20
2013 • 1 comunicării în afaceri Cooperarea economică româno-ungară
2013
• 1
comunicării în afaceri
Cooperarea economică româno-ungară
2
comunicării în afaceri
Apare în RomâniaAnul XV. Nr. 1.
Portal economic:www.feliciter.net
Editor:Editura Feliciter Kft.E-mail: [email protected]
Editor responsabil:Dr. Kováts Judit
Redactor şef:Kováts Dénes
Sediu:H-4400 Nyíregyháza,Nyár u. 7., I. em. Telefon: +36/42/506-824, 500-475,500-474, 400-940, 506-823Tel./fax: +36/42/504-930
TraducătorSámy Edit
Colaborator:Dankó Zsófia Duliczki MáriaKotán FruzsinaKotrányi AnitaKováts ViktorSzanyi IldikóTeski Szilvia
Parteneri:• Ministerul Economiei Naţionale (Budapesta)• Ministerul Afacerilor Externe (Budapesta)• Ambasada Republicii Ungare, Biroul Ataşatului Comercial (Bucureşti)• Oficiul Naţional pentru Economie Externă (Budapesta)
Design/grafică:Talpas Sándor
Tipar:Grafit Nyomda "R" Kft.
Toate drepturile rezervate!Este interzisă reproducereaintegrală sau parţială a publicaţieifără permisiunea în scris a editurei!Editura nu îşi asumă răspundereapentru conţinutul materialelorpublicitare!
3
W W W. H I TA . H U
Agenţia Ungară pentru Comerţ Exterior (Hungarian Investment and Trade Agency – HITA), înfi inţată de Guvernul Ungar, are sarcina de a sprijini activitatea de comerţ exterior a întreprinderilor mici şi mijlocii autohtone, iar pe de altă parte de a promova investiţiile fi rmelor străine în Ungaria.
Specialiştii în dezvoltare economică ai Agenţiei stau cu plăcere la dispoziţia companiilor străine care doresc să investească în Ungaria, cât şi a fi rmelor din ţară care doresc să exporte, cu informaţii la zi şi consultanţă în dezvoltarea afacerilor.
Căutaţi-ne cu încredere, aşteptăm interesul dumneavoastră!
NEMZETIKÜLGAZDASÁGIHIVATAL
Ungaria, poartă spre Europa
Am întocmit primul număr al celui de-al 15 an de apariţie al magazinului PUNTEA sub semnul expoziţiilor şi al industriei de construcţii. Desigur, şi cei implicaţi în alte sectoare industriale sau reprezentanţii firmelor din agricultură vor găsi articole interesante, şi nu în ultimul rând, puteţi cunoaşte activitatea, oferta acelor firme din Ungaria care caută perteneri de afaceri în România. Citiţi deci întreaga revistă! Desigur este interesant şi util pentru cititorii noştri să cunoască cum vede domnul Ştefan Imre, consilierul economic al Ambasadei României în Ungaria situaţia şi viitorul relaţiilor economice româno-ungare, care se opreşte în detaliu asupra acestui subiect. În primul număr din acest an al revistei PUNTEA puteţi citi şi ştiri din economia ungară şi vă atragem aten-
ţia şi asupra a numeroase expoziţii organizate în România. Aceste expozi-ţii constituie oportunităţi excelente pentru prezen-tare şi dezvoltarea de relaţii pentru expozanţii şi vizitatorii atât din R o m â n i a , c ât ş i d i n Un garia sau alte ţări, merită să le luaţi în consi-derare. Ca rezultat al acordurilor de colaborare
pe care le-am încheiat cu organizatorii târgurilor, numerele actuale ale revistelor noastre PUNTEA sau Economia Ungară vor fi prezente la majori-tatea expoziţiilor. PUNTEA se străduieşte şi în 2013 să vă prezinte economia ungară, să facă o sinteză a principalelor evenimente din cadrul relaţiilor economice ungaro-române, a caracteristicilor economiei internaţionale, şi în final – totuşi poate în primul rând – să vă atragă atenţia asupra ofertei vechilor şi noilor noştri parteneri din Ungaria, care fac publicitate în magazinele noastre şi sunt potenţialii parteneri de afaceri ai dumneavoastră. Sperăm că în urma acestor contacte puteţi purta tratative cu succes şi veţi pune bazele unor relaţii de afaceri durabile. Aşteptăm cu interes veştile bune despre succesele înregistrate. PUNTEA este deja de un deceniu şi jumătate magazinul comunicării în afaceri redactat în Ungaria şi destinat cititorilor din România. Dacă vă interesează relaţii de afaceri în Ungaria, fiţi şi pe mai departe cititorul nos-
Stimate Cititor
În ultimii doi ani s-a reuşit obţinerea unor rezul-tate serioase în îmbunătăţirea situaţiei econo-mice grave a ţării. Schimbările făcute în structu-ra bugetului au contribuit la stabilizarea politicii economice, aceasta a devenit mai previzibilă, şi în ciuda condiţiilor internaţionale mai grele, s-a reuşit orientarea acesteia spre un curs de creş-tere. Dezvoltarea şi creşterea performanţelor de până acum şi de viitor se datorează şi faptului că întreprinderile mari prezente în Ungaria şi activitatea economică a acestora au jucat şi joacă un rol cheie, au contribuit în mare măsură – în afara celor amintite – la dezvoltarea relaţii-lor economice, şi, în cadrul acestora, la creşterea
exportului, precum şi la îmbunătăţirea situaţiei ocupării forţei de muncă. În lumina acestora, Guvernul acordă priori-tate întăririi cooperării cu investitorii străini pre-zenţi în Ungaria, respectiv cu filialele acestora în Ungaria, şi în acest sens încheie acorduri de par-teneriat strategic. Guvernul doreşte să încheie acorduri de cooperare strategică cu mari între-prinderi producătoare, respectiv prestatoare de servicii care contribuie în măsură însemnată la performanţele economiei ungare şi joacă un rol important şi în exportul ungar. Acordurile îşi propun să asigure durabilitatea investiţiilor marilor întreprinderi în Ungaria în vederea
extinderii activităţii lor în ţară. Un alt obiectiv al acordurilor strategice este de a creşte rolul asu-mat de marile întreprinderi în realizarea politicii economice a guvernului care vizează creşterea competitivităţii.
(Continuare in pagina 6-a)
În vederea întăririi cooperării, în perioada trecută guvernul ungar a încheiat acorduri strategice cu numeroşi mari investitori. În continuare facem o sinteză a scopului şi conţinutului acestora pe baza informaţiilor furnizate de Ministerul Economiei Naţionale.
