CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI nr . 7 (264) 15 apri l ie 2009 12 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

Omul Protagoras a decretatdespre sine însuºi cã estemãsura tuturor lucrurilor ºi,totuºi, mãsurându-se prin elînsuºi, nu a ajuns încã sã se înþe-leagã nici pe sine, dar nici lumeadin jurul sãu. Din perspectivãcartezianã, omul este o fiinþãcugetãtoare, atributul ei fiindgândirea. De aceea, omul seîndoieºte, înþelege, afirmã, neagã, doreºte ºi, totodatã,imagineazã ºi simte... Ca entitate culturalã, dupã Blaga,omul este capturat de un destin creator, iar Bergson îldefineºte prin sintagma “homo faber”.

Love story în registru tazlãuan

Combat Life saver, o înºiruire de termeni în limbaenglezã care au o semnificaþie simplã: un militar dincadrul unei subunitãþi, care are pe lângã misiunea sa debazã ºi o a doua misiune, aceea de a acorda primul ajutorîn condiþii de luptã.

Nu orice militar din pluton care are cunoºtinþe minimedespre acordarea primului ajutor în caz de rãniri este com-

bat life saver. Acest statutîl are un militar numai înurma terminãrii unui curscombat life saver organi-zat de personal acreditatsã pregãteascã militaripentru astfel de misiuni ºiîn urma obþinerii unuicertificat de calificare.

Deºi mulþi cititori cred cã Gilberti este ConstantinARDELEANU, la o dimensiune pe cât de realã, pe atâtde fantasmaticã, totuºi, avem argumente care convingde contrariu. Constantin ARDELEANU (Ticã) a creatun personaj cu statut dominant într-un roman„Gilberti”, apãrut în anul 2008, la Editura SocietãþiiScriitorilor Militari din Bucureºti. Excelent prin glosaplãcutã pentru orice receptor, atractiv prin ºtiinþadesignului editorial stimulat prin penelul fermecat al luiAlex IVANOV, cartea depãºeºte înãlþimea unui tsuna-mi plin de semnificaþii ºi mesaje care stimuleazã atenþiaºi dorinþa. „Gilberti” este modelul arhetipului fiecãruiadintre noi care se dezvoltã în intensitate doar prin core-spondenþa cu acumulãrile ºi experienþele directe.

Un nou studiu aratã cã jocurile de acþiune potcreºte eficienþa vederii la adulþi, deºi se credea cãaceasta nu mai poate fi îmbunãtãþitã. Cercetãtorii audescoperit cã jocurile deacþiune îmbunãtãþescabilitatea de a remarcamici schimbãri în nuanþede gri, pe un fundalnegru, sensibilitatea decontrast fiind foarteimportantã în situaþiiprecum condusul petimp de noapte sau cuvizibilitate redusã.

Combat Li fe Saver

Consi l ier i i , la s fatBBaattaalliioonnuull

II nn ss tt rr uu cc þþ ii ee ,,CCoommuunniiccaaþþiiii ººiiII nn ff oo rr mm aa tt ii cc ãã

„„FFrraaþþiiii BBuuzzeeººttii” a luat fiinþã prin transfor-marea Batalionului Instrucþie Transmisiuni,din data de 1 septembrie 2008, ºi are camisiune principalã formarea luptãtorului ºispecialistului în arma comunicaþii ºi infor-maticã. Ca structurã, se subordoneazã, înprezent, Centrului de Instruire pentruComunicaþii ºi Informaticã „Decebal” dinSibiu. Istoria lui, însã, începe undeva înanul 1980, când la 6 mai, a avut loc consti-tuirea Regimentului 46 Transmisiuni în gar-nizoana Craiova, cu personal ºi tehnicã din

g a r n i z o a n e l eB u c u r e º t i ,Buzãu, Craiova,Cluj-Napoca ºiTârgu-Mureº.Prin DecretulPrezidenþial nr.132, din 20august 1981,unitãþii i s-aî n m â n a tDrapelul deLuptã, simbol alonoarei, vitejieiºi gloriei mili-tare. (pag. 7)

Omul ca mãsurãºi armata ca religie

a omului

Jocurile videoîmbunãtãþesc vederea

Aºa cum spun transmisioniºt i i : „avem viz ibi l i tate!”

UNIVERS SPIRITUAL

ACTUALITATE

MOZAIC

KAKI 100%

Sfârºitul lunii martie, mai exact pe 27, comandamen-tul Diviziei 1 Infanterie „Dacica” a fost gazda convocãriiconsilierilor comandanþilor pe probleme de maiºtri mili-tari, subofiþeri ºi soldaþigradaþi voluntari. Amfitri-onul convocãrii a fost plu-tonierul-adjutant principalTudora BÃRARU, con-silierul comandantuluiDiviziei 1 Infanterie. Cumeste ºi firesc, lucrãrile convocãrii au fost conduse de gene-ralul-maior Nicolaie DOHOTARIU, comandantuldiviziei, care, încã din deschidere, a þinut sã mulþumeascãparticipanþilor pentru prezenþa lor.

CMYK

PUNCTE DE VEDERE

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iarbanii se vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO70 TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºisuma depusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copiade pe ordinul de platã.

Vã facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºteexclusiv din fondurile strânse din abonamente, ceea ceface ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 7 (264) din 15 aprilie 2009Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

NEW YORK - Consiliul de Securitate al ONU a con-damnat, printr-o declaraþie, tirul de rachetã nord-coreean. Consiliul de Securitate al ONU a condamnat tirulde rachetã balisticã al Coreei de Nord, dar într-o simplãdeclaraþie, fãrã caracterul coercitiv al unei rezoluþii,relateazã AFP. Cei cinci membri permanenþi ai Consiliuluide Securitate (China, Statele Unite, Franþa, Marea Britanieºi Rusia) ºi Japonia au convenit asupra unei formule pe11.04.2009, la o sãptãmânã de la negocieri, ºi au prezentat-o celorlalþi nouã membri. Preºedintele Consiliului de Secu-ritate, ambasadorul Mexicului Claude Heller, a convocat onouã reuniune, în vederea unei adoptãri oficiale. Pentru afi adoptatã, o declaraþie a acestei instituþii necesitã una-nimitatea celor 15 membri. Textul de compromis asupracãruia au convenit cele ºase puteri "condamnã tirul efectu-at de Phenian la 5 aprilie" ºi afirmã cã acesta "contravinerezoluþiei 1.718 a Consiliului" de Securitate, care interziceCoreei de Nord orice test nuclear sau tir cu rachetã. Docu-mentul anunþã "o ajustare" a unor mãsuri conþinute înrezoluþia 1.718, care stabilesc un regim de sancþiuni laadresa Coreei de Nord, dupã lansarea mai multor rachete,apoi a unui test nuclear". Proiectul de declaraþie reitereazãsusþinerea Consiliului de Securitate pentru negocierile careregrupeazã cele douã Corei, China, Statele Unite, Japoniaºi Rusia, ºi "cere reluarea lor cât mai rapidã". De asemenea,Consiliul de Securitate "îºi exprimã dorinþa unei rezolvãripaºnice ºi diplomatice a acestei situaþii". LONDRA -Foºtii membri URSS riscã sã devinã niºte pioni postso-vietici. Demonstraþiile din Republica Moldova ºi Georgiapun la îndoialã comportamentul Rusiei în "zona sa privile-giatã de influenþã" ºi evidenþiazã pericolul ca aceste statesã devinã pioni postsovietici, comenteazã Financial Times,în ediþia electronicã. Cele douã state foste sovietice,Republica Moldova ºi Georgia, au multe lucruri în comun.Astfel, ambele sunt dependente în mod tradiþional de agri-culturã, cu regiuni viticole vaste, ºi au miºcãri naþionalisteputernice, dar clase politice polarizate. Ambele suntnemulþumite de aºa-numitele "conflicte îngheþate" apãrutedupã destrãmarea URSS, care sunt o permanentã sursã detensiune politicã ºi sentimente naþionaliste. Moscova nu aarãtat nici o intenþie de a-ºi retrage forþele din Transnistria,tolerând existenþa unei gãuri negre a criminalitãþii înaceastã zonã, cu vânzãri de arme ºi trafic de persoane. Sta-bilitatea se va instaura în fostul spaþiu sovietic numai dacãRusia ºi UE îºi vor uni forþele pentru a construi o economiesolidã ºi un fundament politic în aceste state. Dar, pentruacest lucru, Moscova trebuie sã îºi schimbe mentalitateaimperialistã, conchide cotidianul britanic. PRAGA -Criza politicã de la Praga aduce prejudicii þãrilor micidin UE. Cãderea Guvernului ceh în plinã preºedinþie aUniunii Europene dãuneazã tuturor þãrilor foste comunistemici din Europa de Est, apreciazã premierul în exerciþiu,Mirek Topolanek, într-un interviu publicat sâmbãtã,relateazã AFP. Cehia a preluat preºedinþia semestrialã aUE la 1 ianuarie, succedându-i Franþei. Topolanek a fostconstrâns sã demisioneze dupã votul de neîncredere al Par-lamentului din 24 martie. El a fost înlocuit de Jan Fischer,în vârstã de 58 de ani, un funcþionar de rang înalt cu unparcurs fãrã scandaluri. Fisher urmeazã sã formeze unGuvern interimar sub comanda preºedintelui euroscepticVaclav Klaus. Printre viitoarele întâlniri ale UE figureazãsummiturile UE-China din 20 mai, de la Praga, UE-Rusiadin 21 ºi 22 mai din Siberia, precum ºi Consiliul Europeandin iunie, unde se va discuta despre desemnarea viitoruluipreºedinte al Comisiei Europene. Pentru Topolanek, totuºi,conteazã prea puþin cine va fi la conducere în acestmoment, pentru cã cehii "au pierdut capacitatea de a facelucrurile sã progreseze în cadrul UE". BANGKOK -PATTAYA - Summitul asiatic din Thailanda, amânatdin cauza protestelor antiguvernamentale. Militariînarmaþi patruleazã pe strãzile din Bangkok. Premierulthailandez, Abhisit Vejjajiva, a anunþat sâmbãtã, 11.04.09,decretarea stãrii de urgenþã deoarece protestele antiguver-namentale violente au determinat amânarea unui summitASEAN, relateazã AFP. Liderii ASEAN (organizaþie dincare fac parte zece þãri, din regiunea Asia-Pacific-China,Japonia, Coreea de Sud, India, Australia ºi Noua Zee-landã), au ajuns prin consens la concluzia cã reuniunea tre-buie amânatã deoarece câteva sute de manifestanþi au ata-cat hotelul de lux unde se desfãºurau lucrãrile summitului.Demonstranþii, susþinãtori ai fostului premier thailandezaflat în exil, Thaksin Shinawatra, cer demisia actualuluiprim-ministru Abhisit Vejjajiva, aflat la putere de maipuþin de patru luni, ºi convocarea de alegeri anticipate.Militari înarmaþi au început sã patruleze duminicã,12.04.09, ºi pe strãzile din Bangkok, dupã proclamareastãrii de urgenþã în capitala thailandezã ºi în regiune, undemanifestaþiile antiguvernamentale continuã, potrivit unuipurtãtor de cuvânt militar, relateazã AFP. Elemente alearmatei, marinei ºi forþelor aeriene au fost desfãºurate încirca 50 de zone din Bangkok, pentru a garanta securitateaclãdirilor publice, a declarat colonelul Sunsern Kaewkum-nerd, purtãtorul de cuvânt al armatei. Militarii "sunt înar-maþi", a declarat el. (P.I.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

PPlltt..mmaajj.. MMaarriinn MMiittrrooii iinntt.. 00111122

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþiinntt..00330077

SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

Redactori

PPlltt.. RRaadduu SSããccããrreeaa CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64409C 7/2009

Armã de tradiþie, JandarmeriaRomânã a apãrut în epoca modernã, încadrul procesului istoric al formãrii ºidezvoltãrii societãþii româneºti, din nece-sitatea existenþei unei forþe menite sãacþioneze pentru menþinerea ºi realizareaordinii interne. Aniversãm anul acestaîmplinirea a 159 ani de la înfiinþarea Jan-darmeriei Române. Jandarmeria Românãapare pentru prima datã în Moldova. PrinOfisul numãrul 13, din 17 februarie1850, în baza Convenþiei de la Balta-Liman, Grigore Alexandru Ghicadeschidea prima adunare a DivanuluiObºtesc, iar la 25 februarie 1850, printr-un alt Ofis, solicita luarea în discuþie aproiectului legii privind reformarea Cor-pului slujitorilor în jandarmi. La 3 aprilie1850, în Moldova, domnitorul GrigoreAlexandru Ghica promulga Legiuireapentru reformarea Corpului Slujitorilorîn Corp de Jandarmi, lege care dãdeastatut juridic acestei arme, legitimând-oîn faþa celorlalte arme ºi a naþiuniiromâne. Aceastã zi marcheazã naºtereaJandarmeriei în spaþiul românesc, ºidevine, prin Legea Organicã a Jan-darmeriei Române, din 5 iunie 1998,Ziua Jandarmeriei Române.

De la apariþia ei, Jandarmeria a fost

consideratãarmã deelitã, fiind-cã, în toates t a t e l e ,este privitãca un corpdin celemai alese.

La 1 septembrie 1893 a fost promul-gatã Legea asupra GeandarmerieiRurale, lege care dã armei o personalitatedistinctã în stat. Dupã primul rãzboimondial, în noiembrie 1918, se opereazãprima reorganizare a JandarmerieiRomâne. Locul Inspectoratului Generalal Jandarmeriei îl ia Corpul de jandarmi,organizat pe brigãzi, regimente, batali-oane, secþii ºi posturi. Începând cu mar-tie 1929 se face, de fapt, cea mai amplãorganizare a Jandarmeriei. Corpul dejandarmi îºi schimbã denumirea înInspectoratul General al Jandarmeriei,iar din noiembrie 1929, s-au organizatinspectorate regionale, ca organe de exe-cuþie faþã de conducerea InspectoratuluiGeneral ºi organe de control pentruunitãþile din subordine. Din primãvaralui 1943, Jandarmeria a trecut în cadrulMinisterului de Rãzboi, iar decembrie

1989 o gãseºte sub titulatura de „Trupede securitate”. În iulie 1990, dupã ce oscurtã perioadã instituþia a purtat titu-latura de Comandamentul Trupelor dePazã ºi Ordine, prin Hotãrâre de Guvern,revine parþial la denumirea sa tradiþiona-lã, Comandamentul trupelor de jandarmi.

Consideratã ca armã de elitã, activi-tatea Jandarmeriei a fost ºi este de mareimportanþã, atât în timp de pace, cât ºi întimp de rãzboi, prin multitudinea misiu-nilor încredinþate ºi înaltul profesiona-lism cu care au fost ºi sunt îndeplinite.Jandarmeria a fost ºi este o instituþiepublicã cu o contribuþie memorabilã lamenþinerea ordinii ºi liniºtii publice,fiind un garant al statului de drept ºi nuun instrument de opresiune, cum a fostcatalogatã într-o anumitã perioadã deistorie.

Daniela Þãruºi

În fiecare an, la 12aprilie, se sãrbãtoreºteziua mondialã a aviaþieiºi a cosmonauticii.

Federaþia Interna-þionalã a Aviaþiei ahotãrât ziua de 12 aprilieca zi internaþionalã aaviaþiei ºi cosmonauticiideoarece în aceastã zi, în1961, a avut loc primulzbor al unui om înspaþiu, la bordul naveiVOSTOK 1. Este vorbade sovieticul Iuri

Gagarin, pe atunci învârstã de 27 de ani.Zborul a durat 108minute, iar de la bordulnavei a avut loc, îndirect, o transmisie tele-vizatã.

Tot în aceastã zi, darîn 1981, a avut locprimul zbor al neveteispaþiale Columbia, care,ulterior, s-a pulverizatdin motive necunoscutela 1 februarie 2003.

Daniela Þãruºi

ZZiiuuaa JJaannddaarrmmeerriieeiiRRoommâânnee

Cãpitanul Petre Tiberius, care fãceaparte din Batalionul 1 Forþe pentruOperaþii Speciale „Vulturii", din Afga-nistan, a fost ucis pe 3 aprilie 2009, înjurul orei 04.00 (ora României), laaproximativ 80 de kilometri sud-vest deKabul. Tragedia a avut loc în timpulunui schimb de focuri cu insurgenþii tali-bani, a anunþat Ministerul ApãrãriiNaþionale.

Militarul român conducea o misiunede intervenþie rapidã în sprijinul uneisubunitãþi aliate atacate de insurgenþi. În

schimbul defocuri, ofiþerulromân a fostîmpuºcat. El afost evacuatde urgenþã cuun elicopterMEDEVAC,iar în jurulorei 4.30 adecedat petimpul trans-

portului cãtre spital. Ofiþerul avea 33 deani, era cãsãtorit ºi avea o fetiþã de un anºi jumãtate.

Cãpitanul Petre Tiberius participapentru a doua oarã în teatrele de operaþii.Era încadrat din anul 2000 în MinisterulApãrãrii, iar din 2003 fãcea parte dinBatalionul de Operaþii Speciale „Vul-turii”.

Ministrul Apãrãrii Naþionale a sem-nat, la propunerea ºefului Statului MajorGeneral, ordinul de înaintare la gradul demaior (post mortem) a cãpitanului Petre

Tiberius. La rândul sãu, preºedinteleRomâniei a semnat Decretul privind con-ferirea post-mortem a Ordinului Naþio-nal „Steaua României” în grad de Cava-ler, cu însemn de rãzboi, maiorului PetreTiberius. Preºedintele Traian Bãsescu atransmis ºi un mesaj de condoleanþe:„Îmi exprim durerea ºi regretul profundla încetarea din viaþã a cãpitanului PetreTiberius, cãzut la datorie. Memoria cãpi-tanului Petre Tiberius va dãinui princurajul ºi devotamentul excepþional decare a dat dovadã. Transmit sincere con-doleanþe familiei sale pentru pierdereasuferitã", se precizeazã în comunicatultransmis presei de Administraþia Prezi-denþialã.

Pe 7 aprilie, în jurul orei 7.45 (oraRomâniei), la nici patru zile de lamoartea maiorului Petre Tiberius, un altofiþer a fost ucis ºi alþi patru militari aufost rãniþi.

Cãpitanul Iuliu-Vasile Unguraº con-ducea o misiune de patrulare, formatãdin patru autovehicule Humvee, dincadrul Batalionului 21 V.M.-Manevrã,pe autostrada A1, Kandahar - Kabul. La20 km nord-est de Qalat, unul dintreautovehicule a trecut peste un dispozitivexploziv improvizat. În urma exploziei,ofiþerul ºi-a pierdut viaþa, iar ceilalþipatru ocupanþi ai autovehiculului au fostrãniþi. Dupã atac, zona a fost securizatãºi rãniþii au fost evacuaþi la spitalelemilitare din Lagman ºi Kandahar.

Cãpitanul Vasile Unguraº avea 32 deani, era cãsãtorit ºi avea doi copii.

Ministrul Apãrãrii Naþionale, Mihai

Stãniºoarã,ºeful Sta-tului Ma-jor Gene-ral, amiralGheorgheMarin ºiî n t r e a g aconducerea Minis-t e r u l u iA p ã r ã r i i

Naþionale îºi exprimã profundul regretpentru aceastã pierdere ºi este alãturi defamilia greu încercatã.

ªi cãpitanul Iuliu-Vasile Unguraº afost înaintat la gradul de maior (post-mortem), iar preºedintele TraianBãsescu, la propunerea MinistruluiApãrãrii Naþionale, l-a decorat cuOrdinul Naþional „Steaua României” îngrad de Cavaler, cu însemn de rãzboi.

Din 2003, de la începutul participãriiRomâniei la misiunea NATO din Afga-nistan, unsprezece militari români aufost uciºi: Iosif Silviu Fogoraºi (11noiembrie 2003), Mihai Anton Samoilã(11 noiembrie 2003), Narcis ªonei (24aprilie 2005), Ionel GheorghiþãDrãguºanu (20 iunie 2006), Aurel Marcu(6 octombrie 2007), Ionuþ Cosmin Sandu(20 martie 2008), Claudiu Marius Covrig(13 iunie 2008), Dragoº TraianAlexandrescu (31 august 2008), ClaudiuChira (26 ianuarie 2009), Petre Tiberius(3 aprilie 2009) ºi Iuliu-Vasile Unguraº(7 aprilie 2009).

