CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI I I nr . 12 (315) 30 iunie 2011 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Singurul principiu dupã care mã ghidez este ssiinn-cceerriittaatteeaa. Sinceritatea, însã, trebuie dublatã de o altãcalitate, ºi anume: sã ºtii sã asculþi ºi pãrerile celorcu care colaborezi dintotdeauna. Pentru cã numai as-

cultând ºi discutând cuei, ajungi la soluþiile celemai bune. Iar, în momen-tul în care prezinþi unuiºef o problemã cu o solu-þie, nu mai existã argu-mente cu care sã te con-trazicã, pentru cã ceea ceîi expui reprezintã vari-anta optimã de rezolvare.

Î n urmã cu exact olunã de zile, în poli-

gonul Centrului de Instruire pentruLuptã al Forþelor Terestre din Cincu, se afla la pregã-tire Batalionul 495 Infanterie „Cãpitan ªtefanSoverth” în cadrul exerciþiului „Rãzboinicul Negru”.Batalionul 495 Infanterie a luat fiinþã în anul 1990, la30 noiembrie, cu denumirea de Batalionul 495 Misi-uni Speciale, iar, în anul 1996, printr-un decret prezi-denþial, unitãþii i-a fost înmânat Drapelul de Luptã ºii-a fost acordatã denumirea onorificã dupã numelecelui care a înfiinþat prima ºcoalã de paraºutiºti mili-tari - „Cãpitan ªtefan Soverth”.

Joi, 16 mai, la sediul Statului Major al ForþelorTerestre a avut loc ceremonialul prilejuit de plecarea

în teatrul de operaþiidin Afganistan a Ba-talionului 495 Infan-terie „Cãpitan ªtefanSoverth”. La ceremo-nialul organizat cuaceastã ocazie, auparticipat, alãturi derudele militarilor carevor pleca în misiune,oficialitãþi militarecare i-au avut în frunte pe ministrul Apãrãrii naþionaleGabriel Oprea, ºeful Statului Major General, general-maior ªtefan Dãnilã, ºeful Statului Major al ForþelorTerestre, general de brigadã Ariton Ioniþã, precum ºialte oficialitãþi militare. (pagina 5)

Centrul 21 este guvernat de...eficienþã!

B a t a l i o n u l 4 9 5 I n f a n t e r i e , l a u n p a s d e A f g a n i s t a n

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

Statele Unite se aºteaptã ca ºi alte þãri din cadrulcoaliþiei din Afganistan sã îºi retragã o parte din efec-tivele militare dupã decizia lui Barack Obama de arepatria 33.000 de militari pânã la sfârºitul verii lui2012, au recunoscut oficiali americani, citaþi de AFP.

„Este de aºteptat”, a afirmat generalul DavidPetraeus, comandantul forþelor din cele 48 de þãri careparticipã la coaliþie, în cadrul unei audieri în Senat.„În prezent, problema este sã ºtim care este amploa-rea acestor reduceri”, a adãugat el. Aliaþii, în princi-pal NATO, dispun de 47.000 de persoane în Afganis-tan, alãturi de 99.000 de americani.

SUA cred cã aliaþii se vor retrage din Afganistan

Drapelul reprezintã unstat ºi o naþiune, iar tricolo-rul românesc este reprezen-tativ pentru poporul român,el înglobând, atât viziuneaacestuia asupra istoriei, câtºi frumuseþile ºi bogãþiilefeericelor meleaguri autoh-tone.

RRooººuull simbolizeazã sân-gele vãrsat de martirii nea-mului pe câmpurile de luptã,

pe teritoriul naþional ºi internaþional, înverºunareaacestora ºi dorinþa lor de a apãra þara.

LECÞIA DE ISTORIE

Armata I, onoare ºi glorie (X)VVaassiillee AAttaannaassiiuu s-a nãs-

cut la 25 aprilie 1886 laTârgoviºte ºi a murit la 6iunie 1964 la Bucureºti. Afost un general de armatãromân, care a luptat în alDoilea Rãzboi Mondial. Aabsolvit ªcoala Militarã deOfiþeri de Artilerie, Geniuºi Marinã în anul 1907, cugradul de sublocotenent, fi-ind înaintat apoi la gradelede locotenent (1910), cãpi-tan (1915) ºi maior (în 1917), în timpul PrimuluiRãzboi Mondial.

Oamenii au, într-adevãr, un al ºaselea simþ, carele permite sã detecteze câmpurile magnetice.

Testele au arãtat cã omenirea are acelaºi simþînãscut al câmpului magnetic terestru pe care îl au ºi

animalele. Acesteafolosesc câmpurilemagnetice pentru aparcurge distanþefoarte mari în tim-pul migraþiilor sau,în cazul pãsãrilor,pentru a vedea un-de merg.

Oamenii au un al ºaselea simþ

Ziua Drapelului Naþional

INTERACTIV

KAKI 100%

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 12 (315) din 30 iunie 2011Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

Summit NATO consacrat Afganistanului, în 2012 - Sta-tele Unite vor organiza, în mai 2012, la Chicago, concomitentcu reuniunea liderilor statelor G8, un summit NATO consacratAfganistanului, potrivit AFP. Preºedintele american BarackObama, a cãrui principalã zonã de influenþã electoralã esteoraºul Chicago, urmeazã sã oficieze aceastã informaþie într-undiscurs transmis direct de la Casa Albã, în care va vorbi despreretragerea forþelor americane din Afganistan. SUA a gãzduitultima datã o reuniune G8 în 2004, în statul Georgia. Un sum-mit internaþional, cel al Forumului APEC (Cooperare Asia-Pa-cific) se va desfãºura în toamna anului urmãtor în Hawaii, ar-hipelagul natal al preºedintelui Obama. Summitul NATO vapermite membrilor Alianþei Atlanticului de Nord sã continuedezbaterile iniþiate în noiembrie 2010 la Lisabona, când auconvenit asupra anului 2014 ca datã limitã de transfer al res-ponsabilitãþilor de securitate cãtre forþele afgane. Letonia vacere susþinerea NATO, dacã Rusia va trimite navele Mis-tral în Marea Balticã - Letonia va cere susþinerea NATO încazul desfãºurãrii în Marea Balticã a navelor Mistral cumpã-rate de Rusia de la Franþa, a declarat ministrul Apãrãrii, ArtisPabriks. „Dacã aceste nave ruseºti apar în Marea Balticã, Le-tonia va cere ajurorul militar ºi politic Franþei ºi NATO, pen-tru reinstaurarea echilibrului de forþe în regiune”, a spus el.Contractul dintre Franþa ºi Rusia a fost criticat de SUA, dar ºide statele baltice sau Georgia. Mistral este o navã de rãzboipolivalentã care poate transporta elicoptere ºi tancuri sau poa-te gãzdui un stat major sau un spital. Au o lungime de 199 demetri, o lãþime de 32 de metri ºi o greutate de 21.600 de tone.Puterea lor este destul de mare pentru a gãzdui simultan 16 eli-coptere. Nava poate primi ºi 4 vase de debarcare sau 2 hidro-glisoare ale marinei americane, iar hambarele pot adãposti 13tancuri Leclerc ºi 100 de vehicule. Spitalele de campanie in-stalate pe Mistral numãrã 69 de paturi, 900 de metri pãtraþi.450 de soldaþi de infanterie pot fi gãzduiþi aici simultan. Ita-lia cere NATO sã suspende ostilitãþile din Libia - Ministrulitalian de externe, Franco Frattini, a cerut NATO sã suspendeostilitãþile din Libia, pentru a se permite accesul ajutoarelor u-manitare, relateazã BBC. El a avertizat cã este în joc credibili-tatea NATO, din cauza victimelor civile apãrute dupã raidurileAlianþei. Preºedintele Ligii Arabe, Amr Moussa, a lansat unapel similar, exprimând rezerve pe tema operaþiunilor NATO.Premierul italian Silvio Berlusconi declarase la un moment datcã acþiunile NATO din Libia au salvat mii de vieþi. Berlusconia evocat ºi participarea militarilor italieni la operaþiunile dinLibia. Guvernul nu va lua însã o decizie în acest dosar decâtdupã reuniunea Consiliului de Apãrare, care se va concentrape reducerea treptatã a participãrii militare ºi financiare a Ita-liei la operaþiunile internaþionale. Berlusconi a amintit cã, dela începutul crizei libiene, Roma ºi aliaþii sãi au încercat sã gã-seascã o soluþie diplomaticã. De la mijlocul lunii februarie, re-gimul colonelului Kadhafi se confruntã cu o revoluþie fãrã pre-cedent, iar þara este împãrþitã, practic, în douã - estul, contro-lat de insurgenþi, ºi vestul, controlat de Kadhafi. NATO con-duce o operaþiune internaþionalã ce vizeazã impunerea uneizone de restricþie aerianã ºi apãrare a populaþiei civile.

NATO refuzã sã suspende operaþiunile din Libia -NATO va continua operaþiunile din Libia pentru a evita ca„nenumãraþi alþi civili sã-ºi piardã viaþa”, a declarat secreta-rul general al Alianþei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmus-sen, în condiþiile în care Roma a cerut suspendarea imediatã aostilitãþilor. „În ultimele zile, s-a spus cã acþiunile NATO ar fiputut duce la pierderi civile (...) Regret profund orice pierde-re omeneascã în acest conflict”, a adãugat el. „Dar nu uitaþicã regimul Kadhafi este cel care a iniþiat conflictul, atacândpropria populaþie, nu NATO”. a mai spus Rasmussen. „Forþe-le regimului Kadhafi sunt cele care bombardeazã oraºe cutancuri ºi artilerie grea, nu NATO. Regimul Kadhafi este celcare lanseazã rachete din moschei ºi din buncãre situate înapropierea locurilor de joacã pentru copii, nu NATO”, a pre-cizat secretarul general al Alianþei. Parisul s-a declarat imediatîmpotriva „oricãrei pauze în operaþiunile coaliþiei din Libia”,apreciind cã acest lucru „riscã sã îi permitã lui MuammarKadhafi sã câºtige timp ºi sã se reorganizeze”. Alianþa a re-cunoscut cã a ucis din greºealã civili, în timpul unui raid noc-turn la Tripoli, în cursul cãruia au murit nouã persoane, întrecare cinci membri ai aceleiaºi familii. La 16 iunie, NATO a a-tacat accidental un convoi de vehicule rebele în regiunea Bre-ga. Pentagonul investeºte în tehnologia viitorului -Rãzboiul dronelor - Acum 10 ani, armata americanã avea ladispoziþie mai puþin de 50 de drone; astãzi, numãrul acestora aajuns la 7.000 - ºi continuã sã creascã. Cinci miliarde de dolari- acesta este bugetul pentru 2012 alocat de cãtre Pentagon dro-nelor; numai în acest an, forþele americane antreneazã peste350 de specialiºti în pilotarea teleghidatã - mai mulþi decât pi-loþii de avioane de vânãtoare ºi bombardiere la un loc. Într-adevãr, dronele reprezintã arma viitorului. Zilnic, analiºtii mi-litari prelucreazã 1.500 de ore de înregistrãri video ºi 1.500 defotografii la o rezoluþie foarte înaltã - majoritatea acestora pro-venind de la dronele Predator ºi Reaper aflate în misiuni derecunoaºtere ºi control. (F.C.)

