 m Argila nisipoasa gri, plastic vartoasa ;-10,00 m...in jos Stratul continua.

FORAJUL F3

0,00...-0,60 m Sol vegetal ;-0,60...-1,80 m Nisip fin-mijlociu maroniu, in stare afanata ;-1,80...-2,50 m Nisip mare maroniu-galbui, cu rar pietris, in stare afanata ;-2,50...-3,00 m Argila prafoasa maronie-gri, plastic consistenta ;-3,00...-5,40 m Nisip mijlociu gri-cenusiu, in stare de indesare medie ;-5,40...-8,50 m Nisip fin gri-cenusiu cu rar pietris, in stare indesata ;-8,50...-9,50 m Nisip mare-mijlociu cu pietris, gri-cenusiu, in stare indesata ;

-9,50...-10,00 m Nisip fin gri-cenusiu, in stare indesata ;-10,00 m...in jos Stratul continua.

FORAJUL F40,00...-0,40 m Sol vegetal ;-0,40...-1,80 m Nisip Fin prafos maroniu, in stare de indesare medie ;

-1,80...-2,60 m Nisip fin prafos maroniu, in stare de indesare medie ;-2,60...-3,60 m Nisip mare-mijlociu maroniu, in stare de indesare medie ;-3,60...-5,70 m Nisip mare cu pitris, maroniu, in stare indesata ;-5,70...-7,20 m Nisip mare cu pietris, gri-cenusiu, in stare indesata ;-7,20...-8,00 m Nisip argilos cenusiu-verzui, plastic consistent ;8 00 9 50 Ni i ijl i i t i i i i t i d t


12/45

Apa subterana

Apa subterana a fost interceptata in toate forajele executate in amplasamentavand cote variabile dupa cum urmeaza :

F1 -4,20 m

F2 -2,00 mF3 -2,00 mF4 -2,70 m

Nivelul apei subterane poate avea variatii pe adancime pe un interval de inaltimede 0,40 m.

Buletinul de analiza chimica a apei prelevata din forajul F1 este prezentat inANEXA 1 si Tabelul 1.

In concluzie, luand in considerare prescriptiile NE 012-99, referitoare la clasa deexpunere a constructiilor in conditiile de mediu se considera ca betoaneleutilizate pentru realizarea elementelor de infrastructura se incadreaza in clasa deexpunere 2a (mediu umed Moderat), cu agresivitate chimica mica si medie

asupra otelurilor.In cazul betonului utilizat pentru realizarea fundatiilor, recomandam o clasaminima de beton C 16/20, corespunzatoare clasei de expunere 2a, conformTabelului 5.4, din Normativul NE 012 99.

Concluzii si recomandari

Pentru constructiile cu regim de inaltime pana la P+2E pot fi adaptate sisteme defundare directa de la cota de -1,20 m in jos. In ANEXA 3 este prezentat rezultatulcalculului capacitatii portante a terenului de fundare efectuat conform STAS3300/2-85, valorile obtinute pentru o fundatie cu dimensiunile in plan L=2,00 m siB 2 00 ti t d f d D 1 20 fii d t l


13/45

2.4. Circulatia Rutiera existenta

In ultimii doi ani, circulatia din zona centrala inspre zona de sud a orasului siretur a fost modificata, prin introducerea de sensuri unice.

Aleea FC Ripensia este asadar artera principala cu sens unic de mers insprePodul Michelangelo. Bulevardul Eroilor de la Tisa este legatura est-vest intre b-

dul Mihai Viteazu, str. Aries, FC Ripensia si Calea Buziasului, si este prins inprogramul Primariei Timisoara de modernizare a strazilor impreuna cuinfrastructura sa, programat pentru lucrari in cursul anului 2007.Strada 1 Decembrie deserveste si circulatiei tramvaielor in zona studiata, si aresens unic pentru autovehicule, inspre Calea Buziasului, iar strada Deliblata facelegatura intre Eroilor si 1 Decembrie.

In momentul de fata, rezolvarea intersectiei FC Ripensia cu Eroilor (prinsemafoare) este una provizorie, care nu functioneaza perfect. Problemele aparinca de la iesirea de pe strada Daliei inspre Eroilor, iesirea din ComplexulStudentesc inspre sud.O alta problema apare la autogara improvizata din spatele Salii Olimpia, cu odensitate de autocare foarte mare, care incurca toata circulatia pe intregul traseual b-dului Eroilor.

2.5 Monumentul Istoric

Scurt istoric

Intre anii 1901-1903 profesorul arhitect Laszlo Szesztay propune un plan

de sistematizare ce se concentreaza asupra fostei arii de interdictie deconstruire a Timisorii, situata intre Cetate si suburbiile sale. Spatiul urban propussa completeze suprafata dintre Maiere si Fabric este restrans la doua strazi -bulevardul Eroilor si strada 1 Decembrie - ce vor lega cele doua suburbii si vordelimita la nord si la sud spatiul ocupat actualmente de Abator. Constructiab t l i t l t i i 1904 i t fi li t i 1905


14/45

latura de sud a cvartalului ocupat de abator este propusa o piata, un parcplantat, Piata Bihor. Pe planul municipiului Timisoara din anul 1947 se poateobserva amplasarea unei piete saptamanale in cvartalul situat la est de cel alabatorului.

Toate aceste date dovedesc importanta acordata acestui cvartal alabatorului in sistemul urban nou creat si chiar influenta sa in relatiile urbane.

Dupa 1989 abatorul isi reduce activitatea pana la incetarea totala aacesteia. In anii ce urmeaza in vecinatatea abatorului se amplaseaza obiectivedefinitorii pentru structura si functiunile urbane limitrofe. Zona creste inimprotanta prin aparitia Complexului Studentesc, prin amplasarea intre str.Eroilor si 1 Decambrie, in continuarea abatorului, a salii Olimpia (1967-1968) a

Centrului Regional de Afaceri (2005) si a sediului bancar BRD (1999), intreagazona isi schimba statulul. In urma tuturor acestor actiuni rezulta o zona ceimpune prin pozitia sa in cadrul structurii orasului o cat mai grabnica reactivareprin functiuni de larg interes public, fapt intarit si de planul urbanistic general alTimisorii din 1999.

Evolutia ansamblului de arhitectura

Lucrarile de constructie ale abatorului, pe amplasamentul propus de planulde sistematizare al orasului din anii 1901-1903, sunt incepute in anul 1904 sifinalizate in anul 1905. La data de 1 iunie 1905 are loc inaugurarea abatorului,proiectul apartinand arhitectului sef al orasului de atunci, Laszlo Szekely.

Ansamblul initial al abatorului a fost proiectat si construit avandu-se in

vedere o compozitie clasica, cu doua axe puternice la intersectia carora a fostamplasata piesa ce domina pe verticala intreg ansamblul turnul abatorului. Axamajora a compozitiei este axa strazii Nero (astazi strada Daliei). Aceasta stradaa fost conceputa, in acelasi plan de sistematizare din 1901-1903, sub forma unuibulevard, avand ultimul tronson cu un prospect larg, pentru a oferi deschiderea

ii bl l i b t l i St d N i d f


15/45

acestora, la etaj existand patru apartamente pentru personalul inferior. Turnulpropriu zis functiona ca turn de apa, aici fiind amplasate doua rezervoare ceaprovizionau cu apa intrega incinta a abatorului.

Axa secundara a compozitiei strabate halele de sacrificare a animalelor,dispuse perpendicular pe axa majora, in lateralele turnului.

Pararel cu aceste hale si dispuse in spatele lor sunt amplasate doua

cladiri, pentru adapostirea animalelor ce urmau a fi sacrificate.In timp se constata lipsa anumitor functiuni necesare unei bune desfasurari

a activitatii abatorului si se construiesc noi corpuri de cladire ce adapostescateliere de intretinere si alte anexe. Imaginea acestora urmeaza imagineaansamblului initial, dar nu mai respecta compozitia acestuia, fiind amplasateindiferent fata de axele de compozitie.