Parteneri strategici
tru fidel. Dacă sunteţi la prima întâlnire cu PUNTEA, solicitaţi abonamen-tul gratuit şi citiţi cu regularitate magazinul nostru! Trebuie să trimiteţi doar un e-mail, specificând numele şi adresa dvs. pe adresa [email protected], şi următorul număr îl veţi găsi deja în cutia poştală! Vă doresc sănătate şi succese în afaceri şi în anul 2013,
Dénes Kováts redactor şef
4Cadru instituţional
Suplimentar faţă de legislaţia UE, este în vigoare Acordul de Coo-perare Economică între Gu vernul României şi Guvernul Republicii Ungare, semnat la Budapesta, la 26 aprilie 2005, prin care se stabileşte înfiinţarea şi funcţionarea Comisiei interguvernamentale româno-ungare de colaborare economică, a intrat în vigoare la 28 noiembrie 2005 (a fost aprobat cu HG nr. 579/23.06.05 si înlocuieşte Comisia mixtă guvernamentală de colabo-rare comercial-economică a cărei activitate a încetat odată cu adera-rea Ungariei la UE). În afara cooperării bilaterale economice funcţionează coopera-
rea în cadrul Strategiei UE pentru regiunea Dunării intrat în vigoare din 24 iunie 2011, conform calen-darului preşedinţiei Ungariei la Uniunea Europeană, Strategia a fost adoptată în cadrul Consiliului European. În 2012, cooperarea economi-că transfrontalieră româno-ungară s-a manifestat la nivelul cooperării interguvernamentale prin semna-rea acordului interministerial pen-tru infrastructura de transport pen-tru construcţia a 60 de drumuri care traversează graniţa comună, acordul pentru construcţia unei conducte de apă potabilă din zona Aradului la Bekescsaba. Aceste acorduri definesc per-spective importante pentru firmele din mediile de afaceri ale celor două ţări, în special în domeniul construcţiilor.
Mediul de afaceri
Firmele din cele două ţări desfăşoa-ră activităţi de cooperare economi-
că greu de urmărit, în primul rând datorită libertăţilor fundamentale ale UE. Firmele pot înfiinţa filiale sau reprezentanţe în ţara vecină fără
restricţii şi fără obligaţia declarării actului. Comerţul exterior bilateral, după 2007, a devenit comerţ intern UE, exporturile denumindu-se livrări intracomunitare, iar importu-rile achiziţii intracomunitare. Con-form legislaţiei UE, firmele au obli-gaţia raportării statistice a schimbu-rilor comerciale externe ţării. În acest context, afacerile sunt ghidate de economia de piaţă, ori-entate pentru obţinerea profitului şi creşterii afacerilor. Tratând comuni-tatea afacerilor ca un sistem viu de complexitate mare, în care domină multitudinea relaţiilor interoperaţi-onale, se poate enunţa, din punctul de vedere al teoriei managementu-lui că, această structură complexă nu poate fi controlată. Continuând dezvoltarea acestei idei prin optica teoriei complexităţii, se poate afir-ma că, această structură (comunita-tea afacerilor bilaterale) se auto con-duce şi îşi creşte complexitatea. În mod concret, valoarea afacerilor cresc fără intervenţia autorităţilor, afacerile se diversifică şi se orientea-
ză spre valorificarea potenţialului în mod autonom. Rolul autorităţilor în dezvolta-rea afacerilor se limitează la iniţierea obiectivelor strategice în spiritul Uniunii Europene, prin care se doreşte armonizarea regională, diminuarea diferenţelor economi-co-sociale între regiuni, interco-nectivitatea infrastructurii (de trans-port, telecomunicaţii, energie). Câteva din aceste iniţiative finalizate în anul 2012 au fost arătate mai sus. Pe de altă parte, autorităţile contri-buie la dezvoltarea afacerilor prin susţinerea financiară a IMM în parti-ciparea la programele europene. Este remarcabil numărul proiectelor transfrontaliere de peste 120 de proiecte în curs de desfăşurare pe programul HURO, unde aplicaţiile au fost depuse de autorităţile locale şi actorii din mediul de afaceri din cele două ţări vecine.
Programele naţionale pentru creşterea competitivităţii firmelor, sau pentru clusterizare vizează, de asemenea, dezvoltarea afacerilor. Dereglementarea actelor de comerţ între statele UE participă la formarea Pieţei unice europene şi creşterea competitivităţii firmelor UE.
Măsurarea dezvoltării cooperării bilaterale
româno-ungare la nivelul afacerilor
În conformitate cu cele descrise, dezvoltarea relaţiilor economice bilaterale româno-ungare sunt măsurabile doar prin anumiţi indi-catori prin care sunt cuantificate schimburile bilaterale de bunuri din statistică şi fluxul investiţional din contul curent naţional. Studiul comerţului exterior bilateral, denumit după 2007, schimburi de bunuri intracomuni-tare, relevă creşterea volumului de bunuri comercializate între părţi cu o dinamică care depăşeşte media europeană şi subliniază schimbări în structura secţiunilor comerciale de bunuri. Aceste informaţii relevă faptul că, afacerile se desfăşoară în condiţiile economiei de piaţă,
maximalizând avantajele competi-tive, se auto conduc în baza com-petitivităţii şi eficacităţii, şi îşi cresc complexitatea. Tabelul evoluţiei schimburilor comerciale bilaterale româno-ungare arată că, dinamica schim-burilor a avut în perioada 2000-
Cooperarea economică ungară se desfăşoară în cadrul legislaţiei UE şi în cadrul bunei vecinătăţi între cele două state. Rezultatele activităţilor economice desfăşurate, în anul 2012, se înscriu în dinamica ultimilor ani, în special celor de după aderarea României la spaţiul economic al UE.
Cooperarea economică româno-ungară
Comerţ exterior RO-HU la 31.10.2012
EXPORT IMPORT TOTAL SOLD SOLD
2011 2012 2012/ 2011 2011 2012 2012/ 2011 2011 2012 2012/ 2011 2011 2012
Ungaria 2108 2040 -3,25% 3902 4142 6,15 6011 6182 2,85% -1794 -2102
5cooperării economice în macro regiune, arată orientarea afacerilor pentru maximalizarea potenţialului şi profiturilor.
Schimbări observate în ponderea bunurilor din sectoarele comerciale
În perioada studiată, se observă schimbări însemnate în ponderea produselor exportate de cele două ţări. România a avut produse tradi-ţionale care au dominat sectoarele comerciale, denumite tradiţionale, cum ar fi produse din petrol, pro-duse minerale, produse industriei chimice, produse de textile şi încăl-ţăminte, produse din categoria maşini şi aparate electrice (indus-tria grea). Ungaria a avut produse tradiţionale exportate derivate din industriile proprii, cum ar fi, produ-se din aluminiu, produse electroni-ce, produse din categoria vehicule-lor (autobuze), produse alimentare.Analiza sectoarelor comerciale din schimburile de bunuri bilaterale româno-ungare, din 2012, au rele-vat schimbări importante în pon-derea bunurilor din secţiunile comerciale denumite tradiţionale. Astfel, produse româneşti care nu au avut tradiţie au pondere impor-tantă în exporturi spre Ungaria, cum ar fi produse din aluminiu, produse din cauciuc. Din tabelul următor se poate observa topul secţiunilor comer-ciale din exporturile româneşti în Ungaria. Se poate observa faptul că, pe primul loc sunt produsele
statistic de raportare care nu ţine cont de ţara de origine a mărfurilor, ci doar de ţara de expediţie. Dinamica schimburilor bilaterale
calculată după ţara de oricine ar fi doar 30,4% creştere. Din acest motiv se poate declara că, o parte
însemnată din bunurile expediate de Ungaria spre România nu sunt fabricate în Ungaria, ci sunt reex-portate. Constatările de la punctul 3 arată rolul însemnat al comerţului exterior bilateral în dezvoltarea
2011 un trend ascendent cu pro-cente mari, în afara anului 2009 când economiile celor două ţări au fost afectate de criza economică.
