PUTERE NEMARGINITA

8/12/2019 PUTERE NEMARGINITA

http://slidepdf.com/reader/full/putere-nemarginita 1/325

PUTERENEMĂRGINITĂ

Dedicată nemărginitei voastre puteri lăuntrice- puterea de a iubi - şi tuturor celor care vă ajută

să ii impărtăşiţi farmecul.Şi mai ales celor care inseamnă cel mai mult pentru mine,lui Jairek, Joshua, Jolie, !ler, "eck!

şi mamei mele.

SUMAR#uvant inainte, de Kenneth Blanchard, Ph.D............................... .................. 9$ntroducere, de Sir Jason Winters........................................... .......................

11Secţiunea I:

Modelarea desăvârşirii umane.............................................................. .......13

I Aana!"l re#ilor................................................................ ................... 1$II Deose%irea care contea&'........................................................... ......... (9

IIIP"terea st'rii ........................................................................ .................. 39I)*a+terea des'ar+irii: credin-a sa" conin#erea.......................... ...... $3

) ele +ate /inci"ni ale s"cces"l"i................................................ .... 0$)I ontrolea&'-i /intea: c"/ s'-i diri!e&i creier"l............................ 20)II Sintaa s"cces"l"i................................................................... ............ 94)III "/ s' sco-i la l"/in' strate#ia c"ia.................................. ......... 154I6 7i&iolo#ia: calea des'ar+irii........................................................... . 1($6 8ner#ia: hrana des'ar+irii .............................................. ................ 132

Secţiunea II: Formula marelui succes1$96I De&an#a!area li/it'rii: ce an"/e dori-i....................................... .. 105

6II P"terea reci&iei............................................................................ ...... 126III7ar/ec"l raort"l"i................................................................ ............. 14$

6I)Distinc-ii ale des'ar+irii: /etaro#ra/ele...................................... (536) "/ s' te desc"rci cand inta/ini re&isten-'

+i c"/ s' re&oli ro%le/ele..................................... ...................... ((56)I Recadrarea: "terea ersectiei.................... ...,........... (35

6)II "/ s' te ancore&i s"cces"l"i....................................... .................. (9Secţiunea III:

1



Cum să fii un bun lider: provocareadesăvârşirii................................... ..(09

6)III Ierarhiile alorilor: /area !"decat' a s"cces"l"i .......................... (256I6 ele cinci secrete ale %o#'-iei +i ;ericirii .......... ........................... (9(

66 rearea de c"rente: "terea de conin#ere..................................... 353

66I Des'ar+irea tr'irii: c"te&an-a o/eneasc'....................................... 314<=>SAR.................................................................................... .....................3(0

MU=?UMIRIDin momentul in care am inceput să mă gandesc la toţi cei cărora aşvrea să le adrese% recunoştinţa mea pentru sprijinul pe care mi l-au acordat,

pentru sugestiile lor si truda prin care au făcut posibilă apariţia acestei

cărţi, lista a continuat să crească. &ai intai, aş vrea să mulţumesc soţiei şi familiei mele care mi-au creat un cadru in care să dau frau liber flu'ului creator la orice oră din %i şi din noapte şi mi-au intampinat ideile cuinţelegere.&ai sunt apoi şi eforturile conjugate ale lui (eter )pplebome şi *enr! +olden pentru inregistrarea ideilor mele sclipitoare. ugestiile lui !att oodsmall şi en "lanchard au fost e'trem de valoroase in diverse stadii de de%voltare. #artea aceasta n-ar fi ieşit niciodată la lumină fără eforturilelui Jan &iller şi "ob )sahina care, impreună cu personalul de la imon

/ chuster, au %ăbovit in preajma mea pentru retuşurile de ultimă oră.0u pot fi uitaţi nicidecum dascălii ale căror personalităţi, metode şi dove%i de prietenie mi-au de%voltat capacitatea de comunicare1 d-na Jane&orrison, 2ichard #obb, Jim 2ohn, John +rinder şi 2ichard "andler.Datore% mulţumiri personalului de cercetare, de secretariat şi artistic,ce a trudit sub apăsarea termenului limită1 2ob 3vans, Da4n )aris,Donald "odenbach, ath! ood! şi, desigur, (atricia 5aliton.Şi, in cele din urmă, dar nu in ultimul rand, mulţumiri speciale celor de la 2obbins 2esearch #orporation, angajaţi, personal de conducere şi sute de membri din serviciul de marketing care mă sprijină %i de %i trimiţand

mesajul nostru in lume.

CUVANT INAINTE At"nci cand @on Ro%%ins /ia cer"t s' scri" #uvantul inainte de la(utere 0emărginită, a/ ;ost ;oarte incantat din /ai /"lte /otie. Mai

2



intai de toate, cred c' @on este "n tan'r ne/aio/enit. *ea/ intalnitri/a dat' in ian"arie 194$, e cand era/ la Pal/ Srin#s "nde !"ca/#ol; in @"rne"l Bo% oe Desert lassic ProA/. @oc/ai /' intorcea/de la "n tihnit r'#a& al !"c'tor"l"i o%i+n"it de #ol;, e care il etrec"se/la Rancho =as Pal/as Marriott, "nde toat' l"/ea se intrec"se entr" a

aea c" ce se l'"da. Mer#ea/ i/re"n' c" Keith P"nch, "n rieten al/e" din A"stralia, s' l"'/ cina +i a/ trec"t rin dret"l "n"i a;i+ carean"n-a eminarul de mers pe cărbuni incinşi, -in"t de @on Ro%%ins. Pea;i+ scria CDesc't"+ea&' "terea din tine. A"&ise/ de @on +i a;i+"l /iastarnit c"rio&itatea. Pentr" c' %'"se/ de!a cate "n ahar ;iecare +i n" ne"tea/ er/ite s' risc'/, nea/ hot'rat s' n" "ne/ icioarele ec'r%"nii incin+i, dar s' artici'/ la se/inar.@i/ de atr" ore +i !"/'tate d"' aceea la/ "r/'rit e @on c"/r'!ise o /"l-i/e ;or/at' din cadre de cond"cere, #osodine, doctori,aoca-i +i /"l-i al-ii. Ei cand s"n c' ii r'!ise, n" /' re;er la /a#ie

nea#r'. @on ii ;'c"se e to-i s' stea c" s";let"l la #"r', rin ;ar/ec"l l"iersonal, rin c"noa+terea sa ro;"nd' a nat"rii "/ane. A ;ost se/inar"lcel /ai in'l-'tor +i /ai d't'tor de %"n' diso&i-ie la care a/ articiatreodat' in cei do"'&eci de ani in care a/ ;ost i/licat in c"rs"ri deer;ec-ionare a cond"cerii. =a s;ar+it, to-i in a;ar' de /ine +i Keith, a"c'lcat e "n at de c'r%"ni incin+i, lat de ,$ /, care arseser' toat' seara.Ei ni/eni n" a '-it ni/ic. Merita s' e&i scena: era o eerien-'in'l-'toare entr" oricine.@on ;olose+te /ers"l e c'r%"ni incin+i ca e o /eta;or'. 8l n" red'

o /'iestrie /istic', ci "n set de /i!loace rin care s' te /o%ili&e&i s'ac-ione&i, in ci"da oric'ror te/eri e care leai aea, iar caacitatea de a;ace tot ce i-i st' in "tin-' ca s' re"+e+ti chiar este o "tere ade'rat'.

A+adar, ri/"l /oti entr" care s"nt incantat s' scri" acest "antinainte este acela c' a/ "n resect +i o ad/ira-ie ;or/ida%ile entr"@on Ro%%ins.

Al doilea /oti entr" care s"nt ent"&ias/at s' scri" acest c"antinainte este ;at"l c' (utere 0emărginită, cartea l"i @on, a de/onstra15 (utere nemărginităt"t"ror ro;"n&i/ea +i astitatea #andirii sale. 8ste /ai /"lt decat "n

or%itor /otiaFional. =a arsta de ($ de ani, el este de!a "n"l dintre#anditorii de sea/' in siholo#ia /oti'rii +i s"cces"l"i. red c' aceast'carte are caacitatea de a ;i tet"l de;initi in /i+carea ce are dret o%iectoten-ial"l "/an. <and"rile l"i @on riitoare la s'n'tate, stress,sta%ilirea -el"rilor, i&"ali&are +i altele de acest ;el tre%"ie nea'rat s' ;iec"nosc"te oric"i se dedic' des'ar+irii ersonale.Seran-a /ea este c' e-i ro;ita de cele scrise in aceast' carte tot atat

3



de /"lt ca +i /ine. Mai ol"/inoas' decat Director la minut, ser c's"nte-i dornici s' &'%oi-i as"ra ei +i s' o da-i #ata ca s' ;olosi-iin-eleci"nea l"i @on entr" a de&l'n-"i ;ar/ec"l din oi.enneth "lanchard, (hD#oautor la Director la minut

INTRODUCERE@oat' ia-a /ea /ia enit #re" s' or%esc in "%lic, chiar at"nci cand

!"ca/ in ;il/e. " "-in ti/ inaintea ;il/'rii, /i se ;'cea "r +i si/l"r'" ;i&ic. S";erind de aceast' sai/' de a or%i in "%lic, ' "te-i i/a#inace %"c"rie a/ incercat cand a/ a"&it c' Anthon Ro%%ins o/"l caretrans;or/' tea/a in "tere /' oate lec"i.Ins', de+i a/ accetat c" ent"&ias/ inita-ia de a ;ace c"no+tin-' c"@on Ro%%ins, n" /ia/ "t"t reri/a indoiala. A"&ise/ de Pro#ra/are*e"ro=in#istic' G*=PH +i de celelalte /etode in care @on este "n

eert consacrat +i tot"+i ierd"se/ ti/ ne/'s"rat +i chelt"ise/ /ii dedolari in c'"tarea "n"i a!"tor de secialitate.Pri/ii seciali+ti e care ia/ cons"ltat i/i s"seser' s' n" /' a+tetla o indecare rea raid' din ca"&' c' sai/a /ea se inechise deal"n#"l anilor. I/i ro#ra/aser' i&ite s't'/anale de trata/ent, ;'r' "nter/en recis.

At"nci cand la/ intalnit e @on, a/ ;ost s"rrins de stat"ra l"i. Rar

4



/i se inta/l' s' intalnesc e cinea /ai inalt ca /ine. red c' aeaaroae ( / +i cant'rea 154 #. 8ra atat de tan'r +i a#rea%il. *ea/a+e&at +i a/ constatat c' era/ teri%il de neros cand a ince"t s' /'intre%e desre ro%le/a /ea.

Aoi /a intre%at ce oia/ +i c"/ oia/ s' /' schi/%. P'rea c' ;o%ia

/ea se tre&ise ca s' se aere, s' i/iedice s' se inta/le ceea ce seinta/lade!a. Ins' ocea lini+titoare a l"i @on /a deter/inat s' asc"lt ce/i s"nea.

A/ ince"t s' /' deso're& de sen&a-ia de anic' le#at' de or%it"lin "%lic. Dintro dat' a/ inloc"ito c" senti/ente de t'rie +i incredere.@on /a ;'c"t s' /' intorc c" #and"l la re/ea cand, ;iind e scen',rostea/ "n disc"rs re"+it. In ti/ ce i/i rostea/ in #and disc"rs"l, @on/' tot Cancora. Ancorele s"nt l"cr"rile la care ot aela ca s'/i int'rescnerii +i increderea at"nci cand or%esc. )e-i a;la tot"l desre ele citindaceast' carte.

Asc"ltand"l e @on, a/ stat c" ochii inchi+i in ti/"l interi"l"i, ca/$ /in"te. Din cand in cand i/i atin#ea #en"nchii +i /ainile, o;erind"/iancore ;i&ice. M' si/-ea/ e delin incre&'tor ca s' reali&e& e/isi"neala telei&i"nea din ="e/%o"r#, c" o a"dien-' oten-ial' de $5 /ilioanede telesectatori.Dac' /etodele l"i @on ar aea tot atata e;icien-' as"ra altora a+ac"/ a" as"ra /ea, at"nci or aea de ca+ti#at oa/eni din intrea#al"/e.8ist' oa/eni -int"i-i in at c" #and"l la /oarte. Doctorii lea" s"s c'

a" cancer +i /intea lor e atat de cole+it' incat cor"l le este etre/ deincordat. 8i %ine, dac' ;o%ia /ea deo ia-' oate ;i inins' intro or',at"nci /etodele l"i @on ar tre%"i ;'c"te c"nosc"te t"t"ror celor cares";er' de orice %oal', ;ie ea s";leteasc', /ental' sa" ;i&ic'. Ei ei ot ;ieli%era-i de sai/ele, tensi"nile +i nelini+tile lor. red c' este etre/ dei/ortant s' n" /ai a/an'/ nici o cli'. De ce s' ' ;ie tea/' de a',in'l-i/e, disc"rs in "%lic, +eri, +e;i, e+ec sa" /oarteS"nt eli%erat ac"/, iar aceast' carte ' o;er' +i o"' aceea+i +ans'.S"nt si#"r c' (utere 0emărginită a aea /are s"cces la "%lic entr" c'trece dincolo de a eli/ina sai/ele, ar'tand"-i ca"&a ce declan+ea&'

orice /ani;estare a co/orta/ent"l"i "/an. St'anind in;or/a-iile dinaceast' carte, ei aea control ecl"si as"ra /in-ii +i tr""l"i t'" +ideci, as"ra ie-ii tale.ir Jason inters )utorul cărţii 6 #um poate fi omorat cancerul7

Sec-i"nea I

5



MODELAREA DESĂVÂRŞIRII UMANEREUŞITAă ra%i mult şi des8 să caştigi respectul oamenilor inteligenţi şi afecţiunea copiilor8 să obţii aprecierea criticilor corecţi şi săinduri trădarea prietenilor ipocriţi8 să aprecie%i ceea ce este

frumos şi să descoperi ce este mai bun in fiecare8 să laşi inurma ta o lume un pic mai bună, fie printr-un copil sănătos, fie printr-o bucată de grădină, sau printr-o condiţie socialăimbunătăţită8 să ştii că măcar un suflet a respirat mai uşor

pentru că ai trăit tu. )sta inseamnă că ai reuşit.9 2alph aldo 3merson

Capitolul I

:elul suprem in viaţă nu este a cunoaşte, ci a infăptui.

- homas *enr! *u'le! A"&ise/ de el c" /"lte l"ni in "r/'. Se s"nea c' era tan'r, %o#at,s'n'tos, ;ericit +i reali&at. @re%"ia ins' s' /' conin# c" ochii /ei. =a/"r/'rit indearoae cand ie+ea din st"dio"l de telei&i"ne +i la/ "r/ataoi ti/ de catea s't'/ani, o%serand c"/ ii s;'t"ia e to-i, de lare+edintele -'rii an' la indii&i c" s";erin-e sihice. =a/ '&"t disc"tandc" dieteticieni, antrenori, l"crand c" sortii +i coii handicaa-i care seantrena". P'rea incredi%il de ;ericit +i ro;"nd indr'#ostit de so-ia l"icand c'l'torea" i/re"n' rin -ar' +i rin l"/e. Ei cand ter/ina", era

/o/ent"l s' ia aion"l inaoi sre San Die#o ca s' etreac' cea ti/acas' c" ;a/ilia in castel"l lor c" edere sre >cean"l Paci;ic."/ se ;ace c' "+ti"l acesta de ($ de ani, aand ca st"dii doar lice"l,a re"+it s' reali&e&e atatea intr"n ti/ atat de sc"rt Doar c" trei ani in"r/' loc"ia intr"n aarta/ent de %"rlac de n"/ai 1( / +i i+i s'laasele in cada de la %aie. "/ a a!"ns dintro ersoan' etre/ dene;ericit', c" 1$ # este #re"tatea nor/al', c" rela-ii soradice +iersectie li/itate, la indiid"l resectat, s'n'tos, a;lat in centr"l aten-iei,c" rela-ii i/ortante +i oort"nitatea s"cces"l"i neli/itat.@ot"l 'rea atat de incredi%il +i tot"+i, ceea ce /' "i/ea cel /ai /"lt era

;at"l c' /' identi;ica/ c" el. Poestea Cl"i este de ;at oestea /ea.*" rea" s' s"n, desi#"r, c' ia-a /ea este "n /odel de re"+it'. 8steli/ede c' n" to-i ae/ acelea+i ise +i idei le#ate de ceea ce re/ s'in;'t"i/. In l"s, /ie ;oarte clar c' /'s"ra re"+itei ersonale n" este dat'de cei e care ii c"no+ti, loc"rile "nde te d"ci +i ceea ce ai. Pentr" /ines"cces"l rere&int' str'd"in-a contin"' de deenire. 8ste oort"nitatea de ate de&olta e lan e/o-ional, social, sirit"al, ;i&ic, intelect"al +i ;inanciar +i,

6



in acela+i ti/, de a contri%"i o&iti la altele. Dr"/"l c'tre s"cces este/ere" in deenire. 8ste "n dr"/ intro contin"' i/%"n't'-ire +i n" "n -el caretre%"ie atins.

1$

10 (utere nemărginităeea ce rea" s' ' s"n este si/l". Alicand rinciiile e care lee-i a;la din aceast' carte, e" a/ re"+it s'/i schi/% n" doar ;el"l in care/' edea/ e /ine ins"/i, ci +i re&"ltatele e care le o%-inea/ in ia-', +ia/ re"+it s' ;ac acest l"cr" intro /are +i i&i%il' /'s"r'. Sco"l acesteic'r-i este s' ' i/'rt'+esc c"/ a/ re"+it s'/i schi/% ia-a in %ine.Ser sincer ca tehnolo#iile, strate#iile, a%ilit'-ile +i ;iloso;iile e carele e-i #'si in aceste a#ini s' ' ins";le-easc' c" tot atatea "teri c" care/a" ins";le-it +i e /ine. P"terea /a#ic' de a ;ace ie-ile noastre aido/a

celor /ai ;r"/oase ise dor/itea&' "ndea in noi. 8 ti/"l s' o slo%o&i/.and /' #andesc la ite&a c" care a/ re"+it s'/i trans;or/ isele inrealitatea e care o tr'iesc ast'&i n"/i ot st'ani senti/entele derec"no+tin-' +i resect. Ei tot"+i s"nt dearte de a ;i "nic. Ade'r"l estec' tr'i/ intro re/e in care /"l-i oa/eni s"nt caa%ili s' reali&e&eeste noate l"cr"ri de neinchi"it, s' ai%' re"+ite de nei/a#inat in alteti/"ri. <andi-i' la Stee Jo%s 8ra "n "+tan c" %l"e !eans, ;'r' "n%an in %"&"nar c'r"ia ia enit ideea s' ;ac' "n Gho/e co/"terH +i are"+it s' cl'deasc' o co/anie 7ort"ne $55 /ai reede decat a ;'c"tocinea reodat'. <andi-i' la @ed @"rner Sa oc"at de "n do/eni"care a%ia dac' eista telei&i"nea rin ca%l" +i a cl'dit "n i/eri".<andi-i' la oa/eni din l"/ea sectacol"l"i Steen Siel%er# sa"Br"ce Srin#steen sa" din l"/ea a;acerilor =ee Iacocca sa" RossPerot. e altcea a" ei in co/"n in a;ar' de s"cces "i/itor, etraordinarR's"ns"l este, desi#"r ... "tere.P"terea este "n c"ant care rooac' e/o-ie. Reac-iile oa/enilor laa"&"l acest"i c"ant s"nt di;erite. Pentr" "nii, "terea are o conota-iene#ati'. Unii s"nt ahtia-i d"' "tere. Al-ii se si/t ca +i cand ar ;iconta/ina-i de ea, ca +i cand "terea ar ;i cea cor"t +i s"sect. De cat'

"tere ae-i neoie De cat' "tere crede-i c' ar ;i dret s' dis"ne-i ca s'o%-ine-i cea sa" s' ' de&olta-i e insea/n', de ;at, entr" oi, "terea*" /' #andesc la "tere ca la cea c" care s' cotroesc "n oor. *"/' #andesc la ea ca la cea care s' ;ie i/"s c" ;or-a. Ei nici e oi n" 's;'t"iesc s' o considera-i ast;el.

Acel ;el de "tere rareori are ia-' l"n#'. Dar tre%"ie s' ;i-i con+tien-ide "n l"cr": "terea este o constant' in l"/e. )e&i l"cr"rile rin ris/a tasa" altcinea i-i s"ne ce s' e&i. 7aci ceea ce cre&i t" de c"iin-' sa" dai

7







eerien-a ie-ii noastre. 8ste or%a, in ri/"l rand, de co/"nic'riinterioare: acele l"cr"ri e care ni le i/a#in'/, ni le s"ne/ +i le si/-i/in sinea noastr'. Ur/ea&' co/"nic'rile eterioare: c"inte, tonalit'-i,eresii ;aciale, atit"dini ale cor"l"i nostr" +i ac-i"ni ;i&ice rin careco/"nic'/ c" l"/ea noastr' eterioar'. 7iecare act de co/"nicare e

care il ;ace/ rere&int' o ac-i"ne, o ca"&' "s' in /i+care. Ei toateco/"nic'rile a" "n e;ect an"/e as"ra noastr' +i as"ra altora.o/"nicarea insea/n' "tere. Aceia care st'anesc ;olosirea ei c"e;ect i+i ot schi/%a roria lor eerien-' in le#'t"r' c" l"/ea +ieerien-a l"/ii in le#'t"r' c" ei. >rice ;el de co/orta/ent +i desenti/ente i+i a;l' sor#intea intro ;or/' de co/"nicare. Aceia carea;ectea&' #and"rile, senti/entele +i ac-i"nile celor /ai /"l-i dintre nois"nt cei care +ti" c"/ s' ;oloseasc' acest instr"/ent al "terii. <andi-i'la oa/enii care a" schi/%at l"/ea in care tr'i/: John 7.Kenned, @ho/asJe;;erson, Martin ="ther Kin#, Jr., 7ranlin Delano Rooseelt, Winston

h"rchill, Mahat/a <andhi. " /"lt /ai "-in' si/atie, #andi-i'chiar la itler. eea ce aea" in co/"n to-i ace+tia era ;at"l c' era"/ae+tri in arta co/"nic'rii. 8i era" in stare s' scoat' i&i"nea din /intea

)panajul regilor 19lor indi;erent dac' aceasta era s' transorte oa/eni in sa-i" sa" s'cree&e "n al @reilea Reich inc'rcat de "r' +i s' o co/"nice altora c"atata ;idelitate incat "tea" in;l"en-a ;el"l in care /asele #andea" +iac-iona". 8i a" schi/%at l"/ea rin "terea lor de co/"nicare.=a "r/a "r/ei, n" acela+i l"cr" ;ac "n Siel%er#, "n Srin#steen, "n

Iacocca, "n 7onda sa" "n Rea#an, sre deose%ire de al-ii *" s"nt ei oare/ae+tri in arta co/"nic'rii "/ane sa" in;l"en-'rii oa/enilor Dar a+ac"/ ace+ti oa/eni s"nt caa%ili s' "n' in /i+care /asele rin inter/edi"lco/"nic'rii, tot c" a!"tor"l acest"i instr"/ent ne "ne/ +i noi in /i+care.*iel"l /'iestriei oastre de co/"nicare in l"/ea eterioar' adeter/ina niel"l s"cces"l"i c" al-ii din "nct de edere ersonal, a;ecti,social +i ;inanciar. eea ce este +i /ai i/ortant, niel"l s"cces"l"i ecare il tr'i-i inl'"ntr"l ostr" ;ericirea, %"c"ria, eta&"l, dra#ostea sa"orice altcea ' dori-i este re&"ltat"l direct al /od"l"i in care co/"nica-ic" oi in+i'. 7el"l in care si/-i-i n" este re&"ltat"l a ceea ce se inta/l'

in ia-a oastr' ci interpretarea a ceea ce se intamplă. )ie-ile oa/enilor reali&a-i nea" de/onstrat in reetate rand"ri ;el"l in care calitatea trai"l"inostr" este deter/inat' n" de ceea ce ni se inta/l', ci de /od"l in carereac-ion'/ la ceea ce ni se inta/l'.Doar t" o-i decide ce s' cre&i +i c"/ s' ac-ione&i e %a&a c'ilor ecare le ale#i entr" a-i in-ele#e ia-a. *i/ic n" are re"n rost in a;ar' derost"l e care il atri%"i/ noi. =a cei /ai /"l-i dintre noi acest roces de

10



interretare a deenit "n a"to/atis/, dar s"nte/ caa%ili s' rel"'/ dinno" cond"cerea +i s' schi/%'/ i/ediat eerien-a noastr' ;a-' de l"/e.

Aceast' carte este desre intrerinderea de ac-i"ni con#r"ente,concentrate, s"s-in"te care s' d"c' la re&"ltate cole+itoare. De ;at, dac'ar ;i s' ' s"n in do"' c"inte desre ce este aceast' carte, a+ s"ne:

desre re&"ltate <andi-i' la acest l"cr". *" asta ne interesea&' e noiPoate re-i s' ' schi/%a-i ;el"l de a #andi desre oi +i l"/ea care 'incon!oar'. Poate re-i s' a!"n#e-i s' co/"nica-i /ai %ine, s' de&olta-i orela-ie /ai a;ect"oas', s' "te-i in'-a /ai reede, s' ;i-i /ai s'n'tos sa"s' ca+ti#a-i /ai /"l-i %ani. P"te-i ;ace toate aceste l"cr"ri entr" oiin+i', %a chiar /ai /"lt, ;olosind e;icient in;or/a-iile din aceast' carte,inainte ins' de a o%-ine noi re&"ltate tre%"ie s' ;i-i con+tien-i c' o%-ine-ide!a ni+te re&"ltate. Poate c' n" s"nt toc/ai re&"ltatele e care le dori-i.M"l-i dintre noi consider' c' starea noastr' de sirit +i /ai tot ce seetrece in /intea noastr' s"nt l"cr"ri care n" se a;l' s"% control"l nostr".

Ade'r"l este ins' c' ' "te-i controla actiit'-ile /entale +i /od"l incare reac-iona-i, an' la "n niel e care inainte n" il credea-i osi%il.Dac' s"nte-i deri/a-i, oi s"nte-i aceia care a-i creat +i rod"s ceea cen"/i-i deri/are. Dac' s"nte-i eta&iat, +i aceast' stare tot oi a-i creato.8ste i/ortant s' -ine-i /inte c' st'ri c"/ este deri/area n" i seinta/l'. *" C' /olisi-i de deri/are. > crea-i chiar oi, ca e oricarere&"ltat din ia-a oastr', rin ac-i"ni ;i&ice +i /entale seci;ice. @re%"ie(5 (utere nemărginităs' ' s"ne-i o"' in+i' an"/ite l"cr"ri e ton"rile de oce otriite.

@re%"ie s' adota-i o ost"r' +i "n ;el de a resira seci;ice. De ee/l",dac' re-i s' ;i-i deri/a-i, a!"t' etraordinar de /"lt dac' l'sa-i "/eriis' ' cad' +i ' "ita-i n"/ai in !os. )' /ai a!"t' +i dac' ' "ne-i triste-ein oce +i ' #andi-i la cele /ai r''stioase scenarii le#ate de ia-aoastr'. Ei dac' ' sc";"nda-i %iochi/ia in a/'r'ci"ne /ancand rostsa" ;olosi-i din #re" alcool sa" dro#"ri, ' a!"ta-i cor"l in sc'derea#lice/iei +i ast;el deri/area este #arantat'.eea ce rea" e" s' ' s"n este si/l": ca s' a!"n#i la deri/aretre%"ie s' de"i e;ort. 8ste o /"nc' #rea +i este neoie s' ;aci "n an"/eti de e;ort. Unii oa/eni creea&' aceast' stare atat de des incat entr" ei

n" /ai este atat de #re" so o%-in'. De ;at, ei a" le#at adesea acest tiar de co/"nicare interioar' de tot ;el"l de eeni/ente eterioare. S"nt "niicare tra# atatea ;oloase sec"ndare aten-ie din artea celor din !"r,co/'ti/ire, dra#oste +.a./.d. incat adot' acest stil de co/"nicare cea deenit starea lor nat"ral' de sirit. Al-ii sa" co/l'c"t atat de /"ltti/ in aceast' stare incat chiar se si/t %ine ast;el. hiar se identi;ic' c"ea. P"te/ tot"+i s' ne schi/%'/ ac-i"nile noastre ;i&ice +i /entale

11



schi/%and"ne ast;el i/ediat +i st'rile a;ectie +i co/orta/ent"l.@e o-i eta&ia adotand i/ediat "nct"l de edere care #enerea&'acea stare de sirit. I-i o-i i/a#ina l"cr"rile care #enerea&' acest senti/ent.Po-i schi/%a ton"l +i con-in"t"l dialo#"l"i t'" interior c" tine ins"-i.Po-i adota ost"rile +i ti"rile de resira-ie seci;ice care s' #enere&e

acea stare in cor"l t'" +i, #ata Ai atins starea de eta&. Dac' dore+ti s';ii co/'ti/itor n" tre%"ie decat s' i-i schi/%i ac-i"nile /entale +i ;i&icee care le cere starea de co/'ti/ire. Acela+i l"cr" este ala%il +i candeste or%a de dra#oste sa" oricare alt' e/o-ie.Po-i co/ara roces"l de #enerare a st'rilor a;ectie controland"-ico/"nicarea interioar' c" /"nca de"s' de "n re#i&or. Pentr" a o%-ineeact re&"ltatele e care le a+teat', re#i&or"l "n"i ;il/ /anerea&' totceea ce e&i +i a"&i. Dac' rea s' te ins'i/ante, d' s"net"l /ai tare +i;olose+te catea e;ecte seciale e ecran toc/ai la /o/ent"l otriit.Dac' rea s' te ins";le-easc', a otrii /"&ica +i l"/inile +i orice se

ede e ecran ca s' o%-in' acel e;ect. Un re#i&or oate ;ace o co/edie sa"o tra#edie ornind de la aceea+i inta/lare, in ;"nc-ie de ceea ce hot'r'+tes' se etreac' e ecran. Ei oi "te-i ;ace acela+i l"cr" e ecran"l /in-iioastre. )' "te-i re#i&a actiitatea /ental', care este te/elia oric'reiac-i"ni ;i&ice, c" aceea+i riceere +i "tere. P"te-i /'ri ol"/"l s"net"l"i+i l"/ina /esa!elor o&itie din creier"l ostr" +i "te-i sl'%i l"/ina +is"net"l i/a#inilor ne#atie. )' "te-i cond"ce creier"l c" riceerea c"care Siel%er# sa" Scorsese i+i cond"c lato"l de ;il/are.Unele l"cr"ri e care le e-i a;la in contin"are ar #re" de cre&"t.

Pro%a%il n" ' ine s' crede-i c' eist' "n ;el de ' "ita la cinea +i de aiciti eact #and"rile sa" de a-i che/a instantane" la ordin cele /ai "ternice )panajul regilor (1res"rse. Dar dac' ac"/ o s"t' de ani cinea ar ;i indr'&nit doar s' s"#ere&ec' o/"l a '+i reodat' e ="n', ar ;i ;ost l"at dret ne%"n, l"natic. GDe"nde oare crede-i c' se tra#e c"ant"lH Dac' cinea ar ;i s"s c' eraosi%il s' se arc"r#' dr"/"l de la *e Lor la =os An#eles in n"/ai $ore, ar ;i ;ost riit ca "n is'tor c" /intea d"s'. Dar n" a ;ost neoiedecat de tehnolo#ii seci;ice aansate +i de alicarea "nor le#i aleaerodina/icii entr" ca aceste l"cr"ri s' dein' realitate. In re&ent, o

co/anie aerosa-ial' l"crea&' chiar la "n ehic"l care, &ic ei, este &eceani a transorta oa/eni de la *e Lor in ali;ornia in doar 1( /in"te.@ot ast;el, din aceast' carte e-i a;la Cle#ile ehnologiilor de (erformanţă<ptimă =<ptimum (erformance echnologies> care ' or er/ite acces"l lani+te res"rse de care n" a-i ;i ;ost reodat' con+tien-i c' le ae-i.

6(entru fiecare efort susţinut e'istă o răsplată in%ecită. 7 9 Jim 2ohn

12



>a/enii care a" atins des'ar+irea "r/ea&' o cale si#"r' c'tre s"cces.8" o n"/esc ;ormula uccesului uprem. Pri/"l as e aceast' cale estes' i-i con+tienti&e&i re&"ltat"l, adic' s'-i de;ine+ti recis ceea ce rei. Aldoilea as este s' ac-ione&i alt;el dorin-ele or r'/ane in ;a&a de is"ri.

Ac-i"nile intrerinse n" d"c intotdea"na la re&"ltatele a+tetate, a+a incat

al treilea as este de&oltarea "nei ac"it'-i sen&oriale entr" a "tearec"noa+te ti"rile de r's"ns"ri +i re&"ltate e care le o%-ii in "r/aac-i"nilor tale ast;el incat s' i-i dai sea/a cat se oate de reede dac' elete aroie sa" te inde'rtea&' de sco"rile e care le "r/'re+ti. @re%"ie s'+tii ce o%-ii in "r/a ac-i"nilor tale, ;ie dintro conersa-ie, ;ie dino%icei"rile tale din ia-a de &i c" &i. Dac' ceea ce a;li n" cores"nde c"ceea ce "r/'re+ti, tre%"ie s' -ii /inte la ce re&"ltate ai a!"ns in "r/aac-i"nilor tale, a+a incat s' ine-i cate cea din orice eerien-' "/an'. Eiaoi treci la as"l "r/'tor al atr"lea care const' in de&oltarea;lei%ilit'-ii entr" schi/%area co/orta/ent"l"i t'" an' cand atin#i

ceea ce dore+ti. Dac' te "i-i la oa/enii reali&a-i, consta-i c' a" ;'c"t to-iace+ti a+i. A" ornit la dr"/ aand o -int', c'ci n" o o-i atin#e dac' n"eist'. A" trec"t la ac-i"ne, entr" c' n" a!"n#e doar s' +tii. Eia"de&oltat caacitatea s'i citeasc' e al-ii, ca s' +tie ce r's"ns o%-inea". Eisa" tot adatat, +ia" tot schi/%at co/orta/ent"l an' cand a" re"+it s'a;le ce an"/e ;"nc-iona.S' l"'/ "n ee/l": Steen Siel%er# a deenit cel /ai %"n reali&ator de;il/e din istorie, la arsta de 30 de ani. 8ste de!a a"tor"l a atr" ;il/e din&ece ;il/e de /are ece-ie din toate ti/"rile, din care ;ace arte +i 8.@.,

8tra@erestr"l, cel /ai %ine and"t ;il/ ;'c"t reodat'. "/ a a!"ns oarela aceast' er;or/an-' ;iind atat de tan'r 8ste o oeste re/arca%il'.Inc' de cand aea 1( sa" 13 ani, Siel%er# +tia c' rea s' dein're#i&or de ;il/. )ia-a l"i sa schi/%at intro d"'a/ia&' in care a i&itatSt"dio"rile Uniersal e cand aea 12 ani. eea ce a '&"t acolo n" 1a/"l-"/it +i at"nci sa strec"rat e "n lato" "nde chiar se t"rna "n ;il/.(( (utere nemărginită

A s;ar+it rin a ;ace c"no+tin-' c" +e;"l dearta/ent"l"i editorial alst"dio"rilor Uniersal, care a stat de or%' c" el o or' ar'tand"+i interes"l;a-' de ideile l"i Siel%er#.

Pentr" cei /ai /"l-i dintre oa/eni, oestea sar ;i ter/inat aici. Dar Siel%er# n" ;'cea arte din aceast' cate#orie. 8l aea o "tere interioar'.Etia ce oia. A in'-at cea din ri/a l"i i&it' +i, rin "r/are, +ia schi/%at/od"l de a%ordare. A do"a &i, sa i/%r'cat in cost"/, a l"at #eanta dilo/ata tat'l"i s'" in care +ia "s doar "n sandich +i do"' acadele, +i sa intorsla st"dio"ri ca +i cind acolo ii era loc"l. A trec"t lin de i/ortan-' rin;a-a a&nic"l"i de la intrare in &i"a aceea. A #'sit o r"lot' 'r'sit' +i,

13











sa" #'sind cheia c" care s' o deschi&i 'strand "+a intact'. )o/ in'-adesre strate#iile care cond"c la des'ar+ire in caitolele )II +i )III.răsătura 0r.1 Eimpe%imea 5alorilorA Dac' ne #andi/ la l"cr"rilecare a" ad"s /'re-ia A/ericii, ne #andi/ la atriotis/ +i /andrie, "nsi/- al toleran-ei, !"dec'-i ;"nda/entale, etice, /orale +i ractice e care

le e/ite/ in le#'t"r' c" ceea ce este i/ortant, c" ceea ce contea&' c"ade'rat. )alorile rere&int' siste/e seci;ice de credin-' e care le ae/in le#'t"r' c" ceea ce este sa" n" %ine s' ;ace/ in ia-'. S"nt !"dec'-ilee care le e/ite/ in le#'t"r' c" l"cr"rile care ;ac ia-a s' /erite tr'it'.(0 (utere nemărginităM"l-i oa/eni n" a" o idee clar' in le#'t"r' c" ceea ce este i/ortantentr" ei. Adesea "nii indii&i ;ac l"cr"ri de care s"nt ne/"l-"/i-i aoi"r +i si/l" din ca"&' c' n" le este li/ede ce cred ei in /od incon+tientc' este %ine entr" ei +i entr" ceilal-i. and rii/ la /arile re"+ite,constat'/ c' ele aar-in aroae in intre#i/e "nor oa/eni c" "n li/ede

si/- ;"nda/ental in le#'t"r' c" ceea ce contea&' c" ade'rat. <andi-i'la Ronald Rea#an, John 7. Kenned, Martin ="ther Kin#, Jr., John Wane,Jane 7onda. Aea" i&i"ni di;erite, ins' ceea ce a" c" to-ii in co/"n esteo /otiare /oral' ;"nda/ental', "n si/- in le#'t"r' c" cine s"nt +i de ce;ac ceea ce ;ac. > in-ele#ere a alorilor este "n"l dintre secretele cele /aireco/ensante +i te/erare c'tre atin#erea des'ar+irii. )o/ disc"ta desrealori in caitol"l 6)III.D"' c"/ ro%a%il a-i o%serat, toate aceste tr's't"ri i+i tra# sea "nadin cealalt' +i se intre'tr"nd. S' ;ie oare asi"nea a;ectat' de conin#eri

Binein-eles c' da. " cat crede/ /ai /"lt c' "te/ reali&a cea, c" atats"nte/ /ai dornici s' inesti/ in acel l"cr". 8ste oare conin#ereas";icient' entr" atin#erea des'ar+irii 8ste "n ince"t %"n, dar dac' 'i/a#ina-i c' l"cr"rile or /er#e /ai dearte de la sine, e-i constata c'' in+ela-i. >are strate#iile noastre entr" re"+it' s"nt in;l"en-ate dealorile in care crede/ *" incae nici o indoial'. Dac' strate#ia oastr'entr" re"+it' ' cere s' ;ace-i cea care n" coincide c" conin#erileoastre necon+tienti&ate riitor la ce e %ine +i ce n" entr" ia-a oastr',at"nci n" a ;"nc-iona nici cea /ai %"n' strate#ie. Acest l"cr" se inta/l'adesea celor care ince s' ai%' re"+ite +i a!"n# s'+i sa%ote&e rori"l

s"cces. Pro%le/a este c' aare "n con;lict intern intre alorile indiid"l"i+i strate#ia l"i entr" reali&are.@ot ast;el, toate cele atr" tr's't"ri disc"tate an' ac"/ n" ot ;ides'r-ite derăsătura 0r.F1 3nergieA 8ner#ia oate ;i an#a!area i!elioas', oioas'a "n"ia ca Br"ce Srin#steen sa" a "neia ca @ina @"rner. Poate ;idina/is/"l intrerin&'tor al "n"ia ca Donald @r"/ sa" Stee Jo%s.

18



Poate ;i italitatea "n"i Ronald Rea#an sa" a "nei Katharine e%"rn.8ste aroae i/osi%il s' /er#i c" a+i /ici +i le#'na-i c'tre des'ar+ire.>a/enii c" /ari reali&'ri ;olosesc din lin orice oca&ie care le iese incale. @r'iesc c" o%sesia c' ase/enea oca&ii etraordinare ot a'rea inorice &i +i rec"nosc c' ceea ce n" a" indea!"ns este ti/"l. 8ist' /"l-i

oa/eni in l"/e care a" o asi"ne in care cred. Eti" +i care este strate#iacare ar tre%"i entr" reali&area acestei asi"ni, alorile lor cores"ndacestei strate#ii, n"/ai c' n" a" italitatea ;i&ic' s' treac' la ;ate. Mareles"cces este inseara%il le#at de ener#ia ;i&ic', intelect"al' +i sirit"al'care ne las' s' reali&'/ /ai tot ce ae/. In caitolele I6 +i 6 o/ in'-acare s"nt +i c"/ s' ;olosi/ instr"/entele c" a!"tor"l c'rora s' neer;ec-ion'/ i/ediat ener#iile ;i&ice.

)panajul regilor (2răsătura 0r.G1 (ri%ă la oameniA Aroae to-i oa/enii reali&a-i a" inco/"n o etraordinar' ri&' la oa/eni, caacitatea de a se conecta +i a

sta%ili le#'t"ri c" oa/eni de condi-ii di;erite +i c" conin#eri di;erite.Desi#"r, /ai eist' +i cate "n #eni" r'" care inentea&' cea care schi/%'l"/ea. Dar dac' acest #eni" i+i etrece tot ti/"l intro ;er/' i&olat', aaea o re"+it' la "n an"/it niel, dar a e+"a in alte riin-e. Marileersonalit'-i rec"/ Kenned, Kin#, Rea#an, <andhi a" aceast' a%ilitates' sta%ileasc' le#'t"ri care ii "nesc c" alte /ilioane de oa/eni. el /ai/are s"cces n" este cel de e scena l"/ii. 8l se a;l' in adanc"rile ini/ilor oastre. Acolo, in str';"nd"rile ini/ii, ;iecare si/te neoia "nor le#'t"rid"ra%ile, ii c" al-i oa/eni. 7'r' ele, orice re"+it', orice des'ar+ire este

#'"noas'. )o/ in'-a desre aceste le#'t"ri in caitol"l 6III.Desre "lti/a tr's't"r' a/ /ai disc"tat cea /ai dere/e.răsătura 0r. H1 &ăiestria #omunicăriiA Aceasta este esen-a con-in"t"l"iacestei c'r-i. 7el"l in care co/"nic'/ c" al-ii +i ;el"l in care co/"nic'/c" noi in+ine deter/in' in "lti/' instan-' calitatea ie-ii noastre. ei carere"+esc in ia-' s"nt aceia care a" in'-at c"/ s' ;oloseasc' orice incercarela care ii s""ne ia-a +i s'+i co/"nice lor in+i+i eerien-a ca+ti#at'intr"n ;el care ii deter/in' s' schi/%e l"cr"rile in %ine. ei care e+"ea&'se con;r"nt' c" itre#iile ie-ii +i le accet' c" rese/nare. >a/enii carene /odelea&' ia-a +i c"lt"ra st'anesc +i arta co/"nic'rii c" al-i oa/eni.

eea ce a" in co/"n este a%ilitatea de a co/"nica o i&i"ne, o ;r'/antare,o %"c"rie sa" o /enire. M'iestria co/"nic'rii este calitatea "n"i %"n'rinte, "n"i /are artist, "n"i /are o/ olitic sa" "n"i %"n dasc'l. Aroae;iecare caitol din aceast' carte a%ordea&' intr"n ;el sa" alt"l ro%le/aco/"nic'rii, ar"ncand "n-i de le#'t"r', deschi&and noi c'i +i i/'rt'+indnoi i&i"ni. Din ri/a arte a acestei scrieri "te-i in'-a c"/ s' l"a-icontrol"l as"ra creier"l"i +i cor"l"i ostr" +i c"/ s' le diri!a-i /ai

19







/o/ent in care ia-a are s' ;ie nedreat' c" noi. Un /o/ent in carecredin-a noastr', alorile in care crede/, r'%darea noastr', co/asi"neanoastr', ;or-a de a n" ne l'sa, toate s"nt i/inse dincolo de orice li/it'.Unii oa/eni se ;olosesc de ase/enea /o/ente ca de ni+te oca&ii entr" adeeni /ai %"ni al-ii se las' "r +i si/l" strii-i de ase/enea eerien-e

de ia-'. )a-i intre%at reodat' de ce reac-ionea&' oa/enii atat de di;eritla incerc'rile la care ii s""ne ia-a 8" /a/ intre%at. > %"n' arte aie-ii /ele /a ;ascinat intre%area: cei ;ace e oa/eni s' se co/orteintr"n ;el sa" alt"l De cand /' +ti", a/ ;ost o%sedat s' desco'r ce(935 (utere nemărginităan"/e ii ;ace e "nii %'r%a-i +i "nele ;e/ei s' se deose%easc' de ceilal-ise/eni ai lor. e an"/e tre%"ie ca s' ;ii cond"c'tor, o ;iin-' i/linit'"/ se ;ace c' e l"/ea asta s"nt ata-ia oa/eni care +ti" s' se %"c"re deia-' in ci"da aroae t"t"ror icisit"dinilor, in ti/ ce al-ii care ar s'

n" d"c' lis' de ni/ic tr'iesc in diserare, s"'rare +i a/'r'ci"neaide-i s' ' /ai s"n oestea altc"ia +i s' ede/ i/re"n' cedeose%iri s"nt intre cei doi oa/eni. )ia-a acest"i o/ are a ;i /"lt /ail"/inoas'. 8ste "n artist ;a%"los de %o#at, c" "n talent ne/aio/enit +inen"/'ra-i ad/iratori. =a arsta de (1 de ani era cel /ai tan'r /e/%r"al cele%rei tr"e de co/edie Second it din hica#o. In ;oarte sc"rtti/ a deenit edeta consacrat' a tr"ei. "rand d"' aceea, tr"ainre#istrea&' "n /are s"cces la *e Lor. 8l a!"n#e aoi "n"l dintre/arile s"ccese de telei&i"ne ale anilor F25. Mai tar&i" deine "n"l dintre

/arile star"ri de ;il/ ale A/ericii. Se a"c' de /"&ic' +i se %"c"r'iar'+i de acela+i /are s"cces i/ediat. Are &eci de rieteni care il ad/ir',o c'snicie ;ericit', case /in"nate in *e Lor it +i MarthaFs )ineard.Pare s' ai%' tot ce i+i oate dori cinea.are dintre ace+ti doi oa/eni a-i rea s' ;i-i 8ste #re" de inchi"it c'cinea lar re;era e ri/"l.Dar s' ' /ai s"n cate cea desre ace+ti doi oa/eni. Pri/"l este"n"l dintre oa/enii cei /ai reali&a-i, "ternici +i lini de ia-' dintre to-icei e care ii c"nosc. Il chea/' W. Mitchell, tr'ie+te +i o d"ce ;oarte%ine, in olorado. De cand c" accident"l de /otociclet', a a"t arte de

s"cces +i %"c"rie /ai /ari decat a" a"t al-ii intro ia-' intrea#'. Asta%ilit rela-ii ersonale ;eno/enale c" "nii dintre cei /ai in;l"en-i oa/enidin A/erica. In a;aceri a a!"ns /iliardar. A candidat chiar entr" on#res,in ci"da chi"l"i s'" /arcat #rotesc de accident. Eti-i care era lo&inca sain ca/ania electoral' C@ri/ite-i/' in on#res +i na/ s' ;i" acolodoar "n ti dr'#"-. In re&ent, are o rela-ie etraordinar' c" o ;e/eie;oarte aarte +i candidea&' c" ent"&ias/ entr" ost"l de ice#"ernator

22



al stat"l"i olorado in 1940. A do"a ersoan' este cinea e care il c"no+tea-i %ine, care a ad"sro%a%il /"lt' %"c"rie +i l'cere. Se n"/ea John Bel"shi. A ;ost "n"ldintre cei /ai ;ai/o+i actori de co/edie ai re/"rilor noastre +i "n"ldintre /arile s"ccese artistice ale anilor F25. Bel"shi a i/%o#'-it ia-a

/"ltora, dar n" +i e a l"i. and a /"rit la arsta de 33 de ani de ceea cerere&entant"l Parchet"l"i a ;or/"lat dret Ctoicitate ac"t' datorat'cocainei +i heroinei, "-ini dintre cei care il c"no+tea" sa" /irat. >/"lcare aea tot"l a!"nsese "n toico/an inr'it care n" se /ai controla,%"h'it +i i/%'tranit este /'s"r'. Dina;ar', 'rea s' ai%' tot"l.Pe din'"ntr" ins', 'rea s' ;ie #'"nos, de /"l-i ani.

Ase/enea ee/le s"nt la tot as"l. A-i a"&it reodat' de Pete Str"dic*'sc"t ;'r' /aini +i ;'r' icioare, +ia "s in ca s' dein' /aratonist +ichiar a aler#at de!a 3.555 /. <andi-i' la oestea ne/aio/enit' a l"iDeosebirea care contea%ă 31

elen Keller. Sa" la and =i#htner, ;ondatoarea asocia-iei CMa/ei/otria cond"s"l"i in stare de e%rietate. A tr'it o tra#edie teri%il';iica ei a ;ost o/orat' de "n +o;er %eat la olan a in;iin-at o or#ani&a-iecare a salat ro%a%il s"te oate /ii de ie-i. =a cealalt' etre/',#andi-i' la oa/eni ca Mariln Monroe sa" 8rnest e/in#a, oa/enicare a" c"nosc"t s"ccese ;a%"loase +i care a" s;ar+it rin a se a"todistr"#e.

A+a c' ' intre%: care este deose%irea dintre a aea +i a n" aea areeste deose%irea dintre a "tea +i a n" "tea are este deose%irea dintre a;ace +i a n" ;ace De ce "nii oa/eni a" arte de ni+te neca&"ri in#ro&itoare,

de neinchi"it +i tot"+i ;ac din ia-a lor o s'r%'toare, in ti/ ce al-ii, de+ia" tot ce+i doresc, ;ac din ia-a lor "n co+/ar De ce "nii se ;olosesc deorice eerien-' din ia-a lor entr" a o trans;or/a in aanta!, in ti/ ceal-ii ;olosesc orice ast;el de eerien-' i/otria lor are este deose%ireadintre W. Mitchell +i John Bel"shi are este deose%irea care contea&'entr" calitatea ie-iiIntre%area aceasta /a o%sedat toat' ia-a. A/ cresc"t '&and oa/enicare aea" %o#'-ii /ari de tot ;el"l sl"!%e %ine l'tite, rela-ii /in"nate,"n ;i&ic ar/onios. )roia/ s' a;l" care era ca"&a deose%irii atat de /aridintre ia-a lor +i ia-a /ea +i a rietenilor /ei. @oat' deose%irea ine

din ;el"l in care co/"nic'/ c" noi in+ine +i din ac-i"nile e care leintrerinde/. e ;ace/ cand ne d'/ toat' osteneala +i tot"+i l"cr"rile n"/er# %ine ei care re"+esc n" a" ro%le/e /ai "-ine decat cei care n"re"+esc. Sin#"rii ;'r' ro%le/e s"nt cei din ci/itire. *" rin ceea ce nise inta/l' se sear' e+ec"rile de s"ccese. eea ce contea&' este ;el"l incare ercee/ +i ceea ce ;ace/ le#at de ceea ce ni se inta/l'.and W. Mitchell a ri/it de la cor"l s'" in;or/a-ia c' trei s;ert"ri

23



din el este acoerit de ars"ri de #rad"l trei, el aea de ales ;el"l in care"tea s' interrete&e in;or/a-ia. In-eles"l acestei inta/l'ri "tea constit"i"n /oti s' /oar', s' se intriste&e sa" orice altcea roia el s' co/"nice.8l a ales s'+i co/"nice ;er/ c' acea eerien-' a'r"se c" "n sco. Ei c'acest sco ii a seri intro &i ca s' o%-in' aanta!e +i /ai /ari in atin#erea

-el"l"i s'" de a ;i inse/nat cea e l"/ea asta. a re&"ltat al co/"nic'riic" el ins"+i, +ia alc't"it set"ri de conin#eri +i alori con;or/ c'rora+ia cond"s /ai dearte ia-a dintr"n si/- al aanta!"l"i +i n" al tra#ediei chiar +i at"nci cand a r'/as arali&at. "/ a re"+it Pete Str"dic s'articie c" s"cces la PieFs Pea, cel /ai #re" trase" de /araton dinl"/e de+i n" are nici /aini, nici icioare Si/l". A +ti"t s' ;ie st'ane co/"nicarea c" el ins"+i. At"nci cand si/-"rile cor"l"i s'" ia" tri/isse/nale e care alt'dat' le interretase dret d"rere, constran#ere,e"i&are, el lea schi/%at "r +i si/l" in-eles"l +i a contin"at s' ii deasiste/"l"i s'" neros co/en&i care s'i er/it' s' aler#e.

6Eucrurile nu se schimbă8 noi ne schimbăm.7 *enr! David horeau3( (utere nemărginităIntotdea"na a/ lost c"rios s' a;l" c"/ an"/e o%-in oa/enii re&"ltate." /"lt ti/ in "r/', /ia/ dat sea/a c' eist' indicii entr" s"cces,c' acei care o%-in re&"ltate re/arca%ile ;ac an"/ite l"cr"ri ca s' le o%-in'.Mia/ dat sea/a c' n" era dea!"ns doar s' +ti" c' "n"l ca W. Mitchellsa" ca Pete Str"dic co/"nic' c" ei in+i+i intr"n ;el an"/e ca s' o%-in're&"ltate. @re%"ia s' a;l" eact c"/ ;ac. redea/ c' dac' ;ac eact ceea

ce ;ac al-ii, "tea/ o%-ine eact acelea+i re&"ltate ca ale lor. redea/ c'dac' a/ se/'nat, tre%"ie s' +i c"le#. " alte c"inte, dac' cinea "tea ;i/ilosti in i/re!"r'ri dintre cele /ai itre#e, "tea/ a;la care era strate#ial"i ;el"l c"/ riea l"cr"rile, c"/ i+i /i+ca cor"l in acele sit"a-ii +iast;el "tea/ deeni +i e" /ai /ilos. Dac' "n %'r%at +i o ;e/eie aea" oc'snicie ;ericit' +i d"' ($ de ani inc' se /ai i"%ea", "tea/ a;la cean"/e ;'c"ser', ce cre&"ri ale lor ii ad"seser' la ase/enea re&"ltat +iadotand acele ac-i"ni +i cre&"ri, a+ ;i o%-in"t re&"ltate si/ilare in roriile/ele rela-ii. In ia-a /ea a!"nsese/ s' o%-in re&"ltat"l de a ;is"raonderal. A/ ince"t s'/i da" sea/a c' tot ce tre%"ia s' ;ac era s'

ia" ca /odel oa/eni sla%i, s' a;l" ce /'nanc', c"/ /'nanc', ce #andesc,ce cre&"ri a" +i "tea/ o%-ine +i e" acela+i re&"ltat. A+a a/ re"+it s' scade cele 1$ # in l"s. @ot a+a a/ rocedat +i e lan ;inanciar +i c"rela-iile /ele ersonale. A/ ince"t deci s' ca"t /odele de des'ar+ireersonal'. Ei in aceast' c'"tare a des'ar+irii ersonale, a/ st"diat ;iecarecale e care a/ #'sito.

A/ intalnit aoi Pro#ra/area *e"ro=in#istic' sa", resc"rtat,

24



P*=. Dac' o anali&a-i, den"/irea ine de la Cne"ro care se re;er' lacreier, +i Clin#istic care se re;er' la li/%a!. Pro#ra/are insea/n'instalarea "n"i lan sa" a "nei roced"ri. P*= este st"di"l /od"l"i incare "n li/%a!, atat er%al cat +i neer%al, a;ectea&' siste/"l nostr"neros. aacitatea noastr' de a intrerinde orice in ia-' se %a&ea&' e

caacitatea noastr' de a ne cond"ce rori"l siste/ neros. ei care s"ntcaa%ili s' o%-in' ni+te re&"ltate re/arca%ile o ;ac reali&and an"/iteco/"nic'ri c'tre +i rin siste/"l neros.P*= st"dia&' ;el"l in care oa/enii co/"nic' c" ei in+i+i in a+a ;elincat s' reali&e&e st'ri de inentiitate oti/' +i s' cree&e ast;el cel /ai/are n"/'r de sol"-ii co/orta/entale. De+i den"/irea de CPro#ra/are*e"ro=in#istic' de;ine+te recis o%iect"l discilinei, sar "tea ca ois' n" ;i a"&it niciodat' de ea. In trec"t, terae"-ii era" acei care o st"dia"in ri/"l rand, +i "n n"/'r restrans de cadre de cond"cere norocoase.

At"nci cand a/ enit ri/a dat' in contact c" ea, /ia/ dat sea/a

i/ediat c' n" se/'na c" ni/ic din ce a"&ise/ e" an' at"nci.=a/ "r/'rit e "n secialist in P*= tratand o acient' care se a;la de 3ani in trata/ent entr" reac-ii ;o%ice +i, in /ai "-in de $ /in"te, ;o%iadis'r"se. A/ ;ost i/resionat. @re%"ia s' a;l" tot desre aceast'discilin' GEi entr" c' eni or%a, de /"lte ori se oate o%-ine acela+ire&"ltat in $ sa" 15 /in"te.H P*= "ne la diso&i-ie "n cadr" siste/aticDeosebirea care contea%ă 33entr" diri!area creier"l"i nostr". *e ina-' c"/ s' direc-ion'/ n" n"/airoriile noastre st'ri +i atit"dini, ci +i st'rile +i atit"dinile altora. Pe

sc"rt, este +tiin-a care ' ina-' c"/ s' ' diri!a-i creier"l intr"n /odoti/ entr" a o%-ine re&"ltatele e care le dori-i.P*= /ia "s la diso&i-ie eact ceea ce aea/ neoie. Mia dat de&le#area/ister"l"i as"ra ;el"l"i in care an"/i-i oa/eni a" ;ost caa%ilis' o%-in' ceea ce e" n"/ea/ re&"ltate oti/e. Dac' "nii s"nt caa%ili s'se scoale de di/inea-', raid +i "+or +i lini de elan, acesta este "n re&"ltate care la" o%-in"t rin "terile lor. Intre%area este C"/ la" o%-in"t.Dac' ac-i"nile constit"ie s"rsa t"t"ror re&"ltatelor, at"nci care ac-i"ni;i&ice sa" /entale a" d"s la roces"l ne"ro;i&iolo#ic de tre&ire "+oar' +iraid' din so/n Una din res"o&i-iile P*= este c' ae/ c" to-ii aceea+i

in&estrare ne"rolo#ic', ast;el incat, dac' oricine oate ;ace orice e l"/eaasta, at"nci insea/n' c' +i oi "te-i, dac' ' diri!a-i siste/"l neroseact in acela+i ;el. Acest roces de a descoeri eact ce an"/e ;ac oa/eniientr" a o%-ine an"/ite re&"ltate este n"/it /odelare.Inc' o dat' a!"n#e/ la concl"&ia c' dac' este osi%il entr" al-ii inl"/ea asta, este osi%il +i entr" oi. Pro%le/a n" este dac' "te-i o%-inesa" n" re&"ltatele e care le o%-ine o alt' ersoan'N aici este or%a doar de

25



strate#ie an"/e, c"/ ;ace acea ersoan' ca s' o%-in' re&"ltatele Dac'cinea oate s"ne ;oarte reede c"intele e litere, eist' o cale de a '/odela d"' el in sa" $ /in"te. G)e-i a;la /ai /"lte desre strate#iaaceasta in caitol"l 2.H Dac' "na dintre c"no+tin-ele oastre co/"nic' er;ectc" coil"l s'", +i oi "te-i ;ace asta. Dac' cinea re"+e+te s' se tre&easc'

"+or +i raid, +i oi "te-i so ;ace-i. ="a-i "r +i si/l" /odel d"' ;el"lin care al-i oa/eni i+i diri!ea&' siste/"l neros. 8ident c' "nele sarcinis"nt /ai co/lee decat altele +i sar "tea s' ;ie neoie de /ai /"lt ti/s' l"a-i /odel +i aoi s'l coia-i. Dac' ae-i dest"l' oin-' +i credin-a care' or s"s-ine in ti/ ce ' e-i adata +i schi/%a, teoretic orice oate ;aceorice ;iin-' "/an' oate ;i l"at ca /odel. In /"lte ca&"ri, ia" tre%"itc"ia ani de incerc'ri +i e+ec"ri entr" a #'si o /etod' an"/e ca s'+i;oloseasc' /intea sa" cor"l in sco"l o%-inerii "nor re&"ltate. Dar oi"te-i s'ri este to-i ace+ti ani, "te-i l"a ca /odel ac-i"nile entr" care a;ost neoie de ani ca s' ;ie "se la "nct +i o%-ine re&"ltate si/ilare doar in

catea /o/ente, l"ni oric"/ /"lt /ai "-in ti/ decat ia tre%"itersoanei ale c'rei re&"ltate re-i s' le o%-ine-i +i oi.ei doi care a" "s %a&ele P*= s"nt John <rinder +i Richard Bandler.<rinder este lin#ist, "n"l dintre cei /ai %"ni din l"/e, Bandler este/ate/atician, terae"t <estalt +i eert in /aterie de calc"latoare. eidoi %'r%a-i a" decis s'+i "neasc' talentele intr"n sco "nic s' orneasc'siholo#ie <estalt +coal' de siholo#ie care sa de&oltat in <er/ania, +icare a;ir/' c'r's"ns"rile "n"i or#anis/ la o sit"a-ie constit"ie "n tot neanali&a%il +i

co/let +i n" os"/' de r's"ns"ri la ele/ente seci;ice din sit"a-ia resecti'. <estalt Q;or/', con;i#"ra-ieGin l%. #er/an'H3 (utere nemărginităs' ia /odel de la oa/enii c" cele /ai re/arca%ile re"+ite in do/eni"llor. A" c'"tat oa/eni dintre cei /ai e;icien-i in crearea acel"i cea ecare a" si/-it ei c' +il dore+te ;iin-a "/an' schi/%area. A" c'"tatoa/eni de a;aceri roseri, terae"-i reali&a-i rec"/ +i al-ii ca s' oat'distila lec-iile +i tiarele e care aceia le descoeriser' dea l"n#"l anilor

rin incercare +i e+ec.Bandler +i <rinder s"nt cel /ai %ine c"nosc"-i rintro serie de tiaree;iciente de co/orta/entinteren-ie e care ei lea" codi;icat in coierea/odelelor doctor"l"i Milton 8rison, "n"l dintre cei /ai /arihinoterae"-i care a" tr'it reodat', )ir#iniei Satir, "n etraordinar terae"t de ;a/ilie, +i l"i <re#or Bateson, "n antroolo#. ei doi a"descoerit, de ee/l", c"/ a re"+it Satir s' reali&e&e in /od constant

26



re&ol"-ia rela-iilor, ro%le/' e care al-i terae"-i na" re"+it so re&ole.8i a" descoerit ce tiare de ac-i"ni a alc't"it ea entr" a o%-ine re&"ltate.Ei a" redat aceste tiare st"den-ilor lor, care a" "t"t aoi s' le alice larand"l lor, o%-inand re&"ltate de aceea+i calitate, de+i n" aea" anii re-io+ide eerien-' ai terae"tei. 8i a" se/'nat acelea+i se/in-e, ast;el c'

a" c"les acelea+i roade. ="crand d"' tiarele ;"nda/entale e care lea"coiat d"' ace+ti trei /ae+tri, Bandler +i <rinder a" ince"t s' cree&eroriile lor tiare +i s' le redea +i e acestea. Aceste tiare s"ntc"nosc"te indeo%+te s"% n"/ele de Pro#ra/are *e"ro=in#istic' P*=.

Aceste do"' #enii a" ;'c"t /ai /"lt decat s' ne "n' la diso&i-ie oserie de tiare solide +i e;iciente care s' rod"c' schi/%are. Maii/ortant, ei nea" "s la diso&i-ie o i&i"ne siste/atic' a ;el"l"i in cares' "te/ coia orice ;or/' de des'ar+ire "/an', intro erioad' ;oartesc"rt' de ti/.

S"cces"l lor este le#endar. @ot"+i, chiar aand la diso&i-ie acesteinstr"/ente, /"l-i oa/eni doar +ia" ins"+it aceste tiare c" a!"tor"lc'rora se oate o%-ine schi/%area co/orta/ental' +i a;ecti', dar n" a"#'sit niciodat' "terea s' le ;oloseasc' e;ecti +i c" s"cces ase/'n'tor.Inc' o dat', n" este de a!"ns s' +tii. Re&"ltatele se o%-in trecand la ;ate.Pe /'s"r' ce citea/ /ai /"lte c'r-i desre P*= era/ "i/it c' n"#'sea/ aroae ni/ic desre roces"l de coiere a /odel"l"i. D"''rerea /ea, acest roces rere&int' calea sre des'ar+ire. Aceastainsea/n' c' dac' a;l" desre cinea ori"nde in l"/e c' o%-ine "n re&"ltat

e care +i e" /il doresc, ot o%-ine +i e" acela+i re&"ltat dac' s"nt dis"ss' l'tesc re-"l in ti/ +i e;ort. Dac' re-i s' ae-i s"cces, n" tre%"iedecat s' #'si-i o cale de a coia /odel"l acelora care a" re"+it de!a c"ade'rat. Adic' a;la-i ce ac-i"ni a" intrerins, c"/ an"/e +ia" ;olosit/intea +i cor"l entr" a o%-ine re&"ltatele e care oi re-i s' le coia-i.Dac' re-i s' ;i-i "n rieten /ai deotat, o ersoan' /ai %o#at', "n'rinte /ai %"n, "n sorti /ai er;or/ant, "n o/ de a;aceri /ai roser,tot ce tre%"ie s' ;ace-i este s' #'si-i /odele de des'ar+ire.Ini-iatorii ideilor innoitoare din intrea#a l"/e s"nt adesea /odelatoride ro;esie oa/eni care st'anesc arta de a in'-a tot ce se oate in'-aDeosebirea care contea%ă 3$"r/and eerien-a altora /ai /"lt decat e a lor. Ace+tia +ti" c"/ s';ac' econo/ie la acel articol din care nici "n"l din noi n" are niciodat'dest"l: ti/. Dac' a-i "ita e lista c'r-ilor care se and cel /ai %ine,"%licat' in *e Lor @i/es, a-i constata c' /a!oritatea "%lica-iilor din ca"l listei con-in /odele ale ;el"l"i in care se oate ;ace cea /aie;icient. ea /ai recent' carte a l"i Peter Dr"cer se n"/e+te $novaţie şi

27







co/"nicare. De /"lte ori oa/enii n" ot co/"nica %ine "nii c" al-iientr" c' ei ;olosesc cod"ri di;erite, a" sintae /entale di;erite. A;la-iDeosebirea care contea%ă 32cod"rile +i a-i re"+it ast;el s' trece-i de cea dea do"a "+' c'tre /odelareacelor /ai aloroase calit'-i ale oa/enilor. *e o/ /ai oc"a de sinta'

in caitol"l 2. A treia "+' este fi%iologia. Mintea +i cor"l s"nt le#ate indestr"cti%il.7el"l in care ' ;olosi-i ;i&iolo#ia c"/ resira-i, c"/ ' /en-ine-i cor"l,ost"ra, eresiile ;e-ei, nat"ra +i calitatea /i+c'rilor toate acesteadeter/in'starea in care ' a;la-i. Starea in care ' a;la-i a deter/ina aoi calitatea +i/"ltit"dinea reac-iilor co/orta/entale e care s"nte-i caa%ili s' le ae-i.De ;i&iolo#ic ne o/ oc"a /ai e lar# in caitol"l 9.De ;at, noi coie/ tot ti/"l /odele. "/ ina-' "n coil s'or%easc' "/ ina-' "n sorti ince'tor de la "n"l c" eerien-'

Iat' "n ee/l" si/l" de coiere a /odel"l"i din l"/ea a;acerilor.@r'i/ intro l"/e c" o c"lt"r' "ni;or/', ast;el incat ceea ce este ala%ilintr"n loc, este ala%il +i intralt"l. Dac' cinea a ince"t o a;acerean&and ;"rsec"ri c" ciocolat' e o strad' circ"lat' din Detroit, eist'acelea+i +anse s' oat' ;ace acela+i l"cr" e o strad' din Dallas. Dac'cinea din hica#o are o a;acere in care "ne la diso&i-ie ersoanecost"/ate scandalos ca s' d"c' /esa!e, eist' +anse ca acela+i l"cr" s';"nc-ione&e +i la =os An#eles sa" *e Lor.@ot ceea ce ;ac /"l-i oa/eni ca s' re"+easc' in a;aceri este s' #'seasc'

cea care se oate reali&a intr"n ora+ +i s' ;ac' acela+i l"cr" in alt ora+inainte s' eire erioada de laten-'. @ot ce tre%"ie s' ;ace-i este s' a%orda-i"n siste/ care sa doedit e;icient +i s' il coia-i %a chiar /ai /"lt, s'li/%"n't'-i-i. >a/enii care ;ac acest l"cr" a", teoretic, s"cces"l #arantat.ei /ai /ari /odelatori din l"/e s"nt !aone&ii. e se a;l' oaredincolo de "l"itor"l /iracol al econo/iei !aone&e S' ;ie oare "nscliitor sirit inoator ateodat'. @ot"+i, dac' e-i cerceta istoriaind"striei din "lti/ele do"' decenii, e-i a;la c' ;oarte "-ine dintrenoile rod"se i/ortante sa" s"ccese tehnolo#ice a" ince"t in Jaonia.Jaone&ii ia" "r +i si/l" idei +i rod"se care aar /ai intai la noi,

orice de la /a+ini la se/icond"ctori +i, rintro /odelare /etic"loas','strea&' cele /ai aloroase ele/ente, iar e celelalte le i/%"n't'-esc.>/"l considerat ca ;iind cel /ai %o#at din l"/e este Adnan Moha/adKhasho##i. "/ a a!"ns s' ;ie a+a Si/l": a l"at /odel de la Roce;eller,Mor#an +i al-ii de aceea+i talie ;inanciar'. A citit desre ei tot ce a #'sit,lea st"diat cre&"rile +i lea /odelat strate#iile. De ce a ;ost in stareW. Mitchell n" doar s' s"raie-"iasc', dar s' +i rosere d"' o eerien-'

30



atat de c"tre/"r'toare e care a "t"to tr'i "n o/ At"nci cand se a;lain sital, rietenii l"i ia" citit istorii desre oa/eni care de'+iser' /ario%stacole. A a"t ast;el "n /odel de re"+it', iar /odel"l o&iti a ;ost/ai "ternic decat eerien-a ne#ati' e care a tr'ito el. Deose%ireadintre cei care re"+esc +i cei care e+"ea&' n" st' in ceea ce a" ci in ceea

ce i+i ale# s' ad' +i s' intrerind' c" res"rsele lor +i c" eerien-a lor de ia-'.34 (utere nemărginităPrin acela+i roces de /odelare, a/ ince"t +i e" s' a/ re&"ltatei/ediate atat entr" /ine cat +i entr" al-ii. A/ contin"at s' ca"t altetiare de #andire +i ac-i"ne care a" d"s la re&"ltate re/arca%ile introerioad' sc"rt' de ti/. A/ n"/it aceste tiare ehnologii de performanţăoptimă. Aceste strate#ii ;or/ea&' tr"nchi"l acestei c'r-i. Dar a+rea s' l'/"resc "n l"cr". ?el"l /e", rost"l acestei c'r-i in ceea ce 'rie+te este n" doar s' st'ani-i tiarele e care i le descri". eea ce

tre%"ie s' ;ace-i este s' ' de&olta-i roriile tiare, roriile strate#ii.John <rinder /a in'-at s' n" cred niciodat' rea /"lt in cea entr" c'sar "tea s' eiste "n loc "nde s' n" /ear#'. P*= este "n instr"/ent"ternic, dar doar atat "n instr"/ent e care s'l ;olosi-i entr" a 'de&olta roriile a%ord'ri, roriile strate#ii, roriile /od"ri de a cercetain ro;"n&i/e. *ici o strate#ie n" ;"nc-ionea&' tot ti/"l.Modelarea n" este c" sin#"ran-' cea no". >rice /are inentator +ia/odelat descoeririle d"' ale altora, enind c" cea no". 7iecare coili+i /odelea&' l"/ea care il incon!oar'.

Partea roast' este c' cei /ai /"l-i dintre noi /odelea&' la inta/lare,;'r' o -int' an"/e. Ad"n'/ la inta/lare cate cea de la o ersoan',altcea de la alt' ersoan' ratand oate cea /"lt /ai i/ortant de laaltcinea. ="'/ cea %"n de aici +i cea r'" de dincolo. Incerc'/ s'/odel'/ e cinea e care il resect'/, dar constat'/ in cele din "r/'c' n" rea +ti/ c"/ s' ;ace/ ceea ce ;ace acel cinea.

6$ntalnirea pregătirii cu oportunitatea generea%ă acel vlăstar pe care il numim noroc. 7 - )nthon! 2obbins="a-i aceast' carte ca e "n #hid entr" o /odelare con+tient' c" o

/ai /are reci&ie, ca e o +ans' entr" oi de a con+tienti&a ceea ce a-i;'c"t dintotdea"na in ia-'.In !"r"l ostr" s"nt strate#ii +i res"rse ;eno/enale. )' rooc s' incee-is' #andi-i ca "n /odelator, e+nic con+tient de tiarele +i ti"rile deac-i"ni care d"c la o%-inerea de re&"ltate re/arca%ile.Dac' cinea este in stare s' ;ac' cea re/arca%il, intre%area care tre%"ies' ' -a+neasc' i/ediat in /inte este: C"/ a o%-in"t acel re&"ltat A+

31



rea s' ser c' e-i contin"a s' c'"ta-i des'ar+irea +i /a#ia in tot ceede-i, +i s' a;la-i c"/ se oate a!"n#e la ea ast;el incat s' "te-i reali&a+i oi acela+i ti de re&"ltate oricand e-i dori.Ur/'tor"l l"cr" e care il o/ cerceta este ceea ce deter/in' reac-iilenoastre la i/re!"r'rile schi/%'toare ale ie-ii. S' ne contin"'/ st"di"l

c" ...aitol"l IIIP"terea st'rii

6&intea e aceea care face rău sau bine, #arete face fericit sau nefericit, bogat sau sărac. 7 3dmund pencer

Ai a"t reodat' senti/ent"l c' tot"l /er#e ca e roate, c' n" se oateinta/la ni/ic r'" > re/e cand tot"l 'rea s' /ear#' %ine Poate c'era la "n /eci de tenis cand ;iecare loit"r' era %"n', ori la o intalnire dea;aceri la care aeai toate r's"ns"rile. Poate c' era o re/e cand constatai

c" "i/ire c' o-i ;ace cea eroic sa" sectac"los de care n" te credeai instare. Pro%a%il c' ai tr'it +i eerien-a o"s' o &i in care tot"l /er#eae dos. Poate i-i a/inte+ti de /o/ente cand n" re"+eai s' ;aci ni+te l"cr"rie care de o%icei le ;'ceai c" "+"rin-', cand orice /i+care era #re+it',cind n" se deschidea nici o "+'N orice incercai, n" ie+ea ni/ic.are e deose%irea Doar e+ti aceea+i ersoan'. Se res""ne c' ai ladiso&i-ie acelea+i res"rse. At"nci de ce dai re&"ltate !alnice o dat' +i altele;a%"loase data "r/'toare De ce an' +i cei /ai %"ni sortii a" &ile cand;ac tot"l %ine +i altele cand n" ni/eresc co+"l sa" ratea&' loit"rile

@ot"l -ine de starea ne"ro;i&iolo#ic' in care te a;li. 8ist' st'ri caresti/"lea&' incredere, dra#oste, t'rie interioar', %"c"rie, eta&,incredere care desc't"+ea&' "terea ersonal'. Dar s"nt +i st'riarali&ante der"t', deri/are, tea/', nelini+te, triste-e, ;r"strare caresec't"iesc "terea. " to-ii intr'/ +i ie+i/ din st'ri %"ne +i rele. A-i intratreodat' intr"n resta"rant +i a-i a"&it reo chelneri-' /araind: Ceo;te+ti rede-i c' intotdea"na se oart' a+a Sar "tea s' ;i d"s oia-' #rea +i s' ;i ;ost a+a intotdea"na. Dar sar "tea /ai de#ra%' s' ;ia"t o &i #rea, serind rea /"lt la /as', sa" oate a ;ost sacait' deca-ia clien-i. *" este o ;iin-' reaN se a;l' doar intro as' roast'. Dac' ii

o-i schi/%a starea, ii schi/%i +i co/orta/ent"l.In-ele#erea st'rii este secret"l in-ele#erii schi/%'rii +i reali&'riides'ar+irii. o/orta/ent"l nostr" este re&"ltat"l st'rii in care ne a;l'/.

Adesea ;ace/ tot ce ne st' in "tin-' ;olosind res"rsele de care dis"ne/,dar 395 (utere nemărginită

32





Pri/a condi-ie ca s'-i oriente&i starea +i s' o%-ii re&"ltatele e care ledore+ti in ia-' este s' ine-i s'-i diri!e&i e;ecti creier"l. a s' in'-'/s' ;ace/ acest l"cr" tre%"ie s' in-ele#e/ "-in c"/ ;"nc-ionea&' el. Maiintai de toate tre%"ie s' +ti/ ce an"/e #enerea&' o stare. Secole dearand"l, o/"l a ;ost ;ascinat de /od"rile in care "tea s'+i /odi;ice

st'rile +i deci eerien-a de ia-'. A incercat rin ost, dro#"ri, rit"al"ri,/"&ic', se, hran', hino&', descantec. @oate aceste l"cr"ri a" ;olos"llor, dar +i nea!"ns"ri. Ae-i ac"/ osi%ilitatea s' alia-i c'i /"lt /aisi/le, dar la ;el de solide +i in /"lte ca&"ri, /ai raide +i /ai recise.Dac' orice /ani;estare co/orta/ental' este re&"ltat"l st'rii in care nea;l'/, "te/ #enera di;erite co/"nic'ri +i co/orta/ente /ai alesat"nci cand ne a;l'/ in st'ri rod"ctie decat at"nci cand ne a;l'/intr"na nerod"cti'. Ei at"nci intre%area e care neo "ne/ este: cean"/e #enerea&' starea in care ne a;l'/ 8ist' do"' co/onenterinciale ale st'rii: ri/a o constit"ie repre%entările noastre interioare,

iar a do"a condiţia in care se află fi%iologia noastră şi folosirea ei . e +ic"/ ' i/a#ina-i l"cr"rile, rec"/ +i ce +i c"/ i le co/"nica-i o"'in+i' in le#'t"r' c" o an"/it' sit"a-ie c" care ' con;r"nta-i iat' cecreea&' starea in care ' a;la-i +i, de aici, ;el"l co/orta/ent"l"i e careil ae-i. De ee/l", c"/ ' "rta-i c" so-"lOso-ia sa" rieten"lOrietenacand a!"n#e acas' /"lt /ai tar&i" decat a ro/is 8i %ine, co/orta/ent"lostr" a deinde in /are /'s"r' de starea in care ' a;la-i at"ncicand ;iin-a i"%it' se intoarce acas', iar starea oastr' a ;i deter/inat' in/are /'s"r' de ceea ce ' rere&enta-i in /intea oastr' ca /oti al

intar&ierii. Dac' ti/ de ore intre#i a-i i/a#inat aceast' ersoan' dra#'i (uterea stării 1( (utere nemărginitain le#'t"r' c" re"n accident, lin' de san#e, /oart' ori intr"n sital,at"nci cand intr' e "+' sar "tea so inta/ina-i c" lacri/i in ochi,r's"nand "+"ra-i, ori c" o i/%r'-i+are cald' +i c" intre%area: ce sa inta/lat

Acest co/orta/ent roine dintro stare de in#ri!orare. Dac' tot"+ia-i i/a#inat c' ersoana i"%it' a intar&iat din ca"&a "nei intalniriclandestine, sa" din ca"&' c' "r +i si/l" n"i as' de ti/"l ostr" sa"

de senti/entele oastre, at"nci, cand aceast' ersoan' a!"n#e acas', oe-i ri/i c" tot"l alt;el, ca "r/are a st'rii in care ' a;la-i. Din starea dea ' si/-i ;"rios re&"lt' "n set total di;erit de /ani;est'ri co/orta/entale.Intre%area care se "ne ac"/ este eident': ce an"/e ;ace ca o ersoan's'+i rere&inte ni+te l"cr"ri in "r/a st'rii de in#ri!orare, e cand o altai+i creea&' rere&ent'ri interioare care o ad"c intro stare de neincrederesa" ;"rie 8ist' /ai /"l-i ;actori. Poate c' a/ l"at /odel d"' reac-iile

34



'rin-ilor no+tri sa" alte tiare de rol le#ate de acest ;el de eerien-e.Dac', de ee/l", at"nci cand era-i coii, /a/a era /ere" in#ri!orat'cand tata enea tar&i" acas', +i oi ' "te-i rere&enta l"cr"rile intr"n;el in care s' ' in#ri!ore&e. Dac' /a/a s"nea c' n" are incredere intata, sar "tea ca +i oi s' adota-i acest /odel. Ast;el, toate cre&"rile,

atit"dinile, alorile +i eerien-ele noastre trec"te le#ate de o an"/it'ersoan' ne a;ectea&' ti"l de rere&ent'ri e care ni le o/ ;ace desre/ani;est'rile lor co/orta/entale.8ist' "n ;actor +i /ai i/ortant +i /ai "ternic in ;el"l in careercee/ +i ne rere&ent'/ l"/ea acesta este condi-ia +i tiar"l nostr"de ;olosire a roriei ;i&iolo#ii. @ensi"nea /"sc"lar', ce an"/e /anc'/,;el"l c"/ resir'/, ost"ra noastr', niel"l #eneral al ;"nc-ion'rii%iochi/ice, toate acestea a" "n i/act "ria+ as"ra st'rii noastre.Rere&entarea interioar' +i ;i&iolo#ia s"nt le#ate intre ele rintro %"cl'ci%ernetic'. >rice ar a;ectao e "na, o a a;ecta a"to/at +i e cealalt'.

Ast;el, schi/%area st'rilor res""ne schi/%area rere&ent'rii interioareca +i schi/%area ;i&iolo#iei. Dac' at"nci cand ersoana i"%it' Gso-"lOso-iaOcoil"lH ar ;i tre%"it s' ;ie de!a acas', cor"l ostr" se a;l' introstare rod"cti', e-i ercee ro%a%il acea ersoan' ca ;iind %locat' incirc"la-ie sa" e dr"/ c'tre cas'. Dac' tot"+i din di;erite /otie ' a;la-iintro stare ;i&iolo#ic' de /are tensi"ne /"sc"lar' sa" s"nte-i etre/ deo%osi-i, sa" dac' ' doare cea ori ae-i #lice/ia sc'&"t', e-i aeatendin-a s' ' rere&enta-i l"cr"rile intr"n /od care ' a/li;ic'senti/entele ne#atie. <andi-i' "-in: at"nci cand si/-i-i c' i%ra-i ;i&ic

+i ' si/-i-i in ;or/', n" ercee-i l"/ea incon!"r'toare c" tot"l alt;eldecat at"nci cand s"nte-i o%osit sa" ' doare cea ondi-ia ;i&iolo#ieioastre schi/%' ractic ;el"l in care ' rere&enta-i l"/eaincon!"r'toare +i o si/-i-i. At"nci cand ercee-i l"cr"rile ca ;iind #relesa" s"'r'toare, cor"l ostr" n" se con;or/ea&' oare +i se incordea&'

Ast;el, ace+ti doi ;actori rere&entarea interioar' +i ;i&iolo#ia interac-ionea&' in /od constant "n"l c" cel'lalt entr" a crea starea incare ne a;l'/. Iar starea in care ne(uterea stării 3CUM NE CREĂM STĂRILE ŞI MANIFESTĂRILE

COMPORTAMENTALEReprezentări Interioare#e şi cum ne Inchipuim#e şi cum spunem şi păstrăm in mintea;l'/ deter/in' /ani;est'rile co/orta/entale e care le a;i+'/. a"r/are, entr" a controla +i indr"/a /ani;est'rile noastreco/orta/entale tre%"ie s' ne "te/ controla +i indr"/a st'rileN +i ca s'

35





c" a teritori"l"i, ceea ce o ;ace s' ;ie de ;olos. Sens"l, entr" indii&i,este c' rere&entarea lor interioar' n" este o redare recis' a "n"ieeni/ent.8ste doar o interretare a+a c"/ a ;ost ea ;iltrat' rin cre&"rile,atit"dinile, alorile ersonale seci;ice +i rin cea n"/it /etaro#ra/e.

Poate c' de aceea a a;ir/at odat' 8instein: C>ricine incearc' s' ;ac' e !"dec'tor"l e t'ra/"l ade'r"l"i +i al c"noa+terii, este ar"ncat in na";ra#i"de hohotele &eilor.De re/e ce noi n" +ti/ eact c"/ sta" l"cr"rile, ci doar c"/ ni lerere&ent'/, de ce s' n" ni le rere&ent'/ in a+a ;el incat s' ne dea"tere +i no"' +i altora, in loc s' d'/ na+tere la li/it'ri heia s"cces"l"iacestei ac-i"ni este ad/inistrarea /e/oriei ;or/area rere&ent'rilor (uterea stării $care creea&' in /od constant st'rile cele /ai d't'toare de "teri entr""n indiid. In orice eerien-' eist' an"/ite l"cr"ri e care /erit' s'-i

concentre&i aten-ia. hiar +i ersoana cea /ai reali&at' se oate #andi lacea ce n" /er#e +i oate intra intro stare de deri/are, ;r"strare sa"s"'rare sa" se oate concentra e toate l"cr"rile care /er# %ine inia-a ei. >ricat de nel'c"t' ar ;i o sit"a-ie, -io o-i rere&enta intr"n;el care s' te /o%ili&e&e.>a/enii de s"cces s"nt caa%ili s' a!"n#' la starea lor cea /airod"cti' e o %a&' solid'. *" astai di;eren-a intre cei care re"+esc +icei care n" re"+esc Ad"ce-i' a/inte de W. Mitchell. *" ceea ce i seinta/lase conta. i conta ;el"l in care i+i rere&enta ceea ce se

inta/lase. In ci"da ;at"l"i c' s";erise ars"ri c"/lite +i aoi arali&ase,el a #'sit o cale s' intre intro stare rod"cti'. ?ine-i /inte: n" se/o+tene+te ni/ic r'" sa" %"n. )aloarea insea/n' ;el"l in care neorere&ent'/. *e "te/ rere&enta l"cr"ri care ne "n intro stare o&iti',sa" "te/ ;ace o"s"l. Sta-i o cli' +i ' #andi-i la o re/e cand ' a;la-iintro stare "ternic'.

Asta ;ace/ at"nci cand c'lc'/ e c'r%"ni incin+i. Dac' a+ cere s'l'sa-i cartea +i s' '+i-i e "n at de c'r%"ni incin+i, /' indoiesc c' e-i;ace a+a. *" este cea ce crede-i c' "te-i ;ace, +i ro%a%il c' n" ae-isenti/entele +i st'rile necesare care s' ' s"s-in' intro ase/enea incercare.

Ast;el c' at"nci cand ' or%esc desre a+a cea, ro%a%il n" e-iintra intro stare care s' ' ;ac' s' intrerinde-i aceast' ac-i"ne.Mers"l e c'r%"ni incin+i ii ina-' e oa/eni c"/ s'+i schi/%e st'rile+i /ani;est'rile co/orta/entale in a+a ;el incat s'i /o%ili&e&e s' treac'la ac-i"ne +i s' o%-in' re&"ltate noi in ci"da te/eni sa" a altori ;actorili/itatii. >a/enii care '+esc e c'r%"ni incin+i n" s"nt di;eri-i de ceicare, at"nci cand a" intrat e "+', credea" c' este i/osi%il s' /er#i e

37





no"' in+ine c' l"cr"rile n" or /er#e, at"nci nici n" or /er#e. Dac' ne;or/'/ o rere&entare c"/ c' l"cr"rile or /er#e, at"nci o/ creares"rsele interioare de care ae/ neoie entr" a #enera starea care ne asri!ini in o%-inerea de re&"ltate o&itie. Deose%irea dintre "n"l ca @ed@"rner, =ee Iaccoca sa" W. Mitchell +i al-i oa/eni este c' ri/ii i+i

rere&int' l"/ea ca "n loc "nde ot o%-ine re&"ltatele e care +i le dorescc" ade'rat cel /ai /"lt. 8ident, nici in starea noastr' cea /ai rod"cti'n" o%-ine/ intotdea"na re&"ltatele e care le a+tet'/, dar at"nci cand#ener'/ starea cea /ai otriit', cre'/ cea /ai /are +ans' osi%il' de;olosire e;icient' a t"t"ror res"rselor noastre interioare.Ur/'toarea intre%are lo#ic' e care neo "ne/ este: dac' rere&ent'rileinterioare +i ;i&iolo#ia /er# /an' in /an' entr" a crea stareadin care se na+te co/orta/ent"l, at"nci ce an"/e deter/in' ti"l seci;icde co/orta/ent e care il adot'/ at"nci cand ne a;l'/ in acea stareIntro stare de dra#oste, cinea te a i/%r'-i+a, e cand altcinea i-i a

s"ne c' te i"%e+te. R's"ns"l este: at"nci cand intr'/ intro stare, creier"lnostr" accesea&' /ai /"lte osi%ilit'-i de /ani;estare co/orta/ental'.*"/'r"l acestor osi%ilit'-i este deter/inat de /odelele noastre l"atedin l"/ea incon!"r'toare. At"nci cand se in;"rie, "nii a" "n sin#"r /odel/a!or entr" ;el"l c"/ tre%"ie s' reac-ione&e, a+a c' i&%"cnesc a+a c"/a" in'-at "r/'rind"i e 'rin-ii lor care ;'cea" ast;el. >ri oate c' a"incercat altcea ce a dat re&"ltate, acel cea ;iind aoi stocat in /e/orieca /od de a reac-iona e iitor.(uterea stării 2

" to-ii ae/ i&i"ni as"ra l"/ii incon!"r'toare, /odele care da";or/' erce-iilor noastre in le#'t"r' c" aceasta. De la oa/enii e care iic"noa+te/ +i din c'r-ile citite, din ;il/e +i de la telei&or, ne ;or/'/ oi/a#ine desre l"/ea in care tr'i/ +i desre osi%ilit'-ile e care ni leo;er'. In ca&"l l"i W. Mitchell, ceea ce ia d'lt"it ia-a a ;ost a/intirea"n"i %'r%at e care il c"nosc"se cand era /ic "n %'r%at care eraarali&at, dar care ;'c"se din ia-a l"i "n ade'rat tri"/;. Ast;el, Mitchellaea "n /odel care la a!"tat s'+i rere&inte roria sit"a-ie ca e ceacare n"l i/iedica nicic"/ s' ai%' re"+ite deline.eea ce tre%"ie s' ;ace/ ca s' l"'/ /odel de la al-ii este s' a;l'/ ce

cre&"ri an"/e ia" a!"tat e ace+tia s'+i rere&inte l"/ea intr"n ;el cares' le er/it' s' treac' e;ecti la ;ate. @re%"ie s' a;l'/ eact cerere&entare da" ei roriei lor eerien-e in le#'t"r' c" l"/eaincon!"r'toare. e i/a#ini i+i roiectea&' ei in /intea lor e+i &ic insinea lor e si/t Inc' o dat', dac' noi rerod"ce/ eact acele /esa!ein cor"l nostr", "te/ o%-ine re&"ltate ase/'n'toare. Acesta este totsecret"l /odel'rii.

39



Una dintre constantele din ia-' este c' re&"ltate se o%-in /ere". Dac'n" ' "te-i decide in /od con+tient ce re&"ltate an"/e re-i s' o%-ine-i+i s' ' rere&enta-i l"cr"rile in consecin-', at"nci sar "tea ca "n ele/enteterior o conersa-ie, o e/isi"ne de telei&i"ne, ori orice altcea s'' cree&e "n co/orta/ent care s' n" ' sri!ine. )ia-a e ca "n +"oi.

Mer#e la ale +i sar "tea s' te ia aa dac' n" iei /'s"ri hot'rate +icon+tiente, entr" a te indreta incotro rei t". Dac' n" s'de+ti se/in-ele/entale +i ;i&iolo#ice ale re&"ltatelor e care le a+te-i, or n''di%"r"ienile. Dac' n" ne diri!'/ con+tient /intea +i st'rile, sar "tea ca/edi"l incon!"r'tor s' ne rooace ni+te st'ri inta/l'toare nedorite. Eiat"nci re&"ltatele ot ;i de&astr"oase. 8ste nea'rat' neoie s' st'/ &ilnicde a&' la "+a /in-ii noastre, s' +ti/ c"/ s' ne rere&ent'/ constantceea ce ne interesea&'. @re%"ie s' ne lii/ &ilnic #r'dina.Un"l dintre cele /ai edi;icatoare ee/le de a te a;la intro starenedorit' este oestea l"i Karl Wallenda, "n"l dintre T%"r'torii Wallenda.

7'c"se &%or"ri de r"tin' ani de &ile, aand /are s"cces, ;'r' s' se#andeasc'reodat' la osi%ilitatea "n"i e+ec. 'derea n" intra "r +i si/l" inlan"rile l"i /entale. Aoi, c" ca-ia ani in "r/', sa a"cat deodat' s'is"n' so-iei l"i c' ince"se s' se ad' c'&and. Pentr" ri/a dat', a ince"ts' i+i dea constant rere&entarea c'derii. =a trei l"ni d"' ce ince"se s'or%easc' desre asta, a c'&"t +i a /"rit. Unii ar s"ne c' a a"t oresi/-ire. Un alt "nct de edere ar ;i c' el a dat siste/"l"i s'" neroso rere&entare constant', "n se/nal, care la ad"s intro stare caa%il'

s'- sri!ine in co/orta/ent"l c'derii a creat "n re&"ltat. Ia o;eritcreier"l"i s'" o cale e care so "r/e&e, iar creier"l a "r/ato an' la"r/'. De aceea este atat de i/ortant s' ne concentr'/ in ia-' as"ra aceea ce re/, in oo&i-ie c" ceea ce n" re/.4 (utere nemărginităDac' ' concentra-i /ere" as"ra t"t"ror relelor in ia-', as"ra t"t"ror l"cr"rilor e care n" i le dori-i sa" as"ra t"t"ror ro%le/elor osi%ile,' "ne-i intro stare care sri!in' acele ti"ri de /ani;est'ri co/orta/entale+i de re&"ltate. De ee/l", s"nte-i o ersoan' #eloas' *", n"s"nte-i. Poate c' in trec"t a-i #enerat st'ri de #elo&ie +i ti"rile de /ani;est'ri

co/orta/entale care se nasc din aceste st'ri. *" s"nte-i tot"+itot"na c" co/orta/ent"l ostr". 7'cand ast;el de #enerali&'ri in le#'t"r'c" ersoana oastr', e-i crea "n cre& care ' a #"erna +i ' a diri!aac-i"nile e iitor. ?ine-i /inte: co/orta/ent"l ostr" este re&"ltat"lst'rii oastre, iar starea oastr' este re&"ltat"l rere&ent'rilor oastreinterioare +i a ;i&iolo#iei oastre, +i ae-i osi%ilitatea s' le schi/%a-i ea/ando"' doar in catea /o/ente. Dac' a-i ;ost #elo+i in trec"t, asta

40



insea/n' "r +i si/l" c' a-i rere&entat l"cr"rile intr"n ;el care acreat aceast' stare. P"te-i ac"/ s' ' rere&enta-i l"cr"rile intr"n no"/od +i s' #enera-i st'ri noi inso-ite de /ani;est'ri co/orta/entalecores"n&'toare lor. ?ine-i /inte: intotdea"na este la ale#erea noastr'c"/ s' ne rere&ent'/ l"cr"rile. Dac' i-i rere&in-i c' i"%it"l t'" te

in+eal', cat de c"rand te ei a;la intro stare de ;"rie +i s"'rare. Ad"ce-i'a/inte c' n" ae-i nici o doad' c' a+a sta" l"cr"rile, dar ii da-i cor"l"iostr" sen&a-ia c' este ade'rat, ast;el incat at"nci cand ersoana i"%it'a!"n#e acas', s"nte-i %'n"itor +i s"'rat. A;lat in aceast' stare, c"/ te or-ic" ersoana i"%it' De o%icei, n" rea ;r"/os. Sar "tea s'l %r"sche&ier%al, sa" doar s' -ii r'"l in tine +i s' treci la reresalii /ai tar&i".

Ad"-i a/inte, sar "tea ca ersoana i"%it' s' n" ;i ;'c"t ni/ic r'"ins' co/orta/ent"l e care il a;i+e&i ca "r/are a st'rii e care o ai ar "tea so ;ac' s' sere la co/ania altc"ia Dac' e+ti #elos, t" cree&iacea stare. I-i o-i schi/%a i/a#inile ne#atie desre ersoana i"%it' c"

altele in care aceast' ersoan' se str'd"ie+te s' a!"n#' acas'. Acest no"roces de i/a#inare te a "ne intro stare in care, at"nci cand ersoanai"%it' a a!"n#e acas', te ei co/orta intr"n ;el care o a ;ace s' sesi/t' dorit' +i ii a /'ri dorin-a de a ;i c" tine. Ar "tea eista /o/entecand i"%it"lOi"%ita chiar ;ace ceea ce -iai i/a#inat, dar de ce s' ;acirisi' de e/o-ii an' cand n" e+ti si#"r de asta De cele /ai /"lte orieste ;oarte "-in ro%a%il s' ;ie ade'rat, c" toate astea rod"ci s";erin-'de a/%ele 'r-i, +i la ce %"nC +andul este strămoşul oricărei fapte.7

- 2alph aldo 3mersonDac' rel"'/ control"l as"ra co/"nic'rii c" noi in+ine +i d'/se/nale i&"ale, a"ditie +i tactile le#ate de ceea ce dori/, "te/ o%-ineconstant re&"ltate o&itie re/arca%ile, chiar in sit"a-ii in care n" ar s';ie rea /"l-i sor-i de i&%and' sa" chiar deloc. ei /ai ;er/i +i /aie;icien-i directori, antrenori, 'rin-i +i /otiatori s"nt aceia care otrere&enta i/re!"r'ri din ia-', lor in+i+i +i altora, intr"n /od in carese/nalea&'(uterea stării 9s"cces"l c'tre siste/"l neros, in ci"da sti/"lilor eterni aarent ned't'tori

de seran-'.Se 'strea&' e ei +i 'strea&' +i e al-ii intro stare de rod"ctiitatetotal', ast;el incat ot contin"a s' intrerind' ac-i"ni an' cand a!"n# lare"+it'. Pro%a%il c' a-i a"&it de Mel 7isher. 8ste cel care a c'"tat ti/ de+atesre&ece ani o co/oar' in#roat' "ndea e "n ;"nd de /are, +icare a descoerit in cele din "r/' lin#o"ri de a"r +i ar#int care alora"este 55 /ilioane de dolari. Intr"n articol desre el a/ citit c' "n

41



/e/%r" al echia!"l"i s'" a ;ost intre%at c"/ de a re&istat atat de /"lt. Acesta a r's"ns c' Mel aea "n talent deose%it s'i ins";le-easc' e to-i.in ;iecare &i i+i s"nea l"i +i echia!"l"i: CAst'&i este &i"a cea /are., iar la s;ar+it"l &ilei: CMaine a ;i &i"a cea /are. Dar n" era dest"l s' os"n'. > ;'cea in a+a ;el incat ton"l ocii l"i cores"ndea c" i/a#inile

din /intea l"i +i c" senti/entele sale. In ;iecare &i se trans"nea introstare care s'l ;ac' s' contin"e c'"t'rile an' in /o/ent"l re"+itei. 8ste"n ee/l" clasic de 7or/"la S"cces"l"i S"re/. Etia ce "r/'rea, atrec"t la ;ate, a in'-at din ceea ce a /ers +i dac' n" a /ers, a incercataltcea an' cand a re"+it. Un"l dintre cei /ai %"ni /otiatori e care iic"nosc este Dic @o/e, antrenor rincial de ;ot%al la Uniersitateadin aaii. 8l in-ele#e c" ade'rat ;el"l in care rere&ent'rile interioareale oa/enilor le a;ectea&' er;or/an-a. >dat', intr"n /eci c" echia dela Uniersitatea din Wo/in#, echia l"i era "rtat' de colocolo eteren. =a a"&', scor"l era ((5 +i echia l"i ar'ta de arc' n" !"ca e

acela+i teren ca cea din Wo/in#.)' inchi"i-i in ce stare era" !"c'torii l"i @o/ cand a" intrat la estiar in a"&'. A ar"ncat o riire c'tre caetele lecate +i eresiile a/'rateale ;e-elor !"c'torilor +i +ia dat sea/a c' dac' n" ii scotea din stareaaceea, n" aea" nici o +ans' in reri&a a do"a. J"decand d"' starea;i&iolo#ic' in care se a;la", 'rea" s' se c";"nde in senti/ent"l c' era"ni+te rata-i +i n" #'sea" res"rse s' re"+easc'.

A+a stand l"cr"rile, Dic a ad"s "n ano" e care se a;la" ni+te articolee care el le ad"nase dea l"n#"l anilor. In ;iecare articol era descris'

cate o sit"a-ie ase/'n'toare c" cea in care se a;la echia lor in acel /o/ent,in care n" eista" sor-i de i&%and' entr" echia desre care era or%a.P"nand"+i !"c'torii s' citeasc' articolele, el a re"+it s' le ins";le oincredere no"' c' "tea" intrade'r s'+i rein' +i aceast' incredereGrere&entare interioar'H a #enerat o intrea#' stare ne"ro;i&iolo#ic' no"'.e sa inta/lat 8chia l"i @o/e +ia reenit in cea dea do"a reri&'+i a !"cat !oc"l ie-ii, nel'sand"i e cei din Wo/in# s' /ai /arche&enici "n #ol toat' reri&a +i ca+ti#and c" (2((. A" re"+it entr" c' el leaschi/%at rere&ent'rile interioare credin-a lor c' acel l"cr" era osi%il.*" c" /"lt ti/ in "r/' /' a;la/ in acela+i aion c" Ken Blanchard,

coa"tor la cartea &anager la minut. @oc/ai "%licase "n articol in reista<ol; Di#est, c" titl"l , Jucător de golf la minut. Intrase in le#'t"r' c"$5 (utere nemărginită"n"l dintre cei /ai %"ni instr"ctori de #ol; din Statele Unite +i, ca "r/are,i+i er;ec-ionase ;el"l de a !"ca. S"nea c' in'-ase tot ;el"l de l"cr"ri;olositoare dar n" rea le "tea -ine /inte e toate. At"nci ia/ s"s c'n" era neoie s' tan!easc' d"' ele. =a/ intre%at in schi/% dac' a re"+it

42



reodat' s' loeasc' er;ect o /in#e de #ol;. Mia r's"ns, si#"r c' da.=a/ intre%at dac' ;'c"se asta in nen"/'rate rand"ri. Mia r's"ns, si#"r c' da. At"nci, ia/ elicat e", acea strate#ie sa" /od seci;ic de a+ior#ani&a res"rsele ;"seser' li/ede inre#istrate in incon+tient"l s'". @otce aea de ;'c"t era s' se re"n' in starea in care ;olosise toate acele

in;or/a-ii e care le aea de!a. A d"rat catea /in"te ca s'l in'- c"/s' intre iar in starea aceea +i aoi c"/ s' se ;oloseasc' din no" de aceadiso&i-ie. G)e-i in'-a aceast' tehnic' in caitol"l 12H. e sa inta/latd"' aceea Sa d"s +i a !"cat cea /ai %"n' r"nd' e care o !"casereodat' in cincisre&ece ani, do%orand cincisre&ece record"ri deloit"ri din r"nda recedent'. De ce Pentr" c' n" eist' o "tere /ai/are decat aceea e care -io d' o stare rod"cti'. *" a /ai a"t neoies' se l"te ca s'+i a/inteasc'. A a"t acces la tot ce aea neoie.@re%"ia doar s' dea dr"/"l la in;or/a-ie.?ine-i /inte: co/orta/ent"l "/an este re&"ltat"l st'rii in care ne a;l'/.

Dac' ai o%-in"t reodat' "n re&"ltat %"n, il o-i o%-ine din no", ;'candacelea+i ac-i"ni /entale +i ;i&ice e care leai ;'c"t at"nci. Inainte de>li/iada din 194, a/ l"crat c" Michael >FBrien, "n inot'tor care aarticiat la c"rsa de 1.$55 / li%er. Se antrenase, dar si/-ea c' n" i+i;olosea toate res"rsele ca s' re"+easc'. Intrase intro serie de %loca!e/entalecare 'rea" s'l oreasc'. Aea oarecare te/eri in le#'t"r' c" ceea ce "teainse/na s"cces"l +i ast;el -intea c'tre o /edalie de %ron& sa" oate "na dear#int. *" se n"/'ra rintre inot'torii ;aori-i entr" /edalia de a"r.

7aorit"l, <eor#e Diarlo, il ininsese e Michael in /ai /"lte rand"ri. A/ etrec"t o or' +i !"/'tate c" Michael +i la/ a!"tat s'+i /odele&est'rile de er;or/an-' de ar; adic', s' descoere c"/ s' se "n' in cele/ai rod"ctie st'ri ;i&iolo#ice ale sale, ce i+i i/a#inase, ce i+i s"sese insinea l"i +i ce si/-ise in sin#"ra intrecere in care il ininsese e <eor#eDiarlo. A ince"t rin a+i a/inti ce ac-i"ni intrerinsese, /entale +i;i&ice, at"nci cand ca+ti#a intrecerile. A/ le#at starea in care se a;la at"ncide "n a"to/atis/, s"net"l ;oc"l"i de reoler care an"n-a inceerea c"rsei.

A/ a;lat c' in &i"a in care il ininsese e <eor#e Diarlo asc"ltase %"letin"lde +tiri re&entat de "e =eis chiar inainte de c"rs'. A+adar, in ;inala

>li/iadei a ;'c"t eact ceea ce ;'c"se in &i"a in care ca+ti#ase, %a chiar aasc"ltat +i +tirile re&entate de "e =eis. Ei la inins e <eor#eDiarlo, ca+ti#and /edalia de a"r c" "n aans de +ase sec"nde %"ne.

A-i '&"t reodat' ;il/"l he illing ;ields Ga/iile Uci#a+eH 8stein acest ;il/ o scen' e care na/ so "it niciodat': este or%a de "n "+tide reo 1(13 ani care tr'ie+te in /ie&"l haos"l"i +i distr"#erilor r'&%oi"l"idin a/%od#ia. =a "n /o/ent dat, ;iind in c"l/ea ;r"str'rii, "ne /ana

43





de ;r"strare. Ies in ora+ s' /'nance sa" ;"/ea&' o -i#ar' ori ia" "n dro#.Dac' s"nt /ai ent"&ia+ti, ot ;ace chiar "-in' /i+care. Sin#"ra ro%le/'in /ai toate aceste a%ord'ri este ;at"l c' s"nt doar o re&olare te/orar'.and e/isi"nea la telei&or sa ter/inat, rein acelea+i rere&ent'riinterioare ale eisten-ei lor. Ei le rea/intesc +i iar'+i se si/t r'" d"'

ce e;ect"l eces"l"i de /ancare sa" al dro#"l"i a dis'r"t. Ac"/ tre%"ie$( (utere nemărginităl'tit re-"l entr" schi/%area te/orar' a st'rii. Sre deose%ire deaceast' sit"a-ie, cartea de ;a-' ' a in'-a c"/ s' ' schi/%a-i direct;i&iolo#ia +i rere&ent'rile interioare ;'r' s' ;olosi-i ele/ente eterioarecare, e ter/en l"n#, ot crea de /"lte ori ro%le/e s"li/entare.De ce aelea&' oa/enii la dro#"ri *" entr" c' le lace s'+i in;i#'ace in /an', ci entr" c' le lace eerien-a +i entr" c' n" +ti" nici oalt' cale de intrare in acea stare. A/ a"t in rea!/a /ea coii toico/anicare a" dat c" icior"l o%icei"l"i de a se dro#a d"' ce a" c'lcat e

c'r%"ni incin+i, entr" c' li se o;erise "n /odel /ai ele#ant al ;el"l"i incare ot atin#e aceea+i stare de eta&. Un "+tan care ;olosea heroin' de+ase ani +i !"/'tate a ter/inat de /ers e !'ratec +i a declarat celor din#r": C<ata *iciodat' d"' o do&' de heroin' in!ectat' na/ si/-it ceacare s' se aroie /'car de ceea ce a/ si/-it la ca't"l li/%'rii ec'r%"nii ace+tia.

