Puntea Din Fata a Autovehiculelor

7/25/2019 Puntea Din Fata a Autovehiculelor

1/21

GRUP COLAR AL.VLAHU ENDRICENI

PROIECT PENTRU CERTIFICAREACOMPETENELOR PROFESIONALE

NIVELUL III

Profil: M!"#i!S$!i"li%"r": M!"#i!&"'(o

)NDRUMTOR: CANDIDAT:I#*. C'!+ Ro,i!+ Ro,"#i'! Io#'

--------------------

2016


2/21


3/21

C U P R I N S

CAPITOLUL 2

COMPUNEREA SI ORGANI3AREA GENERALA AAUTOVEHICULELOR

CAPITOLUL 4

PUNTEA DIN FATA A AUTOVEHICULELOR

CAPITOLUL 5

DEFECTIUNI ALE PUNTILOR DIN FATA AAUTOVEHICULELOR SI METODE DE REMEDIERE A LOR

CAPITOLUL 6

MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII


4/21

C A P I T O L U L 6

MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

Activitatile zilnice care se desfasoara in atelierele de intretinere si

reparatii auto ne obliga ca protectia muncii sa faca parte integranta din procsul

de munca, avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca,

prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale.

Pentru aplicarea masurilor de tehnica a securitatii muncii se folosesc

mai multe cai, din care amintim:

- controlulperiodic al starii utilajelor, al starii ingradirilor si

dispozitivelor de protectie de la masinile- unelte, aparate si mecanisme al starii

de functionare a instalatiilor de ventilatie si inclzire, al curateniei locurilor de

munca, atelierelor si al spatiilor sanitare;

- verificarea starii si utilizarii de catre toti muncitorii a

dispozitivelor si instalatiilor de siguranta (ochelari de protectie, masti impotriva

prafului si a gazelor,etc.);

- difuzarea prin diverse forme a masurilor de tehnica a securitatii

muncii si instructajul periodic al muncitorilor privind problemele de protectia

muncii.

Pentru eliminarea pericolului producerii accidentelor la locul de

munca este necesar sa se respecte cu strictete cateva reguli principale, si anume:


5/21

- imbracamintea de lucru trebuie sa fie bine stransa pe corp,

mansetele de asemenea, bine stranse, iar hainele incheiate;

- femeile vor purta basmale astfel legate incat parul sau colturile

basmalei sa nu iasa afara spre a evita pericolul de prindere de catre organele in

miscare ale masinilor- unelte; - cozile si manerele uneltelor de mana vor eecutate din lemn de

esenta tare, fiid bine fiate si vor avea dimensiuni care sa permita prinderea lor

sigura si comoda;

- daltile, surubelnitele si pilele vor fi bine fiate in maner si

prevazute in acest scop cu un inel metalic pentru fiarea manerului de lemn pe

capatul dinspre scula;

- folosirea cheilor cu fisuri este interzisa;

- uneltele de mana actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute

cu dispozitive sigure pentru fiarea sculei, precum si cu dispozitive care sa

ipiedice functionarea lor necomandata;

- se interzice eecutarea lucrarilor pe masinile - unelte cu instalatii

si mecanisme defecte, cu scule defecte, precum si de catre acele persoane care

nu cunosc particularitatile constructive ale masinilor- unelte respective;

- demontarea, deplasarea si fiarea ansamblurilor grele ale

automobilului trebuie sa se faca cu ajutorul unor dispozitive si instalatii speciale;

!ste interzisa folosirea in acest scop a funiilor, rangilor, etc.

- spatiile in care se efectueaza diferite lucrari de reglare ale

automobilului cu motorul in functiune trebuie sa fie bine ventilate si prevazute

cu conducte de captare a gazelor de esapament; - inainte de demontare, toate ansamblurile automobilului vor fi

golite de lubrifianti si combustibili, care se colecteaza in rezervoare amplasate in

conformitate cu normele P.".#.;- se interzice total circulatia cu persoane stand in partile eterioare

ale automobilului: pe aripi, capota, scari,etc.


6/21

7 I 7 L I O G R A F I E

$. %anole "echi, #ulia "erban- &tilajul si tehnologia meseriei-

mecanic motoare termice, an #-##, scoli profesionale

'. - &tilajul si tehnologia meseriei-

mecanic motoare termice, an ###, scoli profesionale

. *. +ataga, h. atreanu - %otoare termice.. h. /ratila, %. /ratila, "t. "amoila- Automobile- cunoastere,

intretinere si reparatii- manual pentru scoli profesionale, an #,## si ###, scoli

profesionale.