In anii 1911 1912 se construieste in incinta abatorului, dar independentde acesta, o fabrica de gheata.Datorita aglomeratiei ce se crea la poarta abatorului, intre anii 1933

1934 se construieste pe latura de sud-vest o a doua poarta, flancata pe ambeleparti de doua cladiri cu rol administrativ birouri si casierie.

In tot acest rastimp, corpul de cladire ce adapostea spatiile frigorificesufera transformari continue prin adaugiri de noi spatii, schimbarea tehnologiei si

implicit a conformatiei spatiilor, supraetajari.In perioada comunismului activitatea abatorului se diversifica si se

intensifica. Urmeaza un nou val de cladiri, de aceasta data indiferente si lacompozitia ansamblului initial, deja greu sesizabila din interiorul incintei datoritacladirilor construite pana atunci, si de asemenea indiferente fata de imagineacorpurilor ansamblului initial.

Dintre cladirile noi, marea majoritate sunt anexe de dimensiune mica simedie ce paraziteaza corpurile existente.Se construiesc insa si cateva cladiri de dimensiuni comparabile cu cele ale

ansamblului initial (centrala termica, un nou corp frigorific) ce reusesc sadestabilizeze echilibrul compozitiei initiale ( turnul abatorului este obturat pel d d d d tii f i ifi ) Cl di il t it i


16/45

Situatia existenta a ansamblului.

Astazi, cladirile ansamblului abatorului sunt luate in evidenta in listamonumentelor istorice cod LMI 2004 cu indicativul TM-II-m-A-06134. Intregulansamblu beneficiaza de o zona protejata perimetrala. Foto 1

Cladirile construite in prima etapa sunt unitare atat din punct de vedere al

compozitiei ansamblului cat si din punct de vedere stilistic. Acestea reprezinta unmod de abordare a arhitecturii industriale tipic inceputului de secol XX, situandu-se la confluenta dintre arhitectura utilitara si cea de reprezentare. Structuracladirilor este de zidarie de caramida, halele de sacrificare, ce aveau nevoie dedeschideri mai mari, avand in interior stalpi metalici si ferme de lemn ce preiauaceste deschideri. Fatadele sunt tratate unitar, fiind ornamentate cu caramidaaparenta ce subliniaza soclurile, ancadramentele golurilor si cornisele.

Casele ce flancheaza intrarea principala, sunt construite pe zidarieportanta de caramida, avand subsol si parter. Fatadele sunt tencuite si decoratecu elemente de caramida aparenta. Cornisele sunt evazate, avand streasinainfundata cu panouri casetate din lemn. La extremitatile cladirilor acoperisul estesustinut de cate doua perechi de console de lemn, de asemenea ornamentate.Cladirile au la fatada principala frontoane mediane decorate cu crenelurile care

se regasesc apoi la partea superioara a turnului.Cu toate ca la exterior cele doua case sunt identice, acestea aveau

functiuni diferite: una functiona drept locuinta directorului abatorului, cea de-adoua fiind utilizata de administratie ca spatiu pentru birouri si laboratoare.

In prezent ambele sunt intr-o stare relativ buna, necesitand doar reparatiipunctuale.

Halele de sacrificare a animalelor si de transare a carnii sunt, deasemenea, identice la exterior, fiind situate perpendicular pe axa de simetrie aansamblului, de o parte si de alta a turnului. Structura lor este din zidarie decaramida. Deschiderile mari au fost preluate de stalpii metalici din interior si defermele de lemn care sustin acoperisul. Stalpii metalici din fonta au in partea

i t i tii b f d it l i l i fii d it ti d


17/45

Fatadele sunt tencuite, soclul, ancadramentele si cornisa fiind subliniate prinplacaje de caramida aparenta.

In timpul unele goluri au fost modificate fiind obturate partial sau total si auaparut noi goluri. Peretii au fost perforati de diverse trasee de instalatii.

Fatadele posterioare au fost parazitate partial sau total de noi constructii

care s-au lipit de cladirea existenta. Acest proces a fost urmat de deschidereaunor noi goluri pentru a asigura legaturi intre cladiri.

Datorita apelor pluviale a caror sistem de scurgere a fost avariat (cornisadistrusa, copertinele intrarilor) a dus la distrugerea tencuielii exterioare. Foto 4

Turnul Abatorului este format dintr-o cladire P+1 din care porneste turnulpropriu-zis. La parter a adapostit spatii pentru macelari iar la etaj patruapartamente pentru functionari. Turnul a primit inca de la inceput rolul de asustine rezervoarele de apa. Structura este din zidarie de caramida, planseelefiind pe o structura de lemn. Sarpanta are o structura de lemn fiind acoperitainitial cu solzi de ciment. Partea superioara a turnului era acoperita cu un coifpronuntat care constituia un reper urban, accentuand importanta acestei cladiri.

Acesta era acoperit cu solzi de ciment. Fatada este decorata cu placaje de

caramida aparenta care, ca si in cazul celorlalte cladiri ale ansamblului initial,subliniaza registrele orizontale, ancadramentele ferestrelor si cornisa cladirii.Decoratia turnului este mai pretioasa, fiind mai atent lucrata. Anumite zone suntaccentuate cu piatra (un fronton deasurpa usii de intrare, consolele care sustinpartea evazata turnului si colonetele amplasate in cele patru colutri ale partiisuperioare a turnului). Cornisa acoperisului este puternic evazata si sustinutaprintr-un sistem de console de lemn. Fatadele laterale si cea posterioara au fostparazitate cu cladiri anexa care s-au lipit de acestea si cu trasee aeriene deinstalatii. Coiful acoperisului turnului a fost dezafectat in timp. Partea exterioara astructurii decorative de lemn, de sustinere a cornisei este deteriorata partial.

Aceasta cladire este cel mai bine conservata din intregul ansamblu al abatorului.


18/45

2.6. Ocuparea terenurilor

- Zona studiat are suprafaa total de 50.000mp.

- Fondul construit existent in zona este mixt, vechi (datand din anul 1905) si nou(construit ncepnd cu anii 1950).

- Cladirile din vecinatate sunt in regim de inaltime ce ajunge si pana la P+5, P+8sau P+10 (blocurile din spatele Centrului de Afaceri)

- Zona dispune de ample spaii verzi amenajate, aflate in nordul parcelei studiatepe str. Eroilor si in sud, parcul P-ta Bihor pe str 1Decembrie. In zona mai existaun spatiu verde neamenajat intre zona Abator si Sala Olimpia (vest).

- Sub aspect juridic terenurile din zona studiat sunt terenuri proprietate privat

2.7. Echiparea tehnico - edilitar existenta

2.7.1. Lucrri de ap - canal existente

Pe amplasament in momentul de fata exista un canal care face legatura ntre B-dul Eroilori str. 1 Decembrie prin incinta abatorului si este amplasat la aprox.65 m fata de limita de proprietate din dreptul strazii Caras.

Acest canal va fi scos din functiune n anul 2008 si se poate anula peteritoriul incintei urmand a se pastra punctul de iesire a canalului la str.1Decembrie ca punct de racord al noii investitii.

In zona exista urmatoarele retele de apa-canal:-pe str.1 Decembrie- apa 125 mm ; canal 220 cm-pe str.Deliblata- apa 80 mm ; canal CL. 60/50 cm-pe B-dul Eroilor de la Tisa - apa 275 mm ; canal OV.40/60 cm


19/45

2.7.3. Retele de gaze naturale situatie existenta

Pe strada Gutemberg colt cu strada B-dl Eroilor de la Tisa, exista o retea degaze naturale, presiune medie, care este dimensionata corespunzator pentru aputea prelua consumatorii de gaze naturale necesari obiectivului nostru.