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaanneeSSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã

iinntt.. 00111122

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Sg.maj. Narcis Guþã Toma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt.. 00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

Redactori

PPlltt.. RRaadduu SSããccããrreeaa CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt.. 00115566

ISSN 1582-1269

B 64409C 12/2011

GfK Custom Research a folosit GfK Trust Index, înprimãvara anului 2011, pentru a determina nivelul deîncredere al cetãþenilor în urmãtoarele 20 de grupuriprofesionale ºi organizaþii: doctori, bancheri, funcþio-nari publici, serviciu de pompieri, sindicate, jurnaliºti,

cler, profesori, manageri, specialiºti îm marketing, cer-cetãtori de piaþã, armatã, politicieni, poliþie, lucrãtoripoºtali, avocaþi, judecãtori, organizaþii de protecþia me-diului, specialiºti în publicitate ºi organizaþii de carita-te. Pentru GfK Trust Index din acest an au fost inter-vievaþi un total de 19.261 de respondenþi, din 15 þãrieuropene: Belgia, Bulgaria, Cehia, Franþa, Germania,Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, România, Spania,Suedia, Turcia, ºi Marea Britanie, Statele Unite aleAmericii, Brazilia, Columbia ºi India, în martie ºi apri-lie 2011. Acest sondaj a fost realizat anual, începânddin anul 2003.

Serviciile de pompieri sunt în poziþia fruntaºã aîncrederii, cu o medie de 94% din populaþia tuturorþãrilor studiate. În pompieri au încredere ºi 94% dintreromâni. Cea mai micã valoare a fost înregistratã înIndia, unde doar 81% din populaþie are încredere înaceastã categorie.

Urmãtorii în clasament sunt doctorii (86% la nivelinternaþional ºi 79% în România), profesorii (85%,atât la nivel internaþional, cât ºi în România), poºtaºii(84% la nivel internaþional ºi 85% în România) ºiarmata (82% la nivel internaþional ºi 88% în Româ-nia).

Poliþia s-a situat pe locul al ºaselea ºi nivelul de în-credere în aceastã profesie chiar a crescut cu un punctprocentual faþã de anul anterior. Poliþia este vazutã cuîncredere de 89% din populaþia Suediei, înregistrându-se valori ridicate ºi în Italia (86%) ºi Germania (85%).

În România, la acest capitol, numai 55% dintre cetã-þeni ºi-au declarat încrederea în poliþiºti.

Judecãtorii au crescut, la nivel internaþional cu pa-tru puncte procentuale comparativ cu 2010. Totuºi, auapãrut diferenþe semnificative între diferite þãri: cel

mai ridicat grad de încredere esteîn Suedia (82%), în Germania ºiOlanda (ambele cu 79%). Cea maimicã valoare a fost înregistratã înBulgaria, unde numai 34% consi-derã cã judecãtorii sunt de încrede-re.

Cea mai mare creºtere a gradu-lui de încredere a fost înregistratãde cãtre organizaþiile de caritate,care a crescut cu cinci puncte pro-centuale faþã de anul trecut, pânã lavaloarea de 64%. În mod intere-sant, cea mai mare încredere acor-datã a fost înregistratã în India(83%) ºi Polonia (81%).

ªi ponderea respondenþilor careau avut o imagine pozitivã afuncþionarilor publici a crescut lanivel internaþional, de la 58% înanul anterior la 61% în 2011.Funcþionarii publici sunt cei mairespectaþi în India (74%); înschimb, aproape acelaºi procent

dintre columbieni nu au încredere în acest grup profe-sional. Poziþia clerului, la nivel internaþional, s-a sta-bilizat între timp la 58%, iar cercetãtorii de piaþã suntconsideraþi de încredere de 54% dintre respondenþi.

Reputaþia bancherilor s-a îmbunãtãþit uºor, încomparaþie cu anul anterior, ajungând la 43% în primã-vara anului 2011. Cu toate acestea, existã diferenþemajore de la o þarã la alta. Indienii prezintã, de departe,cel mai mare nivel de încredere în bancherii lor (80%),în timp ce aproape aceeaºi proporþie, dar de neîncrede-re, este manifestatã de italieni faþã de acest grup profe-sional (78%). Trei sferturi dintre români spun cã nu auîncredere în lucrãtorii bancari. ªi în Marea Britanieaceºtia au o imagine la fel de proastã; numai 27% dinpopulaþie considerã aceastã profesie demnã de încrede-re.

Politicienii ºi-au îmbunãtãþit oarecum imaginea peparcursul ultimului an, dar rãmân tot în partea de jos aclasamentului, cu un grad de încredere, per ansamblu,de 17%. Stima pentru politicieni este cea mai crescutãîn Suedia (39%), în vreme ce în Cehia ºi România (8%în fiecare caz), precum ºi în Germania ºi Italia (9%),politicienii au o problemã de imagine serioasã.

Mai mult de jumãtate dintre respondenþi ºi-au ex-primat o pãrere criticã faþã de avocaþi, sindicate, jurna-liºti, bancheri, manageri, specialiºti în marketing, spe-cialiºti în publicitate ºi politicieni.

Colonel Ion PAPALEÞ

Românii au încredere în armatã, profesori ºi bisericã

Statele Unite se aºteaptã ca ºi alte þãri din cadrul co-aliþiei din Afganistan sã îºi retragã o parte din efecti-vele militare dupã decizia lui Barack Obama de a repa-tria 33.000 de militari pânã la sfârºitul verii lui 2012,au recunoscut oficiali americani, citaþi de AFP.

„Este de aºteptat”, a afirmat generalul DavidPetraeus, comandantul forþelor din cele 48 de þãri careparticipã la coaliþie, în cadrul unei audieri în Senat. „Înprezent, problema este sã ºtim care este amploareaacestor reduceri”, a adãugat el.

Aliaþii, în principal NATO, dispun de 47.000 depersoane în Afganistan, alãturi de 99.000 de ameri-cani, dintre care 33.000 au fost trimiºi ca întãriri lasfârºitul anului 2009. Marea Britanie ºi Germania, celedouã þãri cu cele mai importante contingente, ºi-au a-nunþat deja intenþia de a le reduce pânã la sfârºitul anu-lui.

De la anunþul recent al preºedintelui BarackObama, Franþa a anunþat retragerea progresivã a uneipãrþi din cei 4.000 de militari, „în mod proporþional ºiconform unui calendar comparabil cu retragereaforþelor americane”. Germania ºi-a reafirmat, de

asemenea, obiectivul „la sfârºitul acestui an, de aputea reduce, pentru prima datã, contingentul ger-man”, format în prezent din 5.000 de persoane. Încadrul audierii generalului Petraeus, influentul senatorrepublican John McCain a anticipat un „efect de domi-no” catastrofal, situaþie relativizatã de secretarul amer-ican al Apãrãrii, Robert Gates.

Într-un interviu acordat AFP, secretarul american aapreciat cã riscul unei debandade „ar fi fost mai impor-tant în cazul în care calendarul acestei retrageri ar fifost mai redus”. Încheierea acestei retrageri parþiale nuva avea loc decât „în mai mult de un an”, ceea ce lasãsuficient timp pentru organizare, a apreciat el.

Secretarul Apãrãrii, care va pleca din funcþie într-osãptãmânã, a sugerat reacþia Statelor Unite în faþa re-tragerii aliaþilor: „Bine, înþelegem; prin urmare conce-traþi-vã mai întâi asupra forþelor pe care le-aþi trimisca întãriri. În fapt, dacã nu aþi trimis întãriri, nu repa-triaþi pe nimeni”, a declarat el. „Dacã vreþi sã repatri-aþi 10 la sutã din întãriri, aceasta este probabil o de-cizie legitimã”, a adãugat el.

SUA cred cã aliaþii se vor retrage din Afganistan

D uminicã, 26 iunie, cu prilejul Zilei Drapelu-lui Naþional, s-a desfãºurat în Piaþa Tricolo-

rului din Bucureºti (cea din faþa Cercului Militar Na-þional), ceremonia publicã de înãlþare ºi arborare aDrapelului României pe un catarg special amenajat,ceremonie care a fost organizatã de ComandamentulLogistic Întrunit.

Drapelul reprezintã un stat ºi o naþiune, iar tricolo-rul românesc este reprezentativ pentru poporul român,el înglobând, atât viziunea acestuia asupra istoriei, câtºi frumuseþile ºi bogãþiile feericelor meleaguri autoh-tone.

RRooººuull simbolizeazã sângele vãrsat de martirii nea-mului pe câmpurile de luptã, pe teritoriul naþional ºiinternaþional, înverºunarea acestora ºi dorinþa lor de aapãra þara, chiar cu preþul vieþii, flacãra vie a focului ce

arde în inima fiecãruia pentru libertate, independenþã,fraternitate ºi egalitate.

GGaallbbeennuull simbolizeazã auriul holdelor, bogãþiaroadelor acestui pãmânt românesc, dar ºi cãldura ºilumina soarelui dãtãtor de viaþã, fãrã de care nu arexista speranþã în inimile noastre.

AAllbbaassttrruull simbolizeazã înaltul cerului senin, apelece ºerpuiesc pe întinsul þãrii, dar ºi învolburarea mãriiale cãrei talazuri vorbesc despre o istorie milenarã în-fãptuitã de un popor paºnic ºi iubitor de pace.

De-a lungul timpului, în istoria ºi heraldica româ-neascã, drapelul tricolor a respectat culorile menþionatemai sus, însã întotdeauna acesta era prevãzut cu stemaþãrii imprimatã pe fondul galben, la mijlocul drapelu-lui, stemã care-i oferea o personalitate aparte.

Stema, aprobatã în baza Constituþiei din anul 1848,avea în conþinutul sãu munþii împãduriþi, deasupra cã-rora se ridica soarele; la baza lor, erau reprezentateapele ºi câmpiile, iar în mijloc, se afla o sondã. Toateaceste simboluri erau încadrate de o coroanã cu spicede grâu. În anul 1965, se adaugã noua titulaturã a statu-lui, înscrisã pe o eºarfã tricolorã.

Evenimentele din decembrie 1989 au dus, prindesfãºurarea lor, la eliminarea stemei de stat de pedrapel ºi, dupã doi ani, în baza Constituþiei României,promulgate pe 21 decembrie 1991, a fost aprobatã unanouã. Heraldica stemei României din 1991, folositã ºiastãzi, rãspunde în totalitate regulilor ºi normeloraflate în vigoare la începutul secolului XX. Din cadrulstemei promulgate în 23 iunie 1921, a fost pãstrat doarscutul cu acvila cruciatã, neîncoronatã, care conþine, încele patru cartiere, stemele emblematice ale Þãrii Ro-mâneºti, Moldovei, Olteniei cu Banatul, Transilvanieiºi Dobrogei, simbolizând statul unitar român ºi istoriapoporului nostru.

În zilele noastre, pentru prima datã, stema þãrii numai este imprimatã pe drapelul României. Acest aspectnu rãspunde cerinþelor tradiþionale ºi istorice ºi duce lapierderea distincþiei clare între simbolurile celorlaltestate ale lumii, creând confuzii.

Acum, când România trãieºte momente de rãscruce,istorice, economice ºi chiar administrative, se impuneca drapelul statului român sã fie un simbol care vinedin istorie. ªi, poate cã, în curând, ni se va oferi ºansasã aplicãm stema þãrii noastre pe drapelul tricolor, con-ferindu-i acestuia acel caracter de unicitate între în-semnele naþiunilor.

Cristina FRATU

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 12 (315) din 30 iunie 2011 Pagina 3

Am terminat de trei sãptãmâni cursulde limba englezã-începãtori ºi în-

cerc, tot de atunci, sã scriu câteva rânduridespre atmosfera din clasã ºi despre cele treidoamne profesoare - doamna Andra ªtefan,doamna Liliana Ene ºi doamna Consuela Drã-gan – care, zilnic, timp de ºase ore, nu mai puþinde 18 sãptãmâni, s-au ocupat de grupa noastrãformatã din ºapte oameni (dintre care ºaseaveau de la 40 de ani în sus) ºi, abia acum, credcã am reuºit sã scriu acele câteva rânduri. Defiecare datã am renunþat pentru cã, iar ºi iar,constatam cã nu reuºeam sã redau acea atmos-ferã – care nu prea se mai gãseºte prin ºcolilenoastre – ºi acea atitudine a „doamnei dirigin-te” care ne dãdea de înþeles cã, la sfârºitul peri-oadei de învãþare, noi, cei ºapte, trebuia sã reu-ºim sã ºtim a vorbi în englezã, mãcar la un nivel„de supravieþuire”, dacã nu mai mult.