0. 1ursul scolar.


7/21

/ig.$ "olutii constructive de organizare a automobilelor

#n cazul autocamioanelor, solutiile de organizare difera intre ele

prin modul de dispunerea motorului in raport cu puntea din fata si a cabinei fata

de motor. Putem aminti urmatoarele solutii constructive:

- atunci cand motorul se afla in spatele puntii din fata si cabina

in spatele motorului (fig. 'a);

- atunci cand motorul se afla deasupra puntii din fata si cabina inspatele motorului (fig.'b);


8/21

- atunci candmotorul se afla deasupra puntii din fata iar cabina

deasupra motorului numita si solutia cu ,,cabina avansata2.

/ig. ' "olutii constructive de organizare la autocamioane

C A P I T O L U L 4

PUNTEA DIN FATA A AUTOVEHICULELOR


9/21

4.2 D1(i#"(i" 1i !o#i(iil i,$'1 $'#(ii i# f"("

3egatura dintre roti, cu care automobilul se sprijina pe sol, si cadru

automobilului (caroserie) se realizeaza cu ajutorul puntilor.4upa locul pe care se afla in constructia automobilululi fata de

directia de mers, puntile automobilului pot fi : punti din fata si punti din spate.

4upa rolul pe care il au in transmiterea momentului motor produs

de motor, acestea pot fi : punti motoare si punti de directie.

Puntea din fata serveste la preluarea fortelor care apar intre drum si

rotile de directie ale autovehiculului, precum si a momentelor reactive pe care le

transmite cadrului si caroseriei, asigurand in acelasi timp posibitatea schimbarii

directiei de mers.

Puntea din fata trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

- sa fie suficient de rezistenta ;

- sa asigure o buna stabilitate a rotilor de directie ;

- sa asigure cinematica corecta a directiei la oscilatiile

automobilului datorita deformarilor elastice a suspensiei ;

- sa aiba o uzura mica a partilor componente;

- sa aiba o greutate proprie cat mai mica pentru a reduce cat

mai mult greutatea nesuspendata a autovehiculului.

#n afara de rolul pe care il au puntile difata de a realizalegaturadintre rotile de directie si cadrul (caroseria) autom5obilului, aceasta transmite si

forta de impingere la roti in scopul invingerii rezistentei care apar la rularea

rotilor.

#n timpul franarii puntea din fata transmite cadrului (caroseriei)

fortele care apar intre roti si calea de rulare. 4e asemene, puntea din fata permite

schimbarea directiei de mers si transmite caii de rulare partea din greutatea

automobilului care ii revine acesteia.

#n cazul in care puntea din fata este o punte combinata (de directie

si motoare), transmite rotilor de directie un moment motor, pe care in acelasi

timp il si mareste cu ajutorul transmisiei principale.

4.4 Cl"1ifi!"r" $'#(ilor i# f"("

4upa rolul pe care il au puntile din fata se deosebesc :

- punti de directie,

- punti de directie si motoare (combinate).


10/21

#n general puntea din fata este o punte de directie (neantrenata) care

serveste la schimbarea directiei de mers al autovehiculului. Autovehiculele

destinate la deplasarea in teren, se construiesc cu ambele punti motoare. #n acest

caz, in situatiile in care conditiile deplasarii autovehiculului impun, puntea din

fata este si punte motoare, purtand dnumirea de punte combinata. Puntea din fataeste o punte combinata si la autovehiculelor organizate dupa solutia ,,totul in

fata 66.

4in punct de vedere constructiv puntile din fata se impart in punti

rigide si punti articulate.

1onstructia puntii din fata este determinata in mare masura de tipul

suspensiei.

Puntea din fata rigida se intalneste la autovehiculele cu suspensie

dependenta a rotilor, prezentand o conctructie simpla. %ajoritatea camioanelor

si autobuzelor au puntea din fata rigida.

3a autoturisme puntea din fata nu se intaleste ca organ distinct, ca

fiind compusa din mai multe brate fiate de cadru sau de caroserie si realizand o

suspensie independenta pentru fiecare roata. Aceasta punta poarta denumirea de

punte articulata. 7rebuie mentionat si faptul ca punti cu suspensie independenta

se intalnesc si la unele autobuze mai confortabile si mai rar la autocamioane.