Dumnezeu sã-i odihneascã în pace! Locotenent-colonel

Ion PAPALEÞ

TTrriibbuutt ppeennttrruu AAffggaanniissttaann

9 aprilie peplatoul Batali-onului 300Deservire ºiStat Major aavut loc cere-monialul deplecare a plu-tonului depoliþie mili-tarã în Bosnia,în cadrul misi-unii ALTHEAEUFOR 10.La ceremonialau participatdin parteacomandamen-tului Diviziei1 Infanterie „Dacica”, colonelulªtefan BORA, reprezentanþi aiStatului Major al Forþelor Terestre,ai Comandamentului 2 Operaþio-nal precum ºi membrii familiilormilitarilor din cadrul plutonului. Înalocuþiunea sa, comandantul plu-tonului, cãpitanul ConstantinGAVRILÃ a mulþumit comenziibatalionului ºi diviziei pentru spri-

jinul acordat în pregãtirea misiuniiºi i-a asigurat de buna îndeplinire aacesteia. La rândul sãu, colonelulªtefan BORA, le-a cerut milita-rilor sã dea dovadã de profesiona-lism ºi sã reprezinte cu mândriearmata românã. Ceremonialul s-aîncheiat cu defilarea plutonului înaplauzele rudelor militarilor.

Plutonier Radu SÃCÃREA

ZZiiuuaa mmoonnddiiaallãã aa aavviiaaþþiieeii

ººii ccoossmmoonnaauuttiicciiii

O nouã misiune în Bosnia

„Ziua în care militarii au încetat sã-ºi mai prezinteproblemele cu care se confruntã este ziua în care auîncetat sã mai existe” Colin POWER.

Sfârºitul lunii martie, mai exact pe 27, comanda-mentul Diviziei 1 Infanterie „Dacica” a fost gazda con-vocãrii consilierilor comandanþilor pe probleme demaiºtri militari, subofiþeri ºi soldaþi gradaþi voluntari.Amfitrionul convocãrii a fost plutonierul-adjutant prin-cipal Tudora BÃRARU, consilierul comandantuluiDiviziei 1 Infanterie. Cum este ºi firesc, lucrãrile con-vocãrii au fost conduse de generalul-maior NicolaieDOHOTARIU, comandantul diviziei, care, încã dindeschidere, a þinut sã mulþumeascã participanþilor pen-tru prezenþa lor. În continuarea discursului sãu, dum-nealui a prezentat un scurt istoric al transformãrilor pecare le-a suportat comandamentul diviziei de lanumirea sa în aceastã funcþie. Dupã cum sublinia ºiacesta, principala transformare a reprezentat-o modifi-carea mentalitãþii colegilor pe care i-am gãsit în acestcomandament. Stilul impus de cãtre domnul generaleste unul cu zâmbetul pe buze, considerând cã verigade legãturã între comandant ºi subofiþeri este con-silierul. Acesta are un rol important în acest sens, el

fiind cel mai apropiat colaborator al comandantului.Domnul general a cerut participanþilor la convocarerealism, sã înþeleagã fenomenele care se petrec în actu-ala societate ºi sã fie apropiaþi de oameni, sã deadovadã de respect faþã de superiori ºi colegi: „Respec-

taþi-vã pe voi înºivã ca sã fiþi respec-taþi”.

Convocarea a continuat cu un scurtistoric al Diviziei 1 Infanterie„Dacica” de la apariþia Armatei 1, din1916 pânã la transformarea în actualadivizie, prezentat de cãtre plutonierulIoana RAICU. Consilierul comandan-tului Diviziei 1 Infanterie, plu-tonierul-adjutant principal TudoraBÃRARU a prezentat participanþiloro propunere de proiect „Sub-ofiþerul/soldatul anului 2009”, unconcurs în urma cãruia sã se aleagãsubofiþerul/soldatul anului din toateunitãþile componente ale diviziei, aºacum au reuºit sã facã colegii noºtri dela Divizia 4 de la Cluj. Printre probele acestui concursau fost enumerate: educaþia fizicã militarã, cunoaºtereaarmamentului din dotare, o probã practicã, dar ºi unasurprizã ºi, nu în ultimul rând, prezentarea concurentu-lui în faþa comisiei. O altã temã prezentatã partici-panþilor de cãtre plutonierul-adjutant principalBÃRARU a fost „Promovarea descentralizatã a sol-datului la nivel batalion”, scopul acesteia fiind un altmod de promovare prin degrevarea comandanþilor de oactivitate ºi de responsabilizarea liderilor de la nivelgrupã ºi pluton. Totul se va realiza în faþa unei comisiiformate din reprezentanþi din rândul subofiþerilor de lastatul major al unitãþii. În urma unor probe la care vorfi supuºi militarii, comisia va înainta propunerea cãtrecomandant, acesta fiind cel care decide.

În continuarea convocãrii, a urmat prezentarea con-silierului comandantului Brigãzii 2 Infanterie de laCraiova, plutonierul-adjutant Dan BITTEL „Standardeºi disciplinã”, o temã interesantã pentru participanþi,privind stabilirea subofiþerului, ca lider pentruîndeplinirea standardelor, acesta urmând sã devinã ast-fel un standard pentru cei din jurul sãu. O altãprezentare a fost fãcutã de cãtre consilierul comandan-tului Batalionului 72 Geniu de la Brãila, plutonierul-major George DARIE cu titlul „Leadership”. Înprezentarea sa, dumnealui a pus accent pe subofiþerulleadership prin asumarea poziþiei sale, a îndatoririlor ºiresponsabilitãþilor acestuia.

La convocare a fost invitat sã participe ºi ºeful de

stat major al diviziei, colonelul Marius HARABAGIUcare a venit însoþit de ºefii de structuri din divizie care

au prezentat participanþilor principalele aspecte alefiecãrei structuri ºi au rãspuns întrebãrilor ºi propuneri-lor acestora, cele mai numeroase întrebãri ºi propunerifiind legate de serviciul personal, financiar ºi logistic.ªeful de stat major al Diviziei 1 Infanterie, colonelulMarius HARABAGIU a cerut consilierilor sã deadovadã de profesionalism ºi sã cearã oamenilor maimult profesionalism, o atitudine pozitivã, un moral mairidicat, ordine ºi disciplinã militarã, nivelul instrucþieisã fie ridicat. Au fost câteva din mesajele transmiseprin intermediul consilierilor cãtre militarii dinunitãþile diviziei. Acesta a subliniat în încheiere cã lanivelul comenzii diviziei avem încrederea cã putemmiºca lucrurile împreunã prin comunicare, trans-parenþã, profesionalism ºi eficienþã.

Ultimul cuvânt la aceastã convocare a aparþinutcomandantului Diviziei 1 Infanterie, generalul-maiorNicolaie DOHOTARIU care a susþinut creºterea rolu-lui subofiþerului, deschiderea spre ceva mai nou „nimicnu se poate face peste noapte”. Acesta a subliniat„conducerea este colectivã, comanda este unicã”, con-ducerea se bazeazã pe expertizã ºi pe experþi, nu tre-buie eludatã experienþa specialiºtilor, iar libertatea deacþiune nu trebuie prost înþeleasã. În încheiere, coman-dantul diviziei le-a mulþumit pentru participare, pentrufaptul cã au putut sta de vorbã, iar discuþiile nu s-auterminat aici, vor continua.

Plutonier Radu SÃCÃREA

În perioada 27.03-01.04.2009, militarii Batali-onului 81 Artilerie ,,MaiorGheorghe ªonþu’’din cadrulBrigãzii 8 Artilerie Mixtã,,Alexandru Ioan Cuza’’ auexecutat în poligonulSmârdan un exerciþiu cutrageri de luptã cu secþiile detragere.

Obiectivul exerciþiului aconstat în evaluarea niveluluide pregãtire al secþiilor detragere pentru asigurarea spri-jinului prin foc al unitãþilor dearme întrunite pentru exe-cutarea sarcinilor specifice întimp scurt cu maximum deprecizie, în condiþiile câmpu-lui de luptã modern, între-buinþând armament de substi-tuþie. Ulterior, în perioada01.04-04.04.2009, militariibatalionului au deservittragerile de apreciere cu muniþie de rãzboi a cadrelorBrigãzii 8 Artilerie Mixtã ,,Alexandru Ioan Cuza’’.

Tragerile cu muniþie realã înseamnã pentru arti-leriºti o adevãratã probã de foc, ele reprezentând, tot-odatã, certificarea ºi garantarea eficienþei lunilor deinstrucþie.

Aceastã încununare a cunoºtinþelor ºi eforturilorpentru obþinerea de rezultate maxime s-a materializatºi într-un autentic botez al focului pentru o parte dinmilitarii intraþi decurând în efectivelebatalionului.

Rezultatele foartebune obþinute au consti-tuit, totodatã, ºi confir-marea pregãtirii profe-sionale a proaspeþilorcomandanþi de secþieaflaþi la prima lor misi-une în aceastã calitate.Proaspeþii absolvenþi aiªcolii de Aplicaþie pen-tru Unitãþi Sprijin deLuptã ,,General EremiaGrigorescu’’ – Centrul

de instruire pentru ArtilerieTerestrã ºi Artilerie Antiaeri-anã pe filierã indirectã: slt.Bobeicã Liviu, slt. PostolacheCristi ºi slt. Sava Cãtãlin,provin din rândul subofiþerilorde artilerie, fapt ce le-a uºuratfoarte mult sarcina, expe-rienþa lor în domeniu consti-tuind un plus la capitolul,,specialitate’’.

În premierã pentru uni-tatea noastrã, la aceste trageri au participat cinci tinereS.G.V. care, prin abnegaþia ºi efortul depus, au demon-strat cã nu sunt cu nimic mai prejos decât colegii lormai experimentaþi.

Soldaþii Dudãu Luminiþa, Norocea Georgiana,Negoiþã Gina, Arghiroiu Aura ºi Staicu Laura audeclarat la unison cã prima lor aplicaþie cu trageri deluptã le-a întãrit convingerile cã ºi-au ales cea mai fru-moasã armã din cadrul sistemului militar, dar ºi faptulcã mai au multe de învãþat.

Îmbinarea fericitã a experienþei cu setea decunoaºtere a dus la obþinerea calificativelor maxime.

Cãpitan Sabin SUCALÃ

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 7 (264) din 15 aprilie 2009

Pagina 3

C o n s i l i e r i i , l a s f a t

Z i l e d e f o c î n S m â r d a n

Militarii Batalionului 21Manevrã dislocat înAfganistan au desfãºuratsâmbãtã, 28 martie, omisiune de cooperarecivili-militari cu specificmedical în localitateaKala, districtul Qalat.Pe timpul misiunii, mili-tarii români au distribuitalimente, îmbrãcãminte,rechizite, materiale pen-tru igiena personalã, iarechipa medicalã a Batali-onului 21 Manevrã, con-dusã de cãpitanulCristian Badiu, a acordat

asistenþã medicalã per-soanelor bolnave.În acelaºi timp, coman-dantul patrulei a discutatcu liderii locali despremodul în care militariiromâni îºi desfãºoarãmisiunile ºi despre felulîn care sunt percepuþi înzona respectivã, prob-lemele cu care se con-fruntã populaþia localã,precum ºi despre noimodalitãþi de cooperareîntre batalionul românescºi localnicii din Kala.

(B.P.M.Ap.N.)

Asistenþã medicalãpentru populaþiaafganã din Kala

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 7 (264) din 15 aprilie 2009Pagina 4

Nu mai reprezintã o noutate faptul cã ºi acest an, 2009, adebutat din plin pentru Cercul Militar Craiova, aflat de cevavreme sub tutela doamnei col.(r) Ecaterina Oreviceanu. Sãrãsfoim un pic agenda de lucru, bineînþeles, în ordine crono-logicã, pentru a surprinde mãcar un colþiºor din realitateaspuselor mele.

Pe 24 Ianuarie, l-am invitat la noipe domnul conferenþiar ConstanþiuDinulescu care, pe lângã faptul cã ne-a vorbit despre Unirea PrincipatelorRomâne la 150 de ani de la înfãptuire,a þinut o fascinantã lecþie de istorie,presãrând întreaga dezbatere cu rele-varea unor momente deosebite dinviaþa domnitorului Alexandru IoanCuza.

Am continuat cu „Varã de septembrie”, deºi ne aflamabia în luna februarie. Este vorba despre un medalion liter-ar-muzical, prin care l-am omagiat pe marele Marin Sorescu.De altfel, toatã Craiova a fost cuprinsã de febra zilelorSorescu. Anul acesta, ar fi împlinit 73 de ani. A venit pelume într-un mod descris inedit: „Am zãrit luminã pe pãmânt/ ªi m-am nãscut ºi eu / Sã vãd ce mai faceþi…” ºi ne-a mar-cat existenþa. Poet, prozator, dramaturg, eseist, pictor ºi, pedeasupra, oltean, Marin Sorescu a fost un scriitor total, celmai original, prin întreaga sa operã, un adevãrat ºoc anticon-venþional, nesupus nici unei prejudecãþi literare. Despretoate acestea a venit sã ne vorbeascã într-un mod magistral,ultimul dintre fraþii Sorescu, Ionicã, un mare profesor deLimba ºi Literatura Românã, din Craiova, destul de în vârstãºi foarte apropiat ºi legat sufleteºte de marele poet.Medalionul literar s-a încheiat cu versurile sublime ale luiIonicã Sorescu despre fratele lui, iar cei prezenþi au primit îndar câte o carte ce poartã semnãtura conferenþiarului, devenitîntre timp “omul casei”.

În ceea ce priveºte zilele de Mãrþiºor, le-am sãrbãtoritprintr-o expoziþie complexã de artã fotograficã. De ce amnumit-o complexã? Pentru cã a fost o expoziþie de final decurs, care ne-a demonstrat, prin numãrul mare de cursanþi, cetrecere mai are încã fotografia nu numai în rândul tinerilor.Mai mult, la cel de-al doilea curs, nici nu am putut sã îiînscriem pe toþi doritorii. A fost seria cu cei mai mulþi absol-venþi, iar numãrul fotografiilor expuse s-a ridicat la aproxi-mativ 500, pe diferite teme ºi domenii. Toatã lumea ºtie cãfotografia nu este simplã ºi cã cel ce exceleazã în portret esteconsiderat un artist-fotograf. Puþini sunt cei care se întreabãce înseamnã arta fotograficã. Fiecare dintre noi purtãm caaccesoriu un aparat foto, aproape zilnic, pentru a imortalizasecvenþe de viaþã, dar doar câþiva ºtim sã-l folosim cu ade-vãrat. Ca urmare, oamenii nu se înscriu la cursul nostrunumai pentru a deprinde cum sã manevreze aparatul. Mulþidintre ei au devenit între timp studenþi la Tehnicã ºi ArtãFotograficã, într-unul dintre marile oraºe: Cluj, Timiºoara,Bacãu, Craiova. Alþii s-au angajat, dupã absolvire, fotore-porteri pentru ziarele locale. Putem sã spunem cã iniþiativanoastrã cu acest curs are finalitate, urmãtorul pas fiind adera-rea la Asociaþia Artiºtilor Fotografi, putând sã atingã chiargradul de excelenþã în arta fotograficã.

Nu aº vrea sã menþionez numaiaceste activitãþi de vârf, pentru cã elesunt punctate ºi de altele auxiliare, lafel de importante. De fapt, fiecaremoment literar a fost marcat printr-oexpoziþie de carte ºi printr-o prezentarede carte. De exemplu, am marcat cei102 ani de la naºterea scriitoruluiMircea Eliade, printr-o evocare literarãintitulatã „Domniºoara Cristina”.Nichita Stãnescu, pentru cã nu aveamcum sã-l uitãm, a fost subiectul evocãrii„Cu o uºoarã nostalgie”, dedicatã vieþiiºi operei celui ce ar fi împlinit 76 deani, pe 31 martie.

Bineînþeles cã Ziua de 8 Martie afost celebratã printr-un spectacol intitu-lat „De dragul tãu…”, susþinut de copiiicare urmeazã, la noi, cursurile de dansmodern, de artã graficã, de dans desocietate, de arte marþiale. Ei, într-uncolaj extraordinar, au fost protagoniºtiiunui show, care a culminat cu vizitã la ªcoala de copii cudizabilitãþi auditive „Beethoven”. Copiii au organizat un car-naval, în care s-au perindat cele mai pestriþe personaje, depoveste sau chiar la modã. Despre premii? Dacã le-þi fi vãzutfeþiºoarele nerãbdãtoare, a-þi fi luat aceeaºi decizie ca ºi noi.Pentru cã Cercul Militar a fãcut parte din juriu, s-a decis… catoatã lumea sã ia premiu! Pe tot parcursul serii, copiii au fostfoarte receptivi ºi au intrat repede în joc. Carnavalul s-aîncheiat cu o reprezentaþie a copiilor cu probleme de auz,care au dansat pe binecunoscuta melodie „El Meneaito”,cum poate nu l-am fi dansat noi, cei care auzim perfect.

Tot în lunamartie, a avut locadunarea cadrelormilitare în rezervãºi în retragere, oadunare în care s-a prezentatbilanþul pe un anºi care s-a final-izat prin alegereanoului preºedinteºi a unui nou con-siliu de conduc-ere. La activitate,au participat ºicomandanþii deunitãþi, inclusivc o m a n d a n t u l

brigãzii, domnul general de brigadã Gheorghe Simina. Între timp, am început deja selecþionarea ºi pregãtirea

copiilor care vor participa la festivalul de muzicã folk „Vocitinere”, de la Caracal. Chiar ºi astãzi puteþi sã îi vedeþi pescenã. Trupa de teatru „Morphia”, îmbunãtãþitã cu noiachiziþii, se antreneazã pentru o plecare la un festival deteatru, ce va avea loc la Timiºoara. Toate aceste incursiuni

reprezintã, de fapt, preambulul festivalului de teatru care seþine anual la Craiova, în luna noiembrie.

În aprilie, l-am avut în vedere pe Carol I, printr-o evocareistoricã „Ctitor al României Moderne”, prezentatã de lec-torul universitar dr. Constanþiu Dinulescu. Iar, domnul pro-fesor I. Turcin, vicepreºedinte al Societãþii Române deªtiinþe Istorice, filiala Dolj, a susþinut tema „UnireaBasarabiei cu România”. Dupã acest moment, ne-am propussã ne îndreptãm atenþia ºi cãtre unitãþi, prin organizarea unorsimpozioane chiar în cadrul cazãrmii, pentru îmbogãþireacunoºtinþelor cadrelor militare ºi pentru acurateþea dateloristorice oferite de cãtre oamenii de ºtiinþã înºiºi.

Pe 23 aprilie, simpozionul „Ziua Forþelor Terestre –între realizãrile prezentului ºi provocãrile viitorului” a fostdublat de o evocare a Zilei Infanteriei. Prin spectacolulmuzical-coregrafic „Farmecul dansului”, am vrut sãamintim cã existã ºi o zi mondialã a dansului. ªi, deºi, eu amvrut sã excelãm în toate domeniile, ei bine, noi excelãm îndomeniul dansului! Pe 9 aprilie, s-au împlinit 209 ani de lanaºterea generalului Gheorghe Magheru, pentru care ampregãtit un material, ce i-a vizat în special pe tineri. Amcrezut cã materialele expuse de noi nu sunt atât de impac-tante pentru tineri ºi cã aceºtia au acea obligaþie de auditoriucare îi împinge de la spate în sãlile Cercului Militar. Ei bine,am observat cã aceºtia manifestã acel interes specific nouluigust descoperit pentru aprofundare. Am rãmas puternicimpresionatã de faptul cã mi s-a infirmat o presupunere maiveche. Pentru Sãrbãtoarea Paºtelui, am dedicat o expoziþiede icoane, intitulatã „Icoana, lumina sufletului”, unde aexpus doamna profesor Cristina Oprea, maestrã în icoane,aflatã nu la prima acþiune de acest gen în cadrul CerculuiMilitar.

