Choice Point: Align Your PurposeCopynght @2012 Harry Massey and David HamiltonOriginally published in20l2 by Hay House tIK Ltd

Ascultali Hay House Radio la http ://wwwhayhouseradio. comwww.hayhouseradio.com.

Copyright O 2015 EDITURA FORyOU

Redactare: Ana-Maria DatcuDesign copert6: www.grafi cadesign.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a RominieiMASSEY, HARRYPunctul de alegere t aliniazl-li scopul la ciclurile uniyersale /Harry Massey 9i David R. Hamilton ;

trad.: Mihaela Iv[nug. - Bucureqti : For You, 2016ISBN 978-606-639- I I l-s

I. Hamilton. David R.IL lv6nug, Mihaela (trad.)

1s9,9

Toate drepturile asupra versiunii in limba romdnd aparlinEditurii For You. Reproducerea integrald sau par{ial6, suborice formd, a textului din aceast6 carte este posibili numai cuacordul prealabil al Editurii For You.

Tel./fax. 02 I I 665.62.23 ;

mobile phone: 07 24.212.695 ; 07 24.212.69 I :e-mail : foryou@editura-foryou.rowebsite : www.editura- foryou.roFacebook: www.facebook.com/Editura-For-YouInstagram : https ://instagram.com/edituraforyou/

- Twitter: https://twitter.com/EdituraForYou

Printed in Romania ISBN 978-606-639-ll l-5

HARRY MA$$IY $I DR DAVID R I.lA1\llILTON

PUNCIUT DT AI.TGTRT

Afiniazd-pi scopuf fa cicfurife universafe

Iradtlcere din lirn[a engleza

de Millaela llJarlus

TDITURA IOR YOU

Bucure$ti, 2017

Cuprins

Cuvdnt tnainte 5

7

t5

2l

Prefayd

Introducere

Doschidere

PARTEA I. INTELEGE LUMEA IN CARE TRAIE$TI

Capitolul 1. Firul comun ZgFractalii in natur6 qi in cosmos ................................... 30Fractalii cuantici 32Cicluri, cicluri pretutindeni ............... 34Cicluri in timpTipare personale

Capitolul 2. infelegerea qi prezicerea tiparelorCerceteazd qi pune intreb6riDe la crizd, la cooperareDe la cooperare la comunicareDe la dragostea de puterela puterea dragostei

374t

46475254

56

PARTEAA II-A. ALINIAZA-TT SCOPULLA CICLURILE LI-NIVERSALE

Capitolul 3. Schimbul deInformaf i i pretutindeni

informafii

Un singur lucru mareInteracfiondnd cu informa]iileModul in care minteaif i infl uente azd, rc alitate aMintea tavibreazd

Capitolul 4. Aliniazd-te la tipare cu in{elepciune.............Multe lucruri sunt posibile,dar nu totul este probabilDansdnd in ritmul muziciiinlelege tiparele din viafa ta .............

Capitolul 5. Totul fine de scop..........Defineqte-li scopulCdnd devii mamdSfaturi pentru glsirea unui scopConsecinfele alinierii la scopul tdu ...........

Capitolul6. Scopul meu este important?Extinderea bun5tSliiUn tipar mai bun pe4tru afaceriBucuria de a d6rui ..................

, Egoismul necesit[ efort .........Cum sE reuqeqti frcdnd bine .........

, Angajareafa[6, de un scop .........

. PARTEAA III-A. FII SCHIMBAREA

Capitolul 7. Cum sI fii schimbarea.........Schimbarea este contagioas6 ........

63

646770

73

77

8t

83

8789

95

96100

104

t07

tt4115

t17ll9123t24126

t33134

Destin sau liber arbitru ....,.r.....,...!.Rezonanfa.

Cum sa-l abordezipe ipocritul di" il;;i;; :........::::..:Pacea: in exterior precum este in interior

Capitolul 8. Realizarea schimbErilor............Viala este o c6l[torieFolosirea abilit6filor tale pentru a face bine ...........,...Corectitudinea: Binele superiorpentru toli cei implica[i

Capitolul g. Spre o lume mai bun6...Nu trebuie sd faci multepentru a schimba viafa cuivaS[ invdf6m aceasta inci din qcoal6Lucrurile mici conteazE ...............Ce poate face fiecare dintre noi ...........Tofi impreund chiar acum ........De la crizd latransformare .............

Capitolul I 0. Puterea iubirii........Iubirea este ceva natural pentru noi .....................;......Lecfii inspirate din trecutAne iubi pe noi inqine ..................Punctul nostru de alegere - tu alegi

Programul de Transformare. punctul de alegere

Mu$umiri

t36140t44148

150

ts6158

t63

t70

173

174175177179181

185

191

192198

20020t

213

217

Capitolul tFirul comun

lFractafii [escfiid cafea cdtre

un mo[ [e gLnfire comp[et nou[espre reafitate Si regufife [in spatefe ei.