Asta n" inse/na c' tre%"ia s' /ear#' /ere" e ;oc. @re%"ia doar s'accese&e in /od re#"lat aceast' no"' stare. 7'cand cea ce i se 'r"sean' at"nci i/osi%il, el +ia de&oltat "n no" /odel al ;el"l"i in care

"tea s' ;ac' in a+a ;el incat s' se si/t' %ine.>a/enii care a" atins des'ar+irea s"nt /ae+tri ai lon!'rii in cele /airod"ctie &one ale creier"l"i lor. Asta ii deose%e+te de rest"l. 8sen-ial"lcare tre%"ie re-in"t din acest caitol este c' starea oastr' are o "tere"l"itoare +i oi s"nte-i aceia care o "te-i controla. *" tre%"ie s' ' l'sa-ila /ila oric'rei sol"-ii care ' iese in cale.8ist' "n ;actor care sta%ile+te dinainte ;el"l in care ne o/ rere&entaeerien-ele ie-ii noastre "n ;actor care ;iltrea&' ;el"l in care nerere&ent'/ l"/ea. Un ;actor care deter/in' ;el"rile st'rilor e care nile o/ crea in /od constant in an"/ite sit"a-ii. 8l a ;ost n"/it "terea

s"re/'. aide-i ac"/ s' inesti#'/ "terea ;er/ecat' dat' de ...aitol"l I)*a+terea des'ar+irii:credin-a sa" conin#ereaC <mul este ceea ce crede el că este.7 - )nton #ehov In /in"nata sa carte, )natom! of an $llness GAnato/ia "nei %oliH,

45



*or/an o"sins red' o oestire ed"cati' desre Pa%lo asals, "n"ldintre cei /ai /ari /"&icieni ai secol"l"i al 66lea. 8ste o oestiredesre credin-' +i reinnoire, din care "te/ in'-a c" to-ii.o"sins oeste+te c"/ la intalnit e asals doar c" "-in inainte ca/arele ioloncelist s' i/lineasc' 95 de ani. o"sins s"ne c' era aroae

d"reros s'l "r/'re+ti e %'tran c"/ i+i inceea &i"a. Sl'%ici"nea sa +iartrita il ;'cea" ne"tincios s' se i/%race sin#"r. 8/;i&e/"l de cares";erea ii i/iedica i&i%il resira-ia. Mer#ea tar+ait, coco+at, c" ca"lindretat inainte. Aea /ainile "/;late, c" de#etele anchilo&ate. P'rea"n o/ ;oarte %'tran, ;oarte o%osit.Inainte s' /'nance, sa indretat c'tre ian, "n"l din /"lteleinstr"/ente /"&icale e care asals le st'anea c" /'iestrie. Se a+e&' c"/are #re"tate in ;a-a l"i. P'rea s' ;ac' "n e;ort in#ro&itor ca s'+i "n'de#etele anchilo&ate +i "/;late e claele ian"l"i.

Aoi sa inta/lat cea /irac"los. asals sa schi/%at dintro dat' in

intre#i/e in ;a-a ochilor l"i o"sins. A intrat intro stare rod"cti' +i;'cand acest l"cr", +ia schi/%at ;i&iolo#ia in a+a /'s"r' incat a ince"ts' se /i+te +i s' cante, l'sand s' se ad' re&"ltatele atat as"ra cor"l"il"i cat +i as"ra ian"l"i, re&"ltate care n" ar ;i ;ost osi%ile decat entr""n ianist ;lei%il, "ternic +i s'n'tos. A+a c"/ s"ne o"sins, CDe#etelei sa" descle+tat incet +i sa" indretat c'tre clae, intoc/ai ca /"#"rii"nei ;lori care se indreat' c'tre l"/ina soarel"i. I sa indretat satele.P'rea s' resire /ai "+or. *"/ai #and"l de a canta la ian ia schi/%attotal starea +i ast;el +i e;icien-a cor"l"i. asals a ince"t c" #lavecinul

bine temperat de Bach, cantand c" /are /'iestrie +i si#"ran-'. Aoi se53$ (utere nemărginitălans' intr"n concert de Brah/s, iar de#etele l"i 'rea" c' se l"aser' laintrecere e clae. Cintre#"l l"i cor 'rea s' se ;i contoit c" /"&ica,scria o"sins. C*" /ai era ri#id +i contorsionat, ci s"l" +i #ra-ios +ico/let eli%erat din stransorile artritei. and sa ridicat de la ian 'reao c" tot"l alt' ersoan' decat cea care se a+e&ase ca s' cante. 8ra /aidret +i /ai inaltN /er#ea ;'r' s' tar+aie icioarele. Sa indretat c'tre/asa c" /ic"l de!"n, a /ancat e s't"rate, aoi a lecat s' ;ac' o li/%are

e la!'.De o%icei ne #andi/ la conin#eri ca la ni+te cre&"ri sa" doctrine, +iasta +i s"nt /"lte dintre ele. Dar in sens"l cel /ai ele/entar, o conin#ereeste orice rincii" c'l'"&itor, orice dicton, credin-' reli#ioas' sa" asi"necare oate da "n sens ie-ii. *e sta" la diso&i-ie nen"/'ra-i sti/"li.onin#erile s"nt ni+te ;iltre or#ani&ate, resta%ilite, entr" /od"l c"/ercee/ ceea ce ne incon!oar'. onin#erile s"nt ca ni+te co/andan-i

46





realit'-ii. *" c" /"lt ti/ in "r/' sa intrerins "n st"di" as"raschi&o;reniei. Intr"n"i din ca&"ri era or%a de o ;e/eie c" ersonalitated"%l'. In /od nor/al, niel"rile #lice/iei ei era" er;ect nor/ale. Dar in /o/entele cand credea c' este dia%etic', intrea#a ei ;i&iolo#ie seschi/%a in a+a ;el incat s' se/ene c" cea a "n"i dia%etic. onin#erea ei

deenea realitate.@ot in acest sirit, sa" ;'c"t n"/eroase st"dii in care o ersoan' a;lat'in trans' hinotic' este atins' c" o %"cat' de #hea-' care ii esterere&entat' ca o %"cat' de /etal incins. In loc"l atins aare inaria%il oars"r'. eea ce a contat n" a ;ost realitatea, ci conin#erea co/"nicareaneindoielnic' direct' c'tre siste/"l neros. reier"l ;ace "r +i si/l"ceea ce i se s"ne s' ;ac'.ei /ai /"l-i dintre noi c"nosc e;ect"l lace%o. >a/eni c'rora li ses"ne c' "n /edica/ent a aea "n an"/it e;ect or si/-i de /ai /"lteori acel e;ect chiar dac' li se a ad/inistra o astil' #oal', ;'r' roriet'-i

actie. *or/an o"sins, care a a;lat rintre ri/ii desre "terea credin-eiin inl't"rarea %olii sale, conchide: CMedica/entele n" s"nt intotdea"nanecesare. Dar credin-a in indecare este necesar' intotdea"na. Sa ;'c"t"n st"di" lace%o re/arca%il as"ra "n"i #r" de acien-i c" "lcer er;orat.<r""l a ;ost i/'r-it in do"'. elor din ri/"l #r" li sa s"s c' li saad/inistrat "n /edica/ent no" care le a ;ace %ine c" si#"ran-'. elor din al doilea #r" li sa s"s c' li se a ad/inistra "n /edica/enteeri/ental desre ale c'r"i e;ecte se +tia ;oarte "-in. Eate&eci la s"t'din cei din ri/"l #r" a" inre#istrat o a/eliorare se/ni;icati' a "lcer"l"i.

Dar n"/ai ($ din al doilea #r" a" dat re&"ltate si/ilare. In a/%eleca&"ri, acien-ii a" ri/it "n /edica/ent ;'r' nici o rorietate acti'.Sin#"ra deose%ire a ;ost in siste/"l de conin#eri adotat. Sa" ;'c"tn"/eroase st"dii +i /ai interesante as"ra "nor ersoane care, ri/ind/edica/ente c"nosc"te ca aand "n e;ect noci, n" a" /ani;estat nici "nast;el de e;ect at"nci cand li sa s"s c' re&"ltat"l a ;i o&iti.St"dii cond"se de dr. Andre Weil a" doedit c' eerien-ele celor care ;olosesc /edica/ente cores"nd eact e;ectelor e care le a+teat'.

A a;lat c' oate ;ace e cinea care a ri/it o do&' de a/;eta/ina s' sesi/t' sedat sa" e altcinea care a ri/it %ar%it"rice s' se si/t' sti/"lat.

$0 (utere nemărginităC≪Ma#ia≫ /edica/entelor se a;l' in /intea cel"i care le ;olose+te, +i n"in /edica/ente, a conchis Weil.In toate aceste sit"a-ii, sin#"ra constant' care a a;ectat cel /ai "ternicre&"ltatele a ;ost conin#erea, /esa!ele cores"n&'toare, consecentetrans/ise creier"l"i +i siste/"l"i neros. " toat' "terea l"i, roces"ln" res""ne nici "n ;el de /a#ie o%sc"r'. onin#erea n" este ni/ic

48



altcea decat o stare, o rere&entare interioar' care #"ernea&'co/orta/ent"l. Poate eista o conin#ere ins";le-itoare in osi%ilitate o conin#ere c' o/ re"+i s' ;ace/ cea sa" s' reali&'/ altcea. Poateeista o credin-' desc"ra!atoare conin#erea c' n" o/ re"+i, c'li/it'rile noastre s"nt li/e&i, de nere&olat +i cole+itoare. Dac' oi

crede-i in s"cces, e-i #'si "teri s'l o%-ine-i. Dac' ins' crede-i in e+ec,acele /esa!e or tinde s' ' cond"c' s' tr'i-i +i acea eerien-'. ?ine-i/inte: ae-i dretate indi;erent dac' s"ne-i c' "te-i s' ;ace-i "n an"/itl"cr" sa" c' n" "te-i s'l ;ace-i. A/%ele ;el"ri de conin#eri a" /are"tere. Pro%le/a este ce ;el de conin#eri este cel /ai %ine s' ae/ +i c"/s' ni le de&olt'/.*a+terea des'ar+irii incee c" con+tienti&area de c'tre noi a ;at"l"ic' o conin#ere oate ;i aleas'. De o%icei n" #indi/ a+a, dar conin#ereaoate ;i o ale#ere con+tient'. )' "te-i ale#e conin#eri care s' ' %loche&esa" conin#eri care s' ' sri!ine. E/echeria este s' ale#e-i conin#eri

care s' ' cond"c' sre s"cces +i c'tre re&"ltatele e care le dori-i +i s' 'le'da-i de cele care ' tra# inaoi.ea /ai eronat' conce-ie e care o a" oa/enii in le#'t"r' c"conin#erea este c' aceasta este "n concet intelect"al, static, "n ;el dein-ele#ere ;'r' le#'t"r' c" ac-i"nea +i c" re&"ltatele. *i/ic /aineade'rat onin#erea rere&int' ra#"l c'tre des'ar+ire toc/aientr" c' n" are ni/ic static +i ;'r' le#'t"r'.onin#erea noastr' este aceea care hot'r'+te cat din oten-ial"l nostr"o/ ;i caa%ili s' ar"nc'/ in l"t'. onin#erile ot da dr"/"l ;l""l"i de

idei sa" il ot ori. Inchi"i-i' "r/'toarea sit"a-ie: cinea ' s"ne:CAd"/i sarea, te ro#, +i e cand intri in inc'erea al't"rat', &ici: ,Dar n"+ti" "nde e. D"' o c'"tare de catea /in"te, stri#i: C*" #'sesc sarea.

Aoi, acel cinea intr' in inc'ere, ia sarea chiar de e ra;t"l din ;a-a ta +i i-is"ne: CUiteo, rost"le, e chiar in ;a-a ta. Dac' era +are, "tea s' te /"+te.

At"nci cand ai s"s: C*" ot, iai co/andat creier"l"i t'" s' n" ad' sarea.In siholo#ie acest l"cr" se n"/e+te scoto/. ?ine-i /inte: orice eerien-'"/an', orice ai s"s, a"&it, si/-it, /irosit sa" #"stat reodat' este "s la'strare in creier"l t'". At"nci cand s"i c" conin#ere c' n" o-i s'-ia/inte+ti cea, ai dretate. At"nci cand i-i s"i c" conin#ere c' o-i, ii dai

"n ordin siste/"l"i t'" neros care deschide calea c'tre acea arte dincreier"lt'" care, oten-ial, este caa%il' s' ;"rni&e&e r's"ns"rile de care ai neoie.

6(ot pentru că ei cred că pot.7 - 5ergiliu0aşterea desăvarşirii1 credinţa sau convingerea $2Din no", deci, ce s"nt conin#erile S"nt a%ord'ri reor#ani&ate,

49



re;or/ate ale erce-iei, care ;iltrea&' de o /anier' arecia%il'co/"nicareac'tre noi in+ine. De "nde in conin#erile De ce "nii oa/eni a"conin#eri care ii ro"lsea&' sre s"cces e cand al-ii a" conin#ericare ii a!"t' doar s' e+"e&e Dac' o/ incerca s' /odel'/ conin#erile

care c"lti' des'ar+irea, ri/"l l"cr" de care ae/ neoie este s' a;l'/de "nde in acele conin#eri.Pri/a s"rs' este /edi"l incon!"r'tor. Iat' "nde se des;'+oar' in chi"lcel /ai necr"-'tor cicl"rile s"cces"l"i, care #enerea&' s"cces +i cele alee+ec"l"i, care #enerea&' e+ec. Ade'rata #roa&' a ie-ii de #hetto n" oconstit"ie ;r"str'rile +i ria-i"nile de &i c" &i. >a/enii le ot de'+i.

Ade'rat"l co+/ar este e;ect"l e care il are /edi"l as"ra conin#erilor +i iselor. Dac' tot ce e&i este doar e+ec, dac' tot ce e&i este doar diserare, i-i a ;i ;oarte #re" s'-i ;or/e&i rere&ent'rile interioare cares' c"ltie s"cces"l. ?ine-i /inte c' in caitol"l recedent a/ sta%ilit c'

/odelarea este cea ce ;ace/ c" to-ii in /od constant. Dac' t" cre+ti in%el+"# +i s"cces, i-i a ;i "+or s' i/i-i %el+"#"l +i s"cces"l. Dac' t" cre+tiin s'r'cie +i diserare, de acolo i-i or eni ee/lele de osi%ilit'-i.

Al%ert 8instein s"nea: CP"-ini oa/eni s"nt caa%ili s' eri/e c"c"/'nire 'reri care s' n" ;ie in;l"en-ate de re!"dec'-ile /edi"l"i lor social. ei /ai /"l-i oa/eni nici /'car n" s"nt in stare s' ;or/"le&ease/enea 'reri.In cadr"l "n"i c"rs de /odelare entr" niel aansat, a/ introd"s "neerci-i" in care #'si/ oa/eni care tr'iesc e str'&ile /arilor ora+e. Ii

ad"ce/ la c"rs +i le /odel'/ siste/ele de conin#ere +i strate#iile /entale.=e o;eri/ hran' +i /"lt' dra#oste +i le cere/ doar s' oesteasc' #r""l"idesre ia-a lor, ce 'rere a" desre sit"a-ia in care se a;l' +i de ce cred eic' l"cr"rile sta" a+a c"/ sta". Aoi ii co/ar'/ c" oa/eni care, inci"da "nor /ari tra#edii ;i&ice +i a;ectie, +ia" #'sit echili%r"l in ia-'.=a o sesi"ne recent' a/ intalnit "n %'r%at de (4 de ani, "ternic,eident inteli#ent +i %ine de&oltat ;i&ic, c" o ;a-' chie+'. De ce eraacesta atat de ne;ericit +i i+i d"cea trai"l e str'&i in ti/ ce W. Mitchell care, cel "-in la ri/a edere, aea /ai "-ine res"rse care s'i er/it's'+i schi/%e ia-a era atat de ;ericit Mitchell a cresc"t intr"n /edi"

care ii o;erea ee/le, /odele de oa/eni care ininseser' /ari otriniciientr" a ca+ti#a "n trai ;ericit. Acest /edi" ii o;erise increderea in sine:CEi e" "tea/ s' ;ac a+a cea. Di/otri', acest tan'r, e care hai s'ln"/i/ John, a cresc"t intr"n /edi" in care n" eista" ase/enea /odele.Ma/a l"i era rostit"at'N tat'l l"i ;'cea inchisoare entr" c' i/"+casee cinea. and aea 4 ani, tat'l s'" ii in!ectase heroin'. Acel ti de/edi" a !"cat c" si#"ran-' "n rol in ceea ce credea el c' se "tea ;ace

50





de dl. osell. )or%ind c" ite&a ;"l#er"l"i, ia/ s"s ce aea/ de #ands' ;ac +i la/ r"#at s'/i acorde "n sc"rt interi" e care s'l inre#istre&.Incon!"rat de &eci de reorteri care il asalta", oard osell /ia acordat"n interi" in ecl"siitate. Acea eerien-' /ia schi/%at conin#ereadesre ceea ce era osi%il, cine este a%orda%il in ia-', rec"/ +i care este

r'slata cel"i care cere ceea ce rea. Datorit' inc"ra!'rii dl"i osell, a/contin"at s' scri" cronici entr" "n &iar +i /ia/ ;'c"t o carier' in res'.0aşterea desăvarşirii1 credinţa sau convingerea $9> a treia cale de a c"ltia conin#erea este rin inter/edi"l c"noa+terii.> eerien-' direct' constit"ie o ;or/' de c"noa+tere. > alta se ca+ti#'citind, '&and ;il/e +i erceand l"/ea a+a c"/ este in;'-i+at' de al-ii."noa+terea este "na din c'ile rin care ne "te/ desc't"+a din oreli+tile/edi"l"i. >ricat de otrinic' este l"/ea in care tr'ie+ti, o-i citi desrereali&'rile altora, i-i o-i crea conin#eri care i-i or da osi%ilitatea s're"+e+ti. Dr. Ro%ert "rin, "n olitolo# de c"loare, scria in @he *e

Lor @i/es c"/ ee/l"l l"i Jacie Ro%inson, ri/"l !"c'tor de c"loarein /arile li#i, ii schi/%ase ia-a at"nci cand era tan'r. CM' si/-ea/ /aialoros rin ata+a/ent"l /e" ;a-' de elN ee/l"l l"i i/i in'l-aseran-ele.> a atra cale de a o%-ine re&"ltate se creea&' rin re&"ltatele de!ao%-in"te. ea /ai si#"r' cale de a crea conin#erea c' o-i ;ace cea esteso ;aci o dat', doar o dat'. Dac' ai re"+it o dat', e /"lt /ai "+or s'-i;or/e&i conin#erea c' ei re"+i din no". A tre%"it s' scri" ri/a ariant'a acestei c'r-i in /ai "-in de o l"n' ca s' n" de'+esc ter/en"l de

redare. *" era/ si#"r dac' ot so ;ac. Dar cand a tre%"it s' scri" "ncaitol doar intro &i, a/ constatat c' "tea/. Ei o dat' ce re"+ise/ c""n"l, a/ +ti"t c' ot so ;ac din no". A/ ;ost caa%il s'/i ;or/e&conin#erea care /ia er/is s'/i ter/in cartea la ti/.Tiari+tii ina-' acela+i l"cr" desre c"/ s' scrii la ter/en. P"-ine l"cr"riin ia-' s"nt atat de desc"ra!atoare ca acela de a tre%"i s' dai #ata ointrea#' oeste intro or' sa" chiar /ai "-in, s"% tensi"nea ter/en"l"i&ilnic. Ma!oritatea &iari+tilor ince'tori s"nt in#ro&i-i de asta /ai /"ltdecat de oricare alt asect al /"ncii lor. Dar, ceea ce a;l' este c' dac're"+esc o dat' sa" de do"' ori, +ti" c' or /ai re"+i +i e iitor. *" dein

/ai rice"-i sa" /ai rai&i e /'s"r' ce inaintea&' in arst', dar o dat'inc"ra!a-i de conin#erea c' ot da #ata o oeste indi;erent cat ti/ a"la diso&i-ie, ei constat' c' o ot ;ace intotdea"na. Acela+i l"cr" esteala%il +i entr" actori, oa/eni de a;aceri, sa" oa/eni din orice do/eni"al ie-ii. A crede c' o-i ;ace "n an"/e l"cr" deine o ro;e-ie dea"toi/linire.

A cincea cale de a sta%ili conin#eri este rin crearea in roria /inte

52









- J. illard &arriott 0aşterea desăvarşirii1 credinţa sau convingerea 03aide-i s' rii/ l"cr"rile dintro alt' direc-ie. S' &ice/ c' incee-irin a aea /ari seran-e. Mai /"lt decat seran-e crede-i c" toat';iin-a oastr' c' e-i re"+i. Inceand c" aceast' co/"nicare li/ede,

direct', a ceea ce +ti-i c' este ade'rat, cat din oten-ial"l ostr" e-i;olosi Pro%a%il c' o /are arte. e ;el de ac-i"ni e-i intrerinde de dataaceasta )e-i t'r'#'na tot"l +i e-i -inti la inta/lare Si#"r c' n" S"nte-ient"&iast, lin de ener#ie, ae-i /ari seran-e de re"+it', e-i ;olosi artileria#rea. Dac' de"ne-i acest ti de e;ort, ce roade a da el S"nt +anse ca eles' ;ie ;oarte %o#ate. e e;ect are aceasta as"ra credin-ei c' e-i /aio%-ine ase/enea re&"ltate +i e iitor Acesta este o"s"l cerc"l"i icios.In acest ca&, s"cces"l i+i tra#e sea din s"cces +i #enerea&' +i /ai /"lts"cces, +i ;iecare s"cces creea&' /ai /"lt' conin#ere +i i/"ls"l de are"+i la niel tot /ai inalt.

>are da" rate"ri +i cei ;oarte in&estra-i Si#"r c' da. >are conin#erileo&itie s"nt o #aran-ie er/anent' entr" o%-inerea de re&"ltate Si#"r c' n". Dac' ' s"ne cinea c' osed' o ;or/"l' /a#ic' care s' #arante&e"n s"cces eret"" +i ;'r' echioc, cel /ai %ine ar ;i s' ' '&i-i orto;el"l+i so l"a-i in cel'lalt sens. Istoria a doedit ins' in nen"/'rate rand"ri c'dac' oa/enii i+i 'strea&' siste/ele de conin#eri care ii ro"lsea&', eior ac-iona intotdea"na +i or #'si res"rsele ca s' re"+easc' /ere".

A%raha/=incoln a ierd"t ale#eri i/ortante, dar a contin"at s' cread' in

caacitatea sa de a re"+i e ter/en l"n#. 8l a l'sat s"cces"l s'i dea arii+i a re;"&at s' se lase striit de e+ec. Siste/"l s'" de conin#eri eraindretat c'tre des'ar+ire +i an' la "r/' a atinso. Ei cand sa inta/latacest l"cr", el a schi/%at istoria -'rii sale.Uneori n" este nea'rat neoie s' ai o conin#ere sa" o atit"dinene/aio/enit' ;a-' de cea an"/e ca s' re"+e+ti. Uneori oa/enii o%-inre&"ltate re/arca%ile "r +i si/l" entr" c' n" +ti" c' "n an"/it l"cr"este #re" sa" i/osi%il. Uneori este s";icient doar s' n" ai o conin#ereli/itati'. De ee/l", circ"l' o oeste desre "n tan'r care a ador/itla ora de /ate/atic'. Sa tre&it cand s"na de ie+ire, a riit ta%la e care

era" scrise do"' ro%le/e +i lea coiat. Sa d"s acas' +i a l"crat toat'&i"a +i noatea "r/'toare. *a re&olato e nici "na, dar a tot incercatintrea#a s't'/an'. in cele din "r/', a #'sit r's"ns"l la "na dintrero%le/e +i 1a re&entat la +coal'. Pro;esor"l a ;ost "r +i si/l" "l"it.Sa doedit c' ro%le/a e care o re&olase ele"l era considerat' ca;iind ;'r' sol"-ie. Dac' ele"l ar ;i +ti"t acest l"cr", ro%a%il c' n" ar ;ire&olato. Dar de re/e ce n" +ia s"s c' n" se oate ci, de ;at,

56







noi sar si/-i le&a-i +i ;r"stra-i. A/ "tea sta in cas' a%'t"-i sa" ie+i"ndea s' ne i/%'t'/. Unii dintre noi nea/ in;"ria. A/ "tea da inae ;ir/a care a o;erit contract"l, inchi"ind"ne desre ei c' s"nt o /an'de ro+ti. Sa" a/ "tea da ina e oa/enii din ;ir/a noastr' c' a" stricat"n l"cr" care se an"n-a ca si#"r.

@oate acestea oate near r'cori "n ic, dar n" rea ne a!"t'. *" nearoie de -el"l nostr". 8ste neoie de /"lt' discilin' entr" a ' re#andietaele, entr" a in'-a din lec-iile d"reroase, entr" a dre#e ce sa stricat+i entr" a l"a serios in calc"l noi osi%ilit'-i. Dar e sin#"ra cale de ao%-ine "n l"cr" o&iti din cea ce are a ;i "n re&"ltat ne#ati.S' ' da" "n ee/l" edi;icator de ceea ce insea/n' osi%ilitate.Mariln a/ilton, o ;ost' in'-'toare +i re#in' a ;r"/"se-ii, a ;'c"t ocarier' str'l"cit' in l"/ea a;acerilor la 7resno, ali;ornia. A s"raie-"it+i "n"i accident in#ro&itor. and aea (9 de ani sa i&%it de o stanc'#ele şapte minciuni ale succesului 02

col-"roas' intr"n accident c" deltalan"l, in "r/a c'r"ia a arali&at dela /i!loc in !os, a!"n#and ast;el intr"n c'r"cior c" rotile.Mariln a/ilton sar ;i "t"t concentra c" si#"ran-' e o /"l-i/e del"cr"ri e care n" le /ai "tea ;ace. Dar ea sa concentrat as"raosi%ilit'-ilor care i se deschidea" at"nci. A re"+it s' ad' oort"nitateadin tra#edie. De la %"n ince"t se si/-ea ;r"strat' in c'r"cioarele ei c"rotile. =e #'sea rea li/itatie, rea restrictie. Si#"r c' nici "n"l dinnoi n" are ro%a%il idee c"/ s' arecie&e e;icien-a "n"i ast;el de c'r"cior.Dar Mariln a/ilton a a"t ideea. Eia inchi"it c' este dotat' in

ecl"siitate entr" a concee "n /odel /ai %"n. A+adar, sa intalnit c"doi rieteni care constr"ia" deltalane +i a" ince"t s' l"cre&e la "n rototientr" "n c'r"cior c" rotile er;ec-ionat.ei trei a" in;iin-at o co/anie care se n"/e+te Motion Desi#n. Ac"/este o a;acere roser' de /"lte /ilioane de dolari care a reol"-ionatind"stria c'r"cioarelor c" rotile, a!"n#and s' ri/easc' re/i"l ali;orniaFsS/all B"siness o; the Lear in an"l 194. Pri/a an#a!are a ;ost ;'c"t' in1941, iar ac"/ a" 45 de an#a!a-i +i /ai %ine de 455 de distri%"itori.*" +ti" dac', in /od con+tient, Mariln a/ilton sa a+e&at reodat'+i a incercat s'+i cont"re&e roriile conin#eri, dar a ac-ionat dintr"n

si/- dina/ic al osi%ilit'-ii, "n si/- al l"cr"rilor e care le "tea ;ace.@eoretic, toate /arile re"+ite ;"nc-ionea&' d"' acela+i tiar.T'%oi-i "n /o/ent +i #andi-i' din no" la conin#erile oastre. )'a+teta-i in #eneral ca l"cr"rile s' ias' %ine sa" s' ias' rost )' a+teta-ica e;ort"rile oastre cele /ai s"s-in"te s' dea roade sa" ' a+teta-i s' ;ie&'d'rnicite S"nte-i caa%ili s' ede-i oten-ial"l intro a;acere sa" ede-io%stacolele M"l-i oa/eni inclin' s' se concentre&e /ai /"lt as"ra lat"rii

59



ne#atie decat as"ra celei o&itie. Pri/"l as e calea schi/%'rii acesteisit"a-ii este s' rec"noa+te-i c' a+a sta" l"cr"rile. redin-a in li/ite creea&'oa/eni li/ita-i. Secret"l este s' ren"n-a-i la acele oreli+ti +i s' ac-iona-idintr"n set s"erior de res"rse. =iderii din societatea noastr' s"nt ceicare 'd osi%ilit'-ile, care ot /er#e in "sti" +i s' ad' acolo o #r'din'.

)i se are i/osi%il e sa inta/lat in Israel Dac' ae-i o credin-';er/' in osi%ilitate, este ;oarte ro%a%il so +i reali&a-i.#onvingerea nr. B1 0u e'istă eşec. 3'istă numai re%ultate. Acesta estearoae "n corolar al conin#erii nr. 1 +i este, in sine, tot atat de i/ortant.ei /ai /"l-i oa/eni din /edi"l nostr" c"lt"ral a" ;ost ed"ca-i s' setea/' de cea care se n"/e+te e+ec. " toate acestea, c" to-ii a/ a"t/o/ente cand ne dorea/ cea +i o%-inea/ altcea. " to-ii a/ c'&"t la"n test, a/ s";erit de e "r/a "nei le#'t"ri a/oroase ;r"strante care n" a/ers, a/ "s %a&ele "nei a;aceri de care sa ales ra;"l. A/ ;olositc"intele Creali&'ri +i Cre&"ltate e arc"rs"l intre#ii c'r-i entr" c' e

acestea le 'd oa/enii reali&a-i. 8i n" 'd e+ec. *" cred in el. *" intr' inederile lor.04 (utere nemărginită>a/enii re"+esc adesea s' o%-in' ni+te re&"ltate. Me#as"ccesele dinsocietatea noastr' n" s"nt oa/eni care n" ierd niciodat', ci "r +i si/l"oa/eni care +ti" c' dac' incearc' cea care n" d' re&"ltatele a+tetate deei, cel "-in ca+ti#' o eerien-' din care ina-' cea. 7olosesc ceea ce a"in'-at d"' care incearc' altcea. Intrerind alte ac-i"ni noi +i o%-inni+te re&"ltate noi.

<andi-i' la acest l"cr". are este aanta!"l, %ene;ici"l e care ilae-i ast'&i ;a-' de &i"a de ieri R's"ns"l este, desi#"r, eerien-a. eicare se te/ de e+ec creea&' dinainte ni+te rere&ent'ri interioare le#ate deceea ce sar "tea s' n" /ear#'. 8ste ceea ce ii i/iedic' s' intrerind'chiar ac-i"nea care ar "tea asi#"ra i/linirea dorin-elor lor. )' estetea/' de e+ec ea-i &ice s' in'-a-i cea P"te-i in'-a din oriceeerien-'"/an' +i "te-i ast;el s' re"+i-i in orice a-i intrerinde.Mar @ain s"nea odat': C*" eist' cea /ai trist decat "n esi/isttan'r. Ei are dretate. >a/enii care cred in e+ec d"c aroae si#"r o

eisten-' /ediocr'. 8+ec"l este cea care "r +i si/l" n" este erce"tde cei care re"+esc s' atin#' /'re-ia. *"+i ierd re/ea c" el. *" lea#'tr'iri ne#atie de cea care n" /er#e.aide-i s' ' de&'l"i catea asecte din ia-a c"ia. A ;ost "n o/ care

A e+"at in a;aceri la arsta de (1 de ani. A ;ost inins in ale#erile le#islatie la arsta de (( de ani. A e+"at din no" in a;aceri la arsta de ( de ani.

60







ea. 8" cred c' noi ne #ener'/ eerien-ele in ia-' ;ie rin co/orta/ent;ie c" a!"tor"l #and"l"i +i c' "te/ in'-a din toate cate cea.Dac' n" crede-i c' oi ' crea-i l"/ea, ;ie c' este ;'c"t' din s"ccese,;ie din e+ec"ri, at"nci insea/n' c' ' l'sa-i la oia inta/l'rii. @ot"ldoar i se inta/l'. S"nte-i "n o%iect, n" "n s"%iect. )' s"n e", dac' a+

aea o ase/enea conin#ere, /a+ retra#e +i a+ c'"ta o alt' societate, oalt' l"/e, o alt' lanet'. De ce s' sta-i aici dac' n" s"nte-i decat rod"s"l;or-elor eterioare inta/l'toare

As"/area r's"nderii este, d"' 'rerea /ea, "na dintre cele /ai %"ne/'s"ri ale "terii +i /at"rit'-ii "nei ersoane. Mai este de ase/enea "nee/l" de conin#eri care sri!in' alte conin#eri, de caacit'-i siner#iceale "n"i siste/ coerent de conin#eri. Dac' n" crede-i in e+ec, dac' +ti-ic' e-i reali&a ceea ce dori-i, n" ae-i ni/ic de ierd"t, %a chiar n" ae-idecat de ca+ti#at dac' ' as"/a-i r's"nderea. Dac' ae-i tot"l s"%control, e-i re"+i.

John 7. Kenned oseda acest siste/ de conin#eri. Dan Rather aa;ir/at odat' c' Kenned a deenit "n ade'rat lider in ti/"l incident"l"ide la Ba o; Pi#s, cand a a'r"t in ;a-a oor"l"i a/erican +i a s"s c' laBa o; Pi#s sa co/is o atrocitate care n" tre%"ia s' se inta/le d"'care el +ia as"/at intrea#a r's"ndere entr" acel ;at. 7'cand acestl"cr", el sa trans;or/at dintr"n tan'r olitician caa%il intr"n ade'ratlider. Kenned a ;'c"t ceea ce ar tre%"i s' ;ac' orice /are lider. ei careocolesc acest l"cr" i+i ierd ;or-a.

Acela+i rincii" al r's"nderii i+i doede+te ala%ilitatea +i la niel

ersonal. ei /ai /"l-i dintre noi a" tr'it eerien-a incerc'rii de a+ieri/a o e/o-ie o&iti' ;a-' de altcinea. Incerc'/ s'i s"ne/ "nei#ele şapte minciuni ale succesului 21ersoane c' o i"%i/, sa" in-ele#e/ o ro%le/' e care o are cinea. Ei inloc s' rece-ione&e acel /esa! o&iti, acea ersoan' il ercee in ;or/asa ne#ati'. Se s"'r' +i deine ostil'. Adesea inclini s' te s"eri +i t", s'o inino'-e+ti, s' o ;aci r's"n&'toare entr" orice l"cr" r'" care seetrece. 8ste calea de ie+ire cea /ai "+oar', dar n" intotdea"na +i cea /aiin-eleat'. Sar "tea ca in-ele#erea #re+it' s' se datore&e co/"nic'riitale. Inc' /ai o-i o%-ine re&"ltat"l e care ai dorit s'l ai%' co/"nicarea

ta dac' i-i /ai a/inte+ti ce an"/e "r/'reai adic', ;el"l de co/orta/ente care oiai s'l cree&i. *" deinde decat de tine s'-i schi/%ico/orta/ent"l, ton"l ocii, eresia ;e-ei +.a./.d. S"ne/ c' rost"lco/"nic'rii este r's"ns"l e care il o%-ine/. Prin schi/%area ac-i"nilor,' "te-i schi/%a co/"nicarea. Prin as"/area r's"nderii, ' as"/a-i"terea de a schi/%a re&"ltat"l e care il e-i o%-ine.#onvingerea nr. 1 0u este nevoie să inţelegeţi totul pentru a putea

63



folosi totul. M"l-i oa/eni reali&a-i i+i cond"c eisten-a +i d"' o alt'conin#ere ;olositoare. onsider' c' n" tre%"ie s' +tie chiar tot"l desre"n l"cr" entr" al "tea ;olosi. 8i +ti" c"/ s' ;oloseasc' ceea ce esteesen-ial ;'r' s' si/t' neoia s' se i/ot/oleasc' in toate a/'n"ntelele#ate de acel l"cr". Dac' a-i st"dia oa/enii care a" tot"l in /an', a-i

constata c' +ti" /"lte l"cr"ri "tile desre o sea/' de ;ate, dar adeseast'anesc rea "-in cele /ai /ici a/'n"nte ale intrerinderii lor. A/ or%it in ri/"l caitol desre ;el"l in care "r/area ee/l"l"ialtor oa/eni ne econo/ise+te "na din res"rsele noastre de neinloc"itti/"l. >%serand oa/enii reali&a-i entr" a descoeri ce an"/eintrerind entr" a o%-ine re&"ltate, s"nte/ caa%ili s' le coie/ ac-i"nile +i ast;el +i re&"ltatele lor intr"n ti/ /"lt /ai sc"rt. @i/"l este"n"l din l"cr"rile e care ni/eni n" le oate crea entr" noi. Dar ceireali&a-i re"+esc inaria%il s' ;ie &#arci-i c" ti/"l. 8i etra# esen-a dintrosit"a-ie, i+i ia" ceea ce le tre%"ie, iar rest"l n"i /ai interesea&'. Si#"r c'

dac' cea ii contraria&', dac' or s' in-elea#' c"/ ;"nc-ionea&' "n /otor sa" c"/ se ;a%ric' "n rod"s, i+i acord' "n ti/ in l"s ca s' a;le. Dar intotdea"na +ti" eact cat de /"lt a" neoie. Intotdea"na +ti" ce esteesen-ial +i ce n".P"n ari" c' dac' a+ cere s'/i elica-i c"/ ;"nc-ionea&'electricitatea, /ia-i r's"nde cea intre &ero +i "n r's"ns s"/ar. "toate astea s"nte-i ;ericit s' ac-iona-i co/"tator"l +i s' arinde-i l"/ina.M' indoiesc c' in acest /o/ent sta-i +i citi-i aceast' carte acas', la l"/inal"/an'rii. >a/enii de s"cces s"nt etre/ de rice"-i la a ;ace deose%ire

intre ceea ce le este necesar s' in-elea#' +i ce n". Pentr" a ;olosi e;icientin;or/a-iile din aceast' carte, entr" a ;olosi e;icient tot ceea ce s"nte-iin aceast' ia-', ar tre%"i s' descoeri-i c' eist' "n echili%r" intre ;olos+i c"noa+tere. )' "te-i etrece tot ti/"l st"diind r'd'cinile, sa" "te-iin'-a s' c"le#e-i roadele. >a/enii de s"cces n" s"nt nea'rat cei /ai2( (utere nemărginităin;or/a-i +i atoate+ti"tori. Pro%a%il c' era" o /"l-i/e de saan-i +i in#inerila Stan;ord +i la al @ech care +tia" /ai /"lte desre circ"iteleco/"terelor decat Stee Jo%s sa" Stee Wo&nia, dar ei a" ;ost "niidintre cei /ai e;icien-i in a ;olosi ceea ce aea". 8i a" ;ost aceia care a"

o%-in"t re&"ltate.#onvingerea nr. F1 <amenii constituie marea voastră resursă. Indii&iides'ar+i-i adic' cei care o%-in re&"ltate re/arca%ile a" aroae ;'r'ece-ie "n etraordinar si/- al resect"l"i +i arecierii ;a-' de oa/eni.

A" si/- de echi', si/- al -el"l"i co/"n +i al "nit'-ii. Dac' ar ;i s'rii/ atent in /ie&"l con-in"t"l"i c'r-ilor din no"a #enera-ie aand cas"%iect a;acerile, c"/ s"nt: $nnovation and 3ntrepreneurship =$novaţie

64







oa/enii de s"cces din orice do/eni", ' e-i da sea/a c' ei n" s"ntnea'rat nici cei /ai %"ni sa" cei /ai scliitori, nici cei /ai rai&i sa"cei /ai "ternici. )e-i constata c' ace+tia a" o /are "tere de an#a!are.

Anna Paloa, /area %alerin' r"s', s"nea odat': CS' "r/'re+ti neo%osit"n sin#"r -el: acesta este secret"l s"cces"l"i. 8ste "n alt "nct de ornire

entr" 7or/"la S"cces"l"i S"re/ de care ' or%ea/ s'-i c"no+tireali&area, s' coie&i ceea ce /er#e, s' treci la ;ate, s'-i de&ol-i ac"itateasen&orial' entr" a +ti ce re&"ltate o%-ii +i s' le +le;"ie+ti /ere" an' cando%-ii ceea ce dore+ti.>%ser'/ acest ;eno/en in toate do/eniile, chiar +i in cele in caretalent"l nati ar 'rea s' ai%' cea /ai /are ondere. S' l"'/ ca ee/l"sort"rile. "/ se elic' ;at"l c' =arr Bird este "n"l dintre cei /ai%"ni !"c'tori de %aschet S"nt /"l-i care inc' se /ai intrea%'. 8ste lent.*" oate s'ri. Intro l"/e de #a&ele #ra-ioase, el are "neori s' se /i+tec" incetinitor"l. " toate astea ins', =arr Bird re"+e+te entr" c' este

an#a!at c" tr" +i s";let e calea s"cces"l"i. Are "n antrena/ent /ai d"r,are +i o /ai /are d"ritate /ental', !oac' /ai d"r, rea s' o%-in' /ai/"lt. >%-ine /ai /"lt ;olosind"+i riceerile /ai /"lt decat oricinealtcinea. Peter Rose +ia croit dr"/ sre artea Record"rilor in acela+i;el, ;olosind"+i constant an#a!area e calea des'ar+irii ca e o ;or-'care il deter/in' s' inesteasc' tot ce are in tot ceea ce ;ace. @o/ Watson,/arele !"c'tor de #ol;, n" era "n /are ersona! la Stan;ord. 8ra "n

!"c'tor ca oricare alt"l din echi'. Dar antrenor"l l"i inc' se /in"nea&',declarand: C*a/ '&"t niciodat' e cinea s' se antrene&e /ai /"lt.

Di;eren-a dintre talentele "r ;i&ice dintre sortii rareori oate s"necea edi;icator. Doar calitatea an#a!'rii sear' ceea ce este %"n de ceea ceeste /'re-.

An#a!area este o co/onent' i/ortant' a re"+itei in orice do/eni",inainte s' dea /area loit"r', l"i Dan Rather i se d"sese estea c' era cel/ai tr"ditor reorter de telei&i"ne din o"ston. Inc' se /ai or%e+te de"n reorta! e care la ;'c"t stand atarnat de "n coac in ti/"l "n"i"ra#an care se indreta i!elios c'tre coasta @eas"l"i. Tilele trec"te a/a"&it e cinea s"nand desre Michael Jacson c' ar ;i o /in"ne etrec"t'este noate. Peste noate Are /are talent Michael Jacson Si#"r c'

are. Dar +il c"lti' de cand aea $ ani. De at"nci a ince"t s' cante insectacole, s'+i eerse&e ocea, dans"l, s'+i co/"n' cantecele. Si#"r c' are "n talent din na+tere. A +i ;ost cresc"t intr"n /edi" care i 1ac"ltiatN +ia de&oltat "n siste/ de conin#eri care la" sti/"latN a a"t/"lte /odele re"+ite la inde/an'N la c'l'"&it +i ;a/ilia. Ei tot"+i esen-ial"leste c' el a ;ost dis"s s' l'teasc' re-"l. I/i lace s' ;olosesc eresia#ele şapte minciuni ale succesului 2$

67





ce ar tre%"i s' schi/%i ca s'-i schi/%i ia-a, care s"nt st'rile care i-i da""teri +i care te las' l'#"it. De ac"/ ei "tea in'-a c"/ s'-i schi/%ist'rile a+a incat s' o%-ii ceea ce rei +i at"nci cand rei. De o%icei, oa/enilor n" le lisesc res"rseleN le lise+te control"l as"ra lor. Acest caitol ' ain'-a c"/ s' de-ine-i control"l, c"/ s' #"sta-i /ai /"lt din sea ie-ii,

c"/ s' ' schi/%a-i st'rile, ac-i"nile +i, i/licit, re&"ltatele e care ledeter/ina-i in cor"l ostr" toate acestea in catea /o/ente.Model"l de schi/%are e care il reda" e" +i care se re&int' in P*=se deose%e+te ;oarte /"lt de cel ;olosit in /"lte +coli de teraie. anon"lterae"tic care este o asti+' a di;eritelor +coli este atat de ;a/iliar incata deenit "n soi de tote/ c"lt"ral. Un /are n"/'r de terae"-i consider'c' entr" a te schi/%a, tre%"ie s' te intorci la eerien-e ne#atie adancinr'd'cinate +i s' le retr'ie+ti. 8ist' ideea c' oa/enii tr'iesc eerien-ene#atie care se ad"n' inl'"ntr"l lor ca "n lichid, an' cand n" /ai esteloc +i at"nci acestea i&%"cnesc sa" se rears'. Sin#"ra /odalitate de a

intra in le#'t"r' c" acest roces este consider' terae"-ii s' retr'ie+tiinta/l'rile resectie s";erind din no" +i aoi s' incerci s' te eli%ere&ide ele o dat' entr" totdea"na.Intrea#a /ea eerien-' i/i s"ne c' aceasta este "na dintre cele /aiine;iciente /odalit'-i de ai a!"ta e oa/eni s' scae de ro%le/e. Inri/"l rand, at"nci cand ii ceri c"ia s' se intoarc' +i s' retr'iasc' otra"/' in#ro&itoare, il "i in cea /ai d"reroas' +i cea /ai nerod"cti'stare c" "tin-'. Dac' "i e cinea intro stare nerod"cti', +ansele l"is' ai%' ni+te /ani;est'ri co/orta/entale noi +i rod"ctie +i ni+te re&"ltate

noi s"nt red"se intro /are /'s"r'. Acest #en de a%ordare ar "tea chiar 20#ontrolea%ă-ţi mintea1 cum să-ţi dirije%i creierul 22s' consolide&e acel tiar nerod"cti +i d"reros. Ad"cand contin"" las"ra;a-' ni+te st'ri ne"rolo#ice li/itatie +i d"reroase, deine /"lt /ai"+or s' le declan+e&i e iitor. " cat retr'ie+ti /ai /"lt o an"/it' stare,c" atat cresc +ansele s' o ;olose+ti din no". Poate de aceea d"rea&' atat de/"lt s' o%-ii re&"ltate ;olosind teraii tradi-ionale.

A/ ca-ia rieteni %"ni care s"nt terae"-i. =e as' c" ade'rat deacien-ii lor. 8i cred c' ceea ce ;ac are i/ortan-'. Ei chiar are. hiar se

o%-in re&"ltate rin teraia tradi-ional'. Intre%area este dac' n" sar "teao%-ine aceste re&"ltate c" /ai "-in' s";erin-' din artea acien-ilor, +iintr"n ti/ /ai sc"rt. R's"ns"l este da dac' l"'/ ca /odel ac-i"nilecelor /ai e;icien-i terae"-i din l"/eN toc/ai asta a" ;'c"t Bandler +i <rinder.De ;at, st'anind o in-ele#ere si/l' a ;el"l"i in care ;"nc-ionea&' creier"lt'", o-i deeni rori"l t'" terae"t, rori"l t'" s;'t"itor. Po-i a!"n#edincolo de teraie, o-i deeni caa%il s'-i schi/%i sin#"r senti/ent"l,

69



e/o-ia sa" co/orta/ent"l in dec"rs"l catora /o/ente.>%-inerea "nor re&"ltate /ai %"ne incee o dat' c" crearea "n"i no"/odel entr" roces"l de schi/%are. Dac' i-i i/a#ine&i c' in'"ntr"l t'"se ad"n' ro%le/ele an' cand se or re'rsa, eact aceasta este tr'ireae care o ei aea. In loc"l d"rerilor care se ad"n' ca "n lichid /ortal e"

'd actiitatea noastr' ne"rolo#ic' ca e "n tono/at. eea ce se inta/l'c" ade'rat este c' ;iin-ele o/ene+ti tr'iesc /ere" eerien-e care s"ntinre#istrate. =e deo&it'/ in creier a+a c"/ sta" disc"rile intr"n tono/at.a +i disc"rile din tono/at, inre#istr'rile noastre ot ;i asc"ltate in orice/o/ent dac' din /edi"l nostr" este declan+at eact sti/"l"l care tre%"ie,dac' se aas' e %"ton"l care tre%"ie.

A+adar, ne "te/ ale#e s' ne a/inti/ ni+te eerien-e sa" "te/ a'sae %"toanele care declan+ea&' Ccantece de ;ericire +i %"c"rie, sa" "te/a'sa e %"toanele care #enerea&' d"rere. Dac' lan"l t'" terae"ticc"rinde a'sarea /ai /ere" e %"ton"l care declan+ea&' d"rere, sar

"tea s' consolide&i chiar starea ne#ati' e care rei de ;at so schi/%i.8" cred c' tre%"ie s' ;aci co/let altcea. Poate c' "r +i si/l" i-io-i rero#ra/a tono/at"l ca s' cante "n c" tot"l alt cantec. =oe+tiacela+i %"ton, dar in loc s'-i cante cantec"l trist, i-i o;er' in schi/% "n"lcare te eta&ia&'. Sa" dac' n", ai "tea s'-i reinre#istre&i echi"l discai "tea s' sco-i echile a/intiri +i s' le schi/%i.Ideea este c' dac' disc"rile echi n" s"nt asc"ltate, ele n" se or ad"nain teanc ca s' elode&e. A+a cea este a%s"rd. Ei e cat de si/l' esteroced"ra de rero#ra/are a "n"i tono/at, la ;el de "+or este s'-i schi/%i

/od"l de a #enera senti/ente +i e/o-ii nerod"ctie. *" tre%"ie s' tr'i/toat' acea d"rere a/intit' entr" a ne schi/%a starea. eea ce tre%"ie s';ace/ este s' ne schi/%'/ rere&ent'rile interioare dintr"na ne#ati'intr"na o&iti' care este declan+at' a"to/at +i ne ;ace s' o%-ine/re&"ltate /ai %"ne. @re%"ie s' intensi;ic'/ circ"itele care d"c la ;ericire+i s' le inchide/ de tot e cele care d"c la d"rere.24 (utere nemărginităP*= are in edere str"ct"ra eerien-ei "/ane, n" con-in"t"l ei. Dac'dintr"n "nct de edere ersonal "te/ ;i co/'ti/itori, de ;at n" d'/doi %ani e ceea ce sa inta/lat. De ;at, no"' ne as' ;el"l c"/ ad"n'/ in

/inte ceea ce sa inta/lat. are este deose%irea dintre ;el"l in care i-i#enere&io stare de deri/are +i ;el"l in care i-i rod"ci "na de ;ericire Deose%ireacea /are este in ;el"l in care i-i str"ct"re&i rere&ent'rile interioare.

60imic nu are putere asupra meain afară de ceea ce las eu să treacă prin gandurile mele conştiente.7 - )nthon! 2obbins

70



Rere&ent'rile interioare ni le str"ct"r'/ rin inter/edi"l celor cincisi/-"ri '&"l, a"&"l, i'it"l, #"st"l +i /iros"l. " alte c"inte,ercee/ l"/ea s"% ;or/a sen&a-iilor i&"ale, a"ditie, tactile,#"statie sa" ol;actie. A+adar orice eerien-' e care o deo&it'/ in/inte este rere&entat' rin inter/edi"l acestor si/-"ri, +i /ai ales rin

cele trei /odalit'-i /a!ore /esa!ele i&"ale, a"ditie sa" tactile. Aceste /odalit'-i s"nt #r"'ri c"rin&'toare ale ;el"l"i in care ne;or/'/ rere&ent'rile interioare. )a-i "tea considera cele cinci si/-"risa" siste/e de rere&entare dret in#redientele din care "te-i alc't"iorice eerien-' sa" re&"ltat. ?ine-i /inte c' dac' oricine este caa%il s'o%-in' "n an"/e re&"ltat, acel re&"ltat este o%-in"t rin ac-i"ni seci;ice,atat /entale cat +i ;i&ice. Dac' i/ita-i eact acelea+i ac-i"ni, "te-i coia+i re&"ltatele e care le o%-ine acea ersoan'. Pentr" a o%-ine "n re&"ltat,tre%"ie s' +ti-i de ce in#rediente este neoie. CIn#redientele t"t"ror eerien-elor "/ane deri' din cele cinci si/-"ri, sa" /odalit'-i. *" este

tot"+i dest"l s' +tii doar ce in#rediente s"nt necesare. Pentr" a o%-ineeact re&"ltatele e care le dore+ti tre%"ie s' +tii eact cat este necesar din;iecare in#redient. Dac' ;olose+ti rea /"lt sa" rea "-in dintr"n an"/ein#redient, n" ei o%-ine ti"l +i calitatea re&"ltat"l"i e care -il dore+ti.and o ;iin-' o/eneasc' rea s' schi/%e cea, de o%icei rea s' schi/%e"n"l sa" a/ando"' l"cr"rile: c"/ se si/te adic' starea in care este, +iOsa"c"/ se co/ort'. De ee/l", "n ;"/'tor rea adesea s' schi/%e c"/ sesi/te ;i&ic +i a;ecti GstareaH, ca +i tiar"l s'" co/orta/ental de a intinde/ana d"' o -i#ar' +i aoi d"' alta. In caitol"l desre "terea st'rii, a/

clari;icat ;at"l c' eist' do"' c'i de a schi/%a st'rile oa/enilor +i, i/licit,/ani;est'rile lor co/orta/entale ;ie schi/%and ;i&iolo#ia, care adeter/ina schi/%area ;el"l"i de a si/-i +i a ti"l"i de /ani;estareco/orta/ental' e care il or adota, sa" schi/%and"le rere&ent'rileinterioare. In acest caitol o/ in'-a c"/ an"/e s' schi/%'/ ;el"l in carene rere&ent'/ l"cr"rile ast;el incat s' ne dea "terea s' si/-i/ +i s'adot'/ti"rile de co/orta/ent care s' ne sri!ine in atin#erea sco"rilor noastre.8ist' do"' l"cr"ri e care le "te/ schi/%a le#at de rere&ent'rile

noastre interioare. P"te/ schi/%a ce ne rere&ent'/ de ee/l", dac'#ontrolea%ă-ţi mintea1 cum să-ţi dirije%i creierul !ne i/a#in'/ scenari"l cel /ai r'" c" "tin-', il "te/ schi/%a inchi"ind"ne cel /ai %"n scenari" c" "tin-'. Sa" "te/ schi/%a ;el"l c"/ne rere&ent'/ cea. M"l-i dintre noi a" in /inte an"/ite clae caredeclan+ea&' an"/ite r's"ns"ri. De ee/l", "nii oa/eni se si/t ;oarte/otia-i dac' i+i i/a#inea&' cea ;oarte ;oarte /are. Al-ii consider' c'

71



ton"l ocii e care il ;olosesc at"nci cand i+i or%esc lor in+i+i desre ceaan"/e le deter/in' in /are /'s"r' /otia-ia. Aroae c" to-ii ae/ an"/ites"%/odalit'-icheie care declan+ea&' r's"ns"ri i/ediate in'"ntr"l nostr".> dat' ce a/ descoerit di;eritele /od"ri in care ne rere&ent'/ l"cr"rile+i c"/ an"/e ne a;ectea&', ne "te/ controla /intea +i "te/ incee s' ne

rere&ent'/ l"cr"rile in a+a ;el incat s' ne inc"ra!e&e, n" s' ne ;rane&e.Dac' cinea a o%-in"t "n re&"ltat e care noi a/ rea s'l l"'/ ca /odel,tre%"ie s' +ti/ /ai /"lt decat ;at"l c' +ia creat in /inte o an"/it' i/a#ine+i +ia s"s cea in sinea l"i. Ae/ neoie de instr"/ente de o /ai /are;ine-e entr" a aea intrade'r acces la cele ce se etrec in /intea l"i. Aiciintr' in scen' s"%/odalit'-ile. 8le s"nt "n ;el de cantit'-i recise dein#redientenecesare entr" a o%-ine "n re&"ltat. S"nt cele /ai /ici +i cele /ai recisec'r'/i&i care alc't"iesc str"ct"ra eerien-ei "/ane. Pentr" a "tea in-ele#e+i, deci, controla o eerien-' i&"al', tre%"ie s' +ti/ /ai /"lte desre ea.

@re%"ie s' +ti/ dac' este str'l"citoare sa" int"necat', in al%nc#r" sa"colorat',dac' este /o%il' sa" static'. @ot ast;el, in ca&"l in care este o co/"nicarea"diti', a/ rea s' +ti/ dac' este tare sa" incet, aroae sa" dearte, dac'are re&onan-' sa" s"n' a doa#'. A/ rea s' +ti/ dac' o eerien-' tactil'este/oale sa" tare, asc"-it' sa" neted', ;lei%il' sa" ri#id'. A/ alc't"it o list' c"s"%/odalit'-i e care i le de&'l"i in contin"are.LISTĂ CU POSI"ILE SU"MODALITĂ#I

Vi$ua%e1.7il/ sa" stocadre(.Panora/' sa" i/a#ine incadrat' Gdac' este incadrat', ;or/acadr"l"iH3.olorat sa" al%ne#r".="/ino&itate$.M'ri/ea i/a#inii G/'ri/e nat"ral', /ai /are, /ai /ic'H0.M'ri/ea o%iect"l"i Go%iectelorH centralGeH2." roria ersoan' in i/a#ine sa" in a;ara ei4.Distan-a dintre i/a#ine +i roria ersoan'

9.Distan-a dintre o%iect"l central +i roria ersoan'15.I/a#ine tridi/ensional'11.Intensitatea c"lorii Gsa" al%ne#r"H1(.<rad"l contrast"l"i13.Mi+care Gdac' eist', raid' sa" lent'H1.7ocali&are Gcare 'r-i in'"ntr" sa" ina;ar'H45 (utere nemărginită

72









Incerca-i acela+i l"cr" ;olosind celelalte /odalit'-i. Asc"lta-i' oceainterioar', sa" orice din ceea ce se etrece in eerien-a resecti', dar /'rind ol"/"l s"net"l"i +i ;'cand"l /ai sacadat. Incerca-i s' si/-i-ieerien-a d"r +i in;lei%il. S"nt +anse s' se etreac' acela+i l"cr"senti/entele ne#atie se or intensi;ica. )' reet, n" rea" s' in-ele#e-i

acest ;eno/en in stil acade/ic. )rea" s' ;ace-i aceste eerci-ii de o /anier'concentrat', intensi;icat', aand #ri!' s' re/arca-i care dintre /odalit'-i+i s"%/odalit'-i a" cea /ai /are in;l"en-' as"ra oastr'. Sar "tea s're-i s' arc"r#e-i din no" c" /intea aceste etae, con+tien-i ;iind de;el"l in care i/a#inea ' trans;or/' senti/entele le#ate de ea.="a-i i/a#inea ne#ati' c" care a-i ince"t +i /ic+ora-io ac"/. 7i-iaten-i ce se inta/l' e /'s"r' ce i/a#inea se contract'. Ac"/ de;ocali&a-i#ontrolea%ă-ţi mintea1 cum să-ţi dirije%i creierul 43 ;ace-io /ai neclar', /ai int"necat' +i /ai #re" de '&"t. Ac"/inde'rta-io de oi i/in#e-io "ndea inaoi ca so ede-i cat /ai

"-in. In ;inal, l"a-i i/a#inea +i i/in#e-io c'tre "n soare i/a#inar.Re/arca-i ce a"&i-i, ce ede-i +i ce si/-i-i cand disare din l"/ea asta.Proceda-i la ;el ;olosind /odalitatea a"diti'. Red"ce-i la /ini/"/ol"/"l ocilor e care le a"&i-i. 7ace-ile /ai letar#ice. 8li/ina-ilerit/"l +i i#oarea. 7ace-i la ;el +i c" erce-iile tactile. 7ace-i ca i/a#ineas' n" /ai ai%' consisten-' +i s"%stan-', s' ;ie ;lasc'. e se inta/l' c"i/a#inea ne#ati' cand o s""ne-i acest"i roces Dac' s"nte-i ca/a!oritatea oa/enilor, i/a#inea i+i ierde "terea deine /ai sla%',/ai "-in d"reroas' sa" chiar ineistent'. P"te-i s' l"a-i o inta/lare

care a roocat /are d"rere in trec"t +i so ;ace-i ne"tincioas', so;ace-i s' se di&ole +i s' disar' co/let.red c' ' "te-i da sea/a din aceast' sc"rt' eerien-' cat de"ternic' oate ;i aceast' tehnolo#ie. In doar catea /in"te, "te-i s'l"a-i "n senti/ent o&iti +i s'l ;ace-i /ai "ternic +i d't'tor de ;or-'. A-i;ost in stare s' l"a-i +i o i/a#ine ne#ati' +i so l'#"i-i de "terile eias"ra oastr'. A-i ;ost in trec"t la /ila re&"ltatelor rere&ent'rilor oastre interioare. Ac"/ tre%"ie s' +ti-i c' toate acestea n" tre%"ie s'/ear#' a+a.In ;ond, ' "te-i d"ce ia-a intr"n ;el sa" in cel'lalt. )' "te-i l'sa

creier"l s' ' cond"c' a+a c"/ a ;'c"to in trec"t. P"te-i s' ' l'sa-i;"l#erat de orice i/a#ine, s"net sa" senti/ent la care s' reac-iona-ia"to/at, la co/and', rec"/ cainele l"i Palo la cloo-el. Sa" ' "te-iale#e s' ' diri!a-i oi creier"l in /od con+tient. P"te-i s' ' sta%ili-isin#"ri co/en&ile. P"te-i s' ' l"a-i eerien-ele +i i/a#inile nel'c"te +is' le stoarce-i de "teri. )i le "te-i rere&enta intr"n /od in care s' n"/ai ai%' nici o "tere as"ra oastr', "n /od care le Ccioar-e+te an'

76



la ni+te di/ensi"ni care s' ' er/it' s' le st'ani-i ;'r' ro%le/e.>are n" a/ a"t ;iecare oca&ia s' ri/i/ o sarcin' atat de /are ecare a/ a"t senti/ent"l c' n" o "te/ d"ce an' la ca't, ast;el c' nici/'car n" a/ ince"to Dac' ' i/a#ina-i acea sarcin' ca ;iind /ai/ic', a-i si/-i c' a-i "tea s' ' desc"rca-i c" ea, +i at"nci a-i ;ace ceea ce

tre%"ie ;'c"t in loc s' ' l'sa-i cole+i-i. Eti" c' i se are c' si/li;icl"cr"rile +i tot"+i, dac' incerca-i s' ;olosi-i /etoda aceasta, e-i descoeric' schi/%and"' rere&ent'rile, ' "te-i schi/%a senti/entele ;a-' deo sarcin' +i ast;el, /odi;ica ac-i"nile.Ei desi#"r c' ac"/ /ai +ti-i c' "te-i l"a eerien-e l'c"te +i le "te-ia/li;ica. ="a-i l'cerile /ici ale ie-ii +i a/li;ica-ile, ;ace-i in a+a ;elincat s' i se ar' &i"a /ai l"/inoas', iar oi incerca-i s' ' si/-i-i /ai"+ori +i /ai ;erici-i. Ae/ la diso&i-ie o /etod' rin care s' ad"ce//ai /"lt' saoare, /ai /"lt' %"c"rie +i /ai /"lt che; in ia-'.

60ici un lucru nu este bun sau rău, ci tu il faci aşa cu gandul tău.7

illiam hakespeare4 (utere nemărginită)' ad"ce-i a/inte c"/ a/ or%it in caitol"l 1 desre aana!"l &eilorRe#ele aea caacitatea s'+i cond"c' re#at"l. 8i %ine, re#at"l este creier"lostr". A+a c"/ re#ele i+i oate cond"ce re#at"l, +i oi il "te-i cond"ceeal ostr" dac' incei s' reiei control"l as"ra /od"l"i in care i-irere&in-i eerien-a ta de ia-'. @oate s"%/odalit'-ile de care nea/oc"at ii or s"ne creier"l"i c"/ s' arecie&e l"cr"rile. ?ine-i /inte,noi n" +ti/ c"/ este de ;at ia-a. Eti/ doar c"/ ne rere&ent'/ ia-a

no"' in+ine. Ast;el, dac' ae/ o i/a#ine ne#ati' care este re&entat'intro ;or/' /are, l"/inoas', "ternic', r's"n'toare, creier"l ne re&int'o dihanie de eerien-' ne#ati' /are, l"/inoas', "ternic' +i r's"n'toare.Dar dac' l"'/ i/a#inea aceea ne#ati' +i o stra/t'/, o int"nec'/, otrans;or/'/ intr"n stocadr", aoi ii anihil'/ "terea, +i creier"l ar's"nde in consecin-'. In loc s' ne "ne/ intro stare ne#ati', ne "te/descotorosi de ea sa" o "te/ trata ;'r' /are s"'rare.=i/%a noastr' ne o;er' /"lte ee/le desre "terea rere&ent'rilor noastre. e ae/ in /inte cand s"ne/ c' o ersoan' are "n iitor str'l"cit e si/-i-i cand a"&i-i desre cinea c' are "n iitor s"/%r" e

re-i s' s"ne-i cand or%i-i desre ;at"l c' re-i s' ;ace-i l"/in' introro%le/' e re/ s' s"ne/ at"nci cand &ice/ c' cinea a ;'c"t din-an-ar ar/'sar sa" c' are o i/a#ine de;or/at' desre cea e or oa/enii s' s"n' cand &ic c' a" o /are ro%le/' e ca sa" cand &ic c'li sa %locat /intea e rei s' s"i cand &ici c' cea s"n' %ine sa" c'i-i arinde %ec"le-"l Sa" c' -ia c'&"t ;isaInclin'/ s' consider'/ aceste eresii dret /eta;ore. Dar n" s"nt. De cele

77



/ai /"lte ori s"nt o descriere eact' a ceea ce se etrece in /intea noastr'. Ad"ce-i' a/inte c' in "r/' c" catea /in"te a-i rel"at o a/intire nel'c"t'+i a-i a/li;icato. )' /ai a/inti-i c"/ a accent"at asectele ne#atie aleeerien-ei +i a "s intro stare ne#ati' P"te-i #'si o cale /ai %"n' s'descrie-i acea eerien-' alt;el decat s"nand c' a-i ;'c"t din -an-ar ar/'sar

A+adar +ti/ din instinct cat de "ternice s"nt i/a#inile noastre /entale. ?ine-i/inte c' ne "te/ controla creier"lN n" el tre%"ie s' ne controle&e e noi.Iat' "n eerci-i" si/l" care ii a!"t' e /"l-i. )a o%sedat reodat' "ndialo# interior insistent A-i ;ost reodat' "+i in sit"a-ia s' n" ' "te-ired"ce la t'cere creier"l reier"l nostr" oart' dialo#"ri de nen"/'rateori. De&%ate/ an"/ite l"cr"ri in sinea noastr' sa" incerc'/ s' ca+ti#'/controerse /ai echi sa" s' schi/%'/ echili%r"l de ;or-e din %'t'lii /aiechi. Dac' i se inta/l' ase/enea l"cr"ri, inchide-i sonor"l de tot.7ace-i ca ocea din interior s' dein' /ai +otit', /ai inde'rtat' +i /aisla%'. Acest l"cr" le re&ol' /"ltora ro%le/ele. Sa" ae-i re"n dialo#

interior care incearc' s' ' tra#' inaoi Incerca-i s' a"&i-i acelea+il"cr"ri, dar s"se c" o oce se, e "n ton +i "n te/o de ;lirt: C*" o-is' ;aci asta. "/ i se are ac"/ Sar "tea s' ' si/-i-i chiar /ai/otia-i s' ;ace-i ceea ce ' s"ne ocea s' n" ;ace-i. Incerca-i ac"/ +io%sera-i deose%irea.#ontrolea%ă-ţi mintea1 cum să-ţi dirije%i creierul 4$S' /ai incerc'/ "n eerci-i". De data asta #andi-i' la "n l"cr" dineerien-a oastr' e care era-i a%sol"t /otiat s'l ;ace-i. Relaa-i' +i;or/a-i' o i/a#ine /ental' cat se oate de clar' a eerien-ei resectie.

A/ s' ' "n ac"/ catea intre%'ri le#ate de acea eerien-'. <andi-i'e indelete +i r's"nde-i/i e rand la ;iecare intre%are. *" eist' r's"ns"ricorecte +i r's"ns"ri #re+ite. 7iecare o/ a r's"nde in ;el"l l"i.Priind i/a#inea, ede-i "n ;il/ sa" "n instantane" 8ste color sa"al%ne#r" 8ste aroiat' sa" inde'rtat' 8ste sre dreata, sre stan#asa" centrat' 8ste in artea de s"s, de !os, sa" in /i!loc"l ca/"l"i ostr"i&"al 8ste o i/a#ine asociat' adic' o ede-i c" rorii o+tri ochisa" este disociat' adic' o ede-i a+a c"/ ar edeao cinea dineterior Are "n cadr" in !"r"l ei sa" ede-i o anora/' care se intindecat e&i c" ochii 8ste l"/inoas' sa" int"necat', deschis' sa" inchis' la

c"loare 8ste ;ocali&at' sa" ne;ocali&at' and ;ace-i acest eerci-i",incerca-i s' re/arca-i care s"%/odalit'-i s"nt /ai e;iciente in ceea ce' rie+te, care ' in;l"en-ea&' cel /ai /"lt at"nci cand ' concentra-ias"ra lor.

Ac"/ trece-i rin s"%/odalit'-ile a"diti' +i tactil'. At"nci cand a"&i-ice se etrece, ' a"&i-i roria oce sa" ocile celorlal-i din scen' A"&i-i"n dialo# sa" "n /onolo# S"netele e care le a"&i-i s"nt "ternice sa"

78



sla%e A" in;lei"ni ariate sa" s"nt /onotone S"nt rit/ice sa" sacadateS"netele se aroie +i se de'rtea&' sa" r'/an la "n co/entari" constantare este ele/ent"l rincial e care il a"&i-i sa" il s"ne-i Unde estelocali&at s"net"l de "nde ine and si/-i-i i/a#inea, este d"r' sa"/oale 8ste cald' sa" rece 8ste neted' sa" &#r"n-"roas' 8ste ;lei%il'

sa" ri#id' 8ste "n cor solid sa" "n lichid 8ste asc"-it sa" %ont Undeeste locali&at senti/ent"l in cor"l ostr" 8ste d"lce sa" acr"Sar "tea s' i se ar' #re" la ince"t s' r's"nde-i la "nele dintreaceste intre%'ri. Dac' ae-i tendin-a s' ' ;or/a-i /ai intai rere&ent'rileinterioare e cale tactil', sar "tea s' #andi-i in sinea oastr': e" n"/iconstr"iesc i/a#ini. ?ine-i /inte, aceasta este o conin#ere +i atata ti/cat o 'stra-i, ea a ;i ala%il'. Pe /'s"r' ce deeni-i tot /ai con+tien-i deroriile oastre /odalit'-i, e-i in'-a s' ' i/%"n't'-i-i erce-iile rincea care se n"/e+te s"ra"nere. Asta insea/n' c' dac' s"nte-i inclinat/ai intai c'tre a"diti, de ee/l", cel /ai %ine a-i ;ace dac' a-i a#'-a de

toate indiciile a"ditie e care o%i+n"i-i s' le cata-i +i s' le tr'i-i. A+a c'sar "tea s' ' a/inti-i /ai intai ceea ce a-i a"&it at"nci. > dat' ce intra-iintro stare +i ae-i o rere&entare interioar' solid' +i %o#at', este /"lt /ai"+or s' 'tr"nde-i intr"n cadr" i&"al entr" a ;olosi s"%/odalit'-ile i&"ale,sa" intr"n cadr" tactil entr" a tr'i s"%/odalit'-ile tactile.B"n, toc/ai a-i '&"t +i a-i tr'it str"ct"ra "n"i ;at e care odat' a-i;ost ;oarte /otia-i s'l incerca-i. Ac"/ a+ rea s' ' #andi-i la ceaentr" care a-i dori s' ;i-i ;oarte /otiat, "n ;at in le#'t"r' c" care inre&ent n" ae-i nici "n senti/ent an"/e, nici o /otia-ie. Inc' o dat',

alc't"i-i' o i/a#ine /ental'. @rece-i eact rin acelea+i intre%'ri, aand40 (utere nemărginită#ri!' s' o%sera-i in ce /'s"r' di;er' r's"ns"l de cele e care lea-i datentr" l"cr"l la care aea-i o /otia-ie ;oarte "ternic'. De ee/l",dac' at"nci cand rii-i i/a#inea, ede-i "n ;il/ sa" "n instantane"ontin"a-i aoi s' trece-i rin toate intre%'rile s"%/odalit'-ii i&"ale.@rece-i aoi rin toate intre%'rile /odalit'-ii a"ditie +i tactile. Ae-i#ri!' ca in tot acest ti/ s' ede-i care s"%/odalit'-i i se ar cele /ai"ternice entr" oi, care ' a;ectea&' st'rile in cea /ai /are /'s"r'.="a-i aoi l"cr"l entr" care era-i ;oarte /otiat hai s'i s"ne/

eerien-a nr. 1 +i l"cr"l entr" care re-i s' ;i-i /otiat ca s'l ;ace-i eerien-a nr. ( +i s' le rii/ si/"ltan. *" e #re" so ;ace/. <andi-i' lacreier"l ostr" ca la "n ecran de telei&or des'r-it in do"', +i rii-ia/%ele i/a#ini in acela+i ti/. S"nt deose%iri intre s"%/odalit'-i, n"ia+a 8ra "n l"cr" rei&i%il, desi#"r, entr" c' rere&ent'ri di;erite#enerea&' ti"ri di;erite de re&"ltate in siste/"l neros. A/inti-i' ac"/ce a/ in'-at desre care ti"ri an"/e de s"%/odalit'-i ne /otiea&' +i

79



aoi, "-in cate "-in, incerca-i s' adata-i s"%/odalit'-ile l"cr"l"i entr"care inc' n" s"nte-i /otiat Geerien-a nr. (H la s"%/odalit'-ile l"cr"l"ientr" care s"nte-i /otiat Geerien-a nr.lH. Iar'+i, acestea or ;i di;eriteentr" ;iecare o/ in arte, dar s"nt +anse ca i/a#inea eerien-ei nr. 1 s';ie /ai l"/inoas' decat aceea a eerien-ei nr. (. )a ;i /ai li/ede +i

/ai aroiat'. A+ rea s' ' concentra-i as"ra di;eren-elor dintre ele +is' /ani"la-i a do"a rere&entare in a+a ;el incat s' se/ene din ce in ce/ai /"lt c" ri/a. Ad"ce-i' a/inte s' ;ace-i acela+i l"cr" +i c"rere&ent'rile a"ditie +i tactile. 7ace-i acest l"cr" ac"/."/ ede-i ac"/ eerien-a nr. ( S"nte-i /ai /otiat de ea Ar tre%"i s' ;i-i de re/e ce a-i otriit s"%/odalit'-ile eerien-ei nr. 1 c"cele ale eerien-ei nr. ( Gde ee/l", dac' eerien-a nr. 1 era "n ;il/+i eerien-a nr. ( era inc' "n stocadr", insea/n' c' a-i trans;or/ateerien-a nr. ( intr"n ;il/H +i contin"a-i roces"l c" toate s"%/odalit'-ilei&"ale, a"ditie +i tactile. and e-i #'si declan+atoarele seci;ice

Gs"%/odalit'-ileH care ' ;ac s' intra-i intro stare dorit', at"nci "te-ile#a aceste declan+atoare de st'rile nedorite +i ast;el le "te-i schi/%aintro cli'.?ine-i /inte, ni+te rere&ent'ri interne si/ilare or crea ni+te st'ri sa"senti/ente si/ilare. Iar ni+te st'ri sa" senti/ente si/ilare or declan+ani+te ac-i"ni si/ilare. De ase/enea, dac' a;la-i ce an"/e ' ;ace s' 'si/-i-i /otia-i s' intrerinde-i aroae orice, at"nci e-i +ti eact ceae-i de ;'c"t c" orice eerien-' ca s' ' si/-i-i /otia-i. Din acea starede /otiare ' "te-i lansa in orice ac-i"ne e;ecti'.

8ste i/ortant de re/arcat c' an"/ite s"%/odalit'-icheie ne a;ectea&'/ai /"lt decat altele. De ee/l", a/ l"crat c" "n %'iat care n" aea/otia-ie s' /ear#' la +coal'. Ma!oritatea s"%/odalit'-ilor i&"ale n"'rea" s'l /otie&e rea /"lt. @ot"+i, dac' i+i s"nea catea c"inte e"n an"/it ton, constata c' era /otiat i/ediat s' /ear#' la +coal'. Vn#ontrolea%ă-ţi mintea1 cum să-ţi dirije%i creierul 42l"s, at"nci cand era /otiat, si/-ea c' i se incorda" %ice+ii. At"ncicand n" era /otiat sa" era s"'rat, i+i si/-ea /ailar"l incle+tat, iar ton"l ocii l"i era c" tot"l alt"l. Schi/%and "r +i si/l" doar acestedo"' s"%/odalit'-i, la/ "t"t trece aroae instantane" dintro stare de

s"'rare sa" ne/otiare intro stare in care era /otiat. Acela+i l"cr" seoate ;ace +i c" /ancarea. Unei ;e/ei ii l'cea din calea;ar' ciocolatadatorit' tet"rii acesteia, entr" c' era cre/oas' +i neted', dar n"i l'cea"deloc str"#"rii entr" c' tro&nea" in din-i. *" a tre%"it decat so ;ac s'+ii/a#ine&e c' /'nanc' incet o %oa%' de str"#"re, c' /"+c' incet din ea +iii si/te tet"ra e /'s"r' ce se r's"ce+te in #"ra ei. A/ /ai ;'c"to s'+is"n' acelea+i l"cr"ri e aceea+i tonalitate. Ast;el, a ince"t i/ediat s'

80





a-i in'-at +i ce este nel'c"t. P"te-i "r +i si/l" s' reeticheta-i acesteeerien-e in creier"l ostr" +i crea-i ast;el i/ediat "n senti/ent no"le#at de ele. ear ;i s' ' l"a-i toate ro%le/ele, s' le ;ace-i cocolo+ cae ni+te hartii +i s' le "ne-i /ai dearte de oi Posi%ilit'-ile s"ntneli/itate. )oi hot'ra-i

8ste i/ortant s' -ine-i /inte c' este neoie de reeti-ie +i eerci-ii, cain oricare alt' indeletnicire. " cat da-i c"rs /ai des in /od con+tientacestor si/le treceri de s"%/odalit'-i, c" atat e-i a!"n#e /ai reede s'o%-ine-i re&"ltat"l dorit. Sar "tea s' constata-i c' schi/%and l"/ino&itatea"nei i/a#ini, aceasta are "n e;ect /ai "ternic as"ra oastr'decat schi/%and"i ;ocali&area sa" /'ri/ea. > dat' ce +tii acest l"cr",ei +ti +i c' l"/ino&itatea este "n"l din ri/ele l"cr"ri e care s' le/ani"le&i at"nci cand rei s' schi/%i cea.Sar "tea ca "nii dintre oi s' #andeasc': CSchi/%'rile astea des"%/odalit'-i s"nt #ro&ae, dar oare ce le a i/iedica s' se schi/%e la

loc Eti" c' le ot schi/%a d"' c"/ doresc, in orice /o/ent, +i astainsea/n' /"lt, dar ar ;i #ro&a dac' a+ aea osi%ilitatea s' ;acschi/%area a"to/at, /ai ar/onios.8ist' o cale entr" a ;ace acest l"cr", "n rocede" e care noi iln"/i/ /etoda end"l"l"i Poate ;i ;olosit in ca&"l "nor ro%le/e /ai#re" de re&olat sa" /etehne e care le a" "nii oa/eni. " a!"tor"lacest"i rocede", rere&ent'rile interioare care in /od nor/al #enerea&'st'ri nerod"ctie se trans;or/' a"to/at in ni+te rere&ent'ri noi care '"n in starea rod"cti' e care o dori-i. De ee/l", at"nci cand a;la-i

ce rere&ent'ri interioare ' deter/in' s' /anca-i /ai /"lt decat esteca&"l, c" a!"tor"l rocede"l"i "te-i crea o no"' rere&entare interioar' acea care este /ai "ternic +i, dac' la-i edea sa" a"&i, ar rooca oreac-ie de resin#ere a ali/entelor. Dac' le#a-i cele do"' rere&ent'ri"na de cealalt' ori de cate ori s"nte-i tenta-i s' /anca-i /ai /"lt, ri/arere&entare o a declan+a a"to/at e a do"a +i ' a "ne intro stare denedorire a ali/entelor. Partea cea /ai %"n' a acest"i rocede" este c' odat' i/lantat e;ecti, n" tre%"ie s' te /ai #ande+ti niciodat' la el. Proces"lse a declan+a a"to/at, ;'r' s' /ai ;ie neoie de "n e;ort con+tient. Iat'c"/ ;"nc-ionea&' rocede"l:

@reata nr. 1: Identi;ica-i co/orta/ent"l e care re-i s'l schi/%a-i. Ac"/ ;ace-i o rere&entare interioar' a acel"i co/orta/ent a+a c"/ il#ontrolea%ă-ţi mintea1 cum să-ţi dirije%i creierul 49ede-i c" ochii o+tri. Dac' re-i s' n" ' /ai roade-i "n#hiile, inchi"i-i'c"/ a-i edea dina;ar' ridicand /ana la #"r' +i ro&and"' "n#hiile.@reata nr. (: > dat' ce ae-i o i/a#ine clar' a co/orta/ent"l"i ecare re-i s'l schi/%a-i, tre%"ie s' crea-i o rere&entare di;erit', o i/a#ine

82





reede. ?ine /inte, secret"l este ite&aN dar +i distrac-ia. eea ce ii s"icreier"l"i t'" este: "ite a+a, ,,"+ 7' a+a, "ite a+a, ,,"+. 7' a+a ... an'cand echea i/a#ine declan+ea&' a"to/at no"a i/a#ine, noile st'ri +i,i/licit, no"l co/orta/ent.

Ac"/ ;'-i i/a#inea ini-ial', ce consta-i Dac', de ee/l", ai inde

'rtat "n tiar in care i-i rodeai "n#hiile, aoi te i/a#inai ro&and"-ile, i-ia eni #re" so /ai ;aci. De ;at, -i se a 'rea chiar anor/al. Dac' n",at"nci reet' rocede"l. De data asta o ei ;ace /ai clar +i /ai raid, ;iindsi#"r c' incerci doar "n /o/ent senti/ent"l o&iti at"nci cand e&i no"ai/a#ine inainte de a deschide ochii +i reinceand roces"l. Sar "tea s' n"/ear#' dac' i/a#inea e care te hot'r'+ti so delase&i n" este dest"l deincitant' sa" de dorit'. 8ste ;oarte i/ortant ca aceasta s' ;ie etre/ deatr'#'toare, cea care s' te "n' intro stare e care s' -io dore+ti, c"/otia-ie cea ce rei c" ade'rat sa" cea care are /ai /"lt' i/ortan-'entr" tine decat echi"l co/orta/ent. ea e care il a!"t' s' ada"#e

noi s"%/odalit'-i, rec"/ /iros"l sa" #"st"l. Procede"l end"l"l"i d'ni+te re&"ltate "i/itor de raide datorit' an"/itor tendin-e ale creier"l"i.reier"l nostr" are tendin-a s' se inde'rte&e de l"cr"ri nel'c"te +i s' searoie de cele l'c"te. 7'cand i/a#inea in care n" /ai aari ca aandneoie s'-i ro&i "n#hiile /ai atr'#'toare decat cea in care aari ca si/-indneoia s' -i le ro&i, iai trans/is creier"l"i t'" "n se/nal "ternic in le#'t"r'c" ti"l co/orta/ent"l"i e care tre%"ie s'l adote. A/ alicat acestrocede" e /ine, ca s' n" i/i /ai rod "n#hiile. 8ra "n o%icei a%sol"tincon+tient. A do"a &i d"' ce a/ alicat acest rocede", /a/ s"rrins

ro&and"/i "n#hiile din no". A+ ;i "t"t considera acest ;at dret "n e+ec.Ins', a/ considerat c' o dat' ce a/ deenit con+tient de acest o%icei,insea/n' tot"+i "n ro#res. A/ ;'c"t aoi &ece /anere end"l +i deat"nci nici n" /ia /ai trec"t rin ca s'/i rod "n#hiile reodat'.

Acela+i rocede" este ala%il +i in ca&"l sai/elor sa" ;r"str'rilor.<ande+tete la cea de care -ie tea/'. I/a#inea&'-i ac"/ c"/ ar tre%"is' ;ie dac' n" teai /ai te/e. 7' din aceast' i/a#ine cea etraordinar.

Aoi +;ichi"ie+te cele do"' i/a#ini de +ate ori. Ac"/ #ande+tete dinno" la l"cr"l de care -iera tea/'. "/ te ;ace s' te si/-i ac"/ Dac'rocede"l de +;ichi"ire a ;ost alicat corect, in /o/ent"l in care te

#ande+ti la l"cr"rile de care -iera tea/', ar tre%"i s' te #ande+ti a"to/atla ;el"l in care rei s' arate l"cr"rile.> alt' ariant' a rocede"l"i de +;ichi"ire este s' i-i i/a#ine&i o ra+tiein ;a-a ta. Intre cele do"' caete se a;l' o i/a#ine a co/orta/ent"l"it'" act"al, e care rei s'l schi/%i. A+ea&' in loc"l in care st' de o%iceiiatra, o /ic' i/a#ine a ;el"l"i in care rei s' ;ii. Aoi "r/'re+te /ental/ica i/a#ine care se inde'rtea&' tot /ai /"lt e /'s"r' ce se intinde

84



elastic"l la /ai/"/. Aoi ii dai dr"/"l. Ur/'re+teo c"/ elodea&'rin echea i/a#ine din ;a-a ta dret in creier"l t'". 8ste i/ortant cand#ontrolea%ă-ţi mintea1 cum să-ţi dirije%i creierul 91;aci acest l"cr" s' intin&i /ental elastic"l cat se oate de /"lt inainte s'idai dr"/"l. Ei de data asta tre%"ie s' s"i c"ant"l C"+ at"nci cand ii

dai dr"/"l +i str'"n#i echea ta i/a#ine restricti'. Dac' ai ;'c"t corect/anerele, at"nci cand eli%ere&i ra+tia, i/a#inea tre%"ie s' se indretesre tine atat de reede incat s'-i s/"ceasc' inaoi ca"l. >re+tetechiar ac"/ +i #ande+tete "n /o/ent la "n #and care te tra#e inaoi sa"o /ani;estare co/orta/ental' e care ai rea s' le schi/%i +i ;olose+terocede"l de +;ichi"ire c" a!"tor"l ra+tiei entr" a reali&a schi/%area.?ine /inte c' /intea ta oate s;ida le#ile "niers"l"i intr"n /odcr"cial. 8a se oate intoarce inaoi. @i/"l n" oate ;ace asta, nicieeni/entele dar /intea oate. S' res""ne/ c' intri in %iro"l t'" +iri/"l l"cr" e care il consta-i este c' n" a ;ost scris "n raort i/ortant

de care ai neoie. Raort"l inco/let are dar"l s' te ar"nce intro stare/ai r'" decat nerod"cti'. @e in;"rii. @e si/-i ;r"strat. I-i ine s' ie+idin %iro" +i s' stri#i la secretar'. Dar dac' stri#i n" o%-ii ceea ce aineoie. *" ar ;ace decat s' co/lice +i /ai /"lt l"cr"rile. Secret"l estes' i-i schi/%i starea, s' te do/ole+ti +i s' incerci s' intri intro stare carei-i a er/ite s' ac-ione&i ast;el incat s' se re&ole ro%le/a. Iat' ce o-i;ace reorientand"-i rere&ent'rile interioare.

A/ tot o/enit in carte desre a ;i s"eran, de a aea tot"l s"% control,de a-i diri!a creier"l. Ac"/ a-i '&"t c"/ se oate reali&a acest l"cr". In

cele doar catea eerci-ii e care lea/ ;'c"t an' ac"/, a-i '&"t c'ae-i caacitatea de a ' controla in totalitate roria stare. <andi-i'c"/ ar ar'ta ia-a oastr' dac' ar ;i s' ' a/inti-i toate eerien-eleoastre l'c"te ar'tand l"/inoase, aroiate +i colorateN a"&ind"leoioase, rit/ate +i /elodioaseN si/-ind"le /oi, calde +i ins";le-itoare.Ei dac' a-i ;i ad"nat eerien-ele oastre nel'c"te ca e ni+te /ici i/a#inineclare, in cadre stra/te, c" oci care dea%ia se a"d +i c" ;or/e lisitede consisten-' e care n" le "te-i si/-i entr" c' s"nt dearte de oi>a/enii de s"cces ;ac acest l"cr" ;'r' s'l con+tienti&e&e. 8i +ti" c"/ s'dea tare sonor"l la l"cr"rile care le s"nt de ;olos +i s'l inchid' la cele

care ii deran!ea&'. eea ce a-i in'-at in acest caitol este c"/ s' l"a-iee/l" de la ei.*" ' s"#ere& s' n" da-i aten-ie ro%le/elor. Unele l"cr"ri tre%"iel"ate in sea/'. " to-ii c"noa+te/ oa/eni care a" &ile cand 99 de l"cr"rile ies %ine +i tot"+i in acas' co/let deri/a-i. De ce 8i, entr" c'cea n" lea ie+it %ine. Pro%a%il c' a" trans;or/at acel "nic l"cr" care n"lea ie+it intro i/a#ine /are, l"/inoas' +i ;"rt"noas', iar e celelalte, in

85







8ste a%sol"t necesar s' l"'/ in considerare orice tiar de co/"nicare+i s' ne intre%'/ eriodic: CDac' oi contin"a s'/i rere&int l"cr"rilein ;el"l acesta, care a ;i oare re&"ltat"l ;inal al ie-ii /ele In ce direc-ie/' oart' co/orta/ent"l /e" act"al +i oare intracolo rea" s' /'indret A enit /o/ent"l s' ea/ine& ce an"/e #enerea&' ac-i"nile

/ele ;i&ice +i /entale. *" este %ine s' a;li /ai tar&i" c' "n l"cr" e careil "teai schi/%a c" "+"rin-' tea cond"s e "n dr"/ +i sre "n loc "nden" oiai s' a!"n#i.

Ar ;i ;oarte %ine s'-i o-i da sea/a dac' ai "n an"/e tiar de a ;olosiasocierea +i disocierea. 8ist' /"l-i oa/eni care i+i etrec o /are arte ati/"l"i disocia-i ;iind de /a!oritatea rere&ent'rilor lor. Rareori ar s';ie /i+ca-i a;ecti de cea. Disocierea are aanta!"l eiN dac' te -ii deartede e/o-ii rea /ari le#ate de an"/ite l"cr"ri %ene;icie&i de /ai /"lteres"rse entr" a le /anera. Dac' tot"+i acesta este tiar"l t'" constantde a-i rere&enta /a!oritatea eerien-elor tale de ia-', rate&i c" ade'rat

9 (utere nemărginităceea ce /ie i/i lace s' n"/esc saoarea ie-ii, o /are do&' de %"c"rie.

A/ s;'t"it oa/eni conseratori care era" li/ita-i in a eri/a ceea cesi/-ea" in le#'t"r' c" ia-a lor +i lea/ sta%ilit noi tiare concet"ale.M'rind /"lt n"/'r"l rere&ent'rilor lor interioare asociate, a" reenit laia-' +i a" constatat c' este o eerien-' c" tot"l no"'.Pe de alt' arte, dac' toate rere&ent'rile oastre interioare sa" /arealor /a!oritate s"nt in intre#i/e asociate, sar "tea s' ' o/eni-i intr"ni/as a;ecti. Sar "tea s' i se ar' ;oarte #re" s' ' desc"rca-i in ia-'

entr" c' ' a a;ecta +i cel /ai /'r"nt l"cr", iar ia-a n" este intotdea"naa/"&ant', "+oar' sa" asionant'. > ersoan' care este asociat' din linc" tot ce se inta/l', este etre/ de "lnera%il' +i a l"a de o%icei tot"l;oarte ersonal.Secret"l in ia-' este s' 'stre&i "n echili%r" in toate, incl"si ;iltrele deerce-ie entr" asociere +i disociere. *e "te/ asocia sa" disocia de totce re/. @ot"l este s' te asocie&i con+tient, in a+a ;el incat s' ae/ "n;olos. P"te/ controla orice rere&entare e care o ;ace/ in /inte. )'a/inti-i ce a/ in'-at desre "terea conin#erilor noastre A/ in'-at c' n"ne na+te/ c" ele, c' se ot schi/%a. and era/ /ici credea/ ni+te l"cr"ri

care ac"/ ni se ar cara#hioase. A/ incheiat caitol"l desre conin#eri c"o intre%arecheie: "/ s' adot'/ ni+te conin#eri care s' ne a!"te +i s'sc''/ de cele ne#atie Pri/"l as era s' deeni/ con+tien-i de "tereae care o a" as"ra ie-ii noastre. Al doilea as la-i ;'c"t in caitol"l de ;a-':schi/%area ;el"l"i in care ' rere&enta-i aceste conin#eri o"' in+i'.Pentr" c' dac' schi/%a-i str"ct"ra ;el"l"i in care ' rere&enta-i cea, 'e-i schi/%a +i atit"dinea ;a-' de acel cea +i ast;el schi/%a-i +i ceea ce

88



este ala%il in eerien-a oastr' de ia-'. )' "te-i rere&enta ac"/l"cr"rile intr"n /od care ' d' constant "n i/%old?ine-i /inte, o conin#ere este o stare a;ecti' "ternic' de si#"ran-'e care o incerca-i ;a-' de an"/i-i oa/eni, an"/ite l"cr"ri, idei sa"eerien-e de ia-'. "/ s' crea-i acea si#"ran-' Prin s"%/odalit'-i

seci;ice. rede-i c' "te-i ;i la ;el de si#"r de cea /ic, neclar, int"necat+i inde'rtat de /intea oastr' a+a c"/ a-i "tea ;i si#"r de cea eacto"sDe ase/enea, creier"l ostr" osed' "n siste/ de clasi;icare. Uniioa/eni ad"n' in artea stan#' l"cr"rile in care cred, iar in dreata ecele de care n" s"nt si#"ri. Eti" c' i se are cara#hios, dar "te-i schi/%ao ersoan' care osed' acest siste/ de codi;icare deter/inand"o "r +isi/l" s' ia l"cr"rile de care n" este si#"r' din dreata +i s' le "n' instan#a, "nde creier"l ei clasi;ic' l"cr"ri in care crede. I/ediat ce ;aceacest l"cr", incee s' se si/t' si#"r'. Incee s' cread' intro idee sa" "n

concet de care c" "n /o/ent in "r/' n" era si#"r' Aceast' schi/%are de conin#eri se ;ace "r +i si/l" rin contrastarea;el"l"i in care ' rere&enta-i cea de care +ti-i c' e ade'rat c" cea decare n" s"nte-i si#"r. Incee-i c" o conin#ere de care s"nte-i a%sol"tsi#"r c' ' chea/' John S/ith, c' ae-i 3$ de ani, c' a-i n'sc"t in#ontrolea%ă-ţi mintea1 cum să-ţi dirije%i creierul 9$

Atlanta, <eor#ia, sa" c' ' i"%i-i coiii din toat' ini/a sa" c' MilesDais este cel /ai /are tro/etist care a tr'it reodat'. <andi-i' lacea ce crede-i ;'r' nici "n d"%i", cea de care s"nte-i conins c' este

ade'rat. Ac"/ #andi-i' la cea de care n" s"nte-i si#"r, cea ce re-is' crede-i, dar de care n" s"nte-i rea si#"r. Poate ar tre%"i s' ;olosi-i "nadin cele +ate /inci"ni ale s"cces"l"i din caitol"l $. G*" ' ale#e-i ceain care n" crede-i deloc, entr" c' a s"ne c' n" crede-i in cea chiar insea/n' c' crede-i c' n" este ade'rat.H

Ac"/ "ne-i in ;"nc-i"ne s"%/odalit'-ile a+a c"/ a/ ;'c"t /ai inaintecand nea/ oc"at de /otia-ie. @rece-i rin toate asectele i&"ale,a"ditie +i tactile ale l"cr"l"i in care crede-i intr" tot"l. Aoi roceda-i la;el +i c" l"cr"l de care n" s"nte-i a%sol"t si#"r. on+tienti&a-i di;eren-eledintre ele. ="cr"rile in care crede-i se a;l' intro arte, iar cele de care n"

s"nte-i si#"r, in artea cealalt' Sa" l"cr"rile in care crede-i s"nt /aiaroae sa" /ai l"/inoase sa" /ai /ari decat cele de care n" s"nte-isi#"r 8ste "n"l din #r"a!e "n stocadr", iar cel'lalt se /i+c' Se /i+c'"n"l /ai reede decat cel'lalt7ace-i ac"/ ceea ce a/ ;'c"t c" /otia-ia. Rero#ra/a-i s"%/odalit'-ilel"cr"l"i de care n" s"nte-i si#"r in a+a ;el incat s' se otrieasc'c" cele ale l"cr"l"i in care crede-i. Schi/%a-i c"lorile +i locali&area.

89



Schi/%a-i ocile, ton"l, te/o"l +i ti/%r"l s"netelor. Schi/%a-is"%/odalit'-ile tet"rii, #re"t'-ii +i te/erat"rii. "/ sta" l"cr"rile d"'ce a-i ter/inat Dac' a-i trans;or/at c" reci&ie rere&entarea care 'rooca nesi#"ran-', ' e-i si/-i si#"r de chiar l"cr"l de care n"/ai c"o cli' in "r/' n" era-i si#"r.

Sin#"ra di;ic"ltate e care ar "teao aea "nii oa/eni este conin#ereac' l"cr"rile n" se ot schi/%a a+a de reede. Dar +i aceasta oate ;i oconin#ere e care a-i rea so schi/%a-i.

Acela+i roces oate ;i ;olosit entr" a descoeri di;eren-a, in /inteaoastr', dintre l"cr"rile in le#'t"r' c" care s"nte-i der"ta-i +i cele ecare si/-i-i c' le in-ele#e-i. Dac' s"nte-i der"ta-i in le#'t"r' c" "n l"cr",sar "tea s' ;ie din ca"&' c' rere&entarea oastr' interioar' este /ic',neclar', int"necat' sa" inde'rtat', in ti/ ce l"cr"rile e care lein-ele#e-i s"nt rere&entate ca /ai aroiate, /ai l"/inoase +i /aicont"rate. onstata-i ce se inta/l' c" senti/entele oastre at"nci cand

' schi/%a-i rere&ent'rile entr" a le ;ace eact ca acelea desrel"cr"rile e care le in-ele#e-i.Si#"r c' aroiind l"cr"rile sa" ;'cand"le /ai l"/inoase, eerien-an" deine /ai intens' entr" oricine. >"s"l acestei sit"a-ii ins' esteala%il. Unii oa/eni si/t c' eerien-a deine /ai intens' at"nci candeste /ai int"necat' sa" /ai "-in cont"rat'. Ideea este s' #'si-is"%/odalit'-ilecheie entr" oi sa" entr" ersoana e care re-i so a!"ta-i s'se schi/%e +i aoi, aand s";icient' "tere ersonal', s' ;olosi-i roced"ra

+i instr"/entele resectie.90 (utere nemărginităeea ce ;ace/ de ;at at"nci cand l"cr'/ c" s"%/odalit'-ile este s'reetichet'/ siste/"l de sti/"li care ii s"n creier"l"i ce s' cread' inle#'t"r' c" o eerien-'. reier"l r's"nde oric'ror se/naleGs"%/odalit'-iH e care i le tri/ite-i. Dac' ii tri/ite-i "n an"/it ti dese/nale, creier"l a si/-i d"rere. Dac' ii tri/ite-i s"%/odalit'-i di;erite,' "te-i si/-i %ine doar in dec"rs"l a catea /o/ente. De ee/l",at"nci cand -inea/ "n c"rs entr" seciali+ti in ne"rolin#istic' la Phoeni,

Ari&ona, a/ ince"t s' constat c' o /are arte din cei a;la-i in sal' aea"

/"+chii ;e-ei tensiona-i +i !"decand eresiile ;e-elor lor, lea/ interretatca eri/and d"rere. A/ re'&"t /ental ceea ce le s"sese/ an' at"nci+i n" a/ #'sit ni/ic care s' ;i declan+at o ase/enea reac-ie la atat de/"l-i oa/eni. A+a c', in cele din "r/' a/ intre%at e cinea: Ce si/-i-iin acest /o/ent, iar el /ia r's"ns: CA/ o d"rere c"/lit' de ca.I/ediat d"' ce a s"s asta, +i altcinea a s"s acela+i l"cr", aoi alt"l +ialt"l. Mai %ine de 05 din cei a;la-i in sal' aea" d"reri de ca. Mia"

90







re&"ltatele ecare ledori-i.Dar

dac'ro#ra/a-i co/en&ile corecte ins' intro alt' ordine, n" e-i o%-ine ceeace ' a+teta-i. )o/ ;olosi c"ant"l Cstrate#ie entr" a descrie to-i ace+ti;actori ti"rile de rere&ent'ri interioare, s"%/odalit'-ile necesare +isintaa cer"t' care conl"crea&' entr" a da "n an"/e re&"ltat.

Ae/ cate o strate#ie entr" aroae tot ce intrerinde/ in ia-':senti/ent"l de dra#oste, atrac-ie, /otia-ie, hot'rare sa" orice altcea.Dac' descoeri/ care este strate#ia noastr' in dra#oste, de ee/l","te/94inta'a succesului 99declan+a acea stare d"' c"/ dori/. Dac' descoeri/ ce ac-i"ni s'intrerinde/ +i in ce ordine, entr" a l"a o hot'rare, at"nci, cand s"nte/nehot'ra-i "te/ s' deeni/ hot'ra-i in dec"rs de catea sec"nde. )o/+ti ce taste s' atin#e/ +i c"/ s' o%-ine/ re&"ltatele e care le re/ in%ioco/"ter"l nostr" interior.> /eta;or' ;r"/oas' entr" co/onentele +i ;olosirea strate#iilor esteaceea de coacere. Dac' cinea ;ace cea /ai /are r'!it"r' c" ciocolat' dinl"/e, "te-i oare +i oi s' o%-ine-i acela+i l"cr" Si#"r c' da, dac' ae-i +i

oi re-eta. > re-et' n" este altcea decat o strate#ie, "n an"/e lan carec"rinde in#redientele +i /od"l in care s' le ;olosi-i entr" a o%-ine "nan"/e re&"ltat. Dac' ae-i conin#erea c' osed'/ c" to-ii acela+i siste/neros, at"nci ae-i +i conin#erea c' dis"ne/ de acelea+i res"rseoten-iale.Strate#ia noastr' adic' ;el"l in care ne ;olosi/ res"rsele este aceea carene deter/in' re&"ltatele. Aceasta este le#ea care ;"nc-ionea&' +i in a;aceri.Sar "tea ca o co/anie s' ai%' res"rse s"erioare, ins' ia-a a ;ido/inat'in /od nor/al de acea co/anie care le a ;olosi cel /ai e;icient.

A+adar, de ce an"/e ae-i neoie ca s' o%-ine-i o r'!it"r' de aceea+icalitate c" cea ;'c"t' de co;etar Ae-i neoie de re-et', e care tre%"ie soresecta-i c" stricte-e. Dac' e-i resecta re-eta intoc/ai, e-i o%-ineacela+i re&"ltat, chiar dac' na-i /ai ;'c"t o r'!it"r' niciodat' in ia-'.Poate c' acel co;etar a ;'c"t ani de &ile incerc'ri +i #re+eli an' cand ao%-in"t in s;ar+it acea re-et' des'ar+it'. )oi "te-i econo/isi ace+ti ani"r/and"i re-eta, l"and /odel d"' ceea ce a ;'c"t el.

93



8ist' strate#ii entr" s"cces ;inanciar, entr" de&oltarea +i /en-inerea"nei s'n't'-i de ;ier, entr" a ;i ;ericit +i i"%it e tot arc"rs"l ie-ii.Dac' descoeri-i oa/eni care a" o%-in"t de!a s"cces"l ;inanciar sa" se%"c"r' de rela-ii i/linite c" ceilal-i, n" tre%"ie decat s' le descoeri-istrate#ia +i so alica-i entr" a o%-ine re&"ltate ase/'n'toare +i entr" a

;ace +i econo/ie de ti/ +i e;ort. Aceasta este "terea i/it'rii. *" tre%"ies' tr"di-i ani de &ile entr" a reali&a cea.e an"/e ne s"ne o re-et' ca s' ne dea i/%old"l s' trece/ e;ecti la;ate 8i %ine, "n"l din l"cr"rile e care ni le de&'l"ie il constit"iein#redientele de care ae/ neoie entr" a o%-ine re&"ltat"l. In Ccoacereaeerien-ei "/ane, in#redientele s"nt cele cinci si/-"ri. @oate re&"ltatele"/ane s"nt cl'dite +i create ;olosind intr"n an"/e ;el siste/ele derere&entare i&"al, a"diti, tactil, #"stati +i ol;acti. e altcea ne /ais"ne o re-et' care ne er/ite s' o%-ine/ acela+i re&"ltat e care lao%-in"t a"tor"l re-etei *e /ai s"ne cantit'-ile de care ae/ neoie.

Pentr" a rerod"ce eerien-a "/an', e lan#' in#rediente, /ai ae/neoie s' +ti/ +i cat ae/ neoie din ;iecare in#redient. Intro strate#ie,"te/ considera s"%/odalit'-ile dret cantit'-i. 8le ne s"n cat an"/eae/ neoie. De ee/l", ce cantitate de in#redient i&"al ae/ neoie cat de l"/inos, cat de int"necat, cat de aroiat' este eerien-a areeste te/o"l, sa" tet"ra155 (utere nemărginită

Asta s' ;ie tot Dac' +tii care s"nt in#redien-ii +i cat din ei tre%"ie;olosit, o-i o%-ine o r'!it"r' de aceea+i calitate *" o-i, decat dac'

de-ii +i sintaa rod"c-iei an"/e, cand so ;aci +i in ce ordine. e sar inta/la dac' at"nci cand te re#'te+ti s' coci r'!it"ra ai "ne /ai intai"n in#redient e care co;etar"l, in re-eta ori#inal', il "nea "lti/"l Aio%-ine o r'!it"r' de aceea+i calitate M' ca/ indoiesc. Dac' ins' ;olose+tiacelea+i in#rediente, in acelea+i cantit'-i +i in aceea+i ordine, desi#"r c'ei o%-ine ni+te re&"ltate ase/'n'toare.In orice riin-' ae/ o strate#ie entr" /otiare, entr" c"/'r't"ri,entr" dra#oste, entr" a ne ;ace atra+i de cinea. > an"/it' ordine desti/"li seci;ici a d"ce intotdea"na la o an"/it' reali&are. Strate#iile s"ntrec"/ co/%ina-ia de la sa;e"l in care i+i 'strea&' creier"l res"rsele.

hiar dac' +tii care s"nt ci;rele, dac' n" le ;olose+ti in ordinea corect', n"ei re"+i s' desc"i "+a. Dac' tot"+i +tii ci;rele +i ordinea corect', ei "teadeschide "+a de ;iecare dat'. @re%"ie a+adar s' a;li co/%ina-ia de la rori"lt'" sa;e, dar +i e acelea care i-i ot deschide sa;e"rile altor oa/eni.e s"nt de ;at c'r'/i&ile sintaei S"nt si/-"rile noastre. Ae/ de a;ace c" ni+te "ncte sen&oriale de intrare la do"' niel"ri intern +ietern. Sintaa este ;el"l in care asa/%l'/ c'r'/i&ile c" ceea ce tr'i/ in

94



eterior +i ceea ce ne rere&ent'/ in interior.De ee/l", o-i aea do"' ;el"ri de eerien-e i&"ale. Pri/a esteceea ce e&i in l"/ea dina;ar'. itind aceast' carte +i riind la literelene#re e ;ond"l al% ai o eerien-' i&"al' eterioar'. A do"a esteeerien-a i&"al' interioar'. ?ine-i /inte cand nea/ !"cat in ri/"l

caitol c" /odalit'-ile +i s"%/odalit'-ile i&"ale in /intea noastr' *"ne a;la/ acolo ca s' ede/ la!a sa" norii sa" re/"rile ;ericite ori;r"strante care era" rere&entate in /intea noastr'. =ea/ tr'it ins' intro/anier' i&"al'.

Acela+i l"cr" se alic' +i celorlalte /odalit'-i. A"&i +"ierat"l "n"i trenrin ;ereastra deschis'. 8ste o eerien-' a"diti' etern'. Sa" a"&i ooce in /intea ta. Aceasta este o eerien-' a"diti' intern'. Dac' estei/ortant ton"l ocii, aceasta este a"diti' tonal'. In ca&"l in care c"inteleGsens"lH trans/ise de oce s"nt i/ortante, at"nci este or%a de o eerien-'a"diti' di#ital'. Si/-i tet"ra %ra-elor ;otoli"l"i e care stai. Aceasta

este o eerien-' tactil' etern'. Sa" este cea in adanc"l ;iin-ei tale carete ;ace s' te si/-i %ine sa" r'". Aceasta este o eerien-' tactil' intern'.Pentr" a crea o re-et', tre%"ie s' osed'/ "n siste/ entr" a descrie ces' ;ace/ +i cand. Ae/ deci "n siste/ de nota-ie entr" a descrie strate#ii.Rere&ent'/ rocesele sen&oriale rintro nota-ie resc"rtat', ;olosind) entr" i&"al, A entr" a"diti, K entr" tactil Gineste&icH, i entr"intern, e entr" etern, t entr" tonal +i d entr" di#ital. At"nci cand e&icea in l"/ea eterioar' Gi&"al eternH, il o-i rere&enta rin )e. andai "n senti/ent interior, rin Ki. S' &ice/ c' or%i/ desre strate#ia

c"ia care se /otiea&' '&and cea G)eH, aoi &icand"+i cea GAidHinta'ei succesului 151care #enerea&' in interior i/%old"l GKiH. Aceast' strate#ic oate ;irere&entat' in ;el"l "r/'tor: )eAidKi. Ai "tea s'i Cor%e+ti o &iintrea#' acestei ersoane /otiand"i de ce ar tre%"i s' ;ac' cea +i aroaec' nai nici o +ans' de re"+it'. Dac' iai Car'taF tot"+i "n re&"ltat +i iais"#era ce ar tre%"i s'+i s"n' cand il ede, ai "tea s' "i acea ersoan'intro stare aroae la -anc. In caitol"l "r/'tor ' oi ar'ta c"/ s'a;la-i strate#ii e care oa/enii le ;olosesc in an"/ite sit"a-ii. Dar ac"/rea" s' ' ar't deoca/dat' c"/ ;"nc-ionea&' aceste strate#ii +i de ce

s"nt atat de i/ortante. Ae/ strate#ii entr" orice, tiare de rere&ent'ri care d"c constant lare&"ltate seci;ice. P"-ini dintre noi +ti" c"/ s' ;oloseasc' in /od con+tientacele strate#ii, a+a incat intr'/ in di;erite st'ri +i ie+i/ din ele in ;"nc-ie desti/"lii care ne atin#. @ot ce tre%"ie s' ;ace-i este s' ' alc't"i-i strate#iaa+a incat s' "te-i o%-ine starea dorit' in /o/ent"l otriit. Ei /ai tre%"ies' "te-i rec"noa+te strate#iile altora ca s' +ti-i eact la ce or reac-iona.