2.7.4. Retele de incalzire centralizata existenta pe amplasament

In momentul de fata, paralel cu strada Deliblata, amplasamentul este traversatde doua conducte supraterane de diametru 1000mm, montate pe stalpi debeton, apartinand SC COLTERM SA

2.8. Probleme de mediu

Zona studiata este lipsita de factori de poluare majori. In vecinatate nuexista agenti economici cu activitate cu impact semnificativ asupra mediului, saualte elemente, care nu sunt compatibile cu complexul propus.

Terenul este plat si nu prezinta riscuri naturale de mediu. Factorii depoluare relativa a mediului natural sunt : traficul auto din zona.

2.9. Optiuni ale populatiei

Propunerile prevazute in aceasta documentatie se inscriu in planurile dedezvoltare urbanistica si arhitecturala, dupa cum s-a aratat mai sus.

Realizarea obiectivului propus ar aduce zonei - care actualmente este intr-o dizarmonie anacronica cu functiunile existente in vecinatate - un element deplusvaloare atat socio-economic, cat si peisagistic.

2.10. Disfunctionalitati

A t l d i l i t ii i f t l t i i t l i


20/45

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTIC

Elemente de tem

3.1.Date generale

Planul urbanistic zonal propune schimbarea functiunii existente, impartind zonaintr-una de comert si loisir/ entertainment, si una de birouri, hotel si locuire.

In momentul actual orasul sufera de un dezechilibu sever, intre noile centrecomerciale din nordul orasului si marile cartiere dormitor din sud. Datoritafaptului ca pentru a trece din partea de nord in cea de sud este nevoie sa trecipeste 2 bariere, canalul Bega si calea ferata, intreaga viata a orasului esteperturbata de aceasta migratie continua.In acest sens, Complexul Comercial propus, care va avea sub acelasi acoperismulte dintre functiunile deja existente in marile centre comerciale din nord, vaputea satisface nevoile crescande ale populatiei din jumatatea sudica a orasului.Comertul si loisir-ul lipsesc aproape cu desavarsire in sud daca este sa calculamprocentual raportat la numarul de locuitori.

Cartiere intregi, unele dintre ele avand cea mai mare densitate de locuitori dinoras sunt private de aceste functiuni in apropierea lor.Intreaga circulatie a orasului este gatuita la cele prea putine puncte de treceredinspre sud spre nord, cum ar fi podurile de pasajele.

Concret, se doreste construirea unui Centru Comercial in locul fostului abator,pastrand turnul si fatadele corpurilor laterale conform avizului Comisiei deMonumente nr. 2190/13.11.2006, constructia noua urmand sa ocupe 25.000mpla sol, si aproximativ 60.000mp desfasurati. Functiunea propusa este de comertsi petrecere a timpului liber, cladirea urmand sa adaposteasca un complexcomercial cu magazine, sali de cinema, restaurante si cafenele. Cladirea va fi

t it 4 t j t i i 2 t j l b l


21/45

Accesul inspre parcarea din subsol se va face de pe strada nou propusa, dintreCentrul Comercial si zona rezidentiala/ de birouri, si de pe strada Deliblata.

Partea de Cladiri de birouri, locuinte si hotel va fi construita in partea dinspreSala Olimpia a parcelei, fiind delimitata de Complexul Comercial printr-o strada

care va face legatura intre b-dul Eroilor si str. 1Decembrie.Cladirea va avea regim de inaltime Parter+ 11 Etaje, cu o suprafata deaproximativ 60.000mp desfasurati, si va avea 2 etaje la subsol pentru parcareaautoturismelor. Cladirea va fi construita sub forma de pieptene, cu deschidereaorientata spre spatiul verde dintre sala Olimpia si Abator. Parterul va avea unelepenetratii pentru a asigura circulatia pietonala dintre Complexul Comercial siSala Olimpia.

Aproximativ 15.000mp vor fi alocati functiuni de spatii de birouri. Hotelul cu in jurde 190 de camere va avea si el o suprafata de 15.000mp.Partea de destinata locuintelor ca ocupa cea mia mare parte a cladirii,30.000mo, in care se doreste amenajarea a aproximativ 190 de apartamente.Intregul parter va avea functiune comerciala.

Suprafete propuse:Centrul Comercial60.000 mpBirouri. 15.000 mpHotel. 15.000 mpLocuinte.. 30.000 mp

Total: 120.000 mp

Se prevede si reamenajarea aleii pietonale existente intre Sala Olimpia si Abatorprin largirea acesteia inspre Abator, si crearea unei dale pietonale in fata cladiriipropuse.

Accesul inspre parcarea din subsol se va face de pe strada nou propusa, dintreC t l C i l i id ti l / d bi i


22/45

3.2.Prevederi ale PUG Timisoara

Planul Urbanistic General prevede Interdictie temporara de Construire, pana laaprobare PUZ / Schimbare de Functiune, cerinta care face si obiectul PUZ-uluide fata.

3.3. Valorificarea terenului

Terenul in discutie are o valoare imobiliara certa, fiind situat la mica departare decentrul orasului si in imediata vecinatate a Complexului Studentesc. Functiunilepropuse aduc clare avantajei zonei cat si intregii parti de sud a orasului, creandastfel un echilibru cu partea de nord care in momentul de fata concentreaza ceamai mare parte a centrelor comerciale din Timisoara.

3.4. Modernizarea circulatiei

Circulatia pe b-dul Eroilor de la Tisa va fi modificata. Pentru asigurarea unui fluxnormal in urma investitiei propusa aici, se va largi b-dul Eroilor de la 2 la 4 benzipe portiunea dintre FC Ripensia si str. Deliblata. Capetele portiunii vor fi

schimbate in intersectii cu sens giratoriu.In interiorul parcelei se ca construi o strada care desparte functiunile principalepropuse, cea de Centru Comercial si cea de Birouri si Locuinte, strada care vaasigura si accesul inspre parcarile din subsolul cladirilor. Considerand ca strazileEroilor si 1Dec. sunt strazi pe care se ajunge la Complexul propus, stradaDeliblata si strada nou propusa vor avea functiunea de accese.Pentru rezolavarea parcarilor se propune realizarea a doua nivele subterane deparcare sub fiecare obiectiv. Astfel, complexul comercial va avea alocate 1000de locuri de parcare, iar cladirea rezidentiala va avea alocate 800 de locuri deparcare.

Z t l t l t d li iil ijl l d t t t t t i t


23/45

3.6. Echiparea tehnico edilitar

Se recomand cooperarea investitorilor pentru realizarea lucrrilor de echipare aterenului (alimentarea cu ap, canalizarea i epurarea apelor uzate, alimentareacu energie electric, gaze naturale etc.)

3.6.1 Alimentare cu ap, canalizare

Debitele de calcul pentru apa i canalizare se determina pentru un numarde:

- 2500 persoane/ zi care viziteaz magazinul, program de functionare de16 ore/zi.

-cladire rezidentiala bloc:-locuinte 190 apart.x 4 persoane/apart.=760 persoane-birouri 20 l /persoana. 500 persoane-hotel 190 apart.x 2.5 persoane/apart.=475 persoane

Necesarul de apa a fost determinat n baza normativul STAS 1478-90pentru dotarile existente, rezultand conform breviarului de calcul urmatoarelevalori de debite:

Debite de ap- Debitele de apa consum curent, pentru Centru Comercial:Qs zi med= 462,67 mc/zi = 5,35 l/sQs zi max= 532,07 mc/zi = 6,16 l/sQs h max= 44,77 mc/h = 12,43 l/s

- Debitele de apa consum curent, pentru cladirea rezidentiala:Qs zi med= 361,8 mc/zi = 4,19 l/sQs zi max= 412,87 mc/zi = 4,78 l/sQs h max= 33,55 mc/h = 9,32 l/s


24/45

Q AR2 = 35,54 mc/h = 9,87 l/s

Debitul de calcul pentru stingerea din interior a incendiului, cu hidrantiinteriori, conform tab.5, este de 2 x 2,5 l/s l/s.Timpul teoretic de functionare estede 60 min.

