Evolu]ii la burs@

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

PUNCTUL PE EUROPA

„Oamenii care discut@ cu

înfocare sunt foarte aproa-

pe de a se în]elege”

H. De Balzac

c my b

c my b

Leul este moneda câ}tig@toare, de luni bune.Deja a devenit de notorietate evolu]ia leuluide la 3,4 la 3,1 }i chiar sub aceast@ cota]ie.Cum mai tr@im într-o economie, cea româ-neasc@, dependent@ mai mult decât altele decursul valutar, aceast@ evolu]ie a leului a ajunsnu numai s@ stârneasc@ interes public, dar chiardecizia BNR de a interveni sau nu în pia]@ adevenit o chestiune intens dezb@tut@. Chestiu-nea cea mai important@ este aceea de a ve-dea o alt@ raportare, nu cea legat@ de inter-ven]ia sau lipsa de interven]ie a BNR. {iaceast@ raportare ]ine de moned@. O mo-ned@ care se înt@re}te trebuie s@ conferemult@ încredere economiei. De moneda carese înt@re}te trebuie s@ profite o economie.E deja o chestiune care ]ine de teoria eco-nomic@ clasic@ exemplul legat de expor-turile care cresc atunci când moneda scade,pentru c@ în raport cu moneda ]@rii de des-tina]ie devin mai ieftine. {i pentru expor-turile române}ti, anii de sl@biciune monetar@au fost ani de aur. Mul]i exportatori au câ}-tigat bani frumo}i din aceast@ diferen]@ decurs. Contractele în euro deveneau mai va-loroase în lei, odat@ cu devalorizarea mon-edei na]ionale. Dar, toate aceste evolu]iifavorabile, pentru c@ cre}teau produc]ia }iaduceau bani din exporturi, au avut }i ofa]@ mai pu]in pl@cut@.

continuare ^n pagina 7

nr. 124 anul 3 vineri, 13 iulie 2007 0,50 RON

Praga - centrul istoric

Dan SUCIU

pag. 7

Emil DAVID

Podul cunoa}terii

Eveniment 2007

pag. 8Ileana Ilie

Specializarea interna]ional@ este unul din conceptele carereflect@ cel mai bine dihotomia economie politic@-politic@economic@, fiind totodat@ expresia unit@]ii lor. Din per-spectiva economiei politice, specializarea interna]ional@apare ca un fenomen necesar, obiectiv, supus legilor eco-nomice (}i deci perfect explicabil pe baza lor), }i în con-secin]@, ca o component@ esen]ial@ a ordinii cosmice.Definirea acestor atribute ale specializ@rii s-a produs dealtfel, de timpuriu în istoria gândirii economice, cu aproa-pe dou@ sute de ani în urm@, când David Ricardo, unuldin ilu}trii reprezentan]i ai }colii clasice engleze, scria:„Într-un sistem de comer] absolut liber, fiecare ]ar@ î}iutilizeaz@ capitalul }i munca în activit@]ile care aduc celemai mari beneficii.

continuare ^n pagina 2

Decebal N. Tod@ri]@

Clasicism

pag. 6Adrian [@ran Moro}an

pag. 3

Joi, 12 iulie 2007va fi semnat CA-DRUL STRATEGICNA[IONAL DE RE-FERIN[~ CSNR,document de refe-rin]@ pentru toateStatele Membreale Uniunii Euro-

pene, în ceea ce prive}te POLITICA DECOEZIUNE. CSNR este un document dereferin]@ pentru programarea Fondurilor Struc-turale, în cadrul c@ruia se stabilesc prio-rit@]ile de interven]ie ale Fondurilor Struc-turale }i de coeziune }i se face leg@turaîntre priorit@]ile na]ionale de dezvoltare, sta-bilite în Planul Na]ional de Dezvoltare, }ipriorit@]ile la nivel european, stabilite în Orien-t@rile Strategice Comunitare OSC }i înLiniile Directoare Integrate ale UE pentruCre}tere Economic@ }i Locuri de Munc@.

Cadrul na]ional strategic de referin]@

pentru fondurile structurale

„Dou@ excese: a exclude ra]iunea, anu admite decât «ra]iunea»”

Pascal

„O prim@ victorie împotriva <<ele-mentelor pr@duitoare>> ale capita-lismului este de a nu uita c@ via]a nuse rezum@ deloc la participarea fie-c@ruia la sistemul economic. Aceasta,desigur, este important@, dar nu esteexclusiv@ în evolu]ia dezirabil@ }i ne-cesar@ a individului”, scrie ChristianChavagneux. Primul lucru astfel, arat@}i sociologul Alain Caillé, este de „anu favoriza economicul”, de „a nu-l<<cheltui>> doar pe el”, ci de ala}eza „pe locul care i se cuvine”. {icare ar fi acesta? Printre priorit@]ile

programului s@u politic „S@r@cia în in-teriorul abunden]ei” propus în 1925,lordul Keynes acorda „economicului” lo-cul 5, dup@ cele ocupate, în ordine,de „pace”, „organizarea guvernamen-tal@”, „chestiunile sexuale”, în sfâr}it,pe 4, „lupta împotriva drogurilor”. Pe5, cum spuneam, „economicul”. …{i suntem doar în 1925. Atuncicând pacea, de}i fragil@, p@rea a aveaun orizont de timp ceva mai lung.Atunci când guvernele, cu excep]iaGermaniei }i a altor câteva ]@ri, p@-reau, neîndoielnic, c@ au o autoritatereal@. Atunci când „chestiunile se-xuale”, în pofida lui „Les annéesfolles”, nu aveam nici pe departe reac-tivitatea pe care o dezvolt@ ast@zi.

continuare ^n pagina 4

continuare ^n pagina 2

Într-un stil devenit inconfundabil, presa bate moned@, de-o bun@bucat@ de vreme, pe o nou@ controvers@ care învolbureaz@ via]apolitic@ }i social@ româneasc@: s@ se m@reasc@ sau nu pensiile,într-o ]ar@ în care 6 milioane de oameni sunt „abona]i” perma-nen]i ai Bugetului de Asigur@ri Sociale?Desigur, nu vom discuta aici }i acum de decizii n@scute din pre-mise populiste sau calcule politicianiste. Evident, acestea exist@, celpu]in atâta vreme cât acumularea de capital politic, prin oricemijloace posibile, este un scop declarat al partidelor noastre. Maicurând, credem c@ se impune s@ abord@m problema de fond: sepoate tr@i în România decent, civilizat, cu nivelul actual al pensieimedii, }i, dac@ NU, de unde vor lua guvernan]ii banii necesari, petermen lung, pentru a asigura pensii rezonabile, de bun sim]?La prima întrebare, nu avem nici o îndoial@ c@ ar putea cineva cerer@gaz pentru un r@spuns documentat. Este clar ca lumina zilei c@pensiile trebuie s@ creasc@ neîntârziat în România, pentru c@, în pre-zent, ele sunt la un nivel de mizerie }i pentru c@ afecteaz@ drama-tic via]a a milioane de oameni f@r@ vin@, întrucât ei }i-au pl@tit, la vre-mea lor, toate obliga]iile la stat. Nedrept@]i]i flagrant fiind ast@zi,au prin urmare tot dreptul s@ cear@. Situa]ia lor este cu atât maidramatic@, dac@ ]inem seama c@, în toate negocierile noastre dinetapa preader@rii, iar mai apoi în acquisul comunitar, nu }i-a f@cutloc vreun capitol referitor la nivelul de trai. Iar dac@ salariile au cres-cut, totu}i, datorit@, ni se spune, productivit@]ii muncii în industrie }iconstruc]ii, cre}terea pensiilor la ce parametri ar trebui raportat@?

Pân@ la pensii europene, necert@m pentru pensii decente!

Imaginea s@pt@m$nii

Un adev@r incomod

pag.5Lia-Alexandra Baltador

Demersuri pentru o nou paradigm@

Nu „antimondializare”, ci „altermondializare”? (II)

continuare ^n pagina 2

Dan POPESCU

Pre]ul leului cu bune }i rele

dr. Sorin BURNETE

Resorturile specializ@rii

interna]ionale

Eugen IORD~NESCU

Pia]a Central@ din Bruxelles, Belgia

Universitatea din Princeton, S.U.A.

urmare din pagina 1Baza pentru elaborarea acestui docu-ment strategic de planificare pe termenmediu a Fondurilor Structurale }i deCoeziune o constituie Planul Na]ionalde Dezvoltare 2007-2013, aprobat deGuvernul României, în luna decembrie2005, priorit@]ile din acest documentfiind reorganizate în func]ie de cele 3Priorit@]i }i cele 11 Direc]ii de ac]iune(Guidelines) din Orient@rile StrategiceComunitare, reflectând astfel încadra-rea CSNR în principiile europene alePoliticii de Coeziune.Din punct de vedere al finan]@rii, CSNReste sus]inut exclusiv din FondurileStructurale }i de Coeziune }i cofi-nan]area na]ional@, iar PND include}i alte finan]@ri (programe de inves-

ti]ii na]ionale }i locale, credite exter-ne, fonduri europene pentru dez-voltare rural@ }i pescuit etc.).CSNR este în esen]@ o strategie glo-bal@ de interven]ie }i utilizare a Fon-durilor Structurale, care va fi pus@ înpractic@ prin intermediul ProgramelorOpera]ionalePrezent@m în continuare, în sintez@, Ca-drul Strategic Na]ional de Referin]@ înforma sa preliminar@, dinaintea semn@rii:

„Analiza socio-economic@ – aspecte principale

R@mân înc@ destule probleme care tre-buie solu]ionate pentru a impulsionadezvoltarea economiei române}ti. Suntnecesare interven]ii structurale majorepe termen lung, în urm@toarele domenii:l Infrastructura de baz@ – calitateaslab@ }i ineficien]a serviciilor de fur-

nizare a apei potabile, canalizare }ide management al de}eurilor, precum}i a sistemului de transport rutier, fe-roviar, aerian }i naval, ca }i lipsa in-ter-conectivit@]ii, constituie frâne încalea dezvolt@rii. Toate acestea suntdublate de un nivel sc@zut al cuno}-tin]elor cu privire la protejarea mediu-lui înconjur@tor, administrarea defectuoa-s@ a acestuia, precum }i utilizarea ine-ficient@ a resurselor de energie. l Competitivitatea economic@ – produc-tivitatea sc@zut@, echipamentele }i tehno-logia învechite, spiritul antreprenorialinsuficient dezvoltat, un climat de afa-ceri dificil }i lipsa unei infrastructuriadecvate pentru sprijinirea mediuluide afaceri, accesul limitat la finan]are}i investi]iile insuficiente în cercetare-dezvoltare }i tehnologiile informa]iei}i comunic@rii (TIC), toate afecteaz@dezvoltarea mediului de afaceri.l Capitalul uman - capacitatea limitat@a educa]iei }i form@rii profesionale con-tinue de a r@spunde nevoilor unei eco-nomii moderne bazate pe cunoa}tere,aten]ia redus@ acordat@ educa]iei, insu-ficienta corelare între educa]ie, forma-rea profesional@ ini]ial@ }i formareaprofesional@ continu@. Inegalitatea de}anse duce la excluderea social@ a cate-goriilor vulnerabile, cum ar fi femeile,persoanele cu dizabilit@]i }i etnia rom@.l Capacitatea administrativ@ – ser-viciile publice sunt slab dezvoltate }i„neprietenoase”. Capacitatea adminis-trativ@ insuficient@ este reflectat@ înstructuri de management neperforman-te, abilit@]i nesatisf@c@toare ale func]io-narilor publici, cooperare interinstitu-]ional@ inadecvat@, care conduc într-un final la calitatea slab@ a serviciilorfurnizate societ@]ii, punând astfel înpericol dezvoltarea socio-economic@.În mod special, este necesar@ conso-lidarea în continuare a managemen-

tului fondurilor comunitare pentru utili-zarea eficient@ a acestora în scopul pro-mov@rii dezvolt@rii economice }i sociale.l Dimensiunea teritorial@ - ca urmarea restructur@rii industriei, au ap@rut foarterapid decalaje între regiuni, acesteacontinuând s@ creasc@. Disparit@]iledintre mediul urban }i cel rural suntde asemenea mari }i în continu@ cre}-tere. Acest fenomen este }i mai pregnantatunci când se compar@ nivelul dedezvoltare al regiunii Bucure}ti–Ilfovcu restul ]@rii. ISD sunt atrase, de obi-cei, în regiunile mai dezvoltate, ceeace conduce la cre}terea decalajelor dedezvoltare dintre regiuni. Atât zoneleurbane, cât }i zonele rurale se con-frunt@ cu probleme legate de infra-structur@ (din cauza investi]iilor insu-ficiente), de dezvoltare economic@ lo-cal@ }i de mediul social. Totodat@, zo-nele rurale depind excesiv de agricul-tur@. În aceste zone, infrastructura }iserviciile de sprijin pentru afaceri suntfoarte slab dezvoltate sau chiar inexis-tente Este necesar@ o abordare maistructurat@ în ceea ce prive}te nivelulteritorial al diverselor politici de dez-voltare sectoriale }i inter-sectoriale }im@surilor derivate din acestea.

R@spunsul strategic

Viziune: Crearea unei Românii com-petitive, dinamice }i prospere

Obiectiv CSNR: Reducerea dispari-t@]ilor de dezvoltare economic@ }i so-cial@ dintre România }i statele mem-bre ale Uniunii Europene prin genera-rea unei cre}teri suplimentare de 15-20& a PIB pân@ în anul 2015

Priorit@]i }i ac]iuni

Priorit@]ile CSNR au fost formulate ca

r@spuns strategic al Guvernului la pro-blemele economice actuale }i în vede-rea cre@rii oportunit@]ilor pe care Ro-mânia }i le dore}te. CSNR vizeaz@armonizarea tuturor acestor priorit@]iîntr-o strategie coerent@, care s@ fieadecvat@ pentru România, dar care s@se }i conformeze strategiilor UniuniiEuropene, inclusiv Strategia de la Lisa-bona, }i s@ aib@ ca efect dezvoltareaeconomic@ }i cre}terea num@rului delocuri de munc@.

l Dezvoltarea infrastructurii de baz@la standarde europene – investi]iile îninfrastructur@ vor îmbun@t@]i calitateare]elelor rutiere }i feroviare, precum}i a naviga]iei pe Dun@re (axele pri-oritare TEN-T nr. 7, 18 }i 22) }i vorsprijini dezvoltarea mediului de aface-ri }i crearea de noi locuri de munc@.Investi]iile vor îmbun@t@]i, de aseme-nea, accesibilitatea }i inter-conectivi-tatea dintre drumurile na]ionale, ju-de]ene }i locale, c@i ferate, aeropor-turi }i servicii navale, asigurând in-clusiv leg@turi mai bune cu rutele TEN-T.Investi]iile vor îmbun@t@]i accesul lapie]e mai extinse }i toate ac]iunile vorcontribui la reducerea duratei c@l@to-riilor }i costurilor de transport. Inves-ti]iile în infrastructura de mediu vorcontribui la îmbun@t@]irea sistemelorde management al apei potabile }i ade}eurilor menajere la standarde euro-pene. O eficien]@ energetic@ mai marede-a lungul întregului lan] – pro-duc]ie, transport, distribu]ie }i uti-lizare final@ – va îmbun@t@]i competi-tivitatea economic@ }i calitatea aeru-lui }i va sprijini dezvoltarea durabil@.Eforturile se vor concentra pe unmanagement mai eficient al mediuluinatural }i pe utilizarea durabil@ aresurselor naturale.

(va urma)

PENSII FONDURI STRUCTURALE VINERI 13 IULIE 20072

urmare din pagina 1Logic, tot la indicatorii de eficien]@ }iperforman]@ economic@. Din p@cate,acquisul comunitar nu indic@ surse definan]are }i nu stabile}te calendare pen-tru recuperarea unor decalaje istorice.Nef@când acest lucru Comunitatea Euro-pean@, cu atât mai pu]in au f@cut-o fac-torii politici autohtoni, preocupa]i de cutotul alte priorit@]i. {i, atunci, trebuie s@a}tept@m s@ moar@ pensionarii, de foame}i de lipsa medicamentelor, pân@ ne pu-nem la punct economia }i pân@ o per-form@m la un nivel din care s@ izvoras-c@ resursele financiare necesare? Consta-t@m abia acum c@ s-a gre}it, când s-amascat }omajul prin valuri de pensio-n@ri anticipate, unele pe sume grele.C@ se întâmpl@ azi ca un lucr@tor s@duc@ în spate un pensionar, lucru de ne-conceput în ]@rile Comunit@]ii Euro-pene. C@ s-a ajuns la fundul saculuila Bugetul de Asigur@ri Sociale }i c@se caut@ solu]ii prin visteria Bugetuluide Stat. C@ pensia medie în Româniaa ajuns la mai pu]in din salariul mediupe economie. Pensionarii nu sunt îns@de vin@ pentru toate aceste erori stra-tegice care, pân@ la urm@, sunt ero-rile tranzi]iei noastre. Dac@, în aceast@privin]@, cel pu]in, politicienii no}tripar s@ fie de acord, când este vorbade resursele de finan]are pe termenlung opiniile lor devin brusc divergente,ajungându-se chiar la o împ@r]ire în dou@tabere distincte: pesimi}tii }i optimi}tii.Pesimi}tii condamn@ Guvernul pentrupromovarea unei avalan}e de legi po-puliste, nefundamentate economic, care

vor duce la sacrificarea unor investi]ii}i reculul altor sectoare pân@ la limi-ta unui colaps na]ional. La unison cuunii exper]i ai B@ncii Mondiale, pesi-mi}tii din ograda noastr@ calific@ dreptextrem de vulnerabil sistemul na]ionalde pensii, acuzându-l nu numai c@ nuofer@ siguran]@ persoanelor în vârst@,în mod durabil }i echitabil, dar mai }id@uneaz@ întregii economii, deoarecedeciziile sunt luate ad-hoc }i sunt me-nite s@ protejeze anumite interese. Caurmare, majoritatea pensiilor trebuieobligatoriu sus]inute de noi reformecare s@ confere sustenabilitate acestuiproces. Fire}te, împ@rt@}im punctul devedere pe care, într-un anume con-text, l-a exprimat economistul DanielD@ianu: „E o fantezie s@ credem c@, înRomânia, putem înregistra o acumu-lare de capital fizic, care s@ reduc@decalajele de salarii }i pensii într-untimp foarte scurt. Statistic vorbind,avem o calitate medie a preg@tirii pro-fesionale, o capacitate mediocr@ de orga-nizare }i o func]ionare a institu]iilorstatului care las@ mult de dorit. Iarimportul masiv de competen]@ mana-gerial@ }i de tehnologii nu poate di-minua decalajele în mod subit”. DanielD@ianu vrea, practic, s@ spun@ c@, încondi]iile în care capitalismul modernîmbin@ armonios eficacitatea economi-c@ cu echitatea }i solidaritatea social@,România capitalist@ este înc@ departede aceste deziderate. Dar, trebuie, înacela}i timp, s@ facem o delimitarefoarte exact@ între datoriile neonorateale statului în materie de infrastruc-tur@, s@n@tate, educa]ie, nivel de trai}i performan]ele de care se arat@ ca-pabili românii atunci când, bun@oar@,

lucreaz@ în str@in@tate. Cu alte cuvinte,nu oamenii în sine sunt vinova]i denivelul salariilor }i pensiilor.De partea cealalt@, optimi}tii spun c@ ma-jorarea pensiilor în România se poatebaza pe o dezvoltare economic@ trai-nic@, întins@ pe ultimii }apte ani. Bu-getul general consolidat a revenit peexcedent, începând cu trimestrul 2 alacestui an, deficitul bugetar este ]inutsub control, iar cre}terea produsuluiintern brut se va plasa cu certitudinela peste 6 procente. Nu bancnoteletip@rite suplimentar de Mugur Is@rescu,ci cre}terea economic@ s@n@toas@ plus

fondurile europene vor asigura resur-sele financiare pentru majorarea sub-stan]ial@ a pensiilor – din septembrieviitor, pentru agricultori, }i din 1 ia-nuarie 2008, pentru celelalte categoriide vârstnici. Se mai vorbe}te, de}i cujum@tate de gur@, }i de al]i bani carear putea suplimenta fondul na]ional depensii: supraimpozitarea celor cu ve-nituri foarte mari }i, de ce nu, insti-tuirea unei austerit@]i autentice în chel-tuirea banului public, pentru c@ sunt preamulte privilegii pe care }i le-au adju-decat ale}ii }i guvernan]ii no}tri.Dincolo de vânzoleala politicianist@ pe

care a stârnit-o noul proiect de lege,un adev@r r@mâne de neclintit: pen-sionarii no}tri (vorbim de cei mul]i,b@trâni }i s@raci, nu de cei care auintrat în posesia „cuponului” la 45 deani }i î}i caut@ surse suplimentare decâ}tig „la negru”) au dreptul la o re-para]ie moral@ }i material@. {i nu pestepatru ani, cum doresc „pesimi}tii”, ciimediat, pentru c@ firul vie]ii lor nu semai m@soar@ în ani }i decenii. Cum}i de unde bani – asta e problema gu-vernan]ilor no}tri, pentru c@ de aceeasunt pl@ti]i }i e treaba lor s@ gestio-neze resursele }i viitorul acestei ]@ri.