95



De ee/l", eist' re"n /od in care ' or#ani&a-i constant eerien-eleinterne +i eterne entr" a c"/'ra cea In /od si#"r. Poate c'n" con+tient, dar aceea+i sinta' de eerien-e care te atra#e sre "nan"/e ti de /a+in', tear "tea atra#e +i c'tre "n an"/e ;el de cas'.8ist' an"/i-i sti/"li care, a;la-i in ordinea corect', te or "ne i/ediat

intro stare care este receti' la c"/'rat. Ae/ c" to-ii o ordine in arod"ce an"/ite st'ri sa" actiit'-i. A re&enta ni+te in;or/a-ii ;olosindsintaa altei ersoane rere&int' o ;or/' solid' de raortare. Dac' acestl"cr" este ;'c"t c" e;icien-', at"nci co/"nicarea ta deine aroaeire&isti%il' entr" c' declan+ea&' a"to/at an"/ite r's"ns"ri.e alte strate#ii /ai eist' 8ist' strate#ii de conin#ere 8ist'/od"ri de or#ani&are a "n"i /aterial e care s'l re&in-i c"ia ast;elincat s' dein' aroae ire&isti%il In /od si#"r. Motia-ie Sed"c-ieIn'-'t"r' Sort"ri )an&'ri In /od si#"r. Dar deri/area Sa"eta&ierea 8ist' c'i seci;ice entr" a ' rere&enta eerien-ele de

ia-' in an"/ite s"ccesi"ni care s' cree&e e/o-ii Mai incae indoial'8ist' strate#ii entr" "n /ana#e/ent e;icient. 8ist' strate#ii entr"creatiitate. and an"/ite l"cr"ri te sti/"lea&', intri in acea stare. @re%"iedoar s' ;ii con+tient de strate#ia ta entr" a accede la o stare la -anc. Eitre%"ie s' ;ii caa%il s' intree&i strate#iile e care le ;olosesc al-ii ca s'o-i +ti c"/ s' le o;eri oa/enilor ceea ce i+i doresc.

A+adar, ceea ce este neoie s' a;l'/ este s"ccesi"nea seci;ic', sintaaseci;ic' ce a #enera o an"/it' reali&are, o an"/it' stare. Dac' o-i;ace asta +i e+ti dis"s s' intrerin&i ac-i"nea necesar', i-i o-i crea l"/ea

e care -io dore+ti. In a;ar' de neoile ;i&ice ale ie-ii ca hrana +i aa aroae orice altcea de care ai aea neoie rere&int' o stare. @ot ce aineoie s' +tii este sintaa, strate#ia corect', entr" a a!"n#e acolo.> ;oarte re"+it' eerien-' de /odelare a/ a"to in ar/ata SUA.

A/ ;ost re&entat "n"i #eneral c" care a/ ince"t s' co/"nic desre15( (utere nemărginită@ehnolo#ii de Per;or/an-' >ti/' a+a c"/ este P*=. Ia/ s"s c'"tea/ reda orice c"rs e carel oia, in doar !"/'tate din ti/"lnor/al, %a chiar "tea/ /'ri co/eten-a c"rsan-ilor in acea erioad' /aisc"rt' de ti/. )i se are c' /' ca/ la"d, n"i a+a Pe #eneral a/ re"+it

s'l contrarie&, n" +i s'l conin#, a+a c' a/ ;ost an#a!at s' reda"tehnici P*=. D"' ter/inarea c" s"cces a c"rs"l"i, ar/ata /ia o;erit "ncontract entr" c"rs"ri de tehnici de /odelare +i si/"ltan s' in'- searato #r"' c"/ s' ;ac' e;ecti /odelare. Ur/a s' ;i" l'tit doar dac're"+ea/ s' o%-in re&"ltatele ro/ise.Pri/"l c"rs e care "r/a s'l reda" d"ra atr" &ile +i tre%"ia s'iin'- e recr"-i c"/ s' tra#' c" "n istol de cali%r"l 5.$, e;icient +i

96





atr" &ile. In'-and"i e ace+ti noici c"/ s' tri/it' c'tre creier"l lor acelea+i se/nale e care le tri/it +i eer-ii, ia/ ;'c"t eer-i in /ai"-in de !"/'tate din ti/. Ia/ l"at aoi e cei e care ia/ /odelatcei /ai %"ni tr'#'tori din -ar' +i ia/ in'-at c"/ s'+i er;ec-ione&estrate#iile. Re&"ltat"l d"' o or': "n"l din ei a tras /ai %ine decat o

;'c"se antrenand"se ti/ de +ase l"ni, "n alt"l a tras in /i!loc"l -intei de/ai /"lte ori decat i+i a/intea so ;i ;'c"t in reo co/eti-ie, iar antrenor"llea /'rit solda acestor doi tr'#'tori. IIn co/"nicat"l c'tre #eneral,colonel"l a n"/it aceast' er;or/an-' ri/a /are reali&are tehnic' intra#erea c" istol"l de la ri/"l r'&%oi /ondial incoace.eea ce tre%"ie s' in-ele#e-i de aici este c' chiar +i at"nci cand n" ae-ideloc sa" ae-i "-ine in;or/a-ii de secialitate +i chiar +i at"nci candi/re!"r'rile i se ar otrinice, dac' oseda-i "n /odel de ece-ieentr" o%-inerea "n"i re&"ltat, "te-i descoeri ce an"/e ;ace acel /odel+i s'l coia-i o%-inand ast;el re&"ltate ase/'n'toare intr"n ti/ /"lt

/ai sc"rt decat credea-i c' se oate.> strate#ie /ai si/l' este cea ;olosit' de /"l-i atle-i entr" a coiae cel /ai %"n din %ran+a lor. Dac' dori-i s' i/ita-i "n eert in schi,tre%"ie /ai intai s' ii "r/'ri-i c" aten-ie tehnica G)eH. Pe /'s"r' ce il"r/'ri-i, a-i "tea /i+ca cor"l la ;el ca el GKeH, an' cand /i+c'riles"nt arte din oi GKiH. GDac' a-i "r/'rit reodat' o co/eti-ie de schi,a-i ;'c"t aceste /i+c'ri inol"ntar. and schior"l e care il "r/'ri-i tre%"ies' ire&e, ira-i +i oi ca +i cand oi a-i ;i acela care schia&'.H Incontin"are, ar tre%"i s' ' ;ace-i o i/a#ine interioar' a "n"i eert in schi

G)iH. A-i lecat de la i&"al etern la tactil etern +i aoi la tactil intern.)' ;ace-i aoi o no"' i/a#ine i&"al' intern', de data aceasta o i/a#inedisociat' a oastr', schiind G)iH. 8ste ca +i cand a-i "r/'ri "n ;il/desre oi /odeland cealalt' ersoan' cat se oate de recis. Aoitre%"ie s' '+i-i in i/a#ine +i, in /od asociat, s' tr'i-i ceea ce a-i si/-idac' a-i ;ace aceea+i ac-i"ne eact in ;el"l in care a ;'c"to sorti"l eertGKiH. @re%"ie s' reeta-i aceast' /aner' ori de cate ori este neoie ca so;ace-i c" "+"rin-'. )' inar/a-i ast;el c" strate#ia ne"rolo#ic' seci;ic'ce ar "tea a!"ta s' ' /i+ca-i +i s' eec"ta-i tot"l la niel oti/.Incerca-i aoi e i" GKeH.

P"te-i eri/a sintaa acestei strate#ii ast;el: )eKeKi)i)iKiKe. Aceasta este "na din s"tele de c'i rin care "te-i "r/a /odel"l c"ia.?ine-i /inte: eist' nen"/'rate ;el"ri de a o%-ine re&"ltate. *" eist' c'i15 (utere nemărginităcorecte sa" c'i #re+ite n" eist' decat c'i e;iciente +i ine;iciente de ao%-ine ceea ce dori-i.8ste eident c' "te-i o%-ine re&"ltate /ai recise aand in;or/a-ii

98



/ai eacte +i /ai recise desre toate l"cr"rile e care le ;ace o ersoan'entr" a o%-ine "n re&"ltat. Ideal este ca at"nci cand coie&i e cinea,s'i incorore&i +i eerien-a l "i interioar', siste/"l de conin#eri +isintaa ele/entelor. @ot"+i, "r/'rind o ersoan', ii o-i i/ita o /arearte din ;i&iolo#ia ei. Iar ;i&iolo#ia este cel'lalt ;actor Go/ or%i desre

el in caitol"l 9H care creea&' starea in care ne a;l'/ +i, i/licit, ;el"lre&"ltatelor e care le o%-ine/.Un do/eni" cr"cial in care strate#iile +i sintaa contea&' enor/ ilconstit"ie redarea +i in'-area. De ce Cn" ot "nii coii s' ine-e S"ntconins c' eist' do"' /otie /a!ore. Pri/"l, adesea n" c"noa+te/strate#ia cea /ai e;icient' entr" a in'-a e cinea "n an"/e l"cr". Aldoilea, ro;esorii +ti" rareori c" reci&ie cat de di;erit ina-' coiii. ?ine-i/inte, ;iecare are strate#ia l"i. Dac' n" c"no+ti strate#ia de in'-are ac"ia, sar "tea s' inta/ini /ari #re"t'-i in al in'-a cea.De ee/l", "nii oa/eni c" #re" ot s"ne c"intele e litere. S' ;ie

din ca"&' c' s"nt /ai "-in inteli#en-i decat cei care ;ac ;oarte %ine acestl"cr" *". U+"rin-a in s"nerea e litere a "n"i c"ant -ine /ai /"lt desintaa #and"rilor adic' ;el"l in care i-i or#ani&e&i, stoche&i +i re#'se+tiin;or/a-ia intr"n contet dat. Dac' e+ti caa%il s' o%-ii sa" n" re&"ltates"%stan-iale -ine doar de /'s"ra in care sintaa ta /ental' act"al' sri!in'e;ort"l e care il solici-i creier"l"i t'". >rice e&i, a"&i sa" si/-i estestocat in creier. *en"/'rate st"dii de cercetare a" doedit c' oa/enia;la-i in trans' hinotic' i+i ot a/inti Gadic', ot accede laH l"cr"ri ecare n" era" caa%ili s' +i le a/inteasc' in stare de con+tien-'.

Dac' n" s"i c"/ tre%"ie "n c"ant e litere, ro%le/a este ;el"l incare i-i rere&in-i c"intele. are este, deci, cea /ai %"n' strate#ie entr"a s"ne "n c"ant e litere " si#"ran-' c' n" -ine de tactil. 8 #re" s'i'i "n c"ant. *" -ine nici intr" tot"l de a"diti, entr" c' s"nt rea/"lte c"inte e care n" le o-i cerceta e;ecti. are este deci condi-ias"nerii e litere ondi-ia este a%ilitatea de a stoca caractere i&"aleeterne intro an"/it' sinta'. Metoda de in'-are res""ne alc't"irea"nor i/a#ini i&"ale care ot ;i aelate c" "+"rin-' in orice /o/ent.aide-i s' l"'/ ca ee/l" c"ant"l CAl%""er"e. ea /ai %"n'/etod' n" este s' s"i literele intr"na ci s' stoche&i c"ant"l ca e o

i/a#ine in /intea ta. In caitol"l care "r/ea&', e-i in'-a catea /etoderin care oa/enii accesea&' di;erite 'r-i ale creier"l"i lor. De ee/l",Bandler +i <rinder, ;ondatorii P*=, a" descoerit c' in ;"nc-ie de direc-iain care ne indret'/ ochii, ae/ acces nestin#herit la o an"/it' arte asiste/"l"i nostr" neros. )o/ disc"ta /ai a/'n"n-it desre aceste Cindiciide acces in "r/'tor"l caitol. Deoca/dat', re-ine-i doar c' /a!oritateaoa/enilor -in /inte cel /ai %ine i/a#inile i&"ale riind in s"s +i in

99







relatiitate. A+a c' ri/"l l"cr" e care tre%"ie s'l ine-e este c"/ s'+idiri!e&e creier"l cat /ai e;icient. @oc/ai la acest l"cr" se re;er' +i<ptimum (erformance echnolog!. *e ina-' c"/ s' ;olosi/ cele /aie;iciente strate#ii entr" a o%-ine cel /ai raid +i cel /ai "+or re&"ltatelee care le dori/.

Acelea+i ro%le/e care s"nt in in'-'/ant aar in aroae orice altdo/eni". 7olosi-i instr"/ent"l neotriit sa" s"ccesi"nea neotriit' +ie-i o%-ine re&"ltat"l neotriit. 7olosi-i ceea ce tre%"ie +i e-i ;ace /in"ni.inta'a succesului 152

A/inti-i', ae/ strate#ii entr" orice. Dac' e+ti a#ent de an&'ri, n"ia+a c' -iar ;olosi s' +tii strate#ia de c"/'rare a client"l"i t'" Maiincae or%' Dac' are o /are erce-ie tactil', rei s' incei rin aiar'ta c"lorile /in"nate ale /a+inilor la care se "it' 8" na+ ;ace a+a. =a+da #ata c" "n "ternic indici" tactil. =a+ "ne la olan, la+ "ne s'i'ie tai-eria, la+ inde/na s'+i inchi"ie c"/ ar ;i s' #oneasc' c"

acea /a+in' la dr"/ intins. Dac' ar ;i "n ti c" erce-ie i&"al' "ternic',ar tre%"i s' incei c" c"lorile +i liniile +i c" celelalte s"%/odalit'-i cares"nt ala%ile entr" strate#ia l"i.Dac' ai ;i antrenor, tear a!"ta s' +tii ce an"/e il /otiea&' e ;iecare

!"c'tor, care s"nt sti/"lii cei /ai e;icien-i entr" al "ne in starea cea/ai rod"cti' Ai rea s'i deter/ini s' se intreac' e ei in+i+i ;olosindcea /ai e;icient' sinta', a+a c"/ a/ ;'c"t e" c" cei /ai %"ni tr'#'toridin ar/ata SUA S"nt conins c' da. A+a c"/ eist' o /etod' s' ;or/e&io /olec"l' de AD* sa" o /etod' s' constr"ie+ti "n od, tot a+a eist' +i

o sinta' seci;ic' e;icient' entr" orice l"cr", o strate#ie e care oa/eniio ot ;olosi in /od constant entr" a o%-ine re&"ltatele e care le "r/'resc.Poate c' "nii dintre oi s"ne-i: C8i, asta e cea #ro&a dac' +tii s'cite+ti #and"rile altora. Dar e" n" ot #hici care s"nt strate#iile de dra#osteale oa/enilor doar "itand"/' la ei. *" ot s' +ti" ce an"/e il sti/"lea&'e "n indiid s' c"/ere sa" s' ;ac' orice altcea, d"' ce a/ stat deor%' c" el catea /in"te. *" +ti-i acest l"cr" entr" c' n" +ti-i ce s'c'"ta-i sa" ce s' cere-i. Po-i o%-ine aroae orice e l"/ea asta dac' oceri intr"n /od c"iincios, ;iind dest"l de conin#'tor +i atent. Pentr" areali&a "nele l"cr"ri este neoie de /"lt' conin#ere +i ener#ie: le o-i

o%-ine de+i tre%"ie s' tr"de+ti entr" ele. Dar c" strate#iile e /ai "+or.Po-i scoate la l"/in' strate#iile c"ia doar in catea /in"te. In caitol"l"r/'tor o/ contin"a s' in'-'/...s-;ttaitol"l )III"/ s' sco-i la l"/in'strate#ia c"ia

102





















ce i+i a s"ne in sinea l"i, +i ei edea c' i-i ar"nc' o riire neinteresat'. Ai ;olosit acelea+i in#rediente, dar intro ordine #re+it'.at d"rea&' ca s' sco-i la l"/in' strate#ia c"ia Deinde deco/leitatea actiit'-ii desre care rei s' a;li in;or/a-ii. ateodat'este neoie doar de "n /in"t sa" do"' ca s' a;li sintaa eact' care il a

/otia s' ;ac' aroae orice rei t".S' &ice/ c' e+ti antrenor de atletis/. )rei s' /otie&i ersoana dinee/l"l de /ai s"s ca s' dein' "n /are aler#'tor de c"rs' l"n#'. De+iare cea talent +i "n oarecare interes, n" este toc/ai /otiat s' se dedice/"ncii. "/ ar tre%"i s' incei =ai d"ce s' ad' c"/ se antrenea&' cei/ai %"ni aler#'tori Iai ar'ta ista Ai or%i reede c" el ca s'l /o%ili&e&i+i ca s'i ar'-i cat de ent"&ias/at e+ti *", si#"r c' n". 7iecare ;ra#/entdin acest co/orta/ent ar aea e;ect as"ra "nei ersoane c" o strate#iei&"al', iar e cel in ca"&' lar l'sa rece.

Ar tre%"i s'1 "rne+ti conectand"l la sti/"li a"ditii. Pentr" ince"t,

n" tre%"ie s'i or%e+ti c" ite&' de 1 /O/in"t a+a c"/ ar ;ace o ersoan'inclinat' sre i&"al, dar nici intr"n rit/ lent +i lan#'tor, de ti tactil.

Ar tre%"i s'i or%e+ti c" o oce i%rant', li/ede, /'s"rat' +i /od"lat'.@re%"ie s' or%e+ti eact in acelea+i s"%/odalit'-i de intensitate +i te/odesre care ai in'-at c' declan+ea&' ince"t"l strate#iei l"i de /otiare.

Ai "tea s"ne cea de #en"l: CS"nt si#"r c' ai a"&it cat de i&%"tit estero#ra/"l nostr" de re#'tire entr" aler#'ri. A/ atras o /"l-i/e desectatori an"l acesta. 8ste ;or/ida%il cat' #'l'#ie ot s' ;ac'. Unii "+ti/ia" s"s c' inc"ra!'rile s"orterilor a" ;'c"t /in"ni c" ei. Ia" ;'c"t

s' aler#e /ai %ine decat ar ;i cre&"t ei c' ot. Ei "ralele care i&%"cnesccand treci linia de sosire s"nt "l"itoare. *a/ /ai o/enit a+a cea de114 (utere nemărginităcand s"nt e" antrenor. Ac"/ or%e+ti e li/%a l"i. 7olose+ti acela+isiste/ de rere&ent'ri e care il ;olose+te +i el. Po-i s'i ar'-i no"l stadion/are ore in +ir, c' tot o s' dea din ca c' n". 7'l s' a"d' c" ade'rat"ralele cand ar trece linia de sosire, +i at"nci, al t'" e

Aceasta este doar ri/a arte a sintaei, ceea ce il rinde in !oc. Dar doar c" atat n" oate ;i /otiat e deantre#"l. @re%"ie s' "i in;"nc-i"ne +i s"ccesi"nea interioar'. In ;"nc-ie de descrierile e care -i le

;ace, ai "tea s' orne+ti de la indiciile a"ditie c" cea de ;el"l: Candei a"&i "ralele /"l-i/ii din ora+"l t'", at"nci ei ;i in stare s'-i i/a#ine&ic"/ ar ;i s' ;aci cea /ai %"n' c"rs' din ia-a ta. S' te si/-i total /otiatentr" a aler#a in c"rsa ie-ii.Dac' ai o a;acere, a-i /otia an#a!a-ii este ;oarte ro%a%il o #ri!'/a!or'. Dac' n", ro%a%il c' n"-i ei 'stra a;acerea entr" rea /"lt're/e. Dar c" cat +tii /ai /"lte desre strate#ii /otia-ionale, c" atat i-i

112















c' la ince"t a-i incercat toate c'ile, dar c" trecerea ti/"l"i a-i ince"ts' co/"nica-i intr"n sin#"r ;el, iar artener"l ostr" aea neoie s'co/"nice in alt ;el, sa" iners

A ;i con+tient este "n instr"/ent "ternic. M"l-i dintre noi crede/ c'l"/ea in care tr'i/ este a+a c"/ o ede/ noi. rede/ c' +ti/ ce ne ;ace

s' ne si/-i/ i"%i-i. @re%"ie s' ;ie cea ce /er#e c" oricine. Dar "it'/ c'harta n" este tot"na c" teren"l. 8ste doar ;el"l in care ede/ noi teren"l. Ac"/ c' +ti/ c"/ s' scoate/ la l"/in' o strate#ie de dra#oste, a+a&'tei/re"n' c" artener"l t'" +i ede-i cel ;ace s' se si/t' i"%it edelin. Ei dac' a-i descoerit roria strate#ie de dra#oste, ina-'-iartener"l c"/ s'-i declan+e&e senti/ent"l de dra#oste delin'.Schi/%'rile e care aceast' in-ele#ere le oate ad"ce in calitatea rela-iilor oastre alorea&' de /ai /"lte ori inesti-ia in aceast' carte.>a/enii a" strate#ii entr" orice. Dac' cinea se tre&e+te de di/inea-'odihnit +i c" /intea li/ede, el are o strate#ie ca s' ;ac' acest l"cr", de+i

ro%a%il c' n" +tie eact c"/ o ;ace. Dar dac' il intre%i, el a ;i in stares'-i s"n' ce an"/e i+i s"ne sa" ce si/te sa" ede ca s'l "n' in/i+care. ?ine-i /inte, ca s' scoate-i la l"/in' o strate#ie tre%"ie s' d"ce-i1( (utere nemărginităco;etar"l in %"c't'rie +i s'l "ne-i la trea%'. Adic' s'l ad"ce-i in stareaotriit' +i aoi, in aceast' stare, s' a;la-i ce an"/e a ;'c"t ca so cree&e+i so /en-in'. P"te-i s'i cere-i c"ia care se tre&e+te c" "+"rin-' di/inea-as'+i a/inteasc' o an"/it' di/inea-' cand sa tre&it reede +i "+or. ereis'+i a/inteasc' ri/"l l"cr" de care a ;ost con+tient. Sar "tea s' s"n'

c' a a"&it o oce interioar' care ia s"s: C8 ti/"l s' te scoliN haide.erei aoi s'+i a/inteasc' i/ediat "r/'tor"l l"cr" care la ;'c"t s' setre&easc' reede. Eia i/a#inat cea sa" a si/-it cea Sar "tea s'r's"nd': CMia/ inchi"it c"/ a+ ar'ta s'rind din at +i intrand s"% "nd"+ cald. Mia/ sc"t"rat cor"l +i aoi a/ ie+it. Pare s' ;ie o strate#iesi/l'. Aoi rei s' a;li in#redientele seci;ice +i cantitatea ;iec'r"ia,a+a c' il intre%i: C"/ era ocea care care -ia s"s c' e ti/"l s' te dai

!os din at e an"/e din acea oce tea ;'c"t s' te tre&e+ti Pro%a%il c'i-i a r's"nde: C)or%ea tare +i ;oarte reede.

Ac"/ intrea%': C"/ era scena e care -iai i/a#inato Sar "tea

s'-i r's"nd': C8ra l"/inoas' +i intro /i+care raid'. Po-i ac"/ s'incerci +i t" aceast' strate#ie. red c' ei descoeri, a+a c"/ a/ descoerit+i e", c' or%ind /ai reede +i /i+cand +i i/a#inile /ai reede, /'rindol"/"l +i l"/ino&itatea, te o-i tre&i intro cli'.Di/otri', dac' ador/i #re", tre%"ie s'-i incetine+ti dialo#"l interior +i s'-i cree&i ton"ri so/noroase, c" c'scat, +i te ei si/-i o%osit aroaei/ediat. Incearc' chiar ac"/. )or%e+te lent, ca o ersoan' o%osit', c" o

119



oce care casc', e din'"ntr"l ca"l"i t'". )or%e+te ...desre cat de >B>SI@ casc' e+ti. Ac"/ #r'%e+te. Incearc' s' e&i care este deose%irea.Ideea este c' o-i l"a /odel d"' orice strate#ie, atata ti/ cat o-i ad"cee cinea in starea otriit' +i s' a;li de la el eact ceea ce ;ace, in ceordine +i s"ccesi"ne. Secret"l n" este doar s' ine-i catea strate#ii +i s' le

;olose+ti. el /ai i/ortant l"cr" este s' ;ii tot ti/"l e rece-ie ca s' a;lice an"/e ;ac oa/enii %ine, +i aoi s' e&i c"/ rocedea&' ei, care s"ntstrate#iile lor. In asta const' coierea "n"i ee/l".P*= este ;i&ica n"clear' a /in-ii. 7i&ica se oc"' c" st"di"l str"ct"riirealit'-ii, a nat"rii l"/ii. P*= ;ace acela+i l"cr" in le#'t"r' c" /intea ta.I-i er/ite s' de/onte&i "n l"cr" in iesele co/onente +i s' le ;aci s';"nc-ione&e. 8ist' oa/eni care +ia" etrec"t o ia-' intrea#' ca s'#'seasc'o cale s' se si/t' e delin i"%i-i. Eia" chelt"it aeri incercand s' ine-e s'Cse c"noasc' e ei in+i+i c" a!"tor"l anali+tilor +i a" citit &eci de c'r-i

desre c"/ s' re"+easc'. P*= ne o;er' tehnolo#ia entr" a reali&a acestel"cr"ri +i /"lte alte -el"ri, in /od ele#ant, e;icient +i ractic ac"/D"' c"/ a/ '&"t de!a, "na dintre c'ile e care se atin#e o stare esterin inter/edi"l sintaei +i rere&ent'rilor interioare. > alt' cale esterin inter/edi"l ;i&iolo#iei. Mai inainte a/ or%it desre ;el"l in care/intea +i tr""l s"nt le#ate intro %"cl' ci%ernetic'. In acest caitol, a/disc"tat desre asect"l /ental al st'rii.aide-i s' ede/ ac"/ +i cel'lalt asect. S' ar"nc'/ o riire la...aitol"l I6

7i&iolo#ia: caleades'ar+irii,, Diavolii pot fi goniţi din inimă dacăatingi cu mana o mană sau o gură. 7 @ennessee Willia/sand -in se/inarii, de /"lte ori da" ;ra" li%er "nor /ani;est'ri de;rene&ie nest'anit', esel', #'l'#ioas'.Dac' ai intra e "+' intr"n ase/enea /o/ent, ai edea reo 355 deoa/eni -o'ind, -iand +i &%ierand, r'cnind ca leii, le#'nand"+i %ra-ele,s/"cind"+i "/nii ca Roc, %'tand din al/e, "/;land"+i iet"l,

"/%land -an-o+ ca '"nii, ;'cand #est"l acela c" ar't'tor"l ridicat,co/ortand"se ca +i cand ar aea atata ener#ie ersonal' incat ar "teaarinde l"/inile "n"i intre# ora+ dac' ar rea.e nai%a se inta/l'eea ce se inta/l' rere&int' cealalt' !"/'tate a %"clei ci%ernetice:;i&iolo#ia.

120







Doar ii schi/%i ;i&iolo#ia +i ac Ii schi/%i starea.Dac' i-i indre-i satele, i-i tra#i "/erii inaoi, tra#i aer adanc iniet, rie+ti in s"s dac' te "i intro ;i&iolo#ie rod"cti' n" /aio-i s' ;ii deri/at. Incearc' +i t" Indreat'-i satele, tra#e-i "/eriiinaoi, resir' adanc, ridic'-i riirea, /i+c'-i cor"l. )e&i dac' /ai

;i%iologia1 calea desăvNrşirii 1(21(4 (utere nemărginităo-i ;i deri/at c" -in"ta asta. Ai s' consta-i c' este aroae i/osi%il. Eiat"nci creier"l t'" ri/e+te "n /esa! de la ;i&iolo#ia ta s' ;ie ioi +i linde ia-' +i rod"cti. Ei a+a se +i inta/l'.and ine cinea la /ine +i/i s"ne c' n" oate s' ;ac' cea, ii r's"nd:

Ac-ionea&' ca +i cand ai "tea so ;aci. De o%icei /i se r's"nde:,P'i, +ti"+i e" A+a c' ii s"n: CAc-ionea&' ca +i cand ai +ti c"/ so ;aci. Ia-i chiar ac"/ -in"ta e care ai aeao dac' ai +ti c"/ so ;aci. A;i+ea&' o eresie ca+i cand ai "tea so ;aci chiar ac"/. Indat' ce adot' aceast' -in"t', resir'

ast;el, +i i+i "n ;i&iolo#ia in acea stare, se si/t i/ediat caa%ili s' o ;ac'.Procede"l este in;aili%il datorit' caacit'-ii "i/itoare de a "tea adata +ischi/%a ;i&iolo#ia. Iar +i iar, schi/%and doar ;i&iolo#ia, ii o-i deter/ina eoa/eni s' ;ac' l"cr"ri e care na" "t"t s' le ;ac' reodat' inainte entr"c' in /o/ent"l cand i+i schi/%' ;i&iolo#ia, i+i schi/%' +i starea.<ande+tete la cea ce i-i inchi"i c' n" o-i ;aceN dar ai rea s' o-i. e-in"t' ai aea dac' ai +ti c' o o-i ;ace "/ ai or%i "/ ai resira hiar ac"/, "nete cat o-i de conin#'tor in ;i&iolo#ia in care ai ;i dac' ai +ti c'o-i so ;aci. 7' in a+a ;el incat intre#"l t'" cor s'-i dea acela+i /esa!.

orectea&'-i -in"ta, resir' +i re;lect' rin eresia ;e-ei ;i&iolo#ia e care aiaeao dac' ai +ti c' o-i so ;aci. Re/arc' ac"/ deose%irea dintre aceast'stare +i cea in care te a;lai inainte. Dac' i-i 'stre&i constant ;i&iolo#iaotriit',te ei si/-i ,,ca +i cand ai "tea ;ace ceea ce credeai c' n" o-i.

Acela+i l"cr" se inta/l' +i c" /ers"l e c'r%"ni incin+i. and "niioa/eni s"nt in ;a-a strat"l"i de c'r%"ni incin+i, ei se a;l' intro stare dedelin' incredere +i acord datorit' co/%ina-iei dintre rere&ent'rile lor interioare +i ;i&iolo#ia lor. a "r/are, ornesc c" as incre&'tor +i hot'rateste c'r%"nii incin+i. Dar al-ii se anichea&' in "lti/"l /o/ent. Poate

c' +ia" schi/%at rere&ent'rile interioare le#ate de ceea ce "r/ea&' s' seinta/le, ast;el incat i+i inchi"ie cel /ai r'" scenari" osi%il. Sa" oatedo#oarea c'r%"nilor ia scos din starea lor de incredere, e /'s"r' ce searoie de /ar#inea at"l"i de c'r%"ni. a "r/are, ince s' tre/"re detea/', sa" s' lan#' ori s' in#he-e, c" to-i /"+chii %loca-i, sa" ot aeaorice alte reac-ii ;i&iolo#ice /a!ore. Pentr" ai a!"ta s'+i inin#' tea/aintro cli' +i s' treac' la ;ate in ci"da sit"a-iei aarent i/osi%ile, n"

123







hol%a-i la cel care il ;iea&' c" tic'lo+ie, c" %ra-ele ridicate de arc' ar rea s' inde'rte&e otraa "ci#'toare e care +io inchi"ie intrand"i incor. >%ra!ii ii dein lii&i, ochii sticlo+i, iar eresia ;e-ei sale estearc' stilcit'... incearc' s' -ie, dar -i't"l i se ineac' in #at, +i tot ce seoate o%sera este doar s"/a e care o ;ace la #"r'. Incee s' tre/"re

din tot cor"l, iar /"+chii ii &acnesc necontrolat. Se tra#e ind'r't +icade e !os, iar in sc"rt ti/ are s' ;i le+inatN dar "-in ti/ d"' ce se&arcole+te ca in a#onia /or-ii +i i+i acoer' ;a-a c" /ainile, incee s' setan#"ie... Moartea s"rine intr"n ti/ ;oarte sc"rt.*" +ti" ce crede-i oi, dar /ie /i se arte c' aceasta este "na dintrecele /ai conin#'toare +i /ai in#ro&itoare descrieri e care a/ cititoreodat'. *" cred c' ' oi cere s' l"a-i /odel d"' ea. Dar este +i "n"ldintre cele /ai #r'itoare ee/le i/a#ina%ile ale "terii ;i&iolo#iei +iconin#erii. In ter/eni conen-ionali, acel"i o/ n" i se ;ace ni/ic, dar a%sol"t ni/ic. Dar "terea conin#erii l"i +i ;or-a roriei ;i&iolo#ii a"

creat o ;or-' ne#ati' ins'i/ant'tor de "ternic' care la distr"s "lterior.S' se li/ite&e oare acest ;el de eerien-' la societ'-i e care noi leconsider'/ ri/itie *icidec"/. 8act acela+i roces se etrece inrea!/a noastr' in ;iecare &i. Benson /en-ionea&' c' Dr. <eor#e =. 8n#elde la Uniersitatea entr"l"i Medical Rochester a ad"nat "n dosar ol"/inos c" articole din &iare din intrea#a l"/e desre /or-i s"%iteetrec"te in i/re!"r'ri nea+tetate. In ;iecare ca&, n" era or%a de ceain#ro&itor care se etrec"se in l"/ea eterioar'. i /ai de#ra%', era" dein' rere&ent'rile interioare ne#atie ale icti/ei. In ;iecare ca&, cea

an"/e a ;'c"t icti/a s' se si/t' sleit' de "teri, nea!"torat' +i insin#"rat'.Re&"ltat"l era ractic acela+i ca in rit"al"l tri%"l"i de a%ori#eni.;i%iologia1 calea desăvarşirii 1318ste interesant c' se are c' sa" ;'c"t cercet'ri +i sa "s /ai /"lt accentaneedotic e asect"l d'"n'tor al rela-iei /inteOtr" decat e cel a!"t'tor.

A"&i/ intotdea"na desre e;ectele ori%ile ale stres"l"i sa" desre oa/enicare i+i ierd dorin-a de a /ai tr'i d"' ce lea /"rit o ;iin-' i"%it'. " to-ii're/ s' +ti/ c' st'rile +i e/o-iile ne#atie ot ractic s' ne o/oare. A"&i/ins' /ai "-ine desre /od"rile rin care st'rile o&itie ne ot indeca.Una dintre cele /ai cele%re oestiri din acest re#istr" este aceea relatat'

de *or/an o"sins, in cartea sa )natom! of an $llness GAnato/ia "nei%oliH, el descrie c"/ sa indecat rin ras de o %oal' l"n#' +i istoitoare.Ras"l a ;ost instr"/ent"l e care o"sins la ;olosit intr"n e;ort con+tientde /o%ili&are a dorin-ei l"i de a tr'i +i a rosera. > %"n' arte a re#i/"l"is'" consta in a+i etrece o arte a &ilei "r/'rind ;il/e, e/isi"ni detelei&i"ne +i citind c'r-i care il ;'cea" s' rad'. 8ident c' acest l"cr" iaschi/%at rere&ent'rile interioare constante e care +i le ;'cea, iar ras"l

126





ceea ce noi a/ constatat c' era ;olositor. Mai eist' /"lte alte l"cr"ri inaceast' carte care or ;i alidate in anii ce or eni. Dar oi n" tre%"ie s'a+teta-i ca "n cercet'tor "niersitar s' i le con;ir/e. =e "te-i ;olosichiar ac"/ ca s' o%-ine-i re&"ltatele dorite.In'-'/ ac"/ atat de /"lte desre corela-iile /inteOcor e care le

reda" "nii, incat tot ce ae-i de ;'c"t este s' ae-i /are #ri!' de cor"lostr". Dac' tr""l ostr" ;"nc-ionea&' la niel"ri de ar;, creier"l al"cra +i el /ai e;icient. " cat ;olosi-i /ai %ine cor"l ostr", c" atat a;"nc-iona /ai %ine creier"l. Aceasta este esen-a actiit'-ii l"i Moshe7eldenrais. 8l a ;olosit /i+carea entr" ai in'-a e oa/eni c"/ s'#andeasc' +i c"/ s' tr'iasc'. 7eldenrais a constatat c' doar l"crand laniel tactil, i-i o-i schi/%a i/a#inea a+a c"/ o e&i t", starea +i;"nc-ionarea #eneral' a creier"l"i. 8l a;ir/', de ;at, c' in ;"nc-ie decalitatea ie-ii e care o d"ci aria&' +i calitatea /i+c'rii tale. ="cr'rilel"i s"nt o s"rs' nere-"it' entr" a reali&a trans;or/area "/an' rin

schi/%area ;i&iolo#iei intr"n ;el an"/e.Un i/ortant corolar al ;i&iolo#iei este consecen-a. Dac' e" i-i tri/itceea ce cred e" c' este "n /esa! o&iti, dar ocea /ea este sla%' +inesi#"r', iar li/%a!"l cor"l"i este incoerent +i neclar, s"nt inconsecent.Inconsecen-a /' i/iedic' s' ;i" tot ceea ce ot ;i, s' ;ac tot ceea ce ots' ;ac +i s' i/i cree& starea cea /ai "ternic'.

A-i da /esa!e contradictorii rere&int' "n /od s"%li/inal de a-i dasin#"r "n "/n.Poate -i sa inta/lat reodat' s' n" cre&i e cinea, dar s' n" +tii de

ce. eea ce s"nea acea ersoan' aea sens, dar arc' n"-i enea s'i daicre&are. S"%con+tient"l t'" rece-iona cea ce n" rece-iona con+tient"l.De ee/l", at"nci cand "neai o intre%are, ersoana resecti' "tear's"nde: CDa, dar in acel /o/ent oate d'dea din ca i/erceti%il c'n". Sa" s"nea CPot s' re&ol ro%le/a, dar o%serai c' aea "/eriic'&"-i, riirea indretat' in !os +i a%ia dac' resira toate acestea s"nands"%con+tient"l"i t'" c' de ;at /esa!"l era: C*" ot s' re&ol ro%le/a.> arte din el roia s' ;ac' ceea ce i se cerea, iar cealalt' arte n". >arte din el era incre&'toare, dar cealalt' arte n" era. Inconsecen-a;i%iologia1 calea desăvarşirii 133

l"cra i/otria l"i. Incerca s' /ear#' in do"' sens"ri o"se, in acela+iti/. I+i rere&enta "n an"/e l"cr" in c"inte +i c" tot"l alt"l in ;i&iolo#ie.Pl'ti/ c" to-ii re-"l inconsecen-ei at"nci cand o arte din noi reacea c" tot dinadins"l, dar o alt' arte are s' ne oreasc'. onsecen-ainsea/n' "tere. >a/enii care a" in /od constant re"+ite s"nt aceia carese an#a!ea&' c" toate ;or-ele lor, /entale +i ;i&ice, con!"#ate, entr" aindelini o sarcin'. >ri-i' ac"/ o cli' +i #andi-i' la trei dintre cei

128



/ai consecen-i oa/eni e care ii c"noa+te-i. Ac"/ #andi-i' la al-i treioa/eni care s"nt cei /ai inconsecen-i din ca-i c"noa+te-i. Prin ce sedeose%esc "/ te a;ectea&' e tine ersonal ni+te oa/eni consecen-i;a-' de "nii inconsecen-iDe&oltarea consecen-ei este "n /are secret al "terii ersonale. and

co/"nic cea, at"nci s"nt st'r"itor in c"inte, oce, resira-ie, inintrea#a /ea ;i&iolo#ie. At"nci cand c"intele /ele cores"nd c"atit"dinea cor"l"i, trans/it se/nale clare creier"l"i /e" c"/ c' astaeste ceea ce rea" s' reali&e&. Iar /intea /ea r's"nde in consecin-'.Dac' i-i s"i: CMda, cred c' asta ar tre%"i s' ;ac, iar ;i&iolo#ia ta estesla%' +i nehot'rat', ce ;el de /esa! ri/e+te creier"l 8ste ca +i cand aiincerca s' te "i-i la "n telei&or c'r"ia ii ;ilea&' t"%"l. A%ia dac' o-iedea ce se etrece e ecran. Acela+i l"cr" este ala%il +i entr" creier"lt'": dac' se/nalele e care le tri/ite cor"l t'" s"nt sla%e sa"contradictorii, creier"l n" are o i/a#ine clar' a ceea ce are de ;'c"t. 8ste

ca +i cand #eneral"l iar s"ne "n"i soldat care leac' la l"t': CP'i,oate car ;i %ine s' incerc'/ a+a. Dar n" s"nt si#"r dac' /er#e, dar haide s' ede/ ce se inta/l'. In ce stare il "ne e acel soldatDac' s"i: CA+a a/ s' rocede&, c" si#"ran-', ;i&iolo#ia ta este"ni;icat' adic' -in"ta, eresia ;e-ei, ;el"l de a resira, calitatea #est"rilor +i /i+c'rilor tale, c"intele +i tonalitatea ocii tale s"nt toate inconcordan-'N in /od si#"r c' a+a ei ;ace. St'rile de consecen-' s"nt totceea ce ae/ neoie ca s' aans'/ +i as"l cel /ai /are e care il o-i;ace este s' te asi#"ri c' te a;li intro ;i&iolo#ie ;er/', hot'ratoare +i

consecent'. In ca&"l in care c"intele n" se otriesc c" ceea ce reacor"l, n" ei ;i e delin e;icient.Una din c'ile de a-i de&olta consecen-a este s' iei /odel de la ;i&iolo#iaoa/enilor care s"nt consecen-i. 8sen-a coierii este s' descoeri ce artea creier"l"i ;olose+te o ersoan' e;icient', intro sit"a-ie dat'. Dac' rei s';ii e;icient, tre%"ie s'-i ;olose+ti creier"l in acela+i ;el. In ca&"l in carecoie&i eact ;i&iolo#ia c"ia, a tre%"i s' "i in ;"nc-i"ne aceea+i arte acreier"l"i t'". Ac"/ te a;li intro stare consecent' Dac' n", co/"t'lee acea stare. e rocent de ti/ te a;li intro stare inconsecent' Po-i ;iconsecent /ai des Incearc' so ;aci de ac"/ incolo. >re+tete +i identi;ic'

cinci oa/eni care a" o ;i&iolo#ie "ternic' e care ai rea so coie&i. Prince di;er' ;i&iolo#ia lor de a ta "/ sta" !os "/ sta" in icioare "/se /i+c' are s"nt catea din eresiile lor ;aciale +i #est"rilecheie13 (utere nemărginită>ri-i' o cli' +i sta-i !os a+a c"/ st' "n"l dintre ace+ti oa/eni. 7ace-ieresii ;aciale +i #est"ri ase/'n'toare. >%sera-i c"/ ' si/-i-i.=a se/inarele noastre in oa/eni care coia&' intoc/ai ;i&iolo#ia altor

129



oa/eni +i constat' c' ot accesa o stare si/ilar' +i o%-ine "n senti/entsi/ilar.

A+a c' a+ rea s' incerca-i +i oi "n eerci-i". @re%"ie ins' s'l ;ace-ii/re"n'c" altcinea. Deter/ina-i acea ersoan' s'+i a/inteasc' cea care a

i/resionato in /od deose%it +i, ;'r' s' ' s"n' desre ce an"/e esteor%a, s' incerce s' reintre in acea stare. Ac"/ a+ rea s' coia-i intoc/aiceea ce ;ace acea ersoan'. "/ st' !os +i c"/ i+i -ine icioarele. "/ i+i-ine%ra-ele +i /ainile. oia-i cat' tensi"ne citi-i e ;a-a ei +i in cor"l s'".oia-ii o&i-ia ca"l"i +i orice /i+care e care io o%sera-i in ochi, icioaresa" #at. oia-ii o&i-ia #"rii, tensi"nea ielii, ;el"l in care resir'. Incerca-is' ' "ne-i in eact aceea+i ;i&iolo#ie in care este ea. Dac' ;ace-i tot"l c"eactitate, e-i re"+i c" si#"ran-'. oiind ;i&iolo#ia acelei ersoane, "te-itri/ite creier"l"i ostr" acela+i se/nal e care il trans/ite ea creier"l"i ei.

)e-i ;i caa%il s' si/-i-i acela+i l"cr" e care il si/te ea sa" cea ase/'n'tor.Ei adesea e-i edea ersi"nea rorie a i/a#inii e care o ede aceaersoan',+i e-i #andi roria ersi"ne a #and"rilor ei.D"' ce a-i ;'c"t acest l"cr", nota-i' reo do"' or%e descriind stareain care ' a;la-i adic', ceea ce si/-i-i oi at"nci cand coia-i eact aceaersoan'. Aoi con;r"nta-i' senti/entele c" cele ale acelei ersoane.a/ 4595 din ti/ a-i ;olosit acela+i c"ant entr" a descrie starea incare era-i. S"nt /"l-i oa/eni la ;iecare se/inar care chiar ince s' ad'

ceea ce ede cealalt' ersoan'. 8i a" descris eact "nde se a;la aceaersoan' sa" a" identi;icat oa/enii e care ii edea c" ochii /in-ii. Uneleeactit'-i s;idea&' chiar o elica-ie ra-ional'. 8ste aroae ca o eerien-'sihic' doar c' n" eist' o re#'tire in acest sens. @ot ceea ce ;ace/ sere&"/' la a tri/ite creier"l"i nostr" eact acelea+i /esa!e e care letrans/ite ersoana e care o coie/.Eti" c' i se are #re" de cre&"t, dar cei care artici' la se/inarele/ele a" in'-at c' se oate ;ace d"' $ /in"te de antrena/ent. *" ' ot#aranta c' e-i re"+i de la ri/a incercare, dar dac' reodat' e-i ;i earoae, e-i constata c' s"nte-i in aceea+i stare de ;"rie, d"rere, triste-e,

%"n' diso&i-ie, %"c"rie sa" eta&, a+a c"/ se a;l' +i cealalt' ersoan'." toate astea, n" a-i a"t nici o disc"-ie inainte c" ea desre ce si/te.8ist' ni+te st"dii recente care in in sri!in"l celor a;ir/ate /ai s"s.Potriit "nei oestiri din reista <mni, doi cercet'tori a" constatat c',de ;at, c"intele a" "n tiar electric caracteristic in creier. *e"ro;i&iolo#"lDonald Lor de la Uniersit o; Misso"ri Medical enter +i secialist"lin ro%le/e de atolo#ia li/%a!"l"i @o/ Jenson din hica#o a" descoerit

130







Acest caitol a ;"rni&at "n /od direct de a%ordare a schi/%'rii raide ast'rii. Prin resira-ie ori rin /i+carea cor"l"i sa" a /"+chilor ;acialiintr"n ;el no", ' "te-i schi/%a i/ediat starea. Acest l"cr" a da acelea+ire&"ltate ca +i /ancarea, alcool"l sa" dro#"rile, dar ;'r' e;ecte sec"ndarenici as"ra cor"l"i ostr", nici as"ra sihic"l"i. A/inti-i', in orice %"cl'

ci%ernetic', indiid"l care are /ai /"lte osi%ilit'-i de a ale#e are sit"a-ias"% control. In orice riin-', asect"l esen-ial este ;lei%ilitatea. @oatecelelalte;iind e#ale, siste/"l c" cea /ai /are ;lei%ilitate are de "nde ale#e +i o /ai/are a%ilitate s' diri!e&e alte asecte ale siste/"l"i. Acela+i l"cr" este ala%il+i c" oa/enii. >a/enii c" cele /ai /"lte osi%ilit'-i s"nt cei care a" cel /ai/are control. I/itarea ee/l"l"i -ine de crearea de osi%ilit'-i. Ei n" eist'o cale /ai raid', /ai dina/ic' decat cea care trece rin ;i&iolo#ie." ri/a oca&ie cand e-i intalni o ersoan' etre/ de reali&at', cineae care il ad/ira-i +i il resecta-i, coia-ii #est"rile, incerca-i s' ' da-i

sea/a de deose%ire, +i %"c"ra-i' de schi/%area din tiarele #andirii.J"ca-i'. @r'i-i /o/ent"l. )' a+teat' noi osi%ilit'-i S' ar"nc'/ ac"/o riire la "n alt asect al ;i&iolo#iei ali/entele e care le /anc'/,;el"l in care resir'/, rec"/ +i n"trien-ii e care ii in#er'/. @oateacestea ;ac arte din...aitol"l 68ner#ia: hranades'ar+irii

6ănătatea oamenilor este fundamentul de care depinde

intreaga lor fericire şi toate puterile lor ca stat.7 - Ben!a/in Disraeli A/ '&"t c' ;i&iolo#ia este calea sre des'ar+ire. Un"l din ;el"rile incare ;i&iolo#ia oate ;i a;ectat' este schi/%area /od"l"i in care ' ;olosi-isiste/"l /"sc"lar ' "te-i schi/%a -in"ta, eresia ;acial' +i resira-ia.@ot desre ce or%esc in aceast' carte deinde +i de niel"l de s'n'tate a;"nc-ion'rii %iochi/ice. Acest l"cr" res""ne c' ' c"r'-a-i +i ' hr'ni-icor"l, +i n" il i/%acsi-i +i n" il intoica-i. In acest caitol, o/ ar"ncao riire la te/elia ;i&iolo#iei ce /anca-i +i ce %e-i, +i c"/ resira-i.8" n"/esc ener#ia hrana des'ar+irii. P"te-i s' ' schi/%a-i

rere&ent'rile interioare cat e &i"a de l"n#', dac' %iochi/ia este dat'este ca, ea a deter/ina creier"l c' cree&e rere&ent'ri distorsionate.Intre#"l siste/ a ;i dat este ca. De ;at, este chiar ;oarte "-in ro%a%ils' ae-i diso&i-ie s' ;olosi-i ceea ce a-i in'-at.P"te-i aea cea /ai ;r"/oas' /a+in' de c"rse din l"/e, dar dac' incerca-iso ;ace-i s' /ear#' c" %ere, n" a ;"nc-iona. P"te-i aea /a+ina otriit'+i co/%"sti%il"l otriit, dar dac' %"!iile n" se arind %ine, n" e-i reali&a

133



cea /ai %"n' er;or/an-'. In acest caitol ' oi i/'rt'+i catea #and"ridesre ener#ie +i c"/ s' ;ace-i so ridica-i la niel"ri de ar;. " catniel"l ener#iei a ;i /ai ridicat, c" atat cor"l a ;i /ai e;icient. " cata ;i cor"l /ai e;icient, c" atat ' e-i si/-i /ai %ine +i ' e-i ;olosi/ai %ine talent"l entr" a o%-ine re&"ltate re/arca%ile.

Eti" din rorie eerien-' desre cat de i/ortant' este ener#ia +i;ar/ec"l e care %el+"#"l ei il oate slo%o&i. Aea/ 13$ #. Ac"/ a/15$. inainte, n" c'"ta/ toate /i!loacele rin care s' d"c o ia-' echili%rat'.7i&iolo#ia /ea n" /' a!"ta s' o%-in re&"ltate re/arca%ile. eea ce "tea/in'-a, ;ace +i crea era e lan"l al doilea, d"' ceea ce /anca/ +i ceea132134 (utere nemărginităce edea/ la telei&or. Dar intro &i a/ hot'rat c' o%osise/ s' /aitr'iesc a+a, a+a c' a/ ince"t s' st"die& c"/ s' rocede& s' a/ o s'n'tatede ;ier +i at"nci a/ i/itat oa/eni care re"+iser' acest l"cr" c" ei in+i+i.

Do/eni"l n"tri-iei era atat de contradictori" +i der"tant incat n" +tia/c" ce s' ince. A/ citit o carte in care scria s' ;aci asta, asta, +i asta +i ais' tr'ie+ti e+nic. Ma/ ent"&ias/at teri%il an' cand a/ dat de alt'carte, in care scria c' dac' ;aci toate acele l"cr"ri desre care se scria inri/a, ai s' /ori, a+a c' tre%"ie s' ;aci aia, aia, +i aia. Si#"r c' d"' cea/ citito e a treia, a/ constatat c' le contra&icea e celelalte do"'.@oate era" scrise de /edici, c" toate astea, n" c'dea" de acord as"raro%le/elor de %a&'.8" n" c'"ta/ acredit'ri. eea ce roia/ e" era" re&"ltatele. A+a c' a/

#'sit oa/eni care o%-in"ser' re&"ltate c" rori"l lor cor, oa/eni care;re/'ta" de s'n'tate. A/ a;lat ce ;'cea" ei +i a/ ;'c"t +i e" la ;el. A/ad"nat tot ce in'-ase/ intr"n set de an#a!a/ente sa" rinciii entr""&"l rori" +i a/ ini-iat "n ro#ra/ de 05 de &ile de trai s'n'tos. A/alicat &ilnic aceste rinciii +i ast;el a/ sl'%it 1$ # in cea /ai /"lt de35 de &ile. eea ce era /ai i/ortant era c' #'sise/ in s;ar+it "n /od deia-' ;'r' incordare neroas' +i ;'r' diet' ;i' Gre/arca-i ce c"ant ;or/ea&'ri/ele trei litere din c"ant"l Cdiet' Cdie Q a /"ri, in l%.en#le&'H, "n/od care -inea sea/' de ;el"l in care ;"nc-iona cor"l /e".)' oi de&'l"i aici rinciiile d"' care a/ tr'it in "lti/ii cinci ani.

Dar inainte de acest l"cr", s' ' da" "n ee/l" al ;el"l"i in care /ia"trans;or/at ele ;i&iolo#ia. Aea/ neoie de ot ore de so/n. Mai aea/neoie +i de trei ceas"ri de+tet'toare ca s' /' tre&easc' di/inea-a: "n"lcare s' s"ne, alt"l care s' deschid' radio"l +i al treilea ca s' arind' l"/inile.

Ac"/ ot -ine "n se/inar toat' seara, /' ot c"lca la ora "n" sa" do"anoatea +i /' tre&esc d"' cinci sa" +ase ore de so/n, co/let odihnit,&dra'n +i lin de ener#ie. Dac' circ"it"l /e" san#"in ar ;i ;ost ol"at,

134



dac' niel"l ener#iei /ele ar ;i ;ost iciat, a+ ;i incercat s' o%-in /ai/"/dintro ;i&iolo#ie !alnic'. In schi/%, ac"/ ornesc de la o ;i&iolo#ie carei/i er/ite s'/i /o%ili&e& toate caacit'-ile /ele ;i&ice +i /entale.In acest caitol ' oi de&'l"i +ase secrete entr" a aea o ;i&iolo#ie"ternic', de nein;rant. M"lte din cele ce ' oi s"ne se or %ate ca in

ca c" l"cr"ri in care a-i cre&"t dintotdea"na. Altele se or ridica i/otria"nor no-i"ni e care le ae-i ac"/ riitoare la o s'n'tate solid'. Dar aceste +ase rinciii a" ;"nc-ionat sectac"los +i entr" /ine +i entr"oa/eni c" care a/ l"crat, ca +i entr" alte /ii de oa/eni care ractic' o+tiin-' a s'n't'-ii n"/it' i#ien' nat"ral'. A+ rea s' ' #andi-i c" aten-iedac' ar "tea ;olosi +i o"' +i dac' o%icei"rile oastre act"ale de s'n'tates"nt cele /ai e;iciente entr" cor"l ostr". Alica-i aceste +ase rinciiiti/ de 151$ &ile +i !"deca-ile ala%ilitatea in ;"nc-ie de re&"ltatele ecare le o%-ine-i as"ra cor"l"i ostr", +i n" d"' ceea ce oate a-i ;ostin'-a-i s' crede-i. Incerca-i s' in-ele#e-i c"/ ;"nc-ionea&' cor"l ostr",3nergici1 hrana desăvNrşirii 139resecta-il +i ae-i #ri!' de el, iar el a aea, la rand"l l"i, #ri!' de oi.

A-i in'-at c"/ s' ' controla-i creier"l. Ac"/ tre%"ie s' in'-a-i c"/ s'' controla-i cor"l.aide-i s' incee/ c" ri/"l secret al s'n't'-ii de ;ier "terearesira-iei. @e/elia s'n't'-ii este "n circ"it san#"in s'n'tos, siste/"l caretransort' oi#en"l +i s"%stan-ele hr'nitoare sre toate cel"lele cor"l"iostr". Dac' ae-i "n siste/ circ"lator s'n'tos, e-i tr'i o ia-' l"n#' +is'n'toas'. Medi"l il constit"ie circ"it"l san#"in. are este ins' %"ton"l

care controlea&' acest siste/ Resira-ia. 8ste ;el"l in care ' oi#ena-icor"l in intre#i/e, sti/"land"' ast;el roces"l electric al ;iec'reicel"le.S' rii/ /ai indearoae c"/ ;"nc-ionea&' cor"l. Resira-ia n"controlea&' n"/ai oi#enarea cel"lelor. Mai controlea&' +i circ"la-ialichid"l"i li/;atic, care con-ine #lo%"lele al%e c" rol de rotec-ie aor#anis/"l"i. e este siste/"l li/;atic Unii il consider' ca ;iind siste/"lde canali&are al cor"l"i. 7iecare cel"l' din or#anis/ este incon!"rat' deli/;'. Ae-i in or#anis/ de atr" ori /ai /"lt' li/;' decat san#e. Iat'c"/ ;"nc-ionea&' siste/"l li/;atic. San#ele este o/at din ini/' rin

artere c'tre cailarele s"%-iri +i er/ea%ile. San#ele transort' oi#en +is"%stan-e hr'nitoare c'tre cailare, de "nde s"nt aoi di;"&ate in acest;l"id din !"r"l cel"lelor, n"/it li/;'. el"lele, care +ti" eact de ce a"neoie, ia" oi#en"l +i aoi ecret' toine, o arte din acestea trecandinaoi in cailare. Ins' cel"lele /oarte, roteinele din san#e rec"/ +ialte s"%stan-e toice tre%"ie s' ;ie inde'rtate de siste/"l li/;atic. Iar siste/"l li/;atic este "s in ;"nc-i"ne rin resira-ia ro;"nd'.

135





War%"r#, <old%lalt a descoerit c' d"' catea s't'/ani, /"lte dinaceste cel"le a" /"rit, altele +ia" incetinit de&oltarea, iar altele a"ince"t s'+i schi/%e str"ct"ra, c''tand asect de cel"le /ali#ne.elelalte do"' #r"e de cel"le a" ;ost -in"te s"% cloote de sticl' "ndecon-in"t"l de oi#en era /en-in"t constant la concentra-ii din at/os;er'.

D"' 35 de &ile, Dr. <old%latt a in!ectat toate cele trei #r"e de cel"lein trei #r"e searate de +o%olani. D"' do"' s't'/ani, ti/ in carecel"lele a" ;ost readsor%ite in -es"t"rile ani/alelor, n" sa inta/lat ni/icc" #r"ele nor/ale. Dar to-i +o%olanii din #r"a c" cel"le care a" ;ostlisite eriodic de oi#en a" de&oltat -es"t"ri /ali#ne. 8eri/ent"l a;ost reetat d"' "n an. ?es"t"rile /ali#ne a" r'/as /ali#ne, iar cel"lelenor/ale a" r'/as nor/ale.are este concl"&ia ercet'torii a" a!"ns s' cread' c' lisa oi#en"l"iare s' !oace "n rol /a!or in tran;or/area cel"lelor nor/ale in cel"le/ali#ne sa" canceroase. In /od si#"r a;ectea&' calitatea ie-ii cel"lelor.

?ine-i /inte c' niel"l s'n't'-ii oastre este dat de niel"l s'n't'-ii ie-iicel"lelor oastre. Ast;el, oi#enarea din %el+"# a siste/"l"i ostr" ar 'rea s' ;ie rioritatea nr. 1, iar resira-ia e;icient' este in /od cert"nct"l de lecare.Pro%le/a este c' cei /ai /"l-i oa/eni n" +ti" c"/ s' resire. Un"ldin trei a/ericani se i/%oln'e+te de cancer. =a sortii ins', rata estede "n" la +ate la niel"l a/erican"l"i /edi". De ce Aceste st"dii inces' ne o;ere o elica-ie. Sortiii o;er' circ"it"l"i san#"in ele/ent"l s'"cel /ai i/ortant +i /ai ital oi#en"l. > alt' elica-ie este c' sortiii

3nergia1 hrana desăvarşirii 11i+i sti/"lea&' siste/"l i/"nitar s' ;"nc-ione&e la "tere /ai/'sti/"land ast;el /i+carea li/;ei.aide-i s' ' i/'rt'+esc care este cel /ai e;icient /od de a resira cas' ' c"r'-a-i or#anis/"l. Iat' c"/ tre%"ie s' resira-i: "n ti/ insira-i, ti/i -ine-i aer"l +i ( ti/i eira-i. Dac' a-i insirat ( sec"nde, -ine-iaer"l 10 sec"nde +i eira-i 4 sec"nde. De ce tre%"ie s' eira-i de do"'ori /ai /"lt decat insira-i Pentr" c' in ti/"l eira-iei eli/ina-i toinerin siste/"l li/;atic. De ce s' -ine-i aer"l de atr" ori /ai /"lt Pentr"c' a+a "te-i s' ' oi#ena-i san#ele +i s' ' actia-i siste/"l li/;atic.

At"nci cand resira-i, tre%"ie s' incee-i so ;ace-i din ro;"n&i/e, dina%do/en, ca "n asirator care sca' de toine in siste/"l circ"lator.at de ;oa/e i se ;ace d"' sort )re-i s' ' a+e&a-i +i s' /anca-i o;rit"r' /are d"' ce a-i aler#at 0 / Eti/ c' de ;at ni/eni n" ;acea+a. De ce Pentr" c' rin resira-ie s'n'toas', or#anis/"l ostr" o%-inede!a ceea ce ii tre%"ie cel /ai /"lt. Iat' deci care este ri/"l secret al"nei ie-i s'n'toase. >ri-i' +i resira-i adanc de &ece ori, resectand

137







+i ali/entand"le c" s"%stan-ele hr'nitoare de care aea" neoie. Acestecel"le a" "t"t ;i -in"te in ia-' ti/ de 3 de ani, d"' care cei de laInstit"t"l Roce;eller sa" conins c' "tea" s' le -in' in ia-' la nes;ar+it+i a" incheiat eeri/ent"l.e rocent din dieta oastr' il ;or/ea&' ali/entele c" con-in"t ridicat

de a' Dac' ar ;i s' ;ace-i o list' c" tot ce a-i in#erat in "lti/a s't'/an',ce rocent de a' a-i #'si Ar ;i 25 M' indoiesc. Sa" $5 ($ 1$and "n aceast' intre%are la se/inarele /ele, de o%icei constat c'/a!oritatea oa/enilor /'nanc' ali/ente care con-in 1$(5 a'. Ei acestrocent este indisc"ta%il /ai ridicat decat cel al rest"l"i o"la-iei. S' 's"n cea: 1$ este "n rocent sin"ci#a+. Dac' n" /' crede-i, doar "ita-i' e statisticile entr" cancer +i %oli de ini/' +i trece-i in reist'ce ;el de ali/ente reco/and' Acade/ia *a-ional' de +tiin-e s' eita-i,rec"/ +i cantitatea de a' con-in"t' de aceste ali/ente. Dac' ' "ita-i lanat"r', la ani/alele cele /ai /ari +i /ai "ternice, e-i descoeri c'

acestea s"nt ier%iore. <orile, ele;an-i, rinoceri +i toate celelalte /'nanc'doar hran' %o#at' in a'. Ier%iorele tr'iesc /ai /"lt decat carniorele.<andi-i' la "n "lt"r. De ce crede-i c' arat' a+a *" /'nanc' hran'%o#at' in a'. Dac' /anca-i cea deshidratat +i /ort, inchi"i-i' c"/a-i ar'ta. *" #l"/esc decat c" !"/'tate de #"r'. > constr"c-ie oate ;idoar atat de solid' +i ele#ant' e cat s"nt 'r-ile din care este ;'c"t'.

Acela+i l"cr" este ala%il +i entr" or#anis/"l ostr". Dac' re-i s' 'si/-i-i lin de ia-', %"n"l si/- ' dictea&' s' /anca-i ali/ente iiOroasete c" "n con-in"t ridicat de a'. 8ste /ai si/l" decat crede-i.

"/ s' ' asi#"ra-i c' 25 din dieta oastr' este ;or/at' din ali/entec" con-in"t ridicat de a' 7oarte si/l". Ae-i #ri!' ca de ac"/ incolos' /anca-i o salat' la ;iecare /as'. S' ae-i intotdea"na ca #"stare lainde/an' "n ;r"ct in loc de "n %aton de ciocolat'. )' e-i da sea/a catde /"lt contea&' aceasta at"nci cand e-i edea c' or#anis/"l ostr";"nc-ionea&' /ai e;icient l'sand"' s' ' si/-i-i cat se oate de %ine

Al treilea secret al "n"i trai s'n'tos este rincii"l co/%in'rii e;icientea ali/entelor. *" de/"lt, "n /edic, doctor in /edicin', e n"/e SteenS/ith, +ia s'r%'torit cea dea o s"ta aniersare. and a ;ost intre%at c"/de a re"+it s' tr'iasc' atat de /"lt, a r's"ns: CAi #ri!' de sto/ac"l t'"

ri/ii $5 de ani +i el a aea #ri!' de tine "r/'torii $5. *" sa" s"sreodat' or%e /ai ade'rate.1 (utere nemărginită*"/ero+i saan-i re/arca%ili a" st"diat co/%inarea ali/entelor. Dr.er%ert Shcllon este cel /ai c"nosc"t in acest do/eni". Eti-i ins' cine a;ost ri/"l saant care are st"dii aste in acest do/eni" A ;ost Dr. IanPalo, o/"l deenit cele%r" rin st"di"l s'" de aan#ard' desre sti/"lO

140





s' ' s"n /'car ce "te-i ;ace in aceast' sit"a-ie. Ae-i #ri!' s' n"/anca-i car%ohidra-i c" a/idon +i roteine la aceea+i /as'. *" /ai /anca-i3nergia1 hrana desăvNrşirii 1$carnea c" carto;i. Dac' ins' crede-i c' n" "te-i tr'i ;'r' a/ando"', /anca-i"na la ran& +i alta seara. *" este rea #re" s' ;ace-i a+a, n" P"te-i s'

/er#e-i la cel /ai select resta"rant din l"/e +i s' s"ne-i: ,,A+ rea;rit"ra ;'r' carto;i, dar c" o salat' /ar' +i ni+te le#"/e ;ierte in a%"r.*" este ast;el nici o ro%le/': roteinele /er# c" salat' +i le#"/e entr"c' s"nt ali/ente c" con-in"t ridicat de a'. P"te-i co/anda +i carto;ii, dar ;'r' carne, c" o salat' "ria+' +i c" le#"/e ;ierte in a%"r. rede-i c'leca-i de la o ase/enea /as' ;'r' s' ' s't"ra-i *icidec"/.)' sc"la-i o%osi-i di/inea-a, chiar +i d"' 0, 2 sa" 4 ore de so/n Eti-ic"/a de ce Pentr" c' at"nci cand dor/i-i, or#anis/"l l"crea&' estero#ra/ ca s' di#ere co/%ina-iile inco/ati%ilede ali/ente e care ilea-i "s in sto/ac. ei /ai /"l-i oa/eni cons"/' entr" di#estie /ai

/"lt' ener#ie neroas' decat e orice altcea. At"nci cand ali/enteles"nt co/%inate necores"n&'tor in tract"l di#esti, ti/"l necesar di#estieieste de 4, 15, 1( sa" 1 ore, cateodat' chiar /ai /"lt. At"nci candali/entele s"nt co/%inate corect, or#anis/"l este caa%il s'+i ;ac' datoriae;icient, iar di#estia d"rea&' in /edie 3 ore, ast;el incat n" tre%"ie s'' risii-i ener#ia e di#estie. S"%iect"l co/%in'rii ali/entelor estetratat ecelent +i e lar# de Dr. er%ert Shellon in cartea sa #ombinareaalimentelor simplificată. De ase/enea, ;o+tii /ei arteneri, are +iMariln Dia/ond, a" scris o carte ecelent' care se n"/e+te (regătit

pentru viaţă. artea este lin' de re-ele #ro&ae de ali/ente co/%inate.Pentr" in;or/a-ii i/ediate, cons"lta-i sche/a de co/%inare a ali/entelor +i resecta-i "r +i si/l" aceste rinciii cand /anca-i.aide-i s' trece/ la cel deal atr"lea secret, le#ea cons"/"l"i controlat.)' lace s' /anca-i Ei /ie. )re-i s' in'-a-i c"/ "te-i /anca/"lt )' s"n e": /anca-i "-in. In ;el"l acesta e-i tr'i dest"l de /"ltca s' "te-i /anca /"lt.*en"/'rate st"dii /edicale a" ar'tat "n"l d"' alt"l acela+i l"cr". el/ai si#"r /od de a l"n#i ia-a "n"i ani/al este s'i da-i s' /'nance /ai"-in. Dr. lie Mca a cond"s "n st"di" cele%r" la ornell Uniersit.

In eeri/ent"l s'" a ;olosit +o%olani de la%orator c'rora lea /ic+oratra-ia de hran' la !"/'tate. Acest l"cr" lea d"%lat d"rata de ia-'. Dr.8dard J. Masaro de la Uniersitatea din @eas a contin"at st"di"lrecedent c" "n"l +i /ai interesant. Masaro a ;olosit trei #r"e de+o%olani: celor din ri/a #r"' li sa dat hran' la discre-ieN celor din ado"a #r"' li sa red"s ra-ia la 05, iar celor din a treia li sa dat hran'la discre-ie, dar con-in"t"l de roteine al acesteia a ;ost red"s la

142



!"/'tate. )re-i s' +ti-i ce sa inta/lat D"' 415 &ile, doar 13 dinri/a #r"' /ai era" in ia-'. Din a do"a #r"', a celor c" red"cereahranei la 05, 92H /ai era" in ia-'. Din a treia #r"' "nde hrana a ;ostla discre-ie, dar cons"/"l de roteine a ;ost red"s la !"/'tate, doar $5/ai era" ii.

8ist' oare re"n /esa! aici Dr. Ra Wal;ord, "n cele%r" cercet'tor U=A, tr'#ea "r/'toarea concl"&ie: CS"%n"tri-ia este an' in re&ent

14 (utere nemărginităsin#"ra /etod' desre care +ti/ c' intar&ie constant roces"l de i/%'tranire+i i/in#e la /ai/"/ d"rata de ia-' a ani/alelor c" san#ecald. Aceste st"dii s"nt, ;'r' indoial', alica%ile +i ;iin-elor "/ane entr"c' sa" eri;icat la toate seciile st"diate an' in re&ent. Aceste st"diia" ar'tat c' de#radarea ;i&iolo#ic', incl"si de#radarea ;ireasc' a

siste/"l"i i/"nitar, a ;ost i&i%il intar&iat' rin restric-ii ali/entare. A+adar /esa!"l este si/l" +i li/ede: /anca-i /ai "-in, e-i tr'i /ai/"lt. Ei e" s"nt ca oi. I/i lace s' /'nanc. Poate ;i o ;or/' dedistrac-ie. Dar ae-i #ri!' s' n" ' o/oare distrac-ia. Dac' re-i s' /anca-i/"lt, "te-i so ;ace-i. Dar ae-i #ri!' s' ;ie ali/ente c" con-in"t ridicatde a'. P"te-i s' /anca-i /"lt /ai /"lt' salat' decat ;rit"r' +i s'r'/ane-i s'n'tos +i lin de ia-'.

Al cincilea secret al ro#ra/"l"i de ia-' s'n'toas' este rincii"lcons"/"l"i e;ecti de ;r"cte. 7r"ctele constit"ie hrana er;ect'. Pentr"

di#erarea lor este neoie de cea /ai /ic' cantitate de ener#ie, o;erind inschi/% r'slata cea /ai /are. Sin#"ra hran' de care are neoie creier"leste #l"co&a. 7r"ctele consta" in ri/"l rand din ;r"cto&' Gcare oate ;itrans;or/at' c" "+"rin-' in #l"co&'H, +i cel /ai adesea con-in 959$a'. Aceasta insea/n' c' ot c"r'-a +i hr'ni in acela+i ti/.Sin#"ra ro%le/' c" ;r"ctele este c' cei /ai /"l-i oa/eni n" +ti" c"/s' le /'nance entr" ca or#anis/"l s' ;oloseasc' e;icient s"%stan-ele lor hr'nitoare. Intotdea"na tre%"ie s' /anca-i ;r"ctele e sto/ac"l #ol. De ceIn ri/"l rand entr" c' ;r"ctele n" s"nt di#erate in sto/ac, ci in intestin"ls"%-ire. 7r"ctele trec rin sto/ac in catea /in"te +i a!"n# in intestine,

"nde i+i eli%erea&' &ahar"rile. Dar dac' in sto/ac se a;l' de!a carne sa"carto;i ori a/idon, ;r"ctele r'/an rinse acolo ca intro cacan' +i inces' ;er/ente&e. A-i /ancat reodat' ;r"cte ca desert d"' o /as' coioas'+i i s a inta/lat s' re#"r#ita-i i&"l nel'c"t tot rest"l serii A ;ost dinricin' c' n" lea-i /ancat cand tre%"ia. 7r"ctele se /'nanc' totdea"na esto/ac"l #ol. el /ai %ine este s' /anca-i ;r"cte s"% ;or/' de s"c roas'tstors. *" este %ine s' %e-i s"c dintro c"tie de al"/ini" sa" dintro sticl'.

143



De ce In c"rs"l roces"l"i de i/%"teliere, de cele /ai /"lte ori, s"c"l a;ost inc'l&it, iar str"ct"ra l"i a deenii acid'. )re-i s' ;ace-i cea /ai aloroas'achi&i-ie "/'ra-i' "n storc'tor de ;r"cte Ae-i /a+in' )inde-i /a+ina+i c"/'ra-i "n storc'tor de ;r"cte. " storc'tor"l e-i a!"n#e /"lt /aidearte. "/'ra-i "n storc'tor chiar ac"/ P"te-i in#era s"c ca e ;r"ct"l

in sine, e sto/ac"l #ol. Iar s"c"l este di#erat atat de reede incat "te-i/anca aoi doar d"' 1$(5 de /in"te.D"' ce a-i /ancat o /as' co/%inat' corect, tre%"ie s' a+teta-i cel "-in 3ore +i !"/'tatean' s' /anca-i orice altcea. De ase/enea, este i/ortant s' +ti-i c' dac'%e-i lichide inti/"l /eselor, acestea dil"ea&' s"c"rile #astrice +i incetinesc roces"l dedi#estie. 8stela ;el de i/ortant +i cand /anca-i. 8ste cel /ai %ine s' n" /anca-i i/ediatinainte s'

/er#e-i la c"lcare. Un o%icei ecelent e care este %ine s'1 adota-i este s'n" /anca-ialtcea decat ;r"cte d"' ora 9.55 seara.3nergia1 hrana desăvarşirii 19Ei e" n" or%esc ac"/ doar ca s' /' a;l" in trea%'. Dr. Willia/astillo, cond"c'tor"l cele%r"l"i st"di" as"ra ini/ii, din 7ra/in#ton,Massach"setts, a a;ir/at c' ;r"ctele s"nt cel /ai %"n ali/ent e caretre%"ie s'l /anca-i entr" a ' rote!a de %oli de ini/'. 8l a s"s c';r"ctele con-in ;laonoi&i care i/iedic' in#ro+area san#el"i +i %locarea

arterelor. Aceste s"%stan-e /ai ;orti;ic' +i cailarele, iar cailarele ;ra#ile;aori&ea&' adesea he/ora#iile interne +i atac"rile de cord.*" de/"lt a/ stat de or%' c" "n /aratonist, la "n"l din se/inarelede s'n'tate e care le -in. 8ra "n ti dest"l de scetic de ;el"l l"i, dar a;ost de acord s' ;oloseasc' ;r"cte in dieta sa. Eti-i ce sa inta/lat @i/"lnecesar entr" arc"r#erea distan-ei de /araton ia sc'&"t c" 9,$ /in"te,+ia red"s la !"/'tate ti/"l de reenire d"' /araton, +i sa +i cali;icatentr" Maraton"l din Boston entr" ri/a oar' in ia-a sa.Iat' ac"/ "n "lti/ a/'n"nt e care a+ rea s'l -ine-i /inte in le#'t"r'c" ;r"ctele. " ce tre%"ie s' incee-i &i"a e tre%"ie s' /anca-i la /ic"l

de!"n rede-i c' e o idee str'l"cit' s' s'ri-i din at +i s' ' in;"nda-ior#anis/"l c" "n /ald'r de /ancare entr" care s' ' tre%"iasc' o &iintrea#' ca s' o di#era-i Si#"r c' n".eea ce ' tre%"ie este cea "+or de di#erat, care s' ' ;"rni&e&e ;r"cto&'e care or#anis/"l ostr" so oat' ;olosi i/ediat +i care s' a!"te +i lac"r'-area l"i. and ' tre&i-i din so/n +i aoi e tot arc"rs"l &ilei, atatcat se oate, n" /anca-i altcea decat ;r"cte roasete sa" %e-i s"c de

144







%iliari, ne/aior%ind de s";erin-a e care o rooac' rinichilor. =a %olnaiide le"ce/ie se constat' de o%icei concentra-ii /ari de acid "ric in san#e. >%"cat' otriit' de carne con-ine 5,952( #ra/e de acid "ric. >r#anis/"lostr" oate eli/ina aroi/ati 5,$14 #ra/e de acid "ric e &i. In l"s,+ti-i ce an"/e d' #"st c'rnii Acid"l "ric de la ani/al"l /ort ac"/ +i din

care oi /anca-i. Dac' ' indoi-i de acest l"cr", incerca-i s' /anca-i carnet'iat' c"+er, inainte s' ;ie condi/entat'. Pe /'s"r' ce este sc"rs san#ele,esteeli/inat in /are /'s"r' +i acid"l "ric. arnea ;'r' acid "ric nare nici "n#"st. " a+a cea re-i s' ' inc'rca-i or#anis/"l " acid"l care in /odnor/al este eli/inat in "rina "n"i ani/alMai /"lt decat atat, carnea con-ine din lin %acterii de "tre;ac-ie.Dac' ' intre%a-i c"/a ce s"nt %acteriile de "tre;ac-ie, ele s"nt #er/enidin colon. D"' c"/ elica Dr. Ja Milton o;;/an in cartea sa, 5erigalipsă din curriculum medical care este chimia alimentară in relaţia ei cu

chimia organismului, a#ina 13$: CAt"nci cand ani/al"l este i", roces"los/otic din colon i/iedic' %acteriile de "tre;ac-ie s' 'tr"nd' inor#anis/"l ani/al"l"i. and ani/al"l /oare, roces"l os/otic disare+i %acteriile de "tre;ac-ie /i#rea&' rin ere-ii colon"l"i in carne. Acesteain/oaie carnea. A-i o%serat c' se las' carnea la ;e&andat. eea ce o;e&andea&' sa" o in/oaie s"nt %acteriile de "tre;ac-ie.Iat' ce s"n al-i eer-i desre %acteriile din carne: CBacteriile dincarne s"nt identice c" cele din %'le#ar +i s"nt /ai n"/eroase in an"/ite;el"ri de carne decat in %'le#ar"l roas't. @oate ;el"rile de carne se

in;ectea&' c" #er/eni din %'le#ar in ti/"l t'ierii +i n"/'r"l lor cre+tec" cat carnea este 'strat' /ai /"lt' re/e.A.W.*elson, %acteriolo# la Sanatori"l +i Sital"l din Battle ree, dinl"crarea scris' deDr.J..Kello#, citit' la onen-ia *a-ional' a "ltiatorilor de *"ci,Jacsonille, 7lorida,1935, +i "%licat' in Ann"al Proceedin#s, citat' de Ja Milton o;;/an, /edicde n"tri-ie,Doctor in Medicin', in he &issing Eink in the &edical #urriculum hich is;ood

#hemistr! in $ts 2elationship to "od! #hemistr!, a#.13, nota de s"%solnr.$. a#.11,"%licat' de Pro;essional Press P"%lishin# o/an, 1311$ "n&a ill@errace, )alleenter, A 9(45(.1$( (utere nemărginită

Asta este ceea ce re-i s' /anca-i

147









Cr'ceal'. A-i creat o Cr'ceal' rin ani de roaste o%icei"ri ali/entare.Sar "tea ca or#anis/"l ostr" s' ai%' ac"/ ener#ia necesar' or#anelor oastre de eli/inare ca s' scae de rod"+ii re&id"ali deo&ita-i /ai inaintein -es"t"ri +i in san#e. P"-ini dintre oi sar "tea s' eli/ine dest"l'otra' din -es"t"ri in san#e entr" a se ale#e c" ni+te d"reri de ca. )e-i

l"a 8cedrin *" Unde re-i s' ;ie otraa, in'"ntr" sa" in a;araor#anis/"l"i ostr" Unde re-i s' r'/an' acel /"c"s in eces, in %atist'sa" in l'/ani 8ste "n re- /ic e care il l'ti-i ca s' ' c"r'-a-i d"'ani de o%icei"ri roaste. ei /ai /"l-i ins' n" or reac-iona ne#ati latoate acestea, ci or aea "n senti/ent de %"n'stare +i ener#ie.3nergia1 hrănii desăvNrşirii 1$$8ste li/ede c' n" ae/ loc dest"l in aceast' carte ca s' disc"t'/desre diet', /"lte s"%iecte Grec"/ #r'si/i +i "lei"ri, &ah'r, -i#'ri +ialteleH a" ;ost l'sate deoarte. A+a c' ser c' acest caitol ' a i/"lsionas' intrerinde-i o cercetare e cont rori" as"ra s'n't'-ii. Dac' re-i

/ai /"lte in;or/a-ii in le#'t"r' c" "nct"l /e" de edere, "te-i scrie laRo%%ins Research Instit"te in Del Mar, ali;ornia, cerand o list' de osi%ile/ateriale care s' in' in sri!in"l ostr" Gin;or/a-ii sa" re-eteH. Sa" "te-il"a le#'t"ra c" A/erican *at"ral #iene Societ G4134$$0052H, alec'rei "ncte de edere le i/'rt'+esc +i le sri!in.?ine-i /inte, calitatea ;i&iolo#iei noastre ne a;ectea&' erce-iile +ico/orta/ent"l. Ti de &i ede/ tot /ai /"lte doe&i c' dieta a/erican' de#"st'ri, ;ast ;ood, aditii +i chi/icale deter/in' Ccat"rarea re&id""rilor inor#anis/ +i acestea stric' echili%r"l oi#en'rii +i al ener#iei contri%"ind la

toate, de la cancer an' la cri/'. Un"l dintre cele /ai oriilante l"cr"ri ecare lea/ citit reodat' a ;ost dieta "n"i delincent !"enil inr'it, relatat' de Aleander Scha"ss in cartea sa Dietă, crimă şi delincvenţă.=a /ic"l de!"n, "+ti"l /anca $ ce+ti c" cereale S"#ar S/acs c" o

!"/'tate de lin#"ri-' s"li/entar' de &ah'r, o #o#oa+' #la&"rat' +i do"'ahare c" late. Mai ron-'ia o acadea de le/n d"lce de reo 35 c/ +i inc'3 %e-i+oare de 15 c/ de beef jerk!. Aoi, la ran&, /anca doi ha/%"r#eri,carto;i r'!i-i, inc' o acadea de le/n d"lce, o or-ie /ic' de ;asole erde+i "-in' salat' sa" deloc. a #"stare, aine al%' +i cacao c" late inaintede cin'. Aoi /anca "n sandich de aine al%' c" "nt de arahide +i !ele",

o s"' de ro+ii +i "n ahar /are de KoolAid ind"lcit. Mai tar&i", "n %olc" in#he-at', "n %aton de Marathon +i "n 'h'rel c" a'.at &ah'r crede-i tot"+i c' oate s"orta "n or#anis/ e rocent dinceea ce /anca el era hran' c" con-in"t ridicat de a' 8ra" ali/enteleco/%inate corect > societate care i+i cre+te tineret"l e" o ase/enea diet'chiar ;oarte "-in ase/'n'toare c" aceasta, ca"t' %"cl"c. rede-i c' acesteCali/ente ia" a;ectat ;i&iolo#ia +i, ca "r/are, starea +i co/orta/ent"l

151



Mai e or%' Iat' c"/ a co/letat acest tan'r de 1 ani "n chestionar c"/ani;est'ri co/orta/entale s"% in;l"en-a ali/enta-iei: CD"' ce ador/,/' tre&esc +i n" /ai ot ador/i la loc. A/ d"reri de ca, ielea /'/'nanc' +i a/ sen&a-ia c' i/i /i+"n' cea e ea, /' s"'r' sto/ac"l +iintestinele, ;ac an't'i ;oarte "+or, a/ co+/ar"ri sa" ise& "rat, /' ia c"

le+in, c" a/e-eli, a/ transira-ii reci sa" i/i e r'", /' a"c' ;oa/ea +isi/t c' le+in dac' n" /'nanc des. Mere" "it cate cea, "n &ah'r e tot ce/'nanc +i in tot ce %ea", na/ asta/'r deloc, n" ot l"cra in tensi"ne,ia" #re" hot'rari, /' si/t deri/at, /ere" /' in#ri!ore& dintr"n /otisa" alt"l. S"nt der"tat. M' intriste& sa" /' a/'r'sc din ni/ic. 7ac din-an-ar ar/'sar +i i/i ies "+or din ;ire. M' a"c' ;rica. M' si/t ;oarteneros. S"nt "+or i/resiona%il. Plan# ;'r' re"n /oti an"/e.)' /ira-i c', dintro ase/enea stare acest tan'r a de&oltat "nco/orta/ent de delincent Din ;ericire, el +i /"l-i al-ii ca el i+i schi/%'1$0 (utere nemărginită

radical co/orta/ent"l, n" entr" c' ar is'+i c" ani #rei de inchisoare,ci entr" c' rin diet' lea ;ost schi/%at' o s"rs' i/ortant' aco/orta/ent"l"i lor, starea %iochi/ic'. o/orta/ent"l cri/inal n"este doar Cin /inte. )aria%ilele %iochi/ice in;l"en-ea&' starea +i decico/orta/ent"l. In 19$(, Ja/es Si//ons, Decan"l 7ac"lt'-ii de S'n'tateP"%lic' de la arard declara: CA a'r"t o neoie secial' de a%ordareno"' a inesti#'rii %olilor sihice ... *" ar ;i oare osi%il ca ast'&i, in locs' irosi/ atata ti/, ener#ie +i %ani in incercarea de a ;ace c"rat inha&na"a /in-ii, s' incerc'/ /ai %ine s' descoeri/ +i s' inde'rt'/

ca"&ele %iolo#ice seci;ice %olilor sihicePoate c' dieta oastr' n" a ;ace din oi "n cri/inal, dar de ce s' n"' crea-i "n stil de ia-' care s' ' sri!ine e delin ca s' ;i-i in ;i&iolo#iaoastr' cea /ai rod"cti', in cea /ai /are arte a ti/"l"iDe /"l-i ani de &ile, e" /' %"c"r de "n stil de ia-' ;erit de %oli. Ins';ratele /e" /ai /ic era /ere" o%osit +i %oln'icios, in aceea+i erioad'de ti/. A/ or%it c" el in nen"/'rate rand"ri desre ro%le/a aceasta+i, '&and c"/ /i se schi/%ase s'n'tatea in "lti/ii 2 ani, sa ar'tatdis"s s' ;ac' o schi/%are. Dar roocarea ineita%il' a a'r"t at"ncicand a incercat s'+i schi/%e o%icei"rile c"linare. >%i+n"ia s' i se ;ac'

o;t' de ni+te ali/ente care nici /'car n"i ;'cea" c" ochi"l.Sta-i "-in +i ' #andi-i. "/ a!"n#e-i s' ' ;ie o;t' de cea aide-i/ai intai s' ne d'/ sea/a c' n" ni se ;ace "r +i si/l" o;t', o;ta ocrea-i sin#"ri rin ;el"l in care ' rere&enta-i l"cr"rile o"' in+i'. Si#"r este c' de o%icei o ;ace/ incon+tient. a s' ' ad"ce-i in starea de a si/-io dorin-' "ternic' s' /anca-i "n an"/e ali/ent, tre%"ie s' crea-i "nan"/e t i de rere&entare interioar'. ?ine-i /inte, ni/ic n" este

152







o;er e" este la inde/ana oastr' *" este neoie decat de "-in' discilin' n" rea /"lt', entr" c' o dat' ce ' r"e-i de echile n'ra"ri, n" 'e-i /ai intoarce la ele. )e-i ri/i o r'slat' ins"tit' entr" ;iecare e;ortdiscilinat. A+adar, dac' ' lace ceea ce ede-i, da-ii dr"/"l Incee-ide a&i +i ' e-i schi/%a ia-a entr" totdea"na.

Ei ac"/, c' +ti-i c"/ s' intra-i in starea cea /ai roice entr" ao%-ine re&"ltate, haide-i s' descoeri/ ...Sec-i"nea IIFORMULA MARELUI SUCCES..X Y t1..aitol"l 6IDe&an#a!area li/it'rii: cean"/e dori-i

60u e'istă decat un succes - să fii in stare să-ţi petreci viaţa aşacum cre%i de cuviinţă.

#hristopher &orle! In ri/a sec-i"ne a acestei c'r-i a/ i/'rt'+it care cred e" c' s"ntinstr"/entele "terii s"re/e. Ae-i ac"/ tehnicile +i "terea de c"noa+terecare ' er/it s' descoeri-i c"/ re"+esc oa/enii s' o%-in' re&"ltate +ic"/ s' le i/ita-i ac-i"nile entr" a aea reali&'ri ase/'n'toare. A-i in'-atc"/ s' ' diri!a-i /intea +i s' ' a!"ta-i coi"l. Eti-i ac"/ c"/ s' re"+i-i inorice re-i +i c"/ s'i a!"ta-i e al-ii s' o%-in' ceea ce or.De aici se ridic' o /are intre%are: e an"/e dori-i e i+i doresc ceicare -in la oi +i le as' de oi ea dea do"a arte a acestei c'r-i "ne

aceste intre%'ri, ;ace aceste deose%iri +i #'se+te aceste c'i ast;el incat s'' "te-i ;olosi caacit'-ile in ;el"l cel /ai ele#ant, e;icient +i direct c""tin-'. Eti-i de!a c"/ s' ;ace-i s' ;i-i "n ecelent -inta+. Mai r'/ane s'#'si-i -inta otriit'.Instr"/entele "ternice n" s"nt de rea /are ;olos dac' n" +tii eactla ce s' le ;olose+ti. Po-i s' #'se+ti cea /ai %"n' dr"!%' care sa inentatreodat' +i s' r't'ce+ti c" ea rin 'd"re. e s' ;aci c" ea Dac' +tii cecoaci rei s' tai +i de ce, at"nci sit"a-ia este s"% control"l t'". Dac' n",at"nci ai o "nealt' ;a%"loas', dar care n" -ie de nici "n ;olos.

A/ in'-at /ai inainte c' a+a c"/ tr'ie+ti, tot a+a +i co/"nici. In aceast'

sec-i"ne o/ or%i desre +le;"irea tehnicilor de co/"nicare, ceea ce 'a er/ite s' ' ;olosi-i calit'-ile in /od"l cel /ai e;icient entr" osit"a-ie dat'. 8ste i/ortant s'-i o-i constr"i o strate#ie ca s' +tii recis"nde rei s' a!"n#i +i s' +tii ce an"/e i-i tre%"ie ca s' a!"n#i acolo.Inainte s' /er#e/ /ai dearte, haide-i s' recait"l'/ ce a/ in'-atan' ac"/. ="cr"l cel /ai i/ortant este c' ac"/ +tii c' n" eist' li/iteentr" ceea ce o-i ;ace. Secret"l t'" este "terea de a "r/a "n ee/l".

155



105De%angajarea limitării1 ce anume doriţi? 101Des'ar+irea oate ;i coiat'. Dac' al-i oa/eni ot ;ace cea an"/e, totce tre%"ie s' ;aci t" este s' iei /odel recis de la ei +i s' ;aci eact acela+il"cr", ;ie c' este or%a de /ers e ;oc, de ca+ti#at "n /ilion de dolari,

ori de creat o rela-ie er;ect'. "/ iei /odel Mai intai tre%"ie s'-i daisea/a c' toate re&"ltatele s"nt o%-in"te in "r/a "n"i an"/e set de ac-i"ni.>rice e;ect are ca"&a l"i. Dac' rerod"ci eact ac-i"nile c"ia atatinterioare cat +i eterioare at"nci o-i o%-ine +i t" acela+i re&"ltat ;inal.Porne+ti rin a i/ita ac-i"nile /entale ale c"ia, inceand c" siste/"l l"ide conin#eri, aoi treci la sintaa l"i /ental', ca in cele din "r/' s'icoie&i eact ;i&iolo#ia. 7'le e toate e;icient +i ele#ant +i ast;el o-ireali&a aroae orice.

Ai in'-at c' s"cces"l sa" e+ec"l incee ;iecare c" conin#ere. Dac'e+ti conins c' o-i ;ace cea an"/e sa" c' n" o-i, ai dretate in a/%ele

ca&"ri. hiar dac' ai riceerile +i res"rsele s' ;aci cea, o dat' ce -iai"s in ca c' n" o-i, i-i inchi&i toate c'ile ne"rolo#ice care ;ac osi%ilacel l"cr". Dac' i-i s"i c' o-i ;ace cea, at"nci deschi&i dr"/"rile ecare er/i-i res"rselor s' te a!"te la reali&area acel"i l"cr".

Ai in'-at care este 7or/"la S"cces"l"i S"re/: s' +tii ce rei s' o%-ii,s'-i de&ol-i ac"itatea sen&orial' ca s' +tii ce ;aci, s'-i de&ol-i ;lei%ilitateain a-i schi/%a co/orta/ent"l an' cand a;li ce an"/e /er#e +i at"ncii-i ei c"le#e roadele. Dar dac' n" le o%-ii, insea/n' c' ai e+"at Binein-elesc' n". Intoc/ai ca ti/onier"l care i+i #hidea&' naa, tre%"ie s'-i schi/%i

doar co/orta/ent"l an' cand ei o%-ine ceea ce "r/'re+ti. Ai a;lat ce insea/n' "terea de a ;i intro stare rod"cti', +i ai in'-atc"/ s'-i adate&i ;i&iolo#ia +i rere&ent'rile interioare ca s' te sereasc',s'-i er/it' +i s'-i dea i/%old"l s' reali&e&i ceea ce "r/'re+ti. Etii c'dac' te an#a!e&i e calea s"cces"l"i, il ei reali&a.

6<amenii nu sunt leneşi. )u doar nişte ţeluri incapabile adică nişteţeluri care nu ii insufleţesc.7 - )nthon! 2obbins@re%"ie s' /ai ada"# "n l"cr" i/ortant: roces"l acesta are "ndina/is/ incredi%il. " cat i-i de&ol-i /ai /"lt res"rsele, c" atat ei

aea /ai /"lt' "tereN c" cat te si/-i /ai "ternic, c" atat ei #'si /ai"+or calea sre res"rse /ai /ari +i st'ri /ai "ternice.8ist' "n st"di" ;ascinant al c'r"i s"%iect este ceea ce se chea/'Csindro/"l celei dea 155a /ai/"-e. In cartea sa Eife-ide G)re/eaie-iiH, a'r"t' in 1929, %iolo#"l =all Watson oestea ce i se inta/laseintro colonie de /ai/"-e de e o ins"l' de lan#' Jaonia, d"' ce li saad"s de /ancare "n soi de carto;i d"lci roas't recolta-i, acoeri-i c"

156



nisi "n ali/ent no" entr" ele. De re/e ce hrana e care o ri/iser'an' at"nci n" necesita nici "n ;el de rearare, /ai/"-ele sa" ar'tatre;ractare la ederea carto;ilor /"rdari. Dar "na dintre /ai/"-e a re&olat10( (utere nemărginităro%le/a s'land carto;ii intr"n ara" +i in'-and"+i /a/a +i rietenii

de !oac' s' ;ac' la ;el. Aoi sa inta/lat cea de/n de l"at in sea/'. >dat' ce "n an"/it n"/'r de /ai/"-e ca/ o s"t' dintre ele a adotatacest siste/, +i alte /ai/"-e care n" aea" nici o le#'t"r' c" acestea,chiar /ai/"-e care tr'ia" e alte ins"le, a" ince"t s' ;ac' acela+i l"cr".*" eista nici o cale de contact ;i&ic intre ri/ele /ai/"-e +i toatecelelalte. " toate astea, co/orta/ent"l sa r'sandit.Ei acesta n" este "n ca& i&olat. 8ist' n"/eroase ca&"ri cand indii&icare n" a" c"/ s' intre in le#'t"r' "nii c" al-ii ac-ionea&' arc' la "nison.Un"i ;i&ician ii ine o idee +i si/"ltan al-i trei ;i&icieni din alte 'r-i a"aceea+i idee. "/ se oate oare a+a cea *i/eni n" +tie c" reci&ie, ins'

n"/ero+i saan-i de ;r"nte +i cercet'tori e ro%le/e de siste/ neros,c"/ s"nt ;i&ician"l Daid Boh/ +i %iolo#"l R"ert Sheldrae, cred c'eist' o con+tiin-' colecti' din care ne tra#e/ c" to-ii sea +i c' at"ncicand ne alinie/ rin conin#eri, concentrare +i ;i&iolo#ie oti/', #'si/o cale s' ne c";"nd'/ "n ic in aceast' con+tiin-' colecti'.or"rile noastre, /in-ile noastre +i st'rile noastre s"nt rec"/ "ndiaa&on in ar/onie c" acel niel s"erior al eisten-ei. A+adar, c" cate+ti /ai %ine ar/oni&at, c" cat e+ti /ai %ine aliniat, c" atat o-i etra#e/ai /"lt din aceast' %o#at' s"rs' de c"noa+tere +i si/-ire. A+a c"/ se

;iltrea&' sre noi in;or/a-iile din s"%con+tient"l nostr", tot ast;el sein;iltrea&' sre noi ecl"si din a;ara noastr' dac' s"nte/ intro stares";icient de rod"cti' ca s' le rece-ion'/.> arte esen-ial' a acest"i roces este s' +tii ceea ce rei. S"%con+tient"lrel"crea&' in /od constant in;or/a-ii, ast;el incat s' ne indrete introan"/it' direc-ie. hiar +i la niel"l s"%con+tient"l"i, /intea de;or/ea&',+ter#e +i #enerali&ea&'. A+adar, inainte ca /intea s' oat' l"cra e;icient,tre%"ie s' ne de&olt'/ erceerea re&"ltat"l"i e care ne a+tet'/ s'lo%-ine/. Maell Malt& n"/e+te acest roces Csihoci%ernetic', in%inec"nosc"ta sa carte c" acela+i titl". At"nci cand /intea are o -int' de;init',

ea oate ;ocali&a +i direc-iona +i re;ocali&a +i redirec-iona an' cand i+i#'se+te -inta e care inten-ionea&' so atin#'. Dac' n" are o -int' de;init',ener#ia ei se risie+te. 8ste rec"/ ersoana aceea c" cea /ai /are dr"!%'din l"/e, dar care n" are nici cea /ai a#' idee ce ca"t' in 'd"re.Deose%irea dintre caacit'-ile oa/enilor de a+i ;olosi din lin res"rseleersonale este a;ectat' direct de -el"rile lor. Acest "nct de edere estede/onstrat clar de "n st"di" intrerins e a%solen-ii ro/o-iei 19$3 de

157



la Uniersitatea Lale. A%solen-ii a" ;ost intre%a-i dac' aea" "n set clar.seci;ic de -el"ri scrise +i "n lan entr" reali&area acelor -el"ri. Doar 3 dintre ei aea" aceste -el"ri scrise. D"' (5 de ani, in 1923, cercet'toriiR"crt Sheldrae, %iolo# care a l"crat in cercetare la arard +i +ia o%-in"tdoctorat"l la

a/%rid#e, +ia "%licat ideile in ) 0e4 cience of Eife. Daid Boh/, ;i&ician,estec"nosc"t /ai ales entr" cercetarea sa as"ra aradi#/elor holo#ra;ice. )e&icartea l"i,holeness and the $mplicate <rder.De%angajarea limitării1 ce anume doriţi? 103a" interieat din no" e acei care /ai era" in ia-' dintre a%solen-ii din19$3. A" descoerit c' cei 3 care a"seser' -el"ri scrise o d"cea" /ai%ine din "nct de edere ;inanciar decat ceilal-i 92 la "n loc. Si#"r c'acest st"di" constat' doar de&oltarea ;inanciar' a acestor oa/eni. Dar

ini-iatorii st"di"l"i a" descoerit c' +i alte ro%le/e /ai "-in /'s"ra%ile,ori /ai s"%iectie, rec"/ ;ericirea +i %"c"ria, 'rea" s' ;ie s"erioarela cei din rocent"l de 3 c" -el"rile scrise. Aceasta este "terea sta%ilirii-el"rilor.In acest caitol e-i in'-a c"/ s' ' ;or/"la-i -el"rile, is"rile +idorin-ele, c"/ s' ' sta%ili-i eact in /inte ceea ce dori-i +i c"/ s'o%-ine-i ceea ce dori-i. A-i incercat reodat' s' asa/%la-i "n "&&le ;'r's' ;i '&"t reodat' desen"l e care il rere&int' @ot a+a se inta/l' +iat"nci cand incerca-i s' ' ad"na-i ia-a ;'r' s' +ti-i ce re-i s' o%-ine-i.

At"nci cand +ti-i ce "r/'ri-i, ii trans/ite-i creier"l"i o i/a#ine clar' ati"l"i de in;or/a-ii ri/ite de siste/"l neros care a" o rioritate /ai/are. Ii da-i /esa!ele clare de care are neoie ca s' ;ie e;icient.

6#a să fii invingător trebuie mai intai să incepi. 7 )nonim8ist' oa/eni n" se oate s' n" +ti-i +i oi ca-ia care ar /ere" s';ie r't'ci-i in cea-a der"tei. > ia" intro arte, aoi o ia" in artea o"s',incearc' cea, aoi trec la altcea. Se d"c e "n dr"/, aoi se retra# incealalt' direc-ie. Pro%le/a este si/l': n" +ti" ce or. *" o-i atin#e o-int' dac' n" o c"no+ti.

eea ce tre%"ie s' ;ace-i in acest caitol este s' isa-i. 8ste a%sol"tesen-ial s' ;ace-i asta c" claritate. Dac' doar citi-i acest caitol, n" 'a!"t' c" ni/ic. @re%"ie s' ' a+e&a-i la /as', c" "n creion +i o hartie sa"la "n calc"lator, dac' -ine-i a+a de /"lt, +i s' ede-i acest caitol ca e "nc"rs de sta%ilire a -el"rilor, in 1( etae.

A+e&a-i' intr"n loc "nde s' ' si/-i-i in lar#"l ostr" "n %iro"re;erat, "n col- de /as' insorit, "n loc care s' ' insire. Sta%ili-i s'

158



etrece-i ca/ o or' c'"tand s' a;la-i ce an"/e re-i s' ;i-i +i s' ;ace-i, s'i/'rt'+i-i, s' ede-i +i s' crea-i. Sar "tea s' ;ie ora cea /ai aloroas'e care a-i etrec"to reodat'. )e-i in'-a c"/ s' ' sta%ili-i "n -el +i s'deter/ina-i re&"ltat"l ;inal. )' e-i alc't"i harta dr"/"rilor e care re-is' c'l'tori-i in ia-'. )' e-i hot'ri "nde re-i s' a!"n#e-i +i ce tre%"ie s'

;ace-i ca s' a!"n#e-i acolo. A+ rea s' ince c" "n aertis/ent serios: n" este neoie s' "ne-ili/ite e ni/ic din ceea ce este osi%il. Si#"r c' asta n" insea/n' s'ar"nca-i e ;ereastr' %"n"l si/- +i inteli#en-a. Dac' ae-i in'l-i/ea de1,$5 /, nare nici "n sens s' ' sta%ili-i ca -el ca+ti#area intrecerii *BAde sla/ d"n G"nerea /in#ii de %aset c" /ana direct in co+H de an"liitor. >rice a-i incerca, n" e-i re"+i Gdecat dac' ' desc"rca-i %ine e10 (utere nemărginităicioroan#eH. Ei ceea ce este /ai i/ortant, ' det"rna-i ener#ia de la ceain

care este /ai de ;olos. Dar at"nci cand rie+ti tot"l c" inteli#en-', n" eist'li/ite in riin-a re&"ltatelor care i-i s"nt la inde/an'. ?el"rile li/itatecreea&' o eisten-' li/itat'. @re%"ie s' hot'ra-i ceea ce re-i, entr" c'aceasta este sin#"ra cale rin care ' "te-i a+teta s' o%-ine-i cea.Resecta-i "r/'toarele $ le#i at"nci cand ' ;or/"la-i dorin-ele.1.Sta%ili-i' ceea ce "r/'ri-i s' o%-ine-i, in ter/eni o&itii. S"ne-iceea ce re-i s' se inta/le. De rea /"lte ori, oa/enii declar' ceeacen" or s' se inta/le c" -el"rile lor.

(.7i-i cat /ai recis in eri/are. "/ arat' re&"ltat"l, c"/ s"n', cete'tură are, c"/ /iroase An#a!a-i' toate si/-"rile in descriereare&"ltat"l"i e care "r/'ri-i s'l o%-ine-i. " cat este /ai %o#at' ina/'n"ntesen&oriale descrierea e care o ;ace-i, c" atat ' e-i i/"ternici/ai/"lt creier"l s' cree&e dorin-a. @re%"ie, de ase/enea, s' sta%ili-i +i"nan"/e ter/en sa" dat'li/it' entr" reali&area dorin-ei.

3.Sta%ili-i o roced"r' de -inere a eiden-ei. S' +ti-i c"/ e-i ar'ta,c"/ ' e-i si/-i +i ce e-i edea +i a"&i in l"/ea oastr' eterioar'd"'ce e-i ;i reali&at ce a-i ro"s. Dac' n" +ti-i c"/ e-i a;la c' a-iatinssco"l, oate c' de!a i la-i atins. P"te-i ca+ti#a +i s' ae-i sen&a-ia c'a-i

159





atins sco"lin /od con+tient ceea ce re-i, entr" c' dac' +ti-i ce re-i "te-i deter/ina+i ceea ce e-i o%-ine. Inainte s' se etreac' cea in l"/ea oastr'eterioar', /ai intai tre%"ie s' se etreac' in l"/ea oastr' interioar'.8ste cea "i/itor le#at de ceea ce se inta/l' at"nci cand ae-i o

rere&entare interioar' clar' a ceea ce re-i. Acest l"cr" ' ro#ra/ea&'+i /intea +i cor"l entr" reali&area -el"l"i. Pentr" a ne de'+i li/itelenoastre re&ente, tre%"ie s' tr'i/ /ai intai eerien-a /ai /"lt in /inteanoastr', d"' aceea ia-a noastr' ii a /er#e e "r/e.S' ' o;er doar o si/l' /eta;or' ;i&ic' in sri!in"l celor s"se. Incerca-i"r/'tor"l eerci-i": sta-i in icioare, c" t'lile "+or de'rtate +i c" ar;"rileindretate inainte. Ad"ce-i %ra-ele ridicate in ;a-' ast;el incat s' ;ie aralelec" odea"a. Ac"/ ' intoarce-i sre stan#a, ar'tand c" de#et"l atat cat seoate de /"lt at"nci cand ' intoarce-i. ?ine-i /inte "nde ' ori-i d"'"nct"l de e eretele o"s loc"l"i ar'tat de de#et. Ac"/ intoarce-i' la

loc, inchide-i ochii +i alc't"i-i' in /inte i/a#inea oastr', intorcand"'din no" dar de data aceasta /er#and /"lt /ai dearte. Ac"/ din no"' intoarce-i, de data asta /"lt /ai /"lt. Ac"/ deschide-i ochii +iintoarce-i' ;i&ic. )ede-i ce sa inta/lat. )a-i intors /"lt /ai /"ltSi#"r c' da. A-i creat o no"' realitate etern', ro#ra/and"' /ai intaicreier"l s' /ear#' dincolo de li/itele l"i anterioare.<andi-i' la acest caitol c' tot a+a "te-i ;ace +i c" ia-a oastr'. *"' "te-i crea ia-a a+a c"/ o re-i. In /od nor/al in ia-' "te-i /er#ean' la "n "nct, dar in /inte ' "te-i er/ite s' ' crea-i e indelete o

realitate /ai /are decat a-i tr'it reodat' in trec"t. Aoi e-i eteriori&aacea realitate interioar'.100 (utere nemărginită1. Incee-i rin a ;ace o list' c" is"rile oastre, l"cr"rile e care 'dori-i s' le ae-i, s' le ;ace-i, ceea ce a-i rea s' ;i-i +i ceea ce a-i rea s'i/'rt'+i-i. rea-i oa/enii, sen&a-iile +i loc"rile care dori-i s' ;ac' artedin ia-a oastr'. A+e&a-i' chiar ac"/ la /as', l"a-i hartia +i creion"l+i incee-i s' scrie-i. Secret"l este s' ;olosi-i creion"l ;'r' s' ' ori-i n"/ai "-in de 151$ /in"te. *" incerca-i s' de;initia-i ac"/ /od"l incare e-i reali&a ceea ce re-i. *"/ai scrie-i. *" eist' nici o oreli+te.