Debitul de calcul pentru stingerea din exterior a incendiului, cu hidranti

exteriori, conform tab.20, este de 25 l/s.Timpul teoretic de functionare este de 3h.Q ie = 25 l/sDebitul specific pentru instalatia de sprinklere-parcare Complex Comercial,

este de 0,12 l/s mp, pentru un timp teoretic de functionare este de 30 minute,rezultand un volum de 100 mc.

Debitul specific pentru instalatia de sprinklere-parcare blocuri, este de 0,12l/s mp, pentru un timp teoretic de functionare este de 30 minute, rezultand unvolum de 100 mc.

Debitul specific pentru instalatia de sprinklere-magazin ComplexComercial, este de 0,12 l/s mp, pentru un timp teoretic de functionare este de 30minute, rezultand un volum de 380 mc.

- Debite de ape uzate evacuateDebitele de ape uzate rezultate luate n calcul conform breviarului decalcul anexat sunt:

- Debitele de ape uzate, pentru Complex Comercial:

QU ZI MEDIU = 370,14 mc/zi = 4,28 l/s

QU ZI MAX = 425,66 mc/zi = 4,93 l/sQU O MAX = 35,82 mc/h = 9,95 l/s

- Debitele de ape uzate, pentru cladirea rezidentiala:


25/45

Debitul total de ape uzate descarcate n canalizarea publica este:QT = 9,95+7,46+328,41=345,82 l/s

*ALIMENTARE CU APARetea de apa pentru consum menajer si igienizare spatii

Alimentarea cu apa pentru consum menajer si tehnologic a obiectivului serealizeaza printr-un bransament, comun pentru cele dou cladiri, la reteauastradala 275 mm existenta pe B-dul Eroilor de la Tisa.

Bransamentul va alimenta un rezervor de compensare a necesarului deapa de 475 mc, de unde prin statii de pompare individuale pentru fiecare cladirese va asigura necesarul de apa la consumatori.

Dimensionarea branamentului de alimentare cu ap s-a fcut la QAR1 =

10,93 l/s, rezultnd o conduct Dn 125 mm care se leag la conducta 275mm. Dup legare se monteaz o van de concesie Dn 125 mm prevzut cu tijde manevri cutie de protectie.

Delimitarea dintre branamentul de api instalatia interioar se face ncminul de apometru, in care se monteaz orizontal, o linie de msura a apei cudiametru Dn 80 mm.

Cminul de apometru CA1 se va amplasa pe terenul proprietateabeneficiarului, la 1-2 m de limita propriettii. Cmin de apometru este oconstructie dreptunghiular subteran cu dimensiunile de 1,0 x 1,80 m iadncimea liber de 1,50 m, cu peretii, radierul i placa din beton armathidroizolat. Cminul este carosabil, izolat la exterior mpotriva apelor freatice.

Linia de msur este compus din: robinet vana plat Dn 80 mm, filtru deimpuritti, Dn 80 mm, stut de fonta cu flane amonte de apometru L=100 mm Dn

80 mm, apometru Dn 80/20 mm tip WOLTMAN WPV cu dubl citire,compensator de montaj aval de apometru Dn 80 mm i robinet vana plat Dn 80mm.

Retea de apa pentru stingerea incendiului


26/45

diametru Dn 80 mm.Cminul de apometru CA2 se va amplasa pe terenul proprietatea

beneficiarului, la 1-2 m de limita propriettii. Cmin de apometru este oconstructie dreptunghiular subteran cu dimensiunile de 1,0 x 1,80 m iadncimea liber de 1,50 m, cu peretii, radierul i placa din beton armathidroizolat. Cminul este carosabil, izolat la exterior mpotriva apelor freatice.

Linia de msur este compus din: robinet vana plat Dn 80 mm, filtru deimpuritti, Dn 80 mm, stut de fonta cu flane amonte de apometru L=100 mm Dn80 mm, apometru Dn 80/20 mm tip WOLTMAN WPV cu dubl citire,compensator de montaj aval de apometru Dn 80 mm i robinet vana plat Dn 80mm.

Sistemul de alimentare cu apa incendiu din incinta este compus dintr-unrezervor de nmagazinare comun pentru cele 2 cladiri de 853 mc i o statia depompare incendiu prin intermediul crei apa este refulat n reteaua de incendiu.

Rezervorul acumuleaza apa necesara pentru stingerea incendiului de lahidrantii interiori, exteriori i sprinklere.

Instalatiile de sprinklere prevazuta pentru parcari si mall sunt separate cainstalatii, iar si instalatia de hidranti exteriori si interiori va fi comuna pentru toataincinta.

Dimensionarea retelei de incendiu exterior s-a fcut la debitul de incendiuQie = 25,0 l/s- in exterior.Conducta de incendiu este prevazuta din polietilen PE HD,

PE100,Pn=10 atm, Dn 150 mm, echipat cu hidranti supraterani de incendiu.Tot din conducta de incendiu s-au realizat bransarea inelului de incendiu dincladirii cu o conducta PE HD, Pn=6 atm, Dn 50 mm.

Rezervor de inmagazinarea apa pentru stins incendiuPentru nmagazinarea apei de incendiu interiori exterior, se realizeaza un

rezervor comun pentru cele 2 cladiri. Capacitatea rezervorului este de 853 mc.Este un rezervor suprateran amplasat sun carosabil.

Statia de pompare este amplasat alipit rezervorului si va cuprinde grupuri


27/45

racord al noii investitii. Canalul in acest punct are diametrul D=600 mm.Apele uzate rezultate de la instalatiile interioare sunt dirijate spre

canalizarea incintei si descarcate in canalizarea publica stradala de pe strada 1Decembrie prin racordul D=600 mm existent, prin folosirea unei portiuni dincolector pentru a nu se sparge str.1 Decembrie, strada care a fost modernizatarecent odata cu refacerea liniilor de tramvai.

Inainte de caminul de racord se prevede un camin de debitmetru pentrumasurarea debitelor descarcate de beneficiar n canalizarea publica. Debitmetruprevazut va fi prevazut pentru masurarea debitelor cu curgere gravitationalapentru un debit maxim de QT = 345,82 l/s.

Reteaua de canalizare in incint se va realiza cu tuburi din PVC-KG, Pn 1atm. cu D=250-600 mm.

Avnd n vedere specificul investitiei care cuprinde si restaurante, barurietc., inainte de racordul la canalizarea incintei se prevad separatoare de grasimiunde este cazul.

De asemenea canalizarea care preia apele din parcari va fi echipata cuseparatoare de namol si hidrocarburi inainte de descarcarea in canalizareaincintei.

3.6.2 Alimentarea cu gaze naturale

Pe strada Gutemberg colt cu strada B-dl Eroilor de la Tisa, exista o retea degaze naturale, presiune medie, care etse dimensionata corespunzator pentru aputea prelua consumatorii de gaze naturale necesari obiectivului nostru.Pentru realizarea investitiei sunt necesare a se executa urmatoarele lucrari:

- Extinderea retelei de gaze naturale presiune medie din strada Gutembergcolt cu str. B-dl. Eroilor de la Tisa, pana in dreptul obiectivului.

- Bransamentul de gaze naturale presiune medie care face legatura intrereteaua de gaze naturale de presiune medie si postul de reglare-masurareafferent obiectivuluiP t l d l ff t bi ti l i


28/45

de transformare, in tip anvelopa amplasate in centre de greutate din punct devedere energetic astfel incit caderile de tensiune la capat de linie sa fie in limiteleadmisibile.