Cel puþin Doamna Andra ªtefan – „diriga”,la bazã profesoarã de germanã, a luat totul ca peceva personal ºi, ori de câte ori nu reuºeam sãatingem nivelul pe care Domnia Sa îl dorea, sesupãra pe noi spunând cã nu vrem sã învãþãm.A doua zi, în stilul prusac, o lua de la capãt cunoi modificãri, adaptând sau schimbând meto-dele de lucru, în aºa fel încât reuºea sã ne tre-zeascã curiozitatea ºi sã ne facã sã înaintãm,pas cu pas, în tainele limbii engleze. În timpulsãu liber, lucra pe calculator ºi lista pentru noio sumedenie de exerciþii, numai ca sã pricepem,mult mai uºor, ceea ce avea sã ne înveþe.

Nu ºtiu cum o fi la alþii, dar eu, de prin liceulmilitar, n-am mai cunoscut sau n-am mai auzitde profesori care sã fie atât de preocupaþi denivelul de pregãtire atins, zi de zi, de cãtre ele-vii sãi. De multe ori, ne strãduiam sã ne facemtemele sau sã citim tot ce ne dãdea pentru aca-sã, „numai ca sã nu o supãrãm pe Doamna...”.

La ore, fãcea în aºa fel încât noi, cursanþii,credeam cã ºtim mult mai mult, pentru mo-ment, ca, apoi, sã conºtientizãm cã, de fapt, maiavem ceva de lucru pânã sã atingem acel nivelºi asta numai ca sã ne facã sã citim ºi alte cãrþi,în limba englezã, desigur.

Atunci când nu ºtiam rãspunsul la vreo în-trebare, dupã mai multe încercãri, trecea la ce-lãlalt coleg, aºa de uºor ºi de simplu încât, înacele clipe, nici nu trãiam cu impresia cã amgreºit. Abia dupã ore, când rememoram cele în-tâmplate la cursuri, realizam, de fapt, cã la acelcapitol nu ºtim prea multe ºi, astfel, ne strãdu-iam sã recuperãm. Cam aºa decurgeau orele. Odiscuþie continuã... E adevãrat, în englezã.

Când ne-am dat seama, cu toþii, cã nu mai emult ºi se terminã cursul, vorbind între noi, co-legii, am conºtientizat cã nu am vrea ca lucrulacesta sã se întâmple. Ne doream o minune prinintermediul cãreia sã se facã cumva ceva, în aºafel încât acea perioadã sã se mai prelungeascãºi asta numai pentru atmosfera aceea colegialã.

Dupã festivitatea de încheiere, doamna An-dra ªtefan a þinut sã ne spunã câteva ceva legatde ce va dori sã facem pe mai departe: „Sã pu-neþi mâna ºi sã citiþi sau sã repetaþi, în fiecarezi, mãcar 10 minute; sã-mi trimite-þi atuncicând veþi fi plecaþi pe undeva în misiune, în a-farã, câte un e-maill, în limba englezã, iar a-tunci când veþi fi la locurile voastre de muncã,sã spuneþi colegilor voºtri cã, la U.N.Ap., sefac cursuri de limba englezã, limba francezã,limba germanã, limba greacã, limba rusã ºichiar de limba chinezã”.

Acum cred cã am reuºit sã vã trezesc intere-sul legat de felul în care se învaþã, cel puþin lim-bile strãne, la Universitatea Naþionalã de Apã-rare.

Colonel Ion PAPALEÞ

P ro feso r i iO a m e n i c u h a r

2 6 i u n i e , Z i u a D r a p e l u l u i N a þ i o n a l

Comandamentul Diviziei 1 Infanterie „Dacica” aplanificat, organizat ºi condus, în perioada 20 - 24 iu-nie a.c., exerciþiul de comandament ºi stat major, denivel tactic „Scutul de Fier 11/Iron Shield 11” la careau participat aproximativ 200 de militari.

Desfãºurat în tabãra militarã Diham ºi în zoneleadiacente acesteia, exerciþiul a fost destinat instruiriicomandamentului marii unitãþi pentru realizarea inte-gralã a obiectivelor de instruire specifice fiecãrui do-meniu funcþional rezultat din Lista cu cerinþe deinstruire pentru anul 2011.

Având ca scop perfecþionarea deprinderilor perso-nalului din compunerea comandamentului diviziei înplanificarea, conducerea ºi executarea recunoaºterilorîn teren muntos - împãdurit, exerciþiul a solicitat dinplin calitãþile psihice, morale si fizice ale participan-þilor, care au trebuit sa facã faþã, atât caniculei, cât ºiascensiunilor montane, desfãºurate zilnic în trecãtoriledin Munþii Bucegi.

O contribuþie deosebit de importanta la desfãºura-rea exerciþiului ºi-au adus-o ºi militarii din compune-rea Batalionului 45 Comunicaþii ºi Informaticã „Cpt.Grigore Giosanu”, Batalionului 300 Sprijin „Sarmis”ºi cei din Direcþia Topograficã Militarã care, prin sar-cinile specifice, au asigurat pe întreg parcursul exerci-þiului condiþiile necesare desfãºurãrii la cote maxime aacestuia.

Locotenent-colonel Gabriel PÃTRAªCU

„Scu tu l de F ie r ” a l Buceg i lo r

Vineri, 24 iunie, la sediul Batalionului 20 Infanterie din Craiova, aavut loc ceremonialul militar ºi religios prilejuit de încheierea misi-unii în teatrul de operaþii din Afganistan a structurilor din cadrul Bri-gãzii 2 Infanterie „Rovine” - Elementul de Comandã ºi Control (Com-bined Team Zabul) ºiBatalionul 20 Infan-terie „Scorpionii Ne-gri”.

În mesajul trans-mis militarilor dincele douã structuri,ministrul Apãrãriinaþionale GabrielOprea i-a felicitat ºile-a mulþumit pentrumodul exemplar încare ºi-au încheiatmisiunea.

„Bilanþul misiunii dumneavoastrã, îndeplinite cu succes subcomanda NATO, este impresionant. Miile de kilometri strãbãtuþi cutehnica ºi echipamentele de luptã pentru protecþia convoaielor milita-re ºi a autostrãzii strategice A1 întregesc efortul considerabil fãcut demilitarii Batalionului 20 Infanterie „Scorpionii Negri” pentru asigu-rarea, într-o manierã integratã, a operaþiilor la care România s-a anga-jat”, a subliniat ministrul Oprea. „Succesul militarilor noºtri în teatre-le de operþii depinde nu doar de modul în care ei îºi fac datoria, ci ºide susþinerea permanentã a familiilor ºi a celor rãmaºi în þarã. Faptulcã familiile au preluat de la ei grijile ºi responsabilitãþile pe care fie-care om le are acasã le-a permis sã se concentreze foarte bine pe exe-cutarea misiunilor grele ºi a contribuit, astfel, la reuºita lor (...). Sã fiþimândri cã profesionalismul ºi curajul dumneavostrã au fost întipãriteîn conºtiinþa partenerilor ºi aliaþilor noºtri, aceste calitãþi fiind confir-mate încã o datã de rezultatele obþinute”, a arãtat ministrul Apãrãriinaþionale în mesajul sãu.

La ceremonialul de la Craiova au participat, alãturi de familii, pri-eteni ºi colegi, ºeful Statului Major General, general-maior ªtefanDãnilã, ºeful Statului Major al Forþelor Terestre, general de brigadãAriton Ioniþã, ºi reprezentanþi ai Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi aiautoritãþilor locale.

Biroul de Presã al M.Ap.N.

Ven i rã o l t en i i !

CMYK

Curierul ARMATEINr. 12 (315) din 30 iunie 2011Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

C e n t r u l 2 1 e s t e g u v e r n a t d e . . . e f i c i e n þ ã !

- Domnule comandant, „eficienþa în lucru”este principiul care guverneazã aceastã unitate.Este o realitate care poate fi palpabilã, deoarece,pe unde treceþi, lãsaþi în urmã lucruri concrete,evidente. Cum aþi ajuns la aceastã destinaþie, pecare toþi o numesc eficienþã?

- Sunt comandant din anul 2004 ºi am în admi-nistrare unitãþi ale Diviziei 1 Infanterie „Dacica”,dar ºi alte unitãþi aflate în subordinea StatuluiMajor al Forþelor Terestre.

De ceva vreme, în cadrul Centrului 21, am im-plementat un sistem nou, pe care l-am testat de-alungul timpului ºi despre care pot sã spun cã func-þioneazã, cel puþin pânã în momentul de faþã, cusprijimul comandantului diviziei. Sistemul se refe-rã la constituirea unui detaºament de 30 de mili-tari, de soldaþi gradaþi voluntari, care, pe timpul u-nui an de zile, au posibilitatea sã înveþe toate me-seriile cu aplicabilitate în unitãþile pe care le avemîn administrare. Mã refer aici la meseria de hidro-izolator, zugrav, zidar, faianþar, parchetar, etc. Laterminarea perioadei de specializare, noii specia-liºti vor pleca cu o diplompã de calificare, necesa-rã pentru a putea fi încadraþi în cadrul formaþiuni-lor de cazarmare. Lucrãrile pe care le-am executatîmpreunã cu ei se vãd cel mai bine în cazul blocu-rilor alimentare. De exemplu, pe zona Braºovului,la Brigada 2 V.M., s-au asigurat în totalitate mate-rialele de construcþii pentru reparaþii curente la de-pozite, iar blocurile alimentare au fost terminate înproporþie de 95%.

Mai conteazã acum ºi fluctuaþia fondului bugetar,pentru cã banii se dau pe trimestre ºi nu la început dean, pentru a putea respecta un plan dinainte conceput.Repartizarea fondurilor a fost fãcutã de cãtre SMFT,trimestrial. În acest moment, noi aºteptãm banii petrimestrul patru pentru a finaliza lucrãrile începute,pentru cã, în decembrie, nu prea mai avem ce lucra cubanii. Astfel, în iarnã, ne rãmâne timp sã întocmim si-tuaþia de încheiere a documentelor, situaþie necesarãpentru procesul de scãdere a materialelor care au fostfolosite în construcþii.

Însã, cea mai bunã idee pe care am implementat-oîn cadrul Centrului 21 de trei ani de zile se referã laexecutarea lucrãrilor în regie proprie, ºi nu prin antre-prizã. Din punct de vedere economic, metoda adopta-tã este cu 45% mai fiabilã. Grupul de lucru despre ca-re am amintit mai sus este format din oamenii Diviziei1. Cu ei lucrez peste tot, fireºte, pe echipe. ªi pentrucã munca este a nostrã, eficienþa este mult mai mare.

- Ce lucrãri mai aveþi de executat pânã la fineleanului în curs, dat fiind bugetul restrâns alocat?

- Mai avem de rezolvat problemele ce þin dereabilitarea blocului alimentar ºi a depozitelor de laPopeºti-Negoieºti.

Anul acesta, fondurile au fost asigurate în propor-þie de numai 10% faþã de necesarul diviziei. Planul delucrãri a fost aprobat de cãtre comandantul diviziei,dar lucrãri de mare anvergurã nu prea au fost, maimult, reparaþii curente. Oamenii pe care îi am în su-bordine ºi pe care mã bazez sunt, însã, tineri, dar suntdornici de cunoaºtere ºi învaþã foarte repede o mese-rie. Pe ei îi motiveazã ºi faptul cã, la finalizarea cursu-lui, primesc o diplomã, dar numai dupã ce trec princele 10 module obligatorii. Centru 21 are, bineînþeles,competenþa de a le elibera diplomele de absolvire,pentru a fi încadraþi în formaþiunile de cazarmare. Ex-cepþional am lucrat ºi cu cei de la Craiova, echipa lorfiind una foarte bunã. Locþiitorul pentru logisticã de laBrigada 2 Infanterie „Rovine” este un foarte bun coor-donator, ce a continuat ºi a reuºit sã ducã pânã lacapãt lucrãrile.

