C M Y K Curierul ARMATEI “Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA) Anul X nr. 21 (255) z 15 noiembrie 2008 z 12 pagini z 50 bani www.curierul.forter.ro — Moaºtele Sfântului Gheorghe au mai fost la noi în þarã, însã este pentru prima datã când sunt la noi în Sibiu. Suntem atât de bucuroºi cã l-am primit pe Sfântul Gheorghe ºi vreau sã mãrturi- sesc, încã de la început, cã sfinþii primesc dorinþele ºi rugãciunile pe care le înãlþãm cãtre Dumnezeu prin mijlocirea lor ºi ne ajutã sã avem astfel de bucurii. Mãr- turisesc cã nu eu am adus moaºtele, ci Sfântul Gheorghe a dorit sã se întâmple aceasta, prin mijlocirea prietenilor noºtri, cãrora le-am solicitat mai demult. Patronul spiritual al Forþelor Terestre la Sibiu Condiþiile cli- matice, cãile rutiere, misiunile zilnice executate în teatrul de operaþii din Irak ºi scur- gerea timpului ºi- au pus amprenta ºi asupra tehnicii de tip transportor, autocamion ºi autoturisme de teren din dotarea Batalionului 341 Infanterie. La aceastã datã, marea majoritate a activitãþilor sunt executate cu Humvee- uri, celelalte sunt în continuare îndeplinite cu spri- jinul celei de producþie autohtonã, care încã mai face faþã cerinþelor. Pentru prima datã, moaºtele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe purtã- torul de biruinþã, patronul spiritual al Forþelor Te- restre Române, au ajuns la Sibiu. Racla cu Sfintele Moaºte ale ocrotitorului militarilor din Forþele Terestre, Sfântul Gheorghe, au fost aduse pentru o sãptãmânã (în perioada 30 septembrie-6 noiembrie) din Grecia la Sibiu. Nu întâmplãtor, racla cu Sfintele Moaºte a poposit mai întâi, pentru o orã, la Acade- mia Forþelor Terestre, înainte de a fi dusã la Catedrala Orto- doxã. O ciupercã de copac ar putea oferi combustibil eco- logic, ce poate fi pompat direct în rezervoarele maºinilor. Organismul, care a fost descoperit în pãdurea tropicalã din nordul Patago- niei, produce în mod natural un amestec de chimicale ce este foarte asemãnãtor cu motorina. Ciuperca, numitã Gliocladium roseum, creºte în inte- riorul ulmilor ºi genereazã o serie de molecule de hidro- carbon care sunt identice cu compuºii din combustibilul fosil. „ªi totuºi, se miºcã!” Mult mai aproape de oameni Poligonul Cincu este o aºezare mirificã la jumãtatea dis- tanþei dintre Braºov ºi Sibiu la 25 de kilo- metri de Fãgã- raº. Am ajuns în Cincu dupã 6 ore de mers cu maºina oferitã de Batalionul 300 Deservire traversând Carpaþii. Traseul este extraordinar. Plecând de la faptul cã, în urmã cu doi ani, Poligonul Cincu a fost martorul unei mari operaþiuni militare la care au partici - pat toate categoriile de forþe armate, moment în care a gãzduit, pentru câteva ore, pe însuºi preºedintele României care a asistat la demonstraþia de forþã a armatei, ar fi fost normal sã fac o incursiune în istorie, dar am revenit în zilele noastre, ºi trec direct la fapte. La începutul lunii noiembrie, am fost martorul altui exerciþiu, oferit de un batalion de vânãtori de munte. Astfel, am aflat, ºi eu, cã trupele de vânãtori de munte au în componenþã militari din toate armele ºi pentru toþi existã o singurã culoare – verdele vânãtorilor, al cetinei brazilor, cetina pe care dormi, cea care te protejeazã de vânt, ploi, cea care îþi dã cãldura. (pag. 7) Am fost bucuros sã pot oferi aceastã ºansã ostaºilor noºtri Combustibil din Patagonia De pe versanþi, în Poligonul Cincu PUNCTE DE VEDERE UNIVERS SPIRITUAL ACTUALITATE MOZAIC KAKI 100% În ziua de 30 octombrie, în Poligonul Viorel Mãrceanu, de lângã Târgoviºte, s-a desfãºurat, la iniþiativa comandantului Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, o convocare cu ofiþerii comandanþi de companii sprijin din unitãþile subordonate diviziei.
Transcript
CMYK
CurierulAARRMMAATTEEII
“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)
Anul X nr . 21 (255) 15 noiembrie 2008 12 pagini 50 bani
w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o
— Moaºtele SfântuluiGheorghe au mai fost la noi înþarã, însã este pentru primadatã când sunt la noi în Sibiu.Suntem atât de bucuroºi cãl-am primit pe SfântulGheorghe ºi vreau sã mãrturi-sesc, încã de la început, cãsfinþii primesc dorinþele ºi
rugãciunile pe care le înãlþãm cãtre Dumnezeu prinmijlocirea lor ºi ne ajutã sã avem astfel de bucurii. Mãr-turisesc cã nu eu am adus moaºtele, ci Sfântul Gheorghea dorit sã se întâmple aceasta, prin mijlocirea prietenilornoºtri, cãrora le-am solicitat mai demult.
Patronul spiritual al Forþelor Terestre la Sibiu
Condiþiile cli-matice, cãilerutiere, misiunilezilnice executate înteatrul de operaþiidin Irak ºi scur-gerea timpului ºi-au pus amprenta ºiasupra tehnicii detip transportor,
autocamion ºi autoturisme de teren din dotareaBatalionului 341 Infanterie. La aceastã datã, mareamajoritate a activitãþilor sunt executate cu Humvee-uri, celelalte sunt în continuare îndeplinite cu spri-jinul celei de producþie autohtonã, care încã mai facefaþã cerinþelor.
Pentru prima datã,moaºtele Sfântului MareMucenic Gheorghe purtã-torul de biruinþã, patronulspiritual al Forþelor Te-restre Române, au ajunsla Sibiu.
Racla cu SfinteleMoaºte ale ocrotitorului
militarilor din Forþele Terestre, Sfântul Gheorghe, au fostaduse pentru o sãptãmânã (în perioada 30 septembrie-6noiembrie) din Grecia la Sibiu. Nu întâmplãtor, racla cuSfintele Moaºte a poposit mai întâi, pentru o orã, la Acade-mia Forþelor Terestre, înainte de a fi dusã la Catedrala Orto-doxã.
O ciupercã de copac arputea oferi combustibil eco-logic, ce poate fi pompatdirect în rezervoarelemaºinilor. Organismul, carea fost descoperit în pãdureatropicalã din nordul Patago-niei, produce în mod naturalun amestec de chimicale ceeste foarte asemãnãtor cu motorina.
Ciuperca, numitã Gliocladium roseum, creºte în inte-riorul ulmilor ºi genereazã o serie de molecule de hidro-carbon care sunt identice cu compuºii din combustibilulfosil.
D e p e v e r s a n þ i ,î n P o l i g o n u l C i n c u
PUNCTE DE VEDERE
UNIVERS SPIRITUAL
ACTUALITATE
MOZAIC
KAKI 100%
În ziua de 30octombrie, în PoligonulViorel Mãrceanu, delângã Târgoviºte, s-adesfãºurat, la iniþiativac o m a n d a n t u l u iDiviziei 1 Infanterie„Dacica”, o convocarecu ofiþerii comandanþide companii sprijin dinunitãþile subordonatediviziei.
Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iarbanii se vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO70 TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºisuma depusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copiade pe ordinul de platã.
Vã facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºteexclusiv din fondurile strânse din abonamente, ceea ceface ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.
ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 21 (255) din 15 noiembrie 2008Pagina 2
ACTUALITATEAPE SCURT
LONDRA - Un oficial britanic avertizeazã cu privire laun transfer direct de trupe din Irak în Afganistan. ªefulStatului Major al forþelor aeriene britanice, Jock Stirrup adeclarat cã militarii nu ar trebui sã fie transferaþi direct dinIrak în Afganistan, dupã o "reducere semnificativã" a con-tingentului britanic, anul viitor, relateazã The Guardian, înediþia electronicã. El a precizat cã forþele armate britanice aunevoie de timp pentru a se recupera dupã mai mulþi ani petre-cuþi în zonele de conflict. VLADIVOSTOK - O defecþi-une la sistemul antiincendiu, probabil a cauzat acciden-tul la bordul submarinului rusesc. Accidentul care a avutloc la bordul unui submarin rusesc, probabil, a fost cauzat deo defecþiune la sistemul automat de stingere a incendiilor, aanunþat comisia care se ocupã de ancheta în acest caz, trans-mite RIA Novosti în ediþia electronicã. Tragedia, cea maigravã de la scufundarea submarinului Kursk în 2000, s-a pro-dus în timp ce nava efectua teste în Marea Japoniei. Treimembri ai echipajului ºi 17 angajaþi ai ºantierului naval ºi-aupierdut vieþile în accident. La bordul submersibilului erau208 persoane, inclusiv, 81 de membri ai echipajului. "Con-cluzia preliminarã este cã accidentul a avut loc din cauzasistemului antiincendiu", afirmã Ksenia Gusenþova, purtã-torul de cuvânt al inspectorilor federali din regiunea Pri-morie, din Extremul Orient rus. Sistemul de siguranþã alreactorului de pe submarin funcþiona în mod automat înmomentul accidentului. Reactorul submarinului nu a fostafectat de accident, nivelul radiaþiilor fiind normal.
MOSCOVA - Moscova nu va face nici o concesie în faþaeuropenilor pe tema Georgiei. Rusia nu va face "nici o con-cesie" în faþa europenilor pe tema Georgiei, a declaratreprezentantul rus pe lângã Uniunea Europeanã, VladimirCijov, în cursul unei videoconferinþe la Bruxelles, relateazãAFP. Liderii diplomaþiilor europene încercau sã convingãPolonia ºi Lituania cã negocierile cu Rusia pe tema unuiparteneriat consolidat pot fi relansate fãrã a fi legitimat con-trolul preluat de Moscova asupra Abhaziei ºi Osetiei de Sud,recunoscute la sfârºitul lui august de Rusia. La SummitulUE-Rusia, Sarkozy a pledat pentru reluarea negocierilor, sus-pendate la 1 septembrie în timpul unui summit europeanextraordinar dedicat conflictului ruso-georgian. Aceastã sus-pendare constituie singura mãsurã concretã luatã de europenipentru a denunþa încãlcarea integritãþii teritoriale a Georgiei.
BRUXELLES - Liderii europeni doresc reluareanegocierilor cu Rusia, dar dau asigurãri cã nu vor faceconcesii. Liderii europeni doresc reluarea negocierilor petema unui nou acord de parteneriat UE - Rusia, însã auanunþat cã nu vor face concesii Moscovei, în condiþiile încare Polonia ºi Lituania se opun reluãrii discuþiilor,comenteazã AFP. Cu patru zile înaintea Summit-ului UE-Rusia, miniºtrii europeni de Externe sperau sã fie depãºitereticenþele Poloniei ºi Lituaniei privind reluarea negocierilor,suspendate la 1 septembrie din cauza intervenþiei ruseîmpotriva Georgiei. Suedia ºi Marea Britanie au anunþat cãUE va negocia deschis cu Rusia ºi nu va trece cu vedereaconflictul georgian. Nerespectarea acordului de încetare afocului este principalul argument al Poloniei ºi Lituaniei deblocare a negocierilor. "Uniunea Europeanã trebuie sã fiefoarte clarã în legãturã cu cadrul de reluare a negocierilor.Nu vom normaliza relaþiile, nu vom întoarce pagina conflic-tului georgian. UE va respecta mandatul clar al negocie-rilor", continuã comunicatul Suediei ºi Marii Britanii.Comisia Europeanã, care poate decide unilateral reluareanegocierilor, ºi-a nuanþat discursul pentru a oferi asigurãriPoloniei ºi Lituaniei. WASHINGTON - Deturnare defondurilor destinate reconstrucþiei Irakului. Doi ofiþeri derang înalt ai armatei americane au fost condamnaþi în cadrulunei anchete privind deturnarea a milioane de dolari din fon-durile Autoritãþii Provizorii a Coaliþiei din Irak, situaþie carel-a favorizat pe omul de afaceri Philip Bloom, proprietar alunor companii în România. Potrivit site-ului Departamentu-lui american al Justiþiei, o instanþã federalã din Trenton (NewJersey) i-a condamnat pe colonelul Curtis G. Whiteford ºi pelocotenent-colonelul Michael B. Wheeler pentru conspiraþiela acte de corupþie ºi transport al unor bunuri furate. Con-damnãrile se referã la rolurile celor doi în deturnarea a mil-ioane de dolari din conturile Autoritãþii Provizorii a Coaliþieidin Irak. Potrivit procurorilor, în perioada 2003-2005, White-ford ºi Wheeler au acþionat în complicitate cu cel puþin altetrei persoane - Robert Stein, inspector la Autoritatea Provi-zorie a Coaliþiei, Philip H. Bloom, un cetãþean american caredeþine companii în Irak ºi România, ºi colonelul Bruce D.Hopfengardner - pentru facilitarea obþinerii unor contracte decãtre Bloom. Se pare cã Bloom a obþinut peste 8,6 milioanede dolari din aceste contracte, oferindu-le în schimb luiWhiteford, Harrison, Wheeler, Stein ºi Hopfengardner bunuride peste un milion de dolari. Bloom a recunoscut cã a obþinutilegal peste douã milioane de dolari din fonduri oferite deWhiteford, Harrison, Wheeler, Hopfengardner ºi Stein, uti-lizând conturi din Irak, România ºi Elveþia pentru trimitereabanilor aceloraºi persoane. (P.I.)
OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.
COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.
Secretariat tehnic de redacþie
PPlltt..mmaajj.. MMaarriinn MMiittrrooii
iinntt.. 00111122
A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI
ªcoala de Aplicaþie pentru Unitãþi de Luptã “MihaiViteazu” este continuatoarea tradiþiilor ªcolii de Ofiþeri deTancuri, înfiinþatã la 1 noiembrie 1948. Istoria instituþiei con-semneazã numeroase etape de transformãri, reorganizãri ºiredenumiri, în funcþie de modernizarea organismului militarîn ansamblul sãu. De-a lungul timpului, unitatea a purtatdiferite denumiri (1952 - ªcoala Militarã de Tancuri, 1956 -ªcoala Militarã de Ofiþeri Tancuri ºi Auto, 1962 - ªcoala Mi-litarã Superioarã de Ofiþeri Tancuri ºi Auto “Mihai Viteazu”,1969 - ªcoala Militarã de Ofiþeri Activi de Tancuri ºi Auto“Mihai Viteazu”, 1987 - ªcoala Militarã de Tancuri ºi Auto“Mihai Viteazu”, 1990 - ªcoala Militarã de Tancuri “MihaiViteazu”, 1991 - Institutul Militar de Tancuri “MihaiViteazu”, 1997 - ªcoala de Aplicaþie pentru Tancuri ºi Auto“Mihai Viteazu”), pãstrându-ºi însã, vreme de 57 de ani, mi-siunea de bazã, de a forma ºi specializa cadrele militare dinarmele tancuri ºi auto. Începând cu 01.08.2005, instituþia ºi-aschimbat denumirea în ªcoala de Aplicaþie pentru Unitãþi deLuptã “Mihai Viteazu”, având în subordine Centrul dePregãtire pentru Blindate Piteºti, Centrul de Pregãtire a Infan-teriei “Constantin Brâncoveanu” din Fãgãraº ºi Centrul dePregãtire Montanã “Bucegi”, dislocat în garnizoana Predeal.
La data de 1 septembrie 2008, ªcoala de Aplicaþie pentruUnitãþi de Luptã “Mihai Viteazu” s-a reorganizat, prin trans-formarea centrelor de pregãtire existente în “Centrul deInstruire pentru Tancuri ºi Auto” ºi “Centrul de Instruire pen-tru Infanterie ºi Vânãtori de Munte”, precum ºi primirea însubordine a “Centru-lui de Instruire pentruOperaþii Speciale”.Continuând tradiþiileªcolii de Ofiþeri deTancuri, ªcoala deAplicaþie pentruUnitãþi de Luptã“Mihai Viteazu” asi-gurã în prezent instru-irea tuturor categori-ilor de personal dinarmele infanterie,vânãtori de munte,tancuri, cercetare,paraºutiºti, operaþiispeciale ºi auto, îndeplinã concordanþãcu cerinþele euro-atlantice.
Activitãþile dedi-cate sãrbãtoririi celor60 de ani de existenþã s-au desfãºurat pe parcursul a douã zile(30 ºi 31 octombrie) - în prima zi, în poligonul de garnizoanãBascov ºi la Cercul Militar Piteºti. În poligon, toate armele ºispecialitãþile militare în care sunt pregãtiþi militarii ºcolii auþinut sã arate, prin intermediul exerciþiilor ºi expoziþiilor dearmament ºi echipament militar, nivelul de pregãtire la care s-a ajuns în aceastã ºcoalã. La Cercul Militar s-au desfãºurat:Adunarea solemnã a cadrelor militare în retragere ºi în rez-ervã, expuneri ºi lansãri de carte, precum ºi vernisajul ansam-blului expoziþional „Orizonturi militare piteºtene” (expoziþiefotograficã, salon de carte, expoziþie de vexilologie).
În cea de-a doua zi, la sediul unitãþii, au fost primiþi invi-taþii ºi s-a desfãºurat ceremonialul militar dedicat acestuieveniment, ocazie cu care i-a fost înmânat, comandantuluiºcolii, colonelul dr. Emilian PÎSU, noul Drapel de Luptã.
În cuvântul sãu, comandantul ªcolii de Aplicaþie pentruUnitãþi de Luptã ““MMiihhaaii VViitteeaazzuu””, colonel dr. EmilianPÎSU a þinut sã precizeze: „În cei 60 de ani de învãþãmântmilitar de profil, aici, la Piteºti, în ««cceettaatteeaa bblliinnddaatteelloorrrroommâânneeººttii»»,, au deprins tainele meseriei armelor tot atâteageneraþii de ofiþeri, maiºtri militari, subofiþeri, care, ulterior,în unitãþi ºi marile unitãþi, au fãcut dovada excelenþei profe-sionale ºi a spiritului de corp, pentru cã, ºcoala, înainte detoate, a format ºi formeazã CARACTERE. Instituþia a datarmatei comandanþi ºi specialiºti militari care au ajuns pesteani în cele mai înalte trepte ale ierarhiei militare. Toþiaceºtia, fãrã excepþie, prin dãruire, pasiune ºi profesionalismau ridicat prestigiul instituþiei care i-a format pentru viaþamilitarã.
Continuând tradiþiile ªcolii de Ofiþeri de Tancuri, ªcoalade Aplicaþie pentru Unitãþi de Luptã “Mihai Viteazu” asigurãîn prezent instruirea tuturor categoriilor de personal dinarmele tancuri, auto, infanterie, vânãtori de munte, cer-cetare, paraºutiºti ºi operaþii speciale, în deplinã concor-danþã cu cerinþele euroatlantice. Instituþia este pregãtitã sãfacã faþã schimbãrilor din domeniul educaþiei, sã anticipezenevoile reale de instruire, rãspunzând astfel orizontuluiimens de aºteptare în ceea ce priveºte formarea viitoruluilider militar.”
Amiralul dr. Gheorghe MARIN, ºeful Statului MajorGeneral, în mesajul sãu, spunea: „Asemenea tuturor celor-
lalte instituþii de învãþãmânt militar din România, ºcoala cepoartã numele gloriosului voievod al Unirii ºi-a îndeplinitmenirea, indiferent de garnizoana în care a funcþionat ºi deprofilul educaþional care i-a guvernat activitatea.
Miile de ofiþeri, maiºtri militari, subofiþeri ºi militari vo-luntari, ce au pãºit dincolo de poarta acestei instituþii, audemonstrat un ridicat nivel de pregãtire profesionalã, com-pletat de puternice calitãþi moral-volitive, de spirit civic ºipatriotic, ce i-au impus drept luptãtori destoinici, animaþi denobile sentimente de respect faþã de valorile poporului dinrândul cãruia s-au ridicat.