Din tabel se poate observa că, în decursul celor 11 ani, volumul comerţul exterior româno-ungar a
crescut de 9 ori. După 2007, adera-rea României la UE, volumul comerţului exterior a crescut în pri-mul an cu 1.145 milioane euro. Pentru anul 2012, evoluţia comerţului bilateral se arăta în comparaţie cu realizările anului precedent cu datele la 10 luni. Din tabel se poate observa că, creşterea schimburilor totale s-a redus ( 2,85%), faţă de dinamica înregistrată în anii precedenţi, în primul rând datorită diminuării exporturilor româneşti în Ungaria cu un procent mai mare decât spre alte destinaţii geografice. Motivele acestui fenomen sunt multiple, cum ar fi schimbarea puterii de cumpărare, diminuarea cererii pie-ţei sau chiar fluctuaţia monedei naţionale în ţara de destinaţie. Important însă este faptul că, prognoza pentru finalul anului 2012, arată că se va depăşi volumul schimburilor comerciale bilaterale din anul precedent.
Pentru urmărirea evoluţiei schimburilor comerciale româno-ungare în contextul schimburilor
comerciale cu ţările UE, tabelul următor compară dinamica expor-turilor, importurilor şi a realizării totale pentru anul 2010 şi 2011.
Se observă faptul că, exporturile româneşti în Ungaria în 2011 au cres-cut cu 41,7% faţă de cele din 2010,
până când exporturile spre ţările UE doar cu 19,18%. Dinamica importuri-lor din Ungaria este la nivelul dinami-cii importurilor din UE de 17%. Semnificativ este faptul că, ponderea comerţului exterior româ-nesc cu Ungaria, în 2011, a repre-
zentat 10% din totalul comerţului exterior românesc cu statele UE. Datele comerţului bilateral româno-ungar şi dinamica aceste-ia, comparate cu realizările comer-ţului exterior total a celor două ţări relevă diferenţele următoare: Dinamica schimburilor comer-ciale bilaterale RO-HU a fost din 2002 mai mare decât dinamica comerţului exterior ungar şi din 2004 peste dinamica comerţului exterior românesc total. Creşterea cu 201% a comerţu-lui bilateral RO-HU din 2006 se datorează introducerii unui sistem
Tabel evoluţia schimburilor comerciale bilaterale româno-ungare (mil. euro)
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Total 799,0 970,8 1069,9 1311,5 1556,3 1999,9 4025,4 5170,8 5.885,0 4.518,4 5.842,84 7.295,02
Dinamica 21% 10% 22% 18% 28% 201% 28% 14% -23% 29% 24%
Dinamica evoluţiei comerţului exterior RO-HU şi RO-UE, pentru perioada 2010–2011.
2011/2010EXPORT
Livrări comunitareIMPORT
Achiziţii comunitareTOTAL Pondere comerţ total
RO-UE +19,18% +17,16% +18,05% 72,11%
RO-HU +41,74% +17,97% +25,22% 7,3%
Evoluţiile comerţului exterior total ale RO şi HU
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011RO 19,2 22,6 36,8 45,2 54,8 66,6 80,26 89,7 67,8 83,9 99,7
Dinamica % 18 16 22 21 21,5 20,5 11,7 -24,5 23,7 19HU 71,4 76,4 81,3 93,1 102,9 120,2 138,1 147 114,5 137,3 152,8
Dinamica % 7% 6,4 14,5 10,5 16,8 14,9 6,4 -22 20 11,2Dinamica RO-HU 10 22 18 28 201 28 14 -23 29 24
6macro-regiune (RO-HU), se auto dezvoltă în baza legilor proprii şi se auto conduce în baza legilor pro-prii. Schimbările din cadrul sectoa-relor comerciale exportate nu se datorează unor politici guverna-mentale. Produsele din economiile naţionale se dezvoltă în baza efici-enţei şi eficacităţii producţiei şi valorificării bunurilor, în baza com-petitivităţii lor, iar schimburile comerciale ref lectă reaşezarea valorilor pe baze competitive.
Stefan Imreminister counsellor
în Ungaria, la fel cum şi bunurile tradiţi-onale ungare nu mai sunt în topul exporturilor ungare în România.
Concluzii
Schimbările în structura secţiunilor comerciale la exporturi se datorea-ză reaşezării valorilor în funcţie de eficienţă şi competitivitatea produ-selor, venind să ateste caracteristi-cile structurii complexe ale macro regiunii (RO-HU), prin care s-a afir-mat faptul că, structura complexă se auto conduce, adică funcţionea-ză pe legile interne, şi se dezvoltă în baza legilor interne. În conformi-tate cu aceste afirmaţii, se poate spune că, realizările obţinute prin schimburile comerciale bilaterale româno-ungare se datorează acti-vităţii mediului de afaceri din
din categoria maşini, aparate şi echipamente electr ice, adică bunuri cu valoare adăugată mare. Pe locul doi sunt produsele din mase plastice şi cauciuc, respec-tiv, pe locul trei mărfuri din secţi-unea metale comune, unde pro-dusele din aluminiu au sold exce-dentar. În acelaşi fel, produsele unga-re considerate tradiţionale în anii 90, nu au pondere însemnată în exporturile destinate României. Pe primele trei locuri în topul sec-ţiunilor comerciale sunt secţiu-nea maşini, aparate şi echipa-mente electrice cu ponderea de 28,29%, urmând secţiunea pro-duselor chimice, din care domină produsele farmaceutice, şi pe locul trei sunt produsele minera-le, în care domină produsele de petrol şi derivate.