Pân@ la pensii europene, ne cert@m pentru pensii decente!Emil DAVID

Cadrul na]ional strategic de referin]@ pentru fondurile structuraledr. Eugen IORD~NESCU

Bucure}ti, Pia]a Victoriei

VINERI 13 IULIE 2007 3COMER[ INTERNA[IONAL

urmare din pagina 1Aceast@ urm@rire a avantajului indi-vidual serve}te binele universal al tu-turor. Prin faptul c@ stimuleaz@ acti-vitatea, recompenseaz@ îndemânarea}i folose}te în modul cel mai eficientresursele naturale, acest sistem dis-tribuie munca într-un mod folositor}i economic: totodat@, prin sporirea ge-neral@ a produc]iei în fiecare ]ar@, elr@spânde}te avantajul general }i leag@printr-o ]es@tur@ comun@ de interese}i interrela]ii societatea universal@ ana]iunilor, în întreaga lume civilizat@.”Ricardo definea astfel, cu recunoscu-ta-i genialitate, avantajul comparativ,ca principiu universal al specializ@riina]iunilor }i baz@ a unui comer] mon-dial liber }i aduc@tor de prosperitatepentru toate popoarele lumii. Exti-zând la scar@ mondial@ principiulmâinii invizibile a lui Adam Smith,teoria costurilor comparative a luiRicardo se întemeiaz@ pe un adev@rsimplu: „urm@rirea avantajului indivi-dual serve}te binele universal al tu-turor”. P@strându-ne în spiritul adev@-rurilor sacre enun]ate de Smith }iRicardo, observ@m cum ast@zi avan-tajul comparativ rezult@ din interac-]iunea elementelor care fac ca o eco-nomie s@ fie mai eficient@ în pro-duc]ia }i exportul unui bun, în raportcu altele. Acest fapt nu trebuie în]e-les în mod absolut, ci în mod rela-tiv, plecând de la dou@ premise fun-damentale: (1) nici o na]iune nu tre-buie s@ produc@ toate bunurile; (2)decalajele de productivitate între na-]iuni difer@ de la o industrie la alta.Bun@oar@, }tie toat@ lumea c@ ]@rileindustrializate au, virtualmente, o pro-ductivitate superioar@ în raport cu]@rile în curs de dezvoltare, în toatesectoarele industriale. Analizând acestedecalaje în structur@, vedem imediatc@ dac@ în cazul unui produs debaz@, bun@oar@ grâu, productivitateamedie într-o ]ar@ dezvoltat@ ca Ja-ponia este s@ spunem, de trei orimai mare decât într-una mediu dez-voltat@ (de ex., China), în cazul unui

produs de tip hi-tech (presupunândc@ în a doua ]ar@ exist@ o astfel deproduc]ie), ea poate fi de câteva orisau chiar zeci de ori mai mare. Tot-odat@, trebuie s@ avem în vedere fap-tul c@ elementele care determin@ avan-tajul comparativ sunt }i ele de o na-tur@ diversificat@: nivelul dot@rii cufactori de produc]ie, natura lor, pro-ductivitatea factorilor, capacitatea na-]iunii de a valorifica eficient resurse-le de care dispune, nivelul cuno}tin-]elor }i tehnologiei etc. Din perspectiva politicii economice,spcializarea interna]ional@ este rezul-tatul interven]iei guvernamentale înscopul influen]@rii rela]iilor comer-ciale ale na]iunii. Principiile econo-miei politice ne pot ajuta s@ identi-fic@m avantajul comparativ, dar nu nespun }i cum s@ îl punem în valoare.Cum se realizeaz@ în realitate acestproces? Predic]iile teoriei ricardienes-au materializat, în a doua jum@tatea secolului al XIX-lea, printr-un tipde diviziune interna]ional@ a muncii,cunoscut@ sub numele de „comer]Nord-Sud”. Unii au criticat vehementacest tip de specializare, considerândc@ ea va condamna ]@rile în curs dedezvoltare la ve}nic@ înapoiere eco-nomic@. Daniel Cohen sus]ine, de pil-d@, c@ acest tip de specializare nueste decât un târg perfid pe careMarea Britanie îl propune propriuluiimperiu: industrializarea Albionului contradezindustrializ@rii restului lumii. Eco-nomistul român Mihail Manoilescuare o pozi]ie ceva mai nuan]at@: “Nutrebuie s@ producem acele bunuricare au, relativ la str@in@tate, cea maimare superioritate comparativ@, ci bu-nurile care reprezint@ cea mai înalt@productivitate a muncii.“În prima jum@tate a secolului XX, con-troversele pe marginea specializ@riiinterna]ionale iau o pronun]at@ tur-nur@ ideologic@, pe fondul diviz@riilumii în blocuri }i radicaliz@rii mi}-c@rilor de extrem@ stâng@, care ce-reau cu insisten]@ schimbarea ordiniimondiale. În acest nou context, seafirm@ dou@ curente de gândire, ba-zate pe concep]ii diferite cu privire larolul comer]ului interna]ional în ac-

celerarea dezvolt@rii na]iunilor, îndeo-sebi a celor din „lumea a treia”, sin-tagma propus@ de Alfred Sauvy fiindintens folosit@ în acea perioad@. Pri-mul curent, având în frunte numecelebre precum Alfred Hirschman dela Universitatea Princeton poate fi carac-terizat printr-un pesimism accentuatcu privire la rolul exporturilor de for]@motrice a dezvolt@rii. Cuplat@ cu fai-moasa teorie a lui Robert Solow }ipromovat@ de practicieni de calibruprecum Raul Prebisch, aceast@ con-cep]ie constituie actul de na}tere ateoriei dezvolt@rii care, în anii 1950-60 era dominat@ de ideea conformc@reia mediul extern nu mai era denatur@ s@ sus]in@ cre}terea econo-mic@, na]iunile având nevoie de stra-tegii orientate preponderent spre inte-rior. O astfel de strategie era evident,substituirea importurilor. În ]@rile ex-comuniste, curentul are o aderen]@atât de puternic@ }i o impregnare ideo-logic@ atât de profund@, încât va dana}tere unui monstru: diviziunea inter-

na]ional@ socialist@ a muncii. Ideea va-loroas@ a lui Manoilescu, citat@ maisus, este exacerbat@ pân@ la mistifi-care. Reputatul economist român sedeclarase împotriva specializ@rii inter-na]ionale de tip ricardian, pentrusimplul motiv c@ aceasta ar fi însem-nat eternizarea statutului României de„]ar@ eminamente agrar@”, noi având,dup@ criteriile ricardiene, un avantajcomparativ incontestabil în produc]iade cereale }i un dezavantaj compa-rativ în bunuri industriale. De aici, îns@,pân@ la industrializarea for]at@ impus@de regimul comunist... este drum lung.Cel de-al doilea curent, sus]inut deAnne Krueger, Jagdish Bhagwati, PaulKrugman, Joseph Stiglitz }.a., se afirm@în mod dialectic, în opozi]ie cu primul,ideea de baz@ fiind aceea dup@ carecheia-dezvolt@rii sunt exporturile }iprin urmare, strategiile orientate spreexterior. Anne Krueger de pild@, se-sizeaz@ faptul c@ strategiile orientatespre interior con]in o contradi]ie fun-damental@: în fazele ini]iale, na]iunile

apeleaz@ masiv la importuri, spre a-}i crea o baz@ industrial@ solid@; înfazele urm@toare, reducerea impor-turilor, ce va fi impus@ de cre}tereadeficitului comercial, va afecta func]io-narea aparatului industrial autohtonnou creeat, pentru c@ nimeni nu areu}it, pân@ acum, s@ creeze un ast-fel de aparat care s@ nu depind@absolut de loc de importuri. Maideparte, sistemul devine generator decorup]ie, de vreme ce un volum limi-tat de importuri nu va putea s@-i sa-tisfac@ pe to]i.Promovarea exporturilor presupune ostrategie opus@, a deschiderii econo-miei na]ionale spre exterior. Ea ridic@îns@ o nou@ problem@, formulat@ deBhagwati: putem identifica strategiapromov@rii exporturilor cu laissez-faire? Cât de dificil este de r@spunsla aceast@ întrebare,...cum au r@s-puns unii,...cât de tare au gre}it al]ii,inclusiv guvernele României dup@1989, sunt chestiuni pe care le voiaborda într-un num@r viitor.

KNOWLEDGE BRIDGE, proiect inova-tiv European pentru managementuldurabil al apei a ^nceput. Inten]ia s@ambi]ioas@ este de a nivela discre-pantele legate de mediu din Europa. Necesitatea cresc$nd@ pentru ape maicurate }i un management Europeanintegrat al apei au fost cerin]e recu-noscute deja. UE a reac]ionat la aceas-ta cerin]a, lans$nd Directiva Cadru Apa

(WFD), care trebuie implementat@ dec@tre statele europene membre p$n@^n 2015. KNOWLEDGE BRIDGE a fost lansatpentru a sus]ine aceast@ nou@ poli-tic@, prin dezvoltarea unei preg@tiri ino-vative, online }i prin dezvoltarea uneicooper@ri la nivel european, intitulat@“Water-Online-Network”. 13 parteneri din 6 ]@ri europene (Ger-mania, Ungaria, Lituania, Olanda, Ro-m$nia-Centrul Regional de FormareContinu@ pentru Administra]ia Public@Local@ ‘’Nicolaus Olahus’’ Sibiu, ApeleRom$ne, Universitatea Bucure}ti, }iTurcia) s-au al@turat ^n acest proiect,pentru a promova }i ^mbun@t@]i imple-mentarea Directivei Cadru EuropeneApa. Consor]iul selec]ionat cuprindetoat@ experien]a profesional@ nece-sar@ pentru diferite domenii de afa-ceri. Exper]i ^n managementul apei, pre-

cum }i ^n preg@tirea profesional@ }i^nv@]area prin sisteme informatizate,coopereaz@ pentru dezvoltarea solu-]iilor de preg@tire inovativ@ online. Ca parteneriat public-privat, KNOWL-EDGE BRIDGE furnizeaz@:Pregatire online pentru adoptarea siimplementarea WFDO re]ea transna]ional@ intitulat@ "Wa-ter-Online-Network (WON)" pentru schim-bul de cuno}tin]e }i experien]@. “Continua cre}tere a managementuluiEuropean al apei, sus]inut@ de preg@-tirea profesional@, va conduce la omai bun@ calitate a vie]ii pentru toateregiunile }i societ@]ile din Europa. ",arata Susanne Kollmeier (PRO Mana-gement, Germany), Project Managerof KNOWLEDGE BRIDGE.Impreun@ cu partenerii s@i, KNOWL-EDGE BRIDGE a ^nfiin]at }i re]eauaWater-Online-Network pentru cel mai

bun schimb de experien]@ ^n dome-niul apei }i al experien]ei c$}tigatede c@tre aceia care au implementatdeja DCA ( Water Framework Direc-tive). Comunitatea WON (Re]eauaOnline Apa) reune}te to]i participan]iiimplica]i ^n managementul Europeanal apei. "Aceasta excep]ional@ re]eade exper]i ai apei va ajuta la imple-mentarea WFD ^n toat@ Europa }i laasigurarea unui management durabilal apei", explic@ Christian Stracke (Uni-versity of Duisburg-Essen, Germany)responsabil cu re]eaua WON.Grupele ]int@ ale KNOWLEDGE BRIDGEsunt exper]ii ^n domeniul apei }i an-gaja]ii care r@spund de implemen-tarea WFD ^n special, la toate nive-lurile manageriale. KNOWLEDGE BRIDGEofer@ solu]ii pentru preg@tirea profe-sional@ }i pentru cooperare ^n re-]eaua WON tuturor participan]ilor din

sectorul apei, adic@ : v administra]ii publice v ^ntreprinderi v autorit@]i care r@spund de mediul^nconjur@tor v asocia]ii cu profilul ap@