4.5 Ti$'ri !o#1(r'!(i/ $'#(i f"("

3a constructia autovehiculelor se folosesc diferite tipuri

constructive de punti de fata. 4intre cele mai des folosite in eciparea

autovehiculelor rutiere si care raspund necesitatilor de eploatatre a acestora,

putem aminti:

"8 P'#(" f"(" ri*i"

Puntea din fata rigida este cunoscuta si sub denumirea de osia din

fata rigida si este montata la autovehiculele cu suspensia dependenta a rotilor.

Puntea din fata rigida se compune dintr-o grinda, la capetele careia

sunt montate articulat, cu ajutorul pivotilor, doua fuzete.


11/21

fig. ' 1onstructia puntii din fata rigide

$. brat de comanda a fuzetei ( folosit atunci cand fuzeta se afla

montata pe partea volanului)

'. rulment aial cu bile

. tambur

. suportul portsaboti

0. garnitura de etansare

8. rulment interior

9. butucul rotii

. rulment eterior

. fuzeta

$5. pivoti

$$. buce de bronz

$'. bolt

$. grinda (osia propriu-zisa) $. suprafata de sprijin.

Grinda sau osiapropriu-zisa ( fig.') are o sectiune in forma de

profil Isau mai rar circulara. 1apetele grinzii, de care se articuleaza fuzetele,sunt in forma de pumn sau in forma de furca. /iarea arcurilor suspensiei de

grinda se face pe doua suprafete de sprijin $ de pe talpa superioara.

Pentru a reduce inaltimea centrului de greutate al autovehiculului,

grindaare partea centrla curbata in jos in scopul de a cobori cat mai mult

motorul.1and grinda are o sectiune circulara, capetele ei se realizeaza separate


12/21

prin forjare in matrita, fiarea in corpul tubular realizandu-seprin presare si

sudura.Fuzetele sunt articulate prin intermediul pivotilor de grinda si

servesc drept osii pentru rotile de directie. "e deosebescdoua forme constructive

de fuzete si anume : fuzete pumn si fuzete furca (fig.)

fig. 7ipuri constructive de fuzete

a)- fuzeta pumn ; b)- fuzeta furca

$ < fuzeta; ' < butuc roata; < pivot; < grinda punte;

0 < suprafata de sprijin arc; 8 < bolt pentru fiare pivot;

9 < gresor.

1ea mai utilizata este fuzeta furca, cea sub forma de pumn fiind pe

cale de disparitie, deoarece realizarea furcii in grinda se obtine mai greu, iar

inlocuirea bucselorbolturilor se face mai dificil.%ontarea butucilor rotilor de directie pe fuzete, se realizeaza prin

intermediul rulmentilor cu bile pentru autoturisme si a rulmentilor cu role conice

pentru autocamioane.

/uzeta care se gaseste pe partea volanului este prevazuta cu un brat

de comanda al fuzetei, articulat de bara longitudinala de directie si cu un levier

articulat de bara transversala de directie care comanda cealalta fuzeta, prin

intermediul unui levier fiat de ea.Pivotiiservesc la articularea fuzetelor de grinda puntii.

98 P'#(" i# f"(" "r(i!'l"("


13/21

Puntea din fata articulata se foloseste la autovehiculele cu suspensiue

independenta. 1onstructia puntii din fata articulata este diferita in functie de

constructia suspensiei si cinematica rotilor de directie.

fig.. Puntea din fata articulata

$ < traversa; ' < bratele oscilante superioare; < bratele oscilante

inferioare; < suportii fuzetelor; 0 < pivoti; 8 < fuzetele.

4intre solutiile constructive posibile , cea mai raspandita pentru

autoturisme, este solutia cu oscilatia rotilor in plan transversal, ce utilizeaza unpatrulater cu bratele neegale.

1ea ce da o mare raspandire acestei solutii este faptul ca este redusa

variatia unghiurilor de montaj al rotilor in plan transversal si se elimina variatia

ecartamentului la trecerea peste obstacole.

#n functie de cinematica rotilor de directie, puntile di fata articulate pot fi

realizate si dupa alte scheme din punctual de vedere constructive, daca se tine

cont de faptul ca in cazul acestora eista unele legaturi cu constructia suspensiei

cu care se conditioneaza reciproc.

#n constructia de automobile s-au impus si alte solutii constructive alepuntilor din fata, solutii cunoscute ca punti de directie si motoare

!8 P'#(" ir!(i 1i ,o(o"r

Puntile de directie si motoare sunt de mai multe feluri, din punctul de

vedere constructiv, anume :

$) punti de directie si motoare cu articulatii cardanice sincrone.