Prof. Ian Stewart

acd vrem sd facem alegerile corecte atunci cdnd neconfruntdm cu crize, este util sh inlelegem lumea

in care tr6im, cum qi de ce se intdmplb lucrurile Ei in primulrdnd de ce ne confruntf,m cu crize. Pe m6sur6 ce vom inlelegetoate acestea, vom vedea ce sunt de fapt crizele: oportunitElinu doar de a supravielui, ci Ei de a evolua qi a prospera.

in aceastd parte a cdrfii vom explora ciclurile qi tiparelece apar in naturi Ei in Cosmos. De asemenea, vom analizamodul in care apar, pentru cd viala noastrd este integrati incadrul acestor cicluri qi tipare -;i ea urmeazdcicluri qi tipare.

Toli traim perioade cu suiEuri qi coboriEuri, cAgtiguri qipierderi, mai uqoare qi mai dificile, iar multe aspecte ale viefiinoastre se repet6, Dar dac6 vrem s6 ne schimbdm in bine vialaqi lumea in care trdim, este important si inlelegem de ce apar

Harry Massey Ei dr. David R. [{amilton

aceste tipare in calea vielii noastre $i sA inv[f6m mai degrabd

sd lucr6m cu ele decit tmpotriia lot.

$i aqa ajungem in lumea fractalilor, tipare ce sunt simi-

lare la orice scard le priveqti. De exemplu, un tipar repetitiv

din viafa unei persoane - un acelaqi tip de lucru se int6mpl6 in

momente diferite, la distanlb de siptSmAni, luni sau chiar ani -reprezintdun tipar fractal. Exist6 un tipar ce se reg[seEte pe tot

parcursul poveEtii sale de viafi. Un tipar repetitiv in lume este,

de asemenea, un tipar ftactal.Vom explica acum de ce apar astfel de tipare, astfel incAt

sd pofi infelege lumea mai bine gi chiar sd priveqti inainte, in

viitor ca s5 prezici ce poate veni de dup[ col1.

Fractalii in natur[ qi in Cosmos

(Dacd mdreEti unfractaf Si te uipi mai atent fa eC

'uei'aefea ori certa ce aratdfodrte simifar,

ori oformd aproaPe ifenticd [a o scard mai micd'

Prof. Ian Stewart

Un fractal este o form[ ce poate fi divizatl in p[r]i,

astfel incdt fiecare dintre parli seamdnd ca forma cu intre-

gul. Principiul se numeqte ,,autosimilitudine" - pentru cd fie-

care parte mic[ este similarS cu intregul, degi nu intotdeauna

identicd.Matematicianul Benoit Mandelbrot a consacratin 1975

termenul ,,fiactalo', derivat din termenul latin fractus, ce

inseamni ,,frac!ionat". Cind mdreqti orice parte a unui ftactal,

vei vedea o copie a intregului. Maregte qi mai mult gi vei vedea

o alt[ copie gi aqa mai departe. Tiparul se repeta la diferite

sclri de mdrire.

30

Punctul de alegere

Frunze deferigd gifulgi de zdpadd

Tipare fractale exist6 peste tot in jurul nostru. Ia frunzade ferigl - dacd te uili atentla orice parte afrunzei, vei vedeacf, seamf,n5 ca form5 qi textur6 in general cu frunza intreagf,.Fulgii de zdpadd sunt qi ei fiactali. Dacdte concentrezi pe oriceparte a unui fulg, vei vedea ceva ce este similar cu intregulfulg de nea, cu aproximativ aceeaqi form6 qi textur5. in ambeleexemple, vei observa cd intreaga frunzd sau fulgul de zdpadd,este o copie aproximativ5, la o scard mai mici, a unei ferigimici sau a unui fulg.

IatE doi dintre numeroqii fractali pe care ii putem observain naturf,. Dar ce se intdmplila nivel cosmic? Existd qi fractalicu adevdrat mari'/

Ian Stewart, profesor emerit de matematicd la Univer-sitatea Warwick din Marea Britanie, considerd ci intregulUnivers este fractal. ,,Astronomii au descoperit cE SistemulSolar este format din planete grupate in jurul unei stele, duphcare existl un spaliu mare pAnS la urmdtorul sistemul solar'.,explic6 el. ,,Apoi stelele se unesc in grupuri, formAnd gala-

xii. Galaxiile formeazd clustere galactice. Clusterele galacticelormeazd superclustere. apoi exist6 spalii imense ce nu conlindeloc materie. Universul nu este uniform. Nu e omogen. Esteplin de aglomerf,ri la toate scdrile."