Pe partea de joasa tensiune se preconizeza ca se vor realiza retele in cablu carevor alimenta noii consumatori. Deasemenea se prevede si un iluminat exterior alzonei. Traseele de cabluri electrice de distribuie i pentru iluminatul aleilori a

drumurilor de acces vor fi paralele cu drumurile de accesla min 0,5 m de labordur( n zon verde s-au circulaie pietonal) cu respectarea distanelorminime impuse de normativul PE107 ( fa de drumuri, alte genuri de reelesubterane etc).

3.6.4 Retele de incalzire centralizata existente pe teren

Conform Adresei nr. 9452 dindata de 24.08.2006, emisa de SC COLTERM SA,conductele de apa fierbinte 2xDn 1000 mm ce traverseaza amplasamentulparallel cu strada Deliblata, se pot demonta, permitand organizarea accesuluidin strada Deliblata

3.7. Protecia mediului

Conform anexei 1 din Hotrarea de Guvern 1076 din 8 iulie 2004 privindstabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planurii programe,criteriile pentru determinarea efectelor semnificative poteniale asupra mediuluisunt:

I.Caracteristicile planurilor si programelor cu privire in special la:

a)Gradul n care Planul Urbanistic Zonal creeaz un cadru pentru proiecte i alteactiviti viitoare fie n ceea ce privete amplasamentul, natura, mrimea icondiiile de funcionare, fie n privina alocrii resurselor.


29/45

transportarea deeurilor, precum i la factorii de potenial stress ambiental:zgomot, noxe din traficul rutier.

Acest plan propune realizarea unui spaiu armonios peisagistic, cuincluderea constructiei istorice, inclusiv zona aferenta de protecie, intr-un cadrupeisagistic conform cu cerinele de dezvoltare urbanistic a oraului, n deplinacord cu normele de protecie a mediului. Este evident c activitile viitoare nu

vor putea face abstracie c ansamblul zonei are caracter rezidenial, deagrement i de afaceri, astfel c proiectul se ncadreaz n cerinele defuncionalitate ale zonei.

Amplasamentul n suprafata de 50.000 mp este situat intr-o zona deinteres socio-urbanistic, care necesit o regandire a infrastructurii si afunciunilor actuale, specific citadine. In aceast zon - prin realizarea proiectuluipropus n acest PUZ - se va rezolva o problem de infrastructur, de cerinesocio-economice i se va integra monumentul istoric cadrului general defunctiuni existente si propuse ale zonei.

b) Gradul n care Planul Urbanistic Zonal influeneaz alte planurii programe,inclusive pe cele n care se integreaz sau care deriv din ele.

In organizarea amplasamentului s-a inut seama de prevederile Planuluiurbanistic general (PUG) si PUZ-ul aprobat prin Hotrarea de Cosiliu Local nr.47 din 02/27/2001, pentru aceasta zona. Aplicarea prevederilor Regulamentuluide urbanism asigur corelarea intereselor ceteanului cu cele ale colectivitii,respectiv protecia proprietii private i aprarea interesului public.

Prezentul PUZ se integreaz n strategia de dezvoltare urbanistic aoraului, reabilitand o zon degradat moral i oferindu-i funciunile concordantecu celelalte planuri implementate n zon: Centrul de Afaceri, Hotel Boavista,Sala Olimpia.

La baza stabilirii categoriilor de intervenie, reglementrilori restriciilorimpuse au stat urmatoarele obiective principale:

d i Pl l U b i ti G l


30/45

Raportul mediu natural mediu antropic trebuie privit sub aspectul moduluin care utilizarea primului este profitabili contribuie la dezvoltarea celui dinurm, astfel c prin regulamentul de urbanism se prevede asigurarea de % dinsuprafa studiat cu spaii verzi i amenajri floricole, utilizarea eficientidurabil a spaiului existent, asigurarea facilitilor de trai cotidian, fr a aduceatingere monumentelor arhitecturale, ci conservandu-le i punandu-le n valoare.

Implementarea planului ar rezolva aspectul de anacronism i paraginexistent n prezent n aria amplasamentului, devenind un punct de atraciepentru investitori, prin spaiile devenite disponibile, dari pentru cetenii dinzon.

d) Probleme de mediu relevante pentru plan sau program:

apaLucrrile de alimentare cu ap potabili canalizare sunt concepute n

sensul ncadrrii n limitele admise de prevederile legale in vigoare, respectivconform prevederilor din STAS 1342/91, HG 352/2005 privind modificarea sicompletarea HG 188/2002 (NTPA002).

Prin soluiile tehnice adoptate pentru colectarea i evacuarea apelor uzate

menajere, adic canalizare subteran din tuburi de polietilen de nalt densitatePE-HD se elimin posibilitatea exfiltraiilor n sol, prevenind astfel impurificareaapelor subterane.

Apele uzate epurate vor fi evacuate n reeaua de canalizare oreneasccu respectarea parametrilor de calitate prevzui de Normativul NTPA 002/2002 .

In zona acceselor rutiere ale amplasamentului, dat fiind potenialul aport

de produse petroliere, prin antrenarea apelor meteorice, se va monta unseparator de hidrocarburi.Conform avizului nr 18740 / DTAC ST / 20.09.2006 dat de catre Regia

de Apa si Canal Aquatim Timisoara, se asigur utilitatile de apa potabila si decanalizare pentru zona studiat.


31/45

Vor fi generate ape uzate din urmatoarele surse: Din surse menajere de la imobilul de locuine, birouri, grupurile sanitare i

din incinta imobilului cu destinaie comercial, Ape provenite de la bucatariile restaurantelor din imobilul cu destinaie

comercialApele uzate menajere contin cantitati de poluanti specifice acestor tipuri

de ape. Dintre acestia mentionam substantele organice, amoniu, etcAvnd n vedere specificul investitiei care cuprinde si restaurante, baruri etc.,inainte de racordul la canalizarea incintei se prevad separatoare de grasimi undeeste cazul.

De asemenea canalizarea care preia apele din parcari va fi echipata cuseparatoare de namol si hidrocarburi inainte de descarcarea in canalizareaincintei.

aerulDin punct de vedere al impactului asupra atmosferei, activitatile care pot

constitui surse de poluare a atmosferei sunt, n principal, cele legate de traficulrutier.

Sursele de impurificare a atmosferei specifice functionrii obiectivelor(cladire cu destinaie comercial si cldire cu destinaie de locuine, birouri,

hotel) sunt Surse stationare nedirijate- nu exist. Surse stationare dirijate emisiile de poluanti antrenati de gazele de

ardere de la centralele termice. Principalii poluanti specifici arderii gazuluimetan sunt monoxidul de carbon (CO) si oxizii de azot(NOx).

Surse mobile autoturismele si autoutilitarele. Aceste autovehiculegenereaz poluarea atmosferei cu CO, NOx, SO2 , hidrocarburi nearseCmHn, particule. Emisiile de poluanti sunt intermitente i au loc de-a lungultraseului parcurs de autovehicule in incinta amplasamentului, inclusive inparcrile subterane.Din datele prezentate se evidenieaz c emisiile atmosferice nregistrate

t bi ti l t di t t i i l d d d l i t l ii d i


32/45

Avand in vedere ca principala sursa de poluare a zonei o reprezinta traficuldin zona amplasamentului studiat, n vederea diminurii presiunii asuprafactorului de mediu AER, prin proiect au fost prevazute o serie de msuri : realizarea unei zone verzi de protectie, pe zona cu interdictie de

construire. modernizarea drumurilor existente precum si realizarea acceselor

interioare se face cu prevederea de plantatii pe aliniament

pentruimbunatatirea capacitatii de regenerare a atmosferei, protectia fonica sieoliana, conform prevederilor Legii 265/2006.Disfunctionalitatea cailor de comunicaie se va rezolva dup cum a fost

artat la pc.3.4, de mai sus.