14/21


15/21

fig. 0 Puntea din fata a autoturismului 4acia $55

#n constructia puntilor motoare se folosesc diferite materiale infunctie de piesa componenta in alcatuirea careia face parte.


16/21


17/21

C A P I T O L U L 5

DEFECTIUNI ALE PUNTII DIN FATA AAUTOVEHICULELOR SI METODE DE

REMEDIERE A LOR

5.2 DEFECTE IN E;PLOATARE ALE PUNTILOR DINFATA SI INLATURAREA LOR

#n eploatarea autovehiculelor, atat datorita unor conditiilor de

lucru necorespunzatoare, a unei intretineri necorespunzatoare cat si a unei

neglijente in programarea perioadelor de intretinere si a unor slabe metode de

remediere a defectelor, pot apare o serie de defecte.

4efectele care apar in eploatare daca nu sunt remediate la timpfolosind piesele corespunzatoare cat si a unor metode adecvate pot determina

imobilizarea indelungata a autovehiculului sau chiar scoaterea din uz a acestuia.

Principalele defecte care apar in eploatarea autovehiculelor sunt:

- incovoierea, rasucirea sau ruperea puntii propriu-zise;

- ruperea fuzetei;

- deteriorarea sau ruperea filetului fuzetei;

- ruperea pivotilor.

"8 I#!o/oir" 1"' r"1'!ir" $'#(ii $ro$ri'& %i1

4efectul se produce datorita loviturilor primite la trecerea

automobilului incarcat peste obstacole. 3a producerea acestui defect, odata cu

modificarea formei puntii propriu- zise se vor modifica unghiurile de asezare ale

rotilor si pivotilor iar conducerea automobilului devine mai greoaie, anvelopele

se vor uza prematur, iar consumul de combustibil va creste.

#nlaturarea defectului se va face intr-un atelier specializat ,

aparatura corespunzatoare si personal calificat.

98 R'$r" $'#(ii $ro$ri'& %i1


18/21

1auzele acestui defect sunt:& fisuri sau defecte ascunse;- suprincarcarea automobilului.

Pentru remedierea acestui defect automobilul va fi transportat la un

atelier specializat. 7ransportul se va realiza in conditii de remorcare si cu punteadin fata defecta, suspendata.

!8 R'$r" f'%(i 1"' $i/o('l'i

4efectul este consecinta unei eploatari necorespunzatoare si a

socurilor primite la trecerea automobilului supraincarcat peste obstacole. = alta

cauza este determinata de oboseala materialului.

?uperea fuzetei se produce in zona fusurilor pentru rulmenti si se

constata prin faptul ca conducatorul auto nu mai poate stapani directia.

3a automobilele cu puntea motoare in fata, defectul se manifesta

prin ambalarea motorului si instabilitatea directiei.

#nlaturarea defectului se va face intr-un atelier specializat, unde

autovehiculul va fi adus tot prin remorcare si puntea din fata suspendata.

8 R'$r" fil('l'i f'%(i

Acest defect poate avea urmari foarte grave ca si ruperea fuzetei,

roata putand fi aruncata in afara.

?uperea filetului fuzetei se poate produce din urmatoarelecauze:uzarea ecesiva a rulmentului conic eterior cat si afusului acestuia, ceea

ce duce la jocuri aiale si impingerii asupra piulitei, astfel ca are loc smulgerea

filetului fuzetei.

#n timpul deplasarii automobilului, acest defect se manifesta

prin:fularea rotii, mecanismul de directie raspunde greu la comenzi, tinuta de

drum a automobilului este inrautatita Principala cauza care duce la ruperea

filetului fuzetei o reprezinta fortele aiale mari care actioneaza asupra piulitei ca

urmare a uzurii ecesive a rulmentului conic eterior, ceea ce duce la jocuri

aiale foarte mari.Pentru remedierea acestui defect, automobilul poate fi deplasat pina

la un atelier specializat, cu ajutorul mijloacelor proprii, dar cu viteza redusa.

5.4 DEFECTE SI TEHNOLOGIA DE RECONDITIONARE APUNTII DIN FATA


19/21

Puntea din fata se eecuta prin forjare cu sectiunea in forma de

dublu T, din oteluri aliate sau din otel carbon de calitate.Principalele elemente componente ale puntii din fata care pot fi

supuse procesului de reparare sunt: osia, fuzetelor si pivotilor.

R$"r"r" o1ii

=sia se rebuteaza daca prezinta: fisuri, reducerea inaltimii umarului,

micsorarea grosimii suportului pentru arc.