Astfel cum s-a afirmat mai sus, produse româneşti tradiţionale din anii 90 nu sunt în topul bunurilor exportate
top Export RO în HU 2008 2009 2010 2011
1 Maşini, aparate, echipamente electrice 37,6% 36,9% 32,17% 37,48%
2 Mase plastice, cauciuc şi articole conexe 9,2% 12,0% 10,25% 10,40%
3 Metale comune şi articole metalice 15,1% 7,4% 8,11% 8,85%
4 Produse minerale 10,7% 12,4% 14,15% 8,60%
5 Prod. regnului vegetal - - 4,98% 6,85%
6 Produse ale industriei chimice şi conexe 5,8% 4,4% 4,35% 4,53%
7 Produse alimentare, băuturi, tutun 1,7% 3,3% 3,57% 3,81%
8 Prod regnului de orig. animala - - 1,90% 3,46%
9 Grăsimi, uleiuri - - 3,60% 3,36%
10 Vehicule - - 2,92% 2,72%
top Export HU in RO 2008 2009 2010 2011
1 maşini, aparate, echipamente electrice 29,7% 31,2% 30,60% 28,29%
2 produse ale industriei chimice şi conexe 8,8% 10,5% 12,97% 14,18%
3 produse minerale 4.1% 3.5% 6,17% 13,71%
4 mase plastice, cauciuc şi articole conexe 8,2% 8,9% 8,29% 7,67%
5 metale comune şi articole metalice 7.2% 6.1% 6,23% 5,39%
6 produse ale regnului vegetal 6,2% 6,6% 5,65% 5,33%
7 produse alimentare, băuturi, tutun 5,2% 5,6% 4,76% 4,17%
8 animale vii si produse ale regnului animal 4.9% 5.6% 4,63% 3,99%
9 pasta de lemn, hârtie, carton 2.0% 2.8% 2,92% 2,41%
10 Art. piatră,ipsos,ciment, sticlă, ceramică 3.6% 2,5% 1,93% 1,59%
(Continuare de la pagina 3)
În cadrul acordurilor au primit un rol important dezvoltarea colaborării în domeniul indus-triei în amonte, exportul produ-selor fabricate în Ungaria, crea-rea de noi locuri de muncă şi realizarea de noi investiţii. Co res punzător acestora, datori-tă încrederii reciproce se îmbu-nătăţeşte mediul investiţional, se crează noi locuri de muncă, se dezvoltă activitatea de cerce-tare-dezvoltare în ţară şi cresc posibilităţile industriei în amon-te pentru întreprinderile mici şi mijlocii din ţară. Guvernul încheie cu aceste întreprinderi acorduri de parte-neriat strategic pe lungă durată. Pentru asigurarea cooperării, după semnarea acordului, fie-care întreprindere şi guvernul înfiinţează o grupă de lucru, care se întruneşte la fiecare jumătate de an şi stabileşte sar-cinile, analizează şi face o evalu-are a rezultatelor cooperării. Până în prezent guvernul a asemnat acord strategic cu următoarele întreprinderi: Coca-Cola HBC Hungary Srl., Richter Gedeon SA.; Alcoa-Köfém Srl.; Daimler AG; Magyar S u z u k i S A . ; H a n k o o kT i r e Hungary Srl.; GE Hungary Srl.; Microsoft Hungary Srl.; Grupul Stadler Rail; Tesco; IBM şi TATA Consultancy Services. Se poartă tratative pentru încheierea de acorduri strategi-ce şi cu alte întreprinderi.
Parteneri strategici
7
Industria de construcţii în centrul atenţiei Şi acest an promite să aducă provocări serioase în industria de construcţii în regiune, dar con-form prognozei companiei de cercetare Buildecon există deja şi semne încurajatoare. Masterplast se aşteaptă la o dezvoltare conside-rabilă în mai multe ţări învecinate în privinţa cerinţelor pentru materiale de izolaţii, şi firma prognostizează creştere şi în Ungaria. Conform unei prognoze, comparativ cu 2012, în acest an, în Slovacia, producţia industriei de con-strucţii poate creşte cu 4,8 procente. La vecinii din nord ai Ungariei sectorul lucrărilor de geniu poate constitui forţa motrice a creşterii deoarece în acest segment se aşteaptă o creştere de 12,2 procente, iar în construcţiile civile şi industriale analiştii pro-gnostizează o creştere de 1,8 procente. Experţii Buildecon aşteaptă creştere şi în România, comparativ cu anul trecut în acest an pro-ducţia industriei de construcţii poate creşte cu 3,6 procente. Aici sectorul lucrărilor de geniu poate creşte cu 4 procente, iar cel al construcţiilor civile şi industrialecu 3,3 procente. În cazul Serbiei, în industria de construcţii perspectivele se arată semnificativ mai grave, aici se aşteaptă în acest an o scădere de 7,7 pro-cente. Scăderea se va datora în primul rând lucrărilor de geniu, în acest sector se prognosti-zează o scădere de 16,3 procente, în timp ce în segmentul construcţiilor civile şi industriale se aşteaptă o creştere de 3,9 procente. În Ungaria, în acest an, comparativ cu 2012 se prognostizează o creştere de 0,6 procente. În rân-
dul populaţiei vor domina clar lucrările de recondi-ţionare, în acest segment specialiştii se aşteaptă la o creştere de 5 procente, în timp ce noileconstrucţii practic vor stagna. În sectorul construcţiilor civile şi industriale în acest an se prognostizează o reduce-re de încă cinci procen-te, în timp ce la lucrările de geniu se aşteaptă o creştere de proporţie similară. Criza care a afectat industria de construcţii în ultimii ani a adus pro-vocări serioase tu turor actorilor implicaţi, afir-mă Dávid Ti bor, preşe-dintele-director gene-ral al Masterplast. A ară-tat: în acest an ne aştep-tăm la creşterea vânză-rilor pe majoritatea pie-ţelor noastre din regiu-ne, valoareaacestei creşteri poate atinge în
Ucraina 11 procente. Dar şi în Slovacia ne aşteptăm la o creştere a vânzărilor de 10 procente, iar în Serbia creşterea poatefi de 9 procente. În Ungaria ne aşteptăm la o creştere mai modestă, aici vânzări-le noastre pot creşte în acest an cu 1,5 procente.
Industria de construcţii în regiune
8
EXPO CONSTRUCT Bacău, 21-24 martie
Expoziţia materialelor şi tehnologiilor industriei de construcţii
Locul: Centrul de AfacerişiExpoziţiiBacău Materiale de construcţii; cimenturi, prefabricate; ceramică, marmură; materiale plastice; profile pentru construcţii; hidro, termo, fonoizolante; lacuri, vopsele; protecţii anticorozive. Instalaţii de apă, gaze; încălzire şi cli-matizare; ţevi, conducte; articole sanitare; instalaţii electrice; automatizări; aparate electrice, contoare; corpuri de iluminat. Construcţii: arhitectură, proiectare; tehnologii; proiecte de urbanism; construcţii civile şi industriale; construcţii drumuri; maşini, utilaje; echipa-mente, scule. Amenajări: structuri metalice; tâmplărie Al, PVC, lemn; fero-nerie, accesorii; şarpante, izolaţii; sisteme de învelitori; coşuri de fum; fini-saje, pardoseli; sisteme de siguranţă.
............................