%n plus, furnizorii de preg@tire ^n sec-torul ap@, inclusiv universit@]i, aca-demii }i institute ^}i pot ^mbog@]iprogramele }i cursurile lor de preg@-tire profesional@. Pentru a conchideKNOWLEDGE BRIDGE sus]ine ma-nagementul durabil al apei prin oferireaunui ^nv@]@m$nt inovativ }i a unorsolu]ii ^n “re]eaua online ap@” creat@.

Mai multe informa]ii despre KNOWL-EDGE BRIDGE online:

http://www.knowledgebridge.eureporter

Resorturile specializ@rii interna]ionale

KNOWLEDGE BRIDGE pentru îmbun@t@]ireacalit@]ii apei în Europa

- o ini]iativ@ european@ inovatoare pentru managementul durabil al apei prin preg@tire online }i cooperare transna]ional@ -

dr. Sorin BURNETE

Alfred Hirschman Joseph Stiglitz

Nu „antimondializare”, ci „altermondializare”? (II)

urmare di n pagi na 1Atunci când drogurile, în general „u}oare”,se consumau mai ales în cercuri elitiste}i blazate relativ restrânse, mai mult cao mod@ decât ca un larg remediu alunor confruntari cu via]a pierdute, cuprec@dere, de c@tre tineri. Atunci cândnici pe departe nu puteam vorbi, nicim@car „în mic”, de „marea industrie” a dro-gurilor, care se manifest@ în prezent cuo nocivitate de mare intensitate, pespa]ii uria}e }i cu un cost social imens,într-un fel sau altul, pentru umanitate… „B@tea oare câmpii” Keynes, prin „cla-samentul” s@u amintit? De}i nu suntemde partea „clasamentelor”, ci de parteacelor ce apreciaz@ dezvoltarea ca un pro-ces sistemic, în care toate lucrurile sunteminamente importante, existând fire}te,priorit@]i, suntem tenta]i s@ valid@m uneleasemenea considera]ii ale marelui eco-nomist britanic, cercet@torul „v@zând” înele, în mai mare m@sur@, nu atât o ierar-hizare ca atare, cât o în]elegere supe-rioar@ a complexit@]ii vie]ii. O comple-xitate în al c@rei tablou economiaconstituie, fire}te, o component@ funda-mental@. Într-o lume – un sistem – în care„banii sunt apa vie care irig@ sistemul”,cum ar@ta Adam Smith, este evident c@nu po]i face nimic f@r@ bani, „reie}i]inu din costuri, din cheltuieli, ci dinprofit”, din performan]@, din capacitateade a r@spunde operativ pie]ei, din ra-piditatea de mi}care }i de a depista }ivalorifica „ni}ele de performan]@”, toateastfel de elemente reprezentând „re-surse” ce sunt, ce pot fi acoperite decosturi pe m@sur@. A}adar, component@ fundamental@ „eco-nomia”, dar nu singura. Cu atât maimult cu cât în lumea de ast@zi, dintr-operspectiv@ planetar@ – o perspectiv@care nu înl@tur@ concuren]a, ci o pre-supune desf@}urat@ corect, în condi]iidecente – nu sunt, nu mai pot fi per-mise nici un fel de irosiri ale resurselor– irosiri care ne-au condus unde ne-aucondus –, în scopuri care nu se v@-desc, care nu se vor v@di utile dintr-ununghi sau altul social-uman. Iat@, dar,umanitatea, umanismul revenind, poatedialectic, pe un prim rang de însemn@-tate. Nu ne îndrept@m cu fa]a la trecut,dar ]inem seama de tradi]ii, de în]elep-ciunea sa. Într-un asemenea cadru eco-nomico-social sesiz@m, mai concret,

demersul „altermondialist”, acela ra]io-nal }i temperat, un demers dincolo demai multe ideologii, }i ele „altermon-dialiste”, care propun ]inte frumoase,dar utopice, fanteziste, f@r@ s@ indiceresursele cu ajutorul c@rora frumoaseleobiective pot fi atinse.În fapt, practic, ce reprezint@, îns@, chiarîn mare, „altermondialismul” }i la ce serefer@ acest curent? Articolul recentenciclopedic „Altermondialismul” esteamplu examinat în „Wikipedia” – „Enci-clopedia liber@”, context în care sev@desc mai multe considera]ii, unele cuprec@dere de tip didactic, altele de tipmai comentativ.Deci, „Altermonialismul”, este un an-samblu de concep]ii formulate cu pre-c@dere }i ap@rate efectiv de partizanii„Altermondializ@rii”. Este, în fapt, „omi}care a societ@]ii civile, a unei p@r]idin aceast@ societate, care contest@ mo-delul neoliberal al mondializ@rii, reven-dicându-}i un mod, un model de dez-voltare, mult mai grijulii fa]@ de om }imediu”. Temele, ideile respective sev@desc în textele diferitelor organiza]ii}i institu]ii ale „mi}c@rii altermondia-liste”, manifeste sau rapoarte elaborate dec@tre forumuri sociale mondiale, uneletexte ale ONU cu privire la drepturi aleomului }i autonomii, preluate de refor-matorii „altermondiali}ti” }i în cadrul c@-rora ei avanseaz@ proiec]ii concrete, plat-forme, ac]iuni etc. „Altermondializarea”,deci, mai bine spus mi}carea „Altermon-dialist@” se v@de}te „un demers generaleterogen, solicitând ca ansamblul valo-rilor umaniste s@ ob]in@, s@ preia, oanume preponderent@, o anume preva-len]@ în raport cu ceea ce este prezen-tat drept logica economic@ a mon-dializ@rii neoliberale”. Referirile se facmai ales în ce prive}te „dreptatea eco-nomic@”, în]eleas@ îns@, se afirm@ ade-seori, cam ambiguu, f@r@ clarific@rile }inuan]@rile necesare: ce este, practic, „drep-tatea economic@”, despre „a cui drep-tate” }i de ce discut@m oare? Referiri sefac, de asemenea, la „autonomia popoa-relor”, cu prec@dere în cazul statelor fe-derale }i pregnant multina]ionale, solici-tându-se, îndeosebi, „respectarea unorrevendic@ri economice”. Se mai fac re-feriri la protec]ia mediului, în spe]@ laimperativul respect@rii ferme a Proto-colului de la Kyoto, la imperativul respec-t@rii drepturilor umane fundamentale. Înacest ultim sens, se militeaz@ expres,de exemplu, pentru egalitatea – în munc@

}i în ce prive}te recompensa acesteia –între b@rba]i }i femei, pentru condi]iidecente de munc@ etc. Se mai are învedere cerin]a împlinirii unor revendi-c@ri democratice potrivit unor variate orien-t@ri politice. Se vizeaz@, de exemplu, oanume „democratizare a instan]elor inter-na]ionale”, „integrarea B@ncii Mondiale}i a Fondului Monetar Interna]ional înONU”, punerea pe picioare a unei „orga-niza]ii politice mondiale cu drept dedecizie egal pentru statele s@race }ipentru cele bogate” }i cu o „adev@rat@reprezentativitate a femeilor” }.a. …Prefixul „alter” la mondializare – searat@ în „Wikipedia” dar }i în alte lu-cr@ri – a fost introdus ini]ial în Belgia,tocmai spre a face diferen]a fa]@ de„antimondializare”, fa]@ de „antimon-diali}ti” – viziune larg }i net contes-tatar@ }i cam atât. Totu}i, se mai v@-desc unele confuzii, pentru mai mul]i,dar relativ ignoran]i, termenul „altermon-dializare” reprezentând – spun ace}tia –o variant@ francofon@ a „antimondia-liz@rii”. Nici pe departe… Dar s@ re-venim. Politic, mi}carea „altermon-dialist@” oscileaz@ între un reformismde tip vestic }i „imaginea unei realerupturi”, cele dou@ componente „reu-nindu-se împrejurul sloganului <<O alt@lume este posibil@>> sau, foarte recent,împrejurul sloganului <<Alte lumi sunt

posibile>>”. Detaliind, avem de-a faceatât cu o contestare a organiz@rii internea statutului }i politicilor organiza]iilormondiale de tipul OMC, FMI, OCDE,G8, B@ncii Mondiale etc., cât }i cupunerea în eviden]@ }i examinarea unoralternative, globale }i sistemice, la ordi-nea interna]ional@ mai ales în domeniilefinan]elor }i comer]ului.Mergând la nivelul am@nuntelor, mi}-carea a prins r@d@cini, încetul cu în-cetul, pe întreg parcursul secolului XX.Amploarea mai mare, îns@, a dobândit-o la începutul anilor ’80 din secolultrecut, mai ales în statele din Sud,odat@ cu lupta pentru reducerea dato-riilor ]@rilor lumii a treia, cu lupta împo-triva unor prevederi ale Organiza]ieiMondiale a Comer]ului, împotriva ajus-t@rilor structurale promovate de FMI.Era o mi}care relativ debil@, tocmai dinacest motiv fiind pu]in receptibil@,atunci, în Occident, un Occident careprin for]a sa }i a exemplului s@u vaface, în câ]iva ani, s@ se destrame sis-temul socialisto-comunist, fostele statecomuniste îndreptându-se, cu mai mult@sau mai pu]in@ hot@râre, dar îndrep-tându-se, spre economia de pia]@. Camdup@ 1994, îns@, „altermondialismul”,vizând deja „numitorul comun” al capi-talismului prezent, cu calit@]ile }i defec-tele sale, a început, s@ se manifeste cuo for]@ din ce în ce mai pu]in negli-jabil@, în Europa, în Statele Unite }i înCoreea, în cadrul unor critici, de multeori reale, aduse dimensiunilor }omajuluicât }i punerii sub semnul întreb@rii aprotec]iei sociale la un nivel consideratde mai mul]i speciali}ti ca necesar. Ma-