4efectele osiei pot fi:

- uzura in inaltime a umarului osiei $,

-uzura gaurilor pentru pivot ',

-incovoierea osiei ,

-uzura suportului de fiare a arcului,

-uzura gaurilor pentru bridele de arc 0,

-uzura pentru bulonul central de arc 8.

fig. 8 4efectele osiei

28 U%'r" i# i#"l(i, " ',"r'l'i o1iise repara prin frezare planasi montarea unor saibe astfel incat sa se obtina inaltimea lcota nominala.

48 U%'r" *"'rii $#(r' $i/o( se inlatura prin presarea unei bucse

din otel. #n prealabil se face o largire a gaurii pentru pivot.58 I#!o/oir" o1ii. 4aca la verificarea pe stand unghiul de

inclinare transversala nu corespunde prescriptiilor tehnice, osia se indreapta la

rece cu ajutorul unei prese hidraulice de $5 555 da*.

68 U%'r" 1'$r"f(i fi8 U%'r" *"'rilor $#(r' 9'lo#'l!#(r"l "r!. "e aplica aceiasitehnologie ca in cazul gaurilor pentru bridelor de arc.


20/21

R$"r"r" f'%(lor

/uzetele se rebuteaza daca prezinta fisuri sau rupturi, marirea

gaurilor conice pentru parghia fuzetei, uzura gaurilor pentru bucsele pivotului,

uzura gaurii conice pentru levierul de comanda.

4efectele fuzetelor pot fi :

- uzura filetului pentru piulita de strangere a rulmenntilor 8

- uzura fusurilor rulmentilor 'si

- uzura fusului pentru garnitura de etansare

- uzura locasurilor pentru bucsele pivotului 0

- uzura gaurii conice pentru levierul fuzetei $.

fig. 9 4efectele fuzetei

28 U%'r" fil('l'i $#(r' $i'li(" 1(r"#*r " r'l,#(ilor.4aca filetul are mai mult de o spira smulsa, se repara prin incarcare ciu sudura

prin vibrocontact, dupa care se refileteaza, se frezeaza un canal de pana si apoi

se eecuta o gaura de splint. "e mai poate reconditiona prin incarcare cu sudura

electrica, urmata de aceleasi operatii.

48 U%'r" f'1'rilor r'l,#(ilor se elimina prin incarcare cu suduraprin vibrocontact, urmata de strunjire si rectificare intre varfuri, la cotanominala.

58 U%'r" f'1'l'i $#(r' *"r#i('r" ("#1"r se indeparteaza cala fusurile pentru rulmenti.

68 U%'r" lo!"1'rilor $#(r' 9'!1l $i/o('l'i se elimina prininlocuirea bucselor vechi (se depreseaza cu un dorn). Pentru aceasta se preseaza

cu un dorn o bucsa noua in bratul superior al fuzetei si cu un alt dorn se preseaza

o bucsa noua in bratul inferior al fuzetei, dupa care se eecuta tasarea lor cu alte

dornuri corespunzatoare. Apoi, bucsele se slezeaza, astfel incat jocul dintre pivotsi bucsa sa fie cel prescris.


21/21

=8 U%'r" *"'rii !o#i! $#(r' l/ir'l f'%(i se verifica cu uncalibru conic. 4aca calibru coboara in gaura conica prea mult, fuzeta se

reformeaza.

5.5 MONTAREA SI INTRETINEREA PUNTII DIN FATA

Pentru montarea puntii din fata la autoturismul DACIA 25?? seinsurubeaza bratul superior al suspensiei pe parteainferioara a amortizorului si

se blocheaza contrapiulita cu o cheie dinamometrica, la un moment de apro.

$5 da*.m.

"e introduce aul de articulatie a bratului, dupa ce afost uns, fara a #

se strange piulita, se fieaza boltul sferic al directiei, boltul sferic al suspensiei si

se strang piulitele lor la un moment de da*.m si respective 0 da*.m. "e

monteaza bara antiruliu, tirantul unghiului de fuga si bratul inferior al

suspensiei, impreuna cu aul sau, se introduce boltul inferior si sr strange piulita

cu o cheie dinamometrica la un moment de 0 da*.m

#ntretinerea puntii din fata consta in ungerea rulmentilor butucilor, a

rotilor, dupa scema de ungere a automobilului, si reglarea rulmentilor butucilor

rotilor asa cum s-a aratat mai inainte.

Date post:	26-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	ionut
View:	1,185 times
Download:	79 times

Puntea Din Fata a Autovehiculelor

Documents