- Cum apreciaþi efortul depus de echipa dumnea-voastrã în condiþiile generate de noile soluþii adop-tate?

- Acei 10 la sutã din fondurile necesare care ni s-au alocat ne-au determinat sã acþionãm ca atare. Afost o ambiþie a nostrã de a demonstra cã, ºi cu aceºtibani, putem sã facem treabã. Faptul cã, la 1 septem-brie, avem posibilitatea de a da blocurile alimentare înfolosinþã reprezintã o satisfacþie realã a muncii nostre.

În aceste condiþii, nu putem afirma cã efortul nos-tru nu este mare, dar am ºtiut sã schimbãm, la mo-mentul potrivit, soluþiile tehnice. De exemplu, unadintre soluþii, care a dat roade peste tot, este aceea dea nu mai folosi var, ci soluþie lavabilã, ce are o duratãde valabilitate mult mai mare. Nu mai facem hidro-

izolaþie cu ardezia, ci venim cu o soluþie de lipit careare garanþie 20 de ani. Tehnologia de astãzi ne per-mite sã fim mult mai eficienþi în tot ceea ce întreprin-dem. Materialele pe care le asigurãm, le cumpãrãmnoi de la furnizorii ce sunt pe lichidãri de stocuri demateriale. În acest caz, ele sunt mult mai ieftine, de-cât ceea ce oferã piaþa pe aceastã plajã de produse.

- Dumneavoastrã ºi cei care se aflã în echipa deconducere supravegheaþi îndeaproape toate activitã-þile Centrului 21. Pentru ce motiv vã implicaþi perso-nal pânã în cel mai mic detaliu?

- Pentru a înþelege mai bine, este necesar sã vã ex-pun un exemplu. Gândiþi-vã puþin la casãrile care sefac la nivelul Statului Major al Forþelor Terestre. Unreprezentant din structura noastrã de comandã partici-pã în permanenþã la aceste casãri. Tot ceea ce este bunºi noi putem sã recondiþionãm, nu se mai caseazã.Reparãm bunul respectiv, iar dupã aceea, îl redistri-buim la unitãþile care au necesar. De exemplu, am gã-sit în unitãþi marmize, ce funcþionau pe aburi, careacum pot fi din nou folosite, dar, dupã ce le-am trecutpe gaze. În concluzie, se pare cã deþinem soluþiile dea merge mai departe.

Acum suntem în derularea unui program alSMFT-lui care se referã la încãlzire, la reabilitareacentralelor termice. Am venit cu niºte idei pentru amenþine funcþionarea tuturor pavilioanelor, asigurând,pe perioada de iarnã, o temperaturã de gardã de 18oC,temperaturã care eliminã orice altã intervenþie dinpartea nostrã cauzatã de lipsa cãldurii.

Avem ºi o situaþie realã a consumului de curentelectric ºi apã menajerã, deoarece, la utilitãþi, anulacesta, trebuie sã ducem o luptã foarte puternicã pen-tru a respecta anumite prevederi, fapt care implicã u-nele angajamente din partea noastrã în ceea ce priveº-te reducerea, pe cât posibil, a consumului.

Colectivul nostru este foarte unit. Am un inginer-ºef pe care mã pot baza. Cu toþii cunosc angajamentulmeu luat în faþa comandantului diviziei, iar acesta es-te literã de lege pentru ei.

- Pe 18 iunie se serbeazã, în fiecare an, ziua con-structorului militar. Cum sãrbãtoriþi acest momentaniversar?

- Din cauza faptului cã 60 dintre oamenii mei suntplecaþi la lucrãri pe teritoriu, ziua constructorului mi-litar este marcatã, anul acesta, în cazarmã ºi pe ºanti-ere, doar prin citirea mesajelor venite din partea eºa-loamenlor superioare cu aceastã ocazie. Noi, cei rã-maºi în cazarmã, nu putem sãrbãtori dacã ceilalþi suntplecaþi. Ca urmare, o sã decalãm puþin acest prilej desãrbãtoare, undeva cu o zi înainte de revelion, cândtoþi vor fi prezenþi în unitate, pentru a celebra.

- Cum definiþi, în câteva cuvinte, poziþia ºi rolulconstructorului în sistemul militar?

- Poziþia constructorului în sistemul militar are unrol determinant. Dupã cum bine se ºtie, constructorul

ºi cazarmarul fac parte din logisticã. Logisticaeste cea care asigurã sprijinul luptãtorului ºi, fãrãde care, nu se poate angaja nici o operaþiune mili-tarã.

Am fãcut un studiu la nivelul diviziei din carea reieºit cã aproximativ 3.200 de cazarme suntconstruite în perioada 1880 -1962. Restul, de38%, sunt relativ mai recente, fiind construitedupã anii `70. Numai 19 construcþii dateazã dinperioada 1990-2011.

Nu se pune problema de a nu se face treabã, ºimã refer aici la reabilitarea ºi întreþinerea lor, cila faptul cã totul depinde de legislaþie ºi de fon-durile asigurate la timp. Legislaþia ne îngreunea-zã de multe ori în demersurile noastre, pentru cãachiþiile de materiale necesare pe S.A.P. (Siste-mul de Achiziþii Publice) sunt mai scumpe decâtpe cele care provin de pe piaþa liberã. Sistemulde Achiziþii Publice e mult mai scump. Mie, per-sonal, îmi dã peste cap toate calculele financiaredin toate sectoarele. Spre exemplu, un sac de ci-ment, dacã îl iau de la poarta fabricii, costã 16lei; prin SAP, acelaºi sac are o valoare 20 de lei.În consecinþã, eu nu mai am eficienþã dacã pierd4 lei la sacul de ciment. Dar, chiar ºi aºa, sunt o-bligat ca 60% din tot ceea ce achiziþionez sã iaupe SAP, iar restul de 40%, direct de la producã-tor.

Ca urmare, s-a fãcut o intervenþie atunci cândau venit cei de la AUDIT ºi, deºi ne-au dat drep-tate ºi sunt de acord cu noi, se pare cã nu au po-sibilitatea ºi competenþa de a pãtrunde în siste-

mul legislativ. Dupã cum vedeþi, existã câteva aspectecare sunt incompatibile cu eficienþa noastrã în lucru.

Dupã 8 ani de când mã aflu la comanda acestuiCentru, nu mai trebuie sã mai mã deplasez la o anumi-tã unitate. Cunosc totul pe dinafarã. ªtiu câte pavili-oane are, în ce stare se aflã reþeaua de alimentare cuapã, unde este cea electricã... În calitate de comandantal Centrului 21, datã fiind ºi experienþa mea de pânãacum, pot sã afirm cã rolul constructorului militar sepoate vedea cu ochiul liber, pentru cã, pe unde trece,lasã în urmã lucruri care pot fi atinse, lucruri reale.

- În cazul dumneavoastrã, eficienþa este mai multdecât un principiu. Ea reprezintã un scop în sine.Care sunt elementele cu care jonglaþi, atunci cândvine vorba despre fiabilitate în muncã?

- Singurul principiu dupã care mã ghidez este sin-ceritatea. Sinceritatea, însã, trebuie dublatã de o altãcalitate, ºi anume: sã ºtii sã asculþi ºi pãrerile celor cucare colaborezi dintotdeauna. Pentru cã numai ascul-tând ºi discutând cu ei, ajungi la soluþiile cele maibune. Iar, în momentul în care prezinþi unui ºef o pro-blemã cu o soluþie, nu mai existã argumente cu care sãte contrazicã, pentru cã ceea ce îi expui reprezintã va-rianta optimã de rezolvare.

Dacã, de exemplu, avem de executat un canal ter-mic, la documentaþia acelei lucrãri se implicã 4 sau 5persoane, cu pãreri ºi propuneri diferite. La grupul delucru, în acelaºi timp, studiem ceea ce ni s-a propus.Din cele 5 pãreri, o adoptãm pe cea mai fiabilã dinpunct de vedere financiar, aspect deosebit de impor-tant, pentru cã mâna de lucru nu reprezintã o proble-mã.

Acesta este lucrul în echipã care pe mine m-a de-terminat sã þin la oameni. Acum, ei lucreazã ºi pe in-ternet unde îºi cautã soluþii ºi materiale mult mai iefti-ne, cu o durabilitate mai mare. Pentru mine, eficienþaînseamnã bani. Iar, acest aspect mã intereseazã celmai mult.

În momentul de faþã, nu prea mai sunt constructorimilitari, iar valoarea lor este una foarte mare. Un con-structor militar, ce deþine cunoºtinþele necesare ºi ad-ministreazã cazarmele de care se ocupã aºa cum tre-buie, este necesar sã aibã în spate meseriaºi foartebuni cu care sã se apuce de lucru, sã meargã mai de-parte.

De fiecare datã când mã duc sã vãd o unitate, numerg direct la comandant; eu vorbesc cu cazarmarulunitãþii. Discuþia cu comandantul se rezumã doar laceea ce are nevoie, la ceea ce vrea sã facã, dar cazar-marul este pe linie de specialitate ºi îmi este subordo-nat direct; el ºtie concret ceea ce are nevoie. În fiecarezi, vorbesc cu ei la telefon ºi aflu imediat atunci cândau o problemã. Uneori îmi trimit un simplu fax princare mi se cere sprijinul. Eu îl primesc aºa cum esteºi, cu siguranþã, rezolv problemele în funcþie de prio-ritãþi.

Cristina FRATU

I n t e r v i u c u c o m a n d a n t u l C e n t r u l u i 2 1 , c o l o n e l i n g . G h e o r g h e A D A M

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 12 (315) din 30 iunie 2011

Î n urmã cu exact o lunã de zile, în poligonulCentrului de Instruire pentru Luptã al Forþelor

Terestre din Cincu, se afla la pregãtire Batalionul 495Infanterie „Cãpitan ªtefan Soverth” în cadrul exerci-þiului „Rãzboinicul Negru”. Batalionul 495 Infanterie aluat fiinþã în anul 1990, la 30 noiembrie, cu denumireade Batalionul 495 Misiuni Speciale, iar, în anul 1996,printr-un decret pezidenþial, unitãþii i-a fost înmânatDrapelul de Luptã ºi i-a fost acordatã denumirea onori-ficã dupã numele celui care a înfiinþat prima ºcoalã deparaºutiºti militari - „Cãpitan ªtefan Soverth”.

Joi, 16 mai, la sediul Statului Major al Forþelor Te-restre a avut loc ceremonialul prilejuit de plecarea înteatrul de operaþii din Afganistan a Batalionului 495Infanterie „Cãpitan ªtefan Soverth”. La ceremonialulorganizat cu aceastã ocazie, au participat, alãturi de ru-dele militarilor care vor pleca în misiune, oficialitãþimilitare care i-au avut în frunte pe ministrul Apãrãriinaþionale Gabriel Oprea, ºeful Statului Major General,general-maior ªtefan Dãnilã, ºeful Statului Major alForþelor Terestre, general de brigadã Ariton Ioniþã, pre-cum ºi alte oficialitãþi militare. Comanda Diviziei 1 In-fanterie „Dacica” a fost reprezentatã de comandatul a-cesteia, general-maior Nicolaie Dohotariu, locþiitorul a-cestuia, general de brigadã Iulian Bacºiº, ºeful de statmajor, colonel Gheorghe Viºan, precum ºi alte cadredin comandament ºi unitãþile subordonate.