… ºi enumerarea nu se terminã aici. Agenda culturalã aanului 2009 mai are o grãmadã de foi… toate pline, cu un sin-gur scop – coruperea sufletului spre culturã!

Cristina FRATU

Cercul Militar Craiova

Un monolog mai puþ in convenþional

Combat Life saver, o înºiruire de termeni în limbaenglezã care au o semnificaþie simplã: un militar din cadrulunei subunitãþi, care are pe lângã misiunea sa de bazã ºi o adoua misiune, aceea de a acorda primul ajutor în condiþii de

luptã. Nu orice militar din pluton care are cunoºtinþe

minime despre acordarea primului ajutor în caz derãniri este combat life saver. Acest statut îl are un

militar numai în urma terminãrii unui curs combat life saverorganizat de personal acreditat sã pregãteascã militari pentruastfel de misiuni ºi în urma obþinerii unui certificat de califi-

care.Primii 10 combat life savers

din Batalionul 30 Manevrã dinAfganistan au absolvit cursulCombat Life Saver pe 13august, acesta fiind primul cursorganizat de echipa de instruc-tori americani în baza Lagman.Ideea realizãrii acestui tip depregãtire a aparþinut mediculuiºef al detaºamentului, maiorulDaniel ARON, care împreunãcu comandantul Batalionului30 Manevrã, maior dr VirgilOvidiu POP au depus toateeforturile necesare în vedereainstruirii militarilor românipentru astfel de misiuni.Instructorii acestui curs suntmilitari americani, acreditaþi sãefectueze astfel de cursuri, iarla solicitarea militarilor româniaceºtia au rãspuns cu prompti-tudine, astfel cã prima serie ter-minã cursul la numai o lunã dela sosirea vânãtorilor de muntemusceleni în Afganistan.

Medicul-ºef ne-a spus cã

ideea acestui curs a apãrut din „necesitatea de a suplininumãrul de militari capabili sã acorde primul ajutor încadul misiunilor, având în vedere riscurile foarte mari exis-tente în acest teatru de operaþii”. Cursul este efectuat deinstructori americani deoarece aceºtia au experienþã foartemare în acordarea primului ajutor în condiþii de luptã ºi aureglementat modul de pregãtire – tematica ºi bibliografia. Înacelaºi timp militarii serviciului medical al Echipei deReconstrucþie Provincialã din Qalat sunt acreditaþi sã predeaastfel de cursuri.

Cursanþii sunt militari care nu deþin cunoºtinþe medicaleîn prealabil. Timp de 3 zile aceºtia trebuie sã înveþemanevrele necesare pentru îndeplinirea misiunilor, se învaþãprocedurile standard simple fãrã complicaþii nefolositoare.Orice combat life saver trebuie sã ºtie sã punã un diagnosticrapid în cazul oricãrui tip de ranã, sã fie capabil sã opreascão hemoragie ºi sã intervinã în plãgile împuºcate, în trauma-tisme ºi în diferite situaþii care pun în pericol viaþa militar-ilor. Datoritã faptului cã la acest curs accentul s-a pus pepartea practicã, fiecare militar ºi-a format deprinderile pen-tru a acorda primul ajutor.

Cursul s-a finalizat printr-un test, iar rezultatele obþinutede militarii români au fost foarte bune, aprecierea venind,atât din partea instructorilor americani, cât ºi din partea per-sonalului medical român implicat în aceastã activitate. Per-sonalul medical american care s-a ocupat de instruire a fostplãcut impresionat de abilitãþile ºi interesul pe care l-au arã-tat militarii români faþã de cele prezentate, þinând mai alesseama de faptul cã pe durata acestui curs accentul s-a pus pepartea practicã.

Aceasta a fost doar prima serie de cursanþi combat lifesaver. Au absolvit, apoi, cursul ºi alte serii astfel încât,fiecare subunitate care desfãºura misiuni avea alãturi desanitar cel puþin un combat life saver.

Locotenent Alina HANGAN

Combat Li fe Saver

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 7 (264) din 15 aprilie 2009

Pagina 5

Dintre sistemele de arme necon-venþionale bazate pe amplificareaundelor ºi pe efectele complexe înionosferã, în spaþiul geofizic, asupraclimei ºi asupra fiinþei umane faceparte ºi Programul de Cercetare asupraFrecvenþelor Înalte Boreale Active(HAARP – High Frequncy ActiveAuroral Research Program). Acest pro-gram este finanþat, începând din 1993,de SUA.

Este un program de cercetãriasupra ionosferei, pentru a se stabilicomportamentul ozonului, azotului ºiionilor respectivi la bombardamenteleradiaþiei solare ºi cosmice ºi la emisiade radiaþii de înaltã frecvenþã dinsprePãmânt. Programul costã în jur de 30de milioane de dolari pe an ºi a generatnumeroase interpretãri mai ales cã titu-larii sunt forþele navale ºi aeriene aleStatelor Unite (US NAvy ºi USAF), iarsistemul este situat într-o bazã militarãde lângã Gakona (Alaska).

Proiectul prevede construirea unuiemiþãtor de unde de înaltã frecvenþãhiperputernic care sã rãspundã unorcerinþe ale cercetãrii ionosferei ºirelaþiei pãmânt-soare, în general. Acestinstrument este denumit IonospericResearch Instrument (IRI).

Termenul „auroral” se referã lazona în care apar aurorele boreale,zonã aleasã pentru amplasarea

antenelor ºi dispozitivelor programuluiHAARP. Undele de înaltã frecvenþã,cuprinse între 3 ºi 30 MHz, sunt uti-lizate de avioane, nave ºi diferite pro-grame internaþionale. HAARP pare a fiun emiþãtor de unde radio al cãrui sis-tem de antene este capabil sã concen-treze o razã asupra unei þinte foartemici, cu o putere exprimatã îngigawaþi. HAARP poate realizaamplificarea undei radio de 1,7milioane de ori.

Deocamdatã, se dau toate asigu-rãrile cã o astfel de razã este trimisãîn ionosferã – adicã la o altitudinesituatã între 48 ºi 600 km – pentru astudia comportamentul acestui stratprotector al planetei împotriva radi-aþiei solare ºi cosmice. Mai ales întimpul zilei, radiaþia solarã ºi ceacosmicã izbesc atomii de oxigen, deozon ºi de azot smulgându-le elec-tronii de pe straturile superioare. Caurmare, atomii încetinesc ºi, în cele dinurmã, se opresc ºi capteazã radiaþiasolarã ºi cosmicã. În acest timp, elec-tronii smulºi se aflã liberi în spaþiu.Lupta aceasta a atomilor gazelor dinionosferã cu radiaþia solarã ºi cosmicãdegajã o energie foarte mare.

Astãzi existã numeroase teoriiprivind nu atât cercetãrile oficiale, alecãror rezultate pot fi urmãrite inclusivpe Internet, cât mai ales obiectiveleascunse ale acestui sistem ce se anunþãa avea performanþe cu totul ieºite dincomun. Sistemul HAARP va revo-luþiona complet arta militarã, în gene-

ral, ºi strategia, în special, întrucât este(sau poate sã devinã) primul sistemneconvenþional de arme de valoare uni-versalã. El depãºeºte ceea ce se ºtiedespre arta confruntãrii ºi se poate con-stitui într-o armã care îºi ia „muniþia”din cosmos ºi din sursele de energie.

În momentul defaþã, HAARP esteprivit ca fiind: o armãcu energie dirijatã;un sistem de comuni-caþii pentru subma-rine; un mijloc deîmbunãtãþire a comu-nicaþiilor inter-sa-teliþi; un generator deraze X pentru pla-netã; o armã derãzboi electronic;un sistem de transmisie de putere fãrãfir dupã procedeul Tesla; o razã „amorþii secrete” de care vorbea Tesla;un mijloc capabil sã creeze exploziicomparabile cu cele nucleare (armãgeofizicã); o armã capabilã sã modificeclima; o armã care poate altera undelecerebrale ºi controla gândirea.

Ionosfera ne protejeazã împotrivaefectelor razelor solare ºi cosmicenocive captând particulele încãrcateelectric provenite din vânturile ºi furtu-nile solare ºi intergalactice.Aceastã mantie ionosfericãeste un scut de protecþie, darse poate transforma ºi într-oarmã extrem de puternicã.

Sistemul HAARP se fun-damenteazã pe cercetãrilelui Bernard Eastlund care l-acontinuat într-un fel peNikola Tesla ce a descoperitcurentul alternativ ºi trifaziccombãtându-l într-o demon-straþie foarte spectaculoasãpe Edison care susþineacurentul continuu. Tesla a pus la punctun procedeu ce permitea sã transportela distanþã (42 km) cantitãþi mari deenergie, fãrã ajutorul unui cablu. El aconsacrat, de asemenea, o mare partedin activitatea sa cercetãrii „energieiionosferice” ºi fenomenelor electro-

magnetice. Tot el este autorulteoriei ce susþinea cã pãmântul secomportã ca un conductor uriaº ºisigur ºi prin el trebuie organizatsistemul de comunicaþii al pla-netei. Dupã ce s-au descoperitundele radio, s-a renunþat laaceastã idee – cel puþin pânãacum. Nu este exclus însã sã serevinã asupra ideii lui Tesla careoferã unele avantaje în ceea cepriveºte calitatea „conductorului”pãmânt, acesta comportându-seca o fibrã opticã.

Bernard Eastlund a revenitasupra primelor cercetãri ale lui Teslaºi le-a adaptat în domeniul energieielectromagnetice. El a obþinut 12brevete între 1987 ºi 1994, care consti-tuie osatura sistemului HAARP ºi atehnologiilor derivate în materie dearmamente. Acum, de acest proiect seocupã firma Raytheon. Eastlund a fost

dat afarã din acest proiect.HAARP proiecteazã periodic în

ionosferã – dinspre pãmânt – un fasci-cul de unde de înaltã frecvenþã (HF)pentru a studia comportamentul acestuistrat protector, mai ales, modalitãþilede amplificare a energiei, dar nunumai. Un astfel de bombardament cuunde de înaltã frecvenþã are ca efectcrearea unei oglinzi virtuale uriaºe careacþioneazã ca o antenã de emisie. Ea varemite frecvenþe foarte joase, ELF(extremely low frequency) sprepãmânt, care creeazã un fel de „cuptorcu microunde uriaº” într-un loc anumeal ionosferei. Acest „cuptor” poate dis-

truge, în fracþiuni de secundã, tot ceintrã în el. De asemenea, se pot crealentile în ionosferã care sã concentrezeenergia în locul ºi la momentul dorit. Înacelaºi timp, un astfel de emiþãtor, carefoloseºte ca oglindã reflectorizantãionosfera, poate sã controleze ºi sã dis-

trugã rapidorice sistemde comuni-caþii, de diri-jare a rache-telor ºi avi-aþiei, a na-velor ºi gru-pãrilor deforþe. Oglin-da virtualãpoate dirijaE L F - u r i l e

asupra scoarþei terestre, descoperindtot ce se aflã sub ea pânã la o adâncimecare depãºeºte orice performanþã deforaj.

Ascunderea sub apã sau subpãmânt a armamentelor, resurselor ºi aaltor mijloace nu va mai fi posibilã,pentru cã acestea nu vor mai fi nicimascate, nici protejate. Nu vor maiexista baze subterane secrete care sã nupoatã fi descoperite ºi lovite. Oricerachetã va fi lovitã, oriunde s-ar afla,

pe submarine, pe sol, în subsol, înmiºcare, în siloz, în atmosferã sau încosmos.

Cine va beneficia de HAARP îºi vaputea ameliora substanþial sistemele decomunicaþii, inclusiv, cu submarineleaflate în imersiune ºi foarte departe debaze, oriunde pe glob în oceanul plane-tar. HAARP poate crea un scut protec-tor, dar nu împotriva razelor solarenocive ºi a radiaþiilor cosmice (deaceasta se va ocupa în continuareionosfera), ci împotriva oricãror atacuriterestre, aeriene sau cosmice.

Aceasta este versiunea oficialã aproiectului HAARP pe care unii îl con-siderã un succesor mult mai perfor-mant al Rãzboiului Stelelor. HAARParatã cã utilizarea undelor ºi a propri-etãþilor lor electromagnetice este oarmã excepþionalã.

Cine va reuºi sã controleze stra-turile superioare ale atmosferei ºi cos-mosul îºi va impune, fãrã îndoialã,politica ºi interesele printr-o strategieneconvenþionalã adecvatã.

Pe de altã parte, sistemul este con-siderat ºi un pericol extrem de gravpentru mediu, întrucât intervine înstratul ionosferic protector al planetei„atacându-l” dinspre pãmânt. Deaceea, unele organizaþii ecologisteprotesteazã împotriva acestui sistem.

Oricât de puternic ar fi HAARP, nupoate influenþa ionosfera, decâtsecvenþial ºi pentru timp foarte scurt.Nu se poate afirma cã acest sistem,prin emisiunea secvenþialã de undeHF, ar „ataca” ionosfera dinsprepãmânt, obligând-o sã lupte pe 2 fron-turi, chiar penetrând-o. Dar, dacã vorapãrea ºi alte emiþãtoare HF puternicesimilare, s-ar putea ca efectele sã dev-inã periculoase.

HAARP ar putea fi o armã clima-tericã foarte puternicã, periculoasã ºieficientã. Este posibil ca, din punct devedere meteorologic, sã se poatã influ-enþa anumite suprafeþe sau zone strictlimitate, dar nu produce catastrofenaturale.

HAARP este un proiect de cer-cetare care stã, fãrã îndoialã, la origi-nea celei mai puternice arme pe care acreat-o vreodatã omul. Este, se pare,ultimul mare proiect în acest domeniuºi va aduce mutaþii strategice pe fondulcãrora se va modela rãzboiul în viitor.

Maior Narcis GRÃJDEANU

Armele neconvenþionale º i neletaleSSUUAA ccoonnffiirrmmãã ppoozziiþþiiaa CCeehhiieeii

Statele Unite au subliniat necesitatea de a se continuadezvoltarea apãrãrii antirachetã. Plecând de la aceastãdeclaraþie, Cehia considerã cã SUA confirmã poziþiaPragãi conform cãreia scutul antirachetã este absolut nece-

sar. Ministerulceh de Externe aspus: "DeclaraþiaStatelor Unitesubscrie la ceeace noi susþinemdemult ºi întãreºteceea ce s-a confir-mat la summitulNATO - apãrareaantirachetã estenecesarã sau vadeveni astfel, maidevreme sau mai

târziu". Casa Albã a spus cã lansarea rachetei de cãtre Coreea

de Nord demonstreazã necesitatea ca SUA sã continue dez-voltarea de sisteme antirachetã. Cehia a vorbit despre pla-nul american al scutului antirachetã, ce prevede, printrealtele, ºi amplasarea unui radar ultraperformant pe terito-riul ceh.

AAnnggeellaa MMeerrkkeell îînnttrr-oo vviizziittããnneeaannuunnþþaattãã îînn AAffggaanniissttaann

Angela Merkel, cancelarul german, a efectuat decurând o vizitã neanunþatã în Afganistan, a precizat guver-nul de la Berlin.Cancelarul ger-man a vizitat tru-pele germane dis-locate în nordulþãrii. Trebuie sãmenþionãm faptulcã Angela Merkela fost, alãturi dep r e º e d i n t e l efrancez NicolasSarkozy, gazdas u m m i t u l u ianiversar alNATO, care a avutdrept principalpunct de discuþie situaþia din Afganistan. Preºedinteleamerican Barack Obama a cerut la summit sporirea efor-turilor europene în vederea stabilizãrii situaþiei din aceastãþarã.

OObbaammaa nnuu vvrreeaa ccaa SSUUAA ssãã lluupptteessiinngguurree îîmmppoottrriivvaa tteerroorriissmmuulluuiiLiderul american Barack Obama a avertizat europenii

cã nu trebuie sã se aºtepte ca Statele Unite sã ducã singuregreul luptei împotriva terorismului. La o sãptãmânã dupãce a prezentat noua strategie americanã pentru Afganistanºi cu câteva ore înainte de summitul NATO, axat pe acestdosar, Obama le-a cerut europenilor sã fie mai prezenþi înprima linie. Aceastã strategie "va avea o componentã mili-tarã, iar Europa nu trebuie sã se aºtepte ca SUA sã poarte

singure aceastã po-varã", a subliniatObama, la Stras-bourg. "Este o pro-blemã comunã ºinecesitã un efortcomun", a adãugat el,vorbind despre luptaîmpotriva talibanilorºi al-Qaida.

De asemenea,preºedintele ameri-can a avertizat cãEuropa este mai vul-nerabilã la un atac

din partea al-Qaida decât Statele Unite, pentru cã, geogra-fic, este mai aproape de regiunile în care opereazã reþeaua,a declarat anterior preºedintele american Barack Obama."Este mai probabil ca al-Qaida sã comitã în Europa atacuriteroriste grave, decât în Statele Unite, din cauza proxi-mitãþii", a spus el.

RReeggeellee IIoorrddaanniieeii ssppeerrãã ccaaIIssrraaeelluull ssãã aacccceeppttee PPAAXX AARRAABBIICCAA

Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei a declarat cãiniþiativa de pace arabã este cea mai bunã soluþie pentruIsrael, dacã vrea sã îºi rezolve conflictele ºi sã se integrezeîn regiune. "Singura soluþie în care eu cred este pace ºistabilitate în Orientul Mijlociu. Iniþiativa de pace arabãoferã Israelului oportunitatea sã-ºi rezolve conflictele ºidemonstreazã angajamentul lumii arabe pentru stabilireaunei pãci de duratã. Israelul trebuie sã decidã dacã vedeîn acest lucru o oportunitate de a se integra în regiune saudacã rãmâne o fortãreaþã care þine Orientul Mijlociu osta-tic în conflict", a declarat Regele Abdullah al II-lea alRegatului Hasemit al Iordaniei.

Iniþiativa de pace arabã s-ar declanºa odatã curetragerea totalã a Israelului din teritoriile arabe ocupate întimpul Rãzboiului de ºase zile din 1967 ºi crearea unui statpalestinian independent. În schimbul acestor concesii,statele arabe din regiune ar normaliza relaþiile cu Israelul.Conform iniþiativei, Israelul ar trebui sã restituie platoulGolan Siriei ºi sã permitã palestinienilor stabilirea capitaleiîn Ierusalimul de Est. Cristina FRATU

KAKI 24/7CCoonnttiinnuuaarree ddiinn nnuummããrruull ttrreeccuutt

Curierul ARMATEINr. 7 (264) din 15 aprilie 2009Pagina 6

CMYK

—— DDoommnnuullee ggeenneerraall,, dduuppãã oo ssccuurrttããppeerriiooaaddãã ddee aabbsseennþþãã,, aaþþii rreevveenniitt îînn FFoorrþþeelleeTTeerreessttrree,, ddee ddaattaa aacceeaassttaa llaa ccoonndduucceerreeaaaacceessttoorraa.. CCee rreeppeerree vv-aaþþii ssttaabbiilliitt aaccuumm,, llaaîînncceeppuutt ddee ddrruumm??

— Sunt profund onorat sã revin în ForþeleTerestre dupã etape în care ºi-au pusamprenta comandanþi de o înaltã þinutã pro-fesionalã ºi intelectualã. Chiar dacã trecemprintr-o perioadã mai dificilã, alãturi deîntreaga societate cãreia îi aparþinem, voiacþiona, prin lucrul în echipã, pentruîndeplinirea obiectivelor planificate ºideliberate, pentru continuarea procesului demodernizare a Forþelor Terestre, conformdirecþiilor stabilite de Statul Major General.Forþele Terestre, împreunã cu celelalte cate-gorii de forþe, îºi vor menþine ºi dezvoltalocul ºi rolul în actuala dinamicã a armateinoastre ºi a Alianþei, bazându-se pe o vizi-une realistã pe termen mediu ºi lung. Pentruaceasta, vom adapta permanent strategia deacþiune la resursa umanã, materialã ºi finan-ciarã avutã la dispoziþie, cu accent peinstrucþie, ordine, disciplinã, promovareavalorii ºi afirmarea iniþiativei constructiveechilibrate ºi coerente.