Presc"rta-i ori de cate ori este osi%il entr" a "tea trece la -el"l "r/'tor. Ae-i #ri!' s' n" ori-i creion"l din scris. T'%oi-i oricat crede-i dec"iin-'ca s' ad"na-i /ostre cat /ai consistente de re&"ltate riitoare la /"nc',;a/ilie, rela-ii, st'ri /entale, a;ectie, sociale, /ateriale +i ;i&ice +i oricealtcea. Si/-i-i' ca "n re#e. ?ine-i /inte c' tot"l deinde de oi. A 'c"noa+te sco"l este ri/"l secret entr" al "tea atin#e.

161



Un"l din secretele sta%ilirii sco"rilor este !oc"l. ='sa-i' /intea s'&%"rde in oie. >reli+tile de care ' loi-i s"nt cele create de oi. Undes"nt ele Doar in /intea oastr'. At"nci cand si/-i-i c' incee-i s' '"ne-i oreli+ti, da-ile la o arte. 7ace-io rin /etoda i&"al'. Alc't"i-i'o i/a#ine /ental' a "n"i l"t'tor care i+i a&arle adersar"l in a;ara

rin#"l"i, aoi ;ace-i acela+i l"cr" c" ceea ce ' st' in cale. ="a-i aceleconin#eri care ' -in in loc +i da-ile a;ar' din rin#, con+tienti&a-i'senti/ent"l de li%ertate cind ;ace-i acest l"cr". Aceasta este @reata 1.

Ac"/ alc't"i-i' lista(. aide-i s' ;ace/ "n al doilea eerci-i". Reede-i lista e care a-i;'c"to, esti/and cand an"/e crede-i c' e-i "tea reali&a ce ' ro"ne-i:0 l"ni, "n an, ( ani, $ ani, 15 ani, (5 de ani. )' a!"t' dac' +ti-i in ce /ar!'de ti/ oera-i. Re/arca-i c"/ a ie+it lista. Unii constat' c' lista e carea" ;'c"to este do/inat' de l"cr"ri e care +i le doresc ast'&i. Al-ii constat'c' is"rile lor cele /ai /ari s"nt dearte in iitor, intro erioad'

i/a#inat' ca ;iind c" reali&'ri a%sol"te +i i/liniri. Dac' toate sco"rileoastre s"nt e ter/en sc"rt, tre%"ie s' ' #andi-i cea /ai dearte laoten-ial +i osi%ilitate.Dac' toate sco"rile oastre s"nt e ter/en l"n#, tre%"ie /ai intai s'de&olta-i catea etae care s' ' cond"c' in direc-ia in care ' a+teta-is' /er#e-i. > c'l'torie de 1.555 / incee doar c" "n sin#"r as. 8stei/ortant s' ;i-i con+tien-i +i de ri/ii a+i, +i de cei ;inali.3. Ac"/ rea" s' incerca-i altcea: ale#e-i dintre cele /ai i/ortantesco"ri e care i lea-i sta%ilit entr" an"l acesta. Ale#e-i l"cr"rile in

care s"nte-i cel /ai /"lt an#a!a-i, care ' ent"&ias/ea&' cel /ai /"lt,care ar o;eri cea /ai /are satis;ac-ie. Scrie-ile. Ac"/ rea" s' scrie-ide ce re-i nea'rat s' le reali&a-i. 7i-i clar, concis +i o&iti. S"ne-i'o"' in+i' de ce s"nte-i si#"ri c' "te-i s' le reali&a-i +i de ce acest l"cr"este a+a de i/ortant entr" oi.De%angajarea limitării1 ce anume doriţi? 102Dac' "te-i #'si s";iciente /otie ca s' ;ace-i cea, insea/n' c' s"nte-iin stare s' ;ace-i orice. Dorin-a noastr' de a in;'t"i cea este /"lt /ai/otia-ional' decat o%iecti"l e care il "r/'ri/. J i/ Rohn, ri/"l/e" ro;esor de de&oltare ersonal', /a in'-at intotdea"na c', dac'

a/ s";iciente /otie, ot reali&a orice. Motiele rere&int' di;eren-adintre a ;i interesat in oo&i-ie c" a ;i an#a!at s' reali&e&i cea. S"nt/"lte l"cr"ri in ia-' e care s"ne/ c' ni le dori/, dar care ne interesea&'c" ade'rat doar entr" o re/e. @re%"ie s' ;i/ an#a!a-i e delin in a;ace tot ce ne st' in "tin-' ca s' reali&'/ cea. De ee/l", dac' doar 's"ne-i c' a-i rea s' ;i-i %o#a-i, ei %ine, acesta este "n sco, dar el n"is"ne /are l"cr" creier"l"i ostr". Dac' in-ele#e-i de ce re-i s' ;i-i

162



%o#a-i, ce ar inse/na entr" oi s' ;i-i %o#a-i, a-i ;i /"lt /ai /otia-i cas' a!"n#e-i acolo. De ce s' ;ace-i "n l"cr" este /"lt /ai i/ortant decatc"/ s' ;ace-i acel l"cr". Dac' de ce"l este dest"l de /are, e-i #'sidesi#"r c"/ s' ;ace-i. Dac' ae-i /otie s";iciente, "te-i ;ace racticorice e l"/ea asta.

.Ac"/ c' ae-i o list' c" -el"rile oastre s"re/e, reede-ile -inandsea/a de cele $ re#"li entr" ;or/"larea reali&'rilor. S"nt eleeri/ateo&iti S"nt ele eri/ate in ter/eni sen&oriali A" o roced"r' de-inerea eiden-ei Descrie-i ce senti/ente e-i aea cand le e-i edeai/linite.In ter/eni sen&oriali +i /ai clari, ce e-i edea, a"&i, si/-i +i/irosi)ede-i, de ase/enea, +i dac' sco"rile deind doar de oi ca s' ;ie

indelinite.S"nt ecolo#ice +i acceta%ile entr" oi +i entr" ceilal-i Dac'incalc're"na din aceste condi-ii, /odi;ica-ile in a+a ;el incat s' cores"nd'.$.7ace-i ac"/ o list' c" res"rsele i/ortante e care le ae-i de!a ladiso&i-ie. At"nci cand incee-i "n roiect de constr"c-ie, tre%"ie s' +ti-idece "nelte dis"ne-i. Pentr" a constr"i o i&i"ne ins";le-itoare deiitor,

tre%"ie s' +ti-i acela+i l"cr". 7ace-i a+adar o list' c" cele e careconta-i:tr's't"ri de caracter, rieteni, res"rse ;inanciare, re#'tire, ti/, ener#ie+iorice altcea. 7ace-i "n inentar al ;or-elor, riceerilor +iinstr"/entelor.0.D"' ce a-i ;'c"t acest l"cr", incerca-i s' ' a/inti-i eact c" ceoca&ie a-i ;olosit toate aceste res"rse /ai c" riceere. Ad"ce-i'a/intede $ oca&ii din ia-' cand a-i a"t "n s"cces total. <andi-i' la

/o/entein a;aceri, sort sa" ro%le/e ;inanciare ori la rela-ii cand ;'cea-iceadeose%it de %ine. Poate ;i orice, de la a da este ca %"rsa an' la o&ire"+it' etrec"t' c" roriii coii. Aoi scrie-i desre ele. Descrie-ice

163



an"/e a-i ;'c"t ca s' re"+i-i, ce calit'-i sa" res"rse a-i ;olosit c"e;icien-'+i sit"a-ia care a ;'c"t s' ' si/-i-i lin de s"cces.2.D"' ce a-i ;'c"t toate acestea, descrie-i ce ;el de ersoan' ar tre%"is' ;i-i ca s' atin#e-i aceste sco"ri. )a ;i neoie de /"lt' discilin',

de104 (utere nemărginită/"lt' re#'tire )a tre%"i s' ' dr'/"i-i ti/"l c" #ri!' Dac', deee/l", re-i s' deeni-i "n lider care rere&int' /asele +i care chiar arei/ortan-', descrie-i ce ;el de ersoan' este aleas' +i are c" ade'ratcalitatea de a in;l"en-a /ase /ari de oa/eni.

A"&i/ o /"l-i/e de l"cr"ri desre s"cces, dar n" tot atatea +i desreco/onentele s"cces"l"i atit"dini, conin#eri +i /ani;est'rico/orta/entalecare cond"c la o%-inerea l"i. Dac' n" st'ani-i %ine

co/onentele, sar "tea s' i se ar' #re" s' le ad"na-i la "n loc intr"nintre#, a+a c' ori-i' ac"/ +i scrie-i do"' ara#ra;e sa" o a#in' desretoate tr's't"rile de caracter, riceerile, atit"dinile, conin#erile +idiscilinele de care a-i aea neoie ca o ersoan' e cale s' reali&e&etot ceea ce dore+te. 7ace-i acest l"cr" e indelete.4. In contin"are, scrie-i in catea ara#ra;e ce an"/e ' i/iedic' inre&ent s' ae-i ceea ce ' dori-i in acest /o/ent. Una dintre c'ile rincare "te-i trece este oreli+tile e care lea-i creat este s' +ti-i eactcare s"nt ele. Diseca-i' ersonalitatea ca s' ede-i ce ' tra#e inaoi

de la reali&area l"cr"rilor e care le dori-i. *" re"+i-i s' ;ace-i lan"ri7ace-i lan"ri, dar n" le "te-i d"ce la %"n s;ar+it )re-i s' ;ace-i /ai/"lte l"cr"ri deodat' sa" ' ;ia-i "n"l sin#"r ;'r' s' /ai ;ace-i +ialtcea )a-i i/a#inat in trec"t cel /ai r'" scenari" c" "tin-' +i a-ier/is aoi rere&ent'rilor interioare s' ' i/iedice s' trece-i la;ate " to-ii ae/ /i!loace s' ne "ne/ oreli+ti, ae/ roriilenoastre strate#ii de a da #re+, ins' rec"noscand strate#iile noastretrec"te de li/itare ac"/ le "te/ /odi;ica.P"te/ a;la ceea ce re/, de ce re/ acel l"cr", cine ne a a!"ta,rec"/ +i o /"l-i/e de alte l"cr"ri, ins' in#redient"l de care deinde in

;inal re"+ita il constit"ie ac-i"nile noastre. Pentr" a ne orienta ac-i"nile,tre%"ie s' concee/ "n lan eta' c" eta'. Dac' a-i constr"i o cas', a-id"ce +i a-i l"a o sti' de le/ne, ni+te c"ie, "n ciocan +i "n ;ier'str'" +i a-iincee s' l"cra-i A-i t'ia le/n"l +i a-i %ate c"iele +i e "r/' a-i edea ceaie+it >are asta e calea sre s"cces P"-in ro%a%il. a s' constr"i-i o cas'ae-i neoie de "n roiect, "n lan. Ae-i neoie de o s"ccesi"ne +i ostr"ct"r' ast;el incat ac-i"nile s' se co/lete&e +i s' se consolide&e "na e

164



cealalt'. Alt;el, n" e-i o%-ine decat o ad"n't"r' de scand"ri. =a ;el seoate inta/la +i c" ia-a oastr'. Ast;el incat ac"/ tre%"ie s' ' ad"na-iroiectele entr" s"cces.are s"nt ac-i"nile necesare e care tre%"ie s' le intrerin&i constantentr" a o%-ine re&"ltatele e care le dore+ti Dac' n" e+ti si#"r, #inde+tete

la cinea d"' care o-i l"a /odel +i care a reali&at de!a ceea ce rei +i t".@re%"ie s' incei c" reali&'rile tale cele /ai /ari, +i aoi so iei inaoi,as c" as. Dac' "na din reali&'rile e care -i le dore+ti este s' deiiindeendent din "nct de edere ;inanciar, as"l recedent acesteireali&'ri ar "tea ;i s' deii re+edintele roriei tale ;ir/e. Pas"ldinaintea acest"iaDe%angajarea limitării1 ce anume doriţi? 109sar "tea s' ;ie s' deii icere+edinte sa" s' oc"i alt ost i/ortant.> alt' eta' ar ;i s'-i #'se+ti "n consilier de inesti-ii rice"t +iOsa" "necono/ist care s' se ricea' la i/o&ite ca s' te a!"te s'-i ad/inistre&i

%ine %anii. 8ste esen-ial s' contin"i s' /er#i inaoi an' cand #'se+ticea ce ai "tea ;ace ast'&i entr" a-i sri!ini reali&area acel"i sco.Poate c' ast'&i -iai "tea deschide "n cont de econo/ii sa" -iai "teac"/'ra o carte din care s' ine-i ni+te strate#ii ;inanciare ale "nor oa/enireali&a-i in societatea noastr'. Dac' rei s' deii "n dansator ro;esionist,ce tre%"ie s' ;aci ca s' reali&e&i acest l"cr" are s"nt etaele rinciale+i care s"nt l"cr"rile e care le o-i ;ace ast'&i, /aine, s't'/ana aceasta,l"na aceasta, an"l acesta ca s' o%-ii re&"ltate Dac' rei s' deii cel /ai/are co/o&itor din l"/e, ce etae tre%"ie s' arc"r#i entr" aceasta

Mer#and inaoi, eta' c" eta', entr" reali&'ri in orice do/eni", delaa;aceri an' la ia-a ersonal', o-i #'si calea eact' e care tre%"ie so"r/e&i, de la -el"l t'" s"re/, inaoi an' la ceea ce o-i ;ace ast'&i.7olose+te in;or/a-iile din "lti/"l eerci-i" entr" a te orienta in alc't"irealan"l"i t'". Dac' n" e+ti si#"r c"/ ar tre%"i s' arate lan"l,at"nci intrea%'te n"/ai ce an"/e te i/iedic' s' ai ceea ce i-i dore+tiac"/. R's"ns"l la aceast' intre%are a ;i cea ce o-i incerca i/ediat s'schi/%i. Re&olarea acelei ro%le/e deine ast;el s"%sco"l sa" ra#"lc'tre reali&area -el"rilor tale /ai inalte.

9. Ac"/, c" r'%dare, ia ;iecare dintre cele sco"richeie +i alc't"ie+teri/a ciorn' a "n"i lan asc"as desre c"/ s' le reali&e&i. A/inte+te-i s' incei c" sco"l +i s' te intre%i, ce ar tre%"i s' ;ac /ai intai cas' reali&e& acest l"cr" Sa", ce /' i/iedic' s' o%-in acest l"cr" ac"/, +ice ot ;ace ca s' schi/% sit"a-ia Ai #ri!' ca lan"rile tale s' c"rind'cea ce o-i ;ace ast'&i.Pan' ac"/ a/ arc"rs !"/'tate din 7or/"la S"cces"l"i S"re/. Etii

165





>%ser' din no" toate s"%/odalit'-ile /'ri/ea, ;or/a +i calitatea/i+c'rii ei, rec"/ +i ti"l de s"net +i sen&a-iile interioare e care le#enerea&'. Ac"/ #ande+tete la re&"ltatele e care leai scris ast'&i.

Alc't"ie+te-i o i/a#ine a ;el"l"i c"/ ai ar'ta dac' ai reali&a tot ceea ceai sta%ilit ast'&i. P"ne aceast' i/a#ine in aceea+i arte in care era +i cea

eche +i ;'o s' ;ie cat se oate de /are, l"/inoas', clar' +i colorat'. ei/resie i-i las' De!a te si/-i c" tot"l alt;el, /"lt /ai si#"r de s"ccesdecat erai cand -iai ;or/"lat iitoarele reali&'ri.Dac' c"/a -ie #re" s' ;aci acest l"cr", ;olose+te /etoda C+;ichi"iriidesre care a/ disc"tat /ai dere/e. Delasea&' i/a#inea ;el"l"i incare rei s' ;ii in cealalt' arte a cadr"l"i t'" /ental. @rans;or/o introi/a#ine neclar' al%ne#r". Aoi d"o reede eact in loc"l "nde se a;l'i/a#inea ta ca ersoan' reali&at', ;'cando s' s"l%ere orice rere&entarede osi%il e+ec e care ai "teao deista. Delasea&o in a+a ;el incat s'caete toate calit'-ile de /'ri/e, l"/ino&itate, claritate +i c"loare ale

i/a#inii de re"+it'. @oate aceste eerci-ii tre%"ie s' ai%' contin"itate,ast;el incat creier"l t'" s' ri/easc' o i/a#ine tot /ai clar' +i /ai intens'De%angajarea limitării1 ce anume doriţi? 121a ceea ce te a+te-i ca el s' reali&e&e. reier"l r's"nde cel /ai %inereeti-iilor +i sen&a-iilor ro;"nde, a+a incat dac' ai "tea s'-i tr'ie+tieisten-a a+a c"/ dore+ti t", +i dac' i-i tr'ie+ti aceast' ia-' c" senti/entero;"nde +i intense, aroae si#"r c' ei re"+i s' cree&i ceea ce dore+ti. Iaa/inte, dr"/"l c'tre s"cces este e+nic "n +antier.11. 8ste etraordinar s' ai tot ;el"l de -el"ri deose%ite. Dar ar ;i +i /ai

%ine s' ;ii caa%il s' int"ie+ti ce se/ni;ica-ie an"/e a" entr" tine aceste-el"ri l"ate i/re"n'. Inchi"ie-i c"/ ar ar'ta &i"a ideal' entr" tine.e oa/eni ar a'rea e ai ;ace "/ ar incee Unde teai d"ce Unde-iar l'cea s' ;ii Pl'n"ie+teo din /o/ent"l in care te tre&e+ti dedi/inea-' an' cand te ei d"ce la c"lcare. "/ ar ar'ta /edi"l din !"r"lt'" e ai si/-i cand teai %'#a in at la s;ar+it"l "nei ase/enea &ileer;ecte Ia creion +i hartie +i descrie tot"l a/'n"n-it. Ia a/inte,toate re&"ltatele, ac-i"nile +i realit'-ile e care le tr'i/ ince c"inchi"iriledin /intea noastr', a+a incat l's/"ie+te-i &i"a eact c"/ -io dore+ti.

1(. Uneori "it'/ c' isele noastre ince acas'. Uit'/ c' ri/"l asc'tre s"cces ne introd"ce in at/os;era care ne sti/"lea&' sirit"l creator,ne a!"t' s' ;i/ cinea care este caa%il de /"lte l"cr"ri.In ;inal, alc't"ie+te-i /edi"l in care ai rea s' ;ii. )rea" s' "i accent"le si/-"l loc"l"i. =as'-i /intea s' "/%le slo%od'. 7'r' nici "n ;el deoreli+ti. >rice i-i dore+ti este ceea ce tre%"ie s' ;ie in acest lan. Descrie"n /edi" care ar sti/"la tot ce are cinea /ai %"n. Unde ar tre%"ie s' se

167



sit"e&e In 'd"re In ocean Intr"n %iro" e "nelte -iar l'cea s' ai"n +ealet, osele de ict"r', /"&ic', "n co/"ter, "n tele;on eoa/eni de %a&' ai rea s' ;ie in !"r"l t'" ca s' te asi#"ri c' ai reali&at +iai creat tot ceea ce-i doreai in ia-'Dac' n" ai o rere&entare clar' a ;el"l"i c"/ tre%"ie s' arate o &i

ideal', ce +anse ai s' o cree&i Dac' n" ai idee desre c"/ tre%"ie s' ;ie/edi"l t'", c"/ ai "tea s'l cree&i "/ ai "tea s' loe+ti o -int' dac'nici n" +tii care este ea Ia a/inte, creier"l are neoie de se/nale clare +idirecte desre ce an"/e rei ca el s' reali&e&e. Mintea ta are "terea s'-io;ere tot ceea ce rei. Dar oate ;ace acest l"cr" doar dac' ri/e+tese/nale clare, l"/inoase, intense +i cont"rate.

6ă gandeşti este munca cea mai grea, poate de aceea puţini se şi incumetă s-o facă.7 *enr! ;ord 8;ect"area eerci-iilor din acest caitol ar "tea ;i "na dintre cele /ai

i/ortante etae e care o o-i arc"r#e c'tre tri/iterea acelor se/naleclare. *" o-i reali&a cea dac' n" +tii ce rei s' reali&e&i. Dac' ar ;i s'12( (utere nemărginităre-ii cea din acest caitol acest l"cr" este: re&"ltatele s"nt ineita%ile.Dac' n"i o;eri /in-ii tale o ro#ra/are a re&"ltatelor e care le dore+ti,at"nci o a ;ace altcinea. Dac' n" ai lan"l t'", altcinea te a incl"dein lan"l l"i. Dac' n" ;aci altcea decat s' arc"r#i acest caitol +i atat,insea/n' c' -iai ierd"t re/ea. 8ste nea'rat' neoie s' ;aci e indelete;iecare eerci-i" in arte. *"i "+or la ince"t, dar crede/', /erit'

ostenealaN +i e /'s"r' ce aanse&i in arc"r#erea lor, dein din ce in ce/ai a/"&ante. Un"l din /otiele entr" care n" re"+esc oa/enii in ia-'este din ca"&' c' de o%icei, s"cces"l este acoerit de tr"d'. Ei sta%ilirea-el"rilor sa" de&oltarea re&"ltatelor insea/n' tr"d'. >a/enilor le este"+or s' lase la o arte aceste l"cr"ri +i s' se inha/e la ca+ti#area eisten-eiin loc s'+i roiecte&e ia-a. 7olose+te-i "terea ersonal' ac"/ +i #'se+teti/ s'-i i/"i o discilin' entr" a arc"r#e in intre#i/e acesteeerci-ii. Sa s"s c' in ia-' eist' doar do"' d"reri: d"rerea discilineisa" d"rerea re#ret"l"i, +i c' discilina cant're+te catea #ra/e, iar re#ret"l tone. Po-i aea o /are satis;ac-ie alicand aceste 1( rinciii. 7' asta

entr" tine.8ste, de ase/enea, %ine ca, eriodic, s' reede/ reali&'rile e care nilea/ ro"s. Uneori ne /ai schi/%'/, dar ceea ce nea/ ro"s oater'/ane la ;el entr" c' n" a/ incetat niciodat' s' ne dori/ s' cre'/acelea+i l"cr"ri entr" ia-a noastr'. Ad"ce-i la &i siste/atic aceste dorin-e,o dat' la catea l"ni +i aoi oate o dat' e an sa" o dat' la0 l"ni, de o /anier' la ;el de siste/atic'. Un l"cr" ;oarte ;olositor ar ;i s'

168



-ine-i "n !"rnal, "nde "te-i inre#istra o eiden-' eact' a /o/entelor incare a-i sta%ilit -el"rile. 8ste ;oarte de ;olos "n ase/enea !"rnal entr"a st"dia ;el"l c"/ a eol"at ia-a ta +i cat de /"lt teai de&oltat. Dac'ia-a ta /erit' tr'it', at"nci /erit' +i s'i -ii eiden-a.>are ;"nc-ionea&' toate astea Mai e or%' " trei ani in "r/' /a/

a+e&at +i /ia/ i/a#inat c"/ considera/ e" c' tre%"ie s' arate o &iideal' +i /edi"l /e" ideal. Ac"/ ele s"nt o realitate entr" /ine.=a re/ea aceea loc"ia/ la Marina del Re, "n loc dest"l de ele#antdin ali;ornia, dar i/i dorea/ /ai /"lt decat atat. A/ hot'rat a+adar s'/i ;ac rori"l /e" atelier de sta%ilire a -el"rilor. Ma/ decis s'/ii/a#ine& c"/ ar ar'ta o &i er;ect' entr" /ine +i aoi s'/i ro#ra/e&s"%con+tient"l s' cree&e ia-a ideal' tr'ind &ilnic in i/a#ina-ie eact ia-ae care /io dorea/ c" ardoare. A+a a/ ince"t. Etia/ c' roia/ s' /'ot tre&i de di/inea-' +i s' 'd ocean"l, aoi roia/ s' ot tra#e o ;"#'e la!'. Aea/ in /inte o i/a#ine n" era ea rea clar' a "nei case

care s' ai%' +i o ser', +i la!'.D"' ce a/ eersat, /ia/ dorit s' a/ "n loc de l"cr" #ro&a. =a/'&"t ca e "n loc inalt +i sa-ios. 8ra de ;or/' cilindric', la al doilea sa"al treilea eta! al casei /ele. I/i dorea/ o li/"&in' c" +o;er. )oia/ oa;acere c" sa" $ arteneri la ;el de "ternici +i de asiona-i ca +i /ine,c" care s' /' intalnesc re#"lat +i s' ae/ disc"-ii din care s' ias' ideiDe%angajarea limitării1 ce anume doriţi? 123#eniale. I/i dorea/ ca so-ie ;e/eia ideal'. *" aea/ nici "n %an, +i a/hot'rat c' oia/ s' dein indeendent din "nct de edere ;inanciar.

A/ reali&at tot ce /ia/ ro#ra/at /ental. @ot ce /ia/ i/a#inatat"nci a deenit realitate. astel"l /e" este eact ;el"l de loc"in-' ecare /ia/ inchi"ito e cand loc"ia/ in Marina del Re. A/ intalnit;e/eia ideal' la 0 l"ni d"' ce /io i/a#inase/ +i /a/ c's'torit c" ead"' "n an +i !"/'tate. A/ creat "n /edi" care i/i sti/"lea&' la/ai/"/ sirit"l creator +i care tre&e+te /ere" in /ine dorin-a de a ;itot ceea ce cred e" c' ot deeni, ceea ce i/i d' &ilnic /"l-"/ires";leteasc'. De ce Mia/ creat o -int' +i &ilnic ii tri/it constant creier"l"i/e" "n /esa! clar, recis +i direct c' aceasta este realitatea /ea. Aand o-int' clar', recis', s"%con+tient"l /e" "ternic /ia orientat #and"rile

+i ac-i"nile entr" a o%-ine re&"ltatele dorite. Dac' a ;"nc-ionat entr"/ine, oate ;"nc-iona +i entr" tine.

6)colo unde nu e'istă vi%iune, pier oamenii.7 -(roverbe BP1@Q

Ac"/ tre%"ie s' ;aci "n "lti/ l"cr": o list' c" l"cr"rile e care de!a leaireali&at +i care odat' a" ;ost +i ele doar -el"ri toate l"cr"rile din &i"aideal' e care de!a le o-i ;ace, actiit'-ile +i oa/enii din ia-a ta c'rora

169



le e+ti rec"nosc'tor entr" aceste reali&'ri, res"rsele e care le ai de!a ladiso&i-ie. 8" n"/esc aceasta C!"rnal de rec"no+tin-'. Pri/"l as c'tre"n -el este s' e&i ce ai, s' ;ii rec"nosc'tor entr" ce ai +i s'l ;olose+tientr" reali&'ri iitoare. " to-ii ae/ /i!loace s' ne i/%"n't'-i/ trai"lin orice /o/ent. I/linirea iselor celor /ai indr'&ne-e ar tre%"i s'

incea' chiar a&i, c" a+ii de &i c" &i care te ot "ne e dr"/"l cel %"n.Shaeseare scria odat': CAc-i"ne insea/n' elocen-'. Incee ast'&i c"o ac-i"ne elocent' care s' te d"c' la re&"ltate +i /ai elocente.In acest caitol, a/ ar'tat cat este de i/ortant' reci&ia in;or/"larea re&"ltatelor a+tetate. 8ste ala%il in toate co/"nic'rile c"noi in+ine +i c" al-ii. " cat eri/area este /ai recis', c" atat s"nte//ai e;icien-i.

Ac"/ a+ rea s' ' i/'rt'+esc catea /etode de reali&are a acest"i;el de reci&ie.Ca.i '/ %u% 0I I

P"terea reci&iei 6+raiul omenesc sună ca o oală spartă in care ne răpăimcantecul ca să-i facem pe urşi să dănţuiască, dar tanjimintruna să stoarcem lacrimi de la stele.7 - +ustave ;laubert <andi-i' la o re/e cand a-i a"&it or%e care i se 'rea" ;er/ecate.Poate c' era c" oca&ia "n"i eeni/ent "%lic, rec"/ disc"rs"l l"i Martin="ther Kin#, Jr., intit"lat CA/ "n is. Poate c"intele tat'l"i t'" sa" ale/a/ei tale, sa" ale "n"i dasc'l c" har. P"te/ s' ne a/inti/ c" to-ii ni+te

/o/ente cand cinea or%ea c" atata t'rie, reci&ie +i r's"net incat c"intelel"i ne or r'/ane e eci in /e/orie. C"intele s"nt cel /ai tare dro#;olosit de o/enire, s"nea odat' R"dard Kilin#. " to-ii ne a/inti/ de/o/ente in care c"intele 'rea" s' ai%' cea ;er/ecat, cea i/%'t'tor.St"diind nen"/'ra-i oa/eni, John <rinder +i Richard Bandler a"constatat la ace+tia n"/eroase tr's't"ri co/"ne. Una dintre cele /aii/ortante era tehnica de co/"nicare recis'. Un director tre%"ie s' +tiec"/ s' ad/inistre&e in;or/a-iile entr" a aea s"cces. Bandler +i <rinder a" constatat c' directorii cei /ai %"ni 'rea" s' ai%' scliiri de #eni" ina 'tr"nde raid in /ie&"l in;or/a-iei, entr" a co/"nica aoi celorlal-i

ceea ce a;laser'. @indea" s' ;oloseasc' eresii +i c"intecheie caretrans/itea" ideile lor cele /ai i/ortante c" /are reci&ie. Mai era +i;at"l c' in-ele#ea" c' n" era neoie s' +tie chiar tot"l. 7'cea" deose%ireintre ceea ce era +i ce n" era neoie s' +tie +i se concentra" e ri/aarte. Bandler +i <rinder a" /ai o%serat +i c' terae"-i re/arca%ilirec"/ )ir#inia Satir, 7rit& Perls +i Dr. Milton 8ricson ;olosea" "neoriacelea+i eresii care in nen"/'rate rand"ri d'dea" re&"ltate i/ediate la

170



acien-i doar intro +edin-' sa" do"' in loc de "n an sa" doi.*" este ni/ic s"rrin&'tor in ceea ce a" a;lat Bandler +i <rinder.

Ad"ce-i' a/inte, a/ in'-at c' harta n" este tot"na c" teritori"l. "intelee care le ;olosi/ s' descrie/ eerien-e n" s"nt eerien-ele in sine.S"nt doar cea /ai %"n' rere&entare er%al' e care o "te/ o;eri. Deci

12(uterea preci%iei 12$este lo#ic c' "na dintre /'s"rile s"cces"l"i este cat de eact +i recis ottrans/ite c"intele noastre ceea ce re/ s' trans/ite/ cat de /"ltoate rere&enta harta noastr' teritori"l. A+a c"/ ne a/inti/ de /o/entecand c"intele nea" ;er/ecat "r +i si/l", tot ast;el ne a/inti/ de alteda-i cand co/"nicarea noastr' a ;ost co/let #re+it in-eleas'. *oi credea/c' eri/'/ "n an"/it l"cr", dar cealalt' ersoan' a in-eles eact o"s"l/esa!"l"i. Iat' c"/ li/%a!"l recis are caacitatea s' /i+te oa/enii indirec-ia care tre%"ie, li/%a!"l neclar ii oate de&orienta. CDac' #and"l

oate cor"e li/%a!"l, +i li/%a!"l oate cor"e #and"l, scria <eor#e>rell, a c'r"i carte @PQ se %a&ea&' toc/ai e acest rincii".In acest caitol o/ in'-a care s"nt /i!loacele c" a!"tor"l c'rora s'"te-i co/"nica /ai recis +i /ai e;icient decat a-i ;'c"to reodat'. )e-i"tea in'-a c"/ s'i orienta-i +i e al-ii sre acela+i re&"ltat. 8ste or%adesre /i!loace er%ale si/le e care oricare dintre noi are caacitateade a le ;olosi ca s' oat' sc'a din st";o+enia +i denat"rarea er%al' incare s"nte/ rin+i cei /ai /"l-i dintre noi. "intele ot ;i ca ni+teere-i i&olatori, dar ot ;i +i ca ni+te od"ri. 8ste /ai i/ortant s' ;olosi/

c"intele ca s' "ni/ oa/enii decat s'i de'rt'/.=a se/inarele /ele le s"n oa/enilor c' le oi ar'ta c"/ s' o%-in'orice i+i doresc. De ;at, le s"n s' scrie in ca"l "nei ;oi de hartie C"/ s' o%-in orice i/i doresc. Ei d"' ce ii trec rintro l"n#' erioad'de cre+tere, le da" ;or/"la /a#ic'."/ s' o%-ii orice rei: Cere, le s"n. CS;ar+it"l rele#erii.rede-i c' #l"/esc *". At"nci cand s"n, Cere, n" rea" s' s"ns' te tan#"ie+ti, s' cer+e+ti, s' te lan#i sa" s' te "/ile+ti. *" rea" s's"n nici s' te a+te-i la o /an' de a!"tor, o /as' #rat"it' sa" re"n actde caritate. *" rea" s' te a+te-i ca altcinea s' ;ac' trea%a e care

tre%"ie so ;aci t". eea ce rea" s' s"n este s' ine-i s' ceri recis +i c"inteli#en-'. Ina-' s' ceri intr"n ;el in care s' clari;ici +i s'-i +i o%-iiceea ce "r/'re+ti. In caitol"l recedent, ai ince"t s' ine-i s' ;aci acestl"cr" at"nci cand -iai ;or/"lat roriile dorin-e e care rei s' le e&ireali&ate, -el"rile +i actiit'-ile e care inten-ionai s' le ;aci. Ac"/ aineoie de ni+te /i!loace er%ale /ai recise. 8ist' $ rinciiic'l'"&itoare in a cere inteli#ent +i recis.

171



1. ere la o%iect. @re%"ie s' descrii ceea ce rei, atat entr" tine cat +ientr" altcinea. at de s"s, cat de dearte, cat de /"lt and, "nde,c"/, c" cine Dac' ai neoie de "n i/r"/"t entr" a;acerea ta, il eio%-ine dac' +tii c"/ s'l ceri. *" il ei o%-ine dac' ei s"ne: CA/aea neoie de ni+te %ani ca s' ne etinde/ c" o linie no"' de rod"se.

)' r"#'/ s' ne i/r"/"ta-i c" cea. @re%"ie s' descrie-i eact ce 'tre%"ie, de ce ' tre%"ie, +i cand ' tre%"ie. @re%"ie s' ;ii caa%il s'de/onstre&i ce an"/e ei ;ace c" ei. In se/inarele de sta%ilire a -el"rilor,oa/enii s"n adesea c' a" neoie de /ai /"l-i %ani. =e in/ane& catea124 (utere nemărginităat"nci cand ai de a ;ace c" al-ii. Un ee/l" edi;icator este @hree MileIsland. Potriit "n"i articol a'r"t in he 0e4 Rork imes, /"lte dintrero%le/ele care a" cond"s la accident"l in "r/a c'r"ia sa inchis centralan"clear' ;"seser' s"%liniate in rocesele er%ale ;'c"te de ersonal"l deacolo. D"' c"/ a" rec"nosc"t /ai tar&i" cei din cond"cerea co/aniei,

ei a" res""s c' altcinea se oc"a de ro%le/'. In loc s' ;ac' de/ers"riledirecte s' intre%e cine an"/e r's"ndea +i ce an"/e se ;'cea, ei a"res""sc' cinea, "ndea, aea #ri!' de re&olarea ro%le/elor. Re&"ltat"l a ;ost"n"l din cele /ai #rae accidente n"cleare din istoria A/ericii. > %"n'arte din li/%a!"l nostr" n" este decat #enerali&are lisit' de sens +ires""nere. Acest soi de li/%a! lene+ oate sec't"i "terea ade'rateico/"nic'ri. Dac' oa/enii i-i s"n c" eactitate ce an"/e iine/"l-"/e+te +i dac' a;li ce an"/e or in schi/%, o-i re&ola ro%le/a.

Dar dac' ei ;olosesc roo&i-ii a#i +i #enerali&'ri, te r't'ce+ti "r +isi/l" in cea-a lor /ental'. Secret"l co/"nic'rii e;iciente este s' str'"n#iacea cea-', s' deii "n an'tor de %al%aieli.8ist' nen"/'rate /od"ri de sa%otare a co/"nic'rii ade'rate ;olosind"n li/%a! lene+, s"er#enerali&at. Dac' rei s' co/"nici e;icient, tre%"ies' ;ii atent la %al%aieli at"nci cand r'sar +i s' +tii s' "i intre%'ri ca s'o%-ii reci&'ri. Sco"l reci&iei in eri/are este s' a;li cat /ai /"ltein;or/a-ii osi%ile. " cat e+ti /ai aroae s' o%-ii o rere&entareco/let' a eerien-ei interioare a celeilalte ersoane, c" atat te o-ischi/%a t" /ai e;icient.

Un"l dintre /od"rile de a%ordare a %al%aielii este /odel"l reci&iei.el /ai %ine oate ;i i/a#inat e /ainile tale. Re&era-i' catea/o/ente ca s' /e/ora-i sche/a.="a-i' /ainile, cate "na e rand, +i delasa-ile in s"s +i c'tre stan#a;a-' de ochi, in a+a ;el incat ochii s' ;ie in cea /ai %"n' o&i-ie entr" astocaO/e/ora i&"al aceast' in;or/a-ie. Prii-i' de#etele e rand cate"n"l, +i reeta-i c"intele de /ai /"lte ori. @rece-i la de#et"l "r/'tor +i

172



aoi la "r/'tor"l, an' cand /e/ora-i o /an'. 7ace-i aoi acela+i l"cr"c" a do"a /an'. Reeta-i acest roces c" toate de#etele riind c"intele+i ;iand"le clar in /inte.D"' ce ter/ina-i, incerca-i s' rii-i ;iecare de#et in arte +i #andi-i'i/ediat la ceea ce scrie la ca't"l l"i in sche/'. 8ersa-i /e/orarea

sche/ei an' cand asocierile se ;ac a"to/at. Ac"/ c' ae-i in /inte acele c"inte +i eresii, iat' se/ni;ica-ia lor.Model"l de reci&ie este "n #hid in reenirea "nora dintre cele /aio%i+n"ite cacane de li/%a!. 8ste o hart' a celor /ai d'"n'toare schi/%"ri#re+ite e care le ;ac oa/enii. *e "ne la cale /i!loc"l rin care "te/deista de;or/'rile, o/isi"nile, #enerali&'rile oa/enilor, 'strand"netot"+i raort"l c" ei.S' incee/ c" cele /oderate. =a /ana dreat', tre%"ie s' ae-i c"ant"lC"niersale. =a stan#a, c"intele Cto-i, ;iecare, niciodat'. UniersaleleM>D8= D8 PR8ITI8(uterea preci%iei 129145 (utere nemărginităs"nt in ordine at"nci cand s"nt ade'rate. Dac' s"i c' ;iecare ersoan'are neoie de oi#en sa" c' to-i ro;esorii de la +coala "nde ina-' ;i"lt'" a" a%solit cole#i"l, n" ;aci decat s' trans/i-i ni+te ;ate. Dar cel /aiadesea, "niersalele s"nt o cale de a te roiecta in &ona de cea-'. )e&i estrad' "n #r" de coii #'l'#io+i +i &ici: Coiii din &i"a de a&i na"ed"ca-ie. Un"l dintre an#a!a-ii t'i inc"rc' tre%"rile +i &ici: C*" +ti" dece ii /ai l'tesc e oa/enii '+tia. *iciodat' n" l"crea&'. In a/%ele

ca&"ri +i in cea /ai /are arte a ti/"l"i ;olosi/ "niersale lec'/de la "n ade'r li/itat +i a!"n#e/ la "n neade'r #eneral. Poate c' aceicoii era" #'l'#io+i, dar n" to-i coiii s"nt need"ca-i. Poate c' "n an"/ean#a!at are inco/etent, dar n" to-i. A+a c', c" ri/a oca&ie cand /aia"&i-i o #enerali&are de acest ;el, intoarce-i' "r +i si/l" la /odel"lde reci&ie. Reeta-i a;ir/a-ia, accent"and cali;icati"l "niersal.C@o-i coiii s"nt need"ca-i intrea%'te: C@o-iCP'i, n" cred. Doar coiii ace+tia.CAn#a!a-ii t'i n" l"crea&' niciodat' intre%area ta: C*iciodat'CP'i, cred c' n" e ade'rat. Doar indiid"l 'sta a inc"rcat trea%a, dar

n" ot s"ne c' este ala%il entr" tot rest"l.Uni-i ac"/ "r/'toarele do"' de#ete +i ea/ina-i c"intele restrictieCar tre%"i, n" ar tre%"i, tre%"ie, n" se oate. Dac' cinea i-i s"ne c' n"oate ;ace cea an"/e, ce se/nal tri/ite c'tre creier Un"l li/itaticare d' asi#"r'ri c' n" oate ;ace acel l"cr". Dac' ii intre%i e oa/eni dece n" ot ;ace cea sa" de ce tre%"ie s' ;ac' "n l"cr" e care n" or s'l;ac', de o%icei n" d"c lis' de r's"ns"ri. a s' sar#i acel cerc icios,

173



s"i: Ce sar inta/la dac' ai ;i in stare s' ;aci acel l"cr" Adresareaacestei intre%'ri creea&' o osi%ilitate de care ei n" era" con+tien-i inainte+i ii ;ace s' ia in calc"l "r/'rile o&itie +i ne#atie ale actiit'-ii.

Acela+i roces este ala%il +i in dialo#"l t'" interior. At"nci cand i-is"i: C*" ot ;ace asta, "r/'tor"l l"cr" e care tre%"ie s'1 ;aci este s'

te intre%i: Ce sar inta/la dac' a+ "tea R's"ns"l ar ;i o list' deac-i"ni +i senti/ente inc"ra!atoare +i o&itie. Ar crea noi rere&ent'ri deosi%ilitate +i, ca "r/are, noi st'ri, noi ac-i"ni +i noi re&"ltate oten-iale.Doar "nand"-i intre%area, se a incee schi/%area ;i&iolo#iei +i a "n"i;el de a #andi care a ;ace /ai osi%il' acea ac-i"ne.In l"s, /ai o-i "ne intre%area: Ce /' i/iedic' s' ;ac acest l"cr"ac"/ +i ast;el se clari;ic' ce an"/e este neoie s' schi/%i.@rece-i ac"/ la de#etele /i!locii care s"nt entr" er%e +i intre%a-i:C"/ an"/e A/inti-i', creier"l ostr" are neoie de se/nale clareca s' oat' oera e;icient. =i/%a!"l %al%ait +i #andirea %al%ait' der"tea&'

creier"l. Dac' cinea s"ne: CM' si/t deri/at, toc/ai a descris o starede %loca!. *" i-i s"ne ni/ic recis. *"-i d' nici o in;or/a-ie e care soo-i rel"cra intr"n /od o&iti. Sar#e starea de %loca!, s'r#and%al%aiala. Dac' cinea i-i s"ne c' este deri/at, tre%"ie s'l intre%i c"/an"/e este deri/at, ce an"/e il deter/in' s' se si/t' ast;el.(uterea preci%iei 141and re"+e+ti s'l ;aci s' ;ie /ai recis, tre%"ie adesea s' te /"-i dintroarte a /odel"l"i de reci&ie in cealalt'. Ast;el, dac' ii ceri acelei ersoanes' ;ie /ai recis', ar "tea s'-i s"n': CS"nt deri/at entr" c'

intotdea"na da" de %"cl"c la serici". are este "r/'toarea intre%are8ste ade'r"l "niersal P"-in ro%a%il. A+a c' intre%i din no":CIntotdea"na dai de %"cl"c la serici" De cele /ai /"lte ori, r's"ns"la ;i: CP'i, cred c' n" intotdea"na. Str'"n#and %al%aiala rin o%-inereareci&'rilor, te a;li e calea cea %"n' s' identi;ici o ade'rat' ro%le/'e care s' incerci so re&oli. eea ce se inta/l' de o%icei este c' oersoan' a dat de "n /ic %"cl"c +i la trans;or/at intr"n /are de;ectcare eist' doar in /intea ei.

Ac"/ i/re"na-i cele do"' de#ete ar't'toare, cel care rere&int's"%stantie +i cel care este dese/nat rin Ccine an"/e, ce an"/e. >ri de

cate ori a"&i-i s"%stantie oa/eni, loc"ri sa" l"cr"ri intro roo&i-iecare #enerali&ea&', r's"nde-i c" o eresie care c"rinde: Ccine Gsa" ceHan"/e. 8ste eact acela+i l"cr" e care la-i ;'c"t +i c" er%ele, ornindde la %al%aial' i/recis' +i a!"n#and la l"/ea real'. *" o-i l"cra c" "nnor de #enerali&'ri care eist' n"/ai in ca"l c"ia. *" o-i trata decatc" l"/ea real'.S"%stantiele nereci&ate s"nt cele /ai rele ;el"ri de %al%aial'. De

174



cate ori n" a-i a"&it: C8i n" /' in-ele#, sa": C8i n" or s'/i acorde o+ans' ine an"/e s"nt Cei Dac' este or%a c"/a de o /areor#ani&a-ie, ro%a%il c' eist' o ersoan' an"/e care a l"a o hot'rare.

A+a c', in loc s' te %loche&i in acel t'ra/ a# "nde Cei n" te in-ele#,tre%"ie s' #'se+ti o cale s' trate&i c" o ersoan' din l"/ea real' care ia

deci&ii din l"/ea real'. 7olosind "n i/recis, anoni/ Cei n" ;aci decats' ;"#i de resonsa%ilitate. *" +tii cine s"nt Cei, te si/-i nea!"torat +iincaa%il s'-i schi/%i sit"a-ia. Dar dac' te concentre&i e l"cr"ri recise,o-i rec''ta control"l as"ra sit"a-iei.Dac' cinea s"ne CPlan"l t'" n" /er#e, tre%"ie s' a;li ce an"/econsider' ei c' n" /er#e. Dac' r's"n&i c": CBa da, /er#e, n" ei /ai"tea /en-ine raort"l +i nici re&ola sit"a-ia. De cele /ai /"lte ori n"este tot lan"l de in', ci doar o /ic' arte din el. Dac' incerci s' rearan!e&iintre#"l lan, e+ti in sit"a-ia "n"i aion care &%oar' ;'r' radar. Sar "teas' re&oli orice, n"/ai acea ro%le/' n". Dac' reci&e&i care este acea

ro%le/' +i o a%orde&i, e+ti e calea cea %"n' s' rod"ci o schi/%arealoroas'. Ia a/inte, c" cat harta sea/'n' /ai /"lt c" teritori"l real, c"atat este /ai re-ioas'. " cat descoeri /ai /"lt din ce este alc't"itteritori"l, c" atat ei aea /ai /"lt' "tere s'1 schi/%i.

Ac"/, entr" "lti/a arte a /odel"l"i de reci&ie, "ne-i' de#etele/ari "n"l este cel'lalt. Un"l dintre ele este entr" Crea /"lt, rea/"l-i, rea sc"/. el'lalt, entr" Cin co/ara-ie c" ce At"nci cands"ne/ Crea /"lt, rea /"l-i, rea sc"/ ;olosi/ o alt' ;or/' de+ter#ere. 8a se %a&ea&' adesea e o co/%ina-ie ar%itrar' care s'l'+l"ie+te

14( (utere nemărginită"ndea in creier"l nostr". A/ "tea s"ne c' o acan-' /ai l"n#' de os't'/an' insea/n' rea /"lt ti/ dearte de /"nc'. A/ "tea credec' este rea sc"/ s' dai (99 entr" "n P.Po-i ie+i din #enerali&'ri ;'cand o co/ara-ie. Dac' ar ;i s' lise+ti dela serici" do"' s't'/ani ar /erita dac' teai intoarce co/let relaat +icaa%il s' l"cre&i c" sor. Acel P ar "tea ;i rea sc"/ dac' t" consideric' n"i %"n la ni/ic. Dar dac' il consideri a ;i "n instr"/ent aloros dein'-'t"r', ar "tea alora c" /"lt este acel re-. Sin#"r"l /od de a;ace ra-ional aceste !"dec'-i este s' ai "ncte reale de co/ara-ie. and

ei incee s' ;olose+ti /odel"l de reci&ie, ei constata c' a!"n#i s'l;olose+ti in /od ;iresc.De ee/l", cateodat' cinea i/i s"ne: C8ste rea sc"/ se/inar"lt'". and il intre%: CIn co/ara-ie c" ce, el sar "tea s'/i r's"nd':CP'i, in co/ara-ie c" alte se/inare la care a/ ;ost.

At"nci a;l" la care se/inar an"/e se re;er' el +i il intre% desre "n"ldintre ele: In ce riin-e an"/e sea/'n' acele se/inare c" al /e"

175



P'i, &ice el, n" rea sea/'n'.Interesant e sar inta/la dac' se/inar"l /e" -i sar 'rea c'/erit' %anii +i ti/"l8l i+i schi/%' tiar"l de resira-ie, &a/%e+te +i &ice: *" +ti"... ro%a%ilc' /iar l'cea.

e an"/e a+ "tea ;ace ac"/ ca s' te a!"t s' #ande+ti la ;el +i inle#'t"r' c" se/inar"l /e"P'i, dac' ai &'%oi /ai /"lt as"ra c"t'r"i sa" c"t'r"i s"%iect,ro%a%il c' at"nci /iar l'cea.Bine. Dac' ar ;i s' &'%oesc /ai /"lt as"ra acel"i s"%iect,aiconsidera c' se/inar"l /e" /erit' %anii +i ti/"l8l d' din ca c' da. e sa inta/lat de ;at in aceast' conersa-ie

A/ descoerit "nctele recise din l"/ea real', de care tre%"ia s' neoc"'/. A/ lecat de la "n +ir de #enerali&'ri +i a/ a!"ns la "n +ir deartic"larit'-i. Ei o dat' a!"n+i la artic"larit'-i, a/ "t"t disc"ta desre

ele intr"n /od care nea a!"tat s' ne re&ol'/ ro%le/ele. A+a serocedea&' in aroae orice ;el de co/"nicare. Dr"/"l c'tre in-ele#ereeste aat c" in;or/a-ii artic"lare.In "r/'toarele catea &ile, incerca-i s' ' concentra-i as"ra li/%a!"l"ie care il ;olosesc al-i oa/eni. Incee-i s' identi;ica-i l"cr"ri rec"/"niersale +i er%e +i s"%stantie neseci;icate. "/ s' te con;r"n-i c"ele Deschide telei&or"l +i "r/'re+te o e/isi"ne c" interi"ri. Identi;ic'%al%aiala ;olosit' +i "ne telei&or"l"i intre%'ri care i-i or ad"ce in;or/a-iileartic"lare de care ai neoie.

Iat' catea tiare s"li/entare e care s' le "r/'re+ti. 8it' c"inteca: C%"n, C/ai %"n, C/ai r'" c"inte care indic' o oarecare ;or/'de eal"are sa" !"decat'. and a"&i eresii de ;el"l: CAsta este o ideeroast' sa" C8ste %ine s' /'nanci tot"l din ;ar;"rie, o-i r's"nde c":(uterea preci%iei 143Con;or/ c'rei 'reri sa" CDe "nde +tii asta Uneori, oa/enii ;aca;ir/a-ii le#and ca"&a de e;ect. Ar "tea s"ne: CM' scotea din /in-ico/entari"l l"i, sa" C>%sera-ia ta /ia dat de #andit. and e-i a"&ia+a cea, e-i +ti s' r's"nde-i: C"/ an"/e rooac' 6 e L +i e-ia!"n#e s' co/"nica-i /ai %ine +i s' /odela-i /ai %ine e al-ii.

Un alt l"cr" c" care tre%"ie s' ;i-i re'&'tor este citirea er%al' a#and"rilor. and cinea s"ne: CEti" e" c' /' i"%e+te, sa": CPoate i-iinchi"i c' n" te cred, tre%"ie s' intre%i: C"/ de +tii astaUlti/"l /i!loc care tre%"ie in'-at este cea /ai s"%til, "n /oti /in"natca s'i acorda-i aten-ie. e a" in co/"n c"inte ca: Caten-ie, Ca;ir/a-ie +iC/oti S"nt s"%stantie, desi#"r. Dar n" le "te/ #'si in l"/ea eterioar'.

A-i '&"t reodat' reo aten-ie *" dese/nea&' o ersoan', "n loc sa" "n

176



o%iect. Asta entr" c', de ;at, era "n er%, dese/nand ac-i"nea deaten-ionare. *o/inali&'rile s"nt c"inte care +ia" ierd"t seci;icitatea.and a"&i "n ase/enea c"ant, inclini s'l trans;or/i intro ac-i"ne ceeace i-i d' "terea s'-i reoriente&i +i s'-i schi/%i eerien-a. and cineas"ne: C)rea" s'/i schi/% eerien-a, ca s'l reoriente&i, s"i: Ce rei

s' eeri/ente&i Dac' s"ne: C)rea" i"%ire, tre%"ie s'i r's"n&i: C"/rei s' ;ii i"%it sa" Ce insea/n' s' ;ii i"%itor 8ist' reo di;eren-' deseci;icitate intre cele do"' ;or/e Si#"r c' da.8ist' +i alte /i!loace de #hidare a co/"nic'rii, "nand intre%'rileotriite. Un"l dintre ele este Ccadrarea re&"ltat"l"i. Dac' intre%i ecinea cel ;r'/ant' sa" ce sa inta/lat, ei o%-ine o l"n#' di&erta-iedoar desre acea ro%le/'. Dac' intre%i: Ce rei sa" C"/ rei s'schi/%i l"cr"rile, ai reorientat conersa-ia de la ro%le/' sre sol"-ie,In orice sit"a-ie, oricat ar ;i ea de s"/%r', eist' "n de&nod'/ant dedorit care oate ;i o%-in"t. ?el"l t'" este s' schi/%i orientarea c'tre acel

de&nod'/ant, cat /ai dearte de ro%le/'.7' acest l"cr" "nand intre%'rile otriite. S"nt o /"l-i/e. In P*=,ele s"nt c"nosc"te s"% den"/irea de Cintre%'ri de de&nod'/ant.Ce rea"Care este o%iecti"l .CDe ce /' a;l" aiciCe rea" entr" tineCe rea" entr" /ineIat' "n alt s;at i/ortant. Ale#e-i de re;erin-' intre%'ri care ince c"

Cc"/ in detri/ent"l celor care ince c" Cde ce. Intre%'rile c" Cde ce' ot de&'l"i /otie, elica-ii, !"sti;ic'ri +i sc"&e. Dar de o%icei n"' o;er' in;or/a-ii ;olositoare. *" ' intre%a-i coil"l de ce are ro%le/ec" al#e%ra. Intre%a-il ce ii tre%"ie ca s' se re#'teasc' /ai %ine. *"tre%"ie s' ' intre%a-i "n an#a!at de ce n" a o%-in"t "n contract e care i la-icer"t s'l o%-in'. intre%a-il c"/ se oate schi/%a, ca s' ;i-i si#"r c'14 (utere nemărginităil o%-ine e "r/'tor"l. ei care st'anesc %ine arta co/"nic'rii n" s"ntinteresa-i de ra-ionali&'ri ale /otielor entr" care cea /er#e rost. 8ior s' a;le c"/ s' ;ac' s' ias' %ine. Intre%area otriit' te a d"ce in acea

direc-ie. A+ rea s' ' /ai i/'rt'+esc "n "nct de edere ;inal care ne tri/itela conin#erile d't'toare de "teri e care lea/ ea/inat in caitol"l $GCele +ate /inci"ni ale s"cces"l"iH. @oate co/"nic'rile oastre c"ceilal-i +i c" oi in+i' tre%"ie s' derie din rincii"l c' tot"l se etrecec" "n sco e care il "te-i ;olosi +i oi entr" a ' sri!ini in o%-inereare&"ltatelor. Aceasta insea/n' c' riceerile oastre in /aterie de

177



co/"nicare ar tre%"i s' re;lecte o reac-ie +i n" e+ec. Dac' ;ace-i "n !oc de"&&le +i o ies' n" se otrie+te nic'ieri, n" considera-i acest l"cr" dret"n e+ec +i ren"n-a-i s' /ai contin"a-i !oc"l. > l"a-i ca e o reac-ie +iincerca-i c" o alt' ies' care are s' se otrieasc' /ai %ine. *" este decatin aanta!"l ostr" s' ;olosi-i aceea+i re#"l' #eneral' in co/"nicarea

oastr'. 8ist' o an"/it' intre%are sa" o eresie recis' care atrans;or/a aroae orice ro%le/' in co/"nicare. Dac' ' c'l'"&i-id"' rinciiile #enerale e care lea/ l"at aici in disc"-ie, e-i "tea s' odescoeri-i in ;iecare sit"a-ie. GC7iecare sit"a-ie incee-i chiar ac"/ s';olosi-i /odel"l de reci&ieHIn caitol"l care "r/ea&', o/ rii la te/elia oric'rei interac-i"nire"+ite dintre oa/eni, liant"l care ad"ce oa/enii la "n loc. Se n"/e+te...aitol"l 6III7ar/ec"l raort"l"i

6(rietenul care te inţelege te face om. 7

- 2omain 2olland Ad"ce-i' a/inte de o re/e cand era-i er;ect sincroni&at c" cinea.P"tea ;i "n rieten sa" i"%it, "n /e/%r" al ;a/iliei ori cinea intalnitdin inta/lare. Intoarce-i' c" /intea la acea re/e +i incerca-i s' '#andi-i ce an"/e le#at de acea ersoan' ' ;'cea s' ;i-i atat de ar/oni&atc" elOea.8ist' +anse s' constata-i c' #andea-i la ;el in le#'t"r' c" "n an"/it;il/ sa" c" o an"/it' carte sa" o inta/lare. Poate c' n" a-i o%serat,dar ro%a%il c' +i resira-i la ;el ori or%ea-i la ;el. Poate c' aea-i aceea+i

re#'tire sa" conin#eri ase/'n'toare. Indi;erent ce e-i descoeri, aceastaa ;i re;leia acel"ia+i ele/ent de %a&' raort"l. Raort"l este caacitateade a 'tr"nde in l"/ea altc"ia, s'l ;aci s' si/t' c'l in-ele#i, c' intreoi eist' o le#'t"r' co/"n' "ternic'. Insea/n' caacitatea de a trecec" tot"l de e harta l"/ii tale, e harta l"/ii l"i. Rere&int' esen-aco/"nic'rii re"+ite.Raort"l este instr"/ent"l s"re/ entr" a o%-ine re&"ltate in ceea ceii rie+te e al-i oa/eni. )' ad"ce-i a/inte, a/ in'-at in caitol"l $GCele +ate /inci"ni ale s"cces"l"iH c' oa/enii rere&int' entr" oires"rsa cea /ai i/ortant'. 8i %ine, raort"l rere&int' /od"l in care

deschide-i acea res"rs'. Indi;erent ce re-i de la ia-', dac' "te-i de&olta"n raort c" oa/enii otrii-i, e-i "tea s' ii a!"ta-i oi e ei +i ei s' 'a!"te e oi.aacitatea de a sta%ili raort este "na dintre riceerile cele /aii/ortante e care le oate aea o ersoan'. a s' ;ii "n %"n interretori "n %"n a#ent de an&'ri, "n 'rinte %"n sa" "n %"n rieten, "n %"nconsilier ori olitician, ceea ce i-i tre%"ie este raort"l, caacitatea de a

178



sta%ili o "ternic' le#'t"r' ele/entar' +i o rela-ie de recirocitate.> /"l-i/e de oa/eni ;ace ia-a co/licat' +i di;icil'. *" a+a tre%"ies' ;ie. @oate derinderile e care le in'-a-i din aceast' carte chiar s"nt14$140 (utere nemărginirii

ni+te c'i de reali&are a "n"i raort /ai ar/onios c" oa/enii, iar raort"lc" al-ii ;ace ca aroae orice sarcin' s' ;ie /ai si/l', /ai "+oar' +i /aia#rea%il'. Indi;erent ce rei s' ;aci, s' e&i, s' cree&i, s' i/'rt'+e+ti sa"s' tr'ie+ti in ia-', de la reali&area e lan sirit"al an' la ca+ti#area"n"i /ilion de dolari, intotdea"na se #'se+te altcinea care te oate a!"tas'-i i/line+ti -el"l /ai reede +i /ai "+or. Altcinea care +tie c"/ s'a!"n#' acolo /ai reede sa" /ai e;icient sa" oate ;ace cea care s' tea!"te s' a!"n#i /ai raid acolo "nde rei. a s' descoeri acea ersoan'tre%"ie s' sta%ile+ti acel raort, le#'t"ra ;er/ecat' care ii "ne+te e oa/eni+i ii ;ace s' se si/t' arteneri.

)re-i s' +ti-i care este latit"dinea e care sa %'t"t cel /ai /"lt /oned'Contrariile se atra#. a /"lte alte l"cr"ri care s"nt ;alse, +i acesta are"n dra/ de ade'r. At"nci cand oa/enii a" s";icient de /"lte in co/"n,di;eren-ele ada"#' "n ic de sare +i ier. Dar, or%ind la /od"l #eneral,cine te atra#e " cine rei s'-i etreci ti/"l a"-i e cinea care n"este de acord c" tine in nici o riin-', care are interese di;erite de aletale, c'r"ia ii lace s' doar/' at"nci cand t" rei s' te !oci ori rea s' se

!oace cand t" rei s' dor/i Si#"r c' n". )rei s' ;ii i/re"n' c" oa/enicare s"nt ca +i tine +i tot"+i s"nt "nici.

and oa/enii se asea/'n' ei tind s' se +i lac'. >are oa/enii i+i;or/ea&' cl"%"ri in care /e/%rii se deose%esc "nii de al-ii *", ei sead"n' in calitate de eterani care a" ;'c"t r'&%oi"l i/re"n', sa" s"ntcolec-ionari de ti/%re, sa" colec-ionari de c'r-i de %ase%all, entr" c' aaea cea in co/"n este ele/ent"l care creea&' raort. A-i ;ost reodat'la reo con;erin-' *a-i o%serat c"/ se creea&' instantane" o le#'t"r'intre oa/eni care n" sa" /ai '&"t niciodat' an' at"nci Un c"l" deco/edie este ;or/at adesea dintr"n etraertit care or%e+te reede,#ata /ere" c" relica, care incearc' s' sta%ileasc' o le#'t"r' c" "nintroertit t'c"t, care se d' /ere" la o arte. "/ se in-ele# <roa&nic.

Sea/'n' rea "-in ca s' se lac' rea /"lt." cine se si/t a/ericanii /ai in lar#"l lor, c" en#le&ii sa" c" iranieniiU+or de r's"ns. " cine ae/ noi /ai /"lte in co/"n Acela+i r's"ns.<andi-i' la >rient"l Mi!loci". De ce crede-i c' s"nt ro%le/e acoloSe asea/'n' oare ereii c" ara%ii in conin#eri reli#ioase A" acela+i tide siste/ !"ridic )or%esc aceea+i li/%' P"te/ /er#e la nes;ar+it c"intre%'rile. Pro%le/ele lor s"nt re&"ltat"l di;eren-elor dintre ei.

179



De ;at, at"nci cand s"ne/ c' oa/enii Ca" di;erende, re/ s's"ne/ c' ;el"rile in care n" se asea/'n' rooac' tot ;el"l de ro%le/e.Dar c" ne#rii +i al%ii din Statele Unite De "nde se tra# toate ro%le/eleDe la ;at"l c' oa/enii "n accent"l e /od"rile in care di;er' di;eren-ele de c"loare, c"lt"r' +i o%icei"ri. T%"ci"/"l oate ;i re&"ltat"l

"n"i /are n"/'r de di;eren-e. Ar/onia tinde s' re&"lte din ase/'nare.8ste "n ade'r con;ir/at de intrea#a istorie. 8ste "n l"cr" eri;icat +i la/od"l #eneral, +i in cel artic"lar.;armecul raportului 142="a-i orice rela-ie dintre doi oa/eni, +i e-i constata c' ri/"l l"cr"care ia "nit a ;ost cea ce aea" in co/"n. Pot ;ace acela+i l"cr" ;iecarein ;el"l l"i, dar ceea ce aea" in co/"n ia le#at. <andi-i' la o ersoan'e care o l'ce-i c" ade'rat, +i ede-i ce ' atra#e la ea. *" este or%a de;el"l in care ' sea/'n', sa" /'car de ;el"l in care ar l'cea s' ;ie aceaersoan' *" ' &ice-i niciodat': )ai, indiid"l 'sta n" #ande+te ca /ine

in nici o riin-'. e ti #ro&a i: e ti iste-. )ede l"/ea aroae la;el c"/ o 'd e", %a chiar i/i i/%o#'-e+te ersectia. Aoi #andi-i'la cinea e care n"l "te-i s";eri. 8ste cinea care ' sea/'n' )'#andi-i: Doa/ne, ce tic'los <ande+te 'sta ca /ineDar s' inse/ne asta c' n" eist' cale de ie+ire dintr"n cerc icios dedeose%iri care #enerea&' /ere" alte +i alte con;licte +i alte deose%iriSi#"r c' n". Pentr" c' in ;iecare ca& in care eist' deose%iri, eist' +iase/'n'ri. 8ist' n"/eroase deose%iri intre ne#rii +i al%ii din A/ericaSi#"r, dac' rei s' e&i l"cr"rile din aceast' ersecti'. Dar a" +i /"lte

l"cr"ri in co/"n, n"i a+a " to-ii s"nte/ %'r%a-i +i ;e/ei, ;ra-i +is"rori, c" te/eri +i asira-ii ase/'n'toare. alea de la discordie la ar/onietre%"ie ;'c"t' de la concentrarea as"ra deose%irilor, la concentrareaas"ra ase/'n'rilor. Pri/"l as sre co/"nicarea ade'rat' este s'in'-'/s' trad"ce/ de e harta l"/ii noastre, e harta altc"ia. Ei c"/ "te/;ace acest l"cr" Prin riceeri in reali&area raort"l"i.

6Dacă vrei să caştigi un om pentru cau%a ta, mai intai convinge-l că ii eşti prieten sincer.7 )braham Eincoln

"/ s' cre'/ raort"l > ;ace/ creand sa" descoerind l"cr"ri inco/"n. In li/%a! P*=, acest roces se n"/e+te Co#lindire sa"CotriireF. 8ist' /"lte /od"ri de a crea l"cr"ri co/"ne c" altcinea +ide aici, o stare de raort. Ii o-i o#lindi interesele adic' s' tr'ie+ti oeerien-' ase/'n'toare, sa" s' ai acela+i stil de a te i/%r'ca sa" aceea+iactiitate re;erat'. Sa" o-i o#lindi asocia-ii adic' s' ae-i aceia+irieteni +i acelea+i c"no+tin-e. Sa" o-i o#lindi conin#eri. Acestea s"nt

180



eerien-ele co/"ne. A+a i-i cree&i rieteni +i rela-ii. @oate aceste eerien-ea" cea in co/"n: s"nt co/"nicate rin c"inte. alea cea /aio%i+n"it' de a te otrii c" ceilal-i este rin schi/%"l de in;or/a-ii desreroria ersoan', rin inter/edi"l c"intelor. St"diile a" de/onstrat,tot"+i, c' doar 2 din ceea ce se co/"nic' intre oa/eni se trans/ite

rori"&is rin c"inte. 3$ se ;ace rin ton"l ocii. I/i ad"c a/intede cand era/ coil +i /a/a ridica ocea +i/i s"nea CAnthon, e "nan"/it ton, asta inse/na /"lt /ai /"lt decat n"/ele /e" "r +i si/l".$$ din co/"nicare, cea /ai /are arte, este re&"ltat"l ;i&iolo#iei +i alli/%a!"l"i cor"l"i. 8resiile chi"l"i, #est"rile, calitatea +i ti"l/i+c'rilor e care te ;ace cinea in ti/"l co/"nic'rii ne ad"c /ai /"lte144 (utere nemărginităin;or/a-ii desre ceea ce s"n ersoanele c" ricina decat doar c"intelein sine. A+a se elic' de ce "n ti ca Don Ricles se oate ridica +i atacas"nand"-i l"cr"ri teri%ile +i s' te ;ac' s' ra&i. >ri c"/ oate "n ti ca

8ddie M"rh s' ;oloseasc' c"inte triiale +i s' te ;ac' s' ra&i. Aici n"este or%a de c"inte, ci de ;el"l c"/ s"nt trans/ise tonalitatea +i;i&iolo#ia care te ;ac s' ra&i.

A+adar, dac' incerc'/ s' cre'/ raort doar rin con-in"t"l conersa-iei,s'ri/ este osi%ilit'-ile cele /ai /ari rin care "te/ co/"nica l"cr"rico/"ne c" creier"l altei ersoane. Una din c'ile cele /ai %"ne de a reali&a"n raort este rin o#lindirea sa" crearea "nei ;i&iolo#ii co/"ne c" aceaersoan'. Iat' ce a ;'c"t /arele hinoterae"t, Dr. Milton 8ricson. 8l ain'-at s' o#lindeasc' tiarele de resira-ie, -in"ta, tonalitatea +i #est"rile

altor oa/eni. Ei ;'cand acest l"cr", el a reali&at cel /ai sta%il raort indec"rs de catea /in"te. >a/enii care n" il c"no+tea" aea" i/ediatincredere in el, ;'r' reo indoial'. A+adar, dac' "te-i de&olta "n raortdoar c" a!"tor"l c"intelor, #andi-i' la "terea incredi%il' a "n"i raortreali&at c" a!"tor"l c"intelor i/re"n' c" ;i&iolo#ia.In ti/ ce c"intele ac-ionea&' as"ra con+tient"l"i "nei ersoane,;i&iolo#ia ac-ionea&' as"ra s"%con+tient"l"i. Aceea este artea din creier care #ande+te: C8i, dar ersoana aceasta este ca +i /ine 8ste ro%a%il "nti dintro %"cat'. Ei o dat' ce se inta/l' acest l"cr", aare o atrac-ieetraordinar', o le#'t"r' etraordinar'. Ei entr" c' este incon+tient',

este c" atat /ai solid'. *" e+ti con+tient de ni/ic altcea decat de le#'t"racare sa creat.Dar c"/ s' ;aci ca s' o#linde+ti ;i&iolo#ia c"ia e ;el de tr's't"ri;i&ice o-i o#lindi Incee c" ocea. >#linde+tei tonalitatea +i ;or/"lelede eri/are, in'l-i/ea ocii, cat de reede or%e+te, ce ;el de a"&e;ace, ol"/"l ocii. >#linde+te c"intele re;erate sa" eresii. Dar atit"dinea +i tiarele de resira-ie, ;el"l c"/ rinde riirea c"ia, li/%a!"l

181





c" atat e-i aea s"cces /ai /are. De+i osi%ilit'-ile s"nt neli/itate,oa/enii a;la-i in o&i-ie +e&and', de ee/l", ;ac de o%icei "n n"/'r li/itat de /i+c'ri. D"' ce e-i eersa "-in, nici n" a /ai tre%"i s'#andi-i con+tient ceea ce ;ace-i. )e-i o#lindi in /od a"to/at atit"dini +i;i&iolo#ii ale celor din !"r"l ostr".

8ist' in;inite s"%dii&i"ni in o#lindirea e;icient', dar te/elia estecea la care nea/ re;erit in caitol"l desre scoaterea la l"/in' astrate#iei:cele trei siste/e rere&enta-ionale. ?ine-i /inte, toat' l"/ea ;olose+tetoate cele trei siste/e rere&enta-ionale. Ins' /"l-i dintre noi ae/re;erin-e la care -ine/, siste/e rere&enta-ionale e care ne sri!ini/ innen"/'rate rand"ri. Adeseori ne %a&'/ /ai intai e i&"al, ori e a"ditisa" tactil. > dat' ce a-i dat sea/a care este siste/"l de rere&entareri/ordial al "nei ersoane, ' si/li;ica-i radical e;ort"l de de&oltarea "n"i raort c" acea ersoan'.

6(entru a comunica eficient, trebuie să ne dăm seama că ne deosebimintru totul prin felul in care percepem lumea şi să folosim aceastăinţelegere ca pe un ghid in comunicarea noastră cu alţii. 7 )nthon! 2obbins195 (utere nemărginită;armecul raportului 191In ca&"l in care co/orta/ent"l +i ;i&iolo#ia ar ;i alc't"ite dintr"n setaleator de ;actori, ar tre%"i s' c"le#e-i c" tr"d' ;iecare indici" +i aoi s' lereasa/%la-i. Dar siste/ele rere&enta-ionale s"nt rec"/ ni+te arole la "n

cod secret. Dac' +tii "n ele/ent, acesta i-i o;er' alte &ece indicii. D"'c"/ a/ '&"t in caitol"l 4, eist' o intrea#' constela-ie deco/orta/ente care se otriesc c" inclina-ia de a ;i in ri/"l randi&"al. 8ist' indicii er%ale, ;or/"le de #en"l: CA+a /i se are /ie,sa": C*" /' ot inchi"i ;'cand a+a cea. )or%irea este raid' de o%icei,resira-ia este s"s in iet. @on"l ocii este ac"t, na&al +iOsa" adeseaincordat. M"+chii s"nt de o%icei incorda-i, /ai ales e "/eri +i ea%do/en. >a/enii orienta-i sre i&"al tind s' arate /ere" c" de#et"l.S"nt adesea ad"+i de sate +i -in #at"l intins.ei orienta-i sre a"diti ;olosesc ;or/"le de #en"l: CI/i s"n' %ine

a+a, sa" C*"/i s"n' nici "n cloo-el. )or%irea este /ai /od"lat', te/o"leste echili%rat, iar ocea tinde s' ai%' o tonalitate li/ede, r's"n'toare.Resira-ia tinde s' ;ie re#"lat' +i adanc', enind din dia;ra#/' sa" dintot iet"l. Incordarea /"sc"lar' tinde s' ;ie echili%rat'. At"nci candoa/enii i+i i/re"nea&' /ainile sa" sta" c" /ainile in san, de o%iceiindic' accesare a"diti'. U/erii a" tendin-a s' ;ie oarec"/ l'sa-i, iar ca"l s' se incline "+or intro arte.

183





s' a;li ce alte l"cr"ri noi /ai s"nt de '&"t.ea dea treia cas' este /ai #re" de descris. @re%"ie s' /er#i so si/-ic" toat' ;iin-a taN constr"c-ia este solid' +i recon;ortant'. Inc'erile e/an'o c'ld"r' aarte. Intr"n ;el a%sol"t de nedescris, atin#e cea ;"nda/entaldin ;iin-a ta. 8ste aroae ca o hran' s";leteasc'. I-i ine s' te a+e&i

intr"n col- +i s' inhale&i ceea ce in /od inelica%il te ;ace s' te si/-iatat de net"l%"rat.In toate cele trei ca&"ri, este or%a desre aceea+i cas'. Pri/a este descris'a+a c"/ ar erceco "n indiid inclinat sre a"diti, a do"a, i&"al, iar atreia, tactil. Dac' ai ar'ta aceast' cas' "n"i #r" de oa/eni, entr" ai tre&ila ia-' %o#'-ia, ar tre%"i s' 'tr"n&i +i s' declan+e&i toate cele trei /od"ri.Siste/"l rincial de rere&entare al ;iec'rei ersoane a deter/ina caredintre cele trei descrieri i se are cea /ai edi;icatoare. Dar -ine-i /inte "nl"cr": oa/enii le ;olosesc e toate trei. el /ai ele#ant /od de a co/"nicaeste s' le declan+e&i e toate trei, concentrand"te in acela+i ti/ as"ra

siste/"l"i e care cealalt' ersoan' il ;olose+te cel /ai /"lt.Incee s' alc't"ie+ti cate o list' c" c"inte i&"ale, a"ditie +i tactile.In "r/'toarele &ile, asc"lt'i c" aten-ie e cei c" care stai de or%' +ista%ile+te ce ;el de c"inte ;olosesc cel /ai des. Aoi or%e+tele ;olosindacela+i t i de c"inte. e se inta/l' )or%e+tele aoi "n ti/ ;olosind"n siste/ di;erit de rere&entare. e se inta/l' de data astaS' ' da" "n ee/l" ca s' ' de/onstre& cat de e;icient' +i "ternic'oate ;i o#lindirea. De c"rand, /' a;la/ la *e Lor +i si/-ea/ neoias' /' relae&, a+a c' /a/ d"s in entral Par. A/ intrat in arc +i /a/

a+e&at e o %anc' s' riesc in !"r. *" este /"lt ti/, a/ o%serat "nindiid care st'tea e o %anc' isais de /ine. Ei a/ ince"t s'lo#lindesc. G> dat' ce -ia intrat in san#e, n" rea /ai o-i s' te ore+tiH.Ei la/ o#lindit intoc/ai.19 (utere nemărginităU)I*@8 PR8DIA@I)85i%ual )uditiv actil 0especificat

A edea A a"&i A si/-i Si/- A rii A asc"lta A atin#e @r'ire A i&iona A s"na A a"ca A in-ele#e

A a'rea A ;ace /"&ic' A in+;'ca A credeO#andi A ar'ta A ar/oni&a A sc'a A in'-arintre de#ete

A /i!i A intra sa" a ie+i A rinde A rel"crade e l"n#i/ea de "nd'

A de&'l"i A ;i n"/ai "rechi A 'tr"nde A hot'ri A in;'-i+a A s"na %ine A cata A /otia

185



A il"/ina =ini+te A l"a contact A considera A sclii A se ;ace a"&it A ar"nca A schi/%a=i/ede A intra in re&onan-' A intoarce A erceeInce-o+at S"rd D"r Insensi%ilont"rat Melodios 7'r' s' si/-i Distinct

*eclar Disonan-' oncret A concee A scanteia A acorda "n A r'&"i A ;i con+tientinstr"/enta "ne la "nison=i/ede Ar/onie s"erioar' *eclintit A +tiOc"noa+terec"/ cristal"l

A ;"l#era S"r&enie A a#'-a A i/a#ina A intre%a Solid A s";eriSta" c"/ st' el, resir ca el, ;ac acelea+i /i+c'ri c" icioarele. 8l incee

s' ar"nce ;ir/it"ri la or"/%ei. Ince +i e" s' ar"nc ;ir/it"ri la or"/%ei.Incee s'+i clatine "+or ca"l. Ince +i e" s'/i clatin "+or ca"l. Aoirie+te in s"s +i ;ac +i e" la ;el. M' rie+te +i /' "it +i e" la el.*" este /"lt ti/, se ridic' +i ine la /ine. *ici n" /' /ir. Il atra#e dea intre#"l entr" c' i+i inchi"ie c' s"nt eact ca el. Incee/ s'or%i/, iar e" ii o#lindesc eact ton"l ocii l"i +i ;ra&eolo#ia. D"'catea /o/ente s"ne: C8ste clar c' e+ti "n ti ;oarte inteli#ent. De cecrede el asta Pentr" c' si/te c' s"nt eact ca el. *" trece /"lt +i i/is"ne c' si/te c' /' c"noa+te /ai %ine decat e oa/eni e care ii +tie de

($ de ani. Ei n" d"' /"lt ti/ iar'+i, i/i o;er' o sl"!%'.Eti" c' "nii oa/eni c" care disc"t desre o#lindire se s"'r' +i s"n c'este ne;iresc, c' asta este o /ani"lare. Dar este a%s"rd' ideea c' estene;iresc. In orice /o/ent cand te a;li in raort c" cinea, este ;iresc s' iio#linde+ti ;i&iolo#ia, tonalitatea +i celelalte. >ri de cate ori -in "n se/inar,se #'se+te cate cinea dintre cei re&en-i s' se s"ere in le#'t"r' c";armecul raportului 19$86PR8SII PR8DIA@I)8"intele redicatie s"nt c"intele Ger%e, ader%e, ad!ectieH e careoa/enii le ;olosesc in roces"l de co/"nicare entr" a+i rere&enta

eerien-ele in interior rin inter/edi"l /odalit'-ilor i&"ale, a"ditiesa" tactile. =ista de /a !os c"rinde catea dintre cele /ai des ;olositeloc"-i"ni redicatie.1. )i&"al G'&H (. A"diti Ga"&H 3. @actil Gi'itHochios #and intar&iat a ;i ter/inat Geten"atH/i se arc #"r'sart' a ;ier%e la ;oc /icdincolo de orice "/%r' li/ede ca "n clinchet a+chii din tr"nchi"l %'tran

186



de indoial' eri/at clar a a!"n#e la incle+tare c"edere anora/ic' a che/a la tele;on controlca&'tcGochi de as'reH a descrie in a/'n"nt otolitOcal/atOad"nata intre&'ri %o/%' sen&a-ional' te/elie solid'desl"+ii a se eri/a clar a l"ti in deri'

nedesl"+it a da socoteal' a "ne /ana eochi in ochi s'-i s"n la "reche incarc' chestia asta;"l#erat a acorda o a"dien-' a intra in le#'t"r' c"a aea o ersecti' as"ra oci a"&ite a rinde al"&iaa aea "n sco in /esa! asc"ns a iritaOsacaiidee neclar' -ine-i #"ra /an' in /an'o alt' /ancare de e+te 'l'r'#eal' r'/ai acoloin l"/ina acest"i l"cr" a cerceta, a se in;or/a o disc"-ie arins'in ersoan' Gas"ra "nei cri/eH stai a+ain ederea cond"c'tor de ca/anie a+teat'

ar la ;el olitic' n" te riia ;ace o scen' Ga s"s-ineH s"s +i tare /od de intre%"in-arei/a#ine /ental' /anier' de a or%i a "ne c'r-ile e /as'sche/' /ental' a da aten-ie la c" ini/a "+oar'c" ochii /in-ii "tere de conin#ere /o/ent de anic'c" ochi"l li%er toarcc ca "n isoi n" te "r/'resca ;ace "n ta%lo" rostit %elea/e/orie ;oto#ra;ic' sesi"ne entr" de"nerea a tra#e s;orilea edea e dca intre#"l !"r'/ant"l"i asc"-it ca %rici"l

;r"/oas' ca o cadr' i/i s"n' %ine /ia sc'at din /intea edea de eri/'-i 'rerea a l"cra ele#antedere sc"rt' in;or/ator a+a+ia+aar'tos a s"ne ade'r"l a ;i #ala de l"t'%"n de "s e ran' a aea #"ra c"s"t' a ;i incrancenata rii in #ol a ;iOa n" ;i e aceea+i ersoan' nei/ortant'a tra#e c" ochi"l l"n#i/e de "nd' c" i;osei&i"ne de t"nel ne/aia"&it /"lt &#o/ot cnlr" ni/icde s"% nas"l c"ia a ron"n-a e" s"sn !osin s"s"l ;ront"l"i a dat #las "nei 'reri e s"% /an' GclandestinH

%ine de;init %ine in;or/atatat cat se a"dec"ant c" c"antRost"l otriirii redicatelor este otriirea li/%a!"l"i in care or%e+tecel care te asc"lt', creand ast;el at/os;era de raort +i in-ele#ere.190 (utere nemărginităo#lindirea. Ei at"nci doar ii s"n c' dac' se a "ita la ersoana a;lat'

187



lan#' el, a constata c' st' eact la ;el ca +i el. A/andoi sta" c" icioareleincr"ci+ate, a" ca"l inclinat la acela+i "n#hi +i a+a /ai dearte. 7'r' s'rea, ei se o#lindesc "n"l e cel'lalt entr" c' a" de&oltat "n raort earc"rs"l celor catea &ile de c"rs. Aoi il intre% e acela+i ti ce 'rereare desre ersoana de al't"ri, +i acesta a r's"nde: C<ro&a', sa"

Aroiat. Aoi ii cer celeilalte ersoane s'+i schi/%e ;i&iolo#ia +i s'ia o atit"dine c" tot"l di;erit cand st' e sca"n. and intre% aoi ri/aersoan' c"/ i se are de data asta cealalt' ersoan', r's"ns"rile e carele ri/esc s"nt: C*" chiar a+a de aroiat, sa" CDistant, sa" C*" /ais"nt atat de si#"r.

Ast;el, o#lindirea este "n roces ;iresc de reali&are a raort"l"i. De!a o;aci in /od incon+tient. In acest caitol in'-'/ ce tre%"ie s' ;ace/-re-ete entr" raort ca s' "te/ reali&a acest re&"ltat in orice /o/entre/, c" oricine, chiar +i c" o ersoan' str'in'. at desre ;at"l c'o#lindirea

insea/n' /ani"lare, s"ne-i/i ce cere /ai /"lt e;ort con+tient, s' or%e+tiin rit/"l +i ton"l t'" nor/al sa" s' a;li /odalitatea in care o ersoan'co/"nic' cel /ai %ine +i s' 'tr"n&i in l"/ea ei Ei -ine-i /inte c' in ti/ce o#lindi-i o ersoan', tr'ie+ti c" ade'rat ceea ce tr'ie+te acea ersoan'.Dac' ai inten-ia s' /ani"le&i e cinea, o dat' ce incei s' o o#linde+ti,incei de ;at s' tr'ie+ti ceea ce tr'ie+te ea a+a incat intre%area care se"ne este: 8+ti dis"s s' te /ani"le&i e tine ins"-iand o#linde+ti e cinea n" insea/n' c' ren"n-i la identitatea ta. *"e+ti in ecl"siitate o ersoan' inclinat' sre i&"al, a"diti sa" tactil.

@re%"ie s' ne str'd"i/ c" to-ii s' ;i/ ;lei%ili. >#lindirea creea&' "r +isi/l" o co/"ni"ne de ;i&iolo#ie care scoate in eiden-' o/enia i/'rt'+it'. At"nci cand o#lindesc e cinea, /' %"c"r de %ine;acerile senti/entelor,eerien-ei +i #and"rilor acelei ersoane. 8ste o lec-ie solid', ;r"/oas' +id't'toare de "tere s' e&i c"/ este s' i/'r-i l"/ea c" alte ;iin-e o/ene+ti.I/ensele s"ccese c"lt"rale se inre#istrea&' rin sta%ilirea "n"i raortc" /asele. =iderii cei /ai e;icien-i s"nt /ae+tri in toate cele trei siste/ede rere&entare. inclin'/ s' ne "ne/ increderea in oa/eni care co/"nic'c" noi la toate cele trei niel"ri +i care ne da" "n senti/ent de coeren-'Ntoate cele trei 'r-i ale ersonalit'-ii lor trans/it acela+i /esa!. <andi-i'

la "lti/ele ale#eri entr" re+edin-ie. )i se ar' c' Ronald Rea#an, laarsta l"i, este "n ti atr'#'tor la edere S"nt atr'#'toare ton"l ociil"i +i ;el"l de a or%i )' oate /i+ca a;ecti, rin senti/ente de atriotis/+i de osi%ilitate ei /ai /"l-i oa/eni chiar +i cei care n" s"nt deacord c" ederile l"i olitice ar r's"nde c" "n CDa r's"n'tor la toatecele trei intre%'ri. *"i de /irare c' la" n"/it Marele Maestr" in Artao/"nic'rii. <andi-i' ac"/ la Walter Mondale. 8ste "n %'r%at

188



atr'#'tor, din "nct de edere i&"al and "n aceast' intre%are lase/inare, /are /in"ne dac' (5 din artician-i r's"nd c" Cda. S"ntatr'#'toare ton"l ocii l"i +i ;el"l de a or%i;armecul raportului 192S"nt +i /ai "-ini cei care cred c' da. hiar +i cei care s"nt de acord c"

tot ce s"ne Mondale, rareori r's"nd Cda la aceast' intre%are. )' oate/i+ca a;ecti rin senti/ente de atriotis/ +i osi%ilitate De o%icei, laaceast' intre%are /i se r's"nde c" ras. Acesta este "n"l dintre /arile l"ide;ecte. A ;ost deci o s"rri&' c' Rea#an a ca+ti#at rintro in;ran#erecatastro;al' a cel"ilalt<andi-i' ce i sa inta/lat l"i <ar art. 8ra dest"l deatr'#'tor la toate cele trei niel"ri. Mondale aea /ai /"l-i %ani +i;"sese la asa Al%', a+a c' el 'rea s' ai%' +ansa lo#ic'. Ei tot"+i art are&istat in c"rs', ins' doar entr" sc"rt ti/. e sa inta/lat In ri/"lrand, art n" era consecent. and l"/ea il intre%a de ce +ia schi/%at

n"/ele, r's"ndea c' n" a"sese "n /oti i/ortant ins' li/%a!"lcor"l"i +i ton"l ocii tr'da" altcea. Ar ;i "t"t in;r"nta resa s"nand:CDa, /ia/ schi/%at n"/ele. Dar a/ ;'c"t in a+a ;el incat s' n" /'

!"deca-i d"' n"/ele /e", ci d"' ceea ce ot ;ace.FF In loc s' ;ac' a+a,a sc'ldato. A tre%"it aoi s' ;ie resat s'+i re&inte Cideile noi, +iat"nci cand in s;ar+it a ;'c"to, /"l-i dintre cei re&en-i a" si/-it c' n"aea" cine +tie ce consisten-'. @ot"l era doar o %al%aial'.Da <eraldine 7erraro rede-i c' este atr'#'toare ca asect i&"al a/05 dintre cei e care ia/ intre%at s"nt de aceast' 'rere. )i se are c'

ton"l ocii ei este atr'#'tor Iat' "nde ierde 7erraro, +i ierde, n" #l"/'.Intre 45 +i 95 dintre cei e care ia/ intre%at a" s"s c' ocea ci n"n"/ai c' n" este atr'#'toare, ci este chiar iritant'. GSin#"rele ece-ii a" ;ostcei din *e Lor itH. Ei doar 15 a" &is c' ii "tea /i+ca a;ecti. )'"te-i inchi"i cat este de #re" s' ;ii o"lar chiar dac' ai cele /ai#ro&ae idei din l"/e dac' oa/enii s"nt irita-i ori de cate ori deschi&i #"ra7iind ;e/eie +i ;iind de aceea+i arte a %aricadei c" Mondale n" a" ridicatoe dna 7erraro in ochii "nora. Ei tot"+i n" ei a" ;ost ca"&a rincial' c' ean" a o%-in"t sri!in. @on"l ocii ei, inca acitatea ei de a /i+ca a;ectioa/enii +i, in cele din "r/', inconsecen-a ei, a" costato sc"/. Sa" ridicat

/"lte intre%'ri cand sa constatat c' trans/itea /esa!e contradictorii inle#'t"r' c" aort"rile, c" cel care declan+ea&' ri/"l atac n"clear, c";inan-ele so-"l"i ei, +i inc' altele. *"/ai riceerile de co/"nicareersonal' ale candida-ilor de/ocra-i a" ;ost s";iciente entr" a le ;acein;ran#erea aroae ineita%il'.<andi-i' ac"/ la "n s"cces c"lt"ral /a!or, c"/ este Br"ceSrin#steen. S'lile s"nt ticsite la sectacolele l"i, iar el o;er' tot ce se

189



oate o;eri ca s' %"c"re '&"l +i a"&"l. Atr'#'tor din "nct de ederei&"al, or%e+te "%lic"l"i c" ocea sa adanc', lin' de si/-ire,de&oltand ast;el "n raort etraordinar. Pare s' ;ie ;oarte consecent.<andi-i' la "n re+edinte din istoria /odern', e care il considera-i caaand o ersonalitate "ternic', caris/atic, caa%il s' se re/arce ... )a-i

#andit c"/a la John 7. Kenned A+a otea&' 9$ dintre cei e care iiintre%. De ce 8i %ine, eist' /ai /"lte /otie, dar haide-i s' trece/ in194 (utere nemărginităreist' catea. )a-i dat sea/a c' era atr'#'tor din "nct de edere i&"alMai incae or%' Rar intalnesc e cate cinea care s' ;ie de alt' 'rere.Dar din "nct de edere a"diti 9$ dintre cei e care ia/ intre%at a";ost de acord c' era atr'#'tor +i din acest "nct de edere. )' "tea /i+caa;ecti c" re/arci de #en"l: C*" intre%a-i ce oate ;ace -ara oastr' entr"oi, ci ce "te-i oi ;ace entr" -ara oastr'. 8ra "n /aestr" in artaco/"nic'rii ;olosit' in sco"l e/o-ion'rii oa/enilor. 8ra consecent Se

are c' r"+cio era de aceast' 'rere. ri&a rachetelor c"%ane&e a ;ost "ntest de consecen-' intre Kenned +i r"+cio. ei doi se riea" ochi inochi +i, d"' c"/ re/arca "n scriitor, Cr"+cio cliea. St"dii intrerinsein le#'t"r' c" /ari ersonalit'-i a" ar'tat in reetate rand"ri c' ace+tia a"/are talent in a crea "n raort. ei care s"nt ;lei%ili +i atr'#'tori in toatecele trei /od"ri ot in;l"en-a /"l-i oa/eni, ;ie c' este or%a de "n dasc'l,"n o/ de a;aceri sa" "n lider sirit"al /ondial. *" este ins' neoie de "ntalent nati entr" aceasta. Dac' e+ti in stare s' e&i, s' a"&i +i s' si/-i, o-icrea "n raort c" orice o/, doar ;'cand ceea ce ;ace +i el. a"-i l"cr"rile e

care s' le o-i o#lindi cat se oate de ;iresc +i nes"'r'tor. Dac' o#linde+tio ersoan' ast/atic' sa" care are "n sas/ in#ro&itor, in loc s' reali&e&i "nraort, il ei ;ace s' cread' c' i-i %a-i !oc de el.8ersand constant, ei re"+i s' 'tr"n&i in l"/ea oric'r"i o/ c" caree+ti +i s' or%e+ti in /od"l l"i rori", e in-eles"l l"i. "rand a deenio a do"a nat"r', +i o ei "tea ;ace in /od a"to/at, ;'r' so /aicon+tienti&e&i. and ei incee s' o#linde+ti in /od e;icient, ei constatac' acest rocede" i-i o;er' /ai /"lt decat reali&area "n"i raort +iin-ele#erea altei ersoane. Datorit' acel"i l"cr" care se n"/e+te a cond"ceas c" as, ei a!"n#e s'i ;aci e al-ii s' te "r/e&e. *" contea&' cat de

di;eri-i s"nte-i. i contea&' c"/ ii inta/ini. Dac' o-i sta%ili "n raorts";icient c" cinea, n" este /"lt ti/ ii o-i schi/%a co/orta/ent"lin a+a ;el incat s' se otrieasc' c" al t'".S' ' da" "n ee/l". Ac"/ ca-ia ani, a/ ince"t s' de&olt orela-ie de a;aceri c" "n /edic in;l"ent din Beerl ills. Dar a/ intrat e;'#a+"ri di;erite. 8l roia o deci&ie i/ediat' in le#'t"r' c" o ro"nere al"i, dar e" a tre%"it s' lec din ora+ +i era/ sin#"r"l in /'s"r' s' o ia".

190



*" ia l'c"t ideea s' a+tete e cinea a+a de tan'r aea/ (1 de ani laacea re/e a+a incat era dest"l de ornit cand a/ a!"ns in cele din "r/'s' ne ede/.=a/ #'sit in ;a-a ca%inet"l"i, a+e&at intro o&i-ie ;oarte ri#id', c"to-i /"+chii incorda-i. 8" era/ a+e&at e "n sca"n in ;a-a l"i eact in

aceea+i atit"dine +i a/ ince"t s'i o#lindesc rit/"l resira-iei. )or%eareede, a+a c' or%ea/ +i e" reede. <estic"la intr"n ;el neo%i+n"it,rotind"+i "n %ra-. A/ ince"t s' ;ac +i e" la ;el.In ci"da i/re!"r'rilor deloc inc"ra!atoare in care ne intalnise/, a/ince"t s' ne in-ele#e/. De ce Pentr" c' incercand s' #'sesc o otriire,sta%ilise/ raort"l. *" este /"lt ti/, a/ incercat s' 'd dac' il "tea/;armecul raportului 199;ace s' /' "r/e&e. Mai intai, /ia/ incetinit rit/"l or%irii. =a incetinit+i el. Aoi /a/ sri!init de s'tar"l sca"n"l"i. A ;'c"t +i el la ;el. =aince"t incerca/ s' /' otriesc l"i +i s'l o#lindesc. Dar e /'s"r' ce

raort"l se de&olta, a/ re"+it s'1 deter/in s' se otrieasc' el /ie +i s'/' o#lindeasc'. Pe "r/' /a initat s' l"'/ /asa de ran& i/re"n', +ila s;ar+it"l "nei /ese care nea ;'c"t l'cere a/and"rora era/ cei /ai%"ni rieteni. 8i, acest o/ /' "ra din tot s";let"l in /o/ent"l in carea/ intrat e "+a l"i. A+adar n" tre%"ie s' ai ni+te i/re!"r'ri idealeentr" a o#lindi c"/ se c"ine. *" ai neoie decat de riceerea de a-iadata co/orta/ent"l la acela al altc"ia.eea ce a/ ;'c"t c" acel o/ se n"/ea al cond"ce as c" as. A /er#eas c" as n" insea/n' decat o o#lindire ele#ant', a te /i+ca in ;el"l in

care se /i+c' o ersoan', a-i schi/%a #est"rile e /'s"r' ce +i le schi/%'+i acea ersoan'. > dat' ce ai re"+it s'-i de&ol-i derinderea in o#lindireac"ia, i-i o-i schi/%a aroae instincti ;i&iolo#ia +i co/orta/ent"l,e /'s"r' ce se schi/%' +i cealalt' ersoan'. Raort"l n" este cea staticNn" este cea ce r'/ane ;i o dat' ce a ;ost sta%ilit. 8ste "n roces ;lei%il,dina/ic +i ;l"id. A+a c"/ secret"l reali&'rii "nei rela-ii d"ra%ile, c"ade'rat ar/onioase, este caacitatea de a te schi/%a +i a te adata laeerien-ele rin care trece cealalt' ersoan', secret"l /ers"l"i as c"as este caacitatea de a schi/%a ite&ele ele#ant +i recis, at"nci cand leschi/%' +i cealalt' ersoan'.

<hida!"l dec"r#e direct din roces"l alinierii. At"nci cand sta%ile+ti"n raort c" cinea, cree&i o eri#' de le#'t"r' aroae ala%il'. <hida!"leste la ;el de ;iresc ca +i alinierea as c" as. A!"n#i la o ;a&' in careincei s' ini-ie&i schi/%area, n" te li/ite&i la a1 o#lindi doar, o ;a&' incare raort"l este atat de de&oltat incat at"nci cand te schi/%i, in /odincon+tient cealalt' ersoan' te a "r/a. Pro%a%il c' -i sa inta/lat ca;iind i/re"n' c" rietenii noatea tar&i", n" te si/-i deloc o%osit, dar

191



e+ti intr"n raort atat de ro;"nd c" ei incat at"nci cand ei casc', i-i ine+i -ie s' c'+ti. ei /ai %"ni a#en-i de an&'ri ;ac eact acela+i l"cr".

At"nci cand 'tr"n&i in l"/ea altei ersoane, reali&e&i "n raort +i aoi;olose+ti acel raort ca s' #hide&i.Se ridic' o intre%are ins' at"nci cand tre%"ie s' sta%ile+ti "n raort in

"r/'toarea sit"a-ie: ce te ;aci dac' cinea este ;"rios Ii o#linde+ti ;"riasa" s"'rarea 8i da, asta ar "tea ;i "na din c'i. In caitol"l "r/'tor o/ disc"ta desre /od"l c"/ o-i sar#e tiar"l c"ia, indi;erent dac'este or%a desre s"'rare sa" ;r"strare, +i c"/ o o-i reali&a raid. Sar "tea s' ;ie /ai %ine s' sar#i tiar"l decat s' o#linde+ti acea s"'rare.Uneori, o#lindind ;"ria c"ia, o-i 'tr"nde in l"/ea l"i atat de adanc,incat at"nci cand incei s' te relae&i, a incee s' se relae&e +i el. Iasea/a, raort"l n" se ;ace doar &a/%ind. Raort insea/n' recetiitate.>/"l de e strad', de ee/l", consider' "neori c' este a%sol"t esen-ials' o#linde+ti +i ;"ria. In "nele sit"a-ii sar "tea s' ;ie neoie s' te /ani;e+ti

(55 (utere nemărginităla ;el de i!elios in co/"nicarea ta c" o alt' ersoan', de re/e ceroocarea e care -io adresea&' este "n"l dintre /od"rile in care estein-eles resect"l in aceast' &on' a ie-ii sociale.Iat' "n alt ee/l": an#a!ea&'te intro conersa-ie c" cinea.>#linde+tei atit"dinea, ocea +i resira-ia. D"' o re/e, schi/%'-itretat atit"dinea sa" ton"l ocii. @e "r/ea&' cealalt' ersoan' d"' catea/o/ente Dac' da, at"nci intoarcete +i /er#i din no" as c" as. Aoireia din no" cond"cerea +i ;' in a+a ;el incat schi/%area s' ;ie /ai "-in

%r"sc'. Dac' at"nci cand incerci s' cond"ci e cinea, n" te "r/ea&',insea/n' "r +i si/l" c' raort"l n" este s";icient de&oltat. ="crea&'in contin"are +i aoi incearc' din no".CIl indemn să privească vieţile altor oameni, ca intr-o oglindă, şi de laalţii, să ia e'emplu pentru el insuşi.7 - erenţiuare este secret"l sta%ilirii "n"i raort 7lei%ilitatea. Ia a/inte, %arieracea /ai otrinic' este s' cre&i c' +i al-i oa/eni a" harta e care o ai t",+i entr" c' e&i l"/ea "nilateral, +i ei o 'd la ;el. Marii /ae+tri in artaco/"nic'rii ;ac rar aceast' #re+eal'. 8i +ti" c' tre%"ie s'+i schi/%e ;el"l

de a or%i, tonalitatea, ;el"l de a resira, #est"rile, an' cand descoer'/od"l in care ot a%orda c" s"cces ersoana resecti', atin#and"+iast;el o%iecti"l.Dac' n" re"+e+ti c' co/"nici c" cinea, este isititor s' consideri c'resecti"l este "n rost ;'r' ereche care re;"&' s' asc"lte ocea ra-i"nii.

Acest ;el de a #andi i-i #arantea&' ractic c' n" ei aea niciodat' sor-i deM8RSU= PAS U PAS EI >*DU8R8A

192



Mers"l di#ital:Z Potrie+te redicateleZ Potrie+te s"ccesi"nea de accesare a indiciilor Z Potrie+te tonalitateaZ Potrie+te in'l-i/ea ocii

Mers"l analo#ic sa" o#lindirea:Z Resira-ia Z Schi/%area #re"t'-iiZ P"ls"l Gde e "n icior e cel'laltHZ U/iditatea ielii Z Mi+carea icioarelor Z Po&i-ia ca"l"i Z 7el"l c"/ sta" 'r-ile cor"l"iZ Mi+c'rile ;e-ei Z Rela-ia sa-ial'Z Mi+c'rile srancenelor Z <est"rile /ainilor Z M'ri/ea "ilelor Z Mi+c'rile cor"l"i rin sa-i"Z Incordarea /"sc"lar' Z ?in"ta cor"l"i;armecul raportului (51

i&%and'. 8ste /ai %ine s'-i schi/%i c"intele +i /ani;est'rileco/orta/entale an' cand se otriesc c" ;el"l l"i de a edea l"/ea.Un"l dintre rinciiile esen-iale ale P*= este c' rost"l co/"nic'riitale este r's"ns"l e care il o%-ii. Resonsa%ilitatea in co/"nicare i-iaar-ine. Dac' incerci s' conin#i e cinea s' ;ac' "n an"/it l"cr", +i;ace altcea, at"nci eroarea este in co/"nicarea ta. @" e+ti acela care n"a #'sit o cale ca /esa!"l s' ;ie rece-ionat.

Acest l"cr" este a%sol"t esen-ial in tot ceea ce ;aci. aide-i s' ede/c"/ sta" l"cr"rile in siste/"l de in'-'/ant. @ra#edia cea /ai /are este

c' /a!oritatea ro;esorilor i+i c"nosc /ateria, dar n"+i c"nosc eleii. *"+ti" in ce ;el i+i rel"crea&' datele eleii lor, n" c"nosc siste/elerere&enta-ionaleale eleilor lor, n" +ti" c"/ ;"nc-ionea&' /intea eleilor lor.ei /ai %"ni ro;esori +ti" din instinct c"/ s' #hide&e +i s' alinie&e.8i s"nt caa%ili s' sta%ileasc' "n raort, ast;el incat /esa!"l lor esterece-ionat. Dar n" eist' "n /oti an"/e entr" care n" to-i ro;esoriiot in'-a s' ;ac' acela+i l"cr". In'-and s'i alinie&e e elei, in'-ands' re&inte in;or/a-iile in ;or/a in care eleii ot e;ecti s' le rel"cre&e,ro;esorii ar "tea reol"-iona l"/ea in'-'/ant"l"i. Unii ro;esori

consider' c' de re/e ce ei i+i c"nosc /ateria, de orice hi%' in co/"nicares"nt de in' doar eleii care n" ina-'. Ins' rost"l co/"nic'rii n" estecon-in"t"l ei, ci r's"ns"l. Po-i s' +tii citen l"n' +i in stele desre I/eri"lRo/an, dar dac' n" o-i sta%ili "n raort, n" o-i trece in;or/a-iile de eharta ta, e harta altc"ia, c"noa+terea ta n" alorea&' ni/ic. De aceea,cei /ai %"ni ro;esori s"nt cei care re"+esc s' sta%ileasc' "n raort.irc"l' o oeste desre o clas' in care to-i coiii in #l"/' a"

193



hot'rat ca la ora 9 ;i s' tranteasc' e !os c'r-ile, ca s' o ;ac' ero;esoar' s' lece. 7'r' s' clieasc' /'car, ro;esoara a l'sat !os creta,a l"at o carte +i ia dat dr"/"l s' cad'. CI/i are r'" de intar&iere, a &isea. D"' aceast' inta/lare, coiii ii /anca" din al/'.7ondatorii P*= da" "n ee/l" ;ascinant al ;el"l"i in care ar tre%"i

s' ;"nc-ione&e in'-'/ant"l. 8ste or%a desre "n st"dent la o ;ac"ltatetehnic' al c'r"i siste/ rere&enta-ional ri/ar era tactil. =a ince"t aea/ari ro%le/e in a in'-a c"/ s' citeasc' sche/ele electrice. <'sea c'/ateria era #rea +i licticoas'. De ;at, ro%le/a l"i era c' n" in-ele#eaconcetele care era" re&entate i&"al.

Aoi, intro &i, a ince"t s'+i inchi"ie c"/ ar ;i dac' el ar ;i "nelectron care l"te+te rin circ"it"l a c'r"i dia#ra/' o edea in ;a-a ochilor.Eia i/a#inat di;eritele l"i reac-ii +i schi/%'ri co/orta/entale e candenea in contact c" co/onentele din circ"it, si/%oli&ate de caractereledin sche/'. Aroae in acela+i /o/ent, dia#ra/ele a" ince"t s' caete

/ai /"lt sens entr" el. A" ince"t chiar s'i lac'. 7iecare sche/'rere&enta entr" el o no"' odisee. Ia l'c"t a+a de /"lt incat a s;ar+itrin a deeni in#iner. A re"+it entr" c' a ;ost caa%il s' ine-e ;olosindsiste/"l s'" re;erat de rere&entare. Aroae to-i coiii care ren"n-' la(5( (utere nemărginită+coal' s"nt caa%ili s' ine-e. Doar c' noi n" in'-'/ niciodat' c"/ s' lered'/. *" a/ sta%ilit niciodat' raort c" ei +i niciodat' n" nea/ otriitstrate#iilor lor de in'-are.

A/ "s accent"l e in'-'/ant entr" c', an' la "r/', este cea rin

care trece/ c" to-ii, acas', c" coiii no+tri, sa" la serici", c" an#a!a-iiori c" cole#ii no+tri. eea ce ;"nc-ionea&' intro clas', ;"nc-ionea&' +iintr"n %iro" ori o ca/er' de &i. In le#'t"r' c" ;ar/ec"l raort"l"i,eist' "n l"cr" /in"nat care tre%"ie s"s. 8ste "na dintre riceerile cele/ai accesi%ile din l"/e. a so derin&i, n" ai neoie nici de /an"ale,nici de c"rs"ri. *" tre%"ie s' traerse&i l"/ea ca s' st"die&i la icioarele"n"i /aestr", tot a+a c"/ n" ai neoie s' o%-ii o dilo/'. Sin#"releinstr"/ente de care ai neoie s"nt ochii t'i, "rechile tale, si/-"l tactil,#"st"l +i /iros"l.Po-i incee s' c"ltii "n raort chiar ac"/. Intotdea"na co/"nic'/ +i

ne in;l"en-'/ "nii e al-ii. Raort insea/n' "r +i si/l" s' le ;aci ea/ando"' cat /ai e;icient c" "tin-'. Po-i ;ace acest l"cr" at"nci canda+te-i "n aion, o#lindind oa/enii care sta" la rand ca +i tine. Sa" la/a#a&in"l de "nde i-i ;aci c"/'r't"rile. Po-i eersa la serici" sa" acas'.Dac' at"nci cand te re&in-i la "n interi" entr" o%-inerea "n"i ost, teotrie+ti +i o#linde+ti ersoana c" care disc"-i, te a l'cea i/ediat.7olose+te raort"l in a;acerea ta, entr" a sta%ili i/ediat le#'t"ra c" clien-ii.