CONFORT CONSTRUCT & INSTAL Arad, 21-24 martie
Expoziţia materialelor şi tehnologiilor industriei de construcţii
Locul: Centrul Expoziţional Expo Arad Internaţional, Calea Aurel Vlaicu FNLa cea mai importantă expoziţie de specialitate şi având cel mai înalt nivel profesional în rândul expoziţiilor organizate în regiunea de vest a României, în afara firmelor cu sediul în România, expozanţii din Ungaria (şi alte ţări) au o prezenţă importantă an de an. Categorii de produseexpuse: tehnologiişimateriale de construcţii, deco-raţiuniinterioare, tehnologii, echipamenteşimaterialepentruinstalaţii de încâlzire, balustrade, scări, materiale izolatoare, construcţii metalice, porţi, uşi şi ferestre, tehnica încălzirii şi a climatizării, electricitate pentru con-strucţii, instalaţii, armături şi obiecte sanitare etc.
UNIVERSUL CASEI TALETimişoara, 28-31 martie
Expoziţie internaţională specializată înamenajâri, construcţii, instalaţii mobilă, energie şi electrice
Locul: Centrul Regional de AfaceriTematica: Materialede construcţii,amenajâri interioare şi exterioare, mobilier şi decoraţiuni,electrice, instalaţii electronice şi IT, energii regene-rabile şi inventicâ, plante şi amenajâri curte şigrădină, etc.
............................
CONSTRUCT EXPO & AMBIENT EXPO & ROMTHERM
Bucureşti, 18-21aprilieExpoziţie internaţională a industriei de construcţii
(tehnologii, echipamente, utilaje)
............................Locul: Centrul Expoziţional ROMEXPO, Bucureşti, Blvd. Mărăşti, nr. 65-67Construct Expo este cea mai mare expoziţie a industriei de construcţii în România. Tematica: maşini legate de marile investiţii, hoteluri, spitale, drumuri, căi ferate, aeropoarte, diguri, echipamente, maşini, unelte, mate-riale de construcţii, servicii, tehnologii, proiectare, execuţie, tehnica răcirii şi a încălzirii. Prelucrarea metalelor, materiale de construcţii, maşini, unel-te pentru construcţii, piese, accesorii. Unelte, materiale de construcţii, ser-vicii, construcţii interioare, proiectare, execuţie legate de construcţia locu-inţelor, a parcurilor rezidenţiale, echipamente, produse ale industriei sti-clei, industria vopselelor.
............................
MOBIL-AR Arad, 18-21 aprilie
Expoziţie internaţională a industriei lemnului şi a mobilei
Locul: Centrul Expoziţional Expo Arad Internaţional, Calea Aurel Vlaicu FNExpoziţia deja tradiţională îi aşteaptă pe specialiştii şi vizitatorii interesaţi de industria mobilei şi a lemnului în spaţiul expoziţional al EXPO ARAD.
Hőtechnika Kőolajipari Kemenceépítő Kft.Sediu: H-8000 Székesfehérvár, Kálmos utca 2Punct de lucru: H-Százhalombatta, Olajmunkás u. 1. • Adresa poştală: H-2443 Százhalombatta, Pf.: 20.Tel.: +36/23/552-954 • Fax: +36/23/552-908 www.kemenceepito.hu • [email protected]
• Execuţie de construcţii metalice • Producţie de recipiente sub presiune• Lucrări de zidărie ignifugă• Execuţie/montaj de cuptoare complete
Societatea Hőtechnika Kőolajipari Kemenceépítő Kft. a fost constituită în 1993.
În halele noastre de mari dimensiuni putem executa construcţii metalice, cuptoare complete, produce vase şi recipiente sub presiune, executa lucrările de zidărie ignifugă pentru acestea.
Putem executa şabloane refractare şi recoacerea în cuptor a profilelor rezistente la foc executate cu şablon.
În 1998 am introdus sistemul de management al calităţii conform ISO 9001.
Din 2009 uzina de sudură este certificată de TÜV Rheinland conform standardului EN ISO 3834-2 pentru uzinele de sudură care produc structuri sudate.
ISO 9001 ISO 3834-2
„HŐTECHNIKA” CONSTRUCTOR DE CUPTOARE PENTRU INDUSTRIA ŢIŢEIULUI SRL.
9
MOBEXPO & EXPO CASABacău, 31 mai – 02 iunie
Expoziţie internaţională a industriei lemnului şi a mobilei
Locul: Central Plaza, BacăuMobilier, dotâri pentru terase şi grâdini, feronerie, lacuri şi vopsele, câsuţe din lemn, scule pentru prelucrarea lemnului. Amenajâri interioare şi exte-rioare, articole decorative, confort ambiental, articole şi accesorii sanitare, corpuri de iluminat.
............................
BIFE Bucureşti, 17-21 septembrie
Expoziţie internaţională a industriei lemnului şi a mobilei
Locul: Centrul Expoziţional ROMEXPO, Bucureşti, Blvd. Mărăşti, nr. 65-67 Tematica: mobilă de interior şi de exterior, decoraţii interioare şi de exteri-or, case de lemn, saune, materiale de bază şi auxiliare pentru industria lemnului, maşini şi echipamente pentru gospodărirea pădurilor şi prelu-crarea lemnului.
Potrivit datelor furnizate de Asociaţia Naţională a Întreprinderilor de Construcţii, în ultimii cinci ani, ca efect al crizei, numărul celor angajaţi în sectorul construcţiilor în Ungaria a scăzut cu 85 de mii. După 2006 comen-zile totale au scăzut cu 42 de procente, în cadrul acestora construcţiile de locuinţe cu 75 de procente. Potrivit estimării asociaţiei, datoriile în lanţ au o valoare totală de 400 de miliarde de forinţi, jumătate din această sumă se ştie deja în mod sigur că nu va fi achitată niciodată deoarece datornicii au dispărut de pe piaţă.
I ndustr ia de construcţii, care de ani de zile a luat-o pe pantă în jos, în luna noiembrie a anului t recut a înregistrat un nou declin, producţia este sub nivelul anului 2001. Pro-ducţia industriei de construcţii în luna noiembrie a anului trecut a scă-zut cu 11,7 procen-
te la nivel anual, s-au construit cu circa 17 procente mai puţineclădiri, iar la celelalte construcţii, care includ construcţia de drumuri, căi ferate şi con-ducte, scăderea a fost de peste 7 procente. Situaţia îngrijorătoare a secto-rului este arătată de faptul că dacă luăm în considerare producţia din 2005 ca un procentaj de 100%, atunci performanţele de acum rămân în urma aceleia cu 40 de procente, şi totodată rămân şi în urma nivelului înregis-trat în ianuarie 2001.
(Continuare in pagina 10-a)
Industria de construcţii în criză
10
Industrie, industria constructoare de maşini
SALON TEHNICArad, 21–24 martie
Locul: Centrul Expoziţional Expo Arad Internaţional, Calea Aurel Vlaicu FNTematica: inginerie mecanicâ, angrenaje şi transmisii mecanice, echipa-mente pneumatice şi hidraulice, electronică şi automatizari, metalurgie, echipamente de sudură.
............................
EXPO TEHNICA Bacâu, 27–29 iunie
Locul: Central Plaza Bacau. Maşini, utilaje, unelte, scule şi tehnologii industriale, elemente de ansam-blare şi transmisie, instalaţii electrice şi automatizări.