Dupã primirea invitaþilor, introducerea în formaþie aDrapelului de Luptã ºi intonarea imnului naþional, s-aexecutat Apelul Solemn. Prezentarea extrasului din or-dinul de misiune a fost fãcutã de cãtre comandorul Cos-tel Avrãmescu: „În conformitate cu ordinul de operaþiial comandantului Centrului de Conducere Operaþio-

nalã, misiunea Batalionului 495 Infanterie este aceeade a efectua operaþii în sprijinul pãcii sub conducereNATO, în cooperare cu celelalte forþe aparþinândISAF în provincia Zabul. Pentru îndeplinirea acesteimisiuni, executaþi urmãtoarele acþiuni militare: întâr-zierea acþiunilor forþelor insurgente în aria de respon-sabilitate, menþinerea siguranþei de miºcare pe auto-strada A1, reducerea înfiltrãrilor insurgente pe rutelede acces, influenþarea pozitivã a populaþiei civile princooperarea cu autoritãþile locale ºi liderii tribali, par-ticiparea la operaþii CIMIC ºi sprijin umanitar. Din

acest moment, în calitatea mea de comandantal Centrului de Conducere Operaþionalã, pre-iau comanda operaþionalã a batalionului ºitransfer controlul operaþional al batalionuluicãtre comandantul CTZ începând cu 1 au-gust”.

Dupã oficierea serviciului religios de cãtreun sobor de preoþi, au urmat alocuþiunile ofici-alitãþilor. În discursul sãu, ministrul Apãrãriinaþionale spunea: „Vã mulþumesc pentru mo-dul în care v-aþi pregãtit pentru misiunea lacare veþi lua parte în teatrul de operaþii dinAfganistan. Sunt convins cã veþi reprezenta cucinste ºi onoare Armata românã în aceastãmisiune de maximã rãspundere, departe dehotarele þãrii. Veþi începe dislocarea în cu-rând pentru a prelua ºi continua misiunile de-loc uºoare ale camarazilor din Batalionul 26Infanterie, într-un teatru de operaþii care cerecalitãþi deosebite de luptãtori. ªtiu cã cei maimulþi dintre dumneavoastrã sunteþi veterani aimisiunilor ºi aveþi acele calitãþi pe care le-þicãpãtat în teatrele de operaþii. Din pãcate, Af-ganistanul rãmâne un mediu de acþiune com-plex ºi deosebit de periculos. Ne amintim as-tãzi cu preþuire ºi recunoºtinþã de camaraziinoºtri cãzuþi la datorie sub drapelul tricolor,în Afganistan. Ei reprezintã un extraordinarexemplu de eroism ºi curaj în îndeplinirea mi-siunii încredinþate de þarã. Sã fiþi uniþi ca într-o fami-lie, sã nu uitaþi cã secretul reuºitei este întotdeaunaacþiunea în echipã. Vã cer sã vã puneþi în valoare cali-tãþile de luptãtori, sã acþionaþi în baza mandatului pri-mit, sã vã angajaþi în fiecare acþiune cu toatã respon-

sabilitatea ºi profesionalismul ºi sã daþi dovadã decorectitudine în relaþiile cu partenerii aliaþi”.

În mesajul sãu, comandantul batalionului, locote-nent-colonel Dorin Toma a mulþumit tuturor pentrusprijinul acordat pe timpul pregãtirii: „Misiunea pecare batalionul o desfãºoarã în teatrul de operaþii dinAfganistan nu face decât sã valorifice experienþa acu-mulatã de aceastã unitate de-a lungul timpului, an dean, pe durata activitãþilor multinaþionale sau bilatera-le de instruire sau pe timpul participãrii la misiuni îndiferite teatre de operaþii. Cu toate acestea, pentru fie-

care dintre noi, experienþa dinAfganistan va reprezenta un ade-vãrat test al propriei noastre ca-pacitãþi de a acþiona într-un me-diu în general ostil, în condiþii deefort fizic ºi psihic deosebite. Ca-pacitatea noastrã de a interac-þiona cu populaþia localã, de aacþiona în comun ºi de a cooperacu militarii din Forþele de Secu-ritate Afgane, cât ºi cu cei dinForþa Multinaþionalã, va repre-zenta cheia succesului în îndepli-nirea misiunii primite. Încrede-rea în propriile noastre forþeprovine nu numai din experienþadeosebitã acumulatã de militariibatalionului, dar ºi din modul încare ne-am pregãtit pentru a-ceastã misiune. Rezultatele efor-tului nostru s-au concretizat înnivelul foarte ridicat de pregãtire

atins de cãtre personalul comandamentului ºi coeziu-nea ridicatã a subunitãþilor, aspecte confirmate dinplin pe timpul exerciþiilor complexe desfãºurate în te-renurile de instrucþie, dar ºi pe timpul evaluãrilor.Mulþumim familiilor, celor dragi, pentru sprijinul a-cordat, pentru cã au fost alãturi de noi ºi ne dorim sã-

i simþim în continuare aproape.”Ceremonialul s-a încheiat cu defilarea batalionului

în aplauzele oficialitãþilor ºi ale familiilor militarilorcare urmeazã sã plece în teatrul de operaþii, urmat apoide un cocktail oferit invitaþilor prezenþi la activitate.

Batalionul 495 Infanterie „Cãpitan ªtefan Soverth”este o unitate de luptã din subordinea Brigãzii 1 Meca-nizate „Argedava”, care asigurã instruirea pentru men-þinerea ºi dezvoltarea nivelului de operaþionalizare acomandamentului ºi subunitãþilor subordonate în vede-rea participãrii, la pace, la misiuni în teatrele de opera-þii externe, iar, în situaþii de crizã ºi de rãzboi, la acþiu-ni militare în sistem integrat, pe teritoriul naþional.

De-a lungul timpului, batalionul a participat anualla numeroase exerciþii ºi misiuni interne ºi internaþio-nale, printre care cele mai de rãsunet au fost cele din1996 pânã în 2002, la exerciþii internaþionale cu struc-turi similare din cadrul parteneriatului pentru pace, darºi din anul 2007, când batalionul a participat la Opera-þiunea Iraqi Freedom VIII, în teatrul de operaþii dinIrak, unde ºi-a desfãºurat activitatea sub controlul ope-raþional al comandamentului Diviziei MultinaþionaleSud-Est.

În semn de recunoºtinþã ºi apreciere a devotamentu-lui ºi coeziunii dovedite în îndeplinirea misiunilor în-credinþate în teatrul de operaþii din Irak, Drapelul deLuptã al unitãþii a fost decorat de cãtre preºedinteleRomâniei cu Ordinul Virtutea Militarã în grad deCavaler, cu însemne pentru militari, de rãzboi, în ca-drul ceremonialului organizat la Arcul de Triumf dinBucureºti, în vara anului 2009.

Plutonier Radu SÃCÃREA

Bata l ionu l 495 In fan te r i e , l a un pas de A fgan i s tan

O peraþiile Armatei 1 în luptele de la Vest de Tisase încadreazã în marea ofensivã asupra Ungariei

care rãmãsese, pânã la cea datã, singurul aliat al Germa-niei.

Pentru Armata 1, operaþiile din Ungaria au îmbrãcatdouã aspecte diferite: la Est de Tisa, forþele noastre aufost întrebuiþate în misiuni secundare (siguranþã) pentru aface disponibile forþele sovietice, în vederea acþiunilordin zonele Debreþin ºi Szolnok.; la Vest de Tisa, forþeleArmatei 1 au fost întrebuinþate pe direcþii importante ºi înfocarul bãtãliei: Budapesta ºi Munþii Bükk.

Atacul neîntrerupt al Corpului 7 Armatã, timp de 80de zile, începând de la forþarea Râului Tisa (23 ocrombrie1944) ºi pânã ce a pãtruns adânc în Budapesta (15 ianua-rie 1945), a marcat un efort record în cea mai mare bãtãliea celui de Al Doilea Rãzboi Mondial.

În aceastã fazã, Armata 1 a avut în compunerea sa, caefective, 3.232 ofiþeri, 3.765 subofiþeri ºi 69.918 soldaþi.Pierderile au fost enorme: 975 ofiþeri, 976 subofiþeri ºi26.053 trupã.

Pe timpul ofensivei, contrar propagandei ce se fãcuse,ostaºii români au avut o atitudine demnã, civilizatã, ome-noasã ºi generoasã. Iatã o mãrturie în acest sens din tim-pul luptelor duse pe strãzile Budapestei.

Locotenent-colonelul (r.) Tudor Turtoi, pe front, sub-locotenent în compania antitanc a Diviziei 2 Infanterie,spunea: „În ultima zi – 15 ianuarie – ajunseserãm la înãl-

þimea strãzilor Rottenbiller, unde am ocupat un mare spi-tal. În apropiere, la 30-40 de metri, nemþii aveau barica-de. În timp ce cercetam primele încãperi ale spitalului, asosit artelnicul cu masa, din care am împãrþit ºi persona-lului spitalului. Însoþit de medicul-ºef ºi de o sorã infirmi-erã, care ºtia româneºte, mi-am continuat vizita prin sa-loanele cu bolnavi.

Directorul a þinut atunci o cuvântare rãniþilor ºi perso-nalului medical, spunând printre altele: «Eram porniþiîmpotriva românilor, cãci ni se spunea sã avem noroculsã nu fim ocupaþi de ei, cã ne taie cu cuþitul ºi ne pun sa-re. Am avut însã norocul ºi ne-au acupat românii ºi, înloc sã ne taie ºi sã ne punã sare, ei ne-au tratat ca oame-nii, ne-au ajutat, ne-au dat de mâncare, ne-aau dat pâine,da, pâine, pâine, pâine!».

Vorbele sale, însoþite de ridicarea mâinilor, în una din-tre ele þinând o bucatã de pâine, m-au miºcat mult; erauvorbe sincere, pline de recunoºtinþã, ale unui om aflat lalimita între întuneric ºi luminã, dezmeticit de tãria aceste-ia din urmã. Coincidenþa fãcea ca acele mãrturii sã vinã ºiîn ultima zi a participãrii noastre la bãtãlia Budapestei, caun ecou al tuturor actelor noastre de bunãvoinþã ºi înþele-gere faþã de acest popor”. (P.I.)

Din „De la Podiºul Carei în Podiºul Boemiei(octombrie 1944 – mai 1945) - Veteranii pe drumulonoarei ºi jertfei”

I e r t a r e a a p r o a p e l u i

Î n Sfânta Scripturã gãsim învãþãturi care ne ara-tã datoria de a ierta pe cei care ne greºesc.

Domnul nostru Iisus Hristos ne învaþã cã toatã legea ºiproorocii se reazãmã pe douã porunci, adicã sã iubim peDumnezeu ºi pe aproapele nostru. Mila este una dintrefaptele bune care izvorãºte din dragoste, dupã mãrturiaSfântului Apostol Pavel, care zice: „Dragostea milosti-veºte!”.

Dragostea lui Dumnezeu cãtre noi se aseamãnã cudragostea pãrinþilor pentru fiii lor. Precum un tatã ºi omamã îºi iubesc copiii ºi, ori de câte ori ar greºi ei, dacãse întorc ºi cer iertare, îi iartã ºi îi mângâie, aºa este ºidragostea lui Dumnezeu pentru noi, care suntem Fiii sãiºi aºa ni se cuvine sã fim cu dragostea ºi cu mila faþã decei care ne greºesc nouã.

Toate faptele bune de le va avea cineva, dacã nu aredragoste, nu are nimic (I Corinteni 13, 1-2). Dupã mãrtu-ria acestei învãþãturi, nu avem voie sã urâm pe nimeni,iar pe toþi cei ce ne greºesc sã-i iubim ºi sã le iertãmgreºelile, chiar dacã ne-ar face cel mai mare rãu.