Toate acestea au fost posibile prin munca neobositã ageneraþiilor de comandanþi ºi profesori ce au reuºit sãcizeleze în modul cel mai fericit calitãþile elevilor, studenþilorºi cursanþilor, folosindu-ºi din plin capacitatea intelectualãºi harul pedagogic ºi valorificând baza tehnico-materialãaflatã la dispoziþie. Toate aceste performanþe au fost rãs-plãtite cu numeroase distincþii ce înnobileazã blazonul aces-tei instituþii, dar suprema recunoaºtere a dat-o realitatea dinunitãþi ºi de pe câmpurile de instrucþie, din comandamente ºiteatre de operaþii. Nu trebuie uitat cã în bãncile ºiamfiteatrele acestei ºcoli au fãcut primii paºi în carierã tinerice au condus peste ani destinele Armatei României.”
Cu prilejul acordãrii Drapelului de Luptã ªcolii de Apli-caþie pentru Unitãþi de Luptã „Mihai Viteazu”, preºedinteleRomâniei, domnul Traian Bãsescu s-a adresat partici-panþilor, prin intermediul mesajului trimis cu aceastã ocazie,
spunând: „Dupã 1989,reorganizarea sistemu-lui militar, generatã denevoia de modernizareºi interoperabilitate custructurile de securitateºi apãrare europene ºieuro-atlantice, de redu-cere cantitativã aechipamentelor ºi struc-turilor armatei, pe fon-dul creºterii calitãþiiacestora, a produsmutaþii profunde în toatesferele de activitate aleacestui sistem. Manage-mentul schimbãrii, înorice domeniu, nu estedeloc uºor, ci, aº spune,mai degrabã, dificil ºinecesar. ªi aceasta, pen-tru cã viitorul nostru
liber, securitatea naþiunii noastre, depind ºi de capacitateastructurilor militare performante de a participa, dincolo degraniþele naþionale, la gestionarea situaþiilor de crizã careafecteazã securitatea internaþionalã.
Asigurând o nouã calitate a educaþiei ºi instrucþiei,raportatã la transformãrile din sistemul naþional deînvãþãmânt ºi noile politici NATO, ªcoala de Aplicaþie pen-tru Unitãþi de Luptã «Mihai Viteazu» îºi aduce contribuþia cusucces la dezvoltarea colaborãrii dintre România ºi alte statesau organisme internaþionale, fapte dovedite cu prilejulvizitelor organizate, a schimburilor de experienþã ºi prin par-ticiparea personalului ºcolii dumneavoastrã la activitãþiinternaþionale de profil (...).
Doresc, totodatã, sã apreciez participarea ºcolii, cu per-sonal specializat, la misiuni internaþionale, unde aþi asiguratinstruirea personalului tehnic de specialitate care a încadratgrupa de pregãtire pentru tancuri din cadrul Echipei Mobilede Instrucþie pentru Detaºamentul ANA TRAINING - Afga-nistan.
Faptul cã aþi elaborat ºi experimentat, în ºcolile de apli-caþie din compunerea Forþelor Terestre, Concepþia privinddezvoltarea curriculumului educaþional, pe baza modeluluicentrat pe competenþe, reprezintã o contribuþie semnificativãla îmbogãþirea patrimoniului teoretic al ºtiinþei militarenaþionale ºi un reper substanþial în demersurile viitoare pen-tru extinderea aplicãrii acestor principii la nivelul tuturorºcolilor de aplicaþie ºi a centrelor de pregãtire din ArmataRomâniei.
Profesionalismul, forþa spiritualã ºi - nu în ultimul rând -optimismul pedagogic ºi etica profesionalã demonstrate decorpul cadrelor didactice au constituit motivele pentru caream fost de acord cu propunerea Ministerului Apãrãrii ºi m-am simþit onorat sã semnez Decretul privind acordareaDrapelului de Luptã unitãþii dumneavoastrã, simbol al trecu-tului de luptã al poporului român pentru libertate naþionalã,care aminteºte fiecãrui militar datoria sfântã de a servi cucredinþã patria, de a apãra cu orice preþ unitatea, suverani-tatea ºi independenþa României, valori fundamentale alestatului român.”
Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ
60 de an i de con t i nu i ta teÎn «Cetatea bl indatelor româneºt i»
s -au format º i se formeazã caractere
Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214
Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã
Una dintre cele mai reprezentative garni-zoane din þarã este gãzduitã de oraºul UniriiPrincipatelor Române – Focºani, locul undeîºi are locaþia ºi cea mai veche mare unitate deartilerie terestrã, cu o istorie de peste nouãdecenii, Brigada 8 Artilerie Mixtã «AlexandruIoan Cuza».
Brigada 8 Artilerie Mixtã este purtãtoareatradiþiilor de luptã ale Brigãzii 2, Regi-mentelor 1 ºi 4 (5) Artilerie Grea, unitãþi careau participat la cele douã conflagraþii mondi-ale, aducându-ºi jertfa de sânge pe câmpurilede onoare pentru apãrarea patriei, contribuind,în cel de-al doilea rãzboi mondial ºi la elibe-rarea Ungariei ºi Cehoslovaciei.
De-a lungul timpului, Brigada 8 ArtilerieMixtã a parcurs numeroase etape de restruc-turare ºi reorganizare astfel încât, în acestmoment, se prezintã ca o structurã modernã,suplã, puternicã, fiind caracterizatã de o mareputere de foc, capacitate sporitã de manevrã,posibilitatea de deschidere a tragerii în timpscurt ºi cu precizie ridicatã, iar principalul sãurol este de a sprijini prin foc marile unitãþiluptãtoare din forþele dislocabile.
În câteva cuvinte, comandantul brigãzii,colonel doctor Florinel DAMIAN explicãmodul de a fi al artileriºtilor: „Principalulobiectiv este implementarea tehnicilor, tacti-cilor ºi procedurilor NATO în procesul deplanificare, conducere, desfãºurare ºi evalu-are a instrucþiei, în condiþiile dotãrii cuechipamente parþial standard NATO. Mareaunitate dispune în acest moment de un colec-tiv tânãr, ambiþios, dornic de perfecþionare,în mãsurã sã facã faþã noilor provocãri”.
Procesul de modernizare, care a vizat
unitãþile din subordineabrigãzii, poate fi evidenþiatde tehnica modernã ce aintrat în înzestrare înultimii ani : pentru subsis-temul de lovire – instalaþiileLAROM, pentru subsis-temul de asigurare cu date –staþia meteo VAISALA, iarpentru subsistemul decomandã, control ºi comu-nicaþii - ACCS-ul.
„Vârful de lance” cucare marea unitate se poatemândri în acest moment îlreprezintã Batalionul 83LAROM, a cãrui pregãtirea fost evaluatã în cadrul exerciþiilor naþionaleDEMEX, ROUEX ºi MILREX, în urma cãro-ra a devenit unitate afirmatã NATO.
În luna octombrie a acestui an, pentruprima datã, dupã 20 de ani, comandamentulbrigãzii a planificat, organizat ºi condus înPoligonul Cincu, un amplu exerciþiu tactic lastandarde NATO, unde au participat toateunitãþile subordonate. Aceastã activitate aconstituit un adevãrat test pentru întregul per-sonal participant, constând într-o multitudinede activitãþi privind pregãtirea exerciþiului,complexitatea misiunilor/sarcinilor primite ºiexecutate pe timpul desfãºurãrii exerciþiului,folosirea tehnicilor, tacticilor ºi procedurilorNATO în îndeplinirea acestora. A fostmomentul în care pregãtirea dobânditã pe par-cursul programului de instrucþie pentru misi-une, cunoºtinþele însuºite pe timpul
desfãºurãrii activitãþilor premergãtoare ºiexperienþa acumulatã în cadrul cursurilor ºimisiunilor internaþionale la care, o mare partea personalului brigãzii a participat, au fost pedeplin puse în valoare, în scopul îndeplinirii,la standardele cerute, a tuturor misiunilor sausarcinilor primite. Pe timpul executãrii trage-rilor reale din poligon a participat, ca observa-tori militari, o delegaþie din China.
Cãpitanul Ion STÃNESCU, comandantulbaterie tunuri obuziere cal. 152 mm., spuneacã: „Frumoasele tradiþii ale armei noastre neonoreazã ºi ne obligã în acelaºi timp, sã con-tinuãm eforturile pentru obþinerea ºimenþinerea rezultatelor foarte bune în cadrulexerciþiilor tactice, sã ne perfecþionãmpregãtirea ca luptãtori capabili sã acþionezeîn teatrele de operaþii în care vom fi solicitaþisã desfãºurãm acþiuni militare”.
Sergentul-major Ion BARBU, comandantpiesã de artilerie, afirma: „Noi, cadrele tinere,asigurãm legãtura dintre trecut ºi prezent ºitrebuie sã acþionãm pentru perfecþionareasistemului informaþional prin renunþarea lametode învechite, eliminarea conservatoris-mului ºi rutinei ºi trebuie sã ducem maideparte tradiþiile armei noastre”.
Fruntaºul Valentin IONIÞÃ: „Au trecutdeja ani buni de când practic aceastã profe-sie cu care mã mândresc, iar eu ºi camaraziimei suntem conºtienþi, cã numai cu un colec-tiv închegat, prin lucru în echipã, cu dãruireºi cu o bunã pregãtire profesionalã reuºim sãobþinem calificativele propuse”.
Datoritã profesionalismului de care au datdovadã, un numãr însemnat de cadre militareºi soldaþi ºi gradaþi voluntari a fost cooptat îndetaºamente ºi structuri ce au executat, exe-cutã ºi vor executa misiuni în teatrele de ope-raþii din Afganistan, Irak ºi Bosnia – Herþe-govina.
Eforturile pentru eficientizarea procesuluide instrucþie, pentru proiectarea în viitor aunei imagini cât mai veridice a Brigãzii 8Artilerie Mixtã «Alexandru Ioan Cuza», com-petitive ºi interoperabile, fac parte din ºirulpreocupãrilor cotidiene ale conducerii mariiunitãþi, iar lor li se rãspunde prin implicarecompetentã ºi responsabilã la nivelulunitãþilor, din partea tuturor categoriilor depersonal.
Pe meleagurile încãrcate de istorie, înoraºul Unirii, artileria terestrã a cãpãtat noidimensiuni ºi parametri - Brigada 8 ArtilerieMixtã «Alexandru Ioan Cuza» , mare unitate,care reprezintã stindardul artileriei terestremoderne, reprezintã bucuria ºi satisfacþiaartileriºtilor.
Maior Marian GEANÃ
ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 21 (255) din 15 noiembrie 2008
Pagina 3
În ziua de 30 octombrie, înPoligonul Viorel MÃRCEANU, delângã Târgoviºte, s-a desfãºurat, lainiþiativa comandantului Diviziei 1Infanterie „Dacica”, o convocare cuofiþerii comandanþi de companii spri-jin din unitãþile subordonate diviziei.
De coordonarea ºi organizareaactivitãþii s-a ocupat colonelul IonCLIPEA, din statul major al Bazei 2Logistice „Sud”, ºi locotenent-colonelul Marcel MERGEANU dinpartea comandamentului Diviziei 1Infanterie.
În acea zi, activitatea a fost con-dusã de cãtre locþiitorul comandantu-lui Diviziei 1 Infanterie „Dacica”,generalul de brigadã GabrielGABOR. În program, au fost cuprinsetrei momente: o discuþie liberã, axatãpe problemele legate de instrucþie, cuofiþerii comandanþi de subunitãþi; unexerciþiu de evacuare a tehnicii dete-riorate de sub focul inamicului – prezentat de subunitãþi dinBatalionul 102 Mentenanþã din subordinea Brigãzii 1 Logis-ticã, iar, la final, ca un moment ce a permis tinerilor ofiþerisã se cunoascã mai bine, s-a servit masa de prânz, în aerliber.
Scopul activitãþii, aºa cum declara generalul de brigadãGabriel Gabor, a fost acela „de a ne cunoaºte reciproc, de avedea, ce idei noi aveþi legat de organizarea ºi desfãºurareainstrucþiei, precum ºi cum gândiþi, în perspectivã,rezolvarea acestor probleme(…). Apoi, când ajungeþi la sub-unitãþile voastre, vã sfãtuiesc sã procedaþi la fel(…).
Din punctul meu de vedere, eu cred cã, cea mai impor-tantã îndatorire a unui comandant este aceea de a rezolvaproblemele personale ale subordonaþilor. Dacã acest lucrueste rezolvat, subunitatea va merge foarte bine în toatedomeniile de activitate, deoarece dacã, de exemplu, existã oproblemã de sãnãtate în familia cuiva, dacã sunt de culesstrugurii, dacã se sparge o þeavã de la instalaþia sanitarã,acel om nu va mai sta cu gândul la ceea ce ar trebui sã facã.Dar, dacã acela care este comandant îl ajutã prin legãturilelui, formale sau informale, pe care le are la dispoziþie, emare lucru… Eu zic sã þineþi bine minte ceea ce v-am spuspânã acum! O sã vã ajute în viaþã.
Legat de faptul cã sunt subordonaþi de-ai dumneavoas-trã pentru care intervin superiorii, în rezolvarea pro-
blemelor lor, eu cred cã nu e chiar aºa. Un civil sau un sol-dat nu ajunge la colonel sau la general fãrã sã nu fi trecutpe la ºefii lui, pe la comandanþii lui. Ei încearcã, în prin-cipiu, sã-ºi rezolve problemele pe cale ierarhicã. Dacã unplutonier a ajuns sã-mi cearã mie sã-l ajut cu ceva, eu suntconvins cã a trecut, pe cale ierarhicã, pe la toþi comandanþiiºi superiorii lui. ªi, nerezolvându-i-se problema, în ultimãinstanþã, apeleazã ºi la ajutorul meu(…).”
Legat de atragerea greoaie a personalului pentru com-pletarea funcþiilor vacante din unitãþi, locþiitorul comandan-tului Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, generalul de brigadãGabriel Gabor a transmis ofiþerilor prezenþi laconvocare urmãtoarele: „Nu e nici o diferenþãîntre Ghimbav ºi Bucureºti. Atragerea per-sonalului se face la fel de greu. Am fãcutpropunerea ca sporul care se acordã pentruacest lucru sã se acorde peste tot la fel(…).”
Plecând de la problema fondurilor, domnulgeneral a mai adãugat: „E adevãrat, cu baniistãm prost peste tot… Nefiind bani, nu se potface achiziþii, nu sunt salarii… Foarte mulþimilitari ºi-au dat demisia ºi s-au mutat în altedomenii ale Sistemului Naþional de Apãrare…ªi, cu toate acestea, mai ºtiu cã, pe liniainstrucþiei ne putem situa pe o pantã ascen-dentã, chiar dacã problemele legate detehnicã, de personal, de achiziþii ºi mente-nanþã…, de bani, în general, sunt pe parteadescendentã a curbei…”.
Înainte ca sublocotenenþii, locotenenþii ºicãpitanii sã aibã cuvântul, generalul Gabor amai precizat: „Atunci când ridicaþi o pro-blemã ºtiu cã tot voi veþi gãsi ºi soluþiile, iardacã, totuºi, vor fi unele foarte grele ºi þin decompetenþa Diviziei, vã promit, cã se vor rezolva.”
Trecându-se la discuþii, domniºoara sublocotenentHRAB, de la Brigada 10 Geniu, a atras atenþia asupra faptu-lui cã nivelul de pregãtire a personalului nou-încadrat esteredus ºi cã nu sunt mijloace pentru motivarea subordonaþilor.Cãpitanul CÃNUCI, de la Batalionul 26 Infanterie, a adus îndiscuþie faptul cã nu existã personal pentru încadrareafuncþiilor de comandant pluton medical ºi cã, în general, nu
se pot încadra funcþiile de ofiþeri specialiºti (…): „Pentru a-mi motiva, într-un fel, subordonaþii am reuºit sã punem lapunct o salã de duº pentru ca la terminarea activitãþilor dinprogram oamenii sã se poatã spãla, dar…, din cauza biro-craþiei, nu am reuºit sã aducem ºi apa caldã”. Pe feþele celordin asistenþã au apãrut zâmbete…
Tot cãpitanul Cãnuci a mai propus cã „e necesar sã segãseascã o soluþie ºi încadrarea sgv-ilor sã se facã înaceeaºi unitate ºi nu în alte garnizoane, departe de casã…”.
Cãpitanul HUIAN, de la Batalionul 3 Apãrare Antiaeri-anã („Ghepard”), a prezentat faptul cã se confruntã cu pro-
bleme în ceea ce priveºte domeniul mentenanþei. „Nu suntmaiºtrii ºi subofiþeri specialiºti de ajuns în acest domeniu,iar pregãtirea acestora cere timp. Apoi e nevoie de auto-rizarea celor pregãtiþi de cãtre firma producãtoare.”
M u l t m a i a p r o a p e d e o a m e n i
Batalionul 228 Apãrare Antiaerianã ºi Batalionul 229Logistic din subordinea Brigãzii 2 Vânãtori de Munte auparcurs, în 2007, procesul de operaþionalizare structuralãºi acþionalã, iar acum sunt pe drumul transformãrii lor înunitãþi moderne, capabile sã-ºi îndeplineascã oricând mi-siunile specifice pe care le vor primi.
Astfel, pe 25 Octombrie, de ziua Armatei României, încadrul unui ceremonial ce a avut loc în piaþa Sfatului dinBraºov, în prezenþa reprezentanþilor eºaloanelor supe-rioare, a reprezentanþilor structurilor administraþiei cen-trale ºi locale, a cadrelor din cele douã unitãþi, precum ºi anumeroºilor locuitori ai Municipiului Braºov veniþi laeveniment, generalul de brigadã Gabriel GABOR, locþi-itorul comandantului Diviziei 1 Infanterie „Dacica” aînmânat comandantului Batalionului 228 Apãrare Anti-aerianã, locotenent-colonelul Mircea CRÃCIUN, ºi ºefu-lui de stat major al Batalionului 229 Logistic, maiorulDaniel JERDEA, Drapelele de Luptã – simbolul onoarei,gloriei ºi demnitãþii militare. (P.I.)
((ccoonnttiinnuuaarree îînn ppaagg.. 44))Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ
Foto: Adrian ROBU
KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 21 (255) din 15 noiembrie 2008Pagina 4
„ ª i t o t u º i , s e m i º c ã ! ”
Pe timpul discuþiilor, care au durataproape trei ore, s-a mai scos în evi-denþã faptul cã nu sunt acumulatori ºicauciucuri de ajuns, cã, zilnic, ei,comandanþii subunitãþilor logistice selovesc de prejudecãþi învechite –„logistica întotdeauna este pe planuldoi”… O altã problemã reieºitã pe tim-pul discuþiilor a fost cea legatã de fap-tul cã, atunci când un militar îºicumpãrã casã, pe numele lui, nu maiprimeºte bani de chirie. „Acest fapt eo nedreptate dacã stãm drept ºigândim mai bine. Casa oricum nu e amea pânã n-o achit. Dacã s-argãsi omodalitate pentru a se primi banii încontinuare, ar fi un ajutor nesperatpentru fiecare tânãr militar. Acestsistem existent nu face decât sãconvingã tinerele cadre cã e mai binesã stea cu chirie în garnizoana încare lucreazã.”
Cãpitanul TAªCU, de la Bata-lionul 300 Stat Major ºi Deservire, aprezentat situaþia sgv-ilor pregãtiþinumai 3 luni („Mare lucru nu ºtiu.”),dar ºi pe cea a cadrelor pregãtite pecele douã filiere - liceul militar, aca-demie de categorie de forþe ºi cea indi-rectã. „Consider cã ar fi normal cacei care sunt intraþi în sistem pe fi-liera indirectã sã nu poatã fi avansaþimai mult de gradul de locotenent-colonel. Altfel, ceilalþi, de ce s-ar maistrãdui sã facã liceul militar, acade-mia… etc. ªi mai este o situaþie: anga-jãm ofiþeri specialiºti, în anumitedomenii, pe anumite funcþii, ca sã neajute, dar, dacã ei nu au trecut prinnici o formã de pregãtire militarã nuºtiu nici ce e aia o companie dar unbatalion…”. Continuând, cãpitanul aprezentat o situaþie trãitã de el: „Per-sonalul batalionului este redus, dindiferite motive… Dacã în comanda-mentul Diviziei, de exemplu, sunt 100de birouri ºi toate cer ceva, ar fi nor-mal ca noi sã le onorãm pe toate, dar,
din lipsã de personal, facem un fel deierarhizare pe prioritãþi. De cele maimulte ori, „greºim” ºi apar animo-zitãþi… E nevoie de personal…”
Situaþiilor prezentate, generalulGabor a dat, de cele mai multe ori, peloc, punctual, soluþii ºi rãspunsuri, darºi un sfat pentru tinerii ofiþeri: „Voisunteþi tineri ºi trebuie sã pricepeþicã, atunci când primiþi un ordin, caree mai greu de rezolvat, e nevoie sãraportaþi politicos: «Cu mijloacele ºiforþele avute la dispoziþie, nu se poaterezolva imediat ºi cã e nevoie deînþelegere». Nu trebuie sã spuneþi cãnu vã intereseazã problema pentru cãsunt alte prioritãþi…”.