Lucrrile de dezafectare, respectiv demolare a construciilor fr valoare

sau interes urbanistic se vor realiza cu respectarea actelor normative in vigoare.Investitia urmeaz a se incadra atat n faza de proiect, cat n perioada deexecuie n prevederile normelelor naionale i ale Uniunii Europene, respectandavizul ethnic emis de Ministerul Culturii si al Cultelor nr. 17/M/05.02.2001.

solulSuprafata pe care va fi edificat obiectivul format din cele dou imobile este

puternic antropizat, atat din cauza utilizrii anterioare, cat i a specificului urbanal perimetrului de amplasare. Nu sunt nregistrate poluri accidentale ale solului,n trecut.

Prin realizarea proiectului , activitatile care pot fi considerate ca surse deimpurificare a solului se impart in doua categorii:

Surse specifice perioadei de executie Surse specifice perioadei de exploatare

deseuri depozitate necontrolat evacuarea accidentala a grasimilor colectate in separatorul de

grasimi de la restaurante.In perioada de executie a investitiei nu exista surse industriale de

i ifi l l i l ti A t t d id t l d


33/45

Realizarea unei platforme betonate pentru zonele de descrcaremarf

Realizarea de spaii adecvate pentru colectarea selectiv adeeurilor menajere i a deeurilor din ambalaje

Lucrri de ameliorare i ntreinere a solului n zonele verzi, cuamenajri floricole i cu plantaii de arbuti.

Se poate concluziona c din punct de vedere al factorului de mediu SOL,activitatea de pe amplasamentul studiat nu va reprezinta o surs semnificativde poluare.

zgomotul i vibraiilentregul proces tehnologic care se desfoar cu ocazia realizrii

sistemului de alimentare cu ap i canalizare aferent zonei proiectate esteconceput n sensul ncadrrii n prevederile legale i conform prevederilor dinSTAS 10009/88.

Utilajele prevzute sunt silenioase, cu un grad ridicat de fiabilitate,randament ridicat i uor de exploatat. Lucrarea n ansamblu s-a conceput nvederea realizrii unui nivel minim de zgomot transmis prin elementeleconstruciilor, precum i a unui nivel de zgomot de fond ct mai redus.

Pentru aceasta s-au prevzut materiale i elemente de construcii cu indicide izolare acustic la zgomot aerian, corespunztori, iar utilajele tehnologicealese au un grad ridicat de sileniozitate, asigurnd un nivel al zgomotului de sub60 dB, msurat la limita incintei, conform STAS 10009/88. Lucrarea n ansamblulei s-a conceput astfel nct s asigure condiii optime de lucru pentru muncitori ipentru menajarea vecintilor.

Materialele i elementele de construcii prevzute au indici de izolare lazgomot, de impact redui n limitele admisibile. Asigurarea condiiilor de lucru apersonalului de exploatare a fost rezolvat prin realizarea unui nivel minim dezgomot transmis prin instalaii sanitare, instalaii de transport pe verticaliorizontal precum i a unor echipamente corespunztore


34/45

e) Relevana PUZ pentru implementarea legislaiei naionale i comunitare demediu

Se va respecta OUG 195/2005 aprobat prin Legea 265/2006, precum iactele normative subsecvente.

Managementul deeurilorIn incinta amplasamentului se identifica urmatoarele categorii de deseurirezultate ca urmare a activitatii desfasurate: Deeuri menajere i asimilabile celor menajere, Deeuri de ambalaje

Deseurile menajere constituite din resturile care provin din consumurilevizitatorilor, personalului, locatarilori cele rezultate din ambalaje sunt colectatein recipieni cu aceast destinaie si sunt preluate de societai autorizate cumijloace de transport adecvate, care nu permit imprastierea lor.

Pe amplasament nu vor fi semnalate alte tipuri de deeuri.Nu existaefecte reversibile.

Vor fi respectate prevederile HG 856/2002, precum i ale HG621/2005.

Gospodrirea substanelor toxice i periculoaseDeoarece att lucrrile de alimentare cu ap, ct i cele de canalizare sunt

destinate folosinei umane, nu rezult nici un fel de substane toxice saupericuloase, deci nu necesit prevederea unor msuri speciale n acest scop.

n spaiile cu destinaie comercial, cu locatari distinci de titularulproiectului, se vor comercializa bunuri alimentare i nealimentare de largconsum, fr comercializarea sustanelor periculoase i toxice.

Nu va fi aplicabil legislaia naional sau comunitar n domeniu.

Protecia calitii apelor


35/45

1, apele uzate deversate in reteaua de canalizare si care apoi ajung in Statia deepurare Timisoara vor avea indicatorii de calitate cu valorile maxime admiseredate in acest tabel (NTPA 002).

Protecia calitii aeruluiPentru indeplinirea obiectivelor in domeniul protectiei aerului se vor

respecta prevederile Ordinului MAPAM 592/2002 privind aprobarea normativul

privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag, a criteriilor si metodelor deevaluarea dioxidului de sulf, dioxidului de azot, oxizilor de azot, pulberilor insuspensie si monoxidului de carbon in aerul inconjurator.Utilajele tehnologice si de transport folosite in timpul constructiei si operariiulterioare vor respecta HG 1209/2004 modificat prin HG 2176/2004 privindstabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fimontate pe masini mobile nerutiere si a motoa relor secundare destinate

vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfa si stabilireamasurilor de limitare a emisiilor de gaze si particule poluante provenite de laacestea, in scopul protectiei atmosferei.

Protectia soluluiLa executarea lucrrilor de decopertare se vor respecta condiiile impuse

prin actele de reglementare, precum i legislaia n vigoare.Din punct de vedere al deseurilor produse de activitatea obiectivuluipropus, se va respecta HG 856/2002 i n general legislaia n vigoare privinddeeurile, precum i a legislaia aplicabil deeurilor rezultate din ambalaje,respectiv HG 621/2005, pentru a nu se nfiltra n sol substane organicepoluante.

II. Caracteristicile efectelor ale zonei posibil a fi afectate cu privire inspecial la :a)probabilitatea , durata , frecventa si reversibilitatea efectelor- nu este cazul.

Se are in vedere c proiectul se va armoniza cu tendina zonei de a


36/45

ateptate cu interes de populaie.De asemenea, n zon nu exist obiective de interes public care ar trebui

s fie protejate.e) marimea si spatialitatea efectelor- nu este cazulf) valoarea si vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat de : Caracteristicile naturale speciale sau de patrimoniu cultural

Monumentul istoric va fi conservat i protejat, respectandu-se prevederileLegii 259/2006, lucrrile propuse urmand san u afecteze nici un element depatrimoniu, ci sa le stopeze degradarea.

In conformitate cu Planul de amenajare a teritoriului, sectiunea III- zoneprotejate si anexele sale publicate in MO 152/12. 04. 2000, nu exista zoneecologice de interes, desemnate in vecinatatea amplasamentului. In apropiereaperimetrului studiat nu se afla nici o arie de protectie avifaunistica sau arii

speciale de conservare reglementate conform OUG nr. 236/2000 privind regimulariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si fauneisalbatice, cu modificrile i completrile ulterioare, pan la Legea 345/2006. Depasirea standardelor sau a valorilor limita de calitate a mediului nu se

depasesc valorile limita. Folosirea terenului in mod intensiv

Terenul are forma dreptunghiulara cu un frontul stradal de 287,19 m siadancimea de 169.99 m. Suprafata totala a terenului este de 48.468 mp.Conform proiectului propus, terenul va fi mprit n dou suprafee distincte, de37438 mp, respectiv 11030 mp. Delimitarea celor dou zone se va realiza printr-o strada ce va asigura accesele catre parcarile subterane ale mabelor cladiri.Tererenul va fi ocupat n proporie de P.O.T. propus=75% C.U.T. propus=3,respectand reglementrile n vigoare n ceea ce privete coeficientul de ocupare

a terenului.

g) efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejarerecunoscut pe plan naional, comunitar sau internaional.N l Ab d t l i it t l t t t i j