Am încredere în calitatea actului decomandã, în capacitatea ºi responsabilitateapersonalului din Forþele Terestre ºi suntsigur cã, împreunã, vom îndeplini angaja-mentele asumate.

—— AAnnuull ttrreeccuutt aa îînncceeppuutt cceeaa ddee-aa ddoouuaaeettaappãã aa SSttrraatteeggiieeii ddee ttrraannssffoorrmmaarree aaAArrmmaatteeii RRoommâânniieeii,, eettaappaa iinntteeggrrããrriiii ooppeerraa-þþiioonnaallee ddeepplliinnee îînn NNAATTOO ººii UUnniiuunneeaa EEuurroo-ppeeaannãã –– ppeerriiooaaddaa 22000088-22001155.. CCee iimmpplliiccaaþþiiiissuunntt,, îînn aacceesstt aann,, ppeennttrruu FFoorrþþeellee TTeerreessttrree??

— Procesul de operaþionalizare are scopulde a creºte capacitatea de luptã a structurilornoastre având în vedere tacticile, tehnicile,procedurile ºi standardele operaþionale

NATO. Astfel, vom continua procesul deformare, specializare ºi perfecþionare ainstruirii profesionale a personalului militarîn activitate ºi în rezervã, în concordanþã custandardele militare operaþionale ºi modeleleprofesionale. De asemenea, avem în vederesã îmbunãtãþim conþinutul documentelor deorganizare, planificare, conducere, evidenþãºi control a învãþãmântului militar, iar aici armai fi de adãugat ºi atenþia noastrã în pri-vinþa perfecþionãrii instruirii de specialitateºi metodice a personalului didactic din insti-tuþiile militare de învãþãmânt. În ceea cepriveºte alocarea de resurse, au prioritateforþele puse la dispoziþia NATO ºi, în gene-ral, forþele dislocabile. Dar nu sunt neglijatenici celelalte structuri, însã li s-au alocatresurse într-o pondere mai micã. Toate aces-tea înseamnã un plus de capabilitate, atât dinpunct de vedere al tehnicii ºi tehnologiei decare trebuie sã beneficieze unitãþile militarecare fac parte din aceste structuri, cât ºi dinpunct de vedere al încadrãrii, al asigurãriiresursei umane calificate ºi, bineînþeles, alpregãtirii continue a acestora. Foarte impor-tant este sã ne menþinem ºi sã ne întãrimcredibilitatea ºi capacitatea noastrã depregãtire ºi acþiune comunã, integratã, înspecial în cadrul structurilor multinaþionalepentru îndeplinirea misiunilor pe care leavem.

—— RRããssppuunnddee ssiisstteemmuull ddee iinnssttrruuiirree ddiinnFFoorrþþeellee TTeerreessttrree nneecceessiittããþþiilloorr ddee pprreeggããttiirree aappeerrssoonnaalluulluuii pprrooffeessiioonnaalliizzaatt??

— Consider cã, în mare mãsurã, rãspundenecesitãþilor de pregãtire a soldaþilor ºigradaþilor voluntari. Sistemul a fost funda-mentat judicios, ca dovadã cã gradaþii ºi sol-daþii voluntari parcurg perioadele depregãtire – indiferent dacã au sau nu stagiulmilitar îndeplinit – ºi ajung la un standard deperformanþã corespunzãtor. Va trebui însã sã

cãutãm, în continuare, metode maieficiente pentru atragerea tinerilorcãtre cariera militarã ºi, mai ales,pentru menþinerea lor în sistemulmilitar. De asemenea, avem învedere ºi o îmbunãtãþire a proce-sului de formare a tinerelor cadreºi de perfecþionare a acestora înarmã. Spre exemplu, începând dinacest an universitar, în AcademiaForþelor Terestre pregãtirea mili-tarã a studenþilor din anul întâi nuse mai face în acel modul de laînceputul anului, ci a fost reparti-zatã pe întreaga perioadã a anuluide învãþãmânt.

—— AAvvâânndd îînn vveeddeerree ccãã iinntteerrvviiuulldduummnneeaavvooaassttrrãã vvaa aappããrreeaa îînnpprreeaajjmmaa ZZiilleeii FFoorrþþeelloorr TTeerreessttrree,,vvãã rruuggããmm ssãã aaddrreessaaþþii ccââtteevvaaccuuvviinnttee ccaammaarraazziilloorr nnooººttrrii..

— Dincolo de caracterul festival sãrbãtorii, Ziua Forþelor Teres-tre este ºi un prilej de a rememoraºi de a cinsti faptele înaintaºilornoºtri, iar aceasta nu se reducedoar la acele momente solemne încare depunem coroane la diferitemonumente. Este necesar ca sacri-ficiile lor sã fie un imbold pentrunoi de a ne servi patria cu dãruire,oriunde ne-am afla ºi orice funcþieam îndeplini la un moment dat. Revenind înactualitate, vreau sã subliniez cã militariinoºtri sunt apreciaþi permanent de înalteleoficialitãþi strãine pentru pregãtirea ºi profe-sionalismul lor, iar aceasta o spun din punc-tul de vedere al celui care a îndeplinit funcþiide rãspundere în teatrele de operaþii ºi care aavut o serie de contacte cu astfel de oficia-litãþi. Iar aceasta mã face, de fiecare datã, sãmã simt mândru cã fac parte din cea maiimportantã categorie de forþe a Armatei

României, Forþele Terestre. Vreau sã spun cãsunt alãturi de camarazii noºtri care acumsunt departe de casã, în misiuni inter-naþionale sau în teatre de operaþii, ºi vreau sãadresez cele mai calde felicitãri întreguluipersonal din Forþele Terestre, pentru modulexemplar în care îºi îndeplineºte îndatoririlemilitare ºi cetãþeneºti.

Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

anghelache.dragos@forter.ro

Omul Protagoras a decretat despre sine însuºi cã eesstteemmããssuurraa ttuuttuurroorr lluuccrruurriilloorr ºi, totuºi, mãsurându-se prin elînsuºi, nu a ajuns încã sã se înþeleagã nici pe sine, darnici lumea din jurul sãu. Din perspectivã cartezianã,omul este o fiinþã cugetãtoare, atributul ei fiind gândi-rea. De aceea, omul se îndoieºte, înþelege, afirmã, neagã,doreºte ºi, totodatã, imagineazã ºi simte... Ca entitateculturalã, dupã Blaga, omul este capturat de un destincreator, iar Bergson îl defineºte prin sintagma “hhoommooffaabbeerr”. Celebrul paradox al lui Blaise Pascal, "oommuull,, nniicciiîînnggeerr,, nniiccii ddeemmoonn” nu face altceva decât sã îi justificeacestuia dualitatea, mãreþia ºi pãcatele. Plasat în centruluniversului ºi conºtientizându-ºi superioritatea, dar ºimicimea, omul ar trebui sã fie un mic Dumnezeu pentrucel ce-i stã alãturi… hhoommoo hhoommiinnii DDeeuuss eesstt! ªi, deºi omulnu este decât un individ, ansamblul omenirii este divin…pentru cã omul este creaþia lui Dumnezeu!

—— PPrreezzeennttaaþþii-mmii,, vvãã rroogg,, uunn ssccuurrtt ttrraasseeuu aall ccaarriieerreeii dduumm-nneeaavvooaassttrrãã ppâânnãã llaa mmoommeennttuull îînnvveessttiirriiii îînn ffuunnccþþiiaa ddee ccoommaann-ddaanntt..

—— Eu sunt militar din convingere ºi, de aceea, la momen-tul potrivit, am plecat la liceul militar „Mihai Viteazu”, dinAlba Iulia, pe care l-am absolvit în anul 1981. Am urmatapoi cursurile ªcolii Militare de Ofiþeri Activi de ArtilerieAntiaerianã ºi Radiolocaþie „Leontin Sãlãjan”, din Braºov,pânã în anul 1984. Dupã repartiþie, am venit în garnizoanaBucureºti, unde am trecut prin mai multe funcþii, de la cea decomandant pluton, pânã la ºef al biroului pregãtire pentruluptã, în cadrul Divizionului 333 AA, care acum, din pãcate,nu mai existã. Deci, startul carierei mele a fost funcþia decomandant de pluton cercetare, în cadrul bateriei comandã.Dupã o perioadã, am venit la Corpul 1 Armatã Teritorial„Ioan Culcer”, unde, ca sã zic aºa, am avut douã descãlecãri:2000-2001, când am lucrat în cadrul secþiei instrucþie, ºi2004, când la absolvirea cursurilor Universitãþii Naþionale deApãrare, m-am înapoiat la Corp, dar pe o funcþie din struc-tura de securitate a unitãþii. Odatã cu transformarea Corpu-lui în Divizia 1 Infanterie „Dacica”, am ocupat funcþia de ºefbirou, în secþia operaþii din comandament. Din data de 25martie a.c., am fost numit la comanda Divizionului 205 AA.

—— AAcceeaassttãã uunniittaattee aarree oo rreezzoonnaannþþãã aappaarrttee ººii ss-aa aaffiirrmmaatt,,aannii llaa rrâânndduull,, îînn ppoolliiggoonnuull ddee ttrraaggeerrii ddee llaa CCaappuu MMiiddiiaa.. CCeerreessppoonnssaabbiilliittããþþii iimmpplliiccãã aacceeaassttãã ppoozziiþþiiee??

—— Au rãmas puþine unitãþi militare de specificul nostru,iar standardul impus este destul de ridicat. Cunosc divizionulpentru cã i-am urmãrit activitatea încã de pe timpul cânderam la secþia instrucþie ºi este adevãrat faptul cã tragerile de

la Midia nes t a b i l e s cnivelul lacare neaflãm, dinpunctul devedere alpregãtir i ip ro fes io -nale. Deanul trecut,s-a schim-bat puþinspecificulunitãþii, însensul cãam primito tehnicãde luptãn o u ã ,t u n u r i l eantiaerienede calibru3 5 m mOerlikon.

Am tras o singurã datã cu aceastã categorie de tehnicã, iarrezultatele au fost de-a dreptul încurajatoare.

Nu pot sã spun altceva decât cã o sã încercãm sã nemenþinem renumele. Spre sfârºitul lunii septembrie, suntplanificate a avea loc tragerile de la Midia, iar pentrupregãtirea acestora, avem în desfãºurare un plan de mãsuri,prin care ne-am stabilit anumite obiective în parametri tem-porali. Sper sã ne prezentãm acolo fãrã emoþii ºi sã obþinemcele mai bune calificative.

—— CCee îii pprrooppuunnee ddiivviizziioonnuull ppeennttrruu aannuull îînn ccuurrss??—— În primul rând, obiectivul nostru principal este activi-

tatea de la finele lui septembrie. Dar, pânã atunci, respectãmactivitãþile conforme cu prevederile regulamentare învigoare, ce þin de pregãtirea de comandament ºi, respectiv,pentru trupã, de exerciþiile de evaluare, care se desfãºoarã pediferite etape. Peste cel mult douã sãptãmâni o sã începemîntreþinerea tehnicã de sezon.

Vreau sã spun cã, în tot ceea ce întreprind, pentru mineprioritarã este grija faþã de om. Am venit aici hotãrât sã lasuºa deschisã pentru oricine ºi pentru orice fel de problemã,fie ea de naturã personalã sau profesionalã. Din câte i-amcunoscut pe colaboratorii mei principali, mi-am dat seama cãsunt niºte oameni pe care mã pot baza, care au vechime în

unitate ºi care au contribuit la obþinerea acelor rezultateexcepþionale de care am amintit mai devreme. Nu îmi pro-pun sã realizãm ceva extraordinar, dar îmi doresc sã neputem þine fruntea sus în faþa comandantului brigãzii ºi înfaþa oricui ar vrea sã vinã la noi în unitate.

—— CCuu cciinnee ssee bbaattee DDiivviizziioonnuull 220055 AAAA îînn ppoolliiggoonnuull ddee llaammaalluull mmããrriiii??

—— Cu toþi artileriºtii din unitãþile de artilerie antiaerianãdin subordinea celorlalte brigãzi ºi sunt trei de acest felnumai în cadrul Diviziei1. E posibil ca ºi Divizia 4 sã îºitrimitã reprezentanþii, în funcþie de planificarea pe care oface Statul Major al Forþelor Terestre. Din datele pe care leam pânã în momentul de faþã, suntem în aceeaºi serie detragere cu batalionul de AA din subordinea Brigãzii 2 VM,unde este comandant colegul ºi prietenul meu MirceaCrãciun. În orice caz, nu este vorba despre un concurs întremine ºi ceilalþi comandanþi, ci consider cã fiecare dintre noinu vrea altceva decât sã îºi îndeplineascã misiunile de luptã.

—— AAmm îînnþþeelleess ccãã aavveeþþii oo pprroobblleemmãã llaa îînnccaaddrraarreeaa ccuu ppeerr-ssoonnaall.. CCaarree aarr ffii ssoolluuþþiiaa ppeennttrruu nnoorrmmaalliizzaarreeaa ssiittuuaaþþiieeii??

—— Într-adevãr, ne confruntãm cu un deficit la încadrareacu ofiþeri, iar situaþia în sine reprezintã o problemã deoarece,pentru orice exerciþiu de concepþie, eu trebuie sã mã bazezpe aceºti oameni. Am lipsuri inclusiv la ºefii de s-uri, lacomandanþii de baterie, care sunt funcþii de rãspundere,atractive din punct de vedere al evoluþiei în carierã ºi al retri-buþiei. Mai mult, sunt în curs de plecare încã trei ofiþeri, dindiferite motive, fie pentru a se apropia de casã, fie pentru cãau localizat o funcþie mai bunã. La celelalte categorii de per-sonal, ne prezentãm foarte bine, dat fiind faptul cã noi facemparte dintre structurile de generare-regenerare forþe. Eu înþe-leg cã efectivele sunt ghidate preferenþial cãtre unitãþileoperaþionalizate, dar aº vrea sã se þinã cont ºi de faptul cãactivitãþile mele sunt identice cu ale acestora.

—— AAvveeþþii uunn pprriinncciippiiuu ddee llaa ccaarree nnuu aaþþii ffããccuutt rraabbaatt nniicciioo-ddaattãã,, pprriinncciippiiuu ccaarree îii ppuunnee aammpprreennttaa îînn ttoott cceeeeaa ccee îînnttrree-pprriinnddeeþþii??

—— Pentru mine, armata este ca o religie, dar nu în sensulrãu al cuvântului, în care sã nu mai vezi altceva în faþaochilor. De aceea, primordiale sunt omul, munca ºiinstrucþia, care însã trebuie fãcute cu cap ºi cu mãsurã. Caurmare, duºmanii mei sunt chiulangii! Iar, cine nu vrea sã seînscrie printre noi, se eliminã singur! Dacã întreg personalulrespectã condiþiile fiºei postului, atunci totul va fi foartebine!

Cristina FRATU

Am încredere în capacitatea ºi responsabilitatea personalului din Forþele Terestre

Omul ca mãsurã º i armata ca re l igie a omului

Interviu cu ºeful Statului Major al Forþelor Terestre, general-maior Dan Ghica-Radu

Interviu cu domnul locotenent-colonel Cornel ªCHIAU,comandantul Batalionului 205 Artilerie Antiaerianã din subordinea Brigãzii 2 Infanterie „Rovine”

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 7 (264) din 15 aprilie 2009

Pagina 7

CMYK

BBaattaalliioonnuull IInnssttrruuccþþiiee,, CCoommuunniiccaaþþiiii ººii IInnffoorrmmaattiiccãã „„FFrraaþþiiiiBBuuzzeeººttii” a luat fiinþã prin transformarea BatalionuluiInstrucþie Transmisiuni, din data de 1 septembrie 2008, ºi areca misiune principalã formarea luptãtorului ºi specialistuluiîn arma comunicaþii ºi informaticã. Ca structurã, se subor-doneazã, în prezent, Centrului de Instruire pentru Comuni-caþii ºi Informaticã „Decebal” din Sibiu. Istoria lui, însã,începe undeva în anul 1980, când la 6 mai, a avut loc con-stituirea Regimentului 46 Transmisiuni în garnizoana Craio-va, cu personal ºi tehnicã din garnizoanele Bucureºti, Buzãu,Craiova, Cluj-Napoca ºi Târgu-Mureº. Prin Decretul Prezi-denþial nr. 132, din 20 august 1981, unitãþii i s-a înmânatDrapelul de Luptã, simbol al onoarei, vitejiei ºi gloriei mili-tare. La 14 iulie 1995, structura primeºte un nou drapel ºi ise atribuie numele onorific de „Fraþii Buzeºti”. Începând cu1 iunie 2001, ia fiinþã Baza 14 Instrucþie Transmisiuni, sub-ordonatã ªcolii de Aplicaþie pentru Transmisiuni, Informa-ticã ºi Rãzboi Electronic a Comandamentului Transmisi-unilor. În anul 2005, la 1 august, se înfiinþeazã BatalionulInstrucþie Transmisiuni, subordonat Centrului de Pregãtirepentru Comunicaþii ºi Informaticã. Dupã ce a primit ºinumele onorific de „Fraþii Buzeºti”, la data de 29 martie2006, cu aprobarea ministrului apãrãrii, unitatea a devenitcontinuatoarea tradiþiilor de luptã ale Regimentului 46Transmisiuni ºi Bazei 14 Instrucþie Transmisiuni. Din anul2007, unitatea a trecut la instruirea soldaþilor voluntari, iarcu ocazia depunerii Jurãmântului Militar de cãtre prima seriede soldaþi voluntari, din 16 iunie 2007, batalionul a fost vizi-tat de cãtre ministrul apãrãrii, domnul Teodor Meleºcanu,fapt consemnat ºi în Cartea de Onoare a unitãþii.

BBrreevveett ddee ccoommaannddaannttAbsolvent al ªcolii Militare de Ofiþeri Activi de Trans-

misiuni de la Sibiu, promoþia 1986, ºi al Academiei de ÎnalteStudii Militare, în anul 1994, domnul locotenent-colonelGheorghe DINCÃ a îndeplinit, de-a lungul timpului, maimulte funcþii în garnizoanele Craiova ºi Bucureºti. Se poatelãuda cu o experienþã de 9 ani de ºef de stat major de unitate,fapt de bun augurdeoarece, la datade 1 august 2005,a fost numitcomandant alB a t a l i o n u l u iInstrucþie, Comu-nicaþii ºi Infor-maticã „FraþiiBuzeºti”.

Conform unuimai vechi conceptdin jurul anului2000, unitateaeste singura deprofil din ArmataRomâniei, carepregãteºte în sis-tem centralizatsoldaþii ºi gradaþii voluntari în arma comunicaþii ºi informa-ticã, cu urmãtoarele specializãri: operatori în comunicaþiimilitare la staþii - radio, radioreleu, de comutaþie, de multi-plexare, de comutare-verificare, operator tehnicã de calcul,operator construcþii linii cablu ºi electromecanic la staþiile detransmisiuni.

„Unitãþile comunicã între ele prin personalul de exe-cuþie de la baza carierei militare pe care noi îl furnizãm. Neaflãm acum la a cincea serie de pregãtire în sistem de vo-luntariat, prima serie debutând la 23 aprilie 2007. Oamenipe care noi îi instruim provin din viaþa civilã, cei mai mulþidintre fiind absolvenþi de liceu militar sau chiar ºi de facul-tate, mai ales în ultimul timp. La sfârºitul celor 15 sãp-tãmâni de instrucþie, în urma unui examen, se obþine unbrevet de transmisionist, pe baza cãruia, proaspeþii spe-cialiºti ajung la unitãþile beneficiare, unitãþi de toatetipurile ºi genurile de armã. Aici, sunt încadraþi pe funcþiide execuþie ºi asigurã legãtura comandamentelor, statelormajore, comandanþilor ºi structurilor, în vedereaîndeplinirii misiunii.”