În încheierea discuþiilor ºi înaintede începerea exerciþiului de evacuarea tehnicii, generalul Gabriel Gabor amai punctat: „Cea mai gravã pro-blemã existentã este cea legatã dementalitate. Trebuie sã se înþeleagãcã vremea lui «Nu mã intereseazã, sãse facã!» a trecut. Acum dacã nu aibani, forþe ºi mijloace la dispoziþie numai ai cum sã rezolvi o anumitã pro-blemã(…). Iar, cea mai bunã rezolvareeste planificarea activitãþilor deinstruire, în funcþie de fondurile avute
la dispoziþie. Nici nu ºtiþi ce cumplit eatunci când tai, cu pixul, anumiteactivitãþi pentru cã nu au acoperire înbani”.
La terminarea exerciþiului deevacuare a tehnicii deteriorate, gene-ralul de brigadã Iulian BACªIª,comandantul Bazei 2 Logistice „Sud”,afirma: „Asta e logistica pe care oavem… Pe aproximativ 60 de kilo-metrii, cauciucurile trailerului cucare a fost adus tractorul de tanc auexplodat de 40 de ori. Le-a trebuit osãptãmânã ca sã ajungã aici.” Iarunul dintre ofiþerii care comandadetaºamentul Batalionului 102 a con-tinuat: „ªi, pentru cã procedurile suntgreoaie, dupã depanare, a mai trebuitsã ºi recuperãm unele dintre resturileexploziilor. Pentru a putea fiscãzute…”.
Tinerii ofiþeri s-au bucurat de o zisplendidã, atât din punct de vederemeteorologic, cât ºi pentru faptul cã,nu întotdeauna existã posibilitatea caun general sã stea atât de aproape deei ºi sã le asculte, cu interes, gândurileºi frãmântãrile ºi, pe deasupra, sã lemai dea ºi sfaturi.
(continuare în pag. 4)
MMuulltt mmaaii aapprrooaappee ddee ooaammeennii
CCondiþiile climatice, cãilerutiere, misiunile zilnice exe-cutate în teatrul de operaþii din
Irak ºi scurgerea timpului ºi-au pusamprenta ºi asupra tehnicii de tip trans-portor, autocamion ºi autoturisme deteren din dotarea Batalionului 341Infanterie. La aceastã datã, mareamajoritate a activitãþilor sunt executatecu Humvee-uri, celelalte sunt în conti-nuare îndeplinite cu sprijinul celei deproducþie autohtonã, care încã mai facefaþã cerinþelor. Dar, fierul este fier ºi,când îþi este lumea mai dragã, te lasã,iar atunci nu îþi rãmâne decât sã apelezila cei care sunt doctorii fiarelor.
Zilnic, îi vedem în salopete sau com-binezoane, cu mâinile pline de unsoaresau de ruginã, trebãluind de zor pe lângãtehnica bolnavã care se aflã introdusã la
reparat în atelierul unitãþii. Timp depauzã nu prea existã atunci, deoareceinfanteriºtii nu doresc sã cunoascã ceeste îngãduinþa pentru plutonul mente-nanþã comandat de cãtre locotenentulNinel MEME. Ei au nevoie de tehnicacu care trebuie sã iasã la misiune ºi, dinacest motiv, cei de la echipele dereparaþii lucreazã zi luminã, uneori, ºipânã târziu, pentru ca a doua zi maºinade luptã sã fie gata sã înfrunte praful,hârtoapele, iar acum, mai nou noroaielede pe câmpurile ºi ºoselele irakiene.
Activitãþile de întreþinere ºi repararea tehnicii auto care este de anumitetipuri ºi, mai ales, de generaþii diferitesolicitã îndemânarea meseriaºilor luiMeme. Sã dai jos un radiator pentru a ficurãþat de praful irakian înseamnã pen-tru plutonierul-major Gabriel STAN ºi
soldatul Cornel ILIE asumarea unanume risc, deoarece acesta arde, de zicicã a fost scos din cuptor. Cu multã rãb-dare, piesa respectivã este demontatã,curãþatã, verificatã ºi reasamblatã pepoziþia iniþialã. Maistrul militar CristianGHERGHINA, ajutat de caporalul IonelNOVAC, verificã interiorul ºi exteriorulmaºinilor de luptã. Sunt luate la controlracoardele ºi curelele, unele plesnesc,celelalte se rup. Astfel, toate trebuieverificate ºi înlocuite.
Cei de la atelierul batalionului înþe-leg foarte bine ce înseamnã pentru unpluton aflat în misiune ca un TAB sã sedefecteze la zeci de kilometri de bazã.Primele reproºuri le sunt adresate lor cãnu ºi-au fãcut corespunzãtor treaba, abiaapoi e lãudatã ºi tehnica.
Primul care vine în contact cu plã-cutele com-p l i m e n t eale celor dela sub-unitãþi estes e r g e n t u lC o s t e lSTANCIU,m e c a n i c -conductorpe un trans-portor deevacuare at e h n i c i idezafectate.Cu rãbdare,subofiþerult r a c t e a z ãt e h n i c apânã la ate-lier, atuncicând situaþia o impune.Apoi, împreunã cucolegii lui trece imediatla acþiune, deoarecetimpul este adversarul
lor principal. De multe ori, se executã reparaþii ce
depãºesc competenþele ºi posibilitãþilede aici, din teatru. Cei de la mentenanþãºtiu foarte bine acest aspect ºi nu se daubãtuþi, în caz contrar, întreg parcul autoal batalionului se poate transforma într-un parc lipsit de viaþã. Prin munca lor,tehnica de luptã este întotdeauna opera-tivã, gata sã participe la îndeplinireamisiunilor primite.
De fiecare datã când un transportor,un autocamion sau un autoturism deteren pãrãseºte atelierul în stare defuncþionare, înapoindu-se la subunitateade care aparþine, comandantul plutonu-lui mentenanþã ºopteºte precum Galilei,cu zâmbetul pe buze „E pur si muove!”.
Maior Gabriel PÃTRAªCU
Aº vrea sã rãspund sincer(ã) la aceastã întrebare, ca ºicum, nimeni nu m-ar auzi, nu m-ar privi, nu ar fi lângãmine. Aº vrea sã dau un rãspuns spontan, lipsit de teatra-lism ºi prefãcãtorie, un rãspuns care sã nu þinã seama deconsecinþe.
Sunt slab(ã), imperfect(ã), mizerabil(ã) în comportare,ingrat(ã), ºi egoist(ã). ªtiu bine ce ar trebui sã fac. Îmicunosc bine menirea în lume. Sunt convins(ã) cã, dacã aºproceda întocmai, zi de zi, aº fi tare, puternic(ã), perfect(ã)– cât existã o oarecare perfecþiune umanã. Mã cuprind agre-siv tentaþiile spre rãu: ba sunt hotãrât(ã) ºi dornic(ã) de aface bine, ba cedez amãgirilor ºi devin imbecil(ã). Nu amvoinþã fermã. Sunt o fire rezervatã, dar îmi place sã fiuapreciat(ã). Nu vreau sã fiu orgolios(oasã) pentru cã, orgo-liul este rugina sufletului, a caracterului frumos.
Sunt oameni în lumea asta, care duc o viaþã de martir:trãiesc mereu pentru alþii. Au un ideal: Dumnezeu ºiaproapele. Aproapele sunt eu, eºti tu, este el(ea). Pentrua-þi oferi viaþa spre binele altora, e nevoie de sacrificiu. Eusunt un om care poate face sacrificii. Dar, din orgoliu suntrãutãcios(asã), lipsit(ã) de bunãtatea ºi blândeþea unui sufletnobil. Nu vreau sã fiu aºa.
Ce pot face? Simplu, ºi totuºi, greu, pentru cã, am încer-cat de mai multe ori – de-atâtea ori – ºi nu am reuºit sã mãreculeg mai mult, sã mã rog mai mult, zilnic, sã fiu maiatent(ã) cu cei din jur ºi sã-i respect (chiar ºi pe duºmani).
De ce roºesc când sunt pus(ã) în situaþia de a mã umili?Ce se întâmplã în sufletul meu? Dacã aº avea echilibru inte-rior, m-aº stãpâni. Nici nu mi-aº da seama de ceea ceînseamnã umilinþa, aº practica-o dezinvolt, aº fi cu adevãratmodest(ã) oricând, nu numai în ochii altora. Recunosc greuîn faþa celor nedreptãþiþi din cauza mea, cã sunt nevred-nic(ã) de preþuirea lor, altfel spus, recunosc greu cã amgreºit. De ce? Pentru cã sunt orgolios(oasã). Îmi leg spe-ranþele de lucruri efemere, pãmânteºti, care nu vor puteaniciodatã sã mã satisfacã. Mã voi trezi cândva – sã nu fieprea târziu – când voi regreta ºi voi plânge pentru cã, toatãviaþa, am fugit dupã satisfacþii ºi plãceri ºi am ajuns totuºisã fiu nemulþumit(ã) ºi dezgustat(ã) de toate. De ce? Amvrut mult, am muncit puþin.
Sunt convins(ã), foarte convins(ã), cã nu pot obþinenimic durabil fãrã sacrificiu, fãrã muncã serioasã. Suntsuperficial(ã) în toate. Nu termin nimic din ce am început.Mã întreb de ce? Pentru cã sunt indolent(ã), prea indo-lent(ã) ºi egoist(ã). ªi totuºi, eu sunt cel(cea) care sufãr.
Dar, mai suferã ºi cei care aºteaptã de la mine ceva, ceicare ºi-au pus încrederea în mine, cei care au mizat pe mineºi ajung sã fie decepþionaþi de mine!... Decepþiile suntdureroase...
Acum sunt tentat sã rup aceste rânduri ºi sã fac altceva.Iatã nestatornicia. Iatã oglinda unui suflet mediocru...
Benedict Simon
CINE SUNT EU?
DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 21 (255) din 15 noiembrie 2008
Pagina 5
Vehiculul de luptã al infan-teriei – BBIIOONNIIXX - a fost conceput ºidezvoltat de cãtre concernul Sin-gapore Technologies Automo-tives, care acum se numeºte Sin-gapore Technologies Engineer-ing, ºi a fost folosit în operaþiunide cãtre Forþele Armate din Singa-pore, încã din 1999, sub denu-mirea Bionix 25. Însã, Bionix40/50 (BXII) a început sã fie uti-lizat de cãtre Forþele Armate dinSingapore, din octombrie 2006,fiind creat în cooperare cu STEngineering ºi The Defence Sci-ence and Technology Agency(DSTA), dar ºi cu Armata din Sin-gapore. Bionix II este produs, deasemenea, ºi pentru varianta cucomandã la distanþã.
Alte vehicule din familia BIONIXsunt: vehiculul blindat de recuperare(ARV), care are în dotare o macara de30 de tone ºi un cârlig de tractare de 25de tone, ºi un vehicul-pod blindat pen-tru lansare (AVLB), care este un podMLC30 de pe care se pot lansa racheteprin telecomandã. Un vehicul de infan-terie blindat pentru transport (ICV) afost creat de Singapore Technologies,dintr-o iniþiativã privatã, ºi a fost oferitArmatei SUA pe o perioadã determi-natã, însã licitaþia a fost câºtigatã de unalt competitor – gigantul GeneralDynamics - cu vehiculul Stryker ICV.
B ion ix I IBionix II are o caroserie comunã,
motor electric ºi suspensii identice cucele ale predecesorului sãu, însã esteechipat cu un sistem digital de ma-nagement al luptelor, care poate fiaccesat din reþea. Este îmbunãtãþit cuun tun nou dublu ATK mk44 Bush-master de 30mm ºi cu blindaj modular.
Are o turelã de douã persoane ºi poatetransporta un echipaj de pânã la 10oameni. Poate fi înarmat, de asemenea,cu o mitralierã coaxialã de 7,62mm ºi omitralierã comunã, simplã, tot de 7,62mm.
Bionix are un sistem termic deochire pe timp de noapte/zi, nou ºiîmbunãtãþit (DNTSS), cu axã dublã destabilizare pentru o angajare mai bunãa þintei. Laserul integrat are o razã deacþiune de pânã la 10 km.
B ion ix 25Bionix 25 are o turelã de douã per-
soane ºi poate transporta pânã la 10oameni. Acesta este înarmat cu un tuncu alimentare dublã ATK M242 Bush-master de 25mm care are stabilizatoarepe orizontalã ºi pe verticalã. Tunul de25mm poate trage 180 de focuri ºipoate fi realimentat cu alte 420, dinrastelul de muniþie. Tunul foloseºtemuniþie HEI ºi APFSDS, produsã deChartered Industries din Singapore(care acum se numeºte SingaporeTechnologies Kinetics), sub licenþãOerlikon Contraves.
Pentru tunul de 25mm, trãgãtorulare posibilitatea de a-ºi mãri câmpulvizual de 8 ori, pe timp de zi, ºi câmpulde detecþie termicã, pe timp de noapte,ambele reprezentate în douã ecrane.Opþional, poate fi montat ºi un sistemde þintire cu laser, pentru ochire petimp de zi sau noapte.
Pe vehicul, mai pot fi asamblate trei
mitraliere de uzgeneral, de 7,62mm. Una dintre elepoate fi montatã coaxial, lângã tunul de25mm, cealaltã pe capotã, în sistemulanti-aerian, ºi poate fi folositã de cãtrecomandant sau de cãtre trãgãtor. Ulti-ma dintre mitraliere este montatã late-ral dreapta, în spate, pentru protecþie.Vehiculul dispune de 6 lansatoare degrenade cu fum, de 76mm.
B ion ix 40/50Bionix 40/50, în care pot intra pânã
la 11 oameni, dispune ºi de o cupolãpentru o singurã persoanã, fabricatã deChartered Industries din Singapore.Mai are în dotare ºi o staþie dublã deatac, cu lansator de grenade de 40mm,ºi mitraliere de 7,62mm ºi 12,7mm.
Ture laTurela Bionix este pentru douã per-
soane ºi este construitã din blindajoþelit sudat. Protecþia suplimentarãpoate fi realizatã cu ajutorul unui stratde blindaj pasiv spaþiat. Staþia trãgã-
torului seaflã ladreapta, iarlocul desti-nat coman-d a n t u l u ieste pes t â n g avehicu lu-lui, fiecaredin ele dis-punând deun hublousimplu.
„Bionix25 are oturelã sim-plã pentrudouã per-soane ºip o a t etransporta
pânã la 10 persoane.” Turela poate firotitã la 360 de grade. Rotaþia turelei ºiînãlþarea armelorpot fi realizate princontrol digital elec-tronic. ªi tunarul, ºicomandantul au unbuton de oprire amiºcãrii turelei ºipot ochi sau trage cuarmele din dotare.Trei periscoape pen-tru timp de zi stau ladispoziþia trãgãtoru-lui, pentru a acoperiîntregul câmpvizual, spre dreaptaºi spre spatelev e h i c u l u l u i .Comandantul dis-pune de un releu optic, secundar, dinpunctul de vedere al trãgãtorului, pre-cum ºi de alte cinci periscoape pentrutimp de zi, care acoperã câmpurilevizuale faþã, stânga ºi spate.
Carose r iaCaroseria ºi turela sunt în întregime
din oþel sudat, cu protecþie suplimenta-rã, asiguratã de un blindaj pasiv. Acce-sul în compartimentul trupelor se faceprin spatele vehiculului, printr-o rampãoperatã electric, care poate fi utilizatãºi ca ieºire - intrare de urgenþã. Dea-supra compartimentului pentru trupe,se aflã un singur hublou.
ªoferul dispune de trei periscoape:
douã laterale externe, folosite pe timpde zi, ºi unul central, care poate fitransformat din periscop pe timp de zi,într-unul pe timp de noapte, cu intensi-ficator de imagine.
Motoru lMotorul turbo diesel Detroit Diesel
6V – 92TA poate dezvolta 475 de caiputere, la 2.400 de rotaþii pe minut, darare potenþialul de a dezvolta 550cp.Este echipat cu injecþie diesel contro-latã electronic.
Rezervorul de combustibil poate fidezasamblat în timpul operaþiunilor, înmai puþin de 15 minute, fiind instalat înpartea dreaptã faþã a vehiculului.
Compartimentul motorului estedotat cu detectoare automate de foc ºisistem de stingere a focului cu pudrãuscatã, dar ºi cu un sistem auxiliar,manual de stingere a focului. Vehicululare transmisie automatã hidromecanicãHMPT – 500EC ºi frâne de la GeneralElectric Land Systems.
Sistemul de rãcire, creat de Galley,a fost special instalat pentru a acoperiemisia de cãldurã a vehiculului. Celedouã rezervoare de combustibil cucapacitatea totalã de 526 litri, suntinstalate pe lateral ºi în partea supe-rioarã a vehiculului.
Suspens ia º i ope ra rea veh i cu lu lu i
Suspensia Hydrostrut, creatã deHorstman Defence Systems, cu bazaoperativã în Bath, Statele Unite, con-ferã stabilitate sistemelor operative ºiconfort trupelor transportate. Estehidropneumaticã ºi are la bazã suspen-sia Hydrogas testatã, care a fostfolositã pentru tancurile Challenger ºipe Howitzer AS90 cu autopropulsie.
Mobi l i ta teBionix atinge viteze pe ºosea de
70km/h ºi de 25, pânã la 40 km/h offroad. Raza de acþiune autonomã este depânã la 415 km, la o vitezã medie de 45
km/h, fãrã a fi nevoie de realimentare.Bionix poate ataca pante de pânã la60% ºi înclinãri laterale de 30%.
Raza de întoarcere a vehicululuieste de 9,9m ºi 6,5m pentru întoarcereapivotantã, vehiculul putând fi astfelmanevrat în mediul urban ºi în spaþiiînchise. „Bionix are manevrabilitatemaximã în faþa obstacolelor, inclusiv,ºanþuri de 2,2m sau obstacole verticalede pânã la 0,8m.” Mai mult, vehicululpoate fi folosit, opþional, ºi ca amfibie.El este capabil sã treacã prin apã, la oadâncime de 1m, cu pregãtire preala-bilã.
Cristina FRATU
BIONIX - vehiculul deluptã a l infanterie i SUA - robocâinii rãzboiului
Tontonii din Rãzboiul Stelelor vor deveni o realitate, dupã ceamericanii vor înrola în armatã roboþi care vor fi în stare sãpiloteze avioane ºi vor da liber ultimei invenþii în materie detehnologie mili-tarã – câinilorrãzboiului - niºteroboþi cu patrupicioare, caresunt alimentaþicu petrol pentrua-ºi ajuta trupele.Big Dog - ceimai performanþiroboþi patrupezidin lume - au fostconstruiþi pentrua ajuta militariiamericani lacãratul echipamentelor, acolo unde terenul instabil nu permitefolosirea vehiculelor cu roþi, relateazã Daily Mail. Înalþi de apro-ximativ 70 de centimetri ºi lungi de aproape un metru, "câinii"sunt echipaþi cu gadgeturi performante, inclusiv, giroscoape culaser, un sistem de senzori video ºi un sofisticat computer de bord.Construiþi de compania Boston Dynamics, robocâinii pot atingedeocamdatã doar viteza de 1,8 metri pe secundã, dar cercetãtoriisperã sã construiascã o versiune mult mai rapidã, care sã atingã 10metri pe secundã. Mai mult, câinii rãmân în picioare chiar dacãsunt loviþi puternic din lateral. Proiectul a costat peste 30 de mi-lioane de dolari, iar roboþii, asemãnãtori celor din seria RãzboiulStelelor, sunt deja în dotarea trupelor militare marine ale SUA.