194



Dac' rei s' deii /aestr" in arta co/"nic'rii, tot ce tre%"ie s' ;aci estes' 'tr"n&i in l"/ea altor oa/eni. Ac"/ ai de!a c"no+tin-ele de care aineoie entr" a o ;ace.Mai eist' o cale de sta%ilire a raort"l"i, set"ri intre#i de se/nedistinctie care te a!"t' s' deter/ini ale#erile e care le ;ac oa/enii.

Acestea se n"/esc ...aitol"l 6I)Distinc-ii ale des'ar+irii:/etaro#ra/eleC #and atingi coarda sensibilă, poţi %ice orice. #and n-oatingi, nu poţi %ice nimic8 problema delicată este să ogăseşti. +eorge "ernard ha4 a s' i-i dai sea/a cel /ai %ine cat de "l"itoare este diersitateareac-iilor "/ane, n" tre%"ie decat s' te adrese&i "n"i #r" de oa/eni.

I/osi%il s' n" o%seri cat de di;erit reac-ionea&' oa/enii la acela+il"cr". =e s"i o oeste care s'i /otie&e +i "n"l st' incre/enit, e alt"lil ia c" so/n, de lictiseal'. =e s"i o #l"/', "n"l rade de n" /ai oate,iar e ;a-a alt"ia n" se clinte+te nici /'car "n /"+chi. 8+ti tentat s' cre&ic' ;iecare ersoan' asc"lt' intr"n li/%a! /ental di;erit.Intre%area este: de ce reac-ionea&' oa/enii atat de di;erit la /esa!eidentice De ce cinea ede ahar"l !"/'tate lin c" a', iar altcinea ilede !"/'tate #ol De ce cinea a"de "n /esa! +i si/te c' este lin deener#ie, ent"&ias/ +i /otia-ie, in ti/ ce alt"l care a"de eact acela+i

/esa! n" reac-ionea&' deloc Sha aea /are dretate. Dac' i te adrese&ic"ia +i ii #'se+ti coarda sensi%il', o-i ;ace orice. Dar dac' n"i #'se+tiaceast' coard', nai ;'c"t ni/ic. Mesa!"l cel /ai ins";le-itor, #and"l cel/ai ro;"nd, 'rerea cea /ai inteli#ent', s"nt toate co/let lisite desens dac' n" s"nt in-elese atat din "nct de edere intelect"al cat +i a;ectide ersoana c'reia ii s"nt adresate. Acestea s"nt /ari secrete n" n"/aiale "terii ersonale, dar +i ale /"ltor altor ro%le/e c" care ne con;r"nt'/in colecti. Dac' rei s' deii /aestr" in arta co/"nic'rii, atat in a;acericat +i in ia-a ersonal', tre%"ie s' +tii s' #'se+ti calea c'tre coardasensi%il'.

Aceast' cale trece rin /etaro#ra/e. Metaro#ra/ele s"nt secretele;el"l"i in care o ersoan' rel"crea&' in;or/a-iile. S"nt "ternice tiareinterioare care a!"t' la deter/inarea /od"l"i in care ea i+i ;or/ea&'rere&ent'rile interioare +i i+i diri!ea&' co/orta/ent"l. Metaro#ra/ele(53(5 (utere nemărginităs"nt ro#ra/ele interioare Gsa" ;iriH e care le ;olosi/ entr" a hot'ri

195



c'ror ;ate le acord'/ aten-ie. De;or/'/, +ter#e/ +i #enerali&'/in;or/a-ii entr" c' /intea con+tient' oate ;i atent' la "n n"/'r dein;or/a-ii intr"n an"/e /o/ent.reier"l nostr" rel"crea&' in;or/a-iile intr"n /od ;oarte ase/'n'tor c" al "n"i calc"lator. 8ste neoie de "n n"/'r ;antastic de date +i le

or#ani&ea&' intro con;i#"ra-ie care s' ;ie e in-eles"l acelei ersoane.Un calc"lator n" oate ;ace ni/ic ;'r' ro#ra/e, care ;"rni&ea&' str"ct"racaa%il' s' indelineasc' sarcini seci;ice. Metaro#ra/ele ;"nc-ionea&';oarte ase/'n'tor in creier"l nostr". 8le ;"rni&ea&' str"ct"ra care#"ernea&' ;atele c'rora le acord'/ aten-ie, ce rost #'si/ noi eerien-elor noastre, rec"/ +i direc-iilor c'tre care s' ne indrete acestea. 8le neo;er' %a&a e care hot'ra/ c' "n an"/it l"cr" este interesant ori anost, o%inec"antare oten-ial' ori o a/enin-are oten-ial'. Pentr" a co/"nicac" "n calc"lator, tre%"ie s'i in-ele#i ro#ra/"l. Pentr" a co/"nicae;icient c" o ersoan', tre%"ie s'i in-ele#i /etaro#ra/ele.

>a/enii a" tiare co/orta/entale, +i a" tiare con;or/ c'rora i+ior#ani&ea&' eerien-ele entr" a crea acele /ani;est'ri co/orta/entale.*"/ai in-ele#and acele tiare /entale te o-i a+teta ca /esa!"l t'" s'a!"n#' la destina-ia dorit', ;ie c' este or%a s' deter/ini e cinea s'c"/ere o /a+in', ;ie s' ilOo ;aci s' in-elea#' c' ilOo i"%e+ti. De+i sit"a-iileot ;i ariate, eist' tot"+i o str"ct"r' constant' a ;el"l"i in care oa/eniiin-ele# l"cr"rile +i i+i or#ani&ea&' /od"l de #andire.Pri/"l /etaro#ra/ i/lic' delasarea c'tre cea sa" inde'rtarea.>rice co/orta/ent "/an #raitea&' in !"r"l i/%old"l"i de a o%-ine

l'cere sa" a eita d"rerea. @e tra#i inaoi de la "n chi%rit arins de tea/'s' n"-i ar&i /ana. Dar stai +i rie+ti "n a"s /in"nat entr" c' i-irod"ce l'cere /'re-"l sectacol celest e /'s"r' ce &i"a al"nec' innoate.

Acela+i l"cr" se etrece +i cand este or%a de ac-i"ni /ai neclare.inea oate /er#e "n ilo/etr" e !os an' la serici" entr" c' iilace s' ;ac' /i+care. Un alt"l oate ;ace acela+i l"cr" entr" c' are o;o%ie teri%il' de /a+in'. inea oate citi 7a"lner, e/in#a, sa"7it&#erald entr" c' ii lace ro&a lor +i anali&a nat"rii "/ane. Seindreat' c'tre cea care ii ;ace l'cere. Un alt"l oate citi aceia+i a"tori

entr" c' n" rea ca oa/enii s' cread' desre el c' este "n n'tan# inc"lt. Acesta n" ca"t' atat l'cerea cat incearc' s' eite d"rerea: seinde'rtea&' de cea, n" se delasea&' c'tre cea.at desre celelalte /etaro#ra/e e care le oi re&enta, acest rocesn" c"rinde a%sol"t toate ca&"rile. 7iecare dintre noi se aroie de "nelel"cr"ri +i se de'rtea&' de altele. *i/eni n" r's"nde la ;el ;iec'r"i sti/"lin arte, de+i ;iecare are "n /od do/inant, o tendin-' "ternic' sre "n

196



ro#ra/ sa" alt"l. Unii oa/eni inclin' s' i+i as"/e risc"l, in /od c"rios+i c" ;or-'. Sar "tea s' se si/t' cel /ai in lar#"l lor cand se delasea&'c'tre cea care ii int'rat'. Al-ii inclin' s' ;ie /ai reca"-i, /ai re'&'tori.Distincţii ale desăvarşirii1 metaprogramele (5$/ai r"den-i, ace+tia 'd l"/ea ca e "n loc /ai eric"los. 8i inclin' s'

i+i ;ac' de l"cr" /ai dearte de l"cr"ri a/enin-'toare ori eric"loase, +in" lan#' cele roocatoare. Pentr" a a;la incotro se indreat' oa/enii,intrea%'i ce an"/e or intro rela-ie o cas', o /a+in', o sl"!%', sa"altcea. )' or s"ne ce an"/e or sa" ce an"/e n" ore insea/n' aceast' in;or/a-ie @ot"l. Dac' e+ti o/ de a;aceri +i in&i"n rod"s, il o-i ro/oa in do"' ;el"ri, rin ceea ce ;ace sa" rin ceea cen" ;ace. Po-i incerca s' in&i /a+ini s"%liniind ;at"l c' s"nt raide, l"cioasesa" se, sa" o-i scoate in eiden-' c' n" cons"/' /"lt' %en&in',intre-inerealor n" cost' /"lt, +i s"nt deose%it de si#"re in ca& de i/act. Strate#ia e

care o ;olose+ti deinde in intre#i/e de strate#ia ersoanei c" care incercis' inchei tar#"l. Decat s' ;olose+ti /etaro#ra/"l #re+it c" o ersoan',/ai %ine ai sta acas'. Ar inse/na s' incerci s'l indre-i c'tre cea, e candeln" rea decat s' #'seasc' o sc"&' ca s' dea inaoi.?ine /inte, o /a+in' oate /er#e e acela+i dr"/ inainte sa" inaoi.*" deinde decat de direc-ia sre care se a;l' c" ;a-a. Acela+i l"cr" esteala%il +i e o %a&' ersonal'. S' &ice/ c' rei ca ;i"l t'" s'+i etreac'/ai /"lt ti/ c" te/ele entr" +coal'. Iai "tea s"ne: CAr ;i /ai %ine

s' ine-i c' alt;el n" intri la cole#i". sa": CUit'te la 7red. *" a in'-at,a c'&"t la ea/en +i i+i a etrece ia-a "nand %en&in' c" o/a. A+acea i-i dore+ti t" de la ia-' at de %ine a ;"nc-iona acea strate#ieDeinde de coil"l t'". Dac' este /otiat ri/ar s' se inde'rte&e, at"ncistrate#ia a ;"nc-iona. Dar ce se a inta/la dac' se aroie de l"cr"riDac' este /otiat de l"cr"ri care il rooac', aroiind"se de cele carei se ar atr'#'toare Dac' a+a reac-ionea&', at"nci n" ei re"+i s'i schi/%ico/orta/ent"l o;erind"i ee/l"l "n"i l"cr" de care s' se inde'rte&e.Po-i s' te cer-i c" el an' te inine-e+ti la ;a-', dar n" ai atins coardasensi%il'. @" or%e+ti e latine+te si coil"l in-ele#e #rece+te. I-i irose+ti

+i ti/"l t'" +i il irose+ti +i e al l"i. De ;at, oa/enii care se aroie decea n" se i/ac' c" cei care se inde'rtea&' de cea. Ar tre%"i s'-i/otie&i coil"l s"nand"i /ai %ine: CDac' i-i e&i de lec-ii, ai dret"ls'-i ale#i ce ;ac"ltate rei s' "r/e&i.

Al doilea /etaro#ra/ se oc"' c" cadre de re;erin-' interioare +ieterioare. Intrea%' e altcinea c"/ i+i oate da sea/a dac' ;ace o trea%'%"n'. Pentr" an"/i-i oa/eni, doada ine din eterior. Ee;"l te %ate e

197



sate +i &ice c' ai ;'c"t trea%' %"n'. ae-i o /'rire de salari". a+ti#i "nre/i" /are. M"nca ta este re/arcat' +i areciat' de cole#ii t'i. At"ncicand o%-ii acel #en de areciere eterioar', +tii c' ceea ce ai l"crat este%ine. Acesta este "n cadr" eterior de re;erin-'.Pentr" al-ii, doada ine din interior. Ace+tia C+ti" in sinea lor at"nci

cand a" ;'c"t trea%' %"n'. Dac' ai "n cadr" interior de re;erin-', o-iroiecta o cl'dire care ca+ti#' tot ;el"l de re/ii de arhitect"r', dar dac'n" si/-i c' este cea secial, nici o interen-ie din eterior n" te aconin#e de contrari". Ei iners, sar "tea s' ;aci "n l"cr" care ri/e+te(50 (utere nemărginităo areciere c'ld"-' din artea +e;"l"i +i a cole#ilor, dar dac' t" si/-i c'este cea deose%it, ei aea incredere in roriile tale instincte +i n" inale lor. Acesta este "n cadr" interior de re;erin-'.ai s' &ice/ c' incerci s' conin#i e cinea s' articie la "n se/inar.

Ai "tea s"ne: C@re%"ie s' articii la acest se/inar. 8 #ro&a. A/ ;ost

+i e" +i to-i rietenii /ei +i sa" si/-it /in"nat c" to-ii +i a" or%it &ilen +ir desre el. " to-ii s"n c' lea schi/%at e delin ia-a in %ine. Dac'ersoana c" care or%e+ti are "n cadr" eterior de re;erin-', eist' +ansas'l conin#i. Dac' to-i &ic c' este ade'rat, +i el a considera de cele /ai/"lte ori c' este ro%a%il ade'rat.Dar dac' are "n cadr" interior de re;erin-' I-i a ;i #re" s'l conin#is"nand"i ce 'rere a" ceilal-i. Asta n" insea/n' ni/ic entr" el. *"rel"crea&' datele. *"l o-i conin#e decat aeland la l"cr"ri e care le+tie +i el. ear ;i s'i s"i: CMai -ii /inte seria de rele#eri la care teai

d"s an"l trec"t Mai -ii /inte c' ai &is c' era cea /ai ro;"nd' eerien-'e care ai a"to in "lti/ii ani 8i %ine, a/ a;lat desre cea care sar "tea s' ;ie cea ase/'n'torN cred c' dac' rei s' incerci, sar "tea s'consta-i c' este acela+i ti de eerien-'. e &ici )a ;"nc-iona oare a+aSi#"r c' da, entr" c' ii or%e+ti e li/%a l"i.8ste i/ortant s' re/arc'/ c' toate aceste /etaro#ra/e s"nt le#atede contet +i de stres. Dac' ai ;'c"t cea ti/ de 151$ ani, ro%a%il c' ai"n "ternic cadr" interior de re;erin-'N dac' e+ti no" in %ran+', sar "teas' n" ai "n cadr" interior de re;erin-' atat de "ternic in le#'t"r' c" ceeste %ine sa" ce este r'" in contet"l resecti. Ast;el, tin&i s'-i de&ol-i

in ti/ re;erin-e +i tiare. hiar dac' e+ti dretaci, i-i ;olose+ti tot"+istan#a in di;erite sit"a-ii in care este de ;olos. Acela+i l"cr" este ala%il +ic" /etaro#ra/ele. *" /er#i doar intr"n sens. Po-i s' diersi;ici. Po-is' /ai schi/%i.e ;el de cadr" de re;erin-' a" cei /ai /"l-i lideri interior sa"eterior Un lider c" ade'rat e;icient tre%"ie s' ai%' "n "ternic cadr"interior. *" ar ;i cine +tie ce lider dac' +iar ierde ti/"l intre%and

198



oa/enii ce cred desre cea inainte ca el s' incea' reo ac-i"ne. Ei, ca +ic" /etaro#ra/ele, tre%"ie o%-in"t "n echili%r" ideal. ?ine-i /inte, "-inioa/eni oerea&' doar dintro etre/'. Un lider c" ade'rat e;icient /aitre%"ie s' ;ie caa%il s' a%soar%' in;or/a-ii +i din eterior. In ca&"l incare n" este in stare, cond"cerea deine /e#alo/anie.

=a s;ar+it"l "n"ia dintre se/inarele /ele recente deschise entr"inita-i, a enit "n ti la /ine i/re"n' c" trei rieteni +i /ia s"s erdein ;a-': CPe /ine n" /ai c"/'rat Incerca tot cei st'tea in "teri ca s'/' rooace. Ma/ l'/"rit reede c' ;'cea ale#erea d"' "n cadr"interior de re;erin-'. Gei orienta-i eterior rareori in dea dret"l s'-is"n' ce s' ;aci +i c"/ s' ;aci.H Din conersa-ia c" rietenii l"i, a reie+it+i c' se inde'rta de l"cr"ri. A+a c' ia/ s"s: C8" n" te ot conin#es' ;aci cea. @" e+ti sin#"r"l in /'s"r' so ;aci. *" a +ti"t c"/ s'ia acestDistincţii ale desăvarşirii1 metaprogramele (52

r's"ns. Se a+teta ca e" s'i %a# e #at /ar;a /ea +i el s' /io resin#'. Ac"/ naea incotro +i tre%"ia s' ;ie de acord c" ceea ce s"sese/ e",entr" c' +tia in sinea l"i c' era ade'rat. Aoi ia/ s"s: C8+ti sin#"raersoan' care +tie cine are de ierd"t dac' n" ii la c"rs. In condi-iinor/ale, o ase/enea re/arc' /iar ;i s"nat #roa&nic. Dar e" ii or%ea/e li/%a l"i, +i a /ers. Re/arca-i, n" a/ s"s c' el a ierde dac' n"articia. Dac' a+ ;i s"s a+a, niciodat' n" ar ;i articiat. Dar e" ia/s"s: C8+ti sin#"r"l care +tie Gcadr" interior de re;erin-'H Ccine a ierdeGse de'rtea&' deH Cdac' n" ii. Iar el /ia s"s: CDa, a+a e, +i sa d"s

in ;"nd"l s'lii +i sa inscris. "Dac' acest ;at sar ;i etrec"t inainte s' ;i a;lat e" de /etaro#ra/e,a+ ;i incercat s'l conin# s' or%easc' c" al-ii Gcadr" eterior de re;erin-'Hcare ;"seser' de!a la c"rs, +i ia+ ;i s"s desre toate aanta!ele e care le"tea o%-ine dac' articia Gindretare c'treH. Dar acesta ar ;i ;ost "n/od care /ar ;i interesat e /ine, n" e el.

Al treilea set de /etaro#ra/e res""ne ale#erea d"' re;erin-erorii sa" ale#erea d"' re;erin-ele altora. Unii oa/eni consider'interac-i"nile

"/ane /ai intai in ter/eni de ce a" ei in+i+i de ca+ti#at, iar al-ii,in ter/eni de ce ot ;ace entr" ei in+i+i +i entr" al-ii. Si#"r c' oa/eniin" cad intotdea"na intro etre/' sa" alta. Dac' ale#i n"/ai !"decandd"' tine, deii "n e#oist lin de tine. Dac' ale#i n"/ai !"decand d"'al-ii, deii "n /artir.Dac' e+ti i/licat in an#a!area de ersonal, n" ai rea s' +tii ce loc ar oc"a "n solicitant e aceast' scal' *" de/"lt, o /are co/anie aerian'

199



a a;lat c' din 9$ din lan#erile re&entate, $ era" ale an#a!a-ilor lor. Ace+ti $ ale#ea" n"/ai +i n"/ai !"decand d"' eiN n" ii interesa decatroria lor ersoan', n" +i ceilal-i. 8ra" ni+te an#a!a-i necon+tiincio+iDa +i n". 8ra li/ede c' oc"a" ost"ri neotriite +i c' n" ;'cea" trea%'%"n', de+i oate c' de ;el"l lor era" de+te-i, sar#"incio+i +i deota-i.

8ra" oate oa/enii otrii-i, la loc"l neotriit.e crede-i c' a ;'c"t co/ania Ia inloc"it c" oa/eni care ale#ea" !"decand d"' al-ii. o/ania a sta%ilit acest l"cr" or#ani&and interi"riin #r", in care res""+ii iitori an#a!a-i era" intre%a-i de ce roia" s'l"cre&e entr" acea co/anie. Ma!oritatea indii&ilor sa" #andit c' s"nt

!"deca-i d"' r's"ns"rile e care le d'dea" de ;a-' c" #r""l, cand, de;at, ei era" !"deca-i d"' co/orta/ent"l lor ca /e/%ri ai "%lic"l"i.

Adic', indii&i care acorda" cea /ai /are aten-ie +i riea" dret in ;a-',&a/%ea" sa" i+i /ani;esta" sri!in"l ;a-' de ersoana care le or%ea a"ri/it cea /ai inalt' areciere, iar ceilal-i care acorda" doar "-in' aten-ie

sa" deloc +i i+i edea" de l"/ea lor in ti/ ce ceilal-i or%ea", a" ;ostconsidera-i ca aand o ;ire e#oist' +i n" a" ;ost an#a!a-i. Rata recla/a-iilorOlan#erilor c'tre co/anie a sc'&"t ast;el s"% 45, ca "r/are a acestei/'s"ri. Iat' de ce /etaro#ra/ele s"nt atat de i/ortante in l"/eaa;acerilor."/ o-i eal"a o ersoan' dac' n" +tii ce an"/e o /otiea&' "/ o-i(54 (utere nemărginită"ne e ost"l e care il ai li%er ersoana otriit', in /aterie de riceerinecesare, caacitatea de a in'-a +i conce-iile ei > /"l-i/e de oa/eni

de+te-i i+i indelinesc o%li#a-iile de serici" co/let ;r"stra-i entr" c'oc"' ost"ri care n" le solicit' din lin calit'-ile lor intrinseci. eea ceoate inse/na o%li#a-ie intr"n contet, intralt"l oate ;i "n %"n de re-.Intro a;acere c" sericii, a+a c"/ s"nt liniile aeriene, este eident c' aineoie de oa/eni care "n interesele altora inaintea intereselor lor. Dac' i-itre%"ie "n cen&or, sar "tea s' ai neoie de cinea care !"dec' d"'interes"ll"i. De cate ori -i sa inta/lat s' ai de a ;ace c" cinea care tea l'sat c"tre%"rile inc"rcate entr" i+i ;'cea %ine trea%a din "nct de edere intelect"al,dar n" +i a;ecti 8ste ca "n doctor care sar #andi n"/ai la el. Poate c' este

"n scliitor dia#nostician, dar dac' n" si/-i c' ii as' de tine, trata/ent"l l"in" a ;i cel /ai e;icient. Un ase/enea indiid ar ;i %"n /ai de#ra%' intr"nost de cercet'tor +i n" de clinician. A "ne o/"l otriit la loc"l otriitr'/ane "na dintre /arile ro%le/e in l"/ea a;acerilor a/ericane. Dar esteo ro%le/' care sar "tea re&ola dac' oa/enii ar +ti c"/ s' eal"e&e/od"rile in care solicitan-ii de ost"ri rel"crea&' in;or/a-iile.8ste /o/ent"l s' re/arc'/ c' n" toate /etaro#ra/ele s"nt create

200



e#al. Se si/t oa/enii /ai %ine dac' se delasea&' c'tre cea sa" dac' seinde'rtea&' de cea Ar ;i l"/ea asta /ai %"n' dac' oa/enii ar "ne/ai /"lt interesele altora inaintea roriilor interese +i /ai "-in inersPoate c' da. Dar ia-a este a+a c"/ este. n" a+a c"/ a/ rea noi s' ;ie.Poate rei ca ;i"l t'" s' se aroie de cea, +i n" s' se de'rte&e. Dac'

rei nea'rat s' co/"nici c" el, tre%"ie so ;aci intr"n ;el care s' /ear#',+i n" in ;el"l care i-i s"n' -ie c' ar tre%"i s' /ear#' l"cr"rile e l"/eaasta. Secret"l este s' o%seri o ersoan' c" /are aten-ie, s' asc"l-i ces"ne, ce ;el de /eta;ore ;olose+te, ce ;i&iolo#ie de&'l"ie, cand esteatent +i cand este lictisit. >a/enii i+i de&'l"ie /etaro#ra/ele at"ncicand ii "r/'re+ti constant. *" tre%"ie cine +tie ce st"dii ro;"nde ca s'-idai sea/a c'tre ce inclin' cinea +i ce este /ai i/ortant entr" el intr"n/o/ent sa" alt"l. Pentr" a a;la dac' oa/enii ale# d"' interesele altorasa" d"' interesele lor, o%ser' cat' aten-ie arat' altor oa/eni. Se aleac'sre oa/eni +i e ;a-a lor se cite+te #ri!' ;a-' de ceea ce le s"n al-i

oa/eni sa" sta" c" satele sri!init +i r'/an lictisi-i +i nerecetii 7iecare"ne interesele l"i inaintea intereselor celorlal-i, +i "neori este i/ortants' ;ace/ a+a. Pro%le/a este ceea ce ;ace/ in /od constant +i dac'roced"ra de ale#ere ne er/ite s' o%-ine/ re&"ltatele e care le dori/.

Al atr"lea ro#ra/ de ale#ere se re;er' la otriiri +i neotriiri. A+rea s' incerc "n eeri/ent c" oi. Prii-i aceste ;i#"ri +i s"ne-i c"/se asea/'n' "nele c" altele.Dac' a+ ;i cer"t s' descrie-i rela-iile dintre cele trei ;i#"ri, a-i "tear's"nde in /"lte ;el"ri. A-i "tea s"ne c' toate s"nt dret"n#hi"ri. A-i

"tea s"ne c' toate a" cate atr" lat"ri. A-i "tea s"ne c' do"' s"nterticale, do"' ori&ontale, sa" c' do"' s"nt in icioare +i "n"l c"lcat, sa"c' nici "na din ;i#"ri n" are eact aceea+i le#'t"r' c" celelalte do"'. Sa"c' "na este di;erit', iar celelalte do"' ase/'n'toare.S"nt si#"r c' ' "te-i #andi +i la alte descrieri. Dar ce se inta/l' aici@oate acestea s"nt descrieri ale acel"ia+i desen, dar din "ncte de ederetotal di;erite. A+a este +i in ca&"l otriirilor +i neotriirilor. Acest/etaro#ra/ sta%ile+te /od"l in care ' sorta-i in;or/a-iile entr" ain'-a, a in-ele#e +i altele de acest ;el. Unii oa/eni s"nt recetii la l"/eaeterioar' rin #'sirea de ase/'n'ri. Priesc l"cr"rile +i ca"t' s' ad' ceea

ce a" in co/"n. S"nt cei care ca"t' otriiri. A+adar cand riesc desen"l,ar "tea s"ne: C8i %ine, toate s"nt dret"n#hi"ri. Altcinea, din aceea+icate#orie, #'se+te ase/'n'ri c" ece-ii. 8l ar "tea s"ne riinddesen"l: CS"nt toate dret"n#hi"ri, dar do"' s"nt in icioare, iar "n"lc"lcat.

Al-i oa/eni s"nt cei care 'd neotriiri oa/enii care 'd di;eren-ele.Ei ace+tia s"nt de do"' ;el"ri. Un"l din cele do"' ti"ri rie+te

201



la l"/ea din !"r"l s'" +i ede cit de di;erite s"nt l"cr"rile. Priind ;i#"rile,acesta ar "tea s"ne c' toate s"nt di;erite +i c' s"nt in rela-ii di;erite"nele c" altele. ' n" sea/'n' deloc. el'lalt ;el de ersoan' ededeose%irile c" ece-ii. 8ste rec"/ "n"l care ede ase/'n'ri c" ece-ii dar e iners ede /ai intai deose%irile, aoi ada"#' tr's't"rile e

care le a" in co/"n. Pentr" a sta%ili dac' o ersoan' ;ace arte dintrocate#orie sa" alta, intrea%'l desre rela-ia dintre orice set de o%iecte sa"sit"a-ii +i constat' dac' "ne accent"l /ai intii e ase/'n'ri sa" edeose%iri. I-i o-i inchi"i ce se inta/l' cand cinea care ede doar ase/'n'ri se intalne+te c" altcinea care ede doar deose%iri At"ncicand "n"l s"ne c' s"nt ase/'n'toare, cel'lalt s"ne: CBa n", n" s"nt.*" sea/'n' deloc Ra-iona/ent"l ersoanei care ede doar ase/'n'rieste c' toate s"nt dret"n#hi"ri. Ra-iona/ent"l cel"i care ede doar deose%iri este c' #rosi/ea liniilor sar "tea s' n" ;ie aceea+i la toate celetrei ;i#"ri. Deci, cine are dretate A/andoi, desi#"r: tot"l deinde de

erce-ia ;iec'r"ia. @ot"+i, ersoanele care 'd n"/ai deose%iri sta%ilescc" #re" "n raort c" oa/enii entr" c' adesea ele creea&' deose%iri. Mai"+or sta%ilesc raort c" "n"l la ;el c" ei.at de i/ortant este s' in-ele#i aceste distinc-ii S' ' da" "n ee/l"din a;acerea /ea. A/ cinci arteneri, +i c" o sin#"r' ece-ie, ceilal-iDistincţii ale desăvarşirii1 metaprogramele (59(15 (utere nemărginităs"nte/ din cei care 'd ase/'n'ri. In /are /'s"r' este "n l"cr" #ro&a.S"nte/ ase/'n'tori, deci ne a#ree/ "nii e al-ii. )ede/ l"cr"rile in

acela+i ;el +i #andi/ in acela+i ;el, ast;el c' at"nci cand s"nte/ i/re"n',reali&'/ o /in"nat' siner#ieN disc"t'/ +i ne in idei, care s"nt din ce ince /ai %"ne, entr" c' noi ne otrii/ intre noi, ede/ ce 'd +i ceilal-i,constr"i/ e anali&a ;'c"t' de ei, s"nte/ din ce in ce /ai ent"&ias/a-i.

Asta an' cand intr' in scen' cel care ede deose%irile. 7'r' nici oece-ie, el ede l"cr"rile c" tot"l alt;el decat le ede/ noi. In ti/ cenoi ede/ c"/ se otriesc l"cr"rile, el ede c"/ n" se otriesc. Inti/ ce noi ne ent"&ias/'/ +i /er#e/ /ai dearte, se %a#' el +i nes"ne c' no s' /ear#', aoi se las' e sate c" o %";nit"r', ca +i cand sar tranti de s"s e "n %"+tean, ;'r' s' /ai ia in sea/' ni/ic din ceea ce

ede/ noi, ci '&and tot soi"l de ro%le/e c" care noi n" re/ s' ne%ate/ ca"l. *oi ne aant'/ sre in'l-i/i, c'tre o&on"l /ental. 8l reas' /arche&e "n "nct +i &ice: CDa Dar asta Dar aia8ste o acoste Mai incae or%' 8ste "n artener aloros Si#"r c'este. eea ce tre%"ie s' ;ace/ noi este s'l ;olosi/ la /o/ent"l otriitin roces"l de lani;icare. *" il l's'/ s'+i %at' ca"l c" a/'n"ntele sa"s' ne strice intalnirile de idei scliitoare. Siner#ia reali&at' in "r/a lani;ic'rii

202



e care o ;ace/ i/re"n' este /ai re-ioas' decat sacaiala l"i dec"s"r#i". Ei aoi, cand ne /ai do/oli/, ae/ neoie diserat' de cineacare s' ad' #'"rile din ca+caal, s' ad' inconsecen-a, s' ad' "nde n"se otriesc l"cr"rile, c"/ n" se i/%in'. Aceasta este ;"nc-ia l"i +i adeseane salea&' de noi in+ine.

Aceste ersoane ;or/ea&' o /inoritate. <enerali&'rile o;erite de statistic'arat' c' aroi/ati 3$ din cei chestiona-i era" ersoane care'd deose%iri. GDac' ;ace-i arte din aceast' cate#orie, ro%a%il c' e-is"ne c' arecierile n" s"nt eacte.H Aceste ersoane s"nt etre/ dealoroase entr" c' inclin' s' ad' ceea ce ceilal-i n" 'd. Ace+tia n"s"nt de o%icei ni+te s";lete c" insira-ie oetic'. De /"lte ori, chiar at"ncicand se ent"&ias/ea&', ince s' ad' neotriirile +i #'sesc ei o cale ca s'se de&"/;le. Ins' sensi%ilit'-ile lor analitice, critice, s"nt i/ortanteentr" orice a;acere. <andi-i' la "n e+ec catastro;al in a;aceri caacela din ;il/"l *eavenSs +ate GPoarta Rai"l"iH. Dac' a-i "t"t s' rii-i

dincolo de scenele ;il/"l"i, a-i ;i descoerit oate o /an' de oa/enicare 'd ase/'n'ri, c" cadre interioare de re;erin-' indretand"se c"to-ii c'tre "n -el, ;'r' s' rieasc' la ni/ic de care s' tre%"iasc' seinde'rte&e. Aea" o neoie ac"t' de "n indiid care ede neotriirile+i care s' le s"n': CIa sta-i "-in. Dar c" asta ce ;ace/ +i s' le s"n'desre ce era or%a, intr"n ;el care s' oat' ;i accetat de cadreleinterioare de re;erin-' ale creatorilor. Mod"rile de otriire ori deneotriire s"nt etre/ de i/ortante entr" c' ot ac-iona in atatea;el"ri, chiar in n"tri-ie. Persoanele ea#erate care 'd n"/ai otriiri ot

a!"n#e adesea s' /'nance cea ce n" le ;ace %ine, entr" c' ei or ali/ente care adesea s"ntDistincţii ale desăvarşirii1 metaprogramele (11ase/'n'toare. Re;"&' s' /'nance "n /'r sa" o r"n'. Di;er' rea /"lt#rad"l de coacere, te'tura, #"st"l, ti/"l de deo&itare +i alte aria%ilede acest ;el. M'nanc' ins' tot ;el"l de ali/ente conserate, entr" c'acestea n" se schi/%'. Sar "tea s' n" ;ie o hran' %"n', dar se otrie+tec" s";let"l neschi/%'tor al "nor ast;el de oa/eni.Dac' ai o sl"!%' care cere o /"nc' reetiti', an de an, ai rea s'an#a!e&i o ersoan' care ede deose%iri Si#"r c' n". @re%"ie s' an#a!e&i

o ersoan' care ede ase/'n'ri a ;i ;oarte, ;oarte ;ericit e "n ase/eneaost atata ti/ cat ei aea neoie de el acolo. Dar dac' ai "n ost carenecesit' ;oarte /"lt' ;lei%ilitate, sa" schi/%are constant', ai an#a!a eacest ost o ersoan' care ede ase/'n'ri 8ident c' n". Aceste distinc-iiot ;i de /are ;olos entr" a descoeri in ce ;el de ost"ri ar ;i oa/eniicel /ai ;erici-i entr" cele /ai l"n#i erioade de ti/.ai s' disc"t'/ ca&"l "n"i !"c'tor de ;ot%al care tra#e la oart'. "

203



ca-ia ani in "r/', a ince"t se&on"l c" /are s"cces, tr'#and +"t"ri de/are reci&ie. Dar entr" c' era din aceia care 'd neotriiri, sa si/-ito%li#at in sc"rt ti/ s' incea' s'+i diersi;ice actiitatea, /oti entr"care a intrat intr"n declin. A ;ost conins s' se concentre&e as"radi;eritelor ti"ri de ad/iratori a;la-i in satele or-ii e ;iecare stadion in

arte. oncentrand"se s' ad' cat de di;eri-i era", "tea s' st"die&ed"' o;ta ini/ii cea atat de %anal in ti/ ce i+i d'dea toat' osteneala s' !oace %ine acolo "nde conta c" ade'rat acest l"cr". A-i ;olosi acelea+i tehnici de conin#ere c" "n indiid care edeotriirile +i c" "n"l care ede neotriirile Iai edea l"crand e acela+iost Iai trata e a/andoi c" strate#ii de otriire in acela+i /od Si#"r c' n". *" s"ne/ ins' c' strate#iile s"nt i/"a%ile. >a/enii n" s"ntrec"/ cainii l"i Palo. 8i i+i ot /odi;ica strate#iile intro oarecare/'s"r', dar n"/ai dac' cinea le s"ne e li/%a e care o in-ele# ei c"/s' ;ac' acest l"cr". 8ste neoie de "n e;ort +i o r'%dare "l"itoare s'

trans;or/i "n indiid care ede doar neotriiri, intr"n"l care ede doar otriiri, dar il o-i a!"ta s' cede&e +i s' ;ie cea /ai "-in "racios +ineractic e arc"rs"l roces"l"i. Acesta este "n"l dintre secretele trai"l"ic" oa/eni di;eri-i de tine. Pe de alt' arte, entr" cei care 'd ase/'n'rieste ;olositor s' ad' /ai /"lte deose%iri, entr" c' a" inclina-ia s'#enerali&e&e. Sar "tea ca "nei ast;el de ersoane s'i ;ie de ;olos s'constate toate deose%irile dintre s't'/ana c"rent' +i cea care a trec"t,sa" intre ora+ele e care le i&itea&' Gin loc s' s"n' c' =os An#elessea/'n' /"lt c" *e LorH. oncentra-i' "-in +i as"ra deose%irilor

entr" c' ele ;ac arte din sarea +i ier"l ie-ii.Pot tr'i ;erici-i doi oa/eni di;eri-i "n"l care ede ase/'n'ri, iar cel'lalt deose%iri Si#"r atata ti/ cat se in-ele# "n"l e alt"l. Ast;el,at"nci cand aar di;eren-ele, i+i or da sea/a c' cel'lalt n" este r'" sa"#re+e+te, ci doar ercee l"cr"rile alt;el. *" tre%"ie s' ;ii eact ca cel'laltca s' o-i sta%ili "n raort. @re%"ie s'-i a/inte+ti di;eren-ele dintre ;el"rile(1( (utere nemărginităin care ;iecare dintre oi ercee-i l"cr"rile +i s' in'-a-i c"/ s' 'resecta-i +i s' ' arecia-i "n"l e cel'lalt.Ur/'tor"l /etaro#ra/ se re;er' la ce an"/e este neoie ca s' conin#i

e cinea de cea. Strate#ia ersoanei care conin#e este ;or/at' dindo"' 'r-i. Pentr" a edea ce an"/e oate conin#e e cinea, tre%"ie/ai intai s' a;li de ce c'r'/i&i sen&oriale are neoie ca s' oat' ;i conins,+i aoi tre%"ie s' descoeri cat de des tre%"ie s' ri/easc' ace+ti sti/"lian' s' ;ie conins. Pentr" a descoeri acest /etaro#ra/ de conin#ere,intrea%': C"/ o-i a;la cand altcinea se ricee s' ;ac' cea ;oarte%ine @re%"ie s': aH il e&i sa" s'l "r/'re+ti cand l"crea&', %H s' a"&i

204



desre cat de rice"t este, cH s' o ;aci o dat' c" el, sa" dH s' cite+ti desrericeerea l"i R's"ns"l oate ;i o co/%ina-ie a acestora. Po-i crede c'cinea este rice"t at"nci cand il e&i l"crand +i cand -io s"n al-ii.Ur/'toarea intre%are este: Cat de des tre%"ie s'-i de/onstre&e cineacat este de rice"t an' s' te conin#i de asta 8ist' atr" r's"ns"ri

osi%ile: aH i/ediat Gde ee/l", dac' i-i doede+te o dat' c' se riceela cea, at"nci il cre&iH, %H de "n an"/it n"/'r de ori Gdo"' sa" /ai/"lteH, cH d"' o an"/it' erioad' de ti/ Gs' &ice/, catea s't'/ani,sa" o l"n' sa" "n anH, +i dH in /od constant. In "lti/"l ca&, o ersoan'tre%"ie s' de/onstre&e c' este rice"t', de ;iecare dat'.Dac' e+ti cond"c'tor"l "nei or#ani&a-ii, "na dintre cele /ai aloroasest'ri e care o o-i reali&a c" an#a!a-ii t'i este incredere +i raort. Dac' ei+ti" c' i-i as' de ei, or /"nci entr" tine /ai /"lt +i /ai %ine. Dac' n"a" incredere in tine, n"+i or da osteneala. Dar aceast' incredere seca+ti#' intro an"/it' /'s"r' ;iind atent la di;eritele neoi ale ;iec'r"ia.

Unii or sta%ili o rela-ie +i o or 'stra. Dac' +ti" c' !oci corect +i c' i-ias' de ei, o-i sta%ili o le#'t"r' care a d"ra an' cand ei ;ace ceacare o a tr'da.

Acest l"cr" n" este ala%il entr" toat' l"/ea. Unii an#a!a-i a" neoiede /ai /"lt decat atat, ;ie o or%' %"n', "n re;erat de areciere, o doad'de sri!in "%lic, sa" de indelinit o sarcin' i/ortant'. Sar "tea s' ;iela ;el de deota-i +i la ;el de talenta-i, dar a" neoie de /ai /"lt' eri;icaredin artea ta decat a" ceilal-i. A" neoie de o doad' /ai ie c' le#'t"radintre oi este inc' ala%il'. @ot ast;el, orice %"n a#ent de an&'ri i+i +tie

clien-ii c'rora le inde /ar;' doar o dat', +i ei dein clien-ii l"i entr"totdea"na. Al-ii ins' tre%"ie s' ad' /ar;a de do"'trei ori an' sehot'r'sc s' o c"/ere, e cand al-ii a" neoie +i de 0 l"ni an' s'c"/ere din no". Mai este +i Cre;erat"l an&'tor"l"i cel care -ia;olosit rod"s"l ani de &ile, +i de ;iecare dat' rea s'i s"i de ce s'l;oloseasc'. Acela+i roces se des;'+oar' c" +i /ai /are intensitate in cadr"lrela-iilor ersonale. Pentr" "nii, dac' le doede+ti o sin#"r' dat' dra#osteata, leai doedito entr" totdea"na. Altora tre%"ie s' leo doede+ti&ilnic. )aloarea in-ele#erii acestor /etaro#ra/e st' in ;at"l c' i-i;"rni&ea&' lan"l de %'taie entr" a conin#e e cinea. Etii dinainte de

ce a ;i neoie ca s'1Distincţii ale desăvarşirii1 metaprogramele (13conin#i, +i n" /ai e+ti s"'rat e ersoana c'reia tre%"ie s'i doede+tide ;iecare dat'. @e a+te-i de la ea la acel co/orta/ent.Un alt /etaro#ra/ este osi%ilitate ;a-' de necesitate. Intrea%' e cineade ce sa d"s s' l"cre&e entr" ;ir/a la care este sa" de ce +ia c"/'ratcasa sa" /a+ina e care le are. Unii oa/eni s"nt /ai intai /otia-i de

205



necesitate, n" de ceea ce i+i doresc. 7ac cea entr" c' tre%"ie. *"iindea/n'ini/a s' ;ac' ceea ce este osi%il. *" s"nt in c'"tarea nen"/'ratelorariantede eerien-e. @rec rin ia-' l"and ceea ce se #'se+te la inde/an'. and

a" neoie de o sl"!%' no"', sa" de o cas' no"', o /a+in' no"' sa" chiar oso-ie no"' sa" "n so- no", ia" ce se #'se+te. Al-ii s"nt /otia-i s' ca"teosi%ilit'-i. S"nt /ai "-in /otia-i de ceea ce tre%"ie s' ;ac' decat deceea ce or s' ;ac'. a"t' o-i"ni, eerien-e, +anse, c'i. Persoana/otiat' de necesitate este interesat' de ceea ce este +ti"t +i ceea ce este#arantat. Persoana /otiat' de osi%ilitate este la ;el de interesat' de ceeaceeste +ti"t. 8a rea s' +tie ceea ce se oate de&olta, ce oort"nit'-i ot s'/ai aar'.Dac' ar tre%"i s' an#a!e&i ersonal, ce ;el de o/ ai an#a!a inea -iar

r's"nde ro%a%il: CPersoana care este /otiat' de osi%ilitate. =a "r/a"r/ei, cine are "n si/- de&oltat de oten-ial ca"t' o ia-' /ai %o#at'. In/od instincti, cei /ai /"l-i dintre noi Gchiar +i /"l-i oa/eni care s"nt/otia-i de necesitateH ar leda entr" irt"-ile de a r'/ane deschis "neiariet'-i neli/itate de noi direc-ii.In realitate, l"cr"rile n" s"nt chiar a+a de si/le. 8ist' sl"!%e care cer aten-ie la detali", constan-' +i con#r"en-'. S' &ice/ c' e+ti insector decontrol"l calit'-ii intro ;a%ric' de /a+ini. 8ste %ine s' ai "n si/- alosi%ilit'-ii. Ai neoie tot"+i cel /ai /"lt de "n si/- al necesit'-ii. @re%"ie

s' +tii eact de ce este neoie, +i tre%"ie s' eri;ici dac' este ;'c"t a+a.inea /otiat de osi%ilitate sar lictisi de /oarte intr"n ase/eneaost, e cand cinea /otiat de necesitate sar si/-i ;oarte in lar#"l l"i.>a/enii /otia-i de necesitate /ai a" +i alte irt"-i. Unele sl"!%e "n/are re- e er/anen-'. and ai "n ase/enea ost, ca"-i e cinea cares' r'/an' entr" /"lt' re/e. > ersoan' /otiat' de osi%ilitate ca"t'intotdea"na noi o-i"ni, noi incerc'ri, noi rooc'ri. Dac' i+i #'se+te oalt' sl"!%' care i se are c' ii o;er' /ai /"lt oten-ial, eist' o /arero%a%ilitate c' a leca. *" a roceda la ;el +i "n s";let oarec"/ tr"dniccare este /otiat de necesitate. 8l a r'/ane, deoarece entr" el /"nca

rere&int' o necesitate a ie-ii. 8ist' /"lte sl"!%e in care este /areneoie de "n incre&'tor in osi%ilit'-i, c'r"ia ii lace risc"l, ;an;aron +ic" ochi is'tori. Dac' ;ir/a ta sar etinde intr"n do/eni" a%sol"t no",-iar tre%"i cinea care s' ;ie la c"rent c" toate osi%ilit'-ile. Dar s"nt +isl"!%e care "n /are re- e tr'inicie, constan-' +i lon#eitate. Pentr"acele sl"!%e i-i tre%"ie cinea care este /otiat in /are /'s"r' de ceea ceare neoie. 8ste la ;el de i/ortant s'-i c"no+ti roriile /etaro#ra/e,

206



ast;el incat dac' e+ti in c'"tare de sl"!%', s'-i ale#i "na care a eni cel/ai %ine in sri!in"l neoilor tale.(1 (utere nemărginită

Acela+i rincii" este ala%il +i in /otiarea coiilor t'i. S'res""ne/ c' incerci s' "i accent"l e irt"-ile in'-'/ant"l"i +i e

inscrierea la "n cole#i" %"n. In ca&"l in care coil"l t'" este /otiat denecesitate, tre%"ie s'i ar'-i de ce are neoie de o +coal' %"n'. Ii o-is"ne desre toate sl"!%ele entr" care se cere nea'rat o dilo/'. Ii o-ielica de ce este neoie de c"no+tin-e te/einice de /ate/atic' entr" a;i "n %"n in#iner, sa" de inclina-ii lin#istice entr" a ;i "n %"n ro;esor.In ca&"l in care coil"l t'" este /otiat de osi%ilitate, at"nci tre%"ie s'la%orde&i c" tot"l alt;el. Il lictise+te ceea ce tre%"ie s' ;ac', at"ncitre%"ie s'i s"i ce osi%ilit'-i nen"/'rate s"nt deschise celor care a"c"no+tin-e solide. De/onstrea&'i c' ins'+i in'-'t"ra este calea cea/ai dreat' c'tre osi%ilitate "/lei ca"l c" i/a#ini ale "nor noi

c'i care tre%"ie elorate, ale "nor noi di/ensi"ni care tre%"ie deschise,l"cr"ri noi care a+teat' s' ;ie descoerite. Re&"ltat"l o%-in"t c" oricecoil a ;i acela+i, de+i calea e care il cond"ci este di;erit'.Un alt /etaro#ra/ este stil"l de l"cr" al "nei ersoane. 7iecare dintrenoi are roria strate#ie de l"cr". Unii oa/eni n" s"nt ;erici-i dac' n"s"nt indeenden-i. ="crea&' ;oarte #re" al't"ri de al-i oa/eni +i n" otl"cra %ine at"nci cand s"nt rea s"rae#hea-i. 8i tre%"ie s'+i reali&e&erori"l lor sectacol. Al-ii l"crea&' cel /ai %ine at"nci cand s"nt o artedintr"n #r". Strate#ia lor o n"/i/ "na de cooerare. Ace+tia or s'

i/art' r's"nderea entr" orice sarcin' e care o ri/esc. Al-ii ins' a"o strate#ie de roi/itate, care se sit"ea&' "ndea la /i!loc, intre celedo"'. Pre;er' s' l"cre&e c" al-i oa/eni, dar i+i as"/' in ecl"siitater's"nderea entr" o sarcin' ri/it'. 8i r's"nd, dar n" s"nt sin#"ri.Dac' rei s' o%-ii /ai/"/ de randa/ent de la an#a!a-ii t'i, ori de lacoiii t'i, ori de la cei de care r's"n&i, tre%"ie s' ai idee de strate#iile lor de l"cr", de /odalit'-ile in care /ani;est' /ai/' e;icien-'. Sar "teas' descoeri "n an#a!at care este scliitor, dar e o catastro;'. 8l tre%"ie s';ac' intotdea"na l"cr"rile a+a c"/ crede el de c"iin-'. 8i %ine, sar "tea s' n" ;ie croit entr" "n ost de si/l" an#a!at. Poate c' este ti"l

de o/ care tre%"ie s'+i ai%' roria l"i a;acere, +i oate c' /ai dere/esa" /ai tar&i" a ;ace acest as dac' n" ii o;eri o osi%ilitate s' se eri/e.Dac' ai "n ase/enea an#a!at aloros, ar tre%"ie s' incerci s' #'se+ti ocale s' i+i ;oloseasc' din lin talentele +i s'i o;eri cit /ai /"lt' a"tono/ie.Dac' ei incerca s'l inte#re&i intro echi', ii a scoate din /in-i e to-i.Dar dac' ii o;eri cat se oate de /"lt' indeenden-', oate s' se doedeasc'de nere-"it. Acestea s"nt noile concete de antrerenoriat.

207



A-i a"&it de Princii"l l"i Peter, ideea c' to-i oa/enii s"nt ro/oa-ian' la niel"l inco/eten-ei lor. Un"l dintre /otiele ;at"l"i c' seinta/l' a+a cea este c' atronii s"nt adesea insensi%ili la strate#iile del"cr" ale an#a!a-ilor lor. 8ist' oa/eni care l"crea&' cel /ai %ine introat/os;er' de cooerare. Acestora le rie+te atat reac-ia celor din !"r cat +i

interac-i"nea "/an'. =e ei r'sl'ti e;ort"l "nand"i la car/a "nei noiDistincţii ale desăvarşirii1 metaprogramele (1$a;aceri a"tono/e *" +i dac' rei s' le "i in aloare cele /ai aloroasetalente. Asta n" insea/n' c' tre%"ie s' /en-ii o ersoan' la acela+i niel.Dar insea/n' c' tre%"ie s' le ro/oe&i +i s' le o;eri eerien-ele "nei/"nci noi care s' "tili&e&e cele /ai aloroase talente ale acestora, n" ecele /ai "-in %"ne.@ot ast;el, /"l-i oa/eni c" strate#ii de roi/itate or s' ;ac' artedintro echi', dar tre%"ie s'+i ;ac' /"nca sin#"ri. In orice sche/' deersonal eist' sl"!%e care a#reea&' toate cele trei strate#ii. Secret"l este

s' ai talent"l s' +tii c"/ l"crea&' oa/enii /ai %ine +i aoi s' le #'se+ti "nost in care s' se otrieasc'.Iat' "n eerci-i" e care s'l ;ace-i ast'&i. D"' ce ter/ina-i acestcaitol, eersa-i descoerirea /etaro#ra/elor altor oa/eni. intre%a-ii:e an"/e ' interesea&' la o rela-ie Gcas', /a+in', carier'H "/ +ti-i c'a-i re"+it s' reali&a-i cea are este le#'t"ra intre ceea ce ;ace-i l"naaceasta +i ceea ce a-i ;'c"t l"na trec"t' at de des tre%"ie s' 'de/onstre&ecinea cea ca s' ' conin#e-i c' este ade'rat Poesti-i o eerien-'

de /"nc' re;erat' +i de ce conta entr" oi. At"nci cand "ne-i aceste intre%'ri, ersoana resecti' este atent' laoi > interesea&' reac-ia oastr' sa" este reoc"at' de altcea Acesteas"nt doar catea dintre intre%'rile e care le "te-i "ne entr" a de&'l"i/etaro#ra/ele desre care a/ disc"tat. Dac' n" o%-ine-i in;or/a-iilee care le "r/'ri-i, re;or/"la-i intre%area an' cand e-i re"+i.<andi-i' la orice ;el de ro%le/' de co/"nicare e care o ae-i +iro%a%il c' e-i a;la c' in-ele#erea /etaro#ra/elor "nei ersoane ' aa!"ta s' ' adata-i co/"nic'rile ast;el incat ro%le/a resecti' s' disar'.<andi-i' la o ;"strare din ia-a oastr' la cinea e care il i"%i-i, dar

care n" se si/te i"%it, cinea entr" care l"cra-i +i care te ia in r's'r, oricinea e care ai incercat s'1 a!"-i, dar care n" a reac-ionat. eea ce tre%"ies' ;aci este s' identi;ici /etaro#ra/"l care ;"nc-ionea&', s' identi;iciceea ce ;aci t" +i ce ;ace cealalt' ersoan'. De ee/l", s' &ice/ c' aineoie de eri;icare doar o dat' cand ai o rela-ie de dra#oste, +i artener"lt'" are neoie constant de ase/enea l"cr". Sa" c' incroe+ti o ro"nerecare doede+te cat de ase/'n'toare s"nt l"cr"rile, iar +e;"l t'" rea s' a"d'

208



doar desre tr's't"rile care di;er'. Sa" c' incerci s' reii e cinea desrecea ce tre%"ie s' eite, dar el rea s' a"d' desre cea ce rea s'"r/'reasc'.

At"nci cand n" #'se+ti coarda sensi%il', /esa!"l e care il trans/i-ieste rost rece-ionat. 8ste o /are ro%le/' +i entr" 'rin-i cand or%esc

c" coiii lor, tot a+a c"/ este +i entr" directori cand a" de a ;ace c"s"%alternii lor. In trec"t, /"l-i dintre noi n" nea/ de&oltat o ac"itatein rec"noa+terea +i cant'rirea strate#iilor de %a&' e care le ;olosesc al-ii.

At"nci cand n" re"+e+ti s'-i trans/i-i /esa!"l c'tre cinea, n" tre%"ies'i schi/%i con-in"t"l. @re%"ie ins' s'-i de&ol-i ;lei%ilitatea +i s'io-i /odi;ica ;or/a in a+a ;el incat s' se otrieasc' c" /etaro#ra/"lersoanei c'reia rei s' il co/"nici.(10 (utere nemărginităel /ai %ine o-i co/"nica at"nci cand ;olose+ti /ai /"lte /etaro#ra/eco/%inate. Partenerii /ei +i c" /ine a/ a"t odat' o nein-ele#ere

de a;aceri c" cinea care a l"crat cea entr" noi. *ea/ intalnit +i e" a/ince"t incercand s' sta%ilesc "n cadr" o&iti, s"nand c' roia/ s'cree& "n re&"ltat care s' /"l-"/easc' a/%ele 'r-i. At"nci el a s"si/ediat: C*" /' interesea&' ni/ic de acest ;el. A/ l"at %anii '+tia +i a/s' /' /"l-"/esc c" ei. *" rea" s' /' /ai s"ne aocat"l t'" +i s' /'%at' la ca. Ei a incercat s' lece. At"nci ia/ s"s: C)re/ s' ;ace/aceast' l"crare entr" c' nea/ an#a!at s' a!"t'/ oa/enii +i e noi in+ines' tr'i/ c" to-ii o ia-' /ai %"n', +i l"crand i/re"n', "te/ reali&aacest l"cr". 8l a s"s: C*" s"nte/ c" to-ii an#a!a-i s'i a!"t'/ e al-ii.

*" da" doi %ani e oestea oastr'. @ot ce rea" este s' lec /"l-"/itde aici. Pe /'s"r' ce intalnirea contin"a ;'r' nici "n ro#res, reie+eaclar c' era #en"l care se inde'rtea&' de cea, c' ale#ea !"decand d"'roriile interese, c' edea n"/ai neotriirile +i c' aea "n cadr" internde re;erin-', c' n" credea ni/ic decat dac' edea el c" ochii l"i sa" a"&eac" roriile "rechi, +i dac' le consolida el.@oate aceste /etaro#ra/e n" 'rea" s' alc't"iasc' "n roiect al "neico/"nic'ri er;ecte, /ai ales c' e" s"nt eact o"s"l aroae al t"t"ror acestor tr's't"ri. A/ disc"tat reo do"' ore ;'r' nici "n re&"ltat +i e"era/ aroae #ata s' ren"n-. Ei at"nci /i sa arins "n %ec"lein ca, +i

a/ schi/%at direc-ia. Ia/ s"s: CEtii, ideea aia e care o ai in /inte, e"o a/ chiar aici. Ei ia/ ar'tat "/n"l. Ia/ rel"at cadr"l intern dere;erin-' e care n"l "tea/ /anera rin c"inte +i la/ eternali&at,ca s'l ot controla. Aoi ia/ s"s: C> a/ chiar aici +i i-i da" 05 desec"nde. ot'r'+tete sa" ei aea de ierd"t, +i inc' /"lt. 8" n" a/ni/ic de ierd"t, dar t", ersonal, ai s' ier&i. Ia/ o;erit cea no" decare s' se inde'rte&e.

209



De aici a/ /ers /ai dearte. A/ s"s: Chiar t" Gins"-iH ai s' ier&i Gs'te inde'rte&i deH entr" c' re;"&i s' cre&i c' "te/ #'si o sol"-ie. 8ra "nti care edea deose%irile, a+a c' a ince"t s' #andeasc' o"s"l, c' eista osol"-ie. 8" a/ contin"at: CMai %ine ai c'"ta in sinea ta s' e&i Gcadr"linterior de re;erin-'H dac' chiar e+ti dis"s s' l'te+ti re-"l e care a

tre%"i s'1 l'te+ti, &i de &i, ca "r/are a hot'rarii tale de ast'&i. Pentr" c'a/ de #and s' s"n t"t"ror Gstrate#ia l"i de conin#'torH c"/ teai "rtatast'&i aici +i ce ai ;'c"t. Ai "n /in"t s' te hot'r'+ti. @e o-i hot'ri ac"/ c'rei s' re&oli l"cr"l 'sta, dac' n", t", ersonal, ei ierde tot, entr"totdea"na. Dac' n" /' cre&i, incearc' s' eri;ici dac' se lea#' ce s"n.Ia" tre%"it (5 de sec"nde, d"' care a s'rit de e sca"n +i a &is: CUitece este, intotdea"na a/ r"t s' l"cre& c" oi. S"nt si#"r c' "te/ #'si osol"-ie. *" o s"nea c" ranchi"n'. Sa ridicat ent"&ias/at, de arc' a/ ;i;ost rieteni de cand l"/ea. Aoi, a /ai s"s: C)roia/ doar s' 'd dac'"te/ disc"ta. De ce se ar'ta atat de %ineoitor d"' do"' ore Pentr" c'

ia/ ;olosit /etaro#ra/ele ca s'1 /otie&, n" /odel"l /e" desre l"/eDistincţii ale desăvarşirii1 metaprogramele (12eea ce a+ ;i "t"t s"ne ar ;i ;ost ca o ins"lt' entr" /ine. De o%icei/' si/-ea/ ;r"strat ;a-' de oa/eni care se "rta" di;erit de c"/ /'"rta/ e", an' cand a/ in'-at c' ;iecare o/ are /etaro#ra/ele +itiarele l"i.Princiiile de sortare a /etaro#ra/elor de care nea/ oc"at an'ac"/ s"nt i/ortante +i solide. Dar ceea ce este esn-ial de re-in"t este c'n"/'r"l de ro#ra/e e care le c"no+ti este li/itat doar de sensi%ilitatea

ta, de #rad"l de aten-ie +i de i/a#ina-ie. Un"l din secretele s"cces"l"i inorice riin-' este a%ilitatea de a ;ace noi distinc-ii. Metaro#ra/ele 'o;er' instr"/entele c" care s' "te-i ;ace distinc-ii esen-iale in a decidec"/ s' ' "rta-i c" oa/enii. *" tre%"ie s' ' li/ita-i doar la /etaro#ra/elere&entate aici. Deeni-i "n st"dent al osi%ilit'-ii. M's"ra-i+i eri;ica-i constant e cei din !"r"l ostr". *ota-i tiarele lor caracteristiced"' care erce l"/ea +i incee-i s' anali&a-i dac' ceilal-i a"tiare ase/'n'toare. Printr"n ast;el de st"di" ' "te-i alc't"i "n intre#set de distinc-ii le#ate de oa/eni, care ' ot a!"ta s' +ti-i c"/ s' co/"nica-ie;icient c" toate ti"rile de oa/eni.

De ee/l", "nii ;ac ale#erea in ri/"l rand d"' senti/ente, iar al-ii, #andind lo#ic. )ei ;olosi acelea+i /etode de conin#ere c" ei Si#"r c' n". Unii oa/eni ia" deci&ii n"/ai e %a&a an"/itor date +i ci;re. )or s' +tie /ai intai dac' trea%a /er#e e %"c'-ele +i /ai tar&i" se or #andila ansa/%l". Al-ii s"nt conin+i de la ince"t de "n concet #eneral sa" oidee #eneral'. Ace+tia reac-ionea&' la 'r-ile /ari. 8i or s' ad' /aiintai i/a#inea in ansa/%l". Dac' le lace, at"nci se #andesc e "r/' +i la

210



detalii. Unii s"nt starni-i de ince"t"ri. S"nt cei /ai ent"&ias/a-i at"ncicand rind o idee no"' din &%or, entr" ca aoi s'+i iard' interes"lentr" ea +i s' treac' la altcea. Al-ii a" o ;ia-ie c" incheierea. Indi;erentdesre ce este or%a, ei tre%"ie s' ad' tot"l an' la s;ar+it, ;ie c' esteor%a de o carte ori de o sarcin' de serici". Al-ii ale# in ;"nc-ie de

/ancare. hiar a+a, d"' /ancare. Aroae orice ;ac sa" disc"t' esteeal"at in ter/eni c"linari. intrea%'i c"/ s' a!"n#i intr"n an"/e loc +ii-i or r's"nde: CMer#i inainte an' la B"r#er Kin#, o iei la stan#a, e"r/' /ai /er#i an' cand a!"n#i la McDonaldFs +i o iei la dreata, aoio iei e ri/a la stan#a la Kent"c 7ried hicen an' a!"n#i la ocl'dire ciocolatie. intrea%'i de "n ;il/ e care la" '&"t +i ei ince s'-is"n' i/ediat desre cat de rost or#ani&at era %";et"l. Intrea%'i den"nt', +i i-i or s"ne desre tort. > ersoan' care ale#e /ai intai d"'oa/eni, a or%i desre oa/enii de la n"nt' sa" desre cei de la ;il/. >ersoan' care ale#e d"' actiit'-i, a or%i desre ce sa inta/lat de

;at la n"nt', ce sa inta/lat in ;il/ +i a+a /ai dearte.el'lalt l"cr" e care il reali&'/ st"diind /etaro#ra/e este "n /odelde echili%r". " to-ii "r/'/ o strate#ie sa" alta entr" a ;olosi /etaro#ra/e.Pentr" an"/ite /etaro#ra/e sar "tea s' inclin'/ cea /ai/"lt intro arte decat in cealalt'. Pentr" altele, sar "tea s' ne indret'/(14 (utere nemărginităc" ree&ici"ne c'tre o an"/it' strate#ie in loc s' o ale#e/ e cealalt'.Dar n" este ni/ic %'t"t in c"ie in le#'t"r' c" nici "na din aceste strate#ii.

A+a c"/ o-i l"a o hot'rare ca s' intri intro stare rod"cti', tot a+a o-i

hot'ri s' ado-i ni+te /etaro#ra/e care s' te a!"te +i n" s' te inc"rce.eea ce ;ace "n /etaro#ra/ este s'i s"n' creier"l"i t'" ce an"/e s'eli/ine. A+adar, dac' te aroii de cea, de ee/l", eli/ini l"cr"rilede care s' te inde'rte&i. Dac' te inde'rte&i de cea, eli/ini l"cr"ri decare teai "tea aroia. a s'-i schi/%i /etaro#ra/ele, n" tre%"iedecat s' deii con+tient de l"cr"rile e care in /od nor/al le eli/ini, +is' incei s'-i concentre&i aten-ia as"ra lor.*" c'dea in #re+eala de a te der"ta de "n"l sin#"r rin co/orta/ent"lt'" sa" ;'cand acela+i l"cr" c" altcinea. Tici: CIl +ti" e Joe. 7ace asta,asta +i asta. 8i %ine, n"l +tii e Joe. Il +tii n"/ai d"' /ani;est'rile

co/orta/entale. Dar el n" este tot"na c" /ani;est'rile l"i, tot a+a c"/ t"n" e+ti tot"na c" /ani;est'rile tale co/orta/entale. Dac' e+ti o ersoan'care tinde s' se inde'rte&e de tot, at"nci oate c' acesta este tiar"l t'"co/orta/ental. Dac' n" i-i lace, il o-i schi/%a. De ;at, nai nici osc"&' s' n"l schi/%i. Ac"/ ai "terea so ;aci. Sin#"ra ro%le/' estedac' ai s";iciente /otie s' te conin#i s' ;olose+ti ceea ce ai in'-at.8ist' do"' /etode de schi/%are a /etaro#ra/elor. Una este rin

211



inter/edi"l 8eni/entelor A;ectie Se/ni;icatie C8AS. Dac' -iai'&"t 'rin-ii inde'rtand"se tot /ere" de l"cr"ri, ne;iind in stare s' i+i;oloseasc' intre#"l oten-ial ca re&"ltat acest l"cr" te oate in;l"en-ain ;el"l in care te inde'rte&i sa" te aroii de l"cr"ri. Dac' ai ales doar -inand sea/a de neoie +i ai ratat /ari oca&ii de sl"!%e, entr" c' ;ir/a

c'"ta o ersoan' c" "n sens dina/ic al osi%ilit'-ii, sar "tea, de +oc, s'i-i schi/%i ;el"l de a%ordare. Dac' tin&i s' te aroii de orice +i e+ti l'satla o arte din ca"&a "n"ia /ai ar'tos, acest l"cr" ro%a%il a a;ecta ;el"lin care ei ar'ta la "r/'toarea ro"nere care i-i a ie+i in cale.el'lalt /od in care te o-i schi/%a este rin deci&ia con+tient' de a;ace acest l"cr". M"l-i dintre noi oate n" nea/ #andit niciodat' ce/etaro#ra/e s' ;olosi/. Pri/"l as c'tre schi/%are este rec"noa+terea.7at"l c' s"nte/ con+tien-i de eact ceea ce ;ace/ in /od c"rent ne "nela diso&i-ie oca&ia s' ale#e/ altcea, +i ast;el s' ne schi/%'/. S' &ice/c' ' da-i sea/a c' /ani;esta-i o "ternic' inclina-ie c'tre a ' inde'rta

de l"cr"ri. e crede-i desre asta Si#"r, eist' l"cr"ri de care rei s' teinde'rte&i. Dac' "i /ana e "n ;ier incins, rei s' te inde'rte&i cato-i de reede. Dar n" eist' +i l"cr"ri de care s' rei c" ade'rat s' tearoii At"nci cand ;aci "n e;ort con+tient ca s' te indre-i c'tre cea,acest l"cr" n" ;ace arte din a aea control"l >are /a!oritatea /arilor lideri +i a oa/enilor reali&a-i n" se indreat' c'tre cea /ai de#ra%'decat s' se inde'rte&e de altcea A+a c' sar "tea s' rei s' incei s' teintin&i "n ic. Po-i incee s' te #ande+ti la an"/ite l"cr"ri care te atra# +is' te indre-i in /od acti c'tre ele.

Distincţii ale desăvarşirii1 metaprogramele (19 Ai /ai "tea s' te #ande+ti la /etaro#ra/e la "n niel /ai inalt.*a-i"nile a" /etaro#ra/e 8i %ine, a" /od"ri de co/ortare, n"i a+a

At"nci insea/n' c' a" +i /etaro#ra/e. De /"lte ori, co/orta/ent"llor colecti ;or/ea&' "n tiar care se %a&ea&' e /etaro#ra/ele liderilor lor. Statele Unite a" in cea /ai /are arte o c"lt"r' care are s' searoie. Are o -ar' ca Iran"l "n cadr" de re;erin-' interior ori eterior<andi-i' la "lti/ele ale#eri. In ce consta /etaro#ra/"l ;"nda/entalal l"i Walter Mondale M"l-i la" erce"t c"/ c' se inde'rta. )or%eadesre ieire +i int"neci/e +i c"/ n" s"nea Rea#an ade'r"l, +i c' a

/'ri i/o&itele. *e s"nea: Cel "-in e" ' s"n ac"/ c' tre%"ie s'/'ri/ i/o&itele c'ci alt;el ne a+te de&astr"l. *" s"n c' este %ine sa"este r'"N re/arca-i doar tiar"l. Ronald Rea#an n" ;'cea s' r's"ne decatnote o&itie, e cand Mondale era erce"t ca inocand ersectieint"necate. Mondale ar ;i a"t /are dretate. 8ista" catea ro%le/e/a!ore c" care na-i"nea ar ;i tre%"it s' se con;r"nte. Dar la niel a;ecti e care se edalea&' cel /ai /"lt in olitic' /etaro#ra/"l l"i Rea#an

212



are s' se ;i otriit /ai %ine c" cel al na-i"nii.a orice altcea din aceast' carte, /etaro#ra/ele ar tre%"i ;olosite lado"' niel"ri. Pri/"l este "n instr"/ent entr" a arecia +i #hidaco/"nicarea noastr' c" al-ii. A+a c"/ ;i&iolo#ia c"ia i-i oate s"ne o/"l-i/e de l"cr"ri desre el, tot ast;el /etaro#ra/ele l"i or or%i

elocent desre ceea ce il /otiea&' +i il ;ace s' ;"#' seriat. Al doileaeste "n instr"/ent entr" schi/%are ersonal'. ="a-i a/inte, n" s"nte-i"n"l +i acela+i c" rori"l ostr" co/orta/ent. Dac' ae-i tendin-a s';olosi-i orice tiar care l"crea&' in de&aanta!"l ostr", n" tre%"ie decats'l schi/%a-i. Metaro#ra/ele o;er' "n"l dintre cele /ai ;olositoareinstr"/ente entr" er;ec-ionare +i schi/%are. 8le /ai ;"rni&ea&' +i cheia"nora dintre cele /ai ;olositoare instr"/ente de co/"nicare care eist'.In caitol"l "r/'tor, ne o/ oc"a de alte nere-"ite instr"/ente deco/"nicare instr"/ente care ' or ar'ta ...i;ci

aitol"l 6)"/ s' te desc"rci candinta/ini re&isten-' +i c"/s' re&oli ro%le/ele

6(oţi sta neclintit in mijlocul unui şuvoi de apă,dar nu şi in lumea oamenilor. 7 (roverb japone%

A-i in'-at /ai inainte c"/ s' /odela-i, c"/ s' scoate-i la l"/in'tiare hot'ratoare ale ac-i"nilor "/ane care s' d"c' la re&"ltate dorite, s'

' diri!e&e roriile oastre ac-i"ni entr" a rel"a control"l as"ra ie-iioastre. Ideea ;"nda/ental' era c' n" tre%"ia s' ' ale#e-ico/orta/ent"l rin /etoda incercare +i eroare "tea-i deeni s"eranin'-and /od"l cel /ai e;icient de diri!are a creier"l"i ostr".

At"nci cand ai de a ;ace c" al-ii, este ineita%il s' n" aar' intro oarecare/'s"r' incercarea +i eroarea. *" o-i diri!a co/orta/ent"l altora c" ite&a,si#"ran-a +i e;icien-a c" care i-i o-i controla roriile re&"ltate. Dar "nadintre cheile s"cces"l"i ersonal este s' ine-i c"/ s' #r'%e+ti acestroces. > o-i ;ace de&oltand acel raort, in-ele#and /etaro#ra/ele,in'-and c"/ s' ii er;ec-ione&i e al-ii ca s' o-i trata c" ei in condi-iile

lor. In acest caitol este or%a desre ;olosirea roces"l"i de incercare +ieroare inerent interac-i"nii "/ane +i #r'%irea as"l"i descoeririi in'-and s' ne desc"rc'/ cand inta/in'/ re&isten-' +i s' re&ol'/ro%le/ele.Dac' in ri/a !"/'tate a c'r-ii eista "n c"antcheie, acela eraCcoiere. oierea des'ar+irii este esen-ial' entr" a in'-a s' o%-iiraid re&"ltatele dorite. Pentr" a do"a !"/'tate a c'r-ii, c"ant"lcheie ar

213



;i C;lei%ilitate tr's't"ra esen-ial' co/"n' e care o a" to-i /arii /ae+triin arta co/"nic'rii. 8i ina-' c"/ s' +le;"iasc' e cinea +i aoi i+i totschi/%' rori"l co/orta/ent er%al sa" neer%al an' cand creea&'ceea ce or. Sin#"ra cale de a co/"nica %ine este s' incei c" "n sens als/ereniei +i o dorin-' de a schi/%a. *" o-i co/"nica rin ;or-a oin-eiN

((5#um să te descurci cand intampini re%istenţă ((1n" o-i o%li#a e ni/eni s'-i in-elea#' "nct"l de edere. *" o-ico/"nica decat rintro ;lei%ilitate atent', rod"cti' +i constant'.De /"lte ori ;lei%ilitatea n" ine de la sine. M"l-i dintre noi secon;or/ea&' acelora+i sche/e c" o re#"laritate inchistat'. Unii dintrenoi s"nte/ atat de si#"ri c' ae/ dretate inle#'t"r' c" cea, incat ne inchi"i/ c' doar rinreetare ener#ic' o/ re"+i s' ne ;ace/ in-ele+i. Aiciae/ de a ;ace c" o co/%ina-ie de e#o +i iner-ie. De

/"lte ori este cel /ai "+or s' ;ace/ eact c"/ a/ /ai ;'c"t +i inainte. Dar cel /ai "+or l"cr" este adesea +i cel /ai rost de ;'c"t. In acest caitol o/c'"ta c'i de schi/%are a direc-iei, de a sar#e sche/e, de a redirec-ionaco/"nicarea +i de a ro;ita de der"t'. Willia/ Blae, oet"l /istic, scriaodat': C>/"l care n"+i schi/%' niciodat' 'rerea este rec"/ o a'st't'toare +i cre+te retile ale /in-ii. >/"l care n"+i schi/%'niciodat' sche/ele de co/"nicare se a;l' in acela+i s/arc eric"los.

A/ in'-at /ai inainte c' in orice siste/, /a+ina c" cel /ai /are n"/'r de o-i"ni, c" cea /ai /are ;lei%ilitate, a aea cel /ai /are s"cces.

Acela+i l"cr" se etrece +i c" oa/enii. Secret"l ie-ii este s' deschi&i cat /ai/"lte c'i c" "tin-', incercand tot atatea "+i, incercand tot de atatea ori decat este neoie entr" a re&ola o ro%le/'. Dac' /er#i e "n sin#"r ro#ra/, dac' l"cre&i n"/ai c" o strate#ie, ei ;i ca/ tot atat de e;icient ca+i o /a+in' care /er#e doar intro ite&'. A/ "r/'rit odat' o rieten'care incerca s'l conin#' e ;"nc-ionar"l de la rece-ia "n"i hotel so lases' 'stre&e ca/era catea ore in l"s ;a-' de ora la care tre%"ia soeli%ere&e.So-"l ei ;"sese r'nit intr"n accident de schi +i ea roia s'l lase s' seodihneasc' an' cand aran!a s'l transorte. 7"nc-ionar"l ii tot s"nea

oliticos+i insistent toate /otiele reale entr" care acest l"cr" "r +i si/l" n" eraosi%il. Prietena /ea asc"lta resect"oas', iar aoi enea c"contraar#"/ente +i /ai i/%ata%ile.

A/ "r/'rito c"/ i+i ;olosea toat' #a/a de la ;ar/ec +i conin#ere;e/inin' an' la ra-i"ne +i lo#ic'. 7'r' s' ;ie nici "n /o/ent disre-"itoaresa" s' ;ac' resi"ni in l"s, st'tea "r +i si/l" acolo "r/'rind"+i sco"l ei.

214



In cele din "r/', ;"nc-ionar"l ii s"se c" "n &a/%et trist:,.Doa/n', cred c'a-i ca+ti#at. "/ de a o%-in"t ceea ce a "r/'rit Pentr" c' a ;ost s";icient de;lei%il' ca s'+i tot schi/%e co/orta/ent"l +i s' ;ac' noi /anere an'cand a conins ;"nc-ionar"l s' n"i /ai o"n' nici o re&isten-'.M"l-i dintre noi consider' c' o dis"t' tre%"ie s' ;ie "n ;el de %o er%al.

Bo/%arde&i c" ar#"/ente an' cand o%-ii ceea ce rei. *i+te /odele /"lt/ai ele#ante +i /ai e;iciente s"nt artele /ar-iale orientale, rec"/ aiido +itFai chi. In aceste arte, sco"l n" este s' inin#i ;or-a, ci s' o redirec-ione&is' n" r's"n&i la ;or-' c" ;or-', ci s' te alinie&i c" ;or-a indretat' c'tretine +i s' o #hide&i intro no"' direc-ie. 8ste eact ceea ce a ;'c"t rietena/ea, +i este ceea ce ;ac cei /ai rice"-i /ae+tri in arta co/"nic'rii.?ine-i /inte, n" eist' cea ce se chea/' re&isten-', n" eist' decatersoane in;lei%ile in co/"nicare care interin in /o/ente neotriite((( (utere nemărginită+i e direc-ia neotriit'. Intoc/ai ca "n /aestr" de aiido, "n %"n

co/"nicator, in loc s' se o"n' "nct"l"i de edere al c"ia, se arat';lei%il +i s";icient de r'%d'tor ca s' sesi&e&e re&isten-a care se creea&', s'#'seasc' "ncte in care s' oat' ;i de acord, s' se alinie&e c" el +i aoi s'redirec-ione&e co/"nicarea intr"n sens in care rea el s' /ear#'.

6oldatul cel mai priceput nu atacă. Euptătorul de elită reuşeşte fărăviolenţă. &arele cuceritor invinge fără luptă. #onducătorul de succesconduce fără să dicte%e. )ceasta se numeşte neagresiune inteligentă.

)ceasta se numeşte măiestrie omenească. 7 Eao-su, ao eh ing

I/ortant este s' ne a/inti/ c' an"/ite c"inte +i eresii creea&'re&isten-' +i ro%le/e. Marii lideri +i /ae+tri in arta co/"nic'rii s"ntcon+tien-i de acest l"cr" +i acord' /are aten-ie c"intelor e care le ;olosesc+i e;ect"l"i e care le a" acestea. In a"to%io#ra;ia l"i, Ben!a/in 7ranlini+i descrie strate#ia de co/"nicare a 'rerilor sale, /en-inand tot"+iraort"l: CI/i de&olt o%icei"l de a /' eri/a in ter/eni de /odestie,;'r' s' ;olosesc reodat' at"nci cand re&int cea care ar "tea ;iinta/inat c" re&isten-' c"intele: desi#"r, ;'r' indoial', sa" oricarealt"l care s' dea "n aer de o&itiis/ "nei 'reri, +i s"n /ai de#ra%': e"conce sa" 'd "n l"cr" s' ;ie a+a sa" a+a, /i se are c' sa" na+ crede c'

a+a sa" a+a, din /oti"l acesta +i acesta, sa": i/i inchi"i c' este a+a +ia+a, dac' n" c"/a /' in+el. Acest o%icei, consider e", /ia ;ost de /are;olos at"nci cand a/ a"t oca&ia s' i/i i/"n "nct"l de edere +i s'iconin# e oa/eni s' ia /'s"ri e care, din cand in cand, /' an#a!a/ s'le ro/oe&.B'tran"l Ben 7ranlin +tia c"/ s' conin#' asi#"rand"se s' n" cree&ereo re&isten-' la ro"nerile l"i, ;olosind c"inte care s' declan+e&e

215



reac-ii ne#atie. Mai s"nt +i alte c"inte. S' ' da" ee/l"l o/nire&ent"l"ic"ant de trei litere Cdar. 7olosit incon+tient +i a"to/at,acesta oate ;i "n"l dintre cele /ai distr"ctie c"inte din li/%a!"l nostr".and cinea s"ne: C8ste ade'rat, dar... ce rea de ;at s' s"n' )reas' s"n' c' n" este ade'rat sa" c' este ireleant. "ant"l Cdar a ne#at

tot ce sa s"s /ai inainte. e si/-i cand cinea i-i s"ne c' este de acordc" tine, dar ... ear ;i dac' lai "ne in loc e C+i "/ ar ;i s' s"i:C8ste ade'rat, +i "ite inc' cea care este la ;el de ade'rat Sa":C8ste o idee interesant', +i iat' inc' "n ;el de a edea l"cr"rile. In a/%eleca&"ri, incei rin a ;i de acord. In loc s' cree&i re&isten-', ai creat o calede redirec-ionare.?ine-i /inte, n" eist' oa/eni care s' se o"n', ci doar co/"nicatoriin;lei%ili. A+a c"/ eist' eresii +i c"inte care in /od a"to/at declan+ea&'senti/ente sa" st'ri de re&isten-', tot ast;el eist' +i c'i deco/"nicaie care ii ;ac e oa/eni s' r'/an' deschi+i +i e rece-ie.#um să te descurci cand intampini re%istenţă ((3De ee/l", ce sar inta/la dac' ai aea "n instr"/ent de co/"nicaree care lai "tea ;olosi entr" a co/"nica eact ceea ce si/-i in le#'t"r'c" o an"/it' ro%le/', ;'r' s'-i co/ro/i-i inte#ritatea in re"n ;el +itot"+i s' n" tre%"iasc' nici s' n" ;ii de acord c" cealalt' ersoan' *ar ;i"n instr"/ent dest"l de "ternic 8i %ine, a+a cea eist' Se n"/e+tecadr" de acord. onst' din trei eresii e care le o-i ;olosi in orice ;elde co/"nicare entr" a resecta ersoana c" care co/"nici, entr" a/en-ine raort"l c" ea, s'i o-i i/'rt'+i ceea ce consideri t" c' este

ade'rat, +i tot"+i s' n" o"i niciodat' re&isten-' 'rerii acesteia, in nici"n ;el. 7'r' re&isten-', n" eist' con;lict.Iat' cele trei eresii:CArecie& +i ...CResect +i ...CS"nt de acord +i ...In ;iecare dintre ca&"ri, reali&e&i trei l"cr"ri. l'de+ti "n raort, intrandin l"/ea celeilalte ersoane +i ii rec"no+ti co/"nicarea /ai de#ra%' decats' io i#nori sa" s' io de;'i/e&i c" c"inte de #en"l Cdar sa" Ctot"+i.ree&i "n cadr" de in-ele#ere care ' lea#' e a/andoi. Ei deschi&i "+a

c'tre redirec-ionarea "n"i l"cr", ;'r' s' cree&i re&isten-'.S' ' da" "n ee/l". inea ' s"ne: C<re+e+ti total, in le#'t"r'c" cea. Dac' t" s"i: CBa n", n" #re+esc, tot a+a de ornit, /ai oate ;ior%a de raort *". Aare "n con;lict +i aare +i re&isten-'. S"neiacelei ersoane, in schi/%: CI-i resect t'ria senti/entelor in aceast'riin-' +i cred c' dac' /iai asc"lta 'rerea, ai "tea s' #ande+ti "-inalt;el. Re/arca-i, n" tre%"ie s' ;i-i de acord c" con-in"t"l co/"nic'rii

216



celeilalte ersoane. Intotdea"na o-i arecia, resecta sa" ;i de acord c"ceea ce si/te cinea in le#'t"r' c" cea. Ei o-i arecia senti/entele l"i,entr" c' dac' ai ;i in aceea+i ;i&iolo#ie c" a l"i, dac' ai ercee l"cr"rilela ;el ca el, ai si/-i la ;el ca el.Po-i s' +i arecie&i sco"l altc"ia. De ee/l", de /"lte ori, doi oa/eni

a;la-i la olii o"+i ai "nei dis"te n" i+i arecia&' reciroc "nctele deedere, a+a incat ei nici n" se a"d "n"l e cel'lalt. Dar dac' ;olosi-i cadr"lde acord, ' e-i o/eni asc"ltand /ai atent ceea ce s"ne cel'lalt +i ca"r/are, e-i descoeri noi c'i de a arecia oa/enii. S' res""ne/ c'ae/ c" cinea o disc"-ie e te/e n"cleare. 8l este entr" roli;erareaar/elor n"cleare, e cand t" e+ti entr" in#he-area acest"i do/eni". )oidoi ' "te-i considera adersari, c" toate astea oate s"nte-i ani/a-i deacela+i -el: /ai /"lt' si#"ran-' entr" ;a/iliile oastre +i entr" oi in+i'+i o l"/e in care s' do/neasc' acea. A+adar, dac' cel'lalt s"ne: CSin#"ra/odalitate de a re&ola ro%le/a n"clear' este s' ii %o/%ard'/ e r"+i,

decat s' te contra&ici c" el, /ai %ine incearc' s' intri in l"/ea l"i +i s' &ici:CArecie& c" ade'rat an#a!area +i dorin-a ta de a crea si#"ran-' entr"(( (utere nemărginităcoiii no+tri, +i cred c' entr" a reali&a acest l"cr", ar /ai eista +i o alt'cale /ai e;icient' decat s'i %o/%ard'/ e r"+i. e &ici de osi%ilitatea s'... At"nci cand co/"nici ast;el, cealalt' ersoan' se si/te resectat'. Sesi/te a"&it +i n" /ai iese la %'taie. *" este or%a de "n de&acord, %a chiar si/"ltan, aar +i noi osi%ilit'-i. Aceast' ;or/"l' oate ;i ;olosit' c" oricine indi;erent ce s"ne cealalt' ersoan', o-i #'si cea care s' /erite

areciat.resectat +i aro%at. *" se oate l"ta c" tine entr" c' t" re;"&i s' l"-i.C #ineva care insistă prea mult cu punctul lui de vedere va găsi puţini care să fie de acord cu el.7 Eao su, ao eh ing =a se/inarele /ele o%i+n"iesc s' ;ac "n /ic eeri/ent si/l" care iia!"t' e /"l-i s' o%-in' ni+te re&"ltate /e/ora%ile. P"n do"' ersoane s's"s-in' do"' "ncte de edere o"se ale aceleia+i ro%le/e +i s' o de&%at';'r' s' ;oloseasc' deloc c"ant"l Cdar +i ;'r' s' incerce s' deni#re&e"nct"l de edere al cel"ilalt. 8ste cea care sea/'n' c" "n aiido er%al.

>a/enii #'sesc c' acesta este "n eeri/ent eli%erator. Ina-' /ai /"lteentr" c' s"nt caa%ili s' arecie&e "nct"l de edere al cel"ilalt +i n"s"nt /ana-i de senti/ent"l de al distr"#e. Pot disc"ta in contradictori";'r' s' se r'&%oiasc' sa" s' se s"ere. Pot ;ace noi distinc-ii. Ei ot a!"n#ela "n acord in "nele riin-e.Incerca-i +i oi acela+i eerci-i" c" cinea. Ale#e-i o te/' in care s'eiste do"' "ncte de edere o"se +i trata-io a+a c"/ a/ descris /ai

217



s"s ca e "n !oc de #'sire a "nei co/"ni"ni +i aoi so cond"ce-i indirec-ia in care re-i s' /er#e-i. Prin asta n" rea" s' ' inde/n s'ren"n-a-i la conin#erile oastreN n" rea" s' ;i-i ni+te /ed"&e intelect"ale.)e-i constata ins' c' ' e-i atin#e sco"l /ai e;icient aliniind"'+i aoi cond"cand c" cal/, n" i/%rancind iolent. Ei e-i ;i caa%ili s'

' de&olta-i "n "nct de edere /ai echili%rat +i /ai %o#at, doedind"'deschis c'tre o alt' ersecti'. ei /ai /"l-i dintre noi consider' disc"-iileca e "n !oc in care ca+ti#i sa" ier&i. *oi ae/ dretate, iar cel'laltindiid n" are dretate. Una din 'r-i are /onool e ade'r, cealalt'este sc";"ndat' in %e&n'. Mai /ere" constat c' in'- /ai /"lte +i a!"n#acolo "nde doresc s' a!"n# /"lt /ai reede #'sind "n cadr" de acord. Unalt eerci-i" aloros este s' te contra&ici e cea in care n" cre&i. @e eis"rrinde descoerind noi ersectie.ei /ai %"ni a#en-i de an&'ri, cei /ai %"ni co/"nicatori +ti" cat estede #re" s' conin#i e cinea s' ;ac' cea ce n" rea s' ;ac'. 8ste ;oarte

"+or s'l deter/ini s' ;ac' cea ce rea s' ;ac'. reand "n cadr" deacord, cond"cand"l in /od ;iresc +i n" rin con;lict, re"+e+ti s' reali&e&ia do"a ariant', n" ri/a. Secret"l co/"nic'rii e;iciente este s' incadre&il"cr"rile in a+a ;el incat o ersoan' s' ;ac' ceea ce rea s' ;ac', n" ceea cerei t" s' ;ac'. 8ste ;oarte #re" s' in;ran#i re&isten-a. 8ste /"lt /ai "+or #um să te descurci cand intampini re%istenţă (($so ei-i, constr"ind e acord +i raort. Aceastaeste "na dintre c'ile de trans;or/are a re&isten-eiin asisten-'.

Una dintre c'ile de re&olare a ro%le/elor este s' le rede;ine+ti s' #'se+ti o cale s' a!"n#i laacord n" la de&acord. > alt' cale este s' sar#itiarele lor. " to-ii a/ c"nosc"t st'ri de %loca!,in care ne recicl'/ roria noastr' /a+in'/ental' /"rdar' de s'lat ase. 8ste ca "n disc&#ariat in care se %lochea&' ac"l de la ic" +icare red' la nes;ar+it acela+i +i acela+i re;reno%osit. a s' n" se /ai %loche&e disc"l, ;ie d'/"n %o%arnac ac"l"i, ;ie /"t'/ %ra-"l in alt'

arte. a s' ie+i-i dintro stare de %loca!,roceda-i la ;el: tre%"ie s' intrer"e-i tiar"l echi"l re;ren o%osit +i s' o l"a-i de la ca't.Intotdea"na /' distrea&' ceea ce se inta/l'at"nci cand cond"c o +edin-' de teraie acas' la/ine, in ali;ornia. asa este e o %"cat' deteren care d' sre ocean +i at"nci cand sosesc

218



oa/enii, i/re!"ri/ile ii trans"n intro stareo&iti'. I/i lace s'i "r/'resc din t"rn"le-"la;lat deas"ra acoeri+"l"i. Ii 'd aroiind"sec" /a+ina de cas', co%orand din /a+in', riindi/re!"r i&i%il ent"&ias/a-i +i indretand"se

sre "+a de la intrare. 8ste li/ede c' tot ceea ce'd ii trans"ne intro stare o&iti', iniorat'.Dar ce se inta/l' A!"n# la eta! +i st'/ "-inde or%' este e catde l'c"t, e atat de o&iti +i aoi ii intre%:C8i %ine, ce ' ad"ceaici I/ediat 'd c"/ le cad "/erii, le cad/"+chii ;e-ei, a%ia resir',ocea lor deine a"toco/'ti/itoare +i inces'/i s"n' o oeste

trist', hot'rand"se s' intre in starea lor Ct"l%"rat'.ea /ai %"n' /etod' de a%ordare a acesteische/e este s' ar'-i cat de "+or oate ;i sart'.eea ce ;ac de o%icei este s' s"n ;oarte a%r"t,aroae s"'rat sa" enerat: CSc"&a-i/', dar inc'n" a/ ince"t e se inta/l' 8i r's"ndi/ediat: C)ai, i/i cer sc"&e, se a+ea&' c" sateledret, resir' nor/al, ia" o -in"t' +i o eresie

;acial' nor/ale, +i rein la starea lor de %ine.Mesa!"l este li/ede ca l"/ina &ilei. Inc' /ai +ti"c"/ este s' ;ii intro stare de %ine. Dar /ai +ti" +ic"/ s'+i alea#' s' ;ie intro stare roast'. Posed'toate instr"/entele ca s'+i oat' schi/%a;i&iolo#ia, rere&ent'rile interioare +i stareaentr" a+i "tea schi/%a co/orta/ent"l e loc.at de raid o ot ;ace Intro cli'.

A/ constatat c' der"ta este "na dintre c'ilecele /ai e;iciente entr" a

sar#e sche/ele. >a/enii adot' di;erite sche/eentr" c' n" +ti" cealtcea s' ;ac'. Sar "tea s' tatone&e +i s' cad' inderi/are entr" c' i+iinchi"ie c' ast;el or starni intre%'ri in#ri!orate,sensi%ile in le#'t"r' c"ceea ce ii s"'r'. Acesta este ;el"l lor de a o%-ine

219



aten-ie +i de a+i ;olosires"rsele in cel /ai %"n /od entr" a+i schi/%astarea.Dac' a-i intalni e cinea de acest ;el, c"/ a-ireac-iona 8i %ine, a-i ;ace ceea ce se a+teat' de

la oi. )a-i "tea a+e&a +i incee o disc"-iel"n#', lin' de in#ri!orare +i si/-ire. Aceast'atit"dine ar "teao ;ace e((0 (utere nemărginităacea ersoan' s' se si/t' cea /ai %ine, dar iar +i consolida sche/a. Iar con;ir/a c' dac' tatonea&' in dreata +in stan#a, a o%-ine aten-ia ecare o dore+te. Dar dac' a-i roceda alt;el Dac' a-i #adilao, a-i i#noraosa" ia-i l'tra in ;a-' rec"/ "n caine )e-i edea c' acea ersoan' n" a+ti c"/ s' reac-ione&e +i din der"t' sa" din ras, a i&ori o no"' sche/'a ;el"l"i c"/ s'i ercei eerien-a.

8ste incontesta%il c' s"nt /o/ente cand ae/ c" to-ii neoie de cineac" care s' st'/ de or%', c' ae/ neoie de "n rieten. 8ist' /o/entereale de s";erin-' +i d"rere cand se cere re&en-a "n"i o/ sensi%il +i#ri!"li" care s' te asc"lte. Dar e" or%esc ac"/ desre sche/e +i st'ri de%loca!, desre s"ccesi"ni de /ani;est'ri co/orta/entale care sea"toeret"ea&'+i s"nt distr"ctie. " cat le consolide&i /ai /"lt, c" atat i-i;aci /ai /"lt r'". @oat' chestia este s' le ar't'/ oa/enilor c' i+i otschi/%a aceste sche/e, c' i+i ot schi/%a co/orta/ent"l. Dac' ai s'

cre&i c' e+ti ca o /in#e care a+teat' s' ;ie loit', eact a+a te ei co/orta.Dac' ei considera c' ai sit"a-ia s"% control, c' o-i schi/%a sche/a, ei"tea so ;aci.*eca&"l este c' de /"lte ori, c"lt"ra noastr' ne ina-' alt;el. Se s"nec' n" ne "te/ controla /ani;est'rile co/orta/entale, c' n" ne "te/controla st'rile +i nici e/o-iile. ei /ai /"l-i dintre noi a/ adotat "n/odel terae"tic con;or/ c'r"ia s"nte/ la /ila t"t"ror relelor de latra"/ele din coil'rie an' la e;ectele deastatoare ale hor/onilor. =ec-iae care tre%"ie so in'-'/ este c' sche/ele ot ;i sarte +i schi/%ate,doar intro cli'.

In re/ea cand Richard Bandler +i John <rinder ;'cea" +edin-eartic"lare de teraie, era" c"nosc"-i ca /ae+tri ai intrer"erii sche/elor.Bandler oeste+te desre o i&it' ;'c"t' la "n sital de %oli sihice "ndeera "n indiid care s"s-inea c' el este Iis"s hristos n" /eta;oric, nicica sirit, ci in carne +i oase. Intro &i, Bandle sa d"s s'l ad' e acelindiid. C@" e+ti Iis"s, la intre%at el. CDa, ;i"l /e", ia r's"nsindiid"l. At"nci Bandler ia s"s: ,,M' intorc intro cli'. Aceasta 1a

220



der"tat "-in e indiid. D"' reo 3 /in"te, Bandler sa intors c" or"let'. Ia cer"t indiid"l"i s'+i intind' %ra-ele, Bandle i lea /'s"rat, ia/'s"rat aoi +i in'l-i/ea, din ca an' in icioare. >/"l care se retindeaa ;i Iis"s sa ca/ in#ri!orat. P"-in /ai tar&i". Bandler sa intors c" "nciocan, ni+te iroane +i scand"ri l"n#i. Ei a ince"t s' le aran!e&e in

;or/' de cr"ce. >/"l 1a intre%at: Ce ;aci B'tand c"iele in cr"ce,Richard la intre%at: C@" e+ti Iis"s Indiid"l ia r's"ns din no": CDa,;i"l /e". Bandler ia r's"ns: CAt"nci +tii de ce /' a;l" aici. *" se +tiec"/, o/"l +ia a/intit deodat' cine era de ;at. )echea l"i sche/' n"'rea so considere o idee %"n'. C*" s"nt Iis"s. *" s"nt Iis"s ince"o/"l s' stri#e. a&"l a ;ost inchis.Un ee/l" /ai o&iti de intrer"ere de sche/' este o ca/anieanti;"/at care a ince"t c" ca-ia ani in "r/'. S"#era ca in orice /o/ent#um să te descurci cand intampini re%istenţă ((2cand o ersoan' i"%it' intindea /ana s' ia o -i#ar', s'i dai "n "ic in

schi/%. In ri/"l rand, intrer"e #est"l a"to/at de a l"a o -i#ar'. Inacela+i ti/, d' na+tere "nei noi eerien-e care oate ar"nca indoielias"ra in-eleci"nii celei echi.Intrer"erile de sche/' s"nt areciate +i in do/eni"l a;acerilor.Director"l "nei ;a%rici le ;olosea entr" ai ;ace e l"cr'tori s'+i schi/%e;el"l de a+i rii /"nca. and a rel"at ost"l, sa d"s la ;a%ric', "ndese reali&a rod"s"l co/aniei entr" "&"l s'" ersonal. Dar cand /odel"la ie+it de e %and', in loc s'l ia e acela, el a ales "n alt"l, ;'c"t entr"/arele "%lic. *ici /'car n" ornea. Sa in;"riat +i lea s"s clar c'

roia ca ;iecare rod"s care ie+ea din acea ;a%ric' s' ;ie ca entr" "&"l l"iersonal. =ea s"s c' oate a'rea in orice /o/ent ca s' eri;ice calitateaoric'r"i rod"s. )estea asta sa r'sandit c" ite&a l"/inii, iar inta/lareaa intrer"t sche/a l"cr"l"i de /ant"ial', ;'cand"i e /"l-i s'+i rei&"iasc';el"l de a l"cra. 7iind "n /aestr" al reali&'rii raort"l"i, director"la re"+it s' de&r'd'cine&e "n rost o%icei, ;'r' s'i ;ac' e l"cr'tori s'ioarte ic', entr" c' a ;'c"t ael la /andria lor.Intrer"erile de sche/' ot ;i deose%it de ;olositoare +i in olitic'. Aa'r"t de c"rand "n ee/l" %"n de acest ;el in =o"isiana. Kein Reill,"n arla/entar din artea acest"i stat a or#ani&at e tot arc"rs"l sesi"nii

arla/entare o ca/anie de /a!orare a ;ond"rilor alocate cole#iilor +i"niersit'-ilor de stat. @oate e;ort"rile sale ins' sa" doedit a ;i in an:n" sa" aro%at /ai /"l-i %ani. Pe cand ie+ea s"'rat de la aitoli", "nreorter la intre%at ce 'rere are. Sa lansat at"nci intro tirad', declarandc' =o"isiana n" era altcea decat o C-ar' %ananier'. Iat' ce s"nea: C*"ne /ai r'/ane de ;'c"t decat s' declar'/ starea ;ali/entar', s' ie+i/ din"ni"ne +i s' ne a+e&'/ la rand entr" a!"tor etern ... S"nte/ in to

221



entr" tot ce e /ai %"n: anal;a%etis/, /a/e nec's'torite, cat desrein'-'/ant, ce s' /ai or%i/.=a ri/a edere, re/arcile sale a" declan+at o ;"rt"n' de critici entr"c' /erseser' rea dearte, de'+ind niel"l circ"/sect o%i+n"it aldisc"rs"l"i olitic. Dar c"rand a deenit "n ;el de ero". Prin acea tirad'

a re"+it s' schi/%e ;el"l de a #andi al #"ernan-ilor in le#'t"r' c" ;inan-areain'-'/ant"l"i, /ai /"lt decat a re"+it in intrea#a l"i carier' olitic'rin disc"rs"ri in;l'c'rate.Intrer"erile de sche/' ot ;i ;olosite +i in ia-a de toate &ilele. "to-ii a/ a"t cert"ri care ca't' o ia-' a lor. Moti"l ori#inal al declan+'riilor ar "tea s' ;i ;ost dat "it'rii, dar contin"'/ s' ne in;"rie/, din ce ince /ai tare, "+i tot /ai /"lt s' ie+i/ Cinin#'tori, s' ne i/"ne/"nct"l de edere. Ase/enea cert"ri ot ;i ele/ent"l cel /ai distr"#'tor intro rela-ie. Ei cand se ter/in', te intre%i: >are c"/ dea/ a!"ns a+a dedearte Dar c"/ cearta este inc' in c"rs, n" eist' nici o alt' ersecti'.

Ad"-i a/inte de sit"a-ii recente in care ori t" ori al-ii era" %loca-i. eintrer"ere de sche/' ai ;i "t"t ;olosi Ia-i "n r'#a& +i alc't"ie+te $((4 (utere nemărginităintrer"eri de tiare e care leai "tea ;olosi e iitor +i #ande+tete ince sit"a-ii ar "tea ;i "tile.C 2ăspunde cu inteligenţăchiar şi atunci cand eşti tratat neinteligent. 7 Eao-su, ao eh-ing X

Dar cear ;i dac' ai aea o intrer"ere de sche/' re#'tit' dinainte, cae o alar/' de aerti&are, ca s' sc"rtcirc"ite&i o ceart' inainte s' scaede s"% control A/ descoerit c' "/or"l este "na dintre cele /ai re"+iteintrer"eri de sche/'. Bec, so-ia /ea +i c" /ine ae/ intotdea"na lainde/an' o ast;el de intrer"ere. A-i '&"t reodat' co/edia aturda! 0ight Eive GSa/%'t' sear' in directH %a&at' e eresia: CUr'sc s' /i seinta/le asta 8ste dest"l de a/"&ant'. Actorii i+i s"n "n"l alt"ia tot;el"l de chestii in#ro&itoare de #en"l: s'-i ;reci %"&ele c" #lassaier d"' care s'-i torni alcool, ori s'-i %a#i in nas "n aarat de c"r'-at/orcoi d"' care s'-i "i acolo ic't"ri /entolate de t"se, +i e "r/'

s' s"i: CDeh, +ti" c"/ e. Ur'sc s' /i se inta/le asta. A+a c' Bec +i c" /ine ae/ o in-ele#ere ca at"nci cand si/-i/ c' oceart' ia roor-ii, "n"l s'i s"n' cel"ilalt: CUr'sc s' /i se inta/leasta. Iar cel'lalt tre%"ie s' cede&e. *e o%li#' s' intrer"e/ stareane#ati' in care ne a;l'/, #andind"ne la cea care s' ne ;ac' s' rade/.Ei ne +i a/inte+te c' ne dislace c" ade'rat cand ;ace/ asta. 8ste ca/ totatat de #ro&a s' te iei la ceart' c" ersoana i"%it' ca at"nci cand i-i ;reci

222



%"&ele c" #lassaier +i e "r/' i-i torni alcool. 63ste valoros orice lucru care lărgeşte sfera puterii umane, care ii arată că poate să facă ceea ce el credea că nu poate. "en JonsonIn acest caitol s"nt do"' idei rinciale +i a/%ele se ridic' i/otria

sa/%"rel"i a ceea ce a/ ;ost in'-a-i. Pri/a idee este c' o-i conin#e/ai "+or rin in-ele#ere decat rin ;or-'. @r'i/ intro societate care od"ce n"/ai in co/eti-ii, dar c'reia ii lace s' ;ac' o distinc-ie clar'intre cei care ca+ti#' +i cei care ierd, de arc' in ;iecare interac-i"netre%"ie s' eiste a/%ele cate#orii. )' /ai a/inti-i recla/ele de -i#'ri deac"/ ca-ia ani care "rta" /esa!"l: CMai %ine /' l"t decat s' /' las.In;'-i+a" o ersoan' care i+i etala c" /andrie "n ochi an't, ca o doad'ie c' n" a l'sat ar/a din /an', orice sar ;i inta/lat.Ins' tot ce +ti" e" desre co/"nicare i/i s"ne c' /odel"l de co/eti-ieeste ;oarte li/itat. A/ or%it de!a desre ;ar/ec"l raort"l"i +i desre

cat este de esen-ial entr" "terea ersonal'. Dac' e&i in cinea "nadersar, cinea e care tre%"ie s'l inin#i, orne+ti c" conce-ia eacto"s'. A%sol"t tot ce +ti" desre co/"nicare i/i s"ne s' cl'desc e#um să te descurci cand intampini re%istenţă ((9in-ele#ere +i n" e con;lictN s' in'- /ai de#ra%' s' /' alinie& +i s' reia"cond"cerea decat s' incerc s' in;ran# re&isten-a. 8ste /ai "+or de &isdecat de ;'c"t. @ot"+i, c" a!"tor"l rec"noa+terii con+tiente +i constante,ne "te/ schi/%a tiarele de co/"nicare.

A do"a idee este c' sche/ele noastre co/orta/entale n" s"nt ;iate

e ecie in creier"l nostr". Dac' ;ace/ in /od reetat cea care ne "nestaile, n" s";eri/ o alienare /ental' ro;"nd'. *" ;ace/ altcea decats' ;olosi/ acela+i tiar iar +i iar. Sar "tea s' ;ie o cale de a ne raortala al-ii sa" "n /od de a #andi. Sol"-ia este "r +i si/l" s' intrer"e/sche/a, s' ne ori/ din ceea ce ;ace/ +i s' incerc'/ s' ;ace/ cea no".*" s"nte/ ro%o-i conecta-i la tra"/e ersonale e care dea%ia ni le /aia/inti/. Dac' ;ace/ cea ce n" ne lace, n" tre%"ie decat sorec"noa+te/ +i s' schi/%'/ l"cr"rile. "/ s"ne Bi%lia C)o/ ;i c"to-ii schi/%a-iintro cli'. at ai clii din ochi. Ei o/ ;i dac' re/ s' ;i/.

In a/%ele sit"a-ii, lat"ra co/"n' este ideea de ;lei%ilitate. Dac' n"re"+e+ti s' ;aci "n "&&le, n" a!"n#i nic'ieri incercand intr"na aceea+isol"-ie. Il ei re&ola ;iind s";icient de ;lei%il ca s' te schi/%i, s' teadate&i, s' eeri/ente&i, s' incerci cea no". " cat e+ti /ai ;lei%il,c" atat ei crea /ai /"lte o-i"ni, c" atat ei "tea deschide /ai /"lte"+i +i ei aea c" atat /ai /"lt s"cces.In caitol"l "r/'tor, o/ st"dia "n alt instr"/ent esen-ial entr"

223



;lei%ilitatea ersonal'. Se n"/e+te ...12aitol"l 6)IRecadrarea:"terea ersectiei

C 5iaţa nu este ceva static. ingurii oameni care nu seră%gandesc sunt cei cu mintea dusă, din ospicii, care nu pot şi cei din cimitire.7 - 3verett Dirksen<ande+tete la s"net"l "nor a+i. Dac' te intre%: Ce insea/n' "nas ro%a%il c' i/i ei r's"nde: CPentr" /ine n" insea/n' ni/ic.ai s' ne #andi/. Dac' /er#i e o strad' a#lo/erat', /ai s"nt ata-ia al-ia+i incat nici /'car n" ii a"&i. In acea sit"a-ie, n" a" nici "n in-elesan"/e. Dar dac' e+ti acas' sin#"r, noatea tar&i", +i a"&i a+i !os, laintrare > cli' /ai tar&i", a"&i a+ii indretand"se c'tre tine. Acei a+i

a" reo se/ni;ica-ie at"nci Si#"r c' a". Acela+i se/nal Gs"net"l a+ilorHa aea /"lte alte se/ni;ica-ii in ;"nc-ie de ce a inse/nat entr" tineintro sit"a-ie si/ilar' din trec"t. 8erien-a ta trec"t' ar "tea s'-i;"rni&e&e contet"l entr" acel se/nal +i ast;el s' sta%ile+ti dac' te lini+te+tesa" te ins'i/ant'. De ee/l", o-i clasi;ica s"net"l resecti ca ;iind;'c"t de so-"l t'"Oso-ia ta care ine acas' /ai dere/e. >a/enii care a"tr'it eerien-a sar#erii loc"in-ei lor, ar "tea crede c' a intrat "n intr"s.

Ast;el, sens"l oric'rei eerien-e din ia-' deinde de cadr"l e care il"ne/. Dac' schi/%'/ cadr"l, contet"l, sens"l se schi/%' dintro dat'.