BBaazzaa mmaatteerriiaallãã ddee iinnssttrruuccþþiiee……… este o preocupare constantã la nivelul unitãþii din

Bãnie, pentru cã este normal ca cel format aici sã fie pregãtitpe tehnica ce o va întâlni ulterior acolo unde îºi va desfãºuraactivitatea. În momentul de faþã, în multe dintre unitãþilearmatei, tehnica este eterogenã, fie din generaþia veche aanilor '70 - '80, fie ultramodernã. Tocmai din acest motiv, seurmãreºte ca militarul sã poatã fi familiarizat cu ambeletipuri de tehnicã. „Aici, la Craiova, ne propunem ºi cred cãºi reuºim sã dãm formaþia de bazã acestui militar profe-

sionist, specialist în comunicaþii ºi informaticã. În cele 7sãptãmâni, cât dureazã pregãtirea de specialitate, nu neputem aºtepta ca el sã ajungã, din punct de vedere alcunoaºterii categoriilor de tehnicã, la nivelul unui subofiþer,maistru militar sau ofiþer. Dar, ne bazãm pe faptul cãinstruirea unui transmisionist este un proces continuu, carese întinde pe toatã perioada în care el este încadrat înorganismul militar. ”

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa uunnuuii ffoorrmmaattoorrPoate puþini sunt cei care privesc batalionul din aceastã

perspectivã. Dupã pãrerea mea, misiunea unitãþii este unadeosebit de importantã ºi, în acelaºi timp, complexã. De ce?Pentru cã, într-un timp relativ scurt, de 15 sãptãmâni, civilulcare intrã pe poarta unitãþii trebuie transformat practic într-un specialist, care sã aibã un minim de competenþe necesarerespectãrii atribuþiilor ce-i revin într-o unitate, dislocabilãsau nu. Misiunea fundamentalã a batalionului se concen-treazã pe realizarea legãturii în vederea asigurãrii suportuluide care are nevoie conducerea. Responsabilitatea ce derivãdin acest target este grea, în primul rând, pentru cã selucreazã cu oameni; oameni pe care nu-i cunoºti absolutdeloc, care au trecut de anumite testãri psihologice, medicaleºi de aptitudini, dar care au caractere ºi personalitãþi diferiteºi provin din diverse medii culturale. În momentul de faþã,baza de selecþie este destul de largã, pentru ca numãrul deconcurenþi sã fie cât mai mare. Ca urmare a faptului cã,printre cerinþele de înscriere, nu este menþionatã ºi obliga-tivitatea unei diplome de bacalaureat, încã sunt acceptaþitineri cu 10 clase sau absolvenþi de ºcoli profesionale.Prezenþa fetelor în programul de pregãtire nu reprezintã opiedicã, dar presupune unele responsabilitãþi suplimentare,cu care unitatea nu s-a confruntat pânã la 1 ianuarie 2007.Una dintre ele se referã la cazarea fetelor în spaþii separatede cele în care sunt cartiruiþi bãieþii.

„Problemele personale ale acestor oameni devin pro-blemele noastre personale, atâta timp cât ei se aflã la noi.Ne strãduim sã oferim condiþii foarte bune de cazare, dehrãnire, de petrecere a timpului liber. Este foarte importantca militarii sã simtã prezenþa noastrã în fiecare zi, inclusiv,sâmbãta ºi duminica. Cei ce îºi petrec weekend-ul încazarmã, împreunã cu instructorii repartizaþi pentru fiecarecompanie în parte, organizeazã vizite la muzeele locale,participã la spectacolele Teatrului Naþional „MarinSORESCU”, la activitãþile desfãºurate la Cercul MilitarCraiova, la meciurile de fotbal ale echipei A.S. Armata, peterenul propriu din garnizoanã. Tot acest extra-program nesolicitã, dar încercãm sã îi facem faþã cu brio. Ne lãudãm,aºa, cu mãsurã, cã pânã acum nu am înregistrat nici uneveniment deosebit în care sã fie implicaþi cei pe care i-aminstruit. Însumându-i ºi pe ultimii 335 de soldaþi pe care îiavem în prezent la pregãtire, care vor absolvi pe 17 aprilie,în Vinerea Mare dinaintea Paºtelui, depãºim cifra de 2.000de militari ºcolarizaþi de la 23 aprilie 2007 încoace. Con-sider cã este o cifrã considerabilã care demonstreazã nece-sitatea de instruire în arma comunicaþii ºi informaticã, dinArmata României. ªi mai demonstreazã încã ceva, ºianume: dinamica acestor oameni în sistem.”

IInntteerrffaaþþaa aarrmmeeii Datoritã unui efort susþinut zilnic, „unitatea are vizibili-

tate!”, aºa cum spun transmisioniºtii. Eºaloanelesuperioare, în special Centrul de Pregãtire pentruComunicaþii ºi Informaticã „Decebal”, de la Sibiu, ºiComandamentul Comunicaþiilor ºi Informaticii,apreciazã ºi rãsplãtesc unitatea pe mãsura strãduinþeioamenilor de aici. Au înþeles importanþa misiunii ei,mai ales de când este consideratã o interfaþã a armeicomunicaþii ºi informaticã între soldaþii voluntari ºisocietatea civilã. „Din patru în patru luni, ceremoni-alul de depunere a jurãmântului este o activitatesolemnã ce adunã laolaltã, în piaþa „Mihai Viteazu”,militari ºi civili, oameni obiºnuiþi ºi oficialitãþi aleoraºului ºi judeþului. Foarte des organizãm ZiuaPorþilor Deschise ºi, pe de altã parte, suntemprezenþi la manifestãrile cultural-artistice ºisportive din garnizoanã. Ne aducem contribuþia la

tot ceea ce se întreprinde la nivelul Cetãþiiºi mã refer aici la acþiunea de împãdurire aanumitor zone cu risc mare de deºertizare.Mai mult, cu fiecare serie de instrucþie,donãm sânge, arãtând cã suntem alãturi decei suferinzi. Sângele este o problemã euro-peanã, deci, ºi naþionalã. Spitalul dinCraiova este regional ºi cuprinde în aria deresponsabilitate cele cinci judeþe ale Olte-niei.”

EExxttrraaccuurriiccuullaarrPentru a completa imaginea despre

Batalionul Instrucþie, Comunicaþii ºi Infor-maticã „Fraþii Buzeºti”, aº vrea sã precizezfaptul cã, în afara orelor planificate prinprogramul de instrucþie, au loc unele activi-tãþi cu specific, menite sã completeze cul-tura generalã ºi militarã a cursanþilor. Existãdeja o tradiþie în câteva direcþii de acþiune.

Fiecare serie de militari participã la câteun exerciþiu de pregãtire pe linia preveniriiºi stingerii incendiilor. „El este o obligativi-tate prin regulamentele ºi reglementãrilemilitare, însã noi îl dezvoltãm puþin maimult. Având în vedere relaþiile pe care leavem cu Inspectoratul pentru Situaþii de

Urgenþã Oltenia al judeþului Dolj, simulãm un exerciþiudemonstrativ, prin care reuºim sã creãm militarilor imagi-nea aproape realã a unui sinistru, în speþã, a unui incendiu.Ei aflã despre cum trebuie sã acþioneze în astfel de situaþiilimitã, mizând pe puterea exemplului pe care îl dau spe-cialiºtii inspectoratului.” Autospeciala de pompieri,SMURD-ul ºi echipa de descarcerare acþioneazã într-unansamblu întrunit, complementar intervenþiei care se exe-cutã la nivelul unitãþii, cu formaþiunea proprie de stinsincendii ºi cu subunitatea de intervenþii. Totul se finalizeazãcu prezentarea unor ateliere prin care militarii au posibili-tatea de a sta de vorbã cu specialiºtii ºi de a afla particula-ritãþile meseriei lor atât de speciale. Activitatea în sine areun mare succes printre militari, apreciere bazatã pe feed-back-ul primit de la ei.

O altã iniþiativã interesantã este ºi cea legatã de coope-rarea cu Jandarmeria. Gruparea mobilã de jandarmi, din gar-nizoana Craiova, se numeºte tot „Fraþii Buzeºti”. „Avem orelaþie foarte bunã cu ei, pe plan local, ºi organizãm acti-vitãþi în comun, prin care li se prezintã militarilor caracte-risticile unor zone cu un risc mai mare de producere a unor

incidente. Poate fi observat astfel modul cum acþioneazãjandarmii într-o situaþie de urgenþã, sau modul în care tre-buie sã te comporþi atunci când eºti prins într-o altercaþie.”

Un alt domeniu interesant, care a fost între timp perma-nentizat, se referã la instrucþia ºi instruirea antidrog. Cufiecare serie de militari, în prima ºi în a doua etapã, facemcâte o instruire în acest sens, în colaborare cu CentrulRegional de Pregãtire Antidrog. Temele sunt absolut intere-sante ºi impactante. „În primul rând, se conºtientizeazã maibine existenþa acestui flagel, în al doilea rând, este prezen-tatã modalitatea prin care poþi rezista tentaþiei de a încer-ca, iar în al treilea rând, poþi afla cum trebuie sã procedezidacã cineva din anturajul tãu este asociat cu consumul dedroguri.”

ªi, nu în ultimul rând, nu putem sã nu amintim despre oinformarea mai specialã. La Craiova, existã un Centru zonalde pregãtire pe linia protecþiei civile, centru care se maigãseºte ºi în celelalte douã regiuni istorice ale þãrii: Cluj ºiBacãu. El are menirea de a pregãti persoanele cu funcþii dinadministraþia publicã localã - primari, secretari de primãrii,prefecþi, subprefecþi, preºedinþi de consilii judeþene – pe liniaprotecþiei civile. „Un reprezentant de la centru vine în uni-tatea noastrã cu o informare bine documentatã în domeniulamintit. Prezentarea interactivã cu slide-uri explicã milita-rilor ce trebuie sã facã în situaþia în care are loc uncutremur, o inundaþie, o alunecare de teren sau scurgeri degaze. Pliantele ºi discuþiile libere contribuie efectiv lacrearea unei imagini care reflectã în mare mãsurã reali-tatea!”

AA ffii ffoorrmmaattoorr eessttee aapprrooaappee oo pprrooffeessiiee.. MMãã ggâânnddeeaammzziilleellee ttrreeccuuttee llaa ccee îînnsseeaammnnãã aa ffii „„ttrraaiinneerr””,, îînn îînncceerrccaarreeaa ddeeaa ssuubblliinniiaa eelleemmeennttuull ddee rreessppoonnssaabbiilliittaattee aa aacceesstteeii ffuunnccþþiiii..

SS-aa aajjuunnss aa ffii aapprrooaappee oo „„mmooddãã””,, uunn ssnnoobbiissmm ººii ooeeuuffoorriiee,, mmaaii aalleess aa cceelloorr ccaarree ttrreecc pprriinn ccââtteevvaa eexxppeerriieennþþee ddeeeedduuccaaþþiiee nnoonnffoorrmmaallãã,, ssãã îii ppuunnãã ddeejjaa ttiittuullaattuurraa ddee „„ffoorrmmaa-ttoorr”” ªªii nnuu nnuummaaii eeii iinnttrrãã îînn ccaatteeggoorriiaa aassttaa ddee ssuuppeerrffiicciiaallii-ttaattee,, ccii ººii mmuullþþii aallþþiiii ccaarree,, dduuppãã ccââtteevvaa eexxppeerriimmeennttee pprrooffee-ssiioonnaallee,, ssee ppoott ddeeccllaarraa ffoorrmmaattoorrii îînn ddoommeenniiuu.. DDaarr,, eessttee ooaarreessuuffiicciieenntt ssãã îînnþþeelleeggii pprroocceessuull ssaauu ssãã ccuunnooººttii bbiinnee ccoonnþþiinnuuttuullppeennttrruu aa ttee ccoonnssiiddeerraa „„ffoorrmmaattoorr îînn……””?? SSiigguurr,, NNUU!!

Cristina FRATU

Aºa cum spun transmisioniºt i i : „ avem v iz ibi l i tate!”

Paºtile, adicã sãrbãtoarea anualãa Învierii Mântuitorului Hristos, estecel mai mare praznic împãrãtesc dinviaþa ºi spiritualitatea creºtin-orto-doxã, fiind socotit, aºa cum frumosproclamã una din cântãrilebisericeºti, „praznic al praznicelor ºisãrbãtoare a sãrbãtorilor”. În legãturãcu sfintele Paºti sunt toate prazniceleîmpãrãteºti cu datã schimbãtoare ºitot de aceastã sãrbãtoare depind anu-mite reglementãri de naturã liturgicãprivind succesiunea sau ordineaDuminicilor ºi a sãptãmânilor dinanul bisericesc, ordinea pericopelorevanghelice ºi a glasurilor pe care seintoneazã cântãrile bisericeºti. Cãeste cea mai mare sãrbãtoare creºtinão dovedeºte ºi faptul cã are cea mailungã duratã de prãznuire: sãrbã-toarea în sine þine trei zile, urmate de39 de zile dupã serbare, adicã pânã înmiercurea a ºasea dupã Paºti.

Cuvântul „Paºti” este de origineebraicã ºi înseamnã „trecere”(pesah). În limba românã, el a intratprin filiera bizantino-latinã, cu formade plural „pasche”, ºi are tot sensulde trecere. Dar, dacã la evrei, cuvân-tul ºi sãrbãtoarea aminteau de tre-cerea lor prin marea roºie ºi elibe-rarea din robia egipteanã, în Creºti-nism, cuvântul ºi sãrbãtoarea amin-teau de trecerea „de la moarte la viaþãºi de pe pãmânt la cer” – cum frumoscântãm într-una dintre strofeleCanonului Sfintelor Paºti – ºi deeliberarea din robia pãcatului ºi amorþii de cãtre Mântuitorul Hristosprin slãvita sa Înviere. Comemorând,aºadar, evenimentul extraordinar dinistoria mântuirii noastre, adicãÎnvierea Domnului – temelia cre-dinþei creºtine – Paºtile este ºi ceamai veche dintre sãrbãtorile creºtine,alãturi de Duminicã, devenitã ziuasãptãmânalã a prãznuirii Învierii Fiu-lui lui Dumnezeu, încã din primeledecenii ale Creºtinismului.

Datoritã importanþei, Paºtile afost sãrbãtorit, de la început, în toatãlumea creºtinã. Cât priveºte însã dataºi modul prãznuirii, nu a existat ouniformitate, ci se constatã diferenþesau deosebiri între diferite zone alelumii creºtine. Sunt cunoscute, îngeneral, trei diferenþe sau deosebiri.Sunt cunoscute, în general, trei prac-tici care au dominat viaþa Bisericii înprimele patru secole: cea a creºtinilorcare sãrbãtoreau Învierea – indiferentde ziua din sãptãmânã în care cãdea –

la 14 Nisan, odatã cu iudeii, fapt pen-tru care s-au numit quatrodecimani,ºi cea a protopashiþilor, care serbauPaºtile în ziua de Duminicã, aceastãzi cãzând între 14-21 Nisan. Celordouã categorii li se adaugã majori-tatea creºtinilor care prãznuiau Sfin-tele Paºti în prima zi de duminicãdupã 14 Nisan, dupã Luna plinã ºidupã echinocþiul de primãvarã.

O încercare de uniformizare adatei în cauzã a fãcut-o, în Apus,sinodul local din Arlete – Galia, la314, decretând cã învierea domnuluitrebuie serbatã „în acelaºi timp, întoatã lumea”. Sinodul fiind însã cucaracter local, hotãrârea lui nu s-aimpus. De aceea, Sinodul I Ecumenicde la Niceea, din 325, pentru a curmaneînþelegerile ºi rivalitatea dintrepractici, a luat în discuþie ºi problemadatei Paºtilor, hotãrând urmãtoarelereguli care au rãmas valabile pânã înziua de astãzi: Paºtile sã fie serbatîntotdeauna Duminica, ziua în care aÎnviat Domnul, respectiv, în Dumini-ca imediat urmãtoare lunii pline dedupã echinocþiul de primãvarã. Înanii în care aceastã duminicã cadeodatã cu Paºtele iudeilor (14 Nisan),Paºtile creºtin se va amâna înDuminica urmãtoare.

Conform acestei reguli, SfintelePaºti trebuie sã cadã într-un intervalde 35 de zile cuprins între 22 martieºi 25 aprilie.

Dar ºi dupã Sinodul de la Niceean-au încetat deosebirile dintrediferite pãrþi ale Creºtinãtãþii. Abiadupã 525, când Dionisie Exiguul aintrodus era creºtinã, se poate vorbide o uniformizare a datei Paºtilor întoatã lumea creºtinã, uniformizarecare a þinut pânã în 1582, când areloc îndreptarea calendarului în Apus.

De la aceastã datã, Învierea dom-nului a început sã fie serbatã diferit,datoritã celor douã stiluri, vechi ºinou. Bisericile Ortodoxe au continu-at, ºi dupã 1582, sã serbeze Înviereadupã stilul vechi, iar din 1924 s-auîmpãrþit în douã grupe, în privinþadatei: cele ce au adoptat calendarulneoiulian de la Constantinopol auserbat Paºtile – între 1924-1927 – pestilul nou, pe când celelalte, care nuau primit calendarul îndreptat (Patri-arhia Ierusalimului, Biserica Orto-doxã Rusã ºi Biserica OrtodoxãSârbã) au serbat Învierea dupã Pas-calia veche.

Pentru unitate în sânul ortodoxiei,

s-a convenit ca bisericile cu calendarîndreptat sã se întoarcã la practicaPascaliei vechi, menþinând calen-daristica adoptatã în 1924. Aºa seface cã sãrbãtoarea nu mai apareîntre 22 martie ºi 25 aprilie, ci între 4aprilie ºi 8 mai, adicã exact diferenþade 13 zile cu care este în urmã calen-darul iulian neîndreptat sau de stilvechi. Astfel, trebuie spus cã even-tualele coincidenþe dintre Paºtileortodox ºi catolic sunt întâmplãtoare,iar diferenþa dintre ele, care seîntinde de la o sãptãmânã pânã lacinci, se datoreazã celor douã stiluricalendaristice ºi, mai ales, fazelorlunii.

În situaþia actualã a vieþii bise-riceºti, poporul credincios al luiDumnezeu nu este pregãtit sau, celpuþin, nu este suficient de informat,pentru a face faþã ºi a accepta oschimbare în problema determinãriidatei Paºtilor. Pentru aceste raþiuni,orice revizuire, în vederea unei maimari precizii în determinarea dateiPaºtilor, trebuie sã fie amânatã pen-tru un timp favorabil, conformbunãvoinþei lui Dumnezeu.

Se nutreºte speranþa cã acest fapteste provizoriu ºi cã se va rezolvaodatã cu primirea calendaruluiîndreptat de cãtre toate BisericileOrtodoxe. În felul acesta, s-ar ajungela unitatea întregii creºtinãtãþi înprivinþa datei prãznuirii celei maimari sãrbãtori creºtine – ÎnviereaMântuitorului – , îndeplinindu-se ºiporunca divinului Învãþãtor, „ca toþisã fie una” mãcar în acest mareeveniment creºtin, dar ºi hotãrâreaSinodului I Ecumenic. Uniformizareadatei Paºtilor nu poate fi conceputãastãzi, când Creºtinãtatea estedivizatã, decât prin adoptareaaceluiaºi calendar de cãtre toþicreºtinii.

Oricum, peste puþin timp, în acestan, Hristos va învia din morþi,aducând lumii întregi puterea ade-vãratei comuniuni prin iubire, iertareºi pace între semeni. Ei bine, întâm-pinând cu sufletele deschise ziuaslãvitei învieri, sã simþim cu toþiiîndemnul lãuntric de a risipi, la foculiubirii iertãtoare, orice pricinã de vra-jbã pe care o avem cu aproapele.Amin!