Militarii fantomãSe ºtie cã armata americanã experimenteazã tehnologii foarte
avansate precum crearea de imagini holografice realiste, gene-rarea de oameni virtuali, "militari-fantomã" ºi regenerarea mem-brelor sau organelor pierdute. Potrivit mai multor publicaþii dinStatele Unite, americanii au dezvoltat, pe parcursul mai multorani, tehnologii considerate înainte, de domeniul SF-ului. Dacã înStar Trek, doctorii de pe Entreprise foloseau pastile pentru a facerinichii oamenilor sã creascã la loc, specialiºtii din armata SUAafirmã cã deþin o metodã similarã, prin care pot face membrele sauchiar organele interne, sã se regenereze. Procesul are la bazãfolosirea unor particule de dimensiuni moleculare care acþioneazãca un suport pentru þesutul ce se regenereazã ºi care dispar dupã
ce acesta devine sufi-cient de tare pentru ase susþine singur.
Joe Tsien, specia-list în neurobiologie,la Colegiul medicaldin Georgia ºi co-director la Brain Dis-covery Institute,susþine cã a reuºit sãelimine, prin tehniciavansate, anumiteamintiri din creierulºoarecilor. În prezent,laboratoarele militareîncearcã sã dezvolte ometodã prin care sãºteargã din memoriasoldaþilor amintiriletraumatizante alezonele de conflict. Unalt experiment, legatde neurobiologie, sereferã la o tehnologiecare sã permitã un felde comunicaretelepaticã, prin inter-
mediul unor cãºti, care capteazã ºi transmit cãtre un receptorimpulsurile electrice pe care le genereazã gândurile umane. Ast-fel, nu poþi sã nu îþi imaginezi soldaþii dintr-o unitate de comando,comunicând între ei fãrã sunete.
Mai mult, existã anumiþi fotoni speciali care pot crea o "ima-gine fantomã", de exemplu, militari sau tehnicã de luptã în norisau fum. Este ca ºi cum ai avea un creion care trece peste o ima-gine ºi este conectat la un altul care deseneazã acea imagine pe ofoaie de hârtie, a explicat unul dintre cercetãtori. O altã aplicaþieextraordinarã este crearea de personaje virtuale, capabile de senti-mente ºi de gândire proprie, care sã se comporte asemeni oame-nilor ºi sã rãspundã realist la întrebãri ºi la situaþii neprevãzute.Personajele virtuale vor fi testate, în cadrul jocurilor on-line, pen-tru a se vedea dacã jucãtorii umani îºi vor da seama cã nu se con-fruntã cu oameni reali. Dacã experimentul se va dovedi un succes,aceastã invenþie va putea fi folositã pentru antrenamentul sol-daþilor.
Cu OZN-ul teleghidat din dotare...Un UFO capabil sã se strecoare în clãdiri pentru a depista
trãgãtori inamici sau sã planteze microfoane, ori bombe ar puteaintra în dotarea armatei britanice în cel mult un an. Este vorbadespre unul dintre mulþimea de gadgeturi dezvoltate în ºcoli, uni-versitãþi ºi companii private, angajate într-o competiþie organizatãde Ministerul britanic al Apãrãrii, în scopul de a ajuta militarii dis-locaþi în Irak ºi Afganistan. OZN-ul, denumit “Fenstar“, este unadintre favoritele competiþiei R.J. Mitchell, numitã astfel dupã cre-atorul avionului de vânã-toare Spitfire. Acestvehicul aerian teleco-mandat, propulsat de unmotor pe benzinã în doitimpi, se poate strecuraîn orice clãdire prinferestre sau uºi, trans-miþând în timp realimagini de la faþa locului. Farfuria zburãtoare cântãreºte 20 dekilograme, este dotatã cu o camerã de luat vederi în infraroºu, unscanner laser ºi atinge o vitezã maximã de 65 km/h. Controlul eieste extrem de simplu de învãþat, realizându-se prin intermediulunui joystick de Playstation. De asemenea, aparatul poate sãopereze ºi autonom, “patrulând“ între mai multe puncte stabiliteprin GPS. Fenstar a fost creat de studenþii Universitãþii Warwickºi ai Facultãþii Regale de Litere, din Guildford. (F.C)
Caracteristicitehnice:
Lungime – 6,30mLãþime – 2,95mÎnãlþimea cu tot
cu caroserie – 1,80mÎnãlþimea pânã la
turelã – 2,57mViteza pe ºosea -
70km/hViteza off road -
standard 25, pânã la40 km/h
Acceleraþia, de la0, la 32 km/h - 10secunde.
KAKI 24/7Tocmai din Singapore vine:
Nu demult, am afirmat cã, încã nu am descoperitfilosofia lui “Asta este!”, dar iatã cã, din întâmplare, am datpeste principiul fundamental al filosofiei la care apelãm oride câte ori vrem sã ne justificãm pentru indiferenþã: “Ceeste, este! Ce nu este, nu este! Asta este!”. Nu am gãsit încão expresie în limba românã, care sã exprime mai multãindiferenþã, decât “Asta este!”, “Aºa a fost sã fie!” sau “Aºasunt eu! ”. De ce ratãm oportunitãþile pe care ni le oferã viaþapentru a îndrepta ceva? Pentru cã suntem indiferenþi, pentrucã trãim, zi dupã zi, fãrã a învãþa ceva, ºi pentru cã ne estemult mai uºor sã ne conformãm cu starea prezentã. ªi, astfel,refuzãm sã cunoaºtem “mai binele” din cauzã cã ne-ar puteaplãcea, trecând prin viaþã pânã ce ajungem oameni la mânaa doua...
Octavian Paler, un romantic, un optimist, un îndrãgostitde viaþã, un om autentic, a scris în “Scrisori imaginare”, cãavem timp, cã avem timp pentru toate. “Avem timp sã ne-alungãm întrebãrile / sã amânãm rãspunsurile / avem timpsã sfãrâmãm un vis ºi sã-l reinventãm / avem timp sã nefacem prieteni ºi sã-i pierdem / avem timp sã primim lecþiiºi sã le uitãm dupã aceea / avem timp sã primim daruri ºi sãnu le înþelegem / avem timp pentru toate / nu e timp pentrupuþinã tandreþe / când sã facem ºi asta, murim.”
De ce regretãmatunci cã timpul atrecut? De ce nuvalorãm clipa pecare o trãim? Sun-tem atât de furaþide peisaj, de acestcarpe diem, pentrua mai preþui cuadevãrat clipa deacum? Pentru cã avalora clipa nu etotuna cu a trãiclipa. E mult maimult! Poþi oare sãpreþuieºti timpul ºisã-l petreci astfel încât, peste câþiva ani, nici o melodie, nicio clãdire, nici o fotografie... nimeni ºi nimic sã te ducã înmelancolie? Nu, nu poþi! Atunci te întrebi de ce nu are ziuavreo treizeci ºi ceva de ore sau de ce nu poþi opri timpul înloc, nu dintr-un moft banal, pentru a nu îmbãtrâni sau a trãi
la nesfârºit secunda, ci ca sã poþi face tot ceea ce ai de fãcut.ªi, dupã toate astea, mai trebuie sã ºi dormi. Forfota zilnicãîþi provoacã dureri de cap ºi tu nu faci altceva decât sã te în-trebi ce va fi de acum înainte. De ce oare? Pentru cã aºa tre-buie, pentru cã aºa face toatã lumea. Societatea e un curentmareic pe care trebuie sã-l prinzi, pentru cã nu suntem liberide fapt, pentru cã alþii îþi dicteazã ce sã faci ºi tot alþii le spunºi lor ce sã facã! Asta este!
Ce facem pânã la urmã? Ne amãgim singuri construind olume care nu reflectã nici pe departe realitatea, care camu-fleazã fãrã succes o parte sumbrã a unei vieþi ratate sau auneia care încearcã sã-ºi depãºeascã condiþia. Aproapesigur, din neputinþã, fiind împinsã doar de o voinþã sfrijitã,într-un final, va eºua...Suntem cu toþii insen-sibili faþã de noi, faþãde cei de lângã noi...Vedem cum fiecaretrecem atât de nepãsã-tori unul pe lângãcelãlalt. Toþi privesc ºitrec mai departe,supuºi în fiecare ziaceluiaºi program, unprogram banal, cotidi-an care îi împiedicã sãfacã ceea ce vor!
În faþa tuturor,cea mai bunã armã eindiferenþa! Uneori,ºi ironia merge, dar emic copil pe lângãindiferenþã, iar uniisunt prea proºti sãînþeleagã ironia!Acceptãm eveni-mentele aºa cum sunt,iar dacã putem schim-ba ceva, o facem, dacãnu, pur ºi simplu nu nepasã! Indiferenþanoastrã nu e desuprafaþã, ea este inte-rioarã, ºi ne-o asumãm
cu toþii. Ne place sã înaintãm, sã urcãm..., dar "beþele noas-tre norvegiene" sunt INDIFERENÞA!
Paler, un om intransigent ºi dur în aparenþã, ne atrageatenþia cã: ““VViiaaþþaa eessttee uunn mmiirraaccooll ttiiccããllooss ddee ssccuurrtt..”” ªi cã:““OOrriiccee vviiaaþþãã ee uunn ssppeeccttaaccooll.. DDee ffaapptt,, uunn dduubblluu ssppeeccttaaccooll..UUnnuull jjuuccaatt ppeennttrruu aallþþiiii.. AAllttuull jjuuccaatt ppeennttrruu ssiinnee!!”” . Nu estetârziu sã ne dãm seama cã soluþia nu este atât de departe ºicã, poate, ea se aflã în noi. Poate cã a sosit timpul sã umplemcu noi înºine golurile în care trãim! ... pentru cã ““iinnffeerrnnuullîînncceeppee aaccoolloo uunnddee nnuu mmaaii eexxiissttãã ssppeerraannþþãã!!”” Ce mare drep-tate are Paler! Acolo unde moare speranþa, începe coºmarullui “Asta este!”...
Cristina FRATU
PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 21 (255) din noiembie 2008Pagina 6
— Moaºtele Sfântului Gheorghe aumai fost la noi în þarã, însã, este pentruprima datã când sunt la noi, în Sibiu.Suntem atât de bucuroºi cã l-am primitpe Sfântul Gheorghe ºi vreau sã mãr-turisesc, încã de la început, cã sfinþiiprimesc dorinþele ºi rugãciunile pe carele înãlþãm cãtre Dumnezeu prinmijlocirea lor ºi ne ajutã sã avem astfelde bucurii. Mãrturisesc cã nu eu am adusmoaºtele, ci Sfântul Gheorghe a dorit sãse întâmple aceasta, prin mijlocirea pri-etenilor noºtri, cãrora le-am solicitat maidemult. ªi, iatã cã Sfântul Gheorghe avenit la Sibiu ca sã-l continue pe SfântulApostol Pavel, care venise la Bucureºti.
La Iaºi a fost, pe 14 octombrie, maresãrbãtoare: Sfânta Cuvioasã Paraschie-va, ºi a fost pelerinaj, iar acolo au mersmulþi ardeleni de-ai noºtri. Tot în lunaoctombrie, în 26 ºi în 27, SfântulDimitrie cel Nou din Basarabi ºi SfinþiiConstantin ºi Elena, ale cãror moaºte sepãstreazã în Catedrala Patriarhalã dinBucureºti, l-au primit pe Sfântul Pavel.Pelerinajul a fost mare ºi manifestareacredincioºilor a fost unicã. Nu cred cã amai existat în România o astfel de ma-nifestare, o astfel de bucurie ºi o afluenþãa pelerinilor care au dorit, într-adevãr, sãsãrute moaºtele celui care a aduscre+dinþa creºtinã între neamuri. Adicã,la toate popoarele care nu fãceau partedin neamul iudaic. ªi, iatã-ne conti-nuând bucuria aceasta prin mijlocireaSfântului Gheorghe. Cu binecuvântareamitropolitului de Megara ºi Salamina,Bartolomeu, trei preoþi – unul dintre ei
fiind preot român, preotul Herneanu,împreunã cu un pãrinte arhimandrit,Nectarie, ºi cu un pãrinte paroh, George– au venit ºi ne-au fãcut aceastã bucurie.Prelungind calea sfinþilor de la Iaºi laBucureºti ºi de la Bucureºti la Sibiu ºi,prin aceasta, fãcându-ne nouã o marebucurie. Aceasta este, pe scurt, istoriaacestui eveniment.
- PPeennttrruu nnooii,, mmiilliittaarriiii,, aa ffoosstt uunneevveenniimmeenntt ddeeoosseebbiitt,, ccuu aattââtt mmaaii mmuulltt ccuuccââtt pprriimmuull ppooppaass aa ffoosstt ffããccuutt îînn AAccaaddee-mmiiaa FFoorrþþeelloorr TTeerreessttrree.. CCaarree aa ffoossttrreessoorrttuull ccee aa ssttaatt llaa bbaazzaa aacceesstteeii ddeecciizziiii??
— Am fost bucuros cã am putut sãofer aceastã ºansã celor care sunt astãziostaºii noºtri – iar, când spunem „ostaºi“,înþelegem foarte mult, pentru cã ºi noiavem ostaºii credinþei noastre – ºi au, casfânt protector, pe Sfântul Gheorghe.Ne-a bucurat foarte mult ºi am spus cãpuþini or sã aibã ºansa de a se atinge deSfântul Gheorghe chiar ºi dintre cadreleînalte ale conducerii armatei noastre. Eiau fãcut începutul acestui pelerinaj. Ne
pare rãu cã n-a fost pre-vãzut ca moaºtele sãrãmânã în unitatea mi-litarã un interval maimare de timp pentrumodul deosebit cum afost primit SfântulGheorghe: cu onorurimilitare, ca pentru unsfânt militar. Eu le-amfãcut promisiuneaaceasta atunci când amparticipat la jurãmântulmilitar care a avut locîn Piaþa Mare. ªi vin cudrag la acest momentpentru cã este unmoment sacru; estecunoscutã sfinþeniamomentului tocmaiprin jurãmântul depus.
Este atât de concis, de clar ºi de puter-nic! Faptul cã avem un preot de-al nos-tru care slujeºte acolo ºi-ºi îndeplineºtemisiunea sa în cadrul Armatei, în cadrulunitãþii de aici de la Sibiu, este pentrumine încã un argument în plus de a venicu multã bucurie la toate momenteleimportante ale Armatei, dar, mai ales, laastfel de manifestãri, când putem sã letransmitem ostaºilor cã au un protector,cã Dumnezeu îi pãzeºte. Ei nu suntchemaþi sã declanºeze sau sã punã înmiºcare armele împotriva cuiva, ci doarsã aibã o mãiestrie cuvenitã în utilizareaacestor arme care sã fie arãtate:„Vrãºmaºilor, staþi la voi, cã avemarme!“.
Am o preþuire ºi o cinstire deosebitãfaþã de cei ce sunt în Oastea Þãrii. ªipomenim Oastea Þãrii cu foarte multãevlavie. ªi, iatã încã o mãrturie în plus,dacã mai este nevoie: la orice fel de son-daj, credibilitatea oamenilor de rând s-aîndreptat spre aceste douã instituþii: Bi-
serica ºi Armata. ªi vor rãmâne instituþiide o valoare deosebitã pentru neamulnostru, pentru poporul nostru.
Bucuria s-a cunoscut în bisericã.Asearã a fost plinã, iar preoþii noºtri aufost ºi ei, majoritatea, prezenþi aici.M-am temut însã de douã extreme.Prima ar fi fost un eºec: sã nu fi fostanunþaþi oamenii ºi sã nu vinã. Dar, amlãsat ca sã anunþe ºi Dumnezeu ºi sã setransmitã ºi aºa, de la om la om. Vrem sãmulþumim Prea Fericitului Patriarh, carea dat binecuvântare radioului Patri-arhiei, „Trinitas“, sã facã publicitate.Oamenii au fost informaþi ºi au fostcredincioºi care au venit ºi din alte pãrþi.Cealaltã extremã ar fi fost sã fi venitprea multã lume încât sã nu fi putut sãfacem faþã. Dar oamenii au fost ascultã-tori ºi au înþeles. Am ieºit afarã ºi le-amspus sã vinã cu toþii sã facem marºulacesta împreunã cu Sfântul Gheorgheîmprejurul catedralei. Aºa nu s-a maifãcut aglomeraþie în jurul raclei ºi ampãstrat ordinea. Au înþeles, ºi s-au aºezatla rând, ºi vreau sã vã spun cã, eu credcã, în momentul în care vorbim, audepãºit 9.000, dacã nu chiar 10.000 depersoane. Noi am împãrþit, pânã astãzide dimineaþã, 8.000 de iconiþe. Cred cã,în tot sejurul acesta, numãrul credin-cioºilor care au venit sã se închine laSfintele Moaºte a ajuns la 20.000. Pen-tru cã au fost opt zile de dar dumnezei-esc prin mijlocirea Sfântului Gheorghe.
Notã: Mulþumim doamnei maior LilianaBan, ofiþer de relaþii publice, ºi pãrinteluiCãtãlin Sãmârghiþan, preotul AcademieiForþelor Terestre, pentru sprijinul acordat înrealizarea materialelor de faþã.
Am fost bucuros sã pot oferi aceastã ºansã ostaºilor noºtri- i n te rv iu r ea l i za t cu Î na l t P rea S f i n þ ia Sa Lau ren þ i u S t reza , M i t ropo l i t u l A rdea lu lu i -
Fãrã sã ne dãm seama, cei mai mulþi dintrenoi, purtãm în fiecare zi, uneori atât de firesc,mãºti sub care ne ascundem, pozând în ceea ceam vrea sã fim. Trãim uneori fãrã sã realizãmcã am uitat sã trãim, sã simþim, sã ne bucurãmsincer, mai precis, trãim robotizat, cibernetizat.Ne fixãm scopuri mãrunte, ne înstrãinãm de noiînºine ºi de ceilalþi, ne bucurãm de aparenþe, descopuri fãrã profunzime, uneori chiar meschine,uitând cine suntem ºi încercând sã ascundemasta cu grijã. Avem uneori chiar o dorinþã deconformitate, acceptãm normele criticându-le,dar, în acelaºi timp, sancþionându-i, fie ºi ver-bal, pe cei care nu le respectã. Imperativul „tre-buie” a cãpãtat înþelesuri atât de importante încreierele noastre, iubirea este înþeleasã în ulti-mul timp mai mult ca o chimie a creierului, iaraparenta libertate de gândire ne conferã, uneori,un aer invincibil.
Suntem prea grãbiþi, ºi… uitãm. Uitãm cã pelume existã ºi lucruri frumoase, uitãm cã nusuntem nemuritori, uitãm sã ne bucurãm de unrãsãrit de soare, de zâmbetul din ochii unuicopil, de o strângere de mânã, de o carte bunã.Am uitat sã visãm ºi, undeva, în ungherele pro-funde ale sufletului nostru, simþim cã ceva nueste în regulã, cã ceva lipseºte, cã, deºi ne-amcreat confortul pe care l-am dorit, nu suntem
fericiþi. E semn cã a venit timpul sã privim înnoi înºine, dincolo de mãºtile purtate cu atâtarigurozitate în fiecare zi, sã privim spre o altãlume, o lume pe care am putea, dacã am vrea,sã o facem mai bunã. Cum? – mã veþi întreba.Iar eu vã voi rãspunde: privindu-i pe semeniinoºtri cu mai multã îngãduinþã, fãrã a-i judeca,încercând sã aflãm cauzele comportamentuluiacestora înainte de a-i acuza fãrã drept de apel.
Dacã vom reuºi sã vedem un pic dincolo denoi, de limitele impuse de noi sau care ne-aufost impuse, dacã, militar fiind, vom realiza cãgradele stau, în primul rând, pe umerii unui omºi nu ale unei maºinãrii complicate, destinateluptei, dacã vom porni din start de la premisa,simplã, cã fiecare problemã are ºi o rezolvare,atunci vom fi cu siguranþã oameni ºi ne vomsimþi mai stãpâni pe noi înºine, mai aproape desemenii noºtri, pentru cã nu ne vor lega numailegile, ci, mai presus de ele, apartenenþa la spe-cia umanã, în esenþa ei socialã.