Sã ne aducem aminte de Dumenzeu, din a Sa nemãr-ginitã bunãtate: „Plouã peste cei drepþi ºi peste ceinedrepþi ºi rãsare soarele sãu peste cei buni ºi peste ceirãi”. Aºa cã ºi Sfântul Apostol Pavel ne îndeamnã, zi-când: „Fiþi buni între voi ºi milostivi, iertând unul altu-ia, precum ºi Domnul v-a iertat vouã, în Hristos!”. În altloc zice: „Îngãduiþi-vã unul pe altul, iertând unul altuia;iar dacã cineva are vreo plângere împotriva cuiva, dupãcum Hristos v-a iertat vouã, aºiºderea iertaþi ºi voi”.Dragostea de Dumenezeu nu se poate arãta între noi fãrã

iubirea dintre noi ºi fãrã iertarea celor care ne greºescnouã. Dumnezeiescul pãrinte Isaac Sirianul, conglãsuindcu Sfântul Efrem, aratã cã Dumnezeu nu primeºte rugã-ciunea noastrã dacã noi avem urã ºi nu vom ierta pe ceice ne greºesc nouã. Aºadar, sã luãm aminte, cu toatã fri-ca de Dumnezeu, la cuvintele acestor sfinþi pãrinþi, carese reazãmã pe cuvintele mântuitorului nostru IisusHristos, ce a zis în Sfânta sa Evanghelie: „De veþi iertaoamenilor greºelile lor, va ierta ºi vouã Tatãl vostru celceresc, iar de nu veþi ierta vouã greºelile lor, nici Tatãlvostru cel ceresc nu va ierta vouã greºelile voastre”.

Nimeni sã nu creadã cã, cu darurile sale sau cu sluj-bele ce le dã la sfânta bisericã, se va putea împãca cuDumnezeu ºi va lua iertare de pãcatele sale, mai înaintede a se împãca ºi a se ierta cu care au fost învrãjbiþi.Acest adevãr ni-l aratã însuºi Hristos Domnul când ziceîn Sfânta Evanghelie: „De-þi vei aduce darul tãu la altarºi acolo îþi vei aduce aminte cã fratele tãu are cevaasupra ta, lasã darul tãu înaintea altarului ºi du-te de teîmpacã cu fratele tãu, apoi vinã ºi adu darul tãu”.

Nu numai darul nostru nu-l primeºte Dumnezeu maiînainte de a ne împãca cu aproapele nostru, ci nici rugã-ciunea noastrã n-o primeºte, cã zice: „Când staþi de vãrugaþi, iertaþi tot ce aveþi asupra cuiva, ca ºi Tatãlvostru cel din ceruri sã vã ierte vouã greºelile voastre”.

Însã nimic nu-i mai greu pentru noi, oamenii, decât sãiertãm pe cei ce ne-au jignit, ne-au defãimat sau ne-aupãgubit. De aceea, nu puþini mor certaþi între ei, spreveºnica lor osândã. Cã, dupã moarte, nimeni nu mai poa-te face nimic pentru mântuirea lui.

Dar, în timp ce Dumnezeu, ca un tatã bun, ne iartã

toatã datoria, adicã toate pãcatele, noi, oamenii, nuiertãm pe cei ce ne-au greºit puþin, ci le cerem datoria cudobândã. Iar, dacã nu ne întorc datoria, ne rãzbunãm peei, îi dãm în judecatã, le dorim rãul ºi nu-i iertãm pânã lamoarte.

Cea mai mare virtute creºtinã este iubirea. Ea esteviaþa noastrã ºi avem nevoie de ea ca de aer. De aceea,spune Sfântul Evanghelist Ioan: „Dumnezeu este iubi-re!”. Iar iertarea, impãcarea, milostenia, cercetarea bol-navilor, primirea strãinilor ºi altele asemenea sunt fiicelecele mai mari ale iubirii creºtine.

Iubirea de Dumnezeu ºi iubirea de aproapele suntporuncile cele mai mari din Sfânta Evanghelie care staula temelia mântuirii noastre. Dar ce sã facã acei creºtini,care îºi cer iertare de la cei cu care sunt certaþi, iar aceianu vor sã-i ierte? Dacã aproapele nu vrea sã ne ierte, sãurmãm sfatul duhovnicului, sã cerem iertare de trei ori ºiaºa, dacã nu ne mustrã conºtiinþa, ne putem împãrtãºi cuSfintele Taine. Smerenia ºi rugãciunea curatã ne ajutãcel mai mult la împãcare. Cine urmeazã calea aceasta,acela nu este departe de mântuire!

Aºa sã facem ºi noi, fraþi creºtini! Sã cerem iertareîntâi ºi sã iertãm cu dragoste pe toþi, ca sã fim ºi noi ier-taþi de Dumnezeu pe pãmânt ºi în cer. Cãci, fãrã iertare,nu avem mântuire ºi nici nu putem zice Tatãl nostru.

Sã rugãm pe Dumnezeul dragostei ºi pe Fiul luiDumnezeu, care s-a rãstignit pe cruce din dragoste pen-tru noi, sã ne împace pe toþi în numele sãu, ºtiind cã„Dragostea nu moare niciodatã!”. Amin!

Adaptare dupã Pãrintele Ilie CleopaColonel (r.) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 12 (315) din 30 iunie 2011Pagina 6

P a r t i c i p a r e a A r m a t e i 1 l a O p e r a þ i u n e a B u d a p e s t a

CCuuvvâânn tt ddee îînnvvããþþãã ttuu rrãã cc rreeºº tt ii nnãã

LECÞIA DE ISTORIE

În sãptãmâna 6 - 12 iunie 2011, la Palatul Cercu-lui Militar Naþional, au avut loc, în domeniul IInntteerrffee-rreennþþeelloorr ccuullttuurraallee, câteva expuneri ºi conferinþe cumar fi cea din ziua de joi, 9 iunie, de la Galeria Artelorcu tema Politicã ºi imagine în spaþiul românesc dinciclul de conferinþe Imagine, simbol, mentalitate ºicomunicare în societãþile tradiþionale româneºti,susþinutã de conf.univ. dr. Bogdan Halic sau cea cutema Politicã ºi imagine în spaþiul românesc, care aîncheiat ciclul de conferinþe Imagine, simbol, menta-litate ºi coumnicare în societãþile tradiþionale româ-neºti (octombrie 2010-iunie 2011) ºi care a fost susþi-nutã tot de conf. univ. dr. Bogdan-Alexandru Halic.Expunerea a abordat aspectele esenþiale ale compo-nentei imagologice prezente în acþiunile politice ºi avizat prezentarea modalitãþilor de utilizare a imagini-lor pe timpul pregãtirii ºi al derulãrii acþiunilor milita-re în Evul Mediu românesc. De asemenea, au fost a-bordate elemente referitoare la deformãrile imagologi-ce utilizate pentru atingerea unor obiective politice.

EExxppoozziiþþiiiiLa Sala Foaier, s-a vernisat expoziþia de sfârºit

de an a Clasei de picturã pentru adulþi a CerculuiMilitar Naþional, condusã de profesoara VioletaAntonovici, deschisã pânã duminicã, 12 iunie 2011.

La Sala Rondã, a fost deschisã expoziþia Chip deînger a Clasei de picturã pentru copii a CerculuiMilitar Naþional, condusã de profesoara Veronica

Emanoil, ocazionatã de sãrbãtorirea Zilei Copilului –1 Iunie. S-a închis pe 10 iunie 2011.

Galeria Artelor gãzduieºte expoziþia de picturã aartistului plastic Constantin Daradici, absolvent al In-stitutului de Arte Plastice Nicolae Griogorescu, în a-nul 1980, avându-i ca profesori pe Alexandru Cumpã-ta, Corneliu Baba, Gheorghe ªaru, ConstantinCrãciun. Este membru al al Uniunii Artiºtilor Plasticidin România. Vernisajul a fost oficiat, luni, 6 iunie,orele 17:30, de Corneliu Ostahie, critic de artã, ºiRadu George Serafim, realizator de programe la TVRCultural (emisiunea Lecþia de privit). Expoziþia estedeschisã pânã pe data de 23 iunie 2011, zilnic, întreorele 11:00-19:00. Intrarea este liberã la toate activi-tãþile în desfãºurare de mai sus. Informaþii la tel.021.313.86.80, int.136.

Interferenþe culturale- Cercul Militar Naþional - Armata I ,

onoare º i g lo r i e (X )Vasile Atanasiu s-a nãscut la

25 aprilie 1886 la Târgoviºte ºia murit la 6 iunie 1964 la Bucu-reºti. A fost un general de armatãromân, care a luptat în al DoileaRãzboi Mondial. A absolvitªcoala Militarã de Ofiþeri de Ar-tilerie, Geniu ºi Marinã în anul1907, cu gradul de sublocote-nent, fiind înaintat apoi la grade-le de locotenent (1910), cãpitan(1915) ºi maior (în 1917), în tim-

pul Primului Rãzboi Mondial. Dupã rãzboi, a urmat studiila ªcoala Superioarã de Rãzboi (Academia Militarã), înprezent Universitatea Naþionalã de Apãrare „Carol I”, ab-solvindu-le în anul 1920 ºi fiind înaintat la gradul de loco-tenent-colonel. A fost promovat ulterior la gradele de colo-nel (1928), general de brigadã (1935) ºi general de divizie(1940). În perioada celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, acomandat Corpul 2 Armatã (1941), fiind transferat apoi lacomanda Corpului 3 Armatã (22 iunie 1941 - 20 martie1943). În aceastã calitate, el a condus Corpul 3 Armatã înoperaþiunile militare de eliberare a Basarabiei în luptele depe malul râului Prut (la Albiþa) ºi, apoi, în avansarea pesteNistru, la Tiraspol. A comandat apoi corpul de armatã pelinia frontului de la Karpovo, la Dalnik, în timpul luptelorpentru ocuparea oraºului Odessa. Ca recompensã, a fost

înaintat la gradul de general de corp de armatã la 18 iulie1942. La 20 martie 1943, a fost numit în funcþia de inspec-tor general al artileriei, pe care a deþinut-o pânã la 12 fe-bruarie 1945. În perioada 13 februarie 1945 - 31 aprilie1946, generalul de armatã Vasile Atanasiu a îndeplinitfuncþia de comandant al Armatei 1, luând parte la luptelede pe frontul cehoslovac din regiunea Javorina, între râuri-le Hron ºi Morava ºi apoi în Boemia. A fost înaintat, pe 11aprilie 1945, la gradul de general de armatã. GeneralulVasile Atanasiu a fost trecut în rezervã în anul 1948 ºi afost decorat cu urmãtoarele ordine: Ordinul Mihai Viteazucl. III - prin DR 2886/17.10.1941 (general de divizie,comandantul Corpului 3 Armatã); Ordinul Mihai Viteazucl. III cu spade - prin DR 2456/4.08.1945 (general dearmatã, comandantul Armatei 1); Ordinul Leul Alb alCehoslovaciei; Ordinul Suvorov al URSS; Medalia PentruVictoria împotriva Germaniei în Marele Rãzboi Patrioticdin 1941-1945 a URSS.

Constantin Cristescu s-a nãs-cut în 1866 ºi a murit în 1922,a fost un politician ºi generalromân. Locotenent-colonelulConstantin Cristescu a fost co-mandant al Academiei Militaredin Bucureºti (1910-1912). În pe-rioada 10 noiembrie - 5 decem-brie 1916, generalul de divizieConstantin Cristescu a condusArmata a IV-a (de Nord), apoi înperioada 11 iunie - 30 iulie 1917,a îndeplinit funcþia de comandant al Armatei 1. A fost îna-intat la gradul de general de corp de armatã. (S.R.)