Adaptare dupãGlasul Adevãrului

de col. (r) ªtefan MITINCU

Deºi mulþi cititori cred cãGilberti este ConstantinARDELEANU, la o dimensiune pecât de realã, pe atât de fantasmaticã,totuºi, avem argumente care convingde contrariu. ConstantinARDELEANU (Ticã) a creat un per-sonaj cu statut dominant într-unroman „Gilberti”, apãrut în anul2008, la Editura Societãþii Scriito-rilor Militari din Bucureºti. Excelentprin glosa plãcutã pentru orice recep-tor, atractiv prin ºtiinþa designuluieditorial stimulat prin penelul ferme-cat al lui Alex IVANOV, carteadepãºeºte înãlþimea unui tsunami

plin desemni f i -caþii ºim e s a j ec a r estimulea-zã atenþiaºi dorinþa.„Gilberti”e s t em o d e l u la r h e -t i p u l u ifiecãruiadintre noicare sedezvol tãîn intensi-

tate doar prin corespondenþa cu acu-mulãrile ºi experienþele directe.Constantin ARDELEANU ºtie sãprindã pe luciul penei imagini ºireprezentãri ale propriilor eveni-mente mentale. „Gilberti” este unpersonaj, un complex multifuncþionaldin care extragem profiluri psiholo-gice modificate în raport de loc, timpºi contexte de comunicare. Prinmetafore ce vin repede în preocu-parea pentru ierarhizarea proceselorpsihice raþionale, ConstantinARDELEANU poate fi aºezat, fãrãprea multe explicaþii, pe aceeaºitreaptã cu Henri Bergson, care abrevetat „Materie ºi memorie” sau„Râsul”, unde sunt descrise toatemecanismele inconºtiente alecomicului. Ce s-ar putea spune lacapitolul argumente negative desprescriitura lui Ticã Tazlãuanu, iertatãfie schimbarea identitãþii,ARDELEANU? Cã a refuzat strate-giile de imagine, prin dezvoltareapublicitãþii ºi a preferat sã împartãpotenþialul uriaº al experienþelorsociale cu prietenii. Romanul„Gilberti”, care cocheteazã cu „ama-zoanele amorului” doar la nivelulperifrastic are o ecuaþie în care dom-inã constantele arhetipurilor, imagi-nilor, simbolurilor ºi introspecþiilor.Subtil în etalarea modelelor de comu-

nicare, iubitor de idei ce stimuleazãcâmpurile semantice, ConstantinARDELEANU are o memorie afec-tivã cu o gamã de biþi impresionantã,ºtie sã identifice dorinþa publicului ºiîl venereazã pe Nichita Stãnescu,pânã ºi prin singurul cuvânt „ama-zoane” (pag.14, capitolul „Coar-nele”). Istoria „amazoanelor” meritãcunoscutã, dar nu altfel decât prininterpretarea scenicã a autorului.Fãrã nici o eroare, dar romanele„Trif” ºi „Gilberti” lansate de cãtretazlãuanul Ticã ARDELEANU suntmai mult decât am primit de la IonelTeodoreanu, Cezar Petrescu prin„Apostol” ºi Delavrancea prin„Domnul Vucea”. Suntem beneficia-rii unui patrimoniu impresionant,unde literatura întâlneºte psihologiasocialã ºi se cununã pe vecie, subobservaþia participativã a sociologiei,artei dramatice ºi comunicãrii suges-tive. Constantin ARDELEANU estecel mai tare luptãtor corp la corp, dincauza forþei cu care ºtie sã loveascãanodinul, sã producã senzaþii tariprimitorilor, indiferent de calibre,talii sau aranjamente neuronale.Dupã citirea lui, „Gilberti” varãmâne cea mai frumoasã poveste deiubire (love story) inventatã de untazlãuan talentat peste poate ºi nos-talgic tot pe atât.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 7 (264) din 15 aprilie 2009Pagina 8

AGENDÃCULTURALÃ Sfintele Paºti, în conºtiinþa omenirii

Love story în registru tazlãuan

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

CC ee ss ãã mm aa ii cc ii tt ii mm .. .. ..Ultima concubinãLesley DownerEste vorba despre un bestseller internaþional, publicat

în peste douãzeci ºi cinci de þãri ºi nominalizat, în 2009,la Premiul Romantic Novel of the Year.

La mijlocul secolului XIX, splendoarea crepuscularãa Japoniei feudale, ancoratã în tradiþie, atinge apogeul.Este cu putinþã sã te îndrã-gosteºti într-o astfel de lume,în care nu existã „Te iubesc”?Sachi, singura concubinã ashogunului, aleasã ºi oferitãîn dar acestuia chiar de cãtresoþia lui, prinþesa, va reuºi.Va trebui mai întâi sãpãrãseascã palatul din Edo,unde îºi duc viaþa trei mii defemei ºi un singur bãrbat,pentru a îndeplini o misiuneprimejdioasã. Drumul luiSachi prin Japonia, devastatãde rãzboiul fratricid, devine ocãlãtorie iniþiaticã în care vadescifra împrejurãrile miste-rioase ale venirii ei pe lume.Poveste de iubire ºi saga istoricã, Ultima concubinã esteromanul unei duble metamorfoze: a lui Sachi ºi a civi-lizaþiei tradiþionale.

Lesley Downer s-a nãscut în 1959, la Londra. Mamaei era de origine chinezã, iar tatãl preda chineza la Uni-versitatea din London. Crescând într-o casã plinã de cãrþidespre cultura ºi civilizaþia Asiei, Lesley este fascinatãmai ales de Japonia.

CC ee ss ãã mm aa ii vv ee dd ee mm .. .. ..Furios ºi iute 4: Piese originale (Fast & Furious 2009)

Regizor: Justin LinScenariºti: Gary Scott Thompson, Chris MorganGenul: acþiuneDurata: 107 minuteDistribuþie: Vin Diesel (Dominic Toretto), Paul

Walker (Brian O'Conner), Jordana Brewster (MiaToretto), Michelle Rodriguez (Letty), John Ortiz(Campos), Laz Alonso (Fenix Rise), Gal Gadot (GiseleHarabo).

Toretto ºi Letty nu s-aulãsat de vechea lor meserie niciacum când sunt în RepublicaDominicanã. Cu o nouã trupã,ei activeazã în continuare,jefuind convoaie de cisterne cubenzinã în timpul mersului.Între timp, Brian O'Conner adevenit agent federal. Dar,când o crimã îi aduce înapoi,în Los Angeles, pe Toretto ºiBrian O'Conner, cei doi seîmprietenesc încã o datã pestrãzile unde a început totul.

Acum ei trebuie sã confrunte un inamic comun, aºa cã,Toretto ºi Brian sperã sã scape, prin fel de fel de manevre,de aceastã nouã ameninþare din partea unui mare traficantde droguri din America Latinã. Drumurile lor se inter-secteazã pe ºosele ºi în tunele de-alungul graniþelor inter-naþionale, iar singura soluþie de a se rãzbuna este de adepãºi limitele posibilului, în spatele volanului.

CC ee ss ãã mm aa ii vv ii zz ii tt ãã mm .. .. ..„Naturã moartã cu nepot obez”Piesa „Naturã moartã cu nepot obez”, scrisã de

actorul Ion Sãpdaru, a fost desemnatã cea mai bunã piesãromâneascã de teatru a anului 2008 de cãtre juriulconcursului iniþiat de Uniunea Teatralã din România

(UNITER). Textulpiesei prezintãpovestea de dragostedintre un bãrbatsupraponderal, Pom-piliu, ºi o prostituatã,pe nume Lili.

Originar dinRepublica Moldova,Ion Sãpdaru (47 deani) a jucat în maimulte filme de succesale ultimilor ani,printre care „4, 3, 2”,

„California Dreamin” ºi „Hârtia va fi albastrã”.Sãpdaru este cunoscut ºi ca regizor de teatru.

Celelalte piese din selecþia finalã a concursului au fost„Orient Expresso”, de Radu Macrinici, „Ziua perfectã”,de Antoaneta Zahar, „Moartea pentru patrie”, de MihaiIgnat, „Aeroport”, de ªtefan Caraman ºi „Youtube”,scrisã de Viorel Cojanu. Premiul va fi decernat în cadrulGalei UNITER, programatã pe 27 aprilie, la TeatrulNaþional din Bucureºti.

Cristina FRATU

Drama istoricã a fost cultivatã în literatura autohtonãde cãtre Mihai SORBU (Somoski), cel care în creaþia„Letopiseþ”, face un tur de forþã prin secolele de istorienaþionalã ºi sintetizeazã, prin vocea personajelor, acu-rateþea actelor, ineditul scenelor ºi formatul tablourilor,ideea de popor, þarã, naþiune ºi libertate. Dupã ce l-amperceput pe inteligentul spiritual SORBU ca pe un actorce ºi-a fãcut din viaþa personajelor sale propria concepþiede viaþã, continuãm periplul conceptual ºi îi întâlnim peEminescu în „Cetatea Neamþului”, pe Vasile Alecsandricu „Dragoº vodã”, pe Bogdan Petriceicu Haºdeu în„Rãzvan ºi Vidra”, iar pe Alexandru Davila, cel mai su-gestiv, în „Vlaicu Vodã”. S-ar supãra, probabil,Delavrancea din cauzã cã nu ne place „Apus de soare”ºi, de ce nu, Ion Heliade Rãdulescu, prin a sa construcþiede proporþii întru proslãvirea memoriei lui MihaiViteazu, „Mihaida”. Evaluãm cã drama istoricã indigenãse ridicã la strãlucitoarea stea din ºirul celor ce radiazãcu lumina ºtiinþei, tradiþiei ºi decenþei morale. Prinmesajele create de autori, prin interpretãrile actorilor,prin arta punerii în scenã a textelor de cãtre scenografi ºiregizori, am receptat sensuri ºi semnificaþii. Sugestiilepersonajelor cu proeminenþã, ªtefan cel Mare, Mihai

Viteazu, Ioan Vodã cel Cumplit nemodificã atitudinile, conexiunile ºivalorile de autoritate.

Dacã prin retorica lui ªtefan celMare din „Apus de soare”, ni s-asugerat cã þinutul Moldovei este algeneraþiilor din urmã, atunci, în

„Vlaicu vodã” a lui Davila, gãsim cã ºcoala de umanismeste þara, iar dragostea pentru semeni este o realã exi-genþã a speciei umane. Drama istoricã, montatã pe exi-genþele textului, prin viziunea de excepþie a regizorilor,dar, nu în ultimul rând, prin atitudinile cu altitudine aleactorilor, ne stimuleazã afectele, ne provoacã dorinþele,ne sensibilizeazã credinþele ºi ne impresioneazãacceptarea. Actorii ne transmit mesaje, prin tacticile„faþã în faþã”, decorurile ne poartã în þinuturile dedinainte, luminile ne difuzeazã tãria lucºilor de speranþã,iar muzica ne încântã sufletele cu notele prinse în gamavoinþei de a fi români. Drama istoricã româneascã neînvaþã politeþea domniilor pe care le decupãm cu irisulde pe pânzele posomorâte, ori de pe cronicile galbene detrecerea vremii. Cum? Prin semnificaþiile sugestiilor.Tãria lor, armonia de construcþie semanticã, plasareacorectã pe traseul emoþii–afecte devin dovezi incontesta-bile pentru comunicarea sugestivã. O dramã istoricã,indiferent de apartenenþa etnicã a creatorului, îºidirecþioneazã mesajul prin vectorul sugestie, mulþumitãfacilitãþilor de design vestimentar, concepþie scenicã,psihologie a comunicãrii ºi interpretãrii. Drama istoricãautohtonã este receptatã imediat ºi are forþa sã impre-

sioneze capitolul de comunicare prin figuri de stil cudominanþã în vremurile de dinainte, dar care sunt uºoraduse în actualitate. Prin sugestia unui personaj dintr-odramã istoricã, ni se modificã un construct personal ºi nise sãdeºte imaginea despre semenii nãscuþi sã poartecutezanþa incertitudinii ºi disperãrii. O dramã istoricã,indiferent cã este „Apus de soare” a lui Delavrancea sau„Hernani” a lui Victor Hugo, creeazã aceleaºi mituri alefacilitãþii: ne învaþã sã transformãm greul în uºor,laºitatea în curaj, haosul în cosmos, ura în dragoste.Multe din tiparele comportamentelor noastre îºi au origi-nea în trecut. ªtiinþific, suntem posesorii unor arhetipuri,adicã un sumum de conþinuturi sociale, culturale ceaparþin inconºtientului. Fãrã sã ºtim, prin mesajele per-sonajelor din dramele istorice revenim în structurile tem-porale ºi locative potrivite, ne înarmãm cu emoþiile pri-mare ºi percepem la dimensiunea realã fenomenul social,politic, istoric ºi militar.

De ce ne intereseazã dramele istorice autohtone?Pentru forþa de a transmite intenþia de persuasiune. Apoi,pentru cã ne sunt armonizate comunicarea ºi inteligenþaemoþionalã. ªi, ca sã pãstrãm registrul unei note ºtiinþi-fice, drama istoricã ne faciliteazã gândirea dirijatã,imaginea de sine când se raporteazã la fel pentruconºtient ºi inconºtient, dar, nu în ultimul rând, necreeazã ocazia de a înþelege metafora ca pe un vis alumanitãþii. Metafora, în viziunea autorilor de drameistorice, direcþioneazã transferul de semnificaþii pe rea-lismul, simplitatea ºi plasticitatea sugestiei.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 7 (264) din 15 aprilie 2009

Pagina 9

Când batalionul 9 vânãtori de munte din Divizia 2munte se pregãtea de plecare pe frontul antihitlerist,sublocotenentul Victor Magda, care fãcea parte acumdin aceastã unitate, se afla de câteva zile la Alba-Iulia,într-o permisie. Era neliniºtit.

– Sã ºtii cã plec la unitate, a spus el la un moment datfratelui sãu, la care se afla.

A doua zi, sublocotenentul Victor Magda era în gar-nizoana Vulcan, la unitate.

– Ce s-a întâmplat de-ai ºi venit? L-a întrebat unofiþer mai mare în grad.

– Am auzit cã batalionul nostru pleacã pe front.– Da, pleacã, dar dumneata nu eºti trecut pe ordinea

de bãtaie. O sã rãmâi în garnizoanã. – Nu rãmân!...Peste câteva minute, sublocotenentul de rezervã

Victor Magda se afla în biroul comandantului de batali-on, cerând sã plece pe front. Acesta însã îi respinse cere-rea.

Dar Victor nu înþelegea deloc sã se potoleascã. Elconsidera o datorie patrioticã sã plece pe front. ªi cumunitatea a mai rãmas în garnizoanã încã douã zile,tânãrul ofiþer a ieºit de trei ori la raportul comandantuluisãu, pentru a cere acelaºi lucru. În clipa când unitatea eraadunatã în formaþie, gata de plecare, sublocotenentulVictor Magda a ieºit din nou la raportul comandantului.Erau de faþã atunci toþi soldaþii ºi ofiþerii ce urmau sãplece pe front. Putea sã nu-i dea aprobare? Ba pe dea-supra, comandantul l-a mai ºi felicitat în faþa unitãþiipentru hotãrârea ºi pentru dârzenia lui. Când vânãtorii demunte din garnizoana Vulcan au pornit pe front, VictorMagda se afla în fruntea unui pluton.

…Batalionul 9 vânãtori de munte a strãbãtut cresteleMunþilor Apuseni, a trecut Valea Arieºului ºi Valea Ierii,dupã care s-a afundat prin Munþii Gilãului, înaintândspre Someºul Rece.

Ziua de 4 octombrie l-a gãsit pe sublocotenentulVictor Magda pe înãlþimea Vintãr de la sud-vest de Cluj.Tânãrul ofiþer comanda acum o companie. El îºi aveasubunitatea instalatã în apãrare, pe o poziþie care consti-tuia de fapt cheia dispozitivului de luptã a batalionului.Era o zi mohorâtã de toamnã. Ploua.

Duºmanul bãtea cu foc nãprasnic de artilerie DealulCetãþuiei ºi Valea Stolnei. În dupã-amiaza acelei zile, pela ora 14, fasciºtii au atacat cu infanterie, sprijinitã detancuri, reuºind sã strãpungã prima noastrã linie deapãrare ºi sã ajungã la compania din eºalonul doi,comandatã de sublocotenentul Victor Magda.

Între trupele fasciste ºi vânãtorii de munte românis-a încins o luptã pe viaþã ºi pe moarte. Ostaºii noºtrirezistau eroic. Pânã la urmã, lupta s-a sfârºit cu izbândavânãtorilor de munte. Compania 2, acþionând în strânsãlegãturã cu subunitatea vecinã, s-a apãrat eroic, pro-ducându-i inamicului pierderi grele. Atacul trupelor fas-ciste s-a sfãrâmat în faþa dârzeniei ºi curajului vânãto-rilor de munte. În aceastã luptã, sublocotenentul VictorMagda a fost un exemplu de curaj ºi bãrbãþie pentruostaºii de sub comanda sa.

A doua zi dimineaþa, în sectorul de luptã al vânãto-rilor de munte era liniºte. Se auzea doar freamãtulcodrilor, iar pe vãi mai stãruiau ecouri de împuºcãturi.Vânãtorii de munte se pregãteau pentru începerea ofen-sivei.

…Când s-a dat ordin de atac era trecut de miezul zilei.Compania 2 avea misiunea sã atace pe direcþia înãlþimiicu cota 666 ºi sã asigure, în acelaºi timp, joncþiunea cubatalionul vecin de la dreapta.

La un semnal, vânãtorii de munte, în salturi repezi, au

dezlãnþuit atacul. Mitralierele duºmane trãgeau cuînverºunare, dar ostaºii români înaintau hotãrâþi. Rândpe rând, rezistenþele fasciste au fost înfrânte. Coman-dantul companiei, Victor Magda, era mereu în primelerânduri, îndemnându-ºi ºi încurajându-ºi oamenii. Luptadevenea din ce în ce mai aprigã. Vânãtorii de munte auasaltat fulgerãtor înãlþimea. Grenadele lor au rãbufnit înprimele ºanþuri duºmane, iar strigãtele de „ura!” aurãsunat pe înãlþimea învãluitã de fum.

În amurgul zilei, din spatele unei stânci, sublocote-nentul Victor Magda raporta comandantului de batalion:„Am cucerit obiectivul!”.

Odatã cu umbrele înserãrii, peste câmpul de luptãs-a lãsat din nou liniºtea. În timpul nopþii, compania aexecutat lucrãri de apãrare: gropi individuale ºi amplasa-mente pentru armamentul greu. Tunurile antitanc au fosturcate pânã sus, în linia întâi, ºi îngropate la teren. Totîn linia întâi ºi-a instalat ºi sublocotenentul Magda pos-tul de comandã al companiei.

Noaptea a trecut liniºtitã. Rar de tot se mai auzea câteo împuºcãturã rãzleaþã de armã sau câte o rafalã demitralierã. Când s-a ivit geana zorilor, comandantulcompaniei a mai trecut o datã pe la fiecare luptãtor. Aveaobrajii îmbujoraþi de aerul rãcoros al dimineþii. Zâmbind,schimba câte o vorbã cu oamenii:

– Sã fiþi cu ochi în patru bãieþi!Dimineaþa de 6 octombrie era tot liniºtitã. Munþii ºi

vãile pãreau pustii. La postul de comandã, sublocotenen-tul Victor Magda studia, împreunã cu comandanþii deplutoane, schiþa dispozitivului de luptã.

Ca din senin au început sã vâjâie proiectilele de arti-lerie ale inamicului. ªi n-au apucat bine sã încetezebubuiturile artileriei, cã prin aburii dimineþii s-au zãritprimii infanteriºti duºmani. Rafalele mitralierelor lorsãgetau poziþia ostaºilor noºtri.

Încordarea luptãtorilor români creºtea mereu, pemãsurã ce scãdea distanþa pânã la trupele inamice. Cândlanþul de infanteriºti duºmani s-a apropiat ºi mai mult detrupele noastre, vânãtorii de munte, la un semnaldinainte stabilit, au dezlãnþuit focul, cu tot armamentul.Surprins de puterea focului ostaºilor români ºi suferindpierderi deosebit de grele, inamicul a fost silit sã seretragã în dezordine pe poziþia de plecare; au rãmas pecâmpul de luptã numeroºi morþi ºi rãniþi. Patru fasciºtiau fost fãcuþi prizonieri. De la ei s-a aflat cã vânãtorii demunte – în total o companie – aveau în faþa lor un regi-ment de infanterie ºi douã divizioane de artilerie.