nifest@rile de la Seattle, Statele Unite,din 1999, vor reprezenta, potrivit unorpuncte de vedere oficiale, „primeleac]iuni mediatizate <<altermondialiste>>”.Au fost urmate de un prim Forum So-cial Mondial, alternativ Forumului Eco-nomic de la Davos, dar }i de o mareAdunare în Italia, la Genoa, împotrivaSummit-ului G8. Au fost, mai apoi,Forumurile Sociale Mondiale ce au avutloc, practic în fiecare an, fie la Porto-Alegre (din 2001 în 2003), la Mumbai,în 2004, în alte ora}e de pe glob. Înnoiembrie, 2002, s-a desf@}urat Foru-mul Social European de la Floren]a,debutând identificarea }i promovareaunor interese europene de tip „altermon-dialist” specifice. Aici, în celebrul ora}italian, leag@n veritabil al artei }i uma-nismul european, s-au reunit circa 450mii – 1 milion persoane, care au reven-dicat „o alt@ lume” }i au protestat „îm-potriva r@zboiului din Irak”. Mai multdecât ocazii de schimburi de idei }i maimult decât evenimente mediatice impor-tante, Forumurile Sociale de tipul men-]ionat – contabilizate cu reac]ii deseoriviolente din partea autorit@]ilor, cumor]i }i r@ni]i, mul]i r@ni]i, cu poli]i}tir@ni]i etc. – au devenit spa]ii }i mo-mente privilegiate ale „Altermondia-lismului”. Frecven]a lor s-a multiplicatîn ultimii ani, aceste forumuri devenindrespectiv mondiale, continentale, locale.Care, îns@, sunt for]ele mi}c@ri caatare, care sunt orient@rile ei, mai multsau mai pu]in judicioase, prezentate cao „alt@ mondializare” }i care este per-cep]ia critic@ a mi}c@rii?

( va urma)

GLOBALIZARE VINERI 13 IULIE 20074

c my b

c my b

c my b

c my b

Demersuri pentru o nou@ paradigm@Demersuri pentru o nou@ paradigm@

Dan POPESCU

Anvers, unul dintre cele mai frumoase ora}e ale Belgiei

Adam Smith

Vedere din Seattle, S.U.A.

VINERI 13 IULIE 2007 5

c my b

c my b

c my b

c my b

DECLINUL VIE[II

Un adev@r incomod

Cel mai mare concert, organizat înscopuri de binefacere, Live Earth, s-a încheiat. Acest eveniment, în cadrulc@ruia au cântat numero}i arti}ti,timp de 24 de ore, în loca]ii de peîntregul glob, a fost ini]iat de fostulvice-pre}edinte al Statelor Unite aleAmericii, Al Gore. Obiectivul a fosts@ trezeasc@ responsabilitatea tuturorcet@]enilor planetei fa]@ de fenomenulînc@lzirii globale a climei, astfel încâtliderii politici s@ ini]ieze m@suri decombatere. Al Gore, un ecologist convins, a în-ceput din timpul facult@]ii s@ se pre-

ocupe de modific@rile climatice, dup@ce un profesor de-al s@u, Roger Re-velle, }i-a expus rezultatele unei cer-cet@ri }tiin]ifice, care semnalau ten-din]a constant@ de cre}tere a tempe-raturii, în ultimii ani. Multe dintre ex-perien]ele personale ale lui Al Goresunt prezentate în filmul „An Uncon-vinient Truth”, premiat chiar cu unOskar, în care se semnaleaz@ princi-palele cauze, efecte }i modalit@]i decombatere a înc@lzirii globale.Oamenii de }tiin]@ au constatat c@acest fenomen de modificare a tem-peraturii poate fi corelat cu cre}tereacantit@]ii de dioxid de carbon emiseîn atmosfer@. Înc@ din 1992, când s-a semnat Conven]ia Cadru a Na]iu-nilor Unite asupra schimb@rilor cli-matice, se preciza faptul c@ activi-tatea omeneasc@ a f@cut s@ creasc@sensibil concentra]iile de gaze cuefect de ser@, ceea ce va determinao înc@lzire suplimentar@ a suprafe]eiterestre, pe care risc@ s@ o suporteecosistemele naturale }i întreaga ome-nire. Concluzia ce se desprinde estec@, odat@ cu cre}terea concentra]iei dedioxid de carbon, temperatura cre}te}i ea. A}a se face c@ asist@m, an de

an, la noi }i triste „recorduri” în ceeace prive}te temperaturile maximeînregistrate pe întregul mapamond. Urm@rile sunt diverse, dar întotdeau-na dureroase. Topirea ghe]arilor, cre}-terea num@rului de fenomene meteo-rologice extreme, perioade prelungitede secet@, dispari]ia a numeroasespecii de plante }i animale, apari]iaunor boli noi }i reapari]ia altoravechi. Toate acestea sunt efecte alemodific@rilor climatice, care se dato-reaz@, în mare parte, activit@]ilor eco-nomice. Cea mai mare parte a ga-zelor cu efect de ser@ î}i au origineaîn ]@rile dezvoltate, emisiile pe lo-cuitor, în ]@rile în curs de dezvoltare,fiind înc@ relativ reduse, dar în cre}-tere. De remarcat prezen]a unor eco-nomii emergente, cum ar fi China }iIndia, care î}i aduc contribu]ia nunumai în cre}tea produc]iei, ci }i înceea ce prive}te poluarea. China, deexemplu, cu o popula]ie de 1,3 mi-liarde de locuitori, î}i fundamenteaz@cre}terea economic@, printre altele,pe considerabilele rezerve de c@rbunede care dispune, dar }i pe tehnologiipoluante. Aceste probleme interna]io-nale cap@t@ o importan]@ din ce în cemai mare, ]inând cont de faptul c@poluarea aerului sau distrugerea stra-tului de ozon nu ]in cont de grani]elena]ionale. Exemplele indicate arat@clar c@ orice demersuri ale unui sin-gur stat în acest sens sunt sortitee}ecului, dac@ celelalte state nu sunt}i ele preg@tite s@ fac@ un efort înacela}i domeniu. În acela}i timp,procesul trebuie derulat }i la nivelulfiec@rei comunit@]i locale din cadrulstatelor respective. Semnarea unorîn]elegeri interna]ionale a reprezentatun prim-pas în procesul de con}tien-tizare }i în]elegere a problematicii,urmând ca pe baza acestora s@ setreac@ la ac]iuni convergente, cu unimpact cât mai mare. Totu}i, dac@este s@ ne referim numai la unul din-tre aceste acorduri interna]ionale,Protocolul de la Kyoto, care oblig@]@rile semnatare la reducerea emisi-ilor de gaze cu efect de ser@ cu celpu]in 5& sub nivelul emisiilor din1990, în perioada 2008-2012, se con-stat@ c@ un consens general asupraacestei situa]ii nu poate fi asigurat.Unele state dintre cele mai industri-

alizate, cum ar fi Statele Unite aleAmericii (responsabile pentru 36,1&din totalul emisiilor de gaze cu efectde ser@) }i Australia au refuzat s@semneze acest acord, apreciind c@acest lucru ar împov@ra prea tareeconomiile na]ionale. Într-o lume în care problema lipseide alimente, a s@r@ciei în general,este înc@ departe de a fi rezolvat@,se ilustreaz@ necesitatea }i actuali-tatea cercet@rii fenomenelor naturale,plecând de la deslu}irea mecanis-melor intrinseci care stau la baza fe-nomenelor extreme pân@ la contu-rarea strategiilor de reducere a con-secin]elor. Comisia European@ a adop-tat de curând un raport privind înc@l-zirea global@, care încearc@ s@ eva-lueze impactul pe care acest feno-men îl va avea asupra continentului.Din cauza încalzirii globale, sustineraportul, statele din nordul Europeivor avea de câ}tigat în anumite do-menii, cum ar fi agricultura sau tu-rismul în detrimentul statelor dinsud. Raportul mai sus]ine c@ efecteleînc@lzirii globale ar putea costa Eu-ropa cca. 42 de miliarde de europân@ în 2100, în urma secetei, cre}-terii nivelului m@rilor }i declinului tu-rismului. Comisia European@ dore}tes@ foloseasc@ raportul pentru a impul-siona reducerea emisiilor de dioxid decarbon }i pentru a împiedica mediatemperaturilor globale s@ creasc@ cu maimult de 2 grade în urm@torul secol. Acest obiect nu presupune stopareacre}terii economice, ci implic@ sus]i-nerea unui altfel de tip de dezvoltare.Dezvoltarea durabil@, conceput@ în sen-sul concilierii dintre economie }i mediulînconjur@tor printr-o nou@ cale de dez-voltare, care s@ sus]in@ progresul uman,nu numai în câteva locuri }i pentrucâ]iva ani, ci pentru întreaga planet@}i pentru un viitor îndelungat. Con-ceptul de dezvoltare durabil@ se re-fer@ la o form@ de cre}tere econo-mic@ care satisface nevoile societ@]iiîn termeni de bun@stare pe termenscurt, mediu }i mai ales lung. Ea sefundamenteaz@ pe considerentul c@dezvoltarea trebuie s@ vin@ în întâm-pinarea nevoilor prezente, f@r@ s@ pun@în pericol necesit@]ile genera]iilor vii-toare. În termeni practici, acest lucruînseamn@ crearea condi]iilor pentru dez-

voltarea economic@ pe termen lung,în acela}i timp protejând mediul încon-jur@tor. Principiile dezvolt@rii durabile,enun]ate în declara]ia final@ de la Tokyo,din 27 februarie 1987, a Comisiei Mon-diale pentru Mediu }i Dezvoltare a ONUse refereau la:l Revitalizarea cre}terii economice;l Schimbarea calit@]ii cre}terii eco-nomice;l Conservarea }i îmbun@t@]irea bazeide resurse; l Asigurarea unui nivel sustenabil alpopula]iei;l Reorientarea tehnologiei }i mana-gementul riscurilor;l Integrarea mediului }i economiei înluarea deciziilor;l Reformarea rela]iilor economice in-terna]ionale;l Înt@rirea cooper@rii interna]ionale.