Vom putea descoperi atunci o altã lume, olume în care actorii îºi vor da jos mãºtile, olume în care vom vrea sã vedem ºi altcevadecât ceea ce ni se aratã. Vom vedea OMULdin spatele mãºtii. Deosebit, chiar frumos.
AAnntt rreennaammeenn tt ppee bbaazzaa uunnuu ii sscceennaarr ii uu
Batalionul 21 Vânãtori de Munte “General LeonardMociulschi” din Predeal ºi o subunitate de militari din arma-ta americanã au executat un exerciþiu de pregãtire desfãºuratîn perioada 20.10-06.11.2008.
Scopul exerciþiului a fost antrenarea simultanã a struc-turilor de conducere ºi execuþie la nivel strategic, operativ ºitactic pentru rezolvarea ºi executarea, pe baza unui scenariu,a unei game largi de misiuni. Între obiectivele sale, senumãrã verificarea viabilitãþii structurilor de comandã ºicontrol realizate ºi a capacitãþii sistemelor de comunicaþii ºiinformaticã de a asigura conducerea unei operaþii întrunite,aplicarea ºi confirmarea procedurilor de operare standard învigoare, verificarea, prin trageri de luptã, a armamentuluirecent intrat în înzestrarea unitãþii, îmbunãtãþirea capacitãþiide planificare, organizare ºi conducere (coordonare) a acþiu-nilor militare întrunite.
Militarii din Batalionul 21 Vânãtori de Munte au obogatã experienþã internaþionalã, prin participarea la foartemulte exerciþii multinaþionale, dar ºi la misiuni de stabilitateºi asigurare a securitãþii în teatrele de operaþii. Prima sub-unitate româneascã în sprijinul UNAMI a fost introdusã înteatrul de operaþii din Irak în aprilie 2005, la solicitarea ONUºi SUA, pentru a acþiona în subordinea Diviziei Multi-naþionale de Sud-Est. În aceºti doi ani, subunitatearomâneascã a fost încadratã cu militari din Batalionul 26Infanterie „Neagoe Basarab” din Craiova, din Batalionul 33Vânãtori de Munte de la Curtea de Argeº, respectiv, dinBatalionul 21 Vânãtori de Munte.
IImmaagg iinneeaa uunnoorr pp ii ee tt rree pprree þþ ii ooaassee
Când a activat în teatrul de operaþii din Irak, la Basra,despre Batalionul 21 Vânãtori de Munte, s-a vorbit de foartemulte ori. Credem cã s-a gândit cineva la ei ºi a fãcut, edrept, cât a putut, ceva pentru imaginea unitãþii. Dar, amconstatat cã numai presa civilã este acceptatã de cãtrecomandantul batalionului ºi de cei din staful sãu. Au fostinteresaþi sã-ºi facã datoria, dar nu au uitat sã spunã, în spe-
cial, cã ºi-au fãcut-o, înpresa civilã. Operioadã, nu au ieºit îndecorul militar. Înschimb, în cel civil, da.Sunt convins cã, doartimpul pentru recupe-rarea postmisiune estesingurul detaliu carepoate justifica operioadã de luni buneîn care nu s-a vorbitdespre ei în presa mili-tarã. Dar, au ieºit cuonoare pe aliniamentulpublic. Mai precis, pe3 noiembrie 2007, uni-tatea a primit numeleonorific „GeneralLeonard Mociulschi”.Atunci s-a creat dinnou o ºansã pentruimaginea la care þin lafel de mult, cum þinbijutierii la pietrelepreþioase.
Garnizoana de dislocare influenþeazã, din pãcate,socialul, financiarul ºi profesionalul subordonaþilor bata-lionului. Aproape toþi sunt navetiºti. Ca sã fim în ton cu ope-raþiile militare, sunt planificaþi la navetã pe douã direcþii:Câmpina – Braºov, Zãrneºti – Bran. Maºinile lor ºtiu binedrumurile, curbele ºi pantele pe care le parcurg cu forþacailor putere. Poate cã nu înseamnã mare lucru migraþia te-ritorialã, dar aºa au pierdut foarte mulþi militari profesioniºti.Cât priveºte angajarea altora, se pare cã acea perioadã, nu vaveni prea curând. Au ajuns la concluzia potrivit cãreiadinamica misiunilor este singura ºansã de a depãºi obsta-colele. Sunt convins cã, nu doar acest batalion are particula-ritãþi sociale. Ei au curajul sã le recunoascã, sã le conºtien-tizeze ºi sã le punã în recuzita profesionalã, dar, oare, nu esteºi vina managerului care îºi înlãturã oamenii doar pentrusimplu fapt cã nu sunt vânãtori de munte. Pentru a pleca înteatrul de operaþii, încadrarea batalionului s-a fãcut ºi cuoameni aduºi din afarã, cu specialiºti care mai au la activmisiuni în teatrele de operaþii. Aceºtia nu au fost primiþi cubraþele deschise, întâmpinaþi cu camaraderia specificã mili-tarilor, ci au fost priviþi ca intruºi, au fost blamaþi pentru ca,în final, sã fie aplaudaþi. Oare acest gest cum se numeºte?Unde este spiritul adevãraþilor vânãtori de munte, pentrucare, indiferent de specialitatea militarã avutã, oameniiprimeau un rol în funcþionarea angrenajului ºi nu erau priviþidoar ca o rotiþã?
SSppeecc iiaa ll ii ºº tt ii îînn oocchh ii ii mmaannaaggeerruu ll uu ii
„Se simte nevoia specialiºtilor de la brigadã sau de laeºaloane”, aºa declara, nu cu mult timp în urmã, comandan-
tul batalionului locotenent-colonelulFlorin STAN în ziarul “CurierulArmatei”. Dar, adevãrul este altul.De fapt, acei specialiºti trimiºi decomandantul Diviziei 1 Infanterie“Dacica” sunt, fie trataþi cu indife-renþã, fie izolaþi, nelãsaþi sã-ºi intreîn rol pentru a-i ajuta, pentru a-icoordona. Motivul: „Aºa prevedecartea”. Se pare cã unii sunt maiînvãþaþi ca ceilalþi. Mai aveau sãspunã “Ce mai cautã ºi ãºtia aici”,Sigur aºa au gândit, dacã nu au ºispus cumva. Nu mai ºtiu. Dar, dupãmodul în care s-au comportat...,ospitalitatea a apus demult - ºi toc-mai în Ardeal.
SS-aa mmuunncc ii tt mmuu ll ttPentru exerciþiile internaþionale
ºi pentru cele de pregãtire în comun,batalionul a întocmit un memoratorpentru instruirea subunitãþilor ºi unmanual pentru lucrul de stat major.
Pe durata exerciþiului din Poligonul Cincu, batalionul a exe-cutat trageri cu tot armamentul de pe tehnica aflatã în înzes-trarea batalionului, ºi mã refer aici, în special, la UROVAMTAC ºi PIRANHA.
Militarii batalionului s-au antrenat în paralel alãturi de osubunitate de militari americani. ªi-au dorit astfel,îndeplinirea unor obiective importante propuse prin planurilede pregãtire, obiective care vizeazã, atât antrenarea struc-turilor de comandã în planificarea ºi conducerea acþiunilormilitare întrunite, cât ºi antrenarea structurilor luptãtoare ºide sprijin în executarea misiunilor specifice pe timpuldesfãºurãrii unor acþiuni militare întrunite, de nivel operativ.
S-a constatat cã procesul de planificare ºi pregãtire alacestui exerciþiu s-a desfãºurat în conformitate cu Standar-dele NATO ºi cã responsabilitatea coordonãrii, planificãrii ºipregãtirii operaþiunilor aparþine principalelor structuri deconducere a batalionului.
AAººaa nnuu ssee ppooaattee !!Am fost ºi martorul unui aspect inedit. Trei autovehicule
VAMTAC au fost urcate pe camioane ºi transportate încazarmã, la Predeal. Acestea s-au defectat deºi aveau doar300 de kilometri la bord. Cei din batalion dau vina pe con-
structor, dar, oare, nu este ºi vina militarului român, a celuicare îl are în exploatare. Mulþi deþinem maºini, proprietatepersonalã, dar nici unul din noi nu manifestã dezinteres faþãde maºina proprie. Cei care o au în primire - de la ºofer, lacomandat de grupã, pluton, companie, comandat debatalion - rãspund de operativitatea tehnicii. Nu putem arun-ca imediat vina pe constructor când noi nu ºtim sã ne îngri-jim de tehnica din dotare, achiziþionatã pe bani publici. Niciconsumul de motorinã, fãcut în mod haotic, nu se poateexplica - s-au transportat bobinele de la transmisiuni cuTAB-ul, un consum fãrã rost de motorinã. Cei de la brigadãnu s-au implicat, motivând cã nu este treaba lor.
Succesul în luptã este întotdeauna unul ce þine de echipã,eroii nu au repurtat victorii particulare, ci, de grup. Dar, din-colo de toate acestea, rãmâne, din punctul meu de vedere,lipsa noastrã de respect faþã de profesiile pe care le socotimnecesare numai într-un soi de mimetism pervers, utilizându-le când ne convine sau clamându-le unicitatea doar pentru ane înãlþa alãturi de ele pe piedestalul gloriei de-o clipã. Ros-tim monologul devenit celebru: “Intrã, bine, nu, adio…! Alþiila rând!”.
SSãã nnuu nnee uu ii ttããmm îînnaa ii nn ttaaºº ii ii !!Colonelul Conatantin VLAD, ºef de stat major în cadrul
Brigãzii 2 Vânãtori de Munte, directorul exerciþiului încer-ca sã sublinieze faptul, cã acesta este un exerciþiu dedicat înexclusivitate Batalionului 21 Vânãtori de Munte careurmeazã sã plece în teatrul de operaþii. Prin acest exerciþiu,se doreºte a fi prezentatã capacitatea de manevrã ºi de foc aunitãþii. Batalionul ºi-a propus ca prin acest exerciþiu sãantreneze simultan structurile de conducere ºi execuþie denivel strategic, operativ ºi tactic pentru rezolvarea unei gamelargi de misiuni.
Ce frumos este totul în viziunea ºefului de stat major laBrigada 2 Vânãtori de Munte! Instrucþia este frumoasã, doaracolo se modeleazã oameni, nu roboþi, iar noi, ziariºtii mili-tari încercãm sã scoatem în evidenþã pãrþile bune aleinstrucþiei, sã apreciem efortul depus de militari. Dar, pentruaceasta, avem nevoie de sprijin, sã fim lãsaþi sã putem dis-cuta cu oamenii, nu sã aºteptãm aprobãri, sã ne rugãm sã fimprimiþi în poligon. Am fost trimiºi cu un scop ºi vrem sã nefacem meseria aºa cum trebuie. Toþi facem parte din mareaArmatã ºi am ajuns unde am ajuns prin foarte multã muncã,nu prin alte mijloace neortodoxe, cum cred unii.
Tot timpul am avut o altã pãrere despre vânãtorii demunte, am trãit cu o altã impresie, dar, aceastã experienþã dinPoligonul Cincu, m-a fãcut sã descopãr ºi cealaltã faþã acelor de la poalele cetinei de brad. Nu am perceput cã suntprotejat de vânt, de ploi, a lipsit acea cãldurã pe care o ºtiamdin poveºtile citite din cãrþi, spuse de colegii din redacþie. Separe cã nu mai sunt acei vânãtori de munte despre care amînvãþat la lecþiile de istorie, în ºcoalã. ªtiam cã individualis-mul nu e specific armei.
Sg.maj. Radu SÃCÃREA
REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 21 (255) din noiembie 2008
Pagina 7
CMYK
D e p e v e r s a n þ i , î n P o l i g o n u l C i n c u
Imaginea martirului în faþa realitãþii suferinþei ºi a morþiiconstituie un motiv central pentru începuturile Creºtinismu-lui. Martirul va deveni, oarecum, exponentul biruinþei în faþatristeþii mormântului.
Ideea de martiriu este indisolubil legatã de cea de sufer-inþã ºi de moarte. Viziunea primelor comunitãþi creºtine, tre-cute prin provocarea persecuþiilor, a surprins cu foarte multãprudenþã realitatea martiriului, consacrând sensul iniþial altermenului doar lui Hristos.
Martiriul, este, aºadar, „mãrturia fãcutã prin suferinþã ºimoarte, acceptate pentru adevãrul unui fapt ºi divinitateaunei doctrine”, iar ceea ce determinã pe creºtini la aceastaeste, dupã Tertulian, „pe de-o parte, conºtiinþa datoriilorluptei creºtine, iar pe de altã parte, perspectiva fericiriiveºnice”.
Conform Fericitului Augustin, se pot distinge trei cate-gorii de martori (martiri): cei ascunºi, precum evreii ce cre-deau în Iisus, dar care nu încercau sã-ºi mãrturiseascã publicconvingerea, preferând gloria oamenilor în locul celei a luiDumnezeu; cei care au avut curajul sã-l mãrturiseascã peHristos înaintea oamenilor, dar care nu ºi-au susþinut mãr-turia pânã la moarte – e cazul lui Petru în timpul PatimilorMântuitorului; cei care au fost gata sã-L mãrturiseascã peHristos pânã la a muri pentru El – aceasta este mãrturia per-fectã, la care nu mai putem adãuga nimic, este definiþia pro-prie a martiriului creºtin.
Mai mult decât atât, dimensiunea martiriului este însuºimesajul Noului Testament îndreptat asupra existenþeiistorice. Sfânta Evanghelie se impune ca având un adevãratspirit combativ, pregãtind oarecum confruntarea cu adver-sarii ce nu vor ezita sã îi aplice mai târziu cele mai duretratamente.
Hristos va cere ucenicilor Sãi îndrãznealã ºi curaj. La felºi Apostolii vor indica o viaþã creºtinã plinã de acþiuneeroicã, de înfruntare a obscurului lumii, opusã fricii. „Deaceea, fraþilor, având îndrãznealã, sã intrãm în Sfânta Sfin-telor, prin sângele lui Iisus” (Evrei 10, 19).
Îndemnurile Sfântului Apostol Pavel din capitolul VI alepistolei cãtre Efeseni au, prin excelenþã, un caracteraproape militar: „… Întãriþi-vã întru Domnul ºi în putereatãriei Lui. Îmbrãcaþi-vã cu toate armele lui Dumnezeu, ca
sã puteþi sta împotriva uneltirilor diavolului”.Viaþa umanã ne apare, în sine, conform descrierii Noului
Testament, ca un câmp de luptã în care omul poate fugi dinfaþa durerilor ºi a spaimelor sale în refugiul plãcerii sau sepoate consuma în întunericul acestora. Credinþa îi lumineazãacest întuneric, iar eroismul acesteia este o chemare la viaþã.
Prezenþa creºtinismului în lume, din acest punct devedere, este mesianicã, profeticã. El reveleazã o anumitãviaþã capabilã sã depãºeascã marile teorii ºi tristeþi ale isto-riei, sã le depãºeascã ºi sã le suporte.
Fundamentul realitãþii martiriului, însã, îl va constituiHristos. Martirul, nu numai cã nu poate fi evaluat strictuman, distinct de obiectul mãrturisirii sale, ci el merge pânãla a se identifica cu Hristos, pânã acolo încât nu el suferã, ciHristos, nu el este martir, ci doar Hristos. Iar obiectul lupteinu este doar unul delimitat istoric de anumite evenimente ºianumite personaje, mai mult sau mai puþin umane, ci cadrulacestei lupte se extinde la însãºi realitatea morþii, a iadului,a diavolului, ca ultimi adversari, învinºi de Hristos.
În actul Jertfei Mântuitorului Hristos îºi va gãsi Creºti-nismul puterea de a supravieþui în faþa obstacolelor istoriei.Începând cu martirii primelor secole ºi continuând cumulþimea de jertfe la care istoria a reclamat proba de foc a„mãrturisirii”, Crucea va reprezenta un altar al credinþei ºi oprefigurare a învierii. MÃREÞIA Creºtinismului nu va con-sta în maiestatea Dumnezeului creºtin, ci în umilinþa, închenoza Crucii. Aceasta îºi va chema, în fiecare epocã, eroii,martirii. Crucea, nu numai cã dã naºtere, nevãzut, Bisericii,dar o ºi revigoreazã permanent. Existenþa creºtinului în lumenu va putea fi decât una martiricã, un continuu eroism alCrucii: „Înfinge-þi privirea în Cruce! Când vezi acele rãnipe acel trup, crispat de mãsuratã suferinþã, acea Cruce ºiacel rãstignit, o iubire nebiruitã, o voinþã neînfrântã, unideal de neclintit, o înfrãþire cu moartea, o moarte care-iîncredinþeazã în mâinile Dumnezeului oºtirilor, o fãgã-duinþã de veºnicie ºi fericire, atunci îþi vine sã înfometezidupã martiriu ºi sã tremuri în fiorii primãvãratici ai do-rinþei dupã viaþa eroicã”.
Biserica Ortodoxã Românã prãznuieºte la 30 noiembriepe Sfântul Apostol Andrei, „cel întâi chemat”, unul din cei12 Apostoli ai Mântuitorului Hristos, care a predicatEvanghelia într-o parte a teritoriului þãrii noastre, Scythia(Dobrogea de astãzi), aducând la credinþa creºtinã pe mulþistrãmoºi de-ai noºtri.
Andrei, iudeu de neam, din localitatea Betsaida, era fratecu Simon Petru (devenit ºi el Apostol al Mântuitorului) ºiamândoi se ocupau cu pescuitul, alãturi de tatãl lor. Totîmpreunã, au fost ºi ucenicii Sfântului Ioan Botezãtorul ºi auascultat predicile acestuia în jurul Iordanului. Dupãrecunoaºterea lui Iisus drept Mesia de cãtre „învãþãtorul”lor, ei Îl urmeazã pe Supremul Învãþãtor.
Urmând cuvintelor Învãþãtorului, dupã pogorârea Duhu-lui Sfânt – potrivit tradiþiei – Sfântului Andrei i-a cãzut lasorþi sã vesteascã Evanghelia la popoarele din jurul MãriiNegre (în Scythia). Eusebiu de Cezareea scria: „Sfinþii Apos-toli ai Mântuitorului, precum ºi ucenicii lor, s-au împrãºtiatîn toatã lumea locuitã pe atunci. Dupã tradiþie, lui Toma i-au cãzut sorþii sã meargã în Partia, lui Andrei în Scitia, luiIoan în Asia …”. Mai aflãm acest lucru ºi din Sinaxarul Bi-sericii constantinopolitane care precizeazã cã Sfântul Apos-tol Andrei „a predicat în Pont, Tracia ºi Scitia”.
În sprijinul acestor afirmaþii, avem ºi câteva toponimicedin Dobrogea care atestã trecerea sa pe aici (Pârâiaºul Sfân-tului Andrei, Apa Sfântului Andrei sau Peºtera SfântuluiAndrei) ºi, de asemenea, pomenirea sa într-o serie de co-linde, legende ºi obiceiuri, atât din Dobrogea, cât ºi dinBasarabia. Prin locurile pe unde trecea, la fel ca ceilalþiApostoli, dupã propovãduirea Evangheliei el va fi botezat,va fi hirotonit preoþi ºi va fi întemeiat, în acest fel, comu-nitãþi creºtine. Doar aºa se poate explica de ce, cea maiveche episcopie atestatã documentar pe teritoriul þãrii noas-tre este cea de la Tomis (Constanþa de azi).
De la noi, Sfântul Andrei a plecat spre sud. A trecut prinTracia, a ajuns la Bizanþ, iar de aici, trecând prin Macedoniaºi Tesalia a ajuns în oraºul Patras din Ahaia (Grecia de azi).În acest oraº „cel dintâi Apostol al Domnului Hristos” asuferit moarte martiricã. Considerându-se nevrednic sã fierãstignit pe o cruce asemenea celei a Învãþãtorului sãu, acerut ºi a fost rãstignit pe una în formã de „X”, numitã pânãastãzi „Crucea Sfântului Andrei”.