............................
TIB & EEE Bucureşti, 16–19 octombrie
Locul: Centrul Expoziţional ROMEXPO, Bucureşti, Blvd. Mărăşti, nr. 65–67. În acest an TIB se află deja la cea de-a 38-a ediţie, fiind unul din cele mai însemnate târguri din România, fiind structurat pe următoarele saloane: TOOLTECH (maşini-unelte, scule şi accesorii), FLUIDTECH (pompe, com-presoare, hidraulică şi pneumatică), ELECTROTECH (electrică, electronică, automatizări), METALTECH (metalurgie şi sudură), energetică.
(Continuare de la pagina 9)
Volumul noilor contracte încheiate în noiembrie 2012 a rămas cu 18,9 procente în urma valorii înregistrate cu un an înainte. În cadrul acestora, volumul contractelor vizând construcţia de clădiri a scăzut faţă de noiem-brie 2011 cu 8,5 procente, în cazul contractelor încheiate pentru construcţia altor construcţii a scăzut cu un sfert, în primul rând datorită valorii de refe-rinţă mari datorată contractelor de mare valoare încheiate cu un an înainte. Portofoliul contractelor firmelor din industria de construcţii la finalul lunii noiembrie a anului 2012 a depăşit cu 12,5 procente valoarea de refe-rinţă scăzută din anul precedent. În cadrul acestora, portofoliile de con-tracte la cele două grupe principale de construcţii au cunoscut un curs opus: la contractele referitoare la construcţia clădirilor a rămas cu 24,1 procente în urma valorii înregistrate în aceeaşi perioadă a anului prece-dent, în timp ce la alte construcţii a depăşit-o cu 32,9 procente.
Industria de construcţii în criză
Accesorii profesionale de tehnica sudării!
www.parweld.hu
Încredere, precizitate, calitate în orice condiţii!
www.blm.hu
www.solter.hu
Pentru uzul marii industrii, câteva tipuri proiectate pentru tensiuni de reţea de 120V-310V!
M a h e i n G e r m a n y
www.mahe.hu
Calitate germană, pentru uzul marii undustrii, cu posibilitate unică de “chiptuning” pentru toate sectoarele industriale!
Tot ce ţine de tehnica sudării!
B.L.Metál Hungária Kft. ● H-1201 Budapest, Vágóhíd u. 55.,Tel: +36 1 283 3614 ● Fax: +36 1 287 8047 ● www.blm.hu ● [email protected]
Ofertă uriaşă de materiale de adaos, electrozi de sudură, accessorii
11
Industrie, industria autovehiculelor
SALON AUTO & TRANSPORT ARArad, 07–09 iunie
Locul: Centrul Expoziţional Expo Arad Internaţional, Calea Aurel Vlaicu FN, AradSalonul auto: autoturisme şi autoutilitare, motociclete, noutăţi. Servicii auto, piese auto, materiale de întreţinere, hi-fi, scule, îmbrăcăminte, acce-sorii. Transporturi internaţionale pe cale rutieră şi cale ferată, logistică, servicii conexe, service.
............................
SALON AUTO BACAUBacau, 27–29 septembrie
Locul: Centrul de Afaceri şi Expoziţii BacăuAutoturisme, autocamioane vehicule comerciale, piese şi accesorii, anve-lope, lubrifianţi, servicii de transport.
............................
AUTOEXPOTEHNICABucureşti, 30 octombrie – 03 noiembrie
Locul: Centrul Expoziţional ROMEXPO, Bucureşti, Blvd. Mărăşti, nr. 65-67. Manifestarea expoziţionala se adreseaza producatorilor, distribuitorilor şi designerilor dintr-un domeniu deosebit de cuprinzator şi intr-o schimba-re permanenţa ce cuprinde: componente şi sisteme auto; piese, echipa-mente electrice şi electronice; accesorii, tuning, IT & management, ser-vice-uri, spalatorii auto şi alte produse şi servicii pentru industria auto.
Articolele referitoare la târguri şi expoziţii conţin informaţii actuale la închiderea ediţiei revistei PUNTEA. Organizatorii evenimentelor îşi rezervă dreptul modificării, de aceea vă rugăm să urmăriţi cu atenţie paginile web ale organizatorilor expozi-ţiilor! www.romexpo.ro, www.expoarad.ro, www.expobacau.ro, www.cciat.ro
În atenţia cititorilor!
12
Cău t a ţ i
d e a f a c e r i d i n
p a r t e n e r
U n g a r i a ?
Citiţi şi !PUNTEA Economia Ungară
Dacă doriţi să citiţi regulat magazinul nostru, trimiteţi-ne adresa poştală, şi începând
cu numărul următor vi-l trimitem în mod gratuit:
ROMENVIROTECBucuresti, 09–12 martie
Locul: Centrul Expoziţional ROMEXPO, Blvd. Mărăşti, nr. 65-67.Expoziţie internaţionala pentru tehnologii şi echipamente
de protecţia mediului.............................
ECOMEDIUArad, 16–18 octombrie
Locul: Centrul Expoziţional Expo Arad Internaţional Târg de mediu.
PROTECTArad, 21 –24 martie
Locul: Centrul Expoziţional Expo Arad InternaţionalSalon de echipamente şi servicii pentru protecţia muncii,
sisteme de pază şi protecţie.
13
Heart of the digital world
Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană • Tel. +40 21 20 7 91 64 • [email protected]
Be where the digital future is revealed: at CeBIT 2013! Plug into the hottest trends, topics and innovations the digital industry has to offer Get the inside track – straight from experts from around the globe
See all the right solution providers thanks to targeted matchmaking
Reserve your admission ticket today: www.cebit.de/en/ticket
RO_EN_CeBIT_175_130_3333.indd 1 30.01.13 17:40
Which innovations could boost your business?
At HANNOVER MESSE you’ll benefit from 11 leading trade fairs which span the entire value adding chain and offer insights into cutting-edge technology from all over the world.
See cutting-edge technology which spans the entire industrial value adding chain.
Access the latest know-how in the core sectors of industrial automation and IT, energy and green technology, power transmission and control technology, industrial supply, production technology and services, including research and development.