Ast@zi, 20 de ani mai târziu, acesteprincipii sunt recunoscute ca fiindsingurele capabile s@ asigure, pe ter-men lung, bun@starea, sau, cel pu]in,supravie]uirea omenirii. }i totu}i, oac]iune concertat@, în conformitatecu aceste principii, întârzie s@ apar@.Din acest motiv, sunt necesare eve-nimente la scar@ mondial@, cum aufost concertele organizate în cadrul LiveEarth, care s@ readuc@ în prim planasemenea grave probleme, cum suntmodific@-rile climatice. E timpul pentru o schimbare a com-portamentului nostru în încercarea dea încetini procesul de degradare a st@-rii de s@n@tate a planetei. În cursul isto-riei Pamântului, clima s-a schimbatde multe ori, uneori chiar în mod dra-matic. Erele mai calde au înlocuit }iau fost înlocuite mereu de ere glaciare.De}i unii cercet@tori sus]in c@ aces-te schimb@ri sunt de natur@ ciclic@,ca astfel de fenomene climatice auexistat }i în trecut, totusi, clima dinultimii aproximativ 10.000 de ani afost deosebit de stabil@. În aceasta pe-rioad@, s-a dezvoltat }i civiliza]ia uma-n@. În ultimii cca. 100 de ani, tem-peratura medie la nivel global a cres-cut cu cca. 0,8 °C, mai repede decâtoricând, în ultimii 1000 de ani. Înc@l-zirea global@ este un fapt real, iarnoi, oamenii, suntem o parte a aces-tei probleme. Totu}i, solu]ia se g@-se}te tot la noi.

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

Vedere din San-Francisco, S.U.A.

Vedere din Washington, S.U.A.

Al Gore

VALOARE VINERI 13 IULIE 20076

Profundele transform@ri ale societ@]iicelui de-al optulea veac al mileniuluitrecut nu au r@mas f@r@ ecou în pla-nul doctrinelor economice. Revolu]iatehnic@, prin inven]iile deosebite laob]inerea c@rora a contribuit, a dusla dezvoltarea unei industrii extrem decompetitive, cu prec@dere în Anglia,dar }i în alte state dezvoltate din aceiani. Munca manual@ a l@sat locul ma-}inismului în cele mai multe sectoarede activitate, motorul cu aburi deschi-zând drumul unei dezvolt@ri f@r@ pre-cedent. Amplele mi}c@ri sociale aleperioadei, încununate prin succesul re-volu]iei franceze din 1789 determin@apari]ia revolu]iei juridice, în paralel cucea tehnic@. Libertatea cet@]eanului s-atransformat, pe plan economic, în li-bera ini]iativ@, în libertatea muncii, acomer]ului, a activit@]ilor economiceîn general. Concomitent cu revolu]iatehnic@ }i cea juridic@, are loc }i orevolu]ie }tiin]ific@ de o for]@ nemain-tâlnit@ pân@ în acei ani. Noi concepteapar, iar cele vechi suport@ trans-form@ri profunde. Domeniul econo-mic nu este ocolit, iar valoarea revine,dup@ o lung@ perioad@ de „hiberna-re”, în centrul aten]iei.Economistul englez William Petty(1623 – 1687), cel pe care Karl Marxîl va numi mai încolo „p@rintele Eco-nomiei Politice” datorit@ conceptelor demare actualitate prezentate în opera sa,include printre preocup@rile sale de-finirea conceptelor de „pre] natural”}i „pre] politic”. Prin pre] natural, eldefine}te, practic, valoarea m@rfii, dinperspectiva teoriei obiective a valorii.Conform acesteia, m@sura valorii unuibun este dat@ de caracteristicile obiec-tive ale acestuia. În concep]ia lui Petty,principala determinare obiectiv@ a va-lorii unei m@rfi este cantitatea demunc@ consumat@ pentru ob]inerea

acesteia. La o analiz@ mai atent@observ@m, îns@, c@ economistul nu adefinit valoarea ci val oarea rel at i v@am@rfurilor. În acest sens, este semni-ficativ urm@torul citat din opera lui Petty:„Dac@ cineva va putea s@ ob]in@ dinminele peruviene }i s@ aduc@ la Lon-dra o uncie de argint, cu aceia}i chel-tuial@ de timp necesar@ pentru ob]i-nerea unui bu}el de grâu, atunci sepoate spune c@ prima (unitate de m@-sur@ n.n.) reprezint@ pre]ul unitar alcelei de-a doua. Dar, dac@ datorit@descoperirii unor mine mai bogate, elva fi capabil s@ ob]in@ dou@ uncii, înacela}i timp în care ob]inea înainte ouncie, atunci grâul va fi tot atât deieftin la, 10 }ilingi pentru un bu}el, ca}i înainte, când era 5 }ilingi”. Petty con-sider@ c@ nu orice form@ de munc@este creatoare de valoare de schimb,ci doar acele categorii ce duc la ob]i-nerea unor produse care pot fi trans-formate în bani. El nu uit@ s@ men-]ioneze natura în calitate de factor ce st@la baza avu]iei – în treac@t, e drept. Ideile fiziocra]ilor începeau s@ se sting@,cu toate c@ lumina lor era suficientde puternic@ înc@, pentru a-l influen]ape cel care este, dup@ profesorii Char-les Gide }i Charles Rist, „adev@ratulcreator al economiei politice mo-derne” - pe marele Adam Smith (1723- 1790). Personalitate impozant@ a se-colului al XVIII-lea, „p@rinte al eco-nomiei politice moderne” dup@ majo-ritatea economi}tilor contemporani, pro-fesorul }i economistul sco]ian esteautorul uneia dintre cele mai impor-tante opere din domeniul economic amileniului trecut: „Avu]ia na]iunilor.Cercetare asupra naturii }i cauzelorei”. Lucrarea impresioneaz@ atât prinstilul clar }i concis al autorului cât}i prin multitudinea categoriilor eco-nomice supuse analizei. Nici ast@zi, lapeste dou@ sute de ani de la apari]ialucr@rii, nici un economist nu ar pu-tea s@-l ignore pe profesorul sco]ianf@r@ s@-}i reduc@ orizontul s@u }tiin-]ific. În concluzie, nu putem realizaun studiu asupra conceptului de va-loare economic@, fie }i sub formaunei „scurte incursiuni istorice”, f@r@a aminti concep]ia lui Adam Smithdespre aceast@ no]iune. Posesor al unei vaste culturi eco-nomice dobândite ca urmare a unorlecturi ample, profesorul sco]ian con-sider@ munca drept principal izvor al

bog@]iei, socotind-o factor determi-nant al valorii economice. El nu seî ndoi e}te, îns@, de contribu]ia naturii}i a capitalului în activit@]ile produc-tive. Se afirm@, chiar în introducerealucr@rii „Avu]ia na]iunilor” c@ „muncaanual@ a unei na]iuni este fondul caredintotdeauna o aprovizioneaz@ cu toatebunurile necesare }i de înlesnire atraiului...” Observ@m contrastul dintreafirma]ia lui Smith }i credin]a fizio-cra]ilor conform c@reia doar p@mân-tul este factorul productiv al activi-t@]ii economice. Cu toate acestea, elnu contest@ importan]a naturii, ci doaro împinge pe aceasta într-un plansecund, de unde va fi îndep@rtat@, întotalitate, de David Ricardo. Dar s@ nuanticip@m... Smith încurajeaz@ recur-gerea la munc@ pentru a m@sura va-loarea, întrucât, în opinia sa, aceastaeste singurul etalon stabil, singurulelement care nu prezint@ fluctua]ii struc-turale în timp. Ca urmare „numai mun-ca, fiind aceea care nu variaz@ nicio-dat@ în valoarea sa, numai ea esteetalonul adev@rat }i definitiv, dup@care valoarea tuturor m@rfurilor poatefi, întotdeauna }i oriunde, apreciat@}i comparat@. Ea este pre]ul lor real;banii sunt numai pre]ul lor nominal”.În continuare, Smith ofer@ un exem-

plu al unei societ@]i primitive prin in-termediul c@ruia încearc@ s@ justificepropunerea sa de cuantificare a va-lorilor de schimb a bunurilor prin in-termediul cantit@]ilor de munc@ nece-sare producerii lor: „În acest prim sta-diu primitiv al societ@]ii, care preced@atât acumularea de capital cât }i pro-prietatea asupra p@mântului, propor-]ia dintre cantit@]ile de munc@ nece-sare pentru dobândirea diferitelor obiec-te pare a fi singura împrejurare carepoate oferi vreo leg@tur@ pentru schim-bul între aceste obiecte. Dac@, de exem-plu, la un popor de vân@tori e nevoie,în mod obi}nuit, de o munc@ de dou@ori mai mare pentru a ucide un cas-tor, decât pentru a vâna o c@prioar@,un castor se va schimba, fire}te, cudou@ c@prioare, sau va valora câtdou@ din acestea. E natural ca ceea ce,de obicei, este produsul unei muncide dou@ zile, sau de dou@ ore, s@ va-loreze de dou@ ori cât ceea ce repre-zint@ produsul unei munci de o zisau de o or@”. Este evident, îns@, c@bunurile se schimb@ pe pia]@ la pre-]uri determinate de cerere }i ofert@,iar Smith nu pune în discu]ie acestfapt. El afirm@ c@, totu}i, acestepre]uri graviteaz@ în jurul unui „nivelnatural” determinat, în exemplul dat, decantitatea de munc@ necesar@ pentrua vâna un cerb sau o c@prioar@. Înaceast@ lume cu un singur factor deproduc]ie pre]urile relative sunt desi-gur guvernate de costurile relativeale for]ei de munc@. Prin acest exem-plu, îns@, Smith nu face decât s@

releve faptul c@, î n l umea real @, va-loarea de schimb a m@rfii nu poatefi determinat@ doar de munca brut@cheltuit@ pentru producerea sa. Valoa-rea m@rfii este suma cantit@]ilor nor-male pl@tibile pentru to]i factorii folo-si]i la ob]inerea sa; de aici, „pre]ulnatural” al unui bun din lumea real@se determin@ prin intermediul costu-lui s@u de produc]ie, format din sa-larii, rente }i profituri, ele însele fiind„pre]ul natural” al for]ei de munc@,terenului }i capitalului. Afirmând c@pre]ul normal al unui articol este egalcu costul acestuia, Smith explic@ pre-]urile prin intermediul pre]urilor. În acestsens, spune profesorul Mark Blaug,în m@sura în care nu a avut teoriiconsistente despre salarii, rente }i pro-fituri, Smith nu a avut nici o teorie avalorii. Cu toate acestea, economistulsco]ian poate fi considerat un deschi-z@tor de drumuri în domeniu. Na}-terea teoriei valorii munc@ se apropiacu pa}i repezi. }i aceasta se întâm-pla, în mare m@sur@, datorit@ lui Smith}i „Avu]iei na]iunilor”. Cu toate aces-tea, afirma]ia lui Mark Blauk, con-form c@reia Smith „nu a avut o teoriea valorii” se afl@ în consonan]@ cuopinia noastr@. Nu acesta ci DavidRicardo (1772 – 1823), un alt repre-zentant ilustru al liberalismului eco-nomic, norocos, poate, c@ s-a n@scut}i a tr@it dup@ Smith, putând s@-i par-curg@ opera, este creatorul primei„teorii a valorii” în adev@ratul sens alsintagmei.