Anul morþii sale nu este cunoscut cu siguranþã. Conformunor istorici, el ar fi murit prin anii 64-67, în timpul perse-cuþiei lui Nero, iar dupã alþii, mult mai târziu, pe la sfârºitulveacului „apostolic”. El a început sã fie prãznuit de bisericãpe la începutul secolului al II-lea, în ziua de 30 noiembrie.Dupã mai multe strãmutãri, sfintele sale moaºte se odihnesc,în zilele noastre, în catedrala din Amalfi, în Italia. În urmaunei hotãrâri a Vaticanului, capul Sfântului Andrei a fosttrimis Bisericii Ortodoxe a Greciei. Aceasta l-a aºezat – încadrul unor mari festivitãþi religioase – în biserica din oraºulPatras, ce are hramul „Sfântul Andrei”. Dintotdeauna, Sfân-tul Apostol Andrei s-a bucurat de o deosebitã preþuire în bi-sericile rusã, românã ºi greacã, ca unul care a adus la Hris-tos pe locuitorii acestor teritorii. Biserica noastrã îl consi-derã, nu numai „cel dintâi chemat la apostolie”, ci ºi cel din-tâi propovãduitor al Evangheliei la strãmoºii noºtri ºi un ade-vãrat „Apostol al neamului nostru”. De aceea, noi, româniitrebuie sã fim mândrii de o realitate - creºtinismul românesceste de origine apostolicã.
Ca urmare, în ºedinþa din 13 ianuarie 1994, SfântulSinod al Bisericii noastre, a hotãrât ca ziua de 30 noiembrie,în care îl cinstim dupã cuviinþã, sã fie însemnatã în calendarcu cruce roºie „ca o adevaratã sãrbãtoare a creºtinismuluiromânesc”. (Þ.D.)
UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 21 (255) din 15 noiembrie 2008Pagina 8
Racla cu Sfintele Moaºte ale ocroti-torului militarilor din Forþele Terestre,Sfântul Gheorghe, au fost aduse pentruo sãptãmânã (în perioada 30 septem-brie - 6 noiembrie) din Grecia, la Sibiu.Nu întâmplãtor, racla cu SfinteleMoaºte a poposit mai întâi, pentru oorã, la Academia Forþelor Terestre,înainte de a fi dusã la Catedrala Orto-doxã.
În vederea acestui eveniment, s-aorganizat un ceremonial special, avân-du-se în vedere cã, dincolo de laturaspiritualã, Sfântul Mare MucenicGheorghe a fost general roman,comandantul gãrzilor imperiale ale luiDiocleþian. Primirea a avut un caracteroficial, racla adusã de o delegaþie depreoþi greci fiind întâmpinatã cuDrapelul de Luptã al AcademieiForþelor Terestre, de o gardã de onoareconstituitã din studenþi, în timp ce fan-fara militarã a garnizoanei a cântatmarºul de întâmpinare, urmat deimnurile Greciei ºi României. „A fostun eveniment unic – relata pãrinteleCãlin Gheorghe Sãmârghiþan, preotulmilitar al Academiei Forþelor Terestre -ºi, pentru aceasta, am informat toateunitãþile militare din garnizoanã.Racla cu Sfintele Moaºte a fost depusãîn aula Academiei de la ora 16.00 la17.00 ºi, cine a dorit, a putut sã vinã sãse închine.” Evenimentul a stârnit un
interes deosebit ºi, potrivit preotuluiSãmârghiþan, în instituþia militarã si-bianã „au venit salariaþi ai unitãþilordin Sibiu împreunã cu familiile ºi auvenit chiar ºi angajaþi de la Poliþie,
care este peste drum de instituþianoastrã. Eu consider cã a fost o marebucurie, atât pentru noi, cei care ampregãtit evenimentul, dar, mai ales,pentru credincioºi deoarece o astfel deocazie se iveºte destul de rar în viaþã”.
De la Academia Forþelor Terestre,racla cu Sfintele Moaºte a plecat, cuaceeaºi însoþire militarã, la care s-aadãugat ºi o formaþiune de studenþimilitari cu torþe, cãtre Catedrala Orto-doxã. Acolo, potrivit rânduielilor bi-sericeºti, moaºtele Sfântului Gheorgheau fost întâmpinate de Înalt PreaSfinþia Sa, Mitropolitul Ardealului,Laurenþiu Streza, care purta moaºtelesfinþilor români de la Niculiþel, caresunt ale catedralei. „A fost ca o întâl-nire între sfinþi – a explicat preotul
Sãmârghiþan – moaºtelesfinþilor catedralei aucoborât pe scãri ºi le-auîntâmpinat pe cele ale Sfân-tului Gheorghe”.
Timp de patru zile, pânãduminicã la ora 17.00, cre-dincioºii ortodocºi s-auputut închina la moaºteleSfântului Gheorghe în Cate-drala Ortodoxã din Sibiu.Cu toate cã, au venit înpelerinaj destul de multepersoane – ÎPS LaurenþiuStreza estima, duminicã
seara, aproximativ 10.000 de credin-cioºi – nu au fost probleme care sãvizeze ordinea publicã sau ordinea înbisericã. Dupã slujba de vecernie, aînceput procesiunea pentru mutarea
Sfintelor Moaºte la biserica din StradaLungã. Înainte ca racla sã fie scoasãdin catedralã, Mitropolitul Ardealului aoferit câte o plachetã reprezentantuluiJandarmeriei ºi al Academiei ForþelorTerestre, dupã care a þinut o scurtãcuvântare în care, printre altele, amulþumit jandarmilor pentru faptul cãau menþinut ordinea, studenþilor mili-tari sibieni, precum ºi conducerii Sta-tului Major al Forþelor Terestre întrucâtau fãcut posibilã organizarea ceremo-nialului de întâmpinare.
S-a format un cortegiu, deschis deun bãrbat îmbrãcat în portul popularsibian care a dus drapelul românesc,urmat de tineri ce purtau steagurile bi-sericeºti, apoi de un grup de fete, deasemenea, îmbrãcate în straie popu-lare, purtând candele aprinse. Dupãele, urmau Drapelul de Luptã al Aca-demiei Forþelor Terestre, Garda deOnoare ºi detaºamentul de studenþi cutorþele aprinse. În urma lor, un grup devreo zece-douãsprezece cãlugãriþe, deasemenea, cu candele aprinse, pre-cedau grupul de preoþi care purtaumoaºtele Sfântului Gheorghe a cãrortrecere era „anunþatã” prin sunetulunor clopoþei. Cu toate cã, drumul de lacatedralã, la cealaltã bisericã nu trecetocmai prin zona centralã a oraºului,s-a adunat o mulþime de oameni, fãrã amai pune la socotealã trecãtorii care seopriserã, curioºi, pe marginea trotu-arelor ºi fotografiau evenimentul.
Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE
Patronul spiritual al Forþelor Terestre la Sibiu
Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã
VVaalleerriioo MMaassssiimmoo MMaann-ffrreeddii este profesor de arhe-ologie clasicã la Universi-tatea „Luigi Bocconi” dinMilano. A predat la univer-sitãþi din Italia ºi din întrea-ga lume, conducând expe-diþii ºtiinþifice ºi sãpãturiarheologice în multe loca-litãþi din zona medite-raneanã.
Pentru a face accesibilãistoria celor mai tineri, care,peste tot în lume, citesc dince în ce mai puþine cãrþi, apublicat nouã cãrþi debeletristicã ce au ritmul fre-
netic al unor romane de acþiune ºi au farmecul seducãtoral vechilor legende. Trilogia Alexandru cel Mare a fosttradusã în 24 de limbi ºi a apãrut în 38 de þãri. Titlurilecelorlalte volume care se mai gãsesc ºi prin librãriilenoastre sunt: „Akropolis. Mãreaþa epopee a Atenei”,„Faraonul nisipurilor”, „Împãrãþia dragonilor”, „Tiran-ul”, “Ultima legiune”, “Oracolul”.
Valerio Massimo Manfredi povesteºte, în cãrþile sale,extraordinare ºi pasionante aventuri, ce au loc, în trecut ºiîn prezent, ce cuprind pasiuni umane ºi intervenþii divine.Sunt poveºti captivante care îþi taie rãsuflarea, suntpoveºti imprevizibile pânã la ultima ºi surprinzãtoarealoviturã de teatru din încheiere. (P.I.)
Car tea d in v i t r i nã
O istorie mai atractivã
În noaptea de 8 spre 9 noiembrie1944, Divizia 11 Infanterie ºi-a trecutforþele sale principale peste Tisa, încapul de pod din faþa localitãþii Tiszalok.
Trecuserã 14 zile de la eliberareaoraºului Carei. Pe malul drept al râului,hitleriºtii au opus ostaºilor diviziei orezistenþã deosebit de înverºunatã, maiales, în faþa satelor Tiszatardos ºiCsobaj. Inamicul executa fãrã rãgazcontraatacuri repetate, sprijinite de tan-curi ºi de autotunuri, în scopul nimiciriitrupelor noastre ºi lichidãrii capului de
pod. În noaptea de 11 spre 12 noiembrie,pe baza ordinului dat de comandantulDiviziei 11 Infanterie, toate tunurile de75mm ale bateriei antitanc au fostîmpinse în primele linii ale infanteriei.
Unul din tunuri, sub comanda sergen-tului Victor Lisaru, având ca servanþi pecaporalii Gheorghe Alecu ºi ªtefan
Neacºu, a fost dat ca întãrire unei com-panii din Regimentul 3 Dorobanþi, careataca pe direcþia satului Tiszatardos. Oaltã piesã antitanc, comandatã de ser-gentul Ilie Popescu, a primit misiunea sãsprijine o companie din Regimentul 2Dorobanþi, care ataca pe direcþia satuluiCsobaj. Servanþii au fost nevoiþi sã îm-pingã tunurile grele, cu eforturisupraomeneºti, prin terenul desfundat deploi, în timp ce atrileria duºmanã, detoate calibrele, trãgea necontenit. Petunari îi aºteptau ºi alte încercãri grele.De la prizonierii fasciºti, capturaþi înluptele din cursul zilei, se aflase cãnumai în satul Tiszatardos se gãseau opttancuri inamice. Alte maºini blindatefuseserã identificate în satul Csobaj.Într-adevãr, în ziua urmãtoare,artileriºtii fãcuserã cunoºtinþã cu primeletancuri duºmane. Acestea apãreau pen-tru scurt timp la creasta colinelor dinfaþã ºi, dupã ce slobozeau de la mare dis-tanþã ºi la repezealã câteva lovituri detun, dispãreau. Sevanþii tunurilor nuapucaserã sã tragã nici o loviturã.
Din cerul plumburiu începu sã cadã
prima ninsoare din acel an, acoperindpãmântul ºi oamenii cu o mantie albã.Curând însã zãpada se topi. Gropile seumplurã cu apã ºi noroi.
Ziua de 13 noiembrie se arãta încãde dimineaþã mohorâtã. Norii cenuºii,mânaþi spre sud de un vânt rece, selãsaserã atât de jos, de parcã erau gata sãatingã vârfurile pomilor desfrunziþi.Artileria fascistã a deschis un foc masivasupra capului de pod. Cãtre ora 9, câte-va bubuituri pornite de astã datã de din-colo de Tisa, din poziþiile noastre, vestirãînceputul pregãtirii de artilerie, ce urmasã preceadã un nou atac al celor douãregimente româneºti. Proiectilele zbu-rau, fluierând ºi se spãrgeau pe înãlþimi-le unde se aflau poziþiile duºmane. Dupãcâteva minute, artileria îºi mutã focul înadâncimea apãrãrii inamice ºi luptãtoriiRegimentului 3 dorobanþi începurã ata-cul pe direcþia înãlþimii cu cota 109.Acþiunea lor a fost încununatã de suc-cese. Urmând pe infanteriºti, servanþiitunului comandat de sergentul Lisarutraserã piesa în spatele unui boschet dinapropierea liniei de contact. Fasciºtiin-au descoperit pe tunarii români.
În timp ce aºezau muniþia în stive,alãturi de tun, încãrcãtorul, caporalulªtefan Neacºu, nu slãbea nici o clipã dinochii culmile din faþã, de pe care se pro-fila pe cerul cenuºiu un ºir de pomi.Acolo se gãseau poziþiile hitleriºtilor.Ostaºii tãceau. Privindu-i, sergentulLisaru înþelese frãmântarea lor; lupta cutancurile duºmane era inevitabilã. Ser-vanþii îºi ocuparã fiecare locul lui la tun,privind cu îngrijorare în direcþia satuluiTiszatardos. Dintr-acolo rafalele reci devânt aduceau zumzete înfundate demotoare. Din rândul infanteriei, pornirãsã rãpãie focuri rãzleþe de puºcã, laînceput mai rar, apoi din ce în ce mai
des. Salvele puºtilor se amestecarã de-avalma cu þãcãnitul furios al mitralierelor,al cãror foc era îndreptat asupra infan-teriei inamice. Tensiunea creºtea. Dupãcâtva timp, la creasta unei coline se ivi,scrâºnind ºi huruind, prima namilã deoþel. Alte maºini de luptã apãrurã dinºirul de pomi. Tancurile despãrþirã învitezã aliniamentul pe care se afla infan-teria inamicã. Slobozeau din când încând, ca la întâmplare, câte o loviturã detun, cãutând sã dibuiascã punctele de focdin faþa lor. Servanþii stãteau lipiþi unacu pãmântul, observându-le atent ºiaºteptând în acelaºi timp ordinul de adeschide focul.
Comandantul tãcea. Lãsa tancurilesã se apropie cât mai mult. Tancurilecontinuau sã se apropie. Distanþa dintreele ºi tun se micºora vãzând cu ochii.Primul se gãsea acum la 600 de metri! Ise vedea distinct crucea albã-neagrãdesenatã pe el. Era o “panterã”. Un alttanc ajunsese la vreo 800 de metri detunarii români. Caporalul Alecu, care tottimpul umãrise prin vizor tancul cel maiapropiat, aducând corecþiile necesare,
trase de pârghia de dare a focului. Urmão bubuiturã ºi, aproape în aceiaºi clipã,proiectilul trasor lovi în plin blindajultancului, sub turelã. Parcã fusese pus cumâna. Colosul duºman încercã sã seîntoarcã, dar izbucni o vâlvãtaie de foc ºivãzduhul fu zguduit de o explozie puter-nicã. Odatã cu proiectilul fãcuseexplozie ºi rezerva de muniþie din tanc.
Din zecile de piepturi se revãrsa un“Ura!” puternic. Infanteriºtii salutau cuentuziasm victoria artileriºtilor. Capo-ralul Alecu manevrã rapid mecanismultunului ºi-i îndreptã þeva spre tanculumãtor, care se oprise. Între timp,hitleriºtii deschiserã foc de artilerieasupra tunarilor români. Loviturilecãdeau tot mai aproape de ei. Caporalulîncãrcã din nou tunul ºi o nouã loviturãºi cel de-al doilea tanc fu ºi el învãluit defum! Câþiva membri ai echipajului ieºirãdin el ºi se adãpostirã printre lujeriiuscaþi ai unei culturi de floarea soarelui..
Proiectilele artileriei duºmane sespãrgeau tot mai aproape. Schijeleloveau cu zgomot metalic scutul tunului.Comandantul secþiei aflat în apropierecomandã adãpostirea. Caporalul Neacºuobservã deodatã cum în jurul tanculuilovit se foiau trei membri ai echipajului,cãznindu-se sã repare ºenila lovitã ºi sãstingã incendiul. El mai încãrcã o datãtunul ºi mai trage odatã. Tunul bubui.Tanchiºtii duºmani o luarã la fugã, aban-donând tancul avariat. Celelalte tancurifasciste se grãbirã ºi ele sã disparã dupãcreastã.
Artileriºtii români au atras asupra lor,nu numai focul tunurilor inamice, dar ºial armamentului de infanterie.Mitralierele fasciºtilor trãgeau asupratunarilor un ºuvoi neîntrerupt de gloanþe
trasoare. Sergentul Victor Lisaru,comandantul tunului, a fost rãnit.
Acþiunea eroicã a artileriºtilor azãdãrnicit contraatacul inamic, per-miþând reluarea înaintãrii de cãtreunitãþile diviziei. Dupã o nouã ºi scurtã
pregãtire de artilerie, Regimentele 2 ºi 3Dorobanþi reluarã simultan atacul.
La 200 metri vest de satul Tiszatar-dos, Regimentul 2 Dorobanþi a fost opritde focul intens de artilerie, dupã care hi-tleriºtii au contraatacat din nou cu tan-curile. În acest sector acþiona tunulcomandat de sergentul Ilie Popescu. Încãînainte de apariþia tancurilor duºmane.Nu durã mult ºi dupã o cutã de terenapãru un tanc. Servanþii deschiserã ime-diat focul. Primul proiectil lovi blindajul,dar ricoºã. Tancul continuã sã înainteze,mãrindu-ºi cu fiecare clipã viteza. Maitraserã o loviturã, fãrã efect. Încã douã.Acelaºi rezultat.
Pe frunþile servanþilor apãrurãbroboane reci de sudoare. Descoperindlocul de unde trãgea tunul românesc, hi-tleriºtii deschiserã acum foc asupra po-ziþiei tunului. O schijã distruse aparatelede ochire. Sergentul Popescu ordonã sãse continue focul, ochindu-se prin þeavã,pânã ce contraatacul duºman va fi oprit.Infanteriºtii noºtri intensificarã la rândullor focul asupra puºcaºilor inamici. Con-traatacul se terminã cu un eºec pentruinamic.
Într-adevãr, pe frontul antihitlerist,soldatul român, fie el infanterist, arti-lerist sau transmisionist, a luptat ca unerou.
Arhiva M.F.A.-M.St.M., dosarulnr. 33//220055,, ffiillaa 336699,, dosarul nr. 229988//44,,ffiillaa 223344-226633,, dosarul nr. 445577//114411,, ffiillaa336677 ººii dosarul nr. 446611//44,, lliivvrreett nnooiieemm-bbrriiee 11994444,, ffiilleellee 44-55..
LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 21 (255) din 15 noiembrie 2008 Pagina 9
La 92 de ani de la înfiinþarea primei struc-turi a armatei române, destinatã luptei înmunþi, Vânãtorii de Munte din Curtea deArgeº au comemorat aceastã zi la 3 noiem-brie 2008, prin dezvelirea „TROIÞEIVÂNÃTORILOR DE MUNTE”, primulmonument din acest oraº, dedicat vânãto-rilor de munte. La festivitate au participat
comandantul Batalionului 33 V.M., locote-nent-colonelul Costel IONESCU, primarulMunicipiului Curtea de Argeº, NicolaeDIACONU, membri ai Asociaþiei CadrelorMilitare în Rezervã ºi în Retragere„Basarab I” a judeþului Argeº, membri aiAsociaþiei Cadrelor Militare în Rezervã ºi înRetragere „Posada” a Municipiului Curteade Argeº, mass-media locale, veterani derãzboi ºi reprezentanþi ai societãþii civile.Cu aceastã ocazie, a fost înmânatã Bata-
lionului 33 Vânãtori de Munte, de cãtre con-siliul local, „Diploma de excelenþã” pentruîntreaga activitate. Membrii AsociaþieiCadrelor Militare în Rezervã ºi în Retragere„Basarab I”, a judeþului Argeº, au oferitunitãþii douã volume de poezii aparþinândveteranilor de rãzboi argeºeni. Realizarea monumentului se datoreazã
implicãrii în mod expres a col.(r) RomeoDUMITRESCU, veteran de rãzboi ºipreºedinte al Asociaþiei Cadrelor Militare înRezervã ºi în Retragere „Posada”. Acesta afost sfinþit de cãtre un sobor de preoþi, con-dus de cãtre preotul unitãþii, GrigoreGheorghe . Festivitatea s-a încheiat cu darea onorului,
de cãtre Garda de Onoare, tuturor celorprezenþi la aceastã activitate ºi cu defilareaei prin faþa monumentului.
Autot in hi t ler is t d is trus de servanþ i i tunului
Sergentul I l ie Popescu
Sergentul Victor Lisaru
Dupã 30 de ani, în careconstrucþiile foarte înalte aufost interzise în Paris,arhitecþii ºi constructorii auprimit undã verde de la Con-siliul Local pentru a ridica opiramidã de sticlã spectacu-loasã, înaltã de 50 de etaje.