Un"l dintre instr"/entele cele /ai e;iciente in schi/%area ersonal' estes' in'-'/ c"/ s' "i cele /ai %"ne cadre la orice eerien-'. Acestroces se n"/e+te recadrare.Descrie ;i#"ra de /ai !os e o ;oaie de hartie. e e&i(352ecadrarea1 puterea perspectivei (31S"nt /"lte l"cr"ri e care le o-i edea. Sar "tea s' e&i cea cesea/'n' c" o 'l'rie e o arte, "n /onstr", o s'#eat' c" ar;"l in !os +ialtele. Descrie chiar ac"/ entr" tine ceea ce e&i. )e&i c"/a +ic"ant"l C;l G&%oar'H @re%"ie s'l ;i '&"t i/ediat entr" c' acest

ee/l" a ;ost ;olosit entr" a%-i%ild"ri +i alte articole ro/o-ionale.Deci cadr"l t'" anterior de re;erin-' tea a!"tat s' il e&i i/ediat dret;l. Ei dac' n" lai '&"t, at"nci de ce Il /ai e&i ac"/ Dac' n" ai'&"t c"ant"l, este entr" c', ro%a%il, cadr"l t'" o%i+n"it de erce-iete indea/n' s' te a+te-i s' ;ie scrise c"intele c" ne#r" e hartie al%'.

A+adar, cat' re/e ;olose+ti acest cadr" entr" a interreta aceast'sit"a-ie, n" ei edea c"ant"l C;l. In acest ca&, ;l este scris c" al%.

224



@re%"ie s' ;ii caa%il s' i-i recadre&i erce-ia entr" al "tea edea. Acela+i l"cr" este ala%il +i in ia-'. De /"lte ori eist' in !"r"l nostr"oca&ii ca s' ne ;ace/ ia-a a+a c"/ re/ noi s' ;ie. 8ist' /odalit'-i s'ne "te/ edea ro%le/ele noastre cele /ai /ari ca e /arile noastreoca&ii c" condi-ia s' "te/ ie+i din tiarele noastre de erce-ie a+a c"/

nea" ;ost create rin ed"ca-ie.Din no", a+a c"/ a/ tot disc"tat in aceast' carte, ni/ic e l"/ea asta n"are re"n sens inerent. eea ce crede/ noi desre cea an"/e sa" ceea ce;ace/ e l"/ea asta deind toate de ;el"l c"/ le ercee/. Un se/nalare sens doar in cadr"l sa" contet"l in care il ercee/. *enorocirea este"n "nct de edere. D"rerea ta de ca il oate ;ace e "n an&'tor deasirine s' se si/t' %ine. 7iin-a "/an' inclin' s' ata+e&e an"/itese/ni;ica-ii di;eritelor eerien-e. S"ne/ c' acest l"cr" sa inta/lat,ast;el Cacest insea/n' Cacel cand in realitate oate eista "n n"/'r in;init de /od"ri de a interreta orice eerien-'. Inclin'/ s' incadr'/

l"cr"rile e %a&a /od"l"i in care lea/ erce"t in trec"t. De /"lte ori,schi/%and aceste sche/e o%i+n"ite de erce-ie, "te/ crea /ai /"lteosi%ilit'-i entr" ia-a noastr'. I/ortant este s' ne a/inti/ c'erce-iile s"nt creatoare. Adic', dac' ercee/ "n an"/it l"cr" ca e oo%li#a-ie, acesta este /esa!"l e care il trans/ite/ creier"l"i nostr". Aoicreier"l #enerea&' st'ri care trans;or/' acel l"cr" in realitate. Dac' neschi/%'/ cadr"l de re;erin-' +i rii/ acea sit"a-ie din alt "nct deedere, ne "te/ schi/%a /od"l in care reac-ion'/ in ia-'. *e "te/schi/%a rere&entarea sa" erce-ia in le#'t"r' c" orice +i intr"n

/o/ent, ne "te/ schi/%a st'rile +i co/orta/entele. =a acest l"cr"se re;er' recadrarea.?ine-i /inte, noi n" ede/ l"/ea a+a c"/ este ea entr" c' l"cr"rileot ;i interretate din n"/eroase "ncte de edere. 7el"l in care s"nte/noi, cadrele noastre de re;erin-', Ch'r-ile noastre de;inesc teritori"l.De ee/l", rie+te ;i#"ra A. e e&i Si#"r c' e&i o ;e/eie %'tran'+i "rat'. Uit'te +i la ;i#"ra B. D"' c"/ e&i, este "n desen carein;'-i+a&' tot o ;e/eie %'tran' +i "rat' care st' c" %'r%ia in#roat' introhain' de %lan'. Prie+teo c" aten-ie +i incearc' s'-i inchi"i ce ;elde ;e/eie este. 8ste ;ericit' sa" trist' =a ce cre&i c' se #ande+te 8ste

tot"+i cea interesant in le#'t"r' c" aceast' ;e/eie. Artist"l care adesenato s"s-ine(3( (utere nemărginită7i#"ra A, 7i#"ra Bc' este ortret"l ;iicei ei dr'#"-e +i tinere. Dac' i-i schi/%i cadr"l dere;erin-', ar tre%"i s' o o-i edea e aceast' tan'r' ;r"/oas'. ai s' tea!"t "-in. *as"l %'tranei deine %'r%ia +i linia /ailar"l"i in;erior al

225



;e-ei celei tinere. >chi"l stan# al %'tranei deine "rechea stan#' a tinerei.<"ra %'tranei deine colier"l de la #at"l tinerei. Dac' inc' n" o e&i, i-i"n la diso&i-ie "n desen care te a l'/"ri e delin. Prie+te ;i#"ra .Ei at"nci se na+te intre%area: De ce ai '&"to e %'trana "rat' in;i#"ra B, +i n" e tan'ra ;r"/oas' are este r's"ns"l Pentr" c' ai ;ost

condi-ionat dinainte so e&i e %'tran'. De /"lte ori, la se/inarele /elear't ;i#"ra A "nei !"/'t'-i din artician-i +i ;i#"ra celeilalte !"/'t'-i. Aoi le ar't desen"l co/o&it din ;i#"ra B. and cele do"' #r""ri inces' disc"te, contradic-iile se isc' adesea in !"r"l ro%le/ei cine are dretate.ei care a" '&"t /ai intai ;i#"ra A, a" ro%le/e s' o ad' e tan'r', +iiceersa entr" cei care a" '&"t /ai intai ;i#"ra .8ste i/ortant s' re/arc'/ c' eerien-ele noastre trec"te ne ;iltrea&'in /od siste/atic caacitatea de a edea ceea ce se etrece de ;at inl"/e. 8ist' ins' /"ltile c'i de a edea sa" de a tr'i orice sit"a-ie.Intrerin&'tor"l care c"/'r' dinainte %ilete la "n concert +i aoi le inde

la "n re- /ai /are la intrarea in sal' oate ;i '&"t ca o ersoan' de/n'de disre- care ro;it' de al-ii sa" di/otri', oate ;i '&"t ca "n o/de %ine de c'tre cei care na" "t"t s'+i roc"re %ilete sa" carena" r"t s' stea la rand ca s' c"/ere. heia s"cces"l"i in ia-' este s'-irere&in-i in /od constant eerien-a in a+a ;el incat s' te a!"te s' o%-iire&"ltate tot /ai /ari entr" tine +i ceilal-i.

6Dacă l-ai vedea pe cel mic, aşa cum se vede el, şi l-ai accepta pe cel slab chiar şi pentru puţina lui putere, şi ai folosi obscuritatea aşa cumare ea puţină lumină, atunci n-ar merge totul bine? )sta se numeşte A

"# $%R"A FIR#&C.- Eao-su, ao eh ing 2ecadrarea1 puterea perspectivei (33A≫7i#"ra Recadrarea, in ;or/a ei cea /ai si/l', insea/n' schi/%area "neiroo&i-ii ne#atie intr"na o&iti', schi/%and cadr"l de re;erin-' ;olositla erceerea eerien-elor. 8ist' do"' ti"ri rinciale de recadrare,ori c'i de /odi;icare a erce-iei noastre in le#'t"r' c" cea: recadrareacontet"l"i +i recadrarea con-in"t"l"i. A/%ele i-i /odi;ic' rere&ent'rile

interioare, re&oland"-i d"rerea intern' sa" con;lict"l intern, +i deci,"nand"te intro stare /ai rod"cti'.Recadrarea contet"l"i res""ne s' trans;or/i o eerien-' care ares' ;ie nel'c"t', s"'r'toare sa" nedorit' +i s' ar'-i c"/ oate deeniacela+i co/orta/ent sa" eerien-' "n /are aanta! intr"n alt contet.=iterat"ra entr" coii este lin' de ee/le de recadrare a contet"l"i.*as"l l"i R"dolh, de care to-i i+i %'tea" !oc, sa doedit a ;i "n /are

226



aanta!, trans;or/and"l in ero" e "rt'tor"l l"i in contet"l "nei no-ie int"neric +i iscol. R'-"+ca cea "rat' s";erea c"/lit entr" c' eradi;eren-' intre ea +i celelalte, dar in aceast' di;eren-' st'tea ;r"/"se-ea eica le%'d' /at"r'. In a;aceri, recadrarea contet"l"i este de nere-"it.Partener"l nostr" cel c" neotriirile era o iedic' an' cand nea/ dat

sea/a d"' o +edin-' de idei scliitoare c' near "tea ;i de /are a!"tor,ca o re&er', cel care oate s' read' aari-ia re"nei ro%le/e.Marile inoa-ii s"nt ;'c"te de cei care +ti" c"/ s' recadre&e actiit'-i +iro%le/e in res"rse oten-iale din alte contete. De ee/l", /ai inainte,se considera c' etrol"l distr"#e aloarea '/ant"l"i entr" ;olosin-'a#ricol'. Ei tot"+i, iat' ce aloare are ast'&i. " /"l-i ani in "r/', /"n-iide r"/e#"+ de la deo&itele de cherestea era" o /are ro%le/'. Pan' cand"n indiid a l"at acest de+e" +i sa hot'rat s'l "n' in alt contet. =aresat in a/estec c" clei +i "n lichid "+or +i a creat cea care se n"/e+teB"+teni Presto D"' ce a incheiat "n contract s' ridice tot r"/e#"+"l C;'r'

aloare de la deo&ite, in doi ani +ia de&oltat o a;acere /"lti/ilionar',res"rsa rincial' necostand"l ni/ic Asta insea/n' s' ;ii intrerin&'tor:s' ;ii cinea care co/%in' in /od ;ericit res"rse c" caacit'-i noi derod"cerea %o#'-iei. " alte c"inte, "n"l care este "n eert in recadrare.(3 (utere nemărginităRecadrarea con-in"t"l"i res""ne l"area eact a aceleia+i sit"a-ii +ischi/%area in-eles"l"i ei. De ee/l", ai "tea s"ne c' ;i"l t'" n" se /aiore+te din or%it. *" tace niciodat' D"' recadrarea con-in"t"l"i, ai "tea

s"ne c' tre%"ie s' ;ie "n tan'r ;oarte inteli#ent care are atat /"lte de s"s.8ste o oeste a "n"i cele%r" #eneral de ar/at' c"nosc"t entr" c' +iarecadrat tr"ele in ti/"l "n"i atac /asi al ina/ic"l"i, s"nand: C*" neretra#e/, doar inaint'/ in alt' direc-ie. At"nci cand /oare o ersoan'aroiat', /a!oritatea oa/enilor din aroierea noastr' s"nt tri+ti. De ceDin /"lte /otie din ca"&a senti/ent"l"i c' a" ierd"t, de ee/l". Eitot"+i, "nii se %"c"r'. De ce Pentr" c' ei da" o alt' cadrare con-in"t"l"i/or-ii, considerand c' cel care a /"rit r'/ane tot"+i c" ei, +i c' ni/ic din"niers n" disare, c' l"cr"rile doar i+i schi/%' ;or/a. Unii consider'/oartea

ca e o ridicare la "n niel s"erior al eisten-ei, a+a c' s"nt %"c"ro+i.Un alt ti de recadrare a con-in"t"l"i este s' schi/%i ;el"l In care e&i,a"&i, sa" i-i rere&in-i o sit"a-ie. Dac' tea s"'rat ce -ia s"s cinea, ai"tea s' te inchi"i &a/%ind cand acea ersoan' s"ne acelea+i c"intene#atie, dar trans"se in tonalitatea cant're-"l"i t'" re;erat. Sa" ai "teaedea aceea+i eerien-' in /intea ta doar c' or%itor"l este de aceast' dat'incon!"rat de c"loarea ta re;erat'. Sa" o-i "r +i si/l" s' schi/%i in

227



ri/"l rand ceea ce i-i s"ne. Ei e cand retr'ie+ti eerien-a in /intea ta,sar "tea s'l a"&i c"/ i-i cere sc"&e. >ri sar "tea s'l e&i c"/ i-ior%e+te, dintro ersecti' care te sit"ea&' /"lt deas"ra l"i. Recadrareaacel"ia+i sti/"l schi/%' in-eles"l trans/is c'tre creier +i deci starea +ico/orta/ent"l asociate acest"ia. artea aceasta este lin' de recadr'ri.

Cele Eate Minci"ni desre S"cces este "n intre# caitol de recadr'ri. A a'r"t odat', n" de/"lt, "n articol i/resionant in Balti/ore S"n.Reti'rit aoi de 2eaderSs Digest, articol"l se n"/ea CUn %'iat c" oneo%i+n"it' i&i"ne. 8ste desre "n %'iat e n"/e alin Stanle. alinse are c' /er#e e %iciclet', !oac' %ase%all, /er#e la +coal' +i /ai ;aceorice oate ;ace "n %'iat de 11 ani doar c' n" ede."/ "tea oare acest %'ie-el s' ;ac' toate aceste l"cr"ri, cand /"l-ial-ii a;la-i in aceast' sit"a-ie ren"n-' "r +i si/l" s' se /ai %"c"re deia-' +i tr'iesc in a/'r'ci"ne itind acest articol, /a/ l'/"rit c' /a/al"i alin este o /aestr' in arta reincadr'rii. 8a a trans;or/at orice

eerien-' a l"i alin eerien-e e care al-ii lear ;i n"/it Cli/it'ri in aanta!e, in /intea l"i alin. De re/e ins' ce asta este ceea ce i+irere&int' alin, asta este ceea ce tr'ie+te el. Iat' catea ee/le din;el"l c"/ co/"nic' c" el /a/a l"i:Ma/a l"i alin i+i a/inte+te &i"a in care coil"l a intre%ato de ce eraor%. CIa/ elicat c' a+a se n'sc"se, +i c' n" era ina ni/'n"i. Iar el /aintre%at:≪De ce e"≫ iar e" ia/ r's"ns,≪*" +ti" de ce, alin. Poatec'eist' "n lan secial in le#'t"r' c" tine.≫ Aoi, 1a "s e ;i"l ei s' se

a+e&e +i ia s"s: C@" /' e&i, alin. Doar c' entr" asta i-i ;olose+ti/iinile +i n" ochii. Ei, ia sea/a, n" eist' ni/ic ce n" o-i s' ;aci t".CTece salate.Drct de a"tor 194$. Rerod"s e" er/isi"nea Artc/"s ole. A'r"t ri/adat' in *eWo/an.Intro &i, alin era ;oarte trist entr" c' +ia dat sea/a c' n" aea s'ad' ;a-a /a/ei l"i niciodat'. CDar dna Stanle +tia ce s'i s"n' "nic"l"iei coilF, contin"a articol"l. CIa/ s"s:≪alin, o-i s'/i e&i ;a-a. Po-i

so e&i c" a!"tor"l /ainilor +i asc"ltand"/i ocea, +i i/i o-i s"ne /ai/"lte desre /ine in acest ;el, decat cinea care i+i oate ;olosi ochii.≫

Articol"l contin"a s"nand c"/ alin se /i+c' in l"/ea '&'torilor c"incredere +i credin-' +i c" acea incredin-are de ne&dr"ncinat a "n"i coil ac'r"i /a/' ii st' e+nic al't"ri. alin rea s' dein' ro#ra/ator ecalc"lator +i ca intro %"n' &i s' cree&e ro#ra/e entr" or%i.="/ea este lin' de ase/enea alini. A/ aea neoie de /ai /"l-i

228





decat in an"l trec"t.3.Ae/ "-ini %ani sa" deloc ca s' c"/'r'/ cado"ri de r'ci"n inacest an..De ;iecare dat' cand incee s'/i /ear#' ;oarte %ine, i/i "n sin#"r iedici.

Iat' catea osi%ile reincadr'ri:1a. 8ste #ro&a c' ii as' s";icient de tine ca s'-i s"n' sincer ce'rere are. P"tea "r +i si/l" s' te concedie&e.(a. Astai #ro&a. Insea/n' c' ai ca+ti#at an"l 'sta /"lt /ai /"l-i%ani decat an"l trec"t.3a. <ro&a. At"nci a tre%"i s' ;ii /ai inenti +i s' ;aci cea ceni/eni n" a "ita reodat' in loc s' c"/eri ni+te cado"ri %anale. ado"riletale or aea "n i& /ai ersonal.a. 8ste #ro&a c' i-i dai sea/a atat de %ine c"/ rocedai de o%icei intrec"t. Ac"/ o-i a;la ce an"/e te ;'cea s' rocede&i ast;el +i s' schi/%i

l"cr"rile o dat' entr" totdea"na2ecadrarea1 puterea perspectivei (32Recadrarea este esen-ial' in a in'-a c"/ s' co/"nic'/ c" noi in+ine+i c" ceilal-i. =a niel ersonal, rere&int' /od"l in care hot'ra/ s'ata+'/ "n sens eeni/entelor. =a niel /ai #eneral, este "n"l dintre cele/ai e;iciente instr"/ente de co/"nicare disoni%ile. <ande+tete laan&'ri. <ande+tete la orice ;or/' de conin#ere. Persoana care sta%ile+tecadr"l, ersoana care are ainea +i c"-it"l, este cea care are in;l"en-a cea/ai /are. ele /ai /"lte din s"ccesele /ari la care te o-i #andi, in

do/enii de la "%licitate an' la olitic', s"nt re&"ltat"l "nor recadr'ride /aestr" schi/%and erce-iile oa/enilor in a+a ;el incat noile lor rere&ent'ri le#ate de an"/ite l"cr"ri s'i trans"n' intro stare care s'i;ac' s' si/t' cea no" sa" s' ac-ione&e alt;el. Un rieten deal /e" +iaand"t re-ea"a de resta"rante dietetice ;ir/ei <eneral Mills entr" o s"/'de 102 de ori /ai /are decat ca+ti#"rile l"i. 8ste cea ne/aia"&it an'ac"/ in ind"stria c" ricina. "/ a re"+it Ia conins e cei de la<eneral Mills s' sta%ileasc' aloarea co/aniei sale e %a&a alorii ecare ar aeao dac' n" ar c"/'rao in dec"rs de $ ani +i ar contin"a s' seetind'. Eia er/is r'#a&"l s' a+tete s' leo and'. Dar ace+tia aea"

neoie in acel /o/ent de ea entr" a+i atin#e sco"rile de corora-ie,a+a c' a" ;ost de acord c" cadr"l l"i. >rice ;or/' de conin#ere res""neo /odi;icare a erce-iei.Recadr'rile se ;ac in /are /'s"r' entr" noi +i n" de c'tre noi. Altcineaschi/%' cadrele entr" noi, iar noi doar reac-ion'/ la schi/%'ri. ealtcea este "%licitatea, an' la "r/', decat o "ria+' ind"strie al c'rei"nic sco este s' cadre&e +i s' recadre&e erce-ia "%lic"l"i hiar

230



crede-i c' eist' cea etre/ de /asc"lin le#at de o an"/it' /arc' de%ere, ori cea etre/ de se le#at de o an"/it' /arc' de -i#'ri Dac' iidai "n"i a%ori#en o -i#ar' )ir#inia Sli/s, cre&i c' o s' s"n': C)ai, eca/ se Dar an&'torii a/%"lan-i a "so in cadr", iar noireac-ion'/. Dac' ei consider' c' noi n" reac-ion'/ dest"l de %ine, "n

"n cadr" no" +i 'd dac' /er#e.Una dintre cele /ai /ari recadr'ri ;'c"te reodat' a ;ost ;'c"t' de;ir/a Pesiola. Atat cat ne a/inti/ noi, ocaola a ;ost %'"t"ra colacea /ai cer"t'. Istoria, tradi-ia +i re&en-a e ia-' a" ;ost de nee#alat.Pesi n" a "t"t ;ace ni/ic ca so in;ran#' e rori"l ei teren. Dac' teridici i/otria a cea clasic, n" o-i s"ne: C*oi s"nte/ /"lt /ai clasicidecat ei. *i/eni n" te a crede.Ins' ;ir/a Pesi a intors e dos !oc"lN a recadrat erce-iile e careoa/enii le aea" de!a. and a ince"t s' or%easc' desre <enera-iaPesi +i a scos acel CPesi hallen#e, +ia trans;or/at sl'%ici"nea in

t'rie. ei de la Pesi s"nea": CSi#"r, ceilal-i a" cond"s /ere", dar ast'&i)re-i rod"s"l de ieri sa" e cel de a&i Recla/ele a" recadrat do/ina-iatradi-ional' a %'"t"rii oe in sl'%ici"ne, ca indica-ie c' era "n rod"s altrec"t"l"i +i n" al iitor"l"i. Ei ast;el a" recadrat stat"t"l tradi-ional deioara a do"a al ;ir/ei Pesi sre aanta!"l co/aniei.(34 (utere nemărginităare a ;ost "r/area ei de la oe sa" hot'rat in cele din "r/' c'tre%"ia" s' !oace e teren"l celor de la Pesi. A" ie+it la l"t' c"oi/oronic"l C*e oe, iar rest"l n" este decat istorie de /aretin#.

Ac"/ a tre%"i s' a+tet'/ s' ede/ dac' recadrarea ;ir/ei oe de ao;eri "%lic"l"i atat echi"l Classic oe +i no"l CPesi oe a;"nc-iona. Ins' roces"l a ;ost "n ee/l" clasic de recadrare entr" c'intrea#a %'t'lie n" sa "rtat decat entr" i/a#ine. 8ra or%a "r +isi/l" de al c"i cadr" se a ;ia in /intea oa/enilor. *" are nici "ncon-in"t social in sine o %'"t"r' d"lce +i car%onatat' care i-i distr"#edin-ii. *" este ni/ic /ai conte/oran in #"st"l de Pesi decat in cel deoe. Dar schi/%and cadr"l +i de;inind ter/enii, Pesi a dat "na dincele /ai /ari loit"ri de /aretin# din istoria recent'.Recadrarea a ;ost "n ;actor /a!or in incheierea roces"l"i de calo/nie

de 1(5 /ilioane de dolari intentat de Willia/ . West/oreland co/anieiBS. A!"n#and in tri%"nal, West/oreland 'rea s' ai%' "n sri!in o"lar considera%il entr" "nct"l s'" de edere in acest roces. Un articol desen&a-ie "%licat in @) <"ide a etichetat con;lict"l CAnato/ia "nei/"rd'riiF. BS a ince"t s'+i dea sea/a c' se a;l' in di;ic"ltate +i laan#a!at in cele din "r/' e John Scanlon, "n secialist in Rela-ii c" P"%lic"l.Rol"l l"i era s' a%at' aten-ia "%lic"l"i +i sri!in"l acordat "nct"l"i de

231







/'nance. 7atele s"nt /ai #r'itoare decat or%ele, n"i a+a> alt' osi%ilitate ar ;i s'l ;ace/ s' recadre&e el ins"+i in-eles"lco/orta/ent"l"i. =a/ "tea intre%a: ,,Sa inta/lat reodat' ca inti/"l /esei s' ;ii ;oarte t'c"t t" ins"-i entr" c' i-i l'cea ;oarte /"lt/ancarea e si/-eai at"nci o/orta/ent"l so-iei l"i era doar

s"'r'tor in cadr"l e care il "sese el. In ase/enea ca&"ri este neoiedoar de "-in' ;lei%ilitate ca s' schi/%i cadr"l.> a do"a osi%ilitate de recadrare res""ne s' ac-ione&i as"ra "n"ico/orta/ent e care n" i-i lace -ie ins"-i s'l /ani;e+ti. De o%icei, n"-ilace entr" c' n"-i lace ce se s"ne desre tine ca ersoan' ori n" i-ilace ceea ce i-i ad"ce. a s' recadre&i, tre%"ie s'-i i/a#ine&i o alt'sit"a-ie sa" alt contet in care acel co/orta/ent ar ;i ;olositor ca s'-iad"c' cea ce chiar i-i dore+ti.S' &ice/ c' e+ti co/erciant. I-i dai toat' osteneala s'-i c"no+tirod"s"l in cel /ai /ic a/'n"nt. Dar in toi"l an&'rii, ai tendin-a s'-i

otoe+ti clien-ii c" atatea in;or/a-ii incat ii cole+e+ti, intar&iind"le"neori deci&ia de a c"/'ra. Intre%area care se "ne este: Unde in alt'arte ar ;i c" ade'rat de ;olos acest co/orta/ent eai &ice s' scriitete entr" recla/e Sa" s' scrii rosecte tehnice desre ins"+irod"s"l t'" Etiind o /"l-i/e de in;or/a-ii +i "tand aea acces i/ediatla ele ar "tea ;i de ;olos chiar in a st"dia entr" "n test sa" entr" a-ia!"ta coiii s'+i ;ac' te/ele. A+adar, n" co/orta/ent"l in sine este oro%le/', ci "nde este el ;olosit. @e /ai o-i #andi la alte ee/le dinia-a ta >rice co/orta/ent "/an este de ;olos intr"n contet sa"

alt"l. @e/ori&area ar "tea s' ar' ne;olositoare, tot"+i n" ar ;i ;r"/os s'a/ani s' te in;"rii sa" s' ;ii trist entr" alt' &i +i aoi s' n" o /ai ;acidelocPo-i in'-a s' ;aci eerci-ii de recadrare entr" i/a#ini +i eerien-ecare te sacaie. De ee/l", #ande+tete la o ersoan' sa" o eerien-'care i-i %ant"ie rin /inte. )ii acas' d"' o &i nel'c"t' la serici" +i n"te o-i #andi la altcea decat la l"crarea ridicol' e care -ia dato +e;"lt'" in "lti/a cli'. In loc s' scai de ea, i-i iei ;r"strarea acas' d"' tine.@e "i-i la telei&or i/re"n' c" coiii t'i in aceast' stare de ;"rie +i n" teo-i #andi la altcea decat la +e;"l t'" Cta/it +i la l"crarea l"i idioat'2ecadrarea1 puterea perspectivei (1Decat s'i dai oie /in-ii tale s'-i strice che;"l e tot s;ar+it"l de s't'/an',o-i in'-a s'-i recadre&i eerien-a intr"n ;el care s'-i ;ac' %ine. Inceerin a te disocia de ea. Ia i/a#inea +e;"l"i t'" +i "ne-io in /an'.P"ne-i o ereche de ochelari cara#hio+i c" nas /are +i stra/%'te la el.Incearc' s'l a"&i or%ind c" o oce cara#hioas', chi-'it', ca din deseneani/ate. I/a#inea&'-il cald +i chircit in /ana ta, s"nand"-i c" #las

234



r"#'tor c' are neoie de a!"tor"l t'" la l"crarea aceea, ai "tea oare s'1a!"-i, te ro# D"' ce ai a/estecat toate astea, oate c' te #ande+ti c' este+i el stresat, +i c' oate a "itat an' in "lti/"l /o/ent s'-i s"n' cetre%"ia. Poate c' i-i a/inte+ti de o re/e cand ai rocedat +i t" la ;el c"altcinea. Ei in aceast' sit"a-ie, "ne-i intre%area dac' chiar /erit' s'-i

strici s;ar+it"l de s't'/an', s'l la+i s' te sacaie +i acas'.*" &ic c' ro%le/a n" este real'. Poate c' ai neoie de "n no" serici",sa" oate c' tre%"ie s' co/"nici /ai %ine in serici"l e care il ai ac"/.Dar dac' a+a sta" l"cr"rile, tre%"ie s' te oc"i de ro%le/' +i n" s' te la+ih'it"it de orice sectr" ne#ati care lance&e+te in /intea ta, care te -ineincordat +i te ;ace s' te or-i c" cei aroia-i intr"n /od n" toc/ail'c"t. 7' acest l"cr" e;icient de catea ori, iar data iitoare cand i-i eiedea +e;"l, sar "tea s'1 e&i c" ochelari +i nas"l cel /are +i s' te si/-ialt;el at"nci cand i-i or%e+te creand ast;el o no"' reac-ie ;a-' de el +i"n no" /od de cola%orare intre oi doi, in a;ara dina/icii trec"te sti/"lO

r's"ns e care a-i sta%ilito "n"l c" cel'lalt. A/ ;olosit aceste recadr'ri e scar' /ic' entr" ceea ce "nii oa/eniconsider' a ;i /ari ro%le/e. Adesea, in sit"a-ii co/lee, sar "tea s'tre%"iasc' s' ;aci o serie de /ici recadr'ri entr" a o%-ine, tretat, dar inintre#i/e, starea dorit'.In sens"l ei cel /ai lar#, recadrarea oate ;i ;olosit' entr" a inl't"rasenti/ente ne#atie de orice ;el. Una dintre tehnicile cele /ai e;icienteeste s' i-i inchi"i c' te a;li intro sal' de cine/a. )e&i eerien-a caren"-i d' ace ca e "n ;il/ e ecran. Poate c' rei la ince"t so r"le&i rea

reede inainte, ca e "n desen ani/at. Poate c' rei s' "i ca ;"ndal sonor /"&ic' de circ, o ;la+net'. Poate rei aoi so dai inaoi, "r/'rind i/a#ineacare deine din ce in ce /ai a%s"rd'. Incearc' aceast' tehnic' c" cea caren" i-i d' ace. )ei constata c' in c"rand i+i a ierde "terea ne#ati'.

Aceea+i /etod' se oate alica in ca&"l ;o%iilor, dar tre%"ie s' /ai;or-e&i "n ic l"cr"rile. Iat' c"/. > ;o%ie este adesea inr'd'cinat' adancla niel tactil, deci ai neoie s' o "i la o distan-' /ai /are ca s' o-i soreincadre&i e;icient. Reac-iile ;o%ice s"nt atat de "ternice incat oa/eniiot reac-iona doar #andind"se "r +i si/l" la ro%le/a resecti'.Mod"l de l"cr" c" ace+ti oa/eni res""ne s'i disocie&i de /ai /"lte

ori de rere&ent'rile lor. Aceasta se n"/e+te d"%l' disociere. De ee/l",dac' s";eri de reo ;o%ie, incearc' acest eerci-i". Intoarcete in ti/canda cand te si/-eai si#"r e tine +i ins";le-it. Intoarcete la stareaaceea +i incearc' s' si/-i din no" increderea +i t'ria ta de at"nci. Aoi(( (utere nemărrginităinchi"ie-i c' e+ti rote!at de o a"r' care radia&'. > dat' ce ai c''tataceast' rotec-ie, intoarcete in sala ta re;erat' de cine/a. A+ea&'te e

235



"n sca"n con;orta%il in a+a ;el incat s' e&i %ine ecran"l. Aoi i/a#inea&'-ic' l"te+ti in a;ara cor"l"i t'", +i c' te indre-i in s"s, sre a"ra rotectoare,si/-indo tot ti/"l in !"r"l t'". Uit'te in !os ca s' te e&i c"/stai a+e&at in "%lic, riind c'tre ecran"l #ol.D"' ce ai ;'c"t ast;el, rie+te e ecran +i e&i "n stocadr", o

i/a#ine in al%ne#r" a ;o%iei sa" a "nei eerien-e in#ro&itoare carechiar te sacaia. Prie+ti in !os sre "%lic +i "r/'rind"te c"/ rie+ti cese etrece e ecran, e+ti ast;el d"%l" disociat de acel l"cr". In acea stare,d' inaoi i/a#inea al%ne#r" etre/ de reede in a+a ;el incat s' e&iceea ce tea h'it"it e tine a'rand ca "n ;il/ rost de e o ideocaset'sa" o eche co/edie ie;tin'. Re/arc' reac-iile tale cara#hioase ecand te e&i "r/'rind acest ;il/ e ecran.S' /ai ;ace/ "n as inainte. )rea" ca acea arte din tine care esteintro stare rod"cti', artea care se a;l' s"s in a"r', s' l"teasc' inaoisre cor"l care st' e sca"n, aoi s' se ridice +i s' se indrete c'tre

ecran. Ar tre%"i s' ;aci acest l"cr" intro stare de incredere +i t'rie. Aois"ne e"l"i t'" c' lai "r/'rit +i c' ai do"'trei sol"-ii care il ot a!"tas'+i schi/%e acea eerien-', do"' sa" trei recadr'ri ale in-eles"l"i sa"ale con-in"t"l"i, care il or a!"ta s' ad' l"cr"rile alt;el, ac"/ +i eiitor ni+te sol"-ii e care /ai tan'r"l t" leai "tea a%orda c" erce-iiletale /ai /at"re din re&ent. *" tre%"ie s' treci rin toat' s";erin-a +itea/a aceea. Ac"/ e+ti /ai incre&'tor ca at"nci cand erai /ai tan'r, iar acea eerien-' trec"t' n" /ai este decat o si/l' oeste +i atat.

A!"t'-i e"l /ai tan'r s' se desc"rce c" cea c'r"ia n" re"+ea s'i dea

de ca't /ai dere/e, aoi d"te inaoi la loc +i "r/'re+te c"/ se schi/%';il/"l. Des;'+oar'-i acea scen' +i in /intea ta, dar de data aceasta"r/'re+te-i e"l /ai tan'r c"/ se desc"rc' in aceea+i sit"a-ie c" o increderei&i%il'. and ter/ini de ;'c"t acest l"cr", tre%"ie s' te d"ci inaoi sreecran ca s'-i ;elici-i e"l /ai tan'r, s'l i/%r'-i+e&i entr" c' a sc'at deacea ;o%ie, tra"/' sa" sai/'. Aoi retra#e-i e"l /ai tan'r inaoi intr""l t'", +tiind c' este /ai lin de res"rse decat niciodat' an' ac"/ +io arte i/ortant' din ia-a ta. Procedea&' la ;el c" orice alte ;o%ii /aiai. Aoi ;' acela+i l"cr" +i entr" altcinea.Poate ;i o eerien-' incredi%il de "ternic'. 8" a/ re"+it s' ia" oa/eni

c" ;o%ii in#ro&itoare care ii chin"ia" de o ia-', +i s'i eli%ere& de te/eriin doar catea /in"te. "/ de ;"nc-ionea&' acest l"cr" Pentr" c' a intraintro stare ;o%ic' necesit' rere&ent'ri interioare seci;ice. Dac' schi/%iacele rere&ent'ri, ei schi/%a +i starea ersoanei care +i le creea&' at"ncicand se #ande+te la acea eerien-'.Pentr" "nii oa/eni, "n n"/'r de ast;el de eerci-ii i/lic' "n niel dediscilin' /ental' +i o "tere de i/a#ina-ie la care n" a" /ai a"t acces

236



an' at"nci. a "r/are, /"lte dintre strate#iile /entale e care i le2ecadrarea1 puterea perspectivei (3reco/and ar "tea ;ace s' ' si/-i-i stan!eni-i la ince"t. @ot"+i creier"lostr" oate oera in aceste /od"ri +i dac' l"cra-i c" #ri!' la acestestrate#ii, ' e-i si/-i tot /ai rice"t.

=e#at de recadrare, tre%"ie s' -ine-i /inte "n l"cr" i/ortant: oriceco/orta/ent "/an are "n sco intr"n contet an"/e. Dac' ;"/a-i, n" o;ace-i entr" c' ' lace s' %'#a-i carcino#eni in l'/ani, ci entr" c';"/at"l ' ;ace s' ' si/-i-i relaa-i sa" /ai de#a!a-i in an"/ite sit"a-iisociale. A-i adotat acest co/orta/ent entr" a o%-ine "n ca+ti#. A+adar.in "nele ca&"ri sar "tea s' ;i se ar' i/osi%il s' ' recadra-ico/orta/ent"l ;'r' s' ' con;r"nta-i c" neoia strin#ent' e care o sere+teacesta. 8ste o ro%le/' care se ie+te "neori at"nci cand oa/enii incearc's' se lase de ;"/at rin teraie c" +oc"ri electrice. Sar "tea ca din ca"&a+oc"rilor, s' dea de alt neca& tot a+a de /are ca +i ;"/at"l, rec"/ o

anietate er/anent' sa" /ancat"l este /'s"r'. *" s"n c' aceast'/etod'n" este %"n'. i "r +i si/l" c' ne este de ;olos s' descoeri/ inten-ianecon+tienti&at', entr" a #'si o sol"-ie /ai ele#ant' la acea neoie.>rice co/orta/ent "/an este ;lei%il intr"n ;el sa" alt"lN este ;'c"tca s' sereasc' "nei neoi. *" este o ro%le/' s'i ;aci e oa/eni s'deteste ;"/at"l. Dar a+ rea s' /' +i asi#"r c' ot crea entr" ei alteco/orta/ente noi care s' le sereasc' "nor neoi ;'r' s' aar' e;ectesec"ndare ne#atie, rec"/ cele #enerate de ;"/at. Dac' ;"/at"l ii ;ace

s' se si/t' relaa-i, incre&'tori sa" in centr"l aten-iei, tre%"ie s' #'seasc'"n co/orta/ent /ai ele#ant care s' sereasc' acelea+i neoi.Richard Bandler +i John <rinder a" alc't"it o /etod' de recadrare in 0etae care oate schi/%a orice co/orta/ent de nedorit e care lar aeacinea intr"n"i dorit, 'strand ins' aanta!ele i/ortante e care lead"ceaechi"l co/orta/ent: .1.Identi;ic' sche/a sa" co/orta/ent"l e care dore+ti s'l schi/%i.(.Sta%ile+te co/"nicarea c" acea arte a s"%con+tient"l"i t'" care#enerea&' co/orta/ent"l. Intr' in ;or"l t'" interior +i "ne-i

"r/'toareaintre%are, r'/anand in alert' asi' entr" a deista +i relataoriceschi/%are a sen&a-iilor cororale, a i/a#inilor i&"ale sa" as"netelor care aar ca o reac-ie la intre%area ta. Intre%area este: C8ste dis"s's'

237





;i declan+at echi"l co/orta/ent, +i testea&' "n"l din noile co/orta/enteeri;icand in acela+i ti/ dac' i-i o;er' aanta!ele e care le dore+ti. @otin iitor, treci intro alt' sit"a-ie care ar ;i declan+at tot co/orta/ent"lde nedorit +i testea&' inc' "n"l dintre cele trei co/orta/ente noi.Dac' aare re"n se/nal c' alte 'r-i a" o%iec-ii le#ate de noile

co/orta/ente,tre%"ie so iei de la ince"t, s' identi;ici care arte o%iectea&',ce aanta!e i-i o;erea in trec"t +i "neo in le#'t"r' c" artea 6 entr" a#enera noi co/orta/ente care s' 'stre&e aanta!ele e care -i lea o;eritintotdea"na +i s'-i +i "n' la diso&i-ie "n no" set de co/orta/ente. Sar "tea s' s"ne "-in %i&ar s' or%i/ desre c"/ disc"-i c" 'r-i din tine.dar aceasta este o sche/' ;"nda/ental' de hino&' e care Dr. 8rison,Dr. Bandler +i Dr. <rinder a" #'sito ca ;iind ;oarte "til'.Dac' o%seri c' /'nanci in /od constant /ai /"lt decat tre%"ie, deee/l", o-i ;ace o sche/' de +;ichi"ire care tear deter/ina s' #enere&i

noi co/orta/ente, sa" ai "tea s'l consideri e acesta dretco/orta/ent"le care s' rei s'1 schi/%i, lai "tea cere s"%con+tient"l"i t'"s' i-i i/'rt'+easc' aanta!ele acestei sche/e in trec"t. Poate c' eidescoeri c' ;oloseai /ancarea ca s'-i schi/%i starea at"nci cand te si/-eaisin#"r. >ri oate c' te a!"ta s'-i cree&i "n senti/ent de si#"ran-' +i tea!"ta s' te relae&i. Po-i aoi crea trei noi /odalit'-i care s'-i o;eresenti/ent"l c' n" e+ti sin#"r sa" senti/ent"l de si#"ran-' sa" relaare.Poate o-i adera la "n cl"% de s'n'tate, "nde str"ct"ra eeni/entelor -iar

2ecadrarea1 puterea perspectivei ($da /ai "+or osi%ilitatea de a intra in le#'t"r' c" oa/enii +i "nde ar ;iosi%il s' si/-i si#"ran-a rela'rii intre rieteni +i c' deii /ai sla%,ca+ti#and ast;el /ai /"lt' si#"ran-' in a te +ti c' ar'-i %ine. Poate aiincerca s' /edite&i +i s' cree&i senti/ent"l de co/"ni"ne c" intre#"l"niers +i, rin acea conei"ne s' te si/-i /ai si#"r +i relaat ca at"ncicand /ancai /ai /"lt decat necesar.> dat' ce ai #'sit aceste alternatie, incearc' s' e&i dac' se lea#',adic' s' te asi#"ri c' intrea#a ta ;iin-' este dis"s' s' te sri!ine in;olosirea acestor noi sol"-ii e iitor. Dac' e+ti consecent, aceste sol"-ii

or #enera co/orta/ente care te sri!in' ac"/ s' o%-ii ceea ce dore+ti,+i n" /ai tre%"ie s' /'nanci in l"s entr" a le o%-ine. P'+e+te aoi iniitor +i tr'ie+te in /intea ta ;olosind e;ecti aceste noi co/orta/ente,o%serand care s"nt re&"ltatele e care le o%-ii ac"/. M"l-"/e+tes"%con+tient"l"i t'" entr" aceste noi co/orta/ente +i %"c"r'te deele. Ai "tea chiar s' rei s' ;aci o +;ichi"ire, inloc"ind co/orta/ent"lcel echi entr" a rod"ce no"l co/orta/ent e care il dore+ti, o dat'

239



ce descoeri ce an"/e -iar sri!ini neoile s"%con+tiente /ai %ine decat o;'cea cel echi. ?iai o;erit ni+te osi%ilit'-i noi.

Aroae orice eerien-' aarent ne#ati' oate ;i recadrat' intr"nao&iti'. De cate ori n" a-i &is: CPro%a%il c' intro &i o s' rad cand o s'riesc inaoi. De ce s' n" rade-i ac"/ cand rii-i inaoi 8ste doar o

ro%le/' de ersecti'.8ste i/ortant s' re/arc'/ c' ot ;i rero#ra/ate rere&ent'rile c"iarin sche/e de +;ichi"ire +i rin alte tehnici, dar dac' ersoana aceeao%-ine aanta!e /ai /ari rin echi"l co/orta/ent decat rin cele noie care lea reali&at, ro%a%il c' se a intoarce la echi"l co/orta/ent.De ee/l", dac' l"cre& c" o ersoan' care are "n icior in-eenit in/od inelica%il +i a;l" ce ;ace in /intea +i ;i&iolo#ia ei ca s' #enere&eacest l"cr", +i ea ina-' s' se/nali&e&e cor"l"i ei intr"n ;el in care s'n" /ai #enere&e acel ;at. Pro%le/a ei este de ac"/ li/e&it'. Dar ro%le/a oate rea'rea cand a!"n#e acas' dac' n" /ai %ene;icia&' de

/arile aanta!e sec"ndare e care le aea cand aea icior"l in-eenitadic' so-"l ei s'la asele, acordand"i aten-ie, /asand"i icioarele +ia+a /ai dearte. Pri/ele do"' s't'/ani sa" l"ni el este %"c"ros c' ea n"/ai are ro%le/e. Dar d"' o re/e, de re/e ce ea n" /ai are ro%le/e,el se a+teat' n" n"/ai ca ea s' sele asele, dar n"i /ai /asea&'icioarele +i are s' n"i /ai acorde nici atata aten-ie. "rand, ro%le/aei reine in /od inelica%il. 8a n" o ;ace con+tient. In s"%con+tient"lei, echi"l co/orta/ent ii ;ace /"lt /ai %ine, o;erind"i ceea ce i+idore+te ea +i dintro dat', icior"l in-eene+te din no".

A+a stand l"cr"rile, ea tre%"ie s' #'seasc' alte co/orta/ente care s'io;ere acela+i ti de eerien-' in le#'t"r' c" so-"l ei. 8a tre%"ie s' o%-in'/ai /"lt din no"l ei co/orta/ent decat din cel echi. Intr"n alt ca&,a/ a"t de a ;ace c" o ;e/eie care era oar%' de 4 ani de &ile +i care 'rea(0 (utere nemărginită2ecadrarea1 puterea perspectivei (2TI<<L. ori#ht, 194$, Uniersal PressSndieatc. Rerod"s c" er/isi"ne. @oatedret"rile re&erate.neo%i+n"it de co/etent' +i /oderat'.

Mai tar&i" a/ constatat c' n" era oar%'deloc. " toate astea, tr'ia ca +i cind ar ;i ;ost a+a. De ce Pentr" c' a"sese "naccident /ai inainte in ia-a ei +ir'/'sese c" ederea sl'%it'. ="cr"rilestand ast;el, cei din !"r"l ei ii ar'ta"aten-ie, ii acorda" "n sri!in +i o

240



dra#oste ne/'s"rat', /ai /"lt decata"sese ea arte reodat'. In l"s, aince"t s' descoere c' ;'cand r"tina&ilnic', cei din !"r care o credea" oar%'ii ar'ta" +i /ai /"lt resect. 8i o trata"

ca e cinea deose%it, a+a c' ea +ia'strat acest co/orta/ent, a!"n#andchiar s' se conin#' c' este oar%'. *"#'sise o alt' cale /ai %"n' rin care s'iconin#' a"to/at e oa/eni s'ir's"nd' rin #ri!' +i dra#oste. Pan' +istr'inii o trata" c" deose%it'considera-ie. o/orta/ent"l ei sar ;ischi/%at n"/ai dac' ea ar ;i #'sitaltcea /ai i/ortant ca s'

inde'rte&e sa" altcea care s'i o;ere/ai /"lte aanta!e decat ii o;ereare&ent"l ei co/orta/ent.Pan' ac"/ nea/ concentrataten-ia as"ra /odalit'-ilor rin care"te/ recadra erce-iile ne#atieintr"nele o&itie. Dar na+ rea s'' #andi-i la recadrare ca la o teraie,ca la "n /od de a trece de la sit"a-ii

e care le considera-i rele la "nele ecare le considera-i %"ne. Recadrareade ;at n" este nici /ai /"lt nici /ai"-in decat o /eta;or' entr"oten-ial +i osi%ilitate. 8ist' in ia-aoastr' l"cr"ri care n" ot ;irecadrate in cea /ai %"n.(4 (utere nemărginităUn"l dintre cele /ai i/ortante l"cr"ri de/ne de l"at in sea/' ilconstit"ie osi%ilit'-ile. S"nte/ sclaii o%icei"rilor. Poate c' o%-ine/

re&"ltate /"l-"/itoare, dar a/ "tea o%-ine re&"ltate sectac"loase. A+ac' ' ro# s' ;ace-i acest eerci-i". 7ace-i o list' c" $ l"cr"ri e care le;ace-i in re&ent +i de care s"nte-i dest"l de incanta-i. Din aceast' list' ar "tea ;ace arte rela-ii care /er# %ine, cea de l"cr", oate cea le#at decoiii o+tri sa" de sit"a-ia oastr' ;inanciar'.

Ac"/ inchi"i-i' c' aceste l"cr"ri ar /er#e +i /ai %ine. <andi-i'la acest l"cr" ti/ de catea /in"te. Sar "tea s' constata-i c" s"rrindere

241



c' eist' c'i rin care ia-a oastr' sar i/%"n't'-i sectac"los. Recadrareade osi%ilit'-i este cea ce "te/ ;ace c" to-ii. *" este neoiedecat de ;lei%ilitate /ental' entr" ca oten-ial"l +i "terea ersonal' s';ie #ata oricand s' intre in ac-i"ne.@re%"ie s' /ai ada"# "n #and ;inal care este ala%il entr" orice sit"a-ie

re&entat' in aceast' carte. Recadrarea este o alt' "nealt' e;icient' ecare o "te-i etra#e din tr"sa /ental' de "nelte entr" a o%-ine re&"ltate/ai %"ne. <andi-i' la ea intr"n sens /ai lar#, ca la "n roces in c"rsde des;'+"rare de elorare a c"te&an-elor +i de #'sire a "nor contete;olositoare entr" ceea ce +ti-i s' ;ace-i %ine.=iderii +i to-i /arii /ae+tri in arta co/"nic'rii s"nt +i /ae+tri airecadr'rii. 8i +ti" c"/ s' /otie&e +i c"/ s' dea "teri oa/enilor ;'cand/odele de osi%ilitate din orice ;at inta/lat.8ist' o oeste cele%r' desre @o/ Watson, ;ondator"l co/anieiIBM. Un"l dintre s"%ordona-ii l"i a ;'c"t o #re+eal' ori%il' care a costat

co/ania 15.555 . he/at in %iro"l l"i Watson, el a s"s: CPres""n c're-i s'/i da" de/isia. Watson sa "itat la el +i ia r's"ns: CI-i arde de#l"/' @oc/ai nea costat 15.555 +colari&area ta.Din orice inta/lare se oate in'-a cate cea ;olositor. ei /ai %"nilideri s"nt aceia care ina-' lec-ia +i "n cadr"l cel /ai d't'tor de "terie eeni/ente eterne. Acest l"cr" este ala%il in olitic', a;aceri,in'-'/ant,ca +i in ia-a din rori"l c'/in."noa+te/ c" to-ii oa/eni care recadrea&' e dos. >ricat de str'l"citor

ar ;i ar#int"l, ei tot #'sesc o at'. Ins' entr" orice atit"dinedesc"ra!atoare, entr" orice co/orta/ent contrarod"cti eist' "n /odde recadrare e;icient'. *"-i lace cea Schi/%'l. @e co/or-i intr"n;el care n" te sri!in' 7' altcea. 8ist' o cale n" n"/ai s' #enere&ico/orta/ente e;iciente, ci s' te +i asi#"ri c' le o-i ;olosi at"nci cand aineoie. )o/ in'-a c"/ s' declan+'/ din noi orice co/orta/ent;olositor eact in /o/ent"l in care dori/, in caitol"l care "r/ea&',cand o/ l"a in considerare ...aitol"l 6)II"/ s' te ancore&i

s"cces"l"i 6Descurcă-te cum poţi, cu ceea ce ai, acolo unde eşti. 7 heodore 2oosevelt 8ist' oa/eni e" s"nt "n"l din ei, sar "tea s' ;ii +i t" c'r"ia ii%ate ini/a /ai tare ori de cate ori ede "n drael a/erican. 8ste oreac-ie ci"dat', dac' stai so anali&e&i. In de;initi, "n drael n" estedecat o %"cat' de an&' c" "n /odel colorat, decorati. *" are ni/ic

242





osteneala s' reali&'/ cea c" ceea ce ae/. " to-ii incerc'/ s' scoate/cat/ai /"lt din res"rsele e care le ae/ la diso&i-ie. Ancorarea este o calede a ne asi#"ra c' o/ aea intotdea"na acces la res"rsele noastre cele /ai%o#ate. 8ste "n /od de a ne asi#"ra c' ae/ intotdea"na ceea ce ne

tre%"ie.*e ancor'/ tot /ere". De ;at, este i/osi%il s' no ;ace/. >riceroces de ancorare este o asociere creat' de #and"ri, idei, senti/ente sa"st'ri, rintr"n an"/e sti/"l. )' /ai a/inti-i cand a-i in'-at desre Dr.Ian Palo Palo ;olosea caini in;o/eta-i c'rora le "nea o %"cat' decarne intr"n loc de "nde ii "tea" si/-i /iros"l, "tea" so ad', dar n""tea" s' a!"n#' la ea.

Aceast' %"cat' de carne a deenit "n sti/"l "ternic care le tre&eacainilor sen&a-ia de ;oa/e. I/ediat d"' aceea, cainii salia" "ternic.Ei at"nci cand salia" ast;el, Palo ;'cea s' s"ne contin"" o sonerie c"

o an"/it' tonalitate. In c"rand n" a /ai ;ost neoie de carne doar s"nasoneria +i cainii salia" ca +i cand eista %"cata de carne. 8l crease ole#'t"r' ne"rolo#ic' intre s"net"l soneriei +i starea de ;oa/e sa" salia-ie.Din acel /o/ent n" /ai era neoie decat s' s"ne soneria +i cainii intra"e;ecti intro stare de saliare.Ei noi tr'i/ intro l"/e de sti/"lOr's"ns, in care co/orta/ent"l"/an const' din r's"ns"ri necon+tiente ro#ra/ate. De ee/l", /"l-ioa/eni stresa-i ca"t' i/ediat o -i#ar', alcool sa" in "nele ca&"ri, cea deron-'it. > ;ac ;'r' s' se #andeasc'. S"nt rec"/ cainii l"i Palo. Dar

/"l-i dintre ace+ti oa/eni ar rea s'+i schi/%e co/orta/ent"l. 8i si/tc' acest co/orta/ent este incon+tient +i necontrola%il. Secret"l este s'deii con+tient de acest roces in a+a ;el incat acele ancore s' n" te /aisri!ine, s' le o-i eli/ina +i inloc"i rin noi le#'t"ri sti/"lOr's"ns carete trans"n a"to/at in st'rile dorite.

A+adar, c"/ se creea&' ancorele >ri de cate ori o ersoan' se a;l' introstare de /are intensitate, /intea +i cor"l s"nt a/%ele ro;"nd i/licate.#um să te ancore%i succesului ($1iar in "nct"l c"l/inant al st'rii este tri/is contin"" "n sti/"l si/"ltan,sti/"l"l +i starea "nind"se din "nct de edere ne"rolo#ic. ant'/ i/n"l

na-ional, cre'/ in cor an"/ite senti/ente +i rii/ drael"l. Rosti/ !"r'/ant"l de credin-' +i rii/ drael"l. D"' "-in' re/e, este de a!"nsdoar s' rii/ drael"l +i a"to/at se declan+ea&' acel senti/ent.Ei tot"+i n" toate ancorele s"nt ni+te asocieri o&itie. Unele s"ntnel'c"te sa" chiar /ai r'". D"' ce l'te+ti o a/end' entr" de'+ireaite&ei, te incearc' "n senti/ent trec'tor de sc";"ndare ori de cate oritreci rin acel loc de e a"tostrad'. e si/-i cand e&i "n #iro;ar ro+" in

244



o#linda retroi&oare I-i schi/%' starea instantane" +i a"to/atIntensitatea st'rii de ori#ine este "n"l dintre l"cr"rile care a;ectea&'"terea "nei ancore. ateodat', oa/enii tr'iesc o eerien-' nel'c"t'atat de intens' rec"/ o ceart' c" so-"lOso-ia, ori c" +e;"l incat dinacel /o/ent, ori de cate ori 'd ;a-a ersoanei resectie, ii c"rinde

;"ria +i din acel /o/ent, rela-ia lor sa" sl"!%a lor i+i ierde tot ;ar/ec"l.Dac' ae-i ase/enea ancore ne#atie, acest caitol ' a in'-a c"/ s' leinloc"i-i c" ni+te ancore o&itie. *" a tre%"i s' o con+tienti&a-i de;iecare dat'N se a inta/la a"to/at.M"lte ancore s"nt l'c"te. Po-i asocia "n an"/it cantec al ;or/a-ieiBeatles c" o ar' /in"nat', +i aoi tot rest"l ie-ii, ori de cate ori a"&iacel cantec, i-i ad"ci a/inte de acea re/e. Po-i incheia o intalnire er;ect'/ancand c" cinea o l'cint' c" /ere +i in#he-at' de ciocolat' +i din acel/o/ent, acesta deine desert"l t'" re;erat. *" te /ai #ande+ti la acestel"cr"ri /ai /"lt decat o ;'cea" cainii l"i Palo, dar o-i tr'i in ;iecare

&i ase/enea eerien-e ancoratoare care condi-ionea&' "n an"/e r's"ns.ei /ai /"l-i dintre noi s"nte/ ancora-i a%sol"t la inta/lare. S"nte/%o/%arda-i c" /esa!e de la telei&i"ne, radio +i ia-a de &i c" &i "neledein ancore, altele n". 8ste o chesti"ne doar de inta/lare. Dac' te a;liintro stare intens' ;ie ea %"n' sa" rea at"nci cand iei contact c" "nan"/e sti/"l, eist' +anse s' te ancore&i. ontin"itatea "n"i sti/"l esteo le#'t"r' solid' sa" "n instr"/ent de ancorare. Dac' a"&i "n an"/itl"cr" dest"l de des Ga+a c"/ s"nt an"n-"rile din recla/eH, s"nt /ari +anses' se ancore&e in siste/"l t'" neros. )estea %"n' este c' o-i in'-a s'-i

controle&i roces"l de ancorare in a+a ;el incat s'-i o-i instala ancoreo&itie +i s' le inde'rte&i e cele ne#atie.In dec"rs"l istoriei, lideri de sea/' a" +ti"t c"/ s' ;oloseasc' ancorec"lt"rale in !"r"l lor. At"nci cand "n olitician se Cin;'+oar' in drael,el incearc' s' ;oloseasc' toat' ra!a acelei ancore "ternice. Incearc' s'se conecte&e la toate e/o-iile o&itie e care le incl"de acel drael. Incel /ai %"n ca&, acel roces oate crea o le#'t"r' o%i+n"it' s'n'toas' deatriotis/ +i raort. <andi-i' ce si/-i-i cand "r/'ri-i o arad' in Ti"a*a-ional'. 8ste c"/a de /irare c' nici "n candidat la ost"l de Pre+edinten" ratea&' s' se arate in "%lic la o ase/enea arad' din Ti"a *a-ional'

In cel /ai r'" ca&, ancorarea oate declan+a /ani;est'ri ins'i/ant'toare($( (utere nemărginităc 1941. Rerod"s rin %"n'oin-a l"i Bill oest. :XOde "ra-enie colecti'. itler era "n #eni" in /aterie de ancorare. 8l le#aan"/ite st'ri /entale de sastic', de tr"e care /er# in as de #asc' +iad"n'ri in /as'. 8l ii trans"nea e oa/eni in st'ri intense, d"' care lead/inistra sti/"li "nici +i "ternici, an' cand n" /ai tre%"ia /ai tir&i"

245



decat s' le o;ere din no" aceia+i sti/"li rec"/ ridicarea /ainii c"al/a deschis' in #est"l de sal"t ca s' starneasc' intrea#a e/o-ie le#at'de ace+tia. 7olosea in /od constant aceste "nelte ca s' /ani"le&ee/o-iile +i, deci, st'rile +i co/orta/entele "nei intre#i na-i"ni.In caitol"l desre reincadrare, a/ re/arcat c' aceia+i sti/"li ot

aea in-eles"ri di;erite, in ;"nc-ie de cadr"l e care il "ne/ in !"r"l lor.Ei ancorarea se oate ;ace atat in sens o&iti cat +i ne#ati. itler a le#ate/o-ii o&itie, "ternice, de /andrie, de si/%ol"rile na&iste, entr"/e/%rii artid"l"i s'". =ea le#at +i de st'ri de tea/', entr" adersariil"i. Aea sastic' entr" "n /e/%r" al co/"nit'-ii ereie+ti acela+i in-elesca entr" "n soldat din tr"ele de asalt 8ident c' n". Ei tot"+ico/"nitatea ereiasc' a l"at c" ea aceast' eerien-' in istorie +i a creat o"ternic' ancor' o&iti' care a a!"tato s' cl'deasc' o na-i"ne +i s' orote!e&e c" cea ce ar "tea s' ar' "n destin i/osi%il. Ancora a"diti'Cs' n" se reete niciodat' e care o ;olosesc /"l-i erei, ii trans"ne

intro stare de an#a!are total' s' ;ac' tot ce le st' in "teri ca s'+i rote!e&edret"rile de s"eranitate.*"/ero+i anali+ti olitici a" considerat dret o #re+eal' incercarea l"iJi// arter de a de/isti;ica ost"l de Pre+edinte al Statelor Unite. =aince"t"l /andat"l"i s'", cel "-in, el a rete&at ancorele cele /ai "ternice#um să te ancore%i succesului ($3ale re+edin-iei o/a +i cere/onia, l"cr"ri de ;el"l inton'rii cantec"l"iCail to the hie; GSal"tare Ee;"l"i cel MareH. Inten-ia sar "tea s' ;iede ad/irat, dar din "nct de edere tactic, ro%a%il c' a ;ost rosteasc'.

=iderii a" cea /ai /are trecere at"nci cand ot ;ace "& de ancore "terniceentr" a o%-ine "n sri!in cat /ai /are. P"-ini re+edin-i sa" in;'+"ratreodat' in drael c" atata insisten-' ca Ronald Rea#an. Indi;erent dac'' lace sa" n" olitica d"s' de el, este #re" s' n" te /in"ne&i de/'iestria l"i Gsa" de aceea a s;'t"itorilor l"iH in /aterie de si/%olis/olitic.

Ancorarea n" se re&"/' doar la cele /ai ro;"nde e/o-ii +i tr'iri. Actorii%"ni de co/edie +ti" c"/ s' ;oloseasc' o an"/it' tonalitate, eresie sa";i&iolo#ie entr" a starni rasete instantane". "/ re"+esc oare 7ac cea cas' te ;ac' s' ra&i, +i cand e+ti in acea stare intens', i-i /ai seresc "n sti/"l

"nic +i seci;ic, rec"/ "n an"/it &a/%et sa" eresie ;acial', ori oate oan"/it' tonalitate a ocii. Ei ;ac acest l"cr" in /od constant, an' candstarea de ras este le#at' de eresia ;e-ei lor. In c"rand, este de a!"ns s';ac'doar /"tra aceea +i n" /ai o-i s'-i -ii ras"l. Richard Pror este /aestr" ina+a cea. Ei Johnn arson are "%lic"l la de#et"l cel /ic. *" tre%"iedecat s' ;ac' /"tra l"i c" ar;"l li/%ii rotit in o%ra& +i, inainte de a ;i

246



ter/inat de s"s o #l"/', "%lic"l i&%"cne+te in ras. A ;'c"to de atatea oriinainte, c' ei +ti" ce "r/ea&' +i /intea lor declan+ea&' acelea+i st'ri. Ei cese inta/l' cand Rodne Dan#er;ield &ice: CDe ee/l", neast'/ea"intele n" a" in sine ni/ic a/"&ant. Dar eresia este ancorat' intro#l"/' atat de %ine c"nosc"t' incat aroae oricine oate s"ne acele trei

c"inte +i se "ne e ras.S' ' da" "n ee/l" dintro re/e cand "tea/ ;ace "& la /ai/"/de ancore. I/re"n' c" John <rinder, "rta/ ne#ocieri c" o;i-eri din

Ar/ata Statelor Unite ca s' alc't"i/ o serie de noi /odele de antrena/ententr" a oti/i&a actiitatea intro /"l-i/e de do/enii. <eneral"l c"care disc"ta/ nea /i!locit o intalnire c" o;i-erii din acele do/enii, entr"a sta%ili ore, re-"ri, locali&'ri +i alte a/'n"nte. *ea/ intalnit c" eiintro /are sal' de con;erin-e, la o /as' in ;or/' de otcoa'. In ca"l/esei se a;la sca"n"l e care st'tea de o%icei #eneral"l. hiar dac' el n"se a;la acolo, era li/ede c' sca"n"l l"i era cea /ai "ternic' ancor' din

sal'. @o-i o;i-erii a" tratat acest sca"n c" "n resect des'ar+it. Acolo sel"a" deci&iile, acolo se d'dea" ordine ce n" "tea" ;i co/entate. AtatJohn cat +i e" a/ trec"t rin satele sca"n"l"i, atin#and"l, %a chiar a+e&and"ne entr" o cli' e el. A/ ;'c"t acest l"cr" an' cand nea/asi#"rat de o arte din recetiitatea o;i-erilor resectii ;a-' de #eneral+i ;a-' de acest si/%ol al a"torit'-ii l"i. and a enit /o/ent"l s' re&intre-"l e care roia/ s'l cer, /a/ a+e&at e sca"n"l de lan#' cel al#eneral"l"i +i lea/ s"s e ton"l cel /ai hot'rat +i or"ncitor, d"%lat de;i&iolo#ia resecti', cat roia/ s' ;i/ l'ti-i. Mai dere/e ne ca/

cioro'ise/ in le#'t"r' c" re-"l, dar de data aceasta n" a /ai o%iectata%sol"t ni/eni. Pentr" c' ;'c"se/ "& de ancora sca"n"l"i #eneral"l"i,($ (utere nemărginităa/ "t"t ne#ocia "n rere&ona%il, ;'r' s' /ai ierde/ re/ea c" C/ail's'/ noi, /ai da-i oi. *e#ocierile era" incheiate de a+a nat"r' c'arc' le co/andase/. Ma!oritatea ne#ocierilor la niel inalt ;ac "& derocese e;iciente de ancorare.

Ancorarea este "n instr"/ent ;olosit de /"l-i sortii ro;esioni+ti.Poate c' ei n" ii s"n a+a, sa" oate c' nici n" o con+tienti&ea&', +i c"toate astea ;olosesc rincii"l. Sortii care s"nt c"nosc"-i ca !"c'tori de

an#rena! s"nt "+i in /i+care, sa" ancora-i, de sit"a-ii e ia-' +i e /oartes' intre in st'rile lor cele /ai rod"ctie +i e;iciente, din care re"+esc s'o%-in' re&"ltate re/arca%ile. Unii sortii ;ac an"/ite l"cr"ri ca s' setrans"n' intro an"/it' stare. J"c'torii de tenis ;olosesc "n rit/ an"/eentr" a %ate /in#ea sa" o an"/it' sche/' de resira-ie entr" a setrans"ne in starea lor cea /ai %"n' inainte s' sereasc'.

A/ ;olosit ancorarea +i reincadrarea l"crand c" Michael >FBrien,

247



ca+ti#'tor"l /edaliei de a"r la 1$55 / li%er, la >li/iada din 194. Ia/reincadrat conin#erile li/itatie +i ia/ ancorat st'rile oti/e de ;oc"l dereoler care d' lecarea in c"rs', G;'cand"l s'+i a/inteasc' sti/"l"l/"&icii e care o asc"ltase inaintea "nei intreceri din care ie+ise inin#'tor in ;a-a adersar"l"i s'" de la oli/iad'H +i de linia nea#r' de e ;"nd"l

%a&in"l"i as"ra c'reia tre%"ia s' se concentre&e at"nci cand inota.Re&"ltat"lo%-in"t in acea stare de #ra-ie era acela e care +il dorea c" ardoare.

A+adar, haide-i s' ede/ /ai indearoae c"/ "te-i #enera in /odcon+tient o ancor' entr" oi sa" entr" al-ii. 8ist' do"' trete ele/entare.Mai intai tre%"ie s' te "i, t" sa" ersoana e care rei so ancore&i,intro stare seci;ic' e care rei so ancore&i. Aoi tre%"ie s' #enere&iconstant "n sti/"l "nic, e /'s"r' ce ersoana tr'ie+te "nct"l c"l/inantal acelei st'ri. De ee/l", cand cinea rade, se a;l' intro stare seci;ic'contin"' in acel /o/ent, este an#renat intre#"l s'" cor. Dac' ii rese&i

"rechea c" o ;or-' e#al' "nic' +i seci;ic', +i si/"ltan ;aci "n an"/es"net de /ai /"lte ori, o-i reeni /ai tar&i" c" acela+i sti/"l Gresi"nea+i s"net"lH, iar ersoana resecti' se a orni din no" e ras.Un alt /od de a crea o ancor' de incredere entr" cinea este s'i ceris'+i a/inteasc' o re/e cand se a;la in starea e care +iar dori sodeclan+e&e e loc, aoi "nel s' '+easc' inaoi in acea tr'ire in a+a ;elincat s' +io asocie&e e dea intre#"l +i s' ai%' acele sen&a-ii in cor.and ;ace acest l"cr", ei incee s' o%seri schi/%'ri in ;i&iolo#ia l"ieresii ale ;e-ei, atit"dine, resira-ie. and e&i c' aceste st'ri se aroie

de "n "nct c"l/inant, alic'i i/ediat "n sti/"l seci;ic +i "nic, de /ai/"lte ori.Po-i a/li;ica e;ect"l acestor ancore, a!"tand ersoana s' se trans"n'/ai reede intro stare de incredere. De ee/l", s'-i arate c"/ an"/est' at"nci cand este incre&'tor, +i in /o/ent"l cand i+i schi/%' atit"dinea,alic'i sti/"l"l. Aoi ii o-i cere s'-i arate c"/ resir' at"nci cand sesi/te co/let incre&'tor, +i at"nci cand ee/li;ic', alic'i din no"#um să te ancore%i succesului ($$S8R8@8=8 A*>RVRIIIntensitatea st'rii

rono/etrare GP"nct"l c"l/inant al tr'iriiHUnicitatea sti/"l"l"iReetarea sti/"l"l"iacel sti/"l. Aoi intrea%'l ce+i &ice in sinea l"i at"nci cand se si/tea%sol"t incre&'tor, +i cerei s' -io s"n' e ton"l c" care +io s"ne l"i.Ei cand ;ace acest l"cr", alic'i din no" acel sti/"l Gde ee/l", stran#elde "/'r de ;iecare dat' in acela+i locH.

248



> dat' ce cre&i c' ai de!a o ancor', tre%"ie so teste&i. Mai intai, trans"neersoana intro stare no"' sa" ne"tr'. ea /ai "+oar' cale s' o%-ii acestl"cr" este s' o ;aci s'+i schi/%e ;i&iolo#ia sa" s' se #andeasc' la ceaco/let di;erit. Aoi, ca s' teste&i ancora, alic'i doar sti/"l"lcores"n&'tor +i o%ser'. Are aceea+i ;i&iolo#ie ca at"nci cand se a;la in

stare Dac' da, at"nci ancora ta este e;icient'. Dac' n", insea/n' c' ais'rit este "n"l dintre secretele "nei ancor'ri re"+ite.1.Pentr" ca o ancor' s' ;ie e;icient', at"nci cand alici sti/"l"l,ersoana resecti' tre%"ie s' ;ie intro stare asociat' contin"',;iindi/licat intre#"l cor. Aceasta este o stare intens'. " cat este /aiintens',c" atat este /ai "+or de ancorat, iar ancora a ;i c" atat /aid"ra%il'.Dac' ancore&i e cinea in ti/ ce o arte a l"i se #ande+te la

ceaan"/e, +i o alta, la altcea, sti/"l"l se a le#a de /ai /"ltese/naledi;erite +i ast;el n" a ;i la ;el de "ternic. @ot ast;el, d"' c"/a/a;ir/at /ai inainte, dac' o ersoan' "r/'re+te o re/e in care asi/-itcea an"/e, +i t" o ancore&i in acea stare, at"nci in /o/ent"l incare

alici sti/"l"l in iitor, aceasta se a le#a de i&ionarea acelei i/a#ini+in" de asocierea /in-ii +i a cor"l"i e dea intre#"l.(.@re%"ie s' alici sti/"l"l in "nct"l c"l/inant al tr'irii. Dac' ;aciancorarea rea dere/e sa" rea tar&i", n" ei c"rindeintrea#aintensitate. Po-i rec"noa+te "nct"l c"l/inant al tr'irii "r/'rindersoanaresecti' cand intr' in stare +i cand starea incee s' scad' inintensitate.

Sa" o-i o%-ine a!"tor"l ersoanei cerand"i s' te an"n-e at"nci candestearoae s' atin#' "nct"l c"l/inant, +i ;olose+te acel indici"entr" adeista /o/ent"lcheie in care s' alici sti/"l"l "nic.3.@re%"ie s' ale#i "n sti/"l "nic. 8ste esen-ial ca ancora s' tri/it' "nse/nal li/ede +i necon;"nda%il c'tre creier. Dac' cinea se

249



trans"neintro stare seci;ic' intens', iar t" incerci s' o le#i de, s' &ice/, oriiree care o adrese&i acelei ersoane tot ti/"l, ro%a%il c' n" a ;ioa

ncor' e;icient' entr" c' n" este "nic' +i creier"l"i ii a ;i #re"s'distin#' "n se/nal seci;ic din ea. @ot ast;el, o stran#ere de /an' sar "tea s' ;ie la ;el de ine;icient' entr" c' este "n #est e care il ;aci/ai($0 (utere nemărginită/ere", de+i ar "tea s' /ear#', dac' ;aci acest #est intr"n ;el an"/e,"nic Gde ee/l", o an"/e stran#ere, c" o an"/e locali&are etc.H. ele/ai %"ne ancore co/%in' /ai /"lte siste/e rere&enta-ionale i&"al,a"diti, tactil, +.a./.d. in acela+i ti/, entr" a alc't"i "n sti/"l "nic

e care creier"l s'l oat' asocia /ai "+or "n"i in-eles secial. A+adar,ancorarea "nei ersoane c" a!"tor"l "nei atin#eri +i a "n"i an"/e ton alocii a ;i de o%icei /ai e;icient' decat ancorarea doar rintro atin#ere.. Pentr" ca o ancor' s' ;"nc-ione&e, tre%"ie s' o rerod"ci eact.Dac' trans"i e cinea intro stare +i ii atin#i o/olat"l intr"n "nctan"/e, c" o an"/it' a'sare, n" o-i reche/a /ai tar&i" acea ancor'atin#and"l intralt loc sa" c" o alt' a'sare.Dac' roced"ra de ancorare e care o ;olose+ti resect' aceste atr"re#"li, ea a ;i e;icient'. Un"l dintre l"cr"rile e care "r/'resc s' le

ins";l" oa/enilor at"nci cand calc' e c'r%"ni arin+i este s' #enere&eancore care s' le /o%ili&e&e cele /ai rod"ctie ener#ii o&itie. Ii trecrintr"n roces de Cc'lire in care ;ac "n #est de re"+it' c" "/n"lstrans ori de cate ori i&%"tesc s'+i "n' in ac-i"ne ener#iile lor cele /ai"ternice. 'tre s;ar+it"l serii, ei ot s' ;ac' acest #est +i s' si/t' i/ediatc"/ ii c"rinde "n al de ener#ie rod"cti'.ai s' ;ace/ ac"/ "n eerci-i" si/l" de ancorare. Ridica-i' inicioare +i #andi-i' la "n /o/ent cand era-i e delin incre&'tori, cand+tia-i c' ' "tea re"+i orice a-i ;i incercat s' ;ace-i. P"ne-i' cor"l inaceea+i ;i&iolo#ie in care se a;la at"nci. Sta-i a+a c"/ st'tea-i at"nci cand

era-i e delin incre&'tor. and s"nte-i in "nct"l c"l/inant al acel"isenti/ent, ;ace-i acel #est de re"+it' c" "/n"l strans +i s"ne-i CDaF c"t'rie +i si#"ran-'. Resira-i in ;el"l in care resira-i at"nci cand era-i edelin incre&'tor. 7ace-i aoi din no" acela+i #est c" "/n"l, s"ne-iCDa in aceea+i tonalitate. Ei ac"/ or%i-i c" ton"l "nei ersoane a%sol"tincre&'toare +i st'ane e sit"a-ie. 7'cand acest l"cr", din no" stran#e-i"/n"l +i s"ne-i CDa in acela+i ;el.

250





cele /ai ener#ice +i centrate, intrand intro ;i&iolo#ie +i o atit"dinease/'n'toare c" acelea ale "n"i /aestr" de arate. In aceast' stare, a/arc"rs s"te de strat"ri de c'r%"ni incin+i, a/ ;'c"t s"te de salt"ri inPR>8DURA D8 A*>RAR81. lari;ica-i sco"l recis entr" care re-i s' ;olosi-i o ancor',

rec"/ +i starea care a aea e;ect"l cel /ai /are care s' sri!inereali&area acel"i sco entr" tine +iOsa" entr" al-ii.(.)eri;ica-i eerien-a liniei de %a&'.3.Scoate-i la l"/in' +i trans"ne-i in starea dorit' acel indiid,;olosind sche/ele de co/"nicare er%al' +i neer%al'..7olosi-i ac"itatea sen&orial' entr" a deter/ina /o/ent"l candersoana a atins "nct"l c"l/inant +i eact in acel /o/ent alica-iisti/"l"l GancoraH.$.@esta-i ancora rin:a. schi/%area ;i&iolo#iei entr" a %loca starea,

%. sti/"l"l de declan+are GancoraH, eri;icand dac' reac-ia estestarea dorit'.($4 (utere nemărginităc'dere li%er', a/ in;r"ntat incerc'ri etre/e de tot ;el"l. In ;iecare dinaceste sit"a-ii, at"nci cand a/ re"+it s' /' trans"n in st'rile cele /airod"ctie, a;lat in "nct"l c"l/inant al tr'irii, a/ ;'c"t "n #est "nicstran#and "/n"l. A+a c' ac"/, cand ;ac acest #est, toate acele senti/ente"ternice +i ;i&iolo#ii se declan+ea&' in /od a"to/at in siste/"l /e"neros. 8ste "n senti/ent /ai in'l-'tor decat sar "tea sera reodat' s'

se o%-in' ca e;ect al re"n"i dro#. A/ s'rit de la /are in'l-i/e c"ara+"ta, a/ ;'c"t salt"ri e ti/ de noate, in aaii, a/ dor/it in/arile ira/ide, a/ inotat al't"ri de del;ini, a/ /ers e c'r%"niincin+i, s'r#and /"lte %ariere +i ca+ti#and co/eti-ii sortie toatedeodat'. " cat /' trans"n /ai des in acea stare +i ii ada"# noieerien-e o&itie "ternice, c" atat ii ancore& /ai /"lt' ;or-' +i s"cces.8ste "n alt ee/l" de s"cces ciclic. S"cces la s"cces tra#e. 7or-a +ires"rsele %o#ate atra# d"' ele /ai /"lt' ;or-' +i /ai /"lte res"rse.)' ro"n s' ;ace-i o incercare: /er#e-i +i incerca-i s' ancora-i in st'rio&itie trei ersoane di;erite. Deter/ina-ile s' i+i a/inteasc' de cate "n

/o/ent din ia-a lor cand se si/-ea" e"%erante. Asi#"ra-i' c' retr'iescdin lin acele eerien-e +i ancora-ile de /ai /"lte ori in aceea+i stare.

Aoi disc"ta-i c" acele ersoane +i testa-i ancorele at"nci cand n" s"ntatente. Se intorc la acelea+i st'ri Dac' n", eri;ica-i dac' a-i alicatcorect sche/a in atr" "ncte +i ancora-ile din no".Dac' ancora n" declan+ea&' starea dorit', insea/n' c' a-i s'rit este"n"l din "ncte. Poate c' oi, sa" cealalt' ersoan', n" a-i a;lat intro

252





dac' n" re"+i/, D"/ne&e" n" ne a ierta. Peste ani, in ti/"l "n"iinteri" la telei&i"ne, arter la descris e Bre!ne ca e "n Co/ al'cii +i a relatat istoria. In ti/ ce oestea, arter chiar a ridicat %ra-"l+i +ia atins "/'r"l, s"nand: Cii /ai si/t +i ac"/ /ana e "/'r. arter i+i a/inte+te atat de li/ede acea tr'ire entr" c' Bre!ne la s"rrins

;olosind o en#le&' des'ar+it' +i or%ind desre D"/ne&e". 7iind "n o/;oarte credincios, e arter la i/resionat ro;"nd ceea ce a s"s Bre!ne,/o/ent"l cheie ;iind acela in care Bre!ne la atins. Intensitatea sen&a-ieie care ia l'sato l"i arter, ca +i i/ortan-a inta/l'rii ractic #arantea&'c' el i+i a a/inti acea eerien-' tot rest"l ie-ii l"i.

Ancorarea oate ;i etre/ de re"+it' in inin#erea te/erilor +i inschi/%area co/orta/entelor. S' ' da" "n ee/l" de ancorare ecare o ;olosesc la se/inarele /ele. er c"ia, %'r%at sa" ;e/eie, care arero%le/e s' se desc"rce c" o ersoan' de se o"s, s' in' in ;a-a celorlal-i.De c"rand, sa o;erit ol"ntar "n tan'r oarec"/ ti/id. and la/ intre%at

c"/ se desc"rc' at"nci cand or%e+te c" o ;e/eie nec"nosc"t' sa" cand iicere o intalnire "nei ast;el de ersoane, ia/ re/arcat o reac-ie ;i&ic'i/ediat'. U/erii ia" c'&"t, +ia indretat riirea in !os, iar ocea iadeenit nesi#"r'. C*" /ie toc/ai la inde/an' s' ;ac a+a cea, a s"sel. Dar n" /ai era neoie s' s"n' cea. 7i&iolo#ia l"i de!a i/i s"sesetot ce tre%"ia s' a;l". Ia/ intrer"t starea intre%and"l dac' i+i a/inte+tede re"n /o/ent in care se si/-ea ;oarte incre&'tor, /andr" +i si#"r eel, "n /o/ent cand +tia c' a aea s"cces. A dat din ca c' da +i la/indretat c'tre acea stare. =a/ ;'c"t s' ia atit"dinea de at"nci +i s'

resire c"/ resira at"nci, ca s' se si/t' incre&'tor in orice riin-', a+ac"/ era at"nci. Ia/ cer"t s' se #andeasc' la ceea ce ia s"s cinea la(05 (utere nemărginităM8@>D8 D8 >*S@A@AR8 GID8*@I7IAR8H ASIMBVRII S@VRIIRe/arca-i schi/%'ri in:Resira-ielocali&area"&erit/

ol"/Mi+carea ochilor Di/ensi"nea %"&ei in;erioare

Atit"dine@ensi"ne /"sc"lar'Dilata-ia "ilei"loareaORe;leia ielii

254



)oceredicatete/oti/%r"ton

ol"/acea re/e cand se si/-ea incre&'tor +i /andr", +i s'+i a/inteasc'l"cr"rile e care +i le s"sese in sinea l"i at"nci cand se a;la in acea stare.and era in c"l/ea eerien-ei sale, la/ atins e "/'r.=a/ cond"s aoi de /ai /"lte ori rin acea eerien-'. Ma/ asi#"ratde ;iecare dat' c' a si/-it +i a a"&it eact acelea+i l"cr"ri. and se a;la in"nct"l c"l/inant al eerien-ei, ia/ ad/inistrat aceea+i atin#ere deancorare. ="a-i a/inte, ancorarea re"+it' deinde de reetarea recis',a+a c' a/ a"t #ri!' s' il atin# in acela+i ;el +i s'l "n de ;iecare dat'eact in aceea+i stare.

In aceast' ;a&', reac-ia era dest"l de %ine ancorat'. A+a c' tre%"ia soteste&, la/ intrer"t %r"sc starea +i la/ intre%at din no" ce 'rere aeadesre ;e/ei. I/ediat a ince"t s' cad' din no" in ;i&iolo#ia aceea#um să te ancore%i succesului (01deri/at'. Ia" c'&"t "/erii, resira-ia i sa orit. In /o/ent"l cand ia/atins "/'r"l e loc"l "nde sta%ilise/ ancora, cor"l s'" a ince"t a"to/ats' treac' inaoi in ;i&iolo#ia aceea rod"cti'. 8ste "i/itor s' e&i c"/,rin ancorare, starea c"ia se oate schi/%a %r"sc de la diserare sa"tea/', la incredere.

In aceast' ;a&' din roces, o ersoan' i+i oate atin#e "/'r"l Gsa"orice alt loc e care +i la ales entr" ancorareH +i i+i oate declan+a stareadorit' ori de cate ori rea. Dar "te/ i/in#e l"cr"rile +i /ai dearte.P"te/ trans;era aceast' stare o&iti' chiar sti/"lilor care #enera" inaintesenti/entele de nerod"ctiitate, a+a incat aceia+i sti/"li s' #enere&eac"/ senti/ente de rod"ctiitate Iat' c"/. Ia/ cer"t tan'r"l"i s'alea#' o tan'r' atr'#'toare din "%lic, cinea e care in /od nor/al niciin is nar indr'&ni so a%orde&e. A e&itat o cli', an' cand ia/ atins"/'r"l. In clia cand la/ atins, atit"dinea cor"l"i s'" sa schi/%at +iel a ales o ;e/eie atr'#'toare. Ia/ cer"t acelei ;e/ei s' in' in ;a-a

t"t"ror. Ia/ s"s aoi c' acest ti a incerca s'i cear' o intalnire +i c'ea tre%"ia s'l re;"&e cate#oric.

A/ atins din no" "/'r"l l"i, iar el a intrat in ;i&iolo#ia rod"cti',riirea era indretat' in s"s, resira ro;"nd, "/erii era" dre-i. Saindretat c'tre ea +i i sa adresat: CSal"t e ;aci8a ia intorso: CD'/i ace. Dar n" la deran!at. Inainte era s";icients' rieasc' o ;e/eie ca s'i dea este ca intrea#a ;i&iolo#ie. De data

255





eisten-a ei, te o-i in+ela in riin-a st'rilor care in +i trec aarent ;'r'noi/'. )' oi da "n ee/l" %anal. S' &ice/ c' a /"rit cinea, in;a/ilia "n"i o/. Acel o/ se a;l' intro stare de /ahnire ro;"nd'. =ain/or/antare, "n n"/'r de oa/eni in +i il atin# c" co/asi"ne eartea s"erioar' a %ra-"l"i dret, re&entand"i condolean-e. Dac' il

atin# ast;el s";icient de /"l-i oa/eni, iar el r'/ane in aceea+i stare dederi/are in tot acest ti/, acel ;el de atin#ere, in acel loc, oate +i chiar re"+e+te de cele /ai /"lte ori s'l -in' ancorat in starea l"i de deri/are.

Aoi, /"lte l"ni /ai tar&i", cand cinea il atin#e eact in acel loc +i c"aceea+i a'sare, dar intr"n contet co/let di;erit, oate declan+a acela+isenti/ent de /ahnire, iar o/"l n" a +ti de ce are acel senti/ent.?i sa inta/lat reodat' s' tr'ie+ti o ase/enea eerien-', cand dintrodat' te si/-i deri/at +i nici /'car n" +tii de ce 8ste ;oarte osi%il s' seinta/le a+a cea. Poate c' nici n" e+ti con+tient de cantec"l care se a"dein s"rdin' "n cantec e care il le#ai de cinea care te i"%ea odat' +i care

n" /ai este in ia-a ta. >ri oate reo riire an"/e e care -io adresacinea. ?ine-i /inte, ancorele ;"nc-ionea&' ;'r' s' ne d'/ sea/a.S' ' o;er catea tehnici entr" a ' desc"rca c" ancorele ne#atie.Una din ele este s' "i ;a-' in ;a-' do"' ancore o"se ca ac-i"ne. S' l"'/senti/ent"l ancorat de /ahnire declan+at la in/or/antare. Dac' esteancorat e artea de s"s a %ra-"l"i dret, "na din sol"-ii este s' ancore&itot in acel loc "n senti/ent contrarcele /ai "ternice, ener#ice senti/enteale tal'. Dac' declan+e&i a/%ele ancore in acela+i ti/, ei constata c' seetrece cea etraordinar. reier"l le conectea&' e a/ando"' in siste/"l

t'" nerosN aoi, ori de cate ori este atins' "na din ancore, oricare dincele do"', el tre%"ie s' alea#' intre cele do"' r's"ns"ri. Ei creier"l a#um să te ancore%i succesului (03ale#e aroae intotdea"na r's"ns"l o&iti. >ri te a trans"ne introstare o&iti', ori ei intra intro stare ne"tr' Gin care cele do"' ancore sa"ne"trali&at "na e cealalt'H.

Ancorarea este hot'ratoare dac' rei s' de&ol-i o rela-ie inti/' del"n#' d"rat'. De ee/l", so-ia /ea, Bec, +i c" /ine c'l'tori/ ;oarte/"lt i/re"n', i/'rt'+ind aceste idei c" oa/eni din toat' -ara. *etrans"ne/ constant in st'ri o&itie +i adesea ne rii/ sa" ne atin#e/

"n"l e cel'lalt in c"rs"l acestor eerien-e de ar;. Dret "r/are, rela-ianoastr' este inc'rcat' c" ancore o&itie ori de cate ori ne rii/ ;a-'in ;a-', se declan+ea&' acele /o/ente "ternice, dr'#'stoase, ;ericite.Di/otri', at"nci cand o rela-ie a!"n#e in "nct"l in care cei doi artenerin" se /ai ot s";eri "n"l e cel'lalt, /oti"l il constit"ie de cele /ai/"lte ori ancorele ne#atie. In ;iecare rela-ie oate eista o erioad' incare cei doi i+i asocia&' "n"l cel"ilalt /ai /"lte tr'iri ne#atie decat

257





c' ceea ce ii a a!"ta este s'+i s"n' "n"l cel"ilalt eact ce #ande+te,toate l"cr"rile care ii s"'r' reciroc +.a./.d. )' i/a#ina-i ce se inta/l'de /"lte ori at"nci cand ince s'+i s"n' toate l"cr"rile care ii deran!ea&'reciroc. Dac' terae"t"l ii inc"ra!ea&' s'+i trans/it' /esa!"l de ;"riec" ;or-' +i i#oare, ei a!"n# s' cree&e ancore +i /ai ne#atie e care le

lea#' ;iecare de ederea ;e-ei cel"ilalt.Desi#"r c' s"nt de acord c' eri/area acestor senti/ente ar "tea ;ide ;olos dac' cinea lea -in"t in el ti/ indel"n#at. Ei dac' s"nt coninsc' este esen-ial intro rela-ie s' s"i ade'r"l, "n tot"+i la indoial'e;ectele ancorelor ne#atie e care le oate #enera acest rocede". *ecert'/ to-i cand incee/ s' s"ne/ l"cr"ri e care na/ rea s' les"ne/ +i c" cat s"ne/ /ai /"lte, c" atat ia a/loare con;lict"l.

At"nci, cand +tie c" ade'rat cinea care s"nt, de ;at, Cade'ratelesale senti/ente S"nt cea de&aanta!e in a te "ne intro stare ne#ati'inainte de ai co/"nica ersoanei i"%ite ce si/-i entr" ea. In loc s'i

lase s' &%iere "n"l la cel'lalt,)ir#inia Satir i+i "ne acien-ii s' serieasc' a+a c"/ a" ;'c"to cand sa" indr'#ostit ri/a dat'. =e ceres'+i or%easc' a+a c"/ i+i or%ea" at"nci cand sa" indr'#ostit ri/adat'. Ei e arc"rs"l intre#ii +edin-e, ea contin"' s' ata+e&e ancoreo&itie a+a incat at"nci cand i+i 'd reciroc ;e-ele, s' se %"c"re ac"/.

A;la-i in aceast' stare, ei i+i ot re&ola ro%le/ele rin co/"nicareli/ede, ;'r' s'+i r'neasc' reciroc senti/entele. Ba chiar se tratea&'"n"l e cel'lalt c" atata aten-ie +i sensi%ilitate incat aceast' sit"a-iecreea&' "n no" tiar, o no"' cale de re&olare a ro%le/elor e iitor.

S' ' /ai da" "n alt instr"/ent "ternic care s' ' a!"te s' ' desc"rca-ic" ancorele ne#atie. Mai intai s' cre'/ o ancor' "ternic' +i o&iti' deres"rse. Intotdea"na este cel /ai %ine s' incee-i c" cea o&iti' +i n" c"cea ne#ati', a+a incat, dac' cea ne#ati' deine #re" a%orda%il', s' ae-i"n instr"/ent c" a!"tor"l c'r"ia s' ie+i-i reede +i "+or din acea stare.)rea" s' ' #andi-i la cea /ai intens' eerien-' o&iti' e care a-itr'ito reodat' in ia-a oastr'. P"ne-i in /ana dreat' acea eerien-'i/re"n' c" si/-'/intele le#ate de ea. Inchi"i-i' c' ;ace-i acest l"cr"+i i'i-i ca s' ede-i ce si/-i-i cand ae-i a+a cea in /ana dreat'.<andi-i' la o re/e cand ' si/-ea-i ;oarte /andri de cea ce

reali&ase-i.#um să te ancore%i succesului (0$+i "ne-i +i acea eerien-' tot in /ana dreat'. Ac"/ #andi-i' la ore/e cand aea-i senti/ente dr'#'stoase, o&itie, "ternice, +i "ne-iletot in /ana dreat', incercand s' ' da-i sea/a c"/ le si/-i-i acolo.

A/inti-i' de o re/e cand radea-i &#o/otos, oate o dat' cand '#adila-i. P"ne-i +i aceast' eerien-' tot in /ana dreat' +i incerca-i s' '

259



da-i sea/a c"/ ' si/-i-i c" toate acele senti/ente "ternice, o&itie,dr'#'stoase, inior'toare. Incerca-i s' ede-i ce c"loare are aceast' co/%ina-ie de senti/ente "ternice din /ana oastr' dreat'. >rice c"loare 'trece /ai intai rin /inte. Re/arca-i ce ;or/' are co/%ina-ia. Dac' ar ;is' le atri%"i "n s"net, c"/ ar s"na e tet"r' a" toate aceste senti/ente

i/re"n' in /ana ta Dac' toate i/re"n' -i sar adresa c" o ;ra&' o&iti'"ternic', care ar ;i aceea B"c"ra-i' de aceste senti/ente, aoi stran#e-ial/a dreat' +i l'sa-ile s' r'/an' acolo.

Ac"/ deschide-i al/a stan#' +i "ne-i acolo o eerien-' ne#ati',;r"strant', deri/ant' sa" ;"rioas', cea care ' s"'r' sa" a s"'rat.Poate cea de care ' este tea/', cea care ' in#ri!orea&'. P"ne-io in/ana stan#'. *" este neoie so ala-i. Ae-i #ri!' s' ' disocia-i de ea este doar acolo, in al/a stan#' +iatat. Ac"/ rea" s' ' con+tienti&a-is"%/odalit'-ile ei. e c"loare creea&' sit"a-ia ne#ati' in /ana oastr'Dac' n" sesi&a-i nici o c"loare, sa" n" ' ;ace nici o i/resie i/ediat,

co/orta-i' ca +i cand a-i sesi&a. e c"loare ar aea, dac' ar aeao@rece-i rin celelalte s"%/odalit'-i. e ;or/' are Atarn' #re" sa" e"+oar' e tet"r' are e s"net scoate Dac' ar ;i s' ' e/it' o ;ra&', cecrede-i c' ar s"ne e s"net scoate e tet"r' are

Ac"/ "r/ea&' s' ;ace/ ceea ce se chea/' ancore de de/olare. P"te-i !on#la c" acest rocede" in orice ;el i se are o"' ;iresc. Una dinosi%i lit'-i ar ;i s' l"a-i c"loarea in /ana dreat' o&iti', s' ' inchi"i-ic' este "n lichid e care s'l t"rna-i reede in /ana stan#', ;'cand s"netecara#hioase +i distrand"' cand ;ace-i asta. 7ace-i acest l"cr" an' cand

ancora ne#ati' din /ana oastr' stan#' ca't' c"loarea eerien-eio&itie din /ana dreat'.="a-i aoi s"net"l e care la scos /ana stan#' +i da-ii dr"/"l in /anadreat'. >%sera-i ce ;ace /ana dreat' c" el. ="a-i ac"/ senti/entele din/ana dreat' +i t"rna-ile in stan#a, o%serand ce in;l"en-' a" as"ra /ainiistan#i in clia cand a!"n# acolo. I/re"na-i' /ainile, +i -ine-ile a+acatea /o/ente an' cand le si/-i-i la ;el. Ac"/ c"loarea din /ana stan#'tre%"ie s' ;ie aceea+i c" cea din /ana dreat' la ;el +i senti/entele.and a-i ter/inat, incerca-i s' ede-i ce sa inta/lat c" eerien-a carese a;la in /ana stan#'. 8ste ;oarte osi%il s' o ;i #olit de toat' "terea c"

care ' s"'ra. Dac' n" a-i re"+it, incerca-i din no" eerci-i"l. 7olosi-i altes"%/odalit'-i +i !on#la-i /ai ener#ic c" ele. D"' "na sa" do"' incerc'ri,aroae oricine oate l'#"i de "tere cea care era la "n /o/ent dat o"ternic' ancor' ne#ati'. In aceast' ;a&', ;ie ' si/-i-i %ine, ;ie c' ae-i/'car senti/ente ne"tre in le#'t"r' c" eerien-a resecti'.(00 (utere nemărginităP"te-i alica aceast' roced"r' +i in ca&"l in care s"nte-i s"'rat e

260



cinea +i re-i s' schi/%a-i aceast' sit"a-ie. )' "te-i i/a#ina c' ae-i in/ana dreat' chi"l c"ia care ' este c" ade'rat a#rea%il, iar in stan#a,chi"l c"ia care n" ' este toc/ai si/atic. Incee-i rin a ' "ita laersoana e care n" o si/ati&a-i, aoi la ersoana e care o si/ati&a-i,aoi din no" la ersoana e care n" o si/ati&a-i, +i iar la ersoana e

care o si/ati&a-i. 7ace-i din ce in ce /ai reede acest l"cr", ;'r' s' /ai-ine-i cont care este si/atic +i care n". I/re"na-i' /ainile, resira-i,a+teta-i "n /o/ent. Ac"/ #andi-i' la ersoana e care n" o si/ati&a-i.In acest /o/ent ar tre%"i so si/ati&a-i sa" /'car s' n" ' /aia;ecte&e. 7r"/"se-ea acest"i eerci-i" este c' oate ;i ;'c"t in dec"rs den"/ai catea /o/ente, re"+ind s' schi/%a-i senti/entele e care le ae-iaroae ;a-' de orice sa" oricine A/ alicat de c"rand aceast' roced"r'de trei /in"te intr"n se/inar la care a articiat "n intre# #r". >;e/eie din #r" +ia "s in /ana dreat' e cinea e care il si/ati&a c"ade'rat, iar in stan#a, ;a-a tat'l"i ei c" care n" or%ea de aroae &ece

ani. A re"+it ast;el s'+i ne"trali&e&e senti/entele ne#atie ;a-' de tat'lei. Ia tele;onat in seara aceea +i a or%it c" el an' la atr" di/inea-a, iar ac"/ s"nt din no" in rela-ii %"ne.8ste a%sol"t necesar s' ne d'/ sea/a de "terea ac-i"nilor noastreat"nci cind ancor'/ coii. De ee/l", ;i"l /e", Josh"a, sa d"s intro&i la +coal', +i "n #r" de oa/eni reoc"a-i lea -in"t coiilor o rele#erein care ii o'-"ia s' n" se s"ie in /a+inile "nor oa/eni nec"nosc"-i dac'ace+tia se o;er' s'i cond"c' "n /esa! i/ortant +i ad/ira%il. Ma/%"c"rat c' ;i"l /e" a aro;"ndat acest l"cr". Pro%le/a a a'r"t in ;el"l

in care li sa trans/is /esa!"l. <r""l a roiectat ni+te diao&itiease/'n'toarec" cele ins'i/ant'toare care li se arat' ad"l-ilor care ;ac +coalade +o;eri. =ea" ar'tat a;i+e c" coii da-i dis'r"-i. =ea" ar'tat chiar +icadare de coii c"lese din +an-"ri. A+a s;ar+esc coiii, &icea" ei, careaccet' s' se s"ie in /a+inile "nor nec"nosc"-i. 8ra li/ede c' ie+ea dinstrate#ia entr" /otia-ie.Re&"ltatele a" ;ost ins' distr"ctie, cel "-in entr" ;i"l /e", dar credc' +i entr" al-i coii. eea ce a" reali&at a ;ost "n echialent entr" o;o%ie. 7i"l /e" a ince"t s' ai%' tot ;el"l de i&i"ni #roa&nice /ari +i

str'l"citoare c"/ c' a ;i o/orat, e care lea asociat c" /ers"l e !os c'trecas'. In acea &i a re;"&at s' in' e !os acas' +i a tre%"it s' ;ie l"at de la+coal'.Ur/'toarele catea no-i se tre&ea ins'i/antat din so/n din ca"&aco+/ar"rilor, +i a re;"&at s' /ear#' la +coal' e !os i/re"n' c" sora l"i.Din ;ericire, e" in-ele# rinciiile care #enerea&' +i a;ectea&'co/orta/ent"l "/an. 8ra/ lecat din ora+ +i cand a/ a;lat ce se

261



inta/lase, a/ ;'c"t o serie de ancore de/olate +i o c"r' anti;o%ic' latele;on. A do"a &i, sa d"s la +coal' sin#"r, incre&'tor, "ternic +i lin deins";le-ire. *" aea s' ;ie i/r"dent +tia de ce tre%"ia s' se ;ereasc' +ic"/ s' ai%' #ri!' de el. Aea ac"/ ;or-a s' tr'iasc' ia-a a+a c"/ roiael, n" c" sai/'.

#um să te ancore%i succesului (028ra li/ede c' cei care s"s-in"ser' acea re&entare n" ;"seser' ani/a-idecat de %"ne inten-ii. Sinceritatea, ins', n" #arantea&' c' lisa in-ele#eriie;ectelor ancor'rii n" oate d"ce la neca&"ri. Ae-i /are #ri!' ce e;ectare as"ra oa/enilor ceea ce s"ne-i /ai ales as"ra celor /iciS' /ai ;ace/ "n "lti/ eerci-i". @rans"ne-i' in acea stare rod"cti',"ternic' +i ale#e-i c"loarea care i se are a ;i cea /ai ins";le-itoare entr"oi. Aoi #andi-i' la o eresie e care a-i s"so cand ' si/-ea-i /ai;ericit, /ai in centr"l aten-iei +i /ai "ternic ca niciodat'. <andi-i' aoila o eerien-' nel'c"t', la o ersoan' care este o ancor' ne#ati', la cea

de care ' te/e-i. Mental, i/%r'ca-i eerien-a ne#ati' c" ;or/a o&iti'.7ace-io c" conin#erea ;er/' c' "te-i l"a ri&onier senti/ent"l ne#atidin ea. Aoi l"a-i c"loarea ins";le-itoare +i s";la-io la rori" este toat'ancora ne#ati', dar c" atata ;or-' incat ancora s' se di&ole. Asc"lta-is"net"l +i ala-i sen&a-ia care aare in /o/ent"l in care s"nte-i ins";le-itin intre#i/e. In ;inal, s"ne-i ceea ce a-i s"ne dac' a-i a;la in stareaoastr' cea /ai i#"roas'. At"nci cand ancora ne#ati' se di&ol' introcea-' ce are c"loarea oastr' re;erat', s"ne-i acel l"cr" care 'accent"ea&'

i#oarea. e 'rere ae-i ac"/ desre sit"a-ia ne#ati' Sar "tea c" #re"s' ' /ai i/a#ina-i cat de /"lt r'" a ricin"it inainte. 7ace-i acest eerci-i"c" alte trei eerien-e, aoi ;ace-il c" altcinea.Dac' an' ac"/ doar a-i citit, toate acestea i se or 'rea dret ni+teeerci-ii ci"date, chiar st"ide. Dar dac' le alica-i, ' e-i conin#e de"terea incredi%il' e care o a". Acesta este in#redient"lcheie als"cces"l"i: caacitatea de a eli/ina din /edi"l in care tr'i/ ele/entecare ne declan+ea&' st'ri ne#atie sa" nerod"ctie, inloc"ind"le c" "neleo&itie, in roria noastr' ersoan' +i la ceilal-i. Una din c'ile reali&'riiacest"i de&iderat este s' ;ace-i o sche/' c" ancorele i/ortante o&itie

+i ne#atie din ia-a oastr'. >%sera-i de ce nat"r' s"nt sti/"lii ri/aricare le declan+ea&': i&"ali, a"ditii sa" tactili. > dat' ce +ti-i care s"ntancorele oastre, trece-i la de/olarea celor ne#atie +i ;olosi-ile din line cele o&itie.<andi-i' la %inele e care il "te-i ;ace in'-and s' ancora-i e;ectiacele st'ri o&itie, n" n"/ai entr" oi, dar +i entr" al-ii. S' res""ne/c' a-i disc"tat c" asocia-ii o+tri, ia-i trans"s intr"n cadr" /ental /otiat,

262



la /o/ent"l oort"n, +i ia-i ancorat c" o atin#ere sa" o eresie sa""n ton al ocii e care la-i "tea reeta in iitor. D"' o re/e, ancorandde /ai /"lte ori acele st'ri /entale o&itie, a-i "tea scoate la s"ra;a-'in orice /o/ent acel #en de intens' /otia-ie. M"nca lor ar ;i /ai /eritorie,co/ania ar aea de ca+ti#at +i toat' l"/ea ar ;i /ai ;ericit'. <andi-i' la

"terea e care a-i aeao in ia-' dac' a-i "tea trans;or/a l"cr"rilenel'c"te in cea care s' ' ;ac' s' ' si/-i-i %ine sa" s";icient de i#"rosentr" a le schi/%a. Ae-i "terea s' reali&a-i acest l"cr".)rea" s' ' da" cea la care s' ' las s' c"#eta-i, n" n"/ai riitor laancorare, ci +i la alte tehnici e care lea-i in'-at an' ac"/. 8ist' o(04 (utere nemărginităincredi%il' siner#ie, "n si/- al roces'rii, care deri' din st'anireaoric'reia dintre aceste riceeri. A+a c"/ o iatr' ar"ncat' intr"n lac#enerea&' acele "nde concentrice e s"ra;a-a l"i lini+tit', alicarea c"s"cces a oric'reia din aceste riceeri atra#e s"cces d"' s"cces. Ar tre%"i

de!a s' ae-i o idee clar' +i solid' riitor la "terea acestor riceeri.Seran-a /ea este c' le e-i ;olosi, n" n"/ai ast'&i, ci in /od constant inia-a oastr'. A+a c"/ ancorele sti"ite din atit"dinea de /aestr" aratedeine tot /ai "ternic' c" ;iecare ;olosire, tot ast;el ' e-i a/li;ica +ioi "terea oastr' ersonal' c" ;iecare riceere in l"s e care o in'-a-i,o st'ani-i +i o ;olosi-i.8ist' "n ;iltr" entr" eerien-a "/an' care a;ectea&' ;el"l in careede/ l"cr"rile e care le ;ace/ in ia-a noastr'. Aceste ;iltre a;ectea&'ancorarea +i orice altcea a/ disc"tat an' ac"/ in aceast' carte. M'

re;er la ...Sec-i"nea IIICUM SĂ FII UN "UN CONDUCĂTOR:PROVOCAREA DESĂVÂRŞIRIIaitol"l 6)IIIIerarhiile alorilor: /area

!"decat' a s"cces"l"iC Mn mu%ician trebuie să compună mu%ică,un pictor trebuie să picte%e, un poet să scrie,dacă vrea să cadă la pace cu el insuşi.7

9 )braham &aslo4 7iecare siste/ co/le, ;ie el "nealt' de ;a%ric', co/"ter, ori ;iin-'o/eneasc', tre%"ie s' ;"nc-ione&e rin e;ort"ri con!"#ate. P'r-ile l"i tre%"ies' ;"nc-ione&e i/re"n'N ;iecare ac-i"ne tre%"ie s' sri!ine o alt' ac-i"ne,ca s' oat' l"cra la cel /ai inalt niel. Dac' iesele "nei /a+in'rii ar incerca s' tra#' in do"' 'r-i o"se, /a+in'ria i+i ierde coordonarea +isar "tea de;ecta.

263



Ei c" ;iin-ele o/ene+ti, l"cr"rile sta" la ;el. P"te/ in'-a s' #ener'/cele /ai e;iciente co/orta/ente, dar dac' acele co/orta/ente n" in insri!in"l celor /ai ro;"nde dintre dorin-ele +i neoile noastre, dac' aceleco/orta/ente n" -in sea/a de alte l"cr"ri care s"nt i/ortante entr"noi, at"nci interine "n con;lict intern, +i ierde/ contin"itatea necesar'

s"cces"l"i e scar' lar#'. Dac' o ersoan' reali&ea&' cea, dar in /odnede;init i+i dore+te altcea, n" a ;i e delin ;ericit' ori /"l-"/it'. Ins'at"nci cand cinea i+i atin#e "n -el dar, entr" al atin#e, i+i calc' in icioareroria conin#ere in le#'t"r' c" ce este %ine +i ce este r'", at"nci aare&%"ci"/"l. Pentr" a ne schi/%a c" ade'rat, entr" a ne de&olta +irosera,tre%"ie s' deeni/ er;ect con+tien-i de re#"lile noastre +i ale altora, rec"/+i de ;el"l in care ne arecie/ sa" ne !"dec'/ s"cces"l sa" e+ec"l. Alt;el,"te/ aea tot"l +i s' ne si/-i/ ca +i cand n" a/ aea ni/ic. Aceasta este;or-a ele/ent"l"i i/ortant +i ;inal n"/it alori.

e s"nt alorile S"nt "r +i si/l" conin#erile oastre rorii, ersonale+i indiid"ale in le#'t"r' c" ceea ce este cel /ai i/ortant entr"oi. )alorile oastre rere&int' siste/ele oastre de credin-' desre %ine +ir'", corect +i incorect. Maslo or%e+te desre arti+ti, dar "nct"l de edere(25$erarhiile valorilor1 marea judecată a succesului (21este "niersal ala%il. )alorile noastre s"nt acele l"cr"ri de care ae/ in/od ;"nda/ental neoie ca s' /er#e/ inainte. Dac' n", n" ne o/ si/-ioa/eni intre#i +i i/lini-i. Acel senti/ent de consecen-', sa" inte#ritate

+i "nitate ersonal', ine din si/-"l i/linirii alorilor rorii rinco/orta/ent"l nostr" re&ent. 8le chiar hot'r'sc de ce an"/e s' te ;ere+ti.8le #"ernea&' intre#"l t'" stil de ia-'. 8le sta%ilesc c"/ s' reac-ione&i laorice eerien-' e care o ai in ia-'. 8le sea/'n' /"lt c" niel"l deeec"-ie al "n"i calc"lator. Po-i s'i instale&i orice ro#ra/ rei, ins' dac'el accet' sa" n" ro#ra/"l, dac' il ;olose+te sa" n", tot"l deinde de/od"l in care ia ;ost ro#ra/at niel"l de eec"-ie in ;a%ric'. )alorilerere&int' niel"l de eec"-ie al !"dec'-ilor din creier"l "/an.De la ;el"l c"/ te i/%raci +i ce /a+in' cond"ci, an' la casa in careloc"ie+ti, c" cine te c's'tore+ti Gdac' te c's'tore+tiH, sa" c"/ i-i cre+ti

coiii, de la ceea ce te sri!in' an' la ce an"/e ;aci ca s'-i ca+ti#ieisten-a, i/act"l as"ra alorilor tale este nes;ar+it. 8le constit"ie %a&acare ne de;ine+te reac-iile in orice sit"a-ie dat' din ia-'. S"nt secret"ls"re/ al in-ele#erii +i reederii roriilor co/orta/ente ca +i e alealtora cheia de %olt' a slo%o&irii ;ar/ec"l"i din ;iin-a ta.