( va urma)

drd. Adrian [~RAN-MORO{AN

Vedere din Londra ^n primele deceni ale secolului XIX

Docuriele din Liverpool, la ^nceputul secolului XIX

C@derea în desuetudine a naturii – câteva teorii desprevaloare ale reprezentan]ilor }colii economice clasice

David Ricardo, a tr@it ^n Anglia ^n perioada revolu]iei industriale

urmare di n pagi na 1Pentru c@ profitul venea din diferen]ade curs, un manager del@s@tor nuera interesat atât de productivitatecât era interesant de sc@derea leului.O bun@ parte din lohnul românesc acrescut pe seama acestei diferen]e decurs. Reversul a venit repede, odat@cu schimbarea tendin]ei de curs în2003 }i a prins în ofsaid o mul]imede companii care tr@iau din schimb,nu din productivitate. Cine a trecutde perioada aceea, s-a c@lit în luptacu cursul. Dar, dac@ atunci au fostmul]i care au profitat, întrebarea estedac@ acum sunt al]ii sau aceia}i carepot profita din înt@rirea monedei.Exist@ un altfel de profit care se poateaduna din înt@rirea monedei }i între-barea este dac@ au ap@rut }i câ}-tig@tori din evolu]ia ascendent@ acursului. Cum se putea câ}tiga, acum?Din importuri ieftine. Adic@ retehnolo-gizare f@cut@ la pre]uri mai bune, dinimporturi, achizi]ie de materie prim@f@cut@ la pre]uri mai bune. Dar, fie-care din aceste poten]iale beneficii

este relativ }i departe de câ}tigul re-zultat din diferen]a de curs din fa-voarea exporturilor. Retehnoligizareaunei companii ]ine prea pu]in dediferen]a de curs, cât de cre}terea }idezvoltarea intrinsec@ a companiei.Nu se poate a}tepta momentul pân@când se prinde un curs favorabil.Prea pu]ine retehnologiz@ri, prea pu-]ine achizi]ii de ma}ini }i utilaje sepot face, doar pentru c@ este un cursfavorabil, pe când câ}tigul din expor-turile ieftine este absolut }i simplu.Apoi, materii prime mai ieftine? Esteo chestiune relativ@ prin experien]@.Fa]@ de ani trecu]i, pre]ul la materiiprime a crescut aproape tot timpul înniveluri absolute, poate nu chiar cu50&, cum este cre}terea pre]ului lapetrol, dar au crescut. Poate doar com-para]ia cu pre]ul eventual, în condi]iide sc@dere a leului în raport cu euro,s@ indice o ieftinire. O compara]ieistoric@, care ]ine de o istorie recent@chiar, este defavorabil@ acestor achi-zi]ii. Din acest punct de vedere, nicio afacere nu iese din înt@rirea mo-nedei na]ionale. {i, totu}i, cre}terea veniturilor în va-

loare absolut@, nu doar relativ@, esteun semn bun }i de consolidare aunei economii. O asemenea cre}terepoate aduce mai mult@ stabilitate,atunci când cre}terea este temperat@}i sustenabil@. Nu }i atunci când esteprea rapid@ }i f@r@ un suport binea}ezat în economie. În venituri, sesimte înt@rirea monedei }i poateacesta este câ}tigul real al actualeisitua]ii valutare. Vorbim, a}adar, de ocre}tere a puterii de cump@rare.Importuri relativ mai ieftine, veniturirelativ mai mari - cineva trebuie s@câ}tige din aceast@ mi}care mai alesdac@ veniturile nu sunt raportate lavalut@, ci vin direct în lei. Mareaparte a popula]iei a}a încaseaz@ ve-niturile }i atunci înt@rirea monedei sesimte. Se mai simte }i în ieftinireaunor facturi, dar numai pe jum@tate,pentru c@ utilit@]ile cu raportare îneuro iau cursul de referin]@ dinoctombrie anul trecut, conform nor-mativelor europene }i atunci leul eraslab iar euro tare. Sigur c@ actualaconjunctur@ ofer@ avantaje celor cares-au împrumutat în euro }i pl@tescacum rate mai mici. De altfel, actu-

alul context vine s@ dea un noustimul împrumuturilor în valut@. Cumevolu]ia valutar@ este oricând reversi-bil@, câ}tigul de acum poate fi oricândspulberat printr-o inversare de ten-din]@ cu toate c@ vorbim de înt@rirepe termen lung a leului. Aceast@ evo-lu]ie este îns@ cu dou@ t@i}uri }icâ}tigul de acum se poate spulberarapid prin inversarea cursului a}a c@nici un analist financiar nu recoman-d@ cu inima împ@cat@ împrumutul în

valut@, atunci când veniturile celuiîmprumutat sunt în lei. Cu bune }i rele, cursul merge înainte.Principala problem@ a lui r@mâne aceeac@ nu convinge. C@ nu transmite, chiar}i atunci când e favorabil leului, unsemnal deplin de încredere în mo-ned@ }i implicit în economie. Leul r@-mâne moneda specula]iei }i nu ainvesti]iei }i atunci un curs mai bunnu înseamn@ decât un nou prilej despeculat. Cam pu]in.

Dan SUCIU

BURS~ MONED~VINERI 13 IULIE 2007 7

Pe pia]a bursier@ a derivatelor, debu-tul s@pt@mânii curente a avut locîntr-o atmosfer@ de vacan]@. În con-secin]@, au fost încheiate cu pu]inpeste 3000 contracte, valoarea echi-valent@ rulajului situându-se la nivelulde 12,1 milioane de lei. Dup@ în-ceputul promi]@tor de lun@, startulcelei de-a doua s@pt@mâni din iuliea fost, a}adar, unul în care pruden]aa predominat, pe fondul unei vola-tilit@]i mai reduse participan]ii înpia]@ men]inându-se în expectativ@.Scaden]a apropiat@ a fost cea maisolicitat@, speculatorii g@sind în os-cila]iile de pre], care s-au încadratîntr-un culoar de circa 5 bani pe celemai lichide derivate, bune oportu-nit@]i pentru strategii. În acela}i timp,chiar dac@ la o intensitate mai re-dus@, au continuat deschiderile depozi]ii futures. Cele 600 tranzac]iicontabilizate la închidere au fost rea-lizate pe fondul cre}terilor de pre],excep]iile de la aceast@ direc]ie fiindpu]ine. Una dintre acestea a fostînregistrat@ în pia]a derivatelor, pevalute unde moneda unic@ european@s-a depreciat. Raportul leu/euro sca-dent în septembrie a beneficiat de o li-chiditate bun@, fiind încheiate 132 con-tracte, adic@ echivalentul a 132.000euro. DESIF 5 au fost cele mai tran-

zac]ionate produse, cu un total de1538 contracte reprezentând o pon-dere de aproximativ 50 & din totalultransferurilor. Scaden]a septembrie aatras 1288 contracte, ultimele tran-zac]ii fiind încheiate la pre]ul de 4,34lei/ac]iune, în urma unei cre}teri de2,51 bani. Pentru decembrie DESIF 5au fost cotate la 4,4595 lei/ac]iune,în cre}tere cu 3,96 bani iar pentruprima scaden]@ din 2008 la 4,75 lei/ac]iune, în urcare cu 5 bani. DESIF2 iunie au generat 1064 contracte,cea mai mare parte a acestora pen-tru scaden]a din toamn@ pentru careascensiunea de 3 bani a dus pre]ulde cotare la 3,75 lei/ac]iune. DESIF 2decembrie au crescut cu 1,14 bani }iau fost evaluate la 3,8414 lei/ac]iune.{i luni, interesul pentru derivatele ceau ca active suport ac]iunile SSIFBroker a continuat s@ se men]in@ laun nivel bun, dovad@ fiind cele 163contracte încheiate. În sectorul deri-vatelor bancare, DETLV au evoluatdiferit în raport cu ultimele dou@ sca-den]e din anul curent crescând pen-tru septembrie dar depreciindu-sepentru decembrie. Printre excep]iilede la cre}teri s-au num@rat }i deri-vatele petroliere pe ac]iunile RRC,acestea depreciindu-se atât pentru sep-tembrie cât }i decembrie. Atmosfera specific@ lunilor de var@ s-a men]inut }i mar]i în pia]a deriva-telor, lichiditatea fiind destul de re-dus@. Totu}i, volumul a crescut înraport cu prima zi a s@pt@mânii, fiindconsemnate 772 tranzac]ii ce au în-sumat 4457 contracte futures }ioptions, cu o valoare de 17,6 mili-oane de lei. Derivatele au avut o vo-latilitate sc@zut@, ce s-a r@sfrânt asu-pra atitudinii investitorilor care s-aumen]inut în expectativ@. Cei care auac]ionat au fost speculatorii intra-daycare v@d chiar }i oscila]iile de maimic@ amploare drept oportunit@]i de

câ}tig. În ceea ce prive}te direc]ia deevolu]ie a cota]iilor, aceasta a fostuna mixt@, dup@ cum a indicat ima-ginea de ansamblu de la închidereapie]ei, „pigmentat@” atât cu cre}teridar }i cu câteva deprecieri. Despre}edin]a de ieri, Mirabela Coos, brokerla SSIF Broker Cluj, a declarat „futu-res-ul continu@ s@ se men]in@ foarteapropiat de pia]a la vedere, excep-tând scaden]ele mai îndep@rtate undecota]iile se afla undeva la 9& pestepreturile din spot, îns@ lichiditatea esteîn continuare modest@”. Un elementcare predomin@ înc@ de la începutulacestei luni, este cre}terea num@ruluide pozi]ii futures, cele aproape 1000noi deschideri de mar]i ducând sumaacestora la peste 51.200. Modalitateade distribuire a contractelor pe activesuport a eviden]iat din nou consec-ven]a „juc@torilor” angrena]i în strate-gii pe DESIF 2 }i DESIF 5, cele dou@produse derivate dominând din noula capitolul lichiditate. DESIF 5 s-auapropiat de pragul de 2000 con-tracte, total din care scaden]a sep-tembrie }i-a t@iat partea leului, cu unprocent de peste 88 &. DESIF 2 s-auplasat în apropierea liderului benefici-ind de peste 1900 contracte încheiate.Derivatele bancare pe ac]iunile „B@nciiTransilvania” au ocupat, de aceast@dat@, locul trei, cu un total de 189contracte. Interesant este c@ majori-tatea acestora s-au îndreptat c@trescaden]a Derivatele BRK s-a plasat înapropierea DETLV, desp@r]indu-le doar10 contracte. Miercuri, 11 iunie, în ziua când bursasibian@ a împlinit 10 ani de la imple-mentarea contractelor futures în pia]aautohton@ de capital, lichiditatea afost una în cre}tere, în raport cu se-siunile precedente. Au fost încheiateaproape 8500 contracte futures }ioptions din 1218 tranzac]ii, valoarearulajului fiind de 34,24 milioane delei. În euro, aceasta corespunde unuitotal de aproape 11 milioane. Despre}edin]a în discu]ie, brokerul MirabelaCoos, de la SSIF Broker Cluj, a de-clarat: „Volumele au fost destul demari, îns@ num@rul de pozi]ii s-amen]inut relativ la acela}i nivel, semnc@ pia]a se afl@ într-un moment de