Aqadar, tiparul fractal din Cosmos este format din.,aglo-mer5ri" interconectate qi din zone mari cu pufinS materie sau

deloc. ce sunt la fel, la sciri din ce in ce mai mari. Aceeagitextur[ (de ,,aglomeriri" qi ,,spa]ii libere") se repet[ la diferiteniveluri in intregul Univers.

Dar, in mod interesant, nu doar in Cosmos gi in naturlvedem acest tip de tipar. La o anumiti rezolulie, o imagine arelelei neuronale a creierului uman poate fi confundati cu oimagine galacticd.. Chiar dacd sunt foarte diferite ca dimen-siune, creierul nostru gi Cosmosul au aceeaqi ,,textur[". De

31

Harry Massey gi dr. David R. Hamilton

asemenea, observSm acelaqi tip de textur6 qi in societate. La

fel cum galaxiile se grupeaz6 impreunh in releaua galactici, qi

celulele creierului se grupeazdin relele neuronale, oamenii se

grupeazdin relele sociale Ei in aqezdri umane. Aqadar, acelaqi

tipar pare s5 existe la toate aceste scale. Exista oare o leg6tur5,

un fir comun fufuror acestor scale?

Legile fizicii guverneazd toate structurile din Univers -inclusiv relelele neuronale sau cosmice - Ei iqi au originea |a

nivel subatomic. Prin urmare, nu este deloc surprinzdtor cd,

atunci cdnd mdrim lucruri de dimensiuni mai mici, vom g6si,

de asemenea, tipare fractale.

Fractalii cuantici

fl'aemfractati [e k cea mai mare scard fin Uniaers

pdnd k structurd intemd a pa*icuteforfun[amentafe'

Prof. Ian Stewart

Putem vedea tipare fractale la o scar[ foarte mic6 intr-un

fenomen cunoscut sub numele de migcare browniana, descris

prima oari de botanistul Robert Brown in 1827, dup[ ce acesta

a observat miqclrile aparent aleatoate, in zigzag, ale micilor

boabe de polen pe suPrafala aPei.

Dac[ am trasa cdile particulelor de polen ce manifest[

miqcarea browniana, am vedea cd ele ,danseazL'' in aceleagi

zone pentru o vreme, creAnd grupuri aparente, inainte de a

trece inff-o alti,zon1,,unde danseazd,dinnou. Iar dac[ am pune

acest desen alaturi de imaginea unei relele neuronale a unui

om, a unei relele sociale sau a unei relele galactice, am observa

o asemdnare izbitoare in textura celor trei. EIe au acelaqi tipar,

iar acel tipar este fractal.

32

Punctul de alegere

MiEcarea brownian[ a ajuns in atenlia publicului in 1905,atunci cdnd Einstein a explicat de ce se deplaseazd granu-lele de polen astfel. El a demonstrat cd motivul este faptul chmolecule mici de apdintrd in coliziune cu marginile granulei.(ImagineazS-fi granulele de polen ca mingi mici de plajd intr-opiscin6, deplasate in stdnga qi in dreapta pe mdsurd ce oame-nii sufl6 printr-o !eav[ boabe de mazdre in ele.) Prin urmare,tiparul fractal al miqclrilor granulelor de polen a fost cauzat defapt de comportamentul unor molecule mult mai mici.

Reducdnd scala de la molecule la nivel cuantic, se qtie ciparticulele subatomice iqi schimbd starea (direcfia qi energia)intr-un mod haotic. Iar acest comportament este, de asemenea,aparent aleator - la fel ca miscarea brownian6. Aqadar. avemacela;i tipar in cosmos, in societate, in creier, in mi;carea par-ticulelor de polen, a moleculelor gi chiar a particulelor subato-mice. Este un tipar fractal.

Deqi nu putem spune cu certitudine, este posibil sE existeo relalie realS intre comportamentul qi strucfura lucrurilor foartemici gi ale acelora gigantice, aqa cum explics Ian Stewart: ,,Dac[existi posibilitatea manifestdrii unui compoftament fractal lascard foarte micd, este destul de rezonabil sE presupunem cd else poate transpune oarecum la tipuri similare de structurl pentruobiecte mai mari", spule el. ,,Deci, eu cred cd este rezonabil sdsugerf,m c[ structura fractald unific5 inheaga naturd qi are leg6-turi cu modul in care legile naturii produc structurl in lJnivers."