☺Un cetãþean caºtigã la LOTO 10

milioane de euro. De fericire, se ducela muncã ºi îºi dã demisia. Drept re-compensã, directorul fabricii îi maiface cadou 200.000 euro. Mergândspre casã, intrã la reprezentanþa Fer-rari sã îºi cumpere o maºinã. Intrã înmagazin ºi imediat îl felicitã repre-zentantul firmei Ferrari cã tocmai eleste al 1.000-lea cumpãrãtor ºi pri-meºte cadou o maºinã. Ajuns acasã,iese pe balcon sã bea o cafea. Privindaºa, o vede pe nevastã-sa cum veneaacasã pe bicicletã. La un moment dat,

dã un camion peste ea ºi moare. Stândaºa la balcon, îºi spunea în minte:Dumnezeu când îþi dã noroc, îþi dãpânã la capãt!

☺Lângã cascada Niagara, ghidul se

adreseazã grupului de turiºti:- Dacã doamnele vor binevoi sã

tacã un moment, veþi putea auzi zgo-motul asurzitor al cascadei.

☺Ion ºi Maria în pat:

- Mã, Ioane, mie mi-e cam frig!Mai trece un timp. Maria:

- Tot mi-e frig!- ªi ce vrei sã-þi fac?- Pãi, ºtii, când mama îi zicea lui

tata cã îi e frig, el o lua în braþe.- ªi de unde vrei sã-l iau eu pe tac-

tu la ora asta?☺

Dintr-un turn de pazã al unui fortdin vestul sãlbatic, santinela strigã:

- Domnule cãpitan, vin indienii!- Prieteni sau duºmani? întreabã

cãpitanul.- Cred cã-s prieteni, cã vin împre-

unã.☺

Un cetãþean se plânge altuia:- Soacrã-mea e ca ziarul Adevãrul.- De ce? Spune multe adevãruri?- Nu, apare zilnic.

☺Anunþuri reale din ziare:Vând câine: mãnâncã orice ºi îi

plac foarte mult copiii.Service Auto. Ridicãm ºi livrãm

maºina gratuit. Dacã ne încerci o da-tã, nu mai pleci în altã parte.

Eºti analfabet? Scrie-ne azi ºi teajutãm pe gratis.

Bulgarii au descoperit Regatul Odrisian

Arheologii bulgari au fãcut descoperiri importante lareºedinþa conducãtorilor Regatului Odrisian, statul celuimai puternic trib al Traciei Antice, dar au ºi aflat detalii

despre cucerirea ei de cãtreFilip al II-lea.

Descoperirile au fostfãcute în timpul proiectu-lui Muzeului Naþional deIstorie al Bulgariei, a cãruiechipã a început cea maimare expediþie alpinã laînceputul lunii iunie 2011,pentru a afla mai multe

despre conducãtorii Regatului Odrisian.Arheologii bulgari au descoperit reºedinþa conducã-

torilor Regatului Odrisian, în iulie 2010, dupã ce locaþiaa fost identificatã iniþial, în 2005. Reºedinþa este pemuntele Kozi Gramadi, în satul Starosel, aproape de o-raºul Hissar din centrul Bulgariei, la 1.200 de metri pes-te nivelul mãrii.

Muzeul Naþional de Istorie a anunþat cã arheologii audescoperit în perfectã stare de conservare zidul nord-es-tic al reºedinþei, înalt de 2m, ºi construit din blocuri depiatrã cioplitã. Clãdirea dateazã din perioada 354 - 342î.Hr., din vremea regelui Teres al II-lea, ºi adãposteatezaurul odrisilor. Cercetãtorii au descoperit ºi un sistemcomplex de canale de piatrã pentru strângerea apei. Eivor continua sãpãturile.

Oamenii au un al ºasalea simþCercetãtorii au demonstrat cã oamenii au, într-ade-

vãr, un al ºaselea simþ, care le permite sã detecteze câm-purile magnetice.

Testele au arãtat cã omenirea are acelaºi simþ înãscutal câmpului magnetic terestru pe care îl au ºi animalele.Animalele folosesc câmpurile magnetice pentru a par-curge distanþe foarte mari în timpul migraþiilor sau, încazul pãsãrilor, pentru a vedea unde merg. Testele auinclus ºi examinarea procesului prin care lumina intrã înochiul unei pãsãri, lucru care i-a fascinat pe cercetãtoritimp de peste 30 de ani.

La sfârºitul anilor ‘70, fizicianul Klais Schulten adescoperit cã pãsãrile navigheazã cu ajutorul reacþiilorlor biochimice din ochi, sensibile la geomagnetism. Tes-tele au arãtat cã celule speciale din ochi au aceastã func-þie, folosind proteina denumitã cryptochrome.

Celebrul neurobi-olog Steven Reppert,de la UniversitateaMassachusetts spunecã al ºaselea simþ es-te extrem de impor-tant în migraþiile ani-malelor. Poate cã a-ceastã proteinã areaceeaºi funcþie - de a simþi câmpurile magnetice - ºi laoameni, a spus Reppert.

Profesorul Reppert ºi echipa sa au folosit musculiþeDrosofila ºi au înlocuit versiunea lor de cryptochrome cuechivalentul uman. Grupul a demonstrat apoi cã muscu-liþa reacþioneazã la un câmp magnetic generat electric,în acelaºi fel cum ar fi fãcut dacã aveau propriul crypto-chrome. Acest lucru aratã cã proteina umanã crypto-chrome are capacitatea molecularã de a funcþiona într-un sistem sensibil la câmpurile magnetice.

Papagalul cenuºiu african,inteligent ca un copil de 4 ani

Un experiment cu papagali cenuºii africani a demon-strat cã aceste pãsãri au o inteligenþã ieºitã din comun,pe lângã talentul binecunoscut de imitare a vocii umane.

Studiul a constatat cã papagalul are un nivel al inte-ligenþei corespunzãtor unui copil de patru ani. Papagalulcenuºiu african a fost capabil sã gãseascã mâncarea as-cunsã, prin deducþie ºi eliminare, abilitate observatã an-terior numai la fiinþele umane ºi maimuþe, scrie Media-fax. Experimentul a fost efectuat cu ºapte papagali, cuvârsta între ºapte ºi 25 de ani, dintr-un centru de salvaredin Austria.

Sandra Mikolasch de laUniversitatea din Viena aexplicat cã douã feluri dife-rite de mâncare, dar în modegal preferate, au fost as-cunse în douã vase opace.Apoi unul dintre vase a fostgolit, fapt care a fost arãtatpãsãrilor. Papagalii au fostpuºi apoi în faþa celor douãvase. Cei mai mulþi dintrepapagali au reuºit sã-ºi dea

seama în ce vas este mâncare.Cercetãtorii spun cã pãsãrile au zãrit din ce vas a fost

luatã mâncarea ºi ºi-au dat seama ce vas conþine mânca-re. (F.C.)

Sursa: www.realitatea.net

MOZAICCurierul ARMATEINr. 12 (315) din 30 iunie 2011

Pagina 7

Nokia cu WP7 devine realitate

Puþine elemente din ultima peri-oadã au fost mai zvonite decât un ter-minal Nokia. Acum se pare cã trecemde la zvon, la realitate.

Chiar dacã un setde poze ale unui dis-pozitiv aproape iden-tic cu N9, lansat înurmã cu 2 zile nu suntfoarte convingãtoare,mai ales când respec-tivul smartphonepoartã cu mândrie ointerfaþã de WindowsPhone 7, acestea sunt într-adevãr re-ale.

Dupã lungi dezbateri ºi dileme,Nokia, într-o conferinþã cu un cercrestrâns de jurnaliºti, a prezentat pen-tru prima oarã, „în carne ºi oase”, unastfel de gadget, cel mai probabil pri-mul dintr-o serie foarte numeroasã.WP7 Mango este aroma dispozitivu-lui, iar cifrele de vânzare incredibilevor începe cel mai probabil cu lunaseptembrie a acestui an.

Supercomputerul K Un supercomputer japonez dez-

voltat de Fujitsu ºi un institut niponde cercetare a preluat poziþia întâi întopul celor mai tari supercomputere,

devansând un sistem chinez care sesitua pe locul întâi, în noiembrie anultrecut. Supercomputerul K a fost dez-voltat de Fujitsu, se aflã la Kobe ºidispune de 68.000 de procesoare 8core, puterea sa de calcul fiind 8,162

petaflopi (8,162 mi-lioane de miliardede operaþiuni pe se-cundã). Supercom-puterul japonez de-vanseazã liderul dinnoiembrie anul tre-cut, Tianhe-1A dinChina, s-a anunþatîn cadrul unei con-

ferinþe de supercomputing în Ham-burg.

Clasamentul celor mai perfor-mante supercomputere din lume estepublicat de douã ori pe an, în iunie ºiîn septembrie, iar în 2004 a fost ulti-ma datã când un computer japonez afost lider.

În Top Zece se aflã acum cincisisteme din SUA, câte douã din Japo-nia ºi China ºi unul din Franþa. Chinaavanseazã enorm, iar de la ultimaediþie ºi pânã în prezent numãrul su-percomputerelor din Top 500 a ajunsde la 42, la 62.

Supercomputerul K este în plinãdezvoltare, iar în 2012 va atinge o ca-pacitate de calcul de peste 10 peta-flopi. El va fi utilizat pentru calcule

complexe în domenii precum clima-tologie, meteorologie, prevenirea ca-tastrofelor ºi medicinã.

Avionul care zboarã cu 5.000 km la orã

EADS a dezvãluit proiectul unuiavion hipersonic, care poate zbura cuo vitezã de 5.000 km/h, o machetã depatru metri a avionului urmând sã fieprezentatã la salonul industriei aero-nautice de la Bourget.

Denumit Zhest (zero emissionhigh speed transport), avionul ar pu-tea intra în exploatare comercialã în

2050, putând transporta între 50 ºi100 de persoane. Nu este un avion,nu este o rachetã, este avionul-rachetã, a declarat Jean Botti, direc-tor pe partea de tehnologie ºi inovarela EADS. La aterizare, motoarelesunt oprite, iar avionul planeazã pânãaproape de sol, când motoarele clasi-ce sunt din nou repornite. (F.C.)

Sursa: www.realitatea.net

DE LA LUME ADUNATE. . .

SS oo ff tt && TT ee hh nn oo ll oo gg ii ee

Este o mare greºealã sã nu-þi daiseama de propria-þi fericire.

A trãi, aceasta ia prea mult timpoamenilor.

Este foarte periculos sã trãieºti.Cine trãieºte moare.

Chiar ºi masochiºtii fac mãrturi-siri când sunt torturaþi. Din recu-noºtinþã.

Vrei sã cunoºti lucrurile? Priveº-te-le de aproape. Vrei sã le iubeºti?Priveºte-le de departe.

Un prost nu spune lucruri inteli-gente, dar un om inteligent spunemulte prostii.

Omul cu adevãrat bun este doarcel care ar fi putut fi rãu ºi n-a fost.

Dupã ce am descoperit cã viaþa nuare nici un sens, nu ne rãmânealtceva de fãcut decât sã-i dãm unsens.

Degeaba dãm de mâncare lupului.Totdeauna se va uita în direcþia pã-durii.

O fii bine, o fii rãu, uneori estefoarte plãcut sã spargi ceva.

Omul se naºte pentru ca, într-o zi,sã se nascã un om mai bun.

Selecþie realizatã deColonel (r.) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ªª tt ii ii nn þþ ã㪪 tt ii ii nn þþ ãã

SSâânnzziieenneellee sunt divinitãþi nocturne (lunare) care apar numai în cete, deobicei în numãr fãrã soþ. Spre deosebire de Rusalii, care sunt zâne rele, Sân-zienele sunt zâne bune, care în noaptea de 23 spre 24 iunie, în timp ce umblãpe pãmânt sau plutesc în aer, cântã ºi danseazã, împart rod holdelor ºi feme-ilor cãsãtorite, înmulþesc pãsãrile ºi animalele, stropesc cu leac ºi miros flo-rile, tãmãduiesc bolile ºi suferinþele oamenilor ºi apãrã semãnãturile de grin-dinã ºi vijelie.