Don’t miss the world’s most important technology event.You can find out more at hannovermesse.com
ENGINEERSUCCESSNew technologies New solutions New networks
A date to remember:
8–12 April 2013
Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană,Tel. +40 21 20 7 91 64, [email protected]
NEW TECHNOLOGY FIRST8–12 April 2013 · Hannover · Germany
RO_EN_HM_B_DACH_175_130_3333.indd 1 29.01.13 13:08
14
Agricultură, horticultură, industrie alimentară
Economia agroalimentară a devenit în ultimele decenii un sector strategic la nivel mondial. Această situaţie este dovedită şi de faptul că de la începutul noului mileniu preţurile la produse-le alimentare au crescut brusc. Paralel cu aceas-ta, producţia produselor alimentare la nivel mondial a crescut cu 40 de procente. Producţia sectorului agricol în Ungaria a scăzut însă cu 20 de procente, pentru dezvolta-rea agriculturii ungare condiţia este ca producă-torii să găsească nişele de pe piaţă, deoarece Ungaria dă numai 0,8 procente din exportul agricol al lumii, deci nu poate produce cantita-tea care să impună preţurile. În 2011 agricultura ungară a atins încă un venit record, care a asigurat 4,6 procente din PIB, dar în 2012 această pondere a scăzut la valoarea înregistrată înainte, de 3,1 procente. Este adevărat că agricultura produce numai 3–4 procente din produsul naţional brut, dar împreună cu sectoarele aflate în aval asigură existenţa a 800 de mii de oameni, de aceea este o ramură strategică. Împreună cu industria alimentară, industria chimică pentru agricultu-ră şi comerţ, sectorul asigură deja 11–12 pro-cente din PIB.
Sectorul viţei de vie-al vinului a cunoscut de asemenea o regresie în ultimele două decenii, în timp ce producţia de vin la nivel mondial a stag-nat. În prezent sectorul produce 60 de procente din nivelul anului 1989. Sectorul vinului din Ungaria reprezintă doar 0,3 procente din expor-tul de vin la nivel mondial, faţă de 1,6 procente înregistrate mai devreme, şi aceasta a dus la situaţia de azi, când Ungaria a devenit importa-tor net de vin.
Probleme în agricultură
Specialiştii în protecţia mediului acordă sprijin fermierilor de pe ariile protejate şi siturile Natura 2000 în cadrul unei colaborări transfrontaliere ungaro-române. În luna mai 2012 a demarat programul finanţat din fonduri europene în cadrul cooperării transfrontaliere ungaro-române cu titlul „Punerea în aplicare a educaţiei pentru reducerea tere-nurilor exploatate incorect” („Earth”). În ambele părţi ale frontierei se află teritorii agricole întin-se. Mulţi fermieri nu dispun de mijloacele corespunzătoare şi de cunoştinţele necesare pentru exploatarea corectă a terenurilor, mulţi folosesc metode depăşite, nu cunosc legislaţia mediului din UE referitoare la exploatarea corectă a terenurilor agricole.
(Continuare in pagina 15-a)
Educaţia fermierilor
15
(Continuare de la pagina 14)
Partenerii de proiect în cadrul programului „Earth” sunt autorităţile de mediu din Ungaria şi România, răspunzătoare sub aspectul mediului pentru respectarea, verificarea exploatării corecte a terenurilor agrico-le. Cel mai important obiectiv al programului este ca în cadrul educaţi-ei fermierilor, proprietarii pământurilor să poată cunoaşte cea mai bună practică în exploatarea terenurilor sub aspectul mediului şi acceptată în UE. La cursul de formare profesională a fermierilor, care a ţinut trei zile şi a fost organizat la Hajdúböszörmény au participat proprietari de pământuri din judeţele Hajdú-Bihar şi Békés din Ungaria, respectiv Bihor şi Satu Mare din România. Printre altele, au fost informaţi cu pri-vire la prevederile legale referitoare la protejarea pământului arabil, prevederile privind practicarea agriculturii pe terenurile din categoria zonelor vulnerabile la nitraţi, la aspectele de mediu legate de creşterea animalelor şi folosirea apei în agricultură.
Educaţia fermierilor
Pentru Ungaria se arată noi posibilităţi de export în agricultură, în valoare de mai multe miliarde de euro, cu destinaţia Rusia. Tot mai multe firme recunosc că partenerii comerciali ruşi sunt de încredere, plătesc la termen şi achiziţionează produse alimentare de calitate în cantităţi însemnate, ceae ce reprezintă o mare oportunitate şi pentru industria cărnii din Ungaria.
Deschiderea pieţei
16
EXPO FLOWERS & GARDEN Bucureşti, 18–21 aprilie
Locul: Centrul Expoziţional ROMEXPO, Blvd. Mărăşti, nr. 65–67. Expoziţie de flori şi grădinărit
............................
GARDENIAArad, 18–21 aprilie
Locul: Centrul Expoziţional Expo Arad Internaţional, Calea Aurel Vlaicu FNExpoziţie de horticultură
............................
AGROMEXPO & ALIMENTEXPO & EXPO GRADINA
Bacău, 28-30martie
Locul: Centrul de AfacerişiExpoziţiiBacăuExpoziţie de agriculturăşi tehnica ambalării şi industrie alimentarăşiflori şi grădinărit.
............................
VINVESTTIMIŞOARA, 25–28 aprilie
Locul: Centrul Regional de Afaceri Saloninternaţional de vinuri.
............................
AGRARIACluj-Napoca, 25–28 aprilie
Locul: Centrul Expoziţional Expo Transilvania, str. Aurel Vlaicu F.N. Expoziţie internaţională de agricultură, tehnica ambalării
AGROMALIMArad, 12–15 septembrie
Locul: Centrul Expoziţional Expo Arad Internaţional, Calea Aurel Vlaicu FNProduse alimentare, băuturi, produse şi echipamente de agricultură, maşini şi echipamente agricole, mijloace şi instalaţii, echipamente tehno-logice pentru horticultură, nutreţuri, servicii, materiale de ambalare, maşini şi tehnologii de ambalare, animale vii.
............................
ALL PACKBucureşti, 30 octombrie – 03 noiembrie
Locul: Centrul Expoziţional ROMEXPO, Blvd. Mărăşti, nr. 65–67.Tematica expoziţiei: maşini, tehnologii, echipamente pentru ambalare, materi-ale pentru ambalaje, materiale de bază, produse finite ale tehnicii de ambalat.
............................
INDAGRA & ALIMENTABucureşti, 30 octombrie – 03 noiembrie
Locul: Centrul Expoziţional ROMEXPO, Blvd. Mărăşti, nr. 65–67. Tematica expoziţiei: maşini agricole, echipamente de irigare, tehnologia serelor, echipamente de măsură, tehnologia furajării, îngrăşăminte chimi-ce, creşterea animalelor de fermă. Maşini, echipamente pentru industria alimentară, echipamente de laborator, aparate de măsură, produse ale industriei alimentare, produse din legume şi fructe, produse de morărit, conserve, produse alimentare finite şi semipreparate, arome, condimente, conservanţi, aditivi, coloranţi pentru industria alimentară, detergenţi, dez-infectanţi pentru industria alimentară, tehnologii de răcire, transport şi depozitare în industria alimentară.
............................
EXPO DRINK & WINEBucureşti, 30 octombrie - 03 noiembrie
Locul: Centrul Expoziţional ROMEXPO, Blvd. Mărăşti, nr. 65-67. Expoziţie de vinuri şi bâuturi alcoolice.
17
Pepiniera lui Horváth Gábor • H-8900 Zalaegerszeg, Rét u. 11.Reprezentant: Horváth Bálint Fax: +36 92/598-981 Mobil: +36 30/[email protected] • www.horvathfaiskola.eu
• •
Aşteptăm şi cumpărătorii din România la pepiniera noastră de 30 de hectare cu o ofertă bogată de conifere, arbuşti ornamentali, arbori pentru şiruri de pomi!