"Le Projet Triangle” este
numele nemaivãzutei clãdiri,care va fi construitã în sudulParisului, lângã staþia Portede Versailles. Proiectul a fostgândit de arhitecþii elveþieniJacques Herzog ºi Pierre deMeuron, aceiaºi care au rea-lizat Stadionul Olimpic dinBeijing. Uriaºa piramidã,
descrisã ca un "Keopsmodern", ori ca o “pãlãrie devrãjitoare”, va fi gata în 2012ºi va include birouri, un cen-tru de conferinþe ºi un hotelcu 400 de locuri, pe lângãrestaurante, cafenele ºi grã-dini. Întregul ansamblu estegândit ca o punte de legãturãîntre Paris ºi suburbiile sale.Piramida de sticlã va fi înaltãde 180 de metri ºi va deveniastfel a treia cea mai înaltãclãdire din Paris, dupã turnulEiffel (325 de metri) ºi turnulMontparnasse (210 de metri).Arhitecþii s-ar putea rãzgân-di, totuºi, ºi s-ar putea sã îlridice pânã la 211de metri, adeclarat Herzog, “numai aºa,ca sã întrecem Montpar-nasse”!
“Va fi un oraº vertical.Va fi un punct de referinþãpentru Paris”, a adãugat Her-zog. Forma piramidalã aclãdirii a fost aleasã pentru cãse evitã, astfel, umbrireastrãzilor ºi construcþiilor dinjur, au mai explicat arhitecþii.În plus, va fi o clãdire absolutecologicã – energia necesarãfuncþionãrii sale va fi asigu-ratã pe baza unor sistemesolare ºi eoliene. Acestproiect este doar primul din-tre cele ºase care prevãd ridi-carea unor zgârie-nori înParis, dupã ce autoritãþilelocale au renunþat la inter-dicþia de a se construi clãdirimai înalte de 37 de metri încapitala Franþei.
MOZAIC Curierul ARMATEINr. 21 (255) din 15 noiembrie 2008Pagina 10
Device Mania O ciupercã de copac arputea oferi combustibil eco-logic, ce poate fi pompatdirect în rezervoarelemaºinilor. Organismul, care afost descoperit în pãdureatropicalã din nordul Patago-niei, produce în mod naturalun amestec de chimicale ceeste foarte asemãnãtor cumotorina.
Ciuperca, numitã Glio-cladium roseum, creºte în
interiorul ulmilor ºigenereazã o serie de moleculede hidrocarbon care sunt
identice cu compuºii dincombustibilul fosil. În prin-cipiu, biocombustibilul esteun înlocuitor atractiv al celuifosil. Uniunea Europeanã astabilit un obiectiv pentrubiocombustibil de 5,75%,pânã în 2010, ºi 10%, pânã în2020. Cu toate acestea, crit-icii sunt de pãrere cãactualele forme de biocom-bustibil reduc prea puþinemisiile de gaze cu efect deserã ºi conduc la defriºãrimasive ºi creºterea preþului lamâncare.
B i o c o m b u s t i b i l u l u isustenabil este un nou obiec-tiv, iar acum experþii seapropie de gãsirea unorsoluþii viabile. Multe orga-nisme simple, precum algele,produc chimicale similarehidrocarburilor, dar nici unulnu produce compusulexploziv, cu aºa mareenergie, precum aceastã ciu-percã. Un alt avantaj al ciu-percii este cã se hrãneºte cucelulozã - materia organicãpe care noi, de obicei, oaruncãm...
Cei de la Intel nu pierd vre-mea ºi, la scurt timp de lalansarea comercialã a luiATOM, pregãtesc, deja, orevizie nouã a acestuia. În câte-va luni de zile, cel mai proba-bil, la începutul anului viitor,Intel va prezenta revizia “Men-low” a lui ATOM, care vacuprinde trei noi modele deprocesoare special destinatedispozitivelor de tip “mobileinternet” (MID). Vitezelenoilor procesoare vor varia între 800MHz ºi 1.83GHz ºivor avea un consum de curent foarte mic, cuprins între2 ºi 2,4wati. Intel a mai declarat cã revizia va intra pepiaþã în luna martie a anului viitor ºi cã, în acelaºi timp,lucreazã la “Moorestown” – ce reprezintã o serie de pro-cesoare destinate inclusiv smartphone-urilor.
Cu gândul la urmã-torul sistem de operarede la Microsoft, San-disk au prezentat onouã tehnologie, carese referã la modul ºila viteza de scriere pen-tru urmãtoarea gene-raþie de module SSD(Solid State Disk).Tehnologia denumitã
“ExtremeFFS” promite viteze de scriere random depânã la o sutã de ori mai rapide decât modul actual descriere. Ceea ce o face ºi mai atractivã este faptul cãtehnologia poate fi adaptatã oricãrui sistem de operare,care va crede cã are de-a face cu un hard-disk obiºnuit.ExtremeFFS dã posibilitatea canalelor de informaþieNAND sã lucreze independent: în timp ce unele scriuinformaþii, celelalte pot sã le citeascã. Totuºi, partea ceamai interesantã este cã aceastã tehnologie existã dejadin anul 2004, aºa cã, ne întrebãm totuºi de ce abiaacum Sandisk s-au hotãrât sã o implementeze.
Nici nu a fostlansat bine în teste,cã Windows 7 dejaa fost pus "la treabã"într-o mulþime decalculatoare, ultimulexemplu în acestsens fiind un AsusEee PC. Este destulde interesant sãauzim asta pentru cã Vista, de exemplu, merge suborice criticã pe un netbook clasic din ziua de azi, dincauza cerinþelor de sistem exagerate pe care le are. EeePC-ul testat este standard, cu procesor ATOM de1,6GHz ºi 1GB de memorie RAM. Rezultatul a fostpromiþãtor – s-a consumat abia jumãtate din memoriaRAM, iar partea de multitasking ºi reþeaua wireless aumers fãrã probleme.
Rezultatele sunt foarte bune ºi pentru noi, dat fiindfaptul cã, momentan, aceastã ediþie de Windows 7 esteabia pre-beta, aºa cã, au tot timpul din lume sã facã, însfârºit, un sistem de operare demn de a fi urmaºul luiWindows XP.
Se pare cã numãrul de cod 8800 este predestinat a fifolosit pentru telefoane mobile highend. Pânã acum, a
purtat norocmodelului de laNokia 8800Carbon, iarîncepând culuna noiembrie,este asociat ºicu modelul dela SamsungM8800.
Acesta dinu r m ã , e s t eechipat cu o
camerã foto puternicã cu un senzor optic de 8mpx ºibeneficiazã de funcþiile AF, Face Detection, SmileDetection ºi Blink Detection. ªi, pentru cã SamsungM8800 este un model de top, configuraþia lui include:antenã GPS, accelerometru, player DivX ºi conexiunede date HSDPA. Telefonul este quad-band, are un dis-play de 3.2 inch touchscreen ºi mãsoarã108x55x15cm.Producãtorul a anunþat un preþ de aproximativ 550 euro.Sã vedem acum la cât îl urcã comercianþii!
TThhee MMaalltteessee FFaallccoonnTom Perkins, unul dintre miliardarii
din Silicon Valley, ºi-a comandat celmai mare iaht cu pânze din lume, TThheeMMaalltteessee FFaallccoonn (ªoimul maltez).Ambarcaþiunea a fost construitã înºantierul naval italian Perini Navi, iardesignul face trimitere la celebrul velierCutty Sark. Are o punte de 88 de metrilungime, pe care sunt montate treicatarge rotative, autoportante din car-bon, de 58 de metri înãlþime, ce potsusþine 2.400 metri cubi de velã.Aparent, catargele au un design clasic.Modul de strângere ºi desfãºurare anoilor pânze este însã inedit. Ele suntmontate pe niºte ºine care culiseazã sprecatarg, nu în jos. În plus, catargele fiindrotative, pot fi orientate în funcþie dedirecþia vântului. Bineînþeles, totul esteacþionat automat. The Maltese Falconpoate fi manevrat de un singur om,graþie cabinei complet computerizate, ºipoate traversa Oceanul Atlantic în 11-12zile, în condiþii meteo favorabile.Folosind doar velele, vasul poate atingeviteza de 15 noduri marine. Ar fi inutil
sã detaliem aici luxul interior de carebeneficiazã nava, având în vedere cãdistracþia l-a costat pe miliardarul amer-ican 150 de milioane de euro!
AAiirrbbuuss AA338800Este, fãrã îndoialã, cel mai mare
avion de transport civil creat vreodatã.Asta nu l-a împiedicat însã sã devinãjucãria personalã a prinþului sauditAlwaleed Bin Talal Bin AbdulazizAlsaud, contra sumei de 300 de milioanede euro. Prinþul nu avea nevoie de cele525 de scaune, aºa cã, aeronava adevenit, la comanda sa, un imens palatzburãtor. Avionul dispune de o izolarefonicã excepþionalã, astfel cã, pasageriipot uita cã sunt propulsaþi de patru reac-toare Rolls-Royce extrem de puternice.La sol, alteþa-sa nu va simþi mirosul dekerosen, pentru cã în cabina personalãare un sistem convertor de compuºiorganici care eliminã orice iz neplãcut.Palatul plutitor are lungimea de 73m ºiînãlþimea de 24m. Cele 560 de tone aleaeronavei sunt susþinute în aer de douãaripi cu suprafaþã totalã de 845mp, iarautonomia de zbor a aparatului este de15.200 km.
BBuuggaattttii VVeeyyrroonnEste subiectul la care, în mod sigur,
a ajuns orice pasionat de maºini, pentrucã BBuuggaattttii reprezintã indiscutabilsuperlativul. Are 1.001 de cai-putere ºi o
vitezã maximã de 407km/h. Accelerareade la 0 la 100km/h se face în 2,5secunde, iar pânã la 300km/h, ai deaºteptat doar 16,7 secunde, cu 10 maipuþine decât în cazul oricãrei maºiniFerrari. Pentru a face faþã ºocurilormecanice extreme, ºasiul maºinii a fostconfecþionat dintr-un aliaj de carbon ºialuminiu capabil sã îndure torsiuni depânã la 60.000Nm. Un ºasiu de douã orimai rezistent decât cel al lui Porsche.Mai mult, Veyron îºi adapteazã þinuta lavitezã. Între 0 ºi 220km/h, rãmâne înpostura standard, cu eleronul spate repli-at. Peste aceastã vitezã, eleronul seridicã, pentru a fixa mai bine maºina pesol. În fine, ca sã treci de viteza de375km/h, acþionezi o cheie specialã, lacomanda cãreia ºasiul aproape cã selipeºte de ºosea, iar eleronul ia poziþia„top speed“. Dacã vrei sã frânezi,bolidul are pregãtite patru discuri defrânã din carbon, placate cu ceramicã. Oasemenea minunãþie te costã 1,5 mi-lioane de euro!
Câinii sunt singurele animale capabilesã descifreze trãirile oamenilor, doarprivindu-le feþele. Studiile de specialitate
aratã cã celmai bun pri-eten al omuluipoate vedeaîntr-o clipãdacã suntemf e r i c i þ i ,supãraþi, satis-fãcuþi sau
nervoºi. Atunci când oamenii privesc ofaþã nouã, ochii lor tind sã se îndreptecãtre stânga, adicã pe partea dreaptã afeþei persoanei respective. Aceastã încli-naþie de a privi lung spre stânga aparedoar atunci când oamenii întâlnesc per-soane noi ºi nu se aplicã când privesc ani-male sau obiecte. Un posibil motiv pentruaceastã tendinþã a oamenilor este faptul cãpartea dreaptã a feþei unei persoane
exprimã cel mai bine starea emoþionalã.Cercetãtorii de la Universitatea Lincolnsusþin acum cã au identificat aceeaºi ten-dinþã de a privi spre partea dreaptã a feþeioamenilor, ºi la câini. Nici un alt animalnu a arãtat pânã acum un asemenea com-portament.
La studiu au participat 17 câini.Echipa ºtiinþificã, condusã de dr. KunGuo, a arãtat patrupedelor poze cuoameni, câini, maimuþe, dar ºi cu diferiteobiecte. Studiind reacþiile câinilor, în spe-cial ochii ºi miºcãrile capului, cercetãtoriiau constatat cã patrupedele au aceeaºiînclinaþie de a privi partea dreaptã a feþeioamenilor. Aceastã tendinþã nu a apãruttotuºi în momentul în care au privit ima-gini cu alþi câini, maimuþe sau obiecte.
La finalul studiului, ei au concluzionatcã cel mai bun prieten al omului ºtie dintr-o singurã privire ce stare emoþionalã arestãpânul sãu.
Câinii pot descifra emoþiile oamenilor
Descoperirea focului este consi-deratã un moment de cotiturã înevoluþia speciei umane. De aceea,specialiºtii i-au dat o importanþãmajorã ºi au încercat sã afle de câttimp stãpâneºte omul tehnicaaprinderii focului. Dupã îndelungicercetãri, s-a ajuns ºi la o concluzie:oamenii au aprins pentru prima datãfocul cu aproximativ 790.000 de aniîn urmã. Aceastã tehnicã esenþialãle-a permis strãmoºilor noºtri sãmigreze din Africa spre regiunilemai reci din Europa. Pentru a stabilimomentul în care omul nu a mai fostdependent de fenomenele naturalepentru a obþine focul, cercetãtorii auanalizat vetrele de piatrã dintr-un sitarheologic situat pe un mal al râuluiIordan, în Israel. Specialiºtii nu austabilit însã ce metode foloseauoamenii pentru aprinderea flãcãrilor,dar vetrele descoperite, spun ei, suntdovada clarã cã focul putea fi con-trolat.
Primul zgârie-nori din Paris va fi o piramidã ecologicã, din sticlã
MOZAICCurierul ARMATEINr. 21 (255) din 15 noiembrie 2008
Pagina 11
Rise of the Argonauts amânã cãutarealânii fermecate
Cei de la Codemaster zic cã nu vatrebui sã aºteptãm sã se facã 2009 ca sãputem juca Rise of the Argonauts.Ceea ce înseamnã cã ºi jocul ãsta va fi
lansat îndecembrie –probabil cãun astfel dedecembrie,doldora delansãri, nus-a maivãzut de
multã vreme în industria gaming-ului,în caz cã s-a vãzut vreodatã. De aseme-nea, nici demo nu vom avea înainte dejocul propriu-zis, cei de la Codemas-ters explicând cã o astfel de prezentareciuntitã a poveºtii din joc ar fi fãcutmai mult rãu decât bine.
Rise of the Argonauts se bazeazã pelegenda lui Iason (Jason) ºi a însoþito-rilor sãi (Argonauþii), care purced încãutarea unei lâni de aur fermecate, cuajutorul cãreia sã o reînvie pe Alceme,soþia preaiubitã a lui Jason. Nu e chiarca în legenda “oficialã”, dar merge.Dintre aspectele de gameplay maiinteresante, vrednic de menþionat e sis-temul de “allegiance” pentru un anu-mit zeu. Jason (singurul pe care-l poþicontrola direct) poate sã urmeze caleaºi preceptele unuia sau uneia din zeii ºizeiþele mitologiei greceºti antice. Trea-ba asta epicã are impact direct asupradezvoltãrii skill-urilor personajului. Deexemplu, dacã alege sã fie devotat luiAres, zeul rãzboiului, Jason va fi mai
priceput la buzdugane ºi la a da ordineîn timpul luptei; dacã þine cu Apollo,se va apropia un pic de profilul clasical paladinului, primind diverse combo-uri ºi skill-uri legate de mânuirea scu-turilor.
Jocul dupã Infernul lui Dante a fost vândut
Studiourile de film Universal aureuºit sã le dea peste mâini celorlalþigiganþi cinematografici interesaþi deobþinerea de la EA a drepturilor pentruacel joc video dupã Infernul lui Dante.Variety face cu ochiul ºi zice cã Uni-versal a trebuit sã plãteascã o sumãcare, dacã ar fi scrisã undeva, ar aveaºapte cifre. Cel care se va ocupa deproiect este un tip numit JonathanKnight. Pânã acum, dumnealui a fost
implicat în treburi legate de seria TheSims, dar asta nu înseamnã cã nu epotrivit pentru Dante; în fond, nu înInfern se duc simºii nevrednici dupãce-i ºtergi sau dezinstalezi jocul?
Mai rãmâne de vãzut cum va arãtaacest joc de la EA, care acum e doar înstadiu de “proprietate intelectualã”.Probabil cã, e ceva cu adevãrat marfã,
devreme ce au sãrit la grãmadã stu-diourile cinematografice sã-l cumpereîncã dinainte sã vadã mãcar un conceptart acolo. Probabil cã, jucãtorul va fi unDante muºchiulos ºi supãrat care serãzboieºte cu demonii prin dungeon-uri. Abia aºtept sã o vãd pe Beatrice.Sper sã nu fie ea boss-ul de final!
Spore e printre cele mai tariinvenþii din 2008
Spore a fost aºteptat cu mare înfrig-urare de cãtre gamerii de pe aceastãplanetã. Atunci când a sosit jocul, ci-vilizaþia noastrã digital-ludicã seaºtepta sã gãseascã în el un fel de con-cept super-inovator de gameplay, o nir-vana care sãducã jocurilela un altnivel.
În loc deasta, s-au tre-zit în faþã cuun fel de tuttifrutti în care doar Space Age era dusãcu adevãrat pânã la capãt. Unii au fostdezamãgiþi, alþii fermecaþi, dar nimeninu a atins iluminarea; poate doar WillWright, dar asta pentru cã, aºa e el, dinfire, mai iluminat. În orice caz, Sporeva rãmâne în istoria jocurilor ca unproiect extrem de ambiþios. E o blas-femie, o dovadã de geniu sau ambele înideea de a face un joc video din întrea-ga evoluþie a unei specii – de la o mol-eculã monocelularã, dintr-un strop deapã, pânã la o fiinþã inteligentã, capa-bilã sã cãlãtoreascã prin spaþiu ºi sãexploreze galaxia...
Cristina FRATU
SHOWBIZSHOWBIZ
CAIET CUALFABET
CONCURSPENTRU TOÞI
CEYLON
PRODUSLACTAT
FEMEI DINMARAMUREª
A PLANTA
FORÞAT
A TIVI
HARAPNIC
SIMÞ DERÃSPUNDERE
SCAMATOR
OI SURE
RELE !NU-S VECHI
MIC ÞAP
AIA
DUMNEALUI
ÎN PIPÃ!
CAPITALAEGIPTULUI
OS SUCIT
REALIZARERUGBISTICÃ
ÎNTÂLNIRE ÎN RÃZBOI
I- C - U ª A- A - U - S -Î N C Ã L Þ AT-N E C U R A T-CÃPIAT-LIT-ERATÃ-TEªI-R O M A N -SALEP-PÃÞI-MAI-CT-ISA-F A T Ã - A I T-T Ã I A - T N -TONIC-IRAN-T R A I - B O R -TEN-ELIDA-R R - R I M E -L AT Ã - S E C -TIE.
Antonio Banderas ar puteadeveni al treilea actor, caresã-l interpreteze pe cel maiinovator artist al secolului alXX-lea, Salvador Dali. Actorulse aflã în negocieri, pentru a-linterpreta pe Dali, într-opeliculã biograficã (regizatã deAndrew Niccol), a treia care seaflã în producþie. Al Pacino vafi Dali în "Dali&I: The Surre-al Story", iar mai tânãrul actorRobert Pattinson va juca rolul pictorului în "LittleAshes", un film despre legãturile amoroase ale lui Dali.
Potrivit revistei Variety, filmãrile vor demara laanul în diverse locaþii din Spania ºi Anglia, iar filmulva vorbi despre felul în care Dali a cucerit America.Totodatã, regizorul a declarat cã pelicula nu se va con-centra numai asupra felului de viaþã al lui SalvadorDali, ci ºi asupra Galei, soþia ºi muza sa. Salvador Dali(1904-1989) a fost un pictor spaniol, suprarealist, re-numit pentru apariþiile sale excentrice ºi pentru mega-lomania sa.
În 1929, a întâlnit-o pe Gala Diaconov, soþia poe-tului Paul Eluard, pentru care va face o pasiune ce vadura tot restul vieþii sale. A reuºit sã o despartã de Elu-ard, devenindu-i soþie ºi muzã.
"Quantum of Solace" esteuna dintre cele mai aºteptatepelicule ale anului. Premieramondialã a filmului a avut locde curând, la Londra. Printrecei prezenþi s-au aflat ºi prinþiiHarry ºi William, alãturi desute de fani ai lui James Bond.Spionul este încarnat ºi în
aceastã peliculã de actorul britanic Daniel Craig, celcare a jucat ºi în "Casino Royale".