A+adar, de "nde in aceste instr"c-i"ni ;er/e entr" dret +i stra/%,%ine +i r'", ce s' ;aci +i ce s' n" ;aci De re/e ce alorile s"nt conin#eri

264





7or/area alorilor n" se ore+te la eroi. 8a ;"nc-ionea&' +i la serici","nde este ala%il acela+i siste/ edeas'Or'slat'. Dac' l"cre&i entr"cinea +i te ridici in ;ir/a l"i, randnerand ado-i alorile l"i. Dac' n"i/'rt'+e+ti alorile +e;"l"i t'", sar "tea s' n" te ro/oe&e deloc.Dac' n" i/'rt'+e+ti alorile ;ir/ei, de la %"n ince"t, ei ;i "n ne;ericit.

Pro;esorii din siste/"l nostr" de in'-'/ant i+i a;ir/' in /od constantalorile +i ;or-ea&' adotarea lor, adesea ;'r' s' ;ie con+tien-i c' o ;ac,rin siste/"l edeas'r'slat'.)alorile noastre se /ai ot schi/%a +i at"nci cand ne schi/%'/ -el"rilesa" roria i/a#ine. Dac' i-i sta%ile+ti ca -el s' deii cel /ai #ro&a in;ir/', at"nci cand -il ei atin#e, ei ca+ti#a /ai /"l-i %ani +i ei aeaalte reten-ii de la ceilal-i. )alorile tale le#ate de rana c" care ei l"crade ac"/ inainte sar "tea /odi;ica +i ele. > /a+in' ;r"/oas' ar "teaac"/ s' inse/ne c" tot"l altcea decat inse/na entr" tine inainte. hiar oa/enii c" care i-i etreci ti/"l li%er ar "tea ;i al-ii, care s' cores"nd'

Cnoii tale i/a#ini desre tine. In loc s' /er#i la o %ere c" %'ie-ii, ai"tea s' sa"re&i "n Perrier i/re"n' c" ceilal-i trei cole#i din %iro"l t'"care l'n"iesc o etindere.e /a+in' cond"ci, "nde /er#i, cine s"nt rietenii t'i, ce ;aci, toateacestea i-i re;lect' a"toidenti;icarea. Acestea ar "tea i/lica ceea Dr.Ro%ert McM"rra, secialist in siholo#ie ind"strial', n"/e+te si/%ol"ride e#o inersat, care de/onstrea&' +i ele alorile. De ee/l", ;at"l c'cinea are o /a+in' /ai ie;tin' n" insea/n' nea'rat c' se s"%arecia&'sa" consider' c' rere&int' o aloare /a!or' cons"/"l de co/%"sti%ilOe

/. Di/otri', oate c' rea s' de/onstre&e c' se consider' deas"ra'rerii #eneral accetate, adotand ni+te si/%ol"ri necon;or/e c" sit"a-ial"i. Un o/ de +tiin-' c" st"dii eleate sa" "n intrerin&'tor care o%-ineenit"ri ;oarte s"%stan-iale ar "tea dori s'+i doedeasc' sie+i +i celorlal-i$erarhiile valorilor1 marea judecată a succesului (23cat este el de noncon;or/ist, cond"cand o /a+in' ie;tin' +i etre/ deecono/icoas'. M"lti/ilionar"l care tr'ie+te intro %arac' ar "tea s' "n'/are re- e econo/ia de sa-i", sa" oate c' ar rea s'+i de/onstre&el"i ins"+i +i celorlal-i "nicitatea alorilor l"i.red a+adar c' o%sera-i cat este de i/ortant s' descoeri/ care ne

s"nt alorile. Marea incercare entr" cei /ai /"l-i oa/eni este c' /"ltedintre aceste alori n" s"nt con+tienti&ate. Adeseori, oa/enii n" +ti" de ce;ac an"/ite l"cr"ri doar si/t c' a+a ar tre%"i s' rocede&e. >a/enii sesi/t ;oarte stan!eni-i +i %'n"itori ;a-' de "nii ale c'ror alori di;er' ;oarte/"lt de ale lor rorii. Mare arte a con;lictelor e care le a" in ia-'oa/enii s"nt ca"&ate de alori care se ciocnesc. A+a c"/ acest l"cr" esteala%il la niel local, tot a+a sta" l"cr"rile +i la niel interna-ional. Aroae

266



orice r'&%oi este "n r'&%oi al alorilor. <andi-i' la >rient"l Mi!loci",oreea, )ietna/ +.a./.d. Ei ce se inta/l' cand o -ar' c"cere+te alt' -ar'"ceritorii ince s'+i i/"n' roriile alori as"ra c"lt"rii celor c"ceri-i.)alorile n" di;er' n"/ai de la o -ar' la alta, sa" de la "n indiid la alt"l,dar ;iecare indiid consider' c' "nele dintre alorile l"i s"nt /ai i/ortante

decat altele tot din rori"l l"i siste/. Aroae c" to-ii tra#e/ o linie, iar l"cr"rile e care noi le consider'/ ca ;iind /ai i/ortante s"nt /ai res"sde orice altcea. Pentr" "nii, cinstea este /ai res"s de oriceN entr" al-iirietenia. Unii oa/eni /int ca s' rote!e&e "n rieten, de+i cinstea estei/ortant' entr" ei. "/ ot ;ace a+a cea Pentr" c' in acest contet, escara i/ortan-ei Gierarhia alorilorH, rietenia este /ai s"s decat cinstea.Po-i s' "i o /are aloare ersonal' e s"cces"l in a;aceri, dar inacela+i ti/, +i e o ia-' intens' de ;a/ilie. on;lict"l aare at"nci candro/i-i s' i-i etreci o sear' c" ;a/ilia +i aare o oort"nitate de a;aceri.eea ce ei ale#e deinde de re-"l e care il "i e ;iecare dintre sit"a-ii

in acel /o/ent. Decat s' s"i c' n" e %ine s'-i cons"/i ti/"l e a;aceri+i n" c" ;a/ilia sa" iceersa, /ai %ine ai c'"ta s' descoeri care s"ntade'ratele tale alori. Ei at"nci, entr" ri/a oar' in ia-', ei in-ele#ede ce ;aci an"/ite l"cr"ri, sa" de ce al-i oa/eni ;ac ceea ce ;ac. )alorileconstit"ie "n"l dintre instr"/entele cele /ai i/ortante entr" a descoeric"/ ;"nc-ionea&' "n indiid.Pentr" a "tea trata c" oa/enii, tre%"ie s' +ti/ ce este cel /ai i/ortantentr" ei, care an"/e este ierarhia lor de alori. > ersoan' ar "teain-ele#e c" #re" co/orta/entele ;"nda/entale ale altor oa/eni sa"

/otia-iile acestora dac' n" in-ele#e i/ortan-a relati' a alorilor. >dat' ce a in-eles acest l"cr", el oate ractic s' read' /od"l in careace+tia or reac-iona intr"n an"/e ti de i/re!"r'ri. > dat' ce i-i c"no+tiroria ierarhie de alori, ei "tea s' #'se+ti o sol"-ie in orice rela-ie sa"entr" orice rere&entare interioar' care i-i rooac' st'ri con;lict"ale.*" eist' s"cces ade'rat dac' n" -ii sea/' de alorile tale ;"nda/entale.ateodat' tre%"ie s' ine-i c"/ s' /edie&i "n con;lict intredo"' alori eistente. Dac' "n o/ are ro%le/e intr"n ost %ine l'tit,(2 (utere nemărginităn" este dest"l doar s' se concentre&e as"ra /"ncii l"i in ca&"l in care

"na dintre alorile l"i de /are re- este c' %an"l rere&int' r'"l. Pro%le/aeste la niel"l /ai inalt, al alorilor a;late in con;lict. Dac' "n o/ n" seoate concentra la serici" entr" c' aloarea l"i cea /ai de re- este;a/ilia +i i+i etrece tot ti/"l la serici", tre%"ie s' ;aci ael la con;lict"linterior +i la senti/ent"l de neotriire e care il rooac'. Acest l"cr"se reali&ea&' in /are /'s"r' c" a!"tor"l reincadr'rii +i rin deistarea-el"l"i. Po-i aea "n /iliard de dolari, dar dac' ia-a ta intr' in con;lict

267



c" alorile tale, n" ei #'si ;ericirea. Ase/enea ca&"ri se intalnesc la totas"l. >a/eni c" aere +i "tere d"c o ia-' s'r'c'cioas'. Di/otri',eist' oa/eni s'raci lii-i '/ant"l"i, dar dac' ia-a lor este in ar/oniec" alorile lor, se si/t i/lini-i.*" are i/ortan-' care alori s"nt drete +i care n". *" a/ de #and s'

i/"n ni/'n"i alorile /ele. 8ste i/ortant ins' s' +ti-i care ' s"ntalorile, entr" a "tea s' ' cond"ce-i, s' ' /otia-i +i s' ' sri!ini-isin#"ri la niel"l cel /ai ro;"nd. " to-ii ae/ o aloare s"re/', ceace ne dori/ din toat' ini/a in oricare sit"a-ie, ;ie c' este or%a de orela-ie ori de sl"!%'. Poate ;i li%ertate, oate ;i dra#oste, oate ;i asi"ne,sa" oate si#"ran-'. Poate c' citi-i lista aceasta +i ' &ice-i: C=e rea" etoate. ei /ai /"l-i dintre noi le re/. Dar le con;eri/ doar o aloarerelati'. ="cr"l cel /ai ranit intro rietenie este incantareaN "n alt"leste dra#osteaN "n al treilea este co/"nicarea cinstit'N al atr"lea,senti/ent"l de si#"ran-'. ei /ai /"l-i oa/eni nici n" a" idee de ierarhia

alorilor lor sa" a celor aroia-i lor. A" o dorin-' nede;init' de dra#oste,sa" roocare, sa" incantare, da" n" a" idee c"/ sar "tea i/%ina toateacestea. Aceste distinc-ii s"nt a%sol"t necesare. 8le hot'r'sc dac' se or indelini sa" n" neoile s"re/e ale "nei ersoane. *" o-i a!"ta ecinea s' ;ac' acela+i l"cr" entr" tine +i n" te o-i oc"a de roriilealori a;late in con;lict, an' cand n" in-ele#i ierarhiile in careinterac-ionea&'. Pri/"l as in a le in-ele#e este s' le ad"ci la l"/in'."/ i-i descoeri ierarhia ta de alori sa" e a altc"ia Mai intaitre%"ie s' "i "n cadr" in !"r"l alorilor e care le ca"-i. Adic', tre%"ie

$erarhiile valorilor1 marea judecată a succesului (2$Dac' r's"ns"l este Cs' si/t %"c"rie, este clar c' se a;l' la /are re- inierarhia de alori. Intre%i aoi: Ce este /ai i/ortant s' si/-i %"c"riesa" s' te si/-i i"%it Dac' r's"ns"l este: Cs' si/t %"c"rie, at"nci dintrecele trei alori, %"c"ria este e ri/"l loc. Aoi intre%i: Ce este /aii/ortant s' te si/-i i"%it sa" s' si/-i c' ai "n sri!in >/"l tear "tea rii contrariat +i -iar r's"nde: CA/ando"' s"nt i/ortante. Iir's"n&i: CDa, dar care este cel /ai i/ortant dintre cele do"' l"cr"ridac' cinea te i"%e+te sa" dac' i-i acord' sri!in ?iar "tea s"ne:CP'i, este /ai i/ortant s' /' i"%easc'. A+a ai a;lat c' a do"a aloare

in ierarhic, d"' %"c"rie, este dra#ostea, iar e loc"l trei este sri!in"l. Acest rocede" oate ;i alicat oricat de l"n#' ar ;i lista, entr" a "teain-ele#e care este l"cr"l cel /ai i/ortant entr" cinea rec"/ +i onderearelati' a altor alori. Persoana din re&ent"l ee/l" oate -ine /"lt lao rela-ie, chiar dac' n" si/te c' are sri!in. Altcinea ar "ne sri!in"l /aires"s de dra#oste Gsar "tea s' constata-i c" s"rrindere c' /"l-i o ;acH.

Acea ersoan' n" a crede c' cinea o i"%e+te dac' n" ii acord' sri!in, +i

268



n"i a ;i dea!"ns s' se si/t' i"%it' dac' n" si/te c' are "n sri!in.>a/enii a" an"/ite alori care, dac' s"nt inc'lcate intro rela-ie, ii;ac s' r"' acea rela-ie. De ee/l", dac' sri!in"l se a;l' e ri/"l loce lista de alori a c"ia, iar el n" se si/te sri!init intro rela-ie, ar "teas' "n' ca't acelei rela-ii. Altcinea care "ne sri!in"l e loc"l trei,

atr" sa" cinci, +i dra#ostea e ri/"l loc, n" a r"e o rela-ie orice sar inta/la atata ti/ cat se si/te i"%it.S"nt si#"r c' ai "tea alc't"i o list' c" ceea ce consideri c' este i/ortantintro rela-ie inti/'. A/ alc't"it o list' c" "nele dintre cele /ai i/ortante.

[[[[[[[[[[[[[[[[[[ Dra#oste [[[[[[[[[[[[[[[[[[ Incantare [[[[[[[[[[[[[[[[[[ o/"nicare reciroc' [[[[[[[[[[[[[[[[[[ Resect [[[[[[[[[[[[[[[[[[ Distrac-ie [[[[[[[[[[[[[[[[[[ De&oltare

Sri!in:XFX(20 (utere nemărginită>rdona-ile ac"/ d"' i/ortan-a lor, c" nr. 1 e cea /ai i/ortant'+i c" nr. 1 e cea /ai "-in i/ortant'.)i sa 'r"t #re" Dac' n" ' ;or/a-i siste/atic o ierarhie, ordonareaoate deeni "-in ca/ o%ositoare +i der"tant' e /'s"r' ce lista se/'re+te. aide-i s' ;ace/ o co/ara-ie intre alori, entr" a deter/inacare este /ai i/ortant' decat celelalte. S' incee/ c" ri/ele do"' de

e list': Pe care o considera-i /ai i/ortant', dra#ostea sa" incantareaDac' r's"ns"l este dra#ostea, at"nci este ea /ai i/ortant' decatco/"nicarea reciroc' @re%"ie s' trece-i rin intrea#a list' +i s' ede-idac' este re"na din alori /ai i/ortant' decat cea c" care a-i ince"t.Dac' n", at"nci ea r'/ane in ar;"l ierarhiei. Ac"/ trece-i la "r/'tor"lc"ant de e list'. are insea/n' /ai /"lt entr" oi, incantarea sa"co/"nicarea reciroc' Dac' r's"ns"l este incantarea, /er#e-i c" lista/ai dearte, co/arand"l c" "r/'tor"l c"ant. Dac', oate, c"/a la"n /o/ent dat, constata-i c' "n alt c"ant este re;erat ;a-' de cel de laince"t Gin ca&"l de ;a-', incantareH, incee-i s' ;ace-i co/ara-iile

re;erind"' la acea aloare.De ee/l", in ca&"l in care co/"nicarea reciroc' este /aii/ortant' decat incantarea, tre%"ie s' contin"a-i at"nci s' intre%a-i: Ceeste /ai i/ortant, co/"nicarea reciroc' sa" resect"l Dac' r'/ane incontin"are co/"nicarea reciroc', at"nci intre%a-i: Co/"nicareareciroc' sa" distrac-ia Dac' se constat' c' nici o alt' aloare n" este/ai i/ortant' decat co/"nicarea reciroc', at"nci aceasta este a do"a in

269



ierarhie. Dac' se descoer' c' o alt' aloare este /ai i/ortant', tre%"ies' co/ara-i c" aceasta alorile care a" r'/as, an' cand co/leta-i lista.De ee/l", dac' a-i co/arat co/"nicarea reciroc' c" toatec"intele din acest ee/l" +i a-i a!"ns la "lti/a aloare de e list', cinstea,+i aceasta GcinsteaH sa doedit a ;i /ai i/ortant' decat co/"nicarea

reciroc', at"nci n" /ai este neoie s' co/ara-i cinstea c" creatiitateade re/e ce creatiitatea n" este a+a de i/ortant' rec"/ co/"nicareareciroc'. In acest ;el, +ti/ c' de re/e ce cinstea este /ai i/ortant' decatco/"nicarea reciroc', ea a ;i e list' /ai s"s +i decat creatiitatea sa"decat orice alt c"ant de e list' a;lat de!a /ai !os decat co/"nicareareciroc'. Pentr" a co/leta ierarhia, reeta-i acest roces trecand /ere"rin toat' lista.D"' c"/ e-i edea, ordonarea n" este intotdea"na "n roces si/l".atea dintre acestea s"nt ni+te distinc-ii ;oarte ;ine e care n" s"nte/o%i+n"i-i s' le ;ace/. In ca&"l in care o deci&ie n" este clar', ;ace-i /ai

recis aceste distinc-ii. A-i "tea intre%a: Ce este /ai i/ortant, incantareasa" de&oltarea inea ar "tea r's"nde: C8i %ine, dac' /' de&olt,s"nt incantat. At"nci tre%"ie s' intre%a-i: Ce insea/n' entr" tineo/ania Ro%%ins Research ' oate "ne la diso&i-ie "n ro#ra/ decalc"lator caredescoer' /etaro#ra/c +i ierarhii de alori.$erarhiile valorilor1 marea judecată a succesului (22incantarea e insea/n' entr" tine de&oltarea Dac' r's"ns"l esteCIncantare insea/n' s' si/t o %"c"rie ersonal' delin', iar de&oltare

insea/n' de'+irea iedicilor, aoi "te-i intre%a: ,,e este /ai i/ortant,de'+irea iedicilor sa" s' si/-i o /are %"c"rie delin' Aceasta a"+"ra l"area "nei deci&ii.Dac' distinc-iile tot n" s"nt clare, intre%a-i ce sar inta/la dac' a-iscoate "na dintre alori. CDac' na-i ;i niciodat' incantat, dar a-i "teade&olta, asta ar ;i ale#erea oastr', sa" dac' n" a-i "tea de&oltaniciodat', dar a-i "tea #"sta incantarea, e care dintre acestea lea-i dori/ai /"lt Aceast' intre%are a ;"rni&a in;or/a-ia necesar' entr" adistin#e care aloare este /ai i/ortant'.Un"l dintre cele /ai aloroase eerci-ii e care le in'-a-i din aceast'

carte este s' alc't"i-i "na din roriile oastre ierarhii de alori. T'%oi-i"-in ac"/ ca s' hot'ra-i ce an"/e re-i intro rela-ie. Acela+i l"cr" tre%"ies'l ;ace-i +i c" artener"lOartenera oastr', dac' ac"/ s"nte-i i/lica-iintro rela-ie. 7iecare a con+tienti&a neoile cele /ai strin#ente ale cel"ilalt.7ace-i o list' c" toate l"cr"rile care s"nt de /ai/' i/ortan-' entr" oiintro rela-ie de ee/l", atrac-ie, asi"ne +i resect. Pentr" a /'riaceast' list', a-i "tea intre%a: Cat de i/ortant este resect"l Iar

270



artener"lO artenera ar "tea s"ne: CAcesta este cel /ai i/ortant l"cr"intro rela-ie. Ast;el a-i o%-in"t aloarea nr. 1. Sa" artener"lOartenera ar "tea s"ne: CAt"nci cand /' si/t resectat, /' si/t "nit c" alt'ersoan'. Ast;el aare "n no" c"ant, C"ni"ne. Ai "tea intre%a: CDece este a+a de i/ortant' "ni"nea Iar artener"lOartenera ar "tea

r's"nde: CDac' si/t c' s"nt "nit c" alt' ersoan', /' si/t i"%it de aceaersoan'. Aoi o-i intre%a: CDe ce este atat de i/ortant' dra#osteaontin"a-i ast;el entr" a de&olta o list' de c"inte an' s"nte-i /"l-"/i-i c'aceasta c"rinde cele /ai /"lte dintre alorile /ari e care le considera-ii/ortante intro rela-ie. rea-i ac"/ o ierarhie a i/ortan-ei, ;olosindtehnica descris' /ai s"s. o/ara-i siste/atic ;iecare dintre alori an'cand o%-ine-i o ierarhie clar' care i se are cea corect', care i se are a;i cea %"n'.D"' ce a-i creat o ierarhie de alori care de;inesc rela-iile oastreersonale, ;ace-i la ;el +i in le#'t"r' c" loc"l ostr" de /"nc'. rea-i

contet"l in care ' des;'+"ra-i actiitatea +i intre%a-i: Ce an"/e consider e" c' este i/ortant in le#'t"r' c" /"nca /ea A-i "tea r's"nde,creatiitatea. Ur/'toarea intre%are ar ;i, eident: Ce este i/ortant le#atde creatiitate A-i "tea r's"nde: Cand cree&, si/t c' /' de&olt.CDe ce este i/ortant s' te de&ol-i ontin"a-i de aici. Dac' ae-icoii, ' s"#ere& s' ;ace-i acela+i l"cr" c" ei. A;land care s"nt l"cr"rilecare ii /otiea&' c" ade'rat, e-i aea la diso&i-ie ni+te instr"/entee;iciente "nice entr" a ' oc"a e;icient de ei.e a-i descoerit e 'rere ae-i desre lista e care a-i creato )'

eri/' c" ac"rate-e /od"l de a edea l"cr"rile Dac' n", at"nci /aiad'"#a-i+i alte co/ara-ii, an' cand i se are corect'. M"l-i s"nt s"rrin+i s'+i dea(24 (utere nemărginităsea/a care s"nt alorile e care le re-"iesc cel /ai /"lt. Deenindcon+tien-ide ierarhia lor de alori, ci a!"n# s' in-elea#' de ce ;ac ceea ce ;ac. In rela-iileersonale sa" la serici", +ti-i ac"/ care s"nt alorile e care "ne-i re-,"te-i s"ne c" certit"dine ce este i/ortant entr" oi +i, +tiind acest l"cr","te-i incee s' ' canali&a-i ener#iile entr" a reali&a cea.

Ins' n" este s";icient s' alc't"i-i ierarhii. D"' c"/ o/ edea /aitar&i", disc"tand desre alori, oa/enii a" acce-i"ni di;erite entr" acela+ic"ant. Ac"/, c' s"nte-i con+tient de ierarhia oastr', incee-i s' 'intre%a-i e indelete ce sens are.Dac' intro rela-ie, aloarea cea /ai de re- este dra#ostea, ' "te-iintre%a: Ce te ;ace s' te si/-i i"%it sa": Ce te ;ace s' i"%e+ti ecinea sa": C"/ +tii c' n" e+ti i"%it @re%"ie s' ;ace-i acest l"cr" c"

271



cea /ai /are reci&ie c" "tin-' /'car in le#'t"r' c" ri/ele atr" articoledin ierarhia oastr'. "ant"l Cdra#oste, l"at searat, are ro%a%il &ecide se/ni;ica-ii entr" oi +i /erit' s' incerca-i s' ede-i care s"nt acestea.*" este "n roces si/l", dar dac' il des;'+"ra-i c" aten-ie, e-i a;la /ai/"lte desre oi, ceea ce ' dori-i c" ade'rat, +i ce ro%e s' ;olosi-i ca

s' eri;ica-i dac' dorin-ele ' s"nt i/linite.Si#"r, n" ' "te-i d"ce ia-a ;'cand eal"'ri e scar' lar#' entr"toat' l"/ea e care o intalni-i. Dar cat de recis re-i s' ;i-i a deinde inintre#i/e de sco"l e care il sta%ili-i. Dac' dori-i s' statornici-i orela-ie c" "n so-Oo so-ie, sa" c" coil"l, a tre%"i s' +ti-i tot ce se oate +ti inle#'t"r' c" ;el"l in care ii /er#e /intea acelei ersoane. Dac' s"nte-iantrenor +i incerca-i s' /otia-i "n sorti, sa" "n o/ de a;aceri careincearc' s' eal"e&e "n osi%il client, tot tre%"ie s' c"noa+te-i alorileacelei ersoane, dar n" chiar in /are ro;"n&i/e. @re%"ie s' descoeri-idoar an"/ite 'r-i care ' interesea&' in /od deose%it. ?ine-i /inte, in

orice rela-ie, ;ie ea intens', rec"/ cea dintre tat' +i ;i", sa" "na o%i+n"it',c"/ este cea dintre doi a#en-i de an&'ri care i/art acela+i tele;on eist' "n contract, er%al sa" s"%in-eles. 7iecare a+teat' an"/ite l"cr"ri dela cel'lalt. 7iecare !"dec' ;atele +i or%ele cel"ilalt, chiar +i necon+tienti&at,d"' alorile rorii. Ar ;i /ai %ine s' "te-i li/e&i l"cr"rilein riin-a acestor alori +i #enera ast;el in-ele#ere ast;el incat s' +ti-i.$erarhiile valorilor1 marea judecată a succesului (29Descoerirea alorilor este "n l"cr" i/ortant atat in a;aceri, cat +i inia-a ersonal'. 8ist' o aloare s"re/' e care toat' l"/ea o ca"t' in

/"nc'. 8ste cea care deter/in' e cinea s' accete o sl"!%' +i care, dac'n" este i/linit' sa" dac' este inc'lcat' a deter/ina ersoanaresecti' s' 'r'seasc' sl"!%a. Pentr" "nii, aloarea este rere&entat' de%ani. Dac' s"nt l'ti-i s";icient, or r'/ane e ost. Dar entr" /"l-ial-ii, altcea este de aloare. Sar "tea s' ;ie creatiitatea sa" roocareasa" "n si/- al ;a/iliei.Pentr" "n director, este ;oarte i/ortant s' +tie care este aloareari/ordial' a an#a!a-ilor l"i. Pentr" a o scoate la l"/in', ri/"l l"cr" ecare tre%"ie s'l intre%e este: Ce ' deter/in' s' ' al't"ra-i "neior#ani&a-ii S' &ice/ c' cel intre%at r's"nde: CUn /edi" care sti/"lea&'

creatiitatea. Po-i de&olta o list' care s' c"rind' ceea ce este i/ortant,intre%and: Ce altcea Ar tre%"i aoi s' +ti-i, dac' este or%a de a+acea, ce an"/e lar ;ace s' lece din acel ost. S' res""ne/ c'r's"ns"l este: C> lis' de incredere. De aici, "te-i sonda /ai dearte:Chiar dac' ar ;i or%a de o lis' de incredere, ce an"/e ar deter/ina s'r'/ane-i tot"+i Unii oa/eni ar r's"nde c' n" ar r'/ane nicic"/ introor#ani&a-ie dac' ar ;i or%a de lis' de incredere. In acest ca&, aceasta este

272



aloarea lor de c''tai l"cr"l care este esen-ial entr" ei ca s' r'/an' eost. Al-ii ar s"ne c' ar r'/ane, chiar in lis' de incredere, dac' ar aeareo +ans' de ro/oare in or#ani&a-ie. @re%"ie s' contin"a-i s' sonda-i +is' intre%a-i an' cand a;la-i care s"nt acele l"cr"ri e care tre%"ie s' leai%' cinea entr" a ;i ;ericit +i ast;el e-i +ti dinainte +i ce an"/e lar

deter/ina s' lece. "intele e care le ;olosesc oa/enii ca s' dese/ne&ealoarea, s"nt ca ni+te s"erancore a" "ternice asocieri a;ectie. Pentr"o /ai /are e;icien-', intre%a-i dea dret"l: CDe "nde +ti-i c' este a+aCDe "nde +ti-i c' n" este a+a 8ste tot a+a de i/ortant s' +ti-i care esteroced"ra de -inere a eiden-ei entr" a arecia cat de /"lt di;er'concet"l ostr" de incredere de al ersoane resectie. Poate c' aceaersoan' consider' c' incredere insea/n' c' n" ii s"nt "se niciodat' laindoial' deci&iile. Sa" ar "tea considera dret lis' de incredere oschi/%are in sl"!%a ei, ;'r' ca(45 (utere nemărginită

an#a!at, entr" a +ti c"/ s' le i/line+ti. Dac' n" rocede&i ast;el, ri+tis' il ier&i, sa" s' n" il deter/ini s' i+i "n' in sl"!%a ta toate caacit'-ilel"i +i s' se si/t' %ine in ost"l e care il oc"'.>are cer toate astea /ai /"lt ti/ +i /ai /"lt' sensi%ilitate Si#"r c'da. Dar dac' ii re-"ie+ti e cei c" care l"cre&i, este "n l"cr" care /erit'osteneal' +i entr" tine +i entr" ei. ?ine /inte c' alorile a" o i/ens'"tere a;ecti'. Dac' arecie&i tot"l doar rin ris/a ta de alori +iconsideri c' ai dretate doar din "nct"l t'" de edere, ei ierde /"ltti/ ;'cand"-i ia-a a/ar' +i si/-ind"te tr'dat. Dac' o-i ar"nca o

"nte este di;eren-ele din siste/"l de alori, ro%a%il c' ei aea ni+teasocia-i, rieteni +i /e/%ri de ;a/ilie /ai ;erici-i +i ei ;i +i t" /ai;ericit. In ia-' n" este a%sol"t necesar s' ai acelea+i alori ca ale altc"ia.8ste ins' a%sol"t necesar s' ;ii caa%il s' te al't"ri altor oa/eni, s'-i daisea/a care s"nt alorile lor, s'i sri!ini +i s' l"cre&i i/re"n' c" ei.)alorile constit"ie cel /ai "ternic instr"/ent de /otiare e care ilae/ la diso&i-ie. Dac' rei s'-i schi/%i "n o%icei rost, o-i ;ace;oarte reede schi/%area dac' ei le#a /en-inerea acelei schi/%'ri re"+itede alorile de re-. A/ a"&it de o ;e/eie care -inea la /are cinste /andria+i resect"l. Ei a scris o scrisoare e care a adresato celor cinci oa/eni

e care ii resecta cel /ai /"lt in l"/ea asta, ro/i-and c' se a l'sade;initi de ;"/at, c' i+i a resecta /ai /"lt rori"l or#anis/ +i e alaltora ca s' se /ai a"ce reodat' de acest o%icei. D"' ce a tri/isscrisorile, sa l'sat de ;"/at. A" ;ost /o/ente cand s"nea c' ar ;i datorice entr" o -i#ar', dar /andria ei o i/iedica s' se a"ce din no" de;"/at. Mandria aea o aloare /ai /are decat dorin-a de a ";'i o -i#ar'.In &i"a de a&i, ea este o ne;"/'toare s'n'toas'. )alorile care s"nt ;olosite

273



c"/ se c"ine, a" cea /ai /are "tere in a ne schi/%a co/orta/ent"lS' ' i/'rt'+esc o eerien-' e care a/ tr'ito de c"rand. ="cra/c" o echi' de ;ot%al a "n"i cole#i" +i aea/ trei ;"nda+i. 7iecare aeaalorile l"i care n" coincidea" c" ale celorlal-i. =ea/ scos la l"/in' "r +i si/l" intre%and"l e ;iecare in arte de ce considera c' era i/ortant

entr" el ;ot%al"l ce an"/e ii ad"cea. Un"l dintre ei /ia r's"ns c';ot%al"l era "n /od de a se /andri entr" ;a/ilia l"i +i de al rea/'rie D"/ne&e" +i e Iis"s ristos, Mant"itor"l nostr". Al doilea /iar's"ns c' ;ot%al"l era i/ortant ca "n /od de eresie a "terii, c'de'+irea oreli+tilor, ictoria +i ;at"l c' ii ;ace /ai "ternici e ceilal-iera" entr" el ni+te alori s"re/e. Al treilea era "n tan'r roenit din#heto", care n" a ;ost caa%il s' descoere nici o aloare an"/e in ;ot%al.and la/ intre%at: Ce #'se+ti i/ortant in !oc"l de ;ot%al a s"s c'n" +tia. Sa doedit an' la "r/' c' incerca s' se inde'rte&e de l"cr"rirec"/ s'r'cia +i o ia-' ne;ericit' de ;a/ilie +i c' n" aea o idee clar'

desre sens"l e care il aea ;ot%al"l entr" el.8ra clar c' ;iecare tre%"ia /otiat in ;el"l l"i. Dac' roiai s'l /otie&ie ri/"l Gacela ale c'r"i alori il ;'cea" e Iis"s +i e ;a/ilia l"i s' ;ie$erarhiile valorilor1 marea judecată a succesului (41/andriH tre%"ia s' ii tot s"i cat este de i/ortant s'+i &dro%easc'adersarii +i s'i ;ac' ra;, dar acest l"cr" ar ;i roocat ro%a%il "ncon;lict interior deoarece el con;erea !oc"l"i o aloare o&iti', n" "naiolent', ne#ati'. Dac' ar ;i ;ost s'i or%esc c" in;l'c'rare cel"i dealdoilea desre /'rirea l"i D"/ne&e" +i desre c"/ s'i ;ac' e ai l"i s'

;ie /andri, n" la+ ;i "t"t /otia entr" c' n" acesta era /oti"l rincialentr" care !"ca ;ot%al.Pan' la "r/' sa doedit c' al treilea era cel /ai talentat, dar ;'cea/ai "-in "& de talent"l l"i decat ceilal-i doi. Antrenorii n" rea re"+ea"s'l /otie&e entr" c' el n" aea ni+te alori clare ni/ic li/ede decare s' se aroie sa" de care s' se inde'rte&e. In acest ca&, tre%"ia" s'#'seasc' o aloare oarecare rec"/ /andria +i so trans;ere in contet"l;ot%al"l"i. =a "n /o/ent dat, de+i se accidentase inainte de ri/"l !oc,a ;ost /'car /otiat s'+i sri!ine echia, iar antrenorii #'siser' ast;el ocale s'l /otie&e e iitor at"nci cand sa re;'c"t +i a reenit e teren.

)alorile ;"nc-ionea&' intr"n /od co/le +i delicat ca oricare dintre/i!loacele disc"tate in aceast' carte. ?ine-i /inte c' at"nci cand ;olosi/c"inte, este ca +i cand a/ ;olosi o hart' iar harta n" insea/n' teritori"lins"+i. Dac' ' s"n c' /ie ;oa/e sa" c' rea" s' /' li/% c" /a+ina,este ca +i cand a-i l"cra ;olosind harta. 7oa/e ar "tea s' inse/ne #ataentr" o /as' i/%el+"#at' sa" doar o;t' de o #"stare. Ideea oastr' de/a+in' oate ;i o onda sa" o li/"&in'. Ins' harta se aroie de realitate.

274



8chialen-a oastr' co/le' este dest"l de aroiat' de a /ea incat a/"tea co/"nica ;'r' rea /ari di;ic"lt'-i. )alorile ne in;'-i+ea&' cele/ai s"%tile h'r-i din cate eist'. Ast;el, cand ' s"n care s"nt alorile/ele, oi l"cra-i c" a!"tor"l "nei h'r-i ;'c"te d"' o alt' hart'. artaoastr', echialen-a oastr' co/le' e care o da-i alorii oate ;i di;erit'

de a /ea. Dac' +i oi +i e" a/ s"s-ine c' li%ertatea este aloarea noastr's"re/', acest l"cr" ar crea "n raort +i o in-ele#ere intre noi, entr" c'"r/'ri/ acela+i -el, s"nte/ /otia-i in aceea+i direc-ie. Dar n" este chiar atat de si/l". =i%ertatea ar "tea inse/na entr" /ine s' ot ;ace ceeace rea", cand rea", "nde rea", c" cine rea", atat cat rea". Dar sar "tea ca entr" tine, li%ertatea s' inse/ne s' eiste cinea care s' ai%'#ri!' de tine tot ti/"l, s' ;ii ;erit de &%"ci"/, tr'ind intr"n /edi" %inestr"ct"rat. Pentr" altcinea, li%ertatea oate ;i "n concet olitic, discilinade care este neoie entr" a /en-ine "n an"/e siste/ olitic.

6Dacă cineva nu a descoperit ceva pentru care să merite să-şi dea

viaţa, nu are pentru ce să trăiască.7 - &artin Euther ing, Jr.Deoarece alorile s"nt ri/ordiale, ele oart' o incredi%il' inc'rc't"r'e/o-ional'. a s'i "ne+ti strans e oa/eni intre ei, n" eist' alt' /odalitate/ai otriit' ca alinierea lor d"' criteri"l alorilor lor cele /ai de re-.(4( (utere nemărginită

Acesta este +i /oti"l entr" care o ;or-' an#a!at' in l"ta entr" roria-ar' a inin#e aroae intotdea"na o ar/at' de /ercenari. *" eist' "n/od /ai tra"/ati&ant de a inr'!%i "n oor decat s' cree&i co/orta/ente

care s' le an#a!e&e in con;lict alorile lor cele /ai de re-. ="cr"rile careinsea/n' cel /ai /"lt entr" noi, ;ie c' este or%a de "n si/- alatriotis/"l"i sa" dra#oste ;a-' de ;a/ilie, s"nt toate i/a#ini re;lectateale alorilor. onstr"ind a+adar ni+te ierarhii recise, i-i de&ol-i cea cen" ai /ai a"t niciodat' inainte cea /ai ;olositoare hart' c" "tin-' acea ce ai neoie +i la care e+ti receti.P"te/ re/arca oricand intro rela-ie "terea elo&i' +i n"an-a delicat'a alorilor. @e o-i considera in+elat intro oeste de dra#oste. CMias"s c' /' i"%e+te, &ice ea. Ce #l"/'. Pentr" "nii, dra#ostea oate ;i"n an#a!a/ent care s' d"re&e e ecie. Pentr" al-ii, doar o sc"rt', dar

intens' "nire. Aceast' ersoan' era ;ie o "+toaic', ;ie o ersoan' c" oechialen-' co/le' di;erit' in riin-a dra#ostei.8ste, a+adar, a%sol"t i/ortant s' alc't"ie+ti o hart' care s' ;ie cat seoate de recis', s' deter/ini care este ade'rata hart' a celeilalteersoane.*" tre%"ie s' +tii doar ce c"ant ;olose+te, ci +i ce se/ni;ic' el entr"acea ersoan'. a s' a;li acest l"cr" tre%"ie s' "i intre%'ri in care s'

275



doede+ti cat de /"lt' ;lei%ilitate +i insisten-' o-i, entr" a alc't"i oechialen-' co/le' recis' a ierarhiei sale de alori.7oarte adesea, ideea de alori are o acce-ie atat de lar#' incat do"'ersoane care a;ir/' c' a" acelea+i alori, n" a" de ;at ni/ic in co/"n,iar alte do"' ersoane care a;ir/' c' a" alori ;oarte di;erite intre ele, ar

"tea constata c' or, de ;at, acela+i l"cr". Pentr" cinea, distrac-ie oateres""ne s' ;olose+ti de dro#"ri, s' ier&i no-i intre#i la che;"ri +i s'danse&i an' in &ori de &i. Pentr" altcinea, distrac-ie oate inse/na s'"rce e /"n-i, sa" s' ane&e ;"#ari orice care insea/n' cea no",asionantsa" te/erar. Sin#"r"l l"cr" e care il a" in co/"n este c"ant"l e care il;olosesc le#at de aceste ac-i"ni. > a treia ersoan' ar "tea s"ne c'aloareacea /ai de re- entr" el este a ;i te/erar. Ei entr" aceast' ersoan' ar "tea s' ;ie or%a de colindat"l /"n-ilor +i anarea ;"#arilor. Intrea%'l de

distrac-ie, +i ar "tea r's"nde c' este cea ;riol +i lisit de i/ortan-'.Dar sar "tea ca rin asta s' rea s' eri/e acela+i l"cr" ca rin a ;ite/erar, ceea ce entr" a do"a ersoan' inse/na distrac-ie.)alorile co/"ne ;or/ea&' %a&a entr" raort"l s"re/. Dac' do"'ersoane a" alori care s"nt strans le#ate intre ele, rela-ia lor oate d"rao e+nicie. Dac' alorile lor di;er' in totalitate, s"nt +anse /ini/e entr"statornicirea "nei rela-ii ar/onioase. 8ist' "-ine rela-ii care s' ;ac'arte dintr"na din aceste cate#orii etre/e. a "r/are, tre%"ie s' ;ace-ido"' l"cr"ri: ri/"l, s' descoeri-i alorile e care le ae-i in co/"n ca

s' le "te-i ;olosi ca "nte entr" celelalte care di;er'. G*" acest l"cr" a"incercat s'l ;ac' Rea#an +i <or%acio in cadr"l intalnirilor lor la nielinalt S' 'stre&e alorile e care le aea" in co/"n cele do"' -'ri, e$erarhiile valorilor1 marea judecată a succesului (43care s'+i %a&e&e rela-iile rec"/ s"raie-"ireaH In al doilea rand, s'c'"ta-i s' sri!ini-i +i s' i/lini-i cat de /"lt c" "tin-' alorile e carecealalt' ersoan' le consider' a ;i cele /ai i/ortante. Aceasta este te/elia"nei rela-ii d"ra%ile, "ternice +i %a&ate e sri!in, ;ie ea de a;aceri,ersonal' sa" de ;a/ilie.)alorile s"nt ;actor"l ri/ordial care #enerea&' consecen-' sa"

inconsecen-',care ii ;ace e oa/eni s' ;ie /otia-i sa" n". Dac' le c"no+tialoarea, e+ti in osesia secret"l"i s"re/. Dac' n", sar "tea s' cree&i"n co/orta/ent "ternic care n" este de d"rat' sa" n" d"ce la re&"ltat"ldorit. Dac' se a;l' in con;lict c" alorile "nei ersoane, a ;"nc-iona ca"n intrer"'tor de circ"it entr" a le de'+i. )alorile s"nt rec"/ "rteaS"re/'. 8le deter/in' care co/orta/ente ;"nc-ionea&' +i care n",

276



care #enerea&' st'rile dorite +i care inconsecen-'. A+a c"/ oa/enii a" idei di;erite riind sens"l alorilor, tot ast;el a"+i ;el"ri di;erite de a sta%ili dac' alorile lor i+i #'sesc sa" n" i/linirea.=a niel ersonal, "nerea in eiden-' a "nei roced"ri este "n"l dintrecele /ai %"ne l"cr"ri e care le "te-i ;ace entr" a ' sta%ili ni+te -el"ri.

Iat' "n eerci-i" aloros: l"a-i cinci alori care s"nt i/ortante entr"oi +i alc't"i-i' roced"ra de "nere in eiden-'. e an"/e tre%"ie s'i se inta/le ca s' a;la-i dac' ' s"nt satis;'c"te sa" i/linite alorileR's"nde-i ac"/ in scris e o alt' ;oaie de hartie. Arecia-i dac' roced"rade eiden-' ' a!"t' s' aansa-i sa" ' tra#e inaoi.P"te-i controla +i schi/%a roriile roced"ri de eiden-'. ele ecare i le re&ent'/ noi n" s"nt decat ni+te constr"c-ii /entale, ni/icaltcea. Ar tre%"i s' ne sri!ine +i n" s' ne tra#' inaoi.)alorile se schi/%'. Uneori se schi/%' radical, dar de o%icei, schi/%areasca' niel"l"i con+tient. M"l-i dintre noi s"nte/ in osesia "nor

roced"ri de eiden-' care s"nt ;ie de a"toa'rare, ;ie de'+ite. and era-iin lice", oate c' a-i a"t neoie de /ai /"lte le#'t"ri ro/antice entr" a' si/-i atr'#'tori. Dar ca ad"lt, sar "tea s' dori-i s' de&olta-i ni+testrate#ii /ai ele#ante. Dac' "ne-i re- e atrac-ia ersonal', dar 'si/-i-i atr'#'tori doar dac' ;el"l c"/ ar'ta-i riali&ea&' c" acela al l"iherl @ie#s sa" Ro%ert Red;ord, ;r"strarea e care o e-i si/-i este ca+i #arantat'. A/ a"&it c" to-ii de oa/eni care aea" o ;ia-ie e "n an"/e-el, cea care entr" ei si/%oli&a aloarea s"re/'. a aoi, cand la"atins, in s;ar+it, s' constate c' n" aea nici "n sens. )alorile lor se

schi/%aser' intre ti/, dar roced"ra de eiden-' i+i croise o ia-' de sinest't'toare. Uneori oa/enii a" o roced"r' de eiden-' care n" -ine dea%sol"t nici o aloare. 8i +ti" ce or, dar n" +ti" de ce. A+a incat, at"ncicand o%-in ceea ce +ia" dorit, se doede+te a ;i "n /ira!, "n l"cr" care lea;ost dat, dar e care ci n" +il dorea" c" ade'rat. *eotriirea dintrealori +i co/orta/ente este "na dintre te/ele /a!ore din literat"r' +i;il/e, inceand c" #etăţeanul ane, an' la &arele +atsb!. @re%"ie s'' de&olta-i "n si/- er/anent al(4 (utere nemărginităalorilor oastre +i a /od"l"i in care acestea se schi/%'. A+a c"/ ae-i

neoie s' ' recon;ir/a-i eriodic sco"rile +i o%iectiele e care re-i s'le atin#e-i, +i care s"nt en"n-ate in caitol"l 11, ar tre%"i s' reede-i c"re#"laritate alorile care ' /otiea&' cel /ai /"lt.> alt' cale de a reedea roced"rile de eiden-' este s' o%sera-i dac'acestea s"nt accesi%ile la "n niel la care "te-i a!"n#e intro an"/it'erioad' li/itat' de ti/. ="a-i ca ee/l" doi a%solen-i de lice" careornesc in ia-'. Pentr" "n"l din ei, s"cces"l oate inse/na ;or/area

277



"nei ;a/ilii sta%ile, o sl"!%' care s'i ad"c' 5.555 e an, o cas' de155.555 +i o condi-ie ;i&ic' i#"roas'. Pentr" cel'lalt, ar "tea inse/nao ;a/ilie n"/eroas', "n enit de (5.555 e an, o cas' de (.555.555 ,"n cor de triatlonist, o droaie de rieteni, o echi' de ;ot%al ro;esionist+i "n RollsRoce c" +o;er la scar'. 8ste #ro&a s' ai ideal"ri inalte, dar

n"/ai dac' ot ;"nc-iona entr" tine. " si#"ran-' c' +i e" i/i sta%ilesc/ari -el"ri, +i ca "r/are a cre'rii acelor rere&entan-e interna-ionale, a/re"+it s' cree& +i co/orta/entele care le s"s-inea".Dar a+a c"/ -el"rile +i alorile se ot schi/%a, tot a+a se inta/l'c" roced"rile de eiden-'. >a/enii s"nt /ai ;erici-i dac' i+i sta%ilesc+i ni+te -el"ri inter/ediare e care s' le atin#'. Acestea da" se/nalec' re"+e+ti, c' i-i o-i reali&a isele. Unii oa/eni ot ;i e delin/otia-i de ideal"l de a aea "n cor de triatlonist, de a aea o cas' de(.555.555 , o echi' de ;ot%al +i "n RollsRoce. Al-ii 'd /ai intais"cces"l aler#and e;ecti intro c"rs' de 15/, ori /"ncind din #re",

ori schi/%and"+i o%icei"rile c"linare sa" aand o cas' de 155.555 sa" o rela-ie sa" o ;a/ilie i"%itoare. D"' atin#erea acest"i o%iecti,i+i ot sta%ili "n"l no". Poate c' ar "tea s' i/lineasc' o i&i"ne /aii/%el+"#at', dar oate c' o%-in o satis;ac-ie /ai /are d"' atin#ereasco"l"i /ai ti/"ri".Un alt asect al roced"rilor de eiden-' este seci;icitatea. Dac' oiconsidera-i i"%irea ca ;iind o aloare, a-i "tea s"ne c' roced"ra oastr'de eiden-' const' in a aea o rela-ie %"n' c" o ;e/eie atr'#'toare +ii"%itoare. Acesta este "n o%iecti re&ona%il care /erit' "r/'rit. P"te-i

aea chiar o i/a#ine %"n' a asect"l"i ;i&ic +i a tr's't"rilor de caracter.Ei acest l"cr" este %"n. Altcinea ar "tea aea ca roced"r' de eiden-'o i!elioas' oeste de i"%ire c" C"n ie"ra+ %lond c" ochii al%a+tri dinreista Pla%o, c" "n %"st de 155 c/ in circ"/;erin-', "n aarta/ent inManhattan +i c" "n enit de +ase ci;re. Doar aceste s"%/odalit'-i +i n"/aiacestea lar "tea /"l-"/i. *"i ni/ic r'" in a aea o -int', dar res""ne"n /are oten-ial de ;r"strare dac' i-i le#i alorile de o i/a#ine care este/"lt rea eact', rea seci;ic'. Scai din edere 99 din oa/eni,l"cr"ri sa" eerien-e care -iar "tea o;eri /"l-"/ire. Dar asta n"insea/n' c' n" o-i atin#e ase/enea o%iectie in ia-' o-i. Dar

doedind /ai /"lt' ;lei%ilitate in roced"rile de eiden-', -iai "tea edeai/linite /ai "+or ade'ratele dorin-e sa" alori.$erarhiile valorilor1 marea judecată a succesului (4$8ist' aici o tr's't"r' co/"n': i/ortan-a ;lei%ilit'-ii. ?ine-i /intec' in orice contet, cel /ai e;icient a ;i siste/"l cel /ai ;lei%il, c" cele/ai /"lte osi%ilit'-i. 8ste etre/ de i/ortant s' ' a/inti-i c' entr"noi, alorile s"nt rioritare, ins' c' noi rere&ent'/ o rioritate entr"

278



ele rin roced"rile de eiden-' e care le adot'/. P"te/ ale#e o hart'a l"/ii care s' ;ie atat de clar deli/itat' incat aroae c' #arantea&';r"strarea. M"l-i dintre noi roced'/ ast;el. onsider'/ c' s"cces"linsea/n' entr" noi nea'rat "n l"cr", iar o rela-ie %"n' este co/letaltcea. Ins' a eli/ina ;lei%ilitatea din siste/ rere&int' calea cea /ai

si#"r' c'tre ;r"strare.ele /ai r'st'l/'citoare intre%'ri c" care tre%"ie s' se con;r"nte oa/eniii/lic' alorile lor. Uneori, do"' alori care se ecl"d, rec"/ dra#ostea+i li%ertatea, ne tra# in direc-ii di;erite. =i%ertatea res""ne caacitatea dea ;ace ce rei, in orice /o/ent rei. Dra#ostea oate inse/na an#a!a/ent"l;a-' de o sin#"r' ersoan'. M"l-i dintre noi a/ si/-it acest con;lict interior.*" este deloc l'c"t. 8ste tot"+i etre/ de i/ortant s' +ti/ care ne s"ntalorile cele /ai de re-, ca s' ne "te/ ale#e co/orta/entele care s' les"s-in'. Dac' n", o/ ;i neoi-i s' l'ti/ /ai tar&i" "n re- a;ecti entr"c' n" a/ s"s-in"t ceea ce a/ considerat c' este /ai i/ortant in ia-a

noastr'. o/orta/entele le#ate de alori sit"ate /ai s"s e scara de alorile or inloc"i e cele le#ate de alori de ran# in;erior.*" eist' ni/ic /ai desc"ra!ator ca ni+te alori "ternice care s' tetra#' in do"' direc-ii o"se. Aceast' sit"a-ie #enerea&' o sen&a-ie c"/lit'de discontin"itate. Ei dac' aceast' discontin"itate d"rea&' /ai /"lt, eaoate distr"#e o rela-ie. P"te-i ac-iona intro direc-ie s' &ice/, deee/l", e calea li%ert'-ii intr"n /od care o distr"#e e cealalt'.Po-i incerca s' te adate&i adic' s'-i in;rane&i ornirile de li%ertateast;el incat a!"n#i s' ;ii ;r"strat +i distr"cti in rela-ie. De re/e ce "-ini

dintre noi se con;r"nt' intrade'r c" alorile rorii +i le in-ele#, "te/s' tr'i/ "n senti/ent #eneral de ;r"strare +i stan!eneal'N o/ inceec"rand s' ne trece/ toate eerien-ele din ia-' rin ;iltr"l acestor e/o-iine#atie an' cand a!"n# s' ;ie o arte din noi, senti/ente de ne/"l-"/iree care o/ incerca s' le aten"'/ /ancand ecesi, ;"/and sa" rin altereoc"'ri de acest ;el.Dac' n" in-ele#e-i c"/ ;"nc-ionea&' alorile, este #re" s' intereni-ic" orice ;el de co/ro/is ele#ant. Dar dac' o ;ace-i, n" tre%"ie s's"%/ina-i rin acesta nici rela-ia, nici dorin-a oastr' de li%ertate. P"te-ischi/%a roced"ra de eiden-'. Poate c' at"nci cand era-i in lice", li%ertate

inse/na s' incerca-i s' i/ita-i ia-a se"al' a l"i Warren Beatt. Dar oate c' o rela-ie de i"%ire ar ad"ce c" ea /ai /"lt' /"l-"/ire, res"rse+i %"c"rie care in#lo%ea&' in ele /ai /"lt' li%ertate decat oort"nitateade a te %'#a in at c" orice indiid' c"leas' dintr"n %ar. Acesta este inesen-' roces"l de reincadrare a "nei eerien-e, intr"n /od care#enerea&' contin"itate.(40 (utere nemărginită

279



ateodat', discontin"itatea n" este #enerat' de alori, ci de roced"rilede eiden-' entr" di;erite alori. S"cces"l +i sirit"alitatea n" d"c ladiscontin"itate. Po-i ;i o ersoan' de /are s"cces +i c" toate astea s' ai o%o#at' ia-' sirit"al'. Dar dac' roced"ra ta de eiden-' entr" s"ccesconst' in a aea o cas' so/t"oas', iar cea entr" sirit"alitate o ia-'

a"ster' )a tre%"i ;ie s' i-i rede;ine+ti roced"rile de eiden-', ;ie s' i-ireincadre&i erce-ia. In alte condi-ii, te o-i conda/na la o ia-' lin'de con;licte interioare. Sar "tea s' ;ie de ;olos s'-i a/intesc de siste/"lde conin#eri e care la ;olosit W. Mitchell ca s' se s"s-in' in ideea dea d"ce o ia-' i/%el+"#at' +i ;ericit', in ci"da a ceea ce ar "tea 'rea s';ie i/re!"r'ri li/itatie: n" eist' rela-ie a%sol"t' intre doi ;actori oricarear ;i ace+tia. " alte c"inte, entr" el, a ;i arali&at n" ecl"dea condi-iade a ;i ;ericit. A aea /"l-i %ani n" res""ne lisa de sirit"alitate, tota+a c"/ "n trai a"ster n" res""ne nea'rat sirit"alitatea.P*= o;er' instr"/ente caa%ile s' schi/%e str"ct"ra celor /ai /"lte

eerien-e in a+a ;el incat acestea s' oat' #enera contin"itate. A/ l"cratodat' c" "n ti care n" aea o ro%le/' toc/ai neo%i+n"it'. Aea o rela-iea;ecti' c" o ;e/eie. Dar "nea re- /are +i e ;at"l c' era atr'#'tor din"nct de edere se"al +i se co/%ina c" alte ;e/ei. At"nci cand "nea ineiden-' se/nale se"ale enite de la o ;e/eie atr'#'toare, inceea s' sesi/t' inoat din ca"&a alorii e care o acorda rela-iei sale.

At"nci cand intalnea o ;e/eie atr'#'toare, sintaa l"i entr" atrac-ie;"nc-iona ast;el: edea acea ;e/eie G)eH +i i+i s"nea in sinea l"i GAidH:C7e/eia asta este #ro&a', +i /' dore+te. Acest l"cr" ii crea senti/ent"l

sa" dorin-a de a o "r/'ri GKiH, +i "neori dorin-a deenea realitate +iat"nci trecea la ;ate GKeH. Dar atat dorin-a, cat +i orice alt' aent"r'ro/antic' ce "r/a, intra in con;lict iolent c" neoia l"i de a aea orela-ie sta%il' in doi, ceea ce entr" el rere&enta o dorin-' /a!or'.=a/ in'-at s' ada"#e "n ele/ent no" la strate#ia l"i, care ;"sese )e

AidKiKe. Ia/ lani;icato in a+a ;el incat, c"/ edea o ;e/eie G)eH +ii+i s"nea: CUite ce ;e/eie ;r"/oas', +i /' dore+te GAidH, ia/ ad'"#ato alt' ;ra&' interioar' a"diti': C+i e" o i"%esc e ;e/eia c" care s"ntac"/. Aoi la/ "s s'+i i/a#ine&e ;e/eia c" care aea o rela-ie inti/'ca ;iind &a/%itoare +i riind"l ;oarte dr'#'stos G)iH, ceea ce ia #enerat

"n no" senti/ent interior tactil, care la ;'c"t s'i in' che; so i"%easc'e cea c" care aea de!a rela-ia. =a/ deter/inat s'+i instale&e aceast'strate#ie rin reeti-ie. =a/ "s s' rieasc' o ;e/eie ;a-' de care s' sesi/t' atras, s'+i s"n': CUite ce ;e/eie ;r"/oas', +i /' dore+te, s's"n' aoi i/ediat no"a relic' a"diti' interioar': C+i e" o i"%esc e;e/eia c" care s"nt ac"/, e "n ton dr'#'stos, aoi s'+i i/a#ine&eartenera &a/%ind"i dr'#'stos. =a/ "s s' ;ac' acest l"cr" de /ai

280



/"lte ori an' cand i la/ instalat ca e o sche/' de +;ichi"ire, a+a incat,ori de cate ori trecea e lan#' el o ;e/eie atr'#'toare, s'l ;ac' i/ediat s'alice aceast' no"' sche/'.$erarhiile valorilor1 marea judecată a succesului (42

Aceast' strate#ie ia er/is s' re&ole a/%ele ro%le/e. )echea l"i

strate#ie il tr'#ea si/"ltan in do"' direc-ii o"se, "nand"i la #reaincercare rela-ia sta%il'. Iar s"ri/area ornirii de a se si/-i atr'#'tor il;r"stra +i ii crea con;lict"l interior. *o"a strate#ie ii er/ite s' ai%'senti/entele o&itie de atrac-ie de care are neoie, inde'rtand in acela+iti/ con;lict"l care ii s"%/ina rela-ia. Ac"/, c" cat ede /ai /"lte;e/ei atr'#'toare, c" atat ii cre+te dorin-a de a o i"%i e cea c" care este.Modalitatea ;"nda/ental' de ;olosire a acestor alori este s' leintre'tr"nde/ c" /etaro#ra/e entr" a ne "tea /otia +i in-ele#e enoi in+ine +i entr" ai "tea /otia +i in-ele#e +i e al-ii. )alorileconstit"ie ;iltr"l ;"nda/ental. Metaro#ra/ele s"nt sche/e oeratie

care orientea&' cele /ai /"lte dintre erce-iile noastre +i, i/licit,co/orta/entele noastre. Dac' +tii c"/ s' le ;olose+ti co/%inate, i-i o-ide&olta cele /ai eacte sche/e de /otiare.

A/ l"crat odat' c" "n tan'r care era atat de iresonsa%il incat a!"nseses'+i scoat' 'rin-ii din /in-i. Pro%le/a l"i era c' tr'ia atat de intens/o/ent"l, incat n" /ai l"a in sea/' nici "n ;el de "r/'ri. Dac' l"cr"rilese etrecea" de a+a /anier' incat n" enea acas' toat' noatea, n"inse/na c' era iresonsa%il. Dar era receti la acele l"cr"ri care se a;la"direct in ;a-a l"i Gsre care se si/-ea atrasH, +i n" la consecin-ele ;atelor

l"i Gl"cr"ri de care s' se inde'rte&eH.and la/ intalnit +i a/ stat de or%' c" el, ia/ eiden-iat /etaro#ra/ele. A/ constatat c' aea tendin-a s' se aroie de cea +i c' ac-ionas"% i/"ls"l necesit'-ii. A/ ince"t aoi s'i "n in eiden-' alorile. A/constatat c' aea trei alori e care "nea /are re-: si#"ran-', ;ericire +iincredere. Acestea era" cele trei /ari l"cr"ri de care aea neoie in ia-'.

A/ sta%ili ast;el "n raort, otriind"/' ornirilor l"i +i o#lindind"l. Aoi, contin"and e aceea+i idee, a/ ince"t s'i elic c"/co/orta/entelel"i ii s"%/ina" toate acele l"cr"ri e care el "nea /are re-.

@oc/ai se intorsese acas' d"' ce lisise do"' &ile intre#i, ;'r' s' ;i cer"toie +i ;'r' s' le ;i dat re"n se/n 'rin-ilor ad"+i la diserare. Ia/ s"sc' ace+tia i+i ierd"ser' toat' r'%darea +i c' ;el"l l"i de a se "rta aea s's"%/ine&e toat' si#"ran-a, ;ericirea +i increderea e care ;a/ilia l"i i leo;erea". Dac' el contin"a ast;el, ar "tea a!"n#e intr"n loc lisit de si#"ran-',;ericire +i incredere. P"tea ;i inchisoarea. P"tea ;i +coala de corec-ie. Dar dac' n" era dest"l de resonsa%il ca s' loc"iasc' acas', 'rin-ii l"i era"

281



hot'ra-i s'l tri/it' intr"n loc "nde s' r's"nd' altcinea entr" el.Ia/ o;erit ast;el cea de care s' si/t' neoia s' se inde'rte&e, ceacare era in antite&' c" alorile l"i. Gei /ai /"l-i oa/eni, chiar dac' in/od nor/al s"nt inclina-i s' se aroie de cea, se or inde'rta tot"+ide ersectia de a ierde o aloarecheie.H Ia/ e"s aoi alternatia

i/%ata%il', cea de care s' ;ie tentat s' se aroie. Ia/ dat sarcini recisecare s'i sereasc' dret roced"r' de eiden-' entr" 'rin-ii l"i care s';oloseasc' la ai deter/ina s'i o;ere in contin"are alorile de si#"ran-'.(44 (utere nemărginită;ericire +i incredere, atat de i/ortante entr" el. @re%"ia s' ;ie acas' in;iecare sear' la ora 15. @re%"ia s'+i #'seasc' "n serici" in dec"rs de 2&ile. @re%"ia s'+i indelineasc' o%li#a-iile din cas' in ;iecare &i. =a/an"n-at c' o/ anali&a ce a reali&at d"' 05 de &ile +i c' dac' i+i resectain-ele#erea, increderea 'rin-ilor l"i a cre+te, tot a+a c"/ se or intensi;ica +i ;ericirea l"i ersonal' +i senti/ent"l de si#"ran-'. Ia/ s"s

clar c' acestea era" ni+te necesit'-i, l"cr"ri de care tre%"ia s' se aroiechiar ac"/. Pri/a inc'lcare a ro/isi"nii a ;i considerat' ca o #re+eal'din care s' ine-e cea. A do"a inc'lcare iar ad"ce "n aertis/ent. =a atreia inc'lcare, se considera r"t' in-ele#erea +i at"nci tre%"ia s' lece.eea ce a/ ;'c"t a ;ost s'i ar't ni+te l"cr"ri de care s' se inde'rte&ei/ediat, entr" a+i 'stra +i a se %"c"ra de l"cr"rile la care -inea. Intrec"t, n" a"sese "r +i si/l" cea de care s' se aroie +i care s's"s-in' rela-ia c" 'rin-ii s'i. Ia/ /ai "s in edere c' aceste schi/%'riera" a%sol"t necesare +i c' ii d'dea" o roced"r' recis' de eiden-' e

care tre%"ia so "r/e&e. and a/ a"t "lti/a oar' +tiri desre el, inc' seco/orta ca "n coil /odel. )alorile sale i/re"n' c" /etaro#ra/eleia" ad"s instr"/entele ;"nda/entale de /otiare. 8" ii ar'tase/ caleae care s' /ear#' ca s'+i cree&e si#"ran-a, ;ericirea +i increderea de careaea neoie.

6#el care ştie multe de la alţii, poate fi invăţat, dar cel care se inţelege pe sine este mai inteligent. #el care ii ţine pe alţii sub control poate fi puternic, dar cel care se stăpaneşte pe sine este şi mai puternic.7 Eao-su, ao eh ing red c' o%sera-i cat s"nt de elo&ie alorile +i cat s"nt de re-ioase

ca instr"/ente entr" schi/%are. Inainte, alorile oastre a" oerataroae in intre#i/e la niel"l s"%con+tient"l"i. Ac"/ ae-i osi%ilitateas' le in-ele#e-i, dar s' le +i /anera-i in sco"l schi/%'rii o&itie. 8ra ore/e cand n" +tia/ ce e acela ato/, a+a incat n" "tea/ s' ii ;olosi/"terea cole+itoare. A in'-a desre alori insea/n' aroae acela+il"cr" entr" noi. Ad"cand"le la niel"l con+tient"l"i, "te/ o%-ine ni+tere&"ltate e care n" le "tea/ o%-ine inainte. *e "te/ !"ca e ni+te

282



%"toane de a c'ror eisten-' nici n" +tia/ inainte. ?ine-i /inte, aloriles"nt siste/e de conin#eri care a" e;ecte #lo%ale. 7'cand deci schi/%'rilela niel"l alorilor ;ie inl't"rand con;licte ;ie /'rind "tereaalorilor ins";le-itoare "te/ ;ace schi/%'ri ro;"nde in intrea#a noastr' ia-'.

In loc s' ne si/-i/ stan!eni-i de con;lictele dintre alori e care dea%iadac' le in-ele#ea/ in trec"t, ac"/ in-ele#e/ ce se etrece inl'"ntr"lnostr", sa" intre noi +i ceilal-i, +i incee/ s' ne #andi/ la noire&"ltate.P"te/ ;ace acest l"cr" in /ai /"lte /od"ri. P"te/ reincadra eerien-aa+a incat s' ;ie cat se oate de ;olositoare. *e "te/ schi/%a roced"rilede eiden-' /anerand"le s"%/odalit'-ile, a+a c"/ a/ ;'c"t e intre#$erarhiile valorilor1 marea judecată a succesului (49arc"rs"l acestei c'r-i. At"nci cand alorile se ciocnesc, con;lict"l real seetrece adesea intr"na din /"ltele roced"ri de eiden-'. P"te/

/ini/ali&a ta%lo"l +i sonor"l atat de /"lt incat s' ;ace/ con;lict"linsesi&a%il. In "nele ca&"ri, "te/ schi/%a chiar alorile. Dac' ae-i oaloare e care re-i so lasa-i /ai s"s in ierarhia oastr', ii "te-i schi/%as"%/odalit'-ile ca s' se/ene /ai /"lt c" alorile a;late in ar;"l ierarhiei.In /a!oritatea ca&"rilor, este /"lt /ai "+or +i /ai de ;olos s' ne oc"'/de s"%/odalit'-i, dar cred c' ' da-i sea/a cat de "ternice ot ;i acestetehnici. In acest ;el, "te-i schi/%a niel"l i/ortan-ei alorilor schi/%and /od"l in care i le rere&enta-i entr" creier"l ostr".De ee/l", a/ consiliat odat' e cinea a c'r"i aloare ri/ordial'

era ;olos"l. Dra#ostea se a;la e loc"l 9 e scara l"i de alori. D"' c"/ro%a%il ' inchi"i-i, aand o ase/enea ierarhie de alori, ;'cean"/eroase l"cr"ri care ins' n" res""nea" sta%ilirea de cine +tie ceraort"ri c" alte ;iin-e o/ene+ti. A/ constatat c' i+i rere&enta aloareanr. 1, ;olos"l, ca e "n /are ta%lo", sit"at c'tre dreata, asociind"i "nan"/e ton. D"' ce la co/arat c" ;el"l in care i+i rere&enta o aloarealiat' /"lt /ai !os e scara de alori, dra#ostea Go i/a#ine /"lt /ai/ic' in al%ne#r", c" o o&i-ie di;erit', /ai !os, /ai int"necat' +i /aineclar'H, n" /ai tre%"ia decat s' ;ac s"%/odalit'-ile alorii de ran# in;erior eact ca e cele ale alorii de ran# s"erior, iar e cele ale alorii de ran#

s"erior s' le ;ac ca e cele ale alorii de ran# in;erior, aoi s' cree& osche/' de +;ichi"ire entr" a le ;ia ast;el. Prin acest rocede", a/schi/%at /od"l in care i+i arecia alorileN ia/ r'st"rnat ierarhia.Dra#ostea a deenit aloarea nr. 1. Acest l"cr" a schi/%at din te/elii;el"l in care erceea l"/ea, ceea ce era de /ai/' i/ortan-' entr"el, +i ast;el, ti"l ac-i"nilor e care le ;'cea constant.Schi/%area ierarhiei de alori a c"ia oate aea i/lica-ii "ria+e

283



care s' n" ias' i/ediat la ieal'. De o%icei, cel /ai %ine este s' inceirin a descoeri roced"ra de eiden-' a c"ia +i rin schi/%area /od"l"iin care ercee dac' i+i reali&ea&' alorile, inainte de ai schi/%a de ;ato&i-ia alorilor in ierarhie.red c' ' da-i sea/a cat de aloros oate ;i acest l"cr" intro rela-ie

ersonal'. S' res""ne/ c' aloarea nr. 1 a "nei ersoane esteatractiitatea, nr. ( este co/"nicarea deschis', nr. 3 este creatiitatea +inr. resect"l. 8ist' do"' a%ord'ri de creare a senti/ent"l"i desatis;ac-ie in cadr"l aceleia+i reac-ii. Una este s' treci e loc"l 1 resect"l+i atractiitatea e loc"l . In consecin-', l"a-i "n indiid care n" se /aisi/te atras de artener', +i ;ace-i acel senti/ent /ai "-in i/ortantdecat resect"l entr" ea. Atata ti/ cat si/te resect entr" ea, el si/tec' neoia l"i cea /ai strin#ent' este i/linit'. > a%ordare /ai si/l' +i/ai "-in radical' ar ;i s' deter/ina-i roced"ra l"i de eiden-' entr" a#'si e cinea atr'#'tor. e an"/e tre%"ie s' ad', s' a"d', s' si/t'

Aoi, ;ie schi/%a-i acea strate#ie de atractiitate, ;ie il deter/ina-i s'(95 (utere nemărginită#'seasc' i/re"n' c" artenera ceea ce tre%"ie ;'c"t entr" a satis;aceacea aloare.M"l-i dintre noi ae/ alori care se ciocnesc intre ele. A/ rea s'orni/ in l"/e +i s' o%-ine/ re&"ltate re/arca%ile, +i /ai re/ s' neodihni/ e o la!'N /ai re/ s' ne etrece/ ti/"l li%er c" ;a/ilia +ire/ s' "te/ /"nci atat de /"lt incat s' ;i/ arecia-i la serici". )re/si#"ran-' +i /ai re/ asi"ne. 8ste ineita%il con;lict"l intre aloriN el

con;er' o an"/e %o#'-ie +i tet"r' ie-ii. Pro%le/a aare at"nci candalorile noastre ;"nda/entale ne tra# in direc-ii o"se. D"' citirea acest"icaitol, ar"nca-i o riire as"ra ierarhiei oastre de alori +i as"raroced"rilor de eiden-' entr" a descoeri "nde s"nt con;lictele. 7at"lc' le ede-i c" claritate constit"ie ri/"l as in re&olarea lor.)alorile s"nt ;actori ri/ordiali atat entr" societate, cat +i entr"indiid. Istoria Statelor Unite din "lti/ii (5 de ani constit"ie "n st"di"der"tant in riin-a i/ortan-ei +i aria%ilit'-ii alorilor. e altcea ainse/nat reolta anilor F05 decat "n ee/l" catastro;al de alori a;latein con;lict a din senin, "n "ria+ se#/ent din societate i+i declara

oci;erand alori care se ciocnea" iolent c" cele ale societ'-ii ca intre#.M"lte dintre alorile cele /ai de reale -'rii noastre atriotis/, ;a/ilie,c'snicie, etica /"ncii era" %r"sc "se s"% se/n"l intre%'rii. A re&"ltato erioad' de inconsecen-' +i &%"ci"/ social.8ist' do"' /ari di;eren-e intre ce era at"nci +i ce este ac"/. Unadintre ele este c' /a!oritatea "+tanilor din anii F05 a" #'sit /od"ri noi+i /ai o&itie de a+i eri/a alorile. In anii F05, cinea ar ;i "t"t

284



considera c' li%ertate inse/na s' ;olose+ti dro#"ri +i s'-i la+i 'r"l s'creasc' l"n#. Ac"/, in anii F45, acela+i indiid ar "tea considera c' aaea o a;acere ersonal' +i a+i aea ia-a s"% rori"l control constit"iecalea cea /ai si#"r' de a o%-ine acela+i re&"ltat. ealalt' deose%ire estec' alorile noastre sa" schi/%at. Dac' o%seri eol"-ia alorilor a/ericane

e arc"rs"l "lti/ilor ($ de ani, n" rea i-i o-i da sea/a deictoria "n"i set de alori as"ra cel"ilalt. Po-i o%sera ins' c' a a'r"t"n no" set de alori. In "nele riin-e, nea/ intors la "nele aloritradi-ionale riitor la atriotis/ sa" la ia-a de ;a/ilie. In altele, a/adotat /"lte dintre alorile anilor F05. S"nte/ /ai toleran-i, ae/ altealori in riin-a dret"rilor ;e/eilor +i ale /inorit'-ilor, desre nat"ra/"ncii rod"ctie +i d't'toare de satis;ac-ii.*o"t'-ile in riin-a alorilor constit"ie o lec-ie lin' de in'-'/inteentr" noi to-i. Se schi/%' alorile, se schi/%' +i oa/enii. Sin#"rii caren" se schi/%' s"nt cei care n" resir'. 8ste i/ortant a+adar s'-i dai

sea/a de acel ;l" +i s' /er#i o dat' c" el. ?ine-i /inte ee/l"l celor care r'/an ;ia-i e "n "nic o%iecti, care a;l' aoi c' n" /ai cores"ndealorilor lor M"l-i dintre noi se o/enesc c' se a;l' in aceea+i sit"a-iecand +i cand. alea de ie+ire este s' ne rec"noa+te/ c" cea /ai /areaten-iealorile +i roced"rile de eiden-' e care lea/ cl'dit entr" acestea.$erarhiile ralurilor1 marea judecată a succesului +!*@r'i/ c" to-ii intro oarecare neotriire, +i nae/ incotro. 7ace artedin a/%i#"itatea condi-iei "/ane. A+a c"/ trec societ'-ile rin erioade

de ;l", rec"/ cel din anii F05, tot ast;el +i indii&ii. Dar dac' s"nte/con+tien-i de cele ce se etrec, este /ai %ine s' ae/ t'ria s' rii/realitatea in ;a-' +i s' schi/%'/ ce se oate schi/%a. Dac' si/-i/neotriirea +i n" o in-ele#e/, l"'/ adesea /'s"ri necores"n&'toare.*e a"c'/ de ;"/at, ori de %'"t sa" de altele de acest ;el ca s' sc''/ de;r"strarea e care n" o in-ele#e/. A+adar ri/"l as in a%ordareacon;lictelor dintre alori este s' le in-ele#e/. 7or/"la S"cces"l"i S"re/se eri;ic' in ca&"l alorilor, ca +i in alte ca&"ri. @re%"ie s' +tii ce reialorile tale ri/ordiale +i ierarhia ta de alori. @re%"ie s' treci la ;ate.@re%"ie s'-i de&ol-i ac"itatea sen&orial' entr" a +ti ce "r/'re+ti. Ei

/ai tre%"ie s'-i de&ol-i ;lei%ilitatea de a te schi/%a. Dac' /ani;est'riletale co/orta/entale act"ale n" se otriesc c" alorile tale, tre%"ie s'-i/odi;ici aceste /ani;est'ri entr" a sol"-iona con;lict"l.Mai tre%"ie l'/"rit "n l"cr". A/inti-i', l"'/ /odel tot ti/"l dela al-ii. oiii no+tri, an#a!a-ii no+tri rec"/ +i asocia-ii no+tri de a;aceriia" /odel d"' noi in ;el +i chi. Dac' re/ s' ;i/ ni+te /odele de/nede coiat, ni/ic n" este /ai i/ortant decat s' doedi/ c' ae/ alori

285



consistente +i co/orta/ent consecent. 8ste i/ortant s' /odele&ico/orta/ente, dar alorile s"nt /ai i/ortante decat aroae oricealtcea. Dac' insi+ti intr"n an#a!a/ent, dar d"ci o ia-' eident ne;ericit'+i der"tat', cei care te ia" dret /odel or le#a ideea de an#a!a/ent dene;ericire der"tat'. Dac' ins' te -ii de "n an#a!a/ent +i ia-a ta re;lect'

ent"&ias/ +i %"c"rie, at"nci o;eri "n /odel otriit care lea#' an#a!a/ent"lde %"c"rie.<ande+tete la oa/enii care -ia" in;l"en-at cel /ai /"lt ia-a. S"nt+anse ca ei s'-i ;i o;erit /odelele cele /ai e;iciente +i /ai otriite. S"ntacei oa/eni ale c'ror alori +i co/orta/ente -ia" o;erit cel /ai ins";le-itor +i /ai atr'#'tor /odel de s"cces. 7or-ele /otia-ionale cele /aii/ortante din istorie, c'r-ile reli#ioase rec"/ Bi%lia, n" insea/n'altcea decat a;ir/area "nor alori. Pildele e care le da", sit"a-iiledescrise, s"nt /odele care a" i/%o#'-it ie-ile celor /ai /"l-i oa/eni dee lanet', con;erind o /are "tere acelor alori.

Descoerirea alorilor "n"i o/ este doar o chesti"ne de a a;la ce estecel /ai i/ortant entr" el. Etiind acest l"cr", o-i a;la /ai "+or n"n"/ai neoile acel"i o/, dar +i e ale tale. In caitol"l care "r/ea&',o/ rii /ai indearoae la cele cinci l"cr"ri c" care tre%"ie s' secon;r"nte orice o/ de s"cces, +i s' se desc"rce c" ele, entr" a ;olosi +ialica tot ceea ce a/ disc"tat an' ac"/ in aceast' carte. 8" le n"/esc...aitol"l 6I6ele cinci secrete ale%o#'-iei +i ;ericirii

C <mul nu este un produs al imprejurărilor. $mprejurările sunt produsul omului.7 "enjamin Disraeli

Ac"/ ae-i res"rsele necesare ca s' ' l"a-i co/let in st'anire ia-a. Ae-i caacitatea s' ' ;or/a-i rere&ent'ri interioare +i s' #enera-i ni+test'ri care s' d"c' la s"cces +i "tere. Dar a aea caacitatea n" este tot"nac" a o ;olosi. 8ist' an"/ite eerien-e care /ai /ere" trans"n oa/eniiin st'ri nerod"ctie. Dr"/"rile a" cotit"ri, aele a" arte!"ri care andescoa/enii /ai /ere". 8ist' eerien-e care ii i/iedic' constant e oa/enis' arate ce ot. A+ rea ca in acest caitol s' ' o;er o hart' care arat'

"nde s"nt ri/e!diile +i ce tre%"ie s' +ti-i ca s' le inin#e-i.8" le n"/esc cele cinci secrete ale %o#'-iei +i ;ericirii. Dac' e-i ;olositoate caacit'-ile e care le ae-i in /o/ent"l de ;a-', dac' ae-i de #ands' ar'ta-i tot ce "te-i, a tre%"i s' in-ele#e-i aceste secrete. 7iecare o/ des"cces tre%"ie so ;ac', /ai dere/e sa" /ai tar&i". Dac' o e-i ;ace,dac' le "te-i /anera constant, ia-a oastr' a ;i "n s"cces de nest'ilit.*" de/"lt, /' a;la/ in Boston. Intro sear', d"' "n se/inar, a/

286



ie+it s' ;ac o sc"rt' li/%are la /ie&"l no-ii in ole S"are. Priea/a%sor%it cl'dirile de tot ;el"l, de la &#arienori /oderni an' la ni+testr"ct"ri care a" arsta A/ericii, cand a/ o%serat "n o/ care eneai/leticind"se c'tre /ine. Ar'ta de arc' ar ;i dor/it e str'&i s't'/aniin +ir. @r'&nea a alcool +i 'rea s' n" se /ai ;i %'r%ierit de l"ni de &ile.

Mia/ inchi"it c' ine la /ine s'/i cear' %ani. 8i %ine, arc' /iacitit e ;a-' #and"l. Sa aroiat +i /a intre%at: CDo/Fle, nai "tea s'/ii/r"/"-i "n %'n"- Mai intai /a/ intre%at dac' oia/ s'i r'sl'tesc"rtarea. Aoi /ia/ &is c' n" oia/ s'l ;ac s' s";ere. >ric"/, "n %'n"-/ai /"lt sa" /ai "-in n" inse/na /are l"cr". A+a c' /a/ hot'rat ca/'car s' incerc s'i da" o lec-ie. CUn %'n"- Asta rei, "n %'n"- Iar el(9(#ele cinci secrete ale bogăţiei şi fericirii (93/ia r's"ns: CDoar "n %'n"-. A+a c' a/ %'#at /ana in %"&"nar, a/ scos"n %'n"- +i ia/ s"s: C)ia-a este dis"s' s' l'teasc' orice re- iai cere.

Indiid"l /a riit n'"cit, d"' care a lecat cl'tinand"se.Uitand"/' d"' el c"/ se inde'rta, /a/ #andit la deose%irile dintrecei care re"+esc +i cei care e+"ea&'. M' intre%a/: Care este deose%ireadintre /ine +i el De ce ia-a /ea este o %"c"rie c' ot s' ;ac ce rea",cand rea" e", "nde rea" e", c" cine rea" e", atata cat rea" e" Poatec' el are 05 de ani +i i+i d"ce trai"l e str'&i, cer+ind cate "n %'n"-. >area co%orat D"/ne&e" e '/ant +i a &is: ≪Ro%%ins, t" ai ;ost c"/inte. @"s'-i tr'ie+ti ia-a de is≫ *icidec"/. Mia dat cinea ni+te res"rse sa"aanta!e /ai deose%ite *" cred. A/ ;ost odat' intro stare aroae tot

atat de rea ca a l"i, de+i n" %ea/ atata alcool +i nici n" dor/ea/ estr'&i. red c' "na din deose%iri este r's"ns"l e care i la/ dat c'ia-a este dis"s' s'-i l'teasc' orice re- iai cere. erei "n %'n"-, +iasta ei c''ta. erei %"c"rie +i s"cces r's"n'tor, +i ei o%-ine +i a+acea. @ot ce a/ citit /' conin#e c', dac' ine-i s'-i diri!e&i st'rile +ico/orta/entele, o-i schi/%a orice. Po-i s' ine-i ce s' ceri de la ia-',+i o-i ;i si#"r c' ei ri/i. In l"nile care a" "r/at, a/ intalnit /ai /"l-ioa/eni ai str'&ii +i ia/ intre%at desre ia-a lor +i c"/ a" a!"ns acolo.

A/ ince"t s' constat c' trec"se/ rin incerc'ri si/ilare +i e" +i eidoar c' n" le tratase/ la ;el.

#um vorbeşti, aşa ţi se va răspunde. (roverb grecesc aide-i s' ' i/'rt'+esc cele cinci secrete e care s' le ;olosi-i ca eni+te se/ne de circ"la-ie e dr"/"l sre s"cces. *" a" ni/ic din cale a;ar'de ro;"nd sa" a%stract. Dar s"nt cr"ciale. Dac' a!"n#e-i s' le st'ani-i, n"/ai eist' nici o stail' in calea re"+itei. Dac' n" le e-i ;olosi, de!a a-i"s stailele in ascensi"nea oastr'. Start"l este asi#"rat de a;ir/are +i

287



#andire o&iti', dar n" este n"/ai atat. A;ir/area ;'r' discilin' esteince"t"l de&il"&iei. A;ir/area d"%lat' de discilin' ;ace /in"ni.Iat' care este ri/"l secret al %o#'-iei +i ;ericirii. rebuie să invăţaţi săstruniţi frustrarea. Dac' re-i s' deeni-i tot ce ' dori-i, ;ace-i tot ce 'st' in "tin-', asc"lta-i tot ce se oate asc"lta, ede-i tot ce se oate edea,

dar tre%"ie s' in'-a-i s' str"ni-i ;r"strarea. 7r"strarea o/oar' isele. Seinta/l' /ere". 7r"strarea oate schi/%a o atit"dine o&iti' intr"nane#ati', o stare d't'toare de "teri intr"na care /"tilea&'. el /ai r'"l"cr" e care il oate #enera o atit"dine ne#ati' este c' eli/in'a"todiscilina.Ei dac' disare discilina, sa" d"s +i re&"ltatele e care ledori-i.

A+adar, ca s' ' asi#"ra-i de re"+it' e ter/en l"n#, tre%"ie s' in'-a-ic"/ s' ' discilina-i ;r"strarea. S' ' s"n cea. heia s"cces"l"i este o;r"strare /asi'. Uita-i' la orice /are s"cces, +i e-i edea cat' ;r"strare

i/lic'. >ricine ' s"ne altcea, n" +tie ni/ic desre reali&are. 8ist'+! (utere nemărginitădo"' ;el"ri de oa/eni cei care a" +ti"t s' -in' in ;ra" ;r"strarea +i cei care+iar ;i dorit s' ;ac' ast;el.8ist' o co/anie /ic' n"/ita 7ederal 8ress. A in;iin-ato "n ti en"/e 7red S/ith, care a re"+ii s' ridice o a;acere de /"lte /ilioane din/ald're de ;r"strare. and a ornit a;acerea, d"' ce +ia ;inan-ato c""lti/"l %'n"- e care la a"t, a serat s' oat' lira ca/ 1$5 de achete.

Dar n" a re"+it s' tri/it' decat 10, dintre care $ a" ;ost tri/ise acas' la"n"l dintre an#a!a-ii s'i. De aici, l"cr"rile a" /ers din r'" in /ai r'".Periodic, an#a!a-ii i+i incasa" lata in rod"se, entr" c' n" era" ;ond"ricare s' acoere cec"rile. De nen"/'rate ori aioanele lor a" ;ost e "nct"lde a ;i re"se in osesie, +i "neori a ;ost neoie de cate o &i in care s' seand' /ar;' c" re- red"s entr" a "tea de'+i i/as"l. 7ederal 8resseste ac"/ o co/anie /iliardar'. Sin#"r"l /oti entr" care inc' eist'este ;at"l c' 7red S/ith a ;ost caa%il s' de'+easc' ;r"strare d"';r"strare.8ist' oa/eni care s"nt %ine l'ti-i ca s' -in' ;r"strarea in ;ra". Dac'

e+ti le;ter, este entr" c' n" ai de a ;ace c" rea /"lt' ;r"strare. I-i &ici:CP'i, s"nt le;ter, deasta s"nt ;r"strat. 8ste toc/ai e dos. Dac' ai aeaarte de /ai /"lt' ;r"strare, at"nci ai ;i %o#at. Una dintre deose%irile/a!ore dintre oa/eni care s"nt asi#"ra-i din "nct de edere ;inanciar +icei care n" s"nt, este /od"l in care a" str"nit ;r"strarea. *" s"nt a+a delisit de ini/' incat s' a;ir/ c' s'r'cia n" res""ne ;r"str'ri "ria+e.)rea" doar s' s"n c' dorin-a de a n" /ai ;i s'rac te ;r"strea&' tot /ai

288



/"lt an' cand in s;ar+it, re"+e+ti. Unii s"n c' oa/enii care a" %ani n"a" nici o ro%le/'. Dac' a" dest"le e ca, ro%a%il c' a" /ai /"ltero%le/e. Dar +ti" c"/ s' se desc"rce c" ele, c"/ s' #'seasc' noi strate#ii,noi alternatie. ?ine-i /inte, a ;i %o#at n" insea/n' doar s' ai %ani. >rela-ie /in"nat' te "ne la incercare +i i-i d' de l"cr". Dac' n" rei s' ai

ro%le/e, nar tre%"i s' te i/lici in nici o rela-ie. S"nt /"lte ;r"str'rie dr"/"l c'tre orice re"+it' ;ie ea in a;aceri, intro rela-ie ori in ia-'.Marele dar e care nil o;er' >ti/"/ Per;or/ance @echnolo#iesReste c' ne ina-' c"/ s' str"ni/ e;icient ;r"strarea. Po-i ;ace ca an"/itel"cr"ri care inainte te ;r"stra", ac"/ s'-i dea aant. Instr"/ente rec"/P*= n" s"nt doar entr" a inc"ra!a o #andire o&iti'. Pro%le/a le#at'de #andirea o&iti' este c' tre%"ie /ere" s' te #ande+ti la ea +i at"ncieste adesea rea tar&i" s' /ai ;aci ceea ce roiai s' ;aci.eea ce o;er' P*= este "n /od de a trans;or/a stres"l in oort"nitate.Etii de!a ce tre%"ie s' ;aci ca s' schi/%i i/a#inile care alt'dat' te deri/a",

c"/ s' le ;aci s' 'leasc' +i s' disar' sa" s' le ;aci s'-i o;ere incantare.*" este rea #re". Etii de!a c"/ so ;aci.Iat' o ;or/"l' in do"' ;a&e entr" eli/inarea stres"l"i. 7a&a 1: n"-i%ate ca"l c" ;leac"ri. 7a&a (: toate s"nt ;leac"ri.@o-i oa/enii reali&a-i ina-' c' s"cces"l este in#roat dincolo de ;r"strare.Din ne;ericire, "nii dintre ei n" a!"n# an' dincolo. ei care n" re"+esc s'+iatin#' -el"l s"nt de o%icei -in"-i in loc de ;r"strare. 8i las' ;r"strarea s'i#ele cinci secrete ale bogăţiei şi fericirii (9$i/iedice s' treac' la ;ate care s'i s"s-in' in reali&area o%iectielor

ro"se. *" o-i trece de acest %ara! decat arand rin ;r"strare, l"and;iecare iedic' dret "n se/nal din care o-i in'-a, +i aantand"te/ere". M' indoiesc c' s"nt /"l-i oa/eni reali&a-i care n" sa"ciocnit de a+a cea.Iat' +i al doilea secret. rebuie să inveţi cum să iei o respingere.

At"nci cand reet acest l"cr" la "n se/inar, si/t in aer"l din sal'c"/ se schi/%' ;i&iolo#ia. 8ist' oare "n alt c"ant in li/%a!"lo/enesc care s' in-ee /ai r'" decat c"in-el"l Cn" Dac' l"cre&iin co/er-, care este deose%irea intre a ca+ti#a 155.555 +i ($.555 Deose%irea rincial' st' in a in'-a c"/ s' rocede&i cand

e+ti resins, a+a incat aceast' tea/' s' n" te ;ac' s' te la+i. ei /ai%"ni ne#"stori s"nt cei care a" ;ost cel /ai /"lt resin+i. 8i s"ntaceia care se ;olosesc de orice Cn" ca s'i ro"lse&e sre"r/'tor"l Cda.ea /ai /are iatr' de incercare entr" oa/enii re/"rilor noastreeste c"/ s' se desc"rce c" c"ant"l Cn". )' /ai a/inti-i

289



intre%area ecare a/ "so /ai de/"lt e a-i ;ace dac' a-i ;i si#"r c' n""te-ie+"a <andi-i' la ea ac"/ Dac' a-i +ti c' n" e-i e+"a, i sar schi/%a

co/orta/ent"l )ar er/ite s' ;ace-i eact ceea ce re-i s';ace-i At"nci ce ' re-ine s' ;ace-i a+a 8ste or%a de acel c"in-el Cn".Pentr"a re"+i tre%"ie s' in'-a-i s' s"orta-i in;ran#erea, s' +ti-i c"/ s'l'#"i-iresin#erea de orice "tere.

A/ l"crat odat' c" "n acro%at. 7"sese atlet oli/ic la s'rit"ra inin'l-i/e, dar a!"nsese s' n" /ai oat' s'ri nici an' la in'l-i/earoriei 'l'rii. Mia/ dat sea/a i/ediat care era ro%le/a l"i,

cand la/ '&"t s'rind. A loit %ara /er#and aroae la si#"r,d"' care a intrat intr"n arte! e/o-ional. 7iecare incercare ratat'a a!"ns s' ;ie o /are ratare. =a/ che/at la /ine +i ia/ s"s c'dac' rea s' l"cre&e c" /ine, a tre%"i s' n" /ai ;ac' a+a cea. @otce incerca era stocat ca e+ec. I+i tri/itea c'tre creier /esa!e careint'rea" i/a#inea e+ec"l"i, a+a c' at"nci cand s'rea, tot"l erare#'tit dinainte. De ;iecare dat' cand s'rea, creier"l s'" era /aireoc"at de e+ec decat s' ;ie intro stare rod"cti' care ad"ces"cces.

Ia/ s"s c' dac' atin#ea din no" %ara, s'+i s"n' in sinea l"i: Aha> alt' distinc-ie, n", \A\ Un alt 8+ec. @re%"ia s'setrans"n' la loc intro stare rod"cti' +i s' incerce iar. D"' treiincerc'ri,s'rea /ai %ine decat o ;'c"se in doi ani. *" ia rea /"lt ca s' teschi/%i.Di;eren-a dintre ( / +i (,(5 / este de 15. *" e o /are di;eren-'in

in'l-i/e, dar insea/n' /"lt ca er;or/an-'. @ot ast;el, /icileschi/%'riot schi/%a /"lt calitatea ie-ii.

A-i a"&it reodat' de "n ti, Ra/%o Slester Stallone rede-ic' sa in;iin-at la "+a re"n"i i/resar sa" st"dio +i a a"&it:Cei, ne lace cor"l t'". I-i d'/ "n rol intr"n ;il/ *" toc/ai.Slester Stalone a denit "n s"cces entr" c' a ;ost caa%il s'

290



-in' iet la resin#ere d"' resin#ere. De cand a ince"t, a ;ostresins de /ai %ine de o /ie de ori. Sa d"s la ;iecare i/resar din*e Lor +i c" to-ii ia" s"s n". Dar el(90 (utere nemărginităn" sa l'sat, a tot incercat +i in cele din "r/' a !"cat intr"n ;il/, Roc.

A a"&it c"ant"l Cn" de o /ie de ori, d"' care a %'t"t la "+a nr. 1551.De cate ori s"orta-i s' a"&i-i Cn" De cate ori a-i r"t s' ' d"ce-i s'or%i-i c" cinea care i se 'rea atr'#'tor, d"' care a-i hot'rat s' no;ace-i, entr" c' n" oia-i s' a"&i-i c"ant"l Cn" a-i dintre oi a-i l"athot'rarea s' n" cere-i "n an"/it ost sa" s' da-i "n tele;on rin care s'ro"ne-i o oort"nitate de a;aceri sa" n" a-i re&entat la o ro%' entr""n rol, entr" c' n" oia-i s' ;i-i resins <andi-i', ce rostie <andi-i'c"/ ' "ne-i staile doar din tea/a entr" acel c"in-el de do"' litere."ant"l in sine n" are nici o "tere. *" te tai in el, n" te l'#"ie+te de"teri. P"terea i se tra#e din li/itele e care te ;ace s' -i le i/"i. Ei ce

creea&' oare #andirea li/itat' > ia-' li/itat'. A+adar, at"nci cand in'-a-i s' ' diri!a-i creier"l, "te-i in'-a s'st'ili-i +i resin#erea. )' "te-i chiar ancora a+a incat c"ant"l Cn" s'' /o%ili&e&e. P"te-i l"a ;iecare resin#ere +i so trans;or/a-i introoort"nitate. Dac' l"cra-i in co/er-"l rin tele;on, ' "te-i ancora ina+a ;el incat #est"l de a l"a recetor"l s' ' dea o incantare +i n" s' 'rooace tea/a de resin#ere. ?ine-i /inte, s"cces"l este in#roat dincolode resin#ere.*" eist' s"cces ade'rat ;'r' resin#ere. " cat e+ti resins /ai /"lt,

c" atat /ai %ine, c" atat ine-i /ai /"lt, c" atat e+ti /ai aroae deo%iecti"l t'". " ri/a oca&ie c" care e+ti resins, i/%r'-i+ea&' ersoanacare a ;'c"to. Aceasta ii a schi/%a ;i&iolo#ia. Preschi/%' Cn""rile ini/%r'-i+'ri. Dac' a!"n#i s' re&i+ti resin#erii, ei in'-a s' o%-ii tot ceeace i-i dore+ti.Iat' cel deal treilea secret al %o#'-iei +i ;ericirii. rebuie să inveţi săre%işti presiunii financiare. Sin#"r"l /od de a n" aea arte de resi"ne;inanciar' este s' n" ai ;inan-e deloc. 8ist' /"lte ;el"ri de resi"ne;inanciar', care a" distr"s /"l-i oa/eni. 8le d"c la l'co/ie, inidie,de&il"&ie sa" aranoia. I-i ot distr"#e sensi%ilitatea +i #oni rietenii. Dar

-ine /inte "n l"cr", a/ s"s c' ot, n" c' o or ;ace. A -ine in ;ra"resi"nea ;inanciar' insea/n' s' +tii c"/ s' o%-ii +i c"/ s' o;eri, c"/ s'ca+ti#i +i c"/ s' econo/ise+ti.and a/ ince"t s' ca+ti# %ani, a/ ince"t s' a/ alte neca&"ri.Prietenii /ei a" ince"t s' /' ocoleasc'. I/i s"nea": CAc"/ e+ti in%ani. e-i /ai as' Iar e" le s"nea/: C*" s"nt in %ani. Doar a/cea %ani. 8i n" edea" a+a l"cr"rile. >a/enii ince"ser' dintro dat' s'

291



/' considere alt;el, entr" c' aea/ ac"/ alt stat"t ;inanciar. Unii era";oarte s"'ra-i. Acesta este "n ;el de resi"ne ;inanciar'. A n" aea dest"i%ani, este "n alt ;el de resi"ne ;inanciar'. Poate c' si/-i-i &ilnicaceast' resi"ne. Asta este sit"a-ia celor /ai /"l-i. Dar indi;erent ca-i%ani ai aea /"l-i sa" "-ini resi"nea ;inanciar' n" te ocole+te.

?ine /inte c' toate ;atele noastre in ia-' s"nt c'l'"&ite de ;iloso;ianoastr', rere&ent'rile noastre interioare care ne c'l'"&esc /od"l c"/#ele cinci secrete ale bogăţiei şi fericirii +!ac-ion'/. *e da" /odele de "r/at in co/ortare. <eor#e S. lason a"s la diso&i-ie "n /odel aloros de a in'-a c"/ s' a%ord'/ resi"nea;inanciar', in cartea sa, he 2ichest &an in "ab!lon Gel /ai %o#at o/din Ba%ilonH. A-i citito Dac' a-i citito, /ai citi-io o dat'. Dac' n",/er#e-i reede +i c"/'ra-io. 8ste o carte care ' ;ace e delin %o#at,;ericit +i c" che; de ia-'. D"' 'rerea /ea, cel /ai i/ortant l"cr"care tre%"ie in'-at din aceast' carte este s' iei 15 din tot ceea ce

ca+ti#i +i s' le dai. hiar a+a. De ce Un"l din /otie este c' ar tre%"i s'"i la loc ceea ce iei. Un alt"l este c' #enerea&' aloare +i entr" tine, +ientr" al-ii. el /ai i/ortant este c' s"ne l"/ii intre#i +i s"%con+tient"l"it'" c' este /ai /"lt decat dea!"ns. Ei aceasta este o credin-' ;oarte"ternic' e care /erit' so n"tre+ti. Dac' e /ai /"lt decat dea!"ns,at"nci insea/n' c' o-i aea ce-i dore+ti t", +i al-ii e lan#' tine. Ei candn"tre+ti "n ase/enea #and, el deine realitate.and incei s' dai cei 15 At"nci cand e+ti cele%r" +i %o#at *". Ar tre%"i so ;aci at"nci cand e+ti la ince"t. Pentr" c' acei %ani la care

ren"n-i s"nt rec"/ #r'"n-ele de s'/an-'. @re%"ie s' ii ineste+ti, n" s'ichelt"ie+ti, +i cea /ai %"n' cale de ai inesti este s' ren"n-i la ei ca s'rod"c' aloare entr" al-ii. *" a ;i o ro%le/' c"i s'i dai. S"nt neoia+idest"i in !"r"l nostr". Un"l dintre cele /ai aloroase l"cr"ri le#ate deasta este ;el"l in care te ;ace s' te si/-i. At"nci cand e+ti #en"l de o/ careincearc' s' a;le care s"nt neoile altora +i s' le /ai aline, te ;ace s' tesi/-i alt;el ;a-' de tine. Ei din acel ;el de senti/ente sa" st'ri, i-i tr'ie+tiia-a intro atit"dine de rec"no+tin-'.

A/ a"t noroc"l s' /' intorc &ilele trec"te la ;ost"l /e" lice" din<lendora, ali;ornia. 7ac "n roiect entr" ro;esori +i a/ r"t s'/i

ar't rec"no+tin-a ;a-' de dasc'lii care /ia" in;l"en-at ia-a. and a/sosit acolo, /ia/ dat sea/a c' din ro#ra/ ;"sese ecl"s "n c"rs care/' in'-a c"/ s' /' eri/, din lis' de ;ond"ri, dar +i entr" c' "niiconsideraser' c' n" era s";icient de i/ortant. A+a c' a/ "s e" ladiso&i-ie ;ond"rile entr" c"rs. A/ dat inaoi ast;el o arte din ceea ce/i se d'd"se alt'dat'. *a/ ;'c"to ca s' ;ac e #ro&a"l. i entr" c'a/ considerato ca e o datorie. Ei n" este "n senti/ent l'c"t s' +tii c'

292



at"nci cand ai o datorie, o-i so +i achi-i Acesta este ade'rat"l /otientr" care ai %ani. " to-ii ae/ datorii o&itie. Moti"l entr" care ai%ani este s' ;ii in stare s'-i l'te+ti datoriile.and era/ coii, 'rin-ii no+tri /"ncea" din #re" ca s' ne oarte de#ri!'. Din cele /ai di;erite /otie, /ere" ne a;la/ intr"n /are i/as

;inanciar. I/i ad"c a/inte c' odat', de Ti"a Rec"no+tin-ei, n" aea/%ani deloc. Sit"a-ia era s"/%r', an' cand a enit cinea la noi la "+' c"o c"tie lin' c" consere +i c" "n c"rcan. >/"l care lea ad"s nea s"sc' era" de la cinea care +tia c' noi n" a/ ;i cer"t de la ni/eni, c' nei"%ea +i c' oia s' ne %"c"r'/ +i noi din lin de aceast' s'r%'toare. *a/"itat niciodat' &i"a aceea. A+a c' in ;iecare Ti a Rec"no+tin-ei, ;ac ceea(94 (utere nemărginităce a ;'c"t altcinea entr" /ine in acea &i: /' d"c +i c"/'r deale #"riica/ cat s' a!"n#' o s't'/an' +i le tri/it "nei ;a/ilii neoia+e. > tri/itrin co/isionar, a+a c"/ a/ ri/ito +i noi de la cel care nea d'r"it

acea &i, n" e" in ersoan'. Intotdea"na "n +i "n %ilet in care scri":C@oate acestea s"nt de la cinea c'r"ia ii as' de oi +i ser' s' ae-i #ri!'de oi ca intro &i s' "te-i ;ace la rand"l ostr" acela+i l"cr" entr"altcinea a;lat la neoie.Pentr" /ine, a deenit "n"l din /o/entele i/ortante din intre#"l an.S' e&i ;e-ele oa/enilor c"/ arat' cand a;l' c' eist' cinea c'r"ia ii as'de ei entr" care contea&' asta insea/n' ia-a. Intr"n"l din ani a/r"t s' o;er c"rcani in arle/, dar n" aea/ o ;"r#onet' sa" /'car o/a+in', +i era inchis este tot. ei care "r/a" s' /' a!"te /ia" s"#erat:

Cai s' ren"n-'/ an"l acesta, dar e" a/ &is: C*", a/ de #and so ;ac. At"nci /a" intre%at: C"/ ai de #and so ;aci *ai nici /'car o ;"r#onet'ca s' transor-i /ancarea. =ea/ s"s c' era" o /"l-i/e de ;"r#onete estr'&iN tre%"ie doar s' #'si/ e cinea dis"s s' ne d"c'. A/ ince"t s'incerc s' oresc ;"r#onete, n" este o ractic' e care o reco/and in *eLor. M"l-i dintre +o;eri consider' c' se a;l' intro /isi"ne de ca"t'+idistr"#e,iar ;at"l c' era Ti"a Rec"no+tin-ei n" schi/%a c" ni/ic l"cr"rile.

A+a c' /a/ d"s lan#' "n se/a;or +i a/ ince"t s' %ate/ in #ea/"l;"r#onetelor care orea", s"nand oa/enilor c' le o;erea/ 155 dac'

ne d"cea" in arle/. and a/ '&"t c' nici asta n" rea /er#ea, /ia/schi/%at "-in /esa!"l. =e s"nea/ c' roia/ s' le r'esc o or' +i !"/'tatedin ti/"l lor ca s' lire& ali/ente "nor oa/eni neoia+i dintr"n Ccartier de;aori&at al ora+"l"i. Asta nea /ai aroiat "-in de o%iecti.M' hot'rase/ c' oia/ o ;"r#onet' dest"l de /are ca s' d"ce/ cat/ai /"lte ali/ente. Ei a enit o ;"r#onet' /in"nat', de "n ro+" ;"/"ri",care a tras lan#' trot"arN era /ai l"n#' +i aea +i "n sa-i" s"li/entar in

293



sate. Mia/ &is: CAsta e Un"l dintre oa/enii /ei a traersat reedestrada +i a rinso la sto, ia %'t"t in #ea/ +i ia o;erit +o;er"l"i 155 dac' ne d"cea acolo "nde oia/ s' a!"n#e/. Eo;er"l a &is: CUite ce e, n"tre%"ie s'/i da-i %ani. A+ ;i ;ericit s' ' a!"t. 8ra a &ecea ersoan' ecare o solicitase/. Aoi a intins /ana s'+i ia 'l'ria +i +ia "so e ca.

Pe ea scria Ar/ata Sal'rii. 8ra 'itan"l John Rondon, +i a r"t s' seasi#"re c' d"cea/ ali/ente "nor oa/eni care chiar aea" neoie de ele. A+a c' in loc s' d"ce/ ali/ente doar in arle/, a/ d"s +i in So"thBron, care este "n"l dintre cele /ai n''st"ite loc"ri din -ar'. A/ trec"te lan#' /aidane +i cl'diri care ar'ta" ca d"' %o/%arda/ent, an' la o%'c'nie din So"th Bron. De acolo a/ c"/'rat ali/ente +i lea/ i/'r-itcelor care loc"ia" in &on' ;'r' rearti-ie, re;"#ia-i din ora+, oa/eni aistr'&ii +i "nor ;a/ilii care se l"ta" s' d"c' "n trai decent.*" +ti" cat de /"lt lea/ schi/%at ia-a acelor oa/eni, dar d"' c"/s"nea 'itan"l Randon, lea schi/%at credin-a desre oa/eni #ri!"lii.