37/45

Goldae Real Estate SRL, actualul proprietar, doreste sa tina cont.Relevante pentru monumentul istoric sunt urmatoarere conditii impuse de catreInspectoratul pentru Cultura al judetului Timis:

i. Se vor pastra, restaura si pune in valoare in cadrul investitiei propuse,urmatoarele obiective ale ansamblului:

- corpul E continand turnul de apa al ansamblului - cu refacerea acoperisuluiinitial;- corpurile A si B - corpurile administrative care flancheaza accesul principal;- cele doua grupuri statuare ale accesului principal, impreuna cu gardul pe toatalungimea lui intre corpurile A si B;- fatadele corpurilor C si D - halele de carne dinspre Bv. Eroilor

- elemente cu valoare arhitecturala, artistica sau tehnico-industriala dinconstructiile care se desfinteaza conform avizelor IJC Timis nr. 11/Z/21.12.2000si 12/M/25.01.2001, acestea vor fi inventariate de catre proiectant, in colaborarecu specialistii OJC si OJPCN Timis pentru depozitarea lor provizorieprevazandu-se spatii adecvate in organizarea de santier.- proiectantul va propune solutii de integrare a acestor elemente fie in

constructiile noi, fie in amenajarile exterioare, fie in muzeul propus de investitorii. Marcarea axului initial al compozitiei, datarea volumelor si a expresieifatadei posterioare spre strada 1 Decembrie;

iii. Tratarea fatadelor noilor volume va fi fragmentata, in ideea pastrariiscarii arhitecturale a zonei;

iv. Avand in vedere conceptia urbanistica pe ansamblu a zonei dinperioada 1900 (Abator-Parc-strazi adiacente), se va mentine acest caracterunitar prin completarea cu plantatie bogata a zonelor propuse pentru

j


38/45

Concluzii:

Dezavantaje majore ca urmare a investitiei nu se prevad, si orice urma aacestora dispare daca este sa ne gandim la ce dezavantaje pot aparea in cazulnerealizarii acesteia. Este clar ca zona prin investitiile de pana acum trebuie sadevina o zona foarte dinamica a orasului, si ca noua investitie va sprijini acest

proces. Intreaga populare a zonei va capata un nou pol puternic, care va fi noulCentru Comercial, iar zone asa-zise linistite de pana acum, care au fost asadoar pentru ca au fost uitate si nu pentru ca nu ar trebui sa fie mai dinamice, vorcapata o importanta mai mare pentru oras.

Avantajele unei astfel de investitii se ridica la nivelul intregului oras. Pe langa

cele cateva sute de noi locuri de munca pe care le va asigura, a locuintelor decare orasul are atata nevoie urgent, a hotelului si a spatiilor de birouri care vorda o alta categorie intregii zone si care asigura viitoare investitii in Timisoara,Centrul Comercial propus va aduce o bula de aer foarte necesara jumatatii desud a orasului si implicit Complexului Studentesc, stabilind normalitatea inintreaga zona.

Intocmit,

Arh. Radu D. RadoslavArh. Daniel Johannes Tellman


39/45

s.c Termoelectrica s.a.Bucuresti

Sucursala Electrocentrale

Timisoara

s.c Bere s.a. Timisoara

CanalulBe

ga

172

1810

18701870

1810

proiect nr.

desen. nr.

titlul plansei:

obiect:

denumire proiect:

beneficiar: F a z a

Scara

Data

SUBCONTROL sr l

proiectant general:

dir.: ing. D. Radoslav / sef proi.: i ng. Antonia Rasovan

sc PLANCONTROL srl

proiectat:

desenat:

PUZ Zona Abator

P.U.Z. 1123.07.1

coordonator:

proiectant de specialitate(arhitectura)

arh Radu D. Radoslav

sc GOLDALE REAL ESTATE srl

arh Daniel Tellman

01plan incadrare in oras

arh. Cosmin Bloju nov. '06


40/45

StradaStr.L.vanBeethovenT.Grozavescu

Strada

Str.Tampa

Str.Oradea

MIH

AIEM

INES

CU

C.D.

LOGA

BULEV

ARDU

LBU

LEVA

RD

ULM

ICHE

LAN

GELO

Aleea

Stud

entilo

r

Severin

Strada

L.Petrovici

Str.

Tusnad

Stra

da

Stra

daPutna

Arges

Stra

da

Strada

Siret

Strada

Tarnav

a

Stra

da

Oltu

l

Str.I.Fucik

Oltul

Str

.

CRUC

IIPIATA

Artistilo

r

Stra

da

Strada

Eneas

Cozia

StradaHU

NEDOARA

P

IATA

Intr.Crangului

BULEVARDULLIVIUREBREANU

Strada

Aries

AleeaSp

ortiv

ilor

Stra

daA

ries

COVS

KICEAI-PIA

TA

Str

.Fele

acul

Stra

da

Craio

va

Str.Retezat

Str.A.Saligny

Str.Constan

ta

Glad

iolelor

Str.

Strada

Negoiul

Str

.Valc

ea

BULEVA

RDUL1D

ECEM

BRIE

Stra

daC

luj

Str.Min

erva

Strad

aDian

a

Petofi

Str.

AleeaM

inis

Intr.S

urduc

Roma

Intr.

Stra

daCaras

StradaV.Birou

BULEVA

RDUL

EROILO

R

Strada

Trub

adur

Strada

Miorit

aStradaA

urelianus

Str

.B.Isc

ovesc

u

Lazar

Strada

Al.

Str.Ch.D

arwin

Stra

da

Mehadiei

Stra

daD

aliei

StradaPartizan

Pelin

ului

Strada

Aleea

Studen

tilor

Strada

Socrate

Ofcea

Strada

Strada Fagului

BULE

VARDUL

VASILE

PARVA

N

BULEVA

RDUL

EROILO

R

Stra

daB

ucegi

Cartur

arilorStra

da

Carpat

i

Strada

rarilorInt

r.Padu

-

Strada

Diacon

ulCor

esi

CALEA

BUZIASULUI

Str.Neg

oiul

Str.B

radul

Str.S

teja

rul

Stra

daRontgen

PIATA

BIHOR

Str.D

elib

lata

BULEVA

RDUL1

DECEMB

RIE

BULEV

ARDUL1D

ECEMB

RIE

Crisului

Strada

Strada

Somes

Strada

Carpa

ti StradaCerna

StradaCuvin

Str

ad

aMilco

v

Str.SatuN

ou

Str.I.Gutenberg

BULEVA

RDUL

EROILO

RStra

daN

icolin

t

Str.Var

adia

Str.

Lautarilo

r

Stra

da

Leului

Strada

Gloriei

Strada

Strada

StradaPesta

lozzi

S

trad

aSt

.O.Iosif

StradaS

colii

Stra

daSte

fance

lMare

Strada

st

str.e

ntiP+4

blocuri locuinte P+4blocuri locuinte P+4

udenti

P


41/45

C

Bulevardul Eroilor de la Tisa (asfalt)

str.

CARAS

(asfalt

)

tr.

Daliei

(asfalt

)

Milcov

(asfalt

)

trotuar

zona verde zona verde

z.v.

trotuar trotuar

z.v.trotuar trotuar trotuar

z.v.z.v.

trotuar

C C

C

CC

CC

C

C

C

C

C

C

CC

C C

CCC

C

Alee

C

C

C

C

C

C

C

C

str.

Delibla

ta

(as

falt)

zona

verde

zona

verde

CCCC

C

C

CC str. 1 Decembrie ( asfalt )

Piata Bihor

trotuartrotuar

trotuarzona verde

Linii tramvai

CC C

C C

C

CCC

CC

CC

C C

C

Drum(beton) Drum(beton)

Platforma(beton)

Platforma(beton)

Drum(beton) Drum(beton)

Drum

(b

eto

n)

Dr

um

(b

eto

n)

z.v.z.v. z.v.