În sud-estul României, Sânzienele se mai numesc ºi Drãgaice pentru cãsunt fete necãsãtorite care împlinesc ceremonialul nupþial al zeiþei agrare,cunoscut sub numele de „Dansul Drãgaicelor”.

Când oamenii le nesocotesc ziua, Sânzienele pot deveni forþe distructivece stârnesc din senin furtuni ºi vijelii, aduc piatrã (grindinã), ridicã în vârtejpe cei pãcãtoºi ºi lasã câmpurile fãrã rod ºi florile fãrã leac.

Sânzienele, una dintre cele mai îndrãgite sãrbãtori ale verii, adunã laolal-tã un impresionant numãr de obiceiuri ºi acte magice, specifice scenariuluiritual de renovare a timpului anual sau sezonal. În cea mai scurtã noapte a

anului, se culegplantele de leac ºipicãturile de rouãpentru cosmeticapopularã; fetele îºispalã pãrul cu Iar-bã mare pentru adeveni plãcute fe-ciorilor; fetele ºinevestele tinere sescaldã în ape cur-gãtoare în locuritãinuite sau sunt

tãvãlite prin pajiºtile înrourate pentru a fi frumoase ºi îndrãgite de-a lungulanului. În aceastã noapte, se mai împletesc cununile din flori de Sânziene,abia înflorite, ºi se aruncã pe acoperiºul caselor, pentru noroc. Tot în aceastãnoapte, se umblã cu fãclia, se fac zgomote puternice, se strigã sau se folo-sesc tulnicele pentru a alunga spiritele malefice.

Aceste obiceiuri, astãzi, din pãcate, mai sunt respectate numai în anumitelocuri din þarã pentru cã, din cauza aºa-zisei dezvoltãri ºi a evoluþiei socie-tãþii, lumea s-a emancipat ºi nu mai crede cã mai este nevoie de asemenearitualuri. Poate cã aºa o fi, dar, oricum, obiceiurile sunt frumoase ºi ne aratãoriginile noastre pãmântene.

Colonel Ion PAPALEÞ

N o a p t e a d e S â n z i e n e

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 12 (315) din 30 iunie 2011Pagina 8

În zilele de 14 ºi 15 iunie 2011, Regimentul 61 Rachete Anti-aeriene, comandat de colonelul Ion MOGOª, a executat cea maiimportantã activitate din acest an de instrucþie – executarea tragerilorde luptã cu complexele de rachete antiaeriene ,,KUB” ºi ,,CA-95”.

Pentru îndeplinirea acestei misiuni, s-a depus o muncã asiduã,atât în garnizoana de dislocare - Craiova, cât ºi în Tabãra deInstrucþie ºi Poligonul de Trageri Sol-Aer Capu Midia, concretizatãîn executarea unor serii de exerciþii (STX, FTX ºi FCX), precum ºi aaltor activitãþi premergãtoare executãrii tragerilor reale.

Obiectivele exerciþiului tactic cu trageri de luptã – LFX au fost:,,antrenarea comandamentului regimentului ºi a comandamentelorbatalioanelor pentru planificarea ºi conducerea acþiunilor militare;dezvoltarea capacitãþilor de identificare ºi angajare a þinteloraeriene; dislocarea subunitãþilor regimentului în altã locaþie; exe-cutarea tragerilor de luptã cu rachetele antiaeriene”.

În data de 14 iunie 2011, s-au executat trageri de luptã cu com-plexul de rachete antiaeriene CA-95, iar în data de 15 iunie 2011,s-au executat trageri cu complexele de rachetele antiaeriene KUB ºiCA-95.

Având în vedere experienþa acumulatã, militarii Regimentului 61Rachete Antiaeriene au executat tragerile de luptã, obþinând califica-tivul FOARTE BINE, dovedind încã o datã cã pot sã-ºi îndeplineascãmisiunea încredinþatã în orice condiþii ale câmpului de luptã.

Maior ªtefan MACREA

I n s t r u c þ i e c u c o m p l e x e l a C a p u M i d i a

I n s t r u c t o r i i r o m â n i d i n W o l v e r i n e

U na dintre misiunile importante ale Elemen-tul de Comandã ºi Control asigurat de co-

mandamentul Brigãzii 1 Mecanizate ,,Argedava” estecoordonarea OMLT-urilor (Echipele Operaþionale deConsiliere ºi Legãturã), care aduc o realã contribuþie lainstruirea Armatei Naþionale a Afganistanului. Încadrul acestor echipe, îºi desfãºoarã activitatea ºi echi-pa de instructorii români.

Echipa Operaþionalã de Consiliere ºi Legãturã tipBatalion Sprijin de Luptã se aflã dislocatã în FOB Wol-verine, unde asigurã legãtura de comandã ºi control ºisprijinã planificarea ºi executarea operaþiilor de cãtreBatalionului 4 Sprijin Luptã ANA în vederea dezvoltã-rii acestuia la un nivel suficient de independenþã, com-petenþã ºi profsionalism.

La început, militarii români au fost primiþi cu neîn-credere ºi suspiciune, dar pe mãsurã ce au început sãdesfãºoare activitãþi ºi misiuni împreunã cu militariiafgani, relaþiile s-au destins ºi au început sã colaborezemai bine. Acum, dupã douã luni de misiune, instructo-rii români sunt preferaþii militarilor ANA ºi sunt con-sultaþi în toate activitãþile care implicã luarea unor de-cizii. Colaborarea este foarte bunã, este o colaboraredin care ambele pãrþi au de învãþat. În acest moment,militarii detaºamentului sunt apreciaþi de cãtre partene-rul afgan datoritã profesionalismului ºi datoritã faptu-lui cã pun mult suflet în ceea ce fac, iar militarii afganisimt acest lucru ºi îi apreciazã. Sunt fericiþi când obþino victorie cu sprijinul echipei de consiliere ºi îi invitãpe aceºtia sã participe la bucuria lor. Este o mare reali-zare sã schimbi mentalitatea acestor oameni ºi sã-i facisã înþeleagã cã viitorul þãrii lor se poate schimba ºi prinacþiunile întreprinse de Armata Naþionalã a Afganista-nului.

Comandantul Echipei Operaþionale de Consiliere ºiLegãturã tip Batalion Sprijin de Luptã, domnul locote-nent-colonel Dãnuþ CORAª a fãcut câteva precizãriprivind activitatea echipei pe care o comandã: „EchipaOperaþionalã de Consiliere ºi Legãturã tip BatalionSprijin de Luptã executã întreg spectrul de activitãþi în

conformitate cu mandatul încredinþat. Pentru început,am încercat sã avem o evaluare cât mai corectã a ni-velului la care se gãseºte Batalionului 4 Sprijin LuptãANA pentru întocmirea ºi aplicarea unui plan eficientde instruire. Am reuºit sã avem câteva realizãri la ni-velul fiecãrui mentor, al fiecãrei structuri din cadrulunitãþii ºi perspectivele suntîncurajatoare. Suntem zilnicalãturi de ei, participãm latoate activitãþile pe care leplanificã ºi le executã, parti-cipãm, de asemenea, la misiu-nile executate în zona de ope-raþii, gãsim împreunã soluþiila problemele multiple pe ca-re ei le întâmpinã, având învedere cã aceasta este o uni-tate la început de drum.

Misiunea noastrã este sãcontinuãm munca începutã decolegii noºtri care ne-au des-chis drumul ºi sã reuºim sãaducem o valoare adãugatãîn pregãtire din toate puncte-le de vedere, sã arãtãm ce amreuºit sã realizãm celor carene vor înlocui, pentru ca, într-un final, batalionul sã fie înmãsurã sã-ºi îndeplineascãmisiunile fãrã asistenþã din partea coaliþiei.”

În acestã perioadã, instructorii români desfãºoarãcursuri de pregãtire cu militarii afgani de învãþare alimbii engleze, cursuri care vin în sprijinul militarilorafgani pentru executarea misiunilor combinate cu mili-tarii din cadrul forþelor ISAF ce acþioneazã în provinciaZabul.

Compania geniu, comandatã de locotenentul KarimDan, executã instruirea militarilor geniºti care trebuiesã-ºi însuºeascã cunoºtinþele transmise de instructoriiromâni în procesul de pregãtire, astfel încât sã reducã

numãrul de victime în rândul trupelor pro-prii.

Maiorul Viorel Dunorinþu, instructor lacompania geniu, executã instucþie de frontcu o subunitate de nivel pluton: ,,Desfãºu-rãm aceastã activitate pentru a închega le-gãtura dintre militari ºi de ai face sã lucrezeîn echipã. Sunt la început, dar au o experi-enþã foarte vastã în luptã, ei fiind antrenaþidin tinereþe pentru a purta o armã ºi a ofolosi”.

Componenta de relaþionare civili-militari(CIMIC) a fãcut parte din planurile de pregã-tire a militarilor români, aceºtia participândalãturi de militarii afgani la misiuni de asis-tenþã umanitarã pentru populaþia localã, câtºi la misiuni de angajare a liderilor locali învederea relaþionãrii cu aceºtia pentru deter-minarea nevoilor majore ale comunitãþilor pecare le conduc în provincia Zabul.

O astfel de misiune a fost executatã subdirecta coordonare a maiorului MariusVetiºan, consilier pe linie de informare.Aceasta a constat în distribuirea unor aparateradio, deoarece în zonã a început sã emitã un

post de radio local. ,,Odatã ajunºi în satul Mullayan,vehiculele au fost dispersate, astfel încât sã avem o si-guranþã circularã a satului. Nimeni nu poate sã intresau sã iasã, fãrã acordul nostru. De asemenea, mili-tarii Batalionului ANA ºi-au fãcut datoria, adoptânddispozitivul pentru siguranþa apropiatã, deoarece

satul, aºa cum sunt mai toate satele din Afganistan,are strãzi foarte înguste, ziduri înalte, pericolele pu-tând apãrea în orice moment. Oamenii din sat ne-auprimit cu foarte multã bunãvoinþã ºi au fost foarteamabili. Am stat de vorbã cu bãtrânii satului care auvenit în mijlocul acestuia, totul desfãºurându-se într-oatmosferã destinsã. De asemenea, copiii ne-au întâm-pinat cu zâmbetul pe buze ºi cu multã satisfacþie. Eraufoarte mulþi ºi foarte simpatici. Ne-au însoþit pe totparcursul activitãþii. În momentul în care le-am datdulciuri ºi sucuri, am citit pe faþa lor o bucurie ºi o sa-tisfacþie ce nu poate fi descrisã în cuvinte.”

Înainte de a pãrãsi FOB-ul Wolverine, comandantulBatalionului 4 ANA, locotenent-colonelul Barat, ne-adeclarat: ,,Sunt recunoscãtor Armatei României pentrucã a avut ºi are o relaþie bunã, de parteneriat, cuArmata Naþionalã Afganã, în special pentru sprijinulacordat pentru instruirea ºi desfãºurarea operaþiilor.Echipele de instructori români care acþioneazã înacest moment sunt foarte bine pregãtite, iar cunoºtin-þele transmise militarilor ANA vor fi un factor decisivpentru contracararea acþiunilor insurgente.”

În aceste condiþii, în care insurgenþa este principalulinamic al coaliþiei internaþionale, este impetuos necesarca activitãþile de stabilitate ºi sprijin, de reconstrucþie ºidezvoltare, executate în strânsã colaborare cu ArmataNaþionalã a Afganistanului, sã atragã populaþia civilãde partea coaliþiei pentru cã, uneori, este mai importantsã atragi de partea ta populaþia, sã îi câºtigi încrederea,decât sã anihilezi anumite grupãri ostile. Sper ca, într-un viitor apropiat, ºi datoritã sprijinului acordat de mi-litarii români, populaþia civilã sã trãiascã în securitateºi siguranþã, capabilã sã se autosusþinã.

Maior Sorin CONSTANTINESCU