*" o-i nicic"/ c"/'ra c" %ani ceea ce o%-ii at"nci cand dai de la tine.#ele cinci secrete ale bogăţiei şi fericirii (99*ici o s"/' de %ani din lan"l ;inanciar nar "tea ;ace entr" tine ceeace cae-i o;erind acele 15. @e ina-' ce ot ;ace %anii, dar te /ai ina-'+i ce n" ot ;ace. Acestea s"nt do"' dintre cele /ai re-ioase lec-ii ecare le o-i in'-a. onsidera/ c' cea /ai %"n' cale s'i a!"-i e s'raciera s' ;ii "n"l dintre ei. A/ constatat ins' c' +i reers"l este ala%il. ea/ai %"n' cale s'i a!"-i e cei s'raci este s' ;ii "n /odel de alteosi%ilit'-i, s'i ;aci s' ricea' c' /ai s"nt +i alte alternatie, +i s'i a!"-i

s'+i de&olte res"rse ca s' se oat' desc"rca sin#"ri.D"' ce ren"n-i la cei 15 din enit"l t'", /ai scoate 15 ca s'-isca&i din datorii +i al-i 15 entr" a ;or/a caital entr" inesti-ii.@re%"ie s' tr'ie+ti din 25 din ceea ce ca+ti#i. @r'i/ intro societate acaital"l"i, in care /a!oritatea ;iin-elor o/ene+ti n" s"nt caitali+ti. a"r/are, n" a" stil"l de ia-' e care +il doresc. De ce s' tr'i/ introsocietate a caital"l"i, incon!"ra-i de oort"nit'-i +i s' n" ro;it'/ chiar de siste/"l e care inainta+ii no+tri sa" l"tat s'l cree&e In'-a-i s' 'l"a-i %anii +i s'i ;olosi-i ca e "n caital. Dac' ii chelt"i-i, n" e-i "teaad"na niciodat' "n caital. *" e-i aea niciodat' res"rsele de care ae-i

neoie. Se s"ne c' in ali;ornia, enit"l /edi" an"al este ac"/ de($.555 .helt"ielile s"nt in /edie de 35.555 . Di;eren-a se n"/e+te resi"ne;inanciar'. *" tre%"ie s' intra-i in aceast' cate#orie.Ideea de %a&' este c' %anii s"nt la ;el ca alte l"cr"ri. Ii o-i ;ace s'l"cre&e in aanta!"l t'", sa" ii o-i l'sa s' l"cre&e i/otria ta. Ar tre%"is' +ti-i s' ' oc"a-i de %ani a+a c"/ o ;ace-i c" orice altcea in /intea

294



oastr', c" acela+i rost +i ele#an-'. In'-a-i s' ca+ti#a-i, s' econo/isi-i +is' da-i. Dac' "te-i ;ace asta, e-i in'-a s' str"ni-i resi"nea ;inanciar',iar %anii n" or /ai constit"i "n sti/"l care s' ' trans"n' intro starene#ati' care s' ' ;ac' ne;erici-i sa" s' ' deter/ine s'i trata-i e ceidin !"r"l ostr" intr"n /od deloc in'l-'tor.

and e-i re"+i s' st'ani-i ri/ele trei secrete, e-i incee s' ' tr'i-iia-a ca e "n "ria+ s"cces. Dac' "te-i -ine in ;ra" ;r"strarea, resin#erea+i resi"nea ;inanciar', n" /ai eist' nici o li/it' entr" ceea ce "te-i;ace. A-i '&"to reodat' e @ina @"rner cantand 8ste o ersoan' carea a"t arte de toate trei, din lin. D"' ce a a!"ns edet', +ia ierd"tc'snicia, +ia ierd"t %anii +i +ia etrec"t ot ani intr"n "r#atori" all"/ii artistice, in hol"ri de hotel +i cl"%"ri de doi %ani. *" re"+ea niciodat's' ii ;ac' e al-ii s' ii ret"rne&e ael"rile tele;onice, nici or%' s'i o;ere"n contract de inre#istrare e disc. Dar ea incerca s' 'stre&e le#'t"ra, n"l"a in sea/' Cn""rile, contin"a s' l"cre&e ca s'+i l'teasc' din datorii

+i s'+i "n' ordine in casa ei ;inanciar'. In cele din "r/' a re"+it s' "rcedin no" in l"/ea diertis/ent"l"i.Deci orice se oate. Ei aici interine secret"l nr. . rebuie să inveţi să-ţi struneşti mulţumirea de sine. A-i '&"l in ia-a oastr' oa/eni sa"cele%rit'-i sa" sortii care a!"n# s' ai%' /are s"cces, d"' caresta#nea&', ince s' se si/t' %ine, +i ierd ceea ce ia ;'c"t s' a!"n#' acolo"nde s"nt.355 (utere nemărginită

6Eucrul indelung şlefuit tot neterminat este

dacă trebuie să-i asiguri viitorul. 7 Eao-su, ao eh ing ...on;ort"l oate ;i "na din e/o-iile cele /ai de&astr"oase e care leoate incerca "n cor. e se inta/l' cand cinea se si/te rea con;orta%il*" se /ai de&olt', n" /ai /"nce+te, n" /ai creea&' aloaread'"#at'. *" tre%"ie s' ' si/-i-i rea con;orta%il. Dac' c"/a ' si/-i-ia+a, s"nt +anse s' ' ori-i de&oltarea. "/ s"nea Bo% Dlan CAcelacare n" este oc"at c' sa n'sc"t, este oc"at s' /oar'. Dac' n" "rca-i,at"nci al"neca-i. Ra Kroc, ;ondator"l ;ir/ei McDonaldFs, a ;ost intre%atodat', dac' ar ;i s' dea c"ia "n s;at care s'i #arante&e s"cces"l e ia-',

care ar ;i acela8l a r's"ns, s' -in' /inte doar atat: and e+ti erde, cre+tiN cand tecoci, "tre&e+ti. at ti/ r'/ai erde, cre+ti. Po-i ;ace din orice eerien-'o oort"nitate de cre+tere, sa" o-i ;ace din ea o inita-ie la dec'dere.Po-i considera ie+irea la ensie ca ;iind ince"t"l "nei ie-i /ai i/%el+"#ate,ori o o-i edea ca e s;ar+it"l ie-ii tale actie. Po-i edea s"cces"lca e o tra/%"lin' entr" l"cr"ri /ai /'re-e, sa" il o-i edea ca e "n

295



loc de odihn'. Iar dac' o iei dret loc de odihn', sar "tea s' n"l o-i'stra rea /"lt.Un"l dintre ;el"rile /"l-"/irii de sine ine din co/ara-ie. >%i+n"ia/s' cred c' o d"cea/ %ine, entr" c' o d"cea/ /ai %ine co/arati c"oa/enii e care ii c"no+tea/. 8ste "na dintre cele /ai /ari #re+eli care se

ot ;ace. Poate c' insea/n' c' rietenii t'i n" o d"c rea %ine. Ina-' s' te !"deci d"' -el"rile tale, +i n" d"' ceea ce ar s' ;ac' +i cole#ii t'i. De cePentr" c' intotdea"na ei #'si oa/eni care s' !"sti;ice ceea ce ;aci t".*" ;'ceai a+a +i cand erai coil *ai s"s niciodat': CJohnn a ;'c"tasta, de ce na+ "tea +i e" Pro%a%il c' /a/a ta -ia s"s: C8i %ine, /ien"/i as' ce ;ace Johnn. Ei aea dretate. *ar tre%"i s'-i ese nici-ie ce ;ac Johnn, Mar sa" ;a/ilia Jones. S'-i ese de ceea ce e+ti t"caa%il s' ;aci. S'-i ese de ceea ce cree&i t" +i de ceea ce rei t" s' ;aci.

Ac-ionea&' con;or/ "n"i set de -el"ri dina/ice, care te ins";le-esc, tea!"t' s' te de&ol-i, s' ;aci ceea ce dore+ti t", +i n" ceea ce a ;'c"t altcinea.

Intotdea"na a eista cinea care s' ai%' /ai /"lt decat ai t", dar +ialtcinea care a aea /ai "-in. *ici "na din aceste sit"a-ii n" contea&'.@re%"ie s' te !"deci e tine d"' -el"rile tale, ni/ic altcea.

6Eucrurile mărunte afectea%ă minţile mărunte. "enjamin Disraeli Iat' o alt' /odalitate de eitare a /"l-"/irii de sine. ?inete deartede se/inarele la o cea+c' c" ca;ea. In-ele#i ce rea" s' s"n. S"nt+edin-ele la care s"nt l"ate in disc"-ie o%icei"rile de serici", ia-ase"al', sit"a-ia

#ele cinci secrete ale bogăţiei şi fericirii 351/aterial' +i orice alte ro%le/e ale celorlal-i. CSe/inarele la o cea+c' c"ca;ea s"nt sin"cidere c"rat'. I-i otr'esc creier"l a%'tand"-i aten-iaas"ra ie-ii artic"lare a altora, in loc s' te lase s' te concentre&i e ceeace o-i ;ace t" ca s'-i i/%o#'-e+ti eerien-a de ia-'. 8ste ;oarte "+or s'ca&i in cacana acestor Cse/inare, dar -ine /inte c' oa/enii care '-esca+a n" ;ac altcea decat s' ;"#' de lictiseala #enerat' de incaacitatealor de a o%-ine re&"ltatele e care le doresc in roria ia-'.8ist' o or%' e care o tot s"nea Rollin# @h"nder, in-elet"l indian:C)or%e+te n"/ai dac' e+ti %ine inten-ionat. ?ine /inte, ceea ce ne iese

e #"r', se intoarce tot la noi. @e rein s' te -ii dearte de #"noaieleeisten-ei. *" te seciali&a in ;leac"ri. Dac' rei s' te co/laci in/ediocritate,ierde-i re/ea %ar;ind cine se c"lc' c" cine. Dac' ins' rei s';ii alt;el, /o%ili&ea&'te sin#"r, "nete la incercare, ;' cea deose%it c"ia-a ta.Iat' +i "lti/"l secret. Dă intotdeauna mai mult decat te aştepţi să

296





reali&e&i toate o%iectiele, tre%"ie s' te #ande+ti la s"cces ca la "n roces,"n /od de ia-', "n o%icei al /in-ii, o strate#ie de ia-'. Iat' care esterost"l acest"i caitol. @re%"ie s' +tii ce ai +i tre%"ie s' +tii +i ce ericole teandesc e dr"/"l t'". @re%"ie s' +tii s'-i ;olose+ti "terea c" r's"ndere+i c" dra#oste, dac' rei s' a!"n#i s' ;ii c" ade'rat %o#at +i ;ericit. Dac'

o-i st'ani aceste cinci l"cr"ri, ei "tea ;olosi toate tehnicile +i "terilee care leai in'-at din aceast' carte ca s' o-i ;ace l"cr"ri /in"nate.ai s' ar"nc'/ ac"/ o riire as"ra ;el"l"i in care ;"nc-ionea&'schi/%area la "n niel /ai etins, la niel"l #r""rilor, co/"nit'-ilor +ina-i"nilor.aitol"l 66rearea de c"rente:"terea de conin#ere

60u vom putea să conducem cu bine şi pentru prea multăvreme 0ava paţială (ămant, decat dacă o vom considera o

navă ca un tot, iar noi să avem o soartă comună. <ri este pentru toţi, ori pentru nimeni. 7 "uckminster ;uller *ea/ oc"at an' ac"/ de schi/%are la niel de indiid, de /od"ri incare oa/enii se ot de&olta +i ot deeni "ternici. Ins' "n"l dinasectele de net'#'d"it ale l"/ii /oderne este #rad"l de schi/%are laniel de /as'. 8ist' "n cli+e", echi, dar inc' ala%il ideea "n"i "ria+sat. *iciodat' in istoria l"/ii n" a" eistat atatea /ecanis/e deconin#ere d"ra%il' la niel de #r". Asta oate s' inse/ne ca tot /ai

/"l-i oa/eni s' c"/ere oe, s' oarte %l"e!eans =eiFs +i s' asc"lteorchestre de rocandroll. Mai oate inse/na +i schi/%'ri o&itie/asie in atit"dini, in intrea#a l"/e. Deinde doar de cine ractic'conin#erea +i de ce. In acest caitol o/ ar"nca o riire as"raschi/%'rilor care se etrec la niel de /as', s' ede/ c"/ se etrec +i s'ede/ ce sens a". Aoi o/ edea c"/ o-i st'ani "terea deconin#ere +i ce o-i reali&a c" a!"tor"l ei.onsider'/ c' l"/ea in care tr'i/ ast'&i este in"ndat' de al"ri desti/"li, ins' n" acest l"cr" o deose%e+te c" ade'rat de re/"rile dinainte.Pli/%area "n"i indian rin 'd"re inse/na o con;r"ntare er/anent' c"

i/a#ini, s"nete +i /iros"ri care "tea" inse/na ia-' sa" /oarte, hran'sa" ;oa/ete. *iciodat' na" lisit sti/"lii din l"/ea asta.In &i"a de a&i, sre deose%ire de trec"t, eist' alt;el de sti/"li +i "n alt/od de ai ercee. Indian"l din 'd"re tre%"ia s' interrete&e sens"l"nor sti/"li inta/l'tori. Prin contrast, l"/ea in care tr'i/ ast'&i estelin' de sti/"li c" sco recis +i con+tienti&at s' ne deter/ine s' ;ace/cea an"/e. Poate ;i "n inde/n s' c"/eri o /a+in' ori "n /andat s'

298



ote&i in ;aoarea "n"i candidat. Ar "tea ;i "n ael entr" salarea "nor 35335 (utere nemărginităcoii in;o/eta-i sa" o re&entare a "n"i rod"s, care s' ne deter/ine s'c"/'r'/ /ai /"lte r'!it"ri +i ;"rsec"ri. Poate ;i o tentati' de a ne

;ace s' ne si/-i/ %ine in le#'t"r' c" cea ce ae/ sa" "n /esa! care s'ne ;ac' s' ne si/-i/ r'" entr" c' n" ae/ n" +ti" ce altcea. Princialacaracteristic' co/"n' t"t"ror acestor ee/le din l"/ea /odern' esteersisten-a in a ne conin#e. S"nte/ e+nic incon!"ra-i de oa/eni carea" /i!loacele +i tehnolo#ia rec"/ +i riceerea de a ne conin#e s';ace/ cea an"/e. Ei aceast' conin#ere are o arie #lo%al' de r'sandire.

Aceea+i i/a#ine care ne asaltea&' e noi oate asalta cea /ai /are artea l"/ii eact in acela+i /o/ent. S' l"'/ ca ee/l" o%icei"l de a ;"/a-i#'ri. >a/eni din alte re/"ri /ai inde'rtate "tea" s' inoce /oti"lnec"noa+terii e;ect"l"i ;"/at"l"i. Dar in &i"a de a&i, +ti/ c' -i#'rile

d'"nea&' s'n't'-ii noastre. 8le contri%"ie la orice de la cancer la %olilecardioasc"lare. 8ist' chiar "n "ternic senti/ent "%lic /ateriali&atin re;erend"/"ri sa" /'s"ri locale anti;"/at care ii ;ac e ;"/'tori s'si/t' c' ;ac cea r'". >a/enii a" toate /otiele osi%ile s' n" ;"/e&e." toate astea, ind"stria t"t"n"l"i contin"' s' incase&e ro;it"ri +i /ilioanede oa/eni contin"' s' ;"/e&e, iar al-ii tot /ai /"l-i se a"c' +i ei de;"/at. De ce oare>a/enii ot in'-a s' #"ste eerien-a ;"/at"l"i, dar oare ce ia ;'c"ts' incea' A tre%"it s'i ine-e cinea c"/ s' ;oloseasc' o -i#ar' ca e

cea care i-i o;er' l'cereN n" a ;ost o reac-ie ;ireasc'. e sa inta/latcand a" ;"/at entr" ri/a dat' *" lea l'c"t de;el. A" t"+it, sa"inecat +i lea ;ost #rea-'. or"l lor a &is: Chestia asta e in#ro&itoare. Iaodeaici In cele /ai /"lte ca&"ri, at"nci cand roria ta eerien-' ;i&ic'i-i s"ne c' cea este r'", te a+te-i s' ii dai asc"ltare. Dar de ce n"rocedea&' a+a oa/enii cand e or%a de ;"/at De ce contin"' s' ;"/e&ean' cand or#anis/"l lor cedea&' +i in cele din "r/' ;ace deenden-'Se inta/l' ast;el entr" c' ei a" ;ost conin+i rin reincadrare le#at'de ceea ce insea/n' ;"/at"l +i aoi, acea no"' rere&entare +i starearesecti' a" ;ost %ine ancorate. inea c" /are +tiin-' in do/eni"l

conin#erii a chelt"it /ilioane de dolari entr" a conin#e "%lic"l c';"/at"l este cea de dorit. Prin inter/edi"l recla/elor a%ile, sa" ;olositi/a#ini +i s"nete s"#estie entr" a ne trans"ne in st'ri a;ectie o&itieNaoi, acele st'ri dorite a" ;ost asociate sa" le#ate de rod"s"l n"/it -i#'ri.Prin inter/edi"l reet'rii /asie, ideea de ;"/at a ;ost le#at' de di;eritest'ri dorite. 7oi-a de hartie care in;'+oar' ;iricelele de t"t"n n" are nici oaloare inerent' sa" re"n con-in"t social. Dar noi a/ ;ost conin+i c'

299



;"/at"l este sei, sa" d"ios, sa" /at"r, sa" /asc"lin. )rei s' ;ii rec"/%'r%at"l din Marl%oro 7"/ea&' o -i#ar' )rei s' ar'-i c' ii de dearte,Ba% 7"/ea&' o -i#ar' A+a e, ii de dearte ;"/e&i, ro%a%il c' iide dearte, tot /ai aroae de osi%ilitatea de a ;ace cancer "l/onar.e insea/n' ne%"nia asta e le#'t"r' este intre a-i %'#a s"%stan-e

carcino#ene in l'/ani +i reo stare dorit' Ins' cei care ;ac recla/ele,#rearea de curente1 puterea de convingere 35$;ac la niel de /as' eact ceea ce a/ disc"tat noi in aceast' carte. I-io;er' i/a#ini care te trans"n intro stare eleat', in care e+ti receti+i in "nct"l c"l/inant al acestei eerien-e, te ancorea&' c" /esa!"l lor.

Aoi reet' tot"l la telei&i"ne, in /a#a&ine sa" la radio, a+a incat ancorase consolidea&' +i se declan+ea&' tot /ai /"lt.De ce il l'te+te co/ania oe e Bill ros% sa" co/ania Pesi eMichael Jacson ca s' le and' rod"sele De ce se in;'+oar' oliticieniiin drael De ce este %erea Miller ;er/entat' in stil a/erican De ce ne

lac cre/"r+tii, %ase%all"l, l'cinta c" /ere +i herolet"l Ace+tioa/eni +i si/%ol"ri s"nt de!a ni+te ancore "ternice in c"lt"ra noastr',iar a#en-ii de "%licitate n" ;ac decat s' trans;ere senti/entele e care len"tri/ entr" ace+ti oa/eni sa" si/%ol"ri, la rod"sele lor. Ii ;olosescca e ni+te c'i de a ne ;ace e noi recetii la rod"sele lor. De ce ;olosea"cli"rile @) din ca/ania electoral' a l"i Rea#an si/%ol"l de r'" a"#"r al "rs"l"i din 'd"re Pentr" c' "rs"l, si/%oli&and R"sia, era o "ternic'ancor' ne#ati' care consolida i/a#inea necesit'-ii "nei cond"ceri"ternice, cea ce Rea#an ro/isese c' a contin"a s' asi#"re. *a-i /ai

'&"l "r+i in 'd"re e care s' ' in' s'i l"a-i in %ra-e De ce a a;ectatacest cli electoral oa/enii intr"n /od atat de r'" reestitor Din ca"&a/ont'rii l"/ina i/re"n' c" /"&ica +i c" c"intele ;olosite.Po-i de/onta cel /ai e;icient cli electoral sa" orice recla/', +i eiconstata c' resect' sche/a eact' e care a/ sta%ilito in aceast' carte.7olose+te /ai intai sti/"li i&"ali +i a"ditii ca s' te trans"n' in starea ecare o doresc cei care o ro/oea&'. Aoi ancorea&' starea in care te a;lide rod"s"l lor sa" ac-i"nea e care or s' te deter/ine so ;aci. Aceastase ;ace reetat, an' cand siste/"l t'" neros lea#' e;ecti starea ta derod"s"l resecti sa" de co/orta/ent"l reco/andat. Dac' este o

recla/' %"n', a ;olosi i/a#ini +i s"nete care atra# +i in;l"en-ea&' toatecele trei siste/e /a!ore de rere&entare: i&"al, a"diti +i tactil.@elei&i"nea este "n ast;el de /i!loc conin#'tor de co/"nicare entr" c'oate ;ace "& de toate trei: i-i o;er' i/a#ini ;r"/oase, oate c"rinde "ncantec sa" "n re;ren atr'#'tor +i oate s'-i trans/it' "n /esa! c"inc'rc't"r' e/o-ional'. <ande+tete la cele /ai e;iciente recla/e ;'c"teentr" o %'"t"r' r'coritoare rec"/ oca ola sa" o %ere rec"/ Miller

300



sa" "n resta"rant ;ast;ood rec"/ McDonaldFs. <ande+tete la recla/aCIntinde /ana +i atin#e e cinea a co/aniei de tele;onie. eea ce a"toate acestea in co/"n este "n a/estec "ternic de )A@ care atra#e eoricine.8ist' desi#"r +i recla/e care a" ca e;ect rod"cerea i/a#inii o"se

ele s"nt /enite s' intrer"' starea cat /ai ;er/ c" "tin-'. <ande+tete larecla/ele anti;"/at. Ai '&"t reodat' recla/a c" ;et"s"l care ;"/ea&' o-i#ar' in "ter"l /a/ei Sa" cea c" Brooe Shields ar'tand ridicol c" -i#'rilein "rechi Aceste recla/e s"nt de cel /ai /are ;olos at"nci cand ac-ionea&'ca intrer"eri de sche/e, at"nci cand distr"# a"ra de ;ar/ec e carealtcineaa incercat so cree&e in !"r"l "n"i rod"s care a/enin-' s'n'tatea.350 (utere nemărginităIntro l"/e a celor care incearc' s' conin#', t" o-i ;i "n"l dintreace+tia, sa" o-i ;i "n"l din cei care se las' conin+i. I-i o-i diri!a t"

sin#"r ia-a, sa" ii la+i e al-ii s' -io diri!e&e. Aceast' carte or%e+tedesre "terea de a conin#e. I-i arat' c"/ s'-i de&ol-i "terea ersonal'care i-i o;er' control"l ca s' o-i conin#e t" e al-ii, ;ie in calitate de/odel entr" coiii t'i sa" ca o ;or-' "ternic' in ac-i"ne. >a/enii carede-in "terea s"nt cei care ii conin# e al-ii.ei care n" a" "tere "r +i si/l" ac-ionea&' la i/"ls"l i/a#inilor +i or"ncilor care le s"nt adresate.In &i"a de a&i, "terea insea/n' caacitatea de a co/"nica +i caacitateade a conin#e. Dac' e+ti o ersoan' caa%il' s' conin#' +i n" ai icioare,

ei conin#e e cinea s' te care in sate. Dac' n" ai %ani, ei conin#ee cinea s'-i i/r"/"te. P"terea de conin#ere ar "tea ;i tehnicas"re/' entr" a rod"ce schi/%are. =a "r/a "r/ei, dac' e+ti "n o/ c""tere de conin#ere care este sin#"r e l"/e +i n" rei s' r'/ai a+a, i-i#'se+ti "n rieten sa" "n i"%itOo i"%it'. Dac' ai "n rod"s %"n de an&are,ei #'si e cinea s'l c"/ere. Po-i aea o idee sa" "n rod"s care ar "tea schi/%a l"/ea, dar ;'r' "terea de a conin#e, nai ni/ic. S're"+e+ti s' co/"nici ceea ce ai de o;erit, asta insea/n' ia-a. 8ste cea/ai i/ortant' riceere e care -io o-i de&olta. S'-i da" "n ee/l"care il"strea&' cat este de "ternic' aceast' tehnolo#ie +i cat de /"lt o-i

reali&a o dat' ce st'ane+ti tehnicile e care -i le o;er' P*=. At"nci cand/ia/ in;iin-at c"rs"l de P*= c" o d"rat' de 1( &ile, /a/ hot'rat s'introd"c "n eerci-i" care ii a deter/ina e oa/eni s' ;oloseasc' ceea cea" in'-at. Ei iat' ce a/ ;'c"t. Ia/ conocat e to-i c"rsan-ii la ora11.35 noatea +i lea/ cer"t s' i/i dea toate cheile lor, %anii, c'r-ile decredit, actele tot"l, in a;ar' de hainele de e ei.=ea/ s"s c' oia/ s' le doedesc c' entr" a re"+i, n" aea" neoie

301



de ni/ic altcea in a;ar' de roria "tere +i "terea de a conin#e. =ea/ s"s c' st'anea" tehnicile de a descoeri +i de a re&ola neoile o/ene+ti,+ic' n" aea" neoie de %ani, stare social', /a+in' sa" orice altcea a+ac"/

ne ina-' c"lt"ra noastr' c' ae/ neoie ca s' ne ;ace/ ia-a a+a c"/neo dori/.Ur/a s' ne intalni/ in are;ree, Ari&ona. Pri/a incercare era s'#'seasc' o cale s' a!"n#' la Phoeni, ca/ la o or' de /ers c" /a+ina. =ea/s"s s' ai%' /are #ri!' de ei, s'+i ;oloseasc' riceerea ca s' a!"n#' c"%ine la Phoeni, s' #'seasc' "n loc "nde s' stea, s' /'nance %ine +i s'+i;oloseasc' "terea de conin#ere in orice riin-' care li se 'rea lor de;olos +i d't'toare de "teri, atat entr" ei, cat +i entr" al-ii.Re&"ltatele a" ;ost "l"itoare. M"l-i dintre ei a" ;ost caa%ili s' o%-in'

i/r"/"t"ri de la %'nci, intre 155 +i $55 ;olosind"+i doar "terealor ersonal' +i consecen-a. ="a-i sea/a, n" aea" nici "n act de identitate+i se a;la" intr"n ora+ "nde n" /ai ;"seser' niciodat'. > ;e/eie sa d"sla "n /a#a&in /are +i, ;'r' nici "n act, a o%-in"t c'r-i de credit e care lea#rearea de curente1 puterea de convingere 352;olosit e loc. Dintre cei 1(5 de oa/eni ca-i a" ornit, ca/ 45 a"re"+its'+i #'seasc' "n serici", iar 2 oa/eni +ia" #'sit chiar trei sa"/ai

/"lte sl"!%e doar in acea &i. > ;e/eie a r"t s' se an#a!e&e la o#r'din'&oolo#ic'. I sa s"s c' #r'dina &oolo#ic' aea o list' de a+tetaredoar entr" ol"ntari. Ins' ea a a!"ns s' de&olte "n raort atat deindearoaeincat i sa er/is s' intre +i s' l"cre&e c" ani/alele. hiar a tratat"naa#al %olna, ;olosind tehnicile P*= entr" ai sti/"la siste/"lneros.

Dresor"l #r'dinii &oolo#ice a ;ost a+a de i/resionat incat ea acond"schiar "n /inise/inar desre c"/ se ot ;olosi aceste tehnici entr" ain;l"en-a o&iti ani/alele. Un indiid c'r"ia ii l'cea" coiii +i i+idoriseintotdea"na s' or%easc' "n"i #r" /are de ast;el de coiii, sa d"sla o

302



+coal' +i a &is: C8" s"nt or%itor"l de la ad"narea de a&i. andincee/ei de la +coal' la" intre%at: Care ad"nare 8l lea r's"ns:CEti-i,ad"narea ro#ra/at' entr" ast'&i. )in de la dr"/ l"n#. Pot s'

/aia+tet reo or', dar tre%"ie s' incee/ c"rand. *" +tia %ine ni/enicineera, dar 'rea s' ;ie atit de si#"r +i consecent, c' a" decis s' ;ac' oad"nare. A+a c' a" ad"nat coiii la "n loc, iar el lea or%it desrec"/ ar "tea coiii s'+i ;ac' o ia-' /ai %"n'. Ei coiilor +i ro;esorilor leal'c"t teri%il.> alt' ;e/eie a intrat intro li%r'rie +i a ince"t s' dea a"to#ra;e

e o carte scris' de o redicatoare @), @err oleWhittaer. *icin" se/'na c" @err oleWhittaer, a c'rei o&' se a;la ecoert'. Ins' a i/itat atat de %ine /ers"l, eresiile ;aciale +i ras"ll"i @er ole incat director"l /a#a&in"l"i de+i sa enerat c'str'ina asta sa a"cat s' se isc'leasc' e c'r-i d"' ce sa /aical/at, +ia reenit +i ia s"s: CI/i cer sc"&e, dn' oleWhittaer.Pentr" noi este o cinste s' ' ri/i/ aici. Alte do"' ersoane a"cer"t a"to#ra;e +i a" c"/'rat c'r-i cand era ea acolo. In acea &i,ca-ia indii&i lini de elan a" indecat ni+te ;o%ii ale oa/enilor,

re&oland +i alte ro%le/e a;ectie le#ate de acestea. Rost"l acest"ieerci-i" a ;ost s' le de/onstre& acestor oa/eni c' n" aea" neoiede altcea decat de co/orta/ent"l lor inenti +i de riceerile lor ca s' sedesc"rce ;'r' siste/ele de sri!in o%i+n"ite Grec"/ /i!locde transort, %ani, re"ta-ie, contacte, credit +.a./.d.H +i/a!oritatea lor a" tr'it cele /ai intense +i l'c"te &ile din ia-a lor.Eia" ;'c"t o /"l-i/e de rieteni %"ni +i a" a!"tat s"te de oa/eni.In ri/"l caitol a/ disc"tat desre 'rerile di;erite e care lea" oa/enii desre "tere. Unii consider' c' este oarec"/ indecent'Ninsea/n' s' ai%' "n control a%"&i as"ra altora. Da-i/i oie s' '

s"n: in l"/ea /odern', "terea de conin#ere n" este oalternati'. 8ste "n ;at din ia-' la ordinea &ilei. 8ist'intotdea"na cinea care i+i eercit' "terea de conin#ere. S"ntoa/eni care chelt"iesc /ilioane de dolari entr" a+i tri/ite/esa!ele ;olosind "terea s"re/' +i tehnicile ei. A+adar, ori i-ieerci-i t" "terea de conin#ere, ori +io eercit' altcineaas"ra ta. 7el"l di;erit in care se co/ort' coiii no+tri deinde

303



de ;el"l di;erit in354 (utere nemărginităcare ot ;i conin+i de tine +i de /ine, sa" de cel care incearc' s' leand' dro#"ri. Dac' rei s'-i -ii ia-a s"% control, dac' rei s' rere&in-i/odel"l cel /ai ele#ant +i /ai e;icient entr" cei care i-i s"nt dra#i,

tre%"ie s' ine-i s'-i c"ltii "terea de conin#ere. Dac' a%dici de laaceast' r's"ndere, se or #'si /"l-i al-ii s' "/le #ol"l l'sat de tine.=a /o/ent"l acesta, +tii ce ot s' inse/ne entr" tine aceste tehnicide co/"nicare. Ac"/ tre%"ie s' ede/ ce ot s' inse/ne aceste tehnicientr" noi to-i la "n loc. @r'i/ in era cea /ai deose%it' din istoria o/enirii,o re/e cand schi/%'rile se rod"c n" in decenii, ca alt'dat', ci in dec"rsde &ile, cand o c'l'torie, care alt'dat' se ;'cea in catea &ile, se ;ace ac"/in catea ore. M"lte dintre aceste schi/%'ri s"nt in %ine. @r'i/ /ai/"lt, ae/ /ai /"lt con;ort, +i ae/ arte de /ai /"lt' sti/"lare +ili%ertate ca niciodat'.

Dar "nele schi/%'ri s"nt ins'i/ant'toare. Pentr" ri/a dat' in istorie,+ti/ c' ae/ caacitatea s' ne distr"#e/ intrea#a lanet', ;ie rintroelo&ie deastatoare, ;ie rintro /oarte lent' din ca"&' c' ol"'/ +iotr'i/ laneta +i e noi in+ine. *" este cea desre care ar rea s'or%easc' /"l-i dintre noiN este cea de care /in-ile noastre incearc' s'se inde'rte&e, n" s' se aroie. Dar acestea s"nt ;ate reale. )estea %"n'este c' at"nci cand D"/ne&e", sa" inteli#en-a "/an' sa" "ra inta/lare,sa" orice alt' ;or-' sa" co/%ina-ie de ;or-e considera-i oi, a ;'c"t s'a!"n#e/ "nde s"nte/ ac"/, a creat aceste ro%le/e in#ro&itoare, a /ai

creat +i /i!loacele de a le schi/%a. 8" cred c' toate ro%le/ele l"/iis"nt ;actori, dar /ai cred +i intro s"rs' care de'+e+te c" /"lt caacitatea/ea act"al' de in-ele#ere. A s"ne c' n" eist' o s"rs' de inteli#en-' ecare a/ "teao n"/i D"/ne&e" este ca +i cand ai s"ne c' Dic-ionar"lWe%ster este re&"ltat"l "nei elo&ii intro tio#ra;ie +i c' toate sa"ad"nat er;ect +i echili%rat.Intro &i cand a/ ince"t s' /' #andesc la toate Cro%le/ele l"/ii,/a/ ins";le-it ;oarte tare entr" c' a/ constatat o tr's't"r' co/"n't"t"ror. @oate ro%le/ele "/ane s"nt ro%le/e co/orta/entale Ser c' ' ;olosi-i chiar ac"/ /odel"l ostr" de reci&ie +i /' intre%a-i:

C@oate aide-i so ;or/"le& alt;el: Dac' s"rsa ro%le/ei n" esteco/orta/ent"l "/an, at"nci eist' de o%icei o sol"-ie co/orta/ental'.De ee/l", n" cri/a este ro%le/a ci co/orta/ent"l oa/enilor este acela care creea&' acest l"cr" n"/it cri/'.De /"lte ori, trans;or/'/ o /"l-i/e de ac-i"ni in s"%stantie, ca +icand ar ;i ni+te o%iecte, cand de alt;el s"nt ni+te rocese. Atata ti/ cat noirere&ent'/ ro%le/ele "/ane ca +i cand acestea ar ;i o%iecte, cred c' n"

304



;ace/ decat s' deeni/ ne"tincio+i, trans;or/and"le in cea /are +icare ne sca' de s"% control. P"terea n"clear' sa" de+e"rile n"cleare n"constit"ie o ro%le/'. > ro%le/' oate ;i ;el"l in care oa/enii ;olosescato/"l +i n" il st'anesc %ine. Dac' noi, ca -ar', hot'ra/ c' acesteinstr"/ente n" s"nt cele /ai otriite +i /ai s'n'toase entr" de&oltarea

#rearea de curente1 puterea de convingere 359+i cons"/"l de ener#ie, ne "te/ schi/%a co/orta/ent"l. R'&%oi"ln"clear n" este o ro%le/' in sine. 7el"l in care se co/ort' oa/enii esteceea ce #enerea&' sa" reine r'&%oi"l. 7oa/etea n" este o ro%le/' in

A;rica. o/orta/ent"l "/an este ro%le/a. Distr"#erea teren"rilor n"sri!in' crearea "nei re&ere /ai /ari de hran'. Dac' ali/entele tri/ise c"aoarele de c'tre al-i oa/eni din intrea#a l"/e "tre&esc in doc"ri entr"c' oa/enii n" ot cooera, astai o ro%le/' co/orta/ental'. Princontrast, israelienii sa" desc"rcat in /i!loc"l de+ert"l"i.

A+adar, dac' ar ;i s' ;ace/ o #enerali&are c" ;olos, in ca&"l in care

"te/ ;i de acord c' ro%le/ele "/ane sa" c' noile co/orta/ente"/ane ot re&ola /a!oritatea ro%le/elor care se ridic', at"nci "te/;i %"c"ro+i entr" c' o/ in-ele#e c' aceste co/orta/ente s"nt re&"ltat"lst'rilor in care se a;l' ;iin-ele o/ene+ti +i c' s"nt /odelele lor entr";el"l c"/ s' r's"nd' at"nci cand se a;l' in acele st'ri.Mai +ti/ +i c' st'rile din care re&"lt' co/orta/ent"l s"nt re&"ltat"lrere&ent'rilor lor interioare. Eti/, de ee/l", c' oa/enii a" le#atac-i"nea de a ;"/a, de o an"/it' stare. 8i n" ;"/ea&' in ;iecare cli' din&i, ci doar cand se a;l' trans"+i in starea de a ;"/a. >a/enii n" /'nanc'

in ;iecare cli' din &i, ci doar cand s"nt trans"+i in starea e care a"le#ato de /ancat. Dac' "te-i schi/%a c" ;olos aceste asocieri, "te-ischi/%a in %ine co/orta/ent"l oa/enilor.@r'i/ ac"/ o eoc' in care tehnolo#ia necesar' co/"nic'rii /esa!elor in aroae intrea#a l"/e este de!a consolidat' +i ;olosit' din lin.@ehnolo#ia este rere&entat' de /i!loacele de co/"nicare in /as' radio,telei&i"ne, ;il/e +i ti'rit"ri.7il/ele e care le ede/ ast'&i in *e Lor +i =os An#eles, /aineot ;i '&"te la Paris +i =ondra, oi/aine la Beir"t +i Mana#"a, +i estecatea &ile, in intrea#a l"/e. Dac' acele ;il/e, c'r-i sa" sectacole @)

sa" orice alte ;or/e de /i!loace de co/"nicare ot schi/%a in %inerere&ent'rile interioare +i st'rile oa/enilor, at"nci ele ot schi/%a +il"/ea in %ine. A/ '&"t cat de e;iciente ot ;i aceste /i!loace in inderea"nor rod"se +i in r'sandirea c"lt"rii. <andi-i' la concertele =ie

Aid. Dac' nici acestea n" s"nt o "l"itoare des;'+"rare de ;or-' o&iti' atehnolo#iei co/"nic'rii, at"nci n" +ti" ce /ai s"nt.

A+adar, /i!loacele de a schi/%a rere&ent'rile interioare ale "n"i

305



n"/'r /asi de oa/eni, +i deci, a st'rilor "n"i n"/'r /asi de oa/eni,+i deci, a co/orta/entelor "n"i n"/'r /asi de oa/eni, s"nt ac"/ lainde/ana noastr'. 7olosind e;ecti in-ele#erea ;actorilor care declan+ea&'an"/ite co/orta/ente "/ane +i tehnolo#ia la &i entr" a co/"nicaaceste noi rere&ent'ri c'tre /ase, "te/ schi/%a iitor"l l"/ii

noastre.7il/"l doc"/entar cared traight Gincre/enit de sai/'H este "n/are ee/l" entr" ;el"l in care "te/ schi/%a rere&ent'rile interioareale oa/enilor, +i deci co/orta/entele lor, ;olosind res"rsele /i!loacelor de co/"nicare. 8ste "n doc"/entar desre "n ro#ra/ in cadr"l c'r"ia315 (utere nemărginităcoiii care a" /ani;est'ri distr"ctie sa" de delincen-i s"nt ad"+i la oinchisoare "nde ni+te ol"ntari din rand"l "+c'ria+ilor ince s' schi/%erere&ent'rile interioare ale coiilor desre ceea ce insea/n' c" ade'ratdelict"l +i conda/narea la inchisoare. oiii a" ;ost intre%a-i inainte.

M"l-i era" dest"l de d"ri +i a" a;ir/at c' n"i cine +tie ce nenorocire s'a!"n#i la inchisoare. Rere&ent'rile lor interioare +i st'rile lor sa" schi/%atsi/-itor d"' ce "n "ci#a+ in serie a ince"t s' le s"n' c"/ era de ;atia-a in inchisoare, relatand"le a/'n"ntele c" o "tere de s"#estie carear schi/%a ;i&iolo#ia oric"i cared traight este "n ;il/ care tre%"ie'&"t nea'rat. Disc"-iile care a" "r/at d"' ro#ra/ a" de&'l"ite;icien-a l"i in schi/%area co/orta/ent"l"i acestor "+tani. @elei&i"neaa re"+it aoi s' reete eerien-a c" "n n"/'r cole+itor de coii G+iad"l-iH, schi/%and in acela+i ti/ #and"rile +i co/orta/entele /"ltor

altor oa/eni.P"te/ schi/%a "n n"/'r /asi de co/orta/ente "/ane dac' "te/;ace rere&ent'ri e;iciente care s' in;l"en-e&e oa/enii in toate siste/elerere&enta-ionale ri/are +i dac' incadr'/ l"cr"ri in an"/ite /od"ricare s' in;l"en-e&e toate /etaro#ra/ele /a!ore. and o/ "tea schi/%aco/orta/ent"l /aselor, o/ schi/%a c"rs"l istoriei.De ee/l", ce 'rere aea" /a!oritatea tinerilor a/ericani cand era"intre%a-i: Ce ai &ice s' leci s' l"-i in ri/"l r'&%oi /ondialMa!oritatea aea" o 'rere o&iti', n"i a+a De ce Pentr" c'rere&ent'rile celor /ai /"l-i tineri in le#'t"r' c" r'&%oi"l era" create de

cantece de ;el"l C>er @hereGintracoloH +i de a;i+e c" Unchi"l Sa/liite este tot, e care scria CI ant o"G)rea" s' iiH. @an'r"l dinre/ea ri/"l"i r'&%oi /ondial se i/a#ina ro%a%il ca ;iind a'r'tor"lde/ocra-iei +i al ooarelor li%ere de ret"tindeni. Acele ti"ri de sti/"lieterni rere&enta" r'&%oi"l intr"n /od care il "nea" intro stare o&iti'de dorin-' s' lece +i s' l"te. Se inscria ol"ntar. Dar ce sa inta/latcand a i&%"cnit r'&%oi"l din )ietna/ e si/-ea" /a!oritatea tinerilor in

306



le#'t"r' c" /ers"l la l"t' Cintracolo " tot"l altcea, a+ai De cePentr" c' era or%a de "n c" tot"l alt set de sti/"li eterni care li seo;erea" "n"i n"/'r "ria+ de indii&i, in ;iecare sear' rin inter/edi"lacestei noi tehnolo#ii n"/ite +tirile de sear'. =ea schi/%at rere&ent'rile&i d"' &i. >a/enii a" ince"t s'+i rere&inte r'&%oi"l ca e cea c"

tot"l di;erit de ceea ce ;"sese. *" /ai eista Cintracolo ac"/ era inca/era noastr' de &i la ora cinei, iar noi "r/'rea/ tot"l e i", a/'n"n-it.*" /ai era or%a de arade /'re-e sa" de salarea de/ocra-iei. )edea/doar "n "+ti de 14 ani, ca %'iat"l ecinilor, c'r"ia ii eloda cea in ;a-'+i el /"rea intro !"n#l' inde'rtat'. a "r/are, tot /ai /"l-i oa/eni +ia"de&oltat o no"' rere&entare interioar' desre ceea ce inse/na acestr'&%oi, +i ca "r/are, co/orta/entele lor sa" schi/%at. *" rea" s's"n c' r'&%oi"l era r'" sa" %"nN "r +i si/l" rea" s' s"%linie& c' d"'c"/ sa" schi/%at rere&ent'rile interioare ale oa/enilor, tot ast;el sa#rearea de curente1 puterea de convingere 311

schi/%at +i co/orta/ent"l, iar /i!loacele de co/"nicare a" createhic"l"l entr" acea schi/%are.Senti/entele +i co/orta/entele noastre se schi/%' chiar +i ac"/intr"n /od in care n" a/ ;i o%serat alt'dat'. De ee/l", ce 'rereae-i desre etratere+tri <andi-i' la ;il/e ca 3.. G8traterestr"lHsa" tarman G>/"l din steleH sa" #ocoon, sa" #lose 3ncounters of thehird ind Gintalnire de #rad"l IIIH. De o%icei, ne #andea/ la etratere+trica la ni+te /on+tri liicio+i ori%ili care enea" +i i-i /anca" ;a-a, i-iin#hi-ea" casa +i o sc"ia" a;ar' e /a/a ta. Ac"/ ne #andi/ la ei ca la

ni+te ;iin-e care se asc"nd in d"la"l "n"i %'iat, se li/%' e %iciclet' c"coiii t'i an' cand tre%"ie s' lece acas' la ei sa" ca e ni+te tii careii i/r"/"t' %"nic"l"i t'" iscina lor ca s' se r'coreasc' in &ile canic"lare.Dac' ai ;i "n etraterestr" care s' rea ca oa/enii s'i r's"nd' intr"n/od o&iti, ai rea s' te intalneasc' d"' ce a" '&"t ;il/"l $nvasion of the "od! natchers GIna&ia ho-ilor de tr""riH sa" d"' ce a" '&"tcatea din ;il/ele l"i Steen Siel%er# Dac' e" a+ ;i "n etraterestr",inainte s' in e o lanet' ca asta, ia+ "ne e "nii s' ;ac' o /"l-i/e de;il/e desre ce ti #ro&a s"nt e", entr" ca oa/enii s' /' ri/easc'ent"&ia+ti, c" %ra-ele deschise. Mia+ an#a!a "n a#ent eert in rela-ii c"

"%lic"l entr" a schi/%a rere&entarea interioar' a /aselor in le#'t"r'c" cine s"nt +i c"/ s"nt. Poate c' tot"+i Steen Siel%er# chiar este de ealt' lanet'.e 'rere i-i ;ace "n ;il/ ca Ra/%o, desre r'&%oi 7ace s' ar' c' a"cide +i a ar"nca c" #a&e de naal/ s"nt ni+te chestii sectac"loase, esele,distractie c"/ n" se /ai oate, n"i a+a *e ;ace /ai recetii sa" /ai"-in recetii la ideea de a l"ta intr"n r'&%oi Desi#"r c' doar "n sin#"r

307



;il/ ar schi/%a c" #re" co/orta/ent"l "nei -'ri intre#i. 8ste tot a+a dei/ortant s' re/arc'/ c' Slester Stallone n" incearc' s' ro/oe&eideea s' o/ori oa/eni. Di/otri' ;il/ele l"i s"nt toate desre c"/ s'de'+e+ti toate /arile li/it'ri, /"ncind din #re" +i ;iind discilinat. 8les"nt /odele entr" "tin-a de a inin#e, in ci"da soartei otrinice. 8ste

tot"+i i/ortant s' re/arc'/ e;ect"l c"lt"rii de /as' de care ne ciocni//ere". 8ste i/ortant s' ;i/ con+tien-i de ceea ce ne "ne/ in /inte +i s'ne asi#"r'/ c' ne s"s-ine o%iectiele e care le dori/.e sar inta/la dac' ai "tea schi/%a rere&entarea interioar' desrer'&%oi a intre#ii l"/i e ar ;i dac' aceea+i "tere +i tehnolo#ie care ar conin#e "n n"/'r /asi de indii&i s' l"te, ar "tea ;i ;olosit' e;ectientr" a +ter#e di;eren-ele dintre alori +i a rere&enta "nitatea t"t"ror ooarelor 8ist' aceast' tehnolo#ie 8" cred c' da. *" /' in-ele#e-i#re+it n" rea" s' s"n c' este "n l"cr" "+or, c' tot ce ae/ de ;'c"teste s' ;ace/ catea ;il/e, s' le d'/ t"t"ror, +i l"/ea se a schi/%a.

eea ce rea" s' s"#ere& este c' deeni/ /ai con+tien-i de ceea ceede/, a"&i/ +i tr'i/ constant +i c' acord'/ aten-ie /od"l"i c"/ nerere&ent'/ aceste tr'iri, la niel de indiid +i de colecti. Dac' re/s' o%-ine/31( (utere nemărginităre&"ltatele e care ni le dori/ in cadr"l ;a/iliilor noastre, al co/"nit'-ilor noastre, -'rilor noastre +i al l"/ii, tre%"ie s' deeni/ /"lt /ai con+tien-i.eea ce rere&ent'/ noi la niel de /as' tinde s' se interiori&e&e lani+te /ase de oa/eni. Aceste rere&ent'ri a;ectea&' co/orta/ent"l iitor

al "nei c"lt"ri +i al "nei l"/i. Ast;el, dac' re/ s' cre'/ o l"/e ia%il',ar tre%"i s' rei&"i/ din te/elii +i s' l'n"i/ ceea ce a tre%"i s' ;ace/entr" a crea rere&ent'ri care s' ne dea "teri la o scar' #lo%al' "nit'.I-i o-i tr'i ia-a in do"' /od"ri. Po-i ;i rec"/ cainii l"i Palo, s'r's"n&i la toate c"rentele +i /esa!ele care s"nt eediate e adresa ta.Po-i ;i incantat de r'&%oi, /o/it de hran' in "n#"-e str'l"citoare, sa"catiat de orice c"rent care c"r#e rin -ei. inea a descris odat'"%licitatea ca e C+tiin-a arest'rii inteli#en-ei "/ane s";icient de /"ltti/ entr" a scoate %ani de e "r/a ei. Unii dintre noi tr'iesc introl"/e a inteli#en-ei arestate la nes;ar+it.

Alternatia este s' incerci cea /ai ele#ant. Po-i in'-a s'-i ;olose+ti/intea ca s' i-i o-i ale#e co/orta/entele +i rere&ent'rile interioare cares' te ;ac' s' ;ii o ersoan' /ai %"n', iar aceast' l"/e, "na /ai %"n'. Po-ideeni con+tient de /o/entele cand e+ti ro#ra/at +i /ani"lat. I-i o-ida sea/a cand co/orta/entele +i /odelele c" care e+ti asaltat i-i re;lect'alorile reale +i cand n". Ei at"nci o-i ac-iona con;or/ ;atelor care a"aloare ade'rat' tot a+a c"/ le o-i eli/ina e cele lisite de aloare.

308



@r'i/ intro l"/e in care se are c' aare in ;iecare l"n' "n c"rentno". Dac' e+ti o ersoan' c" "tere de conin#ere, deii creator de c"rente,n" cinea care doar reac-ionea&' la /"ltit"dinea de /esa!e. Direc-ia incare se indreat' l"cr"rile este la ;el de i/ortant' rec"/ este ceea ce seinta/l'. Direc-iile s"nt cele care da" destina-iile. 8ste, a+adar, i/ortant

s' descoeri direc-ia c"rent"l"i, s' n" a+te-i an' a!"n#i la %"&a ascadei*ia#ara +i s' consta-i c' te a;li intro %'rc"-' ;'r' asle. @rea%a "n"ia c""tere de conin#ere este s'-i arate dr"/"l, s' ;ac' harta teren"l"i +i s'#'seasc' oteca ce d"ce la re&"ltate /ai %"ne. S "rentele s"nt create de indii&iN de ee/l", s'r%'toarea na-ional'de Ti"a Rec"no+tin-ei a ;ost creat' n" de "n ;"nc-ionar olitic, ci de o;e/eie care aea o dorin-' ar&'toare s' "ni;ice -ara noastr'. > che/aSarah Joseh ale +i a re"+it cea ce altora lea roocat ;r"str'ri ti/de ($5 de ani.M"l-i tr'iesc c" ;alsa i/resie c' s'r%'toarea Rec"no+tin-ei a ;ost o tradi-ie

a/erican' de e re/ea cand Pelerinii a" Cin'l-at /"l-"/iri in octo/%rie10(1, dar n" e a+a. Pentr" c' la 1$$ de ani d"' aceea, in olonii n" se-inea constant o s'r%'toare "ni;icat' de Rec"no+tin-'. R'&%oi"l deIndeenden-' a inre#istrat o ictorie care a ;ost s'r%'torit' in intrea#a -ar'entr" ri/a dat'. Ei tot"+i tradi-ia n" sa 'strat. A treia s'r%'toare aRec"no+tin-ei sa -in"t d"' alc't"irea roiect"l"i onstit"-iei, candPre+edintele <eor#e Washin#ton a rocla/at la (0 noie/%rie 1249 o &i derec"no+tin-' na-ional'. Dar nici acest eeni/ent n" a deenit o tradi-ie.#rearea de curente1 puterea de convingere 313

Aoi, in 14(2, a a'r"t Sarah Joseh ale, o ;e/eie ani/at' de o /are"tere de an#a!are +i consecen-' ca s' re"+easc'. Ma/' a cinci coii, easa hot'rat s' se intre-in', e ea +i ;a/ilia ei deenind scriitoare de ro;esieintr"n /o/ent din istoria noastr' cand "-ine ;e/ei era" cele%re in %ran+'.8dita o reist' entr" ;e/ei e care a trans;or/ato intr"n eriodic na-ionalc" "n tira! de 1$5.555 de ee/lare. 8ra c"nosc"t' entr" ca/aniile eieditoriale in sri!in"l cole#iilor entr" ;e/ei, teren"rilor de !oac' ;'r'lat' +i cre+elor de &i. 8a a scris oe&ia entr" coii CMar ad a =ittle=a/%F GMar aea "n /iel"+elH. Dar cea /ai i/ortant' ca"&' entr" carel"ta ea in ia-' era s' cree&e o &i na-ional' er/anent' a Rec"no+tin-ei.

Eia ;olosit reista ca instr"/ent /a!or in in;l"en-area acelora care ar ;i"t"t instit"i "n ase/enea c"rent in sri!in"l na-i"nii. @i/ de 3$ de ani,ea a s"s-in"t o ca/anie entr" is"l ei, tri/i-and /ere" scrisori ersonalec'tre re+edin-i +i #"ernatori. A "%licat an"al in reista ei tot ;el"l de/en""ri isititoare entr" Ti"a Rec"no+tin-ei, tot ;el"l de oestiri +ioe&ii e te/e de Rec"no+tin-', +i a scris editoriale este editoriale in sri!in"l"nei s'r%'tori an"ale a Rec"no+tin-ei.

309



In cele din "r/', R'&%oi"l iil ia o;erit l"i ale oca&ia s'+i eri/e'rerea intr"n /od care s' cate&e aten-ia na-i"nii. 8a scria: C*" ar ;i"n /are aanta! din "nct de edere social, na-ional +i reli#ios s' ae/sta%ilit' in s;ar+it o &i entr" Rec"no+tin-a noastr' a/erican' Inocto/%rie 1403, ea scria intr"n editorial: C='sand la o arte senti/entele

e sec-i"ni +i incidentele locale care ar "tea ;i i/"se de orice stat sin#"r sa" teritori" i&olat care s' rea s'+i alea#' rori"l /o/ent, n" ar ;i /aino%il, /ai c" ade'rat a/erican, s' dein' na-ional "nitar at"nci cand iid'r"i/ l"i D"/ne&e" rinos"l nostr" de %"c"rie +i rec"no+tin-' entr"%inec"antarea an"l"i Ia scris o scrisoare Secretar"l"i de Stat, Willia/Steard, care ia ar'tato Pre+edintel"i A%raha/ =incoln, care a consideratca ;oarte !"st concet"l "nei "nit'-i na-ionale. Patr" &ile d"' aceea,re+edintele a e/is o rocla/a-ie rin care se sta%ilea ca "lti/a &i de !oidin noie/%rie 1403 s' ;ie Ti"a *a-ional' a Rec"no+tin-ei. Rest"l estedoar istorie. @oate astea entr" c' o ;e/eie c" "tere de conin#ere +i

consecent' a ;olosit e;icient /i!loacele de co/"nicare din acea re/e.)rea" s' ' o;er do"' osi%ile /odele entr" crearea e;icient' a "n"ic"rent. Incerc s' ;olosesc in'-'t"ra ca ;actor de di;eren-iere. Dac' re/s' ae/ o in;l"en-' o&iti' as"ra iitor"l"i, tre%"ie s' d'/ #enera-ieicare "r/ea&' cele /ai e;iciente instr"/ente e care le ae/ la diso&i-ieca s'+i oat' crea l"/ea a+a c"/ o a dori ea. >r#ani&a-ia noastr'inten-ionea&' s' ;ac' asta rin @a%ere de Des'ar+ire *e/'r#init'. Inaceste ta%ere, ii in'-'/ e coii s' ;oloseasc' instr"/ente seci;iceentr" a+i diri!a rori"l creier, entr" a+i orienta roriile

co/orta/ente +i, ca "r/are, re&"ltatele e care le or o%-ine inia-a lor. 8i ina-' s'In;or/a-ie "s' la diso&i-ie de Marshall Bcr#es, de la =os An#eles @i/es.31 (utere nemărginităde&olte raort la niel ro;"nd c" oa/eni c" orice ;el de re#'tire, s'/odele&e ersoane e;iciente, s' de'+easc' stailele, +i s'+i reincadre&eerce-iile desre ceea ce le este c" "tin-'. =a s;ar+it"l c"rs"l"i,/a!oritatea coiilor i/i s"n c' a ;ost cea /ai "ternic' eerien-' dein'-'t"r' e care a" tr'ito an' at"nci.8" n" s"nt decat o ersoan', dar asocia-ii no+tri i+i ot etinde c"

noa+terea la atat de /"l-i coii. A/ in;iin-at ast;el "n c"rs de ini-iere intehnici P*= +i alte riceeri din >ti/"/ Per;or/ance @echnolo#iesR,entr" ro;esori. A ;ost "n as /are e direc-ia i/lic'rii /ai /"ltor coii, dar n" e o scar' s";icient de lar#' entr" a crea c" ade'rat "nno" c"rent in in'-'/ant. *e a;l'/ ac"/ in ri/ele etae deconcet"ali&are a alt"i roiect, e care la/ n"/it hallen#e 7o"ndation.Una dintre ro%le/ele c" care se con;r"nt' /"l-i coii /ai ales cei din

310



&onele de;aori&ate este c' n" a" acces la /odele o&itie conin#'toare.Ideea c'l'"&itoare entr" hallen#e 7o"ndation este s' in;iin-e&e o%i%liotec' de re&ent'ri ideo interactie c" /odele care a" !"cat "n rolo&iti in c"lt"ra noastr': conte/orani rec"/ !"dec'tori de la "rteaS"re/', arti+ti +i oa/eni de a;aceri, rec"/ +i ersonalit'-i de sea/'

care n" se /ai a;l' rintre noi, rec"/ John 7. Kenned, Martin ="ther Kin#, Jr., sa" Mahat/a <andhi. Aceasta a da coiilor osi%ilitatea tr'irii"nor eerien-e in'l-'toare. Un ro;esor i-i oate s"ne de Martin ="thcr Kin#, Jr., +i ii o-i citi or%ele, dar asta este n"/ai o arte din eerien-'."/ ar ;i s' etreci 35 /in"te c" el s"nand"-i -ie, ersonal desre;iloso;ia +i conin#erile l"i Ei dac' in "lti/ele $ /in"te te rooac' s';aci cea c" ia-a ta A+ rea ca "+tii s' ;ie in stare s' le i/ite n" n"/aic"intele, ci +i tonalitatea #las"l"i, ;i&iolo#ia +i intrea#a re&en-' a acestor /ae+tri in arta conin#erii. M"l-i coii care ina-' onstit"-ia, de ee/l",nici n" +ti" ce le#'t"r' are ea c" ia-a din &i"a de a&i. "/ ar ;i dac' a/

aea o inre#istrare ideo c" !"dec'tor"l+e; de la "rtea S"re/' care s'le s"n' eleilor de ce i+i dedic' el ;iecare &i din ia-' a'r'rii acest"idoc"/ent +i c"/ ii a;ectea&' e ei acest l"cr" ast'&i ear ;i dac' las;ar+it"l acestei lec-ii, el lear adresa acestor tineri o roocare )' "te-iinchi"i ce sar inta/la dac' "n n"/'r /asi de coii din intrea#a -ar'ar aea "n acces eriodic +i constant la acest ti de in;l"en-' +i roocareo&iti' Un ast;el de ro#ra/ ar "tea schi/%a iitor"l. Dac' ae-i ideiin le#'t"r' c" acest siste/, ' a+tet scrisorile +i co/entariile.Un alt ee/l" al ;el"l"i in care s' in;l"en-a-i crearea "nor c"rente

o&itie noi il rere&int' /"nca "n"i o/ e n"/e A/or =oins, director de cercet'ri la Roc Mo"ntain Instit"te de la Sno/ass, olorado. =oinssa an#a!at de /ai /"l-i ani in roiecte de ener#ie alternati'. In &i"a dea&i, /"l-i oa/eni cred c' ener#ia n"clear' este rea sc"/', reaine;icient' +i rea eric"loas' entr" a ;i ;olosit'. " toate astea, /i+careaantin"clear' n" a ca+ti#at rea /"lt teren, "r +i si/l". 8ste antin"clear'.M"l-i oa/eni care se indreat' sre sol"-ii se intrea%' entr" ce este#rearea de curente1 puterea de convingere 31$/i+carea resecti'. Uneori este #re" s' elici. Dar =oins a re"+it s'ai%' "n s"cces enor/ la co/aniile de ener#ie ;iind /ai /"lt "n ti c"

/are "tere de conin#ere decat "n %iet rotestatar. In loc s' ataceco/aniile de ener#ie n"clear', =oins ro"ne alternatie care s"nt/ai ro;ita%ile entr" c' n" este neoie de "&ine "ria+e ale c'ror chelt"ielide'+esc %"#et"l c" /iliardele.=oins ractic' ceea ce el n"/e+te Colitica aiido. Aceasta ;olose+teacelea+i rinciii, rec"/ cadr"l de in-ele#ere entr" direc-ionareaco/orta/ent"l"i, in a+a ;el incat s' /ini/ali&e&e con;lict"l. I sa cer"t

311



odat' s' de"n' /'rt"rie la o a"diere de cota-ie entr" o intrerinderecare l'n"ia s' constr"iasc' o "&in' n"clear' "ria+'. onstr"c-ia inc' n"ince"se, dar "&ina de!a costase 355 /ilioane de dolari. A ince"t rin as"ne c' n" enise acolo ca s' de"n' /'rt"rie in ;aoarea sa" i/otriaei. A s"s c' era in interes"l t"t"ror al intrerinderii +i al clien-ilor s'

eiste o intrerindere care s' ;"nc-ione&e e o %a&' ;iscal' solid'. Acontin"at aoi s' elice cat de /"l-i %ani sar "tea econo/isi rinconserare +i cat' ener#ie sar cons"/a dac' sar constr"i acea "&in'"ria+'. 8l a disc"tat ce ar inse/na aceasta entr" co/anie, in ter/eni;inanciari de conserare. A ;ost o re&entare in ton"ri so%re. *" a ;ostnici "n e;ort de a inl't"ra "&ina sa" ener#ia n"clear'.D"' ce a ter/inat, a ri/it "n tele;on de la icere+edintele ;inanciar al intrerinderii. and sa" intalnit, acesta ia or%it de e;ect"l chelt"ielilor entr" "&in' as"ra ;inan-elor co/aniei. 8l a s"s c' dac' sar ;i constr"it"&ina, ar ;i "t"t rooca co/aniei o/iterea diidendelor, ceea ce ar ;i

inse/nat "n de&astr" entr" ac-i"nile co/aniei. In cele din "r/', a s"sc' dac' oia" ac-ionarii, co/ania era dis"s' s' 'r'seasc' "&ina,rel"and ierderea de 355 /ilioane de dolari. Dac' =oins ar ;i ince"to dis"t' intro /anier' otrinic', co/ania sar ;i iner+"nat intr"n/od care nar ;i ad"s ni/ic %"n entr" ni/eni. Dar rin #'sirea "n"ili/%a! co/"n, rin incercarea de a crea o alternati' ia%il', sa "t"ta!"n#e la o in-ele#ere in aanta!"l a/%elor 'r-i. a "r/are a /"ncii l"i=oins, sa "s %a&ele "n"i no" c"rent. Ei alte co/anii de electricitatea" l"at aoi le#'t"ra c" el ca in calitate de cons"ltant, s' li/ite&e

deenden-a de ener#ia n"clear' +i in acela+i ti/ s' ;ac' s' creasc' ro;it"l.Intr"n alt ca& era" i/lica-i ;er/ierii din San ="is )alle din olorado.7er/ierii de acolo ad"na" dintotdea"na le/ne de ;oc e care le ;olosea"ca s"rs' rincial' de ener#ie. Ins' rorietarii de teren"ri a" i/re!/"it&ona de "nde ad"na" le/ne ;er/ierii. Ace+tia era" oa/eni s'raci, dar ca-ia lideri a" re"+it s'i conin#' c' sit"a-ia n" inse/na o dare inaoi,ci o oca&ie. a "r/are, a" ini-iat "n"l dintre cele /ai re"+ite rocesesolare din l"/e, ca+ti#and "n senti/ent de "tere colecti' +i %"n'oin-'e care n"l /ai a"seser' niciodat'.=oins a citat "n ca& ase/'n'tor in >sa#e, Ioa, "nde o /ic'

intrerindere local' a hot'rat c' n" ;olosea e;icient ener#ia electric'. a3*, (utere nemărginită"r/are, sa dat "n i/"ls constr"irii de "tila!e de catare +i conserare aener#iei solare entr" inc'l&irea loc"in-elor, ceea ce a a"t "n s"cces atatde /are incat intrerinderea a re"+it s'+i re&ole ro%le/a datoriei. A";ost trei ie;tiniri ale ener#iei electrice in dec"rs de doi ani, iar clien-iidintr"n ora+ c" 3.455 loc"itori a" ;'c"t econo/ii de 1.055.555 Oan la

312



chelt"ielile e co/%"sti%il.In a/%ele ca&"ri sa" etrec"t do"' l"cr"ri. >a/enii a" "t"t %ene;icia,+i "nii +i al-ii #'sind "n cadr" de in-ele#ere aanta!os entr" a/%ele'r-i. A" re"+it +i s'+i de&olte "n si/- al a"torit'-ii +i si#"ran-ei, in'-ands' ac-ione&e entr" a+i reali&a o%iecti"l dorit. Pe lan#' %anii i/ortan-i

econo/isi-i, oa/enii a" /ai ca+ti#at %"n'oin-' +i sirit colecti, re&"ltatedin /"nca i/re"n' +i trecerea la ac-i"ne.8ist' o or%' in l"/ea co/"terelor: C<I<>: <"noi Introd"ci<"noi >%-ii. Insea/n' c' re&"ltatele e care le o%-ii c" calc"lator"ldeind in intre#i/e de ceea ce introd"ci in el. Dac' introd"ci in;or/a-iiroaste, #re+ite sa" inco/lete, tot a+a or ;i +i re&"ltatele. M"l-i oa/enidin &i"a de a&i n" acord' decat "-in' aten-ie, sa" deloc, calit'-iiin;or/a-iilor +i eerien-ei sosite &ilnic. on;or/ celor /ai recentestatistici, cet'-ean"l a/erican o%i+n"it s' "it' la telei&or 2 ore e &i.P"%lica-ia U.S.*es World Reort relatea&' c' tinerii intre clasele a

I6a +i a 6IIa 'd in /edie 14.555 cri/e. 8i etrec ((.555 ore in ;a-atelei&or"l"i /ai /"lt decat d"%l"l ti/"l"i etrec"t la c"rs"ri in 1(ani de +coal'. 8ste i/ortant s' ede/ c" ce ne hr'ni/ /intea dac' nea+tet'/ ca ei s' creasc' +i ne i/'rt'+easc' a%ilitatea de a #"sta din lin+i de a se %"c"ra de eerien-a a ceea ce noi n"/i/ ia-'. *oi ;"nc-ion'/ca "n calc"lator. Dac' ne ;or/'/ rere&ent'ri interioare care ne s"n c'este %ine s' s"l%er'/ satele c" o /itralier' sa" c' acele #"st'rines'n'toasein "n#"-' s"nt hrana oa/enilor de s"cces, acele rere&ent'ri or st'ani

co/orta/ent"l nostr". Ae/ ac"/ /ai /"lt' "tere ca niciodat' s' d'/ ;or/' erce-iilor interioare care #"ernea&' co/orta/ent"l. *" eist' nici o #aran-ie c'le o/ da cea /ai %"n' ;or/'. Dar oten-ial"l eist', iar noi tre%"ie s'incee/ s' il ;olosi/. ele /ai i/ortante ro%le/e c" care necon;r"nt'/, la niel de na-i"ne +i de lanet', s"nt le#ate de ti"l dei/a#ini +i rere&ent'ri de /as' e care le #ener'/.aacitatea de a cond"ce -ine de caacitatea de a crea c"rente, +i acestaeste +i /esa!"l re&entei c'r-i. Eti-i ac"/ c"/ s' ' cond"ce-i creier"lentr" a rel"cra in;or/a-iile in /od"l cel /ai d't'tor de "teri osi%il.

Eti-i c"/ s' inchide-i sonor"l +i s' sc'de-i l"/ino&itatea co/"nic'rilor de doi %ani, +i +ti-i c"/ s' re&ola-i con;licte in inti/itatea roriilor oastre alori. Dar dac' chiar re-i s' ;ace-i cea deose%it, tre%"i s' /ai+ti-i +i c"/ s' ;i-i lider, c"/ s' ;olosi-i aceste tehnici de conin#ere +i s'cl'di-i o l"/e /ai %"n' in care s' tr'i-i. Asta insea/n' s' ;i-i "n /odel/ai o&iti, /ai rice"t entr" coiii o+tri, entr" an#a!a-ii o+tri,#rearea de curente1 puterea de convingere 312

313



entr" asocia-ii o+tri de a;aceri, entr" l"/ea oastr'. P"te-i ;ace acestl"cr" rin /"nc' de conin#ere la niel de indiid, sa" la niel de /as'.In Ioc s' ' l'sa-i in;l"en-a-i de i/a#inile c" Ra/%o care s"l%er' indelir alte ;iin-e o/ene+ti, /ai %ine dedica-i' ia-a co/"nic'rii /esa!elor d't'toare de "teri care s' schi/%e in %ine aceast' l"/e.

?ine-i /inte, l"/ea este #"ernat' de cei c" "tere de conin#ere. @otce a-i citit in aceast' carte +i tot ce ede-i in !"r"l ostr" ' con;ir/' acestl"cr". P"te-i eteriori&a la niel de /as' roriile oastre rere&ent'riinterioare riitoare la co/orta/ent"l "/an, la tot ce este ele#ant, ceeste e;icient, ce este o&iti, "te-i schi/%a direc-ia e care or /er#ecoiii o+tri, co/"nitatea, -ara +i l"/ea in care tr'i-i. Ae/ chiar aicitehnolo#ia necesar' acestei schi/%'ri. )' s"#ere& s' o ;olosi-i.Desre asta este or%a, in de;initi, in aceast' carte. Si#"r c' or%e+tede a/li;icarea la /ai/"/ a "terii oastre ersonale, de a in'-a c"/s' ;i-i e;icien-i +i s' re"+i-i in ceea ce intrerinde-i. Dar a ;i s"eran"l

"nei lanete care /oare, nare nici o aloare. @ot ce a/ disc"tati/ortan-a cadrelor de in-ele#ere, nat"ra raort"l"i, i/itarea des'ar+irii,sintaa s"cces"l"i +i toate celelalte ;"nc-ionea&' cel /ai %ine at"ncicand s"nt ;olosite intr"n /od o&iti care na+te s"cces atat entr" al-iicat +i entr" noi.P"terea s"re/' este siner#ic'. )ine din e;ort"l colecti al oa/enilor,n" indiid"al. Ae/ ac"/ tehnolo#ia care oate schi/%a erce-iileoa/enilor aroae intro cli'. A enit ti/"l s' o ;olosi/ intr"n /odo&iti, sre %inele nostr", al t"t"ror. @ho/as Wol;e scria odat': C*i/ic

e l"/ea asta n" i-i oate l"a oara de e "/eri, in a;ar' de senti/ent"ls"cces"l"i. Aceasta este ade'rata roocare a des'ar+irii ;olosireaacestor tehnici e scar' lar#', entr" a ne da "teri, no"' +i altora, in/od"ri c" ade'rat o&itie, care s' #enere&e s"cces /asi entr" to-i+i %"c"rie.Mo/ent"l otriit ca s' incee/ s' le ;olosi/ este chiar ac"/.aitol"l 66IDes'ar+irea tr'irii:c"te&an-a o/eneasc'C <mul nu este suma a tot ce are, ci totalitatea a ceea ce incă

nu are, a tot ce ar putea avea. 7 Jean (aul artre

A/ arc"rs "n l"n# dr"/ i/re"n'. at de dearte ei /er#e deac"/ incolo, deinde n"/ai de tine. Aceast' carte -ia o;erit instr"/ente+i tehnici +i idei care i-i ot schi/%a ia-a. Dar ceea ce ei ;ace c" ele,r'/ane doar la latit"dinea ta. and ei l'sa din /an' aceast' carte, ai"tea si/-i c' ai in'-at cate cea +i ei /er#e /ai dearte a+a c"/ ai

314



;'c"to an' ac"/. Sa" ai "tea ;ace "n e;ort arecia%il ca s'-i "i s"%rori"l control ia-a +i /intea ta. Po-i crea conin#erile "ternice +ist'rile care or #enera /iracole entr" tine +i cei dra#i -ie. Dar acestl"cr" se a inta/la doar dac' il ei ;ace t" s' se inta/le.ai s' trece/ in reist' rincialele l"cr"ri e care leai in'-at. Etii

ac"/ c' instr"/ent"l cel /ai "ternic de e lanet' este %iocalc"lator"ldintre cele do"' "rechi ale tale. Dac' +tii c"/ s'l cond"ci, creier"l t'"i-i oate ;ace ia-a /ai #ro&a' decat in isele cele /ai ;r"/oase e careleai a"t reodat'. Ai in'-at 7or/"la S"cces"l"i S"re/: s'-i c"no+tio%iecti"l, s' ac-ione&i, s'-i de&ol-i ac"itatea sen&orial' entr" a +ti ceo%-ii, +i s'-i schi/%i co/orta/ent"l an' cand re"+e+ti s' reali&e&i ce-iai dorit. Ai in'-at c' tr'i/ intro re/e in care s"cces"l etraordinar este accesi%il t"t"ror, dar c' acei care reali&ea&' s"nt cei care ac-ionea&'."noa+terea este i/ortant', dar n" s";icient'. *en"/'ra-i al-i oa/eniaea" acelea+i in;or/a-ii e care le aea +i Stee Jo%s sa" @ed @"rner.

Dar cei care a" ac-ionat a" reali&at /arele s"cces +i a" schi/%at l"/ea. Ai in'-at desre i/ortan-a i/it'rii "n"i /odel. Po-i in'-a rininter/edi"l eerien-ei, rin incercare +i eroare sa" o-i accelera ne/'s"ratroces"l acesta, in'-and c"/ s' /odele&i. 7iecare re&"ltat o%-in"t de "nindiid a ;ost creat in "r/a "n"i set seci;ic de ac-i"ni, des;'+"rate d"' o314Desăvarşirea trăirii1 cute%anţa omenească 3*!an"/e sinta'. Po-i ;ace o i/ens' econo/ie de ti/ ca s' a!"n#i s' ;ii/aestr" intro riin-' an"/e, /odeland ac-i"nile interioare G/entaleH +i

cele eterioare G;i&iceH ale oa/enilor care reali&ea&' re&"ltate re/arca%ile.In dec"rs de catea ore, sa" &ile, sa" ani, in ;"nc-ie de di;ic"ltatea sarcinii,o-i in'-a ceea ce altora lea l"at l"ni sa" ani ca s' descoere.alitatea ie-ii tale este rere&entat' de calitatea co/"nic'rii.o/"nicarea i/%rac' do"' asecte. Pri/"l este co/"nicarea c" tine ins"-i.Sens"l oric'r"i eeni/ent este sens"l e care t" il dai. Ii o-i tri/itecreier"l"i t'" se/nale d't'toare de "tere, o&itie, "ternice, care or ;ace ca tot"l s' l"cre&e in aanta!"l t'", ori o-i s'i tri/i-i creier"l"ise/nale desre ceea ce n" o-i ;ace. >a/enii reali&a-i ot ;ace ca oricesit"a-ie s' l"cre&e in ;aoarea lor oa/eni ca W. Mitchell, J"lio I#lesias,

o/andant"l Jerr o;;e, care a" trans;or/at ni+te tra#edii teri%ile rincare a" trec"t, in tri"/;. *" ne "te/ intoarce in ti/. *" "te/ schi/%acea ce sa inta/lat de!a. Dar ne "te/ controla rere&ent'rile in a+a ;elincat s' ne o;ere cea entr" iitor. Al doilea asect al co/"nic'rii esteco/"nicarea c" ceilal-i. >a/enii care a" schi/%at l"/ea a" ;ost /ae+triin arta co/"nic'rii. Po-i ;olosi tot ce ai citit in aceast' carte entr" adeeni "n /aestr" e;icient +i +le;"it in arta co/"nic'rii.

315



Ai in'-at desre "terea coar+itoare a conin#erii. onin#erileo&itie te ot ;ace st'an. onin#erile ne#atie ratat. Ei ai /ai in'-atc' i-i o-i schi/%a conin#erile entr" a le ;ace s' l"cre&e in aanta!"lt'". Ai in'-at desre "terea st'rii +i a ;i&iolo#iei. Ai in'-at desresintaa +i strate#iile e care le ;olosesc oa/enii, +i c"/ s' ;aci ca s'

sta%ile+ti raort c" oricine te intalne+ti. Ai in'-at tehnici solide dereincadrare +i ancorare. Ai in'-at c"/ s' co/"nici c" reci&ie +i riceere,+i c"/ s' ;olose+ti /odel"l de reci&ie entr" ai ;ace e al-ii s' co/"nicee;icient c" tine. Ai in'-at c"/ s' /anere&i cele cinci ietre de aa! dee dr"/"l s"cces"l"i. Ai /ai in'-at +i desre /etaro#ra/ele +i alorilecare seresc ca rinciii de or#ani&are entr" co/orta/ent"l ersonal.*" /' a+tet s' consta-i c' e+ti c" tot"l alt o/ d"' ce ter/ini aceast'carte. Unele l"cr"ri e care lea/ disc"tat le ei "tea reali&a /ai "+or decat e altele. Ins' ia-a are "n e;ect de trans;or/are. Schi/%'rile d"cla alte schi/%'ri. De&oltarea d"ce la alt' de&oltare. Inceand s' ;aci

schi/%'ri, de&oltand"te cate "-in, cate "-in, i-i o-i schi/%a ia-a,incet, dar si#"r. A+a c"/ iatra ar"ncat' in lac creea&' "ndele, tot a+a +it" o-i crea "nde care ot ;i tot /ai /ari in iitor. De /"lte ori, o /arereali&are orne+te de la "n l"cr" /'r"nt. <ande+tete la do"' s'#e-i cares"nt indretate e aceea+i direc-ie. Dac' ;aci doar o /ic' schi/%are ladirec-ia "neia dintre ele, doar c" trei sa" atr" #rade, schi/%area aroaec' nici n" este erceti%il' la ince"t. Dar dac' "r/'re+ti dr"/"l s'#e-iie distan-e de catea &eci de /etri, aoi e ilo/etri, di;eren-a a ;i dince in ce /ai /are an' cand n" a /ai eista nici o le#'t"r' intre ri/a

direc-ie +i cea dea do"a.3(5 (utere nemărginitălat' ce oate s' ;ac' aceast' carte entr" tine. *" te a schi/%a estenoate Gdoar dac' n" te a"ci de trea%' chiar in aceast' noateH. Dar dac' ine-i s'-i cond"ci creier"l, dac' in-ele#i +i ;olose+ti l"cr"ri rec"/sinta', s"%/odalil'-i. alori +i /etaro#ra/c, di;eren-a se a edea este+ase s't'/ani, +ase l"ni sa" +ase ani +i i-i a schi/%a ia-a. An"/itel"cr"ri rec"/ i/itarea +tii s' le ;aci intro an"/it' ;or/'. Altele s"ntnoi. Dar -ine /inte, tot"l in ia-' este c"/"lati. Dac' ei ;olosi "nsin#"r rincii" din aceast' carte, ai ;'c"t de!a "n as. Ai "s in /i+care

o ca"&', +i ;iecare ca"&' #enerea&' "n e;ect sa" "n re&"ltat +i ;iecarere&"ltat se a+ea&' este alt re&"ltat entr" a ne "rta intro an"/e direc-ie.Ei ;iecare direc-ie are o an"/it' destina-ie.

6$n viaţă trebuie să urmăreşti două scopuri1 primul, să obţii ceea cedoreşti8 şi după asta, să te bucuri de el. 7 Eogan (earsal mithIat' +i o "lti/' ro%le/'. incotro te indre-i in re&ent Dac' ei /er#e

316



in contin"are e direc-ia asta, "nde ei a!"n#e este cinci sa" &ece ani Acolorei s' a!"n#i 7ii cinstit c" tine ins"-i. John *ais%itt a s"s odat' c' cel /aisi#"r /od de a re&ice iitor"l este s' ai o idee clar' desre ceea ce seetrece

ac"/. Ei t" tre%"ie s' ;aci acest l"cr" in ia-a ta. A+adar, at"nci cand ter/iniaceast' carte, a+ea&'te +i #ande+tete incotro te indre-i +i "nde rei de ;ats' a!"n#i. Dac' cele do"' destina-ii n" cores"nd, i-i s"#ere& s' te schi/%i.Dac' tea in'-at cea aceast' carte, at"nci este or%a de osi%ilitatea de a#enera schi/%area o&iti' aroae c" ite&a ;"l#er"l"i atit la nielersonal,cat +i la niel #lo%al. P"terea s"re/' insea/n' a%ilitatea de a te schi/%a,dea te adata, de a te de&olta, de a te des;'+"ra. P"terea ne/'r#init' n"insea/n'

c' ei re"+i intotdea"na sa" c' n" ei da #re+ niciodat'. P"terea ne/'r#init'insea/n' doar s' ine-i din orice eerien-' "/an' +i s' ;aci ca oriceeerien-'s' l"cre&e in aanta!"l t'", intr"n ;el sa" alt"l. 8ist' o "tere ne/'r#init'in a-i schi/%a erce-iile, ac-i"nile, s'-i schi/%i re&"ltatele e care le#enere&i.8ste or%a de "terea ta ne/'r#init' de a "rta de #ri!' +i de a i"%i carecontea&' cel /ai /"lt entr" calitatea ie-ii tale.

A+ rea s'-i s"#ere& o alt' cale de a-i schi/%a ia-a +i a-i asi#"ra

s"cces"l neintrer"t. <'se+te-i o echi' c" care s' l"cre&i i/re"n'.?ine /inte, a/ disc"tat desre "tere in ter/enii a ceea ce ot oa/eniis' ;ac' i/re"n'. P"terea s"re/' st' in "terea oa/enilor care l"crea&'i/re"n', n" ;iecare tr'#and intro alt' direc-ie. Asta oate ;i ;a/ilia ta,sa" ot ;i ni+te rieteni %"ni. Po-i aea incredere in arteneri de a;acerisa" oa/eni c" care l"cre&i +i care insea/n' cea entr" tine. Dar ei/"nci /ai %ine +i /ai c" ;olos dac' /"nce+ti atat entr" al-ii, cat +ientr" tine. Dac' dai /ai /"lt, ei ri/i /ai /"lt.Dac' ii ei intre%a e oa/eni desre cele /ai %o#ate eerien-e dinia-a lor, i-i or oesti de o%icei desre cea ce a" reali&at at"nci candDesăvarşirea trăirii1 cute%anţa omenească 3(1era" arte dintro echi'. Uneori chiar a+a este la rori", adic' o echi'sorti' e care +io or a/inti intotdea"na. Alteori este or%a desre oechi' de a;aceri care a reali&at cea /e/ora%il. Ei alteori este or%a deroria ;a/ilie sa" de rori"l artener de ia-'. At"nci cand ;aci artedintro echi', ai /ai /"lt elan, care te ;ace s' te de&ol-i. >a/enii ;acentr" al-ii ni+te l"cr"ri e care n" lear ;ace entr" ei. Ei o%-in de la al-ii

317



l"cr"ri care le doedesc c' a /eritat e;ort"l.Dac' e+ti ins";le-it, ;aci arte dintro echi'. Poate ;i ;a/ilia ta, rela-iata, a;acerea ta, ora+"l t'", -ara ta, l"/ea ta. Po-i s' stai e %anc' +i s' te"i-i sa" te o-i ridica s' !oci. 8" te s;'t"iesc s' !oci. D"te la an'toare.I/arte-i l"/ea c" al-ii. Pentr" c', c" cat dai /ai /"lt, c" atat ei ri/i

/ai /"ltN c" cat ;olose+ti /ai /"lt, entr" tine +i entr" al-ii, tehnicilein'-ate din aceast' carte, c" atat i-i or ad"ce /ai /"lte ;oloase.Ei asi#"r'te c' e+ti intro echi' care s' te sti/"le&eOrooace. ="cr"rileot sc'a "+or de s"% control. 8 "+or s' +tii ce tre%"ie s' ;aci +itot"+i s' no ;aci. A+a are s' ;ie ia-a <raita-ia este ceea ce tra#e in/od ;iresc ia-a, +i o tra#e in !os. Ae/ c" to-ii &ile cand n" ;ace/ni/ic. " to-ii ae/ &ile cand n" ;olosi/ ceea ce a/ in'-at. Dar dac' neincon!"r'/ de oa/eni care a" re"+it, care tra# inainte, care #andesc o&iti,care se concentrea&' e o%-inerea re&"ltatelor, care ne sri!in', aceasta nea inde/na s' ;i/ /ai /"lt, s' ;ace/ /ai /"lt +i s' i/'r-i/ /ai /"lt

c" al-ii. Dac' te o-i incon!"ra de oa/eni care n" te las' an' n" ;aci totce o-i, ai cel /ai /are noroc la care a serat cinea reodat'. Asociereaeste "n instr"/ent "ternic. Asi#"r'te c' oa/enii de care te incon!orior ;ace ca t" s' ;ii /ai aloros rin asocierea c" ei.> dat' ce te an#a!e&i intro echi', roocarea des'ar+irii este s' deiilider. Asta oate inse/na s' ;ii re+edintele "nei co/anii de ti 7ort"ne$55, ori oate inse/na s' ;ii cel /ai %"n dasc'l c" "tin-'. Poate inse/nas' ;ii "n /ai %"n intrerin&'tor sa" "n 'rinte /ai %"n. Ade'ra-ii lideriosed' o c"noa+tere a "terii de trans;or/are, "n si/- al /arilor schi/%'ri

care s"nt deter/inate de l"cr"ri /ici. 8i s"nt con+tien-i c' tot ce ;ac +i s"nare o "tere cole+itoare de ai ins";le-i e al-ii +i de a le da "n i/%old. A+a sa inta/lat +i c" /ine. and era/ in lice", aea/ "n ro;esor deretoric', care /ia cer"t intro &i s' r'/an d"' ore. M' tot intre%a/ cean"/e ;'c"se/. Mia s"s: CDle Ro%%ins, cred c' ai "n incredi%il talentde or%itor, +i a+ rea s' te init s't'/ana iitoare s' or%e+ti la oco/eti-iei/re"n' c" echia +colii. 8" n" credea/ c' era/ "n or%itor c" talentedeose%ite, dar el /ia or%it c" atata conin#ere incat la/ cre&"t. Mesa!"ll"i /ia schi/%at ia-a. Ma orientat sre ro;esia /ea de co/"nicator.

*" a ;'c"t cine +tie ce l"cr", dar /ia schi/%at ia-a entr" totdea"na.Proocarea artei de a cond"ce este s' ai dest"l' "tere +i i&i"ne entr"a ;i caa%il s' intree&i dinainte care a ;i re&"ltat"l ac-i"nilor tale, ;ie el/ic sa" /are. @ehnicile de co/"nicare din aceast' carte o;er' ni+te c'ii/ortante entr" a decela acele distinc-ii. "lt"ra noastr' are neoie de3(( (utere nemărginită/ai /"lte /odele de s"cces, /ai /"lte si/%ol"ri de des'ar+ire. A/

318



a"t noroc in ia-a /ea de dasc'li +i /entori care /ia" dat ni+te l"cr"ride o aloare incalc"la%il'. ?el"l /e" in ia-' este s' o;er +i e" la rand"l/e" catea dintre aceste l"cr"ri. Asta ser c' a/ re"+it c" aceast' carteentr" oi, tot asta incerc s' ;ac +i rin /"nca /ea.Pri/"l /e" /entor se n"/ea Ji/ Rohn. 8l /a in'-at c' ;ericirea +i

re"+ita in ia-' n" s"nt re&"ltat"l a ceea ce ae/, ci /ai de#ra%' al ;el"l"i incare tr'i/. eea ce ;ace/ c" ceea ce ae/ i+i "ne cea /ai /are a/rent'as"ra ie-ii noastre. 8l /a in'-at c' an' +i l"cr"rile cele /ai /ici otconta ;oarte /"lt in ia-'. De ee/l", /ia s"s s' ;i" intotdea"na ca "no/ care are doi %'n"-i in %"&"nar. S' &ice/ c' l"stra#i"l ;ace "n l"cr"#ro&a. 7l"ier' +i+i tot sc"t"r' cara c" care l"str"ie+te inc'l-'ri. 8l i-i d'/are aloare. Ji/ s"nea c' at"nci cand %a#i /ana in %"&"nar s'i dai "n%ac+i+, +i n" +tii dac' s'i dai "n"l sa" doi %'n"-i, /er#i intotdea"na ealoarea /ai /are. *" ;aci acest l"cr" n"/ai entr" el, ci +i entr" tine.Dac' ii dai doar "n %'n"-, /ai tar&i", in c"rs"l &ilei, te "i-i in !os la anto;i

+i i-i &ici, ia/ dat doar "n %'n"-. "/ a/ "t"t ;i atat de &#arcit cand el a;'c"t o trea%' atat de %"n' Dac' ii dai doi, te a a;ecta in %ine in ;el"l in carete ei arecia t" /ai tar&i". ear ;i dac' -iai sta%ili "n rincii" ca de;iecare dat' cand treci e lan#' cinea care ;ace o colect' entr" ceaan"/e,s' "i intotdea"na ni+te %ani in c"tia de ta%l'. Dac' -iai l"a "n an#a!a/enta"to/at s' c"/eri de la "n erceta+, sa" de la o erceta+', ori de la oricinealtcinea de acest ;elF ear ;i s'-i ;aci "n o%icei din a-i s"na rietenii dincand in cand ca s' le s"i doar atat:,,*" tea/ s"nat dintr"n /oti an"/e,

a/ r"t doar s' +tii cat -in la tine. *" rea" s' te intrer" de la cea atataea/ s'-i s"n ear ;i s'-i ;aci "n o%icei din a le tri/ite "n %ilet de/"l-"/ire "nor oa/eni care a" ;'c"t cea entr" tine ear ;i dac' -iaietrece ni+te ti/ +i ai ;ace "n e;ort s' #'se+ti /i!loace noi +i "nice de a te%"c"ra /ai /"lt de ia-', dand /ai /"lt' aloare ie-ii altoraF Asta insea/n's' ai "n stil de ia-'. " to-ii ae/ acest ti/N r's"nde/ la ro%le/a desrecalitatea ie-ii rin ;el"l in care ;olosi/ acest ti/. *e /"l-"/i/ s' neincadr'/ intro sche/' sa" ne str'd"i/ tot ti/"l so ;ace/ "nic' +ideose%it'F*" are l"cr" /are, ins' e;ect"l t"t"ror acestor l"cr"ri /ici as"ra 'rerii e

care o ai desre tine ca ersoan' este ;oarte "ternic. 8le i-i in;l"en-ea&'rere&ent'rile interioare re;eritor la cine e+ti +i, de aici, as"ra calit'-ii st'rilor +i ie-ii tale. 8" /ia/ 'strat acel an#a!a/ent c" %'n"-"l +i a/ c"les roadelee care /i lea ad"s. )il o;er sre st"di". 8" cred c' este o ;ilo&o;ie care i-ioate i/%o#'-i enor/ ia-a, dac' n" c"/a de!a o +i ractica-i.C #himistul care işi poate e'trage din elementele inimii lui compasiune, respect, dorinţă, răbdare, regret, surprindere şi iertare,

319



şi apoi le adună pe toate intr-un intreg, poate crea acel atom numit iubire.7 halil +ibranDesăvarşirea trăirii1 cute%anţa omeneasca 3(3Ulti/"l /e" co/entari" c" care rea" s' ' starnesc este s' i/'rt'+i-i

aceste in;or/a-ii +i altora din do"' /otie. Mai intai, entr" c' to-i iiin'-'/ e al-ii ceea ce tre%"ie noi s' in'-'/ cel /ai /"lt. I/'rt'+indo idee c" al-ii, o a"&i/ iar +i iar +i ne a/inti/ de l"cr"rile e care learecie/ +i care consider'/ c' s"nt i/ortante in ia-'. el'lalt /otieste c', a!"tand"l e alt"l s' ;ac' o schi/%are c" ade'rat i/ortant' +io&iti' in ia-a l"i, i-i d' -ie o satis;a-ie +i o %"c"rie incredi%il', aroaeinelica%il'.

An"l trec"t a/ a"t o eerien-' de ne"itat in cadr"l "n"ia dintrec"rs"rile noastre c" coiii. @a%erele s"nt ni+te c"rs"ri de 1( &ile in care iiin'-'/ e coii o /"l-i/e din l"cr"rile e care i lea/ re&entat in

aceast' carte, +i le o;eri/ eerien-e care le schi/%' niel"l co/eten-ei,tehnicile de in'-are +i increderea lor ca ;iin-e "/ane line de ia-'. Inara an"l"i 194, ta%'ra sa ter/inat c" o cere/onie in cadr"l c'reiacoiii a" ri/it ni+te /edalii rec"/ cele oli/ice. Pe /edalii scria:C@" o-i ;ace /in"ni. Sa ter/inat e la ora do"' noatea +i a ;ost "neeni/ent ;oarte e/o-ionant +i esel.Ma/ retras in ca/era /ea, r"t de o%oseal', +tiind c' tre%"ia s' /'tre&esc la ora +ase di/inea-a ca s' rind aion"l entr" "r/'toarea /eaintalnire, dar +i c" senti/ent"l e care il ai cand +tii c' ai incheiat o &i c"

;olos. 8ra/ #ata s' ador/ e la ora trei, cand a"d o %'taie in "+'. ineD"/ne&e" s' ;ie /ia/ &is. A/ deschis "+a +i in ra# st'tea "n %'iat. Mia s"s: CDle Ro%%ins,a/ neoie de a!"tor"l ds. A/ ince"t s'l intre% dac' n" /' "teas"na la San Die#o s't'/ana care "r/a, cand a/ a"&it o ;at' lan#andde se r"ea, in satele l"i.

A/ intre%at ce se inta/lase, iar %'iat"l /ia s"s c' ;ata n" /ai oias' se intoarc' acas'. Ia/ s"s so ad"c' in'"ntr", iar e" a/ so ancore&,o s' se si/t' /ai %ine +i o s' lece acas'. 8l /ia r's"ns c' n" asta eraro%le/a. Mia s"s c' n" oia s' se intoarc' acas' entr" c' ;ratele ei c"

care loc"ia, a%"&a se"al de ea de +ate ani.Ia/ che/at e a/andoi in'"ntr" +i, ;olosind instr"/entele desrecare a/ or%it in aceast' carte, ia/ schi/%at rere&ent'rile interioareale acelor eerien-e trec"te ne#atie in a+a ;el incat s' n"i /ai rooaces";erin-'. Aoi a/ ancorato in st'rile ei cele /ai rod"ctie +i /ai"ternice +i lea/ le#at de rere&ent'rile ei interioare /odi;icate ac"/,in a+a ;el incat doar #and"l sa" ederea ;ratel"i ei so "n' i/ediat in

320



o&i-ie o;ensi'. D"' aceast' +edin-', sa hot'rat s'l s"ne e ;ratele ei. A l"at tele;on"l, intro stare e delin rod"cti' +i la tre&it din so/n.C7rate ia &is ea e "n ton e care el n"l /ai a"&ise ro%a%il niciodat'in ia-a l"i. C)rea" doar s'-i s"n c' in acas', +i s' ;aci %ine s' n" te/ai "i-i la /ine intr"n ;el care s' /' /ai ;ac' /'car s' cred c' te

#ande+ti la l"cr"ri e care le ;'ceai inainte. Pentr" c' dac' se /ai inta/l',ai s' a!"n#i la inchisoare entr" tot rest"l ie-ii tale +i o s'-i ar' ;oarte3( (utere nemărginităr'". Ai s' l'te+ti c" ar; +i indesat. @e i"%esc ca e "n ;rate, dar n" /aiaccet s' te or-i ca inainte. Dac' doar o s' /i se ar' c' iar incei, sater/inat c" tine. Ba#'-i %ine in ca c' or%esc serios. Ei -in la tine. =areedere. Iar el a rice"t.8a a inchis tele;on"l, si/-ind"se tare +i "ternic' entr" ri/a oar'in ia-a ei. =a i/%r'-i+at e rieten"l ei +i a" lans a/andoi, eli%era-i.In noatea in care a/ l"crat c" ei, /a" i/%r'-i+at a/andoi c"/ na/

/ai ;ost i/%r'-i+at niciodat'. B'iat"l /ia s"s c' n" +tia c"/ s' /'r'sl'teasc'. Ia/ r's"ns c' /"l-"/irea /ea cea /ai /are este s' 'dc"/ sa schi/%at ;ata. Dar el /ia s"s: CBa n", tre%"ie s' ' r'sl'ti/intr"n ;el. Aoi a &is: CA/ cea ce insea/n' enor/ entr" /ine. Eiascos aoi /edalia de a"r +i /ia "so /ie. Ma" s'r"tat a/andoi +i aoia" lecat, s"nand"/i c' n" /' or "ita niciodat'. D"' ce a" lecat,/a/ d"s s' /' c"lc. Bec, so-ia /ea, care a"&ise tot, lan#ea, +i e" la;el. Mia s"s: C8+ti de necre&"t. Ai schi/%at co/let ia-a coilei. 8" ia/r's"ns: CM"l-"/esc, i"%ito, dar ar ;i a!"tato oricine altcinea care

+tia tehnicile. CDa, @on, oricine ar ;i "t"t so a!"te, dar ai ;'c"to t"./ia r's"ns ea. 6Dacă ai putea să iubeşti indeajuns, ai putea fi cea mai puternică fiinţă dinlume. 3mmett ;o'

A+adar, acesta este /esa!"l s"re/ al acestei c'r-i. 7ii t" cel care o;er'.Preia co/anda. Intr' in ac-i"ne. 7olose+te ceea ce ai in'-at aici, +i ;'oac"/. *" o ;ace doar entr" tine ;'o +i entr" al-ii. R'slata entr"aceste ;ate este /ai /are decat i-i o-i inchi"i. Pe l"/ea asta, s"nt o/"l-i/e din cei care doar ia". Mai s"nt +i /"l-i al-ii care +ti" ce insea/n'

%inele +i "terea, c" toate astea n" o%-in re&"ltatele e care le doresc.*"i de a!"ns s' +tii. @re%"ie s' "i +i in ractic'. =a asta se re;er' "tereane/'r#init'. P"terea ne/'r#init' de a te /o%ili&a s' ;aci ceea ce tre%"ie cas' atin#i des'ar+irea. J"li"s 8rin# din ro/o-ia F20 din Philadelhia areo ;ilo&o;ie de ia-' care cred c' ins"/ea&' ;ilo&o;ia "n"ia care alic' inractic' ceea ce +tie. Merit' s' l"a-i /odel. 8l &ice: Cer /ai /"lt de la/ine decat ar "tea cinea reodat' so ;ac'. De aceea +i este cel /ai %"n.

321



Antichitatea a a"t doi /ari oratori. Un"l dintre ei a ;ost icero,cel'lalt, De/ostene. and icero i+i ter/ina disc"rs"l, oa/enii iloa-iona" intotdea"na, il ;elicita" s"nand: Ce disc"rs /'re- and i+iincheia De/ostene disc"rs"l, oa/enii s"nea": Caide-i s' /er#e/, +ia+a +i ;'cea". Aceasta este deose%irea dintre re&entare +i conin#ere.

Ser ca e" s' ;i" incl"s in cea dea do"a cate#orie. Dac' doar a-i cititaceast' carte +i ' &ice-i in #and: Phhii, ce carte /'rea-'N are o /"l-i/ede instr"/ente stilate, dar n" e de nici "n ;olos, nea/ ierd"t re/eaa/andoi. Dac' tot"+i incei ac"/ +i o r's;oie+ti din no" +i o ;olose+ti caDesăvarşirea trăirii1 cute%anţei omenească 3($e "n /an"al entr" a-i cond"ce /intea +i cor"l, ca e "n #hid entr" aschi/%a orice rei s' schi/%i, at"nci insea/n' c' -iai ince"t o c'l'toriede o ia-' care te a ;ace s' consideri an' +i cele /ai /'re-e ise ale taledin trec"t s' ar' aroae %anale. 8" +ti" ce sa inta/lat c" /ine canda/ ince"t s' alic &ilnic aceste rinciii.

@e rooc s' ;aci din ia-a ta o caodoer'. @e rooc s' intri inrand"rile acelor oa/eni care tr'iesc in'-'t"ra e care o reda", care ;acceea ce s"n. 8i s"nt /odele de des'ar+ire de care rest"l l"/ii se/in"nea&'. Al't"r'te acestei echie "nice de oa/eni c"nosc"-i ca ;iindcei "-ini care in;'t"iesc, sre deose%ire de cei /"l-i care doresc oa/eniorienta-i e re&"ltate, care i+i d"c ia-a eact a+a c"/ +io doresc. )ia-a/ea este insirat' d"' oe+ti desre oa/eni care i+i ;olosesc res"rseleentr" a #enera noi reali&'ri entr" ei +i entr" ceilal-i. Poate c' intro &i,oi a!"n#e s' scri" +i oestea ta. Dac' aceast' carte te a!"t' s' /er#i

intracolo, /' oi considera c" ade'rat ;oarte norocos.Pan' at"nci, i-i /"l-"/esc entr" an#a!area ta e calea in'-'rii, cre+terii+i de&olt'rii tale +i entr" c' /iai er/is s'-i i/'rt'+esc catea dintrerinciiile care entr" /ine a" contat ;oarte /"lt in ia-'. 7ie ca #oanata d"' des'ar+irea "/an' s' ;ie rodnic' +i nes;ar+it'. S' te dedici n"n"/ai l"tei entr" atin#erea -el"rilor e care -i leai ro"s, ci s' le +ii/line+ti +i aoi s'-i ro"i altele, +i /ai /"lteN n" n"/ai s' i-i 'stre&iis"rile e care leai a"t, dar s' +i ise&i altele, /ai /'re-e decat celedinainteN n" n"/ai s' te %"c"ri de acest t'ra/ +i de %el+"#"l l"i, ci s' ;acidin el "n loc +i /ai l'c"t entr" traiN n" n"/ai s' iei din ia-' tot ce

o-i, ci s' +i i"%e+ti +i s' d'r"ie+ti c" /'rini/ie.)' las c" o si/l' %inec"antare irlande&' ... 7ie ca dr"/"l s'-i ias'in inta/inare. 7ie ca ant"l s'-i %at' intotdea"na din sate. 7ie casoarele s'-i str'l"ceasc' %land e ;a-', loaia s' cad' /olco/ e ca/"riletale +i, an' cand ne o/ intalni din no" ... ;ie ca D"/ne&e" s' te -in' c"%lande-e in al/a ="i. =a %"n' edere +i D"/ne&e" s' te %inec"ante&e.Binec"antare irlande&', c1902 Bollind, Inc., Bo"lder, > 4535(

322



GLOSARAcui'a'e 4en$/)ia% Proces"l +le;"irii a%ilit'-ii noastre de a ;ace distinc-ieintre siste/ele i&"al, a"diti, tactil, ol;acti +i #"stati. Acest l"cr"

ne o;er' o eerien-' sen&orial' /ai lin' +i /ai %o#at', rec"/ +ia%ilitatea de a crea descrieri a/'n"n-ite, e o %a&' sen&orial' dininterac-i"nea noastr' c" l"/ea eterioar'.Anc/)a)e roces rin care orice rere&entare Ginterioar' sa" eterioar'Hse conectea&' +i declan+ea&' s"ccesi"nea cores"n&'toare derere&entare +i r's"ns. Ancorele ot a'rea in /od nat"ral sa" ot ;ista%ilite in /od deli%erat. Un ee/l" de ancor' entr" "n an"/it setde r's"ns"ri este ceea ce se inta/l' at"nci cand ' #andi-i la ;el"lsecial in care ' ron"n-' n"/ele o ersoan' care ' este tare dra#'.C/6./)'a6en' Actiitate in care se an#a!ea&' oa/enii. Incl"de

co/orta/ent Clar#, rec"/ #est"ri sa" ar"ncarea "nei /in#i, +ico/orta/ent C/ic Goate /ai #re" de o%seratH, rec"/ #andirea,/i+c'rile ochilor, schi/%'ri in resira-ie +.a./.d.C/6unica)e Proces"l de trans/itere a in;or/a-iilor rin inter/edi"lli/%a!"l"i, se/nelor, si/%ol"rilor +i co/orta/ent"l"i. Poate ;idirec-ionat', ceea ce rea s' inse/ne c' loc"l "nde incheia-i oconersa-ie este di;erit de cel "nde a ince"t, ca in ne#ocieri, interaie, an&'ri. Se delasea&' c'tre "n o%iecti.C/n7)uenţ8Inc/n7)uenţ > sit"a-ie in care /esa!"l e care il

co/"nic' o ersoan' este acela+i e toate canalele de ie+ire , c"intele/esa!"l"i trans/it acela+i sens ca ton"l ocii, +i toate #est"riletrans/it acela+i /esa! ca ri/ele do"'. @oate canalele de ie+ires"nt aliniate. Inconsecen-a a;i+ea&' /esa!ele con;lict"ale dintrecanalele de ie+ire. 8e/l": a s"ne: CDa, s"nt si#"r c" o oce/oale, lan#'rea-'.De4c)ie)e .e 9a$ 4en$/)ia% 7olosirea c"intelor care trans/itin;or/a-ii care s"nt o%sera%ile direct, eri;ica%ile, rin inter/edi"lcelor cinci si/-"ri. 8ste di;eren-a dintre: CB"&ele ei s"nt intinseintr"n &a/%et, se 'd an"/ite or-i"ni din din-i, col-"rile #"rii ei

s"nt /ai ridicate decat linia /edie a #"riiFF +i C8a este ;ericit'.Di4'/)4iune Proces"l rin care l"cr"rile s"nt incl"se in /od i/recisin rere&entarea interioar' a "nei ersoane, intr"n /od care il3(0+losar 3(2li/itea&'. Ar "tea ;i C;oarte disroor-ionat, sa" C"-in r's"citrec"/ +i altele de acest ;el. *e er/ite s' /odi;ic'/Oco/"t'/

323



datele, noastre sen&oriale.Ec/%/7ie > #ri!' entr" totalitatea, sa" sche/a de rela-ii dintre o ;iin-'+i /edi"l in care tr'ie+te. In P*= /ai ;olosi/ ter/en"l +i cand nere;eri/ la ecolo#ie intern' sche/' de alori, strate#ii +i co/orta/entee care le intr"chiea&' o ersoan' in rela-ie c" ea ins'+i.

E%i6ina)e eea ce era in eerien-a oastr' de ince"t care a ;ost l'satin a;ara rere&ent'rii oastre interioare. Acesta este "n"l dintrerocesele co#nitie care ne i/iedic' s' ;i/ cole+i-i de datelesen&oriale care ne asaltea&'. S"nt l"cr"ri e care le i#nor'/ tot"+i +icare near ;i /"lt /ai de ;olos dac' lea/ l"a in sea/'.E.e)ienţ .e 9a$ 4en$/)ia% > eerien-' care este rel"crat' laniel"l a ceea ce se oate edea, a"&i, si/-i, /irosi +iOsa" #"sta.Gene)a%i$a)ea Proces"l co#niti rin care 'r-i din eerien-a interioar' a"nei ersoane se sear' de eerien-a ori#inal' +i dein o clas' de sinest't'toare. In /"lte ca&"ri, acest l"cr" este ;olositor. De ee/l", "n

coil are o eerien-', s' se ard' "-in la atin#erea /a+inii de #'tit. 8loate #enerali&a aceast' eerien-' la, Ar&'toarele s"nt incinse sa" C*"atin#e /a+ina de #'tit cand este arins ;oc"l. In alte ca&"ri, aceasta oateli/ita i/a#inea desre l"/e a "nei ersoane, intr"n /od ne;olositor.In&iciu &e acce4a)e o/orta/ente care a;ectea&' rocesarea noastr'ne"rolo#ic' intro ase/enea /'s"r' incat "te/ accesa siste/"lnostr" de rere&ent'ri /ai i#"ros decat alte siste/e. De ee/l",incetinirea rit/"l"i resira-iei +i te/o"l ocii ' ot diri!a acces"lla /od"l tactil, inclinand ca"l ca +i cand a-i -ine tele;on"l ' oate

diri!a c'tre /od"l a"diti +.a./.d.M/&e% > descriere a ;el"l"i c"/ ;"nc-ionea&' cea Gdar n" +i a osi%ilelor /otie entr" ;el"l in care oate ;"nc-ionaH. and &ice/ C/odel"lc"ia desre l"/e, re/ s' s"ne/, "n co/le al conin#erilor,roceselor interioare +i co/orta/ent"l care ii er/ite s' alc't"iasc'"n an"/it /od. Un /odel este "n /od de a or#ani&a eerien-a.M/&e%a)e Proces"l descoeririi s"ccesi"nii rere&ent'rilor interioare+i a co/orta/entelor care ii er/it c"ia s' reali&e&e o sarcin'. >dat' ce co/onentele strate#iei, li/%a!"l, conin#erile +i co/orta/entelea" ;ost detaliate, tehnica oate ;i in'-at' c" /ai /"lt'

"+"rin-' de c'tre altcinea.O7%in&i)e Adotarea co/orta/entelor altor ersoane ca +i cand a-i ;iCo i/a#ine in o#lind'. Dac' teai a;la ;a-' in ;a-' c" cinea care +ia"s /ana stan#' e o%ra&, ar tre%"i s' ' "ne-i /ana dreat' eo%ra&, in acela+i ;el.A%inie)ea Reali&area +i /en-inerea raort"l"i entr" o re/e sa" at"ncicand ae-i de a ;ace c" cinea. Pot ;i testate conin#erile, ideile,

324



Date post:	03-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	dima-negrei
View:	265 times
Download:	2 times

PUTERE NEMARGINITA

Documents