$i. din moment ce noi facem parte din naturi qi. prinurmare, suntem influenlafi de tiparele ei, putem incepe s[vedem modul in care aspectele legate de lumea noastrd qi deviafa noastrd, formeazd tipare ce pot fi o simpld consecinfd aacestor tipare naturale.

Sd aruncdm o privire la unele dintre tiparele naturale cene influenfeazS.

JJ

Harry Massey Ei dr. David R. Hamilton

Cicluri, cicluri Pretutindeni

gvtdjoritated tefiefor Si trafipiifor antice unioersak Si

inYerepciuneat";"rh";";,r,#T':,';rr##h":;:;;

Gregg Braden

Un alt tipar fractal ce existl de la nivelul cuantic pAn[ la

cel cosmic este tiparul ciclurilor sau al oscilafiilor. Particulele

subatomice oscileazi ori vibreaz5. Ele pot fi considerate unde.

iar comportamentul lor in[untru-in afard, sus-jos, activat-dez-

activat, inainte-inapoi este ciclic. $i putem vedea cicluri peste

tot, de la unele foarte mici pdni la unele foarte, foarte mari'

Aga cum subliniaz6 Ian Stewart, este rezonabil sd pre-

supunem c5 existd o leg[tur6 intre comportamentul la nivel

cuantic Ei tiparele mai mari din Univers. Universul aqa cum ilcunoaqtem a inceput, probabil, ca un fenomen cuantic. inainte

de a se extinde de la Big Bang pin[ la dimensiunea sa actual6,

aEa cE am putea chiar sE considerlm ci ciclurile pe care le

vedem in Univers sunt, de fapt, versiuni la scar[ ale comporta-

mentului cuantic. Ele nu imp[rtdqesc doar o structurS comunS,

ci pot fi, de fapt, mult mai conectate decdtatit", comportamen-

tul la scar[ mai mare f,rind oarecum o consecinlI a comporta-

mentului la scar5 mai mic6.Autorul qi profesorul american Gregg Braden consider[

c5 ciclurile din intregul Univers incep intr-adevdr la nivel sub-

atomic: ,,Una dintre intrebirile ce apar frecvent in conversafiile

qtiinlifice gi filosofice despre natura realitAlii noastre este

aceasta: acum, cdnd Etim cI trf,im intr-un univers fractal, de

unde incep fractalii? Care este factorul declanqator primar ce

iniliazdun fractal? Se pare cd germenele, inceputul unui frac-

tal, este pur si simplu o oscilafie de energie. Este o form6 de

energie ce pune in miEcare o serie de oscilalii qi tipare, ce se

34

Punctul de alegere

transmit prin fesdtura substanlei din care este alcf,tuitd lumeanoastr[."

Gregg sugereaz6 c[ oscilaliile fundamentale ale lumiicuantice se ,,intensific5" oarecum, astfel incAt vedem oscilaliisau cicluri peste tot in natur6, la toate nivelurile. in biologie,de exemplu, structura dublu elicoidalS aADN-ului este de faptca o undi in plan tridimensional, form6nd un cerc ce urc6 inspirald - sau ciclu.

Autorul gi medicul german Rainer Viehweger subliniaz5alte cAteva oscilalii glsite in biologie. ..incazulb6t[ilor inimii,ritmurile sunt oscilafii", explicd el. ,,Respiralia este o oscilalie.Toate lucrurile ritmice sunt oscilalii." El considerd c5 ar trebuisd luSm in considerarc cd tot ceea ce se miqc[ este o oscilafiesau o parte dintr-o oscilalie gi ofer[ un exemplu mai pufin evi-dent, ceva ce este, totuqi, un ciclu qi o consecinld a geneticii:

,,C6nd te duci la plimbare. oscilezi", subliniazd el, ,,intrucAtpicioarele !i se deplaseazdctto frecven!f,".

Cicluri co smice qi cicluri biolog ice

Fenomenul ciclurilor este observabil in biologie, dar qi lascard cosmicd. Luna se roteqte in jurul Pdmdntului, Pdmdntulse rotegte in jurul axei sale qi in jurul Soarelui, iar Soarele se

roteEte in jurul galaxiei. De asemenea, Pimdntul se inclin6 qi

se balanseaz5, produc6nd cicluri de varialii climatice, precumgi ceea ce se cunoaqte drept ,,precesia echinocfiilor" - maricicluri cosmice de aproximativ 26 000 de ani.

$i. pentru cI trdim in miilocul lor, aceste cicluri cos-mice ne influenfeazi. Miqcarea de rotalie a PlmAntului injurul axei sale - un ciclu de 24 de ore - qeeazd ciclul de zi qi

noapte. care, la r6ndul sdu. produce variafii ciclice in corpulnostru. Hormonii, inclusiv melatonina, reacfioneazd la lumina

35