echilibru. Evolu]ia pie]elor externe apus în garda investitorii sibieni, mul]idintre ei preferând marcarea profi-turilor”. De aceast@ dat@, pre]urilederivatelor s-au aflat în coborâre, iarvolatilitatea a fost una mai ridicat@,astfel c@ speculatorii au beneficiat deun teren de manevr@ mai amplu. Canivel de lichiditate, segmentul SIF s-a impus din nou f@r@ probleme.DESIF 5 au fost preferate pentru4375 contracte. Aproape 80 & din-tre acestea au fost realizate pe sca-den]a din septembrie. Pre]urile pen-tru DESIF 5 septembrie au evoluatîntr-un culoar de 5,88 bani. Pe de-rivatele ce au ca active suport ac]iu-nile SIF 2, volumul de transfer aurcat la 3615 contracte. Pentru sca-den]a din septembrie, care a fost ceamai tranzac]ionat@, între minimul }imaximul zilei s-a consemnat o dife-

ren]@ de 7,49 bani. Cea mai ridicat@volatilitate au avut-o îns@ DESIF 3care s-au depreciat cu 7,5 bani (2,65&) pentru scaden]a apropiat@ pentrucare au fost cotate la 2,75 lei/ac]iune}i cu 9 bani (2,92&) pentru decem-brie fiind cotate la 2,99 lei/ac]iune.DESIF 3 au ob]inut locul trei în topullichidit@]ii cu 168 contracte. Ele aufost urmate îndeaproape de DEBRK,pentru care volumul a fost de 163contracte. În pia]a valutelor, monedaunic@ a sc@zut cu un ban pentru ceade-a treia scaden]@ din an, fiindcotat@ la 3,18 lei. }i pentru decem-brie, moneda unic@ s-a depreciat cu1,5 bani, ajungând la 3,185 lei. Pertotal, num@rul pozi]iilor futures }ioptions era, la finalul orarului detranzac]ionare de miercuri de 62.226din care 51.378 în aria futures }i10.848 în cea options.

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

La bursa sibian@,

Bursa din Londra

Pre]ul leului cu bune }i rele

Segmentul derivatelor financiare r@mâne cel mai atractiv

COMER[ VINERI 13 IULIE 20078

c my b

c my b

c my b

c my b

EVENIMENT 2007

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN I ORD~NESCUI ORD~NESCU

EMIL DAVI DDAVI D

ILEANA I LI EI LI E

LIA-ALEXANDRA B ALTADOR -

secr etar general de redac] i e

edi t or

GRUPUL DE PRES~ CONTI NENT

CAM ERA DE COM ER[, I NDUSTRI E

{ I AGRI CULTUR~ A JUDE[ULUI SI B I U

NOB LESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedere aleautorilor, care pot fi diferite de

cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Shopping prin catalog

Ora}ul Fougeres din Bretagna, Fran]a

Comoditatea cu care pot fi alese pro-dusele dorite, plus faptul c@ simplar@sfoire a unui catalog scute}te de tim-pul pierdut prin magazine sunt argu-mentele aduse ̂n favoarea shopping-uluiprin catalog, de c@tre Olivia Pamfil, ma-nagerul Adra Retail - firma ce a adus,de luna trecut@, catalogul Otto ^n Ro-m$nia. “Economia de timp reprezint@avantajul num@rul unu al v$nz@rilor princoresponden]@”, completeaz@ IoanaLung, director de marketing la Quelle,prima companie nem]easc@ de comer]prin comand@ po}tal@, care a mizat, deaproape doi ani, pe pia]a din Rom$nia. Abia ie}ite din matc@, la capitolul fa-shion, v$nz@rile la distan]@ au atins, pe pia]alocal@, 9 milioane de euro ̂n 2006. OliviaPamfil crede c@ pia]a va ^nregistra unritm de cre}tere anual de 50&, p$n@ ̂n2010, mai ales c@, spune ea, cum-

p@r@turile pe Internet sunt o metod@ dejafamiliar@ rom$nilor, iar cele din catalogvin ca o completare. “Rom$nul seadapteaz@ foarte repede la nou. V$nzareaprin catalog va fi, ^n c$]iva ani, cevaabsolut normal, exact cum este }i mer-sul la hipermarket”, consider@ managerulde la Adra Retail, firm@ component@ adiviziei de fashion RTC Holding, al@turide AAV Group }i Fashion Retail Group,care de]in francizele brandurilor Women’Secret, Springfield, Esprit }i Debenhams.%n Rom$nia, pia]a de shopping prin ca-talog, estimat@ la 12 milioane de euro,anul acesta, este ̂mp@r]it@ de dou@ com-panii germane. Ultimul venit, Otto, celmai mare grup din lume cu acest pro-fil, ]inte}te o cot@ de 50& din pia]@, ceeace ^nseamn@ c@ o parte din clien]i arurma s@-i atrag@ de la cona]ionalii lorde la Quelle.Ambele companii profit@ din plin deavantajele marketingului direct, un dome-

niu ̂n plin@ dezvoltare ̂n Rom$nia. Cifrade afaceri a serviciilor de acest gen s-a ridicat, anul trecut, la 10-12 milioaneeuro, ^n cre}tere cu circa 30& fa]@ de2005, c$nd estim@rile erau cuprinse ̂ntre7,5 }i 9 milioane euro. Pentru 2007,Asocia]ia Rom$n@ de Marketing Directestimeaz@ o cre}tere de p$n@ la 10&.Printre cele mai mari firme din dome-niu se num@r@ Open Public Service,one2one, Hit Mail sau Mailers. Dup@ ce, ^n septembrie 2006, Otto af@cut primul pas ^n Rom$nia, prinSchwab, unul din brandurile sale, lunatrecut@, grupul german }i-a lansat pepia]a rom$neasc@ }i catalogul principal.“Schwab a fost doar un test. Grupul ger-man a vrut s@ ̂ncerce pia]a }i s@ creezeun sistem logistic bine pus la punct,^nainte de a veni cu Otto”, explic@ OliviaPamfil. Distribuit ^n 100.000 de exem-plare, primul catalog Otto tip@rit ̂n limbarom$n@ con]ine colec]ia prim@var@/var@2007 a firmei. Grupul RTC a investit,pentru a aduce Otto ̂n Rom$nia, aproape300.000 de euro, din care distribu]ia ca-taloagelor a costat 65.000 de euro. Compania estimeaz@ un volum alv$nz@rilor de cel pu]in 2 milioane deeuro, p$n@ la sf$r}itul anului, c$nd sper@s@ ob]in@ }i profit, care va fi ^ns@ rein-vestit ^n extinderea portofoliului de ca-taloage pentru 2008. “Scopul este s@ie}im pe zero sau un pic peste. Ne-amdori mai mult, dar ne-ar trebui un nivelal comenzilor foarte mare: la v$nz@ri de2 milioane de euro, ar trebui s@ lu@mcomenzi de 4 milioane de euro”, cal-culeaz@ Pamfil. Lu$nd experien]a Ger-

maniei, completeaz@ ea, la un num@r decataloage distribuite, rata de r@spuns este^ntre 6 }i 10&. “La 100.000 de ca-taloage, probabil c@ vom avea ^ntre6.000 }i 10.000 de comenzi pe edi]ie”.Acest tip de comer] are ̂ns@ }i minusuri,principalul dezavantaj fiind tocmai con-di]ionarea clientului care dore}te s@ vad@produsul, ̂ nainte de a-l cump@ra. Motivpentru care noua tendin]@ ̂n acest busi-ness este dezvoltarea unei re]ele de ma-gazine, un fel de mini-showroom-uri, cumostre de produse pe care clientul }i lepoate cump@ra din marile cataloage. Otto,de exemplu, va avea, p$n@ la sf$r}itulacestei luni, spa]ii de prezentare ̂ n ma-

gazinele Diverta din Bucure}ti, Timi}oara,Ia}i }i Cluj. Mai precis, este vorba demini-magazine, cu cabin@ de prob@, ̂ntre8 }i 12 metri p@tra]i, unde sunt expuse^ntre 60 }i 100 de produse din toate ca-tegoriile din catalog. Primul magazin afost deja deschis, s@pt@m$na trecut@,^n Plaza Mall, ^n urma unei investi]ii de5.000 de euro. %n afar@ de faptul c@ suntun fel de carte de vizit@ a catalogului,Pamfil sper@ ca aceste mini-magazine s@fie }i un colector important de comen-zi. ”Dac@ jum@tate din oamenii careprobeaz@ }i v@d produsele ajung s@ }icomande, ar fi excelent”, spune ea.

( va urma)

Dou@ companii germane – Quelle }i Otto – au intrat ^n Rom$nia cu o afacere larg r@sp$ndit@ ^nOccident, dar nou@ pentru pia]a autohton@: comer]ul de fashion prin catalog. Cump@r@turile princoresponden]@ ^ncep s@ vizeze clientela retailerilor clasici de ^mbr@c@minte }i ^nc@l]@minte. Mai mult,nici unul dintre juc@torii din pia]a de v$nz@ri la distan]@ nu ia ^n calcul o cre}tere mai mic@ de 50%,^n urm@torii trei p$n@ la cinci ani. Nu-i prea optimist?

OFERTAde produse ajunge la clientfie prin cataloagele tip@rite, fie prinintermediul unui post de televiziunespecializat ̂n teleshopping. Catalogulpoate fi comandat }i pe InternetCOM ANDAse face telefonic, prin fax,e-mail, talon de comand@ sau onlineTERM ENULde livrare este de apro-

ximativ trei s@pt@mâni de la dataprelu@rii comenziiPLATAse face la ridicarea coletului.Taxa de transport este de 9,9 lei,indiferent de greutatea comenzii saude num@rul de produseRETURURI LE se fac ̂n termen de 14zile de la primirea coletelor.

Clien]ii acestor produse sunt cei ce prefer@ s@ nu-}i bat@ capul s@ cumperedin magazine. Cum func]ioneaz@ acest tip de comer]?

F@r@ magazine

Ileana ILIE