Dupã vreo douã ceasuri, inamicul a trecut din nou laatac. Poziþia trupelor române era bãtutã acum cu arma-mentul duºman de toate calibrele. Din poziþia vânãtorilorde munte trãgeau doar tunurile antitanc. Ostaºii ºedeauîn adãposturile lor, cu ochii aþintiþi înainte, cu auzulîncordat ºi cu mâinile strânse pe arme. Aºteptau doar ocomandã.

– O sã-i primim cu foc de la micã distanþã! Glãsui laun moment dat comandantul de companie. Curând sedãdu ºi comanda de deschidere a focului. Din poziþiavânãtorilor de munte izbucni o adevãratã vijelie degloanþe. Plumbii þeseau în calea duºmanului o pânzãdeasã de foc. Fasciºtii au fost nevoiþi sã se adãposteascã.Lipiþi de pãmânt, ascunºi dupã dâmburi, ei continuautotuºi sã tragã cu disperare. Fãceau eforturi pentru a maicâºtiga ceva teren, dar nu reuºeau. Vitejii ostaºi ai com-paniei 2 reuºirã sã stãvileascã ºi cel de-al doilea atacduºman.

Dar deodatã, când nici nu se aºteptau, vânãtorii demunte se trezirã atacaþi din flancul drept.

Sublocotenentul Magda îºi dãdu numaidecât seama

de pericolulcare ame-ninþa com-pania. Ina-micul rup-sese apãra-rea subuni-tãþii vecine.Compania 2era prinsãacum întredouã focuri.De la postulde coman-dã, VictorM a g d araporta situ-aþia la bata-lion:

– Sun-tem ame-ninþaþi cuîncercuirea.Luptãm!...Vom rezistapânã la u-nul!

L ã s â n dapoi receptorul în seama telefonistului, se întoarse laostaºii lui ºi, cu voce puternicã, dãdu o comandã. Caelectrizaþi, oamenii þâºnirã din gropi, la contraatac.Exploziile grenadelor ridicarã un val de fum înecãcios.Vânãtorii de munte români ºi infanteriºtii duºmani s-auîncleºtat într-o luptã aprigã, corp la corp. Peste urleteledeznãdãjduite ale duºmanului, peste gemete ºi icneli,vocea sublocotenentului Magda îmbãrbãta pe ostaºiiromâni. Vacarmul era atât de mare, situaþia devenise atâtde încâlcitã, încât nu se mai ºtia cine asalteazã ºi cine seapãrã, cine izbeºte ºi cine pareazã.

Primele valuri duºmane s-a poticnit. Dar altele le-auluat locul ºi lupta creºtea mereu în intensitate. Cu toatecã forþele erau inegale, vânãtorii de munte rezistau eroic,cu îndârjire, lovind fãrã cruþare în fasciºti. Continuau sãlupte chiar ºi rãniþii.

Spre amurg, tunurile noastre antitanc au amuþit cutotul. Apoi a amuþit ºi glasul mitralierelor. Nu se maiauzeau decât pârâitul automatelor, trosnetul sec alpuºtilor. ªi gemetele rãniþilor… Zeci ºi zeci de leºuriduºmane erau încremenite pe pajiºte.

Au cãzut atunci ºi mulþi viteji din compania 2 abatalionului 9 vânãtori de munte. Ei nu dãduserã un pasînapoi. Cu piepturile lor ridicaserã zid de netrecut în faþapuhoiului duºman. Ostaºii companiei urmaserã întocmaipilda neînfricatului lor comandant.

– Mai avem 30 de oameni, domnule sublocotenent, îiraportã în toiul luptei un subaltern. Ce facem, neretragem?

– Nu! A rãspuns scurt comandantul. Nu ne putemretrage nici un pas! A continuat sã arunce grenade ºi sãtragã rafale scurte de automat. Strigãtele de „ura!” alecelor treizeci de viteji au rãsunat din nou, puternic, îniureºul luptei…

Într-un târziu, împuºcãturile s-au rãrit de-a binelea ºidistanþa dintre linii a devenit tot mai mare. Victor Magdaraporta din nou batalionului:

– Am izbutit! Duºmanul a fost înfrânt!Arhiva M.F.A. – M.St.M.,

dosarul nr. 16/1, filele 185 – 186

Sublocotenentul Victor Magda

Studi i cul turaleDrama i s toricã veneratã

de comunicarea sugest ivã

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 7 (264) din 15 aprilie 2009Pagina 10

Device Mania

Un nou studiu aratã cã jocurile deacþiune pot creºte eficienþa vederii laadulþi, deºi se credea cã aceasta numai poate fi îmbunãtãþitã. Cercetãtoriiau descoperit cã jocurile de acþiuneîmbunãtãþesc abilitatea de a remarcamici schimbãri în nuanþe de gri, pe unfundal negru, sensibilitatea de contrastfiind foarte importantã în situaþii pre-cum condusul pe timp de noapte saucu vizibilitate redusã. Studiul intitulat„The Nature Neuroscience” a indicatchiar ºi posibilitatea folosirii unui pro-gram de jocuri video pentruîmbunãtãþirea vederii. Sensibilitateade contrast este unul dintre princi-

palele caracteristici ale vederii caresunt afectate de îmbãtrânire.Îmbunãtãþirea acestei sensibilitãþi seface de obicei prin schimbãri fizice laochi, cu ajutorul chirurgiei, ochelarilorsau a lentilelor de contact.

O echipã de la UniversitateaRochester a studiat jucãtorii profe-

sioniºti care erau nevoiþi sã tragã înþinte mobile, în diverse jocuri de acþi-une. Au descoperit cã aceºtia fãceaudovada unei sensibilitãþi la contrastmai mare decât cei care au jucat jocurimult mai liniºtite. Cel mai importantrezultat al acestui studiu este cã ceicare se joacã în mod constant benefici-azã de aceste îmbunãtãþiri luni sauchiar ani de zile, sugerând cã timpulpetrecut în faþa monitorului nu estedãunãtor pentru vedere, aºa cum s-asugerat pânã acum.

Logitech lanseazã Cooling Pad N100, un„rãcoritor” pentru laptop, soluþia pentrusupraîncãlzirea acestor dispozitive. Logitech Cool-ing Pad N100 – îmbunãtãþeºte circulaþia aerului înjurul laptopului.

Pentru a proteja utilizatorii de cãldura emisã,Cooling Pad N100 dispune de o suprafaþã comparti-mentatã ce permite ventilatorului sã distribuie aeruluniform ºi fãrã zgomot. Pentru a crea o circulaþie aaerului fãrã obstacole, Cooling Pad N100 utilizeazãun sistem de aspirare situat în spatele dispozitivului,spre deosebire de alte dispozitive de rãcire caregenereazã aerul din unghiuri ce pot fi blocate cuuºurinþã de laptop sau de textura hainelor. În plus,construcþia durabilã a accesoriului protejeazã venti-latorul intern împotriva prafului ºi al deteriorãrii.

Cooling Pad N100 include un cablu USB cu con-sum scãzut de energie, ce se conecteazã la calculatorºi care are un impactminim asupra bate-riei laptopului, întimp ce oferãenergie destulã pen-tru a îmbunãtãþi cir-culaþia aerului înjurul laptopului.„Oamenii îºi folo-sesc laptopurile înlocuinþele lor, cupredilecþie, în spaþi-ile de lucru, precum biroul, ºi în cele de recreere,precum camera de zi”, a precizat Denis Pavillard,vice-preºedinte de marketing de produs pentru tasta-turi ºi desktop-uri, în cadrul Logitech.

Studiile realizate de Logitech au dezvãluit însãcã mulþi utilizatori sunt de pãrere cã, deºi este maisimplu sã acceseze Internetul de pe laptop, pierd lacapitolul confort. De exemplu, mai mult de 60% din-tre cei întrebaþi au spus cã folosesc laptopurile de pecanapea. Dar mai mult de 50% dintre ei sunt îngrijo-raþi în privinþa cãldurii emise de laptop ºi sunt depãrere cã încãlzirea excesivã a acestora le poateîncetini sau, mai mult chiar, le poate defecta.

Logitech Cooling Pad N100 va fi disponibil înEuropa începând din iulie la un preþ recomandat de29,99 Euro.

Samsung Electronics a prezentat noul telefon„Samsung Xplorer”, care are capacitatea de afuncþiona sub apã ºi este rezistent la praf. SamsungXplorer, cel mai nou telefon subacvatic, este fabricatdin uretan, un material rezistent la ºocuri, lovituri,zgârieturi praf ºi umezealã. El poate rezista la oadâncime de pânã la 1m sub apã, timp de 30 deminute. Poate face faþã ºi celor mai vitrege condiþiide mediu - vijelii, ploaie, ceaþã, temperaturi foartescãzute sau foarte ridicate ºi întruneºte StandardeleMilitare 810F (MIL-STD-810F). Este echipat cudispozitive ºi caracteristici special concepute pentrufolosirea frecventã în aer liber ºi spaþii largi, precumdifuzoare puternice, capacitatea de neutralizare azgomotului ºi lanternã. Este disponibil într-o vari-etate de culori ºi este cel mai subþire dintre tele-foanele subacvatice, a declarat JK Shin, vice

preºedinte executival Samsung Elec-tronics. Telefonul vafi disponibil înGermania, Româniaºi alte þãri dinEuropa, din lunaaprilie 2009.

Iatã principalelecaracteristici:

* Reþea - GSM/GPRS / EDGE (850/ 900 / 1800/ 1900MHz);

* Display - 1.77” 262K TFT LCD (120x160); * Camerã - 1.3 megapixel, Video Recording

(15fps); * Video - MPEG4, H.263, 3GP; * Audio - MP3, AAC, AAC+, e-AAC, WMA,

AMR, MIDI, WAV; * Radio FM;* Conectivitate - Bluetooth 2.1+EDR, USB 2.0

Full Speed; * Memorie – memorie internã: 7MB, memorie

externã: Micro SD; * Baterie - 1000 mAh; * Timp de vorbire – 9 ore;* Standby - 600 ore; * Greutate – 102,8g; * Dimensiuni - 113 x 48.9 x 17.4mm.

Samsung lanseazãtelefonul subacvatic

Xplorer

Logitech lanseazãun „rãcoritor”pentru laptop

Arma cu laser împotriva þânþarilor,care detecteazã insectele dupãfrecvenþa audio creatã de aripile lor,este construitã de astrofizicieniiamericani dupã tehnologia antira-chetã, scrie cotidianul britanic TheTimes. Astrofizicienii au apelat, ast-fel, la ajutorul unuia dintre specialiºtiicare au lucrat la planul original pentruprotejarea SUA de un atac nuclear.„Atunci am avut o contribuþie la ter-minarea rãzboiului rece, iar acumîncercãm sã facem ceva pentru asfârºi un rãzboi care a luat multevieþi, malaria”, a explicat unul dintreastrofizicienii implicaþi în proiect, dr.Jordin Kare. Potrivit principiului defuncþionare a armei, dupã detectareafrecvenþei audio, un computerdeclanºeazã fasciculul de laser care

arde aripile þânþarilor. Astrofizicieniiamericani estimeazã cã o astfel dearmã, instalatã pe un avion, ar puteadistruge miliarde de þânþari într-o sin-gurã noapte.

Arma cu laser împotriva þânþarilor

Jocuri le v ideo îmbunãtãþesc vederea

China a început utilizare a doi sateliþi meniþi sã moni-torizeze mediul înconjurãtor ºi sã previnã eventuale catas-trofe hidro-meteorologice. Atât Huanjing-1A, cât ºi Huan-jing-1B au douã camere cu rezoluþie de 30-m ºi o lãþimefocalã de 720 de km, a declarat un reprezentant al „Admi-nistration of Science, Technology and Industry for Natio-nal Defense”, din China. Ministerul Afacerilor Civile, carese ocupã cu ajutoarele pentru dezastre, ºi Ministerul pentru

Protecþia Mediu-lui sunt cei doibeneficiari ais a t e l i þ i l o r .Aceºtia pot aco-peri întregul teri-

toriu al Chinei îndouã zile ºi vor per-mite agenþiilor sãmonitorizeze anu-mite arii sensibilefoarte rapid, oferindo imagine clarã aposibilelor inci-dente climatice.

China va folosi doi sateliþi „prezicãtori”

Fiecare camerã a hotelului, careva fi amplasatã într-un copac, areforma unui cub din aluminiu ºi sticlã,suspendat la 15 metri de pãmânt.Pereþii exteriori ai camerei de sticlãau proprietãþile unei oglinzi, iarhotelul este astfel camuflat perfect înmediul înconjurãtor. Excentricii carevor dori sã testeze condiþiile dinhotelul invizibil vor avea acces înãun-tru doar pe o scarã din frânghii. Pro-prietarii hotelului, Britta ºi Kent

Lindvall, împreunã cupartenerul lor, BertilHarstrom, vor sã le ofereviitorilor clienþi o expe-rienþã cât mai aproape denaturã. „Nu este vorbanumai despre a muta ocasã într-un copac. Amvrut sã oferim un designdeosebit”. Hotelul vaîncepe sã facã rezervãri îna doua parte a acestui an.Preþul unei nopþi va fi între250 ºi 400 de euro, potrivitprimelor estimãri ale pro-prietarilor hotelului.

Un hotel invizibilva fi lansat în Laponia

Dupã 2 ani de cercetãri ºila câteva luni de la anunþulprivind inventarea pantofilorcare cresc odatã cu copilul,cercetãtorii germani auprezentat mult aºteptataîncãlþãminte. Pantofii vor fipuºi în vânzare din aceastãtoamnã. Încãlþãmintea e unadintre cele mai mari problemepentru pãrinþii care au copiimici. Aceºtia cresc foarterepede, iar pantofii trebuieschimbaþi la fiecare câteva

luni. „Am vrut sã facem un tipde încãlþãminte în carepiciorul sã creascã liber, darnici sã nu fie prea mare, pen-tru a nu aluneca din picior”, adeclarat Steffen Mueller,cercetãtor.

Testele au durat 2 ani,timp în care oamenii de ºtiinþãau înregistrat printr-un sistemde senzori felul în care calcã ºialeargã copiii. 10.000 de copiiau fost implicaþi în acest test.

Toate informaþiile obþinuteau fost stocate peun calculator.Potrivit datelor,70% dintre copiipoartã încãlþãmintemai mare decât aravea nevoie, ceeace poate provocaprobleme de sãnã-tate. Cercetãtoriigermani au trecutapoi la faza a doua:c o n c e p e r e apantofilor minune.ªi iatã cã acesta vafi pus în vânzarepeste câteva luni ºiva costa între 70 ºi80 de euro.

Pantofii care crescodatã cu piciorul

Biologii de la Uni-versitatea Postdam,Germania, au descoperitcã celulele cartilagi-noase care constituieurechea se reproduc con-tinuu. ªeful echipei decercetãtori, HeinerMueller – Arnecke adetaliat: „Aºa se explicãde ce urechile aratã dis-proporþionat de mari laoamenii în vârstã faþãde restul corpului. Pen-tru cã urechile continuãsã creascã, în timp cerestul corpului semicºoreazã odatã cu vârs-ta.”

Oamenii de ºtiinþã vorsã continue cercetãrilepentru a afla dacã acestprincipiu se aplicã ºi altorpãrþi ale corpului. „Dacã

se descoperã ce principiuface ca unele celule sã sereproducã sau nu, se poateajunge la posibilitatea caoamenii sã fie capabili sãîºi producã propriile or-gane pentru transplant”, adeclarat un cercetãtor.

Urechile noastre continuã sã creascã

tot timpul vieþii

Paginã real izatã de Crist ina FRATUfratu.cr is t ina@forter . ro

LIRCÃRÞI

ÃST

MOZAICCurierul ARMATEINr. 7 (264) din 15 aprilie 2009

Pagina 11

KKeennKKeenn mmaaii ttaarree ccaa SSuuddookkuuGreensteret Online anunþã cu plãcere cã aºteptatul joc

KenKen, un puzzle plin de provocãri, provoacã mai multãdependenþã decât Sudoku! KenKen este un joc rapid, care o sãvã facã dependenþi, bazat pe logicã ºi aritmeticã. Dacã v-a plã-cut Sudoku, atunci o sã vã placã ºi KenKen! Este un mod idealde a vã distra ºi de a vã exersa mintea în acelaºi timp! Regulile

sunt sim-ple ºi, cutoate aces-tea, fie-care jocaduce onouã pro-v o c a r e .K e n K e neste jucatpe o ras-telã, nu-merele dinfiecare setluminat de

celule trebuie sã combine rãspunsul arãtat în colþul din stângasus, folosind operaþiile matematice indicate.

Pe lângã faptul cã le oferã jucãtorilor adulþi ore întregi dedistracþie, KenKen este ºi un mod bun de a-i ajuta pe copiisã-ºi îmbunãtãþeascã concentrarea ºi cunoºtinþele matematice.

Jocul este disponibil pentru download pe www.greenstreet-online.com, începând cu 27 martie, la un preþ special de doar4.99 de lire sterline.

LLeeiissuurree SSuuiitt LLaarrrryyAdorabilul ºi mereu lipiciosul Larry s-a întors într-un nou

joc din seria dejaconsacratã. LeisureSuit Larry s-alansat de curând învarianta pentruXbox 360 ºi PC, cuun preþ recomandatde 19.99?, subeticheta Funsta.

Întorcându-se custilul umoristic carea adus suspine ºirâsete pentru mili-oane de adolescenþitimp de peste douãdecade, Leisure Suit

Larry: Box Office Bust continuã seria, aducând-o la zi. Ceicare vor sã vadã ce are de oferit jocul, pot vizualiza un trailerla adresa www.leisuresuitlarrygame.com. Jucãtorii îl pot con-trola pe Larry Lovage, care acum îºi petrece vacanþa lucrând lastudioul de film al unchiului sãu. În încercarea lui de a gãsifemeia perfectã, Larry descoperã un complot al unui studiorival, complot care ameninþã succesul ultimului film al unchiu-lui. Acum Larry trebuie sã salveze situaþia (cât timp se poateconcentra pe ea ºi nu pe dame!).

Dezvoltat de Team17 ºi plin de voci ale unora dintre ceimai talentaþi actori de la Hollywood - Carment Electra ºi TomArnold -, jocul promite sã-i facã pe jucãtori sã exploreze, sã seîntreacã ºi sã rezolve puzzeluri, totul completat cu misiuni deseducere ale fetelor ºi salvarea studioului.

LLiimmee OOddyysssseeyy pprreezziinnttãã nnooii ssccrreeeennsshhoottuurrii

Lime Odyssey este un joc cu texturi calde ºi luminoase,fiind de mult luat în vizorul gamerilor. Dezvoltatorul jocului,S i r i u sE n t e r -tainmentInc., a a-nunþat cãvor fip r ezen -tate înc u r â n d20 de nois c r e e n -s h o t u r icu pozeale per-sonajelorprincipale ale fiecãrei rase. În acelaºi timp, odatã cu persona-jele vor fi lansate ºi câteva detalii despre mediul înconjurãtor ºipeisajele din misticul „Dubal Highland”. Screenshoturilearatã, în special, aspecte ale „Fantasy Life”. În plus, vor fidezvãluite ºi caracteristicile jocului, care în momentul de faþãse aflã în stadiul 1st Beta Closed Test.

Dupã lansarea screenshoturilor, compania dezvoltatoareplãnuieºte sã reîn-noiascã site-ul ofi-cial al jocului câtmai curând posibil,pentru a oferi celemai noi informaþiigamerilor.

Cristina FRATU

Cu ochi iCu ochi ipe vedetepe vedete

ILARITATE

APRETARE

AUTOCRAÞI

PASTORAL

CERTÃ

URÃ

NOI

IDE

STOCATÃ

ARAC

LÃUTÃ

BRUTALI

RADÃ

CETINÃ

CÃLIMARÃ

ANTE

AªI

TASTE

VENERATÃ

ÎN TEMÃ!

CAª

ÎN FAPT!