Unul dintre cele mai aºteptate filme ale anului esteînsã privit de presã cu scepticism. O serie de ziare bri-tanice au desfiinþat pelicula, deºi jocul lui Craig a fostapreciat.
"Quantum of Solace" a avut premiera ºi în Româ-nia, la începutul lui noiembrie, iar în Statele Unite, vaavea loc pe 14 noiembrie.
Este vorba despre... Nicole Kidman!Într-un interviu pentru aceastã revistã,putem descoperi o altã faþã a vedetei, ofemeie simplã ºi puternicã. La acordareatitlului a contribuit ºi faptul cã frumoasaaustraliancã este ambasador albunãvoinþei pentru Unifem - fondurilede dezvoltare pentru femei ale Unicef-ului.
Nicole Kidman are o noþiune a fericirii foarte rea-listã ºi considerã cã nimic nu i se cuvine pentru cã estevedetã, de aceea s-a ºi angajat în lupta pentruîmbunãtãþirea condiþiei femeilor în lume. "Nu mã culcpe laurii victoriei ºi bat în lemn în fiecare zi. Cu toþiicãlãtorim prin viaþã: gãsim dragostea, o pierdem ºi oregãsim cu altcineva. A regãsi dragostea este unuldintre cele mai frumoase lucruri!"
Deºi cãsãtoria ei cu Tom Cruise a eºuat, NicoleKidman nu îl acuzã pe celebrul fost soþ ºi nici nu îipoartã picã. Ea a explicat cã relaþia lor nu o mai împli-nea, mai ales, la nivel profesional: "Aveam senzaþia cãdevin un star prin asociere. Mi se pãrea cã tot ceea cetrebuia sã fac este sã-mi pun o rochie frumoasã ºi sãfiu vãzutã, dar nu auzitã".
Cu siguranþã aþi vãzut, v-aþi doritsau v-aþi cumpãrat o pereche, douã,trei de UGG-uri. ªi dacã, totuºi, nuºtiþi despre ce este vorba, aflaþi cã nereferim la un model de cizme, o ade-vãratã obsesie în rândul femeilor.Curios este cã ºi bãrbaþii par sã ficedat tentaþiei...
Cizmele UGG sunt un virusrãspândit pe filierã VIP, care nu cedeazã prea uºor. Întimp ce trend-urile în modã vin ºi pleacã, UGG-urilerãmân pe poziþii de 3 ani. Dar, nimeni nu cred cã ar fianticipat sau ºi-ar fi imaginat bãrbaþii încãlþaþi cu aces-te cizme.
Totuºi, Bruce Willis, Ben Affleck, Orlando Bloom,Harevy Keitel, Ronnie Wood ºi Jason Donovan lepoartã cu naturaleþe. Dacã li se ºi potrivesc, rãmâne lalatitudinea criticilor. Oricum, s-ar putea sã nu treacãmult timp pânã ce mai toþi bãrbaþii vor tânji dupã opereche de cizme UGG!
Cristina FRATU
... o datã, de douã ori, de trei ori – adjudecat!GAMEING
DE LA LUME ADUNATE...
DOBITOC
POEZII CÂN-TATE
HALEALÃ
SEMN DEPORTATIV
MUªTARANIMALE DE
PRADÃCONTRIBUÞIE
Antonio Banderas pentru rolul lui Salvador
CAREURI
SUNET DETROMPETÃ
REDUBLAT!
PE CURÂND!
DÂNSELE
ÎN ÞEPI !
CIOLAN
BOLTA ALBASTRÃ
STEARAÞI
REZOLVAREAINTEGRAMEI
DIN NR. TRECUT
CC RR OO CC HH II UU
* Orice posesiune conþine în germen risculpierderii.
* De douã morþi nu o sã ai parte, iar de unaoricum nu scapi…
* Viaþa oferã destule neplãceri reale, ca sãnu mai inventãm altele închipuite.
* Doar neplãcerile apar de la sine, pentrurest, trebuie sã munceºti din greu, sã te zbaþi,sã alergi.
* Tabu înseamnã capitulare.* Curajul cucereºte cetãþile.* Mãseaua din gura altuia nu doare.* Soarta îl joacã pe om, iar omul joacã
þurca.* Despre succesele medicinei trâmbiþeazã
o lume, despre greºelile ei, pãmântul tace…* Ruºinea nu-i fum, nu-þi mãnâncã ochii.* E mai bine sã fii bogat ºi sãnãtos, decât
sãrac ºi bolnav.* De vanitate sunt lipsiþi proºtii ºi trân-
torii.* Bun e Dumnezeu, meºter e dracul.* Nu întotdeauna retragerea e un semn de
slãbiciune, uneori e o necesitate strategicã,numai proºtii o iau pieptiº, fãrã a lua în seamãobstacolele.
* Munca nu-i lup, nu fuge în pãdure.Selecþie realizatã de
colonel (r) ªtefan MITINCU
GÂNDURI ÎN TREACÃT...
ÃSTA
CA O CIOARÃ
ÎN FOND!
- De ce te uiþi atâta pe certificatul decãsãtorie?
- ... sã vãd când expirã!
☺☺Deoarece nu se mai poate cu actuala
echipã guvernamentalã, primul ministrual României s-a gândit sã aducã 12experþi japonezi pe posturile eliberateforþat. Iatã cele 12 nume:
armatã. Trimite ºi el un plic soþiei, dar,pentru cã nu ºtia sã scrie, îi deseneazãceva: o floare, doi copii, o fântânã, unfoc, un soare, o babã ºi niºte bolovani.Soþia primeºte scrisoarea pe care odescifreazã imediat: „Floareo, sã aigrijã de copii sã nu cadã în fântânã, cãte ard, soarele mã-tii! Petre.”
☺☺Trei femei, una logoditã, una cãsã-
toritã ºi o amantã stãteau de vorbãdespre relaþiile lor ºi au hotãrât sã-ºiuluiascã bãrbaþii... În acea searã, toatetrei s-au îmbrãcat sexy, purtând pantoficu tocuri cui, corset de piele ºi o mascãpe ochi. Ziua urmãtoare s-au întâlnit dinnou...
Fata logoditã a spus:- Asearã, când logodnicul meu a
ajuns acasã, m-a gãsit îmbrãcatã cucorsetul de piele, pantofii cu tocuri cuide 7 cm ºi masca. Mi-a spus: "Eºtifemeia vieþii mele ºi te iubesc!"
Amanta s-a lãudat ºi ea:- ªi la mine a fost incredibil! Ne-am
întâlnit în biroul lui. Purtam corsetul depiele, tocuri cui foarte înalte ºi masca:“Eºti femeia vieþii mele ºi te iubesc!”
În cele din urmã, femeia cãsãtoritãºi-a spus ºi ea povestea:
- Eu am trimis copiii la mama, m-ampregãtit, m-am echipat cu corsetul depiele, pantofii cu tocuri cui ºi masca peochi. Soþul meu s-a întors de la lucru, aluat telecomanda ºi o bere ºi a spus:“Hei, Batman, ce-avem la cinã?”
Agentul 007 s-a întorspe marile ecrane
Femeia Anului 2008în revista Glamour
Sunt bãrbaþi, sunt celebriºi au dat în mintea femeilor
JAVRÃ
OUªOR
INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 21 (255) din noiembie 2008Pagina 12
CMYK
Pe 30 octombrie, specialitatea militarã Relaþii Pu-blice a aniversat un deceniu ºi jumãtate de existenþã.Corespondentul special al Societãþii Române deRadiodifuziune, acreditat de Ministerul Apãrãrii pelângã Batalionul 341 Infanterie, dislocat în Irak, RaduDOBRIÞOIU a avut posibilitatea ca ºase din ceicincisprezece ani, sã îi trãiascã în teatrele de operaþiialãturi de cei care se ocupã de imaginea Armatei. “Înteatrele de operaþii funcþiile ocupate permanent deofiþerii de relaþii publice au apãrut odatã cu corespon-denþii care s-au alãturat trupelor româneºti. Încadrareaseniorului de relaþii publice a apãrut însã dupã... Îmiaduc foarte bine aminte de primul ofiþer de relaþii pu-blice, locotenentul (pe atunci) George COMAN,Afganistan, 2002, din Batalionul 26 Infanterie Nea-goe Basarab. Pe atunci, nu apãruse cognomenul deScorpionii Roºii. Cu atât mai puþin Scorpionii Negrisau Galbeni, Lupii Negri ºi Rechinii Albi. Revin laGeorge Coman, alãturi de care am petrecut aproxima-tiv 4 luni în Baza Aerianã Kandahar. Era perioada depionierat, atât pentru mine, ca ºi corespondent special,dar ºi pentru el, ca ofiþer de relaþii publice, într-o zonãde conflict. Era primul ofiþer de relaþii publice într-unteatru de operaþii, încadrat pe aceastã funcþie ºi avândo specialitate secundarã. Deºi, dacã îmi aduc aminte,era ºi ofiþer CIMIC (Cooperare Civili-Militari) pentruBatalionul 26. Nu pot sã uit însã cã alãturi de el amfãcut primii paºi, o muncã de pionierat, ajutându-neunul pe celãlalt, învãþând împreunã ºi - poate –greºind împreunã. Nu a fost uºor, dar cred cã am scos-o la capãt cu bine. Era începutul... Afganistan 2002.
Îmi aduc aminte ºi de primul senior de relaþii pu-blice ºi nu pot sã nu o fac fãrã a regreta plecarea luidin armatã. Un om deosebit, cu nervii tari ºi cudragoste pentru profesie. Doar când mânca nu era binesã „îl întreb de vorbã”.... Irak 2004, locotenent-colonelul (pe atunci) Liviu FLUTUR, tot la Batalionul26 Infanterie, deja cunoscuþii Scorpioni Roºii, coman-daþi de locotenent-colonelul Nicolae CIUCÃ. Amstrãbãtut cu el Irakul peste tot unde erau truperomâneºti: la Babilon, Hilla, Basra ºi, bineînþeles, înWhite Horse, la sud de Nassiriyah. Nu pot sã uit, deexemplu, una dintre nopþile petrecute alãturi dedetaºamentul de geniu, la Hilla. Eram cu Liviu Fluturºi cu preotul militar Nicu LULÃ. Pãrintele a adormitprimul... eu aveam patul aºezat între ei. Din cauzasforãitului lui, cu greu a reuºit sã adoarmã ºi LiviuFlutur. ªi, apoi, sã te þii, Radule... Drept pentru care,dispunând de un microfon stereo, i-am înregistrat peamândoi ºi le-am pus dimineaþã cãºtile sã audã...stereo... ce am îndurat o noapte întreagã! Mi-e dor
acum dea c e ls f o r ã i t ,mi-e dorde acelevremuri ºide LiviuF l u t u r !Am zecide amintirip l ã c u t ecare mãleagã deofiþerii derelaþii pu-blice!
Gândin-d u - m ãacum înu r m ã ,d e r u l â n daceºti anipe t recu þ ialãturi deofiþerii derelaþii pu-blice înAfganistanºi Irak mãî n t r e b ,
oare cum m-aº fi descurcat - profesional – fãrã ei ºicum mi-ar fi acum – psihic - dacã nu m-aº fi bucuratde prietenia sincerã, de legãtura de camaraderie sta-bilitã între mine ºi... ofiþerii de relaþii publice? Cris-tian CÃNUCI, Mihai URSACHE, Mihai CIOBAN-CA, Marius NIÞULESCU, Vasilicã DINU, AdrianGÂTMAN sunt ofiþeri de relaþii publice a cãror expe-rienþã trebuie sã rãmânã, într-un fel, în armatã. Expe-rienþa lor TREBUIE folositã mai ales, acum, când dinDirecþia de Informare ºi Relaþii Publice au trecut înrezervã nume grele. Nu pot încheia fãrã a-l aminti pemaiorul Toni ENE, primul senior de relaþii publicecare a ajuns la Bagdad, alãturi de care am fãcut inter-viuri cu patru generali din Coaliþie, în Camp Victory,Camp Liberty ºi în Zona Verde. Vã mulþumesc tutu-ror, domnilor ofiþeri de relaþii publice, pentru cã aþifost alãturi de mine profesional ºi uman, în ultimii 6ani!”
Radu DOBRIÞOIUCorespondent special al Societãþii Române
de Radiodifuziune, Camp Adder – Tallil – Irak –30 octombrie 2008.
Reuºita oricãrei misiuni este datãîn cea mai mare mãsurã de deþinereade informaþie. Primitã la timp ºi decalitate, aceasta poate influenþahotãrâtor luarea unei decizii de cãtrefactorii de conducere, contribuie laîndeplinirea ei ºi, totodatã, salveazãvieþi omeneºti. Aceastã reuºitã îi arede fiecare datã la originile sale pemilitarii cercetaºi din compunereaBatalionului 341 Infanterie.
Aflaþi de fiecare datã în avangardasubunitãþilor care executã misiuni înaria de responsabilitate a batalionului,atât pe timp de zi, cât ºi pe timp denoapte, cercetaºii Rechinilor Albi con-ferã colegilor de misiune, prin ceea ceîntreprind în sprijinul lor, un plus desiguranþã.
Ceea ce pentru unii dintre noi,aflaþi aici, în teatrul de operaþii din Irakpare banal câteodatã, pentru ei înseam-nã foarte mult. Din plenitudinea delucruri minore, trecute prin filtrulminþii cercetaºului, rezultã informaþianecesarã luãrii deciziei. Ei au învãþatsã citeascã detaliile de planimetrie, ati-tudinile ºi sentimentele localnicilor,urmele lãsate de trecerea unei maºini,a unui om sau animal. Ei sunt cei carepipãie fierbinþeala ariei de responsabi-litate. Sunt primii care iau contact cupericolul, sunt primii care îºi sacrificãviaþa pentru ceilalþi dacã situaþia o vaimpune. A fi cercetaº înseamnã sã veziºi sã nu fi vãzut, sã auzi fãrã a fi auzit,de fapt, sã fi discret, dar, totodatã ºiomniprezent.
Cercetaº nu ajunge toatã lumea,mulþi doresc sã primeascã dreptul de apurta pe mâneca vestonului semnulRozei Vânturilor, foarte puþini îl ºiobþin. Comandantul plutonului decercetaºi, sublocotenentul BogdanCRINTEA a ales încã de pe bãncileAcademiei Forþelor Terestre sã ajungã
cercetaº. A considerat cã aceastã pro-fesie i se potriveºte cel mai bine, a avutºansa sã ajungã acolo unde ºi-a doritcel mai mult. Se aflã la prima misiuneºi aici a avut posibilitatea sã probezepe viu ce a învãþat în facultate. ªi totaici în teatru a înþeles cã spiritul deechipã, coeziunea, încrederea în cama-razii de lângã el sunt elemente caredefinesc cariera unui cercetaº. Dar,mai ales, responsabilitatea pe care oare ca ºi lider al cercetaºilor.
Pentru foarte mulþi dintre militariidin subunitatea de cercetare, aceastãprofesie ºi-a pus amprenta asupra lor.Caporalul Nicolaie SBÂNGU este detreisprezece ani cercetaº. A participatla misiunile desfãºurate în Kosovo,Afganistan ºi acum în Irak. CaporalulFlorin URSU este ºi el cercetaº de ºase
ani. În anul 2006, a fost înAfganistan. În luna aprilie aaceluiaºi an, cu câteva zileînainte de SãrbãtoareaPaºtelui, a fãcut parte dintr-opatrulã care a fost implicatãîntr-un eveniment soldat cuavarierea unui transportor ºirãnirea a doi militari. A rãmasîn continuare cercetaº.
Sergentul-major AdrianBASARIM ºi caporalul FlorinCOSTEA sunt ºoferi peHumvee-urile cercetaºilor. Larândul lor, au multe respon-sabilitãþi în cadrul echipajelordin care fac parte. Sunt printreprimii care pot observa unpotenþial pericol. De memorialor vizualã, depinde foartemult deplasarea patrulelor petraseele stabilite, iar aici, undeindicatoarele rutiere lipsesc cudesãvârºire, ei fac minuni prinmodul cum conduc maºinilede luptã pe drumurile
irakiene.Cei mai tineri în aceastã profesie,
precum plutonierul Ionuþ DUMITRUînvaþã de la cei cu vechime în dome-niu. Meseria de cercetaº trebuia oare-cum „furatã”, iar de la o misiune la altaexperienþa se acumuleazã; una a fostpregãtirea în þarã ºi alta este realitateaaici, în teatru.
Media de vârstã a celor de la cer-cetare se situeazã pe undeva pe ladouãzeci ºi ºase de ani. Mulþi dintre eisunt tineri, dar acest fapt nu îi opreºtesã fie mereu în frunte, la misiunilecare se desfãºoarã. Când totul seîncheie, ei se retrag cu foarte multãdiscreþie, în urma lor rãmânândreuºita. Privindu-i, înþelegi de cecuvintele Audi, vidi, sile! îi reprezintãatât de bine.
MM ee rr ee uu îî nn ff rr uu nn tt ee
Militarii Batalionului341 Infanterie Rechinii Albi,aflaþi în misiune, în Irak, aufost premiaþi luni, 03 noiem-brie, de cãtre reprezentanþiiBrigãzii 4 Cavalerie SUA,pentru rezultatele obþinute înurma absolvirii unui cursprivind acordarea primuluiajutor pe câmpul de luptã ºia participãrii la competiþiilesportive, organizate de cãtrepartenerul american în bazaTallil.
Beneficiind de sprijinulîn domeniu al BatalionuluiLogistic aparþinând Brigãzii4 Cavalerie, un numãr de 15militari constãnþeni ºi-auformat deprinderile de salva-tori de vieþi în luptã. Sergen-tul-major Florin VARARIN,asistent medical din com-punerea Echipei medicale aBatalionului 341 Infanterie,a fost atestat de cãtre per-
sonalul medical ameri-can, ca instructor sanitar,ceea ce îi conferã dreptulca la rândul lui sãpregãteascã alþi militaripe un asemenea specificde misiune.
Prezent la ceremoni-alul de premiere, unde le-a înmânat certificatele deabsolvire, comandantulBatalionului Logistic,locotenent-colonelulMark T. SIMERLY, i-afelicitat pe militariiromâni pentru modul încare au reuºit sã îºiînsuºeascã deprinderilenecesare acordãrii primuluiajutor, într-un timp atât descurt. Totodatã, ofiþerulamerican a precizat cã esteonorat sã colaboreze cu mil-itarii români care au demon-strat cã sunt interesaþi în a-ºidezvolta nivelul de pregãtire
ºi în alte domenii decât celde bazã. În încheierea cere-monialului, ca semn deapreciere pentru sprijinulacordat în pregãtirea milita-rilor români, locotenent-colonelul dr. VasileVREME, comandantulRechinilor Albi i-a înmânat
l oco t enen t -c o l o n e l u l u iSimerly unsteag cuînsemnele deident i f icareale Batalionu-lui 341 Infan-terie.
În fiecarean, la 20 sep-t e m b r i e ,F o r þ e l eAeriene aleSUA orga-nizeazã unmaraton carese desfãºoarãsub egidadevizei AboveAll (Deasupra
Tuturor). Competiþia spor-tivã adunã, de fiecare datã,la startul ei participanþi careau ca principal scop partici-parea ºi nu obþinerea unuiloc pe podium. La ediþia dinacest an, care s-a organizatîn baza Tallil, au participatºi ºase Rechini Albi. Pentruspiritul sportiv de care audat dovadã, militarilorromâni le-a fost decernat decãtre organizatorii mara-tonului medalia de partici-pare la cea mai lungã cursãsportivã din lume, care are,la originile sale, tot un mili-tar.
Batalionul 341 Infanteriea intrat în a treia lunã demisiune în teatrul de operaþiidin Irak, având, pânã înprezent, aproape 500 demisiuni executate în aria deresponsabilitate.
Paginã realizatã deMaior
Gabriel PÃTRAªCU
PP rr ee mm ii aa þþ ii îî nn II rr aa kk
DD ee ºº aa ss ee aa nn iiDD ee ºº aa ss ee aa nn iiaa ll ãã tt uu rr ii dd ee ee iiaa ll ãã tt uu rr ii dd ee ee ii