Oferim deopotrivă plante cu rădăcină nudă şi plante la container!
Comparativ cu anul trecut, în acest an subvenţiile agriculturii şi dezvoltării rurale în Ungaria cresc cu 60 miliarde forinţi, a anunţat Ministerul Dezvoltării Rurale (MDR). În 2013 ministerul de resort pleacă de la o sub-venţie totală de 691 miliarde de forinţi pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Din această sumă peste 561 miliarde de forinţi provind din fonduri europene şi 130 miliarde de forinţi din resurse naţionale. György Czerván, secretar de stat la MDR pentru economia agrară a declarat: în 2013 nivelul schemei unice de plăţi pe suprafaţă (SAPS) atinge 100 de procente, se preconizează ca fermierii să poată primi 233 euro la hectar. Şi în 2013 se va acorda prima specială pentru produsele lactate care stă la dispoziţie din anul 2010. Fermierii producători de lapte primesc pe an circa 45 milioane de euro, adică 13 miliarde de forinţi. În 2012, prima
a fost de 9,09 forinţi la kilogramul de lapte, în 2013 se preconizează din nou o sumă
de circa 9,10 forinţi la kilogramul de lapte. Secretarul de stat a amintit şi alte subvenţii menite să-i ajute pe crescătorii de anima-le: crescătorii de vite de carne şi de oi vor primi în acest an în c a d r u l P r o g r a m u l u i d e Transformare a Structurii la Vite
Rumegătoare circa 12,6 miliarde de forinţi. În 2013 subvenţia pro-gramului „lapte în şcoli” creşte cu 300 milioane de forinţi. Astfel, asigurarea produselor lactate
proaspete şi sănătoase pen-tru copiii de la şcolile
generale şi grădiniţe are deja la dispoziţie o sumă-cadru de 1,5
miliarde de forinţi.
Subvenţii în creştere
18
Utilizînd experienţa acumulată în cursul deceniilor, asigură deservirea completă în următoarele domenii:■ Proiectarea şi fabricarea ambalajelor din:
lemn, carton ondulat şi plastic
■ Ambalaje certifi cate UN, ISPM 15
■ Gama de ambalaje THERMOBOX, JOLYBOX, TRI-SYS, KAYBOX
■ Livrarea acestora in funcţie de programul de producţie al benefi ciarului
i ţ l tă î l d iil
VOLÁNPACK SA
H-1108 Budapest, Kozma u. 4. • H- 1475 Budapest, POBox. 76.www.volanpack.eu • [email protected]
Tel:+36 1 431 6218 • Fax: +36 1 431 6260 • Mobil:+36 20 9278 777
Esenţă naturală a 7 plante medicinaleEfectul asupra plantelor: Plante mai verzi, mai puternice, culturi mai sănătoase şi roade mai îmbelşugate.
Producător şi distribuitor: VOLANPACK SAwww.fitokondi.hu · [email protected]: +36 1 431 6235 · Fax: +36 431 62 60
PPPrrroooddduuusss ssstttiiimmmuuulllaaatttooorrr ddee pppllaannttee pppeennttrruu tttrrraaatttaaarrreeeaaa llleeegggguuummmeeelllooorrr
urală a 7 plante
ttrraa
Volanpack_80x123_2011_RO.indd 1 2/5/11 8:00:58 PM
VOLANPACK SA – SEDIU PERMANENTVOLANPACK FITOKONDI SRL
IASI 700443, Str. RAMPEI Nr. 9/A ROMANIAwww.volanpack.eu • [email protected] • Tel.: (Ro) +40 (0)7575-64267
După anul trecut, un an plin de contradicţii, în acest an Organizaţia şi Consiliul Producătorilor de Lapte din Ungaria aşteaptă o situaţie mai echi-librată pe piaţa laptelui. Sectorul laptelui din Ungaria a ajuns în vara trecu-tă într-o situaţie deosebit de grea datorită faptului că preţurile de achiziţie la lapte nu au urmărit creşterea costurilor şi în acelaşi timp piaţa a fost invadată de produse lactate ieftine din import. Cu coordonarea organizaţiei profesionale, ca rezultat al intrării în vigoare a noii reglementări referitoare la interzicerea comportamentului incorect al distribuitorilor şi a preţurilor discriminatorii, şi în urma partici-pării Ministerului Dezvoltării Rurale, respectiv a colaborării actorilor pieţei laptelui, în toamnă această fluctuaţie între extreme a pieţei a devenit mai moderată. Începând din a doua jumătate a anului trecut, în Ungaria cunoaşte o creştere a cerinţelor pentru produsele lactate autohtone. Ţările mari producătoare de lapte se pregătesc să producă o cantitate şi mai mare de lapte după încetarea s istemului cotei de lapte a Uniunii în 2015. La nivel naţio-nal este necesar a se lua măsuri care să consolideze sectorul laptelui în Ungaria, dezvolta-rea producătorilor şi a întreprinderilor de procesare. Potrivit planurilor, până în luna mai Consiliul Producătorilor de Lapte îşi va elabora concepţia referi-toare la dezvoltarea sectorului laptelui, va face propuneri referitoare la perioa-da bugetară 2014–2020.
Despre piaţa laptelui
Potrivit datelor preliminare, expoziţia AGROmash Expo-AgrárgépShow ţinută la Budapesta a avut 45 de mii de vizitatori, ceea ce depăşeşte cu circa 80 de procente cifra de anul trecut. Cea de-a 31-a ediţie a expoziţiei AGROmashExpo a fost organizată pentru prima dată împreună cu expozi-ţia maşinilor şi utilajelor agricole AgrárgépShow, la manifestarea de patru zile au participat toate firmele lidere pe piaţă.
Cei 200 de expozanţi au ocupat în 7 pavilioane 30 mii de metri pătraţi în interior şi două mii de metri pătraţi în aer liber. Expoziţiile Grădina Ungară şi Viticultură-Vinificaţie, ţinute în paralel, au avut 52 de expozanţi. În decursul celor patru zile au fost organizate şi mai multe consfătuiri de specialitate, evenimentele complementare – printre care ziua dedicată cultivării plantelor, conferinţa privind viitorul producţiei de maşini şi utila-je agricole, prezentările profesionale, ţinute de firme şi de cameră – au fost urmărite cu atenţie de mai multe sute de participanţi.
Expo de succes
Producţia agriculturii ungare în 2012 (potrivit datelor preliminare) a crescut la 2183 miliarde forinţi de la valoarea realizată în anul prece-
dent de 2168 miliarde. A crescut participarea eco-nomiei agricole în expor-tul economiei naţionale. Economia agricolă asigură circa 10 procente din exportul total al economi-ei naţionale. Din 2004 ex portul agricol s-a dub-lat, 83 procente f i ind îndreptate în Uniunea Europeană.
10 procente
19