TAMAN

A-C-S-M-S U S - A - A -E S C A L -ADARE-OL-AÞA-CEP-UI-ÎNÃLÞARE-N - S R - L T -C E A R A - I -EDIFICA-CE-RÎTAN-ELE-HIMALAIA-P E - A N A R -H I C Ã - E E -N A O R -T R E P T E -VÃRZÃRIT

Actorul a confirmat faptul cã va deþine rolul prin-cipal în pelicula „Hemingway&Fuentes”, care va fiprodusã ºi regizatã de Andy Garcia. Acesta a scrisscenariul în colaborare cu nepoata lui Hemingway,

Hilary Hemingway. Deºi este ºiregizor, Andy Garcia va avea unrol în noua peliculã, interpretându-l pe Gregorio Fuentes, prietenapropiat al lui Ernest Hemingway.Fuentes se spune cã a fost sursa deinspiraþie a pescarului Santiago,din romanul lui Hemingway,„Bãtrânul ºi marea”. Agentul lui

Andy Garcia, Clifford Stevens, a declarat cã proiectulfilmului era o dorinþã mai veche a lui Garcia. Stevensa mai adãugat cã în „Hemingway&Fuentes” s-arputea sã fie distribuitã ºi Annette Benning, în rolulsoþiei lui Hemingway, Mary Welsh.

O veþi putea auzi pe Sinéad O'Connor cântând„Nothing Compares 2 U” la Arenele Romane dinCapitalã, pe 11 iunie. Unul dintre cele mai importanteºi mai controversate staruri ale anilor `90, SinéadO'Connor a schimbat irevocabil imaginea femeii înmuzica rock, depãºind stereotipurile, fiind prima ºi înmulte feluri ºi cea mai influentã dintre vedetele femi-nine care au fãcut ceva în aceastã direcþie. Impetuoasãºi lipsitã de tact, tunsoare zero, atitudine agresivã ºigarderobã fãrã forme, SinéadO'Connor a pornit o revoltã carea deschis drumul pentru oîntreagã serie de artiºti, de la LizPhair, la Courtney Love ºiAlanis Morisette.

Biletele la concert se potcumpãra la preþul de 79 RON,pânã pe data de 17 aprilie, ºi,ulterior, la preþul de 109 RON, prin intermediul site-ului www.ticketpoint.ro, precum ºi la Sala Palatului ºiîn reþeaua magazinelor Diverta, din Bucureºti ºi dinþarã. În ziua spectacolului, biletele vor costa 129RON.

Deºi ai crede cã celebritãþile fac cheltuieli ostenta-tive mai tot timpul, Kylie Minogue dovedeºte cã e înacord cu recesiunea mondialã. Vedeta a fost vãzutãîntr-un magazin „Salvation Army”, din Melbourne,cãutând haine la reduceri. În cele din urmã, a plecatdin magazin dupã ce a fãcut cumpãrãturi în valoare de40 de dolari.

„Se ascundea sub o pãlãrie ºi avea ochelari maride soare, dar oricum arãta foartebine. Pãrea fericitã cãutând prin-tre haine ºi în cele din urmã acumpãrat câteva rochiþe de varã,o ºapcã ºi o fustã. Toate, sub 40 dedolari”, a declarat managerulmagazinului.

Se pare cã starul nu este singu-ra care cautã chilipiruri. Hannah

Montana ºi Miley Cyrus au cumpãrat de la un butic untricou de 14 dolari ºi o pereche de blugi de 56 dedolari.

Naomi Campbell a impresionat niºte producãtoriBollywoodieni, la evenimentul caritabil „Fashion ForRelief", ce a avut loc nu demult în Mumbai. Super-modelul intenþioneazã sã se întoarcã în India, pentru aparticipa la o audiþie pentru primul ei rol principalîntr-o peliculã.

„Naomi nu a mai fãcut modelling în India, dar asavurat fiecare minut. La sfârºitul show-ului, doibinecunoscuþi producãtori Bolly-woodieni, au întrebat-o dacã ar fiinteresatã sã dea o probã. Naomi afost flatatã ºi doreºte sã se întoar-cã în Mumbai, pentru mai multediscuþii de îndatã ce programul îiva permite”, a declarat o sursãcitatã de „Exposay”.

Naomi Campbell a încercat ºi ocarierã în muzicã, dar albumul ei „Baby Woman”, din1995, a fost un eºec în Marea Britanie, dar în Japonias-a dovedit un succes ºi s-a vândut în peste 1 milion deexemplare la nivel internaþional. Cristina FRATU

Kylie Minoguestrânge cureaua

Naomi Campbell vrea la Bollywood

Anthony Hopkins, în rolul lui Hemingway

Sinéad O'Connorconcerteazã în România

Provocãri ce provoacã dependenþã!

GAMEING

Noul tatã intrã în camera unde tocmainãscuse nevastã-sa. Copilul din pãtuþ eranegru ca tuciu. S-a uitat urât la nevastã-saºi aceasta i-a explicat:

– Dragul meu, ºtiu de ce copilul nostrueste negru. ªtii, când eram fetiþã, tatãlmeu lucra în Coasta de Fildeº ºi mama aales sã mã alãpteze o negresã. Genelenegre din laptele ei au trecut direct însângele meu ºi, de aceea, copilul nostrueste negru.

– A, da? Atunci bãrbatul a sunat-o pe maicã-sa

s-o anunþe cã a devenit tãtic.– O, dragul meu sunt aºa de fericitã…

dar ia spune seamãnã cu tine?– Mamã sunt cel mai fericit tãtic din

lume sau aproape fericit… bine e… enegru. Dar am o explicaþie! Uite nora ta,când era micã, taicã-su lucra în Coasta de

Fildeº, ºi maicã-sa a ales s-o alãpteze onegresã. Genele din laptele negresei autrecut în sângele ei ºi uite aºa copilul nos-tru este negru.

– Aha! Acum am înþeles. Este exactcazul tãu când erai mic. Te-am alãptat culapte de vacã ºi genele ei au trecut în sân-gele tãu, de aceea eºti un mare bou.

☺☺Mai pe searã un tip face autostopul.

Îl vede pe unul cu o cãruþã venind pe

ºosea ºi îl întreabã:– No, bade, departe-i Clujul?– Da apoi nu-i departe!Urcã tipul în cãruþã adoarme ºi mai

spre dimineaþã se scoalã ºi întreabã:– Bade da unde-i Clujul?– No acu-i departe!

VRANÃ

DAN OPREAMACARA

ANA ENESCU

CÃTATÃ

NAIVÃ

GIRAÞI SPÃLÃTOR

TEªI

SACRÃ

CAMPION

TRAI

RIT

LA GOVORA!

TALAª

ALINTA

AÞE

MIA

REZOLVA-REA INTE-

GRAMEIDIN NR. TRECUT

AA NN AA GG RR AA MM EE

- Universului ºi omului nu i se potdescoperi limitele.

- Acolo unde nu sãlãºluieºte omul,natura e stearpã.

- Nu-ºi face prieteni cel ce nu ºi-afãcut vreodatã vreun duºman.

- Trebuie sã judeci un om dupãduºmanii, ca ºi dupã prietenii pe care îiare.

- Dacã vrei sã te urmeze câinele,hrãneºte-l.

- Atunci când un prieten te roagã, nuexistã amânare pe mâine.

- Prietenia ne-ntãritã de înþelepciunepoate fi uºor dezbinatã de prostie.

- Printre vinuri ºi prieteni, cei maivechi sunt cei mai buni.

- Nu existã nici o îndatorire pe cares-o subapreciem atât de mult ca înda-torirea de a fi fericiþi.

- În viaþã existã douã tragedii. Unaeste sã nu obþii ceea ce doreºti. Cealaltãeste sã obþii.

- Comparaþia îi face pe oameninefericiþi.

Selecþie realizatã de Col. (r) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

MOCÃITÃ

SORT

DE LA LUME ADUNATE...

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 7 (264) din 15 aprilie 2009Pagina 12

CMYK

Comandantul Diviziei Multi-naþionale de Sud, generalul-maioramerican Michael OATES i-a vizitat peScorpionii Roºii din Batalionul 26Infanterie „Neagoe Basarab” dislocaþiîn provincia Dhi Qar din sudul Irakului.Acesta s-a aflat într-o inspecþie abazelor militare din cele opt provinciiirakiene pe care le are în subordine.

Scorpionii Roºii i-au prezentatoaspetelui american centrul tactic deoperaþii al batalionului, imagini dinRomânia constituite într-o expoziþiefoto realizatã de infanteriºtii craioveni,iar în cadrul unui briefing, statul majoral batalionului ºi comandantul de batali-on, locotenent-colonelul dr. GabrielTOMA, au prezentat unele aspecteesenþiale din istoricul unitãþii de laCraiova, misiunile ºi exerciþiile multi-naþionale la care au participat Scorpi-onii Roºii, experienþa acumulatã de-alungul timpului ºi capabilitãþile Batali-onului 26 Infanterie de a-ºi îndeplinimisiunea în cadrul operaþiunii „IRAQISUNSET”.

Comandantul Diviziei Multi-naþionale de Sud a fost condus de mili-tarii români pentru a vizita biserica dinlemn construitã de infanteriºtii dinBatalionul 26 în anul 2004, în tabãramilitarã de la „WHITE HORSE”, undea fost dislocat batalionul oltean, apoimutatã succesiv în tabãra MITTICA ºiDRACULA, bisericã ce a vegheatasupra a aproximativ 5000 de militariromâni care au acþionat în aceastã zonãîn cei ºase ani de prezenþã militarãromâneascã în Irak.

Generalul-maior Michael OATESeste texan, din San Antonio ºi activeazã

în armata Statelor Unite ale Americiidin anul 1979, când a absolvit Acade-mia Militarã. În lunga sa carierã de mili-tar a îndeplinit funcþii de la comandantde pluton pânã la comandant de divizie.În anul 1998 a absolvit Colegiul Navalde Rãzboi, fiind numit ºef de stat majoral Diviziei 101 Aeropurtate, divizie cucare a acþionat în Afganistan în anul2002, în aceeaºi perioadã cu partici-parea Scorpionilor Roºii de la Craiovala operaþiunea „Enduring Freedom”.

A îndeplinit funcþia de ªef de Stat

Major la ªeful Operaþi-ilor în cadrul AutoritãþiiProvizorii a Coaliþiei laBagdad, în Irak, întreanii 2002 ºi 2004.

Generalul americandeþine titlul de masterîn studii de securitateobþinut la ColegiulNaval de Rãzboi ºi peparcursul carierei aabsolvit cursuri deRanger, cursuri pentrutrupe aeropurtate, recu-noaºteri, instructor deparaºutãri ºi ºcoala de asalt aerian. ÎnStatele Unite ale Americii îndeplineºtefuncþia de comandant al Diviziei 10Vânãtori de Munte din FORT DRUM.

Michael OATES a purtat discuþiilibere cu militarii Batalionului 26 Infan-terie „Scorpionii Roºii” cãrora le-amulþumit pentru eforturile deosebite pecare le fac pentru îndeplinirea în foartebune condiþiuni a misiunilor primite:„Mulþumesc soldaþilor români pentrucã au fost alãturi de armata americanãaici încã de la începutul rãzboiului dinIrak. Sunt convins cã este foarte greupentru voi sã fiþi departe de familii, darcauzele participãrii noastre la misiuneadin Irak sunt nobile. V-aþi fãcut pedeplin datoria în toatã aceastãperioadã. Mulþumesc ScorpionilorRoºii pentru modul exemplar în care vãîndepliniþi misiunile, pentru cã sunteþialãturi de populaþia Irakului ºi pentrusprijinul acordat. România are toatemotivele sã se mândreascã cu voi.”

Comandantul Batalionului 26 Infan-terie „Neagoe Basarab” împreunã cuoaspetele american s-au deplasat înbaza militarã „MITTICA” acolo undeinfanteriºtii olteni instruiesc militari dinforþele speciale irakiene, pentru a anali-za procesul de instrucþie cu comandan-tul Diviziei 10 Irakiene, generalul dedivizie Taleh HABIB.

Instruirea armatei irakiene este misi-unea principalã a militarilor români carese aflã în Irak. Astfel, infanteriºtii olteniau pus un accent deosebit pe planifi-carea riguroasã a instrucþiei, iar rezul-tatele foarte bune nu au întârziat sãaparã. Generalul irakian a apreciat cã„se vede cã militarii dumneavoastrãsunt adevãraþi profesioniºti. Instruireape care o fac cu unitãþile care sunt subcomanda mea pleacã de la atitudine,atitudinea faþã de procesul în sine. I-auînvãþat sã gândeascã într-un anumit fel,le-au indus modul de gândire al unuiînvingãtor. Le-au dat încredere în ei, înforþele proprii ºi le-au creat o mentali-tate de militar profesionist. Apoi au for-mat din aceºti tineri recruþi subunitãþibine închegate. Îi observ pe terenul de

instrucþie cum se simt unii pe alþii, cumse coordoneazã aproape perfect prinsemne ºi semnale. (…) Vãd în ei militariicare peste nu mult timp vor asigurasecuritatea ºi stabilitatea în aceastãprovincie Dhi Qar.” Discuþiile dintrecei trei comandanþi au vizat ºi situaþiade securitate din zona de sud a Irakului– provinciile Dhi Qar, Maysan ºiMuthanna, ameninþãrile la adresa mili-tarilor coaliþiei ºi militarilor din forþelede securitate irakiene, precum ºi ele-mentele de muniþie ºi armamentuldescoperit de patrulele Diviziei 10 înzona de sud irakianã. Responsabilitateaasupra acestor trei provincii sudice aleIrakului – Dhi Qar, Al Muthanna ºiMaysan - a revenit forþelor de securitateirakiene încã din 2007, aceºtia fiind ceicare îndeplinesc misiunile de asigurarea stabilitãþii ºi securitãþii în zonã, pre-cum ºi de asigurare a libertãþii demiºcare, atât pentru forþele coaliþiei, câtºi pentru populaþia civilã ºi forþelearmate locale.

Ultimul punct pe agenda viziteicomandantului Diviziei Multinaþionalede Sud a fost ºi cel mai aºteptat.Generalul-maior Michael OATES avãzut, pe terenul de instrucþie, modulcum militarii irakieni din forþele spe-ciale acþioneazã sub îndrumarea modu-lului de instruire din forþele specialeromâne aflat aici împreunã cu Scorpi-onii Roºii. Au fost prezentate pro-cedeele de instruire, modul cum suntorganizate temele ºi ºedinþele teoreticeºi practice, precum ºi modul derelaþionare cu militarii irakieni.

Comandantul Diviziei Multi-naþionale de Sud a apreciat eforturilemilitarilor români ºi irakieni: „Observcã s-au creat toate condiþiile pentru ase obþine performanþa în instrucþie.Aveþi un poligon foarte bine dotat, aveþilogistica necesarã, în faþa voastrã suntmilitari profesioniºti, foarte binepregãtiþi, iar starea de spirit este deexcepþie. Vã mulþumesc la toþi pentruceea ce faceþi pentru Irak ºi vã dorescsucces”.

Cãpitan Cristian CÃNUCI

Comandantul Diviziei Multinaþionale deSud din Irak în vizitã la Scorpionii Roºii

Activitãþile dedicate împlinirii a 60 de ani de la înfi-inþarea Organizaþiei Atlanticului de Nord ºi 5 ani de laa d e r a r e aRomâniei laa c e a s t ãs t r u c t u r ãau constitu-it pentrumilitarii dingarnizoanaFOCªANIun momentdeosebit deimportant.Astfel, laCercul Militar, în prezenþa unui auditoriu complex, aavut loc vineri 3 aprilie ac. un simpozion cu tema„NATO, ºase decenii de activitate în sprijinulpãcii”.

Au fost prezentate teme dedicate acestui evenimentde cãtre militarii Brigãzii 282 Infanterie Mecanizata„Unirea Principatelor“ ºi de cãtre cei ai Brigãzii 8Artilerie Mixta „Al.I.Cuza”, teme care au scos în evi-denþã contribuþia Alianþei la stabilitatea ºi securitatearegionalã ºi globalã, precum ºi rolul României în cei 5ani de când este membrã cu drepturi depline în aceastaalianþã, ideea principalã ce s-a conturat fiind „Toþipentru unul, unul pentru Toþi”.

Duminicã, 5 aprilie a.c. s-a desfãºurat un ceremoni-al militar dedicat aceluiaºi eveniment la care au parti-cipat reprezentanþi ai autoritãþilor judeþene ºi munici-pale, veterani de rãzboi, cadre militare în rezervã ºiretragere, precum ºi membrii comunitãþii locale.

Activitatea s-a încheiat cu defilarea gãrzii de onoareconstituitã din militarii celor douã mari brigãzi.

Maior Toni ENE

În perioada 6 -11 aprilie, la iniþiativa autoritãþilorlocale din judeþul Vrancea, s-a desfãºurat programul„Oraºul tãu, casa ta”.

Militarii Garnizoanei Focºani au participat la activi-tãþi de întreþi-nere a spaþiilorverzi, de plan-tare de gard viu,puieþi de copaci,atât în unitãþilemilitare, cât ºi lam o n u m e n t e l emilitare aflate înjudeþ (Mauso-leul Mãrãºeºti,

Sud, Cimitirul Eroilor, Cimitirul eroilor germani).Activitãþile s-au desfãºurat dupã orele de program curesurse proprii.

Maior Toni ENE, maior Marian GEANÃ

În garnizoana Focºani

Ziua NATO

Acþiuni de pr imãvarã

Craiovenii din Batalionul 26 Infan-terie „Neagoe Basarab” – ScorpioniiRoºii au sãrbãtorit duminicã aniversareaa 60 de ani de la înfiinþarea AlianþeiNord Atlantice – NATO ºi cinci ani dela integrarea României în structurilecelei mai importante alianþe a Globului.

În baza militarã româneascã DRA-CULA din TALLIL au rãsunat, încã de

la primele ore ale dimineþii acordurileimnului NATO, iar drapelul alianþei afost arborat alãturi de cel românesc întoate punctele cheie ale bazei. Infan-teriºtii de la Craiova au organizat unceremonial în care le-a fost prezentatistoricul NATO, principalele momentedin istoria acesteia, scopul ºi misiunilepe care le îndeplineºte, ca ºi garant al

securitãþii transatlantice. Ziua aderãrii României la Alianþa

Nord-Atlanticã are semnificaþii apartepentru Scorpionii Roºii de la Craiova. Încele mai importante momente ale þãriinoastre în ceea ce priveºte integrareaNord-Atlanticã, militarii craioveni eraula datorie în afara teritoriului naþional.Astfel, în anul 2002, când România afost invitatã sã adere la aceste structuri,

în cadrul summit-ului de la Praga,Batalionul 26 Infanterie participa laoperaþiunea „ENDURING FREE-DOM” în Afganistan. La momentuladerãrii României ca stat membruNATO cu drepturi depline, în aprilie2004, Scorpionii Roºii îndeplineaumisiuni de stabilitate ºi sprijin încadrul operaþiunii „ANTICABABILONIA” în Irak. Iar acum, dupãcinci ani în care unitatea craioveanã aparticipat la mai multe misiuni NATOîn Afganistan (2005, 2006, 2007),prima mare aniversare de la aderareaRomâniei la structurile Alianþei Nord-Atlantice îi gãseºte pe infanteriºtii dela Craiova tot într-o misiune inter-naþionalã, de data aceasta în Irak, încadrul operaþiunii „IRAQI SUNSET”.

Cãpitan Cristian CÃNUCI

Ziua NATO sãrbãtoritã de Scorpionii Roºii la Tallil

Fot

o: M

aior

Oli

ver

AN

GH

EL

Ziua NATO a fost celebratã duminicã, 5 aprilie,începând cu ora 11.15, la sediul Diviziei 1 Infanterie“Dacica”, printr-o ceremonie militarã de înãlþare adrapelelor României ºi NATO pe catarg, în acordurileimnului naþional ºi al Alianþei.

La eveniment au participat comandantul Diviziei 1Infanterie “Dacica”, general-maior NicolaieDOHOTARIU, cadre militare ºi personal civil dincadrul comandamentului diviziei, Batalionului 300Deservire ºi Stat Major, Comandamentului Garni-zoanei Bucureºti ºi Batalionului 280 Poliþie Militarã.

Ziua NATO a fost instituitã în România prin Legeanr. 390 din 28.09.2004 ºi se sãrbãtoreºte în primaduminicã a lunii aprilie.

Plutonier Radu SÃCÃREA

În comandamentulDiviziei 1 Infanterie

“Dacica”