TURN ABATOR

CORP E

HALA LATERALA

CORP CHALA LATERALA

CORP D

CLADIRE

CORP B

CLADIRE

CORP A

Platforma

Centrulgional deAfaceri

SalaOlimpia

benzinariePetrom

benzinarieLukoil

Petrom

Platforma Platforma

caminestude

hotel Boavista

+10

blocuri locuinte P+4

blocurilocuinteP+4

locuinteP+8

+

blocuri locuinte P+8

locuinteP+4

Platforma

P+4

Platforma

PlatformaPlatforma

proiect nr.

desen. nr.

titlul plansei:

obiect:

denumire proiect:

beneficiar: F a z a

Scara

Data

SUBCONTROLsr l

proiectant general:

dir.: ing. D. Radoslav / sef proi.: ing. Antonia Rasovan

1:1000

sc PLANCONTROL srl

proiectat:

desenat:

PUZ Zona Abator

P.U.Z. 1123.07.1

coordonator:




arh Daniel Tellmanplan situatie existenta


Limita de proprietate a beneficiarului

Limita PUZ-ului

03

N


42/45

Metro I

Metro II

Real.-

Selgros

Cetate

Iulius Mall

Zone de Shopping

Iulius Mall

Complexul Studentesc

Abator

Cetate

Complex Studentesc

proiect nr.

desen. nr.

titlul plansei:

obiect:

denumire proiect:

beneficiar: F a z a

Scara

Data

SUBCONTROLsr l

proiectant general:


sc PLANCONTROL srl

proiectat:

desenat:

PUZ Zona Abator

P.U.Z. 1123.07.1

coordonator:




arh Daniel Tellman studiu impact asupra orasului

arh. Cosmin Bloju nov. '06 04

teapt


43/45

171

,30

286,18

45,70

62,1

3

169

,98

287,19

7,0

0

32,2

1

7,13

22,97

3 ,0 0 2 ,5 0 7 ,0 0 2 ,5 0 3 ,0 0

zona pietonala

zonapietonala

str. 1 Decembrie

b-dul Eroilor

strDeliblata

str.

Daliei

zona aprovizionare Centru Comercial

CentrulRegional de

Afaceri

SalaOlimpia

benzinariePetrom

benzinarieLukoil

Petrom

hotel Boavista

statie tamvaistatie tamvai

statie autobus


aleeaFCR

ipensia

6,13

38,00 18,00 217,00

17,4

0

17,4

0

17,4

0

17,4

0

17,4

0

17,4

0

17,4

0

17,4

0

17,4

0

7,0

0

131,0

0

30,6

3

30,0

9

7,7

4

7,09

6,5

5

8,39

10,30 17,40 10,30

Complex Comercial2S+ P+ 4E

Centru Comercial60.000mp Ad.25.000mp Ac. la sol~2500 vizitatori

Cladire Birouri/Locuinte/ Hotel2S+ P+ 11E

Birouri

15.000mp Ad.~500 persoane

Locuinte30.000 Au.

~190 apart.

Hotel15.000mp Ad~190 camere

proiect nr.

desen. nr.

titlul plansei:

obiect:

denumire proiect:

beneficiar: F a z a

Scara

Data

SUBCONTROLsr l

proiectant general:


plan situatie propusa1:1000

sc PLANCONTROL srl

proiectat:

desenat:

PUZ Zona Abator

P.U.Z. 1123.07.1

coordonator:




arh Daniel Tellman

strazi si trotuare:46.000mp- 38%

spatii verzi:40.000mp- 33%

cladiri: 29%35.000mp la sol

BILANT TERITORIALzona studiata:120.000mp

S totala parcela: 48.000mp

Sc la sol: 30.000mp - 63%Complex Comercial- 25.000mp Sc. la sol

- 60.000mp Sdesf.Cladire Locuinte/ Birouri / Hotel

- 4.000mp Sc. la solLocuinte - 30.000mp Sdesf.Birouri - 15.000mp Sdesf.Hotel - 15.000mp Sdesf.

spatii verzi: 4.000mp - 8%

strazi: 4.000mp - 8%trotuare: 10.000mp - 21%

POT: 62%CUT: 2,5


(zona studiata)

05

N


44/45

171

,30

286,18

45,70

62,1

3

169

,98

287,19

7,0

0

32,2

1

7,13

22,97

3 ,0 0 2 ,5 0 7 ,0 0 2 ,5 0 3 ,0 0

zona pietonala

zonapietonala

str. 1 Decembrie

b-dul Eroilor

strDeliblata

str.

Daliei

zona aprovizionare Centru Comercial

Centrulgional deAfaceri

SalaOlimpia

benzinariePetrom

benzinarieLukoil

Petrom

hotel Boavista


statie autobus


aleeaFCR

ipensia

6,13

38,00 18,00 217,00

17,4

0

17,4

0

17,4

0

17,4

0

17,4

0

17,4

0

17,4

0

17,4

0

17,4

0

7,0

0

131,0

0

30,6

3

30,0

9

7,7

4

7,09

6,5

5

8,39

10,30 17,40 10,30

Complex Comercial2S+ P+ 4E

Centru Comercial60.000mp Ad.25.000mp Ac. la sol~2500 vizitatori

Cladire Birouri/Locuinte/ Hotel2S+ P+ 11E

Birouri

15.000mp Ad.~500 persoane

Locuinte30.000 Au.

~190 apart.

Hotel15.000mp Ad~190 camere

Nota: detalii de reglementari se gasesc pe plansele:- circulatie- edilitare

proiect nr.

desen. nr.

titlul plansei:

obiect:

denumire proiect:

beneficiar: F a z a

Scara

Data

SUBCONTROLsr l

proiectant general:


1:1000

proiectat:

desenat:

PUZ Zona Abator

P.U.Z. 1123.07.1

coordonator:



Reglementari

PLANCONTROL srl sc GOLDALE REAL ESTATE srl

arh Daniel Tellman

arh. Cosmin Bloju nov. '06 06

N

Strazi noi propuse

Circulatii pietonale propuse

Zona locuinte (regim de inaltime mare)

Zona servicii publice

Zona depozitare/ prestari servicii

Zona de sport/ agrement

Spatii verzi

Zona locuinte / servicii

Zona de locuinte (pana la P+2)

strazi / trotuare

Limita de proprietate a beneficiaruluiconstructii propuse

Limita PUZ-ului

Cladire LocuinteP+4

Centru ComercialP+4

Cladire birouri/ hotelP+11

Sala OlimpiaP+4

Centrul de AfaceriP+2

Bloc locuinteP+8


45/45

P+10P+10

P+8

P+8

Aleea

FCR

ipensia

P+4

P+4P+4

b-dul Eroilor

P+4

str.

Deliblata

str. 1 Decembrie

P+4P+10 P+11

P+11

P+4

P+4

P+4

B

A

B

A

regim inaltime circulatii / spatii verzi fond construit

Desfasurata stradala nord- str. Eroilor- A-A

Bloc LocuinteP+10

Centrul de AfaceriP+2

Hotel BoavistaP+3

Cladire locuinteP+11

Centru ComercialP+4

Bloc locuinteP+8

Desfasurata stradala sud - str. 1 Decembrie- B-B

proiect nr.

desen. nr.

titlul plansei:

obiect:

denumire proiect:

beneficiar: F a z a

Scara

Data

SUBCONTROLsr l

proiectant general:


sc PLANCONTROL srl

proiectat:

desenat:

PUZ Zona Abator

P.U.Z. 1123.07.1

coordonator:




arh Daniel Tellman1:2000

nov. '06profil zona / studii 07

P+8/ P+11 = 20%P+4 = 60%P+2/ mai mic=20%

suprafata strazi = 46.000mpsuprafata spatii verzi = 40.000mp

suprafata cladiri= 35.000mp

POT: 62%CUT: 2,5

Date post:	04-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	ancutzasch
View:	218 times
Download:	0 times

PUZ_Abator

Documents